lluL ll,

fievis16

':

I:

i

Itr

lll

E

t

Fta **

4I

\ ,,

{

I

r(5

Publ icotie trimostriold

?

S

1

TVARTIE

U I

l.,,lr f

I

-.--- --:'l

t

lil l t,

ll

#

ffit

\ffi

t

ETUL C A

a

STEAUA DOBROGEIonul il, nr. 5, mortie 2000

Colectivul da re,daclie:

D irector:Mihoi Morin<rche

Redoctor'FeF1Gir.o Gic6

Raclcr<[or.gef odjunct:(ons[ontin B*jenoru

Recloctori:Gheorghe Bucur, Viclor Boumon, Stefon(orornon, Victor Crous, (ici MorioDrogon, lon Gruio, loono Morinoche,€rnosto Mihdilescu, llclrion Pol,St@luLo P6r6u, Simono Pop Procop,DLrrnitru S[on, lonel Strot, St@fon Zdvoiu

(oloborotori:Vos i le T6r6leonu ((ernduti ),€ugen Ciocleo ((hi5in6u),Nicoloe Bunge.t (Bucuresti ),Morius Sdrbu (TirniFooro)

Trzhnoradoctnr@ (ornput@ri zot6 :

Nr.-oloe Rldeo ((.(.D )

llclreso rovist@i:(oso (orpului Diclocti< Tulceo,Str . (-.-rin Dobroge.crou GhereoNr 40 tel. A4A1516656

l' "t 'l'lrttI Ll

,.l " ,r l,:1i.,

Mombri fon<iclori;Constont i n fiair,r*.arvl,:r l(Cl (r lCO

Mihoi Morinr:che.f,l,rce.o PratcU

Vol,zriu, j uclose

c.L)PERTA r: Gheorghe SAnaU 1l ees I lsslI,ORIUL rulCEA - ulei pe corton [50x64]

'. r:)Pi:RTA 2) g€orgtle IVANCENCO {l91 4-1 979)

i,FllAl DIN SUttFlA'hrs pe h6rtie l50x70liu{lzEUL DE ARIA l'tJLCI A

I. MN RIN,/\CHE:Steouo Dobrogei - l9l de oniViolo <otidron6 o orosului Tul<co io onul 1879

I'rof. Leclor L/niv. Drd. N. R!/NCz\N:Pdtimireo SFinrilor €pi(tet si Rstion (lll)"Mi^u^ile sfrnlilor'. (op. ll (trod. de prof. Dovrd Pod

. V TARATEANU:"Bu(ovino"

o C. HOQEA, q. qlcz\'Troditii si obi<oiuri m"glenorom6ne (l)

o St. CARAMAN:"Din par<oto nu-l u(ide nimonl" (proz6)

o C. BEIENARU:"Mun<ile pootului"

o N. QEoRIIESCU TVLCEA:Terminologio medi(o16 nord'dobrog"on6 in<hestionorul lul B. P. Hosd@u

o V POSTELNICU,Dot@ si <onsidgrotii privind industrlojuderului 'Iul<eo l9l8-1948 (l)

o E. IORQA:R douo g@nozil...

SUI\,4AR

o Miha' EMINESCL/,"Rsto vrcu, drogul mou!"

o V CRAVS:"Iot tuJom osi"- note qsupro unai poozll uitote

o Qheorghe EMINESIU,Rmintiri (ll)

, Corospondantd (u Mar(eo Fo<so (lll). sr. zAvotL/,

"Pcetul si moreoo L. BERTO:

''Lvr (minescu",'Libertote"e C. BEJENARV:

''€mines<u in poem", "Gloss6"o D.STAN,

"Door o(hii t6i.. "o V QAVR|LA,

"Sufl@a de (min@s(u"

r V IAR'I\IEANLT,r tutut

€MlN€SCU ' 150 o

Pi<torul N (olo@ Georgescu - romomborV POIATz\,

Dr.. S. PARALTDob.ogoo - (oorc,onol@l@ onai zoda d@

lo<uire intcr@tni(6 (l)o R, BADESCU

Yit 0v loomno'1wnwi1

llil t)ill0lil''Cioburilc oglinzii"

Pr. Asist. Drd. Florin 5PANACHETTrosFiguroroo (rqotiei in teologio rSs6rit@on6 si(ons@(int@le o<@stei invtrt6turi (ll)

D, sTN N.

sr. zAVolu:

M. MFRINR(H€

tlh. BL/CUR,

M, SOLCA:

Plooio t6r2io" (vorsuri)

O <orLc pcntru un oro5

Rovisto (orpulu Drdo<ti(u Rurolu (1883-1884)

(@no(lul I toror 'Rspircrlii

Lucririlc Dor inci DONEA - Apropri€rea splendorii(rcdl I('l

o M. LUCHIAN (vcrsurj]. l. BOqORODEA {prozA),

E. CARnqEORqE hroz.l). n. CONSTANTINESCU (proz,i)

o l. C. QRVIA:Morilc reolizdri tehni<@ ole(omisi@i €uropqne o Dunorii (l)

Coco Ccrpu,.rr Dtocrclrc Tulceo -

cont 50.07.80.45 3lB deschis lo Irezoretio Tulceo

STEAUA DOBROGEI .t Nr. 5.2000

20oo ANUL EIUIINESCU

vasite rinAlrmru

BJAe0a/J{J0l

IVosile T6roporu

CERNAUTI

Parcd-i lotulefemer,dar se. aude un

Lelui ler

in grai tlulcecAnfilorne-nlinat ca

un lzvor

De din veacuriindUAnd

fapta bund,bunul gdnd

$i in sufletese .aprinddulci ecouri

de colintl

Cu Jlori dalbece se cern

)

LITRNII

,, @/nr llaedd"r/. 6re+*nu,

9ncc* o(aa.uVu,

O al, /o ra /e.ati tr-cceau

Shw aht€z c/i/a.

?/ro cs" /u nte/z /"/rru/r,Oeatulra,-i c* /c, st"/o

@rza,arrrfr$r*A,anaa*p>/e."

peste al tdupdmdnt elern.

€dituro S,ucovlno

,lawwI-f,.t trlFr1*€at.

\ w

Y

I

STEAI-lA DOBR(XiEI Nr. 5 2000

Ioana

#79Am evidenlial in numerele anterioare ale revistei importanla ziarului "steaua Dobrogei",

aptrrut la Tulcea la 22 iunie I 879, 9i personal'itatea jumalistului D. Brinigteanu, directorul acestuiprim ziar romAnesc in Dobrogca.

De dala aceasla ne propunem sX cercetlm anul 1879, cu preocuptrrile care animtr vialapoliticd, administrativtr, economicl gi culturaltr a oragului, surprinzind evolulia linutului la un ande la intrarea trupelor romAnegli in Dobrogea gi instalarea noii adminislralii.

La Tulcea, la l9.Xl.llt79, se deschide sesiunea ordinar[ a consiliului comunal, subpregedinJia lui George M.Ghica, prefecl al judelului, in conlormitate cu dispozitiile prevtrzute inregulamentul de administralie al Dobrogei. Ialros, secretarul consiliului, consemneazd faptul clprimarul urlrei, D.Thcodorov, a adus [a cunogtinJr consilierilor (Petrachi Dorovici, EthemIbraim, Vasilc sotirescu, Athanasie valasoglu, .lelescu cealacov) "sialdmintete de iubire si depdrinteascd ingriiire cc are A.S.R. pentru prosperitatea aceslei pntvincii manifestatil la mai multeocaziuni Si cu o.sebire txprintald prin lapte cdnd A.S. au vizitat oraSul nostru, cit Si datoriile ceau membrii consiliului spre a viz.a la mdsuri praclice aSa ca bugelul pentru anul viilor sd fre votatSi echilibrat pe cilre cLnte tbld cu impe oasele lrebuinle lini de care oraSul nu mai poate rdm1nein slare de rcgrcs... 'l Primarul concluziona ci guvernul depusese deja pe b'iroul camereiproieclul de lege pentru declararea oragului rulcea porlo.franco, ceea ce ar fi insemnat " unavdnt pentru prosperitatea urbci qi a comcrlului".

lntr-o noli, rcdaclia zrarulu'i complela inlesnirile de care se bucurau locuitorii provincieiin noile condilir : "Pc l6ngI dreplul de a se percepe jumltate la sut[ gi plus ci locuitorii agricolin-au a pldti dare pe pimAnt lic in bani, lie in dijml gi pentru anul viitor, ceea ce probeaz[ ciDrobogenri devin din zi in zi <copii dezmierdali ai patrici mume>".

in discursul rostit cu acest prilej de citre primar, dincolo de retorictr 9i flrazeconvenfionale, sc lac rcleriri pline de speranle c[ prevedcnle gencrale pc anul viitor vor asigura"mersul rcgulal al serviciului munic'ipal qi introducerea in orag a imbunrtfiirilor imperiosreclamale".

..."Sunt mdndru domnilor consilieri, cI pot se vd aduc aici cuvintele de mullumire aAltetelo.r lor Regale Domnul gi Doamna, ce le-am cules cu ocaziunea mergerii mele la Bucuregti.

lnalta solicitudine a Domnitorului gi a guvemului SIu pentru iceastl provincie gi inparticular pentru prosperitatea oragului nostru s-a manilcstat deja prin deciziunea luatl de a sedeclara I ulcea porlo lianco (... )

In numcle dar a ora$ului intreg, sd exprimlm incl odat[ adAnca noastr5 recunogtinl5 cdtreAugustul nostru Suveran gi guvernul SIu.

"S[ trXiascl Altela Sa Regald Carol I.S[ trliasce Augusla lur so]ie, iubita noastrtr Doamni.S[ trdiascd lnaltul stru Guvern."

LdsIm cititorilor plf,cerea s{ aprecieze semnificafia acestor paragrale citate din ziarulmenlionat, cu atAt mai muh cu cit nu existtr, dupl gtiinJa noastre, o lucrare aplicattr sau oantologic pe problematica presei dobrogene (tulcene).

1

ffit z ! d,o,.sgi :a$i# xu $$c #

STEAUA DOBROGEI Nr. 5 2000

in procesul verbal al Eedinlei Consiliului urbei Tulcea din 19.XI.1879, care avea laor{inea zilei discuJii asupra votirii bugetului pe a4ul 1880 (problemd am6natii pentru data de

20), se fac referiri interesante la urmdtoarele probleme:- Consiliul numegtc o comisie din rdndul consilierilor care urmeazi sd depuntr

un raport cu privire la verificarea cheltuielilor efectuate cu ocazia sosiriiAltelei Salc Regale in oragl

- dcliberdri asupra cheltuicliler efectuatc pcntru iluminarea oragului ("eclerajul

, urbei") cu suma de 1.400 lei, peste alocirile bugetare curente (primarul este

0utorizat sd ordonanlcze Plata);- art.3 "Pcntru suma de lei 360, bani 75, cheltuielile efectuate cu ocazia ridictrrii

monumentului [a movila trei mori in amintirea anexdrii Dobrogei cdtre

Romdnia, consiliul aprobe aceste cheltuieli care urmeazi a se acoperi prin

virament (...). Totodatd, consiliul dispune a se prevedea in bugetul pe anul

viitor, 1880, lei 2000 subscriptiunea pentru ridicarea monumentului."- deliberiri asupra petiliunii d-nei Marghioala Prodan care roagl a fi

dcspdgubittr de partea de loc (...) ce s-a tdiat din proprietatea sa cu ocazia

construcliei pavajului pe strada $tefan cel Mare (se dispune a se pl5ti o

indemnizaJie de 300 tianci).- consiliul recomandtr cererea d-nei Anastasia Cretoiu, lipsitd de mijloace de

intrclincrc,vaduva cu trci fete, ctrtre comitetul de binefacere, pentru un ajutor;- deliberiri privind aprobarea cererii lui Spiru Cantili dc a infiinJa doue brutdrii

(soliciti trci magazii ncocupate, proprietatea ora;ului' pcntru facerea a doua

cuptoarc. oblig6ndu-se sd vAnd5 piinca in oricc timp cu prelul de 5 bani, mai

scazut Jccat prctul pielci);- rlclibcrlri asupra contractului inchciat de Primdric 9i farmacistul Hugo

Duzinclrcvici: consiliul admitc ccsiunca drepturilor farmaciei comunale c6tre

fralii Mclinegti.SI trcccm acum, dc la importantele problcme dezbitute pdnl la orc inaintate de cdhe

primar gi consilieri,ta lucruri mai pl6culd: numiri in funclii, frcute cu prilcjul-"aniversdrii zilei de

)3 Noiembrie, in care s-au inaugurat in Dobrogea institutiunile patriei mume"o A.Rosetti- administrator al arondismentului Tulcea, fost director 9i prefect al

judefuluilo Gr. Tufesco - administrator al arondismentului Babadag, fost pre$edinte de tribunal,

fost membru de curte, fost primar al capitalei Iagi;

. Istrati, Lcon Stcrc - avocali la Baroul tulcean (primul e doctor iir drcpt de la Paris,

fost pregcdinte de tribunal la Iagi, fost membru la Curtca din Focaani, fost prim-procuror la tribunalul de apcl din Tulcea; al doilea a fost deputat la Camera

Legiuitoare, inteligent, profcsionist, fiind in Basarabia avocat cu clienteld de invidiat)."Prin aSa fcricite numiri, nu numai locuitorii ambelor arondismente din departamentul

Dobrogei pol spera cd intcrcsclc gencrale Si pcrsonalc au a fi rczolvate in mod salutariu, dar maimutt dcctit ddnSii, a6t capul judclului ciit Si guvcmamintul central pot fi pe pace cdci de la niSte

E$' TH A 6 EtXFoie interesilor locale

3

STEAUA DOBROGEI Nr.5 2000

bdrbaSi cu un tec a6t de stirlat nu va avea sd sufere consecinlele Si nemullumirile provocatcbundoard ca la Sulina, inainte de a fi numit d-l $tefan Sturdza (... ).

Dn parte-ne, urtm succes bun ambilor apdriltori ai dreptulii public, dorim ca debutul penoua scend a Dobrogei sd le fie incununat de glorii. "

Redaclia ziarului "Steaua Dobrogei" nu uite se amintesctr de banchetul dat in saloanelcpalatului administrativ in seara de 23 noiembrie, la care au luat parte atat societatea locali cit qifuncfionarii civili 9i militari.Comitetul de iniJiative (Telemak Theodoroff, G.Ghilli, O. Caraino) s-a impus prin "ofrandelemateriale" qi dorinta de a satisface pe invitali.

In nr. l4lanul I, miercuri 27 XL 1879 ziarul incepe publicarea statutelor Societalii deculturl macedo romdne, infiinlate la Bucureqti la 23.X1. 1879, recunoscutd ca presoani juridicdprin legca votati de Corpurilc Legiuitoare gi promulgati prin Inaltul Decret Domnescnr.l29tll I 5.o4. I 88o (v.$i revista "Steaua Dobrogei", anul I, nr.3- 4 (iulic-dccembrie) 1999, p.30-35 ).

Ce licitalii aveau loc in ora;, care erau condifiile de inchiricre gi arendarc, cum erauanunfafi concurenlii?

Primtrria oragului Tulcea, intr-o Publicaliunq anunfa in numdrul amintit alziarului:inchirierea tuturor localurilor pentru cdstrpit pe termen de un an, antepriza perceperiitaxelor de la trecerea podului din Tulcea peste Dun5re, inchiderea unor proprietefii (cafenelelenr. l9 ;i 37, baricii, magazii l6ngl telegrafgi tdrgul turcesc a.a.).

Cum igi mai petrecea tulceanul timpul liber, cc anunguri afiegdtoare putea citi din zia1!Ex.: pdnd la I0.XII.1879 puteau fi trimise comenzile pcntn: tragerea Lotcriei de bani

gcrmand in Hamburg,in sumi de I1.960.000 lci noi, garantati de guvernul german la Hamburg.Ppublicul era invitat sd cumperc lozuri, scrisorile din Romdnia ajungdnd in 70 de orc laHamburg.

Locotenentul Stoencscu, carc locuia pc strada Isaccca. alituri cu hotelul Europa, a pus laloterie o cabriolet[ qi un armlsar ncgru. cu toatc acccsoriilc rclative la cchipaj. Costul unui bilet:3 fr., 70 bani.

Stabilimentul industrial cu firma Typographia "Aurora Dobrogei", proprietar A. Fridman,iqi anunfa onoratul public cd deJinea orice fcl dc imprimate, Iucrlri de lux, rechizite pentrubiruori "cu prelul cel mai moderat" (100 ce4i de vizita costa 2 fr., 100 bilcte de nuntd costl 5 fr.,un top dc hArtie 4 fr.).

Ce timpuri! Ce oameni!

$i, astfel, amelit de visuri amdgitoarc, orageanul afla de cigtigul cel mai mare de la loteriadin Hamburg: 5333,333 lei noi! $i erau 49.000 de cigtiguri!

Pe atunci, 9i in anii urmdtori, un prefcct de Tulcca agtepta zilnic pe directorul ziarului"Steaua Dobrogei", care ii inmdna exemplarul proaspet aperut. $i avea gi timp str-i mul;umcascIqi sd-l invite la masd.

"Te a$tept cu dejunul, degi omlctu e dcja pe mase, vinA te rog.E in PERFECIIE (ziarul, n. n.) ii-fi fac complimentul meu.Eram tocmai la mastr ;i mi-a dcschis apetitu".

Sunt cuvintele lui Paul Stitescu, capitainc, liccncic en droit, prefect de Tulcea, adresatc d-lui D.Brf,nigtcanu, onorabilul director al ziarului.

Nu peste mult timp lucrurile sc vor schimba total, ca gi oamenii!Cu ascntimentul cititorilor, vom avca pllcerca sf, poposim gi prin redacliile altor ziare

tulcenc. sccularc Ai cle ("Straja Tulcei", "Vulturul Dobrogei", "Alarma Dobrogei" Isaccea,"Centrul Dobrogei"- Babadag), sd aruncim o luminl asupra vietii cotidiene gi sd ne delectim cuparfumul altor vremuri.

4

STEAUA DOBROGEI Nr. 5 2000

..PATIMIREA SFINTILOR EPICTET $I ASTION"una dintre primele scrieri ale literaturii romAne strdvechi

(de la cump[na veacurilor III-IV)(rrr)

in primul rind, aceste opere sunt parte integranti din Istoria BisericiiOnodoxe Rom6ne $i totodatd din Istoria Bisericeascd Universal6. Aceste scrieri s-

au constituit in factori de legiturd neincetatd cu creqtinismul apusean 9i expliciaceste legaturi. 'Asemenea scrieri ofera elemente preliminarii pentru Istoria

lingvisticii 9i filologiei romdne Ei reprezinti, totodat6, elemente fundamentale de

elucidare a problematicii culturii str6vechi rominegti'Pitimirea Sfinfilor Epictet qi Astion face parte din patrimoniul strdvechi al

culturii noastre din epoca etnogenezei romAnegti.

Pr. Lector Univ. Drd. Nechita RUNCAN

Pentru ca datele lucrarii de fali (Revista "steaua Dobrogei", anul I, nr' 2 9i

nr. 3-411999) sa-qi justifice in chip direct izvorul qi temeiurile, redim qi textul

hagiografic din Acta Sanctorum, in intregime, alhturi de traducerea frcuti de

marele latinist prof. David POPESCU.

CAPITOLUL II

Minunile sfinfilor; Astion este st5panit de o cugetare urate,

dar prin mdrturisire este izbivit

mut 9i uscat la truP, s-a aruncat la

picioarele sfintului Epictet 5i i-a vorbitastfel: "Nu gtiu de unde ai venit, nu

cunosc din ce linut egti, dar cred c5,

daci vrei, poti s5 insin5tosegti pe cei

bolnavi; pentru ci imbrdcimintea 9i

evlavia ta arati c5 egti discipol al aceluirenumit Nazarinean. Am auzit citesemne gi minuni au siv6rSit altii de

credinta ta in numele Lui. Agadar,fiindc5 egti unul din discipolii Lui, vino inajutorul suferintei noastre.Propov5duiegte-ne despre minunile Lui,

sau despre taina dumnezeirii Lui, ca simeritdm a ne face 9i noi Prin tineslujitorul Lui ".

I Matei v, 142 Matei v, 15

12. Agadar, duPi ce sfintii oameni

ai lui Dumnezeu gi-au gSsit locuinlapotrivit6 in oragul amintit, aduceau acolo

mullumire lui Dumnezeu prin faptele lor.

$i flindci scris este ci o cetate agezatipe munte nu se Poate ascundel nici

harul dumnezeiesc nu stb ascuns sub

obroc2, puterea cereascS a inceput sis5v6rgeasctr, prin sf6ntul Epictet, mai

multe semne gi minuni in tinutul scitilor,dec6t cele pe care le fScuse in ptrtileREsiritului.

CIci, intr-una din zile, venind la

el o femeie, impreuni cu firJ ei in v6rst5cam de cincisprezece ani, care era surd,

5

STEAL'A DOBROGEI

13. Acesta auzind preotulDomnului, astfel i-a vorbit femeii:" Dacevrei sd crezi, femeie, in Dumnezeul pe

Care eu Il propov5duiesc Ai nu va mair6mine de acum incolo nici o urme denecredintd in sufletul tiu, ci vei crededin toat6 inima ta cd El este ziditorul

Nr. 5,2000

SpunSnd acestea, a poruncit sifie ridicat copilul bolnav gi, ridicSnd ochiila cer, astfel se ruga pentru copil citreDomnul, zicind: "DumnezeuleAtotputernic, Care egti nemdsurat gi

nev5zut, necuprins 9i de negriit,m6ntuire a crettinilor, ttimiduitor aibolnavilor, c6rmuitor al coribiilor, limanal celor in primejdie, lumin5 a orbilor,picior al gchiopilor, cale a ritdcitilor,privegte, te rog, Doamne, c;tre acestslujitor al Tdu 9i dezleag6-i lanturileIimbii spre lauda numelui TEu. Deschide-i gi urechile, si audE tainele Tale ceregti.

14. Vindeci-i toate midularele luibolnave, at6t sufletul, c6t 9i trupul, cape ale acelui paralitic pe care, dup5 38de ani, venirea ta venerabilS l-a d5ruitcu sinitate deplin5a, ca si cunoasc5numele Tiu cei ce nu te-au cunoscut gi

se creadS ct Tu singur egti Dumnezeuadevdrat, care domnegti gi r5m5i vegnicimpreund cu Tatil 9i cu Duhul Sf6nt invecii vecilor".

Dupd ce a terminat rugSciunea, asuflat de trei ori in fata copilului gi,intrebSndu-|, i-a zis: "Fiule, in careDumnezeu se cuvine ca noi sE credem,in idoli, care sunt ficuli de oameni, sauin Iisus Hristos cel r5stignit, Care abinevoit sE te vindece astizi?" Iar el cumare glas, a strigat, zic6nd: "tn IisusHristos se cuvine ca noi si credem, o,preafericite, care aduce oamenilorintotdeauna, pdni in ziua de azi, atSteabinefaceri".

5i, pe c6nd multimea dealmiridengi privea acesti minune, d5deaslava lui Dumnezeu 9i mai mult de o miede oameni au crezut in DumnezeuM6ntuitorul.

15. Dar nu numai Sfdntul Epictet,ci 9i preafericitul Astion siv6rgea foartemulte minuni in numele Domnului. 5i li

s-a adus cea mai mare multumire pentru

I

', / l' .-1 tf.rfi-rir.I I tt

rI

i

.?*rfirrt,"

cerului 9i a pamantului, al mdrilor 9i al

izvoarelor de ape, precum gi al tuturorcelor ce existd in ele, se va face ceea ceai cerut. Cici nu este greu de inteles denici unul dintre noi, ce prin El Insugisuntem, triim gi ne migcim.3"

3 Fapte XVu, 28

6

4 loan V, 2- 15

t)

t

!'

J

f5

STEAUA DOBROGEI

vindecarea tuturor bolilor. Dar li s-adEruit mare putere 5i impotriva duhurilornecurate. Astfel, intr-una din zile, pe

c6nd se ducea la Dun5re sd ia ape, i-aiegit in cale un om, care era chinuit deun duh necurat. 5i apropiindu-se de el 9irugSndu-se pentru el mult, i-a fScut pe

frunte semnul mantuitor al crucii gi l-ainsemnat pe toate p5(ile trupului.Demonul intr-acel ceas a ietit din el. Darfugind, zicea: "Credinta ta, Astioane, 9i

curitia cugetului au primit mare putere

de la Mintuitorul impotriva noastr5". 9izicind acestea, n-a mai aPirutniciodati.

16. La fel, alti dat5 a vezut Pa unom care, c5zSnd de la o mare intlgirne,era dus la casa sa de cStre pSrintil lui,aproape moft. Si pe cSnd ii privea cumse frdminti jelindu-se de int5mplareaneagteptat6, cuprins de mili cuvioas5,

s-a retras intr-un loc deosebit, unde,st6nd in picioare, astfel s-a rugat pentru

acela Domnului nostru, zicind:"Hristoase Dumnezeule, Care, Prinfericitul apostol Pavel, ai readus de la

moarte la viale pe Eutihie, cel cizut dela fereastrSs, lui Enea, care de optzeci

de ani6 z6cea in pat, prin sfintul Petru i-

ai dat sin5tate trupuluiT, i-ai dSruitsbn5tatea intreagis, gi, acum, Doamne,

te rog s5-l privegti pe acest om, careprin lucrarea diavolului, a cizut de la oindllime atat de mare, dd-i lui multS

stndtate 9i f5-l sE fie in numdrul turmeiTale, cici Tu egti Pistorul nostru,Dumnezeu adevirat, Care ai sPus insfinta ta Evanghelie, zicind: 'Eu suntpdstorul cel bun 5i imi cunosc oile Melegi ele md cunosc pe mine. Precum mdcunoagte Tatdt meu

^9i sufletul meu il

pun pentru oile mele."'

s Fapte XX, 9-125 Optreci, gregealS in loc de opt7 Fapte Ix, 338 Fapte Iu, 1-8e Ioan X, 11-15

DE SS.

l,PlC: l l'i'O t'Rfsn.rt A\ I li)NE I\tONACtlt )

r\ r A t{ l Y R Itll's r\l.ll:tlR tD[NSII]LlSI:I SCYTHIA

CAPUT I.

i'iu .$ I ur"leli t:rjucollo r palrtllomi/or:ulorum ; (onversio Asllonls

od C firillurfi.

l. 'l t'rrrporilrtt$ Diocletiani, ptt:f a-

nissimi lrnperatoris, erat quidampresbyler in partibus Orlentis. no-rnine Epictetu-s, roligiosam vitamagens, et castus in omni sua cou'versatiune ernisle[s. Ilic nontque o

parva aetate Iu scrvitio Dominienutritus, exercebntrrr in omnibtrs

lusttlicatlonlblu Jesu Christi. Cumautom ad maturam Pervenisset' aetatem, ut Somuel quondam,ephod sacerdotalo promeruit por-tare, eo guod mttlta slgna ac Pro-digia per eum divina grntio in om'nibus operabatur. Denique caeco'rum saepe oculos orationibus illu'minnbat, sed et leProsos ad se ve'niantes emundabat, paralyticos sa-

nabat, lc de obsessis r:orPollbus

dacmonia effttgabat.

2. Igitur una e diebus, dum solus

sua in cella resideret, ac solitas o-

rationes Christo exhlberet, quae'

rlum puella, Corniiis culusdam lilia,

omnibus metnbrir Praeter linguam

lol$ tnollua, atl eum Perducitul'(pptlue pro foribus eirrs pater fl'iitrt':t posrrisset, ingressus ipse ad

Sanclurrr, genibus eJus subito ud-

7

Nr. 5.2000

STEAUA DOBROGEI

17. Dupi ce a sf6rgit rugiciunea,apropiindu-se de om, astfel i-a vorbit,zic6nd: 'In numele lui lisus Hristos,scoaldte gi umbld".l0 gi apucSndu-l dem6na dreapt5 l-a ridicat. In datd s-auint5rit goldurile gi telpile lui gi a iegit gi amers. Acesta, venind impreun6 cup5rinlii sdi pini la locuinta Sfintilor, a

strigat cu glas tare, zic6nd: "Unul esteDumnezeul lui Epictet 9i al lui Astion, cu

adevirat unul este Dumnezeulcregtinilor; gi de aceea nu plec de aici,pSnE nu mb fac ast6zi creStin, cu perintiimei". Atunci preotul Domnului, luSnd pe

om cu toti care erau de fatd, in aceeagi

ori i-a fdcut catehumeni 9i dup6 c6tevazile Si nopti le-a sbvargitTaina botezului.

1711. AltE dat5, pe c6nd insugipreafericitul Astion se ducea sd ia apidin fluviu gi plecase fird indemnul saugtirea b6tr6nului, cum mergea el pe

cale, in mintea lui s-a strecurat ocugetare ur5t5. $i fiindce timp de treizile acest bErbat atdt de mare 9i desfSnt nu a putut singur sE gi-o scoat5din inimd, s-a intristat foarte mult gi dinpricina aceasta chipul lui era abitut.

Venerabilul b5tr6n, viz6ndu-laga, i-a zis: "Ce s-a intSmplat, flule, dete vid atit de trist gi de stipSnit de omihnire neobignuitS? Aceasti tristetecare te stipSnegte acum se pare cE nueste aceea pe care o au de obiceichipurile sfintilor, sau ale celor ce sepoc5iesc pentra mantuirea lor de obgte;ci socotesc c5 este acea tristeteaducitoare de moarte, care a ucis Pe

Iuda tr5d5torull2, sau pe Achitopel,sfetnicul lui Absalon13". Atunci el a

r5spuns: Acum trei zile, pe cind sfintiata vorbeai cu acei oameni despre taineleceregti, eu, degi mb oprea congtiinta,f5rt si Stii tu, m-am dus la fluviu si iau

10 Fapte III, 6-711 De fapt: 17A12 l',latei xxvll, 5r3 II Regi xvII, 1-29

Nr.5 2000

apd. Dar, mergdnd pe cale, o cugetareur6tE gi destul de josnici mi-a venit inminte, dupi socotinla mea, prinuneltirea diavolului. $i iatE cE acum, detrei zile mE muncesc cum pot, cu lacrimi9i cu rug5ciuni dupi Scripturi, s-o alungSi nu pot in nici un chip." Atunci, sf6ntulEpictet, aretandu-se foafte supdrat 9iindignat, ca in fata unui duh necurat,astfel i-a vorbit, zic6nd: "De ce ai iegitpe uga chiliei fir5 gtirea mea gi ai plecatla fluviu fird binecuv6ntarea preotuluilui Hristos? Oare nu gtii cA existeintotdeauna pentru tineribinecuv6ntarea celui mai mare ca unzid de neinvins gi ca platogi a credinteipentru a birui pe diavol?".

18. 5i spun6nd acestea, i-aporuncit sE cadi la pimAnt impreun5 cuel pentru rugiciune inaintea Domnului.DupE ce s-au rugat indelung 5i mult,cerSnd milostivirea Domnului, 9i lasf6rgitul rugdciunii s-au ridicat de lap;mant, fericitul Astion a vdzut pe uncopil negru care, iegind din vigiuna sacu o mici to(d aprinst, i-a vorbit astfel:"MErturisirea, ta Astioane, mi-a strivitastizi toate puterile 9i o singurirug6ciune a voastrd m-a lSsat cu totuldezarmat gi dezamdgit. De aceea, iegindde aici, voi intra in inima comandantuluimilitar al provinciei, Latronianus, 9i-l voiintir6ta degrab5 impotriva voastr5, iarel prin felurite chinuri vd va ucide,pentru cE ali intrat ca nigte t6lhari gi canigte riuficitori in provincia lui gi prinbinefacerile voastre, indepirt5nd pemulti oameni de la credinta in zei, i-atiadus la Dumnezeul vostru." $i acesteazic6nd, diavolul s-a fdcut nevdzut.

.l

8

Constantin HogeaI Gic[ Gicd

Nr.5 2000

cuprinsii intre Fugtani qi comunele Lugunta

;i Birislar'. avdnd o lungime de 15 km 9i oIitime dc 3 km. Cele mai importante a$ezari

megle noromane erau: Huma. Ogani,Liunrnita. Cupa. '[6rnareca, Ninta, Lugunlaqi Birislav.

Prima men.tiune despre tinutulMegleniei apare in lucrarea ,,Les Turcs et

Turquie contemporaine" vol. ll, p. 295, a

scriitorului grec B. Nicolaides. In aceastd

lucrare. apdrr-rti in anul 1850, sunt

mentionalc 50 de sate locuite de romdni 9i

bulgari. LocuitoriiMegleniei sunt men{iona{iqi de I. G. von Hahn inanul 1867 in lucrarea sa

,,Reise durch die Gebietedes Drin und Vardar". Elspune ca ,,graiulmeglenililor se aseamdnd

mai mult cu dialectulvorbit in Nordul Dundriiqi cd se deosebegte at6t inpronunlare cdt 9i incuvinte de limba celorlallivalahi din Macedonia."

Despren.reglenoromAni a scrisPericle Papahagi, cele maiirnportante lucr5ri fiind..Romanii din Meglenia"apdruti in anul 1900 laBucuregti gi,,Megleno-romdnii" apiruth in anul1902.

Locuintelemeglenoromdnilor eraufhcute din pdmAnt Ei piatrdgi aveau3-4camere.Oinclpere avea

STEAIIA DOBROGEI .l

Af,''J'J,l,, " "1"'"'fi :lt,"Jil

intr-o regiune situatd in nordul golfuluiSalonic :;i care era cuprinsi de-a lungul unuigir de munli ce incepea cu masivul Nidze.

De la acest munte, in direclia NE, pdnn

aproape de Marianska Planina se afli ocdmpie strdbdtutd de o mullime de ape

curgAtoare. Aceastl cdmpie, impreund cu

muntii se numea Meglenia sau Caragiova.Tinutul Megleniei se imparte in doutr: prima

Port megleno. romin

parte are o lungime de 25 km, o lllime de 5

l0 km 9i este cuprinsl intre rAul $iroka-reka Ei localitatea Fugtani, cealalE parte este

Foto colectia rh. caprdan dimensiunile de 5x7 m 9i. slujea ca adipost pentru

oameni qi animale. Oamenii dormeau pe josqi nrAncau stand turcette. tot pe jos.

I

Tradn$f,f, gf, ohf,aef,urt meg[em@romnAme ([]

I

I

a.

,

N

jL*

I

I

:r:.

t

SI-IiAUA DOBROGEI

imprejurul unei mese rotunde alcetuita dinmai multe scanduri qi fEr[ picioare.

Hrana de bazi era pdinea licuti dinIiini de secarA sau mdmlliga. Nu lipseauprodusele lactate gi legumele. ln multelocalitati se cultiva vila de vie, din care seoblinea un vin rogu gi sublire care eravdndut.

Portul meglenoromdnilor se

deosebe$te de cel al aromdnilor. Birbaliipurtau o cdmag[ lungi care ajungea pAni lagenunchi. In timpul iernii purtau sub cdmaqd

Nr. 5 2000

Femeile in varsta purtau pe cap o bucati depostav. de cele mai ntulte ori brodatd cu banide argint (rizint) gi care se numea chiluvet.Pe trup purtau o cama$a care avea mdnecilegi marginile de jos brodate cu fir de l6nicolorata in galben sau ro$u. Peste cAma$aaveau un pieptar din postav negru, deschis infa!i, iar la mijloc un brdu de lAni gi un gorlscurt pAni aproape de genunchi. In picioarepurtau ciorapi de lAnd groasi. brodatichindisi ) cu tot f'elul de figuri geometrice

gi zoomorfe

,l{:

Familie de megleno. romini

o flanel5 groasi de ldnd lucratd acasi. Pestecanra$A aveau un pieptar, lird mdneci.brodat pe margini cu glitan alb, negru saurogu. La mijloc se incingeau cu un briu deldni de culoare inchisd. Picioarele suntacoperite pdni la genunchi cu ciorapi decasa. Se incdllau gi vara gi iama cu opinci.iar cei instdrili cu ghete.

Fetele, in zilele de sarbatoare, purtaupe cap un disc mic din argint, potrivit dupimerimea capului gi care se numea lAS sau

tipiloc. La marginea de dinaintea tasuluierau ingirate doui r6nduri de bani de argintcare cddeau pe frunte. Urechile erauimpodobite cu cercei (minehisi) de argint.

Meglenoromanii erau gi sunt oamenibinelEculi. de statur5 mijlocie. Sunt oameniinteligen(i, muncesc mult degi condiliile delucru au fost .de multe ori vitrege. infamiliile de meglenoromani domnea modulde via[i patriarhal. respectul fali de pdrinliera foarte mare, mai ales fale de capulfamiliei. Existau familii numeroase deoarecebaielii dupa ce se insurau rlmAneau incontinuare impreund cu pirinlii. Raporturileintre rude erau foarte strdnse gi mai alesrespectul ce se arata celor in vdrsti.

In Meglenia tinerii se insurau, dcobicei intre l5 - l8 ani. Cine depiqeaaceaste varsta putea sA rimdni neinsurat. in

Fotor Colec(ia Th. Capidan

i,

III

\

t0

v

r

I

l

T

II;J

'r

HI

STEAUA DOBROGEI

ceea ce prive$te varsta fetelor daca nu se

mlritau pAni la 20 de ani rimAneaunemeritate. De obicei biiatul 9i fata aveauaceeagi varstd; Totugi. in unele cazuri. edrept foane rur. fata putea sd fie ceva maimare. La meglenoromdni letele nu aveauzestre, biiatul fiind obligat sd dea tataluifetei o sumS de bani. Banii se dau la logodnisau inainte de nunte. PirinJii decid soartatinerilor. Dacd ei se invoiesc, cheaml fatainaintea petitorului gi ea sirutd mAna

acestuia. dovadi ci este de acord cuhotirdrea pdrinlilor.

Logodna se face {Eri preot in casa

miresii unde vin rudele gi prietenii mirelui.Nunta incepea, in cele mai multe

localitali, joia. in aceasti zi se adunau incasa mirelui toate rudele gi cunosculiiaducdnd un ciur cu gr6u 9i o oaltr cu vin. Inziua de vineri se string fArta{ii mirelui acasila el gi de aici se duc in pddure se srengaflori din care fetele vor impleti cununa

miresii.Sambata se adunau fdrtalii qi rudele

in casa mirelui. El era bdrbierit inainte de

cin6. Mirele se ageza pe un scaun iar in falalui se aflau mai multe fete tinere cdrora letrdiau ambii pirinli. Dupd ce mirele a fostras, el se ridica de pe scaun gi siruta m6na latoli cei de fa!d, indiferent de vdrst5. Dinacest moment mirele nu trebuia sA stea

singur, el trebuia si fie insolit de finali.Duminica era cea mai importanta zi

deoarece mirele gi rudele sale se duceau siia mireasa. CAnd ajungeau in casa miresiinuntagii trehuiau sa respecte un anumit

NIALEIU

l. Nu-n-mi strinzi di mondSd nu-n-la fronzi ninelu;SI nu-n-la fronzi ninelu,Cu dousprets di rap.

2. Cum s-mi duc io casi,Cum s-la dau dzevapu;Cum s-la dau dzevapu,La tati si la mama.

Nr. 5,2000

ceremonial. Mai int6i intra nagul, caretrebuia sd pltrteascd intrarea, iar dupi elintrau gi ceilalli oameni. Toli nuntagii se

a;ezau pe scaune gi erau pofti1i sd ia oinghilituri de rachiu dupi care venea masa.Dupd ce se termini cu felicitdrile, vine tatelmiresii, ia mireasa de mAntr $i oincredinleazi mirelui. Mirii sdruti min4 perAnd, la toli mesenii.

De la casa miresei nuntagii plecau labiserica unde avea loc cununia religioasa,apoi, to1i, se indreptau spre casa mirelui. inunele localitdli din Meglenia exish obiceiulca atunci cdnd mireasa intra in casa mireluisi i se dea un copil mic (un biielel).

Luni, incd de diminea!5 se auzea unfoc de pugci din curtea mirelui gi to[i slteniiaflau ce mireasa a fost virgind. Tot luniurma ..legatul mirelui", apoi mireasa era

scoasi la fintdnd, de unde lua un ulcior cuapa qi-i tuma mirelui si se spele. Dupispilat mirele lua ulciorul $i v6rsa apa ramasA

la stringa gi [a dreapta miresei. In ziua de

ma4i nu se lhcea nimic deoarece era

consideratd o zi fEre noroc. Miercurea, de

dimineal5. venea la mire un fhrtat qi

impreund mergeau in pddure unde tdiau o

bucati de zadi de pin pe care o aduceauacasi la mire.

in prima sipt5mana, dupl nunt5.tinerii nu luau masa impreunl cu pirinlii, cifeceau matanii, inclinandu-se incet, piind lapdm6nt in fala pirinlilor.

Prezentim mai jos varianta unuic6ntec de nuntd in dialect meglenorom6n.

3. Tati sI-n-mi tdltsascS,Mama s5-n mi ziiplongi;Mama si-n-mi zlplongi,Bebi s5-n-mi drubeascl.

4. Haidi featl caslIo s-la dar ninelu;Io s-la dar ninelu,Cu paisprits di rap.

Bibliografie selectivi: Capidan, Th. - Romrinii din Peninsula Balcanicd, Bucuregti, 1924. p.68-72Capidan, Th, - Meglenorom6nii Istoria gi graiul lor, Bucuregti, 1925, p.l-3.29-33Paoahaci. Pericle - Mesleno. rom6n ii. Cu lturi si spiritualitate. Bucuresti. I 902

u

STEAUA DOBROGEI Nr. 5 2000

$TtrFAN GARANflANDebut in proztr in revista Flacira- 1995texte publicate in :

ART PANORAMA, FAMILIA. VATRA, EUPHORION. ROMANIA LITERARA.TOMIS, LUCEAFARUL. CONVORBIRI LITERARE, CRONICA, ARCA, APOKALIPSA(Slovenia), LIMBA ROMANA lChisinaul. CONTEMPORANUL etc.Volume publicate :

SUFLET DE ROCKER, prozA scurt6, ed. Mirador. Arad, 1996.SAMBATA DUPA AMIAZA LA TARA. proze scurre. ed. ALL, Bucuregti, 1998.ZAPP. . .,teatru, ed. EX PONTO, Constan{a, 1997TREI STARTURI RATATE, proze scurte, ed. Regald. Bucuregti, 1999CHEF CU FEMEI URATE, PLAJA NUDI$TILOR. IUBIRI SUBVERSIVE (VOIUMC

colective), 1996, 1997,1998, ed. ALL, BucureptiCIMITIRUL CU ELEFANTI VII, teatru, ed. ALL, coleclia GODOT (sub tipar)Texte de teatru montate la:.Teatrul ANDREI MURESANU din SIEntu Gheorghe. ZAPP...,in regia lui Teodor Smeu

Stermin. 1998festivalul ahFEST. Bistrila. FAPT DIVERS. in regia Andreei Vileanu (regim de atelier),

1999festivalul DRAMAFEST. Tdrgu Mure;. EPll-OG, in regia lui Gavril Pinte (regim de atelier).

r999teatrul nalional radiofonic, EPILOG, in regia lui Gavril Pinte, 1999

multiple premii literare (MOgTENtREA vACARE$TtLOR, t996. PAVEL DAN, 1996, VASILEVOTCULESCU, 1996,1997, etc.); premiul Uniunii Scriitorilor. filiala Dobrogea, 1996, pentru debutin prozi

Membru al Uniunii Scriitorilor gi al Asociatiei Scriitorilor din Bucuregti.

DIN PACATE NU-L UCIDE NIMENI

Aceasta nu este o poveste ader'5ratici doar o fictiune pseudopolitisti in careRudolf se intoarce acasi. Din picatc nu-lucide nimeni. incn. Rudolf, semnalmente:{7 ani, fa(i rogie pe fond alb. din(iputernici dar rari sau din(i rari darputernici, ctrzu{i de curdnd, oricum,picioare scurte, mincinoase, egale, firiplatfus dar cu varice, pril'ire

pAtrunzltoare cu ochelari, anosti firlochelari, singur. Jine cheile in buzunarulrlin drcapta : iase buciti din care cinci nu-imai foloscsc. Cu a gaptea deschide uga, otrente)te de perete gi pitrunde in casi pegeam. Nu se descal(i, in schimb iqi di jospantalonii. El gtie ci intre doui necesiti(iprimeazl cea mai stringentl. Apoi trageapa. Apa sc lasi trasi qi ride lasciv. In

t2

STEAI.iA DOBROGEI

Nirnic nu e simplu cu Rudolf. IarRudolf nu e simplu cu nimic. Din picatenu-l ucitlt nimeni. Inci.

in fala oglinzii ajunge absolutintAmplltor $i tot irttamplitor se opreite.DacI ar continua s-ar opri cu capul desticll. Nu continul. Se priveqte cu interes.Apoi cu coada ochiului. Apoi aplecat,printre picioare. Apoi printre degete (celede la picioare, tot..,). Apoi cu ochii inchiti.Apoi cu ochii deschiqi cu deslEctrtorul deconsen'c. Apoi doar cu desfiicitorul deconser!o. Degeaba. Nimic nu fine slJsatisfacl astlzi pe Rudolf. Nici micarpartida ohignuitii de unisex. Se qtie, m6nidreapte. penis semierect, migclri sus(inute,perpendiculare pe planul dcscris detesticule. ochii ' revenili in orbite dupi o

cuplarc destul de preten{ioasi priponitide sAnii dc hArtie ai unei frumoase femei deculturl tlin Africa. Un rictus atenteazl laechilibrul gurii, scmn cd, in curind, o nouipagini tlin PENTAHOUSE, nr. 6, 1998, vaprimi mugurii unci vie{i refuzate. A cata?

$i-i primcStc. Undeva in zona formati desini, buric $i crettet in ccafii. Operl'ersitatc de care n-ai cum si te amuzi.Dar te amuzi.

Hirrtia este strinsl in pumn cu uri,mototolit:i; printre diferite fante deschisealeatoriu se scurg de parci s-ar rugafiricele de lichid spermatic. Un ul cadedirect pc covor, pe desenul unui triunghiisoscel. \'a fi strivit cu talpa, Revista este

inchisi cu grijl 9i poposeqte in locul deunde a fost luati - un vraf de alte revisteporno, situat in biblioteci pe raftulnumlrul doi. intre bibeloul cu r,ioricelulron(iintl porumb;ii fotografia pirin(ilor luiRudolf tinindu-l in brale pe nou niscutul

Nr. 5, 2000

Rudolf. in acelapi cadru, desupra, se

observi un roi de fin{ari Anofel, in spate ofereastrl cu dublu grilaj, iar in fa{5 unbirbat plAngAnd de fericire gi o femeierizind de izbucnirea acestuia. Rudolf arefa{a acoperiti. Probabil cu o pinziimbibatl cu cloroform, pentru cI nu urlI.

Din picate nu-l ucide nimeni, incl.

S-a llsat seara. Grea. Rudolf fixeazipilonii, intinde bine corzile, astfel incetp6ni dimincala nimeni 9i nimic nu va maischimba aceasti stare de fapt. Abia acumdeschide televizorul. Apoi il^inchide. Apoiiar il deschide. Il inchide. Il deschide. Ilinchide. Rinjegte. incl o dati magina s-asupus umili vointei omului. Postul local deteleviziune prezinti o interesantl emisiunedespre detinufi. Unii . sculpteazi, a(iimuncesc la vie, citesc, privesc la televizorfiri si-l vadi pe Rudolf, scriu clrli poitalecare incep cu "draga mea...". Ideea e ci toliies de acolo reeduca{i. $i deflora[i. Pe

programul principal al televiziuniina(ionale este transmisi o emisiune dedivertisment. Aqa ii spune, "Emisiune dedir ertisme nt". Divcrtismentul provine dinfaptul cI ficcare numlr reprezintl zonediferite ale artei de consum. Spre exemplu,unul cu capul acoperit cu fire lungi de p5rrar, centi in duet cu una blondl, buni, cucare probabil, in particular, se gi culci. Se

pril'esc cu interes, prin aer zboarl citevastoluri de baloane de sIpun, unele se spargin capul lui gi ise scurg pe nas gi de acolo inguri --c playback oricum -altele poposescpe umerii femeii care se infioarl de plicere.Sau poate doar o taie udul, Sau poate i s-aflcut frig. Sau poate se excite. Sau poateapa se infioari ea de cite ori balonape deslpun ii ating umerii. Piesa muzicali curgelcnt deqi este un r'n'r in maniera anilor'50,dupi ocuparea Ungariei, la un moment datstocul de sipun alocat scenei se epuizeazl gi

este imediat inlocuit cu cubulele din cartonexpandat azvirlite metodic de pe

I3

cascade. pAnI este absorbiti deviscerele instalatiei menajere. Dupi caretace. Tacc ai Rudolf. O face filri si fi spusceva ceea ce nu este foarte simplu.

#e

serpentini, Apoi totul se trminl curefrenul repetat de doul ori. Urmeazlimediat un absolut senzational numir dccirc cu doi acrobali care-gi paseazl unulaltuia diverse obiecte intr-un ritmametitor. Ca numirul si pari (sau chiar sifie) deosebit, sunt luate obiecte din sald, dela spectatorii figuran{i, in specialbijuterii. ceasuri gi portmoneuri. apoicircarii se retrag in culisc. In mod certacolo nu-i va mai gisi nimeni. Emisiuneaeste pigmentatl cu anecdote pline de haz lacare, insl, Rudolf nu ride, $i cu numere dedans modern executate de un grup debalerine plinufe, numere din care nulipsesc rotatii ale feselor in sensul acelor deceasornic. Fesele sunt dezgolite ca 9icreierii lui Rudolf. int.-rn tdrziltelevizorul este oprit. Iar deschis, Iarinchis...din nou, acelaqi lucru, dar nu maiare acelaqi farmec. Apoi este oprit. Rudolfofteazi ca un om cuprins de oboseall. Apoica un om care a primit o loviturl a sor(ii.Apoi ca un om care are astm. Apoi ca unom care sti pe gSnduri. Apoi ca un om carecedeazi locul. Apoi ca un om care n-areidei. Ca mine.

Din plcate nu-l ucirte nimeni. incd.

Un om normal, dupi toate acestea,ar trebui si meargi la culcare. Rudolf esteun om normal dar nu merge la culcare. Nu-ieste somn. Se ridici din fotoliu (deqi, maidevreme, nici nu se agezase) qi incepe sImisoare cu pasul lungimea camerei, $ilStimea. Este pltrati. Miinile stau strinsela spate, capul plecat, ridurile expuse peintreaga suprafa{I a frunlii 9i pe fund (celein exces), o expresie incruntati i se

intipireqte subit pe chip prototipulintelectualului slav. Lipsesc doar ideile. Pe

alocuri qi gAndurile.

in acest moment sunl telefonul,Rudolf ridici receptorul. vorbeqte gi

inchide. Abia apoi observI cI aparatul este

decuplat, De fapt nici nu existi. insfArgit cade pe ginduri. Conform unui bancantic nu se julegte dec6t la coate. Este ooportunitate . - Rudolf clzut. Din picate nu-I ucide nimeni. Inci,

Adoarme. Asta ar fi trebuit si o facidemult. Asta o face dintotdeana. Un somnadAnc, ingust, deasupra ciruia abiastrilucesc trei stele. Neimportante. Pitice,In jurul celei de a treia se rotesc optplanete. Pe aceeagi orbiti, in sens opus.doui cite doui. Nimeni nu se intreabi cumeste posibil pentru ci nimeni nu gtie. Unmistcr oarecare pffnl la urmd. $i tocmai insomnul lui Rudolf. Astfel:

-se ciocnesc primele doui planete(opt cu unu, spre exemplu);

l) o musci aterizeazi pe gura luiRudolf qi incepe si sugi dinsaliva prelinsi afarl.

2) musca rigiie; sau poate Rudolf;

-se ciocnesc alle doui planetei

l) pitura aluneci de pe trupul inertqi cade;

2) musca se sperie gi pleaci; vareveni intr-o alti conj u nctu ri;poate o novi; poate un canceri

J) nu mai moare nimeni;

-se ciocnesc planetele trei qi cinci; facun zomot teribil dar in inclperea lui Rudolfnu se aude decet ticiitul ceasului CEAIKAIeste cu zece minute in urmi qi indicl o altldatit

Nr. 5, 2000

l-1

STEAUA DOBROGEI

3) dispar 1,5 miliarde de fiinte.-incl un posibil contactintergalactic eguat; gi?

d&,

-se ciocnesc, in sfirqit, ultimele doutrplanete. Logic. Brusc ochii se deschid larg,uimiti qi umezi. Dupi care se inchid aqtriierau totusi prea mici.

In puterea nop{ii o silueti sefuriqeazi, pe lengi otetari, prin bosche!i, pe16ngd clidire. Dupi o vreme apare 9iumbra. "De ce intotdeauna trebuie siintirzii?" i se reproqeazi. Silueta trece maideparte. Din ce in ce mai departe de somnullui Rudolf. Pe care, nu-l ucide nimeni. Dinplcate.

Arlu lV, nr !(15, ntleBu.u..d, - aomanr

32 dl p.d:int - !O@ l.i

Nr. 5 2000

sh cuLnBia mrlt0toa Dt Bsn TUI

REVISTA OI

I

REDACfIA revisteiSTEAUADOBROGEIprezinti cititorilorsii revista deinformalii gi culturda aromanilor de

pretutindeni BANAARMANEASCA(,,VIATAAROMANILOR"),oglidn fideld a

obiceiurilor.tradiliilor 9i limbiiromAnegti de-a

lungul timpului.

t5

STEAUA DOBROGEI

1,2,3) un vis de groazi in careun porc este injunghiat temeinic de doitirani; tlranii par ferici(i, grltarul sf6riiehipnotic, se aud primele colinde, porcul eRudolf:

difu

y:1\,/

/

/

STEAUA DOBROGEI

(onstantin lSejeoeru

S-a niscut 3 iunie 1947 in comuna Topolog, Tulcea. A debutat in 1964, fiindprezentat de Miron Radu Paraschivescu in suplimentul literar "Povestea vorbei" al revistei"Ramuri". A mai publicat in revistele "Tomis", "Orizont", "Tribuna", "Preludiu","Contemporanul", "Astra", "Ateneu". "Rominia Literard"' "Luceaflrul", "Orient Latin"'""Condor", "steaua Dobrogei", in ziarele "Dobrogea noud", "Delta", "Tulcea Liberd",

"Cronicarul", "Tricolorul", "Reflex", "RomAnia Tanerd", "Timpul Tulcean", "Jumalul de

Tulcea", "lnedit Press", in plachetele editate pe plan judelean, fiind laureatul mai multor<<Festivaluri de poezie>.

Cd4i Publicate:. CANTECE DE DUNARE $l MARE (Versuri, Tulcea, 1980)

o SUB FLAMURA DE TRICOLOR Versuri, Tulcea. Ed. Militare, 1987)

C[4i in curs de aParilie:o MAI PUR DECAT SOMNUL (Versuri. Ed. Eminescu, Bucuregti)

o APELE SE RIDICA-N PICIOARE (Versuri. Ed. Eminescu, Bucuregti)

o ARBORE. ARBORE. HARFA TERESTRA (Versuri, Ed. Marineasa, Timigoara)

o MUNCILE POETULUI (Versuri. Ed. Ex Ponto, Constanla)o SEXE DE CENU$A (Versuri erotice quasi licenlioase, Ed. Europolis, Constanla).

Are in lucru romanul epistolar FIUL SOARELUI. Constantin Bejenaru,

indiferent de tendenliozitatea sau principialitatea aprecierilor, rtrmAne un glas al acestui pamant

nord dobrogean, cu bunele sau relele sale, statomic cautator de nou, respectiv inedit qi insuflelitmereu de aceeagi nelinigle adolescentini din ziua debutului.

Redaclia

l\\(JN(iLt POITI,LI,|

( ROPARII ARI]NCA PESTE OCHII NEIMBLANZITIPietre 9i crengi care-nfloresc o rozetd.

16

Nr.5.2000

ingrozitoare piele Ia vedere.

Lepldatd fii inaintea POETULUI !

RASUTI-ERER ADJECTIVELOR UCIDE PE ORICINE,Numai El nu simte duhoarea.

Printre fliciri inalte gi vinit fumOchii 9i mdinile igi amintesc

Limba veqnic neodihnitd.Verbele se ivesc ca strigoiigi sperie ochii de zeu ai POETULUI.iN onNS FEERIC DE TURTUREATreziti an toiul noplii.Neitiutoare MUZA aPrinde

Dinaintea Lui o luminare curati

$i vede ca sub cerul gol

AtarnA perdele proaspete de sdnge.

APARE SUFI,ETUL IMPOVARAT

STEAUA DOBROGEI ( Nr. 5, 2000

Cu osanale-n rugi fierbinliCe-au ros cuvintele la mAneci.ALPHEUS $I PENEUS TOT GUNOIULIl varsS-n sf6nta puritate.Mdhnit gi grav devine cuvintul presimtindCi nu rnai vine cel ce-i a$teptat.

CADEREA LOR NU-I SIGURAChiar daca srrnl r dnatc cu sageli( e-n r drluri au consoane otra\ ilc.ir cRgreRul sAU iNFLoRESCPustiitoare aripi stimfalide

$i pentru ci Arcadia-i departeIi place si se nege pomenind-o.LrN GOL CRESCU $l-O APRIGA ARSI;RAJuca in coanrele aprinseDupa rogul hipnotic al verbelor.Viala privi cu ochi de Meduziin fata de zeu a POETUt.til.LUNA APRINDII LACRIMI ALBEO. de ar veni visarea cu cobrele regalel...E slohod iar cur dntul. hogatele petreceri

Vestcsc ca r erbul i;i punc

Piciorul peste giinduri. Vise de foc.

in ele nrusteqte oare cerul?CU SANGE RI]CE VITRBELE VICLENESfdrgit-au de tesut cimaga.Cuprins de vraii adoarmePOETU-n Valea Mor{ii$i atitea munci ii dau profil divin...

{1-

NOTAprivind laborotorul de creolie tl poemului hermeneutic<<MUNCILE POETULUI>>

Hercule (Herakles) - cel mai proeminenl erou mitic grec. socotil dupi moartezeu. Biogratia sa mitologicS. plina de fabulos, e foarte incarcate. La un monrent da1. atalat ocultde Hera (zei1a principald a Panteonului grec, solia lui ZEUS. ndscuti de cuplul Kronos Rhea),

i;i ucide copiii, iar spre a-;i ispdqi phcatul intr6 (la sfatul oracolului de la Delphi) l2 ani in slujbalui Eurystheus, din a cdrui insircinare executa cele l2 isprivi celebre (muncile lui Hercule): l)uciderea Leului din Nemeia cu a cdrui piele se imbracl $i instituie in aceastd imprejurare<<jocurile Nemeice>>;2) uciderea Hydrei din Lema. cdnd din prevedere iqi moaie toate sdgelilein sdngele ei otrivitor; 3) vdndtoarea mistrelului de pe muntele Erymantos: 4) prindereacdprioarei cu picioare de arami gi cu coarne de aur a zeilei Artemis. adr.rsd vie lui Eurystheus, inArcadia; 5) curetirea grajdurilor regelui Augias, murdare de la i000 de vite. cu gunoi acumulat30 de ani care trebuia inleturat intr-o zi; 6) nimicireo pdsdrilor de prodd de pe locul arcadianStymphalis;7) prinderea taurului din Creta, animalul furios. care a fbst trimis de Poseidon sE

pustiasce insula; 8) imblAnzirea iepelor nirivage ale regelui thrac Diomedes. pe care le hrdnegte

t7

t

STEAUA DOBROGEI

cu cadavrul acestui rege:9) ripirea cingitorii reginei Amazoanelor Hyppolite. dupi o lupti cuAmazoanele; l0) aducerea cirezilor de boi ale lui Geryoneus qi omorArea acestui triplu monstrucare locuia la marginea lumii. dincolo de Lybia 9i de Ocean; I I ) furtul merelor de aur dinGridina Hesperidelor, aflata in linutul hyperborean: l2) aducerea din Infern a ciinelui tricefalCerber la suprafala pimdntului gi reconducerea lui inapoi Ia Hades.

C. B. (apud <<DICTION,AR de mitologie generald>> de Victor Kernboch)

\

\\

r

J

I

{\

I

'W./wll

1

l8

j1

$$r

Nr. 5.2000

STEAUA DOBROGEI

Terminologia medicald nord dobrogeand fnchestionarul B, P, Hagdeu dinBiblioteca Academiei Romdne

Nr. 5.2000

*SATUL NOU (plasa MACIN)-inv5!5torGh. Chisencu (filele 438-439)*SOMOVA- invStitor St. Voinea (filele448-449)*TURCOAIA - invStitor I. PlesnilS (fila4ss)*Comuna neprecizat6 (l6ngi Congazu) -

invititor D. Nitescu (fila 498)Dintre cele 9 rSspunsuri, cel completprovenea de la invSlStorul Gh. Chisencudin Satu Nou (plasa MScin):AJUNS - accident vascular cerebral?;AMETEALA-boala de copii, epilepsie;BESICA CEA REA - dalac, BLANDA -

urticarie; BOSOROGEALA - hernie;BRANCA - erizipel; BROASCA

umfl5turi, ulcior la ochi;BUBA NEAGRA -

antrax; BUBOI ORB - furuncul?; BURIC

DEZVELIT - hernie ombilicalS; cAornraMUSCHILOR - lumbago; CEL PERIT-

sifilis; CHELBE - bube in cap (tricofitiesupuratd); CIUMA - boala trimisi deDumnezeu pentru pScatele oamenilor;CiRrffA - scrofule, bube care se fac mai

ales pe picioare; CORI -rugeola; DALAC- antrax; DAMBLA - apoplexie, paralizie;

DEOCHI, FRIGURI - vin din m6ncarenecorespunz5toare;

^ FULGEnATunA

junghi, epilepsie; GILCI - umflStura lag5t provenind din r5cealS; HOLERA-pedeapsa DumnezeiascS; LIMBRICI -ascarizi; LINGOARE - tifos; LIPITURA -

boalS datd de Zmeu, provenind din fricisau dragoste; Nryff - inflamalii la oureche; OFICA - tuberculozS;OLOGEALA - paralizie a picioarelor;ORBUL GAINILOR - hemeralopie; PAR-

abces foarte dureros la degetele m6inii;PECINGINE - exemi (impetigo);

in anul 1884 B. P. Hagdeu atrimis invitStorilor gl preotilor din toatecomunele Rominiei un chestionarlingvistic " Programa pentru adunareadatelor privitoare la limba romSnd"'Chestionarul cuprindea 206 intrebSrireferitoare la cultura populari sub toateaspectele ei. in perioada octombrie1884 - iunie 1885, informalii provenind

din 773 localitSti, insumind peste 17000pagini, au sosit la Academia Rom6n6. Inprezent, grupate in 18 volume, se aflI infondurile Seqiei manuscrise (mss 3418-3436). 0 pafte din acest material a fostpublicat in anul 1970 de citre I. Muslea

9i ov. Birlea in volumul " Tipologia

folclorului" (Editura Minerva) .

Trei intrebdri aveau

caracter etnoiatric*165. Care sunt pe acolo cuvintele inpriviinla boalelor la om ?*166. Care sunt pe acolo cuvintele inpriviinta boalelor la vite ?x167. Care este, dupd p5rerea poporului

de acolo, pricina frigurilor, a epilepsiei, a

holerei, a ciumei, etc. ?in volumul 14 se afl5 9i un

num5r de 9 chestionare provenind dinjudelul Tulcea :

*CARAMANCHIOI-preot Dim. Belinschi(fila 336)*GARVANU - imvS!5tor M. Neculau (fila347)*ISACCEA - invi!5tor Th. Paraschivescu(fi1a367)*LUNCAVrJA - invEtator Ioan I. Diaconu(filele 380-381)*NICULmL- invigdtor N. Ludovic (filele404-405)

Ar. Qeorgescu

19

STEAUA DOBROGEI

EPILEPSIE - boala din " v6nt riu " (v6ntinsotit de duhuri necurate, iele, 9i carepoartS boli ce mai adesea ologesc).

Comuna CARAMANCHIOI - preotDim. Belinschi:BOALA GREA - tifos; EPILEPSIE - de laDuhul r5u; ISIPANIE - hernie; TRESCsau TRESCARIT- licnit; CIUMA- o babScare se lamenteazS intruna, " pl6nge gi

bate din ug5 in u96."Comuna ISACCEA - inv5lator Th.

Paraschivescu:CORI - rugeola; EPILEPSIE - boalS dat5de spirite necurate; LINGOARE - tifos;ROSEATA - peladS; VARSAT - variota.

Comuna Luncavita - inv5titorIoan I. Diaconu:APLECARE - pricinuiesc frigurile; DEDANSELE - reumatism atribuit influentei" dSnselor" sau ielelor; DE VANT -ologit, damblagit, imbolnSvire de spatesau mijloc; DURERI DE CAP - cefalee;GUTURAI;IUNGHI-pneumonie.

Comuna Niculitel- invdtStor N.LudovicCAZMAC-rugeola; CIUMA - datoratScelor care nu tin duminica 9i s5rbitorilegi lucreazi mai r5u dec6t plginii;DURERI DE INIMA - dureri de stomac(crampe la stomac);

Comuna Garvan - invdt5tor M.NeculauCIUMA-o babi imbricati rdu.

Comun5 neprecizatd de 16ng5Congaz- inv5lStor D. Nitescu:BUBA NEAGRA-antrax.

Dupi cum se poate constata, fa!5de informalia bogat6 furnizati deinvdt5torul Gh. Chisencu alti invititoriau furnizat mult mai putine date laintrebBrile chestionarului.

in cele de mai sus nu ne-ampermis sE facem dec6t o prezentaresuccinti a termenilor de etnoiatrie, fdria comenta fiecare notiune, considerdndc5 am depSgi in aceste conditii. cadrulrevistei.

Nr. 5,2000

20

PLESCAIfA - exeme la picioare sau injurul gurii; RAC-cancer; RAST-^inflamatiea splinei d_in cauza malariei; RIIE; RINZAINTOARSA - indigestie; ROSATA-erizipel; sAcArunA - boala. lumeasc5(boali venerici); SAGEIATURAapoplexie, hemiplegie; STUDENITA -

gingivitS; _ SUGEL- panariliu;SOPARLAfJA - angina difterici; TRANII-hemoroizi; UIMA - adenitS; ULCIOR-salalon; - VARSAT- variola;VATAMATURA - dureri abdominale;VIERME - un fel de ran5 la incheieturi;virur nAu - epilepsie.

Explicatiile subliniate aparlinautorului, in manuscris neflind dat; nicio explicalie termenului respectiv.

Rispunsurile date de ceilaltiparticipanti au fost mult mai sumare,totugi le mention5m pe toate.

Comuna Somova - inv5tdtor St.Voinea:CAZAMAC - rugeola; DIN IELEapoplexie, paralizie mai ales a

membrelor inferioare. Se trateazi cu "buruieni de iele " care cresc la Niculitelpe pietre; EPILEPSIE-d|n frict, dinsperietura copilului mic la amenintareamamei. B5utorii impdtimiti suntamenintati de "duc5-se pe pustii" gtiindci, dupl 40 de zile de betieneintrerupti, omul i9i pierde ingerul.IUNGHI; LINGOARE- febrd tifoidd;PALEALA - se rosegte fruntea, vine dinv6nt, se pebtte cu un petic rogu de l6niincilzit5 la foc (eritem al fetei); TUSE-catar; VARSAT-variol5, variceld, rubeola.

Comuna TURCOAIA- inv5titor I.PlesnilS:CEAS RAU- boalS cu tres5riri 9i pl6ns insomn, DacE cineva zice in ciudS " maibine imi rupeam chiciorul decet mA maiduceam sau vorbeam cu nigte oameni",a9a se zice c6, dupS o noapte sau o zi arrimSne firi simtiri sau migcare in acel

chicior, zicind cE " am vorbit intr-unceas riu pesemne." CIUMA --este de laDumnezeu pentru plcatele oamenilor;

Dupi formarea statului nalionalunitar romdn, Romdnia a intrat intr-o noueetap6 a dezvolterii sale, caracterizate printr-ocreitere mai accentuate a forlelor deproducfie, mai ales in industrie. Cu toateeforturile ficute de statul roman. Dobrogeanu a putut recupera in trei decenii intdrziereaacumulatl in cdteva secole de stipAnireotomand. Neinchipuit de multc au fostobstacolele ce se ridicau la tot pasul in calea

unei economii moderne, comparabiltr cunivelul atins de statul romdn, pentru cd nuera vorba de o refacere oarecare, aici fiindtotul de fdcut. .

"inainte de intrarea noastri inrizboiul intregirii neamului scria ziarulTulcea noutr , industria dobrogeani se

compunea din incerc[ri industriale indiferite direclii, industria lemnului qi cea a

mortrritului erau singurele care au inceput sa

prindi rtrdacini. in timpul rdzboiului insi,cea mai mare partc a incerclrilor de tot soiul

au fost fatalmente pardsitc, iar cele realc, sus

numitele doud, au fost in parte sau completdistruse."Edificatoare in acest sens estc liexpunerea prefectului judefului Tulcea,Constantin Tiglu, privind situaliaeconomicd pe anul 1922: "lndustria ingeneral a suferit pierderi mari din cauza

rizboiului, maginile fiind parte distruse,parte luate de inamic, astfel cd industriagiiau avut mari dificultili pentru refacerea

fabricilor (...) cauzele care impiedicldezvoltarea ei sunt: in primul rdnd pulinelecii de comunicalie gi mai cu seamtr lipsaunei c6i feratc, apoi scumpirca tarifului dctransport (... ). Acelea$i neajunsuii erau

semnalate qi in anul l93l de prefcctul D. P.

Comigani: "Judeful Tulcea dispune de

Nr. 5.2000

bogltii pe care le formeazi carierele, minele,pddurile, bdllile, etc. Toate devin insd f6rivaloare apreciabild din cauza exploattrriicare se face cu foarte mare greutate, dinlipsa cdilor de comunicalie".

La inapoierea economici a judefuluicontdbuia 9i faptul cd principalele bogaliialc judegului: apa, ptrdurile, subsolul erauadministrate de Administralia PescdriilorStatului 9i a Regiunii Inundabile a Dundrii(PARID), Casa Autonomtr a PidurilorStatului (CAPS), 9i de societIlile anonimeIacob Deal, Turcoaia Granit, CreditulMinier 9i care nu contribuiau cu nimic labugetuljudefului.

In perioada l9l8 - 1948, dupi cumatestd documentele de arhivl carc stau [a

baza prezentei lucrdri, judelul Tulceaprezenta o economie cu un pronunlatspecific agro.piscicol 9i cu o industrie slabdezvoltati.

Consecintele slabei dczvoltiriindustriale au f6cut ca ponderea popula[iciurbane din judef sd fie micd iar centrcleurbane Tulcea, Babadag, Isaccea, Mdcin siprezinte un pronunlat caracter rural.Semnificativ in acest sens este un documentdin anul 1919, care atestd existenfa inmediul rural a 111740 locuitori gi numai38260 in mediul urban. Oragul Tulcea avea

in anul I 927 un numir de 28910 locuitori.La inceputtul secolului XX, ca

urnare a legilor de incurajare a industrieiautohtone, au luat fiinld mai multcstabilimente industriale incadrate dcdocumente la categoria "fabrici", degi multcdin ele nu dcpdgeau stadiul de atcliermestesugAresc, aviind in vedcre forlamotricd utilizat[ 9i cipacitatca de produc[ie

DATE fI CONSTDERATII PRTVINDINDUSTRTA JIIDETT]LUI . TULCEA

ix przuotDA tgts - t94s (r)

Valentina Postelnicu

21

STEAUA DOBROGEI

STEAUA DOBROGEI

care, in general, satisfdcea interesele

locale ale judefului. Dintre intreprinderilemai mari, ale cdror produse plecau prinportul Tulcea catle alte localitSli din lar[ $istrdinitate, menliondm fabricile: "Talpa" -pieltrrie, "A.Avramide" - cherestea, "AlexcSezonov" - IEind, "Efim Vladimirof ' -fringhie, "Gawild Efremov" - covrigi.

O imagine de ansamblu asuPra

industriei judefului ne estc oferite de

documentele anului 1924, care atesta

existenla a 628 lucrdtori 9i 354 uccnici,repartizali pe plegi Ei intreprinderi, astfel:plasa Babadag: 7 mori cu 12 lucrdtori; plasa

Casimcea: 6 mori, I fabricd cu piud qi darac

l6n[, 2 ateliere fiertrrie, I atelier de cismlrie9i I de croitorie cu 24 lucr[tori qi 5 ucenici;plasa Cataloi: 4 mori cu 12 lucrdtori; plasa

Isaccea: 3 mori, o fabrici de cherestea, douf,ateliere gi doui darace de l6nd, cu 53

lucrdtori gi 9 ucenici; plasa Mdcin: 2 cariercde piatrtr, 2 mori, 70 ateliere.2 fabrici sifon,o piud, 2 darace, cu 206 tucritori ;i ll4ucenici; plasa Topolog: 5 mori, 26 atclicremestesugdreqti, I darac ldn[, o fabrici de

ulei, cu 33 lucrltori gi 33 ucenici; plasa

Sulina: 4l ateliere me$te$ugdreqti, I moar5,2 sifontrrii, cu 38 lucrdtori gi 3l uccnici;plasa Tulcea: 8 fabrici de f6ind qi ulei, apcgazoase, cherestea, fr6ngherie, tlblcirie, I

darac, 4 mori de f6ind 9i ulei, o tipografie,32 ateliere me$tequgdreqti, cu 250 lucrdtoriqi [62 ucenici.

Punerea in functie a unui stabilimentindustrial se fdcea cu aprobarea Consiliuluide igiend de pe lingl prefecturI.

Dintr-o dare de seamd a scrviciuluisanitar judelean se aratA cI in anul 1927 s-au

aprobat "infiinlarea a I I mori de mtrcinatcereale puse in migcare de motor de benzinicare au intrat in prevederile art. 32 dinregulamentul industriilor insalubre 9i s-au

respins doud cereri pentru asemenea

industrii care nu intrau in condiliile cerute;

s-a dat autorizalie pentru infiinfat 5 prese de

ulei vegetal, 3 darace pentru ddrAcit lanA, 5

fabrici de apd gi limonadd gazoasd,3 c[;irii,I depozitt pentm vanzarea produselorpetrolifere, 2 ctrrdmidlrii, I cirlmidtrrierespinstr deoarece terenul pe care urma se

funclioneze cuptorul era in interiorul

Nr.5 2000

comunei, 2 prese de fabricat ligle pecale rece, doui depozite de cherestea, 2tlblclrii, un cuptor de fabricat var iar unulrespins deoarccc era plasat in interiorulcomunci, I mdldric pentru curllat mate."

In general aceste ramuri foloseaumateria primd din agricultur6 qi brate demunctr cc nu neccsitau o pregdtire deosebitii.

Nici situalia industrial[ a oraquluiTulcca nu evolueazd prea mult, aga ctr inanul 1939, dupl cum rezultii dintr-undocument, industria prezenta urmAtoarelecaracteristici: "5 fabrici de fldind, 2 fabrici declrlmidd, o fabricl de var, 4 fabrici de oale,7 fabrici de ulei, o fabricl de paste fdinoase,2 fabrici de covrigi,2 fabrici de cherestea, 3

fabrici dc mezeluri, o piu[ de postav, 7 morisistematicc pentru mdcinat, 2 mori de vint, 2darace de lin[, 4 tipografii 9i 4 cariere depiatri".

Oragul Tulcca $i-a pestrat mult timpaspectul dc agezare semiurbantr, cu unpronuntat caractcr agdcol. Edificator inacest scns estc un documcnt din anul 1938cu privire la structura demograficl peprofcsiuni: 43 l0 muncitori pdlmagi, l48tlplugari, 673 mcscriagi, 256 hamali, 450senitori, 125 cadre didactice, 743funclionari, 4l avocali, ll magistrali, 13

doctori.9 farmacigti 9i l l preofi.Prin aplicarea Legii minelor din anul

1924, a inceput procesul de concentrare gi

ccntralizare a capitalului autohton inexploatarea bogiJiilor subsolului nord-dobrogcan, ceea ce a f6cut ca industriaextractivi a judelului str se situeze, in anulI 936- in fruntea cclorlalte ramuri industriale.Dintrc societdlilc care activau in acestdomcniu amintim: S.A.R. Minierd "Calea",Socictatca "Creditul miniei', Societatea"Turcoaia .Granil". Numai la exkagerea gi

fasonarca pietrei lucrau in anul 1936 unnumdr de I 170 lucrltori iar forfa motricdfolositl era de 610 tf. Granitul extras dincarierelc tulcene, pe lang[ intrebuinlarea sa

intcrnd, a fost cxportat sub formd de pavaledc divcrse dimcnsiuni la Odesa, Kiev,Rusciuc.

Necesitatea dezvoltdrii industrieijudclului va determina intensificareaeforturilor pentru construirea unei ctri ferate

22

STEAUA DOBROGEI

care sd lege Tulcea de restul f5rii.Lucrarile de construire a unei cii fcrate prinMedgidia - Babadag au inceput imediatdup{ primul r{zboi mondial, dar au inaintatincet, termindndu-se abia in 1940.

intre anii l94O - 1944, majoritateaintreprinderilor industriale gi-au incheiatparfial sau total activitatea din lipsamateriilor prime Si a combustibilului. Uneleintreprinderi al cf,ror profil era str6ns legatde productia de rtrzboi,.ca de pildd Fabricade tdbdcdrie Talpa, Mina Alt6n - Tepe 9icarierele de piatr6, au cunoscut o cregtere a

productiei gi a numErului de muncitori. Deexemplu, Mina Altdn - Tepe gi-a sporitproduclia dela7746 t in l94l la 19000 t in1943. Din lipsa materiilor prime, in lunaseptembrie 1944, fabrica Talpa i9i incetcaztrcomplet activitatea, muncitorii tlind

Nr.5 2000

' transferati la Centrala S.A. Talpa

din Bucuregti.De evidenJiat pentru aceasta perioadi

este interesul Prefecturii Judefului Tulceapentru incurajarea micii industriime$teSugereSti. La data de 18 decembrie1942, prefectul emite ordinul 29462,conform clruia in comune trebuiau sa se

infiinleze ateliere comunale cu scopul de a

forma megtegugari romeni, in a satisfaccconsumul de produse ieftine gi pentrusporirea veniturilor comunale. Astfel, peteritoriul judefului iau fiintI mai multeateliere me$te$ugtrregti sub controlul direclhl primarului, conduse de un mc$tcrcalificat, iar veniturile intrau in bugetulcomunei. Tot pentru incurajarea miciiindustrii, Ministerul Afacerilor Internc, prinordinul 14337 din 1943, scutea de impozit

I

r-. _.

-{

il'T. 1.v: .

I

'It:lll

It

Ir

_:)

J,it,r

itItt

Vechiul sediu al Camerei de Come(

r{rrI

!'fI

f4

il.t

,

{

,.,

rjiii!

rl

t

t,

,II

I

,l

STEAUA DOBROGEI

pe cifra de afaceri, pe meseriagii dincomunele rurale ale clror produse erau

desftrcute direct din ateliere sau tdrguriperiodice, 9i care intrebuinlau pAnd la 2lucrltori. PdnI in aprilie 1944 au fostinfiinlate l6 ateliere meftesugeregticomunale cu 28 de ucenici gi 16 megteri : 3

dogdrii la Telifa, Isaccea, Niculilcl; 2

ateliere scule pescdre5ti la Sarinasuf gi

Zacldu;2 t6mpllrii la Prislar' qi Babadag; I

atelier de rogojini la Sarichioi; I lesetorie $io c[rlmiddrie la M. Kogdlniceanu; I atclierde ceruF gi fierdrie la Beidaud; I atclier detricotaje la Casimcea.

Cu toate mdsurile luate de stat $i deorganele administrative locale pentruincurajarea industriei, progresele inregistratcnu au fost pe mEsura posibilitdlilor, a

materiilor prime gi a forlei de muncaexistente. Jaful hitlcrist, distrugerile de

rdzboi, au provocat daune considerabileeconomiei ale c[rei rini trcbuiau vindecate.in primii ani duptr rdzboi, locuitoriijudefului, 9i-au conjugat eforturile pentrurefacerea intreprindcrilor industrialc gi

functionarea la capacitilile antcbclicc.Dintr-o situalie intocmiu in anul I 947 dcpregedintele Camerei de Comcr! 9i IndustlieTulcea, Emil Schwartz, rczultS cf, in judclfunclionau 98 de intreprindcri industriale,din care 39 in oragul Tulcea.

Semnificative pentru situaliaindustriald a judelului din anul 1948. suntdocumentele ce reflectd modul de aplicare aLegii nr. ll9 din ll iunie 1948 privindnalionalizarea intreprinderilor industriale,comerciale gi a instituliilor bancare. inprevederile acestei lcgi au intrat 7

intreprinderi, toate din orapul Tulcea: "A.Awamide & Kepler " - cherestea, "EleftericCuculas" - Cherestea, "Talpa" - tlblctrrie,"Adrian Avramidc " - fEind. "Odcsa" -paste fdinoase, "Praga" - mczeluri, "Olivia"

- ulei. Conform instrucfiunilor Ministerului

Nr. 5,2000

de Intcrnc privitoare la aplicareadispoziliilor Lcgii 119, erau nationalizatemorile sistematicc cu cel pulin un vall dublupentru gau 9i porumb gi cu o capacitateminimtr de mlciniE de I tond / 24 de oreprecum gi prcsclc de ulei de pe ldngtr acestemori, indiferent de capacitate. De asemeni,elau nalionalizatc presele de ulei cu oproduclie dc 500 I / 24 de ore cdt gi brutdriileinzestratc cu instala{ii mccanice defrdmdntat aluatul. Astfcl, in prevedcrileacestei legi s au incadrat .i I (lL- mori, 7 prcsedc ulci qi o brulAric. Faptul ci din 46 deintreprinderi nalionalizatc ( in care am inclusgi morile ),43 crau cu profil alimentar,reflecti dezvoltarea cu precldere a ramuriialimentare in ansamblul industriei judegului,in perioada l9l8 - 1948.

Un rol important in incurajareaindustriei, a revcnit Camerei de Comert giIndustrie Tulcea, infiinlat5 in anul 1909, prinstdruinfa deputatului Ghcorghe $erban gi aindustriagului Ionici Nicolau Obobegtcanu.Camcra dc Comcr[ gi Industrie avea caatribulii apirarca intcresclor industriei ;icomertului, dczvoltarea culturall pcprincipii economicc a judcfului, prininfiinlarca dc ;;coli industrialc, comcrcialc.de mcscrii, cvidcnta firmelor industrialc pi

comrecialc. Pcntru activitate deosebitl indczr,-oltarea industrici judetului, lapropunerea camerei mai multi industriagi aufost decorati cu medalia "Meritul comercialqi industrial" in baza iniltului Decret Regalnr. 1442 din anul 1934. Menfiondm pc SavaMaslaev, Avram Sezonov, Efim Vladimiroi$tefan Cazacov, Gheorghe T5bdcaru, 9i allii.

Ludnd ficcare ramurl industrialtr inparte, ne putem face o imagine de ansambluasupra industriei judelului intre anii l9l8 -1948.

24

STEAUA DOBROGEI Nr. 5

tEfena IOK]A"Micile tale eseuri filosofice, pe alocuri parabolice

(implicit "personaje" abstracte ca Vanitatea, Raliunea,

Imaginalia, Lenea) intr-o dezbatere moralizatoare cu

omul, privitor la scopul final gi inexorabil al existenlei.

Finalmente ,,moartea noastri incepe odata cu

na$terea gi cd nu de ea ne inspdimrAntim, ci de etemitatea ei". Este exact ceea ce scria, acum

upioup. un veac Alexandru VlahutS: .,Nu de moarte me cutremur ci de veqnicia ei". Deqi

..subtirica" filosofia ta marcheazi un interes pentru marile probleme ale omului ceea ce este un

lucru pozitiv.ceva mai artistic ai mai tulburdtor prin cazuisticE este eseul ,,cauzi 9i efect" pe care 1i-l

publicim. Am dori s[ gtim insd mai multe lucruri despre Elena Iorga pentru a o plasa pe un

meridian care s6-i asigure un mai cert loc in literatura de miine'"

Prof. dr. Tudor OPRI$

A DOUA CENEZA

PimAntul vuia de viteza cu care

nreteorilii treceau pe tdngd el. Vulcanii fierbeau

nervoqi in marca lor 9i abia agteptau sA erupe.

Marile 9i oceanele erau fldmrinde de pnmAnt 9i

oameni gi se ridicau zgomotogi spre cer.

Pamantul tremura de teama catastrofei .

Oamenii se inchinau tuturor zeilor 9i idolilor,se ascundeau in ,,vdgiuni de gerpi" 9i-9iplingeau soarta.

Bum!... qi pdm6ntul se rupse in doutr.

Oamenii se agepu de fire de iarbd sd nu cad6 inabisul necunoaqterii.

Vulcanii igi aruncau limbile de foc spre

cer, apoi le prdvileau peste mullimea infiorati....Groaza, nefirescul omori toate natua.'frecurd ani. secole, ere, milenii 9i nimeni nu

mai reniscu, sau cel pulin aga mi se pdru laprima vedere.

Un fir de iarbd i9i indl!6 capul spre cer.

El a fost cel mai credincios, cici era singurulsupravieluitor. A crescut hrinindu-se cu seva

intregului pimAnt, transform6ndu-se in copac.

Rnddcinile au prins gi cealalti parte a

pnmdntului, gi pe mdsurd ce crestea, unea tot

mai mult acele doui P64i ce formau ',unu["inainte. Dorhnea singur peste intreg linutul,umbrind tot Universul cu miretia coroanei sale.

Setea de a se hrdni cAt mai mult, de a fi unic

st5panitor. il asmufi impotriva a tot ce incerca

sd se nascd. Licomia lui il fdcu atat de mare

incat pAmantul incepu str nu-l mai incap6, iargreutatea il lrdgea spre centrul intunericului.

Rlddcinile, care ieqeau de peste tot dinpdmAnt, se loveau de stele. Singele lagnea din

ramurile sale, frunzele imense acopereau inzborul lor fata soarelui.

Pamantul incerca sd se dezbare de acel

monstru, pe careJ hrdnise cu materia sa...

Se scutura o datl 9i incd o dat6, 9i

uriaqul, cu ridicinile rupte incepu sd se afunde

tot mai mult in intuneric, trecAnd din galaxie ingataxie, afunddndu-se pentru etemitate pe un

drum necunoscut...Pamantul era iardgi pustiu, vldguit de

putere gi plin de gduri . Trecurd ani, secole, ere,

milenii gi viala reincepu si apard. Mai intdidinozaurii, apoi treptat omul, care azi

stapaneite pnmantul ...

$i cine qtie poate cd intr-o zi ne vaexpulza gi pe noi, ca pe acel copac.

Motto: ,,La inceput a Jost sfarSilul".(M ircea ELLADE)

25

tI{,/

T

UA DOBR GEI

orii se opriri o clipd privind-o

,,SUNT NIMENI,MI_AM iruVIrVS NUMELE !"

Nr.5, 2000

Adina Mihdilescu.o! Atunci eu am fost

I

l

- . Singurtr, doar ideea morlii ii mai da

1!1oale Un flux m_agnetic parcd o arrage spre

acel necunoscut albastru. spre repezi"iuneacurgerii lui.

Dupd ce vorbise cu el, cu doctorul.inlelese cd nu e nebun6,.i .a u uuut o ri.atutburare. Explicalia nu era indeajuns dcconvingitoare. A$a sunt doctorii, niciodate nuspun prea multe!...

Se apropie insisrenr de oglindi. Sepipiia cu atentie, parca temAndulse sd nulistoame imaginea reflectate. igi cerceri miratafa1a.. m6inile, corpul, apoi igi alinti priuirll; ;ocnlr din oglindi, adiinc. tot mai addnc. pdni cerosti involuntar gi oarecum neconvinsa: sunt

f:?: *": Mihai,.asa md chema $i i.ri.-;iataltaten,9r... nu mint. ieri mi se pare ca minume.rm Adriana sau, sau... Veronici... Se opri.- Delirez? Md numesc A-N_C-A i qiapasi.fiecare litertr ca gi cand abia acum inrar'asa vorbeasce, Anca Mihai.

. . Se lipi de oglinda rece de parci r.roia sdse.rdentlttce cu imaginea reflectati. Anca a fostprrmut et nume, apoi i_au dat un altul ca sd_linpele pe Azarel...

Teama de a nu innebuni o smulse dinacel loc Ai o aruncd in tumultul cotidian.Claxon de maSini, huruit de motoare, murmurde oameni. toate formau un glas srigitor la cer.se sranse mai tare in ea gi ptr5ea infricogata. deparcd toate lumea gtia ctr a minlit ca sa rriiasca.

- Sunt Anca, Anca, Anca!

. Strraca nebunil- Nu sunt nebun[! Ieri am fost...- Tot Anca. respunse plictisit

cetatean.ult

- Nu. nu...- Ei brav

Napoleon.

, - Nu inlelegi? Cdnd am cAzut de Depoo... nu-mt amintesc... nu $tiu cine sunt!. Ceicul din jurul ei se rdrea. oamenii otgnorau.

-.. . .-,*, inlelegeli - strigd ea dezn6ddjduiD _

nu lntelegeli ci eu mi trezesc dimineata gi suntalta. alta, mereu alta?imi amintesc d;;;;:a1e nu le-am trait niciodatd, a" pur"a

"in.iuimi grefeazi mereu alte gi alte memorii!...... Cine se joacd cu mine? Cum siopresc acest gir nebun de identiteti?

. - Du-te la doctorl veni respunsul unuiglumel.

^." ^ PI..l ochii in pdmrint. Ce agtepta de la

er ., L ompaslune? Mili? Intelegere?.-. tjace ar fiinfeles-o1...

"-,^^,..jl fala ei

^podul se arcuia deasuprarrrrcelulut de apd. Igi aminti ce e Anca, aceea

:?T,, f:o 9i azi .dimineald. e Veron;"u a" i"ri,Mana de mdine... Aerul o miingdia pe tottrupul, apoi o abandoni in raceala apei, care oinghilea cu avidirate, duciind-o una.uu innecunoscutul ei. VIzu chipul lui Azarel:

. - Anca Mihai te ceuram de mult... Nupoli minli roate viala ca sd treie$ti!TrecAtcomptrtimitori

tto.' itinfin lt tlecfr da Jieste. (HEIDE GER)

oM Orice on, IleCS ,tloltlea (,utl nro trl ,l ('I eeo ce ( c( uJi t, ceG

I

-r -r

26

-.1

umol

STEAUA DOBROGEI

in linigtea ttrcerii asculta gdnguritulceasomicului vechi, prins de peretele solidal casei. Pendulul betea tactul precis, aqa

cum obignuia si facd gi in vremurilestrIvechi. Nu greqise niciodatd, 9i niciodatdnu se oprise din melodia lui monotonl gi

ritrnica.Ieri a mai adus un ceas. El igi avea

propria melodie. Unul filtra timpul mairepede, altul mai incet, gi nici ':nul nu

ceda... iar ea triia prinsi intre douS rndsuri

de timp...Se plictisise, jocul cu ceasul ii

displicea, chiar o enerva. Se intinse pe pat,

cu picioarele sprijinite de perete qi cu capul

atdm6nd spre podea. Simlea cum i se zbat

tAmplele. Ura locul cu monotonia clipelor gi

tdcerea gindurilor.Se ridici enervate... Nimeni nu linea

seama de ea... Ploaia cddea 9i ea

nepasetoare pe fereastra deschisi.- St6ng, drePt, sting drePt incePu

sA rorcasce inconiurAnd camerh..' Se opri oclipd nehotdrAtii, apoi continua in sens

invers: stAng, stdng, stAng... repeta insistent

acest cuvAnt de parci aStepta se i se

intfimple ceva...- Paula! Paula! se auzi un murmur

inibugit, venit de undeva, parci din fundulpnmdntului. Se opri ciutAnd cu privirea pe

cel care o strigA. Nimeni... poate doar oiluzie. Continud si m[soare carnera

repetdnd obsesiv: stang, steng, stAng... I se

pirea absurd ceea ce face dar ii pldcea sicreadl ci acest cuvant o va influen1a... cE

acest cuvant e mult mai mult decat at6t'Vintul umfla Perdeaua, ldsdnd

ploaia sa cadd nestingherili in camerd.- Paula... se auzi din nou. Se oPri

surprins5, apoi igi aminti de batrane.

Cobori scirile plictisiti. Camera ticsitd cumobild veche gi de prost gust o agasa. De

multe ori iqi propusese sd plece, dar

UN ULTIM VINOVAT CUVANTUL

Nr. 5, 2000

niciodatd nu avusese destulcuraj. Bltrdna gedea in loculei obignuit, la o mdsutd

mice. rotunda, a$ezata langA fereastrd

..impodobiti" cu draperii mdncate demolii qi decoloratc de soare.

Fumul albastrui al ligirii gerpuia

fragil spre tavan. cand primul torent de

cuvinte ii stricd zborul atit de lin...- De cdtc ori vrei sd te chem? se

r6sti batrina continuAnd si-qi dea in cdrli.Te pornene;ti ci-i vrca sa-(i fiu servitoare!Leneqo, nimic nu faci! Sd pleci, ai auzit,sd plecil

Trehuia si pun capdt ^acestei

dictaturi. odati pentru totdeauna. Insa nu

reugi si spund dec6t un; Lasi-md in pace!

Lipsit de vlagi. (iamera mirosind a fum gi

a mucegai o enerva Ia culme. sau mai

degrabd lipsa ei de impotrivire. Deschise

uqa .larg sd audir ploaia, si inspire aerulcurat de toamni intdrziati.

- Ce te-a apucat. nebuno. inchideuga! De cdnd ar venit tu, nu mai existd

liniqte.- $i pentru ce i1i trebuie lie adta

tinigte, ca sa-[i ghicegti in c64ile ale

soioase? Babd nebuna. cine crezi ca te mai

iubeqte acum? M-ant sdturat de toate

toanele tale... qi pleca trdntind uga. Am s-o

dau afari... se plece de aici! apoi sorbi cuplScere din cafeaua aburindf,.

Sting. stAng... repeta Paula, plinede urd.

- La naiba pi cu stAngul dsta, lanaiba cu lumea asta...

Simlea sdrutul patimag alpicdturilor de ploaie, ce-i infiorau totcorpul. Pe fala i se scurgeau rAule{e de apd

gi-n curgerea lor simlea o ricoare ce-iineca fierbinlcala frunlii. Ascultaincordatd glasul indbugit al pagilor. Se

simlea ca o stafie ce-gi imprumutasetrupul de la cca1a.

Cduti si prind[ un surds pe buzelecuiva. dar ce lblos si-i fure zAmbetul qi

Motto: ,,ln ce mdsurd cuvinlele ,,invenleaxd" Si ordoneazdlucrurile?" (UMBERTO ECO)

27

se-l ascundd in amintirea ei? Toli oameniisunt straini, straini erau 9i ieri. gi alaltiieri.dar azi i se pireau gi mai striini.

Cununi de cuvinte i se impleteau pe

buze intr-un ecou de gAndire mai stridentdecit glasul vielii ce mai p6lpAia in ea. Nuputea se le rosteasci. buzele nu voiau s-omai asculte. Le spunea pe rind, in sine. inlocul stramt din ea.

StAng, stdng... Oare ce inleles are

acest cuvant? Ce m[ va a$tepta dupe ce voiinceta sd-l pronul? De ar trece mai repede

ora asta, minutul... gtiu cd se va intdmpaceva...

Auzi cdntecul clopotului care anuntacu glas plAngdret moartea unui om. Mergea

Nr.5 2000

- Durere? Cerul? Apd 9i pem6nt?Nu mai vdd!... S-a intunecat? Inima... cese imtimplS cu ea? Gindurile mele... dece fug?

- Ce spune? Mai trAiegte?- Rostegte: stang. steng...- Jur cd n-am vizut-o, mi-a apirut

deodati in fa15...

Auzi din nou glasul clopotului,undeva departe. 9i fhrd sd vrea se gindi cdpentru ea

^bate. Sfnrgi sa rosteasca

cuvdntul STANG. care zburd in vdzduh cuultima ei suflare.

28

STEAUA DOBROGEI

in negtire, cu gAndurile rivEgite, repetandmecanic: stang. steng...

II

I

I

STEAUA DOBROGEI Nr. 5. 2000

t

,,

t(,ito,

{}

i.;l l{ i;1yi11.1rii, i,ri{,1,\{' ll;irlir;t i;t }11ift 1..,;113, :irirjlrri f liir.llr.rJ c,l([r.ir r*r,lirri.,tfil;; ;;;:r;il;:I,

lln{.un tt,ll*tP( fi{i,{t 1I"f:.3 tfitlrcls{.ttI}-ri$.-.it /lit'il

rfr,ryxitft ,t:1, x-'rfr;l.lru

{YJ#"#e,/r*/# /.ir*-,#,itrlJr rrr. !'7! dt "E'f,ryrr,,{ rlr,I;i.rr,; It' /at l'{.r tt

l)#fx.]ffrl r'?j ttttit? s,t.fi s.q:l

,If#rr,rI ,fir+*r,,grrr."l*

29

r5

m

STEAUA DOBROGEI Nr.5 )

ASTA YREU, DRAGUT ilEUIIubegti scumpa mea frumoasiGhirlandioara de albe flori,Cc-ncununi gralioasdBuclele-mi ce-n vAnturi zbor?

Nu nu! nu nu!Ce vrei dar dragi tu?

Poate roza cea tecut5,Care dulce se sirutaCu fluturii raz tori?

Ba nu, nu cununa-n laur;Cinsi-n aur, aw, aur,Atunci este un tezaur

Asta vreu,Dragul meu!

Iubegti poate pe Selene.Ca o candeld lucindCdnd cu yuhhpasu-i lin. aleneSe preumbld surizrind?

Nu nu! nu nulCe vrei dar dragd tu?

lube$ti poate alba zare,Ce o sigeati mAndrul soarePeste cdmpul inflorind?

Ah!, cAnd aurul dulce sunain prngulu r.nea nebulrd.Nu-mi mai trebe alba lund!

Asta l rerr-

Dragul nreu!

lubegti patria-1i mareata,Ce de glorii duce dor,CAnd in palida ei faflSe deseamnE urr viitor?

Nu nu! nu nu!Ce vrei dar dragd tu?

Poate visul mare, mare,De mlrire, rtrzbunare,Ce-l viseazi a ei popor?

Cdnd in loc de glorii. laur,Mi-ar da aur. aur, aur.Atunci fi-mi-ar rin tezaur.

Asta vreu.Dragul meul

Publicatl in,,Umoristul" din29.lXlll.X.l866, p. 133, revistd condustr deIosif Vulcan (l 865-l 870).

o poezia a fost publicati pentru prima oard in revisla,,Tribuna" / 1979 de

citre Eugen Cucerzan gi Vasile Zvanciuc.

o poezia apare pentru prima date in volum in edilia EMINESCU OPERE IPoezii, edilie ingrijitd de D. Vatamaniuc, prefal5 de Eugen Simion

ACADEMIA ROMANA, FIINDATIA NATIONALA PENTRU $TIINTA $IARTA, COLECTIA,,OPERE FLTNDAMENTALE

" editura Univers

enciclopedic, Bucuregti, 1999, p. 67 -69.

30

Iubegti dulce drngulindDoina mea de tainic dor,Ce pe lira mea suspinlDulce, bl6nd, incetigor?

Nu nu! nu nu!Ce vrei dar dragl tu?

Poate cAntul de armonie,Care Eol il adiePrintre frunze, printre flori?

Ah! cend aurul suspini,in pungula pline, plina,C-o cintare metalin[!

Asta vreu,Dragul meu!

fiifiof €ninescu

STEAUA DOBROGEI Nr. 5.2000

NOTE ASUVRA UN'ET ?OEZII UITATE,,TAT TU)AI4 ASI''

Degi tema identitllii este prezentattrin cdteva dintre poeziile eminesciene dedupd 1880, niciieri ca in textul dinmanuscrisul 2260, f. 196 - 200 publicat deIlarie Chendi in 1905 sub titlul "TATTWAM ASf' nu se relevl cu atata exactitateizvorul indic cunoscut. prin textulschopenhauerian 9i, mai ales, suprapunereaideii de destin qi cea a existenlei ca

manifestare a voinfei, in acelagi spiritidealist agrrostic.

Definirea ideii de destin nu se

maleializeazd prin "datul" , "predestinatul"sau aforisticul "ce fi-e scris ..." ci gesegte intextul citat, ca gi in alte cdteva, o interprctarede nature a prilcjui situarea lui Eminesc, ingaleria gdnditorilor de la rAscrucea dintremitologie gi filosofia platoniciand."signatura raerum" (numele lucrurilor,definirea lor concret[ dc care se leagd soarta,rlcstinul), scmnificd la Schopenhauer (vezi''Lumca ca voinli ;i reprezcntarc", cap.

XLIV cartea a lll-a) "gradele 9i modurilernultiple de reprczcntare ale manifesttrriivoin{ei, identictr la toate fiinfele, tinde

oriunde spre o lintii similartr care se

obicctiveazd ca viaJ6, ca existcnlA, intr-ovarietate neslErgitd gi sub atAtea formediferitc, toate acomoddri la diferite condiliicxterioare, comparabile variatiilor celor maimulte asupra aceleiagi teme."

Formula sanscritd MahavakYa(cuvdntul cel mare ) este, aga cum se poatc

inlclcgc, Tat h,vam asi ("acest vicluitor egti

tu"), element prin care se idcntifictr toatcfiinlqle umane, animale etc. difercnliate doarprin forma de manifestate a voinlei care da

identitate exemplarului. intr-o formlrudimentare, destul dc ilustrativd, totu$i,ideea apare pentru prima oard in manuscrisul2262 ("Avatarii faraonului Tla") undefaraonul gi cergctorul din Sevilla sunt una gi

aceeagi pcrsoani. "Diferenla de inftligarecare-i desparte nu trebuie si ne inducd ineroare. SdJ punem pe unul in locul celuilaltqi Cezarul va mcrge sd pldngd la picioareleunei statui, in timp ce cergetorul se va credeasemtrnetor zcilor. Preotul, soldatul,

oratorul,Cezarulchiar nuformeazd dec6t un singur personaj" observdAlain Guillermou in "Geneza interioarl apoeziilor lui Eminescu", articol reprodusdupd studiul publicat de acesta in ed.Librairie Marcel Didier, Paris, 1963.

Dacd accepttrm acest punct devedere, apropierea de cealaltil formuldprovenind din filosofia hindus[, a iluzieiuniversale, (tema Mayei), apare ca fireasc[.Ea se material izeazA in finalul poemului"imptrrat qi proletar" prin meditafiaCezarului prdbugit de pe culmile gloriei inhtrul deziluziei : " ... vis al mo4ii eteme eviala lumii-ntregi", ceea ce ne conduce laideea identitalii primare, amintind deconceptul "dreptului natural" al luiRousseau.

Individul, obiectivat prin situareasocialtr, devenit in imprejurlri aleatoriistipAn sau slugi, rege sau cergetor, ramane,in fond, o "ctipd suspendatd-n univers",nedifeienliat de ceilalfi decdt prin modulspecific de manifestare a voinlei. Ideea dedestin , ca o formd de manifestare a voinleiexterioare individului nu este nictrieri, intextclc eminesciene, explicittr. NiciDemiurgul ne se identificd cu Dumnezeu.Mai degrabE intdlnim ideea credinlei inFecioara, invocatd in termenii simbolprezenli in marile poeme din cea de a treiaperioadl a crealiei sale:

"Ru gdmu-ne-ndurf,rilorLuceafdrului mirilor!Din valul ce ne bAntuieinalla-ne, ne mdntuie!Privirea adorattrAsup16-ne coboardO, Maicd prea curati$i pururea fecioard,

Marie!"in fond, textul lui Eminescu publicat

sub titlul "Tat twam asi", este o agezare inplanuri diferite a doutr identittrli feminine: o"fiicl gingaqd de rege" 9i o alta, "niscutd-ntr-o cemard in mizerie obscurd". Cele doutr

3l

Victor Craus

STEAUA DOBROGEI

nu se recunosc form6nd o identitate aqa

cum nici Dionis gi Dan, cele doutr ipostazemetempsihotice ale aceluiagi individ nu se

puteau identifica dec6t in planul visului.IndiferenJa femeii de pe stradd fa|tr de"ptrmanteasca zeitate" se manifestd "fdrlurd, fdr-amor, fdrd ptrsare". Contrastul dintrecele doutr identitiiti este frapant: ginga$apringestr trece-n faeton de gal[ (ca qi Cezaruldin "lmpdrat $i proletar"), indiferenti daradulatd:

"Treci in faeton de gald 9i temltrdii zdmbitoare,

Cum din frunzele-nfoiateride proasptrti o floare,

Toati lumea ce te vede e detine-nseninatd"

in timp ce cealaltil:"N-auzi nici glas de mum6,

nici a preolilor psalme. . .

S-a trezit cu comedianlii cumjuca btrtAnd din palme,

Pe-a pierztrrii cdi plrinlii o-ndreptard gi-o vdndur6."

Aspectul exterior al morlii este pcmtrsura diferenlelor sociale care Icindividualizeazd, deqi "peste toatc o lopatade fdrdnd se depune". inaintea lini;tii 9iegalizdrii adusd dc intrarea in etemitate,moartea este o ultimd pecete a destinului:

"De-ai muri, copil de rege de-ale florilor miroasf,,

Ca de marmurE un inger subboltirile inalte,

Pe un catafalc depusd - unpopor ar pldnge-ncalte,

DupI sufletul ttru dulce, duplsIEnta cea frumoas5.

Ea ? Dactr va c[dea moartdintr-o noapte de belie

Prin ciocnire de pahare qi

prin danfuri desfrdnate. ..Vre un de pe uliti va-nclrca-

o-atunci in spate,Dari nici in moarte insdgi

linigte nu va sd-i fie."Anliteza romantictr situeazd cele

doul fiinfe in planuri opuse: inger qi demon,ele fiind pd(i ale omului comun, binele gi

rtrul, fericirea gi nefericirea. Destinul le

aduce in acelaqi plan prin moarte. Doud lumi

Nr. 5 2000

irefutabil ruptc ca urmare a"contractului social" se reunesc: moarteareface ceea ce viata a despd(it in modarbitrar ctrci:

" ... cu toate astea-i semeniCa lacrima cu roua. Parc-ali

fi surori de gemeni:DouI viefi in doutr inimi, dar

o singurd femeic."Ideea cd lumca cste un vis iar

moartca reprezint, reintoarcerea in somnuldin care am fost trczili pcntru a trdi clipa cene-a fost destinati, sc suprapune temeiidentitilii, a$a cum dovedesc Ai versurileScrisoril l:

"De;i trepte osebite [e-auicaitt din uma sorfii,

Deopotrivd-i st[pane$te razata gi geniul mo4ii;

La acelagi qir de patimideopotrivtr fiind robi,

Fie slabi, fie puternici, ficgenii ori neghiobi!"

Obscsiva idee a morfii nivelatoarc.singura care punc captrt patimilor pi

orgoliului ncmlsurat, clementul carcdiferenliazd geniul 1"Noi nu avem nici tirnp.nici loc / $i nu cunoaE;tcm moarte") de omulcomun ("Ei au doar stcle cu noroc qi

prigoniri de soarte"), izvor al sarcasmuluideznidejdii ca in finalul poemului citat saual impiclrii cu dcstinul ca in "Mai am unsingur dor", sugereaze nu numai ocunoa$tere intimd a conceptelor filosofieiindice sau a conceptelor schopenhauerienecdt incorporarca in propria concepfie poeticda intregii g6ndiri fitosoficc pc care a

cunoscut-o in scurta dar spectaculoasa sa

existen!6. Numai aga ne putem explica oimpdcare a unor conceplii atdt de diferitecum sunt credinlele mioritice gi filosofiilerafinate ale curcntclor germanice, infeleaptaaccsptare a imptrcirii cu destinul - imagineluminoasd dcvcnitd in "Miori1a" nunta cucosrnicul gi tencbroasa imagine a zdddrnicieicxistenlei omului pe pimint izvor6ti dinviziunea modemi a romanticilor. Eminescutopegte in metafore insdEi existen{a umanl,aeeazA o imagine unic[, "eminesciini" a

gdndirii romdne$ti, sculptand in trdireauniversald, simlirca . nafionaltr.

32

STI]AUA DOBROGI]I

Gh" Emnnmescu(18es-1e88)

Suntreceptiv la tot ceeste nou cuexceplia poezieiqrmetice cu beliaei de metafore.Am pierdutspiritul de

inloleranjtr

9ovinis16 dintinerele dar mi-ar[mas neaheratiiubirea de 1artr.

Numai notiunea de patriotism a cipdtat altinfeles. Degi toate iluziilc s-au spulberat rindpe rind in crivdJul evenimentelor prin care

am trecut, n-au lIcut din minc un pcsimistcare privegte zbucuimul omenesc ca o simpl[,zldimicie numai pentru cd finalul se nume;;tc

moafle. l:lanului adolcsccnlct 9ientuziasmului tinctclii lc-au luat locul un

scepticism indulgent gi o ironie potolit[. Amrdmas acela;i amalor de umor gi in miiloculprietenilor imi reglsesc ugor voia bun[. Nu

.iudcc evenimentele decAt pnn prisma

intereselor tominegti gi oamenii dupicalitdlile lor morale qi sufletegti. Imi place

tineretul cu elanurile lui, cu febrilitatea lui,cu exagerdrile lui deoarece 9i eu am fost lafet. imi ptace 9i mie s[ poposess uneori inmi.ilocul amintirilor ii atunci prinde conturcite o pagini din aceste amintiri, dar nurlmin prizonierul lor fiindcd gi mai mult imiplace sd privesc in viilor, in acel viitor in care

vor trdi cei ce-mi sunt dragi. ln consecinlf, s-

ar plrea cI la cci 85 de ani n-am imbdtrenilprea mult. Sd fie tloar o simpll iluzie'l

I-n scurgcrea a peste trei sferturi deveac, in viafa mea particularl banalul n-afost depigit, extraordinare au fbst numaievenimenlele la care am losl marlor gi uneori

participant gi pe care IErd nici o ezitare lesocotesc ca pe cele mai mari din toatl istorianeamului romAnesc, de la Traian 9i Decebalpdnl in zilele noa.stre. Ca tofi oamenii, IIriexceplie, am avut gi eu dureri 9i bucurii,speranle qi deceplii, regrete gi satisfacfii.Manle speranle le-am ingropat de mult,marile regrete stdruie incd.

Am spus marile regrete? Am exageratdeoarece in realitate n-am avut decit unsingur mare regret, acela de a-mi fi risipitviafa intr-o profesiune nepotrivitdtemperamentului meu, refractarconstrdngenlor gi disciplinei irationale careindbuge once personalitate, O profesiune incare eram condamnat sd trec prin viatd gteN,

anonim, inutil, qi si aiung in final si nuinteresez contemporanii decdt prinintampl6toarea rudenie cu M. Llminescu, caun simplu obiect tle curiozitate

Amintrrile mele nu urmeazd o ordinecronologicl strictl, ele se rinduiesc aga cumau nivilit in orele de reverii cdnd imi trec pe

dinaintea ochilor maidanele Miziluluicoprldriei mele, dealurile gi viile de laTohanr, Valea Scheilor, bdile Boboci, Vadu-Sdpat qi Ciluglreni, Bucureqtiul tramvaielorcu cai, al bi{elor ou muscali, rinduite in falaTeatrului Nafional, cu celebra TerasiOtetelegeanu, cu laimoasele cafenele Capgaqi Ricgler, numeroasele gcoti prin care amcolindat cu necazurile pe care ele lepricinuiesc celor care nu prea le indrdgesc,Moldova cu teribrla iami l9l 6 - 1917, cusulele de morli de tifbs exantematic, cudurerea inliingerilor, cu grija 9i dorul celorrlmagi sub ocupatic germanl gi, totugi, cucredinla nezdruncinatl ci. ceasul marilorimpliniri va vcni. Mi se perindi pe dinainteaochibr cdmpia din fala Mnrngegtilor, imisund adesea in urcchi zgomotul infiordtor al

33

Nr. 5- 2000

(il)

obuzelor gerrnane izbind in fierf,riapodului de la Cosmeqti, vid adesea valeaSiretului cufundati in fumul produs deexplozia obuzelor, aud litratul mitralierelor,pdr6itul pugtilor mitraliere, bubuitulgrenadelor, jocul fantastic al rachetelor qi inaceastd simfonie a mo4ii, avioanele carezburau la micd inillime amestecAndu-giuruitul motoarelor. Vdd porumbiglea lamarginea cireia imi instalasem mitralierele,aud gemetele rinililor gi retrliesc cmoliamomentului cind bravul clpitan AndreiNaum, comandantul meu de batalitln, cadcmort la trei pagi de mine.

Toate acestea se in;ir[ pe caerulamintirilor pind ajung [a Alba lulia, undetotul se termind in apoteoza incoronf,riiregelui Ferdinand I ca rege al Romd,rriei inhotarele visate de Mihai Eminescu. de laNistru pdnl la Tisa.

I)ul nLr qliu de cc, gindurilemcle. atel clc griibite. intirzie de-a lungulNistrului pc nralurilc clruia am patrulat anide-a rAndul zi pi noapte cu grinicerii mei,veghcali clc zitlLrrile ccElilor lui $tet'an i;i dcumbra uria;iil a nrtrclui Voievocl. tn hne, vddtoalc acclc ctrlluri dc lara pe unde m-auplimbat ncvoile scrviciului. alteori capriciulcomanclanlilor.

I)ar accaslii evocare a unci lumi in careai tr[it, ii pe c rc astizi o cauri in amintire gi

o glsc;i1i risinita pc alcile cimitirelor, estelotdeauna plrlci ric prol'undf, cmolicsullclcascir. Ilrndct in aceslc momcntc clcevocan. lili \l \ rcm. misurinr timpul care acrcscut in urnrr noastrl qi, cAnd ne dlmscama cirt cslc r.le lung, emolia sc incarcl de ou;oari mclanerrljc SI trecem peste ea Ei sdincepem ciliil()Hrr in lumea unde, cum spunepoetul Oclavitn ( ioga, "Glasul anilor s-aude1()t rrai incct 1i t,,t mai dcpartc".

..,

Qheorghe EMINESCU

6or€B/orrl"rr{d,ct/,ttl/ft ar?//i4}""*gOA{-d(rrr)

llttcurcSti I iulie 1969

Dragd l:ocsa.

Am stabitit cu Rectotul A. Poll pn)gnmul tJt'linttrv it ,1rrttrrtt:r1it dt' t9 iulic'sosim c'u

avionul. E probabil cd simpozionul va avea loc seara. Penlnt minc.:ttti:laclia de a tc vedea estcsuficientd.

Te rug dacd poli arunja ceva penlru o pimirc cil ntai htrn;i a l\ofcsotului. Dc alt(bl,progfimul Dostru e in funclie de ce vei putea tu ann ia. Daci po|i litc L L'L't a an petrece ziua dc 20 inDeltd. Dupd care plecdm la Mdcin undc ne aslcaptd D-na Nicolau ( lits/a noastrd bucildteasii dc lacrup)

Te rog a cumpdra in contul meu zece slicle de Sarica da.'i Pt)lt rtii5'i ccva exceplional.Pdnd la l9 ai timp sd-mi timeli un tind sd stirt cum ne araniitrt l,nt!rumul.Cu toatd dragostea

(ih. l:lminc'scu

34

STEAUA DQBROGEI Nr, 5. 2000

STEAUA DoBROGEI Nr. 5 2000

l4 iulic 1969

Dragd FocSa,

Conferinla a ajuns basmul cu cocoful ro;u. Astdzi am fosl inStiinlat cd s-a aninat Ia 28. Pemine md interaseazd prea pulin cAnd Si dacd va mai avea loc. Ca atarg eu am luat hotdndreaircvocabili de a pleca din Bucurcsti cu trenul la Bdila in ziua de 25 iulie. Stau la Brdila aSa fel cala 28 Ia sosirca avionului sd pot fr pe aerudmm Ia Tulcea.

Depinde ce legdturi am de la Miicin sau Btiila dacd sos*c la Tulcea in dupd amiaza zilei de27 sau in dimineala de 28. '

Acest ptogfim va rimi.ne definitiv indifereot de ce vor mai hotiii cei de la Comitenl deCulrurd fi Artd fi indiferent dacd Confeinla va avea loc la 28 sau nu.

Cu toatd dragosteaGh. Eminxcu

'''"--_-'i:': _____ "/il ,,.,;.Dragd FocS4

Pe ziua dc 18.sau 19 iulie amlbst progrumat de Comitetul dcCultuti si4 vorhcsc la l ulcea impreunicu hofcsorul Auguslin Z. N. Pop,rectotul Institulului Pedagogic dinPite;u.

Vczi dar ci md lin depr,'misiunca te li-am lie ul de a veni inaceastd varti.

Nu Stiu undc va avea locSimpozfunul. ('tcd ci la C'asa deCulturzi. lnlenlia noaslfti cslc sd venimc'u itvionLtl. Zilclc actvlea rectontltetmind c u Scoala Si nc vom cctnsli.tuiasupra datci cxacle Si a milkrcului detftlns?o . ( inJ wti li sigur ili vr'isc'riesau lelegralia.

Pinii atunci cu loatd. dragoslea

Gh. Eminescu

.' ; !

a.. 'i_ r!' 'e. ,-\

l5

STllAUn D0BROGIIl t*ffi;,

.'\ - 1--j._-L.,..r, .ra., -

;.i'....,: ,i ,i , ^ ,;-;li e,l tllLrli.i, ;r:!..-L: ,i a i*.

'L'r,qt *s,,.' n* ' ./;6jr, +tk- ,l.{ria rj, {,J{nr.. ;", / .rni...

*t ta*,rni,r L4,y," ,r' qi .r.. *s..,.i.Jn r!.r{,rr.i, ,.,/.rr .ivr r, t, €?lA .tt. al*.+trxfd-

'ln',1 l;'trrl ,.;1. a.t ,l,r .4 gy,,. 6.Lf,l,i i,t,14 t.,,'t;. t /t!,t ltt lfi lt a t. '.i - - .: .t ,r,lr, :'. L. c.:.i t ..it.,r.

,'ii"..;L ;.r1.,";- ).) t ) .,t !.. ,l-,",1,,, ,_".. .,r" .. i,.r.rj;it.,,i Lr,.*t2,. t.,11i., '1-s;- !,o,j ,!" ,,:,:-r.,t.;t ,t x_ l,rrt,

;1'4 ,''!'').Y,? ,t- ,,-x.t-h,r_ t. d :> ? i). r'.\ .; qr"ol ,.r:..,,:;:i.-

t... i,trtit:t. itt, .itrn;; . <?r.ta, .,,t1:tt....;,,i r..,ir:i.:,.,. (-,.., ..),:.,. , _,,.r., : ..r.,'i.,: n, ^.!. .1,...: -i. j. ,,,<: * t t;i., ..i.,.7. .,,,-,.. -!, t. ,1 ,..r,. .. ..... ."

'f dr,^rt r,7ni,,,.,it. ;" .-.,.i,.x,,.... :i...;.,i .. . .:.. .!, .,^..

n.,t','^,.. ,-.( .,.i,",-.,- .,i 4& lo.,t. !,..,;:. ] ,j ,,.jr... ,1,:,],i...!.

't ,+i: 't)< l ;,i.i in.,t :t .', ,; "i

.;.-: l.l, +.r.,,{.rri.',r.;at.</ *d i-tt;ia.. it t-:,r:,. i."tj {;r i...t ,:j,;..,,,r,., ,,r., ,.

it. *tt t, y G.. ,i:,1.r2{.,. .!. .:r:..,.,.-r,. ,Lt: j.,.: -,,_;_,*;i..*-. i;ttx.u; i*:iat.;)t,.i,; .,.j i .t!".a ;i )i,\ <).r.;

'1..i: 15 .i, ri- v<r.ii .,g i;2:. i,r. t:t,1,4 ..:t4, :.!r.i,..+ .'x i.r,, k1..1 .';F.- ,t, .L;.ii;. -,r".1 t,.^".r,.) t,,ij;:.

Nr. 5. 2O00

l) rtc'u rr'yli i- nocntbric 1969

I )titt:i |ircfi,

l )ac;i li-a;; qtunc ci ttutnitit'LulritlfilL tn-itu licul sii nttJi scrittpiini ac'tun ar htscmna sii-li spun unncit.lcviir. l: clrcpl cti cla au lbsttauz L'.tuiteh 'd t a li)it li o dotcla nryliicnld.

lmi pn| Nu cd nu l.Hrmlrulut vLd., cdntl ei litttt marcnunlry, ltt tu h ba vem aeteptet.

l)upri vcnircu mca lc h,'lblc'cit , c'i clc la (itntitctul dc('ulturzi Si Artii rn-au luat de odihnitSi nt-ittt trirrtc,s pc. litonl cu intcnliadc a t,t-tlinint o m&Jd Nlundd cuc'ittrrttiilc' untr sciiktri. l:iamfft,lliutlitl sti wtthcr;c cu ('cllal )clitv tztrttca, L,lilzura Aryhczi,Mititra Minulcscu Si h:iiatul lui-/

op;itt'c,anLt ;i n-a vanil dctit tttalui il(inulcscu.

A urnat confeinla dc laV'ilcnii cJe Muntc undc nc-;nnintilnit cu Siiritcu ;;i am pnticctat ttntu;i itt;ilnitl.dc dala aceasta itI ulcc;r ( in<J va li nu

'-c ;tic. J:usunl ,;ttltttinciite-al sa- lcnrtit,luc ritca tnca despre Napolunliinclcii sc parc cd s-au ivit Sanse dcltublicarc, pnbabil prin 1972. Anprintit litkrgtalia care eslc dcslul clc

Mai dd-mi ;i lu scmnc dc via1i. ittt. dtuii ltttcy,, ,r,::"i',c'rii citrtlii linp iti pcntru d.ruiirindui pcnna bdlninul liu c.rmandanl l'ittc tru nwi ttziic'g;tc d*it drn ;tntrntirr lir alitur Si ctitcvarin<luri Si pentru Aposbl.

Siirutiri de miini doarnnci iar pc tinc tc imhriiliScz. (it ktatii fric.tt'nia(ilt. l:ntinc,scu

i,ii,lu;i h:, <ontsriroi Qr1 '/4 ,i.4;,ntjli :,rt,'! ti,.da,tl71- -{i ^/<i"r C'irg. n^<Ltri.l lriir i'i.r.;.:".i

ia >uieti r/<.. ,ni'!.a dt J*t* ,?t L i),t i ,i*)tzi-\<tt

c- i.{r 4n?-Q,..r4

-36

./4.-\.r iil.:tJYt<.-5

::' l'l .- ,- t , .- '. c./a.n:

STEAUA DOBROGEI Nr. 5. 2000

... l* Itlri.lltis r+tt'it:"

,\ti rttr;? di{r:{ti 5r} jrr{.}r'.

l.n margiueta ttltirt'i ''.

"# €*

Pe sub arcade de granit, sfielnic, pagi singuratici incercdnd zadarnic s5

prinda ritmul totdeauna misterios al versului zidit in metal de statuie...in volute largi, deasupra btrsttrlui de arami al Celui fIrI de pereche,

pescaruqi de omit deseneazd spirale pe cer, invegnicindul in nemurire pe cel ce

intr-un veac s-a ndscut de o suti de ori...Alaturi, ldngi Mozaicul roman, sdgefi scite cad frdnte la picioarele

intristatului exilat in Pont, frate intru nemdrginire cu poetul secular.

VAnturile, valurile recheami din vecia aducerilor aminte trupul de apI gi

stele al celui plecat intre luceferi. Perechi de indragostili pribegesc printre amforeromane eguate la mal de mare iar teii sfinfi igi trimit mireasma, imbr5fiqAnd-o cubriza inserdrii.

Peste geana de safir a nemirginirii mereu fremitdnde - luna!

$i poetul veghind catargele intoarcerilor noastre...

37

i1

ffi:1tE"

gtefan ZAVOru

Poetul $1 marea

$,S{h

re

STEAUA DOBROGEI

... Nici nimeni

Nlcl eu n-am Sttutc[ dragoskadragostea se.qalle panl la cerci acolo, i,,,

pe ea, :1,:t.!:

inslgi moartea mi te-napoiazistingher.

,

Nici eu n-am gtiut i ,;,;.

de vatra sirutului nostrugata s-adune, S-adune-n palmemister.Buzele, ochii, albastnrl vorbelor talein jurul cuv6ntului meuurc6, se urcd

$i acum vdd molecula iubiriimare, rotundi$i acum, cind pagii pagilor lumiiintrd-n nucleeSe coboari-n mirarea lor vinitd.Nici eu n-am gtiutcd acolo,pe eainsimi devin, insuli devii,Aceeagi cu fruntea plecatiAceeaqi cu viala de via![...flImind6.Nici eu. Nici nimeni. Vreodati.

Nr. 5, 2000

Lui Eminescu

Pe cer pluteau doar ochiilui

5i stele zlceau uitatede atita str ucire improprieumani libertate.

$i luna se-nchina la elqi se tirau in coate noriizdpezi gi ploi aveau si-i spundpovefti exageratepove$ti cu pisiri blestematePe cer pluteau doar ochir luigi-n pirul negnrzvicnea cuibar de ape,ln cerc se despicau silabelede astre

$i-n cor sliveau timizi totiingeriipurtand pe umere hlamtdavorbei lui albastre.Doar ochii... curcubeice cantece meiastre

Libertate

Libertatea de a visaimi pireao statuete albi pe care-o puteampurta oricind lingi inima mea qi ea oarecumalbi; libertatea de.a visa mi purta cu paqiipe trupul teu jumetate zi-neagra.

$i atunci intreg corpul meu se simgea

liber ca o piclturi de ploaie cu toli ochiicerului deschiqi.

38

STEAUA DOBROGEI r:.;rr-;}"i:;

{*,qd=rrNr. 5. 2000

u l, $ $$;\,

llJ

j

Irlill ,JlJJ]jlt) I

Eminescu-n poemal de aratilL,. ' :i

' , Fantomete clopotelor ne cheamd, ' ,

,,.,.Si ne culcEm trup lingi trup,,,::11!t;:ri:::Sub cerul cu ochii ddfuF,rri,,:1r,,,,,_.,....

'', r ,;' S[ uitdm de timp, de toate,,''r':'':iiiri]:ai!:,,i:,i-- ..-

Eminescu-n poemul de arginl..rafuri de frunze dospind,

ziua riniti-gi arunci-n rlstimpevadat din Olimp

anl

rev

Eminesc

T

$iI ce cauti forme de vise

39

IIJAt tcaut mal multcSaat $ ll,l,al pullnc,'Ane sd lc arcv,lte,Clac,rptacdacl .

Au trecut mai multeLumi de la-nceput,Cine gtie c6te

S-au mai $i .Si! .............11l:,r'

t"','

Sunt.$ slai pulineLucruri de iubitCele din vechimeS-au inzhpezit.

Cine, spune cine,Florile tristeliiLe schimbd-n albinePcntru stupul vi4ii?

Cine, spunc cinQ ,','',t, "

Cinc sd lc asculrc?, ,,,1::. '.: r

Sunt ;, ,r,a, pugrnq .. .:..:1"

Au/necutmaimllt*'r*,li:",;;;.::;i|:

Constantin BEJENARU

STEAUA DOB EI Nr. 5,2000

. .,. r {- Il'r,f ,# :Jlt, IJ;;J JJ- ;r;;;-"+

Doar ochilor tiiMari gi negriLe-a fost dat cu putinliS6-mbine. atita farmecCu atata suferinl[.

Doar ochii t6iVizionari, pitrunzdtoriAu putut sd cunoascigi neodihna mdrii

$i liniqtea cereasci.

Doar ochii tiiIscoditori, adinciAu izbutit s-aduneDin patru p6(i a lumiiNoian de-nlelepciune.

Doar ochilor t6iBlajini 9i scepticiCoboritori din ParadisLe-a fost dat a inlelegeCum ci viala e un vis.

Veronica GAVRILA

o

Dumitru StanDoar ochii tf,iinchigiafarl vilvltli,La sunetul de bucium,Au re-nviat virtutea liriiAprinsi-n freamdt qi in zbucium

Doar ochii tMari qi minunaliCu raze ca de soarePreschimbi lacu-n diamant

$i luna in splendoare.

Doar ochii tiiUimili qi-ntunecaliDe magici durere,Amarul unei vieli intregiNu l-au lisat a piere.

Doar ochilor t6iBlinzi gi ceregtiLi s-au dlruit scintei

$i rdsplati pentru zeiPloaia florilor de tei..

Luciferici menirea ta .

Taina vie{ii 9i a mo(iiDe a cerca gi a dezlega...Dar... ce-s cdntecele melePe sub cerul teu cu stele?!

Ecoul egti 5i codrul inimilor noastreMireasma dulce a zlrilor albastreIubrrea cea mai vegnici a lumiiNectar al mirii qi sufletul luniiEsen(a 5i magul cuvintului viuSurds de pribeag gi geniu pustiuCoroli de tuq 9i frunte de nea

Uriaq qi colos, e$ti munte $i stea.

.10

EMINESCU

Doar ochii tdiPuri qi cuminliV5zut-au in iubireJinduitul vis de aurinrimat cu fericire.

STEAUA DOBROGEI

CI-RNAI]TI

Pe drumurile vieliimereu sA te-nsoleasce

9i dragostea de gliegi vorba strdmogeasci

Se nu te temi c6-n lumevei fi slrac cu elegi-n fa{a altor neamurisi nu bali temenele,

Ci nu eqti de pripas

in acest col! de taragi apoi te uiti cinei1i zice de ocar6,

Ci nu eqti biqtinaqin glia ta strAvechepe care au consfinlit-oNeculce qi Ureche.

E a ta de mai-nainte,din neguri de ani,ci neamul ti se tragedin daci qi din romani

Nr. 5.2000

#ts"-

La lel 9i a ta limbl-idin latineascl vitdau pl6m[dit-o-n vremepdstori de Miorili.

gi de.a vorbit in ea

Un $tefan smnt $i Maregi un Eminescu vecinicPulin e asta oare?

Iatl de, copile,eu nu-! doresc alt binedecit de neam gi limblsi nu-1i fie ruqine.

gi-n sufletul teu taneratat vreau: se renascegi dragostea de glie,gi vorba romdneasci..

% i@.

'etu

.t,

4t

:l:.'

l:l

STEAUA DOBROGEI Nr.5 2000

In ziua de marti, 7noiembrie 1995, a trecut innefiinl5, la Paris, pictorulNicolae Georgescu, tulceanprin adoptie, nSscut in Galatiin ziua de 8 aprilie 1946, darstabilit inTulcea de la v6rstade trei ani, in 1949 pSrintiisbi mutSndu-se cu serviciul laTulcea.

Pictor de real talent gi

uluitoare fo(i artistici,Nicolae GEORGESCU s-aremarcat in peisajul plasticiiromSnegti in anii '70, cSnds-a impus Si ca un veritabilprint al boemei bucure5tene-deosebit de stranie gi

originalS pe vremea aceea -fiind incoronat at6t deconfrati, cat gi de scriitori gi

IN MEMORIAM

PATRU ANI DE LA TRECEREA IN NEFIINTA APrcroRULUr Nl colAE qEoRqESCU

_ r-)L!

ziarigti, drept <<Rege al cafenelei Albina>>, cafenea literar artistici bucuregteanS ces-a impus ca o ...veritabili gi insolit-ancestralS <<Capgi a anilor '70>>(NichitaStSnescu).

Fiu al preotului Paul Georgescu (parohal al <<Bisericii cu ceas>> intre 1949-1981) 9i al Mariei Georgescu (profesoar6 de limba gi literatura germani), NicolaeGEORGESCU a fost cisitorit cu Olga, sora mai rmare a cunoscutei fondiste tulcene ElenaFIDATOV. Degi a emigrat din tari in 1984,stabilindu-se la PARIS, n-a renuntat la

calitatea de membru al Uniunii ArtigtilorPlastici din Rom6nia. A fost inmorm6ntat laPARIS in ziua de 10 noiembrie 1995. Acum lapatru ani dupi trecerea sa in nemurire,cuvine-se ca lacrimele noastre sd poposeasci

simbolic,chiar 9i numai o clip5, pe mormSntulsdu.

42

C-tin BEJENARU

ffi"

STEAT]A DOBROGEI

REMEMBER NICOLAE GEORGESCU

- pictor tulcean -

Zilele aceslea cernite au atins $i pe

artiStii tulceni prin disparitia unuia dintre cei

rrai paniculari plasticieni contemporani cu

le_rrlturi artrstic6 lorte cu ora:;ul Tulcea,unde a locuit qi copildrit.

Fald de oraEul s6u, NicolaeGeorgescu, pictor de talent emigrat in Franlacu atelierul la Evry Paris, oblinut prinpropria tenacitate $i talent dupi ce pirdsiseRorninia in "anii lumini", deci f'a16 de

oraqul siu, Nicolae Georgescu pistra oobsesivi nostalgie. fiind atagat cu trup 5i

suflel de aceast6 m$ie de frontieri rl; re

Orient 5i Occident.ln pictura sa din perioacla

lorrdneasc6 exista o oscilare ascunsi intreconstructia riguroasl Ei fluiditatea de vis a

leveriei.Elev al lui Constantin Blendea.

celebru artist dar qi restaurator de artinronumentali laicd gi religioasi. acesta

insufld tin[rului N. Georgescu spiritulsAnetos al compozrtiei, dar qi misterulincircat de spint al onodoriei pe care 5i

pdnntele sAu. preot blind 5i omenos. a

rispindit-o in Iuminoasa sa existenti.in 1974 absolvi lnstitutul N.

Grrgorescu Ei obline imediat Bursa

republicand a Uniunii Arti$tilor Plastici(1975). iar apoi Bursa Friderich Storck careinsemna un atefier (la l\{uzeul Storck) graturt

5i o indemnizalre pentru cLrlori

L-am vizitat in minusculul atelier de

cdtiva metri pitrali cu patul suspendat pentrua thce loc unor pinze imense care ne flceausi stdm mai mult in curte

Era un tulcean adevirat! CAnd

atmosfera la BucureEti era mai muh decdtinghetatl. cdnd ani5tii din provincie asteptaupe la uqile U. A. P - ului pdni la orainchiderii, Nicu Georgescu ii primea 5i-igdzduia la el acasd pe cei de la Tulcea, apoi.a doua zi. cutreiera cu ei de mind galeriile qi

erpoziliile prezentAndu-i peste tot Si

strhduindi-se sd le giseasci un loc pe

j", i' ,1 it: rq I' i1 ,n:i- t- I I i,/ i* t \ ,

ULv''liUti:

$ffii#Nr.5 2000

simezele prelioaselor galerii, si le facd

lumind in incurcatele proceduri ale actelorde depuneri gi retrageri ale lucririlor din

t.

43

STEAUA DOBROGEI Nr.5 2000t

.${

galerii care pentru noi insemna un gest depietate gi cosmar totodatd,

Ultima dati l-am vdzut in aceast[vari, spre s6rqit, dupd o internare intr-unmoment de crizi in Spitalul judelean Tulcea.

Avea nevoie de o autentificare dinpartea Uniunii Arti$tilor Plastici. Mi-a arltatlegitimalia U.A.P. Degi triitor qi cu cetAlenie

francezd, Nicolae Georgescu rhmisese

membru al Uniunii Artigtilor Plastici din

Rominia. Cotizalia era platiti pe intreg anul

I 995.Artist recunoscut in tara de

adopliune, cu comenzi care nu-i pernliteau

citeodati nici si rdspundi la teleflon, cu

rubrici gi reproducere de artl in anuarul de

specialitate (Drouot), cu coti recunoscuti dejuriile de specialitate, N. Georgescu se

considera artist romin qi nu qi-a uitatniciodati numeroqii prieteni tulceni. Vreausi cred ci nici ei nu l-au uitat. in amintireaacestui mare a(ist qi prieten al generalieinoastre, un grup de entuziagti din redacliaRadio "Argus", impreuni cu U.A.P. Tulcea,am hotdrit sd-i organizim o expozilieretrospective. Posesorii de lucrlri de arti,semnate de nrare'le tulcean, acum plecat sprecea mai perfecti abstractiune, precum gi cei

care de(in fotografii, desene, sunt rugati sicontribuie cu lucririle din coleclie la oefemeri. dar memorabili. poate, expozilie.

44

lliorel Poiati

:

II

'HS

Sl'E.{trA DOBROGEI .l Nr.5 2000

Dobrogea coordonatele unei zone de locuireinteretnicd (I)

I.A1 Probleme socio.psihologice ale lumii contemporane.Reflexii in zonele de locuire interetnicl

elementelor strdine proprii lor?...renuntarea la ultra specificitili nu risci siduci la o uniformizare aproape monoton[?

Incercarea filosofilor culturii,sociologilor, etnologilor de a da rlspunsurila aceste intrebdri ne permite sE subliniemfaptul ci termenul de interculturalitate arein vedere o suprastructur6 conqtientd depropria sa identitate, dar gi de aceea a altorculturi, definindu-se ca o formi noui,specific[ sflrgitului de secol.

$i acest fapt pentru c[ la sfirqitulsecolului al XXJea, mai mult decit in altesecvenle de timp, nimeni nu poate spuneunui grup "vi pierde{i identitatea gi trebuiesd aclionali pentru a vE plstra mo$tenirea";nimeni nu poate decide ce trebuie sau nuacceptat de catre grup.

Cele doud ipostaze de atitudine aunui grup fali de un alt grup - indiferent de

statutul sdu de populalie majoritari sau

minoritar6 se manifestd pentru ci lasfhrqitr"rl secolului al XXJea orientareaexclusivi, comprehensiunea etnice sau

orizontul valorilor autodefinitorii, impuneciteva observlii din perspectivaantropologiei culturale:- reconstituirea arhetipului poate creaanacronisme, hibrizi;- aculturalia fo4atd poate duce ladistrugerea defi nirii etnice;- "metisajul" este descurajat din momentulin care este vdzut ca o disolulie a esenfeigrupului.Dar in situalia in care doud sau mai multeculturi care vin in contact se intrepdtrundliber, in mod firesc datoriti condiliilorexistente climatul este propice pentru ocrealie originald, unici. In acest caz

Dr. Stelu(a PAriu

45

Umanitatea se afl6 astdzi intr-ostare de crizi. in aceaste situalie limit[ se

poate crede cd tezaurtzarea. conservarea gi

prezentarea patrimoniului cultural. irldturide cel natural, este nu doar un faptmarginal ci unul inutil, cici untanitatea :",'nevoie inainte de toate de mijloabe -:subzistenld.

Realitatea insi demonstreazicontrariul c6ci intr-un moment in care se

Jrscuti problema identitelii europene gi

relatia ei cu identitIlile nationale,

tcrronrenul cunoaEterii patrimoniuluicultural devine pa(e integrante a existenlei!rr).lstre. iar cercetarea etnosociologici a

zonelor de locuire interetnicd devine unrnrperativ al studiilor de antropologieculturali.

ClimatuI psihologic contemporanla care ne referim 9i care-l include Ei pe cel

politic ai social, implicd 9i mult discutataunificare a statelor europene intr-osupraunitate continentalA. Se au in vederediverse aspecte economice, sociale gi

politice consecinle ale acestei posibileuniuni.

Una din problemele care suscitidisculii controversate gi care ne sti inatenlie, tocmai din perspectiva uneipreocupdri antropologice actuale este

identitatea europeani qi relaliile ei cu

identit6!le nalionale.Aceasti problemd declanqeazd o

serie de intrebiri. se poate realiza ointerculturalitate ce implici opermeabilitate reciprocd in vedereacontopirii?... in ce mdsuri culturilenalionale sunt suficient de permeabilepentru a facilita intrep[trunderea

STEAUA DOBROGEI

asistem la manifestarea modeluluiintercultural deschis.

Pdstr6nd dimensiunile qr avind invedere relalia general-particular, problemainterculturalitdlii se pune nu numai la

nivelul raportului supraunitate continentalisau state europene nalionale ci gi Ia nivelulteritoriului unui stat din perspectiva

spa ilor de convieluire etnicd. in acest cazteoria conlocuirii care constituie motivr:letnomorfologiei impune perechea de

concepte corelative majoritate-minoritate,populalie aborigend sau populalie alogeni.

Cercetdrile actuale privindproblematica relaliilor interetnice a

modelelor de conlocuire etnic6 intr-o zonide conlocuire, redimensioneazlperspectiva analizei faptelor socio.culturale intr-un astfel de caz. Are loc odeplasare a cercet6rii de la coordonataetnografic1 spre cea etnosociologici, de Ia

teoria grupului etnic spre teoria relalieiinteretnice; dinspre "teoria majoritetiidominante gi a minoritilii dominate" spre

teoria strategiilor identitare.Se are in vedere faptul ci

etnicitatea nu este "un dat" pentrutotdeauna, ci o realitate dinamicd. O etniese autodefinegte, dar nu in izolare, ci ininteracliune cu celelalte. De aici dinamicaetniei din perspectiva valorilorautodefinirii etnice. Procesul conlocuiriiimplici drept fapt legic modul de via16

din spatiile de convieluire o demonstreazlmanifestarea anumitor atitudini

comportamentale conturate intr-un sistemin care fiecare iqi are indicele s[u de

variabilitate.- adaptarea [a mediul natural ca

spalu de locuit comun;- adaptarea la mediul social

extem,- receptivitatea fala de

caracteristicile comunitllilor cu

care vine in contact (religie,- mod de via16 qi de gindire);- preluarea selectiv[ a acestor

caracteristici;

Nr. 5, 2000

- relatia biunivoci in cazulirnprumuturilor (imprumuturireciproce ).- pistrarea unei anumite

identitdtiln cazul in care astfel de atitudini

comportamentale sunt extrapolate spre oatitudine exclusivd (pdstrarea identitl1ii sau

adaptarea condilie "sine qua non" a

convieluirii in spaliul comun) are loc unuldin cele doud procese.

- asimilarea (9i deci pierdereaidentit6lii) sau

- marginalizarea (care combinirefuzul propriu cu refuzul celorlalli).

Variabilitatea indicelui demanifestare a atitudinilor comportamentaleintr-un spaliu de locuire colectivd permitesi se opereze in sociologia conlocuirii cuurmatoarele notiuni reprezentind varialiilezonale ale procesului (fenomenului).

- zond de atraclie interetnicaputernicd- zond de acceptare etnicd- zoni de neutralitate etnica- zond de separare etnicd- zonb de respingere etnicaputernicd.In interdependenl[ cu varialiilezonale ale conlocuirii sociologiidisting modele de conlocuire:- modelul cosmopcilit (universalist)- modelul intercultural (deschis)- rnodelul cantonal (neutralist)- modelul etnocentrist (inchis).Din perspectiva etnomorfologic6

nici un grup etnic nu este exclusivcosmopolit sau exclusiv etnocentrist.

El poate adopta orientiricosmopolrte in raport de un anumit grupetnic gi etnocentrist in raport cu altuldatoritd modului in care grupul(comunitatea) cu care vine in contact se

manifestd ca mod de viafd qi de gindire,datoriti procesului de receptivitatebilaterali.

Din aceasti perspectivi se discutidespre etnicitate ca o realitate dinamici qi

despre inevitabilitatea schimbului 9iimprumuturilor reciproce. In acest sens

46

STEAUA DOBRO GEI

sociologii francezi Jean Ren6 Ladmiral qi

Edmond Mark Lipianski afirmd:"identitilile culturale nu constituie blocuriomogene gi bine limitate cum sunt speciile

Conlocuirea gi convietuirea etnicideterminh intr-un spaliu dat manilestarea

la nivelul modului de viali qi de gindire adiferitelor fenomene specifi ce coetnicit6lii ,

- similitudini- diferen{e- aculturalie- asimilare- interferenle- pluralism- etnocentrismVariabilitatea procentului de

reprezentare a acestor fenomene este

rezultanta unui complex de factori de la cel

Nr. 5, 2000

botanice sau animalele. Ele sunt fenomenedinamice supuse in permanenll unor fo4ede asimilare qi de diferenliere".

biologic ai social la cel istoric Ai economicpdni la cel psihologic Ei politic.

similitudinile se datoreaze pedeoparte convieluirii in acelaEi habitat (dacdavem in vedere modul de viali gi

manifestirile civilizaliei materiale) cdt gi

acelur fond strevechi, mitic a unorconceplii arhaice care in evolulia mentali a

omenlnt s-au materializat in credinle gi

avem in vedere culturaobiceiuri (dacispirituali).

Diferentele in cultura tradilionali a

fiecirei etnii line de inslgi variantelereprezentirii acelor credinle arhaice,

Faptul se manifestl, de altfel. la nivelul relatiei dintre dilerite tipuri (structuri) de

comunitili umane (popoare, grupuri etc).Coetnicitatea ca fenomen de conlocuire a unui teritoriu cu toate reprezenterile lui la

nivel economic, istoric, psihologic, biologic; li pentru care sociologia opereazd cu noliunea de

cadre de locuire.Datorita acestei reprelentari ale cadrelor de locuire se poate vorbi de:

- fenomenul de conlocuire generat de comunitatea cadrelor de via1I, a habitatului;- fenomenul de convie{uire generat de comunitatea atitudinilor comportamentale, a

cutumelor, a manifestdrilor - in general.

Raportul etniilor cu cadrele de viald qi cu manifest[rile - intr-un teritoriu de conlocuireetnicd - genereazl fenomenele de:

- conlocuire etnicl qi

- convietuire etnice.Cele doud fenomene se manif ... I diferit in raport de caracteristicile habitatului

conlocuirii, de etapa istoricb, de evolulia socio.economicd qi culturald a zonei 9i de modul de

receptare a cadrelor de locuire de cltre fiecare etnie.

in raport de aceste aspecte se poate defini sau integra o zon[ de locuire intr-una sau

alta din varialiile de conlocuire la care ne-am referit anterior; se poate stabili modelul de

conlocuire care s-a manifestat in zona qi cum a evolual acesta.

Din aceastd perspectiva cercetarea gi analiza lenomenul de conlocuire gi convieluire

etnich trebuie si aibl in vedere urmltorul fapt:- conlocuirea etnicl se raporteazd Ia o coordonati dat6: habitatul - mediul natural $i

social;- convietuirea etnici se raporteaza la "un continuum bipolarizant de tipul favorabil

sau nefavorabil; acceptare sau respingere; insider sau outsider; localnic sau strdin"

1.A2. Fenomene specifice coetnicitltii

47

STEAUA DOBROGEI Nr.5, 2000

etnicl poate fi interpretat din perspectivediferite.

Din perspectiva sociologiei qi

antropologiei in raport de modelul deconviefuire gi varianta zonelor deconlocuire, asimilarea se definegte ca opierdere a identitdlii, ceea ce corespundeuneia din interpretdrile verbului "a asimila"conform Diclionarului explicativ al limbiirom5.ne. "a se integra sau a face si seintegreze in alt grup social sau nalionalprin pierderea tresaturilor caracteristiceproprii (limbi, obiceiuri etc.)"

Din perspectiva educalionali gi amass mediei termenul corespunde alteiinterpretiri a verbului "a asimila" conformaceleiaqi lucriri in domeniu: "a-gi insuqicuno$tinte, idei etc".

Considerlm ci in cercetareasocioetnologici $i antropologica se poareopera cu cele doui sensuri ale termenulrrrprimul sens corelindu-se cu modelul il..conlocuire universalit, iar cel deral doileasens corelindu-se cu modelul interculturaldeschis.

lnterlerenta ca fenomen alcoetnicitetii corespunde considerarn rroi

modelului de conlocuire pluralist avind irrvedere ci,. termenul este definit irrDiclionarul explicativ al limbii romdnedrept "intilnire, incrucigare, combinare a

doui sau mai multe fenomene, intimptiri,lapte".

Pluralism - fenomenul corespundemodelului de conlocuire cantonal $i se

manifesti prin manilestarea multiplicititiigi diversivitilii de atitudinicomportamenlale, obiceiuri, cutume, flri aavea loc insd transferul de la o etnie la alta,fir6 a se pune problema aculturagiei sauadaptdrii. Aclioneazd in acest sens

toleranla fErd insi acumularea unui modelal altei etnii.

Etnocentrism - fenomen al

convieluirii etnice care se manifesti prinignorarea existenlei celuilalt gi din refuzulinterexistenlei.

Dinamica societdlii gr istoriaculturii demonstreazi cl la nivelulcontemporaneit6lii diversitatea modelelor

$ffi:;,

48

variate ce lin de religie, de secvi:n1a detimp in care s-a conturat obiceiul, de loculde bagtinl din care a venit etnia respectivigi de aici viziunea sa asupra spatiului delocuit atit la nivelul micro (agezare,

locuin1l, vecindtate) cit qi la nivelul macro(zon6, regiune, lard).

Aculturatia reprezinti procesul detransmiteri: a patrimoniului cultural de la oetnie la alta.

Procesul insi impune anumrtecondilii de manifestare gi, sau reprezentarefrrd de care nu se poate discuta deaculturalie.

Pentru a motiva mobilul demersuluinostru este necesar sd ne referim lacoordonatele procesului nde aculturalie.

In acest sens se impune a men[ionaceea ce consideri Leroi Gourhan privindcondilia normall a fiecdrei etnii. $i anumeantropologul francez considerd ci pentrufiecare etnie condilia normal[ o constituieefortul constant de a asimila qi el numeqteacest proces sau fenomen "aporturiexterioare".

Pentru ca intre doud etnii schinibulcultural si devini posibil este necesar caele sl se afle intr-un fel sau altul intr-oanumitd concordanli, structurile lor si fiecompatibile cu transfer cultural.

Aculturalia nu depersonalizeazicolectivitili umane. Integrdndu-se instructura fiecirei etnii, elementulimprumutat va clpita prin acest faptamprenta specifica a acesteia. Ceea ceinseamnd cA aculturatia contribuie de faptla potenlarea qi evidentierea acesteipersonalitili.

Un atribut definitoriu al aculturalieieste selectivitatea. Transmisia culturald nuse va realiza oricind 9i oricum gi numai inconditii determinate 9i in direcliinedeterminate. Acest principiu al

selectiviteli este foarte important, la el

raportandu-se nu numai orice examinare a

aculturaliei, dar gi analiza oricirui aspectde schimbare culturali.

Asimilarea ca fenomen ce se

manifestd intr-un spaliu de convieluire

STEAUA DOBROGEI

de de conlocuire tinde spre convergenla $i

reducerea la unitate care implicl fieinterculturalitate (interferenl6), fieasimilare, fapt ce conduce in final spre

modelul universaist. In acest sens

menlionem qi pirerile specialigtilor indomeniu. "Stilurile de viall, obiceiurile qi

cutumele, gesturile Ei preferinlele, chiar gi

credinlele qi opiniile tind si se

uniformizeze, in detrimentul varietAlii ti

Nr.5 2000

I!

*

n,1,

tn

ltL'r1F,,'rf,

't_

i.

!?

.:.ll

-1

a

tt,,*

i,,

ffiffi.l'l','',H38SSI4 r : l.:w*

49

qtfuqi

.

l

.

I

:

i::;

elementului individual. Aceste fenomenetraverseazd frontierele."

Din perspectiva viziunii noastreasupra etnicitilii, cercetarea necesitd a

avea in vedere aspectele contemporane-itatii, iar in orice demers Etiinlific, pe

aceasti problematici se impune abordarea

dinamic[ a fenomenului, aceasta urmlrindetapele istorice, procesele culturale.

ffi

STEAUA DOBROGEI

x Simulacru

Negru incandescent,Scrum,Lava mocnindpe cadavrele seniliteliiumbredescirnate de negalie,autodafeincercuindu-gi numerelein cartea credinjei.Armaghedon,Virtej de spectrealbastre,strimbindu-se hidos,la veEnicie,n6ruind imperiinrindre de decadeng6,intr-un tremur prelunede infern.

rt Nox, Mors, Lux

Sardonice umbre incelo$ate,cadavre riscolite in mizeriaputrefacliei,adultere nlpistuite de Greali.colerici zbdrcili de Hades,rhscolind nimicul din ,,nimic"Pratri filozofali a cerqetorilor,Alchimie sufocindu-se cu opiu,paradox al lagitiliiNemurirea, grandioasd descompunereforma nedigerati a unui timp

x inceputul sffl rgitului

Uriage catedrale ale razvrAtiriidizolvl-nceputul in moarte,Plagd a timpului neexistentlnainte de a infernului noapte.

x Apocaliptice

ingeri ai neantului etern,Chipuri transparente,Melancolia dezastrelor,Umbrili de foame gi seteFele irnbAtranite de timp,Ecouri liri rispuns,Aripi rnoarte de neputintl.Priviti astrele de o eternitateArhangheli decdzuli,Anateme ale crepusculului,.dmirlciuni ale degertdciunii,Carcase reci dar pure.

* Vis de toamnl

Parc mistuit de tomnatica plagacu bdnci ruginite.Unde vise se leag6, dezamdgite,lntr-un trist requiem;Moartea-1i se plimbd pe o alee,pustie-ti e vraja de altidatlAcum cdnd vintul furia-5i o scuipipe lespezi cripate de timp,

$r frunze aduni-n virtejuri nebune

Nr. 5 2(xr0

50

Euforia sufl etelor deznddijdu iteadoarme ridicina riului,Linigtea dinainte de viali,Trdirea cosmicd in odiseile hdului.

r#iii,.

STEAUA DOBROGEI

Iubiri destrimate arunci pretutindeniin lume.

xDe sfArgit

Paradisul nesperat,Se stinge,Moarte-n efemerideascetul prevesteqte

Nocturnul rlticeEte,Cristale de luminiZidite in crepuscul,Palpeazi infinitul

Zenitul si sflr5itul;Nori, aspersiunePotop la nesflrgit,O lacrimi se stingepe cerul pribuEit.

* Toamna

Singur, in ticereAmurg de toamnistrange,Viala gi moarteaDin suflete pierdute,Sub vraja,

Nr 5 2000

i,!.t,tir

iI

IiI

'd!

5t

t

it$

Ia

t

1.,.,'

STEAUA DOBROGEI Nr. 5. 2000

de nebunApocaliptic inger,pl6nge,Iqi pldnge-agonia!Se-neaci-n pahar,Cu al mo(ii crud nectar.

Culoarea noplii

Amurg sumbru,eterna conwlsie,prindecerul 9i pdmintul.Din negurdse agala.moarteaInfinitul spaliuTresar,tresar de sub ceatElacrimi de gheall.Vine,Vine spre minecoasa

Sirene inviluie apocalipsaImbietoare mireasmidin hiul etemexpansiuneSe distinge refrenulFulgere, inceputulanun!5 sflrgitul.

MorbidE nuanld,Focul din s0nge,tresne$te,Tresare spasmaticdin vene crdpatePe ingeri de piatriiubire de o clipd,Sparge,Monstrul ascuns de durere,RAspunsul tdcerii.

n larna

Infern de gheali,FlIciride cristal,adormite

Aripi de ingeri,putrezite,lepddate de ceruri,Grotescul,aprins de fiorii nocturnuluidescompuslncoldcindu-se,pe trupuri cristalineintru vecinicie.

Durerecrucificati de pdcat,pe solzi de stincdVisul,cataclismul,lume de ghealipulsind in agonie,pecete lepidatd,in viscol

$oapte, coruriamo(ite,aplecate spre co$mar,Inghelate de uri.

* Toamna

O presiune nocturni,Virtej unduindu-se, prin negurlrisfElAnd lrunzele pale,Drindu-le mingdierea suprem6;Moarte ofiliti de gdnduri,speranle aruncate,Perla neagrl de ghea16,

Chimir al umbrelor eterne.Hieroglife sfiqiate de timpB6nci ruginite de carii,Marmurd cr{pati de visuri,Acoperiti de viscol.

#####

Tr[iesc;lumea mea:personaje gi coqmaruriunde-i Moartea,Supremitristd 9i adormit6,

52

STEAUA DOBROGEI Nr. 5.2000

ofilindu-mdL.

Visez:lumi de cristalereci qi Infinite,apusuri de infern;picla agoniei,rostogolindu-sepe cer.

Gindesc:requiemuri,coruri de ingericu aripi,rupte de speranle,Enriteli haoticeale Lumii Totale.

'tM.Spirit de genune

scrijelit de viscol,nipdstuit de cancer,Retecire intru moane,Moarte intru vecinicieCarambol in agonie.

.Aratemi,Diademd,

polii neantuluiincarcerali in infern,Desfateri nocturneFiri de-nceput gi sfirgit.

#####Singur gi trist,Mort,Rispuns de haos,

Visind stelein crepuscul, tf,cut

Martor fEr[ voie,Razend,Nebun de viafl,Privind imensitateaca niciodatd

Aureold de cristale,Aripi,Negre, de smoall;ZAmbind hidosla moarte

Cenuga in timp;SfErtecat,Zidit in vid,angelic demonPlingi.

53

STEAUA DOBROGEI Nr. 5 2000

m&n[ su o ht6 plinu;t, eu fala luminat[ dozAmbct.

- Salut, porumbcilor, Epure clvesel gi.l lovi prietencgto pe Dan,earc sc trasc tnapoi jenat, Cefaceli, gata reaba? Mai lntrebtVlad ficdndu-i cu ochiul lui DanAm Ei eu nevoie de cheie. O 1inpini la gapte, apoi ne intilnim cutoli in apartamentul lui Gani.Venili 9i voi, nu? E adunaregenerali! Nimeni nu lipsegte...

Din privirea admirativi pe care Vladi-o aruncase, Alexandra inlelese cd Dandiscutase cu ei inainte gi acum a$teptauamenunte. N-avea decit sd le spun6. Pe ean-o mai interesa nimic. Totugi, se gindi ea,ce-i cu adunarea generali din apartamentullui Giani? Nu era prima dati cind participala astfel de intilniri. CAnd l-a intAlnit peGiani, Alexandra a rdmas gocati. Camera luizugrdviti in negru: perelii, tocul ugii 9i alferestrelor, mobila... Parci intrai intr-o marede intuneric. Deasupra patului atirna unsteag rosu cu o zvastici mare la mijloc. De oparte gi de alta a steagului erau doui craniibine lustruite. Culoarea osului pilpiia stinspe negrul peretelui. Alexandra s-a apropiatcurioasl, nu inlelegea cum se fin prinse inperete cele doui cranii: erau suslinute dedou6 piroane mari cu capul florii imbibatintr-o vopsea rogie, singe sau chiar vopsea.Fata nu mai v6zuse niciodati aqa ceva. Subdrapel era desenat[ o cruce mare rasturnate.

$i crucea era cirimizie gi de pe bralele ei se

prelingeau dire roqii. Alexandra se infioriiardqi la vederea lor, insi curiozitatea oimpinse sd priveascd restul camerei cuaceeagi atenlie. Pe birou era un casetofon lacare Giani meEterise citeva momente.Camera a fost aproape imediat invadati de omuzic[ amelitoare. Fata se simli coplegiti.

Dan se imbricase,strinsese casetele intr-o bo

I $r

rsetA

54

gi o a$epta aeum pe Alcxandra, Ea nu se

migeaeo din solpl ei, lnsE mai linoa ln bralep$na aceca murdarl. Parea lneremenioo gi

bEiatului i Ee f6eu ftiel de roaelia oi,. Alcxandra, de qc ai aeecptat sa

vii Eu mine? De ee nu nri-ai spus

ci n-ai mai arut nici o relalieinainte de asta? De ce? Dar fata,la fel de inertd ca qi mai inainte,continua sA tacA, addnciti in

^ propriile gAnduri.lntr-un tirziu, se ridicE de pe pat, iqi

trase pe ea bluza, igi netezi fusta gi se

indrepti spre ugd. Se simlea vinovati,murdard... Ar fi vrut sd adoarml qi si uite.Nimic din ceea ce se petrecuse in cameraaceasta sordidd nu-i pllcuse. Altfel i9iimaginase prima ei experienli.

- Aq vrea si te intreb ceva, Dan: ceinsemn eu pentru tine? Biiatul oprivi incremenit. Ce s6-i spund?

Pariul cu bdielii il obligase sd

profite de aceastd intilnire. Eraun obicei. Fiecare iEi povestea culux de am6nunte aventura. El insdse ruqini acum. Ar fi rds de el sau

poate l-ar fi invidiat daci le-ar fispus cE Alexandra fusese virgind.Nimeni din grup nu ar fi crezutsau poate...

- Eu te iubesc Alexandra, dar...

Aici Dan se poticni, neglsindu-gicuvintele. Reaclia fetei il inhibaqiJ speria in acelagi timp.

- Am inleles. Nu-i nimic... De faPt,

n-are nici o importanli, ceea ce s-

a intimplat trebuia' si mi se

intdmple... Tu sau altul... Hai sd

mergem, se face tirziu...Fata igi lui pogeta de pe pat qi ieEi pe

ugi f[rd si se mai uite inapoi. Pe sciri se

intAlnirl cu Vlad, prietenul lui Dan. Era de

MARL{DRiCAN

CICI

S]'EAT]A DOI}IIOGEI

Ciuti in jur un sprijin pe care insd nuJg6si., se ldsi moale pe scaunul de lAngibir,ru gi privi amelita spre cei doi bdieli carepri veau gi ei curiogi.

- Ei, Alexandra, ce zici? Intri qi tuin r:ercul nostru? Suntem opt, vrei sd fli tu a

noua?Pe fala lui Giani se ivi un zimbet drlcesc.Ochii sdi sceperau in intunericul camerei.

- Daci e$ti amatoare de senzaliitari, numai aici le 'vei intilni,adlugd el rinjind. Dan $tie, nu 1i-a spus nimic? Ne distrdm grozav,dar totul trebuie sE riminl aici,in camera aceasta! Trebuie sd jurici nu vei spune nimic, niminui!Jur6-te!

Fata ezitd citeva clipe, ne$tiind ce slspune. Giani scoase dintr-un sertar al

biroului un pumnal bine asculit gi se apropiede .{lexandra. Ea se trase speriati inapoi.

- Juri-te! repeta el cu o voce foartegroasd.

- Cum si jur? Nu $tiu ce se sPun,

ingliml Alexandra speriate $i se

uitd spre Dan, c6utind 9i

cerdndu-i din priviri ajutorul. Darel se retresese l6ngd perete qi

privea numai in jos.

Giani lul de pe birou o cruce, oristume qi se apropie de fati, linindpumnalul in cealalta mena.

- Repeti dupd mine: jur si nutrldez nimic din ce voi vedeaaici ..

- Jur s[ nu tradez nimic din ce voivedea aici...

- Sd fac tot ce mi se cere...

- Si fac tot ce mi se cere...

- Spre Slava prinluluiintunericului, ce va ocupa incurAnd plmintul.

- Spre Slava prinluluiintunericului, ce va ocupa incurAnd pdmintul.

Glasul fetei era din ce in ce mai stins.

Tot corpul i se cutremura pitruns de ospaimi firl margini. Aproape cd nu maiauzea muzica pe care Giani o diduse mai

incet, ca sd i se audd cuvintele. Din aparat

Nr.5 2000

rlsunau acum glasuri de prunci,plangind sflqietor. In linigtea care se lds5,Giani apuci mdna stdng6 a Alexandrei gi

inainte ca ea s5-gi dea seama ce i seintimpli, ii crest[ adanc aratdtorul. SAngeletigni din rane. O trase aproape de pereteleunde era pictate crucea ristumati gi cudegetul giroind urma contururile cirimizii.Alexandra a simlit atunci c[ i se face riu.Aproape nu se mai linea pe picioare. Se

spijini cu toate greutatea de Gani, care iispuse dur:

- SI nu uili cd ai jurat! Acuma egti

una de-a noastri. Eqti a noua!Fata n-a inples ce inseamnd astagi abia agtepta si pir[seascainciperea, sd ias6 la luminl; se

sufoca in camera aceasta pfineda ur[. La plecare, Giani ii d[duo carte gi o caset6.

- Ji-a spus Dan cum trebuie slasculli caseta? Cine mai stl cutine? Nu uita ci n-ai voie s[ spuinimlnui nimic, e$ti zubjurlmintl Nu te juca! Addugi el,

privind-o drept in ochi.Aiexandra nu mai scoase nici un

cuvdnt pini in fala blocului ei. Danincercase sd o faci sd vorbeascd, dar ea se

d

I

55

I.t.:

.l:

STEAUA DO BROGEI

incdpilinase sd taci. Ar fi trebuit si oprevin6" si n-o puni in fala faptului implinit.Ce se va intimpla acum? Cine erau cei dingrup? Ce va trebui si faci ea? Cesemnificalie avea cifra pe care i-o spuseseGani?

Se despa4ise de Dan, biiatul ar fivrut se remane cu ea, insd fata era curioaside caseta pe care o avea in poqetd.

Mai fusese^ apoi de citeva ori incamera lui Giani. Intotdeauna fusese el celcare deschisese. Nu mai visuse pe nimenidin familie, degi fata qtia ci Giani sti cuperinlii 9i cu un frate mai mic. intilnirile lorincepeau intotdeauna cu rostireajurlmintului. De fiecare dati in incipereerau noul ingi, mereu al1ii, dar Alexandraera vegnic numirati a noua. Aga hgtiriseGani gi aga ficeau de fiecare datd. Nuasistase niciodati la un alt ritual de iniliere,insi aflase ci erau mai multe grupuri, unelemai avansate decdt grupul din care Ecea eaparte.

L-a intrebat pe Giani ce rost au toateaceste acte, dar tAnirul ii r[spunse ci vadiscuta dupi ce ea va citi cu atenlie cartea $iva asculta de foarte multe ori caseta. ii atraseatentia accentul pus pe muzicf,. De ce oareera aga de importanti? A inleles abia cind,in fala ferestrei larg deschise, a simlit ci-icresc aripi cu care ar vrea si zboare. inacordurile grave ale muzicii, se apropie depervaz, indemnald parce de o goaptd ce-isfredelea creierul:

- Zboard, zboar[! Po]i! Ai aripi,..ai aripi... I se pirea cE cerul este

Nr. 5 2000

aproape gi ce o a$tepta.Zboard. zboard! Cu aripile talepoli ajunge oriunde! Zboaril

Cind uEa se deschise gi in cameripetrunse mama fetei, femeia rimaseincremeniti. Urcati pe pervazul ferestrei,Alexandra inillase bralele a zbor. Zgomotulugii deschise intrerupse o clipd efectulmuzicii. Fata intoarse capul qi vdzu privireaingroziti a mamei. Se prinse, speriati parc6,de tocul ferestrei, 9i tremurflnd cobori.

- Alexandra, ce-i cu tine? Ce faci?- Nimic, mam[, admiram oraEul de

sus! spuse ea indreptdndu-se sprecasetofon.

Muzica inceti gi abia atunci ieqi desub vraja ei. Se scuturi de citeva ori catrezite din somn qi intrebl nevinovat:

- De ce te-ai speriat? Nu pdleamnimic, printul intunericului e cumine!

Mamei nu-i venea si creadi cindauzi cuvintele ei.- Fato, ai innebunit? Ce prinl? Ce

intuneric?! Alexandra, ai cumvafebri gi eu nu ftiu? la vino sivid... Puse mina pe fruntea fetei,insi era rece, firi nici un pic deculoare.

- Tu e$ti bolnavd, degi n-aitemperature... Bagi-te imediat inpat. Meine mergem [a doctor...

Fata ridicd de citeva ori din umeri qi,

mai mult ameliti, se strecura subcearceaf

56

STEAUA DOBROGEI Nr.5 2000

P'reot asist. drd. Florin Spanache

Transfigurarea creatiei in teologia rdsdriteand giconsecintele acestei inudldturi (fi)

B. Restaurarea creatlel in Hristos

- ','( 'Ii;.\."t- 21tr...-:* f-.rJ'

r. Prln opcru Sr dar&cumplrarc, Hrhtor Ilndumnezelt in Slne lntrergacreatie in mod potential. Dumnezeua creat lumea din iubire, iar nu dintr-onecesitate internS a fiintei, pentru caiulbirea harici externi si aib5 o tint5.Dar dragostea cea mai mare a luiDumnezeu nu se arat6 in actul creiriilu nii din nimic pentru ca apoi s5 seinrJepirteze de ea gi si o admire, ci infaptul ci Dumnezeu se gi unegte cuo;rera Sa. Acesti unire se realizeazirnai int6i imprim6ndu-i omului chipulSiru, apoi in mod plenar Prin unireaipostatici a Fiului S5u, prin " asumarea

de dragul omului indePendent decidere, a firii noastre omeneSti inPersoana lui Dumnezeu CuvintulCerre realizeazi astfel sfatul dinainte deveci al lui Dumnezeu Privitor la

intruparea sau "introducerea Celuiintai NSscut in lume.'/7

Opera de aseminare sau detransfigurare trebuia indepliniti deAclam gi in Rai, lucru firesc atunci cindiubegti pe cineva atit de mult inc6t vreisE ite asemeni. Dar apropierea,diruirea 5i unirea sa cu Dumnezeu nuo putea face el nici in^ aceasti stare6ri ajutorul Logosului Intrupat gi a "invierii Sale mistice ", pe care cidereale-a transformat in " extremi

r- f'. Ncllas, op. cit., p. 3: lezi qi Filocalie vol.3,"Editum Harisma". BucureSti. 199.1. p. .195-{9(r.

nora {71 li Pr. Prof. D. Radu. Mentuiren..., p. 52-53

chenozl,d "Chlar flrl de plcatlumea cste destlnatl unel tntruptrl aLogosului ?n ea, unel mortl Sl lnvlerla omenititii Logosului gi a lumii inEl'ne. Atat lumea sensibilS c6t gi ceainteligibilS au trebuinti deristignirea pe cruce gi morm6ntadici de " deprinderea de a stiviliafectiunea fati de ele a celor cesunt dusi prin simluri spre eledo,prin care se ajunge la libertateaslavei cere5ti a lui Hristos.

Dar de ce n-a venit Fiul de lainceput, chiar din rai, in uniremaxim5 cu omul, pentru a gribiprocesul de transfigurare? Pentru cb

Fiul nu este doar cauzi a

transfiguririi creatiei, ci 5i scop al ei,iar omul trebuie si inteleagi c5 la

acest scop se ajunge gi prin efortulsiu propriu. Sau, dupi cum spunePanayotis Nellas, dac5 omul, pentrucare a fost fEcut6 intreaga creatiematerialS, a rSs5rit pe pim6ntultimul dupi toate creaturile, atuncieste, negregit, logic ca Hristos, Carereprezinti scopul intregii creatiimateriale gi spirituale, si fieposterior lui Adam, de vreme cetoate lucrurile sunt conduse de la

cele nedesiv6rgite spredesdvirgire.dl

't Filocalia \.ol. J. p -196. nolil -t7l

" Ihidcm'" Filocalia rol. 2. ..Editura Harisma".Bucurcsti. 199:1. p. l6tt'' P Nellas. op. cit., p. l7

57

STEAUA DOBROGEL-

Perfecliunea paradidaci a fua

Adam era relativi gi . ea se ceredesiv6rgiti gi prin efortul omulul, ciclel a fost inzestrat cu aHbutul lbert69i.Faptul ontologic al cre5ril din nlmk $al inzestr6rii cu o fiinti difedte de aCreatorului, este proba de foc a

libertStii sale prin care avea de intelescE deosebirea de esenti nu este orupturS absolutl intre Dumnezeu gi

creatie, ci ea poate ft depisiti prinmUlocirea harului care adunS toate inDumnezeu.

Aflati in legitur5 dlrectS cuDumnezeu prin har, creatia setransfigureazi intr-o lume purtStoarede Duhul SfSnt.Prin IntrupareaCuvintului a avut loc o reinndreontologici a firii umane aMSntuitorului, o restaurare a puterilo,rei naturale 9i o ciliuzire haricisupranaturalS care poate fi hansmisifiecirei persoane umane indreptate,dornic5 de mSntuire. A avut loc apoi gi

o reinnoire moralis2, datoriti restabiliriicunoagterii lui Dumnezeu prinredescoperirea naliunii divine gi prinrevelalia directi a lui Dumnezeu inCuvintul intrupat (Ioan 1, l4)s3. Aavut loc prin intrupare gi o reinnolre acomuniunii lui Dumnezeu cupersoanele umane, superioari celeiedenice, pentru cd nu mai estelimitatS, egoisti, ci desivirgitS, dupimodelul Sfintei Trelmi 9l eaimbritigeaz5 intreaga naturi, care estefolositi de c5tre om pentrudes5v6rgirea puterilor luispirituale,Opera de riscumpSrare a luiHristos indumnezeiegte in rmdpotential intreaga crea$e, actualiz6ndprezenta Intregii Sfinte Treiml in lume,p6ni cSnd aceasta se va odihni

Nr. 5,2000

intreagi gi transfigurati in El. "Omulde acum va invia impreunb culumea, ca partea cu intregul gi calumea micd impreunS cu lumeamare, dob6ndind puterea si nu semai poat5 strica. $i tot atunci trupulse va face asemenea sufletului, iarcele sensibile asemenea celorinteligibile, in privinta cinstei gi aslavei, arit6ndu-se in toate osingurS putere dumnezeasc5 printr-o prezenli luminoasi 9i activS,potrivit cu fiecare. Iar aceastiputere va pistra prin eanedesflicuti legitura unirii pentruveacurile nesf6rgite.'64b. Hristos restaureazi omulcizut imbric6ndu-Se in hainede lumini. Actul de chenoziextremS al M6ntuitorului IisusHristos a insemnat renunlarea laSlava dumnezeiascd gi intruparea inlume, primind firea omului inrobit depicat dar f6ri picat.Treptat, prinviata Sa in lume M6ntuitorulrestaureazi firea omenesci 5i iiconferi acum gi alte daruri ce iilipseau lui Adam in Paradis, precumharul sau " duhul dititor de viat5"gi f5c6nd-o capabii de a cuprinde oparte din slava Sa anterioarSintrupirii. Rena5terea omului estemult mai mirealS dec6t zidirea luiAdam, "c5ci nu numai ci Tu ai creattir6na, ci Tu insuli Te-ai imbricat inea.'6s

Dup6 cum arati rugiciunileBisericii, Dumnezeu ne-a impodobitcu infSligare gi frumusete, ca pe o"cinstiti fipturE cereascS", spremiretia gi strilucirea slavei gi a

58

tt J. Roldanus. Le Christ et I'homme rlans l:r

Th6ologie d'Athanase d'Alexendric. Leiden". E.

J. Brill, 1977. p. E3, dupe Pr. Prof. D. Radu. op.cir., p. 565r Pr. Prof. D. Radu. op. cit., p. 56

5! Pr. Prof. D. Stdniloae. Cosmosul..., p. 337tt Sf. Efrern Sirul. Carmcna Nisibena, "Ed. G.Bickell", lE(r6. LXIX. dupe Mgr. Nic. V.Stinescu. Consideralii asupra armonieiprimordille.... p. 53fr. nota l9

STEAT]A DOBROGEI

impirSliei Sales6, imbricat fiind cuslava Logosului gi a Duhului Sf6nt5-,dar prin c6dere omul se indepirtea)ide starea de fiptur5 cereascS. Adam aprimit porunci si nu minSnce dinpomul oprit, pentru ci in ziua in careva m6nca, va muri negregit (Fac.2,17). El gretegte, dar nu moare inacea zi, pentru ci Dumnezeu vede ciel a cSzut prin ispitb bxterioari gi ilimbraci in "haine de piele" care ilaseamini acum mai mult cu

animaleless gi transformi posibilitatea

sa de viati vegnici in supravietuiretemporarS5e. Hainele de piele au fostadiugate omului dupS cidere gi nureprezinti un element constitutiv al

naturii lui, deoarece "proPrie 9iconformi naturii este pentru oameniviala aseminati naturii divine."e

Hainele de piele sunt a douanaturi a omului de dupi cidere care

exprimi mortalitatea biologicislcaracteristici naturii irationale pe carea imbricat-o gi prin care se

caracterizeazi de acum. " Cele pe carele-a luat (omul) de la Pieleavietuitorului irational sunt:impreunarea sexualS, conceptia,nagterea, intiniciunea, alSptarea la

s6n, hrana, scurgerea semintei,cre5terea de la mic la desiv6rgit,floarea virstei, bdtr6netea, boala,moartea, " adici ceea ce astizi numimvia!5 biologic562. Aceastb viali se

tu Molitfelnic, -Editura Institutului Biblic ai de

Misiune a[ Bisericii Onodoxe Rorn6ne". Bucuresti.1992. p. 215

" Sf. Macarie Egipteanul. Omilii tluhovnicegti. P.

S. B. vol. 3.1. , "Editura Institutului Biblic 5i de

Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom6ne". Bucuregti.

1992. p. l{45t Pr. Proi D. R du, op. cit,, p.49t' P. Nellas. op. cit.. p. 2'760 Sl Grigorie al Nyssei. La Eclcziasr l. P. G. 44.

624 B. dupd P. Nellas, op. cit' p. 25u' P. Nellas. op. cit., p. 266': tbidem. p. 28

Nr.5 2000

termini cu moartea pentru ci estemateriali53.

Hristos tgi asumi firea luiAdam cu afectele ei care suntpreficute de Hristos in mijloace deinaintare spre indumnezeire,imbricind-o in hainele de luminipline de slava Sa dumnezeiascS5a.Fata strdlucitoare a lui Iisus de pemuntele Tabor inseamni legeaharului care incepe cu El gi pe carenu o mai ascunde vilul, iarvesmintele Sale albe gi schimbateinseamni litera Scripturii gi natura,care devin strivezii in lumina?nlelegerii duhovnicegti gi haricess.Prin jertfa Sa riscumpiritoare neoferb posibilitatea de restaurare prinBotez gi ne-a dat "sb purtimvegmint luminat ca zdpada din ap5gi din Duh66", vegmant lesut de El

subtil gi aerian6T din culorile ceruluiprin ascezi gi jertfa de pe cruce,pentru a se aprinde in omul innoitluminile Invieriioo.

c. in Hristos, omul areposibilitatea si

^continuemisiunea lui Adam. In paradisAdam avea datoria de a inainta inasemenarea cu Dumnezeu, sprijinitfiind de intreaga creatie (pim6ntuliSi didea roadele la timp iaranimalele il ascultau) 9i de haruldivin. Neascult6nd, Adam rupelegStura harici cu Dumnezeu 5ipierde total asem5narea cuDumnezeu datS potential in chip, pe

6r lbidem. p. 296'1 Pr. Prof Dr. Dumitru Popescu. Ortodoxie $icont(:l)or ncilate. EdrllrrJ Diogc|le".Bucurc$ti. 1996. p. 157n'Pr. Prof. Dr Dunritnr Slriniloae. TcologiaMoralii Ortodorir, r'ol. III Spiritunlitateaortodori. Editura lnstitutului Biblic qi deMisiule al BiscriciiOnodoxe Ronrine .

Bucureqti. l9tl l. p. lttl"o Molitfclnic. p. 179

" P. Nellas. op. cit.n* Pr. Gh. Popa. op. cit., p. t17

59

STEAUA.DOBROGEI

care trebuia s-o dobSndeasci cuajutorul harului pri virtuli6s, fapt pentrucare intreaga crealie se revolti 5i

devine neascultitoare fa!5 de Adam.Daci s-ar fi consolidat in ascultarea deDumnezeu gi ar fi progresat incunoagterea Lui, ciderea nu s-ar fi maiprodus at6t de uSor ori nu s-ar fiprodus deloc7o. Dar harul divin nu l-apSrisit total, fiindcd aitfel ar fi incetatsaom

mai existe ca

@M67r

Prioritoaripentru el ti urmagiis5i devine acumsupravietuirea pentrucare "fata lor seintoarce " de la

dialogul cuDumnezeu la grUa decele necesare vietii.Datoriti greutitilor, multi oameni s-auindepirtat de credinta cea adeviraticizAnd in idolatrie, fapt pentru careDumnezeu igi alege la inceput un om,apoi igi face un popor care si ascultede El gi prin care s5-9i implineascipromisiunea m6ntuirii dati lui Adam,residind in lume germenii refaceriilegiturii cu Dumnezeu.

Aceasta se realizeazS la Plinireavremii prin Hristos. ,,Omul nou, adusde invierea lui Hristos, este deschistuturor prin Hristos gi este factorulunificator al intregii crealii, reziditi 9i

ea, tot prin invierea lui Hristos, pentru

om."72 in El devenim fii ai celui Prea

inalt, cici chipul nostru reugegte s5-9i

actualizeze aseminarea cu Dumnezeu.

,,Hristos ne impSrtigegte treptat starea

desSvdrgiti a Sa, trec6ndu-ne Prin

6e Pr. Prof. D. Radu, op. cit., P. 50

'o lbidem, p. 49 - 507r [lidem, p. 49?2 Pr. Lect. Dumitru Radu. Aspectul comunitar -sobornicesc al mantuirii, "Ortodoxia''. an. XXVI.(1974), nr. l. p. 106

Nr. 5, 2000

stbrile prin care a trecut El

umanitatea Sa"73.

Fiecare persoani umanStrebuie s5-gi alimenteze propriaviati spirituali din lumina (harul) luiHristos prin rugiciune gi ascezS, prinmunce gi sacrificiu, prin angajarea inlupta cea nevizuti impotrivaduhurilor intunericului gi a patimilortrupe5ti gi sufletegti, cici numaiomul transcendent, haric, poateobtine pe HristosTa. ,,P6ni activeaziomul prin puterile sale naturale, elegat de Logos prin relalie naturali.Dar m6ntuirea se efectueazi dincolode planul rational, exclusiv prinhar'ns .

Misiunea lui Adam poate ficontinuatb de oameni numai prinHristos care i-a impicat cuDumnezeu prin trupul S5u, adicSprin puterile dumnezeiegti existentein ei prin trupul Siu, alSvind peDumnezeu in trupul lor gi in duhullor, ca unele ce sunt ale luiDumnezeu (I Cor. 6, 20)76.

Fiul a venit in lume pentru cas5 o supuni prin iubire, realizSnd cuea o legSturi comunitari interioare,gi astfel El impreuni cu lumea sE sesupuni 9i si se intoarc6 la Tat5l celceresc. In viziunea ortodoxS,intreaga zidire are caracter teonomicgi numai in Hristos are posibilitateasi dea curs aspiratiilor ei teonomicede restaurare, transfigurare gi

sflntire, pentru o comuniunedesSv6rgiti cu CreatorulTT.

tr Pr. Prof Durnitm stiniloae, Sintezl

ecclesiologicir, "Studii Teologrce", an VII( 1955). nr. 5 - (r. p. 267. dupd Pr. Prol D. Radu,Aspectul comunitar.... p. I02'4 Filocalia Yol. 2. p. :l t2. nota 70

" Ibirtem, p. 312 - 313. nota 70

'6 Pr. Prof. D. Radu. Mintuirea..., p. 43: veziqi Pr. Proi D. St,niloae. Dogmetica vol. 2, p.

|2" Pr. Prol D. Popescu. Eclcziologia..., p. 417

,'|

60

STEATIA DOBROGEI

e e e Eroare

Ieri mi s-a int6mplatceva ciudat...Nici nu mai gtiu binece am aflat,Dar mi-am propusca neapiratSd te intreb daciacest ceva i-adevimt.

Eroare! Unde te gtiusemmereu viuDupi furtuna plecirii tale- Iati tot aga te Stiu,,.Nu m-am obignuit

se pare cu vorba "niciodat6"gi, in subcongient, teamprenumirat printre vii, tafii!

Casa ta se uiti speriatSla mine cu gase feregU...Tu iartS-m6, pe acolo,pe unde egti,La loc cu verdeali,cu p6raie-ntre stinci gi cu flori.Infailibila minte... maigre5e5te gi ea... uneori...

eeePloaiet6rzie

Ciclul ,,?loflfutdr7?fu

Nr. 5 2000

Cum pot gi eu, amar de mine...

in piept am inima m6hnit5,Umbriti Si descumpSnitS;in suflet i-un dor nestrimutat$i bucuria de a te fi visat.

M-am legat, aflat la strSmtoare,SE merg pe calea strilucitoare,InlSuntrul meu Si-n ad6ncul firiiSE aflu drumul desiv6rsirii.

n.f^

tt

'.LI

..,ko 4-<lts

{'

'..4

6t

De c6nd te-ai pogorit in morm6ntAlta-i lumina gi altul sunt;Trdiesc despodobit de tine

k.*$

i).. '

Dumitru Stan

STEAUA DOBROGEI

Ca s5 am parte de har in cint,Tatil ceresc, Limanul cel sfant,N5d5jduiesc s5-mi dea puterea,Descoperindu-gi toatb bunS vrerea.

Nr. 5 2000

Cer pentru tine raiul ceresc,Pace gi lumin6 vreau s5-!i gisescInalt bratele spre DumnezeuPlouS-nstelat in sufletul meu...

e e e Pietre de marmuri

Ieri, plecind de la tine de-acasiAm trecut pe l6ngi scirile catedralbiinchise,De unde am coborit singur,Dupi ce i-am pldtit preotuluiPentru slujba din urm5, frumoasS.in stradi, jos, a5tepta un convoi -Rudele mele: muritoriapisati de nevoi.in intunericul din sufletul meuPrintre dangtte parc; prea veseleSi

Inprea stridente de clopotecercam si mi-l chem pe Dumnezeu...

Nici un rost.Se prea poate, dar tabloul din pereteIndumnezeind luminaLingi malul cu trestii inalteL-ai vdzut 9i tu.De ce atunci sE spun da,C6nd vdd bine ci-i nu.

$i coltul bucitiriei de variS-a pov6rnit, de au trebuitTrei cricuri c6nd l-am ridicat.Zidul zidit de tine gi surpatL-am rezidit. Noul de atunci- SE tot fie vreo patruzeci de ani$i-a gisit ecoul.Prin casd sunt mutate de colo. coloFdrd rost inci nedate de pomaniVreo doui trei pilirii...Ai fost p6ni mai ieri printre cei vii.Atunci,Fie gi micar in g6ndul meu,De ce n-ai mai fi?

Parcb n-aveam aer, sigur mi-era greu.

a c c $tiu ca gi voi

Sunt invinuit ci prea rdmSn surdLa sfatul normal, cuminte, dar...Dupi mine, absurd,De a mi gandi la tineDoar c-ai fost. Altfel,N-ar avea zice-sein perspetiva vielii,

62

De atunci am r6mas pe afarSInci un pic,Exact ca marmura care placheaze

Crucea ta alb6 de mozaic.

I

Niuce,Ploile toamneiAu surpat pimSntIn mormSntChiar lSngi cruce.

$i s-a ciscat apoiAnumeDinspre tine inspre noiO groapi galbeniDe dor cutremuritor,Un dor ascuns,De rispuns nepetruns,De dincolo de lume,..De c6nd tata a plecat,Oameni buni,N-au secatNici gase luni,Dar, r5u, timpul trece,Tot treceSi g6rdutul metalicAl mormintuluiDevine mai rece,Mai rece...Dinadins,Am rumenit loculCu tase tuftinelenfloriteCa focul...Care s-au Si prins.

$i acuma,CE morm6ntul nu mai e Pustiu,Ce mult a5 da,Ce mult ag vrea si $iuCd te bucuri de de...Mdcar p6ni di bruma...

STEAUA DOBROGEI

e e o Focul

Nr.5 2000

e s e Fluviul

Fluviul dens al insinguratilorCoboar6 masiv, predestinatintr-o singuri direclie:O panti lini, dar in litimeDestul de putini...Vidit urmireaSE taie perpendicular o intersectieDacd nu spun prostii,Era chair intersectia cu strada 2000.P5rea ci drumul mi-era cunoscut...C6nd, deodatS, te-am vdzutNu departe, pe st6nga, grozav de obosit,Int6i inaint6nd incetinit,Apoi clStin6ndu-te, p6nb te-ai pribugitPe o parte, in lutul neclintit,

e e e Naivititi?

Procesul devenirii fi rescNu-mi este striin...De ce atunciC6nd r5sfoiesc

63

Fotografiile cu tineSimt cE mi-e greu,Ci imi lipsegti

$i si suspin...Se moare in lume...Stiu.Suntem valuri, suntem spume,Dar viuTresalt6 inima in mineC6nd te privesc atentPe tine,Cel atet de sigur de sine,Autoironic m6ndruin fotografia rimasi...9i 6cuti nu demultAici, pe aleea cimentuitiDe l6ng6 cas5...MFe necazCE nu team sirutatAtunci pe obraz...Tu impuneaiDistante birbitegti,,.E noiembrie...$i nu mai.egti,

$i nu mai e5ti...

STEAUA DOBROGEI

Modelat ca de rotilec6rutelor din sat...Cu o m6ni infinit indureratdTe.am m6ng5iat, ingenuncheat,O singuri dat5. Erai chiar dumneata,Dragi tat5. Mi s-a p5rut ciudatCi team Esat gi am plecat,Dar eram grozav de preocuPatSi supraveghez in faliO alti viat6: nou5, plepande,neajutoratS...Iart5-m6, drag5 tat6, ci am plecatAtat de repede de lSngi tine...,Dar m-a smuls, lu6ndu-mi cu sine,

$uvoiul moleculelor vecine...

$i striine.

eeeVisriu

Numai povegtiDe zile senine...Pe mamaAm visat-o- indoliatbSpre ziui,L6ngb cer,Pe un brat scurtDe macara,Care se mai gi migca...- Doamne,Cum tremuramAsudat, agitat,Infticogat...De ce, mam6,Faci mereuAltcumvaDe cum ag vrea,De cum iti spun...

Nr.5 2000

Mi-a fost datSE vdd in curteaCasei noastreRezemat masivCapacul de stejarSculptat...Printre comoriDe floriTiiate la SibiuLumina se juca,Iluminindu-miFiri si gtiu.Pentru Dumnezeu!De ce se jucaLuminaIgnor6nd intunericulDin sufletul meu?Dupi gase luniMi gindesc la tine...Mi doareSE recunoscCi nu mai egtiDe parci vialaAr insiila

.. ,L . ...

!t <),d-

I

j

d

f-'

64

t..1#r.

' *i*"'-

Nr.5 2000

Nu mai pot,Nu mai vreauS5-mi iau

$i de la tineRbmas bun...

Acum, in noiembrie,De m6na mea...

Un fel nou de cilduriimi trecu, fdri vrere,Prin ea.

tn gu16... parc-aveamZgurt.

e e e Mirul

e e e Minerul

Am rimas o cliPiNeclintit...O razi de soareSclipea atit de tarePe minerul de alami- ZoomorfAl uSii de la intrare,C5 p6nb si mA dumiresc -

Mi-a trecut Prin minte- FulgeratCi poate am aflatUn semn ceresc...(De la tine plecat.)M6nerul pe careM6na ta usci$v6ln aprilie inci gedea

Se lisa apisat

Vara,M5rul cu frunza verdeDe la gard m6ng6ia cerul'..Ai fi zis ci e mai tareCa fierul...il cumpirase mama,Cu cinci lei, din Piati- Dacb nu m6-n5elPrin anii '54 - '53

5i avusese 9i rod gi viat5.Primevara... era totO floare alb5, de omit.Stitea sfios cu toate crengileL6sate-n jos, zimislindfuminin gi genuin,Mere bune, t6rzii...Dar in vremea din urmdNu mai puteai rodiDeloc. Am Pus s6l taiegi s5-l dea la foc.Se povArnise... trunchiul ii putrezise...

Aftedata, pe c6nd trdiaBStr6nul meu tat5,Lacomii gi invidiosiiP6ndeau la merele lui

Jumitate galbene jumitate rogii...

tn toamn6, tin minte, tataChema coPiii str6iniDe prin vecini, ca s6-i d6ruiasc5,...Sb nu arunce cu Pietre,Mirul... si nu i-l loveasci...

la

65

STEAUA DOBROGEI

I

STEAUA DoBR OGEI Nr. 5.2000

VTTRINA CARTII DOBROGENE

GARTtr PIEINTRU UN @ Ra slr'

"*;wiii

Eveniment editorial la Micin! Subsemnitura distinsului profesor NICULAEMURESEANU, a fost tipirita, la edituraEficient, singura, dupE gtiinta noastr5,monografie a unei localitili nord-dobrogene din ultimele decenii (intreacit fie spus, municipiul de la porlileDeltei igi agteapti, inc5, autoruI uneilucriri similare, de multi ani...).

Autorul cedi* tipiriti in condiliigrafice de invidiat! este unul dinintelectualii cei mai respectabili aiMicinului; existenta lui se confundi cucea a urbel in care s-a nSscut gi pe careo slujegte, iati, cu acelasi devotament 5idupd iegirea din activitatea "productivS"(daci astfel se poate numi activitateaunui dascSl care gi-a inchinat intreagaviati acti6 muncii la catedri!).

Descendent al unei familii decunoscuti meseriaSi micineni, NiculaeMuregeanu (niscut la 13 octombriet924, a urmat cursul primar in oragulMdcin (1931-1936) dupi care, intre1936-7944, a urmat cursurileSeminarului Teologic din Galali. intreanii 7944-1,948 a fost student alUniversitSlii "Alexandru Ioan Cuza" dinIagi (Facultatea de Teologie Cerniuti),evacuati, din motive politice 9i istorice,la Suceava. A urmat concomitentcursurile Seminarului PedagogicUniversitar, absolvind ca . profesor dereligie cregtin ortodoxi 9i av6nd, caobiect principal limba romSni gi istoria,secundar.

A functionat ca profesor de limbarom6n5 istorie la gcolile de 7 ani dinHoria gi Greci, iar din 6 decembrie 1948a funclionat in permanenli in oragul

M5cin, la 5coala de 7 ani (p6n5 in 1955),transformati in gcoalS Medie apoi inliceul ce fiinteazi 5i astSzi.

S-a pensionat in 1984 dup5 36ani serviti permanent in invSlimint. Afost, vreme de optsprezece ani, directorgi director adjunct la gcoala de 7 ani,apoi la liceul din localitate.

Pe parcursul celor 36 de ani deactivitate didacticS, profesorul NiculaeMuregeanu a fost gi este un om al cetiliiiar prin cisitorie gi-a sporit acest atributc5ci, prin insistenlele gi demersurilebunicului soacrei sale, aflat in bunerelatii cu paga din Rusciuk (Russe azi),s-a aprobat construirea bisericii cregtin-ortodoxe din Micin, singura, pAni azi,biserici din orag de rit ortodox.

Revenind la cartea ce faceobiectul prezentei recenzii, menlionimci aceasta este structurati din douimari p5(i av6nd c6te Sase, respectiv treicapitole distincte. Este precedati de un"CuvSnt inainte" din partea autorului Sise incheie cu o impresionantiBibliografie, Note gi mai multe imagini-document (fotografii) ale oragului de ierigi de azi.

Cartea a fost redactat5 in douietape distincte. Prima etapi deelaborare a lucririi se intinde intre anii1975 - 1979 gi s-a datorat recomandiriiInspectoratului $colar care a adresatdascililor tulceni chemarea de a seimplica in realizarea de monografii alelocalit5tilor ?n care iSi desf5gurauactivitatea.

Dupi evenimentele din 1989autorul a tinut s5-9i continue 9i s5-gicompleteze cercet5rile 9i rodul lor se

66

@

Stefan Zivoiu

STEAUA DOI]R(XiEI

regeseste in ultima treime a c6(ii. Aufost cercetate multe din documenteleaflate in arhiva statului care nu maivizuserd pan; atunci lumina tiparului gi

nu fuseseri interpretate de nimeni.Incercind un scurt istoric al

agezirii, autorul identifici localitatea invechiul ARRUBIUM, nume dat cetetii decStre celti inci din sec: al III-lea i. Hr.Cititorul este purtat apoi in perloada

cuceririi 9i stip6nirii romane c6ndArrubium-ul devine regedinta uneilegiuni auxiliare romane. se facinteresante gi, am zice, curajoase --

Nr. 5 2(XX)

incerciri de alocaliza Micinul incetatea VICINA,de unde s-ar firecrutat primulmitropolit al l5riiRom6negti, in1355, pe numeIachint din Viclna.

Actualul nume al oragului esteatestat tncS din sec. al )Ul-lea indocumentele turcegti care, opineaziautorul, au schimbat grafia Wecin(Vicina) in Micin dintr-o posibilS eroare

grafic5!tn prima parte a cirtii

autorul ofeii informatii pretioase,rodul unor cercetiri aminuntite pe

care sunt capabili sd le faci doaroamenii de inalti conStiinli 5iprobitate profesionali, desPreorganizarea administrativ;,juridici, economice a oragului de laRizboiul de Independen$ PanA hprimul rSzboi mondial. Sunt oferitedate culese din documentele vremiidespre evolutia demograficS,situalia economici a oragului, viataspiritual5 a unui orag Pe carecititorii i'l descoperi cu interes 9i

nostalgie, fie ct sunt micineni"get-beget", fie ci, intr-un fel sau

altul, gi-au intersectat existenta cucea a oragului prifuit 9i ars desoare pe stridutele ciruia mo5

Gomez igi purta sacaua cu apibunb de biut din fluviul ce se

unduiegte 9i azi sub zidurile cetStii.Partea a doua a cirlii este

ugor paradoxalS gi poatedescumpini cititorul grdbit clciautorul, vorbind despre "Cregteripe diverse planuri ale Micinului"intre anii 1979 - 1989, nu poateobiectiv vorbind - s5 nuinregistreze cregterile ce au avutloc in viata social economicS a

,1,

67

!rl:!A,s

.ULA

STEAUA DOBRO(;EI

orcSului, de la Cooperativamegte5ugireasci "Arrubium" la

Complexul de Legume gi Fructe, de la

producliile culturilor agricole ale I.A.S.-ului la produclia I.C.I.L.-ului ori aleLT.A. ei.

in fa3a limbajului sec al cifrelor($tiati c5, potrivit datelor furnizate deCipitinia Portului Micin, in 1980, lacheiurile portului aflat acum in agonieau acostat 3.082 nave?!) cititorul cutoate grija autorului de a nu se implicain sugerarea de sentinte gi concluzii - nupoate, vai!, s5 nu se g6ndeasci la

zipezile de altidati...Perioada de dupi decembrie

1989 este gi ea analizati cu aceeagiminutiozitate gi distingem in tonul gi

Nr, 5- 2000

interpretarea cifrelor nemultumiri gi

frustrdri firegti ale omului care triiegte inegal6 misuri bucuria unei democratiireale dar Si usoara nostalgie a unorvremuri ce pSreau si aduci bunistaregeneralS - din p6cate, dincolo deinteresele noastre individuale!

in intregul ei, cartea rimdne oradiografie extrem de reugit6 a unuiorag vEzut nu numai in cifre 9i... fapte, cigi in existenta lui spirituali clSditidecenii de-a r6ndul de oameni cinstiti gi

inimogi, pasionati gi devotati nu numaiprofesiei ci gi celor din preajma lor.

Un astfel de om a fost gi sper6msi fie inc5 ani inainte - NiculaeMuregeanu.

Multumim, domn' profesor!

u:#ai$.rn

t

68

!a;- .l: i

.is

ts

ts

i:

*i

::

1

1.

i:

:

I

I

IIIr

iii

STEAUA DOBROGEI

LPrczentill

. revista a aplrut de doui ori Pelunlr :

An LNr l :15 IX.1883. Tulcea(nr. I - 3/1883 - l5.lX.-15.X)

o Nr. l0/l5 V 1884

r Nr. l2ll5 VLl884r Numerele 10-12/1884 indici Pe

coPenA tot anul I de aParilie

r director. V. Poreanu (Cataloi)o membrii comitetului de redac.tie:

Preot $tefan lonescu(Casapchioi), Gh. PoPesctt

(Jttila). C P Mateescu(Cogealac), N. Ludovicu(Niculitel). P Criciunescu(Cirjelari), C CveatcoschY(Peceneaga), G. A. Eliu;escu(Mahmudia) casier

administrator.r Articole de Publicat, ziare in

schimb, broquri se Primesc la:

Direclia. comuna Cataloi' PlasaTulcea.

r tipografia. ,,Romdnd" (B.

Silbermann) - Tulcea (1883)

,, lon G. Nebunelli"Galali ( 1884)

. abonament Pentru un an. 5lei(Pentru streinatate: 6 lei)

o format. 24x 162. Numerotareapaginilor e continuatf, in numerele

urmatoare (12 numere=192 Pag.)

I La Biblioteca Acadenriei Romane (cota P I 1.306)

se all{ doar exemplrrele menlionatet

P. Zaharia - loo de ani de presal tulccand ( 1879-

l9?9)". editatl de Muzcul "Dclta DunIrii" Tulcea,

Nr.5. 2000

ll-Iemarica

l. Proqram, statuteNr. I ,,Modul nagterii acestui ziar" (inv

V. Poreanu)

,,Act de mullumire" (inv. \rPoreanu)Nr. 2 qi 3 ,,Statutele ziarului pedagogrc

Revista corpului didactic primar ruralu

din judelul Tulcea"Nr. 10: ,,Act de mul{umire" (inr'. VPoreanu)

,,Comunicat"' ..Ziua de 19 august a c e\t( o /lmemorabili in juna viali a corpului didactic

primaru ruralu al acestui judelu. ln conl'erinta

acelei zile dl. Revizor $colar G SandulescLr

demonstrAnd din toate punctele de redere

importanla gi folosul moralu Ei intelectualu ce

ar putea rezulta de la infiintarea unui (\r-uatl

didacticu de publicitate propriu al corpulLri

nostru invatatoresc rural. ne-am pusu in

dezbatere intrebarea, dacd credem cd ar 1l

necesar infiinlarea unui asemenea organ de

publicitate. Toti invitdtorii qi invdtitoareleascultind cu mare aten.tie cele propuse de catre

dl Revizor. qi srmtindu-se necesilalclinfiintirei unui organ care se ne sene ea

mijlocu de schimbu al ideilor, sentimentele Si

experienlele noastre, dupa o consultare cu

multd bucurie, aceasta fericita idee a domnului

Revizor, alegdndu-se chiaru in aceea5i zi tr

comisiune care si redacteze statutele acestui

organ (Revista, an l, nr. I - l5.lX. 1883).

supliment PEUCE. 1979, p. l4-15 (precizdri si corectlride date, nume, M. M.)

..t

nEUt$rlliONPU lUI IIIIIIGTTGU NUNI1U

It888 - l80l[lffiEhaE ffiAffiEffiAGffiE

a

69

REYTSTN-DOBRQGIIIE.

s

2. Probleme ridicate incongrese. conferinte privind situaliainvit6m0ntului

Nr. I ,,De la conferinlainvlllmantului judelului Tulcea"Nr. 2 ,,Expoziliunea judelului Tulcea

1883"Nr. 10 ,,Congresul CorpuluiDidacticu"Nr. 12 ,,Revisoriatul gcolilorDobrogei"Toate articolele $i notele sunt

redactate de acelagi neobosit inv. V.Poreanu. in revist6, directorul informcongtiincios corpul didactic rural cuprobleme dezbitute la nivel central gijudelean, sarcinile ce revin invlfitorilor, maiales cu privire la generalizarea unor noimetode de predare. Se depldngea situaliaRevizoratului $colar judelean Tulcea,precizAndu-se ci fusese numit, la Constanla,un singur revizor pentru Dobrogea, inpersoana dJui Binescu.

3. Generalizareaexperienleididactice. oromovarea metodelor noi

Nr. 2 ,,Regule de ascultare" (V.Poreanu)

,,Invllemantul intuitiv. prrma

lecliune" (C. Cveatcoschy)Nr. 3 ,,Studierea lecliunilor Eimemorisarea lor de citre qcolari qi

afarl din orele de clas6" (inv V. P.),,Formarea invdlitorului"

(idem)Nr. l0,,Ca4ile didactice pentruscrisu cetitu" (inv. V. P.)Nr. l2,,Cd4ile didactice.. "(inv. C.P. Mateescu)In nr. 10/15. V 1884, printre ce4ile

didactice propuse pentru scris-citit se

recomandi inv[1[torilor ,,Metodd noui descriere gi cetire de I. Creangl...", aprobati in1882 de minister.

4. Articole, materiale, note,aplicalii metodice pentru diverse disciplinede predare

Nr. l0 ,,Patimile, Moartea gi

invierea lui Isus" (inv. I.Popescu)

Nr. 5. 2000

,,Educaliunea fizicd la popoarelesdlbatice" (inv. G. Frosin)Nr. l2 ,,Citirea in gcolile primare"(inv. G. I. Popescu)

,,O noud reguld de aritmetici,'(inv. C. Cveatcoschy)

,,Higiena poporald" (urmare) -inv. V. Poreanu5. Realizarea actului de culturi gi

educalie in qcoli, concursuriNr. I ,,Fragmente istorice', (inv. V. p.)Nr. 2 - 3,,Bibliotecile gcolare', (idem)Nr. 3 ,,Roma in Dobrogea" (idem)Nr. 2 ,,Lumina gcolari" (idem)Nr. l0,,1 Apritie" (inv. preot gt.Ionescu)

,,Concursul geograficu" (inv. V. p.),,Pe dealul de pe ripa dreaptl a piriului

ce izvorlqte din nord. vestul comunei ruraleCogealac, jud. Tulcea, plasa Babadag, chiar peterenul dintre viile qi mentionatu parau, dupecite am aflatu din spusele locuitorilor t6tari, afostu odinioard o mare localitate numitiROMA ((ei spun ci ar fi fost un orag), fir[ insica s6-mi poate da 9i alte detalii sauinformaliuni, ci qtiu numai ci numirea de la,.Roma" le-a rimas din timpuri necunoscute cao veste flrd importanlI pentru ei..." (art.,,Roma in Dobrogea", inv. V. poreanu, an I,nr. I ).

6. Crealie, culegere de proverbe,anectode

Nr. l-3 ,,Proverbii" (inv. V. p.)

,,Proverbii. Diverse.Anecdote." (idem)Nr. 2 ,,Romine" (versuri de de C.Cveatcoschy)Nr. l2 ,,Privighetoarea" (vers. de I.Aristotel, com. Blbeni/Rm. Sdrat)7. lnformalii, note, recenzii,

prezentari ale unor reviste si ziare. bibliografiiAstfel, inv. G. Eftugescu prezinti

cititorilor conlinutul revistei ,,Rewescientifique" 7671883 (nr. 3), iar Directorulrevistei rezumd in nr. l0 ziarele ,,FrifiaRominia - ltalia" (Bucure$ti, an IV), ,,AuroraRomdnd" (nr. lunard, Cernduli, nr III); ,,faraNou[" (Buc., 1884),,,gcoala Romini" (an III,Prahova), ,,$coala practici" (magazian de

TEA IIA DOBROGE I

70

STEAUA DOBROGEI

lecliuni..., Ndsnud) -.toate comentate in nr.

l2 al revistei.8. Dialogul cu cititorii, realizat

prin rubrica permanente ,,Pogta ziarului",alteori,,Pogta revistei", comentindu-sediverse aspecte cu privire la abonamente ingcoli.

Se impun cAteva observalii cuprivire la necesitatea demersului nostru. Inprimul rlnd, revista ,,Steaua Dobrogei",apdrdnd sub egida Casei Corpului DidacticTulcea" s-a luat hotirirea ca in paginile ei sE

apard materiale care sE vizeze contribuliacorpului didactic de-a lungul deceniilor laviala spirituald a linutului.

Bibliografi a este lacunarA,

resimlindu-se absenla unor monog[afii,studii sistematice gi articole pe temapublicatiilor profesionale ale corpuluididactic, a revistelor, ziarelor editate indiverse perioade.

Regretatul om de cultur6, Profesor\icolae Rusali, ficea o adevf,ratd operd de

pionierat, publicind un important articol pe

aceasti temi, rod al cercetdrilor sale intlblioteca Academiei RomAne. Avem

convingerea cd numai o parte din acest

rrnens material cercetat, din nefericire, a fost

valorificat in publicaliile vremii".

,,Tot in aceasti Perioadi incePe

procesul de organizare profesionald in jurul

unor publicalii. Este meritul de necontestat

al cadrelor didactice, puline la vremea aceea,

dar entuziaste c[, la numai cinci ani dupd

revenirea Dobrogei la patria'mam1, la I 5

sept. 1884 (corect 15.1X.1883 sublinierea

mea. M.M ) fac si apari prima publicalieprofesionald din istoria presei dobrogene,intitulati ,,Revista", avind ca director pe V.Poreanu (...). Aceasti ,,reviste a corpuluididactic rural din judelul Tulcea" este cu atatmai demnl de luat in seamd cu cAt

urmetoarea publicalie profesionali va apare(sicl) abia cu opt ani mai titziu qi aceasta va

fi ,,Buletinul camerei de come4 Ei

industrie", in I 891 (...)3.

r N. Rusali -Conlribulia cadrelor didactice ladezvoltarea presei in Dobrogea''. pag. 16l-l7l). inrevista 'Convorbiri didactice. Studii gi aflicole'', vol

Nr. 5. 2000

Orice cercetare pe aceaste teme este

binevenitl 9i igi va glsi locul, cu prioritate, infiecare numir al publicaliei noastre.

I n{ ..&,lr+\qin q. .. ,;& iii .::- e -:..*.- ,. ^. $:tri-).- : '

{, irr: 1 .. .! :

$ ffiffiq'{4 Prtrc p:rat !!., ;rr\. Irr i{lgdi il: I i:.:f $,iit. t ut:; Lj.i,r;1

/-\ a'_"'1' 1i 1 liri\,i; ;t)l"

,t !,,

,.: .,: l, n:i81 t , ,}i .: x rjt i*;;iJ'!: i, ri it;!i.r,

r;li I t,lPlRl: lrI llrl;]

;\liii.\Iiiil'i; : ,,i,] :

ii \rJ,i 1.r:i.'.

$

fF

F

1

I

i

)ii

_t

]

II1

i

ta

f

f,

ItIIx.t:II

t

IV. 1975. edilat de Casa Corpului Didactic Tulcea, 259pag.

Brtlli{.cir *.d. - ..- * * -- - -

7t

STEAUA DO BROGEI

Gheorghe BUCUR

CENACLULLITERAR

esprins din cercul literar al

liceului, Cenaclul,,Aspiratii"a fost infiinlat in 1968 (de

cetre subsemnatul) avdnd ca obiectivrealizarea unui cadru potrivit stimuliriicapacitdlilor de crealie literarl aelevilor. In anumite perioade,activitatea de cenaclu a lostcoordonati qi de prolesorii CalenicCezar gi Stan Dumitru (1974 - '19'17

9i 1986 - 1987).Cenaclul ,,Aspiralii" a fost,

de-a lungul anilor, o prezentA vie inviala gcolii, realizindu-se actiunideosebite qi interesante.

In cadrul acestei forme deactivitate, foarte indragitd $i ceutatA

::

implicat mulli elevi care, mai apoi,au urmat in viald drumuri dintrecele mai diferite, manifestandu-sefie in sfera literaturii qi artei. fie in .

aceea a $tiintei, tehnicii, medicineietc. Iate citeva nume: Ioan MarianAugustin arhitect, lectoruniversitar (i-au aplrut plachetelede poezii' ,,Gestica" - 1987,

,,Partidul poelilor" l993,,,Armatapoporului" - 199'7), Virginia Mirea- actrip, Monica CherchezpictoriF, Stamate Teodor ' - medic,lvanov Corina medic, VlahosPanait pictor, Fenoghen Anaeconomist. Migurnov Andreiofiter de port, actor amator, laruAnicula

#AsPr*lJIh*

Nr. 5. 2000

scrre fabule, parodii, epigrame, mazime,numeroase crealii fiind publicate in ziaruljudelean,,Delta"), Bidoaie Lilianaprofesoard, Begleagi Cdtilin - inginer,Prund Mihaela inginerd, MihalceaAngelica -. arhitecti (a publicat placheta

,,Bumerang" " 1999), Zibilanu Ioana ..profesoari, Basarab Monica actrili,Drdgan Delia Monica - profesoard, OlteanuLiviu Dan, Retca Ionu1, Milian TraianDorin, Mitrenca Mihai qi altii.

Dupi 1990 li se adaugd o altd

.,r

*r.fifi*&ffiffiffi.-6

etr

Yt;f $bf SI Lnikts*,Pt

jurist, Matei Luminila - :::

XTII .:J

72

generalie de elevi cenacligti: PungaciAurelia, Luchian Maria, Risadu Eliza,Caragea George, Zaharia Carmen, BuzatuEugen, Hondu Diana. Au fost o prezenl6active in gedinlele noastre Ecolare:Simininschi Cerasela, Culopal Luiza,Sirlcin Laura, TepEan Florentina, Mircealrina, Ivan Alina, Trofin Anca, LupFlorentina, Banu Mlddlina etc.

Formele diverse de activitate a

Cenaclului gedinle pentru lecturarea gi

discutarea creatiilor elevilor, audilii, intAlniricu scriitorii (Eugen Simion pregedintele

Academiei Romine, Mircea Dinescu, EmiliaC[ldiraru, lon Cheorghe, Gh. Tomozei,Radu C6rneci), intilniri cu publicul in cadrulunor ,,serate literare", realizarea de momentepoetice in cadrul unor emisiuni radio gi TVpentru elevi etc. au f[cut posibillmanifestarea complexa a talentului elevilor.O parte dintre cenacligti au publicat crealiilelor in reviste literare de prestigiu ca

..Rominia literari",,,Luceafirul",,,Tomis",

..Metafora", ,,"Steaua Dobrogei" sau in ziarejudelene (,,Deltal',,,Acum").

Este de menlionat aparilia recente a

crealilor de valoare ale unor membri ai

cenaclului in reviste ca ,,laEul literar"(Gavrili Veronica) sau ,,Rominia literarl"(Bejenaru CAtelin).

Revista ,,Metafora", editat6 laConstanta, a dedicat o pagini in nr. 4 dinI999 ,,tinerelor condeie tulcene" tolimembri ai cenaclului nostru, in care au

aplrut crealiile a 8 elevi: Chimov Jan (cls. a

XII-a ), Antonescu M[dilina (cls. a XI-a ),Bejenaru Cetalin (cls a XII-a),Constantinescu Alina (cls. a XII-a), Ocheqel

Alina (cls. a X-a), Plinge Valentina (cls. a

XII-a), Simitopol Anca (cls. a XII-a),Tozaru Bogdan (cls. a XII-a de la SeminarulTeologic Tulcea).

in culegerea de lirici feminind ,,Latarm cu dragoste" apAruta la Constanlaprin strddania dJui Costache Tudor, au fostpublicate, aldturi de crealii din zonaDobrogei, 9i poezii ale unor eleve dincenaclul ,,Aspiralii" al Colegiului

Nr. 5. 2000

Dobrogean ,,Spiru Haret" Tulcea (ArefAndreea, Amalia Cobuz, Veronica Gavrili,Melina Panaitache, Anca Simitopol).

Menlionim, de asemenea, prezenlamembrilor cenaclului (Iaru Anicula, AnaFenoghean, loan Marian Augustin,Mihalcea Angelica, Drigan Delia Monica,Gavrili Veronica, in revista pentru elevi',,Limbd qi literaturi", editat[ de Societateade gtiinte Filologice.

ln revista gcolii, ,,Aspirafii", sau lagazeta de perete a cenaclului au fostprezentate permanent cele mai realizatepoezii, lchite, eseuri, amintiri ale elevilornogtri. In cadrul concursurilor gcolare gi ataberelor de crealie, organizate de MinisterulInvdtdmdntului, o serie de elevi ca AncaFenoghen, Ioan Marian Augustin, MihalceaAngelica, Drdgan Delia Monica, LuchianMaria g. a. au participat cu crealii originaledeosebite, apreciate gi premiate de multe ori.

Doi ani consecutivi 1997 qi 1998

in cadrul concursului de crealie al

redactorilor revistelor gcolare de la Iagi

(Ciric) elevele Gavrili Veronica (cls. a

XII-a), Constantinescu Alina (cls. a XII-a)au oblinut la aceastl intrecere internalionald,premiul I la poezie gi, respectiv, premiul I laeseu. Elevei Veronica Gavril[ i-a ap[rut, in1998, placheta de versuri ,,Aripi de gind".

O realizare deosebitd de-a lungulanilor o constituie participarea cu succes laconcursul interjudelean de literaturi,,PanaitCerna", organizat de Consiliul Judelean deCulturi. Ioan Marian Augustin a ca$tigat, ca

elev, de doud ori premiul I la poezie, iarrecent Bejenaru Catelin - premiul al ll-lea,precum gi Bucur Cristian - premiul al Il-leala eseu (in absenla premiului I), IuliaVladimirov premiul I tot la eseu.

Prin strddania de a da glas, increaliile lor, unor alese gdnduri qi generoase

sentimente de dragoste de neam, 1ar[ qi

limbi romdneascd, elevii ,,tinere condeie"fac dovada unor nobile ,,aspirafii" spreperfecliune, bine gi adevdr, dreptate gi

omenie, sensibilitate gi frumos.

73

STEATIA DOBROGEI

STEAUA DOBROGEI

Venita din 1974 prin repartilie in

invilimantul tulcean, Dorina Donea,absolventi a facultilii de filologie din cadrulUniversitelii Al. L Cuza la,,:i. seclia limbagi literatura romini limba qi literaturafrancezi, va preda la $coala generali nr. l0limba francezi. Pdn[ in 1988 reuqegte slsus$ne $i s[ oblin[ toate gradele din

&#fttt{A uoH[A

BANS

Ixlirrrx,,llt [.] [.AN itluttrrtt-li lt*tl

E,REA SPLE,N DORII CREATIEI"

Nr. 2000

invi!imdnt.in timpul activitelii sale profesionale

a elaborat auxiliare didactice pentru elevi, a

publicat articole in revista "Limbilemoderne in qcoali", a participat cu lucriripersonale la colocviile nalionale de limbafrancezd, a organizat un schimb cultural cucolegiul "Pablo Picasso" Reims, pregitind

cu elevii spectacolulbilingv "EminescuL'astre du soir de lapo6sie roumaine", amai organizat unschimb cultural, peteme de folclor, cuoragul Valentigney.

Din I9931994 iqi pregdteste gi suslineexamenele de D.E.A. la

Mulhouse, la Universit6 de HauteAlsace. in acelagi timp ilipregetelte teza de doctorat.

ln septembrie 1994 suslineexamenul de D.E.A. cu tema"Convergences thdmatiques dansla legende de Maistre Manole",iar in 1998 susline teza dedoctorat cu titlul "Les functionsdes objets dans les nouvelles de

Guy de Maupassant", oblinindcalifi catiwl trds honorable".

Timpul petrecut in Franlail valorificd suslinand conferinlela Asocialia Culturali AlsaceRoumaine Strasbourg (1993 -1998), pregitind qi organizindspectacole bilingve (Eminescu,Blaga gi alti poeti), cu studenlii dela Universitatea Populari dinMulhouse (spectacole prezentate

la Strasbourg, Mulhouse,Guebwiller).

Din noiembrie 1999,

Dorina Donea este lector

,.,

ffi}tri..t*mxffiffiil&il$

Marilena Solcd

74

I

STEAUA DOBROGEI

universitar la Universitatea "Hyperion" dinBucuregti.

Prin lucrarea "Convergencesthdmatiques dans la l6gende de Maistre

Manole" Dorina Donea invitd cititorulfrancez sd cunoascl una din capodoperele

literaturii romine.Plecdnd de la ideea c[ tema legendei

este respenditl nu numai in Balcani, ci gi inFranla, Germania, Japonia, Ivtali, autoarea

insisti asupra originalitIlii legendei

romanefti.Capitolul I ne inviti la lectura

legendelor, acea legendi ce ste la grsnils

dintre mit gi povestire, care "evoci viappoporului, ii comunici o clldurf, de

sentiment care ne emolioneazi mai multdecit usciciunea cronologicl a faptelorraportate" (Jean Pierre Bayarde).

Lg$ FoiltTl0Ns BEs OBJETS

NANS LE$ NOUVELL

GUY N[ MAUPA$S

[.DI't'l^, tl,! A REf EAj{,{llucrtrt,<ti - l*},

'i.

In cel de al doilea capitol autoareasusline ideea cd "tema zidirii apa(ineintregii lumi". Este interesant a citi varianteale legendei, pe care o credeam unicromineascl, cu care au intrat in literaturauniversali francezi, germani, rugi, suedezi,japonezi. Nu insistdm asupra lor, dorind a vistemi curiozitatea gi a vd provoca lalecturarea c64ii. Concluzia acestui capitoleste ca "Legendele sunt in egali misurlfnrctul influenlelor reciproce ale popoarelor

unele asupra altora".Interesant de observat este faptul cd

in toate legendele din zona Balcanilor"sacrificata", "zidita" este solia unuia dintre

constructori, care are lisat acas[ un copil.Spre deosebire de variantele

balcanice, legenda romineasci cuprinde o

moarte rituald Si o moarte cteatoate.: Despre acest lucru, desPre faPtul c[, fiinla sacrificate este o femeie care

, urmeazd si nasc[ un coPil, intr-uni cuvant despre originalitatea legendei

, rominegti, Dorina Donea se ocupd ini capitolul al IIIlea.' ldeea de sacrificiu este Prezentl

in capitolul al lVlea. Autoarea il vede

pe "Maistre Manole" cL fiind o

' anticipare a "omului revoltat" al luiCamus. Ultimul seu gest este consideratca o dorinld ce vizeazd ascensiunea,

lucru la care nu renunla niciodata.

, Fintina ce apare in fala ministirii dupii disparilia me$terului este considerati dei autoare rezultatul sacrificiului.

, in viziunea Dorinei Donea

: legenda romAneascl $terge granilele' dintre viali gi moarte, plstrind credinla

dacilor propovdduiti de Zamolxe, cum

c6 moartea e numai "o schimbare de

domiciliu", este, de fapt, trecerea de lavremelnicie la eternitate.

in finalul lucrlrii, autoareaconcluzioneazi cd "Megterul Manole"este in acelagi timp mit qi povestiremiraculoasi, cI se afld la confluenlagenurilor literare.

Nr.5 2000

75

STEAITA DOBRO(;EI

in sufletul meu am o gridrni cu flori,at6tea culori gi atdtea miresme,e paradisul pe caremi l-ai diruit,

Adame.

DFCT-ANTF{' NF- T i}..I.rN clN{)l ril.E .

Am vrut atat de mult . si pling,inc6t am iscat o ploaie torenfiali.

Nr 5 2000

Dar tu te-ai ascuns in cas6.,

spunind nepesetor .' vremea.

$i am vrut sd strig, cu sufletul meu,. cu atata putere .. numele tiu,incit am chemat furtuna.Dar n-am aflat de la tine decito-ngrijorare. vremea!

$i ochii mei te-au ur.it-- at6t de mult -'atunci

incit au putut sE te smulgl dinsufletul meu gi si te lase vintului.

frluris l{i{lFff..lAr

PO\r'y.S Ff PE.NT'I{I'I OA,\1i-NI \lAltt

S[ luim vorbele calde ale bunicilorin miini fragede de copilgi cu gdndul - si gustEm piinea

albi 9i cald6,vorba bunicilor.

Cum e primivara, bunicule?Dar iubirea?

Dar ticerea, bunicule, cum e?

Zi tristii de toamni.- $r toamna?

Da' timpul, bunicule?- Un fel de ticere.

$i oamenii unde se duc, atlnci "5nO

." Ou",- In ticere, dragul moqului.

$i visele somnului?- Poate ci la Dumnezeu.

Dar Dumnezeu cine e?

ce di oamenilor pdinea caldi agindurilor

- Optimisti.- Prinrlvari!

- Copil caprrcios

- Un bunic, copile,

INCFttII tj Rl

76

$i a plouat cinci zile, p6n[ ce

mottol

.;';Hr$=aii/

#,:#p'l

STEAUA Do ROGEI

toate amintirile mele s-au dus

pe apele Sdmbetei.Fiecare zi, de luni, de ma4t,

de miercuri, de joi 5i de vineri ''pentru fiecare dor, furie'

suferin$, alinare, descintec'

Duminici a iegit soarele

Sufletul meu gisise linigtea!

tlALM.,\. Lt,r\,l$

f.l S.I I\OAPI'F

Diminealaimr fac Palmele ciluq

Ei-mi scutur Plrulde vise'

imi imbib miinile in ele

ca Peste zi

si aproPii de rdealul meu

tot ce ating'

TLI CL: MIi\t.

Jumetate lumina dseritului,iumetate cerul noPlii,interferen.te intre gind 9i suflet;

tirimul sufl etlului alb,

sufletul truPului meu.

t{Lr(iAlN \{lNE

ingenuncheasem in gind,privind lumAnirile aprlnse cu jale

in sufletul meu.

Cind..ochri-mi au lucit a Dunlnezeu

9iin mine risirise credinla.

PO,L'ltlL

Am vrut sI Ptr$esc in Palma lumii,

dar, ajungdnd Pe aretetor

Dumnezeu a inchis Pumnulsi am cizut.ilu uu"u^ loc in mdna Domnului,

brne totuqi ' ce nu m-a strivlt'Dar, oare, cum sunt cei inchigi

in oalma Domnului?Nu mi Pot oPri sl nu m[ intreb:

E Iadul sau Raiul?

Mi-am l[sat pasul in praf - apoi in norol,

apa mi-a $te!'s trecerea $imt-a curilat Pantoful

9i n-a rnai rimas nirnrc...

i'" turp *i-urn lisat cuvrntele, ochri, sufletul

si zburind atr creat - netimPul

pe.are m'-a, lisat gindurile, dorinlele,

visele,m-am lisat Pe vra![gi murind incet am creat - nemoartea

orin cuvintele scrise.

ii n"rnoun"u gdndurilor. dorinlelor' vlselor

mele,alunga timPul, chemdnd netimPul'

.tRt,f_.tlR! Pl{iN NOJ

Am fost odatl EU'apoi ai venit TU!

Sr un timp eu n-anl nlar exlstal,

au fost doar genunchir tir pe coapsele mele'

sufletul meu in imbriligirile tale,

dorinla mea. speriati de atingerea ta' intr-o contoplre

totali.Astfel incit 1i-am dat sufletul meu Ei tu

mi-ar alungat visele atingindu-micamea albi.Privirea ta. mina ta' ," Ot.t

Tilrru, ."u,ochii mei sub buzele tale

buzele mele, zAmbetul ttu gura

noastri...

77

STEAUA DOBROGEI

gr apor pa$ii Lii.Mi-ai llsat o uitare gi tilpile tale

mi-au profanat sufl etul,pirul mi-a cizut pe umeri,ochii sub sprincene,

buzele au rimas singure, strivite de paqii tii

M-ai trezit gi m-ai lisat pradisinguret6tii!

€;ASlRL:

Am inghilit un sdmburegi mi-a incollit in talpd,

neput6nd mergemu$cam gi rupeam frunzeleqi mi durea carnea;striveam fructeleqi-mi singerau gAndunle;

picioarele mi le afundasem in pimAnt,crengile-mi mi cuprinseri toati

gi de odati - m-am gisit pedure!

',ir,i'r.,.;l;i '"'

78

Nr. 5.2000

j

*

STEA Nr. 5.2000

e,aorutttad lo*grru

TUTsEAffi UT TEFTER Gffi ERBOA

0m pnoumlue pmflffiEn Emryflfl A pREsmGBCIAsEfl muB[JGAWI ffios ffi@

Chiricd LEFTEReste licenliat al

Academiei de StudiiEconomice din Bucuregti,promoJia 1986. In anul

1987 a urmat cursuripostuniversitare inspecialitatea ,,Manage-

ment, tehnici comerciale gi bancare

intemalionale". in tSSO devine doctor ineconomie, apoi urmeazd citeva cursuri de

specializare [a Academia Federali de

Finanie a Germaniei @ruh1, 1997) 9i la

$coala Superioari de Finanle a LanduluiBavaria (Hensching / Ammersee, 1998).

Devine expert contabil in corpul expe(ilor

C[lRS CCIN{PLE'T'DTI CONTABILITAT'E.

$I FISCAIITATEVrl.I

r.},r,r!.it cli,ltlci.

Contabili Autorizali din Bucureqti, fiind ales

apoi preqedinte al filialei tulcene a A.G.E.R.

din Rominia. Este autor $i coautor de

articole, studii, referate, proiecte Ei cursuri

universitare in domeniul economic, ultimasa lucrare fiind un ,,Curs complet de

contabilitate Ei fiscalitate" (volumele I5i II).Recent domnul dr. ec. Chirici Lefter(director general al D.G.F.P.C.F.S.TULCEA) a fost nominalizat pentru a intrain paginrle primei edilii a prestigioaseipublicatii ,,Who's Who in Finanle B6nci",care identificl gi face cunoscutepersonalitdlile care au devenit a;i in branqa

lor profesionall. Colegiul redaclional al

revistei noastre ii ureazE noi izbdnzi <<per

aspera ad ostra!>>.

REDACTTA

^79

ffiS B-lPfimffi

d'9;

STEATIA DOBROGEI :t Nr. 5. 2000

loana Bogorodea

Aveam 13 ani, o copili vioaie,ne$tiutoare, cu o inimi ca un pisc de muntevieluit de soare, de nori qi de silbiticiuni. Ei,oamenii, nu 5tiau ce inseamni agh ceva, saupoate m-am pripit eu.

In ziua aceea, norii ingreuiau cerul...Bat incet la uqa tatiilui meu; poate are

musafiri 9i...-Intre I

lntru timidi, dar gi foarte curioasi.Privesc nrusafirul: un birbat inalt, voinic, cupirul gi barba albe ca neaua. Rostescpretextul:

-Tati., ai cartea aia cu inventatorii?E o carte frumoas[, despre copii

precoce gi despre descoperirile lor minunate.-Te gr[beqti? Ia mai bine un loc in

spatlu.

patuluiMi supun, agezdndu-ml pe collul

-El e nenea Paul, sculptorul de care

1i-am povestit.-Care sculpteazd ciprioare? intreb

repede.Rid amindoi. Vid doud pahare, o

sticli, ligiri. . . of, iar o si se supere mama, cepicat, altfel ag fi atdt de fericitd!. . .

-Da, sculpteazi ciprioare. Poate tesculpteazi qi pe trne, rispunde tata inbatjocuri.

Iar5gi r.is qi incep sd povesteasci de-

ale lor, intimpliri grozave petrecute noaptea,cu personaje necunoscute mie. Imi iau cartea

qi plec. Nu prea-mi place detata qi cred ci mama o sE se supere pe el.Oamenii grozavi pentru tata sunt demni dedispre! pentru mama.

lntru in camera mea si citesc, Mama facecurat. imi vede cartea.

-Ji-ai frcut lecliile?-Da, o mint eu, cici de obicei nu mi le

controleazi.-Taici-tdu ce face?(E clar, iar se cearti)

-E cu nenea, rdspund eu cu jumitate de guri.-Beau?

-it-...De ce mi tot intreab5? Doar gtie... Acunr

s-a supirat. fuati aqa de obositi. .. Probabil iarn-a lEsat-o si doarmi.

Mtr agez in pat Si incep si citesc.Leonardo da Vinci, zborul pisirilor, maqina dezburat... Aq putea sd prind un porumbel, sd-i taiaripile, si i le cAntiresc, si calculez proportiacorpului gi a aripilor. Oare ce mi-ar trebui si-mifac nigte aripi?

...MI trezesc in toiul certei gi-al ploii.Mama 1ip6, tata recne$te. intotdeauna mi-Jfricicind ii aud. Md ascund sub pat, se nu md bati.Nu m-au bitut pdni acum, dar mi-e frrci.. .

S-au liniqtit. Ce s-o fi intimplat?! il audpe tata pe hol, mergdnd nesigur, 9i a5teptincordati, Deschide uga. Eu tac. Se plimbi unpic qi pleaci...

l..Acum e linigte. Ies de sub pal Mi-emili de mama, dar ea crede ciJ cunoaqte petata. Nul cunoalte, Eu, de exemplu, nu mi mir

80

w

STEAT,IA DOBROGEI

niciodati c6nd face ceva riu. Ea il roagi sifie bun, dar n-o si-l schimbe niciodati.

Ce tare ploui afari! Casa e ca unmormant acum. Am vizut o lebidi intr-opozi. Era at6t de frumoasi! Lebedele suntslabe din fire qi nu vorbesc, decit lipd o daticAnd mor. Eu vorbesc, dar degeaba.

A6 vrea si fiu o pasire... Ba nu, sizbor ca o pasire, si plutesc printre blocuri cuun costum frcut de mine, si mi vadi toli dinspatele geamurilor, 5r 5i mi iubeasci atunci,m[car pu1in...

Privesc ploaia furioasi, intunericul ce

se las[ incet incet. Mi-e somn, casc. P6cat ctr

nu pot se zbor, aq duce-o pe mama in lirile

Nr. 5. 2000

oalde. Eu nu gtiu ce-aq faoe, dar pe ea ag ldsa-oacolo...

Am adormit tirziu atunci, lacrimileorioum se uscaserd. Am uitat ci zburam citreun pisc de munte.

Pe mama am mai vizut-o doar o dati,cAnd, in zbor, am intors capul. Pana de lebidise frinsese in miinile ei, 9i cred cI pl6ngea 9iea.

Poate nu trebuia si plec. Nu qtiu nicimicar de ce s-a intimplat ag4 tocmai cu mine.Mi-e dor de pnrinli, uneori.

*ffi{a

.ai,

,'t7't -t!r"

i

8l

.4.trsact@

pArAmA LUrPROCUST

STEATIA DOBROGEI

[J ffi ,":[T, ;,"J""#ii, T;trebuie agezati in imediata

vecinetate a focului gi a ro1ii, este patul lurProcust.

Aceasti piesd de mobilier oarecumrigidi l-a insolit pe om incd de Ia apariliagintei gi a tribului, fiind meniti s6-i faciacestuia mai suportabil traiul in societate.

Istoria ne poveste;te cI Procust, finobservator al caracterelor umane qi cu unacut siml al proporliilor, gi-a dat seama ci,atat de ceuat pe timpul noplii, patulderenea ziua un simplu accesonu. preaneglijat pentru multiplele funclionalitili pecare la oferea.

O incursiune in biografia sa ne'conduce direct la momentul cdnd s-a ndscutaceasti idee. in anii studenliei, intr-unclmin igrasios la periferia cetitii. tdnirulProcust are de infruntat din partea celor maidotati bdtii, batjocuri, umilinle de tot felul.dar, spre deosebire dc cei asemeni lui, nu iieste rugine de complexele sale, ba nrar rriiilt,iqi juri ca intr-o zi, daci el..nu.va fi ca gi

ceilalti, toti ceilalli vor flr..ca et. $i, astfel. intimp ce contemporanii sdi igi iroseauvremea cultivindu-gi o.goarele gi spiritelesau intrecdndu-se pe la Olimpiade, j:oetrit

"i.,"'

#&r Nr. 5 2000

al nostru muncea pe brinci la realizarea unuiadin visele de aur ale omenirii.

Mai apoi, invenlia sa revolufionaintreaga lume a esteticului. Artigtii se vorintrece sd geseasce simboluri pentru acestpetul simplu; un roman intreg va primi chiaracest titlu. Pdn[ qi arhiteclii "oamenilor nor"din secolul al )O(-lea, degi n-au vrut sirecunoasci niciodat6, au experimentat inmare taine acest patent, {ere rezultate notabileinsi. Cu un mic exerciliu de imaginalie,oricine iqi poate inchipui ci, de fapt, patuleste cel care se ajusteazi dup6 nivelulocupantului siu gi nu invers.

Ceea ce istoria, ins[, nu ne spune, esteci Procust incurajat de imensul succes alpatului siu, va lansa apoi linia de accesoriicare-i poarti numele, absolut indispensabilepentru oblinerea confortului maxim: saltele,paturi, cearceafuri plic, peme, toate purLindaceasti. emblemd, devenitd intre timp marciinregistrati.

Se spune chiar c[ celebrul 90-60-90,spaima femeilor contemporane, gi-ar aveaorrginea in aceasti descoperire epocali.

Pomind de aici, designerii de maitdrztu au creat o adeviratd industrie aproduselor Procust, cu mare prizl la public:

'' '''' '''pAntaloni, cimigi, fuste, sutiene, tot ce-i

; ,,trebuie.pmului modern din toate timpurile,

: 1;chiat gi iilarii, degi un darwinist obscur diniecolul tre-ir;t spunea cd inteligenfa nu se

. . .*m63iiili in ceinrmetri cubi.De attfel;....paliriile Procust

mare vogi gi anul a

sunt inat'l

82

STEAU DOBROGEI *ffi. Nr. s. 2000

co]llamar5,

mijloculcireagi

expulzati

inde

AI-,INA C&Ni $?AN?INESCU

meu, dar imipare ci simt,aproape intuitiv,

chingile de fier implSntate, in rotulE.De5i e de mult urlati senzatia

durerii in pivnila aceea, in cearceaful de

spital in mormanele de bandajedezlSnate. Degi e t6rziu strigStul inspremunli 9i soldali. Degi e prea cur6ndrispunsul deygustului. Ilie gisise in minenelumea pierduti 9i instinctul mSng6iatcu patul armei. Rece in PalmS'

La fel, odihnind in Palma lui

genunchiul cald gi viu demult' Acum mi-a

atins amulit piciorul, gi-a tras palma,

inlepenit de riceala armei, aceeasi

ricealS ca qi chingile mele din fier.Apoi plecase. Impietrit, calm, vag,

f6rd cuvinte. Dupd o jumitate de ceas,

Ilie se intoarse 9i din fundul traheii

articulS cu greutate singlurele cuvinte ce

mi le spusese de cAnd se inapoiase. "Aipus migheran in ciorbS?" Il iau de

sublioari, tSrSndu-l spre ug5. "Min6nciciorbi la mine. $tiu, miine, sau poate

mai curind patrupedul din tine o si se

tivileasci peste rochia Mariei!" El tace,vede ci n-a uns burlanul cu bronz, 9i

iese cu degetul la gurS: "Aide, taci mama

dracului, cE ne aude tot blocul!"Pe scirile unsuroase miroase a

var gi a tocani de ceaPi. Lingi u9i ogileati murdari, cu api ruginiti din

calorifer. Cutiile pogtale, la fel ca 9i acum

un an, cu colturile fieroase ruginite 9i

intoarse, f5ri numere.Ilie pleci gtiind cd nevastS-sa are

dreptate. Maria il agtepta supusS, cugenunchii stringi gi albi sub capotul dev6scozS. Nu avea ciorbi de mighiran...gi brusc simti nevoia si mdnSnce prea

printre buzele cripate, intredeschise, am

zirit pentru o clipi amintirea dulcelui.

Mi-era frig in august, degi eram pefectsdnitoasi intr-o jumitate de trup. Degi

Ilie venise gi-gi aruncase ranita verde pe

sciunelul jos, ce sprijini up bucitiriei.Pe dugumea ii stiruie inci urmelepingelelor. Am vrut s5 gterg cu c6rpa pe

jos, apoi am renunfat. De frici. Fricb de

urma bocancului 9i de piciorul nu de

lemn.Mustesc de aPi gi Permanenla

atingerii de clanla rece mi face sitresir. Dau si Plec, insi mi intorc

mereu, cu gindul aiurea 9i cu ochii la

laptele pus la fiert.' Umbra lui Ilie disPiruse duPi

mormanul de c5rimizi. Plecase mut. Midoare inci urma de glod intirit 9i d6ra de

api murdarS, pSmintie, ce se scurge in

cripitura din podea. Dupi luni de armegi slobozire de veghe la v6nitori de

munte, Ilie imi pirea schimbat. Avea

obrajii m6ncati parcS de virsat, degi nu

zdcuse. Pielea ii pirea galbeni, mdcinatide nisipuri migc5toare, prea simple inconfigurafiile lor zgrumluroase. Ilie igi

schimbase culoarea ochilor,

congestionali acum la orice zgomot, la

orice urlet de stinci din cariera de

piatri. Exploziile indepirtate ale

Pim6ntului ii virsau sSnge in albeala

ochilor 9i goana unei vene umflate, la

9at.Acum singuri. Mi doare cildura

peste care imi odihnesc amintirile 5i

verdele de c6nepi de pe sciunelul jos.

Migc piciorul de lemn gi-mi vine sd

smulg clanta rece, Nu-l mai am trupului

83

LA MARGINEA LOVITURII

STEAT]A DOBROGEI

mult, se simti aburii grei Si unsurosi aiciorbei nevesti-sii.

Stomacul il le5in5; se gSndegte laaltceva, poate la glezna Mariei. Ar fiincercat s5 faci o desprindere in sine,prin mugchii contractati ai abdomenului.Rar, apoi mai des, Maria toarni cafeaua5i arunci un os animalului ei verzuliu,care-i suge avid miduva.

Foafte tarziu, soarele intra printreochiurile ririte ale jaluzelei rogiatice.Femeia culcatS. gi peste bratul ei gol, el

p5sbrile au pus rimigag. Mi leg deacelagi copac pe care se vid incd urmede s6rmi ghimpatS. Soldatul i1 cuprinsecu palma intinsi, cu picioarele amo(itesub el. P6ni c6nd? P6n5 la prima zi adiminetii. Duminica se auzea ?n

dep5rtare, cu glas de clopotni$. Schitulintre urme de munti 5i dincolo, pestediagonala fruntii, i se pirea c5-l vedeprea des gi prea aproape. Simtea ci aziva fi altfel. Intr-un chip pe care nu-lputea imagina, poate fiindcd ceaiul curom fusese mai rece la popot5, poatefiindci bSietii de la Dolj ii lSsaser6ghetele afari in ploaie, poate fiindcdmaicS-sa fi trimisese scrisoarea gi-lanunta c5 taic;-su murise. Nu-l iubise.

$tia ci nu-l iubise niciodatS, degi,Dumnezeu ii era martor, se chinuise dinrisputeri s5-l iubeasci. Uneori se simleaobosit p6ni la epuizare, surmenat, ildureau mugchii cu tendoanele prinse incruciS, aceastE munc5 de iubire ilostenea mai rdu dec6t o zi la sapi. Omulcu mSinile de c5rimid5, cu ciment uscatsub unghii, ii zgSr6ia fata de copil candc6uta s6-l m6ngiie. Nisipul zgrumturos ii

Nr. 5. 2000

trecu spre frigider. Pe ultimul gritar unborcan de smSnt6ni ingSlbeniti 9i uncastravete murat. Mugci avid 5i mesteciin gol senzatia de greati ce i secondenseaz5 in stomac, urc6nd sprecogul pieptului.

Prin fereastra deschisi aburiitomberoanelor ridicate. gi lui Ilie isepare o clipi in care are in cerul guriimirosul mighiranului. Apoi^ se a5azi peciment 5i incepe sE pl6ng5. Incolo nimic.

lSsa o d6ri de-a lungulochilor gi-l durea

*&-1r

asprimea epidermei tatSlui zidar.NU, nu-l iubise niciodatS, nici

mdcar atunci c6nd, mSnjit de mortarintirit, il imbritigase fiind mSndru de el.Fiul unui muncitor fErE religie, firScunoagtere de oameni sau de lucruri. Cidoar el gi lopata, apa 9i nisipul. Nu-giamintea decit pSmSntul ud gi noroios dela capStul scirii murdare.

Nici o durere. Ciudat, 9i iartS-m5Doamne, c6ci, iat5, md rog la acelagicopac. Venisem cu mAinile la. spate,cdlc6nd peste legul uriagului adormit laridicini 9i ingenuncheasem trufag.

Soldatul aude toaca 9i suspiniciudat, un sunet surd dintre maluri desuflet. N-are nici loc, nici timp si respirein pidurea asta larg5, unde doar schitulgi linigtea lui absorbeau tot oxigenul dinaer.

De miine va pleca pe front. Ceciudat, ce^ ciudat se ridici in oameniminunile! In loc s5 stea l6ngi nis5lie,viseazi rizboi. Remorcat la capitultunelului se va duce in lara aceea depeste ocean. Pe armele lor, pe turbane gi

pe Coran le va simti stratul de sare gi-lva presira peste venele lui. Nu va iubi,

Mi rog la acelagi :

copac pe care

MESAJ Iru MCr-N

8rl

STEAUA DOBROCEI

nu va lupta iubind gi nu va iubi lupt6nd,nici acolo, peste ocean, nici in insulaArdealului. Prins intre Orient 5i Occident,se simlea sticla din mare sau hSrtiaudati din sticlS.

CoborSnd spre vale, gFa vizutchipul in p5m6nt, in noaptea de

MEDITANDlui E. Bratfanoff

S-a pcrvertit ea limba, subtili-i pi discret5,

Prin vorbc ratlnate, devine chiar secretd;

Doar ochii mai trldeazi, de-i prost sau hlozof,Ccl ce-i transpus cu trudtr-n lablou de Bratfanoll'.

PSEWO SFATlui Neafi

Daci nu vrci ca-n statur5,Str aiungi cet troi,Pune atuncea in Picturi,Mull mai mult ulei!

Nr. 5.2000

SSnziene, in ceagca femeii virgine. Simearg5 la rizboiul de sare, si rim6ni in

lara lui, l6ng5 crucea de lemn a zidarului,se-gi scoat5 de sub unghii cimentulintirit... Nu gtia, gi la ceasul serii, nu mai

simtea nimic, dec6t picioarele inghetatein ghetele ude.

ELIXIRMarianei Popescu Suciu

Iubind llre;te a a, chiar cdnd e decadenti,AvAnd mereu in minte, doar omul cel Ecolit,Tabloul Marianci intitulat "Studenttr",M-a translbrmal. .. 5i-n t6nlr, |il-n indrigostit!

ACTORULlui E- Bratfanoff

vcgte, dd pr pAnzi, actorul se ara6,Cu thla chinuiltr de al artei sacru har,

El strigl prin culoare; fePtura-i chinuite,tr scape-ar vrea de mongtrii din lumea-i de coqmar

i[ULTILATERALIT'ATElui V. DriguSanu

&wr*tr

.rP

H$slfrS.t*ilt rsasstr$ fi t ePigrmr'mel

CONTRASTlui D. Bardu

Fiihd despre picturS intxebal,Le spunc lucruri doar de suprafatA,Cici lumea-i de abis neexplorat,

NUNTi v R,|NEASCilui $t. $tirbu

Uitandu-mtr la nunta Iartrneascfr,La cei ce beau chiar suc din strugur stors,La nagul care ar vrea si md cinsteascd,M-am pomenit chiar eu cu... capu-ntors!

INSTANT'ANEElui P. Hederfai

Vrei pe5te? Hai la "Cherhana",Nu la Maliuc, la Somova,Acolo pofi glsi qi "Gilbinele"Ba chiar 5i un "Nud", Ia casa cu "Lalele"

I85

Tablourilc cc l,:-ai alArnat,

$i iniura 5i ochii-mi incAntarS,Auzul insi nu $i e ptroat,

C ii n-ai venit aici gi. .. c-o chitarl!

Doar prin culori - pe p6nze prinde via1tr.

STEAT]A DOBROGEI

VITRIn.A CARTI I DOBROG EN E

C,)r;;95;1, i.it Yi#lrA:- fS FDIZJE

..v3f.t$tl f gBNl.{.

..1 Nr. 5.2000

&

Angelica Mihalcea Stan s-a niscut in 1969 laTulcea. Este arhitect de profesie. Debuteaz[ inrevista..Flacdra", oblinind numeroase premiila concursurile de poezie din Fre.

Autoarea ,,tr[iegte poezia din toatifiinfa sa" ii dnruiegte totul, chiar daci limbajulei e elaborat, uneori concentrat exemplar. Ea

$tie ca tot ce faci se intoarce impotriva ta, deaici obsesia mocniti a bumerangului!"

Nicolae PrelipceanuRevista ,,Steaua Dobrogei" saluta, cu

toatd c[ldura, aparilia volumului de poezie

,,Bumerang" la editura Cartea Romineasci,1999.

t |'il,{t

Continuind frumoasa tradirie a editirii unor antologiidin crealiile premiate le Concrrrsul Na{ional dePoezie,,Panait Cerna", sub ingnjirea lui OlimpiuMadimirov a apdrut Ia editura Ex Ponto, Constanta,2000, Antologia laurea(ilor din edifiile 199+1999,intitulati sugestiv CARPE DIEM.

Lucrarea a apirut sub egida CentruluiJudelean al Crealiei Populare Tulcea, cu ilustralii de

:mare sensibilitate semnate de Eugen BratfanofNe lace pl5cere si reanrintim numele

laureatilor tulceni: Angelica lllihalcea, Paul S6rbu,Dumitru Marius Toma, Catilin Bejenaru, DorinTraian Milian.

Apiruti in condilii grafice de exceplie,Iucrarea este o reuqitd in peisajul cultural qi literar al

ultimilor ani.

86

{

].

is,

I i,;

STEAUA DOBROGEI Nr. 5 2000

IONC.GRUIA

MARILE REALIZARI TEHNTCEALE COMISIET EUR.OPENE A DUNARII

PRTVIND IMBT]NATATIREA NAVIGATIEI (I)

La inceputul activiElii sale,

Comisiunea avea cinci comitete, a cEror

activitate era examinata id sesiuni plenare.

Ulterior, au mai fost create inci douiservicii care cuprindeau un birou central gi

corpul inginerilor. Ca inginer Eef, C.E.D.

avea sd angajeze la 2 decembrie 1856 pe

Charles Hartley.Prin regulamentul din 1864, C.E.D.

se reunea in doud sesiuni plenare din care

una de primivari iar cealaltd de toamni.intre sesiuni problemele erau rezolvate de

Comitetul executiv alcltuit din delegaliirezidenli la Galali, (cei ai Austriei, Franlei qi

Angliei), deciziile luindu-se pri n majoritatede voturi.

Activitatea de bazd a C.E.D. se baza

pe activitatea celoi gapte servicii ale sale: a)

secretariat general, b) contabilitateagenerald, c) casa de navigalie, d) serviciultehnic, e) inspectoratul de navigalie, f)clpitAnia portului, g) serviciul spitalelor. In

cadrul acestor servicii sarcina cea mai grea a

avut-o serviciul tehnic, deoarece de buna luiorganizare gi funclionare depindea gi bunulmers al navigaliei. In general, serviciultehnic a urmlrit: I ) elaborarea proiectelor de

ameliorare Ia guri gi pe fluviu (pdn[ in l92lcdnd a fost infiinlat Corpul consultativ al

inginerilor), 2) studiul resurselor locale de

materiale pentru lucrlri, 3) pregAtirea $i

depozitarea materialeloq 4) construclia linieitelegrafice intre Galali, Tulcea gi Sutina.l

Activitatea serviciului era

coordonati de un inginer qef ce avea insubordine 4 ingineri qi un inginer mecanic.

Serviciul tehnic dispunea la Tulcea de treicariere de piatrl iar la Isaccea de numai una.

Piatra extrasi din aceste cariere se folosea la

lucrlrile ce se executau fie pe fluviu fie laguri.2

La Sulina serviciul tehnic dispuneade ateliere gi gantiere pentru: reparareamaterialului plutitor al C.E.D.,confectionarea sau repararea utilajelorpentru echipele de muncitori, confeclionareade piese din lemn sau fier pentru lucr6rile de

la diguri, repararea sau intrelinereaimobilelor C.E.D. din Sulina, Tulcea sau

cele aflate de-a lungul fluviului.In 1930 C.E.D. utiliza prin sewiciul

siu tehnic 746 de muncitori temporari. dincare 567 romini, in punctele sale de lucru de

la Sulina, Tulcea, Isaccea.Una din preocupdrile de bazd ale

C.E.D. a . fost cea a alegerii "gurii" 9ielaborarea proiectului definitiv de

ameliorare. Prin studiile intreprinse, incd dinprimlvara lui 1858, C.E.D. era in mAsura sa

intreprindi lucr[rile necesare pentru

deschiderea gurilor Dun6rii.Alegerea gurii trebuia sd se facd

pentru unul din cele doud brale: Sulina sau

Sfintu Gheorghe. Fiecare din cele 2 guri au

ficut obiectul unor proiecte amlnunlite, cuplanuri gi devize. Separat, ele au fostintocmite de inginerii Ch. Hartley, in calitatede inginer qef al C.E.D, de Nobbling cdt 9ide ing. Wex et Passetti.r

Proiectele, divergente in multerapoarte, propuneau acelagi principiu cel al

indiguirii gurilor cu ajutorul digurilor sauj etelel or, permilind astfel menlinerea vi tezei

si fo4ei curentului fluvia[. Digurile saujetelele urmau si fie prelungite in funclie de

necesitate. In felul acesta se impiedicaaluvionarea ce s-ar fi produs la gur6.

'? Ibidem, p. 9lI Ziarul "Diminoala" din l5.XII.l934; vezi qi LaC.E.D. et son oeuvre...p. 192

87

' tn C.E.D. et son oeuvre...op. cit. p.82

STEAUA DOtsROGEI

Al egerea bralului Sulina era

recomandatf, prin faptul ci gura sa devirsare era singura folositd pentru navigalie.cit gi pentru faptul cd prin puline amelioriris-ar fi obtiriut un rezultat mai rapid. BralulSfEntu Gheoighe. mult mai sinuos, era mai

bun ca Sulina prin addncimea sa uniformi,l[rgimea sa, cit gi pentru lipsa unorobitacole pe tot parcursul siu.a

C.E.D: hotara$te satisfacereanevoilor urgente, amindnd deschiderea guriiSf Gheorghe. Lucririle sale cu caracterprovizoriu trebuiau asfel executate incdt,daci C.E.D. s-ar fi mutat inapoi pe

Sulina,ele si poat6 fi consolidate Ei

dezvoltate ulterior.Astfel Sulina fu adoptati ca o simpl[

misuri provizorie, singurul slu avantaj fiindacela al adincimii sale mai mare la guri,bralul insuEi fiind foarte sinuos. ComisiaspecialS, formatd din ingineri civili Ei

militari, reunitd la Paris, in raportul sdu dinl5 august 1858 se pronunla cu unanimitatede voturi in favoarea bratului Sf. Gheorghecu conditia insi a realizirii unui canal cu

addncimea de l6 p.e. (4 m 88), independentde guri.5

ln decembrie 1858, ameliorareadefinitivi a gurii Sf. Gheorghe fEcu obiectulvotului unanim al C.E.D., numai ch princalculele ing. Eef al C.E.D. acest proiect de

canal ecluzat costa 17,5 milioane de lranci.Proiectul era prea scump iar fondurile care

trebuiau folosite nu puteau fi atet de sigure.Pe de altd parte, deschiderea liniei ferate

intre Cemavodi gi Constanla deschidea onoud cale transportului de cereale intr.e

Dundre gi mare. Prin concurenla care se

Ilcea era ugor de inleles care ar fi fost

urmdrile angaj[ni gi realiz[rii unei astfel de

lucrin.olntre timp, lucririle provizorii de la

gura Sulina, intreprinse incepdnd cu 2laprilie I858, incepeau si-qi arate efectul. Lac61iva ani de la inceperea lucrdrilorprovizorii de la Sulina, este luatA din nou indisculie problema redeschiderii gurii Sf.

'La C.E.D. et son oeuvre...p. 193

' lbidcrn, p.194u Ibidern, p.195

Nr. 5 2000

Gheorghe, fEr[ insi o posibilitate a

inceperii luc16rilor.La 2 noiembrie 1865, lucririle

provizorii de la Sulina au devenit lucrdripermanente in conformitate_ cu proiecteleingin erului gef al Comisiunii.'

in linii mari proiecrul de ameliorareal gurii Sulina era asemenAtor, dar Ia o scarimai redusi, cu al amenaj[rii gurii Sf.

Gheorghe propus de Ch. Hartley. Digurilepropuse urmau sf, asigure cea mai bundintrare navelor in port in ciuda vinturilor dinlarg. Ele aveau menirea sd pistreze direcliacanalului dar qi si realizeze in port unadipost contra vinturilor dominante de N -'NE,

Llrgimea intre jetele (diguri deproteclie) trebuia si fie de 600 p.e. ( I 83 m),deschizind navelor o intrare suficient delargi. Adincimea canalului se preconiza sdnu scadi sub l6 p.e. (4 m 88).

Digul de Nord pleca din punctulexterior al malului stdng, avea o lungime de5 850 p e ( l 78i m) 9i atingea o adincimede l8 p e (5 m a0). ln lungime el trebuia sd

depdLEeasci cu 600 p.e. (183 m) capuldigului de Sud permilind astlel intrarea sauiegirea velierelor in vdnturile de NE.

Digul de Sud pleca dintr-un punctaflat la l l00 p.e. (335 m) est de farulSulina, descriind spre NE o curbf, cu o razE

de Yz mrlir marin[ (925 m) pind in punctul incarejetela atrngea la 600 p.e. (183 m) jetelade N dupa care lua o direclie paraleli cujetela opusi. Lungimea sa totale fiind de4.3 l0 p.e. (1.3 l4 m), atingea o adincime de16 p e (4 m 88).8

Costul total al celor douljetele a fostevaluat la rotunda sumd de 5.850.000 franciiar timp^ul necesar executarii lor la l2 ani.

In categoria altor lucrdri ce se

impuneau a fi realizate meniionem.traversarea barei de citre un canal cu olungime de 2000 p.e.(609 m), larg de 200p.e.(61 m) 9i addnc de 16 p.e. (4 m 88) al

cf,rui cost aproximativ era de 300.000 franci.Pe malul drept, in amonte de punctul deplecare a jetelei digulului de Sud, se

7 lbidem, p. 196x Ibidorr, p. 197

8lt

STEAUA DOBR(XiEI

impunea amenajarea unui baztn cu olungime totale de 2000 p.e.(609 m), pe 300p.e.(91 m) ldrgime 9i o adincime de l6 p.e.(4 m 88). Tot pe maluri se impuneaconstruirea din cheiuri de lemn cu o lungimetotal[ de 9400 p.e. (2864 m), din care 3500p.e. (1066 m) pe malul sting gi a 9400 p.e.

(2862 m) pe malul drept. Costul total al

devizului aproximativ al acestor ultimelucrlri a fost de 3.600.000 franci, mirindsuma prevAzut6 pentru ameliorarea guriiSulina la 9.750.000 fr. aur.e

Lucririle de ameliorare proiectate pe

bralul Sulina la guri cdt qi in amontecuprindeau:

L suprimarea punctului (pintenului)de piatrd care inainta in fluviu in aval de

Tulcea;2. executarea unor tdieturi, una la

mila 23 (pentru suprimarea micului M) 5i

alta la mila 44 (Ceatal Sf. Gheorghe), mileleavind numerotarea dinainte de executarealucrdrilor de rectifi care,

3. executarea de epiuri in lemn 9i

piatrA pierdute in opt puncte ale fundului la

milele I 9, 22, 26, 29, 3 l, 34, 40, 4lDevizul aproximativ al acestor

ultime lucrlri pe fluviu se ridica la6.750.000 lranci, ridicdnd totalul general al

lucrdrilor la suma de 16.500.000 franci.r0La 3 septembrie l86l s-a Putut

constata o adincime de 17,5 p.e. (5 m 33),adicd dubli ca aceea dinaintea executlriilucrlrilor. Costul total al construirii digurilora fost de 2.165.535 franci iar costulintrelinerilor pe o perioadi de l0 ani s-a

ridicat [a I .l 14. 156 franci, adic6 6,33 o/o pe

an din costul inilial (in care s-a inclus gi

preful prelungirilor dintre I 867- t 87 I cu incl694 p.e.(212 m) spre interior a digului de

Nord)r I

Lucririle provizorii au intrecutafteptdrile clci la primele s-a oblinut o

addncime suplimentari de 6 p.e. ( I m 82) Ei

chiar 8 p.e. Q m 43) Cum nu au fostposibile procuririle de capital necesarepentru amenajarea bralului Sf. Gheorghe,

' Ibidem, p. 197

"' Ibidem, p.200

" Ibidem, p.203

Nr. 5 2000

C.E.D. a decis la 2 noiembrie 1865adoptarea proiectului lui C. Hartley careprevedea:l. prelungirea digului de Sud cu 457 p.e.

(139 m)2. amenajarea de cheiuri in lemn in

nenumErate puncte ale !6rmului Sulina;3. executarea de lucrdri care urmereau

punerea bralului Sulina intr-o stare denavigalie corespunzltoare, pe cit posibilla rezultatele deja oblinute la gurd;

4. construirea la Sulina a unor clEdiripentru instalarea definitivi a serviciilorad tive ale portului Sulina qi a birouluide percepere a taxelor;

5. reconstruclia spitalului infiinlat de

C.E.D. la Sulina.Devizele se ridicau la 2.640.000 franci,

insi ele au fost stabilite definitiv la3.375.000 franci.r2

Pentru consolidarea celor 2 diguri s-

au cheltuit l.l22.lo3 fr. din care 825.185 fr.pentru digul de Nord qi 296.918 francipentru digul de Sud. De menlionat cA

lucrdrile de consolidare a digurilor ca qi cele

de construire a digurilor provizorii au fostexecutate. de C.E.D. in regie proprie.Economiile rezultate nu ar fi fost posibile incondiliile gisirii unui antreprenor dispus slexecute lucrlrile la un prel mai mic ca acela

stabilit de ing. gefin devizele sale 5.850.000

fr. prev4zuli rr

incepind cu anul 1871, din cauza

prelungirii insuficiente a digului de Sud, s-a

format un mic banc de nisip in canalulnavigabil ins[ n-a provocat reducereaaddncimii. Acest banc dispirut in anul 1875

sub acliunea curentului fluvial a reapErut Ia

22 martie I 876 la dimensiuni mult mai mari,av6nd ca efect de aceaste datl reducereaadAncimii la 19,5 p.e. (5 m 94) la barn.

Aceasta a $i fost cauza ludrii deciziei pentrua doua prelungire a digului de Sud cu o

lungime de 204 p.e (62 m l7). Aceastilucrare a permis menlinerea unei adincimiflri dragaje pini in 1894, deci timp de 2lani numai prin acliunea fo4elor naturiiajutate de vinturile de nord care, combinate

r? Ibidcm, p.204rr Ibidcm, p.207

q*jd,lQir,

89

STEAUA DoI]ROGEI

cu cureftul litoral, aveau tendinla dea curela bara transportdnd depunerile spresud.la Pentru combaterea impotmoliriiprogresive Ia digul de N, s-au intreprinslucriri de protectie pe o lungime de totali de1 900 p.e. (579 m).

Paralel cu executarea lucrlrilor [agurE la Sulina, C.E.D. a acordat o mareatenlie gi executirii unor lucriri atit pe

bralul Sulina cat $i pe bralul Tulcea. In1856, bralul Sulina avea o adincime minimide 8 p.e. Qm a3), cursul slu fiind impiedicatde numeroase epave cit qi multiplele coturicare mlreau dificultatea navigaliei. Cuajutorul explozivelor, au fost dizlocateepavele iar la 6 august 1857 s-au inceputlucririle de corectare a bralului Argagnis (inaval de ceatal Sf. Gheorghe), lucrdri ce au

fost continuate pini in I865 prin lucrdri inpunctele.

-ceatal Sf. Gheorghe(mila 45 - dup6 vecheajalonare)-micul Argagnis(mila 40)-Gorgova(mila 29)-Batmiq Kavac(mila I 9)Prin efectuarea acestor lucriri in

ansamblu, adincimea a crescut in modprogresiv, in 1864 ea fiind de ll p.e. (3 m35). Pentru u$urarea navigaliei canalul a fostbalizat iar insemnele pentru distan{6 au fostplantate in mili marind ( 1.852 m).r5

ln I 865 pentru a ridica cu inci 2 p.e.

(0 m 6l ) adincimea utilizabili qi a o aducela l3 p.e (3 m 96), C.E.D. propuneexecutarea a numeroase lucriri. Printreacestea, micul M intre mila 23 -24 (Mila 23

sat azi) cdt qi alte lucriri de rectificareexecutate intre anii 1868 - 1869, avindurmAtoarea ordine de executare:

-ceatal Sf. Gheorghe(mila 45)- Gorgova(mila 28.3 I )-Kaloayros(mila 32)

" Ibidem, p.2loIt Ibidem, p.2l I

-Batmig Kavac Superior(mila22)-Monodendri(mila 34)-Austria(mlla25-26).16Dupd definitivarea acestor lucrlri in

anul l87l a fost ob$nutd o adincime de 13

p.e. (3 m 96) aqa cum fusese prevdzut. Cuminsi adincimea la Ceatal Ismail nu atingeadecit 2 p.e. (3 m 66) in dreptul acestuia s-aflcut un epiu longitudinal in piatrd pierdutEpe o lungime de 1400 p.e. (427 m) cuajutorul cdreia s-a obfnut o adincimesuperioari fali de cea de pe bralul Sulina.

Intre anii 1872-1879, menlinereaadincimii pe bral a fost preocupareaprincipall a Comisiunii, rectificiri pe bra!ficindu-se la:

-Austria inferioari(mila 24)-Cioban girla(mila 35)-Veniko(mila 37)-Massourale(mila 39)-pe addncime(mila 43 ).'?in 18S0, s-au oblinut tot prin lucrari

de corectare la punctele Ceamurlia gi BatmiqKavac (mila 17 Si 20-21) ad6ncimi de 15p.e. (4 m 57). Lucrdrile s-au efechrat [avechiul fund al albiei, prin consoliddri lacurbe cit gi tlierea a 3 coturi in punctele:

-ceatal Sf. Gheorghe intre anii 1880-1882

-Pipidia (mrla 4243) intre anii1885-l 886.

Aceasti adincime de 15 p.e. (4 m57) a fost menlinuta pAni in anul 1886.Tdietura efectuatd in amonte de Massourale(V) intre milele 39-40 a inceput la 27 sept.1886 9i a fost terminata la l3 oct. 1887. Ceadin aval de Massourale (VI) de la mila 38,inceput6 in primivara lui 1888 a fost redatinavigaliei la 12 iunie 1 889. Prin deschidereaacestei ultime tdieturi, drdgile s-au folosit [a

'6 Ibidenr, p.21217 lbidcrr, p.2 l3

Nr. 5, 2000

90

STEAUA DOI}ROGEI

inllturarea punctelor nisipoase de lamilele 44, 39, 33-32, 26-27, 23, 2l-22 9i20.18

De remarcat c6, in aceasti perioadl,dimensiunile gi adesea lungimea vaselorcare intrau pe Dunirea de Jos fiind incontinui cre$tere, coturile situate intre mila8 gi l2 constituiau cauza principali a

numeroaselor eguiri. Se impunea o tiietureintre aceste mile pe o distanll de 5 mile.Lucrarea, inceput6 la 3 iunie 1890, a fostterminate abia dupl 3 ani de munc6 iarpentru menlinerea adincimii bralului Sulinaintre milele 8 si 18, in aiteptarea deschideriisale, era nevoie de a se intreprinde in 1890

construirea de epiuri la milele I 1, 7 9i 8.

Prin deschiderea navigaliei la 7 decembrie,

aceast6 teieturi suprima bucla inferioarl apd4ii sinuoase cunoscute sub numele de

"Marele M". Alte epiuri au fost construite in1893 intre milele 6 - 7.

O altd tAieture (\rll) inceputi la 29

martie 1894 9i terminatl la 2l oct. 1897, a

fost executatl intre milele 3l 9i 37 iar o alta'aseminatoare a fost executati intre mila40,5 9i 40 (D() de la 28 august la 22 oct.

1898, fEcdnd sl dispar6 astfel cotul de lamila 4l unde canalul era foarte ingust.re

in fine trebuiau suprimate 9i ultimelecoturi ale braplui Sulina care impiedicaunavigalia, cele de la bucla superioarl a

"Marelui M" dintre milele l8 9i 27 (X).

Lucrlrile de suprimare au durat de la 5 oct.

1898 pini la 19 sept. 1902. Pentru reducerea

coturilor cele mai asculite (V[I qi X) s-a

fEcut o curbl cu o razd de 4.000-6.000 p.e.

(1.219-l .829 m) consideiat[ ca suficient6pentru navigalie. Dupi unele studii mai

amlnunlite s-a ajuns la concluzia ci lat[ietura care traversa lacul Obretin (X) era

necesari construirea de maluri artificiale pe

fiecare parte a tdieturii. Aceastl lucrare a

costat circa I1.820.000 franci iar cantitateadislocati de materiale a fost mai bine de24.560.000 m.c., cantitalile dragate fiindrefulate pe larm. BraFle moarte au fost

18 Ibidem, p.re Ibidem, p.215

Nr. 5. 2000

inchise prin baraje care. obligau apelesI urmeze tdieturile devenite navigabile.'"

Alte epiuri au fost construite iar celevechi prelungite, llrmurile intiirite cu piaripentru evitarea eroziunii produse de curent.ln ansamblu, teieturile au avut ca efectscurtarea bralului Sulina cu I I mile, o noudjalonare putandu-i stabili lungimea exactd.

ExaminAnd debitul bralelor intre1856 9i 1928, observ[m cE braful Sulina a

cunoscut o cregtere de la 7 7^o in 1856 la97oin 1905 9i de4Yoin 1928. In schimb, bralulSf. Gheorghe a cunoscut o scddere de la 30% in 1856 la 24 %o in 1905 Ei de 2l % in1928. Dublarea debitului bralului Sulinareprezinti dar efectul lucrdrilor de

ameliorare pe cursul braplui cit 9i la gur6,

in perioada 1887 -1930 fiind dragali2.039 .073 m.c. din care I . 174.205 m.c. inamonte de Ceatal Sflntu Gheorghe.2r

in general, bralele Dundrii au avut odireclie spre est cu exceplia bralului Staroe

Stambul a cirui direcfie de inaintare a fostspre S-8. Vinturile dominante, temperaturaqi curenlii titorali au fost factorii principalicare a influenlat schimblrile morfologice.Astfel, intre anii 1856-1923, bralul Sulina ainaintat cu delta sa 65 m pe an iar SfGheorghe cu numai 51 m pe an. DuPlridicdrile din 1894, Dunirea a clrat 9i

depozitat peste 2.432.500.000 t materiale

solide din care:-1.686.900.000 t pe bralul Chilia cu

o medie anuali de 56.230.000 t-21 1 400.000 t pe bratul Sulina cu o

medie anuald de 7.047.000 t-534 200.000 . t pe bralul St

Gheorghe cu o medie anuald de

17 807 0001.22 #:

t-]';.;:".i1,

'o Ibidem, p.

'r lbidem, p.21522 lbidem, p.224

2{

9t

:.Y

STBAU DOBROCEI

ff:i I* lililllt{i,'\H}1'r llill{1

Vr:t"ttir;rit:1 \rii il.\'tli) li ic -l{ }J. 3 }.'l': 11t'i{i,111{}:,

f li',i.:l{ I1""" iil -i;rlilr }'{il;:lrtltri rlt,,1rl;:i

i

l:{jssILi[ ;L J L:I ]liTli.\l{ I'tlf; 9,1

liuzuul *"1* a rl;i'l'll 1utr,.r

[XT'*TITIE T}il

tHrlfA 20ff* {i

F

H

T

R

ti

$I

oLC

A

IrfiT{}illnF}lI

,i

:

l

I

._t

92

Nr. 5.2000

MANIFESTARI CT'LTTIRALE

,.{

!

I f.F

I

*I

.|'I?EA'UA AOE(KOEIEI este editata de CASACORPULUI DIDACTIC TULCEADirector: Doina ADETU

J/ J, !4,,ir a rl{.

Tiparul executat la tipografia HARVIATLrlcea, tel. 0401 5 12509

***

Cu exceplia unor scurte citate in pres6,

leproducerea textelor fErd acordul scris al

editorului este interzisd gi se pedepsegte

conforrn Iegislaliei in vigoare.

J, \L \,rn ,t1 ,}i

Autorii igi aqumd integral rdspunderea moraldgi.iuridicl pentru toate informaliile cuprinse intcxte, pentru opiniile $i atitudinile exprimate,precurn gi pentru orice acuzafie de insultd,calonrnie. plagiat sau piraterie intelectualS.

{, U, r},

"r 1it "i{

Textele trimise la redaclie vor fi redactate cu

rnijloace modeme.

***

Textele nepublicate nu se restituie.

ic -),1( ia,}r ta ,r\

Revista STEAUA DOBROGEI este difuzatdprin libraria Casei Corpului Didactic Tulcea.

\r, ,L {/,'\ ,F

^\

Corespondenla se primegte la:Serninarul Teologic Liceal Ortodox Tulceasau

Casa Corpului bidactic Tulcea

r . I \ l)( )llR( )(;l.l isi txprinr.rr; ri Irllt,lt(r.ticit-r pcrsoartt- si

. I,r,,lt,t Prr-/{.,1t{-,lrri tt Ltnt,i r.;

SC ASY - CONS S, A. 'f TIt-CE,,\Dl. Alexaudnr STANC.'l t,

v -f '.f

TIPOGRAFIIi f,}FFST-TEc. Ion VIL(ll:A

"f ':/ /S. A. ASIRO]\,I TUt,( IiADl. Enrilian RADU

v'./ IS. C]. CAMI PROD Co}III\{PEX SRLI)1. I)umitnr CARAlt.\\

'/'l /SC CIMEX SAlng. Teodor GHE0lt(;Hll.r

',/'/'/S(' (latrinet medical Sll l.l)r. l-iliana ANIIRIl

\f'f'/sc "D,A.LKlA" SRt.',l't l-( F- \Dl. llihai TLll)01{ACl I ll

'.f'r'/C'o}I PLEX I)IiLTA SI{ I,Dl. Hristu C:\R;\II {\

't"t /S.C. SILVIA'TT]LCEADr. Nicolae GEORGIiS(lt i

Y',,f'fS('\'ERIT.\S SA TIl.l lAIng. lon RII'C()

':/'/ /F[DERAL C'(X}P TT I,( T,..\

I)1. Ion LAt,Lr'/'/ /

('ONSUM COoP I]AllAl)\(iDl. Ion VLAI)

'.('/'/SC' MICOR SRI,Dl. Corncl BALBTJ

'l '/ /

SRC. RHA AVIs

DIN SUMARIJL NUMARIJLUI URMATOR.I

L. MAIVEACo n lri b uti i I u uctit,i tuteu .{t'ude rn i i I o rBucuregti Si tlin I i.Otipurituriulu

I. Lr

G. GTC{gen0r'c1,u

t

Deltc Dundrii

credinul ilreptei le

/'/

,f

eroru:Glr. BOGORODEAS. POPESCLlI. GHEORGHIT,,iI. TLITLII{EAM. POPAM. PANAITACHEC. BAI\IU

1{

tlontnc.lti dirri G. Itullortus

[n .ser'. ul .\t ll'-.lcu

tn pcriouclu 1878-

i

ISS\ I tlt - t{ilt0