i

Anulu V. — Nr. 58. Ése de dóue ori in septemana : .loi -a ei Dnml-nec'a ; éra candu va pretinde importanţi'» materieloru, va esi de trei séu de patru o r

in septemana.

Pretiuln de prenumeratiuiie pr.it'ru Au* tri IL :

pe anu intregu 8 il. v. a „ diumetate de anu . . . . 4 , , , „ patrariu 2 „ „ „

pentru Romani'a ti strainetate : „ani intregu . 12 fl. „diumetate de anu 6 „j^r

i le r* 91 n T I I D ' i o v «i

uU aiobev j .r.^sinT eh wi-fiT -jRisbiBiió-; oai/bae^aoni mue

Pesta, domineea 12 24 iuliu 1870.

s*sw<H

Prenumeratiuni se i'acu la toti dd. cores-pundinti ai noştri, si de-adreptulu Ia Redac­tiune Al te -Pos tgas . se Nr. 1. unde sunt a se adresa si corespondintiele, ce privescu Ee-dactiunea , administratiunea séu speditur'a ; cate vor fi nefrancate, nu se vor primi ; éra'

cele anonime nu se vor publica.

Pentru amincie si alte comunicatiuni de inte­resu firivatu — se respunde cate 7 cr. de linia ; repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cate 30 cr. pent. una data

se antecipa.

Localitatea R-dactinaii N a <lmi»iif rafinai > „Albinm" in 5 dile se mata in Strat'a Staţi unei (Statio0qa<*se) Nr. 1, unde este si locuinti'a R edactcreh, .Rogdmu a ni adresa acolo fote câte•privescu Redactiunea. Administrat i a nţ^t^mu Speditur'a ! *Wt

plarie complete!

* I N V I T A M U D E C I D E N O U L A F R E N U M E R A T Ï U N E

>.-*»»j• run TiTíCWiT «4lH)if.:ií Ä*i i« .inllinitiVii'^ . ' cv^prefvurîle-ce se vedu in frunte si pre • langa insciinfiarea, càluandu intemplamin-

fele resbelice urm cursu de interesu more si intetitoriu, ni vom încorda tote poterile spre a informă pre onorabilulu nostru pidjfjşu câtu mai'iute despre cele intem-platè. Sp>*e styptdu acest'a, pe câtu timpu va0 tiene ştared'de fesbelu, vom scote fói'a maCdeiu çâre de trei 'ori, si déca va cere treb^inWoy. 3r de*patru ori in septemana, măcar 'si numai câte diumetate de cola.

In fine vogămu si pre dnii restantiari ai noştri a ni tramite sumele cu cari ni detorescu.

REDACTIUNEA.

PeSta, l l / 2 3 c u p t o r i u 1870.

Ceşti un ea si scopulu resbelului in­tre Francia si Prussia, pre cum le cuprin-seramu si splicaramu noi in nrulu pré­cédante, chiar asiá urma mereu a le cu­prinde si splicá mai tóté popórele si or­ganele publ ice , neescependu nici pre cele de interesu contrariu cu alu nostru.

Dintre foile de aici si din Viena, abiá unele pucine sunt, cari se nisuescu a dá cestiunei altu intielesu. „Hon" buna óra pretinde cà — nu este resbelu na­tiunale, ci pentru ecilibriulu Europei : inse in consecintie, „per ambages" totu vine si elu acolo de unde manecasemu noi. Diu Jókay in maniera mai multu poetica, vine la resultatulu, cà — ori-care parte va invinge, libertatea popóraloru n'are se pérda, càci lupt'a ambiloru despoti trebue se-i slabésca pre ambii ; apoi in-vingendu Francia, germanismulu pru-sianu va trebui se se retragă de la Du­năre si Marea négra, si se lese pre Ger­mania a se formă si uui ea de sine; ér invingendu Prussia, Francia va trebui se incete a se amesteca in afacerile altoru tieri si a sustiené pretotindenia ultra rnontanismulu.

Diu Jókay argumenta astfeliu pen­tru a dovedi, cà — nu este nici o causa, d'à paraşi cele lalte pópora si anume Uu-garia — neutralitatea. Dar poporale — se vede cà nu sunt de acelaşi acordu poeticii.

Statele germane de sudu, Bà varia, Badenulu si Wurtenberga reconoscura casulu prevediutu in tractataele încheiate cu Prussia la 1866 si se dechiarara pen­tru resbelu, langa Prussia, contra Fran­ciéi. Va se dica, Germania intréga este in stare de resbelu.

Poterile, ce se deohiarare pentru neutralitate, precum Italia, Dauemarea

C A T R A D O M N I I P R E N U M E R A N T I A l ; si cliiaru cele neutrale dupa tractate, A L B I N E I !" i precum este Helvetia, Belgia, Holaudia,

, , ! pre langa tóta neutralitatea loru, se p u 7

A devenim mu la noi a tramite dom- • m & g 0 d i n o r t e r i C Q m g e

niloru prenumcro.nti si dupa espirarea { d i c e p e n t r u a . s i a p e r á n e u t i a l i t a t e a i n c a B U l e

timpului d e ^ i m ^ m m b m ^ é m - W ] ^ ^ ^ a d e c a o e n t r u resbelu in casu numeri din foia. Acest a, parte dupa es- \ d ß t r e b u i a t i a

periintía ce o avuramii, cd dnii prenu-1 D ' R u g g i a n i m e n u g e

meranti ai noştri, des\ adesea cam tardíu, ^ ^ S c i r i ] e B U n f t c a a r n i a . dar totdeun'a mai toti urmaseră a si re-, t e ] e ^ ^ i n m i s i c a r e > 0 ( . a r t e

noi abonementele espirate, - parte pen , m a r g i n i l e P r u , s i e i p i Galiiiei, alta tru ca se ni regulàmu si usmràmu espe- | ^ B e s a i a b i a I j U m e a I 1 0 s t r a a u s t r o _ u n _

dittunea noua. : 7 7 . ! gureşca duce o fr.ca nes >usa de asta Numerulu presinte este celu dmnr- { ^ g j d e c e ^ ^ m a j ^ ^

ma,precare-lumaitramdemudommloru c h R u g g . a y a & ^ ^ R o m a n i ; 1 ) c u

prennmeranti ce inca nu-st renoira abo- 8 J u t o r i l l , u R o m a m l o r I 1 . Grelepecate con-namentele espirate. ^ r a i { o m H n ] i o r u trebue se senta domnii

Ii rogămu se grabesca a le renoî, g t H l l i t o r i i n t r u i n i m > a l ü r u d é c a e j s u n t

pana inca suntemu in stare a U dă essem- ; c a p a b j j i d e d e

In Viena (U'a-nóptea se tienu con-sultatiimi a supr'a situatiunei ; diu An-drássy s'a mutatu in fapta acolo. Pana acuma numai atât'a scimu, càs'a pnmitu neutralitatea,o veutralitatene-armata, dar — observator ia. Va se dica, o neutrali­tate, carea se sté cu pusc'a la picioru si se privésca juru in prejuru. Va se dica totu neutralitate armata, dar căreia dnii dualisti nu avură curagiulu a-i dice pe nume.

Multu a interesatu aici la noi scirea • din Bucuresci, cumca camer'a, cumrecu-

m À £ l Vnuràhi câte diumetate de cola. I n o s c e c a m c u superare si msasi «Pressa» de marti'a trecuta, in modu entusiasticu si-a pronunciatu simpatiele pentru Fran­cia. Deplorabile este sfâşierea si ne'ntie-legereu* in România si chiar in corpulu legiuitoriu alu ei : totuşi in momente critice se dovedesce, c à — „Sângele totu nu s'a prefacutu in apa!"

In Italia totu se continua manifesta-tiunile poporului contra Franciéi. Fra­ţii Italieni ne intrecu — s e vede — intru a „tiené minte."

Asemenea cehii respinsei'a cu in-dignatiune provocatiunile centralistiloru pentru d'a-si paraşi - - - in faci'a scrisei, urele natiunali. Nu potemu aprobá acésta pasire, pentru cà ea nu pote se aiba altu motivu, de câtu — séu sentimentalitatea séu —respecte muscalesci ; ambele forte neoportune.

Din campulu bataliei,adeca din părţile Rinului, nu sosescu de câtu sciri vage. Am­bele parti pe'ntrecute lucra intru a-si adu­na si concentra poterile, si se crede, capre septeman'a viitória ambele vor fi in stare d'a incercá o lovire. Se dà cu socotél'a cà prim'a lovire va fi pe teritoriulu Ba-denului, unde francesii se fia ocupatu degiá o pusetiune câtu de tare, ce a fa­cutu ca prusii se se retragă de la direc­ţiunea ce o luaesra ei mai in diosu peste Rinu. Despre flot'a Franciéi inca se suna cà a intraţii in marea ostica, pre carea insa slabuti'a flota nemtiésca a parasit'o de multu. retragendu-sein poi turi secure.

«Ts

La reducerea parochieloru. Princípium reducerei parochieloru, pro­

nunciatu si adoptaţii in congresulu bisericescu din anulu 1868, posiede atât'a valóre, in câtu si pana la desbaterea lui speciale in congresu, debue se servésca consisto: ieloru de regulatu-riu, ineependrt la tóta ocasiunea redu erea suc­cesiva a parochieloru. Prin urmare (principulu e chiar nsia deobligatoriu, precum erá se fie si singuru statutulu organicii paua la sancţionare: era essecutiv'a este si caută se fia la Consis-toria.

Cari nu vor a fi omenii progresului, nu­mai pentru cà legea nu-i silesce espresu a lucnt

intru interesulu poporului este à\î?veratu cà •iii ocasiune binevenita a pune obstaculu redu­cerei parochieloru, prin cuventulu: cà „princi-piulu nu e ii.ca lege." D e a c i m à n e c a n d u u n i i c a aceia cerca o politica câtu de liberale, (te prinde ingrigirea de a t î t ' a liberali^mu !) supunenciu reducerea paro hieloru placerei si u dcsplacerei poporului ; 1 re candu ei bine sc iu , ce va se ai-ca acési 'a ? si precandu ei deci in fapta tindu a n e t : ené neconteniţii in galcévasi a pmíitá de gídiéva. — Dar se cercàmu lămurirea ce­stiunei.

Consistoriulu plenariu din Aradu, luandu a mana căuşele ce 'si as< e, tau resolvarea, or dina cestiunea de re ucere practica a p rochie-loru. adecă caşurile concrete, sub competinti'a 8:1, pe de o parte, pentru cà consistoriulu otarindu despre cestiuni de princi iu, are dreptu a si o r d n á realisarea loru speciale, precum e redu­cerea succesiva a parochieloru ;— si cui altui'a pentru Ddieu, ar pote se conipéta acestu dreptu d i aplica si d'a apücá unu piincipiu dinopor-

?! — cu atâtu mai vertosu, càci pe de te, uniformitatea si scal';i reducrei pa-

rôchits;*' u deocamdată numai aci, in consisterai se pote compune si dispune — conformu nu-merului sufleteloru, averei, si peste totu trebu-intiei coraunitatiloru.

Dreptulu e conditionatu de lege séu ota-r i re ; si asiá vine, cà iu urmarea.ptarirei !ega£i_ a consistoriului, sinodu' :i parochialu nu se mai póté intrebá, decatu de părerea sa, de votulu s'.11 iu cestiunea reducerei ; ér respectarea séu nerespectarea votului, debue se remana consis­toriului, si consistoriulu debue se ordine intre-Darea sinodului parochialu prin scaunulu }iro-topopescu. A afirma, cà protopopului de ca-] ulu seu i-ar compete acésta întrebare cátra si­nodulu parochiale, a r fi o încercare cu totulu necompatibile cu spiritulu statutului organicu, o încercare d'a deschide usi'a abusuriloru !

In daru am dá noi poporului acelu dreptu, pentru cà peste astfelu de dreptu fara temeiu legalu, vor dà navala ceia cari usurpéza drep­tulu, si poporulu parasitu de suatu si conducere, pururia va fi sedusu !

Déca ar trebui se asceptàmu noi de la protopopi seu chiar si de la poporu, realisarea reducerei parochieloru, — atunci precum espe-rinti 'a ne invetia, ne-ar ajunge uritulu de re­forme si imbunetatiri. Consistoriulu de astadi nu e celu mai de multu, — astadi lucra cu pri­vire la reducerea parochieloru in favórea popo­rului, — si totuşi dupa părerea unora, nu e bine ; adecă dumeloru vor ca se reiciemu ota-r irea reducerei parochieloru diu partea consis­toriului alesu de poporu, si totu de odată se dàmu poporului ceea ce nu este a poporului, ade­că, d.ieptulu de reducere. Nu c acést'a o ano­malia ? !

Asia vor unii cu paragra tulu a mana, din puntu de vedere stricţii juridicu (!) a paralisá lucrulu bunu a consistoriului plenariu, iu caus'a reducerei parochieloru. - vet'i Domne, ca cum totu acele paragrafe nu a r motiva o direptiune multu mai sanetósa atunci, candu otarimu cà debue se fie reducere, de câtu candu, reconos-ceudu seu ba dreptulu de reducere, tindemu pururia spre reulu si seducerea poporului !

Poporulu, dupa atatutu, are dreptulu d'a->i alege preutu — iutr'o paroehia infiintiataprin niedilocirea si cu ineuviintiarea consistoriului ; dara a infiintiá si a dctiiintíá parochii nici n'a i ostii nici nu pote ti vre o data — afacere de -ine a comunei séu a poporului, ci intru acesta cestiune comun'a pote se faca propunere, seu iirovocata do mai marii biseri esci, are se-si dé •arerea, ér decisiunea finala este a Consistoriu­lui. Protopopulu este in totu acestu procesu

- numai organu medilocitoriu si indeplinitoriu Iu confistoriului.

Dec i , dreptulu poporului d'a-si alege

preutu, nime nu-lu ataca, nici câtu e negru sub unghia, si cine vró se agite poporulu cu ast­feliu de preteste, acel'a vré se-lu insiele.

Siapetianu. 9to<|«!> 001 .TT jüii'liai nh'in .luv i jinalavsO ;»1

Sciri si date despre resbelu. (In acésta rubrica vom publica re™ul du

tote scirilo s; da 'e te seu dooumintele specialii câte vom primi de a dreptulu, séu vom aduna .In prin alte foi, si le vom aflá calificate d'a in­forma si lumina in cestiunea resbelului.J

„Scen 'ü in E i u s " adecă acea intimpinare intre regele Prussiei si représentante^ francesu Benedetti, care intimpinare produse ruptur 'a intre ambele state si va se a.ba de urinare res-b'ilulu celu mai infricosiatu alu soclului, astu feliu o descrie in „Treibune" din B'-rolinu unu barbatu din apropiarea regelui : ^Regele se primbla în promenada cu adjutantele^sea, con­tele Lehndorfi*, candu Iu intimpifti "Benedetti: acest'a stete loci^lui si saluta "cur r^vermtîa ; re­gele i întinse man'a, elu sè însoţi* . ^ c î u i . Se in cin8e dis'cursu. Benedetti 'cJtísel-vi. ÄJsale ,cà< !ro-nunciarea de candidatura-*.. p ^ ; B ^ i % : r 7 í o -

4 c v j"i\ifires-

henzollevn })obaliminte siune s a t i s f a c a t ó r i a t i o ' P a r ^ ^ ^ & ^ e ' — -»lau­se elu va fi.mai.ferice dfe<- tu "lÜá^r 1 ' acésta afacere va fi <k;piTnu .

déca p Re-

rv,- cà ea «tti, an*

fţ;ole fa frs>pa*u îi («bstifvtt* -deja este, do' i^^n'dclatuţj ia. ^ P « . p'şt- câte va frase, àdause :• l)écjf àj>: a vIVóstra v'al-K invÇî, a jirimi ingagiam'*n&î|jp>$'htru totu viitoriniii,.. Q4 T^ţicia .Y.' ; ' i • :. JojZtffíít. de provocatiuni, càci renunciarea de ac^utnali principelui, nu eschide ca mane poimane sub alta forma, elu séu fratele seu mai teneru, ér se revină la candidatura." — Abié incheià, candu regele, pasindu doi pasi in deretru, me­sura, cu privire seriósa pe B . si intorcendu-se catra contele Lehndorff i dise acestuia : Spune dlui acestuia, cà nu mai am d'a î impartisî ne­mica." — Benedetti intielése, se închina adiu-tantelui si acest'a fece asemenea, ér regale a-pucà alta direcţiune. Dupa dóue dile regele pleca Ia Coblenz ; la garea drumului de feru se infacisiáse si Benedetti si stá in sirulu primu, dar regele nu-lu mai agrai .— A c t u l u d e c h i a r a t i u n e i de resbelu suna : Subsemnatulu aginte alu Franciéi,in urmarea de-mandatiunei primite din partea regimului seu, are onóre a présenta urmatoriulu comunicatu escelentiei sale dlui ministru de esterne alu Maiestăţii Sale, regelui prusescu.

Regimulu Imperatului Franciloru, de óra-ce acelu planu, ca unu principe prusescu se se asiedie pe tronulu Spaniei,nu-lu pote con­sidera de alt'a de câtu de o întreprindere in-

^dreptata in contr'a intregitatii teritoriale a Fran­ciéi, se vediù impinsu in pusetiunea d'a cere de la Maist itea Sa regele Prussiei garanţia cà astfelu de combi naţiune nu seva mai face fora învoirea lui.

De óra-ce Maiestatea Sa regele Prusiei a denegatu oferirea acestei garantie, ma inca din contra, a dechiaratu ambasadorului Impe­ratului Franciloru, cumca in casulu unei atari eventualităţi, precum bi in vieri care altu casu, se credo in dreptu a sustiené possibilitatea, ca se céra suatu de la impregiurari , — regimulu imperatului in dechiaratiunea acést 'a a regelui a trebui tu se véda unu eugetu de réserva ce periclita atâtu Franci 'a intréga, precum si ecui-libnulu Europei intregi. Dechiaratiunea acést 'a o fece si mai periculósa insciintiarea făcuta cabinetaloro, cà MSa regele a refusatu a primi pe ambasadorulu imperetescu si cà n'a voitu a se dimite cu elu in desluiri mai departe.

In urmarea acést'a, regimulu fran;esu si-tiene de detorintia, a se ingrigi fora a m e n u r de aperarea onórei si intereseloru sale at icate, si fiindu decisu a folosi spre scopulu acest 'a tóté medilócele ce-i stau spre dispositiune, de

acum iucependuse considera t'aeia de Prussia, ca pusu pe pecioru de resbelu.

Subsemnatulu are onóre a sprime Esce-lintiei vóstre cea mai respectuósa considera-tiune.

Berolinu, 19 juiiu 1870. (8ubsemnatu) Le Sourd,

Poterea armata a Franciéi si Prussiei, precum si a aliatiloru cestei din urma, este dupa cele mai noue si secure date. precum urmédia :

b .TO v s í n «Tiiti'if»m <<•) — uJsVrtq m • I. Francia.

Are infanteria : (garde, venatori „turcos" legiunari străini,) 459 de batalióne, cu 716,000 de ostaşi ; Qavaleria 75.700 de ostaşi : Artile­ria: cu 75.900 soldaţi, 1836 de tunuri si 123 de mitrailleuse ; trupe technice : 11.000 de capete. La o lalta 879.500 de ostaşi cu 1836 de tunuri .

Pe mare dispune Franci 'a de 338 de vase, intre cari 55 ferecate, cu 5766 de tunuri

II. Prussia si cu fed. nord. Infantaria regul. si miliţia 663.300 cape­

t e ; Cavaleria regul. si de miliţia 77.400 capete ; Artileria regul. si la miliţia 102.200 capete ; cu 1680 de tunuri ; T rupe techn. 24.100. La o lalta 878.000, cu 1680 de tunuri .

Aliaţii Prussiei au : Baden : 44,000, Wür-tonberg: 45.000, Bavaria: 115,000 de soldaţi; tóte trei la o lalta 204.000 ; si cu Prussia intr'-un'a 1,074.000 de ostaşi ! —

Prussia are pe mare : 38 de vase, intre cari 5 ferecate, cu 320 de tunuri . —

-son B-.Hgrtn ob j.d * pts_sv \» oialt ^Un-ui» B^tai j Diet'a Ungariei.

Siedinti'a casei represent. din 20 Iuliu. Dupa autenticarea proto olului siedintiei

trecute, se desbate mai departe §. 20 alu pro­ieptului de lege despre municipia.

S. Olgyay vorbesce pentru testű, L. Gonda contra. — J. Várady combate punctulu ino-dificatiunei propuse de Pulszky, dupa care aper-tinetii iamiliti 'a tierii nu potu se fia membri in co­mitetu. Nu primesce modificatiunea.

Juiiu Schwartz totu cu argumintele din vorbi­rea rostita la desbaterea generala, aréta nedrep­tatea cea mare ce se cuprinde in voturile virile. — J.Paczolay apera modificatiunea lui Pulszky; se intórce catra Majthenyi, care a disu in sie­dinti 'a de ieri cà drépt'a e urechiósa, si declara cà nu drépt'a ci Majthenyi e urechiosu.

P . Móricz vorbesce contra lui Eötvös ; dice cà acest'a lucra contra legiloru din 1848 si oontr'a convingerii sale. Elu prevediendu relele, ce le contiene voturile virile, respinge testulu comissiunei centrale si primesce araen-damenulu lui Majthenyi.

G. Várady imputa celoru din drépt'a, cà ei au aretatu alegatori loru loru a programa cu multu mei liberala decâtu proieptulu acest'a de lege, cà la alegerea loru neci au visatu de voturi­le virile. Polemiséza eu amaru contra ministru­lui de culte si dice, cà acést 'a e silitu a se sfa aiá eu sciinti'a, eu patriotismulu si trecutulu Beu, pentru a aperá unu miserabilu proieptu de lege precum e acest'a. In fine mai înfrunta si pe ablegatulu Korizmics si votéza pentru mo­dificatiunea lui Majthenyi.

S. Ludwig afla in acestu proieptu de lege, in proportiune cu legile din 1848, unu regressu de compatimitu. Respinge testulu paragrafului.

E . Horn nu pote pricepe, de ce tiene drépt 'a asiá multu la voturile virile ; eu atâtu mai putienu, de ce face guverniulu din acestea cestiune de cabinetu, spriginesce modificatiunea lui Maithenyi.

P . Hoffmann aduce următori a modifica-t iune: „Membri de comitetu potu fi: a) in orasio esclusivu cei aleşi ; b) in celelalte jur i-dictiuni pe diumetate cei aleşi, cealaltă diumetate cei-ce vor plaţi cea mai mare contributiune ; ceşti din urma inse numai pan' atunci, pana candu se va crea institutiunea judi loru de pace, atunci aceştia vor ocupa loculu acelor'a." Aduce totodată unu proieptu de r. solutiune, carui'a inse trebue se premérga primirea mo-dificatiunei propuse, resolutiunea suna : „Pro­ieptulu de lege oelu propusu de guvernu pentru judi i de pace, se respinge si regimulu se insar-cinéza a lu prelucra conformu §. 2 0 , " —

Dupa ce mai vorbescu cati-va pentru si contra, desbaterea se amena pre mane, inche-iandu-se siedinti 'a la 2 óre.

Siedinti'a casei représentant, din 21 juiiu.

La ordinea dilei e continuarea desbaterii a supr'a §. lui 20 a proieptului de lege pentru municipie.

Iuliu Györfy vorbesce din pnntulu de

vedere alu orasieloru libere contra sistemei voturiloru virile si 'si intaresce argumentele prin citate din o vorbire a istoricului Szalay. Mai adauge cà r e p r é s e n t a n t e orasiului in Oradea mare e astu-feliu compusa incâtu contiene flo-rea mteligintiei d acolo ; déca inse se va com­pune diumetate din cei cu darea mai mare, ma-nufaptorii oradani nu vor fi representati : alte elemente vor ajunge acolo. Votéza pentru amendamentulu lui Majthenyi.

K. Stall primesce §. 20, ér Halász, Sza-kácsy, Tánesics si Sziládi sunt contra §.-lui asiá si Nyáry cu consocii sei L . Papp si Bobory.

Dupa ce numai este nimei;ea inscrisu la cuventu, ié cuventulu V. T4th, secretariulu de statu la interne, si printr'o vorbire mai lunga se nisuesce a combate mulţimea argumenteloru din stang'a si recomenda primirea paragrafului dupa testu.

Presiedintele anuncia, cà 20 de ablegati dorescu votare nominala a supr'a §-lui, alti 20 inse ceru a se amena votarea pre mane si dupa ce amendóue pretensiunile dupa regulamentu sunt asemene îndreptăţite, siedinti'a se redica la 1 óra.

Discursulu deputat. Dr . los. Hodosiu (tienutu in 13 . iuliu in camer'a repr. Ung.)

Onorabila camera! Candu asiu nutri in mine ura séu rea vointia facia ciliar cu naţiu­nea magiara ; candu asiu poté voi periclitarea seu nefericirea patriei nóstre comune ; candu asiu poté dori, ca naţiunea mea romana se fia

j si mai asuprita decâtu precum este sub guver­nulu de acumu : candu asiu fi inimicu de morte alu independentiei preste totu si alu indepen-dentiei patriei in specie, si candu asemene inimicu asiu fi alu perfectei egalitàti si alu libertăţii na­ţionali: atunci da, — atunci asiu poté primi projectulu de lege alu ministeriului despre or­ganisarea municipieloru (Stang'a : Asie este.)

Dar fiindu-cà nu vreu, ca acelu elementu care de atâte-ori a periclitatu independenti 'a patriei nóstre, si care de atâte ori a voi tu a si valida dominatiunea si limb'a in tier'a nóstra — dieu fiindu cà nu vreu, ca acelu elementu se mai póta face vre-odata acést'a ; dar fiindu-cà nici aceea nu vreu, ca o naţiune séu natiunali-tate, fia ori-care aici in patria, se domnésca a supr'a altei natiunalitati in nici o privintia; si fiindu cà vreu Independenţ i i patriei mele, si vreu cea mai perfecta egalitate, si vreu libertate natiunala, si vréu autonomia séu selguvern-mentu : asié nu potu adopta nici măcar in generalu projectulu de lege ce amu memo­raţii mai in susu (Aprobări in Stang'a).

Nn me voiu demite, onor. camera, in disposetiunilespeciali aleacestui projeetnde lege Au făcut- o acest'a alţii si mulţi înaintea mea, si cu mai bunu efeotu de câtu cum pote mi-ar

: succede mie. Dar nu voiu dice nici aceea, cà guver­

nulu ar urmări politica înalta prin acestu pro-jectu dc lege ; c à c i , daca politic'a guvernului

I este asuprirea natiunalitatiloru d'in tiéra ; daca ; politic'a guvernului este aceea, ca se se sus I tiena pre sine si partitulu seu in detrimentulu j natiuniloru ce locuescu acésta patria, atunci, ; doraniloru, dupa mine, o asemene politica niei-; de cum nu este politica inalta ci este o prè ; pusila si pré de josu politica (Aprobări in

stang'a.) Si lucru curiosu ! guvernulu totu-si acésta

• politica urméza. D'in cârti, d'in cârti de legi si i cu fapte o voiu documenta.

Da, domniloru, voiescu a aretá, si a con-[ stata, cà guvernulu nu numai de le 1867 in-cócé, ci inca inuinte de 1848 urméza politica opresiva si agressiva facia cu natiunalitatile nemagiare.

Domniloru. pre timpulu candu aduceaţi legile in limb'a latina, aduceaţi legi cu multu mai bune decâtu de candu ati ineeputu a le a-duce in limb'a magiara ; de aci înainte ati adusu legi care de care mai rea.

Nu voiu citá acele legi aduse in limb'a latina, pre cari se baséza autonomi'a si drep­tulu de independentia a tierei ; domni'a-vostra le sciţi aceste prè bine si aceea, cà chiar' prin

legi aduse in limb'a magiara ati sacratu acea

autonomia si acelu dreptu de indepedentia, si

— ati creatu dualismulu, care prin fatalitatea

sa este de o natura atâtu de grava, in câtu,

pentru a Iu poté sustiené, trebue se sacrati pre

tóta diu'a câte unu dreptu (Stang'a : Asié este).

Si sacrati drepturile, pentru ce ? pentru ca na­

ţiunile tierei sè nu póta ajunge la egalitate na­

tiunale. Acést'a este politic'a guvernului.

Amu disu, dloru, cà guvernulu numai de

la 1861 incócé, ci inca inainte de 1848 a u r -matu politica opresiva si agresiva facia cu na­tiunalitatile nemagiare, Asie la an. 1836., candu s'a introdusu in legislatiune limb'a magiara, guvernulu s'a çugetatu, cum se inţruda, se hg-puna limb'a magiara tuturoru locuintoriloru» tuturoru nationalitatiloru, si s'a cugetatu, cum in acésta patria, patri 'a natiunalitatiloru, egalitatea de limba si de naţionalitate nici-odata se nu se realiseze. Acésta idea ca unu firu îosiu, precum se dice, io asiu dice ca unu firu negru, trece prin tóte faptele guvernului si prin mai tóte legile.

Nu voiu c itá legile de la 1836, trecu in­data la legile delà a. 1840, càci aceste au mersu mai departe decâtu cele dola an. 1836.

Asié, art. VI . de lege de la 1840., care tractéza despre limb'a magiara, dispune cà tóte autoritàtile besericesci. fia de ori-ce religiune voru fi, se porte corespondentiele numai in lim­b'a magiara ; matriculele botezatiloru, cununa-tiloru, mortiloru in tóte besericele se se scr ia numai in limb'a magiara : de predeator i , preoţi caplani in ori-ce religiune numai aceia se se aplice, cari scîu limb'a magiara. Permiteti-mi, se ve citescu chiaru cuventele legei. Articlulu memoratu la §. 4. dice : „az egyházi törvény­hatóságok . . . az ország határain belől leve­lezéstegyedül magyar nyelven folytatni tartoz­nak" : §. 7. t iene : „Oly helyeken is" — aci tre­bue se me interampu si se esplicu ee insemneza acestu „is". P re candu dupa art. I I I . §. 4, de la an. 1836, matriculele numai acolo se fă­ceau unguresce, ude predicatiunile se tieneau in limb'a magiara, pre atunci la a. 1840 art. VI . §. 7. d ice : cà si in acele locuri, unde pre­dicatiunile nu se tienu in limb'a magiara, mat­riculele trebue se se scria unguresce : „Oly hely­ken is, hol a gyülekezethez szent beszédek ma­gyar nyelven nem tartatnak, . . . az anya könyvek magyar nyelven Írassanak." In fine §. 8. dispune : „minden vallásbeli különmbség nélkül plébánosoknak, egyházi szónokoknak, káplánoknak és segédeknek olyak alkalmaztas­sanak, k ik a magyar nyelvet tudják."

Cine nu vede, dloru, cà aceste vetema nu numai principiuiu si sentiulu natiunalu dar ' vateroa si dreptulu de autonomia alu be= seri celoru.

Dar acést 'a a fostu politic'a guvernului . Si mai departe au mersu legile de la anulu

1844.— Aceste ordina acum si aceea, ca resolu-tiunile séu decisunile a supr'a supliceloru par-ticulariloru de ori-ce natiunalitate - - inca se se faca numai in limb'a magiara ; oa tribu­nalele eclesiastice de ori-ce religiune se aducă sententiele in limb'a magiara si numai in acésia limba se porte corespundintiele cu alte tribu nale séu autorităţi publice; cà in tóta t iéra , limb'a instructiunei in tóte scólele se fia eaclu sivu cea magiara. Nu voiu citá aci paragrafii, cà ci aceste le-amu luatu d'in cuventu in cu­ventu d'in legea ce amu memoratu,d' in art. III . de la an. 1844.

Este evidentu, dloru, cà si aceste legi, ca si cele de la an. 1840, sunt in contr'a principi­ului de natiunaliate, ataca sentiulu nationalu, impedeca cultur'a natiunale nu numai, ci ele, ca si cele de la an. 1840, vatema autonomi'a bisericeloru.

Dar ' acést'a a fostu politic'a guvernului. Se intielege, cà in ast 'a privintia nici le­

gile de la an. 1848 n'au potutu se remana in­deretru — Dar' ele cum putinu aveau de facutu, càci legile cari le-am eitatu, s'au iugrigitu inde-stulu dea introduee limb'a magiara pana in cea d'in urma coliba a tieraniloru romani. Legil ..ru d'in 1848 nu le remasese alta decâtu a legá eser-citiulu drepturiloru politice de cunoscinti 'a lim-bei magiare. Asie,, articlulu de lege despre alege­rea deputatiloru ordina, cà numai acel'a póté fí alesu deputatu, care scie limb'a magiara. Artic­lulu de lege despre municipie, nu-mi aducu a-minte la care §., dice, cà limb'a consultariloru aâtu in adunările câtu si in comitetele munici­pieloru pentru Ungaii 'a este esulusivu cea magiara.

Io, dloru, nu acusu, nu condamnu aci na­ţiunea mngiara ; io cendemnu gu\ ernulu ; io veduaici pretotindene man'a guvernului, si dieu, si vreu a demonstra, cà politic'a guvernu­lui a fostu un'a d'in cele mai ratecite.

Lucru naturalu, cà ardelenii n'au potutu se remana inderetrulu celoru d'in Ungari 'a ; cà, precum istoriculu Cserey bine a insemnatu, ardelenii tóte relele le-a invetiatu de la cei d'in Ungari'a.

Nu voiu citá tóte legile ce s'au adusu sub guvernulu Transilvaniei contr'a nationalitatiloru

I si in specia contra romaniloru. Ve rogu inse,

i se-mi dati voia a citá unu §. d'in legea ce s'c i adu su in Transilvani 'a la an. 1842, fiindu c i I ace st'a reversa lumina a supr'a tendintici de I . • i magiarisare.

§ . 8 . d ' in legea de la an. 1842 dice: ! Esceptis scholis Saxonum — va se dica : si

atunci se lingusiá sasiloru, precum vreţi acum a-i linguşi cu projectulu de lege ce este in dis cussiuue — asie dar' : Exceptis scholis Saxonum in gremio eiusdem nationis existentibus, qui

j busvis institutis educandae juventuti* destina ! tis, militaribus quoque hue intellectis, oninen j scientiae indiscriminatim hungarica docebuntur I lingua. Dispositio tamen isthaec respectu scho ; larum graeci ritus Unitorum et Disunitorum post ! decern tantutn anuos abligandi vim obtinebit,'-

Si lucru curiosu, onorabila camera, cà la j diece ani, adecă la an. 1852., éra se se intro­

ducă in tóte scólele din tiéra limb'a germana. Cine scie, cà preste diece ani, adecă la an. 1880, cine va domni la noi cu proiectulu de le­ge ce acum voiţi a-lu votá ?

Dupa aceste ordina acelu articlu de lege cà in tóte scólele romane séu de alta natiuna litate se se aplice profesori de limb'a magiara pana atunci „donec super imbuenda lingua hungi r ica plebe valachica oceasione coordina­t i o n s scholarum inferiorum via législation!* uberiuB prospectum fuerit.

Cine nu vede, dloru, cà scopulu acestoru legi a fostu magiarisarea, cà ele erau indrep täte contr 'a esistentiei natiunali a romaniloru si altoiu naţiuni nemagiare d ' i n t i e r a?

La aceste legi s'au mai adusu legile de uniune de la an. 1848., cari inca erau îndrep­tate contr'a natiunalitatiloru si in specie contr'a romanilru.

Se intielege, cà n 'ar trebui se aducit iua inte, cà naţiunea romana totdeauna si-;i radi-catu cuventulu contr'a acestei politice funeste a guvernului, si cà naţiunea romana nici-odata n'a lipsitu de a reclama contr 'a creăr i i astor feliu de legi.

Totuşi, fiindu cà am vorbitu chiaru de­spre articlulu de lege de la an. 1842., se ini fia permisu a ve memora si aceea, că chiar acest'a este articlulu contr 'a cărui consistoriulu ro­manu de atunci d ' inBlasiu si a radicatu cuven tulii si a protestatu contr'a crearei lui. Acestu consistoriu, dupa ce spune iu protestulu seu cà sunt in Transilvani'a tracturi „in quibus cognitio lingvao hungaricae nulii unui est mo do neque f'utura", astfeliu continua : „Finii; scholarum blasiensium jux ta benign am di vorum Austriae imperatorum intentionem paternam que propensionem fuit: ut scholae istae i ssent institn uni nationalae, culturae moroh, roligiosae et literariae inter valachos promovendae inser viturum, et intime persvasi sumus huic lini ob nullum medium superesse aptius lingva vala chica, ut pote materna, hoc medio usi mere etiam inaiores nostn sempar, utimurpue hodie, hac lingva imbuti sacerdotes ac (edocti scientias ad nobilem illum finem necessarias, ipsi etiam virtutem et religionem coluerunt ; est igitui evidens, lingvam hanc e scholis nisi cum peri culo morum a< religiositatis et, quod nobis nou minus dolorosnm est, cum ruina charae naţio nalitatm eliminări nou posse. Fa temur autem sincere — si aci ve ceru atenţiunea - fa temui autem sincere, non tantun post decern annoa — legea punea diece ani — sed neqiu- post decern saecula, imo nullo unpuam tempore, nos nationemque uostram lege obiigari posse, quae moralităţi ac religiositati periculum et obicein, naţionalităţi vero ruinam parat ac in-terituin „

Asemene, ce privesce legile de uniun«-de la an. 1848, naţiunea romana si-a rad catn cuventulu si a protestaţii contr 'a crearei ace-loru legi. Asié, naţiunea romana in marea adunare natiunale d'in Blasiu, de la 15. maiu 1848, in conclusiunile sale, puntulu 16, dice : „Naţiunea remana cere, ca colocuitóriele naţiuni nici de cum se nu ièe la desbatere caus'a uni

unei cu Ungari 'a pana candu naţiunea romana nu va fi constituita si organisata cu vot?/ de cisivu si deliberativu in camer 'a legislativa : ér, din contra, daca diet'a Transilvaniei ar ' voi totu-si a se lasà in per t ractarea acelei-a-si uni­uni, de noi fára noi, atunci naţiunea romana protestéza cu solemnitate." (Oratorele spune acestu citatu si unguresce.)

Si acum, dloru, in faci'a projectului de lege, de care ne ocupàmu, nu numai naţiunea romana, ci chiar si naţiunea magiara ar poté dice eu consistoriulu d'in Blasiu : „ Fatemur autem sin ere, nullo unquam tempore, nos na­tionemque nostram lege obligări posse, quae libertăţi, egalităţi, independentiae regni, mo

ralitati ac religiositati periculum et obicem, na­ţionalităţi vero ruinam parat ac interitumf*

Si ce a resultatu dupa aceste legi, ce a urmatu acestei politice ?

A urmatu 1849, 1850, 51 , 52 si asié mai departe pana la 1861 si 1867.

Dupa an. 1849, si mai alesu dc la an. ] 867 incóce, candu, precum se dice, s'a resti-tuitu constitutiunea si s'a formatu mini-steriulu, totu omulu credea cà guvernulu in-vitiandu d'in trecutu, va paraşi politic'a opre­siva si agresiva de pună atunci ; si o credea totu omulu cu atâ tu mai vertosu, cà-c' chiar in fotoliurile ministeriali siedu bărbaţi cari, intoreendu-se a casa d'in esi lin, profesau cu totulu alte ideie despre cestiunea natiunalitàti-loru, decâtu precum sunt acelea pre cari vreu se le aplice acum. Dar asié se vede, cà como­ditatea si plăcerea orba de a domni i a facutu se uite ideiele sanetóse ale principiului natiu­nalu, si elu, guvernulu, si partitulu seu conti­nua si astadi, continua cu patima, acea politica opresiva.

L a an. 1867, a creatu guvernulu prin partitulu seu articlulu XI I . de lege. Prin a cé-st 'a a devenitu nepotintioiu de a desvoltá ideiele liberali in tiéra, càci este subord ina tu altui guvernu. Si cu tote acestea, nepotintiosu iu susu guvernulu a inceputu a creá legi aici in tiéra, cari tote sunt asuprit órie natiunalità-tiloru, tote sunt îndreptate contr 'a acestor'a.

Asié fece a se votá legea pentru invetia-mentulu poporului, alu cărei scopu cà este magiarisarea, numai orbulu nu vede. A creatu legea asié numita pentru natiuna litati, prin carea toti cetatienii , — de ori-ce natiunali-tate vor ri, — se decretéza de magiari. A creatu legea uniunei, prin carea a rapitu una tiéra de autonomi'a sa. V creatu legea pentru organisarea tr ibunaleloru, prin care acum atunci a inceputu a ştirbi drepturile de auto­nomia a municipalitatiloru. Si acum vine a creá legea pentru organisarea municipieloru, prin carea va luá si cea mai din u rma garanţia a drepturiloru constitutiunali.

Noi totdeun'a amu reclamatu si ne-amu 0 pusu la crearea acestoru legi. Dar ' guvernulu le-a voitu, si prin maioritatea obedinte le-a si avu tu ; ein va avé si legea, carea acum dis-scntemu.

Si pentru ce voiţi cu totu pretiulu a creá acésta lege ? Pentru cà ve temeti de natiunali-tati, ve temeti in spécin de romani. (Strigàri lu stang'a : adeveratu ! asié este ! Si in acésta temere nefundata, guvernulu e gat'a a sacri­fica constitutiunea, drepturi le tierei, pre sine pre naţiunea sa si 1otu ; e gat 'a a luá drepturile cetatieniloru, a asupri pre natiunalitati , cari sunt aici a casa, si iutr'aceea lasa porţile de­schise unui elementu, care si pana astadi a pe-trunsu degiá prin tote venele patriei.

Diu ministru de interne, in naivitatea sa cinica (ilaritate), a disu, cà tocmai in intere sulu natiunalitatiloru se aduce acésta lege de spre organisarea municipieloru ; cà-ci prin oandidatiunea comitelui supremu la alegerea de oficiali este usi'a deic'iisa la posibilitatea dc 1 fi aleşi chiar romani. Me va ierta diu mini­stru de interne, daca i voiu observa a d , cà

í-ést'a este asemenea acelui faptu istoricu candu -ni» Leopoldu I. se tramisese unu comisuriu

nu-mi a ducu aminte numele — in Transil-. ui 'a ca se tracteze cu staturile si orduri le .Uspre drepturile tierei, si comisariulu la o r i c e mtrebare, la ori ce obiectiune n'avea a l tu re-ipunsu decâtu : „vultis non vultis, sua maiestas protegit vos", vreţi nu vreţi, maiestatea sa ve protège. Asié si diu ministru ; ori câtu i dicemu ai-i aretàmu cu argumente , cà legea ast 'a este rea pentru noi, elu n'are a l tu respunsu, decâtu cà legea ast 'a ne protège.

Dar ' sub astfeliu de protectiune , io tare me temu, că dvóstra veti fi cei d'antaiu cari prin legea acést'a veti merge deadreptulu in Reichsrath. Cum ? Nu se pote nega, cà princi-piele este in dreptu a-si luà ministeriulu d'in minoritatea parlamentului, punemu un'a abso-lutistica; nu se póté negá, cà unu astfeliu de ministeriu pote consilia principelui de a disolvá camer'a, si o disólva ; nu se póté negá cà, dupa projectulu de acum de lege, minis teriulu póté dá ordinatiuni contr'a legei; apoi scimu, cà ministeriulu numesce pre comiţii supremi, si nu se póté negá cà, totu dupa acestu projectu île lege, comiţii supremi potu substitui, adeca potu numi pre oficialii municipalitatiloru : acum, s. uneti-mi, pre langa unu astfeliu de organismu, nu es tepos ib i lua merge deadreptulu in Reichs­rath, mai alesu, cà la noi se alegu deputat, i si "umai cu câte unu votu ? (Aprobàri in stang'a.)

Onorabila camera, totu-de-un'a candu se desbate o cestiune momentosa, precum este si cea de facia, se aduce dc argumentu „unitatea tierei", si deodată cu acést'a se facu acele obiectiuni stereotipe, cà natiunalitatile si mai alesu romanii aru gravita in afara, io, ce se tiene de acésta gravitare in afara, nu mai observu nimica, cà-ci am facutu ob-erva-tiunile mele de atâte-ori ; dar' nu voiu observa nici la acea „unitate de statu" co totu-de-un'a ni se pune înainte ; voiu dice numai, cà chiar acestu proiectu de lege este, care nu consolidéza ci, din contra, periclitéza unitatea statului (Aprobări in stang'a) ; si voiu mai dice, domniloru, cà atunci, candu se aducu legi prin cari poporulu se lipsesce de drepturile na­turali, si cetatienii de drepturile politice, candu se aducu legi cari asuprescu pre natiunalitati — atunci, onorabila camera, nu pote fi mai multu vorb'a despre gravitare 'n afara, ci atunci e vorb'a despre disolutiunea statului . nu-mésca se acestu statu Austria, séu^Ungaria, séu Austro-Ungaria, séu ori-cum se va numi (Im-presiune. Sgomotu.)

Domniloru, faceţi acésta lege, pentru ca se sustieneti drepturile de autonomia a le mu­nicipalitatiloru ? Dar nu vedeţi, cà acea lege este negatiunea a töte drepturile de autonomia ? Vreţi se dati autonomia municipieloru, seu vreţi se li-o lasati câta o-au avutu pana acum ? Faceţi atunci alta lege — si rodaţi autonomi'a tieriloru mai antaiu : redaţi autonomi'a Tran­silvaniei si a Croaţiei

Domniloru, io, dupa tote acestea, asiu vré se dau guvernului unu consiliu (S'audimu) ; e forte simplu. Guvernulu -e nu se radime pre unu elementu care, precum am disu, s'a latitu degiá prin tóíe vinele tierei nóstre, si care, dő­rére, se latiesce si in vecin'a România, si care, adi-mane, si-va rădica capulu si in Spani'a ; ra-dieme-se guvernulu pre naţionalităţi, lase a se creá institutiuni liberali si natiunali ; dati ce-sarelui ce este a cesarelui, si lui domnedieu ce este a lui domnedieu ; ér domnedieulu si ce-sarele nostru se fia patri 'a si poporale ei.

Si cu tote acestea, domniloru din drépta, dvóstra veti votá acestu proiectu de lege, dvó­stra trebue se lu votaţi, càci ati ajunsu la acea margine a abisului, de unde nu este rentorcere. Fia, ca numai dvóstra se cadeti in acelu abisu !

Io votezu in contr'a proiectului de lege. (Aprobări in stânga.) (Dupa „Feder .")

Afacer i scolarie. Brasiovu in hm'a lui Iuluiu 1870. Pe r

miteti-mi,Domnule Redactoru ! ca se aducu la cu noscinti'a onorabililoru lectori ai acestui jurnalu unele mişcări ce s'au manifes tau in timpulu mai din urma pe terenulu scóleloru nóstre confe­siunali.

I. Credu, cà nu va fi fara interesu, déca voiu incepe aceste sciri cu unu scurtu raportu despre decurgerea esamenelorn publice la scó-lele centrale romane ort. orient, din Brasiovu la fin ea anului sc. 1869/70. Dupa, cum s'a fostu facutu cunoscutu la timpulu «cu prin jurnalele romanesci din patria, esamenele publice la gini nasiu si la scól'a comerciala si reala s'au ticnutu in i lele de 22—26 iuniu s. v. sub presidiulu rev. D. protopopii Iosifu Baracu, ca. substitutu alu Escelentiei Sale multu meritatului dara si multu cercatului nostru Archiepiscopu si Me-tropolitu Andreiu. Respunsurile gimnasistiloru din tote studiele si in tote clasele, in care s'au esaminatu, au fostu spre diplina multiamire atâtu a Dlui comisariu archiepiscopescu, câtu si a on. publicu ascultătorii!. Peste totu s a po­tutu observa, cumca şcolarii acestui gimnasiu nu numai cà au facutu sporiu imbucuratoriu in studiele prescrise, ci, ce este anca mai multu, au castigatu o desinetate in judecat'a loru. Aceste resultate s'au produsu de buna séma prin staruinti 'a si seriositatea corpului profe-soralu si prin organisatiunea cea bine întocmita a planului de invetiamentu ce s'a urmatu pana acum'a la acestu gimnasiu si care este totu ace­l'a alu gimnasieloru austriace si analogu cu planulu de invetiamentu alu gimnasieloru din Germani'a. Acestui planu are de a multiami gimnasiulu romanescu din Brasiovu bunulu re­nume, ce 'si l'a castigatu pana acum'a la tote institutele mai inalte, la care au trecutu înatu-risantii sei. — Fatia cu acestea zace forte apró-pe întrebarea, ce va deveni acestu gimnasiu, déca se va primi de diet'a Ungariei proiectulu pentru scólele medie alu Ministrului Eötvös, acestu proiectu, care pe langa aceia, cà e o utopia şcolara démna de evulu mediu, tintesce de-a dreptulu la magiarisarea tuturoru naţio

nalitatiloru de sub corón 'aS. Stefanu prin aceia, cà face imposibila natiuneloru nemagiare si di-feriteloru confesiuni sustienerea de scóle medii cu 15 clase si cu unu numeru exorbitantu de profesori ? Videant eonsuies i. e. deputaţii no­ştri dietali si in rondulu alu doilea autorităţile nóstre bisericesci şcolare.

Dara se ne intórcemu éra la esamene. Mai mare' curiositate aveam atâtu eu câtu si cela laltu publicu ascultatoriu, se vedu, la ce resultatu a ajunsu scól'a comerciala si cea reala, deschise ambele in tónin'a anului t recutu? Din respunsurile, ce le au datu elevii scólei comer­ciale din Istori'a si geografi'a comerciala, din comptabilitate si din limb'a francesa si magiara, a potutu deduce ori-ce ascultatoriu, cà déca se va urmă si in cele lalte clase, care au a se de­schide succesive, totu cu acestu zelu si staruin-tia, şcolarii esiti din scól'a nóstra comerciala se vor apropia de tient'a prefipta unei Academii comerciale, cu deosebire déca se va tace cur-sulu acestei scoli de 4 si nu de 3 ani, dupa cum este proiectatu. E r a ce privesce clas'a I. a scólei reale, nu potu decâtu se laudu tactulu didacticu cu care au sciutu profesorii respectivi se intro­ducă pe şcolari in sciintiele reale. Cu deosebire erá imbucuratoriu sporiulu, ce l'au aretatu ele­vii acestei clase in matematica si desteritatea câştigată in desemnulu geometricu. — Déca se va purcede si cu urmatórele dóue clase reale totu in modulu acest'a, atunci vom avé in Brasiovu o scóla reala inferióra romana, care va aduce fructele cele mai frumóse pe campulu celu sterilu alu viétiei nóstre industriale.

Totu in timpulu acest'a, adeca in 25 si 26 iuniu s. v. s'au facutu esamenele si la scólele normale cu 4 clase de copii si 4 clase de copile sub inspectiunea rever. Diu protopopu I . Petri cu. Aceste scoli populare onfesionale, acomodate in privinti'a invetiamenfului planului prescrisu prin legea dietala X X X V I I I din 1868 anca au doveditu din destulu, ca 'si iutielegu misiunea loru. Respunsurile scolariloru in genere au fostu multiamitóre. Despre corespundietórea în­tocmire a acestoru scoli s'a potutu convinge intre alţii atâtu Dlui rJaritiu tramisulu inspec­torului scolariu alu regimului, catu si mem brulu consistoriului archidieoesanu din senatulu scolasticii, Dr . I. Mesiota care ambii erau de fatia la aceste osarnene, repr esentandu s ipe nenorocitulu principiu dualisticu. Apropos, de Diu G. Baritiu 1 Tare s'a miratu tóta lumea cum de D S a pasivistulu celu mare s'a potutu decide, a servi de instrumentu regimului la in-spectionarea scóleloru po polare confesiunale. Dsa dupa cum am aflatu positivu de la corpulu profesoralu de aci, nu s'a inlesnitu nici odată, de candu esista scólele gimnasiale romane a luá parte la esamenele publice, nici chiaru candu se afla la gimnasiulu aoest'a si fiulu Dsale, si acum'a alerga cu atât'a zelu a face servitiu re gimului, desi in legea amintita despre scólele populare sta espresu, cà numai inspectorulu séu asistentuiu seu are indetorirea] a visita scólele confesionale odată pe anu, éra despre membrii senatului scolariu distr ictualu séu co mitatensu nu e nici o amintire. Dara despre inspectiunea regimului vom vorbi in p. I I I alu acestei corespondintie, acuma se trecemu la in cheiarea esamoneloru publice. In 27 iuniu se tienù in fine esamenulu oralu cu maturisantii gimnasiului. Aceştia 8 la numeru dupa o esa minare de 8 óre se dehiarare toti de maturi pentru frecuentarea unei Universităţi. É ra du­mineca in 28 dupa ce luare toti şcolarii im priuna cu corpulu profesoralii-invetiatorescu si cu Efori 'a şcolara parte la s. Liturgia si la rogatiunea de multiamita pentru seversirea anului scolastiou, se intorsere cu toţii in sal'a cea mare a gimnasiului. Aci in presenti 'a unui publicu forte numerosu de ambele secse, in cepii solemnitatea cetirei clasificatiuniloru si impartirei preraieloru cu o adresa de multiami­re adusa din partea conrectorului Dr. S. Mesiota tuturoru binefacatoriloru si sprijinitoriloru ace­storu scoli si cu o ferbinte rugare catra aceştia, case binevoiésca apatroná si de acî nainte aceste institute romanesci de crescere si invetiamentu. La acestea respunse Diu comisariu archiepisco­pescu J . Baracu multiarnindu corpului profeso-ralu si invetiatorescu pentru ostenelele salo. Dupa acést'a urmà cetirea clasificatiuniloru si împăr­ţirea premieloru, éra solenitatea se încheia cu câteva cuvinte rostite de prof. J . Lengeru, care esindu din corulu profesorilorusi-luà diua buna atâtu de la aceştia câtu si de laintregulu publicu romanii din Brasiovu.

Unu Brasiovénu, (Va urmá.)

T E A T R U N A T I U N A L U .

Oresci'a in Iuliu. — Orasîulu aoest 'a in Transi lvania, patri'a romaniloru, câştigată cu 8cumpu sânge,-fu ferice in dilele trecute a bine ventá pre fiii sei cei fideli in midiloculu seu, pe diu M. Millo si respeptive pe societatea dsale multu renumita si si mai multu dorita, despre a cărei perfecţiune artistica fraţii noştri intru Traianu, cei din Brasiovu si Sabiiu pre-venindu-ne, in adeveru ni-au luatu cuvintele si la-a datu degiá in publicitate.

Schimbarea marsrutei dlui Millo din Sabiiu in locu de Clusiu spre Orescia, a fostu, pecum am intielesu aicea, din caus'a unei provocări indireptate catra celebrulu artistu prin bravi i natiunalisti din Oresci'a si din ju ru care provo­care s'a oteritu cu ocasiunea adwnarei ambu­lante pentru Asociatiunea Transilvaniei in di'a a treia de Rusalie, si la care a luatu iniciativ'a d. Michailu Dobo secretariulu judecatorescu căruia detorimu cea mai ferbinte recunoscin-tia fratiésca mai vertosu càci densulu a pur tatu tóta corespondinti'a si s'a ingrijitu pentru crearea tuturoru celoru necesarie. —

D. Millo a sciutu din corespondinti'a pre-mérsa, cà in Orescia nu esiste teatru regulatu ; totuşi ca se nu se védia a despretiui patrio-tic'a invitatiune ce i s'a facutu si ca barbatu raru in artea sa si tocmai atatu de amabilu si natiunalu in portarea sa ca se nu descu-ragieze animele mai multoru fraţi de sânge, macaru cu daun'a sa, a grabitu spre a satisface dorului nostru celui mare. —

Deci, sosindu cu societatea sa in Oreäcia iu 4 a lunei curinte in timpu de trei dile si nopţi, cu spesele proprie si cu ajutoriulu neo-bisitiloru sei tovaresi, prefăcu spacios'a sala de la contele Szechenvi intr'o scena, cum nu s'a mai vediutu in orasiulu nostru.

Asiá a urmatu patru representatiuni, in 7, 9, 10 si in 11 . a I.e. ante miediulu nopţi ince­pendu-se cu „Lipitorile sateloru" finindu-se cu „Prapasti 'a Bucuresciloru." —-

D. Millo a fostu invitatu si venise pentru trei representatiuni,inse dorinti'a publicului,ma-nifestata cu entusiasmu, l'a oonstrinsu a mai dá si a pa t r a .

Speptatorii — nu se pote descrié, ce în­cântaţi au fostu ; aplausele atâtu din partea bar-batiloru, câtu si din ceea a şesului frumosu, intrerumpeau oursulu representatiuniloru a de­se ori minute inregi, éra buchetale de flori alese si prime de celori naţionali se auruncau cu gra mad'a asupr'a dlui M Ho si a braveisale socie tati, precum intr ' adeveru toti pé de plinu le meritau. —

Vrendu nevrendu, vediendu numarulu speptatoriloru, sum silitu a atinge cu buouria, cà afara de orasieni au partecipatu si străini din j u r u in numeru mare, inse cum s'a obser-vatu, pe d. Millo si pe brav'a-i societate a in-curagiat'o nu atâtu numarulu, celu mare, oi entusiasmulu speptatoriloru.

Din ju ru , ocupau looulu primu bravii fraţii Deveni, carii participară in numeru mai insemnatu si nu încetau a si manifesta plăcerea eu unu entusiasmu esaltatu : apoi bravii fraţi Zarandeni, carii si eu acésta ocasiune aici in Orescia, casi alta data ori si unde, n'a intrele-satu a si dovedi interesarea de totu oe este na tionalu ; — au mai partecipatu si alţii din inde-partare si mai însemnata, pana si cu dame ai in numeru dostulu insemnatu, de acarora pre sentia d. Millo multu s'a bucuratu.

Cu maohnire inse caută se atingă cà intieleginti'a din cele 14 comune tienetórie de Orasiu, anume preoţii, peste totu bine avuţi, invatiatorii, notarii judi comunali, mai nu se observau.

Caus'a — nu schi, cui, séu cărei negri gintie ar fi s'o ascriu !

Amintescu in fine cuvintele de despăr­ţire ale dlui Millo, pe cari le adresa catra publi-culu speptatoriu dupa representatiunea din urma, candu de repeţi te ori, cu intrég'a i so cietate, prin aplause sgomotóse si intonări ge­nerale do „se traiésca!" fiindu chiamatu pe bina, disc cele mai dulci cuvinte de adieu, plinu de patriotismu si semtieminte naţionali, eschiamandu intre altele, „nume uiUti cà-ci neci en nu ve voiu uitá in veci !"

In 12 a lunei d. Millo si cu societatea sa pleca spre Clusiu, petrecutu de cele mai sincere urcări de fericire.

Ca unu ce caracteristicu mai aflu de lipsa a insomná, cà, dintre romanii de aici, unulu, d. Ioane Balomiry, senatore la tribunalu in locu, óspole odenióra a umoristului, pore clitu pe timpulu ablegatiei sale ia Pest'a „Bala

mare celu frumosu,u n'a primitu invitarea de sus-riere, ma sub decurgerea representatiuni-loru si-a cumparutu unu locu de clas'a a treia !

Unu prelegrinu.

Aradu, 19 Iuliu 1870. Renumitulu ar­tiştii natiunalu .Milou prin telegrama au avi-satu inteliginti'a de aiciá: cà s'a resolvitu a ne onorá cu câteva representatiuni teatrale. — S'au tienutu conferintia si alegendu-se unu comitetu, se vor face despusetiunile necesarie in privin­ti'a teatrului si celoru alte necesarii.

— P. —

Brasiovu, 3/15 Juliu 1870.

Onorate Domnule Redactoru ! Pretiuit 'a nóstra foia „Albina" aduse in nr. 54. a. c.

' in t re Varietăţi o corespondentia despre pri­mirea rece a psantiei sale dlui Episcopii Popasu ih Brasiovu.

Fiindu cà din intréga acea descriere tre­bue sè deducu, cà diu informatoriu séu nici

inâusi n'a fostu bine informatu, séu a avutu

unu scopu óresicare d'a vateraá in tote laturile ;

de aceea Vinu a descrié primirea psantiei Sale

obiective, cum s'a intemplatu ; apoi ceva pu-

cinu" voiu observa la intentiunile dlui Core-

spondinte.

In 3 Juniu a. c, s'a auditu aici, cà proto-

popülu I . alu Brasiovului a mersu se intimpine

pe Mari'a sa D. Episcopu Popn su la comun'a

Vladêrii, dóue poste depar te : fiindu cà d'acolo

trecea catra Vâlcele,

Intielegendu de acést'a si alţii, au mersu mái mulţi diri intieliginti'a de aici cu vr'o patru trasuri intru intimpinare. P r e la 5 óre sér'a sosi d. Episcopu in numit 'a comuna si vediendu acesta intimpinare asia departe, a fostu forte surprinsu si s'au bucuratu, in câtu neci se-lu|binevèntàmu nu ni-a datu regadiu. De

àcl psanti'a sa, insotitu de intimpinatori intrà

in protopopiatulu I. alu Brasiovului. Preoţii noştri din comun'a Tientiari au esitu cu cre­ştinii lor*(t numeroşi si l'au intimpinatu cu limita ceremonia. Dupa acést'a facura rogaminte se intardie putinu in comun'a loru unde au si luatu unu dejunu. Mergendu de aici, i-au mai facutu intimpinare preotulu si creştinii noştri din Halchiu si din alte comune pre unde a trecutu.

Dupa acestea indata ce preotimea trac-tului I . alu Brasiovului.si negutiatorii brasio-veni s'au incredintiatu — nu pe cale oficiósa, ci din vesti, cá Mari'a sa D . Episcopu Popasu ar fi la Elöpatacu, au mersu acolo toti preoţii tractului I. alu Brasiovului cu dd. Protopopi Iosiiu Beracu si Ioan Petricu in frunte, aseme nea repvesentantiele biserieesci de la S. Nicolae si din cetatea Brasiovului, din corpulu protesso-ralu, si vre o 14 negutietori de frunte si au bineventatu pe meritatulu barbatu. Toti a nume fiindu pentru acést'a, au rugatu pe psanti'a s'a, cà se cercetedie si pe Brasioveni ; la ceea ce au apromisu cu accentu, cà doresce acést 'a ; dar n'au voitu se ne spună, candu ne va cerceta.

Pe la 14/26 Junie a. c. vorbiau unii din rudenii, cà d. Episcopu Popasu va cerceta Bra-siovulu in dilele urmatórie. Preotimea locale in acést'a dia de dumineca a vestitu prin biserici sosirea psantiei sale si a provocatu pe poporeni la intimpinare si primire deosebita. Acést'a intielegend'o d. Episcopu, se vede cà nu i-a pla-cutu, fiindu cà avea se vina la ai sei ; de acést'a va fi otaritu se sosésca in Brasiovu fara sgo-motu si candu brasiovenii neci nu erau toti sculaţi.

Dreptu ca l a 16/28 Juniu sér'a vorbiau unii din rudeniile psantiei sale, cà in diu'a urma­tória va sosi in Brasiovu. Omenii si făceau pregătiri de intimpinare cu trasuri si oalereti, inse d. Protopopu I . alu Brasiovului opri seriosu acést 'a in urm'a îndrumării primite si cu ar-gumentulu, cà vrenduse-i faca multiemire, se nu-i faca neplăcere dlui episcopu, carele s'a pronunciatu oteritu, cà vré sa via in Brasiovu ca a casa, fara neci unu feliu de ceremonia.

In 17/29. Junie a. c. candu nu erau 7 óre deminéti'a, ne pomeniramu, cà meritatulu nostru óspe sosesce, clopotele din Suburbiulu Brasiovulu vecbiu si de la S. Nicolau vesteau acést'a. E r á insotitu numai de o trăsura a con-rectorului gimnasialu. Dupa sosire la 10 óre antea pràndiului a cercetatu biserica S. Nicolae;

Sunetulu clopoteloru adunase i oporu numerosu. Preoţii i facura primirea bisericésea in ornate si poporulu ascept'a binecuventarea Pastorului loru. Totu asemenea s'a intemplatu si la bise-ric'a S. Treime de susu Diu eoiscopu, dupa cuvenitele inchinatiunei, tienù unu cuventu pa-rintescu cu care mangaià si ienbucurà multu pe creştinii noştri. La 11 óre se începură bine-ventarile ; preotimea in corpore, corpulu pro­fesoralii, negotietorii, representantielc biserici-loru, si alţii deosebitu prin conducătorii corpuri loru si-au rostiţii bineventarea s ibucuri 'a .

La tote aceste corpuri pré santi'a sa si-a sprimatu tóta multiemirea sa ; dovéda destula, càci nu se indura se le lase a se 'ndepartá de la sine. In 18/30 Jun iu cerceta clasele gimnasiali, comerciali, reali si normali, unde in adeveru, s'au adapatu de multa multie­mire, si la 7 ór/3 sér'a, insotitu de mai mulţi, a plecatu cu post'a catra Sibiiu.

Acést'a a fostu vediut'a si primirea, si credu cà ori cine va ceti-o-se va incredintiá cà n'a fostu „rece" ci caldurósa. Deci ce alta primire ar fi doritu d. Corespondinte ? au dóra o primire sgomotósa ? Acést'a neci decum n'a voitu s'o primé8ca d. Eppu. Au ] omenindu d. corespun-dinte de mésa, a doritu banchet uri ? Erá in postu si neci-decum nu se potriviá. De acetea s'a facutu présantiei sale candu a venitu antaiu ca Episcopu la Brasiovu. Atunci candu psanti 'a sa nu audia ca acum, cum se vaiera Brasiove­nii de treburi rele in politica, in afaceri de co comerciu si in tóte. Apoi fiindu la Vâlcele, pare cà erá intre noi de vr'o 5 septamani si i sciamu tóte cugetele inimei parintesci si sciamu, cà incunj ura orice demustrat iune.

Nime mai multu ca profesorii erau plecaţi a-i dovedi câtu se pote de stralucitu recono-sciintia ; inse erau convinşi cà parintele nu vo-iesce sgomotu.

Apoi este aici o societate dintre inteli-gintia, care la alegerea membrului sinodalu s'a interesatu forte multu, pentru ce nu s'a interesatu de cele dorite de d. cor. d'o primire sgomotósa? de siguru de aceea, fiindu cà n'a aflatu cu cale.

Negutietorii au facutu intimpinarea cu-viinciósa dar n'au fostu toti, ce e dreptu, pen­tru cà. sciindu cà nu place ostentatiunea, si — căutau de treburile loru.

Astfiliu este adeverulu si astteliu rogu se privésca lucrulu si diu corespundinte ; càci nu potu supune, cà dsa din adinsu se fia voitu a face injuria tu turora !

Este — credu — timpulu se numai pla­tinau meritele barbatiloru cu forme despretiui-tórie, cu fanfaronade, cu sclavisme din scól'a absolutismului.

Incheiu cu cuvintele unui filosofu ger-manu ; „Incredete mai putinu acelora carii te complimentéza mai multu, acesti'a sunt séu Daivi, séu maliţioşi ; unu omu adeveratu no-bilu onoréza pe altuia fara, ca se-si umihjsca demnitatea «a." X.

V a r i e t ă ţ i . (Federatiunea si Redactorele ei d. Ro­

manu) luni'a trecuta, in 18 a. c. stetera naintea curtei juratiloru din Pesta pentru unu articlu publicatu acum unu anu, prin carele de unu d. magiaru D . Sándor se ataca pactulu dualis-ticu si părinţii lui dnii Beust si Andrássy fora tóta crut iarea; ér despre Transilvania se dicea, cà „s'a fusiunatu cu Ungaria prin fórtia, contra protestului Romaniloru, cari compunu majoritatea absoluta a locuitoriloru, conclu-dendu : „Uniunea făcuta in 1867, casi cea din 1848 este dara illegale si candu o numimu ne-magiarii legale, nici noi nu credemu cea ce di-cemu;" — si mai de parte adaugendu, cà „Ro manii din România libera nu potu vedé cu in­diferenţi smu cele ce se petrecu in Ungaria si Transilvania : asupirea fratelui si uciderea so-rorei nu póté se producă in frate de câtu sen-tiementulu de resbunare."

Procurorulu publicu voiá se califice aceste spressiuni, de atâtea ori repetite in foile rom. uatiunali, de provocare la rescólaa si de ten-dintia d'a conturba cu violintia ordinea si lini-scea publica. D a r juraţ i i , cu maioritate de 11 contra 1, pronunciarea veredictulu de „nevi-nouait/." ' '

Pr in acestu veredictu, dupa „Fed.^ gu-verniulu magiaru este condemnatu de insisi connatiunalii sei independinti. Noi bucuroşii

am dice si mai multu, am dice ca — guver-niulu si maioritatea lu : , chiaru iegelatiunea un-gurésca, este condemnata do unu scaunu de juraţ i , déca din nenorocire n'am avé naintea ochiloru precedintie contrarie! „Stat pro ra tione voluntar" Bâta numai altu ventu, si de securu fraţii magiari si domnii jura ţ i — vor ju­deca despre noi altfeliu. Sente acést'a si „Fed." candu eschiama : „O de ar fi inspirata naţiunea magiara de aceste sentierninte n u n u m a i in tim­puri viforóse, precum sunt cele de astadi !"

= O plansóre amara, amara nu atâtu 1 entru cuprinsu, câtu mai vertosu pentru stilu, ni tramite unu stimabilu tieranu alu nostru, ce •se subscrie „jude comunalu" — dintr 'unn 3atu langa Fagetu. Este contra dlui protopopu di­strictuale, pentru unele abusuri de oficiu si a-nume pentru unele pretinse essactiuni. Obser-vàmu, cà o plansóre d'astu stilu si cuprinsu nu se póté publica intr'o gazeta, dar mai vertosu, cà loculu competinte pentru astfeliu de plan-sori este Consistoriulu diecesanu. Déca inse este, ca diu protopopu se fia numai reflectata : apoi credemu cà prin acesta scurta notifia s o-pulu va fi ajunsu.

T R I B U N ' A P U B L I C A :

Parintele protopopu Seimanu din Ciacova ne recérca a publica urmatóriele ca respunsu din partea Santiei Sale la cele publicate in nr. 54 alu „Albinei " Respunsulu S. Sale ilu dàmu aci cu propriulu stilu si propri 'a sa otografia (in câtu avemu semne,) càci nu ni-ajunse tim­pulu a-lu descrié, dar mai vertosu càci o ase­mene menageria de ortografii ar fi paguba se re-mana ascunsa de la faci'a publicului ce vré se se desfete. Éca serisórea, o punemu in Tri-bun'a publica :

Illustrissime Domuule Episcope! si Venerabile Consistoriu !

Humillime referu, quo en sensu §• lui 42 den Statutu organicu dd. 31 Maiu a. c. prin cerculariu protopresbyterale, pentru crearea scaunului, Comitetului, a epitropiei, si pentru alegerea membriloru, cari se apere si se envi-ghieze a supra schóleloru Confessionale den Tractu Csakovei, credincióse implinindu tóte de V. Consistoriu en Instrucţiunea dd. 18 dec. 1869 sub Nr. Cons. 1198 mie tramisse ordina­

tiuni, pe 15 iuniu a. c. am convocatu, pros-criindu-le objectele pertractande, pe toti depu­taţi pe come mireni, si cei preotiesci, qua en facia locului Ghiladu se se adune.

Aici adunandu-se toti, a foro de unicu deputatu Obadenu , dopo tenerea servitiului Domnedeescu, a invocări spiritului Santu, si à teneri den parte-mi unei Cuventari propusului aceomodate, S'a deschişii Synodu protopresby­terale ; — entru cari pene la doue hore dopo à mediu, tóte en susmenţionata Instrucţiune Con­sistoriale proscrisele objete, en cea mai buna harmónia, si decente portare s'a adussu la do­ritul fine. — Aici m' redicai cuventu, si dissei „Domni mei! fiindu quo cu adjutoriu lui Dom-nedeu objectele de Ven. Consistoriu la ordinea dielei pusse sunt finite, se se encheë protocolu."

NB. Inter parenteşim, pene a ici declaru, si cu subscrierea mea intarescu protocolu de validu. -

Acnm se redica D . deputatu Vince Papu si encepu se propună reducţia paroohiei va­cante, si impertirea sessiunei den Ghiladu (NB am de observata, quo objetu reducţiei a cestia eu contra prescrissului sensu den §. 9 fora à mi se dá de soire, enco cu o liţua si mai multu de diele n' ainte parintele Grigorie Petro den Ghiladu empreuna cu Diu Vince Papu ttindu de doue ori pe sub mana Synodu parochialu en Ghiladu au hotaritu reducţia vacantei Parochii) - - Si a se la propunerea Dlui Vince Papu dissei, quo objetu à cestu de reducţia à paro­tidei Ghiladane nu ë la ordinea dielei, neque quo ë pentru astadi ensiratu de V. Consistoriu eu instrucţiunea présente, nu se pote, neque puo engheduiu se se ëe la desbatere. — Ma Diu deputatu Vince Papu instigatu fiindu prin trei preoţi mai biene dissu Judi Iscarioteni, adeco prin preotu Triton Terranu din Petro-manu, cari , nu numai quo, dopo negrele a lui cunnoscute fapte cele intrigante, quo nu merita à fiere deschilinitu, ci neque de daru preotescu nu ë demnu ; Apoi prin ginerele suu Michaile Radu preotu Macedoniei, si prin preotu den

Ghiladu Grigorie Pe tco , dieu sumutiatu si eu contra mea cu de temporiu pregat i tu fiindu au luatu sus memoratele mele legale assart iuni en batjocura, si a contînnatu objetu suu de reduc-ti'a parochiei : — Si a ee observandu eu dispre-tiunea legalei protinderi mele — fui coactu à m' luare refugiu la à duoele punctu din §. 46 à Statutului organicu, si in' luai de la Diile loru sanitate buna, si endepartandu-me, lassai Sy­nodu protopresbyterale ne encheiatu, dissolutu.

Illustrissime Domnule E p i s c o p e ! si V. Consistoriu ! à ici Vo confiteu, quo dopo ma-: matura mea censura, objetu a reducţ ie i pa ro-chieloru 1' adjudicu numai si unice Congressu-lui Nationalo-Ecclesia8ticu, de compétente : si neque la un altru foru.

En fine exoru Il lustri tatea Vóstra si V . Consistoriu, qua sc aveţi părinteasca inclina-tiune quatra présente cererea mea si se citaţi pe cei trei de ordinele buu vendietóri preoţi en aintea V. Consistoriu, si pentru intrigele loru pene acum en contra autorităţi à tot clerului tessute aspru sei mustraţi , quaci d' al trmentre-le, den à ceşti trei preoţi cu totul fora sufletu si fora Douinedeu pene en fundu inimi stricaţi, daca de cu temporiu nu se voru pone en cor-rec t iune , à tunci si cei de acnu bunu preoţi se voru envenina den trensi.

Sa iu tandu Illustritati Vostre santitele mani remaneu.

A Illustritati Vostre si à V. Consistoriu. E n Csakova 17 iuniu 1870.

humiilimu servu loanne P . Seimanu,

proto près by teru.

Ea ta Prea 'honorata Noţiune romana, a se a decursu Synodu protopresbyterale in Ghi­ladu ; eres nu pe come, cei trsi mititi unilate rali si fora consciintia en Gazeta subscri3si barfelescu.

loanne P . Seimanu. protopresbiter a Tractului Csakova.

Concursu. Pentru vacant'a parochia din Paniova,

protopresbiteratulu Hassiasiului, cttulu Temisiu, indiestrata cu emolumintele de o sessiune de pamentu, 30 cliible de cucurudiu ca biru anuale , si stola de la 84 case parochiale, se escrie con­cursu pana in 2 augustu a. c. pana candu dori­torii de a dobândi acesta parochia sunt a visaţi , recursele loru provediute cu testimoniu despre sciintiele teologice si cu atestatu consistoriale despre cualificatiunea loru, adresate cat ra sino­dulu parochialu din Paniova, a le substerne distr. d. protopresbiteru, post'a ultima Chisetó.

Comitetulu parochialu din Paniova. Cu scirea si învoirea mea : Cons tand inu

Gruiciu, protopresb. Hassiasiului.

Concursu. Pentru ocuparea postului invetiatorescu

din opidulu Radna, comitatulu si protopresbi­teratulu Aradului, cu care sunt impreunate ur­matóriele emoluminte :

a) in bani gat'a 200 fl. v. a. b) 20 m. p . grâu curatu ; c) 8 m. p . malaiu ; d) 12 stangeni lemne, si cortelu liberu. Doritorii de a ocupa postulu acest 'a, sunt

avisati a 'si tramite suplicele catra domnulu Protopresbiteru alu Aradului pana in 15/27 augustu a. c.

Concurenţii carii si-au tramisu îecursu-rile pe bas'a concursului deja publicatu, — n 'au trebuintia d'a concurge de nou.

Radna, 5 Iuliu 1870. Dupa avut 'a contielegere cu Diu pro to­

presbiteru tractualu. Comitetulu parochialu.

Cursur i le la burs'a de V iena . (Dupa inscintiarea telegrafica din 28 iuliu.)

Imprum. de statu convertatu cu 5 % 52.— Imprum. nat iunalu 60.10 Acţiunile de-creditu 202.50 ; - sortiurile din 1 8 6 0 : 817.50 sortiurile din 1 8 6 4 : 94.50 ; Oblegatiunile des-sarcinarii de pamentu, cele ung. 72 .— ; ba-natice 6 5 . — ; transilv. 67 .— bucov. 7 5 . — argintulu 128 .50 ; galbenii 5.96 napole­onii 10.72.

Editoru si redactoru respundietoriu : VINCENTIU BABESIU.