Apare in 1/13 si 15/27 a lunci. — Pretiulu pie unu anvi e 4 ti., Va any 2 11. pentru Romani'a pre anu 10 franci — lei noi.

-:

D O M N U L U T U D O R U . ) Novela i s to r ica c r ig ins l a . —

[Premiata cu 100 franci.] (Urmare.)

In noptea ce a urmatu cu ploia sgomotosa o j nei cadiu inclusa după ei, Paun'a ar' fi strigaţii: trăsura feri din dnumi, aprope de gradiu'a mo-nastireij ce era incungiurata cu unu zidu de pe­tra. Doi omeni înveliţi deschiseră mic'a usîtia, apoi din gradina trecură in curtea cea pardosită. Intu-nereculu era adencu, inse prin ce intunerecu nu pătrunde ochiulu celui ce iubesce ?

scăpata!... scăpata,

Indesiertu asceptâ deminetia maic'a staritia scularea novitiei, — ea sciă câ fet'a in nopţi fârâ somnu abia spre diua prindea odihna — socoti lotusiu câ dela ceasulu de rogatiuni nu va lipsi.

La capetulu trepteloru era o fiintia indosita, — I O sora iii trimisa se vedia caus'a intardîerei. Per-boeriulu se apropia intrebâiidu: — cum stamu?

Bine! respunse ea forte incetu. Ti-ai tienutu parol'a! dise doftorulu, câ-ci ei

erau. — Se tienemu si noi pe a nostra. Si o punga cu auru cadiu in manile ei.

Apoi i câleuzî pe trepte, ascuitându la fie­care pasiu. In ambitulu intunecatu deschise o usia, ace'a ce dandu catra chiliale novitialoru — era incliisa si deschisa numai de mâna prioresei, —

delele erau inca trase, tăcerea netulburata - - a buna-sema eră inca cuprinsa de somnu tener'a no-vitia. Stariti'a era multu mai stricta, decâtu se nu merga ins'a-si a se incredintiâ. Ce mare î-i fii surprinderea cându descoperi ca Paun'a dis­păruse.

Mani'a î-i fii cu atâtu mai nemărginita, cu câtu nu găsi modulu prin care esîse fet'a.

îndată se trimise Corbianului uuu curieriu asia fiindu in buna-credintia, câ veghiaza cu o in- [ a-i dâ in ştire, infricosiat'a ruşine. — Elu o pri-tieleptiune rara, ' mi togmai cându la altariulu monasticei Tismana,

Cându intra doftorulu la Paun'a, ea asia era j stătea Paun'a cu salba si giulgiu de miresa si de perita, incâtu numai vorb'a boeriului o sustienu. j lângă ea Oltenulu, er' inainte preotnlu Nicodimu ce Dar' nu er;i vreme a schimba fragedîmi, —• dorulu j invoca binecuventarea ceriului, asupr'a legaturei si dragostea trebuiau se tacă. Boeriulu o învelise— ; loru. portares'a asiediâ o rochia lângă patulu preste j Acesta fuga indrasnetia se latî totu asia de care trase perdelele, — e>a Paun'a se credea pra- iute, câ si vestea ca ispravnieulu judetiului Gorju da a unui visu dulce, a cărui desceptare avea se j se pomenise totu in ace'a nopte calcatu de nisce fia veninosa. : voinici, ce nu-i facura alt'a, decâtu luară pungile

Esî câ o umbra după alte umbre, si candu • din lad'a ispravniciei, adecă: sudorea mocartieni-atinse ventulu obrazii ei aprinşi, er' usi'a gradi- \ loru — după cum numiâu grecii pre tierani. —

42

Totu asie" o patîse vetavulu oc.îeloru nar i si mai câţiva arendaşi si boieri, cunoscuţi de fârâ mila si Ddieu.

Aste hoţii facura mare sgomotu, diceău ca este haiduculu Nitiu, era alţii sioptiâu ca tieranii s'ar' fi intieiesu la olaita, a dâ navala in asupri­torii lorii,

începură minunile. — Poporulu se improtiviâ a dâ birurile, câ-ci avea se sustiena pre cei ajunşi la sapa de lemnu. Ei cercau drepturile straino-siesci, tragundu-se spre acele trei iudetie fericite, la câte unu signalu ce erâ forte misterioşii. O ve­selie începu a isvorî — ciocăneau la arme, si se întreceau in lupta.

Veniâu prin nopţi adenei cântându cântece ne mai pomenite. Unu entusiasmu le vibra glasulu, intonându:

„Dpla vale in Ornetiu KstP-unu mare nuculptiu, .Nunii marc frunnVa-i rara .Şi-in (Iu piângu cucii din tiera, Si sp plângu si se gplescu Ca-au pitrduUi bu:m stramosiescu . . .

Erâ dara in o dalba dîulitia, candu se vedea unu neuasiu flăcău tiencndu spre Cernetiu,*) in-câtu pâraia drumulu sub petiorele lui. Mersu i-erâ sprintenii, tieneâ capulu câ bravii, iară ochii î-i rotiâ câ vulturulu din stânca. Asiâ erâ de stru-menu câ feru'u, asiâ de indrasnetiu câ voimculu, si asiâ de impunatoriii câ regele cu coron'a de podoba.

Tieneâ o mâna la sierpariu, si mergea câ dusu de vertegiulu unui dorn, incâtu se uita ome­nii după elu câ după unu Iorgovanii din poveste. Nune nu-i dîceâ pe nume, toţi se închinau cu stri­gatul u: — Se traiesci Mari'a t 'a!

Cându intrase in satu, la cas'a cea domnesca, singura, de alta data, nisce bracje pline Iu cu-prinsera intr'unu tîpetu de bucurie.

Păuna! esclamâ elu sărutându fruntea unei femei rumene si fericite — câtu esci tu de gin­găşia in asceptarile t'ale, — me faci se credu ra-iulu aici pe pamentu

Ea 'si puse capulu pe umerulu lui sdravenu, era elu o strinse ferbinte catra sine.

Mai multu tempu jacu in acesta, tainica feri­cire. — Păuna eră unu angeru, era elu iubindu încetase de a fi falnicii si indrasnetiu.

Femei'a apretiuî acesta schimbare a lui, tal-macindu-i prin o dulce semtire, câ amorulu este ce ajuta a redicâ seu resturnâ popore si tronuri. Amorulu e Dieitatea ce isgonesce grigile; elu nu­mai pote se îndoiască uobleti'a si virtutea la trept'a de vitegia si patriotismu.

*) Fogfea capitala a judetiului Mehedinţi — pre a cărui loca s'a redicatu mai târdîu orasiulu: Turnu-Sevei'inu.

Amoru si patria! — murmura elu, suntu ca­rii 'mi dadura vietia. Fie-care palpitu, ruga ori pietate voiu jertfi loru, — câ o sânta tămâiere se se redice cugetarea mea la ele.

Amorulu î-i erâ gingăşia câ crinulu, divinii câ n?vînovati'a. — dar' ore patri 'a? Oh! ceriu po-ternicu, in ce intunerecu jaceâ ea? — Fruntea natiunei ce se redicâse odiniora pana la nori, acum erâ trista si plecata in umilintia. — Avea ore când-v'a se se schimbe, seu o se remana in veci totu asiâ ?

Nime nu erâ se-i respunda la aceste idei si­nistre, nici o umbra seu geniu care se-i arete ca­lea, pentru a mântui poporulu iubitu.

Erâ cu durere in sufletu, dar' cu credinţi» inca vina in pieptu.

„Tudore grai Paun'a — nu sciti gândurile t'ale, dar' se sci ca versese ori-ce turbura re preste noi, voiu suferi bucurosu pentru tine si

, dragostea nostra. Mărturisirea ei fu isvoru de noi nedtjdi. Oh !

lumina si luminatorea gândirei — dîse elu, oh! ceriu induraţii, lasa-me in lupta se risipescu mi-sieli'a, si se scapu patri'a de umilire! Ddieuîe, o învingere ceru pentru glori'a României apoi chia-me-me vecfa neincungiurata — voiu li îndestu­laţii, câ-ci steu'a vietiei mele m'a lumina si a-colo.

„Da! Tudore, uniţi până la morte, uniţi si după morte Mâna in mâna si acolo, unde sorck. ceriului va incungiurâ capulu teu falosu cu cunun a s'a sânta, voiu fi totu lângă tine, cu dragoste sî nvdintia."

Boeriuîu o sarutâ fierbinte. Cuvintele ei do­vediră, câ din sfii t'a feta se desvoltâse o femeia sacrificatore. Părinţii ei inversiunati nu-i iertară fug'a din mdnâ.stire — dara ea făgăduise a se are-tâ vrednica de iubirea loru.

— Păuna! dîse elu cuprindiendu midiloculu ei subţire — ursit'a omului e schimbatore si eu vreu se scii totu ce se petrece in sufletulu meu.

Boerii si tieranii ce vedi la noi i-am rescu-! latu atunci, candu te vediui pe tine Icon'a t'a a i mersu de atunci cu mine, si nu m'a mai parasitu. i Si de ar' pote vorbi noptea ti-ar' spune ce am

suferitu cându audîi de fagaduirea maicei s'ale; — si de câte-ori, dusu de vertegiulu unui doru ne-stinsu, ocoliam monâstirea unde erai tu.

O suflare de ventu scutura tablele ferestrei, ce dâ in curtea ocolita de tufitie inmugurate. Boe­riuîu rupse firulu vorbei, câ-ci nisce câni începură a urla câ in ajunulu unei intemplari fiorose. Usi'a din prejma se deschise, unu slugariu intra spu-nendu câ din rescrucea codrului se apropia o ceta de omeni armaţi.

Voru fi nescari-va boeri — dîse Tudoru, — dora intorce chiar' Arbore din vale?

43

Ba! dieu stapene de suntu ei. Toţi suntu pe cai, ca la venatu de mistreţi .

Ei ba! apoi mergi le deschide porţile, se nu dica carev'a câ boeriulu Tudoru nu scie se intim-pine după cum se cade pre semenii sei.

Slug'a esî — după elu si boeriulu, câ-ci ză­ri cum se slobodiâ preste ingraditura unu omuinaltu.

Desî era numai umilii — treb'a era prepui-tore. Slug'a se sî inverti'â după o pragîna, dar ' ospele nu poteâ fi reu, câ-ci sgrabalatu si rup tu de carne se arunca la genunchii boeriului, rogan-du-lu se aibă mila de elu.

Bine, creştine, dar' ce te amenint ia? — in-trebâ boeriulu.

Poterasii me gonescu. Nu suntu liotiu, nici ucigasiu; aibi mila, si sfinţii 'ti voru resplati.

Poteâ îi nâcâulu câ la 28 ani, câm busoiu la trupu — nu prea istetiu, si cu fric'a morţii in spinare.

Elu istorisî-se o patiania in care trase cutî-tulu intr 'unn coconasiu, ce vrea a desmerdâ o bieta lelitia inspaimentata. Nimerniculu tîpâ de se por­niră poterasii după elu.

'Im conduse boeriulu in casa, unde cu sia-lulu cingatdrei 'si infasiura petîorulu atinsu de o giulea. Apoi 'si propti capulu, era cu degetele se afunda in pernlu seu rosîeticu. — Paun'a, la unu seinnu a goşiului, aduse nisce vestminte invechite si le puse preste velintele ospelui, —• er' pre capii i-i arunca unu giulgiu câ boeritiele mici, — puse apoi pe mesa nisce fingele. Se asiediâ după ace'a si boeriulu la mesa si câte trei incepura a se sfătui.

Fusese vremea, câ-ci bătături aspre se audiâu in porta. Boeriulu esî intrebându de dorintiale loru.

Hei! clise elu dtipa ce î-i asculta, ve-ti face isprava prindiendu pe nimerniculu ce lovi pe Eu-gheni'a s'a. Căutaţi numai ori ce cotu, ba deca poftiţi a ve osteni si in curtea de josu voru se ve stea la fâşia si argaţii mei, macara ca nu e pre cinstelnicu pentru mine, care me tragu din vitia si me cunoscu cu omeni de cinste.

Cantarâ de-a-rendulu, pâna-ce conducatoriuîu deschise si usi'a unde erâ boeriti'a. O trase inse iute, ochindu cuconele ce se sfătuiau la olalta.

Nu erâ imot rou procletulu perise câ un'a năluca. — Ar' ii apucaţii comandoreîe de nou a I cautâ., câ-ci greculu î-i fagadui-se bunu bacs îs iu .— apoi ce sef! din ast'a pote se-i vina si noroculu. Se temea inse a nu duce pe boeriti in mania.

Plecară fârâ isprava, si Tudoru cautâ după ei cu surisu, câ-ci in consciinti'a s'a insemnâ o ' fapta buna mai multu.

A fostu totu-de-a-un'a caracterist ica romanii- ', lui ospitalitatea, cu care intimpina pe ori cine.

Din ast 'a 'si făcuse ipocrisi'a unu isvoru, spre a inveninâ o vir tute măreţia.

De se gândiâ boeriulu la ast'a, a-buna-se'ma aprindea insusi coperisiiilu sub care adăpostise pe unu sventuratu fâra nume. Dar ' avea o anima mi . losa acestu boeriu, era boeres'a din flore se facu_

[Va urmă.] EMILJ'A LUNGU.

Draguti'a mea. Eu inca am o rTragutia,

O frumosa romancutia; Catu-i Iuţnea semenii n'are,

Fentru-ca-i din vitia maret

Am iubitu-o din pruucia T .. . Si-oiu iubi-o in veci»;

Ca-ci Dumr.edieu mi-o-a datul Se-o iubescu neincetatu T

Candu o vedu cari mergs bine: Anim'a cre:ce in mine î

Candu o vedu ca-i irer;-e reu: Stau se p.eru si eu mereu I

Pre dreguti'a mea romisa, Me intr-ebi: c cum o chiama ?

Humirea ei et amosiegea E : N a ţ i u n e a r o m a n e s c a T

IOS. J. ARDELEANU.

Lui Pe-ru Duli'u, Precum întru o lunca — câudu primaveVa vine — Mii paseri concerteza în dîîele senine; Dar' câ st filomel'a nici uu'a dintre tote Se te patruuda in sufletu si-'ii anima nu pOte: Asia si tu maestre — din toţi câţi au strunitu Pootic'a loru lira la sdrele 'flcaldîtu In luuc'a din „Amiculu Familiei•' gherlanu -— Iu sutletulu meu unica remas'-ai suveranii. Cântarea t'a cea dulce •— ori unde-amu audit'o —• Câ peregriuulu a|»'a in desiertu eu amu sorbit'o Si setea nici odată ea nu mi-a potolitu. Ideile-'ti sublime — poetule iubito — 'Ti punu pe a t'a frunte nu diademe reci. Ci lauri de vi:tia, ce-oru străluci 'a veci Si sceptrulu teu, ce lega o lume 'n armonia, Mai tare-i decâtu sceptrulu din ori ce-'mperatia. Revină dar', revină iu luuc'a t'a iubita Ga se te asculte-o lume, de vdeea-ti multu dorita

C. MO HA IUL'.

Mi-asiu da totulu pentru tine... Pontru ochii toi asiu da Anim'a-mi CP nu-i a mea, Ca-ci de mnltu mi-o ai furatu Prin unu dulce sărutam. Pentiu dulcpa t'a guritia Ti-asiu da raiulu copilita, CP de multu mi l'ai fostu datw ; Prin unu dulce sarutatu. Pentru anim'a-ti curata Mi-asiu da fericirea tota, Fericirea ce-am pierduţii De cându nu te-am mai vediutir. „Mi-asiu dâ totulu pentru tine" Ca-ci fiendu o-dat'-a mea Fericire, raiu si bine Le-asiu sorbi pre bus'a t'a.

44

I>e§j>re amel iora rea rasei nmane . Originea reului; căuşele decrescerei poporatiuniloru ; midilocele pentru a perfecţiona constitutiunile morbide; vieti'a celibatara; mudulu cum ar' trebui se se facă casatoriele; boleb ce impedeca

uniunile conjugale etc. (ŢJrmareJ

III. Am dîsu in nr. trecutu câ este forte necesara o mare

omogenitate in uniunea conjugale, pentru a crea copii de temperamentu, de caracteru si de capacitate in ra-portu cu calităţile ce autorii copiiloru au posiedatu. Ast'felu unu omu de unu temperamentu nervosu, deca va lud in căsătoria o dama nervosa, voru avea mare siansa a procrea cupii, nu numai nervoşi, iritabili, cu caracteru forte necrjitiosu, der' inca si mai multa: co­pii acestor'a potu fi atinşi de afecţiuni nervdse grave, precum suntu hjs'seria, epilepsia, alienatiunea etc. etc; seu deca copii acestor'a voru fi sanetosi, urmaşii loru negresîtu câ voru fi afectaţi de bolele mai susii citate.

Asemenea contractarea maritisiului intre ddue per-sdre de unu temperamentu limfaticii, ambii fiindu blondi, voru da nisce urmaşi cu pncina fortia vitale, si voru ii dispuşi lesne la multe bole, prin caus'a debilitaţii ge­nerale. O deosebita a'i ueafatiuie tonica este necesara mai multu acestoru persdne pentru a modifica dre-cum coastituti'a loru.

O mama phtisica nu trebuie a alaptâ copilulu seu nici-odata; asemene i si-o mama nervdsa; ele trebue se caute nesce doici de-o sanetate perfecta,

Individii născuţi din păreaţi tuberculosi suporta teu alimente prea camdse: cărnurile albe si alimentele slabe, laptele, duele, le convinu mai bine.

O buna igiena, unu aeru curatu, fara se fia rece, . este unu ce utilu in esisteuti'a tuberculosului; organele respiratiunei voru fi lăsate mai multu intr'o stare de linisco; voru evita de-a cânta.

La scrofulosi alimentatiunea toaiea si o atmosfera maritima pdte modifica intr'unu modu favorabilu starea generale a acestei afecţiuni ereditare.

Guttosii se se abtîe de-a mânca multu, si nu tre­bue se mănânce alimente pre nutritive; ei trebue se facă unu esercitiu regulaţii la aeru curatu, pe tempu uscatu si frumoşii.

Iudividiloru nervoşi li se voru interdîce ori-ce emotiuni si ori-ce felin de escese, voru caută mai multu o profesiune cu mai multa linisce intelectuale. Cei pre-dispusi la alienatiune nu trobueseti incuragiati la lu­crări de spiritu, unde creerii trebuescu a se luptă pre multu.

Domnii Broca si Bertiîlon sustieaa câ rasele cele mai puţinii amestecate, cele mai pure, suntu mai puţiuu espuse la afecţiuni, pe candu Trousseau si Boudin spunu câ maritisiulu consanguinu este vatematoriu. Prim'a opiuiune este mai in armonia cu opiniunile ce am emisii in acesta scriere. Deca se intempla iutre uniunile con-sanguine dre-cari infirmităţi seu bole, in casulu candu ascendenţii voru fi sanetosi, si descendenţii, de sî in unire consanguina, voru fi sanetosi; prin urmare uniu­nea conjugale intre rudenii nu este o causa de degene­rare a rasei nostre, precum nu este nici intre anima­lele mferidre.

IV. Conclusiunile ce voiu trage din studiulu ce am

intreprinsU;, se reporta ia luarea mesuriloru necesarii pentru a ameliora si perfecţiona ras'a umana. Aceste mesuri potu fi luate numai de unu comitatu medicalii capabilu; si de si ele păru greu de esecutatu, totuşi

in raportu cu avantagiele ce ele suntu cliiamate a dâ Bocietatiei iu genere, voru putea fi lesne aplicate.

Nimeni nu pote se fia mai bine in positiune de-a cundsee descrescerea progresiva a rasei umane câ me­dicul u: elu este in fia-care momentu in raportu cu td-te clasele societăţii; prin urmare numai lui i este datu a studia medildcele necesarii pentru luarea mesureloru de îmbunătăţirea rasei, câ-ci elu singurii vede si apre­ciază in acel'asi tempu mişcarea poporatiunii in gene­ralii, considerandu starea morala si fisica a fiia-carui moritoriu.

Amu aretatu mai susu afecţiunile ereditare cari se transmitu la posteritate; der' cum tuberculos'a, scro-fulds'a, sitiiisulu etc. etc. suntu maladiele cele mai fre-cuente, si incarnate mai in tdte clasele societăţii, este lesne de intielesu câ unu copilu din paventi sanetosi, fiindu alăptaţii de-o doica care in sângele seu are vi-rusulu afectiuuiloru precedinte, pote nu numai a deve­ni elu boînavu, der' a transmite afecţiunea si parinti-loru sei ce erau sanetosi; inse ce'a ce nu intielegemu este nepăsarea cu care asistamu la evolutiunea loru, fara a ne ocupa de-a distruge reulu ce ne bântuie.

Cum se face câ de multu tempu dmenii artei s'au ociipatu si se ocupa neîncetata cu midiidcele ce trebu­escu luate pentru a stirpi seu vindeca unele maladii accidentale precum suntu: febra tifoida, choler'a etc. etc. pe caudu de afecţiunile precedinte, câ tuberculCs'a scro-fulds'a si Ri&lisulu, cari suntu mai frecueute nu se ocu-pa îndestula? Pentruce candu căuşele ce determina, aceste afecţiuni suntu multu mai bine cunoscute de câta ale morbeloru accidentale, pertru ce nu ne-amu ocupă a inpedecâ nesce cause despre cari nimeuo nu pole negă ca nu le cunosceniu? Yoiescu a dîce ca cu-ndscenm destulu de bine căuşele tubomr;'e°i. serotuld-sei şi sifilisului, si cundscomu puţinii s ai mai do locu căuşele cliolerii, febrii tifoide etc. Cu tot este mai logicii decâtu acesta, câ odată causa unei afec­ţiuni cunoscuta, se ne armauiu directu contr'a ei, opu-nemlu-i câ se dîcu asia o bariera de foru?

Nu voiu se dîcu câ sifilisulu ce se alia in sângele bolnaviloru este in totu-de-a-uu'a transmisu prin eredi­tate ; nu potu sustieiie neavendu probe suficiente, câ tuberculds'a nu este de câta o affectiaae ereditara câ si scrofulds'a; inse nu este mai puţinii cunoscutu de lumea medicale ci aceste afecţiuni in maioritatea ca-suriioru, se transmitu prin creditate.

Deca este ast'feîiu, apoi creoli câ ori câtu de greu ar' fi de esecutatu mesufîle necesarii la îmbunătăţirea specii ndstre, ar' trebui se trecemu preste aceste diti-cuitati, luptandu pentru a modifică constituti'a organica a celoru ce suntu pe calea unei afecţiuni ereditare.

Pentru acest'a nu-mi remaae decâtu a amenti on. publicu medicalu câ, deca vomu ave o statistica esacta, de bolele ce distrugă vieti'a omenesca, vomu vedâ ca afecţiunile ereditare suntu cari dau celu mai mare con-tingeutu de mortalitate, er' nici-de-cum cholera său fe­bra tifoida, de cari se ocupa toţi medicii a caută midi-loculu vindecării loru.

Tali'a rasei nostre, conformarea fisica a organe-loru nostre, tdte denota o degradare fisica la care nu tre­bue se stamu impasibili, câ-ci precum amu dîsu, de la noi depinde ameliorarea rasii, si ce este mai curioşii, — si acest'a se vede mai in tdte tierile, — câ invetiatii artei se ocupa cu perfecţiunea raseloru animale, pe candu de perfecţiunea ndstra propria nu facemu ne-micu.

4 5

Stabilindu dar', precumu resulta din acestu studiu ca morbele de cari vorbeseu se transmitu prin ereditate, remâne se vedemu cum amu poteâ impedecâ reulu ? Eca cestiunea delicata la care respundu cu temere, câ-ci pen­tru a ajunge la scopu, va fi necesitate de-a formă legi esprese, cari nu se voteza de corpulu medicalii; cutate acestea o interveaire din partea unui comitatu medicalu ar' avea, credemu unu resultatu favorabile.

[Va urma.]

Iubitei mele . . . Cea mai dulce dî 'n vietia copilitia am avuta ("radu pre rumenele-ti buze am depusu primuln sarutu, Visula inimelorn nâstre fâşia 'n fagia l'am vediutu . .. Cându in mândr'a-ti gradinutia — negurile-au disparata.

Se jii-alinamu acum dorulu, si doreri se nu sSmtmiu, Te iubescu, me iubesci inca . . . Spune-mi ce se mai dorîmu ? Ne-ama luptatu destulu cu dorulu, până ce l'am şfarimatu,; tSe traimu dar' in sperare . . . pentru primulu sarutatu.

Semtiu si voiu sfimtî pre buze-mi foculu celu farmecatoriu C • ini lasâ-si din inimior'a-ti plina de gingasiu amoru, tSi-oiu semtî pentru vecia potoliţii unu dom placutu Pentru-acelu momentu ferice, cându mi-ai datu primulu sarutu.

N. DIONE.

G L U ^ A V E N T u L u I. — No'/ela. —

[Urmare.] Enricu eră destulu do emotiuhatu de aventur'a

picanta, in care se introdusese, si doriă muitu mai tare a cânta ia societatea Bertei,. decâtu câtu indras-niâ a-si mărturisi sieşi; si pentru-ace'a dupa-amâdiadi'a î-i parii muitu mai lunga decâtu a!ta-da*a.

Ser'a se imbracâ asie câ se semene câtu se pote ue bine cu unu lucratori u in vestminte de serbatdre si ascuhdiendu-si romanţele si hobo'a sub vestminte, că se nu descepte atenţiunea soeiloru Tasteleauu, se duse la cascidr'a Leblanc.

Elu eră in perplesitate, pentru-câ 'si propusese a restitui Bertei „Imitatiunea" — intre a cărei foi vo-rîse o epistolitia esplicat6ria. Eră o incercare indras-nrtia, pote periculdsa, — dar' dinsulu 'si propuse că se-si recâscige cu ori-ce pre'tiu epistoi'a roşa, care avea unu cuprinsu ătâtu de ridiculu.

Grigitori'a rumena la fâşia 'Iu privi lungii si 'Iu introduse intr'unu salonasiu deliciosu, unde famili'a Ja-veliuu nu intardiâ a-Iu insoci.

Javeliuu 'Iu puse. se cânte, si ca si cum ar' voii a-lu esaminâ î-i propuse ddue-trei arii destulu de grele, cari dinsulu le esecută spre indestulirea tuturora; Bert'a 'iu insoci cu pianulu.

După ace'a se cântară duete, tortiete si cuartete. Bert'a avea voce plăcuta; dlu Javelinu cântă bassurile cu o voce câni aspra, câ-si person'a s'a; dinsulu eră sî in cantecu câ-si in altele plecaţii a domină tota lumea, Unchiulu Ouoriu faceâ barytonulu. dar' orgauulu seu meraitoriu si o grimasa nedescriptibiia, de care nici-odata nu se poteâ feri la notele cele mai inalte, Tar' fi facutu specialminto aptu de a interpretă operele comice.

Ce privesce pe domn'a Javelinu, ea cântă falsu, seu mai bine dîsu, nu cântă de locu, fiiudu iutr'acest'a împiedecată prin o mare voia de-a rîde in continuu, chiar' si fârâ de nici unu motivu, care aplecare î-i eră o sla-bitiune dela nascere.

Enricu iii rogatu a se jocâ sî cu bobo'a — Ari'a leagănului, care o esecutâ si care eră compositiunea

lui propria, emontiuuâ adencu tota asistinti'a, ce inse nu impedecâ pe domn'a Javelinu de-a erumpe la fine in lioliotu, de-sî acest'a aria o emotiunâ sî pe ea forte muitu, — dar' slabitiunea i-erâ mai tare decâtu dens'a.

Enricu observă, dreptu recompensatiune, câ Bert'a priviâ la dinsulu, cu frumoşii ei ochi pugiuu-lacramandi, cu iuteresare si atenţiune de totu particularie, ce va­nitatea lui apoi si-o traduse astfeliu : — „Teuerulu ac6-st'a intru-adeveru nu e iirîtu, — ore se fia intru-ade-veru iegariu ?!"

Eră tardîu si Enricu nu voia a se depărta fârâ de a fi predata Bertei carticic'a; dar' cum se-o pdta face acest'a in presiuti'a parintiloru ei? In fine nevo-iendu a fi indiscreţii, eră se-si iaie reniasu bunii dela familia, cându dlu Javeliuu secundaţii de soci'a s'a si de unchiulu Onoriu, 'Iu rogâ se mai cânte vre-o piesa. Enricu se scusâ la iuceputu pretestându tempulu iua-intatu-ţ dar' Bert'a, priviudu la dinsulu, î-i clise incetu: „Cântaţi, domnule iegariu, toţi ve rogamu."

-— Alegeţi domni'a-vdstra pies'a, domnisidra, eu suin forte fericiţii de a ve fi cu ascultare.

— Ba, domni'a-vdstra sciţi mai bine decâtu mine, ce ve convine mai bine vdeei.

Enricu puse înaintea ei romane/a de Lalla-Euch: Candu steu'a Jepre ceriu Neacoperifu cu rclu Strabdti 'n nopteot ndenca....

— Sunteimi prea aprdpe, întrerupse aci Javelinu,— e unu toietu asurdîtoriu: se inergemu in iuudulu salo­nului.

Enricu si Bert'a remasera ast'feliu câtu-v'a tempu singuri la piano. — Cându dinsulu ajunse la aceste cuvinte: Destitui si-a ndstra sorte aici ni-se unescu. Eu cautu cu dom la tine, câ-ci tainicii te iubescu!.. vo­cea î-i tremură mai tare decâtu iadatinatu. si dinsulu observă câ si Bert'a inca se emotiunâ prin aceste cu­vinte si 'si pierdu din siguranii'a cu care jocâ mai în­ainte la piauu.

Amendoi erau 'cu spatele catra Javelinesci, cari 'si manifestau admiratiunea intr'unu modu destulu de sgomotosu, pâua-ce Bert'a 'si dă tota ostenel'a a fiene deschisa romanc'a, care se închidea in totu minutulu.

Enricu profita de acesta retragere in care se află cu Bert'a si-i dîse acestei'*:

— Acestu studiu, ce se închide in totu minutulu, ne impedecâ muitu urmarea cântului, — trebue se-lu retienemu cu cev'a.

Si punendu pe partea de josu a româncei „Imi-tatinea" — dise incetu: „Dela dlu Poîyjhemu, donini-sidra."

A ddu'a strofa lasă muitu de doritu in privinti'a acompaniamentului; Enricu insusi afla de bene a-si silui o tusa de unu momentu pentru-câ şe-si pdta recâscigâ eunipetulu.

Bert'a iarosî si emoţionata ascunse iute carticic'a; Euricu si-asiediâ hobo'a si piesele musicalt si multie-mindu_ Javelinesciloru pentru buu'a- primire, se depărta

Eca ce contieneă biletulu furisiatu iu „Lnitatiune — „Deea e o fericire pentru domni'a-vdstra a '

regăsi carticic'a, la care tieneti atâta de muitu, penti mine inca ar' fi o fericire a reintră in posesiunea epl, tdlei, pre care o suflare de ventu mi-o apucă din mar spre a o duce si'depune po balconulu domniei-vdstr Indrasnescu dara a speră, câ precum ve dâu eu asta pretids'a dv. cărticica, totu ast'feliu si domni'a-vost: nu veţi intârdîâ a ve folosi de prim'a ocashme, sp: a-mi redă epistoi'a; — si deca iegariulu ar' pote at

4 fi

ocasiune, se mai veniâ inca-odata la domni'a-vbstra, — ace'st'a l'ar' face cu multu mai fericitu, decâtu indras-nesce se ve descopere acel'a, care 'si-depune la petio-rele dv. omagiulu respectuosului seu devotamentu.

Enricu Ronvray (Polyphemu)" A dou'a dî Enricu fu silitu se paras6sca Berckulu,

ehiamatu de afaceri familiare, cari nu suferiâu intar-dîare.

Elu plecă cu anim'a trista, 'Iu mângâia totusiu cugetulu, că nu preste multu va reveni la acestu prun-dusiu, care acum eră atâtu de atragatoriu pentru den-sulu.

Dorere! absenţii nici-odata n'au cuventu; si pâna-ce dinsulu invetiâ din tota poterea m'omeutulu re'ntorcerei, la cascioYa Leblanc evenemiutele luară unu cursu de totu contrariu doriutieloru si sperantieloru s'ale.

(Va urmâ.j

E g a l i t a t e a . Intr 'un'a ospetaria

Poporu multu s'a adunaţii . . . De pierduta ? . . . n'are nemic'a, —

Cu-atâtu mai multu de predatu.

Egalitatea traiesca ! Resunâ din gur'a loru . . .

La olalta bencheteza Plugariu, meseru, domnisioru.

In curtea de-osp->'ar'a, Dintr'uou frumosu ecuipagiu,

Doi laeâi cu liberia Redica pe-uuu coconasi.u

Si cum intrară in sala, Cu ochii toţi 'Iu iicsâ

Sortea neutra uu-i egala! . . . E i incepur sirigâ.

Aveţi dreptu voi fratiorf ! Voinici veseli, tari, f rumoş i ! . . .

Ologu fum de mâni, petiore, Sî voi întregi, sanetosi.

Datî mi manurile mostre Sî petiore — ah de-a amblâ . . .

Ve juru. r< mânu golii de t i , Adi ve 'mpartu averea mea;

Decâtu o domnia Slaba si-impotente,

Mai biue robia Tare si imponente . . .

'Ti dee Domnedieu Dragu poporulu mieu ! J.

Vi6re si Seanteiuti**. Femei'a selbatecului este o vita de munca; femei'a j

turca unu animala de luxu; femei'a ouropena unu ani-malu pentru d6ue scopuri.

Femei'a peiduta nu vede in femei'a onesta decâtu j o oglinda care-i areta sbârciturile ei; de turbare ar' i vre s'o sfarime.

Soci'a ti-a adusu desondrea in casa? — Pote că j luaudu-o ai fostu celu de autaiu care a disoioratu-o! |

Femei'a din societate cu greu remaue femei'a so- | ciului seu.

Nu luă de sociu unu lenesiu: elu va gasi totu- i de-a-u-u'a că cas'a este reu tienuta si femei'a ue- ' plăcuta.

0 femeia neintiele"sa este ace'a, care nu intielege pe celelalte.

Din egoismu Omenii au facutu legi mai aspre pen­tru femei; ei nu vedu, că prin ac6st'a o puau mai pre susu de densii.

0 urare la nascerea unui copilu. — In Industanu, cându se nasce unu copilu, preotulu lui Budha i adre­sează urarea urmatdre:

„Copile, tu intri in viâtia plangendu, pe candu cei cari suntu in giurulu teu rîdu. Fă se traiesci ast'feliu incâtu morindu se suiidi, pe cându ceialalti voru plânge in giurulu teu."

Nu face , Ca ti Se f a c e ! e unu proverbu ce-si gasesee adese-ori aplicarea, mai cu sema in casnic i i . . .

Ganisee, negntiatoriu de coloniale si delicatese, a surprinşii pre nevesta-s'a bruna si fnimosa cu principalulu seu baiatu de prăvălie.

In urm'a procesului verbalu facutu de comisariulu despar-tîrei, afacerea a fostu adusa neaperatu înaintea Tribunalului co-rectionalu.

La apelulu nominalii respundu amendoi soţii. Presiedintele, catra reclamanţii : Faptele de cari te plângi

suntu in destnlu de constatate; de ace'a te iuvitu se fii f6rte scurtu in esplicatiunile d.-t'ale.

Reclamantulu: Chiar' deca asiu vrea se fin lungu, ce asia pote se ve spuiu altu, decâtu ca avendu t rebuintu de unu conta­bilii care se-mi tîe registrele, mi s'a recomandaţii unulu, pe care nevest'a mea l'a gasitu forte pe placulu ei, s i . . .

Preşedintele : Scimu ce s'a intemplatu in urma. Reclamantulu : O ! nu sciţi nimicu ! inchipuiti-ve ca nu era

dî dela Domnedieu se nu-lu poftescu la mesa cu mine. De mer­geam la teatru, 'Iu luăm totu de-a-un'a cu noi. Elu era ni lipsiţii din tote petrecerile nostre. Vedeţi ce omu bunu m'a la .atu Dom­nedieu.

Presiedintele : Tribunalulu constata in adeverii câ ai fostu forte bunu cu elu.

Reclamantulu : Si nevest'a mea . . . Presiedintele : Nevest'a d.-t'ale mai alesu. Reclamantulu : este o miserabila, o infama. Presiedintele : Liniscesce-te tî se va face dreptate. Reclamantulu: Dreptate? Ce-mi pa a mie de dreptate I

Sein ca o se-o bagati la pusicarie; si apoi? Nu suntu multiftiriîfu numai cu afâtu. Âsiu vrea altu-cev'ă . . .

Presiedintele catra prevenita: Oe ai se dîci in privinti 'a fapteloru ce tî se imputa ? Peutru ce ti-ai insielatu bărbatulu ?

Prevenit'a, necăjita : Me rogu, se-mi fia CU ii rtatiune ; d.-vostra nu sciţi ce s'a petrecutu mai înainte. Ia se vi-o spunii eu. Uite ce bilete dulci primiâ barbatielulu meu de pe la clientele prăvăl ie i . . .

Si intorcundu-se catra reclamantu care se roşise la fâşia î-i dîse :

— Ia se vedemu, o se ai indrasnela, nepricopsitule, se ta-gaduesci câ me-ai insielatu cu alt 'a ?

Biletulu dîceâ: Scumpulu meu porumbelu !

Vino se prandiesci mâne la mine. Ne vomu giugiuli tota diulic'a câ nisce porumbei.

Nu uită se iei cu tine comptulu proprietariului si se-lu achiţi. Ori unde me intelnesce mi-lu e r e , si tu scîi câ paralele ce 'mi dâse pentru tine le-am papatu de multu. Ai fostu totu-de-a-un'a asia de delicatu !

Remai a t'a iubita porumbitia L i n ' a. Prevenit'a, cu unu aeru de triumfu : Indrasnesci se mai dîci

cev'a acum, draga barbatiele ? Reclamantulu, a parte : Cum dracii o fi datu ea preste scri-

sore ? Presiedintele, catra reclamanţii: Mai ai cev'a de spusa

Tribunalului? [Ganisee tace câ pamentulu] Te intrebu inca odată deca mai ai se spui cev'a Tribunalului ?

Ganisee : Sii ce domnule presiedinte, nu mai am nici o pretenţie si-mi retragă plângerea : eca ce aveam de spusu !

CucuSu in ianuariu. Seeii'a se petrecu in Moldov'a. Unulu din adjutanţii lui Vodă Sturza • celu mai no­bilii si celu mai desceptu din toţi — iubia pe nevest'a unui boeriu mare, care numai desceptu nu eră. Totuşi biotulu boeriu aflase cev'a pe socotel'a uevestei s'ale si voia se plece din Iaşi. Ceru deci lui Vod'a o prefectura in tieT'a de josu si cu tota opositiunea adjutantului,

47 " ^

Stnrdza i-o dede. Cum se facă adjutantulu se-si aducă iuhit'a er' la Iaşi ? Imagină urmatoriulu iucidentu si în­sărcina prin o scrisore pe soci'a Boeriulai, câ se-lu iu-sceneze ia capital'a judetiului. E r i iu Ianuariu după gerulu bobotezii. Cocon'a chiemâ pe la inserate pre unu tîganu, care unită, glasulu dobitoceloru si fluerâ câ pa­serile, ast't'eliu s'ar' ft juratu câ lupu seu priveghiatore 6r4, _ Se te sui in ulmulu de lângă pridvoru Dauciule, i spuse cocoVa, si se câuti câ cuculu, până cându ti-oiu tramite eu veste se taci. Tîganulu se ascunse iu ulmulu pliau de zăpada si cându irmoptâ bine incepu. Cocon'a esî prin pridvoru si ascultă nitielu, intra in casa si for­te naturalu ea dîse boeriului: — Yisezu, Domnedieu se ine ierte, descepta suntu, deY punu niâu'a iu focu, câ am audîtu cueulu, — frate, dîse boeriulu cuculu pe ge-iuIu bobotezii? — Nu sciu, dar' macara viuâ d.-t'a se vedi. Ea me-voiu fi jusielatu. Esîra afara ameadoi. Tî-ganulu dîceâ mereu la intervale egale: cucu! cucul — Mare eşti Domne, dîse boeriulu; ai dreptate fratîco, cuculu e. •— Reintrata in odaia si in raportulu ce tra-miteă lui Vo.i'a, boeriulu prefectu adaus! si unnatoriele raiduri: „pe lângă acestea mai me invrednicesca a spune Măriei Tale si o mare minunăţia: pe la noi, pe aci, cânta cuculu." Raportulu veni la Vod'a; Kturdz'a 'Iu cetesce si nu-i vine a crede. Cuculu in Gheuarie. Chia-mâ indata unu adjutantu. La minutu, dîse Vod'a, se tramiti ştafeta cu destituirea prefectului C . . . Ia andi, uebunulu so-i cânte cuculu iu gerulu bobotezii. Dati-lu afara pe naucu, afara! Boeriulu se intorse la Iaşi si amoruîu tinerei si frumuşei s'ale soţie eu adjutantulu domnescu incepu era si si mai fericiţii câ înainte. Gionu.

0 p l a c a t ă a n e c d o t a . — Principele Krapotkin. cunoscuţii prin ideile si amesteculu seu in societăţile si cluburile socialiste, avea unu modu eu totulu particularii! de-a face pomana, pe candu se află la Genev'a, compatrioţii oru sei in nenorocire.

Unulu din ei, care se află intr'o stare completa <le mise-\\<\ ^o tiOiip;'). nflcoatenitu după densulu ; principele se temea câ este unu spionii rosn. Aducundu-si aminte d '-unu articolu din le­gile in vifore in Genev'a, la antai 'a intelnire cu omulu seu, î-i admiuistreza o pareche de palme care ar' fi potutu se restorue chiar' statu'a ducelui de Bruswuk.

Proscrisulu se revoltă : principele inse punendu-i in mâna o piesa de doue-dioei franci î-i dîce :

— Eca amiculu meu. cea sum'a la care voiu fi condamnaţii. Mai bine se profiţi d.-t'a decâtu cantonulu Genevei. Ori de câte ori vei ave frebuinfia de-unu napoleon, n'ai de eâtu se vii se me gasesci<

Paz'a buna pazesce primejai'a rea. — Ah ! Tinco, m'am prapaditu, Am unu jnnghiu afurisitu, Me tiene in pieptu si-in spate De me vaietu ea de morte ; Doi doctori m'au cautatu Venduse mi au aplicatu Si pla^tore mi-au facutu, Der' in .a nu mi-a trecu tu. — Bie u Glii" ia a-inmarmuritu! 'Lu vedi, par'câ e uimita, Si in tot? partîle-alerga Vediendu câ nu e de siega.

— Bietulu Ghitia-aveâ dreptate Cându ne vedea decoltate; Mereu elu te sfătuia, Cu-alta rochia a te îmbracă; Kr' tu nu Pai ascultaţii, Si câ nebuna ai plecaţii Intr 'o mantila de vera Fâ râ se vedi câ e iarna, Si tu acum patimesci, Si pe Ghiti 'a 'lu maclmesci. Dee Domnulu se te intramezi Si-acum se te regulezi: Se-asculti pe barbatulu teu, Câ nu te invetia la reu. A. M a v r a s .

D i v e r s e . Cassa pentru ajutoriuiu scoleloru s'a infiintiatu

in Bucuresci, cu scopu de a primi si administra dd-uatiunile pentru propăşirea scdleloru. — Administratiunea averei cassei scoleloru se iucredintieza unui consiliu de administraţia si de supraveghere, compusu din: rninis-trulu instructiunei publice, câ presiediute, presiedintele inaltei cârti de cassatiune, guvernatori ulu bancei na­ţionale, rectorii uuiversitatiloru, presiedintele Acade­miei romane, si directorulu cassei de depuneri. — Mem­brii acestui consiliu nu priinesca nici o retributi"ne. Cousiliulu va administra averea cassei scoleloru după prescripHunile legei de contabilitate a statului.

Biliardu geoqraficu. — O noua iuveutiur.e, făcuta de D. de Saiute-Marie, din telegrafele de la Lyon, are se apară la Montpellier. Acesta inveatiune coasta in-tr'uuu biliardu cu ajutoriuiu cărui copilulu prin jocuri in­vetia in câtev'a dîie geografi'a Franciei, primele regule ale aritmeticei, cetirea diferiteloru feliuri de scrieri si obiceiulu de a cautâ iu dietionarie.

Unu orasiu vechiu romanu s'a descoperita in Bava-ri'a, acolo unde se incepe meterezulu faimosu, pe care Ro­manii 'lu redicase in potriv'a invasiunlloru germane, dela Ratisbona pana la Coloni'a. Laaga orasiulu acest'a, Abussina de Leutenger, se gasesce si o fortaretia romana, carea se dice câ e mai însemnata decâtu faimos'a Saal-burg, in Taunus Castram, de aceasi origine si care de multa vreme este unu iocu de peleiinagiu pentru ar-cheologi.

O statua de pstra de dimensiuni colosale, care representa pre dieiti'a apei, — au descoperiţii directorele si mai mulţi profesori ai museului naţionalii din Me-csico.

Acestu monolita mesura 7 metri de iulatime, 3 metri 80 lărgime si 1 metru 50 de grosime. E statu'a cea mai mare ce s'a cunoscuţii pana acamu iu arche-ologi'a aztecă. Dimensiunile s'ale areta, dapa spusele in-vetiatîlora, câ ea represinta o divinitate de antâiulu. ordina printre tote cele ce posiedeau Indienii, si câ eră de sicuru un'a diu cele mai cunoscute si din cele mai adorate printre poporatiunile din Anahuaca.

Acesta statua va ti transportata in museulu na­ţionalii din Meesico.

Ce'a ce pote scrie unu omu. Intre hartiele lăsate de unu scrietoriu care a muritu la Berlinu, in versta de 74 ani, se gasesce si urmatorea statistica, scrisa de mâu'a s'a propria privitdre la ostenitdrea s'a activitate. Acestu cancelistu a scriau ia tempu de 48 ani fara iutrerumpere si numera in totalu 15,000 dîle de lucru, cu câte 10 cole pe dî, ce'a ce face 150,000 cole seu C00,000 facle. Numerându numai 24 linii pe pagina, elu a scrisu 14,000,000 renduri, seu 170 milione de silabe, seu o jumetate miliard de litere. Cdlele intrebuiutiate de densulu, puse un'a preste alfa, s'ar' redicâ mai susu decâtu palatulu statului major din Bei'linu, puse un'a lângă alt'a ar' face o siosea de hârtie, dela Berlinu la Magdeburg. Faptulu celu mai interesantu inse e câ scrie-toriulu si-a petrecuţii ddue luni diu vieti'a s'a muindu condeiulu iu calamari: cerneTa ce a intrebuintiatu-o in totu acestu tempu ar' pote umplea o bute.

Idea practica a unui viiioriu doctoru. — Unu studintedin Philadelphia, dîce Cwi&iulu Stateforu Unite. si-a fecutu unu sacii diatr'o piele de omu. Pielea a fostu tăbăcită si lucrata intr'o marochinarie. Ea semena cu o bucata fina de marochiua, si nime, vediendu-o, n'ar pote se-si inchipuesca câ a fostu odată pielea unui

48

omu. Studiatele a luatu dela 6 masa de disectiune acesta piele, carea acoperea corpulu unui negru. Ea a fostu estrasa intr'o singura bucata de pe pieptu, umeri, si o p*rte a bratieloru si a petioreloru acestu oribilu trupu a fostu datu pe mân'a tahaciloru acum cinci-spre-diece dile. Ea a fostn supuse acelui'asi tratamentu ca si pielea dobitd-celoru si marocliinari'a a facutu dintrâns'a unu sacu ele-gantu care va servi de farmacie portativa viitoriului medicii.

0 f e t a SOldatu. — O feta din comun'a Vergigny [Yonne] d.-sior'a Julie Jusso f , a fostu înscrisa in registrele stării civile sub numele masculinu de Jules Jussot. Acesta feta care arc doue-

de ani, face parte din list'a tragerii la sorti, care se va - -Florentin la 3 Februariu viitoriu- Ea a ceruta se i

se facă ooorea de-a porta drapelulu conscrisiloru. 0 academia de bucătărese. — Esista ia Beriinu o

destinata se formeze bucătărese perfecte ale că rora • or bice si practico tienu cinci luni si se termina printr '-

o uu publicu, Ia care toţi cunoscătorii culinari din Ber-rabescu dea lua parte, intr 'unu scopu criticii, bine intie-

stui uni lini ins'

înu nou CUKU s'a deschişii la 2 Januari iu si a mtr umtu mai mul u de 140 de eleve. Cursulu cuprinde trei divisiuni: acea a bu atareseloru specialiste, acea a bucatareseloru de birturi si acea a bucatareseloru profesore.

Temperairti'a la Bristolu. — Unu recensimentu cu totulu nou s'a facutu de eurendu la Bristolu, uuulu din porturile cele mai inseumate ale Marei Britanii.

O societate de temperaatia a voiitu se cucosca aumerulu locuitoriloru cari beau beuturi spirituose, si a asiediatu iatr'o Sâmbăta ser'a, privighiatofi la intra­rea toturoru cârciumeloru si taverneloru.

Resultatulu n'a potutu se dee o ideia prea inaîta despre sobrietatea locuitoriloru din Bristolu.

Acestu orasiu numera o poporatiune de 200,000 suflete si intr'o singura sera 100,000 persone de amen-doue secsele au trecutu pragulu debiteloru de beuturi spiritu6se.

S c e n a amer icana . — Era mare baiu de săteni la Bow-lett 's Grecii: [Texas.) De-odata usi'a se deschise cu scomotu, Ia-sandu se intre doi omeni din care unuhi erâ Frank Bullington eeq., cetatianu forte stimatu din vecinătate. Noii veniţi au stri-gatu câ li se făcuse insult'a de-a nu fi invitaţi si ca erau otariti se facă „se joce" tota adunarea. Unulu din comisarii balului, John Troupe esq., care eră de-asemenoa unu personagiu forte insemnatu a protestaţii in contr'a acestei intrări, si Bullington i-a trasu o lovitura do pistolii in peptu. Stroupe s'a pusu atunci se esecute o scrie de invertituri vertiginose de repeditiune, strigendu in mai multe ronduri : „Se-lu ia dracu ! m'a ucisu!" In acel'asiu tempu eiu trăgea lovituri de rovolveru in drept 'a si iu steng'a si tarii a incetâ de a se inverti, până in momentulu cându a cadiutu morţii. Acestu incidinte a aruncaţii o maro recela in adunare. Joculu a fostu suspendaţii in tempu do unu sfertu de ceasu, si chiar' după ce s'a re'neeputu, n'a mai avutu acei'asi vioiciune ca mai înainte, — Bullington a scapatu cu fug'a.

Escentritaii americane, — Din Am«ric'a ne vino es-contritatîle cele mai cnridse ; eca un'a povestita de Gaz >t'a tribu­nii leloru : ,, Unu negustoriu grecii, pe care pretenii sei 'Iu credeau neinsuratu, a moriîu acum câtev'a luni la Ne/w-York, lasandu unu testamentu prin care ordonă câ averea s'a evaluata la 1,200,000 dolari se fia inpartîta intr 'unu niodu egalii intre cele patru fe­mei ale s'ale. Testatoi'iulu espliea intr 'unu codicilu câ ambiţiunea s'a cea maro a fostu in mai tolu-de-a-un'a ace'a de-a avea urmaşi frumoşi si sdraveni >i câ in nesicuranti'a resultateloru ce se po-toâu dobândi prin incrucisian a sângelui seu cu acelu alu eutarei seU eutarei rase elu luase, pentru a face esperintie, patru femei, o francesa, o englesa, o germana si o spaniola.

Pentrucâ nici un'a dintr 'ensele se mi pota revindecâ mai târdîu prioritatea, cele patru casatorii au fostu celebrate in ace'a-si di :— 10 Novembre 1870 —• in diferite apartamente ale otelului unde negociantulu locuia atunci. Barbatulu le prevestise pe fie-.ure câ va fi siliţii se lipsesea câtev'a septomani după căsătorie si elu 'si petrecu tempulu pretinsei s'ale caletorii cu instalatulu colorii patru gospodarii alo s'ale sub diferite nume, in toni atâtea

cuartire ale orasiului. Desele caletorii necesitate de afacerile s'ale erau vecinicu pretestulu pe care 'Iu invocă pe lângă trei din so-şiele s'ale pe cându petrecea cu a patr 'a. Elu petrecea ast'feliu câte unu trimestru cu ha-care si numai după mortea s'a vedu-vile lui nemangaiate au aflaţii câ erau patru la numeru.

Loteriile de ori ce felin suntu oprite in tota Ro-mani'a. Guvernulu, după arfe I. pote autorisâ loterii de obiectele mobile numai pentru scopuri de binefacere, seu numai in vedere de a incuragiă artele. Se socotescu loterii si câ atari suntu interdîse: vendiarile prin tra­gere la sorti de imobile, de mobile sân de mărfuri; ven­diarile, cari oferă si primescu beneficii datoriîe norocu­lui, si in genere ori-ce operaţiuni presentate publicului si cari l'ar' face se spere intr'unu câstigu datoriţii no­rocului. Se va pedepsi cu pedepsele prevediute in art. 350 ori-ce eontrăventiuue la cele oprite prin ac lege. Uupa acel'asiu articulu se vom pedepsi autorii, intreprindiatorii, seu agenţii de loterii romane ori sti seu de operaţiuni, ce suntu asemenate cu loteriile; mai departe acei'a, cari voru negocia, distribui se"u impra in publicu, prin ori-ce midiloce, bilete seu lisfe ori anun­ciuri de loterii oeâutorisate si cei co voru anuncia prin diare, prin afisie seTi voru vesti in publicu*, in ori-co modul, fiinti'a seu foloselo vre-unei loterii neautoi' din tiera ori din străinătate; in tine cei ce voru intro­duce iu tiera bilete, liste seu anunciuri de loterii din străinătate. Dirigintele ori-carui oficiu postalu va opri ori-ce bilete, anunciuri seu iiste de loterii nea sub banda ori plicuri deschise si le va Înainta procu­rorului respectivii.

f Necroîogil . V e r o n i c ' a O l t e a n u nasc, B r e h a r i u câ soşia ; V i r g i l i u , L u c r e t i ' a , A u r e l i a , J o a n u , E m i-1 i ' a si B e g i n ' a câ fii si fiice ; V a s i l i u O l t e a n ' : , t e ; Teodorii Brehariu câ socru; Vasiliu Brehariu si soei'a, Gre-goriu Brehariu si soca'a, Âlesandru Brehariu -i soci'",. Quintiliu Brehariu, Cristin'a Brehariu măritata Hodosiu, Clar'a Brehariu măritata Muresianu, câ afini si afine, Nicola i Jenei Lon'a câ afinii — cu anima frânta do grea dorere aitucu la tr\s-ta cunoscintia, cumcâ J O A N U O L T E A N U protopopu greco-cat. si paroehulu Ciceii-Cristurului in G martin a. c. la 3 ore dema-neti 'a după unu morbu consumatoriu — typhus — iu alu 49-lea anu alu vietiei s'ale pline de activitate, si 21-loa a fericiţii că­sătorie si-a datu sufletulu in manile Creatorelui. — Urma îiiele pamentesci ale defunctului s'au astrucatu in aanţu-terSmul cat. din Ciceu-Cristurii la 8 martin st. n. — celebrându M Vasiliu Popii canonicii din Gherl'a cu assistehti'a M. O. D. .1. Georgiu spiritualii seminarialu si a toturoru prrotîloru din Trai -tulii Ciceii-Cristurului. Distins'a elocintia iu care pontiflcantele car.onicu descrise vieti'a sbundanta, in merite pentru ba i naţiune si patria a defunctului si doliulu niimeni-i i familielremasa fârâ spriginu in lume : storse lacrime amara din ochii nu numai a poporului remasu fârâ pastoriu, ci si din ochii tuturora Roma-niioru din giuru si a strainiioru inteligenţi cari in butulu tem-pului nefavoritoriu aceurserâ in numeru forte mare spre a petre­ce la eterna odichna rema-itiele binemeritatului parochu si pro­topopu. — Fia-i tieriii'a usidra si memori'a eternu-binecuventata !

Diece mii floreni suntu de inlocatu c;l imprumutu cu % moderaţii — pre scrisori de valore, cambii bine-chizesiuite, aurarii si argintarii si pre intabulatiune primo-locd.

Scrisuri fonciare de-a bancei „Albin'a" cu conpo-nele pe 1 Aprilie a. c. se cumpera: celea de 100 ii. cu 102 11., celea de 500 fi. cu 512 ii., si celea de 1000 fi. cu 1025 fi.

Actii de-a bancei ..Albin'a-' se ciuta spre cumpe-rare — cu scădere de 2% din pretiulu originalii.

g5j Pentru informatiuni mai de-apr6pe a se adresa la Kedactiunea acestui diuariu.

Proprietariu, Redactorii respuudietoriu si Editoru : N i c u 1 a e F e k e i e Us g r ti t i u. Imprimai'i'a „Auror'a" p. A. Todorauu in Gherla..