trior cilindric

7/23/2019 trior cilindric

http://slidepdf.com/reader/full/trior-cilindric 1/16

1. Scopul şi obiectivele proiectului Scopul lucrării este de a se proiecta şi realizaschema tehnică pentru o moară de grâu în vederea obţinerii a două sortimente defăină. 1.1. Denumirea proiectului Să se proiecteze şi să se stabilească schematehnică pentru o moară de grâu dur cu capacitatea de 100 t !" h pentru făină tip"#0 şi făină tip $%0& cu e'tracţie totală de ($)& masa hectolitrică a grâului dur *ind

de #! +g pe hectolitru. 1.!. ,apacitatea de producţie ,apacitatea de producţie amorii este de 100 t !" h& fapt care încadrează unitatea în categoria morilor decapacitate medie de la %0 la !00 t !" h. -orile de capacitate medie au diagrametehnologice dezvoltate& cu proces redus sau ridicat de curăţire a grişurilor. !.-ateria primă utilizată -ateria primă utilizată este grâul dur /riticum durum unadin diferitele specii de grâu. râul este o plantă din familia ramineae& genul

/riticum. oabele diferitelor soiuri de grâu se deosebesc prin forma& culoarea siaspectul lor. 2orma poate * alungită& eliptică& ovală sau rotun3ită. ,uloarea variazăde la alb4gălbui4galben până la roşu de diferite nuanţe. Suprafaţa bobului poate *netedă& aspră sau zbârcită& pe porţiuni mai mult sau mai puţin întinsă. 5arteabombată a bobului se numeşte partea dorsală& iar cea adâncită parte ventrală. 5epartea ventrală a bobului e'istă o adâncitură numită şanţ. 6a partea superioară&bobul prezintă un smoc de perişori scurţi 7bărbiţa8& iar la partea inferioară se a9ăembrionul 7germenul8. râul dur are boabe de formă alungită cu bărbiţa slabvizibilă& de dimensiuni mai mari& până la 10 mm lungime şi : :&% mm grosime.;spectul boabelor este în general sticlos& motiv pentru care prin măcinarea acesteispecii de grâu se obţine o făină mai <aspră=& cu un conţinut mai mare de glutenumed& destinată producerii de paste făinoase. obul de grâu este format din

învelişul fructului sau pericarpul& stratul aleuronic& embrionul& bărbiţa şi corpulfăinos sau endospermul. 5ericarpul este format din trei straturi suprapuse> epicarp&mezocarp şi endocarp. ?picarpul este : foarte subţire *ind format dintr4un singurrând de celule care au o membrană celulozică rezistentă& în timp ce mezocarpuleste mai gros şi format din celule alungite& iar endocarpul este format dintr4un strat

de celule şi mai alungite& sub care urmează un strat de celule cu formă de tub&aşezate perpendicular pe primele. Stratul aleuronic este format din celule mari cupereţi groşi care au în secţiune o formă aproape pătrată& în apropierea germenuluicelulele stratului aleuronic devin din ce în ce mai mici apoi dispar. ;cest stratconţine în proporţie ridicată substanţe proteice sub formă de granule foarte *ne&compacte şi cu aspect cornos. ;cest strat ocupă (4@) din bobul întreg. Stratulaleuronic este lipsit de granule de amidon. ?ndospermul sau miezul bobului conţinepartea cea mai mare a bobului de grâu& el reprezentând (#4#!) din bob. ?l estealcătuit din celule mari poliedrice cu pereţii foarte subţiri în structura cărora intră înproporţie mare hemiceluloze şi granule de amidon& care sunt înmănuncheate înmasa substanţelor proteice generatoare de gluten. ranulele de amidon din grâu au

mărime diferită& *ind cuprinsă între !# şi "0 microni& în centrul endospermului sea9ă granule mari de amidon. ,onţinutul de substanţe minerale& celuloză& pentozan&vitamine şi enzime este foarte mic în endosperm. ermenele sau embrionul ocupă1&" !&#) din bobul de grâu şi se găseşte localizat la unul dintre capetele bobului.Datoria valorii lui nutritive şi conţinutul ridicat de vitamina ? germenele trebuiee'tras în proporţie mare în procesul de măciniş. !.1. ,aracterizarea grâului !.1.1.,aracteristici *zico4chimice An ceea ce priveşte compoziţia chimică a boabelor degrâu interesează principalele componente şi anume> umiditatea& glucidele&



proteinele& grăsimile& substanţele minerale& vitaminele şi enzimele. ,onţinutul deumiditate ,onţinutul de umiditate al grâului este un factor cu mare in9uenţă lapăstrarea acestuia în depozite. râul se poate păstra în bune condiţii numai dacăumiditatea lui este sub 1:). Dacă umiditatea lui depăşeşte 1") apar o serie deprocese biochimice& legate de acceleraţia respiraţiei& cu producere de căldură şiapă& urmate de procese fermentative comple'e care duc la degradarea masei degrâu. lucidele Bcupă cea mai mare parte a bobului& *ind reprezentate demonozaharide& dizaharide& polizaharide. lucidele au rol de substanţă de rezervă7amidon& " zaharuri& de'trine8 şi de substanţă de constituţie a învelişului celular şi ascheletului învelişurilor protectoare ale bobului 7celuloze& hemiceluloze8. 6ipidelesunt concentrate în mod deosebit în embrion& mai puţin în stratul aleuronic şi foartepuţin în endosperm. Sunt combinaţii chimice uşor o'idabile& putând determinaalterarea proprietăţilor organoleptice ale făinurilor& adică râncezirea lor. De aceea& înprocesul de măcinare se încearcă îndepărtarea germenilor şi a stratului aleuronic.Substanţele proteice 5roteinele sunt distribuite neuniform în diversele părţicomponente ale bobului> în epidermă ")& în învelişul seminal 1#)& în stratulaleuronic şi în membrana hialină ::)& în corpul făinos 11)& în germeni !:). ;stfelse constată că cea mai mare cantitate de proteine e localizată la periferie.5rincipalele proteine din bobul de grâu sunt> albuminele& gluteninele& prolaminele&din această gupă făcând parte gliadina care împreună cu glutenina formeazăglutenul. Substanţele minerale se găsesc în tot bobul de grâu & însă proporţia derepartizare este diferită> proporţia cea mai mică se găseşte în centrulendospermului 70&:0)8 şi a3unge la periferia acestuia la 0&"#). Citaminele din bobulde grâu constituie o sursă importantă pentru necesităţile organismului uman.Distribuţia lor este diferită în bob. An proporţia cea mai mare se găsesc vitamineledin comple'ul şi 55& prezente în special în stratul aleuronic& embrion şi înveliş.Citaminele ? şi ; sunt distribuite în embrion& mai puţin în stratul aleuronic. ;cesteapot * reţinute în mare parte dacă făina este de e'tracţie peste (%). ?nzimele

,onţinutul de enzime este mare şi sunt reprezentate de hidrolaze& transferaze&o'idoreductaze& izomeraze& sinteaze. An bob enzimele determină procesulgerminaţiei şi metabolizarea componentelor chimice& pe care le transformă pentru aputea * asimilate de noua plantă în dezvoltarea ei. An procesul de fabricare a pâiniiunele enzime intervin în hidroliza amidonului cu formare de maltoză necesară înprocesul de fermentaţie. An tabelul 1 se prezintă componentele chimice ale părţiloranatomice& e'primate în procente faţă de totalul din bob considerat 100). /abel 15ărţile ;midon 5roteine răsimi aharuri ,eluloza 5entozan ,enuşa bobului ) ) )) i ) ?ndosperm 100 $% !% $% % !# !0 AnvelişE strat aleuronic !( %% 1% @0 $# (0ermeni # !0 !0 % " 10 /B/;6 100 100 100 100 100 100 100 % !.1.!. ,aracteristicitehnologice 5rincipalii indici care determina însuşirile de măciniş ale cerealelor sunt>

dimensiunea boabelorF uniformitatea şi mărimea boabelorF însuşirile aerodinamiceFconţinutul în corpuri străineF umiditateaF masa hectolitricăF masa absolută a 1000boabeF sticlozitateaF conţinutul în substanţe minerale. Dimensiunea boabelor ;cestindice este important pentru procesul de separare a corpurilor străine din masa decereale cât şi pentru *'area parametrilor de lucru la organele de transformare înproduse *nite. Dimensiunea boabelor se referă la lungimea& lăţimea& grosimea saudiametrul boabelor. Gniformitatea şi mărimea boabelor ?ste importanta în procesulde sfărmare a boabelor la primele pasa3e de măciniş în sensul ca dacă organele de



lucru ale maşinilor de prelucrat se reglează după boabele mai mari& atunci boabelemici trec fără efect tehnologic şi invers& dacă reglarea se face după boabele mici&atunci boabele mari vor * sfărmate de aşa natura încât in9uenţează negativprocesul tehnologic. Ansuşirile aerodinamice Se referă la viteza de plutire în aer aboabelor de cereale şi a corpurilor străine. ?ste un indice important folosit lasepararea corpurilor străine din masa de cereale. ,onţinutul în corpuri străine,orpurile străine a3ung în masa de cereale din timpul cultivării& recoltării şitransportului. Dacă aceste corpuri străine nu sunt separate şi a3ung prin prelucrare&

în produsul *nit& pot imprima acestuia miros şi gust neplăcut& înrăutaţind culoareasau aspectul general. ,u cât grâul este mai curat& cu atât este mai bun pentruprelucrare. Gmiditatea 5revăzuta în standardele în vigoare este de 1") şi are un rolimportant în procesul de depozitare şi de măciniş al cerealelor. An timpul păstrării

îndelungate în depozite& umiditatea mai mare de 1") favorizează degradareacerealelor. -asa hectolitrică 5rin masă hectolitrică se înţelege masa unui hectolitrude cereale 44 boabe 7+ghl8. Caloarea acestui indice este in9uenţată de mai mulţifactori. -asa absoluta a 1000 boabe ?ste un indice care da o imagine asupramărimii boabelor& ştiut *ind faptul că la o valoare ma'ima a acestora randamentul

în făina creşte. Sticlozitatea ?ste dată de aspectul cornos& lucios al bobului secţionatcu un obiect tăios şi ne arata gradul de compactizare a endospermului în bob.Sticlozitatea mare a boabelor indica o consistenta mai mare a acestora încomparaţie cu cele cu aspect $ făinos. Hndicele de sticlozitate caracterizează nunumai calităţile de măciniş ale grâului ci şi pe cele de pani*caţie. ,onţinutul însubstanţe minerale ?ste un indice care caracterizează însuşirile de măciniş alegrâului şi care variază în funcţie de părţile anatomice ale bobului. Se găsesc încantitate mai mare în înveliş şi stratul aleuronic 11) şi& în cantitate mai mica înendosperm 0&:%0&"0). ;cest indice este important în stabilirea calităţii făinurilor&reprezentând gradul de separare a particulelor de înveliş de masa de produsevaloroase 7făinuri& grişuri8. !.!. ,aracterizarea produselor *nite !.!.1. ,aracteristici

*zico4chimice Hndicii *zici sunt reprezentaţi de> culoare& *neţe sau granulaţie& miros&gust& prospeţime şi umiditate. ,uloarea. După culoare& în practică& făina se clasi*că

în> făină albă& semialbă şi neagră. ;cestă clasi*care corespunde şi dacă se ia înconsiderare conţinutul de cenuşă al făinii. 2ăina albă poate conţine cenuşă până la0&$%)& făină semialbă până la 0&@0) şi cea neagră până la 1&!%). 5entru a nu semai folosi noţiunea de făină albă& semialbă şi neagră s4a recurs la tipizarea acesteia.De e'emplu făina de tip $00 va avea un conţinut de cenuşă de ma'im 0&$)& făinade tip #%0 va avea 0&#%) conţinut de cenuşă. 2i'area limitei de cenuşă pentu*ecare tip de făină constituie o problemă de standardizare pentru *ecare ţară.;ceste făinuri conţin atât particule provenite din miez& cât şi particule de învelişcare determină culoarea acestora. 5articulele de endosperm au culoare albgălbui

datorită pigmenţilor carotenici pe care îi conţin& în timp ce particulele de înveliş auculoare închisă& dată de pigmenţii 9avonici. ,uloarea făinii este in9uenţată deproporţia de particule ce formează făina. ;stfel pe măsură ce creşte conţinutul detătâţe în făină& culoarea se închide. Anchiderea la culoare a făinii se poate datora şiunei granulaţii mai mari a particulelor ca urmare a umbrelor pe care le creează lasuprafaţa făinii. 5rin măcinare la granulozitate mică& culoarea făinii se deschide. Antimpul depozitării& în funcţie de condiţiile şi de durata de păstrare& făina este supusăunui fenomen de deschidere la culoare. ;cest fenomen se datorează proceselor



chimice& *zice şi biochimice care au loc pe durata depozitării. Antre culoarea făinii şiculoarea miezului de pâine e'istă o corelaţie directă> o făină deschisă conduce la opâine cu miez de culoare deschisă. ?'istă& însă şi e'cepţii când se poate obţine opâine de culoare închisă dintr4o făină albă. ;cesta se e'plică prin acţiuneatirozinazei& în prezenţa o'igenului& asupra aminoacidului tirozină cu formare demelanine. /otuşi formarea melaninelor este condiţionată de prezenţa unei cantităţimari de tirozină liberă. /irozina libertă apare la făina ( depozitată

necorespunzător& la făina obţinută din grâne recoltate înainte de a a3unge lamaturitate sau din grâne atacate de ploşniţă. radul de *neţe. 2ineţea sau mărimeaparticulelor din care este formată făina reprezintă un indice de calitate foarteimportant pentru că determină în mare măsură viteza proceselor *zico4chimice&biochimice& însuşirile de pani*caţie ale aluatului. 2ineţea făinii se stabileşte princernerea unei cantităţi de făină cu a3utorul unui set de site standardizate. Se ţineseama de cantitatea de făină care trece şi care rămâne pe sită. ,ompoziţia

chimică a făinii depinde în primul rând de compoziţia chimică a grâului din care seobţine şi de repartiţia principalelor componente chimice în înveliş& strat aleuronic&embrion& endosperm. Deci un factor important care determină compoziţia chimică afăinii îl reprezintă gradul de e'tracţie şi regimul tehnologic de prelucrare adoptat.,onţinutul în substanţe proteice. Substanţele proteice se împarte în substanţeproteice generatoare de gluten şi negeneratoare de gluten. 5rima categorie deproteine se găsesc în ensosperm& iar cea de4a doua categorie în stratul aleuronic şi

înveliş. ,reşterea gradului de e'tracţie şi implicit al conţinutului de tărâţe duce lacreşterea conţinutului de proteine& ceea ce nu duce însă la îmbunătăţireaproprietăţilor de pani*caţie. Dimpotrivă prezenţa tătâţelor contribuie la reducereaacestor proprietăţi. An consecinţă tipurile de făină neagră sunt mai bogate însubstanţe proteice& dar au însuşiri de pani*caţie mai slabe decât tipurile de făinăalbă. ,onţinutul de glucide. lucidele ocupă proporţia cea mai mare din compoziţiafăinii& la făina albă a3ungând până la un procent de #!). Dintre glucide primul loc îl

ocupă amidonul. ,onţinutul de amidon scade cu creşterea e'tracţiei de făină. 5rinurmare făinurile de e'tracţie mică au conţinut mai mare de amidon. 5e lângăamidon mai e'istă şi alţi hidraţi de carbon solubili în apă> de'trine& zaharoză&maltoză& glucoză& fructoză. ,onţinutul de lipide creşte o dată cu creşterea graduluide e'tracţie datorită prezenţei tărâţei şi a germenului. An timpul depozitării făinii&lipidele se pot descompune cu formare de acizi& ceea ce e'plică creşterea acidităţiifăinii în timpul păstrării. ,onţinutul de vitamine depinde mai ales de procentul încare acestea se găsesc în bob& mai răspândite în stratul aleuronic şi embrion. ;cestlucru e'plică de ce făinurile albe sunt mai sărace în vitamine. Citaminele prezente înproporţia cea mai mare sunt cele din comple'ul > 1& !& $& 1!& şi biotina. Dintrevitaminele liposolubile întâlnim vitamina ;. # !.!.!. ,aracteristici tehnologice

Ansuşirile de pani*caţie ale făinii sunt însuşiri care determină comportareatehnologică a făinii şi cuprind> capacitatea de hidratare& capacitatea de a formagaze& puterea făinii şi capacitatea de a4şi închide culoarea. ,apacitatea de hidratarereprezintă cantitatea de apa absorbita de făina pentru a forma un aluat deconsistenţă standard. Se e'primă în ml de apa absorbiţi de l00 g făina. ,onsistenţastandard este consistenţa de 0&% +g fm sau %00 G 7unităţi rabender8. ,apacitateade hidratare este în relaţie directă cu calitatea şi e'tracţia făinii. Calorile normale aleacesteia sunt> 4 făina neagră %#4$" ) 4 făina semialbă %"4%# ) 4 făina albă %04%% )



,apacitatea de a forma gaze se e'primă prin ml de dio'id de carbon dega3aţi într4unaluat preparat din 100 g făina& $0 ml apa şi 10 g dro3die& fermentat % ore la :0 I,.?ste in9uenţată de conţinutul de enzime amilolitice ale făinii& în special de amilazaşi de gradul de deteriorare mecanică a amidonului& de care depinde atacabilitateasa enzimatică. 5entru pani*caţie& valoarea normală a gradului de deterioraremecanică a amidonului este $4@). 5uterea făinii caracterizează capacitateaaluatului de a reţine gazele de fermentare şi de a4şi menţine forma. Din acest punctde vedere făinurile pot *i> puternice sau foarte puternice& foarte bune pentrupani*caţie& satisfăcătoare medii şi slabe sau foarte slabe. 5uterea făinii sedetermină farinogra*c. 5uterea făinii şi capacitatea ei de a forma gaze sunt cele maiimportante însuşiri de pani*caţie ale făinii. ?le determina în cea mai mare partecalitatea pâinii. ,apacitatea făinii de a4şi închide culoarea în timpul procesuluitehnologic. ?'istă cazuri în care făina îşi închide culoarea pe parcursul procesuluitehnologic. ;cest lucru se datorează acţiunii enzimei tirozinaza& asupraaminoacidului tirozina& cu formare de melanine& produşi de culoare închisă. 2ăinurilede grâu au în general su*cientă tirozinaza& dar închiderea culorii se produce numai

în cazul făinurilor de calitate slaba la care& prin procesul de proteoliza& se formeazăcantităţi importante de tirozina. @ :. Speci*citatea fabricaţiei :.1. Cariante demăciniş 5rin măcinare se urmăreşte să se distrugă integritatea boabelor de cerealepentru a se separa apoi particulele de endosperm& libere& pe cât posibil& departiculele de înveliş. După aceasta& particulele de endosperm sunt transformateprin zdrobire în particule *ne de făina. ;cest proces se spri3ină pe diferenţa destructura a celor doua părţi componente ale bobului. ?ndospermul *ind friabil sepoate sfarmă uşor& în timp ce învelişul datorita structurii lui *broase& rezista maibine fără să se fărmiţeze la eforturile de forfecare şi compresiune la care este supus

între tăvălugii valţului. Datorită faptului că învelişul este puternic aderent deendosperm& operaţia de separare a acestor doua părţi de bob nu se poate realizaprintr4o simpla sfărâmare. Bperaţia de măcinare impune pe de o parte o cât mai

intensa puri*care a părţilor de endosperm& iar pe de alta parte& o valori*care lama'imum a materiei prime& respectiv dacă este posibil& o recuperare totală aconţinutului de endosperm din bob. Grmărindu4se aceste două aspecte măcinareapoate * simplă sau foarte comple'ă. Se poate realiza o împărţire a măcinişurilor în> 4măciniş plat 4 măciniş repetat 5rin măciniş plat se înţelege un măciniş în careprodusul *nit se obţine prin operaţia de prelucrare a cerealelor ca urmare a uneisingure treceri a cerealelor prin organele de lucru ale unui utila3 oarecare demăcinat. Datorită ine*cienţei lui& acest tip de măciniş nu se mai foloseşte în prezent

în ţara noastră pentru măcinarea grâului. 5rin măciniş repetat se înţelege unmăciniş în care produsul *nit 4 făina se obţine ca urmare a unei acţiuni repetate dinpartea unor maşini de măcinat& prin care produsul este trecut succesiv. ;cest

procedeu impune prelucrarea bobului întrun proces tehnologic lung& în care sefoloseşte un număr mare de maşini cu caracteristici funcţional tehnologicedeosebite& şi prin care în mod treptat se a3unge la separarea intensiva a învelişuluide endosperm. -ăcinişul repetat se subîmparte în măciniş simplu şi măcinişcomple'. -ăcinişul repetat simplu are un proces de măciniş mai puţin dezvoltat şi înconsecinţă rezulta o făina cu indici calitativi inferiori. ;cest tip de măciniş apare lama3oritatea morilor cu regim prestator unde se folosesc *e pietre *e câteva valţurisau o combinaţie de valţuri cu pietre şi cu o cernere restrânsă. -ăcinişul repetat



dezvoltat este însoţit de o separare în câteva faze tehnologice distincte 7şrotare&divizare& desfacere& curăţirea grişurilor şi a dunsturilor şi măcinare8. 10 An cadrulacestui sistem de măciniş apar doua feluri de procedee> 4 măciniş semiînalt careeste prevăzut numai cu o parte din fazele tehnologice posibile 7 şrotare& măcinare&curăţirea restrânsă a grişurilor8. ?l este folosit frecvent pentru obţinerea făinurilorde e'tracţie directa. măciniş înalt& care este prevăzut cu toate fazele tehnologicenecesare să asigure cea mai bună calitate de făina însoţit şi de un randamentma'im în ceea ce priveşte folosirea părţilor valoroase din bobul de cereale. Dacăluăm în considerare e'tracţia de făină ce trebuie realizată avem măciniş pe oe'tracţie şi pe mai multe e'tracţii. -ăcinişul pe o e'tracţie sau de e'tracţie directăpermite realizarea unui singur tip de făină. Se poate obţine făină neagră cue'tracţie de #%4#()& făină semialbă& intermediară în procent de (#4#!) şi făinăalbă în procent de (!4(#). -ăcinişul pe mai multe e'tracţii este folosit atunci cândse realizează concomitent mai multe tipuri de făină. /ipurile de făină e'trasesimultan poartă numele de e'tracţii parţiale. An acest caz se obţine făina albă şineagrăF făina albă& semialbă şi neagră&F făina albă şi semialbă& mai rar. Se va realizaun măciniş dezvoltat care va cuprinde fazele tehnologice de şrotuire& sortareagrişurilor şi dunsturilor& desfacerea lor& măcinarea grişurilor şi a dunsturilor&separarea germenilor şi în *nal obţinerea tipurilor de făină. Se adoptă un procesdezvoltat de curăţire a grişurilor în primul rând pentru că se doreşte obţinerea defăină albă. 5rin acest tip de măciniş se recuperează un procent de făină care astfelar rămâne în amestec cu tărâţe şi de asemenea se asigură separarea tărâţei carealtfel ar rămâne aderentă la endosperm.pentru caă am optat pentru e'tracţiesimultană "%) E :1)& vom opta pentru un măciniş pe două e'tracţii. Se va obţinefăină albă tip "#0 şi făină tip $%0. :.!. Sistemul şi regimul de măciniş adoptat -oara*ind de capacitate medie 7100 tone !"h8 vom adopta un măciniş dezvoltat.5relucrarea grâului necesită un proces lung şi treptat de transformare în făina.;ceasta se desfăşoară după o schemă de sfărmare treptată din ce în ce mai *nă&

din utila3 în utila3& a bobului de grâu respectiv a sfărâmaturilor rezultate din el.2iecare fază de sfărmare este urmată imediat de o faza de sortare prin cernere.;ceasta este necesară deoarece în procesul de sfărmare rezulta o gama variata desparturi de bob ca mărime. 5rin cernere se obţin câteva grupe de particule care înfuncţie de mărimea lor& sunt diri3ate separat pentru prelucrare cu e'cepţia fracţiuniide făina care se diri3ează la depozit. 5relucrările ulterioare sunt variate în funcţie decaracteristicile particulelor rezultate. -ăcinişul dezvoltat aplicat în industrie&grupează opt faze principale tehnologice> 11 1. 5rocesul de şrotare unde seurmăreşte să se separe cea mai mare parte din endospermul bobului prin sfărmareaatentă& repetată& între tăvălugii ri9uiţi& al bobului şi apoi ale produselorintermediare& de mărimi din ce în ce mai mici& denumite curent JşroturiJ şi care sunt

formate din părţi de endosperm cu înveliş& puternic aderent pe ele. An acest procesendospermul este separat în proporţie mare chiar de la primele :4" pasa3e subforma unor granule de dimensiuni mai mari sau mai mici denumite grişuri şidunsturi. !. 5rocesul de desfacere a grişurilor. :. Separarea germenilor de grâu. ".Sortarea grişurilor şi a dunsturilor. %. ,urăţirea grişurilor şi a dunsturilor& unde seurmăreşte sortarea acestor produse intermediare după mărime şi în mod specialsepararea particulelor cu înveliş aderent sau chiar a particulelor numai de înveliş cepot * prezente în aceste amestecuri de granule de endosperm. ;ceasta fază se



realizează la maşinile de gris& completându4se cu încă două operaţii a3utătoare>sortarea grişurilor şi a dunsturilor la pasa3e speciale de sortare prin cernere şiprelucrarea grupei de grişuri care mai au încă părţi de înveliş& la pasa3e speciale dedesfacere. $. -ăcinarea grişurilor şi a dunsturilor. (. 2inisarea ultimelor produseintermediari în cel mai mare grad tărâţoase ce mai conţin încă resturi de endospermaderente pe ele. #. ,ompunerea sortimentelor de făină rezultate din mai multe9u'uri de pasa3e& în funcţie de calitatea acestora pentru a se obţine o medie care săconstituie sortimentul corespunzător normativelor. ;ceastă operaţie se încheie cucontrolul făinurilor& înainte de a * trimise la ambala3. 1! ". ?lemente de inginerietehnologică ".1. Dimensionarea tehnologică a silozului ,alcularea spaţiului dedepozitare se face în funcţie de> 4 capacitatea morii> ,m K 100t!"hF 4 numărul dezile de stocare poate varia între !04:0 de zile& consider un număr de stocare de :0de zileF ,alculul necesarului de celule de depozitare a grâului cu greutateahectolitrică de (@ +ghl> 4 dimensiunile celulei sunt> D K $ m& L K !0 ,antitatea degrâu stocată va fi> 100 t ':0 K :000 t Columul unei celule va fi> Cc K Cc K M ND! "L :&1" N $ ! N !0 O %$% " Cc K %$% m: Antr4o singură celulă se pot depozita> %$%m: ' 0&#! tm: K "$:&: P "$" t Qumărul de celule& Q& necesar va * de> QK :000"$" K $&"$ P ( celule ".!. Dimensionarea tehnologică a utila3elor din secţia depregătire a cerealelor pentru măciniş. ,aracteristici tehnice şi funcţionale ,erealeledescărcate în silozul morii& înainte de a * depozitate în celule& sunt supuse uneioperaţii de curăţire& numită şi precurăţire. 5rezenţa corpurilor străine în masa decereale in9uenţează negativ calitatea cerealelor. 6a eliminarea impurităţilorparticipă mai multe utila3e şi instalaţii> separatoare pentru corpuri străine granulareşi instalaţii de aspiraţie pentru particule uşoare e'istente în masa de cereale subforma de praf mineral& vegetal şi pleava. Separatorul aspirator ?liminarea corpurilorstrăine care se deosebesc de cereale prin mărime 7lungime& lăţime& grosime8 şi prin

însuşiri aerodinamice se efectuează cu separatorul aspirator. ;cesta separăcorpurile străine cu dimensiuni mai mari& egale 1: sau mai mici decât al cerealei

supuse precurăţirii prin combinarea acţiunii ciururilor şi al curenţilor de aer. ,ântarulautomat 5rimeşte produsul ce trebuie cântărit şi îi lasă să treacă mai departe numai

în anumite doze egale şi precis determinate cantitativ. Bdată cu cântărirea& aparatul înregistrează si numărul de cintariri sau cantitatea in +g& cu a3utorul unui înregistrator& prezentând astfel o situaţie e'actă asupra cantităţilor de grâu ce trecprin el. ,aracteristici tehnice ale cântarelor automate> reutatea unei Rar3e,apacitatea de cântărită +g 6ucru /h Dimensiunile de gabarit -m lăţimea lungimea

înălţimea %!0 $10 $1% (1% (%0 @%0 1!@0 1"10 1@00 !0:0 "#@ "#@ %$: %$: (0%#10 10%0 1!:0 1%1% 1(!% reutatea ,ântarului +g $0 100 11% 1$0 1#0 %!% $#%1:00 1:#0 1@%0 % 10 1% !0 :0 %0 100 !00 %00 $00 /HBG6 ,H6HQDH, 1&% !&% :&%"&$ $&: 10&0 1#&0 :0&0 $%.0 (#&0 %!0 %!0 $"0 $"0 ($% #($ 11$0 1!$0 1$#0 1#:%

/riorul este utila3ul care a3uta la pregătirea grâului pentru măciniş prin separareaimpurităţilor cu forma sferică sau apropiată de acesta& cum sunt> măzărichea&neghina şi sparturile sau corpuri străine mai lungi decât bobul de grâu 7orez& ovăz8.Ancărcarea speci*că a trioarelor normale este de !00 4 :00 +gm !'h& a triorului demare capacitate #004 @00 +gm!'h şi a ultra trioriului de 1:0041%00 +gm!'h.Suprafaţa de lucru a trioarelor cilindrice se alege astfel încât în cazul separăriineghinei şi măzărichii să aibă alveolele cu diametrul de "&% 4 %&!% mm& pentru celeprincipale iar pentru cele de control cu diametrul de :&%4 "&% mm. 5entru separarea



ovăzului la cele principale se iau alveole cu diametrul de #410 mm iar la cele decontrol @411 mm. /uraţia trioarelor cilindrice cu alveole variază în limitele a :% 4 "%rotmin. Diametrul mantalei cilindrice cu alveole se recomandă între limitele a :00 4#00 mm& iar lungimea de (%0 4 :000 mm. Dimensiuni orientative pentru diametrulalveolelor& mm 1" Denumirea seminţei râu 5entru separarea impurităţilor lungi #F#.%F @ 5entru separarea impurităţilor scurte ".(% F % /HBG6 S5H;6 Serveşte larecuperarea boabelor sănătoase şi a sparturilor care trec în masa de corpuri străine&precum şi la sortarea diferitelor grupuri de corpuri străine care se găsesc înamestec. 5rincipiul de funcţionare constă în separarea corpurilor străine pe grupede fracţiuni şi a boabelor ce se găsesc în amestec& se face folosind diferenţa degreutate speci*că şi de forma care determina rostogolirea lor cu viteze diferite şi petraiectorii diferite. ;vanta3ul triorului spiral> 4 nu trebuie supravegheat înfuncţionare& reglarea debitului făcându4se o data la început 4 nu se consuma forţemotrice& ele lucrând numai prin forţa gravitaţiei Dezavanta3ul triorului spiral> arecapacitate mică 710041%0+gh8 faţă de celelalte trioare Citeza de deplasare aboabelor se recomandă să *e 0&%41&% ms 5roductivitatea depinde de înălţimeatriorului şi de diametrul suprafeţei elicoidale. D?,BTH/B;?6? -aşinile de deco3it auca scop îndepărtarea prafului aderent pe suprafaţa bobului sau depus în şănţuleţulacestuia& să elimine bărbiţa& să sfarme şi să îndepărteze bulgăraşii mici de pământcare nu au fost separaţi până la aceasta fază. /otodată se desprind şi părţi dinstraturile e'terioare ale învelişului şi& parţial& embrionul. Deco3itorul dublu tip DD(1"> 4 diametrul (00 mm 4 lungimea mantalei 1"00 mm râul intrat în utila3 pringura de alimentare este aruncat pe suprafaţa interioară a mantalei de către rotorulcu palete. ,ând grâul vine în contact cu suprafaţa aspră a mantalei& praful& bărbiţaşi partea super*cială a învelişului se desprind. Bperaţia de antrenare& lovire şifrecare continuă pe tot parcursul drumului de la intrare în manta şi până lapărăsirea acesteia. 5raful şi co3ile dislocate de pe suprafaţa boabelor trec forţat pringolurile din ţesătura mantalei. B parte din acest praf cade liber şi se evacuează pe

gurile de 3os& iar o parte este antrenat de curentul de aer şi depus în camera dedeasupra cilindrului de sus de unde& sub acţiunea greutăţii lui& se deschide clapetaşi cade prin canalul lateral până iese din maşina. ,u cât viteza periferică a paleteloreste mai mare& cu atât efectul de deco3ire este mai bun. ,ând însă viteza per*fericădepăşeşte o anumită limită& boabele se sparg şi o parte din ele trec cu praful prinţesătura mantalei. 1% /uraţia optimă a tamburului cu palete este de !(% rotmin& iarviteza periferică 1:41% ms. 6a deplasarea grâului în interiorul maşinii contribuie înprimul rând înclinarea paletelor faţă de generatoarea cilindrului mantalei. Aninteriorul cilindrului boabele au o traiectorie elicoidala întrerupta din loc în locdatorita alunecărilor pe suprafaţa mantalei. Drumul parcurs de un bob în interiorulmantalei este direct proporţional cu lungimea paletei şi numărul de spire parcurs de

bob până la ieşire din interiorul cilindrului. -icşorarea conţinutului de substanţeminerale ale grâului se produce prin îndepărtarea prafului mineral aderent precumşi prin îndepărtarea unei părţi din înveliş care se caracterizează printr4un conţinutmai ridicat de substanţe minerale. ,antitatea de boabe sparte pune în evidenţămodul de funcţionare a maşinii. Daca la deco3ire rezultă mai mult de 1) sparturitrebuie determinate imediat cauzele provocării spargerii boabelor de grâu. Bperaţiade deco3ire se efectuează în mod obişnuit în trei trepte. 5raful rezultat în primatreapta este în cea mai mare parte de natura minerala& acesta numindu4se praf



negru. An treapta a doua şi a treia rezultă praf de natură organică care se numeştepraf alb sau tărâţa de curăţitorie. 5raful negru reprezintă cea 0&%) iar praful alb cea141&!) raportat la cantitatea de grâu intrat la curăţire. ;tât în prima cât şi în a douatreaptă încărcarea speci*că a deco3itoarelor este de 1000 1!00 +gm!h. -;RHQ;D? S5U6;/ VG ?fectul de lucru al maşinilor de spălat este condiţionat de gradulde încărcare al utila3ului& consumul de apă şi viteza periferică a paletelor rotorului.5entru ca efectul de lucru să *e bun& aceşti parametrii funcţionali trebuie menţinuţi

în anumite limite. ;stfel consumul de apă& de 14: l+g este în funcţie de conţinutulde impurităţi şi de conţinutul de umiditate al masei de grâu. Citeza periferică optimăa paletelor este de 1#41@ ms& depăşirea acesteia conduce la un procent ridicat desparturi şi la o deco3ire intensă a boabelor& efectul nedorit în aceasta operaţietehnologică& deoarece endospermul se poate impuri*ca cu suspensiile minerale dinapa de spălare& iar coa3a dislocată înfundă ori*ciile mantalei. ;5;;/G6 D?G-?,/;/ Gmectarea cerealelor se face în mod obişnuit prin trei procedee> 4 primulprocedeu foloseşte maşina de spălatF 4 al doilea procedeu este cel în care sefoloseşte aparatul de umectat simplu cu cupeF 4 al treilea procedeu este cel în carese foloseşte pulverizarea apeiF ;paratul de udat cu cupe are o construcţie foartesimplă& se compune din discul cu cupe l& turbina !& bazinul cu apa : şi 3gheabul dediri3are a apei ". Gnele tipuri mai complicate sunt prevăzute şi cu un sistem de roţidinţate % şi o roată de 1$ acţionare $. 2uncţionarea aparatului de udat cu cupepoate * asigurată *e prin forţa grâului *e prin primirea unei forţe de acţionaredinafară. S?5;;/B;?6? -;Q?/H,? 5entru reţinerea impurităţilor feroase dinmasa de cereale se folosesc magneţi permanenţi sau electromagneţi. ;paratelemagnetice lucrează pe principiul magnetului permanent& sistem potcoava& carecreează între polii magnetului un câmp magnetic. ,erealele sunt diri3ate prin acestcâmp magnetic într4un strat subţire cu viteză redusă& pentru ca toate corpurileferoase să poată * reţinute. An cazul magneţilor permanenţi& stratul de cerealetrebuie să *e de # 4 10 mm. Gnghiul sub care trec cerealele pe polii magnetului

trebuie să *e mai mic de @0. Andepărtarea impurităţilor metalice feroase reţinute seface manual& la interval de "h. 5uterea de ridicare a unei potcoave de magnettrebuie să *e de minimum 1% +g la o lăţime de "0 mm şi minimum @ +g pentru olăţime de :% mm. Qumărul potcoavelor într4un magnet este în funcţie de cantitateasupusă curăţirii& considerându4se drept încărcare ma'imă 1%0 +g pentru un magnetpotcoava cu o lăţime de "0 mm. 6ocul de monta3 al magneţilor este înainte deintrarea cerealelor în maşinile de curăţat şi în mod obligatoriu& înainte de intrareagrâului la măcinat. ".!.1. ,alculul capacităţii de producţie a secţiei de pregătire acerealelor pentru măciniş capacitatea morii> ,m K 100 t!"h 4 capacitateacurăţătoriei ,c K ,m E 7 104!0)8 ' ,m ;dmitem că vom calcula ,c cu 10) maimare decât ,m. ,c K 100 E 10 100 ' 100 K 110 t!"h ,c K 110 t!"h capacitatea

curăţătoriei într4o oră ,ch K 110000!" K "%#" +gh ,ch K "%#" +gh. ".!.!.,alculul şi alegerea utila3elor din secţia de pregătire a cerealelor pentru măciniş 1(,alculul cântarului automat ,ântarul automat se calculează în funcţie decapacitatea cupei şi de numărul de răsturnări pe minut. ;legem un cântar care face: răsturnări pe minut. ,apacitatea cupei cântarului va *> "%#" : ' $0 K !%&% +gCom alege un cântar cu capacitatea cupei de :0+g care face trei răsturnări min.,alculul separatorului aspirator Se calculează în funcţie de încărcarea speci*că şicapacitatea orară a curăţătoriei. Ancărcarea speci*că variază între %04%% +gcmh.



,onsiderăm o încărcare speci*că de %0 +gcmh. ,alculăm lăţimea ciurului> 6c K"%#" %0 P @! cm Coi alege un separator aspirator cu lăţimea ciurului de 100 cm.Com alege S?5;;/BG6 ;S5H;/B /H5> S; 1!1!. ,aracteristici tehnici aleseparatorului aspirator S; 1!1!> 4 capacitatea& în th % 4 dimensiunea ciururilor& înmm 1!00' 1!00 ! 4 suprafaţa ciururilor& în m :&$ : 4 debitul de aer necesar& m min#04 @% 4 turaţia a'ului de comanda a cadrului cu ciururi& în rotmin :%0 4dimensiunile e'terioare& în mm 4 lungime 1"%0 4 lăţime 1:$% 4 înălţime 1%(% 4puterea instalata& în +W 1&1 4 masa& în +g %(0 ,alculul triorului cilindric Dimensiunilecilindrului > D K 0&$ m şi 6 K ! m Ancărcarea speci*că Xsa este între %004$00 +gm!.Se calculează suprafaţa necesară de trioare> Snecesar K ,c h Xs K "%#" $00 K(&$" Se calculează suprafaţa unui singur trior> Strior K YNDN6 K :&1"N0&$N! K:&($ necesara K K !&0: P ! Qumărul de trioare K S :&($ trior S (&$" 1# Coi alegedouă trioare cilindrice. ,aracteristici tehnice> /riorul rapid> 4 productivitate +ghcapacitatea de lucru la l m! suprafaţa de manta& +g diametrul cilindrului& mmlunmgimea cilindrului& mm turaţie cilindru& rotmin viteza periferica& ms putereainsatalata& +W dimensiuni de gabarit 6'l& mm masa& +g :000 #00 $00 !000 "% 1&041&% 0&$ !#%:'$"0 :%0 ,alculul triorului spiral Se calculează în funcţie de încărcareaspeci*că şi cantitatea de deşeuri rezultate de la triorul cilindric. ,antitatea dedeşeuri reprezintă ma'im %) din cantitatea de cereale. Ancărcarea speci*că estecuprinsă între 1!041%0 +gh. ,alculăm cantitatea de deşeuri> % 100 '"%#" K !!@+g;legem trior spiral cu> 4 înălţimea 4 diametru 4 viteza de deplasare a boabelor 4

încărcătura speci*că ,alculăm numărul de trioare spirale> Q/S K , D !!@ K K 1.%!P ! X sp 1%0 !000 mm $00mm 0&%41&% ms 1%0 +gh Com alege două triore spirale.,alculul deco3itorului ;legem deco3itorul dublu> DD (1" Dimensiunile cilindruluideco3itorului sunt> 4 diametru 4 lungimea Citeza periferică a paletelor Ancărcareaspeci*că ,alculăm suprafaţa necesară de deco3ire> Snec K , c h "%#" K K %&0@ m! X sp @00 (00 mm 1"00 mm 1:41% ms @00 +gm!'h ,alculăm suprafaţa unuideco3itor> Sdeco3 K YNDN6 K :&1"N0&(N1&" K :&0# 1@ ,alculăm numărul de

deco3itoare> Qdeco3 K S nec %&0@ K K 1&$% P ! S deco3 :&0# ;leg doua desco3itoaretip DD (1". ,alcul maşinii de spălat> ,apacitatea maşinii de spălat este $th. Q-S K,c h "%#" K K 0&($ P 1 capacitate a ma sin ii $000 ;legem o maşina de spălat.,alculul aparatului de umectat> ,apacitatea aparatului este %th. QK ,c h "%#" KK 0&@1 P 1 capacitate aparat %000 ;legem un aparat de umectat. Din calcul reieseun aparat umectat& dar *incă obţinem făină grişată pentru paste care la operaţia demăciniş trebuie să aibă umiditate mai mare vom folosi două trepte de umectare.,alculul aparatului magnetic> Ancărcarea speci*că a unui magnet este de 1%0 4 1#0+gh Com alege 1#0 +g h ,alculăm numărul de magneţi> QK , c h "%#" K K !%&"P !$ X magnet 1#0 ;legem !$ magneţi -agnetul are lăţimea de 0&0" m& iarlungimea totală de magneţi va *> 6t K 0&0"N!$ K 1&0" lăţime magneţi ,alculul

numărului de celule de odihnă Dimensiunile unei celule de odihnă> 4 lungimea !m 4lăţimea !m 4 înălţimea 1! m 5entru grâu capacitatea celulelor pe zi este> "%#"'!"K 11001$ +g ,alculăm volumul unei celule> C K !'!'l! K "# m: -asa hectolitrică agrâului este> #!+ghl K #!0+g m: ,apacitatea unei celule va *> !0 "#'#!0 K :@:$0+g m: ,alculăm numărul de celule> 11001$:@:$0 K !&(@ K: Com alege trei celule7plus încă 1 de rezervă8. ".:. Stabilirea şi descrierea 9u'ului tehnologic adoptatpentru secţia de pregătire a cerealelor pentru măciniş 5rocesul de pregătire agrâului pentru măciniş se realizează în secţia de curăţătorie ce cuprinde operaţiile



de separare a corpurilor străine de prelucrare a învelişului şi de condiţionare agrâului. ;ceste operaţii au ca scop aducerea boabelor de grâu& într4o stare optimăfavorabilă procesului de măciniş. Separarea corpurilor străine după mărime serealizează printr4o cernere succesivă de ciururi& cu dimensiunile ori*ciilor alesecorespunzător. Separarea corpurilor străine care se deosebesc de masa de cerealedupă mărime şi însuşiri aerodinamice se face cu a3utorul separatorului aspirator& deproductivitate redusă& realizând o e*cienţă mai mare de separare. ,urăţirea seconsideră e*cace dacă se elimină $%4(0) din corpurile străine e'istente în grâu.educerea productivităţii este legată de o viteză mai mică de separare a cerealelorpe site& datorită micşorării înclinării casetei cu site. Separarea corpurilor străine carese deosebesc de masa de cereale după forma şi lungime se efectuează cu triorulcilindric. ;cestea pot separa corpuri străine mai scurte decât bobul de grâu şi auforma sferică sau& corpuri străine mai lungi decât bobul de grâu. ecuperareaboabelor sănătoase şi a sparturilor de grâu care trec în masa de corpuri străineprecum şi sortarea diferitelor grupuri de corpuri străine care se găsesc în amestecse face cu a3utorul triorului spiral 7elicoidal8. /riorul spiral separă amestecul deboabe pe baza diferenţei de viteza de alunecare pe un plan înclinat& acestea avândmase şi coe*cienţi de frecare de alunecare diferiţi. 5entru reţinerea impurităţilorferoase din masa de cereale se folosesc magneţi permanenţi. ,erealele sunt diri3ateprintr4un câmp magnetic într4un strat subţire cu viteza redusa& pentru ca toatecorpurile feroase să poată * reţinute. Deco3itoarele au ca scop îndepărtarea prafuluiaderent pe suprafaţa bobului sau depus în şănţuleţul acestuia să elimine bărbiţa& săsfarme şi să îndepărteze bulgăraşii mici de pământ care au fost separaţi până înaceastă fază. Andepărtarea impurităţilor e'istente pe suprafaţa boabelor de grâu nuse realizează în totalitate prin operaţiile repetate de la deco3ire. 5entru accentuarea

îndepărtării acestora se poate aplica şi operaţia de spălare. Simultan cu spălarea seproduce şi condiţionarea hidrică. !1 Spălarea grâului duce la un consum e'ageratde apa. ;cest consum este in9uenţat de gradul de impuri*care a masei de grâu şi

de conţinutul de umiditate al acestuia. ?l variază între 14: l de apa pentru l +g grâu.Se poate spune că dintre operaţiile tehnologice de pregătire a grâului pentrumăciniş& condiţionarea este operaţia care in9uenţează cel mai mult asupra bobului

întreg. De aceea prin condiţionare se in9uenţează în mare parte procesul tehnologicde măciniş& gradul de e'tracţie& conţinutul de substanţe minerale ale făinii&separarea germenilor de grâu şi într4o anumită măsura însuşirile de pani*caţie alefăinii. ,ondiţionarea constă din adăugarea unei anumite cantităţi de apa uneicantităţi de grâu. Bperaţia se efectuează în proces continuu prin stropirea grâului cuapa ca atare sau sub forma pulverizată. După umectare grâul rămâne în repaus 7laodihnă8 timp de mai multe ore. ".". Dimensionarea tehnologică a utila3elor dinsecţia de măciniş ".".1. ;legerea valţurilor şi repartizarea lungimii de tăvălug pe

pasa3e Calţul de moară este un utila3 modern complet mecanizat şi automatizat&constituind principalul utila3 tehnologic folosit în operaţiile de mărunţire. Brganelede lucru le constituie tăvălugii care se rotesc în sensuri contrare. ;vanta3ulmărunţirii constă în aceea că suprafaţa de contact cu boabele în timpul solicităriieste foarte mică. 6a anumite viteze unghiulare şi datorită unei caracteristici asuprafeţei de lucru& acţiunea tăvălugilor asupra boabelor în procesul de mărunţireeste asemănătoare unei acţiuni instantanee& deoarece aceştia sunt tangenţi pegeneratoare. Suprafaţa cilindrică a tăvălugilor poate * riluita sau neteda& alegerea



făcându4se în funcţie de procesul tehnologic. Dacă tăvălugii se folosesc pentrusfărmarea boabelor şi separarea endospermului de înveliş& suprafaţa va * ri9uitaF iardaca se folosesc la transformarea particulelor de endosperm în făină suprafaţa va *netedă. Dimensiunile tăvălugilor pentru valţuri Simbol Denumirea Dimensiunile& înmm !! -asa& +g D Calţuri pentru grâu !%0 !%0 6 #00 1000 ; 1"%$ 1%$$ 2ărăfusuri !"" :0% ,u fusuri !#( :"# ,aracteristicile tehnologice ale tăvălugilor ri9uitisunt pro*lul ri9urilor& numărul şi poziţia acestora pe tăvălugii pereche. 5ro*lul ri9uluise caracterizează prin unghiul tăişului şi unghiul spatelui ri9ului. i9urile pot avea

înclinare stângă sau dreapta& iar la tăvălugii pereche trebuie sa aibă acelaşi sens de înclinare. eferitor la numărul ri9urilor se discuta despre doi parametrii> nr 4 numărde ri9uri pe 10 mm lungime de circumferinţa a tăvălugului Q 4 număr total deri9uri pe circumferinţa tăvălugului. 6egătura dintre cei doi parametrii este data derelaţia> QKLD1 B'nKnD/ Gnde D 4 diametrul tăvălugilor şi / pasul rifurilor5oziţia ri9urilor are un rol deosebit de important în procesul de mărunţire. 5rinpoziţia ri9urilor se înţelege situaţia în care se găsesc faţa şi spatele ri9urilor de petăvălugul rapid& în raport cu faţa şi spatele ri9urilor de pe tăvălugul lent în timpulrotirii. După posibilităţile de intersecţie a ri9urilor celor doi tăvălugi pereche& sedisting patru poziţii> 4 poziţia tăiş pe tăiş 7//8 în care tăvălugul rapid este aşezatastfel ca tăişul ri9urilor să se a9e în direcţia sensului de rotaţie& iar tăvălugul lent cutăişul ri9urilor în direcţia inversă sensului de rotaţie astfel ca tăişul ri9urilortăvălugului rapid să acţioneze pe tăişul ri9urilor tăvălugului lent. 4 poziţia tăiş pespate 7/S8 unde tăişul ri9urilor tăvălugului rapid acţionează pe spatele ri9urilortăvălugului lent. 4 poziţia spate pe tăiş 7S/8 în care spatele ri9urilor tăvăluguluirapid acţionează pe tăişul ri9urilor tăvălugului lent. 4 poziţia spate pe spate 7SS8 încare spatele ri9urilor tavagului rapid acţionează pe spatele ri9urilor tăvălugului lent.

/ăvălugii se aşează în una din cele patru poziţii& în funcţie de scopul urmărit înprelucrarea produsului. An poziţia tăiş pe tăiş predomină efectul de forfecare&obţinându4se o cantitate mare de grişuri mari şi o cantitate foarte mică de pulberi

făinoase. An poziţia spate pe spate apare la început un efect de compresiune urmatde unul de forfecare obţinându4se o cantitate foarte mică de grişuri mari şi creşteprocentul de pulberi făinoase şi produse de granulaţie mică şi mi3locie. Gnghiul de

înclinare al ri9urilor se alege astfel ca el să *e mai mic decât unghiul de frecare alprodusului care se macină. ,aracteristici funcţionale 5iesele şi mecanismele dealimentare l& !& :& "& %& $& ( şi # sunt acţionate prin greutatea produsului venit lamăcinat& astfel> produsului acumulat până la o !: anumita înălţime în cilindrul desticla acţionează asupra discurilor montate pe ti3a l& care se a9ă în contact cudispozitivul de comandă prin contactul ! şi pârghia de înregistrare :. Dispozitivul decomanda prin contact este alcătuit dintr4o clapetă mobilă cu lungimea egală cu ceaa tăvălugilor şi pe care cade tot produsul ce vine din cilindrul de sticla. ;3uns în

această poziţie produsul este antrenat de distribuitorii " de unde a3unge prin căderela primul tăvălug de alimentare $& deasupra căruia funcţionează clapeta %.

/ăvălugul alimentator # scoate produsul din celelalte mecanisme de alimentare şi4ldiri3ează spre tăvălugii măcinători. 5entru ca produsul să nu se împrăştie şi pentrudiri3area e'actă în zona de lucru este aplicată panta de alimentare (. După trecereaprodusului prin tăvălugii măcinători @& acesta este colectat şi evacuat cu şnecul 11.,urăţirea suprafeţei tăvălugilor este asigurată de cuţitele 1! sau periile 1:.?vacuarea produselor se face prin cădere libera din treimia valţului. /ăvălugii



măcinători sunt din fontă călită prin turnare în cochile. 6ungimea tăvălugilor la acesttip de valţ este de 1000 mm& iar diametrul de !%0 mm. ,alculul valţurilor 5entru adetermina lungimea totală de tăvălugi& trebuie stabilită mai întâi încărcareaspeci*că pe valţuri. ;ceasta variază între "04$0 +gcm. ţinând cont că media de

încărcătură este de %0 +gcm& se va adopta aceasta. Qumărul total de centimetrii detăvălugi necesari pentru prelucrarea a 100 t de grâu este> 6t K 100000 K !000 %06t K !000 cm ;ceşti !000 cm trebuie împărţiţi pe cele două linii de prelucrare> peşroturi şi pe măcinătoare. aportul dintre lungimea liniei de măcinătoare& 6m& şilungimea liniei de şroturi& 6şr & este cuprins între 1&:41&$ pentru un măciniş cu douăsortimente :1 E "%). ;leg raportul> 6m 1&% K 6sr 1 6ungimea totală de valţ& va *>6mE6şr K 1&%E1 K !&% 6şr K 6t !000 K K #00 !&% !&% 6m K#00N1&% K 1!00 Dupădeterminarea lungimilor totale ale tăvălugilor ce revin pentru *ecare din cele douălinii& se trece la distribuirea părţii corespunzătoare pe pasa3e. 5entru măcinişul cue'tracţie de :: E "%) vom avea $ şroturi şi 1" măcinătoare& incluzânddesfăcătoarele şi măcinătoarele de refuz. !" ,onsiderăm valţuri cu tăvălugi de 1000mm 7cu lungimea totală de !00 cm8 şi de #00 mm 7cu lungimea totală de 1$0 cm8.epartizarea lungimii de tăvălug pe pasa3e> 5asa3 Hndici 6ungimea 6ungimea în6ungimea Qumărul de orientativi de rezultată în care se poate totala faţă de valţuri&lungime faţă cifre încadra real& real& ) bucăţi de total fază absolute& cm cm 1" !!!! 1( 1" 11 100 # 1" 1: 11 $ % " # ( $ % " % " 100 11! 1($ 1($ 1:$ 11! ## #00 @$1$# 1%$ 1:! (! $0 "# @$ #" (! $0 "# $0 "# 1!00 !000 100 !00 !00 1$0 100 #0#"0 100 1$0 1$0 1$0 #0 #0 #0 100 #0 #0 #0 #0 #0 #0 1"00 !!"0 11&@0 !:&#0!:&#0 1@&0% 11&@0 @&%: 100 (&1" 11&": 11&": 11&": %&(1 %&(1 %&(1 (&1" %&(1 %&(1%&(1 %&(1 %&(1 %&(1 100 1!'1000 1'1000 1'1000 1'#00 1!'1000 1!'#00 1&1!'#00 :'1000 1!'1000 1'#00 1'#00 1'#00 1!'#00 1!'#00 1!'#00 1!'10001!'#00 1!'#00 1!'#00 1!'#00 1!'#00 1!'#00 (& 1!'#00 1'1000 @'#00"'1000 Rrort H Rrort HH Rrort HHH Rrort HC Rrort C Rrort CH /otal şroturi Dl -l -! -: -"D! -1 -% -$ -( -# -! -@ -10 /otal măcinat /otal general După efectuarea

calculelor se constată că lungimea totală de tăvălugi a crescut cu !"0 cm& ceea ceatrage după sine o reducere a încărcăturii speci*ce pe valţuri. !% Xv K 100000 K ""&$" !!"0 ".".!. ;legerea sitelor plane şi repartizarea suprafeţei de cernere pepasa3e 5rodusele rezultate în urma trecerii prin pasa3ele de valţuri trebuie sortatedupă mărimea particulelor& pe clase de granulozităţi şi în funcţie de acestea suntdistribuite *e la formarea tipului de făină cerut& *e la o nouă operaţie de măcinare.Sortarea se realizează cu a3utorul sitelor plane. ,alculul necesarului de site planeSuprafaţa netă de cernere 7m!8 !! Qumărul ramelor pe pasa3e 1! ?'centricitatea&mm "% /uraţia& rotmin !00 Dimensiuni de gabarit& mm 4 lungime !#00 4 lăţime1@10 4 înalţime :#$0 4 puterea necesară& Z[ 1&% 4 încărcarea speci*ca %004%%0 Sestabileşte încărcarea speci*că a sitei de %00+gm! . Suprafaţa totala de cernere

este > St K , m 100000 K K !00 m ! X sp %00 aportul dintre suprafaţa de cernerede la măcinătoare şi suprafaţa de cernere de la şroturi este 141&!. Sm K 1&! S srSuma ambelor suprafeţe& va *> 1&!E1 K !&! Suprafaţa de cernere pentru şroturieste > Ssr K St !!0 K K @0 &@ P @1m ! !&! !&! Suprafaţa de cernere pentrumăcinătoare > Sm K @0&@'1&!K10@&0# P 10@ m! Sitele plane au " pasa3e cusuprafaţa unui pasa3 de %.% m!. epartizarea suprafeţei de cernere pe pasa3e> !$5asa3 Suprafaţa Suprafaţa fata de rezultata in cifre total absolute& m! cernere & )Suprafaţa in care se poate incadra real& m! Supra Qumăr de site fata plane& bucăţi



reala fata de total& ) !( Rrort H Rrort HH Rrort HHH Rrort HC Rrort C Rrort CH So l So ! So :Sistem perie ecernere *ltru /otal şroturi 1! 1% 1% 1! # ( $ % % 10 % 100 $ 1: 1: @ (% % ( % % " " " " $ : 100 10 11 1" 1" 11 ( $ % " " 11 " @1 ( 1" 1" 11 ( % % ( % % "" " " ( " 10@ !! !!! 11 1$&% 1$&% 11 11 %.% %.% %.% %.% 10 %&% 10:&% 11 1$&% 1$&%11 11 %.% %.% 11 %&% %.% %&% %&% %&% %&% 10 %&% 1:$&% !! !$0 10&$: 1%&@" 1%&@"10&$: 10&$: %&:1 %&:1 %&:1 %&:1 @&$$ %&:1 100 #&0$ 1!&0# 1!&0# #&0$ #&0$ "&0:"&0: #&0$ "&0: "&0: "&0: "&0: "&0: "&0: (&:: "&0: 100 !" :" :" !" !" 1" 1"1" 1" 1" " E 1" !" :" :" !" !" 1" 1" !" 1" 1" 1" 1" 1" 1" 1" % E :"1 11 D1 -1 -! -: -" D! -1 -% -$ -( -# -! -@ -10 Sistem perii si *nisoriecernere *ltru /otal măcinătoare ,ontrol faină /otal general Din calculul efectuat&pentru corelarea suprafeţelor între pasa3e suprafaţa de cernere a crescut de la !00la !$0 ceea ce duce la o încărcare speci*că de> Xs K 100000 K :#" .$ P :#% +g m! !$0 ".".:. ;legerea şi calculul necesarului de maşini de griş -aşina de grişefectuează sortarea produselor după indici geometrici 7granulozitate8& în care scopse foloseşte atât efectul de cernere prin site& cât şi !# însuşirile aerodinamice aleparticulelor a9ate sub acţiunea unui curent de aer. ;re loc un proces de auto4sortare& particulele mai grele se situează în straturile inferioare& în contact direct cusita& iar particulele uşoare se plasează în straturile superioare. 5rodusul supuscurăţirii la maşina de griş este un amestec de particule de endosperm curat&particule curate de tărâţe şi particule formate din părţi de endosperm şi de învelişaderent. -aşina de griş dublă D :%'l$ -aşina de griş dublă cu două rândurisuprapusă de site primeşte produsul de prelucrat prin tubul de alimentare l&confecţionat din sticla. An maşină& produsul este introdus în pâlnia de alimentare !*ind uniform distribuit pe toata lăţimea sitelor. Din pâlnia de alimentare produsulcade pe clapeta înclinată :& care *nisează distribuirea perfectă a acestuia pe

întreaga sită. Sitele de cernere montate în cadrul port4sita " pe două rândurisuprapusă sunt *'ate în cadrul oscilat superior. amele cu site& câte " pentru*ecare cadru port4sita& sunt prevăzute cu periile $ de curăţire a sitelor. 5rodusul

a3uns pe site intră sub acţiunea oscilaţiilor cadrului port4sita& astfel diri3ate încât săimprime o mişcare orizontală şi verticală a produsului& care va înainta în salturi pesuprafaţa sitelor& concomitent cu manifestarea acestui efect& apare şi cel imprimatde acţiunea curentului de aer aspirat din camera superioară de depresiune #.Deasupra camerei de depresiune apare un canal longitudinal @ prin care se facelegătura de aspiraţie între *ecare din cele 1! compartimente& prin rozetele de roda310 şi reţeaua centrala de aspiraţie prin racordul 11. ,alculul necesarului de maşinide griş Ancărcarea speci*că a unei maşini de griş o luăm de !%0 +g grâu măcinat în!"h pentru l cm lăţime de sită. ,alculăm lăţimea totală de sită lt K , m 100000 K K"00 Xs !%0 cm K "000 mm 6ăţimea ciurului o luăm de :%0. Qumărul maşinilor degriş> Q- K ! N :%0 "000 K %&(1 P $ ,aracteristici tehnice ale maşinii de griş

duble D :%'1$ 6ungime :1:0 mm 6ăţime @%0 mm înălţime 1:00 mm reutate@%0 +g !@ -otor necesar 0&# Z[1"!0 rotmin /uraţia a'ului cu e'centric "%0rotmin Qumăr rame de cernere 1$ ,onsum de aer %% mcmin ,apacitatea maşinilorde griş cu doua rânduri suprapuse de site este următoarea> pentru griş mare 1!+ghpentru griş mi3lociu l0+gh pentru griş *n #+gh pentru dunst $+gh ".".". ;legereaşi calculul necesarului de *nisoare de tărâţe 5entru e'tragerea completă din măcinişa părţilor de făină aderente la tărâţe se folosesc *nisoare de tărâţe 2/ :04 $0 şi 2/"04 #0. ;cestea pot deservi două cicluri tehnologice paralele şi se montează între



ultimele pasa3e de şrot şi cele de măcinare. Ceri*carea *nală a calităţii făinii se facecu centrifuga de control ,2 "0#0. 5rin centrifugare se elimină corpurile străine7tărâţe& sfoara8. Dislocarea celei mai mari părţi a miezului din bob se face prinmăcinarea cu valâuri& dar părţile periferice ale acestuia sunt legate de înveliş sedislocă mai uşor printr4o acţiune de lovire puternică a produsului de mantauacilindrică a dislocatorului. 5e lângă dislocarea miezului de pe înveliş se produce şi omărunţire a acestuia& iar învelişul rămâne sub forma unor particule mari. -odul defuncţionare 5rodusul de măcinat intra în utila3 prin gura de alimentare şi apoi estepreluat de segmentul de şnec de pe a'ul rotorului şi împins în interiorul mantaleiunde paletele rotorului îi antrenează şi îi aruncă puternic pe suprafaţa acestuia. 5rinantrenare şi lovire& o mare parte din miezul rămas pe înveliş este dislocat sub formăde particule mici& care trec prin ori*ciile mantalei şi se colectează în treime& de undese evacuează şi se trimit la un pasa3 de cereale la sitele plane. 5rodusele mari7tărâţa8& care nu trec prin ori*ciile mantalei sunt transportate de paletele rotoruluipână la gura de evacuare prin care părăsesc utila3ul. De obicei merg la şrotul CH&dacă produsul iniţial provine de la şrotul C sau la tărâţă dacă produsul iniţial provinede la şrotul CH. ,alculul *nisoarelor de tărâţe 5entru acest calcul se ia 0&% th pentruproduse tărâţoase de granulaţie mare şi 0&: th pentru produse tărâţoase degranulaţie mică.dacă se consideră că primele refuzuri de la şroturile HC & C& CHreprezintă (&%)& ()& %) faţă de grâul intrat la :0 şrotul H& se determină cantităţilede produse de granulaţie mare ce trebuie prelucrate. Rr HC - K 100 Rr C - K Rr CH -K (&% N100 K (&% t ( N100 K ( 100 t t % N100 K % 100 ,apacitatea de producţie aunui *nisor de tip 2/ "0#0 este de 1! t!"h& iar a unui *nisor 2/ :0$0 este de (&!t!"h. ;legem un *nisor 2/ "0#0 pentru şroturi Sr HC -. ;legem un *nisor 2/ :0$0pentru sroturile Sr C - si Sr CH -. 5entru produse de granulaţie mică se ia în calculpentru Sr HC m ")& pentru Sr Cm :) si pentru srotul CH m :). Sr HC m K Sr C m K SrC m K " '100 K " t 100 : '100 K : t 100 : '100 K : t 100 ;legem un *nisor 2/"0'#0 pentru cele trei şroturi mici> SrHCm& SrCm si SrCHm. ".%. Stabilirea şi

descrierea 9u'ului tehnologic adoptat pentru secţia de măciniş 2azele de prelucrare într4un măciniş dezvoltat sunt> 18 5rocesul de şrotare& unde urmăreşte să se separecea mai mare parte din endospermul bobului prin sfărmarea repetată între tăvălugiiri9uiti ai bobului şi a produselor intermediare cu înveliş. ?ndospermul este obţinutsub forma unor granule de dimensiuni mai mari sau mai mici la primele :4" pasa3e&la restul pasa3elor se urmăreşte prelucrarea speciala a părţilor de bob dupăe'tragerea masei de endosperm. :1 !8 Sortarea grişurilor. ;ceste pasa3e de sortarese numesc sortire şi de obicei se prevede un sortir pentru grişuri şi unul pentrudunsturi. rişurile mari nu necesită o sortare suplimentară şi sunt trimise la curăţatdirect la maşinile de griş. 6a sortire se trimit amestecul de grişuri mi3locii şi mici deHa şroturile H&HH&HHH. 5e lângă grişurile mici şi mi3locii la sortirul de grişuri rezultă şi

dunsturi şi făina. 2ăina este diri3ata în 9u'ul de făină de calitatea a Hl4a& iardunsturile se trimit la sortirul de dunsturi. :8 ,urăţirea grişurilor şi a dunsturilor.Grmăreşte sortarea acestor produse după mărime şi separarea părţilor cu înveliş cepot * prezente în amestecul de granule de endosperm. Se realizează cu maşinile degris. "8 Desfacerea grişurilor. 5entru îndepărtarea părţilor de înveliş de peparticulele de grişuri mari şi mi3locii& acestea sunt supuse unei prelucrări speciale lavalţuri unde sub o acţiune uşoara a suprafeţelor de lucru a tăvălugilor& particulele sedesfac în mai multe bucăţi. Grmează apoi faza de separare prin cernere a



particulelor care au dimensiuni de mărimea grişurilor şi dunsturilor& după care sunttrimise din nou la maşinile de griş pentru eliminarea completă a părţilornevaloroase. Bperaţia se realizează cu a3utorul desfăcătoarelor. /otodatădesfăcătorul sfarmă în mai multe bucăţi şi particulele de endosperm. %8 -ăcinareagrişurilor şi dunsturilor de calitatea H& operaţie efectuata la :" pasa3e speciale demăcinare. $8 -ăcinarea grişurilor şi dunsturilor de calitatea Hl4a& operaţie efectuatăla %4$ pasa3e de măcinare cu tăvălugii re9uiţi. (8 5relucrarea de *nisare a ultimelorproduse& în cel mai mare grad tărâtoase& ce mai conţin resturi de endospermaderente pe ele. 5relucrarea acestor produse se face atât la valţuri cu tăvălugiiri9uiti& cât şi la maşini *nisoare cu palete sau periile de tărâţe. #8 ,ompunereasortimentelor de făină din mai multe 9u'uri de pasa3e& în funcţie de calitateaacestora. ;ceasta operaţie se încheie cu controlul făinii înainte de ambalare.ibliogra*e 1. -.,retu& 2.Bancea& ,. -alureanu& Diagrame pentru măcinareacerealelor& ?d. /ehnica& ucureşti& 1@((F !. adu ipeanu& /ehnologia moraritului&?d. Didactica si 5edagogica& ucureşti& 1@$:F :. Honel ,ostin& ,artea morarului& ?d.

/ehnica& ucureşti& 1@##F :! ". Honel ,ostin& /ehnologii de prelucrare a cerealelor inindustria moraritului& ?d. /ehnica& ucureştiF %. -ihai 6eonte& /ehnologii si utila3e inindustria moraritului. -acinisul cerealelor& ?d. -illenium& 5iatra Qeamţ& !00!F $.,onstantin anu& -anualul inginerului de industrie alimentara& H& HH& ?d. /ehnica&ucureşti& !00!F ::

trior cilindric

Documents