W.Î03 BrasOT, Luni-Karţi 22 Septamrae 15 Oetomvrie n.) 1815. M dLXZV H .

A b o n a m en tu l: pentru Austro-Ungaria. pe un an 24 cor.; pe an 12 cor.; pe 3 luni 6 cor., pentru România şi streinătate pe un an 4 0 lei; pe % an 20 lei.

Z I A R P O L I T I C N A Ţ I O N A LApare seara, în fiecîarfe zi de lucru.

Redacţia şi administraţia: Strada PrKodWMI iţf* ÎŞ. Inseratele se primese Ia administraţie. Preţul dapfl tarii şl î n t â i i Manuscrisele nu se înapoiază. TEUMNSi

■6

Trec săptămânile...Săptămânile trec fără să se facă

lamină tn Bal an.Răspunsul Sârbiei la pretensi-

anile Împătritei înţelegeri oficial na « cunoscut. Ştim ca toate aceste el d. Pasici este gata să consimtă la dureroasele concesiuni macedo* nene ce i*se cer. Şcupştina i-a dat deplină putere să răspundă. Ce ya face el va fi făcut. Insă pe cât se bănuieşte cea mai m are greutate rine din raporturile Sârbiei cu Italia. Sârbii sunt gata să se execute, să predea imediat teritoriile macedo* nene ce li se cuveniau Bulgarilor tn urma tratatului secret din 1912, aceasta însă numai în cazul când ei ar fi sigari că prin victorii nouă ar mări teritorul sârbesc într’o parte oarecare de rassă şi aspiraţiuui curat, exclusiv sârbeşti.

B ar vezi, Italia şi*a aruncat ochii pe această parte. Pe drept sau pe nedrept, dar la Niş toţi ştiu că Italia ar dori să facă un sta t au­tonom, dependent de ea, snb scep­trul ducelui Abruzilor şi la acest gând nuifoai Se produce în sufletul sârbesc o .amară şi legitimă durere. Cu toţii sunt de părere că cabinetul din Roma este mult prea hrăpăreţ ţi ciă rezultatele obţinute după patru lani de campanie nu justifică aceste prfctenţaunl.

. A ceastă luplă In ascuns între Sârbii şi Italia este unul dintre ele­mentele periculoase, tulburătoare ale situaţiei actuale.

*

Este îndoielnic că chiar făcând Sârbii cele mai estinse concesiuni Bolgariei ar putea-o determina pe leeasta să iasă din neutralitate şi sl i se ataşeze campaniei, astăzi eând Bulgaria vrea cu preţul de minuscule jertfe să măriascâ teri* torul bulgar în toate părţile afară de linia Dunării.

Două informaţiuni ce le avem din sursă germ ană caracterizează pe deplin situaţia tulbure a zilei. Misti- flcaţiile sunt dese. S ’a publicat un intenriev al d ini Ghenadieff, din care reiese că acest şef al partidului stambulovisţ ar fi înclinat cu totul pe partea gernuno*austro turcă. Azi !ns| aflăm că nu este vorba de ve­chiul ministru Ghenadieff, ci de fra­tele său mai mic, de Paul Ghena- dieff, personagiu fără influinţă şi Ură pic de autoritate, care a fost j intervievat numai de dragul echivo- |

Păţania unui soldat.Frunză verde de salcie, M-apuoai şl eu a scrie Cum mi-a mers in cătănie Cum mi-a umblat In război Frunză verde baraboi.

*De-acas de când am plecat Nevasta că mi-am lăsat C-o copilă mititea

* Supărată vai de ea,Cu ochii plini de plâns.

,, Cătră dânsa eu am z is :Nu te supăra iubita Lumea azi aşa-l pornită Hă se ducă fieşosre

• La războiul do onoare,? * Sft-şl s a puşca’n mănă iară

Si-jfl apere draga.tari.Şf eu cată să mă duc Arma’n mănă să apuc Şl cU alţii împreună Să plecăm cu voie bună Uode tunurile sună

. : Stepărăm ţara, moşia Şi pe Maiestatea Sa.Mult tn vorbă nu am stat Fără mână eu lam dat U nevasta mea iub ită ;

citâţiî numelui său. Altă informaţie S ’a anunţat că d. Radoslavoff a plecat la Miinchen. In vremile aceste o vizită a prira-ministrului bulgar în Germania dedea de bănuit. Din În­tâmplare, nu-i vorba decât de fiu- sân, tinăr ataşat la legaţie care m erge la postul său în Berlin, ceeace schimbă faţa lucrului. . .

*

Şi săptămânile trec. Şi ’n Bal- can nu se mai face lumină. Nici atât nu se poate şti: Bulgaria înar­mată cui se va ataşa? Credeam până acum, îndeosebi dupăce acor­dul turco-bulgar este un fa it acompli, că se va ataşa victorioaselor armate germano austi o-ungare cari ar a- junge Ia graniţa bulgărească, dar presa împătritei înţelegeri pune iarăş mari speranţe că Bulgaria vrea Să-şi apere toate graniţele, de orice incursiune a vre unei armate streine. Probabilitatea debarcării de trupe ruseşti la Varna, îndată ce s ’ar permite transportul de trupe ger­mane pe teritor bulgar, nu este es- chisâ. In acel caz Bulgaria se transa formă intr’un sângeros teatru de răsboiu, ale cărui consecinţe sunt funeste pentru viitorul Bulgarilor. Bulgaria mobilizată ţinteşte evitarea acestui teatru de răsboiu.

Nu este vorba deci de o încăl­care a teritoriilor macedonene, ori de o ataşare la armatele germano- austrO'Ungare, când Bulgaria stă înarmată, ci asigurarea actualului teritor sporit cu cesiunea din Tracia pe preţul neutralităţii.

IV eua e f e o f l l f ă I t a l i e n i . DinGeneva se anunţă: Comandamentul su­perior al armatei Italiene face mari pregătiri pe întreg frontul pentru o nonă ofensivă. Planurile strategice au fost f&cute de Cadorna în colaborare cu Joffre.

Adunarea comitatului Fă­găraş. Adunarea municipală de toamnă a comitatului Făgăraş este convocată pe 5 Oct. st. u. a. c.

La Beifort se aşteaptă o mare ofenalvă franceză» DinGeneva se anunţă: La Beifort e Imi­nentă o mare ofensivă franceză. Ia ju ­rul Belfortulul — după cum se anunţă — e concentrată o armată de 100,000 oameni. Soldaţii afară de puşti, sunt provăzuţi cu pistoale automate.

Situaţia îb Grecia.Deschiderea Camerei eline. — Expo­zeul prim-ministrului Venizelos. —

Mobilizarea.

Cu prilejul deschiderei camerei eliae prim-miuislrul Venizelos a rostit între aplauze generale următorul discurs:

Când, după începutul marelui răz­boi european. Camera elenă s’a intru- n fc, în Septemvrie 1914, am avut onoa­rea de a expune la această tribună care era politica guvernului, faţă de situaţia creată de acest război.

Dar, în Februarie trecut Cabinetul pe care aveam atunci onoarea de a l prezida, a crezut că o modificare se impunea la această politică, dar, în a* ceastă privinţă, s’a găsit în neînţelegere cu Coroana şi a trebuit să părăsească puterea.

După alegeri, fiind chemat din nou la cârmă, şi judecând că situaţia se schimbase în acest interval se hotărî să revie din nou la po litica pe care am arătat-o la începutul războiului în Sep­temvrie 1914. Dar, la mobilizarea bul­gară nu se putea da un alt răspuns decât mobilizarea grecească.

Sunt dator să înştiinţez Camera că, după decretarea acestor două mo­bilizări, asigurări liniştitoare au fo s t date de ambele pârlii d. Radoslavoff a declarat ministrului nostru la Sofia că mobilizarea bulgară nu avea nici un scop agresiv, nici în contra noastră, nici in contra aliaţilor noştri sârbi, că ea fusese impusă Bulgariei din cauză vecinătăţel ei ou teatrul de război şi că nu avea alt scop decât de a face de acum înainte mai posibilă Bulgariei men­ţinerea neutralităţeL ei armate.

Am răspuns că atâta timp cât mobilizarea bulgară va fi lămurită ast­fel, mobilizarea noastră, provocată în mod firesc de mobilizarea ei, nu trebuia să fie privită nici ea ca având vreun scop agresiv, ci% tinzând numai la men ţinerea neutralităţei armate a Greciei. Totuşi, cu toate aceste asigurări, si­tuaţia trebue să fie privită ca grava. Cu sistemul modern al armatelor na­ţionale o mobilizare generală, care pro duce o zdruncinare adâncă In viaţa economică şl socială şi pricinueşte chel- tueli colosale, nu poate să se prelun­gească fără a fi un pericol pentru pace ; şi acest pericol e cu atât mai mare când unui dintre statele mobilizate nu ascunde că nu vrea să respecte statal quo teritor'al stabiut de tratatele Uche- iate între el şi vecinii săK

Nu spun acest lucru spre a des­crie situaţia sub o aparenţă pesimistă decât e îu realitate, dar nu am nici dreptul de a ascunde ţ&rei adevărata stare a lucrurilor, deoarece, dacă noi toţi în Grecia dorim sincer menţinerea păcei, sunt sigur de admirabilă jertfire de sine a poporului grec Înarmat gata să apere integritatea şi interesele vitale ale ţărei şi si se opună oricărei încer­care vreunui stat balcanic de a se erei* o situaţie precumpănitoare care ar în-

| semna sfârşitul independenţei politice şl | morale statelor vecine.| Totuşi, aşi fi fericit dacă expUca-

ţiuniie liniştitoare date de guvernele celor două state mobilizate ar pute*: duce cât de curând şi fără termen la o demobilizare simultană, înlăturând astfel pericolul care pricinueşte în mod firesc prelungirea moblllzărei.

D. Gunarls, şeful opoziţiei a apro­bat numai decât dedaraţiunile rostite de preşedintele consiliului şi a fost de asemenea aplaudat în mod viu.

*Mobilizarea continuă să se efec-

tuese cu activitate. De pretutindeni mobilizaţii sosesc cu eotusiasm.

Până acum a răspuns ia ordinul de mobilizare un număr de 400.000 de rezervişti.

Bilanţul general al băncilorromâne pe anul 1913.

Active.Nu mărar. . . . . . . K 3.340,181Bicoat . . . . . . * » 113.032,635Esconfc hipofcecrr. . . . » 40.455,274Credite hipotecare • . . » 41.027,186Credite personale . . . » 5.894,633Credite de cont-curent. . » 15.244,985E f e c t e ................... . • » 14.788,253Efecte fondului pentru

scrisori fondare . . . » 562,029Efectele fondului de pena. » 798,678Lombard. . . . . . • » 551 895Realităţi................... . • » 7.943,039Diverşi debitor! . • . . » 1.264,131interese transitoare . . » 552499Mobiliar. . . . . . . » 271.670

245.727,088Pasive.34 924,476 13.191,075 3.221,029

345,725

560,000

109.248,724 47208,398

5.578,352 1128T 500 2892,208 2.501,130

757,918 6.510,259

51,562 2 880,770 4561962

245.727,088Acesta este bilanţul, care a pre­

mers războiului european, adecă ul­timul bilanţ, Încheiat în vremuri nor­male. Desigur deci, că acest bilanţ, care reoglindeşte activitatea finală de câteva decenii de muncă liniştită şi continuă a institutelor noastre finan­ciara, prezintă un deosebit interes. Ei ya fi un document al vremii, un hotar între două epoca: una înaintea eveni­mentelor din anul trecut şi alta după

Capital societar. . . . KFond de rezervă. . . . >Fond de psnsiUQe . . . >Fond cultural şi filantropic > Fondul scrisurilor fon­

dare »Albina« . . . » Depuneri spre fructificare

— 4300, . . . . . »Reescont . . . . . . >împrumuturi hipotecare

cedate . . . . . . . »Scrisuri fondare »Albina« » Credite de cont-curent . »Lombard ........................ ....împrumuturi hipotecare

pe case........................»Diverşi creditori . . . » Dividendă nereclamată . » Interese tr& rslteare. . » Profit c u ra t ...................»

Rămâi dragă fericită.Copila mi-am strânso’o braţe Şi am sărutato’n faţă.Cu părinţi mâna an» dat Şi din gură-am cuvântat: Dragi părinţii mei iubiţi Şi de mine despărţiţi,Grijiţi de a mea muiere N'o lăsaţi pe drum a piere,De a mea blândă copilă Aveţi g r j \ aveţi milă.Apoi m’am întors deodat Fiind vremea de plecat .Şi iam strâns pe toţi in braţâ Şi iam sărutat pe faţă.Şi la druoi eu am plecat Pân la Bistriţa am dat.Acolo când am ajuns La ca8armft că m’am dus Haine sure-am căpătat Şi pe mia’ le-am îmbrăcat. Atâtea n’a fost destui Că mi-au dat şi un mondur Un mondur tot încărcat Cu patroane înfundat.Multă vreme nu am stat In »marş compani« m’or băgat. Frunză verde de mălai Când a lost luna lui Mal Colo in ziua a trie Ne-or trimis ia bătălie.

Când la tren noi am sosit Pe ei iute ne-au suit La Polonia ne-ór pornit, Polonie pământ frumos Udat de sângele nost,O lună te-am tot călcat Păn pe Ruşi am aiuogat.Când a fost într’o Marţi s ra Poruncă ne-au vauit eară.Dela brigada cea mareCă régimén îu cel vestitDela Bistriţa venitDin »faerstelungul« numitAstăzi vine ohîezitŞi la gezâşi toţi ne-am dusIn vagoane ear ne-au pus,Cinci zile am tot umblatIn Galiţia ne-o băgatAm vet'it o zi şi-o noapteNu ne mai temeam de moarteCând era iu zori de ziLa o staţie sosiiLa o staţie numităDin Gaiiţia cea vestită,Acolo ne’o aşteptat O uiaşin& de sburat Şi pe noi bombe-o ţipat.Iar noi dacă am văzut De pe gezâş am sărit Cu tot ce noi am avut Dar Dumnezeu ne-a ferit

Pe noi nu nc-a nimerit. De-acolo noi ne-am luat Şi în oraş ne-am băgat In oraşul cel vestit Care-i laroslau numit.Acolo ne-am aşezat Până zupa am mâncat Apoi )&râ am plecat Şi’n „sfârm-iin:©* am stat Toată noaptea nemişcat Multă vreme a trecut Pân porunca ne-a v*nit.Bă stăm gata pregătit Ca »angrifiu-i« de făcut, Frunză verde izmă creaţă Duminecă dimineaţa Tunurile no&stre-o dat Şi pe noi ne-o ajutat In »angriff« noi ne-am băgat. D .r acuma ca să vezi Să te minuni să nu crezi Tot granate esplodând Peste capul nost’ zburând Şrapneie încă veni au Printre noi se’mprâşfciau Câte una nimerea Cu gloanţe in jur stropea Dar noi frică uu aveam Tot înainte mergeam Că poruncă-am căpătat Câ’napoi nu-i de’nturnat

aceste eveniment^ cari desigur vor sohimbă multe in activitatea economici a popoarelor.

Comparat acest bilanţ cu bilanţul general de pe anul precedent, dela finea lui Decemvrie 1912, ne dă urmă­toarele schimbări :

1. Capitalul societar al băncilor noastre a crescut dela Cor. 14.127,372 la Cor. 34324,476, adecă cu Cor. 797,104.

2. Fondurile de rezervă generale şi speciale deasemenea au crescut dela. Cor. 13.081,971*— la Cor. 14.096,795*—. adecă cu Cor. 1.014,824*—. Rezultă deci că fondurile de rezervă s’au aug­mentat mai mult chiar decât cifra cu care s’a urcat capitalul societar. Re­zervele fac 43% dela capitalul societar.

3. Fondurile da pensiune încă au o creştere dela Cor. 3.026,688*— la Cor. 3 221,029 —, adecă de Cor. 194,341 —. Adăugată şi această cifră la cifra cu care s’au augmentat rezervele ge- nerale şi speciale, rezultă c& băncile noastre .au pus deoparte, ca rezerve în un singur an paste 1.200,000*— cor.

4 Depunerile şi reessontul băn­cilor noastre Insă au scăzut. Depunerile, din cauza crizei economice, care, cum ştim, a domnit şi In 1913, Iar reeâ- contul din cauza tendinţei băncilor de a-şi reduce angajamentele passive. Cèle dintâi au scăzut dela Cor. 113^38,171*— la Cor. 109.248,724, adecă cu Cor. 4289,448, iar reescontul s’a redus numai 1 cu cea 500,000*— cor.

| 5. Raducându-se depunerile, na-I tural, a trebuit să se reducă şi ramul i principal ai afacerilor active dela blu- 1 cile noastre, ©scontul de cambii al lor.

Acesta a scăzut dela Cor. 117.541,855*—Ia Cor. 113 032,635 —, adecă cu Cor. 4.509,220*—. Tot asemenea s’au redus creditele personale dela Cor. 7.22f,50i*— la Cor. 5.894,633, adecă cu Cor. 1.338, 871*—. In sfârşit s’au redus şi credi­tele de cont-curent cu aproape Cor. 500,000*—.

6. Singurul ram de afaceri active care arată o creştere faţă de trecut este ©scontul hlpotecar. Acesta a ere«- ’ eut delà Cor. 38.222,.515'— la Cor. 40« 455,274'—, adecă cu Cor. 2 222,015.—,

7. Profitul curat, deşi cele mai multe din afaceri s’au redus, a crescut dela Cor. 4 081,764 — la Cor, 4.561,962—, ded cu Cor. 480,198*—. Creşterea pro­fitului se explică în prima linie prin augmentarea capitalelor de rezervă, cari mai toate sunt libere de interese şi deci venitul lor sporeşte câştigul curat. Se explică apoi şi prin faptul, că în 1913 banii au fost mal scumpi ca mai Înainte şi deci şl venitul de in­terese mai urcat.

Totalul activelor arată o scădere de aproape 4 8 mii. cor.

S’ar păreă, că reducându-se afa­cerile şl cu ele activele băncilor noa­stre, am aveâ de Înregistrat un regres Intre bilanţurile generale dintre anii 1912 faţă de 1913. Aceasta este o apa­renţă numai. Progresul in afacerile de bancă nu este nici când determinat de mărimea activelor. Adevăratul progres constă In consolidarea afacerilor şi In

Ci pe rus de atacat. Dumnezeu ne-o ajutat Cu »angrifui« nost turbat Pe muscalul aşezat Din >decung« noi i’am ţipat. Şi înapoi noi 2*am turnat. Dară rusul biăstemat Prin Galiţ'a o lucrat Tot decunguri a făcut Cu cătaue le-o umplut Dar noi grije n’am avut »Angiiff« pe cl am făcut Ce-o rânduit dumnezeu Că cu iu*ru mult şl greu Am svârlit muscalul iară Din decunguri, şanţ afară.Şi să ştie ori şi cine Ca ăst r, fost într’o Lune. Frunză verde de pa dos Nouă cum nî ’a întors Toată z:Ui ne bâteam Şi nimica nu mâneam Dar Dumnezeu n’a voit Să umblăm tot flămânzit»Câ poruncă a venit Dela oâpitan cinstit Că de Sâmbâtă-I ertat Să ne dee de mâncat Şi mâncare «am căpătat Şi bine ne-am săturat. Puţintel ne-am odihnit

îPftCtaa 8 G A Z B T A T R A N 8 I L V A N I B L Rf. 2W w M «fcţ

mag.

• u g m H ta |N t iM ! (o r . ÎW» aelşt puaşŞ de v e o H privit »îl*Dtut anulai 1913} tra tă jjgf| netăgăduit progres fată de frecu tlK carea considerabilă *a rezer velor ^ ted il^er«» *pe,ajamentelor pas- sîve mjjm fără îndoială un ca o meat de consolfife financiară, tu care rezidă progrclpP anului încheiat la 31 Da- cem vr|R913 Tot ea un moment de p rogresiste a se ean»iie*ă şi urcarea p r o f i t * cutat, caţfi apare cu atât mai bâtr*mterezia transLtoare act.va ş> pis* ve »’<a,i menţinut la proporţjajor dta trecut, R, E.

Vlhlgâiia rămâne neu-tr a l& ¥ Din Sofia se anunţă:

„Balcanska P oria“ în num ă­rul său din urmă aduce ştirea că suni speranţe, că Bulgaria va ră mânea şi po mai departe neutrală.

' Generalul Porro-coman- âfUit suprem. Din Petrograd se anunţă: După ştirile* sosi*e la amba­sada italiană de aici, generalul Porm va-R numit în curând comandant. t*u pretn al forţelor italiene, în locui lu» Codorna.

pe câmpul de râsboîu.Aşi dimineaţă am primit dela bi

reu l de presă ai prim-mi nistrului ur­mătoarele comunicate ob oaie telegrafice:

Budapesta 4 Octomvre.—Dîn maréin cartier generai ai nostru se comunică sfidai cu data de azi:

In n o rd u l m onarh ie i.Duşmanul, sleit de multele şi

nssuccesele atacări bogate In pier- ddH; p6 cari le-a întreprins în ziua pi^mérgátoare, a evacuat éri ţărmul f« jţlc al cursului de jos al părăulai Gsemin. ? De alt-cam în nord-ost, nesehTrtabându -se situaţia, nu s-au peftedut eveüi nenté mai însem nate.

L a g ra n iţe le ita liene .

Eri înainte' de zorii zilei Italie­nii s-au grupat pentru un mare a- tacope sectorul nord-vestic al plato­ului dedal +Doberdo. Artileria noastră â Atacat trupele de âtac şi partea MSíé dai mare le-a risipit. Astfel între- pripcfciea duşmană ş-a terminat nu- maibcu işşirea unui batalion de-a lungă! şoselei S d r a u s s in a S a u Mar­t in i . A ceastă ieşire, precum şi un atăteînfii'eptat spre amiazi, au fost respînife. Tot aşa au eşuat şi încer- cările duşmanului de a înainta la ost dela R e d ip u g lia .

Oare-cari mişcări îndărătul fron- tulttí duşman şi o circulaţie viie pe trenurile veneţiene, nu ne-au scă­pat din vedere, Pe celelalte părţi ale frontului sud-vestic nu s-a pe­trecut nimic mai însemnat,

Pe fr o n tu l su d -o s tie nu e ni­mfa bou.

Pe frontul anglo-franco- ruso-german.

Berlin, 3 0»tomvre — Buletinul o- flcîâl al măreţul cartier geueral german • pentru ziua de azi următorul :

P e câm pul d e o p e r a ţ i i d e late s t .

Monitoare duşmane au îndrep-

| tat un f o i eficace.■* oonlm ţinutului i dela Vestăkde şi a locurilor de scaldă.

încercările repetate ale Engle­zilor ca în decursul nopţii să recâş­tige ţinutul pe care l-an pierderi la nord dela Loos, au eşuat total. După lupte locale înverşunate, cari s-au term inat cu pierderi grele, duş­manul nu a mai dat aici atacuri.

La ost deîa îfofeftrSr a eşuat o ieşire a Francezilor, cu toate că au folosit o mulţime mare de gra- nate cu gazuri. încercările de atac ale duşmanului diu Neuville contra posiţiilor noastre de înălţime la ost de acolo, au fost respinse şi duş mânui a suferit mari pierderi. In lupta cu granate de mână, care a urmat după atacul de noapte, am pierdut o bucată de tranşeu lungă cam de 40 metri.

Francezii nu şi-au repetat eri în Chamoagne atacurile lor de in ­fanterie. Focul artileriei duşmane a durat cu o violenţă variată. La ost dela LemesnU duşmanul a fost a- runcat afară din un tranşeu care se întindea contra poziţiei noastre. Cu această ocazmne duşmanul a avut pierderi mari, cu deosebire în prizonieri

In lupta cu granate de mână care a decurs pentru poziţia la nord-vest dela Viile sur Tourbe am rămas stăpâni.

Duşmanul şi-a repetat atacul aerian la Laon şi Vouziers. In ambele locuri mai mulţi cetăţeni au căzut jertfă bombelor aruncate. In regiunea Bechel am silit balonul francez »Alsace« sâ aterizeze. E- chipagiul l-am prins.

Azi-dimineaţă la orele 8 şi ju ­mătate aviatori t râncezi an aruncat bombe asupra oraşului neutral L u ­xemburg. Doi soldaţi luxemburgieni, un muncitor şi o fată au fost răniţi.

L a o st ş i sud-ost.

Grupul de armată al mareşalu­lui Hindenburg: In In p te le de cava­lerie lasud dela Kossiany duşmanu la fost respins dincolo de MiadsioUea. Altcum nu s ’âii petrecut evenimente mai însemnate.

Grupul principelui Leopold de Bavarta şt, al mareşalului Mac- Tcensen situaţia e neschimbată.

La grupul generalului Linsingen: După înfrângerea dela Csernyca şi după eşuarea tuturor atacurilor ră­geşti contra frontului nostru ce se întinde la nord de aici, Ruşii au predat ţărmul vestic al râului Cor- m in , afară de câteva posturi dela câteva trecători singuratice. Am făcut 2400 prizonieri.

Scrisoare dela obârşia Ialomiţei.

— Septemvrie v. 1915.Din cauze Independente de voinţa

mea mi-am strămutat de altădată do« miclliul de vară tn comuna Morofeni, la îmbinarea râului Ialomiţa cu Ialo- miuoara din Bucegi. Oare, scriindu-vă impresiile mele de-a Ici, ce ar putea mai întâi interesa pe cetitorii »Gazetei Tr<. de peste munţi?

Şi-o poruncă ne-a venit Că la drum e de pornit.Să găsim pe rusu iară Să nu ne-apuce Mar ţa sară. Când a fost Marţi cătră zece Mi-am simţit o mână rece Dar am stat şi m’am Întors La mână cum is stricat Muiţun im lui Dumnezeu Am văzut că nu mi rău.Dar până ro-am tot uitat Un granat a esplodat Şi pământul a scuturat Şi pe spate mi aruncat De-am gândit câ’s îngropat. Spatele râu m’o durut N’am putut umbla mai mult, Acolo am aşteptat Saniteţli iaci stricat,Saniteţii au venit In »feltr&gân« m’o suit La »hfiplat« apoi m’o dus Acolo pe-uo car m’au pus Şi la spital am plecat Carul râu m’a scuturat D*r spitalu unde-o fost In Tarhov oraş frumos-.Acolo dacă-am ajuns Dolftorii pe pat m’o pus Când a fost -spre dimineaţă M \u leg t fără de greaţă Şi a«*nlo câ am stat. _____

Două săptămâni în pat Dar poruncă ne-o venit Pe noi ear ne-o stramporii O zi şl noapte am venit La alt spital am sosit Acolo m’au vizitat De haine m’o desbrăcat Şi pe pat iai m’au culcat Doftorii mi o tot legat La mână m’au vindecat.Fruz& rerde de susui Şi spitalul să vi-1 spui Frunză verde de salcie In ostrali Sîlezie Fru zâ verde ds* letim gros Cu nume Tropan f u nara,Unda tare mi-a p ăcut Câte-acolo am văzut.Fru» z i v*rde de pe »pine Aş* sa’iitâmpâat. cu rame Frunza verde de ne tân Să vă spui numele meu Drfigen Macarie’* eu,Frunză verde pâogă drum,Dsn Mmtiui cei r< mân,Sâ vă spui ţi com itatu:La Bistriţa ue stă sfatu I

Făcută de infanterist B r& g a ii M a c a r ie I. R. 63

PoSrturlfaiele friŞiişese dé%röfltólí cu torturi de aur şi rie arginfcpfn caff; esaelează frumoasele dl« jud*»ţ«le Dâna* hoviţn şi MoaoM, covoarele naţionala neîntrecute satt faptul ^ă la i de şt ori a 3 a casă se véé« un răsbiriu *« care lucveasă câte 2 feme» pe priupa casei, dintre cad unele primesc ta ^*e* lierele lor rh ar vizit#* revet11'? K «ervâft. du-mi*dreptul den reven? «soprano stere cu elt prilej, vo’u .dsserir d^ocamdati’ numai r^gmnea Şl înfâţoşarea ei.

Valea laiom‘ţel în sine este mu t mai largă intre dealuri şi mai bogată decât valea Prahovei. Ea are băile de nămol cu iod dela Vulcana, bâile sul­furoase dela Pucieasa, Apa aceasta că­rată cu sacalele tn târg se plăteşte câte 5 lei d<% baie, mai dihai decât la Karl»bad. Boiir l fac bă* pe Întrecute ni nu mai aleargă la feredeiele dela E Spa^ak Tudnád şi Borsec, şl nici la K'fisb.niui îndepărtat; are borviz Ia Petroşiţa ş* apă cu L tim , «gală cu cea deia Caiimăneşti în faţa satului chiar d*r încă neesploat*?tâ; regiunea, deşi tertbâ, este departe de a oa caie ce ar cutea să nea.

Agricultură nu se fa<e aci decât foarte puţină, doţi după te oa şi climă »’ar ren ta ; în «chirnb insă cultura po­milor este ioarte desvoitatâ In toate părţile, fiind num#i grădini de pomi, în special de pruni pentru făcutul ţuicei, care este princip* ui isvor de ve it ai locuitorilor. Aceleaşi soiuri de fructe sunt însă ia dânşii de sute de ani ere- zite d n moşi şi strămoşi, de o altoire a lor abia poate fi vorba, cei mult în cazuri escepţionale. Cu toate aceste am văzut în grădina preotului local varie­tăţi de poame din cele mai fine bine reuşind, apoi 2 cuptoare sistematice de uscat poame în mare, câ*e 5000 kgr. de odată, iar în curtea unul sătean chiar şi migdale, care încă se coc.

Ce nu s’ar putea produce aci, când In locul soiurilor şi varietăţilor stră­vechi s’ar introduce fructe de soiuri a- lese, pentru a căror desfacere au de- bussul mare cătră âioai*, la care duee o bună şosea zilnic traversata de au­tomobile şl birji, iar perie 2 —3 ani se va deschide o nouă linie ferată după străpungerea tunelului Intre Sinaia- Petroşiţa pentru descărcarea liniei de pe valea Prahovei. Să mai vorbim oare şi despre avântul ce i-ar putea* lua in­dustria de casă prin deavoltarea posi­bilă şl a agrieulturel când prin grădi­nile de pomi ori prin livasiie de fân, cele cu mult muşebiu şi puţină iarbă, s’ar spargaţ clina şl tn 2 —3 ani ar cul­tiva-o ou in pentru' tors, orz de bere şi ov&s, cartofi şi »apoi ie-sr aintâna» din nou ou tritoiuri ' ţ i ' ierburi ames­tecate.

Cultura cartofilor a început a se Introduce pe aceste văl de vre-0 6 ^ 8 anij iar un negsator m1 se plângea' c l ; bacii lor s’au Învăţat să falsifice brftnsa de munte cu făină de cartofi Incăt^tre- bue să o comande anume, Ca să capete brânză curată şi ne falsificată; în satul de munte chiar.

Cultura vitelor este decăzută a- proape cu totul, din lipsă de pă­şune şl de fân. Se ţin numai cai mici de munte şl vaci mici de munte şi oi turcane. Am văzut aici tre­când epre Sinaia două ciopoare de boi graşi de cari nu mai văzusem de 40^45 ani. Erau boii saşilor şi româ­nilor din Ţara Bârsei pe vremuri, acum i-am văzut din noui Saşii din Ţara Bârsei au înlocuit vitele aceste albe do munte ca vitele roşii de rasă Pinzgau, curată, şi acum încearcă să aclimatizeze cele galbene de rasa Si- menthal, care să le dea 22 —3000 litri de lapte pe an, tn loc de 700—800 litri. Românii noştri au rămas tot pe lângă cele vechi şl laptele dulce şi smântână se aduce ia Sinaia, Buşteni şi Azuga, peste munte dela Râşnov de alţi Români.

Dar tn exploatarea pădurilor au învăţat să facă şi să întrebuinţeze şl ro- mânaşii noştri scocurile sau jiilpurile pentru scosul lemnelor din munte. Am mers pe un atare jilip vre-o 6 kim. pen­tru scosul bianelor de fag, şi am văzut altă ulucă ori jilip pentru ssab i 'â .al buştenilor de brad — acum părăsită — la ferestreul firmei Teodorescu-Fianu pe cate acum îi demontează şi îl mută ia Ru ăr, din sus de Câmpulung. Dar reîmpâdurirea şi regenerarea pădurilor nu au îuvăvat’o încă.

Ce industrii diverse nu s’ar pu­tea n&şta şt desvoita când pe acerie vai nua ai cele sute de mii cai putere aie cădere! apei ialomiţei deia Obârşia ei, so vor transforma în electricitate punându-se la dispoziţia obstei.

(Va urma).

Amendarea ziarelor »Mo- woje Wreinja« şi>Vecer Aaja.<O»o Pstrograd se anunţă: Ziarele »No- woje Wremja< şi » Veur Naja < a fost amendate cu 1000 ruble, pentrucă au publicat articole despre congresul dela Moscova.

5 T i m i4 Ontom vrie n. 1915.

P ara sta S r Eri s ’a oiclpit tn pela gr cat. din Brâşovu -vechia un parastas solemn peolra odihna de veci n sufletiriw mârelui român şi me enate, prepozitulj f io§n Micu MotâQvanu La p arg ias zswmk* pe lângă nnmeroşi parohieni, dele­gaţii instituţianilor noastre caltarale, între cari d-1 profesor Andreiu Bâr- seanu , preşedintele »Asociaţianei«, d-1 Dr. N. Vecerdea, ea reprezen­tant al Casinei române şi al zia­rului nostru şi d-1 prof. L Bunea, ca reprezentant al şcoalelor noastre. Părintele protopop Brumboiu a ros­tit ca acest prilej, un discurs, evo- cându-ne în memorie figura ilustru­lui dispărut a cărui merite pentru neamul românesc sunt atât de mari încât cei de azi nici nu suntem încă în stare să le apreciem după adevărata lor valoare.

In veci pomenirea lu i !

0 disbnetie b nemeritată. Aflăm cu plăcere, că d-i AlecsandfU Saru, direc­torul abatorului dia Braşov, actualmente mobilizat ca medic veterinar locotenent a fost decorat de Maj. Ba pentru ser« viciile excelente prestate pe câmpul de lupta cu crucea de aur pentru merite cu coroana pe funta. medaliei de vitejie. Această înaltă distincţie militară ne arată că d-1 medic veterinar Alexandru Suru şi-a dovedit priceperea, zelul şi hărnicia pe care a manifestat-o In timp de pace în serviciul oraşului Braşov, şi pe câmpul de luptă. U feli­cităm cu toată căldura.

Regina şl armata, citim tn »ziuacEste «aracterlrifc că tocmai acum când anumiţi bărbaţi pollticl şi numai ziare »patriotice«,caută să bage siaanîa : şi netacredere intre popor ş! dinastie, orr , mata a căutat sâ’şf manifeste In mod entasiast dragestea şi veneraţi unea faţă de Casa domnitoare şl mal ales faţă: de M. 8. Regina Mama. Geszten«1« această ,sinceră» * manlfeetaţHiae s dragostei armatei ţaţă de coroană? s i d«t vânătoarea orgmniaată alaltăieri de corpul ofiţeresc Ol reg. 4 Roşiori spre Brăirieşti prim păduren Cerni** şti Îs caro1au luet parte âi. 8 . Regine, teaér ţltă de d. Aghiotant, re^al . B a liţ . d. maior Măntr, fost aghiotant regal, A*8 . R. Prioclpete - Uarol, şl prineipésá É- lisabeta; deeoţitâ de două doamne * de onoare::

Vânătoarea (RUiy Psper) a înee- pat la ora 3 d. a. şL a fast condusă tot timpul de M. S. Regina, care a’a Intraţimtt muit teu d.* comandant al regimentului, colonel Portocală, — că­lăreţ care s’a distins la numeroase, concursuri internaţionale de că lări din străinătate. M. R. Regfna sra urmată peste frumoasele obstacole, peste bălţi şi prin pădurea înveşmântată in haina pompoasă şi bogată în culori a toamnei» la pădure» Cerolca călăreţi eu luat o gustare, după care goana a reînceput.In t mpul mesei mus ca regimentului a eântat mai multe bucăţi, îngânate de ecout adâac al pădurii. „Coidi de vul­pe" a prins’o A. S. Regală Principele Caro*, care a duruit o A. S. R. Princi­pesei Elisabeta.

Celebrităţi roşeşti In capitala Ro­mâniei. Primim din Bucureşti următoa­rele : ZUete trecute au sosit In capitală câteva celebrităţi ruseşti, care vor ră­mânea la noi până ia deschiderea ma­re! stagiuni musicale din Petrograd.

Una din aceste celebrităţi muzi­cale e baritonul Boris Mezentzew' dela opera imperială Maris, caii altă e vir­tuosul In »baialafkac (instrument po­pular rus) Boris Troianowsky.

Acestor celebrităţi s ’a asociat me- zo-soprono Anna Lokaschina şi dansa­toare de dansuri de caracter d-ra Al­mié Newtonowa cunoscută prin dansu­rile sate orientale din Caucaz.

Sâmbătă seara aoeşti artişti — afară de d-na Lokaschina cere era in­dispusă au—Invitat un număr de d-oi şi doamne din societate pentru a se prez nta astfel mai întâi Io cerc re s ­trâns.

Serata s’a dat tn una din sălile hotelului A'hőnőá'Paiaoe şi a luat re­ped o mare atnma^e, graţie talentelor u totul rumarcabii* a'e acestor artişti.

Baritonul Mezentzew are reputaţia de a fi favontui pub icuiui d u Petro­grad. El sa prezintă cu o voce formida­bilă, are are In a elaş timp, şt dul­ceaţă şi supieţâ şi o vigoare nordică- extraordiuară. Organul acesta superb este condus cu arta uaui cântăreţ cres­cut ia şcoala distincţiunii muzicale.

Virtuozul de »balalaika« Boris Traianowsky, foarte iubit de rep satm scriitor contele Lsw Tolstoi, este cel mai rafinat reprezentant al aoestui instrument popular rus. Mecanismul s&u e prodigios şi entusiasmeasi.

Ambii au fost acompaniaţi la piano I

4s un^pIafiîM de * supi|ljfirl|(lnriî touzicgGi, d. Ceor&mlanom^ ^f. Ia fsfârşit, fnitohasa Aimée

mpna, 4 n$e are tn**tfci ceva dii Uh orientală a G a o c ta u lu ^ ^ i éira <fafnMtrUnr sale de ţfrre stKI’ »

N* îm g Ou in « * sd>oblt|i|ţ 4« durer» adéc »m im cunc^tbiţe taţarir cud»St ler şi prîetioi or, ca prpifdtab lul nost u soţ, tată, socru şi moş Leordlit Smonescu fost vicecemite al comitattt* lui Umra*-Beverln, deputat dietai, scar«- tar al Cons storului mitropolitan peu, etc. după scurte suferinţe, şl a dat no- bidul său suflet In xnânile Oreatcruhil, Joi în 17/30 Septemvrie st. n. s. c», h 8 7« ore seara, Jn al 75-lea an al etăţii sale.

Rămăşiţele pământeşti* ale fscmhn pulul defunct se vor ridică din cita'i c m-tarului central din loc, unde se vi face prohodul, şl se vor aşeza spre odihnă eternă In aceleş c!miter, Sâm­bătă, In 2 Oct n., la 3 ore după awîtaV F;e-i memoria binecuvântată b Slbliu, la 1 Octomvrie st. n. 1915. , JalnifSv familie.

— Heinrich Zetdner, librar la Braşov a încetat din viaţă tn etate de ' 74 ani. Înmormântarea a avut loc Da- mmecă. Ud hnească în paoe l

şt rl i ln ROMân a* Din ; cauza* demie1 de scarlaiină, ministerul de Cdi> ; te a dispus Închiderea tuturor şcoâîe- lor primare, particulare şl secunddNl ' din Capitală, până la 1 Oetonavrie t e aceasta cu Începere de Luni 21 8enn < tembrle»

— Direcţiunea generală a vAgrijofar din ministerul de finanţe, a primit o, telegramă din partea şefului VâÉli, Burdujeni, c i autorităfte Auatro-Ungi- ‘ re, au închis pentru toate « o r i M i )1 punctul de vamă lfeicani. i

— La prefectura poliţiei k Qapfitoo lei, a avut io» o eoaafltutre * •tutarer inspectorilor, şub prea d ea ţU a -io ju .jk , Corbèsea, prefettal poliţist Capitalei, Ş*a. discutât chestiunea dizorifosiofi j i im f*4 nif&taftwtttor ■ s&zâiţitet U ‘" uiflnMI&ti tlmp^

— Pireeţionea generalirSi t jrfatai.’Ion din ministerul 4« finanfei IM tnoseut că prin jujrnslul optaMlÎuluj.«là; miniştri, jse souteasl toate autorlâtfifi-r nile pehtra exportul de VltS^

RcnarntolM s rr t t t* » te m i î IÂ .J îDln RoUertani ee enunţâz(iGşt»a#sI|lli! francez Marchand a fast rănit; chîe de graniţă în luptele dela C%aai- 5 pagnS. După părerea médtoRbf, rahc.e grstaă dan nu a mortsiift;* i Ikhr4l%ifr r c unul dintre . «el mai * papnlmé <geawton- ai Franţei, care a avut »««cşefŞţ lsapner «. tonte In luptele din colonii. A loat parte şt tn luptele delà Daffianeie, unde de- asemenea a fost rănit

102 idfOCit TOBlfl. D 4 id iM ^ Dr. Paraachivn Licăreţto ne- eotZttiltob că şi-a deschis eaecelaria âdsocsţlsM^ tn Iara-Inferioară preluâd Ia acslşşiv tâmp şi cancelaria D-lul adveoet loan Giurgiu, «aresta strămutat 1ăGli4,! (S tradaSientegyiaN r.7),

TlDBriBsa stadloitl l o n m t lăî răZbOl. O scrlseare din Germania, către »Neue Züricher Zeitung* conţine urmi- toareie c’fre asupra participării mtsş» trlior şi studenţilor la război: Dht 40i(W] de învăţători cari au plecat pe «tappt* (}e luptă, 4906 an căzut Din skudss# universităţilor germane cari se rldisl* al 53.388, aproape 43.000, adică 80. la, sută sunt tn serviciul armatei.

Universitatea din Tübingen ere l^ la sută din atudenţH săi tn râabM. €ISd‘1 citeşte anunţurile de moarta dtaafitsei le germane »ştie cât săngs de tişsmta* universitară e’a vărsat în răsbsL

Lipsesc cifre ssupça studeàtlh din curăm! secundar, aflaţi te ri dar se ştie rit numărul lor este feflî mare.

Rusia a trimis ulfimaful Bulgariei.

B E R L IN 4 O ctom vrie . Agenţia Wolff p rim eşte d in Retrograd ştirea , că a m b a sa d o ru l Ruşiei la So fia , a p r im it o rd in , să pă­ră se a sc ă So fia , d a că guvernul b u lg a r în tim p de 24 ceasuri nu în tre ru p e o rice re laţie cu d u şm a n ii ideei slave ş i-a i Rusiei ş i nu în d e p ă rte ază d in ţarâ pe o fiţe rii pu te rilo r, c a ri sunt acum în răzb o i cu îm p ă tr ita înţele­gere.i............. .................. — ......... >■"—

Proprietar:tip. A. Moreşlanti: Brnsism dl Otaip.

Redactor responsabil : tosh LscŞ1

TIPOGRAFIA à MURRSIANU: BRANISCB à COMP, BRAŞOV.