tratat de acupunctura vol 2

ŢIE DOAMNE, CU DRAGOSTE!

Psihologia Online Biblioteca Online

www.psihologiaonline.ro

2 Ioan Ladea _____________________________________________________

MULŢUMIRI

Este firesc să mulţumim în primul rând lui Dumnezeu cu adevărată

recunoştinţă, deoarece orice reuşită vine doar din partea Lui. Incapacitatea noastră de a folosi cu mai mare pricepere a dus la eşecul acestui volum, care poate fi restaurat doar de către o nefirească bunăvoinţă a lectorului.

Mai trebuie să mulţumesc şi colegilor care màu ajutat în perma-nenţă. Profesorul Academician Manole Cucu precede orice gest de recunoş-tinţă. Deasupra pluteşte duhul lui Jean Marc Kespi! Annick de Souzenelle este mereu pomenită în carte şi căreia îi sunt recunoscător în primul rând pentrucă este atât de minunată. Încep, cum e şi firesc, cu Doctorul Laurenţiu Teodorescu, şi nu numai pentru o revizuire (chiar de fond) şi redactare a textului, ci mai ales pentru colaborarea la cristalizarea ideilor şi formularea lor. Mitu Pabat, monitorul meu întru creştinism. Doctorul Dragoş Marinescu este mereu citat în acest volum, dar participarea lui nu se rezumă la aceste citate. Doctorul Radu Pichiu şi soţia lui, Doctoriţa Luminiţa Pichiu, Doctorul Cristian Oprea şi, mai ales, fermecătoarea colegă Denisa Ungureanu care, înafară de participarea efectivă la elaborarea lucrărilor, a inspirat cu farmecul Domniei-Sale textul şi care dacă nu este permanent citată, e din pricina nă-tângiei celui care semnează volumul. Doamna Loredana Guşetoaia a partici-pat la prima formă a cărţii, apoi de la Paris, unde sà stabilit, şi-a întins bene-ficul ajutor şi ne-a oferit drept cadou cărţi nevisate şi nepreţuite. Profesorul Ilie Bujancă a muncit ca un pălmaş în toate fazele acestui volum, adu-nându`şi punctaj pentru cel mai important colaborator. Înlocuit în toate, de câte ori mă copleşeau treburile şi mă ajungeau slăbiciunile, am fost sprijinit ca întotdeauna de către Doctoriţele Gabi Hering şi Mihaela Găvănescu care, de când ţin minte, màu sprijinit trezindu`mi sentimentul de recunoştinţă a unui părinte neputincios ajutat de copii lui. Din păcate Doctoriţa Mădălina Mateescu ne-a părăsit, plecând să`şi susţină un doctort în Statele Unite ale Americii, "Eldorado" care ni l-a ademenit şi pe Dan Sion, văduvindu-ne şi de colaborarea de ultimă oră, dar numai în faza de finisare. Dar, din acea parte a lumii mi-a venit şi sprijinul unchilor mei Buzeşti: Radu, Dan şi Vlad. Alături de noi a fost şi Camelia şi Werner Műller, care au găsit cele mai eficace mij-loace să ne ajute din Germania, pe deasupra dăruindu-ne cu cărţi de o strin-



3 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

gentă nevoie. Mihai Albu, lăsând la o parte dirijarea editării pe care şi-a asu-mat-o, a fost sufletul grupului pe care nu îl pot lista aici, fiind prea numeros, dar pe care nu`l pot lipsi de consemnarea Doctoriţelor Mădălina Topciu, Bianca Mîrzac, Adriana Popa, care ne-au înmiresmat cu graţiile lor. Doctorul Florin Manea a fost prezent cu intermitenţă şi exprimând multă bunăvoinţă, ca şi Doctorul Ionuţ Man. Doctorul Coldea, marea mea speranţă, Doctoriţa şi Doctorul Guşiţă au promis să se angajeze în ceeace urmează, ei ajungând mai târziu în grupul nostru (Doama Doctor Rozalia Guşiţă a început să şi confirme).

Prezenta carte – după ce a fost înjghebată - îşi datoreşte apariţia

Băncii Comerciale Române, care a fost singura instanţă care a înţeles să sprijine un efort de elucidare a coordonatelor unei vechi culturi cu apli-caţii actuale. Conducerea acestei Bănci a dovedit o înţelegere neaştepta-tă asupra demersului nostru. Îi mulţumim cu toată puterea, îi garantăm recunoştinţa noastră şi ne facem o datorie în a face cunoscut sferei noas-tre de influenţă capacitatea unei (singurei) Bănci comerciale de a`şi asi-mila un gest de cultură şi ştiinţă.

Nu pot încheia seria de mulţumiri – e drept fără legătură cu conţinu-tul lucrării, demersul lor putândnd fi caracterizat ca "de viaţă" - fără a aminti pe unchiul meu Jon Piso şi mătuşa Livia, şi fără a sublinia în primul rând ajutorul dragului şi bunului meu prieten Cornel Popescu. Urmează, deşi mulţi dintre cei de pe listă ar fi meritat locuri de frunte, regretaul Ion Miclici (mi-e dor de el!), Mihaela Tudorică, Mihala Vartic, Doctorul Toni Balint, In-ginerul Florin Hanganu, Lucian Florea (poreclit "Şarpe" din pricina ochela-rilor de cobră), Inginerii Gheorghe Lecu, Bebe Săbiescu, Marius Mateescu (care face servicii şi firmei pe care o slujeşte, consumându`şi pentru asta far-mecul lui personal şi marea lui omenie), familia Drăgan (Mihaela şi "Basi-lio" directorul), Lia Sterie, Mănescu Elena (aviatoarea), Violeta şi Virgil Calotă.

Activitatea mea se desfăşoară sub auspiciile firmei Filden Group Medica, beneficiind de conducerea celei mai desăvârşite conducătoare.

Le mulţumesc tuturor pentru că màu ajutat! Familia mea însă, nu numai că mà ajutat! Ea mà ţinut în viaţă, fiind alături de recunoştinţa trăirii dedicată Lui Dumnezeu, raţiunea supremă a efortului de fi. Iubita mea ne-vastă Ana, dragii mei copii Iulia, Lidia, Matei, Ana, Maria şi marele sculptor Ionuţ. Doamne, primeşte mulţămirile mele şi nu`ţi opri darul Tău, revarsă`L



4 Ioan Ladea _____________________________________________________

mai departe peste ei! Primeşte DRAGOSTEA mea!

INTRODUCERE

Din punct de vedere utilitar, această introducere ar fi putut fi evitată, având în esenţă acelaşi conţinut ca şi cea formulată la începutul primului vo-lum. Ea are ca scop să justifice câteva abateri de la tipicul altor cărţi cu un subiect asemănător. Le vom reitera pe rând, dar mai ales pe scurt, atât cât se cere pentru aducerea aminte a lectorilor care au parcurs şi primul volum, pre-cum şi pentru lămurirea celui care se află în situaţia de a aborda în premieră cărţile noastre.

Abundenţa de semne ale limbii Chineze nu participă la înţelegerea textului. Ele sunt plasate în cuprinsul cărţii pentru a familiariza cu forma lor pe cei care vor dori să practice Acupunctura şi care au deci nevoie să înveţe limba în care sunt exprimate datele necesare practicării acestei ramuri medi-cale. O asimilare forţată în cadrul unui curs de învăţare rapidă a limbii poate fi utilă unui contact tehnic cu aplicaţiile posibile ale limbii Chineze. Noi con-siderăm că, în acest caz, învăţământul nu poate funcţiona. Propunem modul iniţierii, care strecoară în componentele întregului psihic atmosfera Culturii Chineze, convertind ucenicul la această cultură, formându`l, spre deosebire de învăţământul modern care doar îl informează. Aşa că am procedat la o ex-punere cât mai frecventă a semnelor Limbii Chineze, chiar dacă aparent ele nu au un rost evident în acel moment al textului. Credem că viitorii ucenici întru Acupunctură vor beneficia de aceste repetiţii preliminare, care nu au de ce să deranjeze pe un lector neangajat.

Majusculele, folosite abuziv la majoritatea substantivelor, vor să sublinieze faptul că respectivele substantive au un regim special, un înalt grad de personificare, fiind mai apropiate deci de numele proprii, fapt care caracterizează discursul Chinei Antice. Nu este dealtfel singura limbă în care întâlnim acest fenomen, probabil pentru a sublinia respectul de care se bucu-ră din partea noastră lucrurile Lumii acesteia.

Am optat pentru Ortografia lui Sextil Puşcariu, detronată de regimul comunist, care a înlocuit apostroful cu liniuţa, pentru a nu mai da bătăi de cap proletariatului proaspăt alfabetizat, obligat să discearnă condiţii diferite pentru una sau alta. Deasemenea, am considerat că - de exemplu - nici regula de a înlocui â-ul cu î în vederea slavizării limbii Române nu a fost restaurată corect de către Academia Română, care de fapt nu şi-a schimbat componenţa



5 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

după evenimentele din Decembrie 1989, decât prin decese iute înlocuite cu alţi optanţi pentru "cultura" importată de către tancurile sovietice (îmi cer iertare de la memoria Sfântului în cultura Creştină Dumitru Stăniloaie). Restaurarea s`a făcut cu o neglijenţă demnă de conducerea Academiei de orientare net proletcultistă. Astfel regula de a folosi î în orice situaţie la începutul cuvântului chiar şi pentru ânger, sau â la mijlocul cuvântului şi pentru rîu, şterge dovada originii acestor cuvinte. Regulile enunţate de către Academie pot fi obligatorii pentru organele de poliţie, atunci când întocmesc procesele verbale. În ce ne priveşte, nu credem că am îngreunat înţelegerea lecturii mai ales pentru oamenii de Cultură.

Textul operează neobişnuit de mult cu metafore. Acest fapt este în-dreptăţit de către subiectele specifice.



6 Ioan Ladea _____________________________________________________

4. SIMBOLISMUL CORPULUI UMAN

Mărturisesc că titlul acestei cărţi nu aparţine inspiraţiei mele şi chiar

abordarea problemei mi-a fost impusă de către minunata carte a Doamnei Annick de Souzenelle, care m`a determinat, prin reuşita ei, să încerc a re-constitui un veştmânt simbolic imaginat de către Chinezii Antici, deteriorat în Timp, care să învăluie corpul uman, deşi această intreprindere poate apărea ca temerară, mai ales dacă acceptăm, odată cu Hegel, că simbolismul este o "pre-artă". Această încercare este cu atât mai pertinentă în cazul cul-turii Chineze1, cu cât nici un model cunoscut până acum nu se încheagă mai

1) Un simbolism al Corpului omenesc, şi chiar al panoramicului prezentat nouă de către Univers, se pretează culturii Chineze Antice mai mult decât oricărei alteia şi pentru faptul că vechii Chinezi considerau că fiecare parte a Organismului (şi a Lu-

mii înconjurătoare) clasificată de către o Loje (xing 行) are corespondenţe în multe

alte domenii cum ar fi o funcţie psihică. Spre exemplu: 木行 Loja Lemnului, conţi-

nând pe lângă multe alte obiecte ale lumii înconjurătoare şi 肝 Ficatul şi 膽

Vezicula Biliară, controlează temperamentul, 火行 Loja Focului participă la defini-rea psihicului prin nus, acea "minte" care orientează destinul Omului, apartenenţa lui

la Dumnezeu sau la satana şi nu se amestecă în circumstanţe mărunte, de 土行 Loja

Pământului depinde 理智 (理性) Raţiunea, 金行 Loja Metalului face posibilă

凝視 contemplaţia şi, în sfârşit, 水行 Loja Apei susţine 意志 voinţa. Toate acestea au fost expuse şi argumentate în primul volum al acestei cărţi şi vom mai reveni asupra lor în volumul dedicat diagnosticului şi în cel destinat tratamentului, fapt care ne scuză dacă nu mai insistăm acum. Ceea ce vrem să subliniem este că întregului corp atribuindu-i-se funcţii psihice, Chinezii antici erau convinsi că Gân-desc cu tot Corpul: "Un officier de Tch'enn en mission dans le principauté de Lou, vit en particulier un certain Chousounn, qui lui dit: Nous avons ici un sage. - Ne serait-ce pas K'oung-k'iou (Confucius)? demanda l'officier. - C'est lui, dit Chousounn. - Comment savez-vous que c'est vraiment un Sage? demanda l'officier. - Parce que, dit Chousounn, j'ai oui dire à son disciple Yen-hoei, que K'oung-kiou pense avec son corps. - Alors, dit l'officier, nous avons aussi un Sage, K'ang-ts'ang-



7 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

firesc decât acesta, incluzând în Universul simbolic atât alura ciclică a Naturii, cât şi faptul că această ciclicitate iterează de fiecare dată noi şi di-verse amănunte concrete, rămânând de fapt ca structură de ansamblu ace-eaşi2. Deci, într`un generos contur, în acelaşi Timp structurat şi dinamic, se implică amănuntul, bineînţeles cojunctural, consumând momentul şi lăsând mişcării generale reflectate în conştiinţa noastră să umple spaţiul destinat proiecţiei simbolice, conferindu-le astfel nu numai o realitate privilegiată - deşi nu evident concretă - ci şi o stringentă necesitate, care dă posibilitatea integrării unui Spaţiu şi Timp mai preţios3 decât acela pe care îl ocupă con-

tzeu, disciple de Lao-tan, qui voit avec ses oreilles et entend avec ses yeux. - Ce propos de l'officier de Tch'enn ayant été rapporté au prince de Lou, celui-ci très intrigué envoya un ministre de rang supérieur porter à K'ang-ts'ang-tzeu de riches présents et l'inviter à la cour. K'ang-ts'ang-tzeu se rendit à l'invitation. Le prince le reçut avec le plus grand respect. D'emblée K'ang-ts'ang-tzeu lui dit: On vous a mal reseigné, en vous disant que je vois avec mes oreilles et que j'entends avec mes yeux; un organ ne peut pas être employé pour un autre. - Peu importe, dit le prince; je désire connaître votre doctrine. - Voici, fit K'ang-ts'ang-tzeu: Mon corps est intimement uni à mon esprit; mon corps et mon esprit sont intimement unis à la matière et à la force cosmiques, lesquelles sont intimement unies au néant de forme primordial, l'être infini indefini, le Principe. Par suite de cette union intime, toute dissonance ou toute consonance qui se produit dans l'harmonie universelle, soit à distance infinie soit tout près, est perçue de moi, mais sans que je puisse dire par quel organe je la perçois. Je sais, sans savoir comment j'ai su. - Cette explication plut beaucoup au prince de Lou, qui la communiqua le lendemain à Confucius. Celui-ci sourit sans rien dire." (Liezi 列子, chap 4/B, trad. de Léon Wieger, în "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, pag. 119). Ceeace am dorit noi să ilustrăm nu este faptul că există un plan psihic global şi în acelaşi timp structurând toate amănuntele realităţii concrete, ci că modelul realităţii structurează elementele (monadele) simbolice în spaţiul specific lor, PLANUL SIMBOLIC. 2) Niciodată colecţia de obiecte (amănuntele) nu vor forţa configuraţia ansamblu-lui, oricât de extravagante ar fi particularităţile lor, ceea ce subliniază faptul că nu materialul sau forma unui obiect contează în această Lume, în ansamblul ei, ci LO-CUL pe care obiectul îl ocupă în acest ansamblu, în această structură, în final, în acest MODEL. 3) Citeşte mai eficace, deoarece asupra lui acţionează atât voinţa Omului, cât mai cu seamă decizia destinului care, având o natură abstractă, trebuie să folosească



8 Ioan Ladea _____________________________________________________

cretul şi mai ales care ne orientează amănuntul, dându-ne dreptul de proprie-tar al lui4. Nu are concreteţe nici gândul, nici punctul de acupunctură, nici Meridianul principal, cu toate că ele sunt mai reale decât amănuntul, fiind mai cuprinzătoare, şi toate sunt mereu şi constant confirmate de către cea mai crasă empirie, prin cea mai de netăgăduit experienţă. Dacă admitem că nu este cazul să încercăm să cântărim un vis sau să aflăm pH-ul sau impe-danţa unui sentiment, trebuie să admitem că nu se poate urmări traseul unui meridian prin injectarea techneţiului radioactiv. Este jicnită însăşi noţiunea de minte dacă o suspectăm că am putea-o măsura cu litrul! Trebuie să admi-tem că nu oricare realitate zămislită în orice Loc sau Timp poate fi evaluată cu unităţile noastre de măsurăre a cantităţii5 şi schingiuită pentru ca să încapă în modelul nostru, în litrul nostru, fără să`l modifice! Numai accep-tând şi alte adevăruri decât acelea ai căror proprietari de moment suntem prin înregistrare mecanică, putem exercita bruma de libertate de care dispu-nem, numai aşa putem controla - e drept limitat - amănuntul care, adunându-se secvenţial, particulă cu particulă, va construi un ansamblu al cărui arhitect este şi Omul, bineînţeles în cadrul unei mari configuraţii restrictive6. Marile

pragul sau interfaţa simbolică pentru a păşi în domeniul faptelor, adică pentru a deveni faptă. 4) Aceste mari mişcări, care conţin şi leagă între ele amănuntele, cristalizează în simboluri, care sunt de fapt Adevărurile cuprinzătoare şi hotărâtoare ale Lumii, mo-delele care dirijează cursul Universului, categoriile prin care Dumnezeu îsi susţine şi desăvârşeşte Lucrarea. Pentru a realiza o punte între natura structurii Lumii şi scopul volumului IV, am putea spune că structura sau configuraţia Modelului Universului, reprezintă de fapt, marca lui genetică, având aceeaşi funcţie ca şi structura acizilor ribonucleici din nucleul celulei, sau ca reţeaua de Meridiane curioase care conţin Organismul uman. 5) Trebuie să recunoaştem că activitatea de măsurare este de fapt o aproximare care ar trebui să lezeze pretenţiile arogante de manevrare a preciziei reclamate de către ştiinţele exacte. Evaluările calitative sunt de fapt mult mai exacte decât măsu-rările cantitative, iar judecăţile structurate din abordarea obiectelor de amănunt şi necontrolate de principii, nu pot procura decât erori. 6) De fapt surprinderea înţelesului simbolic nu este necesarmente un act de creaţie rezervat Omului (deoarece simbolizarea nu este o activitate prestată doar de către Om), simbolurile existând în realitate (ceea ce facem noi nu este altceva decât să le identificăm şi să le însemnăm de cele mai multe ori metaforic, şi această prestaţie nu are vârstă - sau are vârsta Omenirii - Omul dând semne din cele mai vechi timpuri că



9 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

modele amenajate în substanţa noastră spirituală sunt cele care prezintă Adevărurile esenţiale şi de nezdruncinat ale Lumii, precum sămânţa care duce în ea un arbore, care are capacitatea de a zămisli prin aceleaşi mijloace, şi anume cele ale esenţializării, alţi şi alţi arbori. Nu produce o bucată de coaje sau o frunză sămânţa reproducătoare de Viaţă, cum nu produce o ima-gine identificată cu microscopul electronic, sau modelată cu precizie de na-nomicroni, nici măcar o IDEIE. Nici mai multe. Iar o maşină, în sfârşit astfel asamblată, nu va face decât un serviciu limitat şi o Viaţă de Om sau de Pom nu se poate închega din servicii limitate, din fragmente puse cap la cap fără un model de asamblare! Iar marile Modele de asamblare care se pot autoper-fecţiona şi reproduce, care prin Spirit comunică nemijlocit cu Cerul sunt, cel puţin deocamdată, doar la îndemâna lui Dumnezeu! Marile Adevăruri do-bândite prin simbolizări, dacă sunt nădăjduite, sunt ajutătoare, dacă sunt crezute, sunt moralizatoare, iar dacă sunt trăite sub beneficiul iubirii, sunt mântuitoare. Iisus Christos a descoperit Lumii mecanismele care pot fi folo-site cu cel mai mare randament, acţionând senzaţiile spirituale, alături de bunurile utilitare pe care le administrează raţiunea, care sunt amănuntele care îşi pierd valoarea îndată ce au fost consumate, neavând finalitate, ci doar

încearcă să surprindă, să identifice spiritul sau înţelesurile ascunse «sau mai puţin evidente din punctul de vedere al evidenţei date de simţuri» al lucrurilor şi faptelor din preajma lui), exemplu fiind textul pe care îl reproducem aici şi care se referă la o Antichitate ce se învecinează cu preistoria: "Se spune că odată Huangdi a pornit în călătorie spre munţii Hengshan, situaţi la răsărit de Kunlun. Dar, deodată, pe malul mării l-a întîlnit pe duhul-fiară Beize, un duh din cale-afară de inteligent şi stiutor a cuvînta precum oamenii. El cunoştea toate treburile zeilor şi demonilor cereşti şi pămînteşti şi ştia mai cu seamă foarte bine pe vîrcolacii în care se întrupaseră toate sufletele răutăcioase şi fără astîmpăr ce sălăsluiau în munţi, păduri, lacuri şi rîuri. Beize putea să numească fără greş ce duhuri şi care monştrii traiesc în cutare mun-te, care vîrcolaci şi ce dragoni sălăsluiesc în cutare rîu, ce feste pune la cale o fortă necurată pe drumuri şi care anume duhuri şi diavoli-lupi traiesc pe morminte. Lui Huangdi i-a fost rusine că el, stăpînitorul Universului nu cercetase totul atît de amănunţit precum Baize. Atunci (Huangdi n.n.) a poruncit să se întocmească o hartă pe care să fie înfăţisate toate duhurile numite de acesta, cu explicaţii lămuritoare. Au reiesit cu totul unsprezece mii cinci sute douăzeci de duhuri. De atunci lui Huangdi i-a fost foarte lesnicios să cîrmuiască pe toţi vîrcolacii şi fortele necurate de orice soi ar fi fost ele." (În "MITURILE CHINEI ANTICE" de YUAN KE, trad. de Toni Radian, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987, pag. 122).



10 Ioan Ladea _____________________________________________________

prezent. Acestea toate le-a cunoscut întreaga Antichitate, nu numai cea Chi-neză, însă Europenii şi Orientalii proximali le-au dizolvat în disertaţii sterpe, le-au mutilat, pentru ca mai apoi să le părăsească. Au părăsit definitiv numerologia Pitagoreică şi Sephirotică, simbolistica Egipteană, ca mai apoi să înece într`o falsă renaştere mitologia veche. Seamănă această renaştere cu ciclul Sheng 生, de reproducere a Genezei, care permite furişarea în circuitul monoton şi uzant, a erorii care va dezvolta o teratologie crescândă, precum romantismul, barocul şi apoi, Vai! toate curentele moderne impuse sau mă-car sprijinite de revoluţia prelungită şi care au aşternut Haosul peste încercă-rile noastre de a proiecta fără să greşim, confruntându-ne mereu planul nos-tru simbolic cu cel apropiat Lui, cel al Divinităţii. "Însemnătatea acordată de Biblie anumitor numere, se pare că este datorată influenţei caldeene primitive, apoi celei a captivităţii babiloniene. Dar, în afara acestor influ-enţe şi contagiuni fireşti, gândirea evreiască, în epoca alexandrină a reînno-irii pitagoreice (cuprinzând cele şase veacuri care încadrează simetric începutul erei noastre), a fost puternic înrîurită de magia egipteană a cuvin-telor pe de o parte, de mistica pitagoreică a numerelor pe de alta, şi a alcă-tuit "corpusul" compact de mistică a cuvintelor, a literelor şi a numerelor, amestec de ştiinţă, de magie şi de numerologie superstiţioasă care este Cabala ebraică. Cuvântul Quabalah înseamnă totodată receptare şi trans-mitere (Şalşelet ha-Kabala, "lanţul Tradiţiei"); dată fiind puternica influen-ţă pitagoreică pe care tocmai am arătat-o nu vom fi miraţi dacă vom întâlni în simbolurile principale ale Cabalei un Tetraktys stabilit pe literele numelui Dumnezeului Incomunicabil (Tetragrama, silabisită «JodHe VavHe», trans-format uneori sub influenţa gnostică în Pentagrammaton Jod He Shin Vav He, «Jehoshuah» pentru Iisus) şi o Decadă. Decada Sefirotică, lanţ sau arbore al Sefiroţilor, sau «Noţiuni ale lui Dumnezeu prin Numere», care pe calea celor 72 nume divine (ne amintim din primul volum despre cele 72 zile ale unui Anotimp n.n.) alcătuite cu cele 22 «litere-căi» şi cele 50 de porţi (Sefiroţi sau decada multiplicată cu Cinci7 (vom vedea că într`o singu-

7) În cel de al doilea Imn (din cele nouăsprezece) ale sacrificiilor kiao, şi anume în cel care însoţeşte sacrificiul închinat Pământului, se spune: "les nombres sont déter-minés par l'étalon cinq." (LES MÉMOIRES HISTORIQUES" de SE-MA TS'IEN (EFEO), trad. de Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. III, apendice I, pag. 614). Nota care completează acest paragraf afirmă că, dacă cinci este reprezentantul numeric al Pământului, este normal ca cinci să fie calificatorul tuturor numerelor care clasifică tot ceeace Pământul susţine.



11 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

ră zi, după Huangdi Neijing 黃帝內經 Suwen 素聞 "energia" - cum a fost

invariabil tradus în toate limbile occidentale semnul Qi 氣- "circulă" prin Meridiane de 50 de ori! n.n.) ne fac să trecem prin «Sche-moths» (cunoaş-teri prin nume) de la «Schema» (Numele incomunicabil) la Schema Ham-phorarsh, numele explicat de En-Sof, bătrânul Vârstelor sau Fiinţa Absolută. Cei Zece Sefiroţi (singular: o Sefirah, de la Sapheir, a socoti, a număra) au fiecare un nume şi un număr. Lumea materială are şi ea 10 Sefi-roţi, avându`l regent pe demonul Sammael. Printre ei, Tohu este cel fără formă şi Bohu cel Gol (de unde tohu-bohu8) (Ne amintim povestea lui Hundun 混沌 din primul volum. Haosul, adică materia fără formă şi struc-

tură, echivalent cu Yinul, şi, Golul, vidul 無 Wu, 陽 Yangul, formă pură şi care formulează şi structurează. n.n.)

"« ... Cartea esenţială Înaltei Cabale (nu cea a Numerologiei pseu-do-ştiinţifice care, în general, i se substituie) este numită Zoharul; este atribuită rabinului Şimeon ben Yo`hai (secolul al II-lea d. Hr.) şi se pare că până la urmă a fost redactată de Moise ben Şemtov de Leon (sec. al XIII-lea). A fost tipărită la Mantua şi la Cremona (1558 şi 1560). Cele 72 de lame ale Tarotului (72 grade este între altele unghiul care subîntinde laturii pentagonului) fac şi ele parte din progenitura sulfuroasă a Cabalei.

Iată un citat din Zohar (cartea Splendorii), care reflectă îmbinarea ei cu idei neoplatoniciene, datând din epoca alexandrină: «Află că aceste palate cereşti sunt lumină pură, nu sunt nici spirite, nici suflete, nici vreo altă formă care să poată fi percepută prin simţuri. Află că Palatele sunt Gândirea întrevăzută prin văl. Ridică vălul şi întreaga materie ţi se desvă-luie imaterială».

Eddington şi Heisenberg au ridicat vălul şi materia s-a imaterializat într-adevăr în «unde de cunoaştere»."

Zoharul pomeneşte de «Microcosmos»: «când Puterea divină îşi al-cătuieşte un centru, ea creează un univers nou, microcosmosul».

Şi mai departe, un ecou din «Tabula Smaragdina» a lui Thot Her-mes şi din Vitruviu:

" «Forma Omului rezumă toate formele, atât ale lucrurilor superi-

8) "În limba franceză expresia tohu-bohu are următoarele sensuri: 1) stare a pămîntului în haosul primitiv; 2) dezordine, harababură, hărmălaie (n.t.)".



12 Ioan Ladea _____________________________________________________

oare, cât şi ale lucrurilor inferioare. Deoarece această formă rezumă tot ceea ce este, ne folosim de ea pentru a-l reprezenta pe Dumnezeu sub forma Bătrânului Suprem (En-Sof). Lumea superioară fecundează lumea inferioară atunci când omul, mijlocitor între gândire (citeşte creier9) hrănit de Splina-Pancreas 脾10, care este Pământul din corpul nostru - vezi vol. I - n.n.) şi formă (citeşte Cer, Yang, Timp, Masculul care fecundează, tot din primul volum n.n.), ... Tot ce găseşe în cele din urmă armonia există, este un corp animat de un singur suflet»" (Sublinierile noastre)11.

9) Se cere elucidarea termenului folosit. Creier, în scrierea Chineza nesimplificată

se notează 腦 [Ricci 3613] - "NAO". Termenul este destul de lipsit de echivoc.

Produsul Creierului este raţiunea, 理智 "LIZHI" [Ricci 3032, 828], sau 理性 "LIXING" [Ricci 3032, 2011], sau 討論 "TAOLUN" [Ricci 4782, 3294], sau 推理

"TUILI" [Ricci 5328, 3032], 智能 "ZHINENG" [Ricci 828, 3621], sau 智慧 "ZHIHUI" [Ricci 828, 2250], sau... Am oferit dimpreună cu ideogramele şi adresele din dicţionarul Ricci, aşa că speculaţiile pe temele date le poate face şi lectorul la fel de bine ca şi noi dacă apelează la acel dicţionar. Despre raţiune, şi europenii au păreri diferite, din care vom cita câteva spre exemplificare: PLATON (REPUBLICA): "acea parte a sufletului care e principiul judecăţii", MARCUS AURELIUS (CĂTRE SINE...): "forţa care stăpâneşte în tine" sau "acea parte a omului ce se trezeşte şi se modifică, se realizează în felul dorit, putând să`şi repre-zinte după cum vrea ea ceea ce se petrece"; PROVERB GERMAN: "sâmburele dreptului şi sufletul legii"; H. VON MOLTKE (TROSTGEDANKEN): "peste tot suverană, nu cunoaşte nici o autoritate superioară ei; nici o putere nu poate să o constrângă, să considere nedrept ceea ce a cunoscut ca adevărat. E pur si move!"; CHR. LEHMANN; (POLITISCHER BLUMEN-GARTEN): "raţiunea nu face pe nimeni bigot"; BL. PASCAL (PENSÉES): "sunt două excese la fel de periculoase: a exclude raţiunea, a nu admite decât raţiunea"; se poate continua, dar scopul nostru nu este să expunem o listă lungă de dictoane urmărind definirea, sugerarea, ilustra-rea, cu mai mult sau mai puţin efect a ceeace nu pare să poată cristaliza într`o părere cât de cât unidirecţionată referitoare la raţiune. 10) Ideograma chineză de mai sus indică de fapt doar Splina, Pancreasul fiind

notat cu 胰 Yi, dar uzual notaţia pentru perechea Splină-Pancreas este cea folosită de noi în text. 11) În "FILOZOFIA ŞI MISTICA NUMĂRULUI" de Matila Ghyka, Univers



13 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Nu am modificat textul, ci doar l-am ales. Nu puteam aduce un argu-ment mai convingător părerii pe care o împărtăşim. Omul-Centru, microcos-mos, Yangul-formă, Materia-dezordine, realitatea planului simbolic...toate acestea într`un capitol care nu îşi propune să prezinte modelul Chinez12. Este

Enciclopedic, Bucureşti, 1998, pag. 87 - 89. 12) Antichitatea Chineză încearcă singură să'şi controleze adevărurile prin încadra-rea lor în structurile generale ale planului simbolic. Sunt atât de frecvente exemplele încât ne e greu să alegem un text ilustrativ. Vom încerca unul la întâmplare, într'un text care nu ar fi stârnit bănuiala nimănui: "Le corps charnel est appelé aussi le «vieil homme». Il consiste dans les os, les nerfs, les veines, la chair, la peau, la haine, l'irritation, la luxure, la colère, la sottise, aussi que dans la convoitise, la gourmandise et la luxure; ces treize termes considerent par leur reunion un seul corps qui symbolise [dans le macrocosme] le monde sans commencement et sans lumière." Aici intervine o notă de subsol pe care o vom reproduce pentru o mai bună înţelegere: "Autrement dit, le corps charnel, si on le considère à part des éléments lumineux qui y sont emprisonnés, représente le monde de l'obscurité, éternel comme celui de la lumière, avant que l'invasion du démon n'eűt amené le conflit et le mélange des deux principes." (În "UN TRAITÉ MANICHÉEN RETROUVÉ EN CHINE" traduit et annoté par MM. Éd Chavannes et P. Pelliot, Imprimerie Natio-nale, Paris, MDCCCCXII, pag. 540/44.)

Vom oferi în continuare un text Biblic din Noul Testament, care ne arată că desideratul lui Iisus Christos era obţinerea unei UNITĂŢI a Spiritului cu Corpul, sub puterea celui dintâi: "13. Căci El este Pacea noastră care din doi a făcut unul, şi a surpat zidul de la mijloc care'i despărţea, 14. şi în trupul Lui a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, Legea poruncilor, în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El un singur om nou, făcând astfel pace; 15. şi a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu într'un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vrăjmăşia." (În Efeseni, cap. 2.) Dar acest fapt este explicat şi mai amănunţit în prima epistolă către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, în capitolul 15: "52. într'o clipă, într'o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii şi vor fi schimbaţi. 53. Căci trebuie ca trupul acesta supus putrezirii să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire. Cînd trupul acesta supus putrezirii se va îmbrăca în neputrezire, atunci se va împlini cuvântul care e scris...". Deci, în Christos se realizează dezideratul UNITĂŢII Spiritului cu Materia, sub conducerea primului, căci ele au fost doar temporar şi accidental separate prin ispita şarpelui, care este mereu lipit de Pământ şi a atras Femeia Yin (care se preta mai firesc decât Bărbatul la o astfel de apropiere). Astfel a fost lichidat şi desechilib-rul produs prin păcat, în care Pământul era deasupra (ordonator), iar Cerul dedesubt, supus. Unitatea va polariza şi reglementa poziţia celor două ipostaze Yin şi Yang, stare care va garanta prin soliditatea echilibrului, veşnicia.



14 Ioan Ladea _____________________________________________________

un argument universalitatea unei teze; am spus-o de mai multe ori. Dar să ne întoarcem la ideia inaugurată mai sus, să nu părăsim calea

care ne va duce până la urmă la punctul înţepat în scop de vindecare. Meridianul şi Corpul sunt unitare, recunosc aceeaşi incidenţă, alt-

minteri Acupunctura nu ar putea fi exercitată cu rezultatele pe care de fapt le are. Dacă un itinerar peste un teren neamenajat ca drum este un model sim-bolic ce poate fi conceput, între terenul în cauză şi itinerarul proiectat nu există nici o legătură, şi aceasta nu apare nici măcar atunci când se săvâr-şeşte itinerarul. Acesta din urmă are rostul lui simbolic, va dirija o activitate care nu va afecta, nu va modifica structura sau forma terenului, iar terenul inert şi fără investitură simbolică nici nu va lua cunoştinţă de trecerea călăto-rului care, fără să fie doar o nălucă, va parcurge sub incidenţă simbolică acel drum. Or, acest fapt nu e de imaginat în viziunea pe care o acceptă Cultura Chineză. Călătoria Yang, va trebui să comporte un Yin, fie el şi circumstan-ţial, tot aşa cum terenul Yin, va trebui să se lase modelat de proiectul Yang, fie el şi unul oarecare, fără o dedicaţie generică specificată. Tot aşa, Corpul uman va trebui să accepte o simbolistică, fie ea şi impusă - bineînţeles fără a silui realitatea anatomică Yin, precum şi Meridianul va ţine cont de Corpul pe care se aşterne. E necesară o simbolistică a Corpului uman Yin, precum e necesară o adaptare la anatomia realităţii corpului a meridianului, pe care, datorită realităţii sale virtuale, noi îl considerăm deocamdată Yang, tot aşa cum mai sus am clasificat corpul ca fiind Yin (cu toate că, după cum vom vedea mai departe, atât corpul trăieşte şi o existenţă Yang, precum şi Meridi-anul poate reprezenta traseul unui organ Yin).

De fapt, în cadrul culturii Chineze nu se poate concepe Cunoaştere fără Contemplaţie, şi aceasta înseamnă, pentru cel care contemplă, obţinerea unei consistenţe, a unei maleabilităţi şi a unei ductibilităţi care să poată înca-sa cu o uşurinţă convenabilă - adică efectivă - amprenta realităţii şi prioritar a Cerului 131133

şi să o păstreze cât mai conformă şi cât mai multă Vreme14. Am

13) După cum vom putea vedea pe parcursul volumului, contemplaţia este o moda-litate de cunoaştere în care cel care cunoaşte se pune la dispoziţia obiectului de contemplat, fără să exercite nici o iniţiativă, dar în această pasivitate este prevăzută şi nealegerea obiectului de contemplat, adică pur şi simplu "punerea la dispoziţie

spre cunoaştere". Or nu poate fi cunoscută decât forma, adică Yangul 陽, adică

Cerul 天, aşa că, contemplaţia propriu zisă, este de fapt CUNOAŞTEREA CE-RULUI.



15 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

mai spus acest lucru şi încă pe larg, în primul volum al cărţii, la capitolul tratând despre Metal 金 15, care mai ales dependent de starea Focului 火

14) Trebuie să înţelegem bine cultura şi - în cazul de faţă - limba Chineză. "Cât mai mult Timp" înseamnă, de fapt, "în condiţii Yang". Modelul se naşte şi se păs-trează pe un plan Simbolic, adică virtual, adică Yang, el fiind faţa care priveşte spre Cer a realităţii, vorbind limba Cerului, acceptând figuralitatea lui. 15) Pe lângă discutarea modelului aşa cum apare el pe plan simbolic şi la care ne-am referit în textul de mai sus, vom expune faptele fiziologice corespondente, pentru a nu lăsa impresia că metaforele Vechilor Chinezi vagabondează prin domenii vir-tuale şi fără legătură cu lumea concretă, nerealizând o acoperire a realităţii. Repre-

zentantul Yang al Metalului este Intestinul Gros 大腸 (Da Cheng). O bună funcţionare a lui (care depinde la rândul ei de o sumedenie de alţi factori, cum ar fi

chiar şi cel de aport alimentar), garantează o bună funcţionare a Ficatului 肝 (Gan),

rezervorul de glicogen al Organismului. Creierul 腦 este ecranul pe care se proiec-tează orice schemă sau model la care are acces şi control nemijlocit conştientul (după antici acesta ar fi însuşi conştientul). Acest Creier (cel puţin pentru Omul adult), se hrăneşte în exclusivitate cu zahăr, şi prin intermediul Ficatului, depinde de starea Intestinului Gros (care atunci când gestionează un bol putrid, obligă Ficatul să presteze o detoxificare intensă şi permanentă a sângelui adus prin sistemul port) ceeace pune Ficatul în imposibilitate de a mai funcţiona optimal ca rezervor de glicogen. Aceasta pentru a nu considera decât dependenţa Ficatului ca bună funcţio-nare de toxinele livrate de Intestinul gros, în condiţii fiziologice (Repetăm: Ficatul este obligat să detoxifice prin procese în principal de sulfurono şi glicurono conju-gare, produşii de tip indol, scatol, etc.). În condiţii patologice, sau în cazul unei ali-mentaţii necorespunzătoare, care aduce o cantitate prea mare de proteine animale (sau vegetale) care nu se pot absorbi din pricina acestei abundenţe, Intestinul Gros pierde în mare parte controlul asupra conţinutului, iar produşii toxici livraţi (prin absorbţie odată cu Apa) Ficatului pentru neutralizare ridică acestuia (Ficatului) probleme deosebite, care îl fac să scape o parte a toxinelor care trebuiesc neutraliza-te, jenând mult buna funcţionare a Creierului, ştiut fiind că simpla azotemie (fără să mai ţinem cont că produşii de putrefacţie cu formulă deosebit de agresivă ca toxicitate, care iau naştere în Intestinul Gros prin degradarea proteinelor, scăpate de filtrul Hepatic şi care pot provoca o tulburare prin mecanisme de intoxicaţie a Creierului, se manifestă dramatic chiar la valori modeste ale toxemiei) deranjează buna funcţionare a proceselor de modelare intelectuală. Vom aborda mai amănunţit fenomenele descrise mai sus, pentru a vedea cum este afectată în perspectivă



16 Ioan Ladea _____________________________________________________

îngăduie obţinerea unui model, păstrându-l apoi la o temperatură "uzuală" mai mult decât orice alt "material" cunoscut şi intrat in sfera obişnuinţei. Cel puţin vechii Chinezi, nu utilizau informaţiile drept sursă de obţinere a unei certitudini integrate, care să ducă la o orientare, la o confecţionare şi valorificare a atitudinilor, a deciziilor, acest privilegiu fiind rezervat doar contemplaţiei fapt lesne acceptat dacă este parcursă nota precedentă de

degradarea capacităţii de cunoaştere în perspectivă, din pricina Lojii Metal, după părerea Chinezilor Antichităţii. Bineînţeles ca în această notă de subsol nu vom pu-tea aduce şi argumentele bibliografice, aşa că demersul nostru se va reduce la o schiţă rezumativă. Am văzut încă din primul volum al cărţii că gustul nu numai pre-

ferat dar şi propriu al Lojii Lemn 木行 este acrul 酸. Acest gust este solicitat de către Ficatul-Lemn, care – după cum am văzut – este stăpânul Stomacului - Pământ. Acesta din urmă execută – la ordin, şi fără plăcere (gustul preferat al Stomacului este dulcele) o hiperaciditate – aceasta fiindui necesară Ficatului pentru a obţine coagularea proteinelor pentruca acestea, ajungând în Intestinul Gros, să nu mai putrezească – rămânând totuşi digerabile şi deci absorbabile în Intestinul Subţire în vederea absorbţiei – pentru a nu inunda Ficatul cu toxine. La investigaţii semantice, apare în glose, la structurarea acestui model al digestiei, numele lui Huangdi 黃帝, care se spune că a oferit Omului Focul şi l`a învăţat să`şi prepare termic alimentele; e vorba tot de fierberea, prăjirea sau frigerea cărnii, adică de coagularea proteinelor, care astfel nu vor mai suferi degradarea putridică. Măsura nu pare să fie eficace, deoarece, proteinele vor putrezi totuşi sub influenţa bacteriilor specifice. Fenomenul ar putea fi evitat, dacă bolul alimentar ar fi suficient de bogat în celuloză, care în Intestinul Gros reprezintă mediul de cultură pentru o floră benefică, invitată anume de către Organism pentru a mai digera o parte din celuloza pe care aparatul digestiv al Omului nu are capacitatea biochimică să o prelucreze, şi care floră, prin mijloace concurenţiale, ar putea inhiba dezvoltarea florei de putrefacţie. Dacă însă nu se poate ajunge la o asanare a acestei flore de putrefacţie, Ficatul va trebui – după cum am mai spus – să`şi asume sarcina de purificare a sângelui. Ocupat cu detoxificarea acestui sânge portal, el nu`şi va mai putea exercita funcţia de rezervor de glicogen, care stă ca un tampon între aport şi consum. Aportul va continua aleator, iar glucoza

va începe să circule liberă în sânge. Pancreasul 胰 a fost clasificat ca Pământ 土, şi adaptarea lui la aport nu este firească (el răspunde prin secreţie de insulină doar la solicitările Organismului). Va apare deci un fel de fals diabet de debut prin lipsa magaziei de amortizare, de acordare a aportului cu consumul. În timp, acest diabet sau mai bine zis hiperglicemie (generând o ateromatoză vasculară), va jena Creierul în activitatea lui de obţinere a unui model care succede contemplarea.



17 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

subsol. Expresia chineză prin care este prezentată noţiunea de INFORMA-

ŢIE, 消息 [Ricci 1899, 1787] xiaoxi, este compusă din termenul stâng, 消 "XIAO", "a dispărea, a face să dispară...", iar termenul din dreapta, 息 "XI", "suflu, halenă, noutate, mesaj, a înceta, a rămâne în repaus, a linişti, a calma..."; desigur, sunt multe semne care reprezintă acest înţeles16, noi l-am ales pe acesta, considerându`l şi mai expresiv, dar şi mai aproape de termenul European 17.

CONTEMPLAŢIA, forma preferată a anticilor pentru a cunoaşte Lumea, beneficiază de ideograma "NINGSHI" 凝視 [Ricci 3672, 4393],

compusă din primul termen (la stânga) 凝 "NING" care înseamnă "a

îngheţa, a congela, a încremeni" şi din cel din dreapta, 視 "SHI", care se traduce prin "a privi, a considera ca, a examina, a observa, a inspecta, ... etc.", ceea ce nu implică decât o participare pasivă a contemplatorului care încremeneşte în faţa obiectului de contemplat, exprimând şi pasivitatea con-templatorului. Alte semne exprimând aceeaşi noţiune, au înţelesuri apropi-

16) Mai prezentăm aici termenul 信息 , cu pronunţia "XINXI", în care primul termen se poate traduce ca "fidelitate, onestitate, ceva ce inspiră confienţă, a crede, noutate, ... etc.", cel de al doilea, a fost tradus la ideograma anterioară. Ceea ce putem observa la amândouă ideogramele expuse (cea din text şi cea din această notă) este faptul că amândouă implică o participare a "mea", o "încredere" antrenată

de mine în acceptarea informaţiei. Sunt şi alte semne cum ar fi 情報 "QING BAO" [Ricci 995, 3829], care exprimă aceeaşi "informaţie", care are nevoie de aceeaşi participare de confienţă a celui care recepţionează mesajul. E drept, nu toate expre-siile indicând "informaţia" au explicit aceeaşi nuanţă sugestivă. Specificăm că suntem conştienţi că specialiştii în lingvistică Chineză modernă nu sunt de acord cu astfel de analize, dar ne asumăm riscul de a le practica din raţiuni didactice. 17) Definiţia dată de europeni informaţiei este de "mesaj formulat şi emis, şi mai apoi recepţionat pentru a înlătura o nedumerire referitoare la starea unui sistem pe care ca structură este cunoscut, dar nu se cunoaşte starea în care se găseşte". "Haloul" care "face lumină" sau "înlătură noaptea" ni se pare că se apropie ca înţeles fundamental de înţelesul european utilizat în zilele noastre, chiar în informatică.



18 Ioan Ladea _____________________________________________________

ate18. Chinezul Antichităţii este un subiect care nu vânează informaţia ce

relatează un amănunt; el nu preia de la un altul un mesaj care este aşteptat pentru a`l lămuri asupra stării unui sistem; el este mai cu seamă interesat de ansamblul în care este structurată mulţimea relaţiilor care îl constituie sau care îl pot influenţa. Aceasta e poziţia vechilor Chinezi, şi mai ales a acelora care şi-au desăvârşit gândirea sub cupola Daoismului sau mai înainte de conturarea acestuia, în cadrul credinţelor primitive agrare. De menţionat că o imagine globală tasează amănuntul, şi de aici concluzia care se impune este că imaginea statistică nu este o sursă de reprezentare de neglijat, cum sà afirmat în repetate rânduri de către occidentalii care sàu considerat inventa-torii probabilisticii, şi care sàu delimitat de modalităţile de cunoaştere a extrem-orientalilor, considerânduì pe aceştia ca zăcând întrò negură misti-că. De fapt, transferarea unei structuri concrete pe un plan simbolic19 se

18) Spre exemplu 沉思 "CHENSI", în care realitatea contemplată 沉 [Ricci 298]

"CHEN" "curge, cade, se tasează,...etc.", iar 思 [Ricci 4602] "SI" "a gândi, a reflecta, a se gândi cu drag la...etc." revine celui care contemplă. Deasemenea

觀賞 "GUANSHANG" e compus din 觀 [Ricci 2785] "GUAN" "a privi, a

contempla...etc.", şi 賞 "SHANG" [Ricci 4275], "a admira, a acorda (atenţie) ... etc.". 19) Aici se cere o precizare: există în Lume două feluri de "planuri simbolice", şi anume unul pe care l-a construit Divinitatea şi un altul pe care îl construim noi, Oamenii, şi prin care încercăm să îl imităm pe primul. Planul Simbolic uman este un model structurat de către Om, care îşi poate găsi un "obiect" de reprezentare în am-bianţă, sau un obiect anume conceput şi transpus în concret. Pentru a oferi un exemplu din lumea occidentală, vom apela la comparaţia între "Ierusalimul Ceresc", creat de către Dumnezeu, şi "Ierusalimul" pe care unele secte religioase, cum ar fi "Martorii lui Iehova", încearcă să îl constitue aici pe Pământ. Însăşi natura celor două planuri diferă. "Ierusalimul Ceresc" poate fi simetric cu "Cerul Anterior", care ne-a făcut şi care, pentru noi, nu are prezent, la Împărăţia căruia noi nu am partici-pat, neexistând încă; şi un "Cer Ulterior" (expresia este un libret personal, inventat din raţiuni didactice), care încă nu ni s'a arătat nouă, Lumii. Pe acesta din urmă "Ho-mer îl profeţise fără să ştie, Platon se exprimă ca un ucenic al Verbului, poeţii au fost catehizaţi prin Spirit." (Clement din Alexandria, Praed., I, 36, 1; 82, 3; II, 28, 2). Cum am mai spus şi o vom repeta, asistăm şi din punctul de vedere al Chinezilor la opinia că "Mişcarea" este continuă, şi deci şi "Geneza", ceea ce duce la o schimbare



19 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

radicală, "ultima" (?) formă putând să fie "Sfârşitul Lumii", adică inaugurarea unui nou plan de existenţă, şi anume cel pe care îl considerăm acum, şi din punctul actual de vedere, ca fiind un plan simbolic. Aici noţiunea de simbol se confundă cu cea de virtual, un virtual prezent. Dar lucrurile nu sunt bine lămurite, cel puţin în ceea ce îi priveşte pe Occidentali. Specificăm cu această ocazie că semnele folosite în scrierea Chineză, cel puţin în astfel de împrejurări, oferă un panoramic mult mai limpede: avem de a face cu o schimbare perpetuă care, deşi repetă anumite "mişcări" de bază, schimbă treptat faţa Lumii, până la a o face de nerecunoscut, adică "o altă Lume". Actualitatea acestei Lumi stă în potenţialitatea ajungerii la ea, adică un plan pe care este schiţat itinerarul Hazardului, despre care vorbesc atâta Înţelepţii Antichităţii Chineze. Oferim un citat dintr'un text care, deşi are alte rosturi, e conceput sub alte auspicii, atestă paralelismul dintre cele două planuri (este vorba de "Teologia Isto-riei" de Henri-Irénée Marrou «în traducerea Ginei Nimigean şi a lui Ovidiu Nimi-gean» Institutul European 1995, pag. 27): " ... fie în istoria sfîntă a primului Testament, fie în istoria evanghelică anterior evocată, peste tot se afirmă acelaşi caracter, încît ne dăm seama că timpul istoriei omeneşti este unit inseparabil cu "iconomia" divină şi salvatoare. Cum n'au ostenit să afirme teologii creştini, se împlineşte astfel διαχρονου, în timp şi prin timp. "Iconomia" aduce, în timpurile acelea, valorile pozitive; nu e aşadar, nici o iluzie, nici un rău - o iluzie, cu mirajul Mayei în gîndirea vedantică, un rău ca în cazul neoplatonicienilor (Profir, în Scri-soare Marcellei: "căderea sufletului în devenire" este echivalată pentru el cu ceea ce noi înţelegem prin păcatul originar). Atribut al creaţiei, născut împreună cu aceasta şi legat inseparabil de ea, timpul înseamnă, în alegerea divină o traiectorie a salvării, mod de realizare a oikonomiei. Ne-am apropiat de temelia solidă pe care se poate ridica edificiul teologiei istoriei.".

În ceeace priveşte accesul Omului la Planul Simbolic depinzând de Divini-tate, acesta este îngăduit spontan. Un exemplu ar putea fi înţelegerea de către Om a graiului animalelor, care nu e rezultatul unor convenţii anterioare. Întreruperea co-

municării s'a datorat necinstei Omului. Liezi 列子, în cap. 2 al operei lui tradusă de Léon Wieger (la pag 101), spune "Dans les tout premiers temps, les animaux et les hommes habitaient et voyageaient ensamble. Quand les hommes se furent donné des empereurs et des rois, la défiance surgit et causa la séparation. ... A l`Est, chez les Kie-cheu, on comprend encore la langue, au moins des animaux domestiqués. Les anciens Sages comprenaient le langage et pénétraient les sentiments de tous les êtres, communiquaient avec tous comme avec leur peuple humain, aussi bien avec les koei les chenn les li les mei (êtres transcendants), qu`avec les volatiles les quatrupèdes et les insectes. Partant de ce principe, que les sentiments d`êtres qui ont même sang et qui respirent même air, ne peuvent pas être grandement différents, ils taitaient les animax a peu près comme des hommes, avec succés."

Şi încă o scurtă precizare: Daoiştii Antichităţii, nu acceptau un plan simbo-lic creeat şi controlat de Om. Ei critică şi ceartă încercările de structurare a societăţii prîn legi şi canoane elaborate de Oameni; după un lung rechizitoriu la adresa Confu-



20 Ioan Ladea _____________________________________________________

poate obţine şi prin topirea amănuntului concret în rezultatele prelucrărilor menite să ofere valori globale. Deşi nu se aseamănă cu manevrele uzuale moderne de prelucrare statistică a datelor, vom oferi un pasaj din 淮南子,

scrisă de 劉安 Liu An20, întrò quasi-traducere (traducere foarte liberă şi foarte rezumativă prin simplificare) făcută de Marc de Smedt21:"A lèst, les gens ont une morphologie fine, une petite tête, un nez proéminent, une grande bouche et ils marchent sur la pointe des pieds. Cependant, ils ne vivent pas longtemps. Au sud, les gens sont grands, avec une grande bouche, des paupiéres très ouvertes et meurent jeunes aussi. A lòuest, les gens ont une face trodue et un long cou. Ils se déplecent majestueusement, sont braves, audacieux, mais dépourvus d`humanité. Au nord, les gens sont trapus et ont la nuque courte, de larges épaules, et chute des reins basse. Ils sont stupides, bornés comme des oiseaux ou des quatrupèdes, mais ils vivent très vieux. Au centre, les gens ont une large face mais un menton court, de belles barbes et beaucoup de graisse. Ils sont astucieux et sages. Ils aiment à gouverner un État. Les quatre mers entourent le monde habité..."

Desigur că unul din argumentele cele mai impunătoare ale unui Ade-văr este şi universalitatea lui, aşa că nu o să ne mărginim doar la o simbolis-tică Chineză, ci o să o comparăm şi îmbogăţim cu simboluri provenind din alte tărâmuri, chiar din istoria europeană, care ne-ar putea apropia şi desluşi

cianiştilor, după incriminarea primilor împăraţi, Zhuangzi 莊子 (op. cit., trad. Léon Wieger, cap. 12/G, pag. 299) încheie: "La nature a disparu, les lois l'ont remplacée, de là tous les désordres." Şi doar un exemplu: "Respirer en mesure, évacuer làir contenu dans les poumons et le remplacer par de làir frais, aider sa respiration par des gestes semblables à ceux de lòurs qui grimpe ou de lòiseau qui vole, voilà comme font ceux qui désirent vivre longtemps, les imitateurs de Pèng-tsou. - Tous ceux-là sont des toqués. Parlons maintenant des hommes sérieux ... " (ibid, cap. 15/A). Cumplită palmă celor ce practică şi promovează pranayama. Recomandăm cititorului toată pagina din care am citat, asigurându'l că nu va regreta osteneala.

20) LIUAN 劉安 (179-122 î.e.n.), prinţ de HUAINAN 淮南, nepot al împăratu-

lui Gao zu 高詛 (206-195 î.e.n.), întemeietorul dinastiei Han 漢. 21) "TEXTES SACRÉS D'ORIENT", Ed. Pierre Belfond, PARIS, 1985, pag. 34 şi urm.



21 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

subiectul. Oricum, pentru a oferi o mai mare pertinenţă repartizării punctelor şi meridianelor (care beneficiază de o bogată încărcătură simbolică) pe corp, trebuie să îi recunoaştem şi lui, Corpului, independent de acele puncte sau "meridiane", propriul lui simbolism. Inspiraţia izvorâtă din minunata carte amintită mai sus (este vorba de cartea Anickăi de Souzenelle) este de natură estetică şi epistemologică, şi ea singură nàr fi fost un argument suficient pentru a ocupa o dimensiune atât de mare în prezentul volum; argumentele care mai sprijină impulsul dat de acea carte, constau şi în aportul didactic mai ales în cazul particular al prezentării Meridianelor care acoperă supra-faţa Corpului Omenesc ele însele fiind construcţii simbolice şi bănuiesc că acest mod de abordare se impune şi altor domenii. Să încercăm deci o sistematizare simbolistică a acestui Corp Omenesc, mai întâi din punctul de vedere al Vechilor Chinezi.

În capitolul XX al vestitei Huangdi Neijing Suwen 黃帝內經素聞, Corpul Omenesc este împărţit în trei părţi şi anume partea de sus,

Capul - reprezentând "CERUL" 天, partea de mijloc, Toracele - reprezen-

tând "PĂMÂNTUL"地 şi partea de jos, Abdomenul - reprezentând "OMUL"

人22, fiecare la rândul lor fiind divizate în câte alte trei părţi, aceleaşi pentru

22) [有下部有中部有上部各有三候三侯者有天有地有人也必指而] "Există jos o parte a ansamblului, există la mijloc o parte a ansamblului, există sus o parte a ansamblului (;) fiecare are (câte) trei stări (;) trei stări are Cerul, are Pământul, are Omul, neapărat indică deasemeni şi ne învaţă întrebuinţarea fiinţei adevărate." Am lansat anume o traducere neprelucrată, pentru

a oferi o mostră de text antic specific Nei Jing–ului (黃帝內經) dată fiind făcută expunerea traducerii în acest mod, se poate "literaturiza", avându-se grijă să nu se altereze nimic din adevăratul sens. (În [Ricci 2426, 3506, 5520 (5521), 4331, 1192, 3778, 4296]). Această împărţire apare in foarte multe texte, fiecare având specificaţii suplimentare, unele de foarte mare importanţă. Oferim un exemplu luat din

上青黃庭內景經 [Ricci 4268, 1000, 2235, 4969, 3618, 970, 979], - Chang-tsìng

houang-tìng nei-king king (EFEO), (comentariul lui 梁丘子 [Ricci 3079, 1034, 5388], Leang Kìeou-tseu (EFEO), Yun-kì tsì-ts-ien k. 11, 9 b, Tao tsang 679); şi



22 Ioan Ladea _____________________________________________________

fiecare, respectiv Capul 頭 (citeşte Cerul 天) are un Cer 天, un Pământ 地 şi

un Om 人 al lui însuşi 23, Pământul 地 are şi el un Cer al Pământului 地天,

un Pământ al Pământului 地地 şi un Om al Pământului 地人 şi Omul la fel cu celelalte două. De menţionat că simbolistica este comutativă, fapt care

idem în Sieou-tchen che-chou 修真十書 [Ricci 2025, 277, 4350, 4437], k. 55. 1b, Tao tsang.131, cf. Anna K. Seidel, op. cit, pag 48: "Jaune est la couleur du centre; la cour, cèst centre des quatre orients. Pour ce qui est de lèxtérieur, cèst le ciel, parmi les hommes et sur terre; pour ce qui est de lìnterieur, cèst dans le cerveau,

dans le coeur et dans la rate.". Vom înţelege mai bine repartiţia Inimii 心 alături de

Creier 腦 şi Splină-Pancreas 脾 pe parcursul capitolelor următoare. Omul 人 va fi

asimilat Pământului 地, cei doi fiind apropiaţi ca simbol Centrului 中, care îi face asemeni cel puţin ca poziţie. Inima e însuşi Centrul, deci vorbim de trei Centre, toate acceptând culoarea galbenă. Omul ca poziţie între Cer şi Pământ, Inima ca Om al Pământulu, şi Splina-Pancreas, ca Pământ al Omului. Nimic nu poate fi definit, nimic nu poate fi conturat fără sa aibă un Centru. 23) Pentru a realiza bine implicaţiile acestei diviziuni, trebuie să schimbăm în acest enunţ toţi termenii folosiţi, înlocuindu'i cu alţii corespondenţi lor, formând combi-naţii, cum ar fi de exemplu: "Cerul, e împărţit în «Cerul Cerului», «Pământul Ceru-lui», «Omul Cerului»"; sau: "Cerul e împărţit în «Capul Cerului», «Toracele Ceru-lui», «Abdomenul Cerului»"; sau "Capul e împărţit în «Cerul Capului», «Pământul Capului», «Omul Capului», etc." După cum lesne putem să ne dăm seama, simpla rotaţie a termenilor folosiţi pentru a oferi un acelaşi înţeles, ne induce intuitiv o altă incidenţă, ne sporeşte înţelegerea, ne apropie mai mult de ceea ce a vrut să spună Chinezul Antichităţii, care cu siguranţă nu s'a străduit prin stricteţe să reducă înţele-sul la unul precis şi neorientat, ci l-a dorit cât mai amplu, dobândind implicaţii cât mai largi, pentru a spori legătura dintre lucruri, care dă coeziune sistemului. Aceste precizări sunt necesare, deoarece ideogramele sugerează celor ce le contemplă toate înţelesurile listate mai sus, şi multe altele... Un Chinez al antichităţii, când întâlneşte

pictograma Cer 天 (TIAN [Ricci 4938]), se "gândeşte", adică îţi îmbogăţeşte imaginea înţeleasă, şi cu - măcar umbre - din înţelesurile Yang, Timp, Rotund, etc., etc., specifice noţiunii globale de Cer, care are toate aceste atribute (şi multe altele). Evident că acest mod de a imagina o noţiune nu numai că o îmbogăţeşte, dar îi şi măreşte posibilitatea de conexiune cu alte repere care se implică automat.



23 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

justifică nota noastră de la subsol. Dar această "obsesie" a Vechilor Chinezi, nu este gratuită, are o imensă încărcătură epistemologică confirmată de către realitate, aplicabilă şi aplicată în multe domenii24. Mai trebuie să adăugăm că această împărţire in nouă segmente etajate pe o verticală, care presupune Omul in ortostatism, cade sub o incidenţă a Cerului 天, deoarece orice verti-cală ţinteşte spre Cer, se continuă in Cer, chiar dacă ar trebui sa străpungă Pământul. Sunt multe partajări ale Lumii, ale Corpului uman, cum ar fi şi cea a Cerului Posterior, reprezentata prin cele cinci Loji 五行. Cinci 五 e

numărul Pământului 土, această partajare cade sub incidenţa Pământului, precum cea de care vom ţine cont mai jos, când vom prezenta "Universul" Corpului uman sub incidenta Cerului 天. Nu doar Chinezii Antichităţii acceptau mai multe moduri de partajare a Lumii. Dacă Vechii Chinezi împărţeau istoria în "Cer Anterior" şi "Cer Posterior", faptul este practicat şi de către Grecii Antichităţii. Ei vorbesc despre un Timp al Oamenilor şi

24) "1. Iu divisa le territoire (en neuf provinces)." (În "CHOU KING LES ANNALES DE LA CHINE", trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, deuxime

partie, p. 61). Se ştie că în cadrul "Cerului Posterior" 後天, în atribuirea numerică, Cerul (fără nici o altă specificaţie) beneficiază de numărul 9 (a nu se confunda cu

presupusele etape ale genezei primare ce se petrec în 先天 Cerul Anterior, însă sunt

în Shu Jing 書經 specificate prin categorii ale Cerului Posterior pentru a fi înţelese

de noi, care am fost martori doar ai acestor "categorii": 水 Apa 1, 火 Focul 2, 木

Lemnul 3, 金 Metalul 4, 土 Pământul 5, 水 Apa 6, 火 Focul 7, 木 Lemnul 8, 金 Metalul 9, 土 Pământul 10, - specificate deasemenea în sursa susmenţionată - . Unii exegeţi «Dr. Laurenţiu Teodorescu, Richard Wilhelm, S. Couvreur», extinzând atributul numeric al Focului Imperial şi asupra Cerului - care este "gazda" lui - au inversat numerele atribuite Focului cu ale Metalului, motivându'şi manevra şi prin faptul că astfel fac să corespundă atribuirea numerică şi unui "careu magic" despre care vom vorbi poate în altă parte). În cazul nostru, teritoriul este împărţit folosindu-se divizorul numeric atribuit Cerului, din motive pe care nu le vom discuta în această divagaţie. Am dorit doar să ilustrăm cu o aplicaţie practică utilizarea atribuţiilor numerice.



24 Ioan Ladea _____________________________________________________

despre un timp al zeilor: "În punctul de pornire al literaturii greceşti se opun astfel două tipuri de timp, cărora le putem de pe-acum aplica epitetele de "sensibil" şi "inteligibil". În ce măsură oare această opoziţie va fi depăşită? 25 În fapt, de îndată ce abordăm poemele hesiodice, perspectivele se modifică în chip substanţial. În vreme ce, în Teogonia, timpul zeilor se orientează de-a lungul unei serii lineare, Muncile şi zilele oamenilor se organizează cum pot, în degradare, în jurul ritmului anotimpurilor: Teogonia este, din unghiul exprimat aici, o operă capitală26. Pentru prima oară, întràdevăr, în Grecia, lumea divină se organizează întrùn mit "istoric"27. Un mit de-altminterea complex şi care poate fi descompus în două, dacă nu chiar în trei "straturi"…" (sublinierea noastră)28. Am putea lărgi mult spaţiul destinat unor astfel de exemple. E drept, majoritatea culturilor nu acceptă explicit aceste incidenţe în ceeace priveşte partajarea Lumii şi pentru organismul uman cum o fac Chinezii.

Reprezentarea imaginii e făcută de către Pom care îşi asumă verticalitatea. Este Pomul un vector al acestei direcţii în mai multe culturi. Dacă reprezentarea semantică a Pământului utilizează două linii orizontale şi doar una verticală (土), Lemnul în schimb va fi exprimat printrò singură

orizontală, având în schimb trei verticale (木) (e drept două dintre ele şi anume cele laterale, având o alură oblică); dacă "modelul Pământului" ac-ceptă o ciclicitate, verticalitatea Pomului sugerează devenirea, deoarece, în mod paradoxal, Cerul care formulează nu poate fi el însuşi o limită; în afară de asta, Pomul se îndreaptă crescând către Cer, trăgându`şi energia ances-trală – care este Apa – în direcţia lui de creştere, dânduì astfel un sens -rost, contrar pe care aceasta îl avea atunci când nu era implicată atât de adânc în

25) "Analiza ar putea continua pentru a arăta, de pildă, incoerenţa cronologiei homerice: Penelopa nu îmbătrâneşte, Nestor e mereu bătrân … " 26) "Importanţa lui Hesiod pentru istoria filosofiei greceşti a fost deseori semna-lată, mai ales de către V. Goldschmidt, "Theologia"; Cornford, Principium, p. 193 şi urm." 27) " R. G. Collingwood, Idea, p. 15, numeşte, simplu, mit această quasiistorie." 28) În "Vînătorul Negru" de Pierre Vidal-Naquet, trad. de Zoe Petre, ed. Eminescu, Bucureşti, 1985, pag .83.



25 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Viaţă. Şi totuşi, iconografia Chinei Antice (şi nu numai) nu îngăduie indivi-dualizarea, izolarea acestui Model al Lumii, ameliorându`l cu cel al Pămân-tului: SPIRALA reprezentată de către şarpele care se încolăceşte pe trunchi şi uneori şi pe ramuri. Spirala şarpelui reciclează prin aceleaşi puncte ale orizontalei, relevate, dar e obligată să urce odată cu seva, deşi neantrenată de sevă. Este această spirală condiţinată de către prezenţa Pomului-pivot, sau este o formă de evoluţie à-priorică Pomului? Tot iconografia Antică ne oferă răspunsul, reprezentând pe Fuxi 伏羲 şi Nűwa 女媧 încolăciţi unul cu altul, fără vre-un pivot care să le sprijine verticalitatea. În cazul acesta Fuxi şi Nűwa sunt bărbat şi femeie, iar împreunarea lor se va solda cu o naştere, adică va apărea FIUL despre care vom vorbi mai jos. Există chiar certitudi-nea unor istorici referitoare la acest Nűwa, Împărat şi cu mare probabilitate bărbat, considerat de către autori foarte vechi ca femeie, soră soţie sau Mamă, deoarece în mitologia referitoare la timpurile de început, nu se putea concepe o împletire a Yinului cu Yin, sau a Yangului cu Yang, fiind obliga-torie îmbinarea celor două. Deci spirala a existat şi înainte de apariţia Vieţii, împletind alte rosturi sau alte destine. În Vechiul Testament, Pomul va fi mereu alături de Apă, aşa cum apare în Modelul Lumii pe care l`am numit orizontal29, la fel ca şi în Noul Testament30. Nu vom încărca expunerea noastră cu menţiuni referitoare la prezenţa Pomului lângă Apă notată anume în alte culturi, dar asigurăm cititorul că astfel de specificaţii sunt extrem de frecvente. Pe parcursul expunerii se vor îndritui toate aceste dezvoltări; şarpele animal al Pământului (alături de Om) va urca pe trunchi, încercând o mântuire dacă e cu putinţă, chiar şi a materiei nevii; de fapt Christos este numit şi "Mântuitor al trupurilor noastre"31 prin "spiritualizarea materiei"32.

29) "Dar lângă rîul acesta, pe malurile lui de amândouă părţile, vor creşte tot felul de pomi roditori,…" Ezechiel 47/12. 30) " 1. Şi mi-a arătat un rîu cu apa vieţii, limpede ca cristalul, care ieşa din scaunul de domnie a lui Dumnezeu şi al Mielului. 2.. În mijlocul pieţii cetăţii, şi pe cele două maluri ale rîului, era pomul vieţii,…" Apocalipsa, cap. 22. 31) Efeseni 5/23. 32) "Căci trebuie ca trupul acesta supus putrezirii să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire" 1 Corinteni 15/53. Sau: "Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Iisus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Christos Isus din morţi, va învia şi trupurile voastre muritoare din pricina Duhului



26 Ioan Ladea _____________________________________________________

Omul-Pământ vertical prin Viaţă şi Destin, deosebindu`şi trei apartenenţe, pe care le subdivide după aceleaşi criterii. Are şi Omul un număr operator, are şi el o partajare a lui, de care ne vom ocupa in volumele care urmeaza. În acest moment noi am acceptat incidenta Cerului care are drept clasificator numarul trei, care se recomanda pe sine in prima postura, declarandu`şi creaţia în celelalte două care i se supun pe verticala care acceptă segmenta-rea, deoarece aceasta este mai aproape de posibilitaţile dezvoltării unui model simbolic. Nu întâmplător am debutat prin prezentarea Modelului celor Wu xing (五行). După terminarea Creaţiei, după exersarea turelor "de probă", se împlineşte sorocul de apariţie a Fiului, care, fiind o nouă Fiinţă, are un nou Spaţiu şi anume cel definit de către coordonata Verticală care realizează cele 三平, Modelul ascensional cucerit de către Fiul. Dacă

cele 5 Mişcări (五行) puteau cicla şi fără definirea fenomenului ascensiunii şi căderii, modelul celor "trei nivele" cere imperios discutarea lor (a ascensiunii şi a căderii). De fapt înţelesul direcţiei ascensionale şi descendente nu era cuprins în direcţionarea diametrului Nord-Sud şi sensul nu accepta orientarea spre unul dintre aceste repere: "C`était le temps de la crue dàutomne. Cent rivières gonflées déversaient leurs eaux dans le Fleuve Jaune, dont le lit s`était tellement élargi, que dùn bord à làutre, on ne pouvait pas distinguer un beuf dùn cheval. Cette vue mit en joie le Génie du Fleuve, qui dit quìl n`y avait au monde rien de mieux que son domaine. Suivant le flot, il descendit jusquà la mer du Nord. A la vue de ses eaux, qui s`étendaient vers lÈs-t..." 33. Ţinând cont de specificaţia din nota de subsol, putem adăuga că sunt multe locuri în care se spune că "toate Apele curg spre

Său, care locuieşte în voi." Romani 7/11. Sau: " pentrucă ce este muritor în noi să fie înghiţit de viaţă" 2 Corinteni 5/4 etc.

33) Textul citat este din Zhuangzi 莊子, cap. 17, în traducerea lui Léon Wieger şi care se găseşte în "Les Pères du système Taoïste", Cathasia, Paris, 1950, la pagina 337, traducere pe care noi o acceptăm ca înţeles global, dar atunci când cuprinsul este utilizat în scopuri literare, însă când îl folosim la o exegeză menită să deslu-şească din el sensuri precise, trebuie să formulăm obiecţiile necesare. În original

textul este: 順流而東行, ceeace se poate traduce: "urmărind curgerea şi mergând spre Est" .



27 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Răsărit", dar pe noi ne interesează doar că se poate curge spre Răsărit. Înseamnă că Nordul nu este neapărat cel mai jos loc, locul Apei, deci, orientarea oricărei hărţi 圖, nu este neapărat Sudul SUS, Nordul JOS etc. Deci SUS-ul nu îşi găseşte o orientare fermă în sistemul celor Wu Xing

五行. Amintim că Munţii sunt la Asfinţit şi că ei se îndreaptă spre Cer,

ceeace probabil l-a făcut pe Wen Wang să stabilească locul Cerului 乾 în cadrul "Cerului Anterior", la Nord-Vest (dacă admitem că în Cerul Anterior 先天 există o orientare cardinală, aşa cum consideră unii autori).. Existenţa

Focului Huo 火 Imperial, presupune un Cer, dar el nu este botezat cu un nume, adică nu i se certifică existenţa pe un plan Simbolic. Trebuie să se Nască O Fiinţă care să ilustreze, care să inaugureze direcţia verticală, sensul SPRE CER. Despre "Naşterea" Fiului, trebuiesc lămurite condiţiile apariţiei Lui, trebuie specificat faptul că spre deosebire de creaţia Lumii care a cunoscut secvenţa Apă, Foc, Lemn, Metal, Pământ, după cum este specificat

în Shu jing 書經, în capitolul 洪範 Hong Fan, (tradus ca "Marea Regulă"): 一五行. 一曰水二曰火三曰木四曰金五曰土. Sau, în traducerea lui Couvreur 34): "Premièrment, les cinq éléments. Le premier est l`eau, le deuxième le feu, le troisème le bois, le quatrième le métal, le cinquième la terre ". Fiul apare în Lume în alt mod. Imediat mai sus, am văzut cum a fost creată Lumea şi ştim care este secvenţa derulării ei obişnuite: 木, 火, 土, 金,

水, adică Lemn, Foc, Pământ, Metal, Apă. Când apare Fiul în această Lume? Evenimentul trebuie să fie unic35 cum am spus şi mai sus, deşi El reprezintă un exemplu oferit spre repetare, implicarea sensului Vertical în Viaţă trebuind să justifice evenimentul: "Toujours diligent, jamais oisif, vous

34) "CHOU KING" sau "Les Annales de la Chine", trad. de Séraphin Couvreur Cathasia, Paris 1950, pag. 197. 35) " «UNUL» este fiul lui Tao cel fără acţiune" spune Heshang Gong în comenta-

riile la 道德經 a lui 老子 în versiunea lui Şerban Toader "Cartea despre Tao şi Virtuţile sale", Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999, pag. 113, nota 1.



28 Ioan Ladea _____________________________________________________

serviez de modèle à vos descendants."36. Apariţia Fiului, adică a ceeace se întrupează fiind Născut din Tatăl,

este cu putinţă: "Tao poate fi Yin şi Yang; se poate răspândi şi se poate mări; poate vieţui şi se poate stinge; iată de ce [Tao] nu are un nume pentru veşnicie.Tao, deşi este mărunt şi lipsit de formă oamenii nu îndrăznesc să-l aibă [drept] slujitor..."37.

Referitor la momentul Apariţiei, al Înrtupării, acesta trebuie căutată în zona în care comunicarea între supra Timp şi Timp, este posibilă, adică unde Timpul este întrerupt. Asupra acestui fapt am vorbit de mai multe ori şi am stabilit că în Modelul Lumii cel al celor WU XING 五行 solstiţiul de

Iarnă 二至點 este punctul în care "Timpul se rupe". Din acest moment Natura acceptă un drum spre Yang şi ştim că Yangul este tot una cu Cerul, deci cu un Cer aşternut care, cu această ocazie, îşi va dobândi o orientare a Lui, un sens pe o nouă direcţie, adică dacă acel Cer exista ca idee, acum îşi capătă o concreteţă absolută. Nu găsim motivaţia necesară dezvoltării acestei teme, observăm doar că trecerea de la Yin la Yang, se face printr`o ruptură – care va fi marcată şi de bubuitul Tunetului38 – spre deosebire de trecerea de la Yang la Yin (mai corect exprimat din domeniul de influenţă a Yangului în cel al Yinului), care se face lin, aşternându-se după modelul unei mişcări care datorită unor factori care o frânează, îşi încetineşte evoluţia cu o raţie ordonată sau nu, dar în orice caz progresiv şi mai ales fără să implice ritmuri explozive. Pentru trecerea "de la Yin la Yang" imaginea este completată - în continuarea bubuitului Tunetului – de către Vântul al cărei desordini continuă dezordinea bubuitului, pe când trecerea spre Yin se aşterne în blândul ritm al coacerii strugurilor, în mângâierea căderii frunzelor, care pregătesc pacea... Vântul, dimpotrivă pregăteşte violenţa fecundării, a împreunării, care va da naştere unei noi fiinţe. Toate acestea abundent repre-zentate în glose!

36) "Chou King - LES ANNALES DE LA CHINE". Trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1950, pag. 310. 37) "Cartea despre Tao şi Virtutţile sale" Tradusă de Şerban Toader, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999, la pagina 96, nota 1. 38) Zgomotul bubuitului Tunetului are în el entropia, dezordinea Haosului, acest bubuit nefiind un sunet cu o frecvenţă ordonată.



29 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

O altă întrebare care se pune este ce modificări se produc în cursul linear al Vieţii perindându-se pe calea Anotimpurilor, atunci când Anii se succed în cursa lor. "Pe cel ce este una cu Tao, şi Tao îl va lua bucuros cu sine; pe cel ce este una cu Virtuţile lui Tao şi virtuţile lui Tao îl vor lua de bună voie cu ele; ..."39. "天感生聖子".40 Ideologia propovăduirii Fiului

este expusă de însuşi Lao Zi 老子, în capitolul LXXVIII, din care cităm folosind aceeaşi sursă 41: "Prin urmare, ceea ce este moale învinge ceea ce este tare, iar ceea ce este slab învinge ceea ce este puternic; sub Cer nu-i nimeni să nu ştie [acest lucru],[însă] nimănui nu îi este cu putinţă să [îl] înfăptuiască (*)... De aceea Omul Sfânt spune: «[Cel care] îndură umilinţele ţării, acela este cârmuitorul ţării, [cel care] îndură nenorocirile ţării, acela este Rege sub Cer.»". Smerenia, supuşenia, umilinţa, iată cum pot fi rezuma-te acestea. Sunt acestea categorii care structurează o ideologie prezentată în numele Cerului; « 子曰君子上達 »42. Nu insistăm, deşi textele au o mul-ţime de astfel de menţiuni.

Fiul-simbol despre care vorbim, se deosebeşte de ceilalţi fii, prin faptul că este mai bogat în Yang decât ei, se naşte într`o Formă asemănă-toare cu a celorlalţi, dar are un conţinut mai mare de Yang43. Ştim bine şi din primul volum, că Huang Di 黃帝 era socotit după cum cerea nevoia legendei

39) "Cartea despre Tao şi Virtutţile sale" Tradusă de Şerban Toader, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999, la pagina 76. Nota 4. 40) În "Les Quatr Livres" în "ENTRETIENS DE CONFUCIUS ET DE SES DISCIPLES", trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, pag.70: «Le Ciel accorde à la prière la naissance d"un fils parfaitement sage» . 41) "Cartea despre Tao şi Virtutţile sale" Tradusă de Şerban Toader, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999. 42) În "Entretiens de Confucius et de ses disciples ", trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, pag. 230: «Le Maitre dit: "Le sage tend toujours en haut..." » 43) "Numai eu sunt deosebit de oameni. [A cere] «hrană» înseamnă «a se sluji». «Mama» este Tao" În "Cartea despre Tao şi Virtutţile sale", tradusă de Şerban Toader, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999, la pagina 70, nota 10.



30 Ioan Ladea _____________________________________________________

sau oportunitatea glosei, ba stăpânitor pământesc, ba chiar 上帝 Shang Di adică stăpânitorul de sus adică Marele Stăpânitor Ceresc. Iată ce spune un text din secolul I: "Lèmpereur Zhuangxu, Gaoyang, était le petit-fils de Huangdi et le fils de Changyi44. Il était calme et profond lorsquìl planifiait; il était pénétrant, perspicace et savait bien des choses. Il nourrissait chaque matière vivante de façon quèlle pût être un soutien pour la terre. Il oeuvrait selon les saisons afin dìmiter le Ciel. Pour fixer ce qui était juste, il sàppuyait sur les démons et les esprits (des monts et des rivières). Il contrôlait les souffles afin dènsegner aux gens la mutation (des êtres). Il était pur et parfait lorsquìl offrait des sacrifices..... Tous les êtres animés ou inanimés, tous les esprits grands ou petits, tout ce qui était éclairé par le soleil et la lune, tout cela fut paisible et soumis ." 45

Plin de Yang, Fiul va inaugura o alură ascendentă, în vârful căreia se găseşte Cerul. Se iscă deci un Model, pe VERTICALĂ.

O sumară menţiune (care de fapt ar merita ca şi multe altele dezvol-tări generoase), ne atrage atenţia că, în clasificarea acceptată mai sus, două repere sunt prioritar Yin şi anume Omul46 şi Pământul, şi numai Cerul este

44) "Voir aussi Da Dai liji, chap. 62, p. 238, ou nous observons quelques variantes mineurs par rapport à ce texte. Signalons toutefois que, dàprès ce paragraphe de Dai lÀîné, Zhuangxu se rendait au bord des quatre mers sur un char tiré par des dragons...." 45) În Shiji, cap. 1, pag 11, cf. "Anthologie des mythes et légendes de la Chine ancienne" par Rémi Mathieu, Gallimard, Paris, 1973, pag. 80. Facem aici cuvenita

menţiune că Shiji 史記 (operă din sec I înainte de Iisus Christos a istoricului Sima

Qian 司馬遷) este citată şi în bibliografie de către Rémi Mathieu ca fiind tradusă de către Édouard Chavannes, sub numele de "Mémoires Historiques de SE-MA TSÌEN ", apărută în limba franceză, în ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, pre-zintă un text cu acelaşi înţeles, dar la altă pagină şi având cu totul altă formă. 46) Omul trebuie să aibă o atitudine Yin (adică de supuşenie) faţă de Cer, altmin-teri, pentru a se desfăşura, are nevoie de propria iniţiativă, fapt categoric contraindi-cat, deoarece orientarea lui nu este suficient de vastă pentru a putea să'şi evalueze deciziile în aşa fel încât optimalitatea lor să acopere atât propriul profit, cât şi echi-librul ambianţei. Cu alte cuvinte, Omul trebuie să se supună Cerului, deoarece el singur nu e în stare să conducă destinele Naturii, conducându-se pe sine! În realitate, Omul este de fapt Yang, şi prin faptul că aparţine Vieţii (din acest punct de vedere el



31 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

prioritar Yang. Această proporţie de 2/3 pentru Yin (recte 1/3 pentu Yang), se poate ilustra explicativ întrò mulţime de feluri, deşi o simplă constatare a realităţii ne poate convinge că ea reprezintă Adevărul. Oferim doar o obser-vaţie care poate fi surprinsă în glose: proporţia fiind tratată de o manieră cantitativă, dă câştig de cauză, cantităţii. Dacă am efectua judecata de valoa-re calitativ, cum ar fi "Ordonatorul este Cerul", atunci prioritatea ar aparţine celui menţionat ultimul. Succinta dezvoltare a implicaţiilor acestei proporţii, pare pentru un occidental un demers simplist, rău calificabil, dar discuţia ne apropie de gândirea Chinezilor antici, care operau cu precizări elaborate, peste necesarul cerut de logica formală, tocmai pentru a pipăi realitatea chiar şi pe complementarele ei absurde, pentru a itera orice ipostază, chiar şi improbabilă şi doar greu posibilă. Imaginea unui crâmpei de realitate astfel dobândit şi conservat întrùn depozit străjuit de îndoieli dă în primul rând un contact permanent cu realitatea şi deci o implicare întrùn concret care veri-fică şi în timpul funcţionării operaţionale veridicitatea lui. Ceea ce putem lesne observa din traducerea ce urmează, este că, cel puţin în ediţia pe care am folosit-o noi, caracteristicile care declară subdiviziunile Capului, (recte a Cerului) în zonele care reprezintă subiectele în curs, sunt reprezentate de MERIDIANE şi nu de Organe sau Viscere, cum e cazul celorlalte două părţi Toracele şi Abdomenul, care acceptă ca suport al simbolurilor, Organele şi Viscerele conţinute în Torace (Pământ) şi respectiv Abdomen (Om). Nu este cu putinţă să fim de acord cu ipoteza că aceste "partiţii" ar fi definite de către Meridiane, deoarece o mare parte dintre ele, nici nu ating în adevăratul sens al cuvântului (spre pildă Meridianul Inimii), bunăoară, Toracele. Iar să con-siderăm membrele superioare sau inferioare ca simple suporturi de simbol,

este sub dependenţa Lojii Lemn), dar şi prin faptul că este STĂPÂNUL LUMII: "L'homme est un avec le ciel; qu'est-ce à dire?... Confucius dit: Etre un homme, c'est être ciel (partie intégrante de la norme universelle)..." (În "Les Pères du Système... , trad. de Léon Wieger, pag. 377). Sub această incidenţă, Înţeleptul se confundă cu Cerul, renunţând la particular, la iniţiativă, la amestecul în treburile curente ale Lu-mii. La fel şi Împăratul este Yang, Fiu al Cerului, aparţinând - prin poziţia faţă de Lume, adică cea de ordonator - aparţine prioritar Cerului. Pentru a înţelege gândirea Chineză, va trebui să acceptăm aceste ambiguităţi, pe care ei le identifică şi în Natu-ră. Pe de o parte, Omul trebuie să fie smerit şi Yin, aceasta trebuie să stea în scopul râvnei sale, pe de altă parte, Omul este stăpân şi sfânt. Să nu uităm că Omul mai este Yin, şi prin faptul că este considerat - după cum am văzut mai sus, Centru, iar acest Centru, prin imobilitatea sa, prin faptul că este reperul condensării, este chiar repre-zentantul cel mai Yin din câte se cunosc!



32 Ioan Ladea _____________________________________________________

este neconform cu obicieiurile Naturii. Această situaţie specială a Capului47, se datorează faptului că el, Cer fiind, este prioritar Yang, deci nu condensea-ză ci recepţionează prin organele de simţ şi exprimă48 (o formulare pertinen-tă ar fi chiar "radiază"); în această postură, suportul nu ar fi fost nimerit să fie reprezentat de către Organe sau Viscere, prea concrete pentru a comporta simbolistica datorată unei partiţii atât de Yang. Mai trebuie adăugat că, acest Cer sau Cap, are "legături" mai apropiate cu Timpul decât cu Spaţiul fiind un prioritar Yang (fapt confirmat şi de forma cvasi-rotundă a Capului şi de faptul că adăposteşte Creierul care, prin natura lui, este ordonator). Referitor la "puterea" sau "forţa" măsurată în eficienţa, Creierul este confirmat ca performant: declarat ca "supus" sau "aparţinând" simbolului unei loji (cea a Pământului prin intermediul Splinei-Pancreas), 脾 şi, conformându-se stilu-lui dictat de acel simbol, proiectele elaborate vor fi optimale. Nu este exclus nici "algoritmul" procreerii. Puterea gândului în general, poate fi ilustrată de către următoarea legendă: "Se spune că oamenilor de acolo le este de ajuns să se gândească unul la celălalt, pentru ca să se simtă tulburaţi, iar începutul lor vital să se întrepătrundă. Ei nu se împreunează, dar nasc copii. Zhuang Sheng (filosoful Zhuangzi - N.t.) povesteşte că lebedele albe au aceleaşi obiceiuri".49 Ştim că Meridianele sunt traiecte care unesc (fac conti-

47) Forma quasi sferoidă a Capului e împrumutată de unele duhuri, mai ales de unele care urmăresc Soarele spre Asfinţit: "Pe muntele Changliushan trăieşte Baidi Shaohao... şi merge acest duh pe urmele soarelui care asfinţeşte. Pe muntele Youshan sălăşluieşte duhul Rushou. Cînd soarele scapătă spre asfinţit, strălucirea lui devine rotundă şi este urmată de duhul Hongguan - «Strălucirea purpurie». Hao Yxing comentează astfel acest loc: «Pesemne că duhul sferic este Shaohao iar duhul Hongguang - Rushou»." ("Shanhai Jing", cap. Xici sanjing, cf. Yuan Ke, op. cit., pag. 384, nota 38. Facem şi aici cuvenita menţiune că analizarea numelor în scrierea originală, are un aport simbolic major, îmbogăţind de sensuri textul, adăugând înţelesuri noi, şi în majoritatea cazurilor extrem de utile în practică. 48) Este de notorietate diagnosticul denumit "solar", care se face prin observarea feţei pacientului la lumina Soarelui (în cel mai rău caz la lumină de zi, în nici un caz sub surse artificiale de lumină), care exprimă prin formă şi culoare, - bineînţeles interpretarea trebuie adaptată la anotimpul în care se face inspecţia, această ajustare fiind obligatorie - starea celor cinci loji. Vom dezvolta suficient subiectul atunci când vom prezenta metodele de diagnostic. 49) Comentariul lui Guo Pu, în Shanhai Jing, cap. Dahuang dongjing, după descrierea ţării Shiyouguo, cf. Yuan Ke, op. cit., p. 411, nota 17. Acest fragment,



33 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

nuu) intervalul ce se găseşte între punctele reprezentând un acelaşi Organ sau viscer şi care ar fi calea pe care o urmează "Energia"50 pentru a se depla-sa de la un punct la altul. În mare, Chinezii Antici, vorbind despre Meridiane, le notează în diversele lucrări cu două feluri de semne:

1) JING [Ricci 979] 經, în care primul semn ( , cel

din stânga, notat cu a) este reprezentat de către MI 糸51, care, după cum se

prezentat cu întreaga informaţie bibliografică, dovedeşte încă odată că Chinezii An-tici fie chiar şi prin comentarii şi adăugiri, construiau legende în termeni metaforici, ţesând adevărate structuri simbolice, şi dacă vrem să pătrundem înţelesul textelor lăsate de ei, trebuie să parcurgem drumul invers.

50) De fapt nici un dicţionar nu ne îndreptăţeşte să traducem pictograma 氣 [Ricci 485] QI, prin "ENERGIE", şi nici chiar vreun înţeles cules dintr'un text original oarecare. Căci dacă QI-ul ar putea fi considerat ca făcând parte din clasa energiilor, el rămâne cel puţin pentru domeniul acupuncturii, un termen tehnic extrem de parti-cular, şi pentru el, ar trebui inventat un cuvânt nou în limbile europene; or, cum acest fapt nu este posibil, noi vom folosi mai departe termenul chinezesc QI, încer-când pe parcurs, să îi conturăm cât mai bine înţelesul. Deocamdată afirmăm că un termen acoperitor ar fi "suflu", şi pentru ilustrarea acestui suflu sunt invocate foalele fierarului, care aspiră aerul printr'un mecanism care produce "golul" despre care am mai vorbit şi asupra căruia vom mai reveni, deoarece acest gol este "forţa" care aspiră orice făptură în mecanismul genezei, fiind de fapt motorul principal al facerii, bineînţeles secondat de către complementarul său, Plinul. (Se cere menţiunea că nu-mai în anumite limite se admite confuzia între "gol" şi "vid", acesta din urmă având o alură mult mai tehnică. Discuţiile pe această temă ar încăpea greu într'un capitol, şi chiar într'un volum). Deoarece acest "gol" are limite, fiind înconjurat de Lumea gata formulată, constituită, iar o lipsă de substanţă sau mai bine zis de o anumită substan-ţă, şi având pe deasupra şi formă, este de natură Yang, şi Yangul este cel care acţio-nează, produce, crează. Cu fiecare ocazie trebuie insistat asupra imaginilor diverse care prin sugestii succesive pot substitui contemplarea Qi-ului ca "obiect" în sine, fapt care ar cere un exerciţiu special şi îndelungat, despre care nu putem vorbi în acest context. 51) "PETIT DICTIONNAIRE CHINOIS-FRAÇAIS" par F. S. COUVREUR S.J.,

Ho Kien Fou, Imprimerie de la Mission Catholique, 1923, pag. 450 [糸] = "Brin de fil de soie..." În acest moment al discuţiei, buna înţelegere a expunerii care urmează este capitală pentru definirea în viitor a noţiunii de "Meridian principal". Această



34 Ioan Ladea _____________________________________________________

poate vedea din nota de subsol, înseamnă "fir de mătase", al doilea semn (cel din dreapta, superior, notat cu b), reprezintă un curs de Apă subteran deasupra semnului "muncii" (cel din dreapta, inferior, notat cu c)52, ceea ce

importanţă ne face să revenim asupra celor pe care le vom rezuma aici şi să încercăm o explicitare mai amplificată.

Menţionarea semnului de către Couvreur reprezintă un gest de curaj şi, dacă are o justificare reală, adică dacă acest semn este astfel folosit, acest fapt este un accident cel mult regional. Ne vom explica. După cum reiese şi din traducerea lui Couvreur la locul menţionat, înafară de ce am reprodus noi, mai urmează: "mince, peu considérable" (intercalarea pe care noi deliberat am sărit-o "cinq fils de vers à soie" o considerăm aberantă, nemaiîntâlnindu-se în altă sursă). Când însă semnul

apare dublat de el însuşi (adică două semne alăturate 絲), ideograma astfel compusă înseamnă într'adevăr "fir de mătase". Acest fapt vrea să spună că obiectul reprezen-tat de către semnul menţionat el singur este atât de subţire încât, el ca atare, nici nu există prin efectele lui fizice, ci doar ca reprezentant care indică o legătură. Un sin-gur fir între două repere nu le poate conferi nici o forţă care să le lege, poate doar arăta că între aceste repere există un raport, o secvenţă, etc. În cazul nostru, noţiunea de Meridiane principale, are în componenţă acest semn care să indice faptul că realitatea lor este simbolică, adică fără valoare concretă: Meridianele principale nu sunt "şosele amenajate anatomic prin care să circule «energia»". Această opinie este susţinută şi de alte argumente, dintre care cităm doar pe acela că acest semn exprimă şi înţelesul de "pravilă" sau "operă", adică o carte care doar trasează o cale, şi nu calea însăşi.

52) conform Dicţionarului analitic al ideogramelor (Shuowenjiezi 說文解字)

din timpul dinastiei Han 漢 (206 î.e.n. - 220 e.n.), 工 GONG provine de la imagi-nea echerului antic, unealtă care dă formă tuturor lucrurilor, cu sensul de muncă, lucru, obiect (de aici şi expresia frecvent folosită de echer al muncii); Jacques LA-VIER, în: Histoire, doctrine et pratique de l`acupuncture, Éd. Claude Tchou, 1966,

p. 78, explică provenienţa acestui radical de la simplificarea lui = omul care munceşte la defrişarea terenului, iar Léon WIEGER, în Caractères chinois, 7 édit., Taichung, Kuangchi Press, 1962, Leçons étymologiques, 12 H, p. 41, interpretează

radicalul , din forma veche , ca reprezentând venele de apă subterane, care joacă un important rol în geomancia chineză, provenind din cursul apei sub

suprafaţa solului, elementul fonetic nefiind 工 GONG, cum s-ar deduce din analiza



35 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

reprezintă o "trecere" asemeni Apei având cursul dirijat (în sensul că este "obligată" să treacă printr`un efort «muncă»). Aceste semne nu ne pot convinge că traseul este "săpat în carne", că este amenajat biologic de către organism53, că este o formaţiune anatomică identificabilă, cum de altfel au confirmat cercetările moderne: nu se poate vorbi până în prezent despre un traseu de Meridian care să recunoască vreo structură histologică decelabilă. De altfel materialitatea acestor trasee n`a putut fi identificată nici de către încercările de a fi surprinse transportând techneţiu radioactiv. Scurtele porţi-uni pe care fenomenul poate fi observat sunt doar centripete, ceeace le expli-că doar ca fiind trasee parcurse pe căile limphatice. Altminteri, techneţiu injectat ar accepta măcar o dată o porţiune de traseu centrifug (meridianele Yin de la mână, sau Yang de la picior).

2) MO sau MAI, [Ricci 3541 sau 3542] 脈 sau 脈, care mai în-seamnă şi puls şi care se utilizează pentru a numi un "meridian curios" (despre care vom vorbi în tomul patru al acestei carti, rezervat Cerului Ante-rior), este format din semnul 肉 [Ricci 2453] ROU54 care, după cum am

văzut în nota de subsol, înseamnă CARNE, iar următorul, din dreapta, 永 [Ricci 5872] YONG - Pinyin (IOUNG EFEO)55 ne asigură că ceeace noi vrem să reprezentăm este durabil, am putea spune fără să alterăm înţelesul, veşnic. Dacă ediţia din Nei jing mai sus amintită foloseşte această ideogramă şi pentru Meridianele Principale56, noi nu putem oferi nici o explicaţie

caracterului modern, ci 壬 REN (un om în picioare, pe pământ). 53) Venele, canale superficiale detectabile, arareori şi numai întâmplător însoţind traiectul unui Meridian, de obicei pe o porţiune redusă. Acelaşi lucru se poate spune despre traseele limphatice decelabile.

54) Couvreur, dicţionarul citat, pag. 491: 月 sau ca formă iniţială 肉 "Chair, viande, pulpe d'un fruit, etc.", transcripţie fonetică JOU (EFEO).

55) Couvreur, dicţionarul citat, pag. 296 永 = "Long, éloigné, de longue durée, perpétuel..." 56) În locul care face sesizabilă o astfel de situaţie putem identifica prezenţa "Me-



36 Ioan Ladea _____________________________________________________

competentă. Depăşind preliminariile - şi aşa prea dezvoltate - vom trece la expu-

nerea propriu zisă a modelului "vertical" şi a părţilor Organismului care îl ilustrează.

4.1. CERUL

Acest CER57, reprezentat anatomic prin extremitatea cefalică, este

ridianului Curios" Yangwei 陽維脈 şi a "Meridianului principal" Zu Shao Yang

足少陽 (al Veziculei Biliare) şi, după unele scheme mai noi, un crâmpei din

Meridianul Stomacului, şi anume cel care leagă punctele S.7 下關 (XIAGUAN)

[Ricci 1837, 2788] cu S.8 頭維 (TOUWEI) [Ricci 5035, 5512]. Dar acest traiect al Meridianului Principal al Stomacului nu este recunoscut - după cum am mai spus, de toate textele (mai exact, nu apare în unele texte vechi de mare încredere). La această discuţie vom reveni atunci când ne vom referi la "Omul Cerului" în capitolul care urmează. 57) Reprezentarea Cerului pe care Chinezii antici ne-au lăsat-o în cele mai multe glose pare să fie expusă destul de cuprinzător în "Les chants du bureau de la mu-sique" compus în secolele I-II înainte de Iisus Christos, şi conservat cf. lui Sima



37 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

despărţit de restul Corpului printr`un istm care, din incidenţa repartizării punctelor de Acupunctură, are un regim special.

El apare în istoria Naturală considerată sub incidenţă simbolică, în formă de "organ inventat" să restabilească cât de cât o legătură între Cer şi Pământ, "întreruptă" (nu total, ci modificată după cum vom vedea, prin inter-punerea unei piese de tranzit selectiv) nu ştim anume când, nici cu siguranţă din ce cauză, cu toate că motivaţia se poate lesne descifra din semnalele pe care le putem deduce din scrierile înţelepţilor vremurilor trecute a extre-mului-Orient. Această "întrerupere" înseamnă de fapt (după cum ne-am gră-bit să menţionăm în paranteza de mai sus, de teamă să nu şocăm cititorul, care se putea duce cu gândul la vre-o decapitare), interpunerea între Cap şi

Qian 司馬遷 (în vol. III al "Les mémoires historiques", la apendicele 1, pag. 605, nota 1) în cap. XXII din Ts'ien Han chou, şi din care Chavannes traduce o parte (v. locul menţionat). Vom spicui din această traducere, deşi ea în întregime este extrem de interesantă, dar aici suntem marcaţi de criza de spaţiu, şi anume din "Les dix-neuf hymnes des sacrifices kiao" comentând fragmentele, în favoarea textului care va urma în prezentarea Cerului care structurează simbolic Corpul Omului: I. "Hymne au Ciel": "... Le char de la divinité - est fait d'un rassemblement de sombres nu-ages." (Mereu Cerului i se atribuie calitatea de "SUMBRU"; de unde ştiau oare Chi-nezii vechi că în spaţiu Cosmic Cerul are culoare neagră şi că albastrul este culoarea dată de aer? Mai trebuie să remarcăm faptul că atelajul divinităţii e format de nori sumbrii. Vom vedea că Cerul Cerului Omului care este ţeasta, este traversată antero-

posterior de Meridianul principal al Vezicii Urinare 膀胱, care face parte din Loja

Apei 水行). "Il est attelé de dragons aillés..." (Dragonul 龍 este animalul repre-

zentativ al Lojii Lemn 木行. Noi vom susţine mai jos că Cerul Cerului este repre-

zentat prin acoperire de Meridianul Veziculei Biliare 膽, aparţinând Lojii Lemn

木行). "La descente de la divinité - est semblable (pour la rapidité de la course

des) chevaux du vent". ("Energia" 氣 Lojii Lemn 木行 este Vântul 風, şi menţionarea lui în textul de mai sus, reprezintă un argument în intenţia expusă de noi în comentariul de mai sus). "Elle se fait précéder de la pluie - qui se repand en

ondé.". (Într'adevăr, în desfăşurarea firească a evenimentelor, Loja Apei 水行 pre-cede pe cea a Lemnului.).



38 Ioan Ladea _____________________________________________________

trunchi a Gâtului, dobândindu-se astfel o mobilitate atât de necesară orien-tării spaţiale libere a purtătorului organelor de simţ şi o libertate de mişcare faţă de trunchiul mult mai greu de scos din inerţie şi din alte motive asupra cărora nu ne putem opri acuma. Înainte de această transformare care a durat o mare bucată de Timp58, Cerul - Cap era integrat în trunchiul - Pământ, amândouă având acelaşi rang, acelaşi regim, bineînţeles, fiecare păstrându`şi funcţia specifică.59 Studiind Gâtul doar anatomic, nedesluşindu`i simbolisti-

58) Nu vom dezvolta imediat teoria separării Cerului de Pământ, deoarece ne vom ocupa de acest fenomen în mai multe etape. Aici vom nota pentru această oportuni-tate doar că falia care a despărţit Yinul de Yang continuă să se mărească, atestând că Omul poate creşte, deoarece Omul este Centrul, Locul prin care se trece de la Cer la Pământ, Locul în care se intâlnesc Yinul şi Yangul, în care se intersectează în cursa lor îndreptată mergând unul către "domeniul" altuia şi se amestecă în Om, în mod atât de minunat. Dar să ne întoarcem la algoritmul "separării": "În vremurile de demult, pe când nu era nici cer, nici pămînt, şi cînd prin bezna cea adîncă rătăceau chipuri informe, s-au născut din haos doi zei. Ei au zămislit cerul şi pământul, şi atunci s-au despărţit [principiul feminin] Yin de [principiul masculin] Yang şi au fost hotărnicite cele opt ţinuturi ale lumii" (Gao You, probabil sec II-III după Iisus Christos, precizează: "Cele două zeităţi sunt Yin şi Yang". În Liu An, Huainanzi, cap. Jingshen, cf. Yuan Ke, op. cit., pag. 357, nota 6) Dar faptele nu se încheie aici, nu numai că nu este aceasta singura versiune, dar este şi mult prea simplificată. Ver-siunea din Taiping Yulan (vol. II Sanwu liji a lui Xu Zheng) spune: "Cerul şi pămîntul se aflau într-o stare de haos, asemenea conţinutului unui ou de găină, şi înăuntru oului s-a născut Pangu. După optsprezece mii de ani a început să ia naştere Universul; începutul pur Yang a zămislit cerul, iar începutul tulbure Yin a zămislit pămîntul, iar Pangu se afla la mijloc şi îşi schimba înfăţişarea de cîte nouă ori pe zi. În cer el a ajuns divinitate, iar pe pămînt - sfînt. Cerul se înălţa de fiecare dată cu cîte un zhang, pămîntul se îngropa cu cîte un zhang, iar Pangu creştea şi el în înălţime cu cîte un zhang pe zi. Astfel totul a durat optsprezece mii de ani, pînă cînd cerul s-a ridicat sus de tot, pămîntul s-a lăsat foarte jos, iar Pangu însuşi s-a întins în creştere ajungînd la o mărime gigantică..." (cf. Ibid.).

Această poveste nu este o proprietate de exclusivitate a Culturii Antichităţii Chineze. O găsim deasemenea în Egiptul aceleiaşi Antichităţi: "SHU (egipt. - a ridica a fi gol) zeu egiptean Al atmosferei, cel care şi-a despărţit copii (fiica sa Nut - cerul, de fiul său Geb - pămîntul din îmbrăţişare şi ridicînd sus de tot cerul (ajutat în acest efort de doi berbeci divini) pe care îi susţine de atunci mereu cu mîinile sale, a putut să creeze lumea..." (Victor Kernbach, "Dicţionar de mitologie genera-lă", Editura Albatros, Bucureşti, 1983, pag. 639. 59) Cerul era accesibil: "Deîndată ce au apărut oamenii, cerul s-a pus în legătură cu ei şi ei s-au pus în legătură cu cerul. Dimineaţa şi seara oamenii se puteau înălţa



39 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

ca, nu îl putem integra în structura modelului Daoist şi deci, nu îi putem acorda competenţa terapeutică pe care o merită fără îndoială, după cum vom vedea atunci când vom prezenta punctele de Acupunctură şi oportunitatea înţepării lor. Dar, înainte de a aborda extrem de sumar topografia Gâtului, să precizăm mult aşteptata poziţie simbolică a lui:

Locul dintre Cer şi Pământ, este rezervat eminamente60 Omului şi acesta încearcă disperat să şi`l păstreze. Desigur că Omul este mai dispus întrùn Timp imediat61 să se dedice Pământului decât Cerului, şi una dintre imaginile care îl reprezintă pe plan simbolic este Gâtul. Acest fapt este expli-cat de către unul dintre reflexele cele mai înscrise în carnea vietăţilor, şi anu-me reflexul înăscut pe care îl are copilul ca atitudine faţă de Mamă: Mama îl hrăneşte62, deci către ea se direcţionează tropismele lui. Cerul-Tată, este ordonator, ne-a dat Viaţă, ne călăuzeşte63, dar Pământul este cel care hrăneşte orice făptură; însuşi Cerul e hrănit de către Pământ! Ca şi Lemnul.

la cer, dimineaţa şi seara puteau să stea de vorbă cu el". (Gong Zizheng Ding'an xuji, vol. 2, cf. Yuan Ke, op. cit., pag. 386, nota 54.) Faptul că relatarea sistării legă-turilor directe între Cer şi Pământ au fost fabulare, se poate vedea din îndoiala între-bării: "Cum trebuie înţelese spusele din «cartea» Zhoushu precum că Zhong şi Li au tăiat calea dintre cer şi pămînt? Dacă n-ar fi fost aşa, oamenii s-ar fi putut înălţa la cer?" (Opiniile principatelor, Opinia principatului Chu, Cf. Yuan Ke, pag. 386). Această întrebare poate suna şi într'un alt limbaj destinat altor domenii. Exemplu: "Dacă n'ar fi fost aşa, Capul avea acelaşi regim de Viaţă ca şi genunchiul? aceeaşi competenţă? i se dădea aceeaşi ascultare? se supunea el aceloraşi exigenţe, fiind do-tat cu acelaşi grad de suportabilitate?" etc ... 60) Cuvântul eminamente trebuie înţeles dintrùn punct de vedere principial şi nu dintrùnul concret. Între Cer şi Pământ există de fapt o mulţime de obiecte şi fiinţe, dar toate sunt subordonate şi toate pot fi considerate ca fiind create în folosul Omu-lui, pentru a susţine existenţa lui, de unde şi împărţirea Universului în Cer, Pământ şi Omul plasat între ele. 61) Atunci când Timpul «Yangul, Cerul» (considerat) este puţin, va creşte com-pensator Spaţiul «Yinul, Pământul».

62) Mama este figurată prin caracterul 母 MU ( ) = 女 ( ) fe-meie având sânii conturaţi, cu ideea de alăptare.

63) Tatăl este figurat prin caracterul 父 FU ( ) = mâna înarmată cu un baston, cu ideea de şef, instructor, călăuză a familiei.



40 Ioan Ladea _____________________________________________________

De fapt pe Pământ se găseşte buricul Cerului şi acesta e un Lac, o Apă: "...le nombril du ciel est une eau profonde qui se trouve sur la plus basse des montagnes."64 Dar aceasta numai pentrucă Cerul, Yang fiind, îşi caută opusul, caută Yinul şi "En effet le Ciel aime le principe Yn; quand on lui sacrifie, cèst donc au pied dùne haute montagne et au sommet dùne petite; ..." 65 De fapt, muntele cel mai râvnit şi cel mai preţuit, considerat ca cel mai recomandat pentru a se jertfi Cerului pe vârful lui, era Tai Shan 太山 (muntele mare) care era întràdevăr cel mai puţin întins şi mai mic ca înălţime din acele împrejurimi. Era încărcat de legende şi există chiar o listă antică de Împăraţi care au fost împiedecaţi să jertfească pe acest munte. Întorcându-ne la 天臍 "buricul Cerului", repetăm: Cerul conduce Pământul,

dar Pământul hrăneşte Cerul. Cordonul Ombilical 臍 în cazul panoramicului

nostru anatomic, este 脖 Gâtul. Bibliografia menţionată în notele de subsol oferă celor interesaţi o abundenţă de înţelesuri simbolice, mai ales dacă este parcursă în scrierea originală. O mare parte din dimensiunea longitudinală a Gâtului, are o mobilitate mult mai mare decât cea a Toracelui-Pământ. Mobilitatea demnă de un "organ Yang"; ea se poate manifesta abia în zona de vecinătate imediată cu Capul-Cer şi anume în complexul articular care leagă Atlasul (o vertebră ataşată de o manieră imobilă Cerului-Cap şi care va funcţiona ca o parte a "balamalei"66 care dă mobilitatea Capului), de Axis (care a "furat" corpul vertebrei precedente, pentru a constitui din el partea complementară a "balamalei"). Deci o mică parte a acestui Gât-Scară-Om este ataşată Cerului şi anume partea superioară (bineînţeles când Omul se

64) " 山下者 "la plus bas des montagnes; 下者 a ici le sens de 最下". 65) În "LES MÉMOIRES HISTORIQUES de SE-MA TS'IEN", trad. De Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. III, pag. 432. 66) Pentru a desemna tipul de comunicare funcţionând ca o balama, vechii chinezi

foloseau ideograma GOU 冓 = a uni, a cupla, a întâlni, relaţie, provenind de la

imaginea a doi peşti ale căror guri sunt unite ( ), întâlnită astăzi mai mult

sub forma simplificată 句, ori ca element fonetic (în 魚, 冉, etc.).



41 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

găseşte în poziţie ortostatică). Deci Omul e "tentat", "agăţat" de Cer, dar nu se îndură să părăsească poziţia lui dintre Cer şi Pământ, unde se "înfruptă" deopotrivă şi din Yin-ul Pământului şi din Yang-ul Cerului. Da, o mobilitate asemeni Cerului, în zona Capului, o acceptă sau chiar se bucură de ea; la fel de un statism asemeni Pământului, dar pentru nimic în Lume n`ar accepta să se mute în Cer, sau să fie îngropat în Pământ! El nu e nici numai Cer, nici numai Pământ! El e un amestec format din amândouă, un loc de trecere şi de schimbare a Cerului în Pământ şi a Pământului în Cer. Căci Pământul se pre-schimbă în Cer, după cum putem vedea, prin intermediul unui bob de strugu-re mâncat de Om şi care ajunge Gând sau Vis, şi Gândul-Cer devine algo-ritm şi forţă care plantează viţa de vie, transformându-se astfel în Pământ. Omul se mişcă bucuros în acest interval67, dar are o voinţă îndârjită în a nu`l părăsi68, deoarece acest Loc este tocmai fiinţa lui, adică terenul prin care tre-

67) Planul orizontal absoarbe toată mişcarea intenţională a Omului. El va încerca orice deplasare pe acest plan, dar se va împotrivi mişcării pe verticală, care îi periclitează "LOCUL". 68) Faptul nu e propriu numai Chinezilor. Ca de obicei, ei se plasează şi în acest caz în atitudinea de esenţă veşnic-umană. Dar fenomenul este universal. Şi pentru a sublinia importanţa majoră pe care o are acest fapt, vom reproduce un text care re-prezintă SINGURA dorinţă a unui rege a Sidonului după moartea sa: "În luna lui Bul (între Octombrie şi Noiembrie-n.n.-cf. notei din sursă), în anul al patrusprezece-lea al domniei regelui SAM'ZR regele sidonienilor, fiul regelui Tabnit, regele sidoni-enilor, a vorbit astfel: «Eu am fost secerat înainte de vreme, (am fost) fiul unui mic număr de zile...., fiul unei văduve şi zac în acest sarcofag şi în acest mormînt pe care eu l'am construit. Oricine ai fi tu, rege sau (simplu) om, să nu tulburi acest loc, nu trebuie să deschizi acest loc şi să nu caute ceva înlăuntru, căci nimic nu s-a pus într-însul. Deasemenea, el să nu mute sarcofagul, locul meu de odihnă, nici să nu mă scoată pe mine din acest loc în alt loc de odihnă. Chiar dacă ceilalţi oameni şi-o vor zice, nu asculta cuvîntul lor! Căci orice rege şi orice om care va deschide acest locaş de odihnă sau care va scoate sarcofagul din locaăul meu de odihnă sau mă va muta din acest loc de odihnă (acela) să n-aibă locuinţă printre sufletele morţilor şi să nu fie îngropat în vreun mormînt, să n-aibă nici un fiu şi nici urmaş după sine, ci zeii cei sfinţi trebuie să-l dea pe mîna unui rege puternic, care stăpîneşte peste ei, în acest fel încît să-i nimicească regele sau pe omul care va deschide acest locaş de odihnă sau care îl va ridica, în sus... »" (Pe mormîntul găsit în 1855 în necropola Sidonului, şi care datează de la începutul sec. V înainte de Iisus Christos, actualmen-te în Louvre, cf. "Gîndirea Feniciană în texte", Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, pag. 288). Se repetă mai departe mesajul - căci inscripţia e lungă - şi el ia pe rând formă de ameninţare, blestem, rugăminte, numai Să NU FIE MU-



42 Ioan Ladea _____________________________________________________

ce Yangul spre Pământ şi Yinul spre Cer, intersectându-se, amestecându-se, generând această minune, acest amalgam de Cer şi Pământ, de Spirit şi Materie, de Bine şi de Rău, care este OMUL69. O replică simbolică poate fi socotită Gâtul. Cu putinţa de a emana Cuvântul în partea sa apropiată de Cer, cu "aparatul de control" organovegetativ carotidian plasat în jumătatea supe-rioară, loc asemănător cu cel al "Centrului-Inimă" cu care are de altfel legături fiziologice evidente, cu Rinichii prezenţi (reprezentaţi de Meridianul lor în partea de jos), asemeni Omului căruia (Rinichiul) îi domină picioare-le70, având o intrare superioară, un traiect longitudinal şi o ieşire inferioară,

TAT DIN ACEL LOC! OMUL ARE NEVOIE DE IMOBILITATEA PE CARE O DĂ CENTRUL; OMUL VREA SĂ RĂMÂNĂ ÎN CENTRU, ŞI CHIAR DUPĂ MOARTE SĂ FIE LOCUL ÎN CARE SE ÎNTÂLNEŞTE ŞI SE AMESTECĂ SAU TRECE YINUL ŞI YANGUL! Căci nu calitatea de echidistanţă a Centrului îi confirmă privilegiul de a fi locul de trecere, ci imobilitatea, adică nepărăsirea acelui Loc, cel care garantează VEŞNICIA. 69) Realitatea constă din îmbinarea Yin-ului cu Yangul, şi nu se poate fiinţa, decât în această condiţie. Înţeleptul Antichităţii Chineze ştie asta: "Par suite, vouloir le bien sans le mal, la raison sans le tort, l'ordre sans le désordre, c'est montrer qu'on ne comprend rien aux lois de l'unnivers; c'est rèver un ciel sans terre, un yinn sans yang, Le double aspect coexiste pour tout. Vouloir distinguer, comme des entités réelles, ces deux corrélatifs inséparables, c'est monter une faible raison..." (În Zhuangzi 莊子, cap. 17 A, în "Les Pères du Système Taoïste...", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, pag. 341). Acest fapt se referă bineînţeles la orice "Loc" în realitate, Omul având în plus ceva, care îi conferă acest mare privilegiu de Stăpân al Lumii: "M. Yang-tchou dit: «L'homme tient du ciel et de la terre. Il y a en lui quelque chose des cinq éléments. C'est le plus transcendant de tous les êtres doués de vie. Il n'a ni griffes ni dents pour se défendre, ni peau impénétrable aux traits, ni pieds agiles pour fuir, ni poil ni plumes qui le protégent contre les intempéries. Il tire sa subsistance des autres êtres, qu'il domine tous, non par sa force, mais par son intelligence. C'est son intelligence, qui fait la noblesse de l'homme, et sa supériorité sur les êtres qui lui sont inférieurs»,..." (În Liezi 列子, cap. 7 M în ibidem, pag. 177). Prin păstrarea Locului, el îşi păstrează fiinţa şi superioritatea. 70) Fraza este în mod fabulativ atribuită unui robot: "...quand on enlevait à un automate son coeur, sa bouche devenait muette; quand on lui enlevait le foie, ses yeux ne voyaient plus; quand on lui enlevait les reins, ses pieds ne pouvaient plus mouvoir..." (sublinierea noastră). (În: "Les Pères du Système Taoïste...", trad. de



43 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

toate, dacă nu îl identifică, măcar îl apropie imaginativ parţial de Om. Din punct de vedere topografic, Gâtul71 este delimitat în texte în

mod variat şi, oricum, mai puţin explicit, iar noi suntem obligaţi să propu-nem (utilizând doar criteriul bunului simţ) o delimitare mai întâi topografică a lui, şi anume un hotar inferior, reprezentat de către un plan orizontal (atunci când Omul acceptă o poziţie ortostatică), care îl secţionează teoretic deasupra nivelului umerilor şi trecând prin intervalul dintre vertebra VII cervicală (proeminenta) şi prima vertebră dorsală şi unul superior, care, (pentru aceeaşi poziţie a Omului), trece deasupra unghiului inferior al mandibulei, între vertebra "Atlas" (prima vertebră cervicală) şi limita inferioară a occiputului. Ceea ce se poate lesne observa este că, pe partea dorsală a acestui gât (delimitată lateral de un plan frontal ce trece prin vârful piramidei mastoidiene), nu avem repartizate puncte de Acupunctură. Imediat sub limita superioară a gâtului, de-a dreapta şi de-a stânga coloanei vertebrale, Meridianul Vezicii Urinare, pe tot parcursul traversării de-a-lungul a gâtului nu expune nici un punct (cum de altfel face şi Vezicula Biliară), însă imediat sub limita inferioară îşi va etala, până la nivelul bazinului, aşa zisele "puncte de asentiment", 背俞 BEI SHU [Ricci 3875, 4462], reprezentând toate Organele parenchimatoase şi Viscerele cavitare cuprinse în cele cinci Loji (Wu Xing 五行) şi alte puncte de corespondenţă

pentru formaţiuni şi funcţii importante (sânge 血, diafragm 肓 «în sens de mişcare basculantă modificând alternativ volumul toracelui şi abdomenului», etc.). De altfel, şi pe faţa ventrală avem un şir de puncte "simetrice" faţă de cele numite mai sus, care, plecând de la niveleul pubelui, se întind de o parte şi de alta a planului mediosagital, aparţinând Meridianului Rinichiului, cuprinzând astfel trunchiul între două planuri frontale, unul ventral şi altul dorsal, aparţinând Lojii Apă 水行. Acest şir de puncte ale lojii Apă, nu mai

funcţionează la nivelul gâtului, ultimul punct de pe meridianul Rinichi 腎

Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, Lie-tseu, cap. 5/M, pag. 145).

71) Reprezentat în Chineză de ideograma BO 脖 [Ricci 4123] sau HOU 喉 [Ricci 1766], primul în sens mai mult de ceafă, al doilea în sens mai mult de beregată, dar amândouă putând fi în mod lejer utilizate pentru gât.



44 Ioan Ladea _____________________________________________________

terminându-se înainte de a atinge planul pe care l`am propus ca hotărnicind baza gâtului, Vezica urinară 膀胱 întrerupându`şi – după cum am spus mai sus - punctele în coborârea pe gât72. Pe faţa laterală (de fapt latero-anterioară) a Gâtului însă, unele Meridiane Yang (şi numai acestea) de la mână şi picior, îşi desfăşoară câteva puncte. Nu le vom studia acuma, deoarece, (cu toate că ele definesc profilul simbolic al gâtului), această analiză a lor este cu neputinţă să lipsească din descripţia amplasării topogra-fice a punctelor de Acupunctură atunci când acestea vor fi descrise şi, în acel context, le vom consemna şi comenta cât se poate de riguros. În ce priveşte importanţa Gâtului în ierarhia simbolică, aceasta o vom găsi în scrierile lui Laozi 老子, cel mai competent operator în acest plan73: "Der Zwischenraum

72) Atunci când s'a înjghebat schiţa modelului Lumii (probabil că asta a durat mul-te secole), fiecare amănunt a fost bine cumpănit pentru ca să reprezinte realitatea sub orice incidenţă. Dispunerea punctelor Meridianului Rinichi şi a celor aparţinând Meridianului Vezicii Urinare exprimă aici faptul că domeniul Pământului şi cel al Omului sunt sub dependenţa Apei, care în aceste două cazuri pe toate le înveleşte şi le condiţionează, pe când domeniul Cerului scapă de tirania Apei, deşi şi El are – după cum se exprimă glosa., "Apa sub picioare". 73) Lapidaritatea scrisului lui face inaplicabilă orice utilizare în domeniul faptelor concrete, obligând înţelesul să controleze doar categoriile generale. Vom considera

menţionarea lui Laozi 老子 ca oportunitate pentru a explica prezenţa sufixului ZI

[子] de câte ori este vorba de numele unui Înţelept. Păreri sunt multe, unii chiar se sprijină, în cazul lui Laozi, pe o menţiune

veche, care afirmă că acest mare gînditor s'a născut cu părul alb, după o gestaţie de peste optzeci de ani. Aceasta ar putea fi o explicaţie - deşi forţată - pentru Laozi, dar nu şi pentru alţii, unii vieţuind înainte de cel în discuţie. Noi oferim o explicaţie, pentru care, deşi nu avem un text Antic de susţinere, o considerăm ca fiinţând în spi-ritul textelor vechi: deşi Înţelepţii Chinei Antice nu considerau opinia cantitativizan-tă drept una determinantă în desfăşurarea fenomenelor Lumii noastre - vezi primul volum al prezentei cărţi, capitolul Yin-Yang - totuşi o acumulare cantitativă poate duce la un salt calitativ în înţelesul aproximativ celui consacrat de către această expresie. Numai că în ceea ce priveşte Viaţa Omului, acest salt nu mai are loc, deoarece odată cu aglomerarea datelor, a învăţămintelor trase din întâmplări, Omul îmbătrâneşte, fiind copleşit de senectute. Se numeşte aceasta demenţă senilă (e cu-noscută deasemenea demenţa precoce, care se manifestă prin pierderea controlului asupra ansamblului de date, apărând sciziuni mari în ansamblul intelectului, de unde



45 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

şi numele de schizofrenie sau sindrom discordant). Această demenţă senilă nu este obligatoriu prezentă la o dată anumită. Există posibilitatea ca un Om foarte bătrân, cu un mare bagaj de cunoştinţe, să îşi păstreze şi abilităţile tinereţii, şi - dece nu - ale copilăriei, sau dacă nu şi le păstrează în totalitate, regresia dată de către senectute să le favorizeze, fapt specificat în limbajul proverbelor: a dat în mintea copiilor, în

cazul de faţă în sens favorabil. Este interesant de amintit aici că pictograma 子 =

copil, reprezentând un prunc înfăşat, cu mâinile libere , mai poate avea şi sensul de maestru, înţelept, întrucât, pentru a-i onora, împăraţii antici îi numea pe învăţaţi

fiii săi: «古者士通曰子�» "în antichitate 古 oamenii instruiţi 士 erau în mod

uzual numiţi fii 子". Numele acestui Înţelept poartă sufixul de ZI, q.e.d. (explicandum). Titlul cărţii ne asigură că vom delibera Simbolismul Corpului uman, dar

socotim că o abatere care va trăda doar Corpul şi va desbate Simbolismul Persoanei, poate fi un exerciţiu pardonabil. Este vorba despre acelaşi Lao zi, care, atât cât este cunoscut în Istoria Culturii Chineze, a bântuit ca simbol revendicat de toate credinţe-le şi de aproape toate neamurile din Asia: l'au reclamat buddhiştii, Manicheenii, Mazdeenii, fie Uiguri, fie hindi, fie Iranieni sau chiar Turci, aşa că dacă s'ar desco-peri vre-un document că a fost nostrificat într'o ţară creştină şi europeană, acest eve-niment ar părea plauzibil. În China Antică, încă de la început, s'a bucurat de o plasti-citate uluitoare, ca Laodan, având fie Urechi cu pavilionul mare ca cel al urechii de măgar, fie lipsite de pavilion, însă având trei orificii (conducte auditive) fapte

amintite şi în primul volum al cărţii. Deasemenea, a fost hibridat cu Huangdi 黃帝,

obţinându-se Huang-lao 黃老. Lapidaritatea şi generalitatea textului care compune

Daode Jing 道德經 o fi de vină? Daoismul nu are fisuri, nu poate fi acuzat că s'a alterat din motive intrinseci. El n'a fost nici expansiv, nu era adaptabil anumitor curente de gândire sau de sacralizare, aşa că doar difuziunile credinţelor înconjurătoare au descompus structura lui cristalină. Buddhismul, cancer al credin-ţelor, gata să se împreune cu oricine, amestecându'şi substanţa nedefinită, necoaptă, trăgând după sine detritusurile hindi, amalgam care îşi mascează neformularea şi inconsecvenţa în mistică, alterând şi această noţiune (de mistică) pentru a îl încape, a înecat în tantrismul magic şi degenerat, Modelul Lumii făurit de China Antică,

ceeace îl face să merite numele de 大幻, Da Huan, marea cacealma sau, în glosă

患, homofonul care se traduce prin calamitate (anticii au folosit expresia în altă împrejurare referindu-se la acelaşi subiect). Chavannes, traducând din Leang-tchou (EFEO), spune referitor la consecinţele "evoluţiei" Daoismului: "...c'est ainsi que dans les cinq éléments il va des vapeurs toxiques". (Un Traité Manichéen ... citat



46 Ioan Ladea _____________________________________________________

zwischen Himmel und Erde / ist wie eine Flöte, / leer und fällt doch nicht zusammen; / bewegt kommt immer mehr daraus hervor. / Aber viele Worte erschöpfen sich daran. / Besser ist es, das Innere zu bewahren."74

De aici putem deduce că poziţia de intermediar, de mijlocitor, de "legător" (în sensul de a face ca lucrurile să fie adunate, unitare, coerente ca ansamblu) a gâtului e privilegiată. Lapidar, am putea observa: Gâtul face CONTINUU 75.

mai sus, pag. 324/362). Cele cinci "libertăţi"! 五施 Wu Shi, inspiratele Loji care structurează coeziunea omogenităţii! (Ibidem, pag . 45). Dar să ne întoarcem la Laozi, nu pentru a copleşi textul cu epitetele cu care îl inundă diversele surse, ci pentru a indica un ton universal: "A nouveau, [Lao-tseu], détacha de lui une incarnation (*) et descendit auprès du roi de la mer Occidentale, dans le royaume de Sou-lin (*). Il fut appelé Rosée dìmmortalité, Roi suprème de la médecine, envoyé de la grande Lumière... " (ibidem, p 155/131). Ajunge acest Laozi să fie zeu suprem, dar nu numai în context inteligibil, ci în incidenţele cele mai bizare. Cei mai lipsiţi de înţelegere a fenomenului sunt buddhiştii. Ei confundă culorile, orientările cardinale, folosesc pentru Sud culoarea Albă a Vestului, doar pentrucă această culoare le e pe plac (exemplificăm: "Ensuite je sortirai vers le sud, et jàrriverai au Wou-tchàng (Udyâna); je parcourrai les cinq Indes et jàrriverai dans le royaume de Magadha. Vètu de vétments blancs..."; ibidem pag. 152/128, nota 2). Passe-partout Simbolic, Simbol al supremului absolut, respectat de cei care l'au moştenit sau 'şi l-au însuşit, este INVENŢIA CULTURII CHINEZE; MITUL ÎNŢELEP-CIUNII! Ar fi interesant de deosebit ideogramele care desenează Noţiunea, Simbolul şi Mitul, dar divagaţiile de această amploare nu încap în cuprinsul acestei cărţi. Nu uitaţi: Laozi merge peste tot, având în mână un vas care conţine VIDUL! "Le T'ai-chang-lao kiun [c'est-à-dire Lao-tseu] se rendi vers le royaume de Maghada. Il apparut, avec un vase vide à la main...". Prin gol se converteşte un Om, un fapt, o stare, un lucru... 74) I GING, Das Buch der Wandlungen. Aus dem Chinesischen übertragen und herausgegeben von Richard Wilhelm, Diederichs, München, 1992, pag. I GING, Das Buch der Wandlungen. Aus dem Chinesischen übertragen und herausgegeben von Richard Wilhelm, Diederichs, München, 1992, pag. 45 (capitolul 5). 75) Expresia trebuie să fie comentată, deoarece formulată astfel, riscă să stârnească proteste din partea celor iniţiaţi şi confuzii asupra celor ce debutează în domeniul Sinologiei. CONTINUUL, este o stare care caracterizează întregul Univers, lucrurile nu sunt separate unele de altele, ele sunt legate de acest continuu, care chiar dacă permite separarea lor aparentă, nu îngăduie ca între ele să se instaleze un hiatus care



47 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

să fie străin de această Lume, un spaţiu care să interzică în mod categoric refacerea vechii legături care era starea omogenităţii, a haosului. Dar mai bine decât noi, vor-beşte glosa iscată în acea timpurie Antichitate: "Le continu (la continuité) est la plus grande loi du monde. Il est distinct de la cohésion, du contact. Soit un cheveveu. On y suspend des poids. Il y a rupture. C'est le cheveu qui est rompu, pas le continu. Le continu ne peut pas être rompu. Certains ne croient pas cela. Je vais leur prouver, par des exemples, que le continu est indépendant du contact. - Tchan-ho pêchant avec une ligne faite d'un seul filament de soie naturel, une aiguille courbée lui servant d'hameçon, une baguette de gaule, la moitié d'un grain de blé d'amorce. Avec cet appareil rudimentaire, il retirait des poissons énormes d'un gouffre profond, sans que sa ligne se rompit, sans que son aiguille se redressât, sans que sa baguette pliiât. Le roi de Tch'ou l'ayant appris, lui demanda des explications. Tchan-ho lui dit: Jadis le célèbre archer P'ou-ts'ie-tzeu, avec un arc trés faible et un fléche munie d'un simple fil, atteignait les grues grises dans les nouages, grâce à son application mentale qui etablissait le continuu de sa main à l'objet. Je me suis appliqué durant cinq sans à arriver au mème résultat dans la pêche à la ligne. Quand le jette mon hameçon, mon esprit entièrement vide de toute autre pensée, va droit au poisson, par ma main et mon appareil, etablissant continuité, et le poisson est pris sans défiance ni résistance. Et si vous ô roi, appliquez le même procédé au gouvernement de votre royaume, le résultat serait le même... Merci! dit le roi de Tch'ou... Donc la volonté fait le continu, entre l'esprit et son objet (sublinierea noastră)." (În "Les Pères...", trad. de Léon Wieger, pag. 141, Liezi, cap 5/J). Acest citat, trebuie reţinut. Noi îl vom mai reproduce. El este util şi în explicarea naturii Meridianelor principale. Menţiunea că "VOINŢA" aplică spiritul pe obiect, ne obli-

gă să constatăm că în acest proces nu intervine doar Loja Focului 火行, lăcaşul

Inimii 心 sediul Spiritului 神, ci şi Loja Apei 水行, casa Rinichiului 腎, al cărui Meridian principal, după cum vom vedea în alt volum al cărţii, este cuplat cu cel al

Inimii 心. Încet, plimbându-ne printre mituri şi noţiuni, admirând simbolurile Chinei Antice, panoramicul începe să se limpezească, figurile care îl structurează să prindă contur. Trebuie îmbrăcat în obicei şi chiar în reflex acest Univers. Abia pe urmă putem opera pertinent cu el. Şi pentru a lămuri mai mult fenomenul exprimat prin expresia "continuu", vom reproduce o scurtă poveste îmbibată în metafore, care ne arată că "separaţia prin tăiere" sau mai bine zis întreruperea continuului nu este posibilă: "Heiloan de Wei ayant perfidement assassiné K'iou-pingtchang, le fils de celui-ci, Lai-tan, était brave mais débile. Hei-loan était un colosse, qui n'avait pas plus peur de Lai-tan que d'un poussin. - Chenn-t'ouo, un ami de Lai-tan, lui dit: Vous en voulez à Hai-loan; mais il vous est si supérieur; qu'y faire?! - Conseillez-moi, dit Lai-tan, éclatant en sanglots. - J'ai ouï dire, fit Chenn-t'ouo, que dans la principauté de Wei, dans la famille Koung-tcheou, se conservent trois épées merveilleuses ayant appartenu au dernier empereur des Yinn, avec lesquelles un enfant pourrait arrêter une armée. Empruntez-les. - Lai-tan etant allé à Wei, se



48 Ioan Ladea _____________________________________________________

Ceea ce trebuie însă să introducem in disertaţia despre Gât, este faptul că acest Gât ar putea suporta o "scară la Cer"76 care nu îngăduie trecerea

rendit chez K'oung-tcheou, s'offrit à lui comme esclave avec sa femme et ses enfants, plus lui dit ce qu'il attendait en change. - Je vous prêterai une épée, dit Koung-tcheou; laquelle des trois désirez-vous? La première lance des éclairs. La seconde est invisible. La troisième pourfend tout. Voilà treize générations que ces trois épées dorment dans ma famille. Laquelle désirez-vous? - La troisièmme, dit Lai-tan. - Alors K'oung-tcheou accepta Lai-tan comme client de son clan. Au but de sept jours, ayant donné un festin en son honneur, il lui remit l'épée désirée, que Lai-tan reçut prosterné. Muni de cette arme, Lai-tan chercha Hei-loan. L'ayant trouvé dormait ivre-mort, il le pourfendit trois fois, depuis l'epaule jusqu'à la ceinture, sans qu'il se rèveilàt. Etant sorti, il rencontra le fils de Hei-loan, et le pourfendit également trois fois. Tout ses coups traversaient les corps, sans épouvrer plus de résistance que dans l'air; mais la section se resoudait après le passage de la lame. Voyant que son épée merveilleuse ne touait pas, Lai-tan s'enfuit navré. - Cependent Hei-loan s'étant réveillé, gronda sa femme de ce qu'elle ne l'avait pas mieux couvert devant la sommeill. J'ai pris froid, dit-il; j'ai le cou et les reins comme engourdis. - Sur ces entrefaites, son fils étant entré, dit: Lai-tan aura aussi passé par ici. Il m'a donné dehors trois coups, qui on produit sur moi précisément le même effet." (Ibid, pag 147 şi urm.). Cum se mai poate comenta un astfel de text? Semna-lăm doar pentru cei mai implicaţi că, în continuare, textul este cel puţin la fel de interesant. Însă cea mai lămuritoare sursă este cea semantică, pe care nu o putem dezvolta aici, dar pe care o recomandăm călduros. 76) Probabil că în trecutul Indepărtat al Omenirii a existat o etapă reprezentată de vre-un strămoş biologic al cărui Cap era legat direct de trunchi, fără interpunerea gâ-tului, şi atunci accesul la acest Cap, nedevenit încă Cer simbolic delimitat, era îngă-duit mesajelor de interes şi nivel Yin. Asta, în limbaj metaforic, înseamnă că Cerul Organismului, atingea Pământul, adică Yangul era amestecat sau măcar contingent (vom dezvolta o analiză a deosebirilor semnalate de Antici între continuu şi conti-guu) cu Yinul, şi Omul, cea de a treia entitate principală (în triada Cer, Om Pământ)

nu funcţiona ca 中 "Centru" prin care Yangul să comunice cu Yinul. El era un simplu animal, şi dacă totuşi până când Capul lui a devenit şi "Cerul lui simbolic" - acesta era aşezat ceva mai sus - şi o scurtă "scară" (dacă o putem numi aşa, deoarece nu era necesară) îngăduia o lesnicioasă trecere, aceasta se făcea fără discernământ;

deocamdată, până la schimbarea convenţiei simbolice, 山 Muntele, este o ridicătură

de Pământ (până când o vom trata ca GUA 卦 al Cerulu Anterior 先天): "La răsărit de munţii Huashan şi de rîul Qingshui se află un munte denumit Zhaoshan. Un ins pe nume Bo Gao a urcat de pe ei în cer, şi a coborît «tot de pe ei» pe



49 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

"Oamenilor" (citeşte mesajelor - ar trebui formulat: «Oamenilor purtători de mesaje», dar am evitat aceasta pentru a nu creea confuzii - oricum, mesajele-rugăciune puteau urca nestânjenite77, sau Mesajele Ordine Divine78 coboară

pămînt". (Shanhai Jing, cap. Haineijing, Cf. Yuan Ke, pag 366, nota 52.) Nu este o

noutate, din vechime se circula, indiferent de epocă, pe calea munţilor Kunlun 崑

崙). "Pe Jianmu (este un copac n.n.) urcau şi coboarau zeităţile." (Liu An, Huainanzi, cap. Dixing, Cf. Yuan Ke, op. cit., pag. 367, nota 63). Aici deja vorbim despre un Cer separat, care utilizează o scară selectivă, pe care o pot folosi doar spiritele sau mesajele. 77) Asta cu condiţia ca mesajele să aiba un conţinut care să orienteze pe cel care se

roagă spre Yang, dar ştim că numai meridianele 陽 Yang de la mână au acces la extremitatea cefalică (Cerul Corpului omenesc), aşa că vom considera că numai "Rugăciunea cu mâinile împreunate" (vezi comentariul nostru la această postură) are

acces la 天 Cer, 陰 Yin-ul ascendent (de la picior) asaltează doar până la baza gâtului cursa în drumul spre Cer, Yin-ul descendent ia naştere în zona toracelui superior, Yang-ul descendent reprezintă "porunca" Cerului. 78) Modul în care "s'au pus de acord" zeităţile Cerului cu Oamenii este expus în

Sima Qian 司馬遷, în celebra "LES MÉMOIRES HISTORIQUES", în traducerea lui Édouard Chavannes (Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. I, pag. 86): "La poésie fut l'expression de la pensée; le chant prolonges cette expression; les notes résultèrent de ces modulations; les tubes sonores furent d'accord avec les notes; les huit instruments de musique purent être en harmonie et n'empiétèrent pas sur les domaines les uns et les autres. L'accord fut établi par la entre les dieux et les hommes." (sublinierea noastră). Aici urmează o notă de subsol, pe care o recoman-dăm lectorului, şi pe care, datorită dimensiunilor mari, nu o reproducem. Trebuie reţinut faptul că MUZICA, realizează acea comunicare. Această muzică, executată la diverse instrumente (după cum reiese din nota recomandată mai sus), este totuşi o prelungire a poeziei, deci a CUVÂNTULUI rostit, nu cântat. Trebuie să observăm că, lăsând la o parte toate asemănările, între cântat şi vorbit există o sumedenie de deosebiri, printre care le menţionăm doar pe cele referitoare la respiraţie, adică la co-loana de Aer pe care o proiectează Plămânul (care după cum vom vedea este Cerul Pământului) în mod diferit în cânt şi strigăt de vorbirea curentă. Clasicii Daoismului,

(Zhuangzi 莊子, Liezi 列子, dar şi alţii), atrag atenţia asupra faptului că Muzica realizează "CONTINUUL" între toate lucrurile, şi acest Continuu este cea mai



50 Ioan Ladea _____________________________________________________

fără a avea nevoie de scară) care reprezintă, după cum am mai spus, Centrul, adică locul de trecere între Yang şi Yin, între Cer şi Pământ. O scară este o formaţiune materială Yin (în cazul nostru biologică, cum ar fi un Pom cu crengi79 uşor de utilizat ca scară), care e sortită să îngăduie trecerea Omului

autentică "legătură" ca noţiune. Lucrurile nu se pot separa unele de altele! Continuul este o stare absolut obligatorie în Natură! Iată un paragraf: "J. La musique fait le continu entre l'homme et la nature entière. Quand P'ao-pa touchait sa cithare, les oiseaux dansaient, les poissons sautaient. Désirant aquérir le mème talent, Cheu-wenn (qui devint plus tard chef de la musique de Tcheng) quita sa famille, pour s'attacher à Cheu-siang. Il passa d'abord trois années entireres, à s'exercer au doigté et à la touche sans jouer aucun air. Le jugeant peu capable, Cheu-siang finit par lui dire: vous pourriez retourner chez vous...Déponant sa chitare, Cheu-wenn dit en soupirant: non, je ne suis pas incapable: mais j'ai un but, un idéal plus haut que le jeu classique ordinaire; je n'ai pas encore ce qu'il faut, pour communiquer aux êtres extérieurs l'influence issue de mon coeur; voilà pourquoi je n'ose pas faire résonner ma cithare; elle ne rendrait pas encore les sons que je voudrais. Puisqu'il faut que je parte, je pars; mais ce ne sera qu'une absence; nous verrons bientöt. - De fait, pas bien longtemps après, Cheu-wenn revint chez Cheu-siang. Oü en est votre jeu? lui demmanda celui-ci. J'ai réalisé mon idéal, dit Cheu-wenn; vous aller voir... On était alors en plein printemps. Cheu-wenn toucha la corde Chang, qui répond au tuyau Nan et à la saison d'automne; aussitôt un vent frais souffla, et les fruits mûrirent..." (În "Les Pères du Système Taoïste...", în secţiunea acordată lui

Liezi 列子, chap. 6, pag. 141). Nu continuăm deoarece ceea ce urmează este previ-zibil, şi acest paragraf este citat şi în altă parte în acest volum, bineînţeles, în scopul altei demonstraţii. Ceea ce vroiam să ilustrăm este că, MUZICA FACE CON-TINUU, FACE LEGĂTURI, DECI POATE - prin vibraţia ei - LEGA CERUL CU PĂMÂNTUL. Şi, mai ales, trebuie reţinut că rugăciunea cântată este mai eficace decât cea rostită! Ordinul Cerului nu se cântă. Este CUVÂNTUL! 79) "Copacul jianmu creşte în Duguang. Ziua nu dă umbră, iar dacă strigi lîngă el nu se aude nici un sunet. Pesemne că acolo este centrul văzduhului. ... Pe jianmu urcă şi coboară zeităţile." (în şi din Cer n.n.) (În Huainanzi «Liu An», cap. Dixing, cf. Yuan Ke, op. cit. pag. 367, nota 60, respectiv 63). Dar nu numai pe arbori se poate urca la Cer, modalităţi sunt nominalizate o sumedenie: "Cine se ridică de pe munţii Kunlun la o înălţime de două ori mai mare, ajunge la Liangfeng - Munţii Vîntului răcoros - şi dobîndeşte nemurirea; cine se ridică încă de două ori mai sus, ajunge la platoul Xuanpu şi capătă însuşiri miraculoase, învăţând să cîrmuiască vântul şi ploaia; cine se ridică încă de trei ori mai sus atinge cerul: lăcaşul lui Tiandi - stăpînitorul suprem - şi se preschimbă în duh." (ibid, cf. pag.366, nota 50). "În scena căsătoriei sub un salcîm, din spectacolul teatrului în stilul Huangmei,



51 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Yin. Or "fusele" scării, punctele Yin, lipsesc cu desăvârşire pe acest traiect. Mai mult, nici un Meridian principal Yin nu traversează gâtul. Să le enumerăm sumar şi fără pretenţii de exhaustivitate, ele vor fi studiate la capi-tolul respectiv. Meridianul Rinichiului, locuitor al Lojii Apă, pe care o şi re-prezintă, asaltează cu cele mai "promiţătoare" forţe scara care e atârnată de Cer, urcând până la baza gâtului80, sugerând şi prin nume transportul unei mari cantităţi (ideograma FU 府, înseamnă şi depozit, adunătură); bineînţe-les că aceasta ne duce cu gândul la norii care transportă Apa. Meridianul Splinei - Pancreas, după ce urcă până în spaţiul al doilea intercostal (prin

«Căsătoria unei zîne cereşti cu un ţăran de rînd», zîna îi spune soţului ei Dong Yong «Stăpîne, vedeţi aceste două pietre, una aşezată mai sus, şi cealaltă mai jos? Ele amintesc de scara pe care soţia urcă la cer» ". (Ibidem, cap. Haiwai xijing): "Tara Wuxianguo se află pe muntele Dengbaoshan; de acolo cete de vrăjitori urcă şi coboară ". "Vechea adnotare: «se duc acolo să culeagă ierburi tămăduitoare» nu pare verosimilă. De fiecare dată cînd în "Cartea munţilor şi a mărilor" şi în "Huainanzi" se spune «urcă şi coboară», se are în vedere «în cer şi din cer». Astfel, în "Cartea munţilor şi a mărilor", despre muntele Zhaoshan se spune clar că Bo Gao «s-a urcat de pe el în cer, şi a coborît de acolo pe pămînt». În "Huainanzi", despre copacul jianmu se spune deasemenea că «cu ajutorul său, zeii, potrivit voinţei lor, urcau şi coborau», adică «în cer şi pe pămînt». De aceea «a urca» şi «a coborî» au într-adevăr sensul «a urca în cer» şi «a coborî pe pămînt», în scopul «de a vesti oamenilor voinţa sacră şi de a dezvălui cerului simţămintele oamenilor», în timp ce «culesul ierburilor tămăduitoare» era doar o îndeletnicire secundară a vrăjitorilor, nefiind niciodată ocupaţia lor principală." Ultima specifi-caţie a lui Yuan Ke ne surprinde. Pe de o parte, el ştie (a dat dovadă în repetate rânduri) că aceste texte folosesc în principal un limbaj metaforic. Deci, "vrăjitorii" pot foarte bine să fie mesaje organovegetative, care urcă în "Cerul Cerului", cea mai plină de Viaţă suprafaţă a Corpului, fiind - după cum vom vedea - presărată cu puncte ale Veziculei Biliare, de unde se pot recolta soluţii pentru însănătoşire, sau "ierburi de leac". În al doilea rând, vrăjitorii culeg astfel de ierburi, fapt atestat de nenumărate texte. Nu vom face aici această dovadă doar din spirit de polemică şi cu atât mai puţin cu competenţa lui Yuan Ke. Reţinem din această notă că textele vechi, atestă diferite "scări la Cer".

80) Punctul ultim al acestui Meridian, Shu Fu 輸府 [Ricci 4462, 1618], al 27-lea, este situat chiar sub claviculă, la aprox 2 cuni de Ren Mai care ocupă planul medio-sagital.



52 Ioan Ladea _____________________________________________________

punctul Zhourong 周榮 [Ricci 1080, 2488], al douăzecilea punct pe Meridi-

an), coboară prin Dabao 大包 Splină-Pancreas 21 [Ricci 4621, 3823]), până în spaţiul al 6-lea intercostal, sugerând o revenire la Pământ. Meridianul Ficatului, se opreşte undeva în spaţiul intercostal V. Cât despre Meridianele Yin "de la mână", cel al Inimii îşi plasează punctul proximal (I.1 極泉 Jiquan [Ricci 392, 1386]) în axilă, Meridianul Pericard pe faţa antero-latero-superioară a toracelui, în vecinătatea umărului, (prin punctul Pericard 2 天濕 Tianshi [Ricci 4938, 4381]) şi, în sfârşit, Meridianul Plămânului are punctul cel mai apropiat de Cap dintre punctele Meridianelor Yin de la Mână, subclavicular (Plămân 2 Yunmen, 雲門 [Ricci 6029, 3426]). Ne amintim că Yin-ul, care este Pământ, are tendinţa să urce, pe când Yang-ul Cer, să coboare81. Scări Yang, dar fără "fuse" sunt desigur. Meridianul

81) Trebuie lămurită măcar sumar, întrò notă de subsol, problema căderii 洛 sau a

coborârii 下坡 şi ascensiunii 上升, şi ca noţiuni universale, şi cum au fost ele vă-

zute de către Chinezii Antichităţii. Modelul ascensiunii şi al căderii, îl dă tot Apa 水

care, cu toate că învinge Focul 火, acceptă mişcarea spre Cer 天 pe cheltuiala lui (a Focului). Ea se întoarce prin coborâre, doar când Focul nò mai susţine.

Despre efectele Focului asupra Apei şi mai ales despre cele ale Apei asupra Focului am mai vorbit şi vom mai vorbi. În acest moment vom delibera asupra noţiunilor de ascensiune şi cădere, fenomene pe care un reper le prestează, şi în acest Model nu vom ţine cont de acel reper, şi nici de Apa care ilustrează de minune Mo-delul. Un reper neînsufleţit ilustrează faptul fără a participa intenţional la el, având o pasivitate inerţială. Dar, această pasivitate este în cazul căderii gravitaţionale "acti-

vă", fiind conţinută în obiect sub formă de masă 堆. E drept că această masă este o proprietate de bază a bucăţii de materie (proprietăţile sunt categorii calitative), dar materia nu şi-o poate activa sau retrage opţional. Chinezii însă, spre deosebire de alte proprietăţi, le numesc pe cele care pot produce sau provoca o activitate, suflu

氣 QI. De exemplu, Metalul 金 are, printre altele, un suflu pe care noi làm identi-ficat ca "magnetismul Fierului". Dar căderea în ambianţa naturală se poate schimba în "planare", care reduce şocul impactului. Este coborârea o revenire? Este ascensiu-nea o devenire sau o reîntoarcere? (În privinţa coborârii şi ascensiunii, atunci când e luat drept reper Pământul către care se îndreaptă coborârea sau de la care pleacă as-



53 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Vezicii Urinare, care coboară, cel al Vezicii Biliare deasemenea, şi tot aşa, însă cu fuse, Meridianul Stomacului, Trei Încălzitoare, sau Intestin Gros82.

censiunea, vedem că mişcarea nu îşi schimbă nici o calitate dacă o considerăm că va continua o mişcare înainte după ce a străbătut Pământul - glosă). Dacă prin urcare

登 ne învingem materialitatea exprimată în propria masă caracteristică a materiali-tăţii noastre, prin coborâre sau cădere, gesturi gravitaţionale, ne împlinim visul

substanţei noastre corporale, o întoarecere la Hundun 混沌 Pământul, Centrul Uni-versului nostru. Este căderea o ascensiune inversă? Toate aestea sunt întrebări pe care ar trebui să le adresăm sfârşitului Intersezonului care desparte Toamna de Iarnă. Opunându-se transformării prin cădere (datorate şocului), coborârea cunoaştere ase-

mănătoare cu pătrunderea, deoarece "jos-ul" 下 este un Loc 地方 căptuşit cu inti-

mitate 侵, ceea ce l-a făcut pe Freud să considere coborârea alimentelor un pas spre o intimitate mai pronunţată, şi anume actul sexual. Chinezii Antichităţii considerau

ambele acte de o aceeaşi intimitate 侵, deosebirea rezidând doar din raportul de supremaţie: în actul alimentar, alimentul primit ca oaspete va fi asimilat de către Organism şi acesta din urmă va hotărâ soarta alimentului, pe când în cazul actului sexual, oaspetele-spermatozoid, va hotărâ soarta dezvoltării fătului. Trebuie văzut

dacă pătrunderea 進入 acului în ţesut, în cazul Acupuncturii, nu cunoaşte asemănări în mecanismul de producere din punctul de vedere simbolic. Oricum, un amestec nu poate avea loc aici, nu poate fi vorba de un amestec între Viaţă şi

Moarte. Aici poate fi vorba doar de o reeditare a condiţiilor genezei SHENG 生, când Apa, sub influenţa Focului care îi garantează fluiditatea, creează Lemnul care se delimitează de Metal. Vine acum Metalul să îşi facă prezentă izolarea, să reclame prin Acupunctură o reincludere în ansamblul coerent din care nimic nu poate lipsi? Corpul e Pământ iar Metalul, Vid de Apă, un obiect oarecare care cade pe acest Pământ, pătrunzându`l. 82) Inserăm aici – fără nici o legătură aparentă cu contextul – faptul că Intestinul Gros este fiziologic "stăpânul imunităţii", din punctul de vedere psihic "stăpânul cu-noaşterii prin contemplaţie", dar în cadrul Modelului Lumii structurat de cele Wu

Xing (五行) reprezintă Moartea. Se poate trage concluzia că Cunoaşterea şi Moar-tea sunt simultane, credinţă confirmată de istoria Biblică: Adam devine muritor după ce dobândeşte cunoaşterea!



54 Ioan Ladea _____________________________________________________

Omul Yang, sau Spiritul Omului, poate urca la Cer (el Spiritul, neavând poate nevoie de "fuse" adică de trepte care să facă mişcarea întreruptă, discontinuă, şi sprijinită pe Yin). Deci există o comunicare între Cer şi Pământ, dar aceasta este permisă numai pentru "substanţa" Yang, sau substanţa Spirituală. şi dacă vom lua în consideraţie direcţia în care circulă această "energie" Yang, vom observa că în cazul în care Omul este în ortostatatism, cu mâinile ridicate înspre Cer, "mesajul" Cerului va coborâ prin Meridianele Intestinului Subţire, a celor Trei Focare şi a Intestinului Gros spre Cerul reprezentat în Organismul Omului de către Cap, iar acest (Cer reprezentat pe Corpul Omului), va retransmite "comenzile" mai departe în jos, către către Pământ şi către Om, pe scările fără fuse Yin, prin meridianele Yang de la Picior.

Asta nu înseamnă că gâtul nu îngăduie traversarea de mesaje Yin; Ren Mai, Meridianul curios ce reprezintă Pământul, îşi înalţă extremitatea superioară până în zona Cerească83, în regiunea supra-mentonieră. Dintre Meridianele principale Yin, după cum am spus mai sus, nici unul nu depă-şeşte limita inferioară a gâtului, ceea ce înseamnă că el nu este o "scară la Cer" sprijinită pe Pământ, ci mai curând una suspendată de Cer. Acest fapt are o mare importanţă în terapie după cum vom vedea la vremea potrivită.

Faţă de "imobilitatea" Corpului, gâtul oferă cea mai complexă (nu neapărat amplă) mobilitate din organism, manifestată în toate direcţiile, ceea ce permite "Cerului" o mişcare "liberă" faţa de Pământ şi Om. Este aceasta o cucerire, o victorie asupra Spaţiului (care este – după cum am mai spus – de natură Yin) pe care o dobândeşte Cerul, Capul, Yangul. şi pentru aceasta, s`a folosit tot de un Yang, căci Yang poate fi considerat acest mănunchi de conducte, de o mobilitate maximă, având în "centrul de sprijin al greutăţii", coloana "care susţinee Cerul" (Coloana sprijină Cerul, care are o scară atârnată de el, şi care atinge Pământul. Metafora piciorului de ţestoasă pare să îşi desvăluie câte ceva din opacitatea cu care o acoperă perdeaua obscu-

83) Am putea zice - pentru a fi mai aproape de Adevăr - "subcerească" (nu în sensul pe care această expresie îl are în limba Chineză, şi care exprimă Natura (întreaga Lume care se aşterne sub Cer), ci în sensul limbii noastre care defineşte "Tartarul", spaţiul neterestru şi necelest, (situat între Cer şi Pământ), reprezentat ana-tomic de regiunea supramentonieră (şanţul mentolabial) în care Ren Mai îţi prezintă ultimul punct, şi care se află dedesubtul oricărei formaţii simbolice aparţinând Ceru-

lui - Cap. Cu alte cuvinte, Pământul ajunge la poarta Cerului, sub "Dicang" 地倉, Magazia de Pământ, despre care vom mai vorbi, şi încă mult.



55 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

ră84. Dar asupra gâtului va trebui să insistăm, deoarece acest segment al

Corpului Omenesc are o mult mai bogată încărcătură simbolică decât cea pe care am îngăduit să ne-o sugereze textul până acum. Să dăm cuvântul lui Marc de Smedt 85: "Le ciel est formé de neuf étages quòn appelle aussi les neuf cieux 86. Chacun est separée de làutre par une porte gardée par des tigres et des panthères et comandée par les portiers souverain dèn Haut, instance divine suprême à lòrigine de toutes choses, régissant à la fois le monde céleste et le monde terestre. Au-dessous, il y a la terre qui repose sur

84) Piciorul de Ţestoasă nu are schelet, dar Ţestoasa în sine este reprezentanta

APEI 水 ca simbol al Nordului 北, ca emblemă a lojii care adăposteşte Rinichii 腎,

care au sub "dependenţa" lor Urechea 耳, Sexul 性 şi Oasele 骨. Nu Peştele 魚

este animalul reprezentând Apa, ci Ţestoasa 龜. Peştele, e drept, trăieşte în Apă, dar

aceea Apă este mediul lui, dar nu îi aparţine. Ţestoasa 龜 însă este învelită în însuşi

scheletul ei (etimografic 龜 reprezintă un animal având o carapace :

« 外骨內肉者也 » = "oasele la suprafaţă şi carnea în interior", cap de şarpe

, labe şi coadă ), deci Oasele ei o îmbracă, o protejează, Apa corpului ei

(Osul 骨) o cuprinde. Ea aparţine Apei din care nu poate ieşi! Am mai spus acest lucru şi, dacă se va mai ivi oportunitatea, îl vom repeta, deoarece face parte din modul de a vedea şi interpreta lucrurile al Chinezilor Antici şi trebuie nu numai fixat şi depozitat în memorie, ci trebuie să devină o noţiune operantă în fiecare moment. Nu este întâmplător faptul că în stuctura punctelor aparţinând Meridianelor

Principale, punctul de sprijin este 湧泉 Yong Quan sau Rinichi 1, precum şi Shi

Mian 失眠 punct extrameridian care mai este denumit şi "punct al Oaselor" şi deci aparţinând tot de Loja Apei. 85) "TEXTES SACRES D'ORIENT" Pierre Belfond, Paris, 1985, p. 34. 86) " «Comme l'homme a neuf ouvertures» dit Huainan zi" (Comentariul nostru:

autorul a ales bine comparaţia făcută de către Liu An 劉安 prinţ de Huainan 淮南, deoarece Cerul e "vid", precum găurile Omului).



56 Ioan Ladea _____________________________________________________

huit colonnes. Elle comporte neuf provinces, neuf montagnes, neuf passes, neuf marais, huit espèces de vent et six cours dèau principaux."

Ne oprim aici cu citatul, e drept, nu pentru multă vreme, pentru a comenta interesantul conţinut. Cerul, nu întâmplător, are atribuită valoarea numerală 9. Există un Cer, un Pământ, un Om, dar pe toate le modelează Cerul, or 3 x 3 = 9. Mai remarcăm că, aşa cum e evident, 9 este un număr impar şi deci Yang. Dar "legătura" dintre Cer şi Pământ numită aici "se sprijină pe", este făcută de cele opt coloane87. Oricum, acest număr este emi-namente Yin şi se potriveşte Pământului88, iar Pământul este plasat pe Ape89, după cum am văzut în primul volum, atunci când vorbeam de insulele

87) Numărul opt, este un "determinant" al Pământului, definind cele patru puncte cardinale şi cele patru direcţii intermediare (N-W, S-W, N-E, S-E) şi totuşi, el poate "satisface" - cu toată paritatea lui - şi unele exigenţe ale Yangului (citeşte Cerului), deoarece o sumedenie de texte vechi afirmă că aceste direcţii sunt specificate pentru

a desena Vânturile 風, care la rândul lor sunt "Energii" 氣 ale Lemnului 木, Lojă

行 de cea mai evidentă natură Yang 陽. 88) In ordinea Cerului Posterior, Pământului i sà atribuit pentru prima ciclare va-loarea 5, iar pentru a doua, numărul 10, pentru a aparţine numeric şi de Yang (5 - impar) şi de Yin (10 - par), dar el este punctul de emergenţă a celor patru direcţii cardinale, care dacă definesc Spaţiul, sunt prezentate şi prin intermediarele lor, atrăgând atenţia că Spaţiul este divizibil. 89) Nu de puţine ori am afirmat şi dovedit prin citate argumentative că Organismul Omului aparţine Splinei-Pancreas sau Pământului, iar acesta se sprijină pe picioare, care aparţin Rinichiului. Aceste corelaţii trebuiesc făcute automat atunci când navi-găm prin textele vechi Chineze, şi astfel trebuie înţeleasă şi expresia că "Pământul stă pe Ape", fapt explicat nu numai prin această expresie. Noi am citat în prezentul volum şi un text Biblic care exprima acelaşi adevăr, şi nu în cadrul aceluiaşi Model. Existenţa noastră se bazează pe Ciclicitate, care implică ritmicitatea, obţinută din Timpul linear, care îndoit, supus, va bântui acelaşi Spaţiu, va deveni întrùn fel scla-vul aceluiaşi Spaţiu pe care îl animă prin ritmicitate lui. Actul sexual va implica ace-eaşi ritmicitate, care nu se va întrerupe decât când fecundarea se produce, îngăduind un nou început, la fel cu intervalul obţinut în Solstiţiul de Iarnă, când, sfârşindu-se un ciclu, are loc începutul unei noi secuse, marcând o nouă existenţă. Dacă nu înre-gistrăm aceste corespondenţe simbolice, în nici un caz nu vom putea realiza un Model al Lumii, nu numai al Chinezilor Antichităţii, dar oricare altul ar fi el. Vom vedea mai târziu că acest "Pământ al Omului", adică făptura noastră din carne, cor-pul nostru, se sprijină pe Ape, pe Rinichi, care este de fapt "Omul Omului", cuprin-



57 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

nemuritorilor, care erau purtate în spate de Ţestoase uriaşe. Oricum, Cer sau Pământ, totul se poate sprijini dintr`o oarecare incidenţă pe picioarele de Ţestoasă, făcute anume numai ca să sprijine, nestructurate, nu dotate cu schelet, nu pregătite, formulate ca atare. Pur şi simplu prin densitatea lor de Substanţă. De Substanţă care nu are nevoie de abilităţile pe care le poate oferi Apa, care de câte ori este chemată să se manifeste în conjunctura ei preferată, se structurează în cristale lucrate cu mare precizie, dar niciodată asemeni. Lux de formulare! Nu, picioarele de Ţestoasă nu sunt structurate, pur şi simplu ele suportă, vrând prin asta să spună că ele nu sunt penetrabile, că materia din care sunt compuse nu trebuie dislocată pentru a se putea aşeza alta exact în acelaşi loc.90 Cu alte cuvinte, Materia este absolut Stăpână pe Spaţiu, precum Mişcarea (expresia energiei) este stăpâna Timpului. Oricum, niciuna dintre ele nu potate exista fără cealaltă.

Deci SUPORTUL Cerului este făcut din "opt coloane"! Număr Yin, adică număr de trei ori Yin. Cum pentru Cer 3 x 3 = 9, pentru Pământ 2 la puterea 3 este opt. Dar acest Yin conferit de numărul coloanelor, este contrazis de forma cilindrică şi deci Yang a Gâtului, care a fost asemănat cu un şarpe sau un vierme.91 Vom relua discuţiile despre apartenenţa Gâtului,

zând în această expresie întreaga fiinţă umană şi nu numai carnea-Pământ. Şi Cerul, atunci când s`a înclinat, fisurându-se, a fost sprijinit de către Nű-Wa cu un picior de ţestoasă, care nu era altceva decât o formă aparţinând Apei. Şi tot în acest volum este specificat faptul că, corespondenţa simbolică a Tatălui este Apa, care pe toate le sprijină. 90) Aici stă deosebirea între Gât şi Coloanele care sprijină Cerul. Pe când gâtul este Yang, şi are o sumedenie de asemănări - cel puţin pe plan simbolic - cu Omul, "Coloanele Cerului" (cum ar fi şi muntele Buzhu), sunt extrem de Yin, şi funcţionea-ză ca instrumente menite să protejeze Omul, să îi păstreze Spaţiul între Cer şi Pământ, pentru ca Cerul să nu'l taseze, să nu'i stânjenească mobilitatea şi confortul. În context anatomic, UNA dintre componentele anatomice care pot reprezenta Omul, este şi Gâtul. Pe celelalte le vom cerceta mai târziu, la locul potrivit. 91) Am văzut că atât iconografia cât şi textele consideră corpul unor zeităţi, ca fiind format dintr'un Cap (citeşte Cer), şi un Gât, care simbolizează canalul de comunicare al Cerului, cu ceva care nu e specificat. Acest fapt e valabil şi pentru unii Oameni: "În Cartea munţilor şi a mărilor, cap. Dahuang xijing, este citată cartea Guizang (după opinia lui Guo moruo, alcătuită aproximativ în sec. IV î.e.n.; ulterior s-a pierdut), cap. Qishi: «Gonggong are faţă de om, trup de şarpe, şi păr roşu». Cartea despre manifestări divine şi stranii: «În deşertul de la miază-noapte-



58 Ioan Ladea _____________________________________________________

dar deocamdată să încercăm să vedem care sunt abilităţile lui şi ce corespondenţă simbolică au.

În partea apropiată de Cer (Cap), Gâtul are o porţiune specializată în emisia de semnale sonore, Laringele. Acesta nu este o piesă inertă cum ar fi o coardă de alăută, sau o lamă de muzicuţă, nu este nici un orificiu care modificându`şi dimensiunile sau poziţia, să modeleze aerul care se ejectează sub o anumită presiune din Plămân. Acea coloană de aer, este modelată activ de către corzile vocale, pliuri ale mucoasei, umplute şi care, prin muşchii specializaţi, imprimă, prin tensionarea sau detensionarea lor, o vibraţie. Ase-meni Tunetului, produs de către o descărcare electrică, care acţionează activ asupra aerului, care, în cazul fenomenului meteorologic, nu trebuie să circule ca o coloană ejectată, cum se întâmplă în cazul vorbirii sau cântatului. Deci, imediat sub Cer, este o zonă producătoare de sunet ca şi în cazul descărcări-lor electrice, şi folosind un mecanism activ oarecum asemănător. Am putea spune că zona superioară a Gâtului, este un "DEŞTEPTĂTOR" sau "TREZI-TOR", asemeni celui care anunţă şi stârneşte Primăvara, începutul Vieţii!

Dar acest Gât mai este după cum am mai spus şi o piesă între Cer şi Pământ, ocupând locul Omului, adică Centrul. Deci, Gâtul poate fi - cel puţin prin poziţia lui - considerat ca ocupând locul Omului.

Decapitarea sau spânzurarea, recte ştrangularea92, erau nu numai metode tehnice de ucidere a Omului, dar şi formule simbolice; prin aceste manevre era distrus Omul respectiv pe toate planurile, inclusiv planul

asfinţit se află un om îndărătnic şi prost ca o vită, pe care îl cheamă Gonggong.»". (În Yuan Ke op. cit pag. 371, nota 101). Nota care urmează confirmă existenţa

"trupurilor de şarpe". În Shi jing 詩經 (Cheu king «EFEO n.n.», trad. de S. Couvreur, Kuangchi press, Institut Ricci, Taiwan, 1966, pag. 66) cartea V, cântul 57, poetul spune: "... son cou blanc et long comme le ver qui ronge le bois, ...". Iată Gâtul asemuit şi cu un vierme, iar acest fapt nu poate fi socotit ca o simpla licenţă poetică, deoarece autorul, trăind în acele vremi, era obligat să scrie conform anumitor norme, care încadrau creaţia literară într`o structură configurată de tradiţie.

92) În timpul dinastiei Zhou 周 (1121-403 î.e.n.) (luată în ansamblu, adică nedepartajată pe diviziunile istorice), executorul se numea "TCHANG-LO" (EFEO) (În "LE TCHEOU-LI", ou "Rites des Tcheou", trad. par Édouard Biot, Imprimerie Nationale, Paris, MDCCCLI, Livre XXXVII, fol. 5-6 (pag. 368): "Il est chargé de décapiter, de tuer, ..."



59 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Simbolic. Moştenite din Vechiul Testament, şi-au prelungit aplicativitatea până în zilele noastre şi au fost aplicate duşmanilor care trebuiau să`şi ia în mormânt chiar şi amintirea.

Omul cunoaşte în simbolistica Mosaică şi Creştină, trei etape într`un Univers de dezvoltare continuă93: prima etapă este reprezentată de Omul Creaţiei Divine, plasat în Eden. În această perioadă încă şarpele94 nu apăruse. Nu se pomeneşte nimic despre Gâtul Omului. A doua etapă, este cea parcursă de către Om, după alungarea din Rai, alungare care survine după ce şarpele îl seduce, după ce Omul nu mai ascultă de Porunca lui Dumnezeu, ci de cea a şarpelui. Va avea parte de acest şarpe, când, în pustie (EXODUL), mulţimea de reptile înfocate va ataca poporul ales, şi Dumnezeu, prin Moise, le îngăduie oropsiţilor să`şi înalţe simbolul-consecinţă a păcatului: şarpele de aramă95; oricum şi după păcat Omul

93) Şi la Chinezii Antichităţii procesul "Creaţiei" este văzut ca un proces continuu, după cum afirmă şi Ana K. Seidel în teza sa de doctorat la EFEO, intitulată "LA DIVINISATION DE LAO TSEU DANS LE TAOĎSME DES HAN" (Paris, 1969) pag. 94: "... la creation du monde ne semble pas un événement unique, mais un procesus continu." . Acest fapt este de la sine înţeles, deoarece, capacitatea forma-toare a Yangului este continuă, ceea ce face ca faţa Lumii să se schimbe neîntrerupt. O schimbare continuă, poate duce la modificări atât de mari, încât să nu rămână nimic din forma considerată ca punct de plecare (obiect de comparaţie). Sfântul Au-gustin spune (în "De civitate Dei" XX, 14.): "figura ergo praeterit non natura". Trebuie remarcat şi reţinut acest fapt, deoarece, dacă nu se ţine cont în orice moment de el, se riscă o certă eroare în înţelegerea panoramicului prin care Chinezii Antici îşi reprezentau Universul. 94) Ne întoarcem în aceeaşi zonă a cărţii lui Smedt, reluând - e drept la subsol - textul, care de data asta se referă la şerpi-divinităţi din literatura Antichităţii Chine-ze: "... La, il y a un serpent à tête d'homme. Son corps fait plus de mille lis. Il ne mange ni ne boit ni ne souffle. Quand il ferme les yeux, il fait nuit. Quand il ouvre les yeux, il fait jour. Quand il souffle, il y a du vent et de la pluie... Zhurong, le genie du feu et de l'été, dragon rouge à face humaine et corps de serpent, règne sur la Sud..." (Ibid, pag. 35-36). De la zeităţi-şerpi, la semizei-şerpi, aceştia fiind Împăraţii legendari: "Zeiţă şi împătăteasă a antichităţii, cu faţă de om şi trup de şarpe, ..." (În "Cartea munţilor şi a mărilor", cap. Dahuang xijing, cu adnotarea lui Guo Pu. Cf. Yuan Ke, op. cit, pag. 370, nota 89). Sau în alt loc: "Nüwa are cap de om şi trup de şarpe" (În Qu Yuan, Întrebări despre cer, adnotarea lui Wang Yi -probabil prima jumătate a sec. II după Iisus Christos - cf. Ibid). 95) Numeri, 21/6-9.



60 Ioan Ladea _____________________________________________________

trebuia să trăiască. Cea de a treia etapă (valabilă deocamdată doar pentru Creştini deoarece Mesiah aşteptat de Mosaici încă nà apărut) este cea în care mila lui Dumnezeu trimite Omului Mântuirea prin Iisus Christos, când în locul şarpelui este înălţat Fiul Omului96. Plecând din partea de jos a Gâtului, ajungem în cea de sus, cea care livrează Cuvântul, laringele.

Dar, după ce am supus la probe simbolistica gâtului departe de Chi-na, să ne întoarcem la literatura de specialitate, la şarpele prin care sunt închipuiţi Nüwa 女媧 şi Fuxi 伏羲, eroi care incontestabil au luat parte pe plan simbolic la Geneză, şi prin intermediul cărora Principiul a zămislit lumea. Să vedem ce se spune despre Omul-şarpe-Gât în acest context: "Or ce tout est le Principe, volonté, réalité, non-agissant, non-apparent. Il peut être transmis mais non saisi, appréhendé mais pas vu. Il a en lui-même, son essence et sa racine. Avant que le ciel et la terre ne fussent, toujours il existait immuable. Il est la source de la transcendance des Mânes et du Souverain des Annales et des Odes. Il engendra le ciel et la terre des Annales et des Odes. Il fut avant la matière informe, avant lèspace, avant le monde, avant le temps; sans quòn puisse làppeler pour cela haut, profond, durable, ancien 97. Hi-wei le connut, et dériva de cette connaissance les lois astronomiques. Fou-hi le connut, et tira de cette connaissance les lois physiques. Cèst à lui que lÒurse (le pôle) doit sa fixité imperturbable. Cèst à lui que le soleil et la lune doivent leur cours régulier. Par lui Kàn-pèi s`ètablit sur les monts Kòunn-lunn, Fong-i suivit le cours du Fleuve jaune, Kien-ou s`établit au mont Tài-chan, Hoang-ti monta au ciel. Tchoan-hu habita le palais azuré, U-kìang devint le génie du pôle nord, Si-wang-mou s`établit à Chao-koang [*]. Personne ne sait rien, ni de son commencement, ni de sa fin. Par Pèng-tsou vécut, depuis les temps de lèmpereur Chounn, jusqu`à celui des cinq hégémons. Par lui Fou-ue gouverna lèmpire de son maître lèmpereur Ou-ting, et devint après sa mort une étoile (dans la constellation du Sagittaire)."98

96) Ioan, cap. 3: "14. şi după cum a înălţat Moise şarpele în pustie, tot aşa trebuie să fie înălţat Fiul omului 15. pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă vecinică." 97) "L'absolu n'admettant pas d'épithètes relatives. Glose." 98) În "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE" (Lao-Tzeu, Lie-Tzeu, Tchoang-Tzeu), trad. par Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, Tchoang-tzeu (EFEO), Zhuang zi (PINYIN) chap. 4/D, pag. 255.



61 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Şi totuşi, acest "reprezentant" simbolic al Omului care îl poartă, îi este şi vrăsmaş, deoarece îl ajută să îşi deregleze atenţia, să se orienteze în mulţimea de tentaţii, întrùn univers de o mare diversitate, punctat de un mare număr de atracţii care nu oferă nici un folos, sau mai exact, îl face să piardă liniştea primordială: "Il en fut tout autrement, au temps de la nature pafaite, au temps des anciens souverains, avant Fou-hi, Chenn-noung et Hoang-ti. Alors les hommes ne connaissaieent, en fait dànnales, que les cordelettes à noeuds (quipus). Ils trouvaient bonne leur grossière nouriture, bons aussi leurs simples vêtments. Ils étaient hereux avec leurs moeurs primitives, et paisibles dans leurs pauvres habitations. Le besoin dàvoir des relations avec autrui, ne les tourmentait pas. Il mouraient de vieillesse, avant dàvoir fait visite à la principauté voisine, quìls avaient vue de loin toute leur vie, dont ils avaient entendu chaque jour les coqs et les chiens. En ce temps-là, à cause de ces moeurs-là, la paix et lòrdre étaient absolus. - Pourquoi en est-il tout autrement de nos jours? Parce que les gouvernants se sont entichés des Sages et de leurs inventions. Le peuple tend le cou, et se dresse sur la pointe des pieds, pour regarder dans la direction dòù vient, à ce quòn dit, quelque Sage. On abandonne ses parents, on quitte son maître, pour courir à cet homme. Les piétons se suivent à la queue-leu-leu, une file de chars creuse de profondes ornières, dans le chemin qui méne à sa porte. Tout cela, parce que, imitant les princes, le vulgaire lui aussi sèst entiché de science. Or rien nèst plus funeste, pour les états, que ce malheureux entichement."99 (Sublinierea noastră).

Gâtul, unind şi unit cu Cerul şi Pământul, ajută la angajarea Cerului în mărunţişurile iscate pe sau de Pământ. Deci legătura dintre Cer şi Pământ, nu e neapărat benefică, nu neapărat Cerul va beneficia de această legătură pentru a influenţa în "bine" Pământul, ci şi invers. Cu alte cuvinte, Omul, intermediarul între Cer şi Pământ, nu a schimbat starea de 混沌 "HUN

DUN", de haos, de amestec între 陰 Yin şi 陽 Yang, ci doar şi-a asumat lui rolul de intermediar, fiind anatomic reprezentat - în acest context - de către Gât. Sau mai bine zis "i sà atribuit" acest rol. Noi nădăjduim că această întâmplare să fie finalizată în favoarea Cerului, a Yangului, Omul sau Gâtul să convertească o cât mai mare parte din Yin, pentru a o preda Yangului. Asta înseamnă sustragere din starea de haos. Asta înseamnă ordonare,

99) În Ibid, Tchoang-tseu, cap 10/C, pag. 279.



62 Ioan Ladea _____________________________________________________

înseamnă convieţuire CREATOARE a Yangului cu Yinul. Omul (Gâtul), factor de ordonare a Universului, de restabilire a raportului Yin / Yang, de lichidare a confuziei în care cei doi poli ai Lumii se amestecau nedistinct, ca şi când nu sàr fi putut identifica fiecare, ca şi când nu ar fi putut exista în sine.100 Am putea continua, dezvoltând disertaţiile despre Gât, şi o vom face cu siguranţă atunci când vom parcurge etapele terapeutice şi vom inventaria în acest context punctele din vecinătatea Gâtului şi de pe Gât.

Dar până atunci să vedem care este 命 DESTINUL Gâtului hărăzit

de către Cerul Anterior 先天, comentând hexagramele care rezultă din îmbinarea trigramei reprezentând Cerul şi Pământul.

Pentru a înţelege bine dezvoltările care urmează, trebuie să amintim că raporturile dintre Yin şi Yang, sunt în primul rând cele date de tendinţa lor de a menţine un echilibru; o sporire a influenţei Yang, va ceda iniţiativa ipostazei Yin, adică va tinde să se transforme în Yin şi viceversa. Fenomenul apare mai evident atunci când se conturează o stare extrem Yang; aceasta va face loc brusc unei stări Yin (şi viceversa). Un exemplu care mai figurează în această carte, este cel care a dus în zilele noastre la "frigul absolut" sau "zero absolut", care pe calea scăderii temperaturii, nu a putut fi obţinut. Sà ajuns la această valoare de repaus molecular total, prin supraîncălzirea unor materiale, care atingând un "maxim", au trecut brusc la un repaus molecular total, la 0 absolut. Deci Yangul care e sus, tinde să coboare (şi uneori – în valori extreme - o face brusc şi viceversa, Yinul al cărui loc este jos, va avea tendinţa să urce.

Yi Jing 易經, prezintă un panoramic deductibil, deci speculativ, al Cerului Anterior, adică încearcă să reconstitue o stare care sà desfăşurat în

100) Am spus mai sus că fenomenul de 生 "Creaţie" este continuu. Adică desăvâr-şirea Omului este o etapă a "Creaţiei". Dar şi celălalt capăt se poate vedea: "Dans les tout premiers temps, les animaux et les hommes habitaient et voyageaint ensamble. Quand les hommes se furent donné des empereurs et des rois, la defiance surgit et causa la séparation. Plus tard la crainte élogna de plus en plus les animaux des hommes. Cependant, encore maintenant, la distance n'est pas infranchissable. A l'Est, chez les Kie-cheu, on comprendencore la langue, au moins des animaux domestiqués." (În "TCHOUNG-HU-TCHENN KING" «pre-EFEO folosită de traducător» tradus de către Léon Wieger, în "Les Pères..." Cathasia, Paris, 1950, pag. 101.)



63 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

alte condiţii (prin aceasta nu înţelegem neapărat alte condiţii ci condiţii pe care noi nu le cunoaştem, deoarece nu am fost de faţă la desfăşurarea lor), în trecutul îndepărtat în care noi nu existam încă. Această reconstituire are loc întrò lume în care Spaţiul este perfect orientat şi în care Timpul este marcat şi contorizat101, adică în alte condiţii decât acelea în care au funcţio-nat acele TRIGRAME (sau mai bine, ce vor fi fost atunci când au acţionat ca factori de Creaţie ACTUALELE URME «ACTIVABILE»102, CARE SUNT MERIDIANELE CURIOASE). În acest mod, plasate în Cerul Posterior 後天, ne sunt prezentate nouă în cartea susamintită103: "1.Die heiligen

101) Desigur, faptul că Omul orientează Spaţiul şi contorizează Timpul, nu înseam-nă că a si schimbat "regimul lor de funcţionare". Diferenţele de condiţii sunt altele, dar cele menţionate aici schimbă dacă nu posibilităţile de desfăşurare ale proceselor, măcar pe cele de cunoaştere, deoarece este o mare diferenţă între cunoaşterea care se poate orienta intrùn Spaţiu structurat, sau un Timp măsurabil, faţă de aceia care sàr petrece intrùn Spaţiu sau Timp neperceput, şi deci măcar subiectiv inexistent. 102) Termenul se va lămuri în volumul care va trata numai despre Meridianele Cu-rioase. Deocamdată, putem oferi următoarea desluşire sumară: schema genetică a vieţuitoarei persistă sub beneficiul de "urmă", deoarece structura genetică nu mai evoluează, nu poate fi influenţată de către factorii de mediu (decât prin manevre calculate şi forţând Natura, efectuate în laboratoarele "ştiinţifice" anume constituite). Neamestecul "Meridianelor Curioase" în desfăşurarea actualităţii se datorează imo-bilităţii în care au îngheţat imediat ce structura noastră genetică a fost definitivată. Eventualele mici abateri, obţinute printr'o firească uzură sau prin sumarele deviaţii pe care a fost obligată făptura să le suporte, pot fi recuperate prin readucerea - spre comparare - a acestor "jaloane" care ne-au definit în timpul onto sau filogenezei. Desigur că aceste "Meridiane Curioase" nu vor putea acţiona, ele prin rolul pe care Dumnezeu li l-a atribuit, îngheaţă într'un "schelet" imobil îndată ce "procesul de Creaţie" a încetat. Inerte, ele mai funcţionează doar ca "LIMITATORI" care hotărni-cesc tendinţa noastră de "adaptare la mediu". Dacă realitatea indică un progres continuu, trebuie să coexiste contrariul, o structură statică, la care mişcarea să se poată referi. Acest "punct de referinţă", sau "de sprijin", sau "de plecare" coexistă cu "configuraţia" dinamică a biologicului (mai mult decât oricare alt regn); în panoramicul celor două alternative, cea statică acceptă – bineînţeles – o apartenenţă la alura Yin, pe când cea dinamică, îmbracă o formă Yang. 103) Ca peste tot pe tot întinsul cărţii, am ales traducerile cele mai acceptate de către specialişti şi nu am oferit traduceri proprii decât pe partiţii scurte şi unde era absolut necesar. În nici un caz să nu se considere că am apelat la traduceri preferate,



64 Ioan Ladea _____________________________________________________

Weisen vor alters machten das Buch der Wandlungen also: Um in geheimnisvoller Weise den lichten Göttern zu helfen, erfanden sie das Schafgarbenorakel. Sie teilten dem Himmel die Zahl drei zu und der Erde die Zahl zwei und berechneten danach die weiteren Zahlen.

Sie berechteten die Veränderungen im Dunkeln und Lichten und stellten danach die Zeichen fest. Sie erzeugten Bewegungen im Festen und Weichen und ließen so die einzelnen Linien entstehen. Sie berachten sich in Übereinstimmung mit SINN und LEBEN und stellten demgemäß die Ordnung des Rechten auf. Indem sie die Ordnung der Außenwelt bis zu Ende durchdachten und das Gesetz des Innern bis zum tiefsten Kern verfolgten, gelangten sie bis zum Verständnis des Schicksals."

De aici reţinem: - Că zeii luminoşi (care locuiesc în Cer), pot fi ajutaţi de către Sfinţii

Înţelepţi. - Că ajutorul unui pământean, oricât ar fi el de Înţelept, se oferă prin

HAZARD, lucru lesne de înţeles, deoarece Omul, în nici un caz nu este un factor determinant; acţiunea lui, cu finalitate proiectată în viitor, este doar posibilă, chiar probabilă, în nici un caz sigură. Căci partea care hotărăşte prin hazard debutul acţiunii divinatorii, este posibil a fi cunoscută aici prin beţi-gaşele de Artemisia, care funcţionează ca zaruri.

- Că, Cerul poate fi doar Contemplat, pe când Pământul chiar forţat. Remarcabilă este menţiunea că, atât Cerul, cât şi Pământul, au câte o

parte Yang şi una Yin, respectiv primul poate fi Luminos sau Obscur, cel de al doilea, ferm sau maleabil. Dar să ne apropiem de ceea ce ne interesează, continuând să urmărim textul: "2. Die heiligen Weisen vor alters machten das Buch der Wandlungen also: Sie wolten den Ordnungen des ineren Gesetzes und des Schicksals nachgehen. Darum stellten sie den SINN des Himmels fest und nanntenihn; das Dunkle und das Lichte. Sie stellten den SINN der Erde fest und nannten ihn: das Weiche und das Feste. Sie stellten den SINN des Menschen fest und nannten ihn: die Liebe und die

deoarece replicile sunt atât de deosebite, încât s'ar putea interpreta elecţia în favorul sau defavorul nostru (al tezelor susţinute de noi). În cazul de faţă, oferim versiunea lui Richard Wilhelm, menţionând în acest context, că nu suntem întru totul de acord cu ea; faţă de multe alte încercări, traducerea acestui savant este foarte arareori con-testată, fiind consacrată şi considerată a fi cea mai închegată şi acoperitoare: Deci: I GING, Das Buch der Wandlungen. Aus dem Chinesischen übertragen und he-rausgegeben von Richard Wilhelm, Diederichs, München, 1992, pag. 244 şi urm.



65 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Gerechtigkeit. Diese drei Grundkräfte nahmen sie zusammen und verdoppel-ten sie. Darum bilden im Buch der Wandlungen immer sechs Linien ein Zeichen."

Apar două noţiuni noi: ordinea legii interioare şi destinul. Când este vorba de Interior 內, este vorba de Yin 陰, când e vorba de Destin 命,

acesta e plasat pe Timp 世, e guvernat de Cer 天, deci e vorba de Yang 陽.

Deci, iată că ce este interior, deci Yin 陰 poate fi ordonat şi legiferat, pe

când Hazardul, poate fi ordonator sau Yang 陽. Această ambiguitate nu poate fi considerată ca paradox. Despre Luminos şi obscur, despre ferm şi maleabil, am vorbit în comentariul precedent. Apare acum Omul, al cărui binom este afect şi justiţie, primul fiind o dăruire, deci o supuşenie este cert de natură Yin104, cel de al doilea, Justiţia, având drept criteriu legile (indiferent ce fel de legi), care au un aspect formal, sunt de natură Yang. Aceste trei nivele, vor fi dublate, pentru a se epuiza două sensuri posibile pe o direcţie. Repetăm: CER, PĂMÂNT, OM.

Acest Om-legătură ne interesează, şi de aceea vom comenta două Hexagrame dintre care prima este cea de a XI-a hexagramă "TAI" 太 [Ricci 4667] care înseamnă "Grand, éminent, suprême, trés", dar şi "Paisible", precum şi "Excessif, fastueux, prodigue"; Richard Wilhelm traduce ideogra-ma prin "FRIEDE", ceea ce a îngăduit traducătorilor români să opteze pentru "ARMONIE", iar celor francezi pentru "La paix". HEXAGRAMA, arată

astfel: TRIGRAMA PĂMÂNT TRIGRAMA CER

104) De altfel, chiar pictograma 女, prin care este desemnată femeia, reprezintă o

femeie în genunchi, cu mâinile încrucişate în faţă ( ), poziţie a supu-şeniei de care aceasta trebuia să dea dovadă.



66 Ioan Ladea _____________________________________________________

Fiindcă în această secvenţă a descrierii nu avem încă un Spaţiu orientat, adică având direcţiile cardinale convenite, pentru o grupare neutră, care ţine cont doar de ordinea Trigramelor, ele sunt prezentate fiind aşezate în Cerc 圈, iar trasarea se face de la Centru 中 spre periferie 外圍. Deci, aşezarea Cerului dedesubt nu îl reprezintă ca fiind plasat sub Pământ, ci ca fiind PRIMUL NOTAT, în conformitate cu apariţia în timp istoric: întâi a fost Cerul, apoi Pământul. Dar privită din perspectiva noastră, acel Cer, care a fost primul notificat, începând din spre Centru105, care a fost notat convenţional ca Centru al Cercului 圈中 106 (am amintit că trigramele 卦 au fost prezentate ca fiind înşirate pe circumferinţa unui Cerc; s`a ales această soluţie, pentru a se putea orienta trigrama funcţie de ansamblu şi nu pentru a fi iterată pe circumferinţă, cum e cazul celor Wu Xing 五行; acestea din urmă fiind în număr impar, cinci, vor lua, la parcurgeri succesive valori alternative: Yin 陰 pentru un ciclu, Yang 陽 pentru următorul107; nu este

105) Am mai spus, Centrul este "Locul" 地方 prin care se trece din Yin în Yang,

adică Omul 人. Dar în condiţia în care nu există în acea porţiune un Yang apropiat, Centrul este Locul care atrage substanţa în drumul ei spre condensare, astfel încât să se poată spune că Yinul îşi are locul pe sensul Centripet (chiar dacă el tinde să ia locul Yangului), iar Yangul îşi are Locul Centrifug (chiar dacă are tendinţa să se îndrepte spre locul Yinului). 106) Pentru Chinezii Antichităţii, care dovedeau o luciditate neîntâlnită la alte popoare, Centrul unui Cerc sau al unei Sfere nu însemna neapărat doar constanţa dimensională a razei, DEOARECE UN OBIECT (oricare ar fi el) NU POATE FI DEFINIT NUMAI CANTITATIV. Centrul va fi locul în care mişcarea practicată la periferie şi antrenând raza, încetează. Ei definesc un lucru mai ales prin starea lui, prin poziţia lui prin valoarea lui în ansamblu şi nu numai prin măsura lui de care de altfel nu se poate face abstracţia.

107) Atragem atenţia încă odată, că "Modelul Lumii" alcătuit din cele 五行 WU XING - uri, după secvenţa şi orientarea pe care am prezentat-o, nu este singura. La fel de utilă şi mai cu seamă reprezentând la fel de bine realitatea, îngăduind la fel de multe combinaţii şi explicaţii, mai există şi altele, deoarece o realitate îngăduie mai multe puncte de vedere, precum o problemă permite mai multe soluţii în vederea rezolvării ei. Acest lucru a fost sugerat (termenul sugerat este un eufemism pentru



67 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

cazul trigramelor, care sunt în număr par, opt), secvenţa de notare fiind Centripetă. Atunci când scoatem trigrama din Cercul ei, vom asimila Centrul Cercului cu Centrul Pământului, adică Cerul va fi Jos, iar Pământul Sus,

trebuie să se ţină cont de) de povestea cu cele opt trepiede 鼎 (care de fapt ba sunt, ba nu sunt nouă), care reprezintă cele opt trigrame, şi e limpede pentru oricine că având doar trei spaţii şi două semne nu poţi obţine mai mult de opt combinaţii. Cel de al nouălea trepied ilustrează "posibilitatea imposibilului", adică NE ATRAGE ATENŢIA CĂ, ÎNAFARĂ DE LUCRURILE DE CARE SUNTEM NOI SIGURI, MAI POT EXISTA ŞI ALTE "POSIBILITĂŢI" înafara celor pe care le considerăm noi a fi posibile. Referitor la cele WU XING, dăm o ordine uzitată

în timpul lui SIMA QIAN 司馬遷, (în "LES MEMOIRES HISTORIQUES" în traducerea lui Édouard Chavannes, «Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967», vol. III, la

pag. 471, nota de subsol) şi care avea următoarea secvenţă: Pământ 土, Lemn 木,

Metal 金, Foc 火, şi Apă 水!!! În altă parte (pag. 449 al aceluiaşi volum), se

prezintă Modelul format doar din patru Mşcări, 四行 SI XING, la care mai apoi se adaugă cea de a cincea.: "... «Les quatre Empereurs, ce sont l'Empereur blanc, l'Empereur vert, l'Empereur jaune et l'Empereur rouge auxquel on sacrifie» Kao tsu répliqua: «J'avais entendu dire qu'il y avait au ciel cinq Empereurs; or en voici seulement quatre; comment cela se fait-il?» Personne n'en sachant l'explication, Kao-tseou dit alors: «Je le sais . «C'est qu'ils m'attendaient pour être au nombre complet de cinq.» Alors le sacrifice à l`Empereur noir et donna au sanctuaire le nom de lieu saint du Nord...". E şi firesc să fie aşa. În istoria Lumii, Omul vine pe Pământ la sfârşitul actului Genezei, or Loja Apei (cu Apa se începe actul de Creaţie - ne amintim: Apa unu, Focul doi, Lemnul trei, etc., şi tot cu Apa se

termină), conţine Rinichiul 腎, iar acesta este reprezentantul Omului în partiţia Omului, adică este Omul Omului! Alt exemplu ar fi cel care ne plasează în Loja

Focului 火行, doar Intestinul Subţire 小腸 şi Trei Focare 三焦, Inima nefiind plasată acolo, decât după ce s'a înscăunat primul Împărat, Inima Împărat fiind. Acestea toate pot constitui capitole întregi. Dacă nu am apela la metoda "divagaţiei de subsol", lucrarea de faţă ar lua dimensiuni catastrofală. Cititorul trebuie să înţeleagă că noi aici îl invităm într'un alt Univers, care se prezintă cu toate amănun-tele (obiceiuri, credinţe, mâncăruri, tacâmuri, etc.etc...) pe care le implică O LUME! Şi una foarte deosebită decât cea în care trăim, şi deci ne este atât de familiară, încât răspundem în mod reflex stimulilor pe care ni'i oferă!



68 Ioan Ladea _____________________________________________________

lucru nefiresc. Bineînţeles, Natura va îndrepta această "diversiune" şi asis-tăm la o schimbare a locului atât în ce priveşte Yinul, cât şi în ce priveşte Yangul. Cum se numeşte trecerea dintr`o stare în alta? 太 TAI [Ricci 4667],

trecere 過 care "CERE" apariţia Omului. Nu în timp, ci ca stare! Numele hexagramei a fost tradus mai sus. Inversul ei, starea de echilibru, cea de a XII-a hexagramă, PI 否 [Ricci 1600], în care Cerul e Sus, iar Pământul Jos. La locul lor şi cuminţi, ele nu vor suscita apariţia Omului, care după cum am văzut mai sus, este "MARE, EMINENT, SUPREM", sau cum îi numeşte Biblia pe oameni, - Dumnezei108.

Ricci traduce semnul ultimei trigrame (PI 否) prin: "Dénier, refuser, dire NON, Non, ce n`est pas ainsi, désapprouver, blâmer...", ceea ce a permis traducătorilor români să considere semnul ca "OBSTRUCŢIE". Richard Wilhelm traduce ideograma prin "DIE STOCKUNG". În acest caz, nu apar mişcări. Yinul nu trece spre Yang şi nici Yangul spre Yin; nu este aici Locul Omului, nu se poate erija acest "Spaţiu" în Centru. Între cele două trigrame e linişte, e pace, e obstrucţie, nu se prevede nici Om şi nici Gât, fiecare încremeneşte DEOCAMDATĂ în sine.

Ne mai rămâne să accesăm incidenţa Vid/Plinului, proiectată asupra Gâtului, deoarece Vidul este singurul "Loc" în care se poate amesteca Yinul cu Yangul. Dar mai întâi câteva precizări semantice.

WU 無 [Ricci 5592] este tradus în dicţionarul menţionat prin "Il n`y a pas; ne ... pas. Sans.". Noi nu ne vom mărgini la această traducere, ci vom încerca o incursiune etimologică. Léon Wieger109 prezintă semnul ca o sinteză formală din mai mulţi copaci MU 木[Ricci 3569], care reprezintă o pădure şi sub această pădure este un Foc, ceeace sugerează incendierea unui codru. Desigur astăzi, ca urmare a simplificărilor, semnul nu mai păstrează nimic din prima formă. Amintim că în primul volum al cărţii, Loja Lemnului era asimilată Lojii Vieţii şi tinereţii: Ideia care se degaje din această etimolo-

108) Ioan 10/34-36, Ps. 82/6. 109) "CARACTÈRES CHINOIS" (ETHYMOLOGIE. GRAPHIES. LEXIQUES) Imprimatur + G. Kupfer, M.M. 3 Dec. 1962, Episcopus Taichung), pag. 36, lecţia 10 I, seria a II-a.



69 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

gie, este că dacă Viaţă nu e, nimic nu e, ceeace încadrează poziţia Anticilor Chinezi în zona fenomenologiei. Şi totuşi, e limpede că după un Foc devastator, care ia Viaţa unei păduri, din care rămâne cel mult cenuşa. E stipulat faptul în ciclul SHENG 生 al Modelului Lumii, faptul că Focul dă Pământul, adică cenuşa, asimilabilă Pământului. Mai există şi altă Neviaţă în acest Model, şi anume conţinutul Lojii Metalului110. Deci, acest Vid, destul

110) Această loje reprezintă atât "noţiunea" de Moarte, cât şi "Moartea" 死 în sine. Spre exemplu, atunci când se vorbeşte despre o postură în care lipseşte orice rigiditate menită să impună structura noastră, necesară disponibilităţii la cunoaşterea prin contemplaţie, atunci când acel ce vrea să "contemple" acceptă "poziţia mortu-lui" pentru a nu influenţa printr`o impunere a formei proprii, forma obiectului de contemplat, zicem că, acest mod de cunoaştere contemplaţia, aparţine Lojii Metal

金行. Metalul are aceeaşi conotaţie şi în alte culturi, şi vom consemna căteva exemple: În "ORIENTALIA MIRABILIA" de CONSTANTIN DANIEL, (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976) la pag. 24 şi urm.: "Există un fapt care arată clar repulsia egiptenilor pentru fier. În epoca imperiului Nou (1580-1085 î.e.n.), scrisorile aveau la sfîrşit o formulă: «Osteniţi-vă cu tăria (n. ns. C. D.) bj să îndepliniţi (cutare sau cutare) poruncă.». Or, bj este fierul aşa cum am arătat mai sus. Dar într-o epocă tardivă şi în egipteana demotică nu se mai scria la sfîrşitul unei scrisori «cu tăria» (fierului), ci «cu tăria bronzului ». Tot astfel în coptă se regăseşte această expresie «tăria bronzului» şi nicăierea nu e vorba de «tăria fierului». Putem conchide, prin urmare, că într`o perioadă tardivă fierul a fost considerat impur… Pe deasupra, pe suprafaţa fierului apare rugina, care este deasemenea roşie şi seamănă cu sîngele închegat şi uscat, element care depinde de asepmenea de Seth. Toate acestea la un loc duc la concluzia că apartenenţa la Seth a fierului era un lucru evident pentru egiptean mai ales dacă se gîndea şi reflecta că cu ajutorul fierului se făceau arme, instrumente de luptă şi de moarte. Iar Seth era deasemenea un zeu violent şi asasin… Fierul este deasemenea, interzis în Egipt la îmbălsămarea morţilor. În adevăr, incizia cadavrului nu se făcea cu un cuţit de fier, ci cu o piatră «etiopiană» ascuţită care era poate de obsidiană sau bazalt. Cu acest prilej vom aminti că circumcizia evreilor plecaţi din Egipt în pustiu s-a efectuat cu cuţite de piatră, după porunca primită de Moise de la Dumnezeu. Iar cînd Moise se afla în Egipt însuşi, circumcizia s-a făcut în acelaşi fel, cu un cuţit de piatră şi nu cu unul de bronz sau de fier… Un fapt este admis aproape unanim: pitagoricienii au aceleaşi interdicţii, aceleaşi tabuuri ca şi egiptienii începînd din dinastia XXII-a. Astfel, pitagoricienii aveau oroare de măgar, animal al lui Seth şi nu aveau voie să treacă dinaintea unui loc în care s-a culcat un măgar; la fel să nu folosească deloc nici un fel de apă sărată sau sălcie, ceea ce înseamnă că nu aveau voie să



70 Ioan Ladea _____________________________________________________

de relativ şi oarecum subiectiv, nu poate satisface noţiunea de Vid, care trebuie să fie oricum mai radicală, şi care a fost satisfăcută de către termenul

călătorească cu corăbii sau să se apropie de mare. Se ştie că marea era elementul lui Seth şi că preoţii egipteni aveau oroare de mare şi de apa ei… Or pitagoricienii aveau oroare de fier, care simboliza pentru ei materia… Pe de altă parte, fierul, în opoziţie cu alte metale, nu este niciodată folosit de către medicii antici egipteni în terapeutică… În Sudan şi în Abisinia, fierarii erau pe vremuri foarte dispreţuiţi, căci toţi concetăţenii lor îi considerau spurcaţi, impuri şi nu îi atingeau; nu aveau dreptul să intre într-o casă sau într-un cîmp cultivat cu cereale. Obiectele ce fuseseră atinse de un fierar trebuiau să fie distruse, iar dacă cineva se atinsese fără voia sa de un fierar trebuia să implinească un ritual special de purificare. Chiar obiectele lucrate de fierari trebuiau să fie purificate prin ceremonii destul de complicate înainte de a fi întrebuinţate…" Această părere este extinsă şi aplicată şi la alte neamuri, alte popoare, alte culturi. De exemplu, Iisus Christos intră în Ierusa-lim în ziua pe care o comemorăm noi drept "Florii", călare pe un măgar, ceeace reprezenta mesajul că Iisus intră în cetatea noastră dominând Moartea, după cum arată şi Imnul Învierii: "cu moartea pre moarte călcând". În ce priveşte Apa mării, aceasta este considerată că aparţine primului interval al ei, care este "locuinţa morţi-lor", partea a doua a intervalului Iernii fiind rezervată Apei Vii, care, pentru a hrăni Viaţa, trebuie să provină din ploaie, după ce Tunetul anunţă venirea Primăverii. Dar, întorcăndu-e la Metale, literatura de specialitate se referă şi la altele înafară de fer: "… aurul era, în primul mileniu al erei noastre, socotit impur de către egipteni, dar faraonul şi unii dintre demnitarii săi, sau chiar preoţii, puteau să-l atingă fără pericolul de a se spurca, deoarece s-au găsit numeroase bjuterii de aur în mormin-tele faraonilor, de exemplu în mormîntul lui Tutankh-amon." (ibidem, pag. 27). Faptul poate fi explicat în plan simbolic şi prin originea sacră a faraonilor, care nu puteau fi atinşi – din acest motiv al originii divine – de moarte. Dar există şi explicaţii mai prozaice ale interzicerii manevrării ferului: "De aceea, babilonienii care au recurs la aceiaşi metodă de dezarmare a popoarelor învinse, au exilat pe toţi fierarii dintr-o ţară supusă lor, fără nici o excepţie, nu au lăsat nici un fierar pentru a repara sau a face unelte agricole." Psalmistul spune (Ps. 105, versetul 18): "I-au strîns picioarele în lanţuri, l-au pus în fiare". Se poate mult dezvolta tema Me-talelor pe date istorice referindu-se la orice parte a lumii, dar considerăm că demons-traţia este deja făcută, şi anume că întreaga listă a Metalelor şi pentru toate etniile este o altă alternativă a existenţei deosebită de Viaţă, că reprezintă "lumea anorgani-că", pe care Chinezii Antichităţii o vedeau reprezentată într`o loje anume, care era plasată în anotimpul Toamnei, care da – cel puţin aparent – aspectul de Moarte Naturii, mai cu seamă vegetale. Deci, cel puţin fenomenologic, se poate spune că Vidul de Lemn (citeşte Viaţă) se poate defini ca Metal (citeşte Neviaţă).



71 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

XU 虛 [Ricci 2070], care înfăţişează doi Oameni spate în spate, căutând şi negăsind nimic pe acolo pe unde a trecut tigrul111. Şi aici e vorba de un rest în urma tigrului. Şi tigrul, ca şi Focul, prăduie doar Viaţa, care îi serveşte drept hrană. Dar termenul a rămas consacrat, lipit de înţelesul de Vid. Discu-ţiile de Natură semantică asupra Vidului se pot derula mult. Noi ne oprim aici, deoarece, pe întinsul celor şase volume proiectate să urmeze prezentu-lui, cu siguranţă că vom găsi prilejul să reluăm tema.

Deocamdată să vedem care sunt referirile la Nimic ale Înţelepţilor Daoişti de prim rang: "Der SINN ist immer strömend . Aber er läuft in seinem Wirken doch nie über. Ein Abgrund ist er, wie der Ahn aller Dinge. Er mildert ihre Schäfre. Er löst ihre Wirrsale. Er mäßigt ihren Glanz. Er vereinigt sich mit ihren Staub. Tief ist er und doch wie wirklich. Ich weiß nict, wenssen Sohn er ist. Er scheint früher zu sein als Gott." 112

Deci GOLUL lui DAO este de fapt 空 VIDUL (una dintre cele două forme prezentate mai sus, deocamdată n`are importanţă care dintre ele), după cum vom vedea îndată, are două părţi, 陰 Yin şi 陽 Yang, care îl compun şi pe care, în acelaşi timp le generează. Că între Cer şi Pământ este un Vid - chiar intermitent - confirmă acelaşi autor, un capitol mai departe faţă de capitolul pe care l-am citat mai sus: "...Der Zwischenraum zwischen Himmel und Erde ist wie eine Flöte, leer und fällt doch nicht zusammen; bewegt kommt immer mehr daraus hervort.

111) Jacques A. LAVIER - Bio-Énergétique Chinoise, Maloine S.A., Paris, 1976, pag. 177. 112) LAOTSE TAO TE KING Das Buch vom Sinn und Leben Übersetzt und mit einem Kommentar von Richard Wilhekm, Eugen Diederichs Verlag, Düsseldorf-Köln, 1957, cap. 4, pag. 44.



72 Ioan Ladea _____________________________________________________

Aber viele Worte erschöpfen sich daran. Besser ist es, das Innere zu bewahren." 113

113) Ibid, cap. 5, pag. 45. Aici cuvântul "Innere", care înseamnă "înauntru", este folosit cu siguranţă pentru a indica poziţia "între Yin şi Yang"; probabil marele traducător a fost, în cazul acesta, mai puţin explicit, lăsând să se poata înţelege şi "în interiorul a «ceva»". Nu dezvoltăm o disertaţie semantică. Notăm doar că, în textul

original, apare semnul pentru 中 "ZHONG" [Ricci 1266] care înseamnă "CEN-TRU" şi pe care l-am prezentat (cu argumentele de rigoare), ca "Locul prin care se trece de la Yin la Yang, si viceversa". Specificăm aici tendinţa Vechilor Chinezi de a folosi mai multe semne pentru un acelaşi fapt sau lucru, bineînţeles, fiecare fiind parfumat cu o altă nuanţă cu putere aluzivă. Acest fenomen îl întâlnim şi în cazul

"golului" sau "vidului", exprimat (în literatura Daoistă) prin trei semne 無 WU, 虛

XU şi 空 KONG. Explicat ca decurgând probabil din obsesia dualităţii, fenomenul

de dublare a unui semn cu un altul este stipulat clar de către Zhuangzi 莊子 în cap. 11 ("LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE" trad de Léon Wieger, Cathasia; Paris, 1950, pag 293, cap 11/F): "Il y a deux voies, la voie céleste et la voie humaine. Se concentrer noblement dans le non-agir, voilà la voie du Ciel. Sèparpiller et peiner sur les détails, voilà la voie humaine. La voie céleste est supérieure, la voie humaine est inférieur. Les deux voies sont très différents...". Cât de convenabile sunt aceste disertaţii înţelegerii celor două planuri simbolice despre care vorbeam mai sus (unul uman, celalalt Divin)! Precizarea diferenţelor dintre aceste planuri este extrem de dificilă, deoarece, dacă planul simbolic proiectat de Oameni poate fi disecat, cel

administrat de către Divinitate este evident, însă nu explicit. Liezi 列子, în cap. 4 al cărţii sale (Tch'oung Hu Tchenn King «EFEO», în traducerea lui Léon Wieger) spune referindu-se la Înţeleptul care a accedat la acest plan simbolic de natură divină: "Son air aphatique couvre la perfection de la science. Cet homme ne parle et

ne pense plus, parce qu'il sait tout." Zhuangzi 莊子 confirmă ideia în cap. 12/D al cărţii sale NAN HOA TCHENN KING (EFEO), în aceiaşi traducere: "L'empereur Hoang-ti ayant poussé jusqu'au nord de la rivière rouge, et gravi le mont Kòunn-lunn pour examiner les régions du Sud, perdit sa perle noire (son trèsor, la notion du Principe, pour s`être livré à ses rèves ambitieux). Il la fit chercher par la Science, qui ne la retrouva pas. Investigation et Discursion ne le ne le retrouvérent pas dàvantage. Enfin Abstraction la retrouva. Hoang-ti se dit: nèst-ce pas étrange que ce soit Abstraction qui làit retrouvée? elle que le vulgaire considère comme la moins pratique des facultés."



73 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Legat de amândouă şi legându-le, el (Gâtul), funcţionează dupa modelul lui Dao: "En repos, il comunie au mode Yinn; en mouvement, au mode Yang de lùnivers."114

Întrò alta incidenţă, Gâtul este asimilat Vidului, deoarece el princi-pial nu există. Nu poate exista - cel putin teoretic - o piesă de legătură astfel specificată, deoarece toate lucrurile sunt legate între ele. Deci Gâtul este, principial ca piesă de legătură, inutil în sine! Cu sau fără el, legătura între părţile între care el face punte este asigurată de către cea mai importantă Lege a Lumii, UNITATEA! Nu poate fi conceput Yin fără Yang, nici Cap fără Trunchi în cadrul făpturii Omului Viu! Si totuşi, Gâtul are o mare însemnătate, se bucură de o mare preţuire, cu statutul lui de Centru, de Vid, de Legătură sau mai bine zis de Cale de trecere între Cer şi Pământ, şi mai ales cu statutul lui de Om, deci implicit de Viaţă115. "Dreißig Speichen umgeben eine Nabe: In ihrem Nichts besteht des Wagens Werk. Man höhlet Ton und bildet ihn zu Töpfen:

114) În LAOTSE TAO TE KING Das Buch vom Sinn und Leben Übersetzt und mit einem Kommentar von Richard Wilhekm, Eugen Diederichs Verlag, Düsseldorf-Köln, 1957, cap. cap 15/B, pag. 331. Este vorba de Om, de Dao, de Gât, de tot ce intră în tiparul formal al acestora, şi care este menţionat în texte, cu toate că antichitatea nu este o autoritate pentru prezent. (Această afirmaţie am făcut-o de mai multe ori, fără să oferim sursa care susţine această părere a Daoişti-lor: "Pour alles sur lèau, on prend une barque; pour aller par terre, on prend un char; impossible de voyager par eau en char, par terre en barque. Or, les temps passés sont aux temps présents, comme lèau et la terre; lèmpire des Tcheou et le duché de Lou se ressemblent, comme une barque et un char. Vouloir appliquer maintenant les principes surannés des anciens, vouloir employer dans le douché de Lou les procédés de lèmpire des Tcheou, cèst vouloir voyager en barque sur terre ferme, cèst tenter lìmpossible. Confucius travaille en vain et sàttirera des malheurs, comme tous ceux qui ont tenté dàppliquer un système donné, dans des circonstances différentes." În "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris 1950, pag. 323, Tchoang zi, chap. 14). 115) De o imensă importanţă este faptul că aproape toate culturile vechi consideră această funcţie simbolică valabilă: "... Ea îi deschide gîtul pentru mîncare, / Gîtlejul lui pentru masă. / Cu adevărat moartea a fost nimicită, iar Saatagat / A fost biruitoare." Din "Legenda lui Keret", în "Gîndirea Feniciana în texte" de Athanase Negoiţă, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, pag. 137.



74 Ioan Ladea _____________________________________________________

In ihrem Nichts besteht der Töpfe Werk. Man gräbt Türen und Fenster, damit die Kammer werde: In ihrem Nichts besteht der KammerWerk. Darum: Was ist, dient zum Besitz. Was nicht ist, dient zum Werk.." 116

Da, Vidul are şi el o mare însemnatate, e profitabil, dar dela Liezi 列子 aflam ca e şi literalmente INFINIT: "...Le vide est infini, car au vide on ne peut pas ajouter un vide..." 117. Incidenţă omisă de către cercetătorii occidentali şi care credem că este oportun să o abordăm extrem de sumar aici, este cea a Vidului de Timp, care, deşi amintită în glose, a fost lesne trecută cu vederea. În comentariul lui Hesheng Gong118 la Daode Jing a lui Lao zi, se spune: "Carele din vechime (aveau) treizeci de spiţe, potrivit zilelor lunii. Cel care îşi desăvârşeşte trupul trebuie să îşi alunge emoţiile şi dorinţele, golindu-şi cele cinci organe: astfel duhurile vor sălăşlui din nou în ele. Butucul este gol în mijloc, carului fiindu-i cu putinţă să se urnească. Carul este gol pe dinlăuntru, oamenilor fiindu-le cu putinţă să se urce în el."119 (sublinierea noastră). Trebuie să observăm că cele 五行 (wu xing) sunt parcurse secvenţial şi deci nu se pot înlocui una pe alta decât golind pe rând locul în care erau. Dar actul golirii implică o concentrare a acestei activităţi în acel moment, iar Timpul format din momente plasate pe o axă imaginară fie înapoi fie înaintea celui supus golirii, nu există. Este trecutul un Vid de Timp, dar se pare că şi Viitorul se bucură de un acelaşi statut. Pentrucă Timpul există în măsura în care găzduieşte un eveniment, adică o

116) În "LAOTSE TAO TE KING" Das Buch vom Sinn Und Leben Übersetz und mit einem Kommentar von Richard Wilhelm, EUGEN DIEDERICHS VERLAG, DÜSSELDORF-KÖLN, 1979, pag.51, cap. 11. 117) În "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris 1950, pag. 131, cap. 5, din Lie zi. 118) Înţelept Chinez din secolul II înainte de Iisus Christos, care a trăit - se pare – la curtea împăratului Han Wen (179–157 înainte de Iisus Christos) sau a fost contemporan cu el. 119) Cf . "Lao Zi, Cartea despre Tao şi Virtuţile sale" trad de Toader Şerban, Editura Ştiinţifică, Biblioteca Orientalis, Bucureşti, 1999, pag 47, nota 1.



75 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

schimbare, deoarece obiectele care se păstrează fără a`şi schimba structura sau raportul între ele nàu nevoie de Timp. Am spus-o când am vorbit despre "nemişcata Stea Polară" şi o vom aminti când vom mai vorbi despre ea. Referindu-se la Timp şi Spaţiu, acelaşi Hesang Gong120: "Reazem înseamnă materie. (Lao zi) spune că vidul poate fi folosit aşadar pentru pentru a adăposti lucruri şi fiinţe, de aceea spunem că vidului îi este cu putinţă a zămisli ceea este înzestrat cu formă. Tao este vidul." Deci clipa, care adăposteşte faptul şi zămisleşte faptul următor este Dao sau Vidul.

Desigur că nu acesta e faptul pe care am dorit să`l identificăm aici, adică nàm dorit să atribuim – fie şi documentat - clipei, numele de Vid. Speculaţiile de acest gen sunt proprii culturii Chinei Antice şi sunt utile în vederea stabilirii identităţilor numelor, caracteristicilor şi limitelor fenome-nelor şi lucrurilor. Nu este o dovadă că există Vid de Timp faptul că clipa zămisleşte precum Dao. Ceea ce trebuie să acceptăm e că în cultura Daoistă, există o noţiune de Vid, care se verifică şi în aplicarea pe Timp. Clipă sau interval mai mare de Timp strict limitat, poate găzdui un fenomen sau o existenţă care să fie înconjurată de Vid pe axa Timpului. Cel puţin în raport cu sine însuşi. Dar să continuăm speculaţiile după ce vom parcurge povestea următoare: "Wei, un certain Tang-menn Ou, ayant perdu son fils, ne pleura pas. Quelquùn qui demeurait avec lui, lui dit: vous aimez pourtant votre fils; comment se fait-il que, maintenant quìl est mort, vous ne le pleuriez pas? – Tong-menn Ou dit: jadis, durant bien des années, avant sa nais-sance, je vécus sans ce fils, sans me chagriner. Maintenant quìl est mort, je me reporte à ce temps-la, me figure que je ne lài jamais eu, et ne me cha-grine pas davantage.... ".121 Subiectul nostru e acel copil. Timpul este identificat funcţie de acest copil, adică noi considerăm în cazul în speţă, că există atâta vreme cât există copilul. Deci înainte de naşterea copilului şi du-pă moartea lui, Timpul nu există. Sau, Vid de timp când "argumentul" lui lipseşte. La fel, în cazul când Viaţa lipseşte, sau când pădurea e arsă de Foc, avem de-a face cu Vid de Viaţă sau de Yang, ambele făcând parte din ace-eaşi clasă cu Timpul.

Toată această incursiune a urmărit să dovedească – pe lângă multe

120) Cf. Ibid. (trad. lui Şerban Toader amintită mai sus), pag. 48. 121) Liezi , în "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris 1950, pag. 163 (cap. 6, § I).



76 Ioan Ladea _____________________________________________________

altele - faptul că Gâtul sau Omul, au fost programaţi din Cerul Anterior122. Specificaţia aceasta vine să amintească faptul că vechii Chinezi admiteau abaterea treptată de la schemele pe care le lansează Cerul Anterior ca arhetipuri obligatorii, doar că pentru a promova o astfel de abatere, trebuia pe de o parte să existe o resursă "energetică" iar pe de altă parte, trebuia achitată o "amendă", pe care nu o suportă întotdeauna cel care promovează această abatere. N. B. În Cerul Anterior nu există categoria de Vid. Aceasta poate fi asimilată celei de 坎 kan INSONDABIL, emblemată (în cazul Cerului Anterior) prin Apă, acoperind atât sintagma de clipă-Vid, cât şi pe cea de interval-Vid discutate mai sus.

Dar ceeace interesează In primul rând în momentul actual al dizerta-ţiei, este faptul că Omul, sau Gâtul, se conturează din ce în ce mai mult ca având funcţia de POARTĂ! Simbolismul "Porţii", al "Trecerii" va trebui observat în cele ce urmează, deoarece fenomenul a generat şi o metodă de divinaţie prezentată întrùna dintre cele mai vechi cărţi ale Lumii, vestita Yi Jing 易經.

122) În legătură cu "programarea" Omului (sau a Gâtului) în Cerul Anterior, am găsit o disertaţie a maestruluilui Éd. Chavannes (colaborând cu nu mai puţin eruditul P. Pelliot) provocată de către o traducere ("UN TRAITÉ MANICHÉEN RETROU-VÉ EN CHINE" la pag. 519/23, nota 3): "Il est assez de dire de façon certaine qui

est 先意 Sien-yi Raisonnement antérieur) Nous traduisons le nom en donnant à 意 yi, la même valeur que nous avons adoptée pour ce mot dans les énumérations techniques; mais il équivaut régulicrement aux mots sanscrits manas et cita, et on pourrait aussi bien dire «Pensée antérieure». La première idée qui vient à lèsprit est quìl doit sàgir de la première émanation du Père de la Grandeur, de celui qui, avant la constitution du monde et de l`homme, est Homme primitif des Acta Archelai, du... " Deci, înainte de a fi făcut Omul, a existat o schiţa a lui sau, cu alte cuvinte, Omul a trăit mai întâi pe un plan abstract prin schiţa lui (prin forma lui negativul lui de turnare), sau mai bine zis, pe Plan Simbolic!



77 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

4.1.1. POARTA

MOTTO: "Fallimur: impulsa est animosa ianua vento Ei nihi! quam longe spem tulit aura meam!"

Înainte de a începe să vorbim despre Poartă 門 (MEN [Ricci 3426]),

trebuie să amintim că aceasta (de cele mai multe ori acoperind şi înţelesul de UŞE, poarta ca semn având specificaţia de da men [UŞE MARE] 大門)

reprezintă intrarea în locuinţa Chinezului antichităţii care este huta 洞穴,

ideogramă compusă din caracterul 洞, care înseamnă «peşteră», «cavernă»

şi care are ataşat caracterul xue 穴 care poate însemna acelaşi lucru, dar care este specificat în glose ca fiind «tinda» din faţa casei, un loc acoperit deasupra, ferind intrarea de ploaie, dar mai cu seamă constituindu-se în «locul Porţii», şi care pe noi ne interesează în mod deosebitm deoarece cu acest semn se numeşte şi «locul de înţepat». Adică «punctul de acupunctură» bineînţeles atunci când el este deja înţepat. Există opinii care susţin că această «tindă» este punctul înainte de a fi înţepat, deoarece nu se poate presupune că punctul de acupunctură este un punct oarecare, fiind caracterizat doar prin amplasare, şi care nu este pregătit pentru a fi înţepat. Faptul că acest punct are o impedanţă deosebită de cea a locului înconjurător denotă că el este deosebit de alte puncte de pe suprafaţa corpului, chiar dacă nu i s`au surprins caracteristici histologice la prelevările de ţesut studiate. Deci acel XUE 穴 poate fi un punct în aşteptare, preparat dinainte pentru a fi

înţepat, sau un punct oarecare, nepreparat, care va deveni XUE 穴 îndată ce va fi penetrat cu acul. Indiferent de care e adevărul, ceeace ne interesează pe noi este faptul că XUE 穴 face parte din «suita de imagini» a PORŢII, o înconjoară, o «ambientează» dincolo de funcţia ei care este trecerea condiţionată. Condiţionată, deoarece poarta poate fi închisă, e manevrată de o persoană anume, sau de către stăpânul domeniului în care sau din care se intră.

Nici după iterări quasi exhaustive nu putem fi siguri că am identifi-cat un alt obiect al Universului culturii Antice Chineze, cu o asemenea încăr-



78 Ioan Ladea _____________________________________________________

cătură simbolică precum POARTA 門, deoarece aceasta este cea care des-chide orice MONADĂ, intergrândò în ansamblul care garantează UNITA-TEA Lumii. Încă dela început, Daode Jing 道德經 a lui Laozi 老子123 spune acest lucru "Des Geheimnisses noch tieferes Geheimnis / ist das Tor, durch das alle Wunder hervortreten." Deci pentru orice este înafară. Legă-tura între ele a obiectelor Lumii acesteia, este obligatorie: "Le continu (la continuité) est la plus grande loi du monde. (sublinierea noastră). Il est distinct de la cohésion, du contact."124 Aceste obiecte ale Lumii încon-jurătoare sunt, fără îndoială, diferite între ele, deci au forme diferite care le separă. Dar în acelaşi timp, ele sunt legate de o continuitate. Ca şi în cazul unui zid125 care desparte o cetate de restul Lumii, forma separă lucrurile şi, ca o Poartă care garantează continuitatea, posibilitatea de a se influenţa, de a se combina între ele, noţiunea de POARTĂ le topeşte întrùn continuu, despre existenţa căruia vorbeşte Lie zi 列子. Poarta este ca un Gol practicat întrùn zid. Un Gol, ca şi Dao: "Der SINN ist immer strőmend. / Aber er läuft in seinem Wirken doch nie űber."126. Dar Golul sau Vidul (de cele mai multe ori, când e vorba de obiecte 空, uneori, când se referă la fenomene 虛) au o funcţie absorbantă, în sensul că, în desfăşurarea evenimentelor Lumii, Vidul reprezintă forţa care inaugurează sau provoacă mişcarea. Dar nu numai în desfăşurarea cursului Lumii are Poarta funcţie "motorie", ci şi în geneză: "Das Tor des dunklen Weibs, / das heilβt die Wurzel von Himmel und Erde." 127. Cu alte cuvinte, noi am intrat în Viaţă printrò Poartă! În

123) "LAO TSE TAO TE KING Das Buch vom Sinn und Leben Übersetzt und mit einem Kommentar von Richard Wilhelm" Eugen Diederichs Verlag, Düsseldorf – Köln 1957, cap. I, pag. 41. 124) Liezi , In "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris 1950, pag. 139. 125) "Man grëbt Türen und Fenster, damit die Kammer Werde:.." în "LAO TSE TAO TE KING...", ibid., cap 11, pag. 51. 126) "LAO TSE TAO TE KING...", cap. 4, pag. 44. Menţionăm că pentru Richard Wilhelm SINN este DAO. 127) Ibidem, cap. 6, pag. 46.



79 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

capitolul 10 al aceleiaşi memorabile opere128, se dezvoltă afirmaţia precedentă: "Kannst du, wenn des Himmels Pforten / sich őffnen und schlie-βen, / wie einen Henne sein?" Poarta este la îndemâna Omului: "Ein guter Binder braucht nicht Strick noch Bënder, / und doch kann niemand lösen." 129 Nu e obligatorie folosirea Porţii: "Ohne aus der Tür zu gehen, / kennt man die Welt."130 Ba chiar e recomandată o Poartă închisă, ceeace fereşte de participarea la necazurile pe care le implică zbuciumul Lumii131: "Wer seinen Mund schlieβt / und seine Pforten zumacht, / der kommt sein Leben lang nicht in Műhen. / Wer seinen Mund auftut / und seine Geschäfte in Ordung bringen Will, / dem ist sein Leben lang nicht zu helfen."132 Sau: "Man muβ seinen Mund schlieβen / und seine Pforten zumachen, ..."133. Trebuie observat mottoul în care Ovidiu remarcă faptul că Poarta a fost trântită de Vânt (citeşte Viaţă) care n`are nici un interes să accepte sau să favorizeze "trecerea" spre "altceva", acest "altceva" neputând fi decât Neviaţa. "Să îţi astupi deschizătura şi să îţi fereci porţile..." spune Lao zi 老子134. Se referă la gură – după cum se specifică în continuare - iar ferecarea înseamnă tăcere. Cuvântul este deci Viaţă, Dătător de Viaţă fiind. Dar sfatul se repetă, referindu-se şi la poftele care trebuiesc refuzate, dovedindu`şi şi prin aceasta importanţa, sau mai bine imperativitatea, ca mecanism: "Omul sfânt se pricepe să păşească: [el] nu lasă urme: se pricepe să grăiască, negăsindu-se neajuns care să-i fie arătat; se pricepe să socotească, fără a se sluji de unelte de socotit; se pricepe să zăvorască: nu 128) Ibidem, cap. 10, pag, 50. 129) Ibidem, cap 27, pag 67. 130) Ibidem, cap. 47, pag. 90. 131) Izolarea nu înseamnă tăiera legăturilor de "continuitate" cu Lumea. 132) Ibidem, cap. 52, pag. 95. 133) Ibidem, cap. 56, pag. 99. 134) în versiunea lui Şerban Toader: "Cartea despre Tao şi Virtutţile sale", Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999, pag. 147.



80 Ioan Ladea _____________________________________________________

se slujeşte de ivăr, însă [poarta] nu poate fi descuiată... " «sublinierea noastră» 135 . Heshang Gong, cel mai important comentator al lui Laozi, se referă la textul reprodus de noi: "el priceput să lucreze întru Tao, caută rostul lucrurilor în sine, nu păşeşte afară din odaia sa, iată de ce nu lasă urme..." 136. La claustrarea pe care Laozi o recomandă în altă parte137: "Nu păşesc dincolo de pragul casei, [însă] cunosc lumea.", Heshang Gong subliniază şi mai insistent avantajele adunării în sine: "Omul Sfânt nu iese pe poarta [casei sale] pentru a cunoaşte lumea; [el] cunoaşte oamenii prin el însuşi, cunoaşte casele oamenilor cunoscându-şi propria casă, astfel înţelege lumea." Numai Poarta Cerului nu poate fi ferecată, ea se mişcă într`una după cum afirmă glosa: "Poarta Cerului se deschide şi se închide – nu vei putea ajunge [astfel] la [blândeţea] unei femele." 138. Heshang Gong, comentatorul textului lui Lao zi, reia tema preferată a Daoismului, smerenia: "Cel care rânduieşte trupul trebuie să se asemene unei femele: netulburat şi blând; cel care cârmuieşte ţara trebuie să fie precum supuşii, iar nu ca stăpânitorii." Traducătorul139 adaugă la acest comentariu şi un fragment din Scriptura Liniştii: "Supune-te neîntrerupt [rostului lucrurilor] şi fii mereu netulburat: [iată] puritatea şi liniştea nepieritoare.". Deci rostul deschiderilor şi închiderilor trebuie să fie şi el modelator al atitudinii mele. Condiţiei Porţii Cerului îi este dedicat un verset întreg pe care îl reproducem: "Însuşirea văii este nemurirea – aceasta se numeşte «nefiinţă» şi «fiinţă». Poarta către «nefiinţă» şi «fiinţă» se numeşte «obârşia Cerului şi a Pământului». Neîntreruptă, [ea] dă semne că vieţuieşte; mă slujesc de ea fără ca [ea] să ostenească. " 140. Că Valea este VIDUL, este fără îndoială pentru orice comentator al acestei opere. Această mare operă, are – după cum e şi firesc – un început care se referă la Poartă 門: "[Cuvântul] «Tao»

135) Ibidem, pag. 83. 136) Ibidem, pag. 84. 137) Ibidem, pag. 129, versetul XLVII. 138) Ibidem, pag. 43, versetul X. 139) Ibidem, pag. 45. 140) Ibidem, pag. 35, versetul VI.



81 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

141 poate fi rostit, [însă acesta] nu este Tao cel veşnic 142. Numele [său] 143 poate fi numit, [însă acesta] nu este numele veşnic 144.

141) Scriptura Liniştii spune: «Desăvârşitul Tao nu are formă: [el] s-a întrupat în Cer şi în Pământ; desăvârşitul Tao este nepărtinitor: [el] pune în mişcare Soarele şi Luna [deopotrivă]; desăvârşitul Tao nu are nume: [el] hrăneşte «cele zece mii de fiinţe şi lucruri». Eu nu-i cunosc numele – mă străduiesc să-l numesc şi îi spun Tao». Laozi spune în versetul XXV: «Există o materie alcătuită nedesluşit, vieţuind dinaintea Cerului şi a Pământului. [Ea] nu poate fi auzită şi nu are formă, este de sine-stătătoare şi neschimbată; [ea] curge pretutindeni fără a osteni. Poate că este «mama» Pământului; eu nu-i cunosc numele – o voi numi «Tao».» Ceea ce Laozi a

numit în mod convenţional «Tao» 道 reprezintă unitatea indistinctă, nediferenţiată, originea Universului, începutul Cerului şi al Pământului, rădăcina «celor zece mii de fiinţe şi lucruri». «Tao» nu are formă şi înfăţişare, nu are culoare sau miros; «Tao» este omniprezent şi conţine în sine totul, nu creşte şi nici nu descreşte, fiind etern. Aceste atribute ale lui Tao (ubicuitate, veşnicie) fac imposibilă orice suprapunere de ordin lingvistic cu accepţiile unilaterale acordate cuvântului «Tao» în unele opere literale şi filosofice, e.g. «drum, cale» (Cartea poemelor, Shi jing; dicţionarul Shuo wen jie zi) «metodă, artă» (Analele lui Confucius), «regulă, raţiune a lucrurilor» (Cartea schimbărilor, Yi jing; Zhuang zi) ş.a.. Feng Youlan (Istoria filosofiei Chine-ze), consideră că «Tao» exprimat de Lao zi constitue principiul, cauza naşterii Ceru-lui, Pământului şi a «celor zece mii de fiinţe şi lucruri», enumerând unele dintre dintre caracteristicile lui Tao: anterioritate, ciclicitate, veşnicie (versetul XXV), om-niprezenţă (versetul XXXIV), lipsa unei voinţe transcendente, identificarea cu natura însăşi (versetul XXV). 142) "După scindarea Haosului iniţial, yin şi yang se vor separa, Cerul şi Pămân-tul fixându-şi poziţia – această fază a Creaţiei este reprezentată prin simbolul Taiji

(太極 specificaţia noastră); pe Cer apar Soarele, Luna, stelele, norii etc. iar pe Pământ sunt stabilite punctele cardinale, apar munţii, râurile mările etc.; între Cer şi Pământ se nasc vieţuitoarele şi plantele. Toate aceste fiinţe şi lucruri înzestrate cu formă şi înfăţişare vor cunoaşte creşterea şi descreşterea, neputând exista veşnic – ele aparţin lui «[Tao care] poate fi numit»; supuse mereu schimbării, «cele zece mii de fiinţe şi lucruri» nu-l vor desemna pe Tao cel veşnic. Heshang Gong spune: «Tao cel veşnic se află în cultivarea spiritului prin non-acţiune (...)»". 143) " «Numele» indică numirea lui Tao încă nediferenţiat, lipsit de formă sau de înfăţişare. " 144) "Tao începe să se manifeste, dând naştere «celor zece mii de fiinţe şi lucruri».



82 Ioan Ladea _____________________________________________________

Ceea ce nu are nume este începutul Cerului şi al Pământului; ceea ce are nume este obârşia «celor zece mii de fiinţe şi lucruri» 145.

[Deaceea], celce nu are niciodată dorinţe, îl va cuprinde taina, iar cel mereu împovărat de dorinţe îi va zări hotarul [numai].146

Aceste două lucruri au apărut dimpreună, însă au numiri ce se deo-sebesc – le voi numi laolaltă «adânci»147. Mai adânci decât adâncul

Pentru a putea fi deosebite, fiecare din ele capătă nume; întrucât fiinţele şi lucrurile reprezentate prin nume sunt supuse naşterii şi dispariţiei, numele vor avea şi ele, inevitabil, acelaşi destin. Prin urmare, «ceea ce poate fi numit» (infinitatea de fiinţe şi lucruri) nu reprezintă numele veşnic. Heshen Gong arată: «Numele veşnic este plăpând ca un copil care încă nu a început să vorbească, (...); perla strălucitoare se află înluntru scoicii iar jadul minunat ănlăuntrul pietrei – deşi înlăuntru se află strălucire, partea dinafară este aidoma neştiinţei.»" 145) "«Ceea ce nu are nume» - Tao unic şi nediferenţiat, lipsit de formă sau de înfăţişare: Neavând nici formă şi nici înfăţişare, Tao nu poate fi desemnat printr-un nume. Tao este nemanifestat, anterior Cerului şi Pământului, astfel este numit «în-ceputul Cerului şi al Pământului». «Ceea ce are nume» - Cerul şi Pământul, pri-mele lucruri înzestrate cu formă şi cu înfăţişare, iar numele lor sunt, implicit, cele dintâi nume existente. «Cele zece mii de fiinţe şi lucruri» sunt născute din Cer şi din Pământ, astfel acestea din urmă sunt numite «obârşia celor zece mii de fiinţe şi lucruri». Hesheng Gong: «Ceace nu are nume» se numeşte «Tao». Tao nu este în-zestrat cu formă, prin urmare [el] nu poate fi numit. «Ceace are nume» denumeşte [laolaltă] Cerul şi Pământul; [ele] sunt înzestrate cu formă (...). Obârşia «Ce-lor zece mii de fiinţe şi lucruri» este Cerul laolaltă cu Pământul; [ele] cuprind înlă-untru qi, născând «Cele zece mii de fiinţe şi lucruri»." 146) "Lipsa dorinţelor reprezintă starea primordială, dinaintea Creaţiei, puritatea şi liniştea desăvârşite. După ce Creaţia a fost săvârşită, dorinţele vor apărea, stimulate de percepţiile senzoriale. Însă ceea ce urechea şi ochiul pot percepe nu constitue cunoaşterea exhaustivă, ci numai aspectul exterior, brut al materiei. Heshang Gong: «Dacă oamenii pot fi fără încetare lipsiţi de dorinţe, ei vor putea zări atunci zăvorul către Tao. Zăvorul este unul." (sublinierea noastră). 147) "Primul dintre cele două este starea primordială de puritate şi linişte; al doilea lucru înfăţişează dorinţele dobândite în urma Creaţiei. Cu toate că numele celor două este diferit, ambele sunt născute din unitatea nediferenţiată anterioară Creaţiei. Heshang Gong: «Cele două [lucruri] se nu,esc "cel stăpânit de dorinţe" şi "cel lipsit de dorinùe". Cel numit «fără dorinţe» va trăi veşnic; cel numit ‘stăpânit de dorinţe" îşi va pierde viaţa. Cel "adânc" este Cerul. [Lao zi] spune că atât cel stăpânit de dorinţe cât şi cel fără dorinţe capătă deopotrivă qi de la Cer.»"



83 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

[însuşi]: POARTA CĂTRE NOIANUL DE TAINE " (sublinierea noas-tră)148. Nu există «monade» care să nu beneficieze de Porţi! Chinezii antichi-tăţii nu puteau trece cu vederea diferenţa dintre Cer şi Pământ, dar nici nu puteau accepta sustragerea lor de la Marea Unitate care le asambla prin PORŢI!

Dar asta nu e totul. Din dorinţa de a aplica Principiile şi voinţa de a controla trecerile, Chinezii şi mulţi alţi vieţuitori din Antichitate, construiau pentru intrările şi ieşirile din Cetate, Porţi pentru fiecare soi de Obiecte şi mai cu seamă un orar ocult al deschiderii şi închiderii fiecăreia dintre Porţi... Nu mai vorbim de Vămi şi, în treacăt amintim că Laozi 老子, atunci când a trebuit să părăsească Lumea aceasta, a ales trecătoarea spre Soare-Apune şi a lăsat drept Vamă paznicului trecătorii, vestita lui DAO DE JING 道德經, din care am citat toate pasajele de mai sus. Ca peste tot în cultura lor, motivaţiile funcţionează atât în plan simboloc, cât şi în plan utilitar; Glosa povesteşte că un convoi de "răufăcători" (răsculaţi), trebuiau scoşi dintr`o Cetate care nu avea prevăzută o "Poartă a răufăcătorilor", iar aceştia, profi-tând de faptul că în acelaşi moment intra o caravană cu mărfuri (care pline cu saci de făină), răufăcătorii s`au amestecat printre vehicole, au provocat ambuscadă speriind animalele care trăgeau carele şi astfel au scăpat de sub excortă. Pedepsiţi pentru acest incident, nu au fost răufăcători - care au fost lăsaţi să fugă - ci mai marii Cetăţii, care nu prevăzuseră o Poartă a răufăcă-torilor. Exemple de utilitatea omologării în practică a necesităţii folosirii de Spaţii speciale de trecere pentru diversele "materiale", sunt cu duiumul în istorie şi peste tot mesajul este acelaşi: "Trecerile sunt prilejuri de amestec al Lucrurilor care trebuiesc - din interese chiar circumstanţiale - să

148) " «Adânc» se numeşte ceea ce nu are formă sau înfăţişare şi este nemărginit. Ceea ce este mai subtil decât subtilitatea desăvârşită, mai profund decât perfecta profunzime, imposibil de evaluat, se numeşte «mai adânc». Înăuntrul a ceea ce este «adânc» se găseşte cheia Creaţiei, taina «Celor zece mii de transformări.» Fiecare dintre fiinţe şi lucruri îşi are originea aici. Prin urmare «adâncul» semnifică «poarta către noianul de taine» (sublinierea noastră). Heshang Gong: «Dacă îţi părăseşti pasiunile şi îţi alungi dorinţele, păzindu-ţi pacea inimii, aceasta se va numi "a afla poarta către taina lui Tao."» (sublinierea noastră). (În "Cartea despre Tao şi Virtutţile sale" în versiunea lui Şerban Toader, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999, la pagina 21 – cap. 1).



84 Ioan Ladea _____________________________________________________

rămână separate, chiar dacă în principiu ele se găsesc sub cupola Unităţii şi în relaţii de continuitate cu toate obiectele Lumii înconjurătoare." Nu s`a găsit o altă soluţie decât separarea TRECERILOR prin breşe diferite practicate în "ZIDURILE" care despart Lucrurile sau Spaţiile. Şi direcţiile sau sensurile sunt specificate ca diferite şi între ele trebuiesc să existe treceri care să le permită comunicarea. Şi Biblia acceptă repartiţia stânga/ dreapta pe care o propune Daoismul. Am mai spus-o în repetate rânduri, că stânga este Yang şi dreapta Yin, ceeace se verifică în toate încercările149. Solomon îmbogăţeşte Poarta Templului cu doi stâlpi de bronz subliniind prin formă şi nume diferenţele dintre ei: "17. A aşezat stâlpii în partea dinainte a Templului, unul la dreapta şi altul la stânga; a numit pe cel de la dreapta Iachin, şi pe cel de la stânga Boaz." 150 Ioachim înseamnă "El întăreşte", ceeace corespunde Yin-ului, care "femelă" fiind (prin amplasare la dreapta), are substanţa care hrăneşte Yangul, iar Boaz înseamnă "În El este puterea", Yang fiind (prin amplasare), are prin Natura Lui putere 151. 149) Ca şi în primul volum, şi în cel de faţă am socotit în evaluările pe criterii sociale sau biologice ca pe cel mai important loc, cel din stânga, pe motivul că acesta este locul Yangului. Criteriile mistice sau şi doar cele morale, îl desenează ca vrednic de mai multă cinstire pe Locul Yinului după cum afirmă şi Lao zi (în versiunea lui Şerban Toader "Cartea despre Tao şi Virtutţile sale", Editura Ştiinţifi-că, Bucureşti, 1999, la pagina 92, cap. 31): "Locurile norocite preţuiesc [locul din] stânga, iar cele nenorocite preţuiesc [locul din] dreapta; generalul de rang inferior se aşează pe [locul din] dreapta – [aceasta] vrea să spună că se cuvine să mergi la război cu sufletul cernit; [când] sunt ucişi mulţi oameni, se cuvine să4i plângi cu lacrimi amare; ieşind biruitor, [se cuvine] să sfârşeşti cu rânduiala de îngropăciu-ne." Cel care clarifică atitudinile faţă de semnificaţia celor două locuri, este Heshang Gong «sec 1-2 înainte de Iisus Christos» prin comentariul asupra fragmentului re-produs mai sus: "[Locul din] stânga este locul vieţii. Generalul de rang inferior este smerit şi se aşează pe [locul] vieţii, căci nu el rânduieşte luarea vieţilor. Generalul de rang superior este respectat şi se aşează pe [locul din] dreapta; [Lao zi] spune că acesta rânduieşte luarea vieţilor. A preţui [locul din] dreapta înseamnă a-i duce pe oameni la pieire «...» Suveranul luminat preţuieşte virtuţile lui Tao şi nesocoteşte tăria armelor; când este silit să meargă la război, este îndurerat «...», ca la o îngropăciune; [el] ştie că urmaşii se vor sluji de arme fără încetare, iată de ce este îngândurat." (ibid, pag. 94). 150) 2 Cronici, cap. 3. 151) Cu toate că nu deliberăm aici în mod special problema Stângii şi Dreptei, vom strecura observaţia că, în ceeace priveşte considerarea celor două părţi, ea variază



85 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Tema poate fi dezvoltată mult, considerând Porţile ca fenomene Naturale, sau cele făcute de iniţiativa Omului. După cum am mai spus, porţile depind de mărfurile pe care le îngăduie spre trecere. dar şi de natura Porţii: se poate discuta simbolistica atribuită unei Porţi deschise în zid, sau a unei Porţi sau srrâmtori (naturale sau artificiale) pe un curs de apă sau între ţărmurile care mărginesc o strâmtoare în mare. Modul de scriere a semnului Porţii 門 ( ), în măsura în care este considerată ca pictogramă, sugerează o supraveghere "de sus", prin schiţarea a două "loji sau cuiburi". Dar Poarta, de multe ori, este acoperită, având propriul ei "Cer", adică propria ei limită

dela o civilizaţie la alta şi dela o epocă la alta. Vom apela în cazul de faţă spre comparare, la perioada Antichităţii Grece, splendid tratată de către Pierre Vidal-Naquet, în "Vînătorul Negru" (tradusă de Zoe Petre, în editura Eminescu, Bucureşti, 1985, pag. 112 şi urm) din care vom cita fără restricţii: "... societăţile omeneşti au dezvoltat astfel o reprezentare profund asimetrică a spaţiului. Grecia pri,itivă oferă o excelentă ilustrare a acestui fapt (*) care depăşeşte cu mult cadrul antic (*). Astfel la Homer, dreapta e întotdeauna partea forţei active şi a vieţii, stînga – cea a slăbi-ciunii pasive şi a morţii: din dreapta provin influenţele dătătoare de viaţă şi salu-tare, în timp ce din stînga nu provin decît influenţe deprimante şi nocive... Cosmosul nu scapă de această diviziune generală a realului. După tratatul De caelo al lui Aristotel (* , pitagoreii consideră cerul ca fiind un corp care are o parte dreaptă şi una stîngă: «Există unii care pretind că cerul are o parte dreaptă şi una stîngă – mă gîndesc la anumiţi pitagorei, căci lor le aprţine această teorie». Explicînd acest pasaj, în comentariul la De caelo, Simplicius (*) adaugă următoarea lămurire, împrumutată dintr`un tratat pierdut al lui Aristotel: «Pitagoreii numeau bun ce se află la dreapta, în sus, şi înainte, şi rău ce se află la stînga, în jos în spate, aşa cum consemnează Aristotel însuşi în culegerea lui de maxime pitagoreice»: ... Dualismul stîngii şi dreptei, atât de limpede accentuat de pitagorei, impregnează, în fapt, întreaga gîndire greacă în plin secol al V-lea. De exemplu, o tradiţie comună lui Parmenide, Anaxagoras, Empedocle şi unui medic din şcoala hipocratică leagă conceperea băieţilor de partea dreaptă a uterului şi cea a fetelor – de partea stîngă (*). Această credinţă nu de altminteri, izolată la medicii epocii clasice. Astfel se crede că ochiul drept sau sînul drept sînt mai puternice decît cele din stînga (*); că la femeia însărcinată se stabileşte un raport între fătul de sex bărbătesc şi sînul drept (*); că «e primejdios să cauteriezi sau să incizezi la dreapta: într-adevăr, cu cît partea dreaptă e superioară ca forţă, cu atît maladiile de pe această parte sînt superioare ca intensitate» (*)" Există o sumedenie de exemple din alte culturi, asupra cărora poate că vom reveni pe parcursul cărţii atunci când compararea celor două opinii ne va fi utilă.



86 Ioan Ladea _____________________________________________________

superioară. Asta ar putea însemna şi că înafara controlului Omului care a construit Poarta, nu poate interveni nici o trecere, nici măcar venind din Cer 天, căci acel acoperiş nu vine să ofere un adăpost împotriva ploii, locul de sub Poartă nefiind destinat zăbovirii, ci trecerii, care schimbă în orice moment raporturile şi deci nu are nevoie de o protecţie stabilă.

În cele ce vor urma, vom prezenta câteva aplicaţii ale numelui Porţii 門 (MEN), în cazul numelor date punctelor de Acupunctură. Secvenţa (Me-ridianelor din care vom selecţiona Punctele) va fi cea a orarului în care Meridianul este în "plin energetic", aşa că vom începe cu Meridianul Tai Yin de la mână 手太陰, adică Meridianul Plămânului 肺經: P. 2, YUN MEN

雲門 [Ricci 6029, 3426] o traducere care se impune este cea de "POARTA NORILOR" . Pentru un Om în ortostatism şi cu braţele lăsate să atârne pe lângă corp, acesta este punctul cel mai înalt dintre toate cele cara aparţin Meridianului Plămân. În "Wai tai mi yao"152 punctul este recomandat a fi înţepat în "Chaleur de la Vesicule biliaire, vomissement et reflux..." . Or, patologia unui Viscer cavitar (Yang) recomandă acest punct ca fiind angajat întrò patologie care stă sub egida Cerului. Deasemenea, după cum vom vedea mai jos, Plămânul "reprezentat" de către Meridianul Tai Yin de la mână (手太陰), este "Cerul Pământului", aşa că denumirea de "Poartă a norilor" este pe deplin justificată prin trimiterea la nouri. Întrebarea care se poate pune şi care chiar se impune în acest context, este dacă specificaţia de "Poartă" este aici justificată, şi ce anume vrea să exprime exact. Înafară de utilizările terapeutice regionale şi cele la care ne-am referit vrând să eviden-ţiem apartenenţa la Yang, la Cer a punctului, Jia yi jing (甲乙經)153, reco-mandă ca punctul să nu fie înţepat profund154, sau chiar să se evite înţeparea

152) Cf. "Dictionnaire des Points dÀcupuncture" de Gérard Guillaume et Mach Chieu, Guy Trédaniel Éditeur, Paris, 1995, pag. 22 si urm. 153) Ibidem, pag. 24.. 154) "À propos de ce point, on peut lire dans le Jia yi jing que «la puncture ne doit pas être profonde» (si on pique profondément, la puncture peut provoquer des difficultés respiratoires à contre-courant avec impossibilité de sàlimenter). Le Sheng hui fang dit: «Il est possible de faire des moxas mais pas de puncturer.»".



87 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

(Sheng hui fang). Recomandări de acest fel nu sunt foarte frecvente. Ele sunt justificate în cazul în care punctul trebuie "deschis" cu prudenţă, adică demersul asupra punctului trebuie dozat. Desigur că numai o Poartă poate controla cantitativ un aflux prin deschiderea ei, numai concentrând afluxul printr`o Poartă se poate efectua un control atât cantitativ cât şi calitativ. Dar referinţele la Apă, directe sau indirecte, sunt prezente în majoritatea operelor antichităţii: Jia yi jing, Ishimpo, Tang ren, Bian que xin shu, Zhen jiu ju ying, Yi xue ru men, Da cheng, etc.155. Pentru a nu realiza o mişcare neper-misă ("oprimarea" Apei de către Foc), Yi xue ru men, refuză moxa asupra acestui punct156.

I.G. 3 Are drept nume atribuit de către Wai ke da cheng157 "SAN MEN" 三門 [Ricci 4196, 3426] ceeace în traducere poate fi "A TREIA POARTĂ" sau de o manieră neobişnuită astăzi, "trei porţi"158. Avându-se în vedere că numele dat de LING SHU 靈書 este de "SAN JIAN" 三間 [Ricci

4196, 764] care în traducere înseamnă "TREI INTERVALE", în care 間 "JIAN" care înseamnă "interval", se scrie tot cu un semn al "Porţii" care are în el plasat semnul soarelui, putem să considerăm ca valabilă atât prima versiune a traducerii propuse de noi, cât şi pe cea de a doua. Concluzia care se impune este că, atât expresia "interval", cât şi cea "poartă", se referă la "punctul de acupunctură" care, numit XUE 穴 [Ricci 2101], înseamnă în convenţie netehnică "peşteră, grotă, adăpost", înţelesuri neconforme cu etimologia semnului. Acesta, la început a fost creat pentru a ilustra semantic un "atrium", care era un spaţiu acoperit din faţa unei grote de cele mai multe ori artificiale, destinate adăpostirii, o locuinţă primitivă. Acest "atrium" era

Cf. ibidem pag. 24. 155) Cf. ibidem. 156) "Il ne faut pas faire de moxa sur ce point". Cf. ibidem. 157) Cf. Ibidem. 158) Nu putem fi siguri că regulile gramaticale care funcţionează astăzi au fost me-reu respectate, glosele oferind alte înţelesuri, orientate în conformitate cu alte reguli, înlocuite în epoca noastră.



88 Ioan Ladea _____________________________________________________

un spaţiu acoperit şi, ca şi Poarta, servea la trecere, la intrare, deosebindu-se de aceasă Poartă, doar prin faptul că nu intotdeauna putea fi închisă. Fără pereţi laterali, totuşi acoperită, această XUE, avea un statut simbolic ambi-guu, concentrând atât caracteristicile "hutei" – acoperişul - , cât şi ale ale ambianţei - lipsa pereţilor - . "LOC DE TRECERE" zicem noi, adică POARTĂ. Dar "dispozitivul" nu trebuie prevăzut cu piese de închidere, deoarece închiderea şi deschiderea se efectuează automat, punctele de acupunctură nefiind la dispoziţia noastră (afară de cazul în care înţepăm, forţând comanda asupra lor), ele având alte sisteme de control pe care nu le poate acţiona "POARTA VĂMII". Desigur că această imagine poate fi prelucrată şi dezvoltată, până ia forma unui scenariu amplu, ceeace nu reprezintă intenţia noastră. În cazul respectiv, ideia a fost desigur sesizată de către cititor şi, pentru a dovedi posibila diversificare a interpretărilor, vom trece la prezentarea altor nume de puncte care conţin semnul Porţii:

S. 21. LIANG MEN 梁門 Punct pe meridianul Stomacului, 足陽明 Yang Ming de la picior, situat în plin epigastru. Ce Poartă poate fi un astfel de punct în abdomenul superior? Ce poate trecere pe sub bolta şi cu îngăduinţa ei? Ne spune Jia yi jing: "Accumulation de Qi ji avec douleur au niveau des flancs " 159. Deasemenea, Qian jin yao fang: "Accumulation de Qi-ji qi sous le thorax" 160. În Ishimpo, cam acelaşi lucru: "Stagnation de Qi dans la partie inférieure du thorax; ... "161). Yi xue ru men: "Accumulation de Qi-ji au-dessous du thorax et des flancs,... " 162. Mai numim Lei jing tu yi, Tai yi shen zhen 163 etc, etc. În acest caz, prin această Poartă, iese Qi-ul şi cum corpul omului este simbolic asimilabil Pământului, putem spune că mişcarea de trecere este firească, Qi-ul în exces, părăsind Pământul, deci poarta este «specializată», nu numai ca selectivă pentru un anumit trecător, dar şi pentru sensul de trecere.

159) Cf. "Dictionnaire des Points d`Acupuncture" de Gérard Guillaume et Mach Chieu, Guy Trédaniel Éditeur, Paris, 1995, pag. 112. 160) Ibidem. 161) Ibidem. 162) Ibidem. 163) Ibidem.



89 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

S. 27, 大巨 DA JU, cu denumirea secundară 腋門 YE MEN «Poarta axilei». Se pare că această Poartă este făcută să îngăduie degajarea unei senzaţii de balonare. Tensiunea ca senzaţie poate fi dată – e drept – şi de către un fals vid, dar acestă stare nu poate în nici un caz fi rezolvată prin deschiderea unei Porţi prin care nu iese nimica, neavând ce ieşi. Dar cel mai plauzibil fapt este că această Poartă precum şi precedenta, este destinată ieşirii unui supraplin «energetic» . Nu mai listăm sursele citând recomandă-rile lor, ne mărginim să remarcăm modul în care un flux «energetic», ple-când de la un organ sau viscer şi invadând un altul164, se poate rezolva prin înţeparea acestui punct, adică se poate redirija spre o poartă care îi îngăduie degajarea.

S.P. 11, 箕門 JI MEN «Poarta Vânturătorii» Indicaţiile generale date în sursa pe care am folosit-o şi în celelalte cazuri: «Ji men purifie et élimine l`humidité! chaleur, permèabilise et harmonise les voies de lÈau». Aici Poarta funcţionează ca supapă, eliminând "umiditatea". Recomandăm cititorului să observe rolul Porţilor, varietatea de forme pe care le îmbracă funcţiile ei, atât în cazul porţilor făcute de Om cât şi în cazul Porţilor Natu-rale. Iată Apa dirijată de o poartă-stăvilar! În acest moment suntem tentaţi să abandonăm listarea punctelor în al cărui nume este specificată Poarta. Dar exemplul care urmează este atât de ciudat, încât vom rămâne la aceeaşi expunere:

S.P. 12. 衝門 CHONG MEN165 Prima parte a expresiei este tradusă de către Ricci ca: " lieu de passage, grand-route, carrefour. sàvancer droit sur se précipiter sur, faire irruption, se lancer contre, asaillir, heurter, frapper, offenser. " 166. Este cazul frigului să fie eliminat printrò Poartă. Frigul 寒 este, fără îndoială, de apartenenţă Yin, iar Qi-ul 氣 este de natură

164) Xun jing "Ballonement et pléniitude de l`hypogastre, reflux du Qi du Rein vers Cœur" (În ibid, pag 120)

165) 衝 CHONG [Ricci 1294], cu varianta grafică 沖 [Ricci 1286]. 166) Cf. "Dictionnaire des Points dÀcupuncture" de Gérard Guillaume et Mach Chieu, Guy Trédaniel Éditeur, Paris, 1995, pag. 181.



90 Ioan Ladea _____________________________________________________

Yang 陽: Nu că Yangul şi Frigul nu ar putea sta împreună167, dar Frigul 寒 – despre care Chinezii antichităţii ştiau că reprezintă o mişcare entropică a moleculelor mai puţin alertă decât este cazul Căldurii – nu poate fi imaginat ieşind pe o Poartă. Cu toate ăstea, în sursa de care ne folosim în cazul discutării acestor Puncte-Porţi, se scrie în «Jia yi jing»:"Qi de froid avec plenitude abdominale, syndrome dòbstruction-Iong, ...". Iată modalitatea de "a da afară pe o poartă, Frigul" dintrùn Loc anumit: se concentrează întrùn corp, şi acest corp este scos prin Poartă. Iată o aplicaţie a principiului că nu poate exista în niciun Loc, în nici un Timp un Yang fără Yin, sau viceversa. Ca o aplicaţie a Acupuncturii, se poate scoate Frigul din Corpul Omului, scoţându-se Apa care oricum are drept Qi, Frigul. Iată Porţi prin care pot ieşi nu numai Vânturile-energii sau bulgării de Materie, dar şi substanţe încărcate de Qi-uri!

V. 51. 肓門 HUANG MEN sau «Poarta Diafragmului» este în sfârşit o Poartă prin care nu trece nimica. Nu pentru că ar fi închisă, nu pentru că ar fi supusă vreunei restricţii, pur şi simplu pentru că nu are cine să treacă, pentru că în lungul ei nu sunt nici cămări şi nici drumuri. Poate folosi la ceva Poarta asta; poate fi un reper sau un punct de sprijin, însă cu toate că trecerea nu e împiedecată, după cum am mai spus, prin ea nu trece nimeni. Fenomenul nu e unic; am văzut în Ecuador, în junglă, cel puţin două Porţi somptuoase, bine întreţinute, bine păstrate, deşi foarte vechi, neavând acolo nici un rost aparent; deschizătura nu se prelungea cu nici un drum, laturile nu păstrau urmele vreunei legături cu vreun zid sau gard, împrejur pe o mare suprafaţă nu exista nici o clădire. La început am fost convins că mă aflam în faţa unui gest ritual, dar am fost asigurat că nu este aşa. Până la urmă am fost obligat să recunosc în acele porţi, dorinţa de a se consuma orice posibilitate, chiar fără o motivaţie, numai pentru ca golul unei inaugurări posibile să existe. Este şi aceasta o explicaţie, care se aseamănă ca postură cu o «Poartă fără rost» sau fără întrebuinţare sau profit.

R. 21 幽門 sau 上門 YOU MEN sau SHANG MEN. Primul semn al primului nume înseamnă după Ricci " retiré, solitaire, à l`écart, subtil,

167) "Tae Yang a toujours plus de sang que d`énergie" În Huang Di Nei Jing So Wen, în cap. XXIV ("TRAITÉ DE MÉDECINE CHINOISE", vol. I, "LES LIVRES SACRÉS DE MÉDECINE CHINOISE", par Docteur A. Chamfrault et Ung Kang Sam, Éditions Coquemard, Angouleme, 1957, pag. 104.



91 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

profond, sombre, obscur. " Al doilea semn şi în primul şi în al doilea nume, este Poarta. Primul semn al celui de al doilea nume, înseamnă după acelaşi traducător (Ricci): "haut, supérieur, au-dessus de, sur. ". Între primii doi termeni ai ambelor nume există ceva comun; astfel Cerul definit prin atribute este înalt, sus, superior, peste, sumbru, şi rezolvă tensiuni de tipul balonărilor. Nu insistăm; puncte al căror nume să conţină ideograma şi înţelesul "Poartă", există încă multe, noi ne oprim însă aici pentru a nu încărca subiectul.

Disertaţiile asupra Gâtului sunt extrem de utile şi interesante, desvă-luie multe raporturi şi implicaţii, dar tema acestei cărţi cere respectarea unei scheme care să pondereze şi să echilibreze diversele părţi ale expunerii, aşa că vom inaugura prima partiţie a Cerului.

4.1.2. CERUL CERULUI MOTTO: "Tel l`oiseau qui volant haut, ne se perit pas dans les filets." Glosă MOTTO: "Caelum restabat; timeo simulacra deorum." Ovidiu

Atunci când defineşte sectorizarea părţii de sus a corpului care este Capul, pe care l`au atribuit simbolic Cerului, Nei Jing 內經 spune: 上部天兩額之動永168 "Partea de sus a Cerului, (e ocupată de către) ambele

168) Semnele care prezintă textul sunt traduse: 上 [Ricci 4268] SHANG = haut,

supérieur, au-dessus, monter, souverain, etc. 部 [Ricci 4163] BU = avoir jurisdiction sur, administrer, ministère, bureau, office, classe, espèce, partie,

portion, etc. 天 [Ricci 4938] TIAN = firmament, ciel, Dieu, la nature, jour, temps,



92 Ioan Ladea _____________________________________________________

părţi ale frunţii, mişcându-se Veşnic". Am văzut ce "vase" (Meridiane) se află în acea zonă, care pare a fi cea a tâmplei. Considerăm că este necesar să dezvoltăm aici o analiză, deoarece întotdeauna în textele întâlnite de noi discuţia acestui fragment a fost evitată. Nu e vorba de vreun amănunt care poate fi trecut cu vederea, este vorba de chiar CERUL CERULUI reprezen-tat pe o parte din corpul nostru!

Dacă vom lua de bună notaţia Mo (Mai) 脈169 a "vaselor", adică vom considera că specificaţia se referă la un Meridian Curios - cum de altfel ar trebui să o considerăm - atunci "tâmpla" care suportă numele de "CER AL CERULUI", este caracterizată astfel de către Yang Wei Mai 陽維脈, (pe

care noi l`am atribuit - după cum vom vedea în volumele următoare – 巽 "PARFUMATULUI", adică trigramei cunoscută sub numele de Vânt şi care este în familia Cerului Anterior, 巽 "SORA CEA MAI MARE"170. E drept, Richard Wilhelm, consideră trigrama ca fiind în legătură cu "Lemnul", fapt confirmat de către componenţa acestui Mai, ale cărui puncte aparţin în mare

indispensable, imperial, auguste, etc. 兩 [Ricci 3074] LIANG = deux, double,

paire, once «37,301 grammes», etc. 額 [Ricci 1471] E = front, nomber fixe, chiffre

à ne pas dépasser, quota, plafond, etc. 之 [Ricci 806] ZHI = aller à, jusqu'à, lui,

pronom... etc. 動 [Ricci 5358] DONG = se mouvoir, bouger, remuer, mettre en

branle, agiter, commencer, etc. Ricci 永 [5872] YONG = long, durable, perpétuel, éternel.

169) Nu este pentru singura dată când în Nei Jing se utilizează semnul 脈 Mai [Ricci 3542] pentru specificarea unor Meridiane Principale, aşa cum se face mai sus, în textul reprodus de noi, aşa că nu este absolut obligatorie interpretarea "vasului" ca "Meridian Curios"! 170) "Sun, das Sanfte, ist Eindringen, ist der Wind oder das Holz, die älterste Tochter...", "I Ging Das Buch der Wandlungen", Herausgegeben von Richard Wilhelm, Eugen Diederichs Verlag, München 1956, pag. 329.



93 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

număr Meridianului Veziculei Biliare 膽脈. Dacă însă vom considera că acesta poate defini şi un Meridian

Principal, acesta va fi, fără îndoială, Vezicula Biliară 膽! Acest considerent nu trebuie să ne surprindă, deoarece, după cum vom vedea imediat mai jos, "colegul" (deşi Yin) de loje al Veziculei Biliare 膽 (deşi Yang), este tot un Cer (deşi Yin), şi anume Cerul Omului 171. Ştim din primul volum al acestei

171) Discuţiile la care participăm sunt de natură să desluşească "multiplicarea" sau, mai corect exprimat, "diversificarea" reperelor care se instalează polarizând mulţi-mea de fenomene a căror diversitate ne asaltează în număr necesar, dar nu mai mult

decât suficient. Dacă este destul de comod să acceptăm că Marele Unu 太一, atât Unic cât şi Unitar, a găsit cu cale să opereze prin două sensuri pe singura direcţie a Unităţii (acestea toate considerate în limitele logicii formale), şi dacă obligaţi de

puterea realităţii acceptăm că "produsul" celor două sensuri (Yin 陰 şi Yang 陽) în

mare recunoaşte trei domenii obligatoriu distincte, Cerul 天, Pământul 地 şi Omul

人, atunci vom constata că apariţia de clase noi, era necesară. Astfel Pământului i se atribuie, ca animal specific, Omul (animal nepăros), or el ca reprezentant al Pământului nu va putea opera pe Pământ independent de Pământ ca clasă. Se cere ca Omul să (mai) aparţină (şi) altei categorii în cazul de faţă Vieţii adică Lemnului, pentru a putea fi clasificator alături de Pământ. Aici, noi operăm anticipativ, fiind în faza în care am identificat trei repere, pe care le definim cu ajutorul altor repere care vor apărea mai târziu. şi aceasta nu doar simbolic. Suntem în faza în care Stăpânitorul Sudului (Yangul), împreună cu Stăpânitorul Nordului Yinul, se strădu-

iesc să organizeze Haosul 混沌 primordial, aplicându'i "zilnic" câte o gaură, după modelul Omului, care nu exista încă sub formă de fiinţă. El, Omul va fi reprezentat pe Pământ (vezi imediat mai jos) de către Inima care încă nu exista! La fel şi în cazul discutat de noi, cele trei părţi sunt reprezentate de către "Meridianele" - "simboluri" ale unor Organe sau Viscere care încă nu există, adică pe care încă nu

le-am descris (ele există "de facto" reprezentate de către cele Ba Gua 八卦). Proble-ma referirii la un Om care nu există, prin faptul că îl luăm ca model, a fost mereu evitată până acum, considerând că oportunitatea nu s'a ivit în plinătatea ei, că nu este cazul să întrerupem cursul expunerii curente, şi mereu amânată, chestiunea se impune cu termen stringent, aşa că: TOTUL A FOST FACUT PRIN CON-STRÂNGEREA MATERIEI INFORME SĂ INTRE ÎNTR'O MATRICE. Forţa



94 Ioan Ladea _____________________________________________________

cărţi, că Lemnul 木 sau Pomul, este o emblemă simbolizând Viaţa, 生命 şi nu ni se pare deplasat ca Viaţa să fie "Cerul Cerului", deoarece această Viaţă, locuieşte în cea mai Yang 陽 Loje. Apoi, în textul citat din Neijing,

apare ca o specificaţie ideograma Dong 動 [Ricci 5358], ceea ce ne obligă să acceptăm că e vorba DE CEA MAI "MIŞCĂTOARE" Loje şi anume de Loja Lemnului, care are ca energie Vântul 風, care NU EXISTĂ DECÂT ÎN

MIŞCARE 活動. Acoperită doar de Cerul propriu zis (Omul fiind situat

între Cer şi Pământ172, iar Viaţa 自然 sau mai bine 天然 este dezideratul

aceasta - pentru Chinezi - nu a venit dinafara sistemului, golul MATRICEI a chemat

materia. Sigiliul 封 avea pentru Chinezii Antichităţii o importanţă simbolică de prim ordin! Poate asta a facilitat şi apariţia tiparului. Deci, totul a fost făcut prin matrice! Pentru a nu crea un hiatus mare în desfăşurarea secvenţială a cărţii, nu vom îngrămădi o cantitate mare de date, care de fapt stau la îndemâna oricui, ci vom apela la un citat complet lămuritor, reproducând o notă întreagă din Yuan Ke, cu toate textele pe care le comportă: "În Cercetarea imperială a anilor Taiping, este citată cartea Shihan Shenwu: «Lîngă Leice a apărut urma unui picior de urias. Huaxu a păşit pe ea şi l-a născut pe Fuxi». Huaxu nu trebuie interpretat ca numele acestei femei, ci ca denumire geografică sau nume gentilic. Bunăoară pe soţia lui Yu o chema Tushanshi, după locul în care traia: muntele Tushan. În Însemnări despre evenimente uitate (Shiyiji - potrivit tradiţiei este atribuită lui Wang Jia - aproximativ sec. IV e.n., dar în realitate această carte a fost contrafăcută de Xiao Qi - aprox sec VI e.n.), se spune deasemenea: «Există insula Huaxu pe care hoinăreşte Mama-nemuritoare». Legenda despre această insulă şi povestirea din tratatul Leizi despre Tara neamului Huaxu sînt evident legate între ele." (Op. cit, pag 365, nota 46) Deci, ÎN URMA-MATRICE A PAŞIT NU UN OM, CI UN NEAM SAU O REGIUNE GEOGRAFICĂ, SAU UN PĂMÂNT... Matricea e socotită în glose şi ca destin. Deci chipul Omului era în matrice, în gândul lui Dumnezeu, înainte de a se ivi Omul, şi putea fi folosit ca model, ca termen de comparaţie, precum găurile făcute lui Hundun, după chipul Omului. 172) Dedesubtul acestei "plase", alcătuită din Meridianul Veziculei Biliare, se

găseşte Creierul, care depinde de Splină-Pancreas 脾, Organul care aparţine Lojii

Pământ 土. De fapt şi în secvenţa care înşiruie etajele simbolice, sub acest Cer 天,



95 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

se găseşte Pământul 土 despre care urmează să vorbim, Omul fiind plasat între Cer

şi Pământ abia după ce va fi creat, secvenţa Genezei 生 în cazul de faţă fiind clară: Cer, Pământ, Om. Ceea ce trebuie mereu amintit, este faptul că după ce a evoluat pe locul trei în secvenţa genezei, Omul va fi plasat neapărat între Cer şi Pământ (această stare, de Cer şi Pământ - fără Om, ne îndreptăteşte să considerăm că "Cerul

Anterior" 先天, adică Universul genetic, a fost deosebit de "Cerul Posterior" 後天, fie chiar şi numai prin absenta din ansamblu a Omului, fapt care ni se pare îndreptăţit, datorită lipsei dintr'o tripletă esenţială, a (unui reper egal în rang cu celelalte două), excepţie făcând secvenţa care înregistrează împărţirea generală:

Capul – Cer 頭-天, Toracele – Pământ 胸部-地, Abdomenul - Om 腹-人; această stare se pare că semnalează simbolic faptul că domeniul stăpânit de Om, este "un infern": "Suflete nu coborî în Capitala întunericului; [acolo] Tubo (Un nobil al Imperiului subpământean n.n.) se încovoaie în feluri o mie" (Qu Yuan, Invocarea sufletului (Zhaohun). Comentariul lui Wang Yi «Tubo este unul din principii lui

Hotu» " Cf. Yuan Ke op. cit. pag. 395, nota 31). 后土 Hotu (La Terre Souveraine) este "cârmuitorul Capitalei întunericului", a Lumii subpământene, care metaforic poate fi asimilată Lumii stăpânite de Om. Referitor la Cap, între Cerul Cerului reprezentat după părerea noastră de către Vezicula Biliară, şi Creier, care se află sub

dependenta Splinei-Pancreas 脾 , adică e destinat prin raţiune să rezolve treburile Lumii (de pe Pământ), se găseşte Osul tigvei, care este sub dependenta Rinichiului, care după cum vom vedea câteva capitole mai jos, reprezintă simbolic Omul. Dacă ţinem cont de ce am afirmat mai sus şi anume că Omul prin atitudinea sa voluntară şi artificială (iniţiativa Omului este de cele mai multe ori în desacord cu desfăşurarea Naturii) alterează relaţia Cer - Pământ, atunci ni se pare legitimă relatarea care urmează: un fapt preistoric, care credem că vine să completeze acest model, cu toate că distanţa care îl separă ca zonă geografică şi Timpul care ne concentrează atenţia, este imens. (Nu întotdeauna este legitimă doar o legătură deterministă sau de difuziune. Pot fi identificate şi similitudini care nu au comun altceva decât conturul simbolic). Este vorba despre imensul cimitir de la Paracas, care adăposteşte o mare mulţime de mumii extrem de bine conservate. "Mumiile găsite pe peninsulă aparţineau exclusiv unor bărbaţi maturi, împodobiţi cu superbe mantos-uri, pânze colorate din bumbac. Acestor persoane, evident de rang înalt ... ("Pietrele din deşertul Ica" Cornelia Petratu, Bernard Roidinger, Ed. Saeculum, Bucureşti, 1996, pag. 136) ... aproape tuturor li s'au găsit trepanaţii craniene, făcute încă în viaţă"; textul lămureşte câteva pagini mai jos: "Trepanaţia - făcută în direcţia frunţii, în regiunea occipitală sau lateral - are în general o formă rotundă, dar şi triunghiulară sau dreptunghiulară. Toate au fost executate pe pacienţi vii. Câteo-dată s-au găsit până la patru trepanaţii pe un singur craniu..." (ibid., pag. 144).



96 Ioan Ladea _____________________________________________________

esenţial al oricărei fiinţe. În religia Creştină, Pavel face specificaţia cu privire la Capul femeii, care trebuie acoperit în timpul rugăciunii173, iar femeia a fost deosebită anatomo-fiziologic faţă de bărbat, tocmai din motive de reproducere, iar aceasta se face întrùn loc ascuns, tainic, din motive de protecţie. Embrionul (胚, sau mai bine 胎) nu este expus oricărei inciden-ţe174, el se bucură de cea mai mare grija, fiind apărat cu cea mai eficace forţă, şi în primul rând ascuns175.

Sunt cunoscute radiaţiile vizibile care apar în jurul Capului sfinţilor,

Textul cărţii din care am extras citatul abundă în supoziţii referitoare la motivaţiile acestor trepanaţii, de la manevre medicale, până la tehnici rituale, dar nu asta ne interesează acum pe noi, ci cum ar putea fi considerate aceste găuri obţinute prin eliminarea tesutului osos, care reprezintă, după cum am spus mai sus, Omul: credem că înţelesul care se impune este înlăturarea Omului în defect, din calea comunicării Cer - Pământ, stringent necesară pentru menţinerea unei stări de "normalitate" în

自然 Natură. Şi încă o remarcă: astfel de trepanaţii sàu mai găsit în multe locuri pe glob, inclusiv în Europa. 173) În 1 Corinteni, cap. 11: "3. Dar vreau să ştiţi că Christos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii, şi că Dumnezeu este Capul lui Christos. / 4. Orice bărbat care se roagă sau prooroceşte cu Capul acoperit îţi necinsteşte Capul său. / Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau prooroceşte cu capul desvălit, îţi necinsteşte capul ei, pentru că este ca una care ar fi rasă. / 6. Dacă o femeie nu se învăleşte, să se şi tundă! Iar dacă este ruşine pentru o femeie să fie tunsă ori rasă, să se învălească. / 7. Bărbatul nu este dator să'şi acopere Capul, pentru că el este chipul şi slava lui Dumnezeu, pe când femeia este slava bărbatului..." 174) "...când am fost făcut într'un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului" Psalmul 139, versetul 15. 175) Pentru menajarea procreerii, şi femeile erau ascunse, fapt specificat şi în volumul precedent. De fapt, acest gest este in firea lucrurilor, femeia fiind Yin, iar Yinul este adunat, interior, ascuns, el ocupând partea internă a oricarui corp, Yangului rămânânduì suprafaţa. Femeile se acundeau în mod curent: "La sixième année (593 - înainte de Iisus Christos n.n. - ), au printemps (le duc de) Tsin envoya Kì Kò en mission dans (le pays de) TSì; (le duc de) Tsì fit cacher des femmes (nota: parmi ces femmes êtait la propre mère du duc de Tsì.) pour quèlles pussent le voir;..." (În "Les MÉMOIRES HISTORIQUES DE SE-MA TSÌEN", trad. de Édouard Chavannes, vol. IV, Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, pag. 64.).



97 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

martirilor, celor evoluaţi în practicile mistice, reproduse în iconografia Creş-tină, în cea buddhistă, precum şi în reprezentările mai vechi (rupestre), feno-mene care nu pot fi contestate de către ştiinţele moderne, deoarece şi aceste ştiinţe au identificat - e drept, în câmpuri de înaltă frecvenţă şi tensiune - emanaţii vizibile, ceea ce le face să nu poată infirma apariţia acestor imagini chiar în absenţa mai sus amintitelor câmpuri, deoarece acea aură există chiar nepusă în evidenţă adică în condiţii obişnuite. Acest fapt este menţionat în textele vechi, atunci când se vorbeşte despre planeta Jupiter (vezi vol. I, cap. "Loja Lemn"), care emite mai multă căldură decât primeşte de la Soare, con-siderându-se aceasta ca o caracteristică a Vieţii (Jupiter, amintim, este Plane-ta Lojii Lemn, a Vieţii), exprimată mai ales acolo unde există o aglomeraţie de puncte ale simbolului Yang 陽 al Vieţii 生命, Vezicula Biliară 膽.

Istoria Biblică, vorbeşte despre un Paradis extrem de populat cu o vegetaţie luxuriantă, lipsit de floră sau faună agresivă, scutit de fenomenul morţii, care în mijloc avea un izvor din care curgeau patru braţe...Nu poate fi exclusă asocierea simbolică a punctului central al ţestei BAIHUI 白會 [Ricci 3758, 2254] cu acest izvor, mărginit de către meridianele Vezicii Uri-nare, reprezentanta Apei, iar părul poate deasemenea cu uşurinţă fi asociat - tot în plan simbolic - vegetaţiei (vezi vol. I, cap. "Lemnul"). Dat fiind faptul că noţiunea de jertfă este asociată celei de Viaţă, părul şi unghiile erau obiecte de sacrificiu: Tang-învingătorul 唐, îşi oferă ca jertfă pentru fericirea poporului, unghiile şi pletele, iar Gangqiong şi nevasta lui, se jertfesc simbolic aruncându`şi în foc unghiile şi părul pentru a reuşi să confecţioneze arme din Metal! Relaţiiile "Lemnului" 木 cu "Metalul" 金 (Cheng 懲, Ke

剋 şi Wu 惡) sunt pe larg expuse în primul volum al acestei cărţi şi vom mai

reveni asupra lor. Faptul că la bătrâneţe părul ia culoarea Metalului 金,

Albul 白, este încă o atestare a dominaţiei Metalului 金, asupra Lemnului

木. Dar asocierea părului 毛 cu Cerul 天 se făcea şi la vechii Egypteni. Berenice, "sora şi soţia" lui Ptolomeu, şi-a consacrat părul întoarcerii victorioase a soţului său din război şi l`a depus în templul zeiţei Venus Zephyrita, de unde acest splendid păr, s`a ridicat la Cer, transformându-se



98 Ioan Ladea _____________________________________________________

într`o constelaţie176 care îi poartă şi astăzi numele. De fapt, pieptănătura şi în general limbajul plastic al părului în iconografia Egypteană, este aproape unicul mod de clasificare a zeităţilor. Si nu trebuie să uităm că dacă faptul că o statuie care reprezenta un zeu avea trupul de leu sau om, aceasta nu modifica prea mult conţinutul mesajului simbolic care se referea la acel zeu, prezentarea capului fiind definitorie. Acesta putea fi antropomorf sau zoomorf, necunoscându-se reprezentări ieşite din sfera biologicului cum ar fi cele geometrice, deşi tendinţa de stilizare a plasticii egyptiene este evidentă.

Yuan Ke, ne povesteşte: "Ma Xiu (1620 - 1673), în Interpretarea istoriei (Yi Shi) cap. I citează lucrarea Wuyun linianji de Xu Zheng: «Primul născut Pangu s-a preschimbat după moarte: răsuflarea lui s-a făcut vînt şi nor, glasul i s-a prefăcut în tunet, ochiul stîng s-a făcut soare, ochiul drept s-a făcut lună, mîinile, picioarele şi şira spinării s-au preschimbat în cele patru hotare ale lumii şi cei cinci munţi vestiţi; sîngele i s-a preschimbat în rîuri, din tendoanele şi venele sale s-au ivit drumuri pe pămînt; din carnea lui s-au alcătuit Tarinile, Părul şi mustăţile i s-au prefăcut în stele, iar din părul de pe corp s-au născut ierburile şi copacii; din dinţi şi din oase au ieşit la iveală aurul şi jadul; sămînţa şi măduva oaselor i s-au preschimbat în mărgăritare, iar sudoarea de pe trup - în ploaie şi rouă".177 Sigur că traducerea din planul simbolic în cel concret justifică metaforele, dar nu e locul aici să traducem toate posibilele corespondenţe; ne vom opri doar la Părul Capului care s`a preschimbat în stele, ceea ce ne va folosi mai departe, atunci când vom încerca să definim natura Cerului Cerului.

Ceea ce trebuie neapărat observat este faptul că, pentru a înţelege

176) "Cette Bérenice est une des reines les plus célèbres parmi celles de l'Egypte: la poèsie l'a célèbrée et nous a transmis son nom environné de gloire. Ce fut cette Bérénice qui voua sa belle chevelure pour l'heureux retour du roi son époux, qui faisait la guerre en Asie, et pour l'entière conquête de cette vaste contrée. Cette chevelure fut déposée dans le temple de Vénus Zéphyrite: elle en fut enlevée, et le genie de la poésie proclama, sur la fois de l'astronome Conon de Samos, qu'elle avait été ravie au firmament pour y briller parmi les étoiles, ou elle forme encore, auprès de la constellation du Lion, celle qu'on nomme plus communément la Gerbe, et aussi de son véritable nom de chevelure de Bérénice. Callimaque, poete grec de Cyrène, avait chanté cette fiction; il ne nous reste de son ouvrage que l'imitation latine de Catule." În "ÉGYPTE ANCIENNE", Champollion-Figeac, Tiquetonne Éditions, Paris, 1989, pag. 515 a. 177) Yuan Ke, op. cit. pag. 362, nota 24.



99 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

bine panoramicul care, din neputinţa de a fi prezentat global, este intins dis-cursiv, trebuie în orice punct să ne referim la secvenţa genezei şi anume: 水

Apa 1, 火 Focul 2, 金 Metalul 3... Cu alte cuvinte, "apariţia" Metalului in înşiruirea simbolică a genezei se face prin "delimitarea" de "rest". Să dezvol-tăm explicativ ultimele fraze: Prezenţa Apei in câmpul preocupărilor noastre implica prezenţa "energiei" ei, adică Frigul 冷. Apa 水 în aceste condiţii de temperatură, îşi va manifesta puterea de autostructurare, îşi va desfăşura multitudinea de forme pe care le ia când se gaseşte în starea de agregare solidă. Aceste forme nu permit existenţa concomitentă a altor forme, apar-ţinând unui alt plan, mai ales că acest plan despre care vorbim, cel al Vieţii, este mult mai apropiat de Cer, de Yang, adică recunoaşte un sistem de a`şi manifesta "formele" nu morfologic, ci in mişcare, adică de a inlocui un cerc cu un steriotip al unei mişcări, să zicem geneza unui cerc, sau un cerc în mişcare. Se înlocuieşte deci pe planul pe care (deocamdată) nu îl permite Apa ingheţată, adică planul Vieţii, Forma nemişcată, cu mişcarea, după cum vom vedea, programată. Repetăm: forma statică (gheaţa), şi pe planul imediat superior, Forma dinamică (Viaţa). Dar pentru ca Apa să rămână în joc şi să permită şi antrenarea intrùn alt sistem de Forme, adică cele ale Vietii, cele Dinamice, trebuie ca acea coeziune care o structurează in cristale, să fie înlăturată, adică acestei Ape, să i se ia "energia" 氣 care este

"FRIGUL" 冷. Asta se poate face prin înlocuirea Frigului cu "energia"

Focului 火 adică prin Căldură 熱. Din aceste două, Apă şi Foc, sau Apa incălzită, se va naşte Viaţa, care se delimitează de "restul Lumii". Acest rest al Lumii va fi ce nà luat Viaţa, adică Neviaţa rămasă după ce Viaţa sà retras, anorganicul grupat sub numele de Metal, care are ca proprietate esenţială faptul că nu conţine Apă, căreia în modelul Lumii, i sà dedicat şi o Loje. Caracteristica fundamentala a acestei Loji, este – după cum am spus imediat mai sus - lipsa totala a Apei, sau mai bine zis activitatea de scoatere a Apei; aceasta a fost captată parţial de către Loja Lemnului sau Loja Vieţii care o.acaparează, o implică în structura ei, târându-o par`că forţat şi înghesuindò în sine încă din perioada Genezei, Loja Apei şi a Focului, delimitandu-se de Loja Metalului şi de cea a Pământului, numai că pe cea din urmă o va mai folosi, deoarece aceasta are rezerve de Apă, pe când pe cea a Metalului o va ignora. Sau va încerca să o ignore, deoarece acel Metal



100 Ioan Ladea _____________________________________________________

金 se va sprijini pe Lemn 木, se va folosi de ciclul KE 剋 şi CHENG 懲, Lemnului nemai rămânânduì altceva decât să se foloseasca de relatia de dispreţ WU 惡. Agresată sau nu, Loja Lemn 木行 are pe de o parte mai mulţi aliaţi, implicaţi în istoria şi desfăşurarea existenţei ei, pe de alta, ea este cea care a oferit o Loje Metalului, delimitându-se de el. Şi, în sfârşit, Loja Lemnului este stăpâna Pământului 土, care Pământ pe toate le susţine, pe toate le adună, conţinând şi Metalul. Am putea spune ca Loja Lemn, este stăpână a tot ce se găseşte pe Pământ, fiind stăpâna Pământului. Acest fapt va ieşi efectiv în evidenţă, atunci când vom vedea cum se proiectează aceasta structurare asupra Corpului Omenesc. Dar deocamdata, considerând aplica-rea raporturilor sub incidenţă nesimbolică, să vedem cum verificau Anticii valabilitatea universală a modelului lor. Oricum, Metalul sub forma lui folosibilă se fabrica numai cu ajutorul Focului, care la rândul lui, nu numai că folosea materialul de combustie Lemnul, trebuia stimulat cu ajutorul "energiei" Lemnului, adică Vântul, respectându-se ciclul SHENG 生. Focul

火 intràdevar "domină" Metalul 金, dar acum vedem că pentru a`l modela,

are nevoie şi de ajutorul Vântului 風. Nu este acest Vânt o forţă a Naturii. El este un Vănt facut de Om, în foalele fierarului, care operează sub mecanismele simbolice ale alternanţei Yin/Yang 陰/陽, sau Plin/Vid 充/無,

având drept scop exercitarea de către Om a caracteristicii suflului QI 氣. E nevoie de intervenţia Vieţii: "Le Roi Helü de Wu demanda á Gan Jiang de forger deux grandes épées. Gan Jiang était natif de Wu. Il avait eu le même maître quÒu Yezi 178 et ensemble ils avaient su confectionner bien des lames. Aupravant (le roi de) Yue était venu offrir trois lames á Helü qui les avait trouvées admirables. Il avait demandé á son armurier dèn forger deux

178) "Le roi Helü est un souverain célèbre de l`époque Chunqiu. Ou Yezi est un autre maître-forgeron (ye signifie «forger»); certains pensent quìl fut peut-être le vrai maître de Gan Jiang. Comme là montré M. Granet (1959, p. 500-501), il sàgit dùn mythe fort ancien né dans la corporation des fondeurs. La plus ancienne mention livresque de la fonte du ferest celle du Zuozuhuan, Zhaogong, 29 (trad, S. Couvreur, III, p. 456) en - 512. A cette époque, il est avant tout réservé aux armes; mais ses premières traces archéologique datent du XIV-e siécle".



101 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

autres; lùne sàppellait Gan Jiang, làutre Mo Xie. Mo xie était la femme de Gan Jiang" 179.

Pour fabriquer ses épées, Gan Jiang recueillit le fer le plus pur sur les monts des cinq horizons, la fine fleur du métal des six directions. Il scrutait le ciel, examinait la terre, (attendant que) le yin et le yang brillent dùn même éclat, que tous les esprits sàpprochent pour lòbserver. Mais des souffles descendirent du ciel et le fer pur ne put être fondu ni se liquéfier. Gan Jiang n`y comprenait plus rien. Mo Xie lui demanda:

«Ta renommé en matiére de forgeage des épées est parvenue jusquàu roi. Voilá trois mois quìl tà commandé dèn fabriquer et tu nès toujour arrivé á rien. Quelle en est la raison?

- Je nèn connais pas la cause, répondait Gan Jiang. - Cèst que la métamorphose dùne mathière divine nécesite un être

humain pour sàccomplir. Or, á present, tu tentes de fabriquer des épées, mais tu nòbtiens rien. Si tu essayais dùtiliser une personne, n`y arriverais pas mieux 180.

Un jour que mon maître fondait sans succés un minerai de fer, il pénétra avec sa femme au beau milieu de la fournaise et il réussait lòpération. Des tous temps, on est allé dans les montagnes pour fondre les métaux; il fallait alors se vétir de chanvre et de jonc avantdòser fondre le métal dans la montagne 181. Aujourd`hui, je nòbtiens aucune transformation

179) "On voit quìl y a confusion entre les noms des épées et ceux des fondeurs qui sont, selon le voeu du roi, mari et femme. Cèst que la fonte du métal nécessite lùnion des deux principes mâle et femelle, du feu et de lèau, On va voir que lòpération suppose la présence des ésprits, l`harmonie du yin et du yang. La fonction était vrai semblablement associée á un pouvoir magique et peut-être politique (nombre des souverains mythiques furent des fondeurs, tels Yu le Grand ou son fils Qi...) ". 180) "Noter lèxpression shen wu «être spirituel, matiére /vivante/ divine» appli-quée au métal. On sous-entend ici quìl quìl sàgit du sacrifice dùne personne. Plus bas, il est question dùne «espece (catégorie) de fer» indéterminée et de fourneau á fonte. Le fourneau est le lieu ardent dans lequel sòpére, chez les tao-ïstes, la transmutation du cinabre (t.85 n. 2) ". 181) "Les vêtements et le bonnet de chanvre, ainsi que les chaussures de jonc, étaient portés pendant le deuil. Ceci suposse non seulement une mort sacrificielle, mais lìmmolation dùne personne de la famille du fondeur, voire du fondeur lui-même. Y avait-il donc un rite sanglant initiatoire á lòrigine de son pouvoir?"



102 Ioan Ladea _____________________________________________________

dans la tentative de forge des épées. Ne sommes-nous pas dans une situation semblable? demanda Gan Jiang.

- Ton maître savait quìl fallait fondre un corps pour obtenir un tel résultat, lui répondit Mo Xue. En quoi y verrais-je une objection?»

Alors, Gan Jiang et sa femme se coupérent les cheveux et se rognérent les ongles 182. Ils les jetérent dans le fourneau pendant que trois cents garçons et filles actionnaient le soufflet de la forge audessus des braises. Ainsi le fer se liquefia et lòn put forger les épées. La mâle fut appe-lée «Gan Jiang» et la femelle Mo Xie..." 183

După cum se vede, ordinul Căldurii 熱, sau Focului 火, nu sunt sufi-ciente să determine Metalul să se topească. Acest fapt e de mare importanţă şi va trebui să zăbovim asupra lui, deoarece ne va fi de mare folos atunci când vom elabora o strategie terapeutică prin înţepare, deoarece şi în acest caz vom avea de-a face cu Meridiane, cum ar fi cel al Metalului, Focului sau Lemnului . Este clar că pentru a obţine o unealtă din Fier, nu trebuie ca acesta să fie topit dacă procedeul nu este cel de turnare. Şi in cazul nostru, metoda de lucru, era forjarea, adică prelucrarea Fierului la cald, prin lovituri de ciocan. Şi atunci de ce se mai cerea topirea lui? Pentru-că, in cazul de faţă, era vorba de prelucrarea minereului de Fer, pentru izolarea lui din

182) "Pars pro toto; comparer t. 60 n. 3. Selon les textes, la femme de Gan Jiang est simplement heureuse de pouvoir participer á la fonte (note de Bowu zhi chap. 6, paragraph 229, p. 75) ou bien elle est une victime sacrificielle á part entiére (Wudi ji in Gujin yishi, vol 18 p. 4 b). Selon Huainan zi, chap 17, p. 3 a, et dàutres ouvragespostèrieurs , cette épée avait la force de couper des pierres muraliéres, voire du jade.

Il existe de nombreuses versions de cette histoire dont celle du Sou shen ji, chap. 11, paragraph 226, p. 128-129, dans lequel Gan Jiang vit á Chu et met trois ans á fabriquer ses épées. Le roi, furieux de nàvoir que l`épée femelle, fait tuer le forgeron. Cèst le fils de Mo xie qui venge son pére en faissant assassiner le souve-rain par un voyageur. Voir encore Shiyi ji, chap 10, p. 3 b (les épées sont forgées á partir des vésicules biliares et des reins ferreux de deux lapins blanc et jaune dépecés á la chasse (le blanc et le jaune sont les couleurs de làlchimie); lùne dèlles chanta et vola, ou Yuejue shu chap. 11, p. 2... et dàutres variantes encore dans le Taiping yulan, chap. 343, p. 1704 et s. "

183) În "Wu Yue chunqiu" chap. 4, p.1b-2a, cf. "Anthologie des mythes et légendes de la Chine ancienne" par Rémi Mathieu, Gallimard, Paris, 1973, pag. 209.



103 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

amestecul cu Pământul, rezultând pe de o parte zgura 礦渣, care se va putea

asimila Pământului 土 (în majoritate silicaţi), iar aceasta va putea asimila

Apa 水 pentru a avea Qi-ul 氣 necesar îndeplinirii însărcinării pe care acest Pământ îl are şi anume să suporte Viaţa şi, pe de alta, Metalul pur, care să aibă "calitatea" de a rămâne fără Apă, adică de a realiza un hotar al Vieţii prin Neviaţă. Întràdevăr, în ciclul fundamental al genezei avem, după cum am mai spus, 水 Apa 1, 火 Focul 2, 木 Lemnul 3 şi, în consecinţă, 金 Metalul 4. Dar acest Metal omoară. Pe cine, dacă nu sà produs nici un ciclu al derulării obişnuite Cerului Posterior? E nevoie ca Metalul să DEVINĂ complet, să`şi intre în rol, dupa primul ciclu, dupa ce are ce omorâ, deoarece Metalul este TOAMNĂ şi nu un ucigaş de plăcere. El trebuie să rânduiască rosturile uscării seminţelor, a golirii de Apă a trunchiurilor arborilor pentru a nu plesni de ger in timpul Iernii care "bate la uşe" şi multe altele. Deci, în acest context, trebuie ca prezenţa Lemnului să fie semnalatâ intrùn fel oarecare. Iată Metalul Stăpânul Lemnului, dependent de "Servitorul" lui.

Vom mai oferi un exemplu din cu totul alt spaţiu al literaturii antice, citat de acelaşi autor, care pe lângă că dublează înţelesul textului expus mai sus, îi nuanţează mesajul: "Jadis, Tang vainquit le (dernier des ) Xia et gouverna le monde sous le ciel. Pendant cinq ans, ce ciel fut désespérément sec; on ne récolta absolument rien. Alors Tang alla en personne prier dans la forêt des Műriers 184. Il déclara:

184) "Le régne de Tang eut egalement pour particularité de voir se manifester un étrange serpent nomé weiyi ou weituo (glose du Shanhai jing chap 2, p. 1 b). Selon le Zhushu jinian, chap. 1 p. 11 a, cette calamité se déclara la 19-e année de son régne, «Le roi alla á Sanglin prier pour la pluie» au cours de sa 24-e année de pouvoir. Sur Sanglinla forêt des Műriers, lieu-saint de l`État de Song, cf. t. 24 n. 3 et t 48 n. 2. Cette forét se trouvait sur une montagne, laquelle, comme on le sait, a la possibilité de déclencher la pluie en arrétant les nuages. Le lieu de sacrifice devait se situer á lòrée du bois (ou «au pied» dàprés une variante dèncyclopedie) selon le maître de Huainan, ou bien sur làutel du dieu du sol. Pour plusieurs ouvrages, Tang sàccusa de cinq (ou six) fautes comme semble en témoigner la priére quòn va lire. La longuer de la sécheresse varie selon les auteures: elle est de sept ans dans Shouyuan, chap. I p. 9 a, le Guanzi chap. 22 paragraph 75, p. 12 a, le Huainan zi chap. 9, p. 4 a (in Wenxuan chap. 54, p.p. 28 a; variante; neuf ans dans le Chuxue zi chap. 2, p. 25, qui cite aussi ce paragraphe), le Xunzi, chap. 10, p. 133, le Zhuangzi, chap. 17, p. 598, le Sou shen ji, chap 8, paragraphe 228, p. 110, le



104 Ioan Ladea _____________________________________________________

«Si moi, l`homme unique, jài commis quelque faite, que (la punition céleste) nàteigne pas le peuple. Si cèst le peuple qui a commis des fautes, que (la punition ne tombe que) sur moi. Que mon manque de perspicacité nòccasionne pas des souffrances á la vie de la population par la volonté de lèmpereur dÈn-haut, des revenants ou des esprits 185».

Puis, il coupa ses cheveux et lima (les ongles de) ses mains afin de

Diwang shiji, chap. 3, p. 64 (dans le Taiping yulan, chap. 83, p. 517, trad. A. Forke, II, p.16), le Lunheng, chap. 5, p. 79, deux gloses du Wenxuan, chap 42, p. 34 a, et chap 53, p. 2 b, une autre du Zuozhuan, Xianggong, 10, paragrape 2, p. 997, mais de cinq ans ans seulement dans le Mozi, chap. 1, paragraphe 5, p. 43, une leçon du Lunheng, loc cit. Et le Zhushu jinian, loc cit, (aucune mention de durée dans le Huainan zi, chap. 19, p. 19, p. 2 b ou dans la glose de Xu Shen ( dans le Chuxue ji, chap 2, p. 24), il est possible que Tang ait aussi confectionné un dragon dàrgile, car les dragons sont réputés amener la pluie. Enfin, Yuan Ke, (1984, p. 438, n. 17) cite, dans sa vaste étude, des mythes chinois, une référence á une glose du chap. 15 du Wenxuan, lequel mentionne un passage aujourd`hui perdu de Huainan zi. Voici la leçon proposée: «A l`époque de Tang une grande sécheresse sévit sept ans durant. Le devin demanda quòn offrit un homme en sacrifice au Ciel. Tang déclara: "Javais á lòrigine demandé au devin quelle sorte de sacrifice présenter pour le peuple; est-ce quìl ne conviendrait pas que je fusse moi-même (cet homme sacrifié)?" Alors il ordonna quòn aille chercher du bois de chauffage(pour allumerun bűcher), se coupa les cheveux et les ongles, se lustra et alla se placer sur le bűcher, car il voulait sìmmoler en sacrifice au Ciel. Mais au moment oú le feu allait être allumé, il tomba une pluie abondante.»". 185) " «L`homme unique» yiren est le terme par lequel le souverain se désigne. «Le dix mille hommes» renvoie au peuple des agriculteurs. Cèst le Ciel assimilé par le commentaire au Shangdi (lèmpereur dÈn-haut, cf. t. 32 n.1 et t. 38 n. 1 et 4), qui envoie bonheur, malheur, calamités diverses, en fonction du comportement royal. Les gui «revenants» (âmes des morts) et les shen «esprits» peuvent assumer le même rôle. Dans le Mozi, chap 4, § 16, p. 163-154 Comme dans le Diwang shiji, loc. cit.), la priére différe légérement: Tang sàppele lui-même «petit enfant» et se donne son nom dènfance. Il sacrifie un taureau noir au Souvenir du ciel dÈn-haut et propose dòffrir sa propre personne. Chez Xunzi chap. Chap. 27, p. 376, on trouve cette lamentation: «Mon gouvernement manque-t-il de tempérance? Provoque-t-il des souffrences au peuple? Pourquoi le manque de pluie a-t-il atteint de telles extrémités? Mes palais, mes maisons, sont-ils trop somptueux? Les visites des femmes trop nombreuses? (...) Pratique-t-on la concusion? La calomnie? (....)» Comparer ceci avec une histoire assez semblable dans le Shiji chap. 40, p. 1717. "



105 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

se présenter en personne comme offrande sacrificielle 186. Lorsquàu curs de sacrifice il eut demandé du bonheur á lèmpereur dÈn-haut, le peuple fut heureux et une pluie abondante arriva enfin. Alors, Tang devint célébre grâce au récit de cette transformation des affaires humaines par les reve-nants et les esprits." 187.

Această poveste nu este o naraţie intercurentă cu tâlc sau nu, ea este preluată de o mulţime de opere ale antichităţii Chineze, ceeace constitue un argument in plus că mesajul purtat de ea este deosebit de important. Acesta se referă la prioritaea Vieţii, care chiar dacă este "asuprită" de Neviaţă (Metalul "învinge" Lemnul). Se aduce în povestea cu Împaratul Tang şi Ploaia. Apa respinsă de Metal. Dar în această poveste nu a fost vorba de Metal, aici nu se topeşte Fier, nu se fac săbii, aici am demonstrat că Lemnul sau Viaţa e chemată peste tot, adică domină sau hotărăşte insăşi EXISTEN-ŢA, FIINŢAREA TUTUROR LUCRURILOR. Nu e vorba de o supoziţie care să prezinte un univers armonios dedus şi ajustat in plan logic, el se verifică. Faptul că Tang (Împarat peste vietaţi, deci concentrând, reprezen-tând tot ce este viu) arzând (citeşte în vreme ce se coace) aduce Ploaia, se verifică în preocuparea silvicultorilor de astăzi, care impăduresc culmile sau văile, pădurea (citeşte Viaţa) atragând Ploaia, fără ca acest fenomen să poată fi explicat convingător de către laboratoarele dotate cu microscoape, eprube-te şi reactivi. Vom mai reproduce un scurt text antic referitor la Tang şi care implică şi Metalul, deoarece Focul (de sacrificiu) şi Apa (solicitată ca Ploaie), exista, Tang fiind prezenţa Vieţii, iar Pământul constituind materia-lul din care se zideşte altarul: "Lorsquìl voulur mettre un un terme á la sécheresse, Tang monta dans un char de bois non teint, tiiré par des chevaux

186) "On trouve de nombreuses variantes du verbe relatif au découpage ou au limage des ongles. Contrairement á ce quòn peut comprendredans certaines versions, il semble que cèst en offrant ses cheveux et ses ongles (pars pro toto) que Tang se soit sacrifié et non en proposant personne. Dans nombre de cultures, les cheveux et les ongles reprèsentent leur posseseur et lui évitent de sèngager integralement. Comme les cheveux, ils ne se coupaient pas facilement dòrdinaire, précisément parce quìls étaient une partie essentielle de individu, symbolisant sa croisssance vitale. Seuls les barbares du Sud taillaient leur chevelure. Le Shiji, chap. 33 (trad. E. Chavannes, IV, p. 95) rapelle que Zhougong, le duc de Zhou, immola ses ongles au Fleuve pour en obtenir la guérison du jeune roi Cheng. " 187) În "Lűshi chunqiu" chap 9, p. 3b. Cf. Rémi Mathieu, op. Cit, pag. 139 si urm.



106 Ioan Ladea _____________________________________________________

blancs. Il porta des vêtments de simple toile et arbora un coller de chiendent blanc á même le corps. Il se présenta comme victime sacrificielle en priant dans la la campagne de la forêt des Műriers. Il avait alors fait interdire les sons des cordes, des chants, des tambours, et des danses 188." 189

În primul rând, trebuie sa observăm sursa (din care am citat), care e de o mare notorietate. Apoi, din conţinutul ei vedem prezenţa Metalului, prin culoarea albă a cailor şi a colierului. Muzica, pe lângă explicaţia dată de Rémi Mathieu în nota de subsol, este şi cea care face continuu între obiectele Lumii, fiind prezentă şi in procesul Genezei. Interzisă fiind, lasă obiectele de influenţă să acţioneze cu forţe proprii şi, în absenţa Muzicii, figura centrala ramane Tang, Omul Împarat, care influenţează toate prefacerile, deoarece Prefacere înseamnă Existenţă, dependenţă de Viaţă190 adică de Cerul Cerului,

188) "La couleur su est celle de bois naturel. Le blanc est la teinte du deuil. La toile écrue, non teinte sert pareillment de vêtment funébre. La chiendent a la même fonction (Liji chap. 18, trad. S. Couvreur, II, p. 186). Ette période du deuil est un temps dàbstinence musicale." 189) În "Shizi", chap I, p. 16 b., cf ibid. 190) Viaţa trebuie căutată numai în Cer. Se pot aduce o sumedenie de probe prin citate, noi am ales un fragment din Huainan zi, găsit în "Antologie des mythes et légendes de la Chine ancienne" de Rémi Mathieu, Gallimard, Paris, 1989, pag. 55: "Yi demanda à Xiwangmu la drogue dìmmortalité (aici intervine o notă de subsol «1», pe care o vom reda la sfârşitul citatului, dimpreună cu alte note care vor surveni pe parcurs). Hengè la déroba pour sènfuir dans la lune «2». Plongé dans làffliction, il en porta le deuil,car il nàvait plus aucun moyen de continuer à sèn procurer). Nìgnorait-il pas en effet dòu vennait cette drogue dìmmortalité «3»?" Notele de subsol: 1) "Sur Yi làrcher, voir supra t.13 n. 3 et infra t. 47-49. Xiwangmu ou «Reine Mère d"Occident» était une divinité décrite au début des Han et à fin des Zhou sous les traits dùn être mi-humain, mi-animal. Elle passe alors pour régner sur lÒuest, terre des morts, et sur les destinées humaines. Dans les plus anciens textes la mentionnant, elle porte le nom de son royaume et reçoit les souverains de Chine lorsquèlle ne se rend pas à leur cour. A partir du début de lÈmpire, son culte va se développer considérablement et elle sera vénérée pour ses connaissances ésotériques en matière de techniques dìmmortalité, de sexualité, etc. Annexée au panthéon taoïste, elle devint lùne des principales déités de cette religion. La drogue qui permet de «ne pas mourir» nèst explicitement évoquée qu`à compter de la fin des Zhou orientaux par le Shanhai jing, chap.11, p. 5a.Sous les Han, le développement du taoïsme va généraliser les recherches de cet ordre soit vers les contrées lointaines (Shiji, chap. 6, trad. É. Chavannes, II, p. 190 « n.n.: la



107 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

în Organismul Uman aceasta fiind Vezicula Biliară 膽. Exista o sumedenie de texte care atestă acest fapt, bineînţeles,

respectând stilul antichităţii Chineze şi nu numai: "Lènergie des cinq activités régit le temps et se répand partout, tout lùnivers est soumis a leur unique loi. A partir de cette creation, neuf planètes sont suspendues et brillent dans le ciel; sept tournent au-dessus de nos têtes"191.(sublinierea locul citat, este vorba de leacul nemuririi, dar din cu totul altă incidenţă » ), soit dans le domaine de làlchimie. 2) "Hengè est aussi connue sous le nom de Changè (commentaire du Wenxuan, chap. 21, p. 32a). Elle pase pour être la femme de Yi (glose de Xu Shen au Huainan zi conservée dans Wenxuan, chap. 12, p. 6b). Gao You dans sa scolie de ce texte, indique quèlle sèmpara de cette drogue, lìngéra, devint immortelle et dut fuir dans la lune où elle devint la divinité de cet astre (cette affirmation est étayée par une phrase du Guizang préservée dans deux commentaires du Wenxuan chap. 13, p. 17b et chap. 26, p.32a, ce qui prouve làncienneté de ce mythe). Dàprès le Chuxue ji, chap. I, p. 9, qui cite un état antérieur du texte du Huainan zi: «Quand son corps fut dans la lune, il y devint un carpaud qui fut le dieu de la lune» (le texte actuel au chap. 7, p. 2a, ecrit simplement: «Dans la lune, il y a un carpaud»). Certains commentateurs (glose du Lüshi chunqiu, chap. 17, p. 9a) on vulu voir dans ce personage la Changyi qui donna naissance aux douze lunes (supra t. II n. 5). Lòrthographe Chang qui a remplace Heng dans ce nom est due au tabou de làppelation de lèmpereur Wen (r. – 180 à – 157) (les deux termes signifient «constant»). Cependant, sous les Han postérieurs, Zhang Heng rétablira làncienne graphie heng à laquelle il acolera la clé de la femme (voir son Lingxian in Quan Shanggu Sandai..., I, chap. 55, p. 777, et le commentaire du Hou Hanshu, Traité 10, p. 3216. A cette époque, et même un peu avant à Mawangdui, elle est représentée sur les fresques tombales volant vers la lune (voir Frontispice). Sous les Tang, Li Shangyin composera un poème dans lequel il décrira Changè pilant la drogue dìmmortalité (supra t. 18 n. 1) . Dans une glose de Xu Shen conservée dans le Chuxue ji, on affirme que cette femme est en fait celle quòn aperçoit dans une cabane au centre de la lune. Enfin, selon certaines gloses et encyclopédies, le cocher de la lune (qui fait pendan à celui du soleil) se nome Wangshu ou Xianè. 3) Dans lòptique du Huainan zi, la morale du mythe cèst que rien ne sert de détenir un object des plus utiles si lòn se montre incapable de le reproduire pour son usage personnel (exemples du feu quìl faut savoir allume, du puits quìl faut être capable de creuser)."

191) În 黃帝內經 "Huangdi Neijing Suwen" în "TRAITÉ DE MÉDECINE CHINOISE" tome II, "LES LIVRES SACRÉS DE MEDECINE CHINOISE", trad. de A. Chamfrault, edition de Coquemard, Angouléme, 1957, pag. 247.



108 Ioan Ladea _____________________________________________________

noastră). Exegeza numerelor şi a planetelor, necesită o iniţiere mai laborioa-să, care solicită incursiuni în alte domenii şi nu poate fi abordată în contextul şi în regimul actual al cărţii192. Oricum, aceste Planete exprimă fără îndoială "plante", şi acestea legate de Planete se găsesc sau urcă deasupra Capului 頭

nostru. Nici o altă interpretare nu este probabilă. Vezicula Biliară 膽 în orarul care împarte o zi de douăzeci şi patru de ore, stăpâneşte intervalul dintre ora 23 şi 1193 cuprinzând ca punct maxim, miezul Nopţii 午夜. Aces-

192) Sumar, cele nouă corpuri cereşti sunt cele cinci planete care îşi desfăşoară orbitele între Soare şi Jupiter, şi anume Mercur, Venus, Pământ, Marte şi Jupiter. Dar Pământul mai are o Planetă a lui, care îl reprezintă ca o "fantomă", şi care este Saturn. Cu aceasta am enumerat şase Corpuri Cereşti. Le adăugăm Soarele şi Luna,

şi nu putem face abstracţie de Steaua Polară 北辰. Acestora le corespund nouă specii vegetale. Acestea pot fi găsite în cartea lui Dabry ("La Médecine chez les Chinois, Paris, 1862), precum şi cea a lui J.-O.Debeaux (Essais sur la Pharmacie et la Matière Médicale des Chinois, Paris, 1865). Din păcate, aceste preţioase surse nu au transcrise decât expresiile fonetice ale numelor plantelor, ceeace face să fie utilizabile doar clasificările în mare, deoarece în acea vreme nu existau convenţii de transcriere cum ar fi WADE, EFEO, PINYIN etc. În ceeace priveşte identificarea celor 9 corpuri Cereşti, desigur că există şi alte abordări, ceeace ne-a făcut să afir-măm în text că desfăşurarea şi deliberarea lor este laborioasă şi nu îşi găseşte un loc potrivit în acest moment al cărţii.

193) Ziua Chinezilor Antici este împarţită în 12 "ore": 時 Shi, fapt consemnat cu mai multe ocazii pe parcursul acestei cărţi, dar pe care va trebui să îl dezvoltăm măcar sumar, deoarece afirmaţia simplă făcută mai sus, nu acoperă adevarul, dar ceeace e mai grav, nu convinge cititorul. Celebrul sinolog Chavannes, la pag. 71/567 din traducerea lucrarii "UN TRAITÉ MANICHÉEN RETROUVÉ EN CHINE" (Imprimerie Nationale, Paris, MDCCCCXII), la pag. 71/567, vorbind despre o secvenţă de zile, afirmă: "...cela fait treize (*) membres pours lumineux qui forment un jour", şi specifică în nota de subsol: "«Treize» parait une faute de texte pour «douze»". La sfârşitul cărţii însă (pag. 340-378), în cap. "Notes aditionnelles", citându'l pe M. Aurousseau în colectia manuscriselor originale a tratatelor din Bei-jing, afirmă că numarul treisprezece nu a fost greşit, ci că el reprezintă suma dintre cele douasprezece ore, şi ziua însăşi, cotată cu valoarea 1. Faptul e de mare însemnă-tate, deoarece subliniază importanţa pe care Chinezii Antichităţii o atribuiau UNI-TĂŢII, până într'atât încât sa o consemneze numeric, adăugându-o la suma enumeră-



109 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

ta poate fi asimilat simbolic miezului Iernii, solstiţiului, care din punct de vedere cardinal indică Nordul, Steaua Polară, unde îşi are palatul Marele Unu, Unitatea Supremă, deasupra Timpului şi a Spaţiului, care n`are nevoie de Soare, stă deasupra lui, care reperat simbolic pe Corpul Omului nu poate fi decât mijlocul Capului, al ţestei!

Va trebui să zăbovim mai mult asupra modului în care a fost considerat în diverse Locuri şi Timpuri acest Cer al Cerului, şi pentru asta vom discuta Coroana, Încoronarea, precum şi Ungerea, în priul rând în ceea ce`l priveşte pe Împăratul sau Regele european. Un fapt care credem ca nu mai trebuie susţinut prin citate este că, la începuturi, coroana sau cununa era confectionată din vegetale, (aşa cum se păstrează in tradiţia populară a mai multor popoare) deoarece delimita o zonă care era considerată o proprietate absolută a Vieţii.

Creatorul a imaginat mai multe soluţii de deplasare, dela târâitul şarpelui pâna la zborul păsărilor, de la înotul peştilor la saltul broaştei, sau - dece nu - al puricelui, a prevăzut sisteme de alimentare, de lucru, dar nicio-dată nu a oferit altă soluţie rapidă şi lucidă pentru coordonarea ansamblului, decât sistemul nervos de relaţii cu mediu, cu o "centrală" care să integreze stimulii veniţi de la periferie şi să "fabrice" o reacţie care să aibă în general forma de decizie

Cea mai completă descriere a Coroanelor militare194 romane făcută de către un autor consacrat şi anume Aulus Gellius (sec. II după Iisus Christos), este cea din cap. VI a celebrei cărţi "Nopţile Atice", care a stârnit încă din secolul XVI-lea un interes deosebit. Menţionăm sursa, deoarece se referă la o altă întrebuinţare decât cea de simbol al suveranităţii.195

rilor în expunerea unui şir. 194) Ne referim în primul rând la acestea, deoarece armata, prin natura finalităţii ei şi prin tehnicile, strategiile şi tacticele generale acceptate, avea nevoie stringentă de centralizarea deciziilor, şi acea "centrală" se cerea vizualizată. Deasemenea, recom-pensele, şi mai ales cele morale, trebuiau mediatizate pentru a tenta pe toată lumea. 195) Redăm textul integral al capitolului, el nedepăşind limitele uzuale ale unei note şi putând suscita interesul celor care doresc să practice speculaţii asupra implicaţiilor simbolica ale Coroanei; textul este citat din ediţia oferită de către "EDI-TURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA", Bucureşti, 1965, în traducerea lui David Popescu, pag. 150: "1. Coroanele militare sînt multe şi variate (*). 2. Dintre ele cele mai însemnate, pe care le cunoaştem, sînt: triumfală, de asediu, civică, murală, de tabără, navală. 3. Mai există şi coroana care se numeşte



110 Ioan Ladea _____________________________________________________

de ovaţii 4. şi în sfârşit cea de măslin, care de obicei nu se dă celor ce au fost în luptă, ci celor ce s-au ocupat cu pregătirea triumfului. 5. Coroanele triumfale (triumphales coronae) sînt de aur şi se dau generalilor în semn de cinstire la sărbă-toarea triumfului. 6. În popor se mai numeşte şi aurum coronarium. 7. Aceste coroane erau în vechime de laur; mai tîrziu au început să se facă din aur. 8. Coroana de asediu (obsidionalis corona) este acea pe care o dau cei liberaţi dintr'un asediu comandantului care i-a eliberat. 9. Această coroană este făcută din iarbă şi se are de obicei grijă să fie făcută din iarba care creşte în locul unde fuseseră închiţi cei asediaţi. 10. Această coroană a fost dată de senatul şi poporul roman lui Q. Fabius Maximus în al doilea război punic, pentru că liberase orasul Roma de asediul dusmanilor. 11. Coroana civică (civica corona) se numeşte cea pe care un cetătean o dă altui cetătean de care a fost salvat într-o luptă, ca mărturie şi recunoştintă că i-a salvat viaţa. 12. Ea se face din frunze de stejar, fiindcă cea mai veche hrană a oamenilor se zice că a fost ghinda de stejar (sublinierea noastră). Se făcea şi din stejar peren, care este foarte înrudit cu stejarul propriu-zis, precum găsim într-o comedie a lui Caecilius: «Iată-i vin cu coroane de stejar peren şi cu hlamide; zei protectori (*). 13. Masurius Sabinus spune în cartea a XI-a a Memorii-lor sale (*) că această coroană civică se dădea pe atunci de obicei celui care, pe lîngă că salvase un cetătean, ucisese şi un dusman şi nu-şi părăsise locul de luptă; altfel nu se dădea dreptul de coroană civică, - spune Masurius, 14. care adaugă că totuşi Tiberius Caesar, fiind consultat dacă poate primi coroană civică cel ce salvase pe un cetăţean în luptă şi ucisese doi dusmani, dar nu putuse să păstreze locul luptei şi acel loc a fost ocupat de dusmani, a răspuns că i se pare că acest act de bravură este demn de coroană civică, fiindcă se vedea bine că a salvat pe un cetătean într-un loc atît de primejdios încît n-a putut să-l păstreze în faţa unor dusmani puternici (notă de subsol: «Împăratul putea fi consultat asupra unor prob-leme juridice; răspunsurile erau date fie sub formă de scrisori (epistula), fie ca o rezoluţie pe cererea de consultaţie (rescriptum). Consultaţiile nu erau legi propriu-zise, dar erau luate în considerare de juristconsulţi; nefiind codificate, unele dintre ele nu erau cunoscute decît din auzite, cum pare să fie cazul şi aici». (Deci încoronarea care vine să marcheze un merit deosebit în condiţiile ambiantei, necesită aprobarea unei "Coroane superioare" şi anume pusă pe un Cap asemeni celui candi-dat, dar cu merite sporite - n.n.). 15. L. Gellius, fost cenzor, a propus în senat ca această coroană civică să fie dată de republică lui Cicero, fiindcă prin acţiunea lui fusese descoperită şi înăbusită acea conspiraţie groaznică a lui Catilina (*). 16. Coroana murală (muralis corona) este dată de general oşteanului care cel dintîi se urcă pe zid şi pătrunde cu forţa în cetatea duşmanilor. De aceea e făcută cu podoabe asemenea crenelurilor unui zid de cetate. 17. Coroana de tabără (corona castrensis) este cea pe care generalul o dă aceluia care în luptă a intrat primul în tabăra dusmană. Această coroană are insigne în formă de parapet. 18. Navală (navalis corona) este cea care de obicei se dă într-o luptă pe mare, celui ce a sărit primul înarmat în corabia duşmanului; acesta e împodobită cu insigne în formă de corabie. 19. şi cea murală, şi cea de tabără, şi cea navală se fac de obicei din aur.



111 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Coroana este un însemn al puterii, al suveranităţii, sau al unei performanţe. Întotdeauna ea are formă rotundă şi noi ştim din nenumăratele specificări făcute până acum în această carte că rotundă este forma Cerului. Aici avem de-a-face cu o concordanţă. Rămâne să discutăm dacă valoarea simbolică a unei Coroane este dată de locul aşezării ei - capul - sau valoarea este dobândită de cap atunci când acesta poartă coroană. Înţelesurile se vor desluşi pe parcurs.

În Europa occidentală, se pare că încoronarea Regilor şi Împăraţilor, a început să se practice pe la sfârşitul primului mileniu (cu toate că nu este exclus să fi existat înainte de data pe care o menţionăm noi - fapt lipsit de importanţă din punctul de vedere al discuţiei noastre din acest moment), odată cu ceremonialul de investitură a lui Carol cel Mare (uns întâi ca rege -

20. Coroana ovaţională (oualis corona) este de mirt; 21. ea se acorda generalilor care erau primiţi cu onoarea ovaţiilor cînd intrau în Roma. Se acorda onoarea ovaţiei, şi nu a triumfului, cînd războiul nu fusese declarat conform obiceiului, iar duşmanul nu era bine înarmat; sau cînd duşmanii erau de neam umil şi nepotriviţi, cum sînt sclavii sau piraţii, sau cînd duşmanii se predau repede şi victoria venea, cum se spune, fără vărsare de sînge. 22. Coroana ovaţională, pentru că era dată în împrejurări mai usoare, s-a crezut potrivit să fie împodobită cu frunze din arborele Venerei, fiindcă triumful nu fusese demn de Marte, ci oarecum de Venus. 23. Dar M. Crassus, primit cu onoarea ovaţiilor cînd se întorcea la Roma după terminarea războiului cu sclavii, a respins cu dispreţ coroana ovaţională şi, prin trecerea lui s-a îngrijit să dea un senatus consultum care i-a acordat coroana de laur, nu cea de mirt. 24. Marcus Cato obiectează lui M. Fulvius Nobilior că dăruise ostaşilor coroane fără merite, pentru motive neîntemeiate. 25. Despre aceasta, iată cuvintele lui Cato: «Cine a văzut odinioară ca cineva să dea coroane fără să fi cucerit un oraş, sau să fi fost incendiată o tabără dusmană?» (*) 26. Fulvius însă, cel împotriva căruia a spus Cato aceste cuvinte, dăruise coroana soldaţilor fiindcă înăl-ţaseră cu repeziciune parapete sau săpaseră puţuri. 27. Nu trebuie trecut cu vede-rea, în legătură cu ovaţiile, un dezacord pe care l-am întîlnit la vechii scriitori. Unii au scris că cel ce primea onoarea ovaţiilor de obicei intra în oraş călare pe cal. Dar Sabinus Masurius spune că acesta mergea pe jos însoţit nu de ostaşi, ci de tot senatul (*)." Nu vom dezvolta aici disertaţiile care se pot face pe marginea celor citate mai sus, lăsându-le la dispoziţia cititorului. Unele ar putea să se refere la moti-vaţia pe care o cere Coroana, altele la avantajele pe care le oferă, la materialul din care este confecţionată, etc. Toate acestea se vor remarca obligatoriu, dacă nu în tex-tul care discută acoperemintele Capului, pe parcursul cărţii. Şi e firesc să fie aşa; suntem la capitolul Cerul Cerului, cel care administrează planul simbolic al realită-ţii!



112 Ioan Ladea _____________________________________________________

poate de două ori -, pentru ca mai apoi, fără să`l mai ungă, Papa Leon al III-lea îl va încorona ca Împărat) va primi odată cu oncţiunea şi Coroana (un cerc de Aur anul 800 după Iisus Christos). Pepin cel schiop, a fost într`adevăr uns în 751 (tocmai pentru că urcarea lui pe tron a fost un gest de mare îndrăzneală, având un uşor iz de uzurpare şi aceasta se cerea consfinţită cu un gest sacerdotal), dar nu a primit Coroana. Obiceiul a fost probabil moştenit de la Byzantini, care la rândul lor îl vor fi împrumutat de la ceremoniile de investire regală a orientalilor, foarte probabil de la cele Persane. Byzantinii foloseau la început, o fâşie de pânză ornată cu pietre preţioase şi perle196. Acest cerc, va delimita Cerul Cerului de restul extremi-tăţii cefalice.

Ceea ce vom meţiona fără să zăbovim asupra acestei observaţii, este că şi în istoria occidentului, ca şi în cadrul Daoismului, au existat două păreri asupra consacrării prin coroană197 şi anume că evenimentul pe care îl mar-chează este de cauză divină, sau depinzând de Om. Pentru a ilustra ultima ipoteză, probabil şi din raţiuni politice pentru a nu aservi puterea regală celei ecleziastice, regii Germani resping încoronarea ecleziastică; cu certitudine198 începând cu Henric I; acesta a refuzat să fie uns de către arhiepiscopul de Meinz. Din contră, regii francezi au acceptat fără excepţie ungerea făcută de către slujitorii bisericii.

Divagaţia noastră ridică problema intervenţiei Divine în Viaţa noas-tră după ce am fost creeaţi, şi anume dacă această intervenţie se manifestă printr`un "dat" inflexibil (cu limite maxime stabilite), cum ar fi meridianele curioase cu funcţie de "marcă genetică", sau asupra destinului nostru trebuie să intervină ocazional Divinitatea, aşa cum pretinde biserica, atunci când

196) Din "Regii taumaturgi" de Marc Bloch, Polirom, Iaşi, 1997, - nu putem preciza pagina, deoarece datele referitoare la încoronare şi istoricul ei sunt răspân-dite în întreg cuprinsul cărţii. Se poate pleca de la pag. 45, apoi se urmăresc trimi-terile în apendice şi la diverse alte pagini. 197) Coroana nu este rezervată în exclusivitate regalităţii. Se marchează prin înco-ronare şi o performanţă - de exemplu performanţă sportivă, sau biruinţa într'un con-curs - se foloseşte consacrarea apoteotică în cadrul unor ceremonii unice în viaţă, cum ar fi cea a căsătoriei, mirii purtând cununi, în "confirmarea" tinerilor, atât în ritualurile calvine, cât şi în antichitate, la îmbrăcarea togii virile, etc. 198) Până în momentul menţionat în text - încoronarea lui Henric I - nu există date certe referitoare la refuzul ungerii ecleziastice de către regi.



113 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

recomandă "ungerea rituală" a regilor, luând ca precedent ungerea primilor regi evrei, stipulată în Vechiul Testament199.

199) Cum fără îndoială ritualistica ebraică a fost influenţată de cea egypteană, vom oferi un citat competent referitor la concepţia egyptenilor antichităţii: "Les dieux et les déesses prennent soin du salut du roi; la dame du palais celeste lève sa main droite sur la tête du monarque, elle la couvre d'un casque et lui disant: «J'ai préparé pour toi la diadème du soleil; que ce casque demeure sur ta corne (ton front), oû je l'ai placé»". (În "ÉGYPTE ANCIENNE" de Champollion-Figeac, TRIQUETONNE ÉDITIONS, PARIS, 1989, pag. 84/57). Textul nu mai cere co-mentarii, şi în continuare vom expune un altul, extrem de sumar, pentru cei care sunt interesaţi de incidenţa egyptului antic: "COROANE. Purtate numai de zei şi de regi, coroanele erau în ochii egiptenilor fiinţe divine încărcate cu forţă magică; împodobite cu şarpele uraeus, îl protejau prin el pe rege, care căpăta o forţă de temut datorită puterilor lor. În epoca predinastică, regele din sud purta coroana albă, o mitră înaltă, oblongă, pe când regele din nord purta coroana roşie, un coif cu partea de sus aplatizată, care avea în spate o prelungire înaltă. Nekhbert, zeita Egiptului de Sus, purta, ca şi regele, coroană albă împodobită cu două pene de struţ în timp ce zeita ureus, Uadjet, purta coroana roşie. În limba egipteană, coroana albă este numită hedjet, iar cea rosie deshret. Unirea Egiptului de Sus cu cel de Jos a fost reprezentată simbolic prin unirea celor două coroane, formând ceea ce grecii au numit paschent.. Khepresh-ul este un fel de coif albastru purtat în unele împrejurări, adesea în cursul luptelor, ceea ce a făcut să se tragă cam prea uşor concluzia că este coiful de război al faraonului. Mai rar se întâlneşte coroana nu-mită hemhemt, termen care înseamnă «răcnetul» de război, coroana părând însăsi întruparea acestuia. Este alcătuită din trei mănunchiuri de papirus, având fiecare la bază şi la vârf câte un disc solar, dând aspectul a două coarne care formează o liră împodobită cu câte un uraeus de fiecare parte, totul fiind asezat pe o pereche de coarne de berbec. Este o formă mai complicată a coroanei atef, coroană a lui Osiris, constituită dintr-un mănunchi de papirus în loc de cele trei ale coroanei hemhemt. Coroanele acestor divinităţi reprezentau adesea simbolurile lor: coarne, pene duble, disc solar

Coroanelor li se închina un cult, iar imnurile şi rugăciunile care le erau adresate dezvăluie ce puteri li se atribuiau. Aceste imnuri erau legate de ceremonii de cult, în special în cursul aşezării solemne a coroanei pe capul faraonului, după ce se scula dimineaţa; era, de asemenea, solicitată protecţia divinităţii tutelare a coroanei. Coroana era considerată atunci Ochiul lui Horus. Suntem în posesia unui papirus care cuprinde o serie de imnuri, datând din epoca hicsoţilor (după Erman); în aceste imnuri faraonul este asimilat lui Sebek, zeul-crocodil al lui Shedit (Medinet el-Fayum). Iată unele dintre titlurile imnurilor..." (În "DICŢIONAR DE CIVILIZAŢIE EGIPTEANĂ" de Guy Rachet (trad. de Cristina Muică), ed. UNI-VERS ENCICLOPEDIC, Bucureşti, 1997, pag. 87).



114 Ioan Ladea _____________________________________________________

Noi am dezvoltat aici tema coroanei ca acoperemânt al Cerului Cerului, eventual protector al Lui, dar mai cu seamă marcator, folosind teme din istoria europeană şi africană, pentru a dovedi universalitatea problemei. În ceea ce priveşte rezolvarea ei de către Daoism, aceasta nu va ocupa un capitol aparte, fiind discutată cu toate ocaziile care vor accepta subiectul.

Revenind la coroana propriu zisă, încă înainte de debutul celui de al doilea mileniu, ea era dotată cu decoraţii, majoritatea sub formă de corn.

Chinezii numesc coroana GUAN 冠 [Ricci 2774], dar acest nume200 se atribuie de obicei bonetelor, dar şi "coroanelor naturale", cum ar fi creasta cocoşului, moţul unor păsări, ceea ce dovedeşte încă odată apropierea lor de Natură. De fapt această "coroană" este de cele mai multe ori un accesoriu al coafurii, ajutând la menţinerea părului aranjat într`un anumit fel. Bineînţeles că obiectul va fi confecţionat dintr`un material cu atât mai scump cu cât purtătorul are un rang mai mare în ierarhia sacerdotală sau statală. Si tot la fel de firesc este ca forma să reprezinte rangul. Dar înainte de a discuta mai amărunţit incidenţa Chineză, care în mod firesc se va plasa la sfârşitul deliberărilor, având şi puterea de sentinţă finală, să vedem cum stau lucrurile la alţi Orientali.

"Prin forţa, prin geniul, prin bunătatea sa, spun cărţile sacre ale Orientului, Rama a devenit stăpînul Indiei şi regele spiritual al Pămîntului. Preoţii, regii şi popoarele i se închinau ca unui binefăcător ceresc. Sub

Simbolistica unirii celor două state, simbolistica ceremonialului închinat

coroanelor, cea a culorilor, a alcătuirii lor, etc., sunt tot atâtea teme de corelat şi comparat cu incidenţa vechilor Chinezi, de aceea ne-am permis divagaţia - poate prea abundentă - referitoare la coroanele egiptului antic.

200) Leon Wieger, consideră pictograma 冠 ca fiind consecinţa desenului care reprezintă o mână care aşează pe "Cap" un acoperemânt ("CARACTERES CHI-NOIS. ETYMOLOGIE. GRAPHIES. LEXIQUES". par Leon Wieger, Imprimatur + G. Kupfer M.M.3 Dec 1962 Episcopus Taichung, p. 86, 29 H). Toate traiectele sunt evidente şi nu necesită efort de imaginaţie pentru a fi recunoscute, dar trebuie să

observăm că acel "cap" 元 [Ricci 5971] înseamnă (citând din acelaşi Ricci) "Principe; commencement, origine. Primitif...Tête; chef «pr. et fig.». Premier; ainé. Principal; suprême; grand. Bon; parfait; «Cercle, rond; spherique, etc. Ricci 5977». Unité monétaire." ... De toate acestea va trebui să ţinem cont atunci când vom defini Cerul Cerului.



115 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

semnul Berbecului, emisarii săi răspîndiră departe legea aryană ce procla-ma egalitatea dintre învingători şi învinşi, abolirea sacrificiilor umane şi al sclaviei, respectul femeii în cămin, cultul strămoşilor şi instituţia focului sacru, simbol vizibil al Dumnezeului nenumit.

Rama îmbâtrîni. Barba îi albi, dar vigoarea nu-l părăsise corpul şi maiestatea pontifilor adevărului se odihnea pe fruntea sa. Regii şi trimişii popoarelor îi oferiră puterea supremă. El ceru un an de gîndire şi din nou avu un vis. Căci Duhul ce-l inspira îi vorbea în somn.

El se revăzu în pădurile tinereţii sale. Redevenise tînăr şi purta veşmintele de in ale druizilor. Răsărise luna. Era noaptea sfîntă, Noaptea-Mumă, în care popoarele aşteptau renaşterea soarelui şi a anului. Rama mergea pe sub stejari, ascultînd ca altădată vocile evocatoare ale pădurii. O femeie veni spre el. Ea purta o coroană magnifică. Părul său avea culoarea aurului, pielea sa albeaţa zăpezii, iar ochii strălucirea profundă a cerului după furtună. Ea îi spuse: «Eram preoteasă sălbatecă; prin tine am devenit soţie strălucitoare. Si acum mă numesc Sita. Sînt femeia glorificată de tine, sînt rasa albă, sînt soţia ta. Oh, stăpînul şi regele meu! nu-i aşa că pentru mine ai înfrînt fluviile, ai încîntat popoarele şi i-ai doborît pe regi? Iată-ţi recompensa! Ia această coroană din mîna mea şi pune-o pe cap şi domneşte cu mine peste omenire!» Ea îngenunche într`o atitudine umilă şi supusă oferindu-i coroana. Pietrele preţioase scînteiau în mii de raze, beţia dragos-tei strălucea în ochii femeii. şi sufletul marelui Rama, al păstorului popoare-lor se emoţionă. Dar în picioare, deasupra vîrfurilor arborilor, Deva Nahusha, Duhul său, apăru şi spuse: «Dacă pui această coroană pe cap, Inteligenţa divină te va părăsi; nu mă vei mai vedea. Dacă strîngi în braţe această femeie, ea va muri de atîta fericire. Dar dacă tu vei renunţa la a o poseda, ea va trăi liberă şi fericită pe pămînt şi spiritul tău invizibil va veghea asupra ei. Alege: ori o asculţi, ori mă urmezi». Sita, mereu în genunchi îşi privea stăpînul cu ochii pierduţi de îndrăgostită şi, rugătoare, aştepta răspunsul. Rama păstră un minut de tăcere. Privirea sa cufundată în ochii Sitei, măsura prăpastia ce separa posesiunea completă de despărţirea definitivă. Dar simţind că dragostea supremă este o supremă renunţare, puse mîna sa eliberatoare pe fruntea femeii albe, o binecuvîntă şi îi spuse: «Adio! Fii liberă şi nu mă uita!». Atunci femeia dispăru ca o fantomă. Proaspăta Auroră îşi ridică bagheta magică asupra bătrînei păduri. Regele redeveni bătrîn. Lacrimi îi udaseră barba albă şi din adîncul pădurii o voce tristă chema: «Rama!, Rama!».

Dar Deva Nahusha, Duhul strălucind de lumină strigă: După mine!



116 Ioan Ladea _____________________________________________________

şi spiritul divin îl duse pe Rama pe un munte la nord de Himavat. După acest vis ce îi arăta îndeplinirea misiunii sale, Rama îi adună pe regi şi pe trimişii popoarelor şi le spuse: «Nu doresc puterea supremă pe care mi-o oferiţi. Păstraţi-vă coroanele şi observaţi-mi legea..." 201.

Nu e greu de identificat neconfundabilul stil romanţos (şi nu roman-tic) al scrierilor şi rasei Hindi, fie originale, fie imitate.

Deci, coroana, mai ales legată de femeie, este simbolul Vieţii, care este Cerul Cerului, Vezicula Biliară, care după cum am spus şi în primul volum, este inclusă în corpul femeii, pentru a zdruncina echilibrul legitim de om şi a îngădui să se instaleze starea de gestaţie care presupune doi oameni. Femeia aduce coroana Vieţii, adică perpetuarea în Natură. Dar Înţeleptul refuză "Viaţa în Natură" şi alege trăirea Spirituală, care duce într`o altă Lume. Aici se cer anumite precizări. Cerul propriu zis este Timp şi livrează acest Timp în cuplul Yin/Yang. In conditiile in care stăm intr`o postură care acceptă numai relaţii cu Yangul adică în Cer, noi dobândim Timp nemăsu-rabil, adică veşnicia. Şi pentrucă scopul suprem al existenţei este Viaţa şi pentrucă aceasta, în condiţiile Cerului Posterior, este limitată în Timp Înţe-leptul va alege soluţia VEŞNICIEI, adică a Vieţii în Cer.

Aluzia la berbec este de fapt o aluzie la coarnele berbecului, excrescenţe Naturale de aplicaţie a forţei, în scopuri defensive şi - de ce nu - agresive atunci când se dispută o rivalitate. Pot simboliza coarnele coroanei, puncte de aplicaţie a forţei care îşi elaborează proiectele în mintea ce se consideră a sălăşlui în Cap şi care se aplică consecutiv ordinelor date. Dar "excrescenţele" Naturale nu au neapărat utilităţi uzuale, ele pot fi puse şi în scopuri metaconcrete şi anume, în cazul păsărilor (creste, moţuri, şi nu nu-mai), pentru a atrage prin mirajul pe care îl exercită frumosul (păsările sunt vieţuitoarele Cerului şi în acest context e justificată o detaşare de utilita-rismul imediat).

Ceea ce trebuia demonstrat în perspectiva universalităţii concepţiei despre Coroana care împodobeşte capul, justificănd locul "Cerului Cerului". Întorcându-ne la China Antică, după cum am mai spus, ideograma 冠 GUAN este folosită la fel de frecvent pentru "coroană" ca simbolizând o putere anume prin faptul că, nu numai acoperă şi protejează capul, dar şi ca

201) "Mari iniţiaţi - RAMA -" de Édouard Schuré, Editura UNIVERSITARIA, BUCUREŞTI, 1991, cap. IV, "TESTAMENTUL MARELUI STRĂMOŞ", pag. 53 şi urm.



117 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

decoraţiune care atrage atenţia asupra condiţiei celui care o poartă, dar şi ca "bonetă" sau "pălărie", "căciulă", etc, exprimând faptul că ea acoperă Capul, Cerul Cerului, şi în scop de reprezentare202. Tot după cum am văzut, şi Natura pune pe capul unor animale, şi în special păsări, (fiindcă ele aparţin Cerului) Coroane, care pot fi suspectate de a marca simbolic acel "cap". Acel "plan simbolic" despre care vorbim atâta, şi pe care încercăm să îl definim mereu şi mereu, este acel plan de sinteză, care îngăduie observarea fiecărui amănunt, prin prisma "globalului". Această structurare poate fi obţinută prin "contemplare", calitate psihică abilitată de Loja Metal203, sau poate fi

202) Gestul de reprezentare este valabil si după moarte: un mormânt care adăposteşte boneta unui defunct este la fel de venerat ca şi un mormânt care adăposteşte rămaşiţele pământeşti ale respectivului defunct: "Il (este vorba de

împaratul Shi Huangdi 始皇帝, cel care a unificat China şi, în 212 înainte de Iisus Christos, a ordonat arderea cărţilor - n.n.) dit: " On m`a raconté que Hoang-ti n`était point mort; cependent voici son tombeau. Comment cela se fait-il ". - "Lorsque Hoang-ti, lui repondit-on, devint un bien-hereux et monta au ciel, ses sujets enterrèrent ses vêtments et son chapeau (sublinierea noastră)". (În "MÉ-MOIRES HISTORIQUES" de Se-Ma Ts'ien, trad. de Édouard Chavannes, Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. III, pag. 496. De fapt şi veştmintele puteau repre-zenta simbolic un Om, deoarece ele erau dăruite de către Dumnezeu Omului, ime-diat dupa creaţie, şi aşa cum am mai specificat, Omul dela început era facut să poarte haine. Dar în aceasta ierarhie, boneta era prioritară. 203) Am mai spus-o şi în alte moduri, în diversele etape ale cărţii, CONTEMPLA-ŢIA este cel mai de dorit mod de a cunoaşte Lumea. Se obţine un Model, în "Organul curios Creierul", cu asentiment în toate celelalte componente ale psihicului oferite de celelalte Loji. Ştim că "Organul curios Creierul" funcţionează numai cu combustibilul glucoză, că e chiar deranjat de produşii azotaţi, mai ales de către cei toxici proveniţi din degradarea proteinelor, fapt care se petrece în Intestinul Gros, mai ales atunci când acesta are o suferinţă (colită). Deasemenea Creierul preferă catabolizarea aerobă a glucozei, ceea ce face ca Plămânul să fie profund implicat în procesul de obţinere a unui Model conştient al Obiectelor Lumii înconjurătoare. Or, Intestinul Gros cât şi Plămânul, sunt locuitorii Lojii Metal. Referitor la Majusculele iniţiale la cuvintele pe care le folosim atunci când vorbim de funcţiile psihice ale celor WU XING, se datorează respectului cu care Chinezii Antichităţii personificau fiecare "obiect" al unei Loji; notăm că nu numai buddhistii utilizeaza expresia de "cinci divinităţi" pentru cele CINCI MIŞCĂRI: Explicaţiile si argumentările ar încarca nota peste masura, aşa ca ne marginim la afirmaţia că atunci când se foloseşte expresia "cinci zeităţi" referinţa are nuanţa preponderentă de "cinci funcţii



118 Ioan Ladea _____________________________________________________

elaborată prin structurare, ca proiect decizional, ordonator activităţii umane. Configuraţia planului unei construcţii, va fi conţinută la fel, atât în mintea celui care a elaborat planul, cât şi în construcţa concretă. Compus din amănunte, globalul propriu zis nu este doar colecţia acestor amănunte, ci structura care le compune, care face ca forţele efective să fie aranjate în aşa fel, încât să ofere coherenţă sistemului. Acestea toate sunt la fel de prezente în produsele Omului, cât şi în Natură. Desigur că acest plan simbolic, va beneficia de un limbaj propriu, se va constitui întrùn compartiment care va putea fi anume considerat dintrùn anumit unghi de vedere.

Un fragment din Meng zi ne va aduce multe lămuriri şi în ce priveşte preţuirea specială pe care o dobândeşte boneta, şi care se cumpără ca orice alte lucruri (onorurile sunt cumpărate prin fapte, care se evaluează valoric) şi în ce priveşte locul privilegiat pe care îl ocupă planul simbolic în ierarhia Naturală.

"Meng tseu dit: «Le philosophe Hiu veut-il absolument semer lui-même le millet dont il se nourrit?» «Oui, répondit Tchèn Siang.» Meng tseu dit: «Le philosophe Hiu veut-il absolument tisser lui-même la toile dont il se fait des vétments?» «Non, répondit Tchèn Siang; il porte des vétments de laine (et non de toile).» «Hiu porte-t-il un bonnet?» demanda Meng tseu «Oui, repondit Tchèn Siang.» «Quel bonnet? dit Meng tseu» «Un bonnet simple , repondit Tchèn Siang.» «Est-ce lui-même qui en tisse l`étoffe, reprit Meng tseu?» «Non, repondit Tchèn Siang; il làchéte pour du millet». «Pourquoi ne tisse-t-il pas lui même, continua Meng tseu?» «Ce travail, dit Tchèn Siang, lui ferait négliger la culture des champs.» (sunlinierea noastră) Meng tseu dit: «Emploie-t-il une marmite de fer et un vase dàrgile percé de trous pour faie cuire sa nourriture? Se sert-il dìnstruments de fer pour labourer?» «Oui, répondit Tchèn Siang.» «Fait-il lui-même ces vases, ces instruments, demanda Meng tseu?» «Non, répondit Tchèn Siang; il les achète pour du millet.»

Meng tseu repit: «Si celui qui achète des instruments et les vases pour du millet, ne fait aucun tort au potier ni au fondeur (ni au forgeron); quel tort font font au laboureur le potier, le fondeur et le forgeron, en achetant du millet pour leurs vases? Et pouquoi le philosophe Hiu ne fabrique-t-il pas des objets de fer et dàrgile, afin de trouver dans sa maison tout ce dont il a besoin pour son usage? Pourquoi fait-il tant dèchanges avec tous les artisans? Comment ne craint-il pas la peine qui en résulte pour

psihice" ceeace nu exclude si celelalte proprietăţi ale Lojilor sau Mişcărilor.



119 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

lui et poureus?» «Il est impossible, repondit Tch`en Siang, de cultiver la terre, et de faire en même temps les ouvrages des différents artisans?»".204

Căciuli, pălării, coifuri, bonete, coroane, la acelaşi nivel cu alte haine, oferite de zei, uneori reprezentând vârsta, acordate cu sau fără merit, legalitatea sau oportunitatea cununii, ataşată sau nu de Viaţa în Natură sau în Ceruri, la Hinduşi, la Egyptieni, la Chinezi, la Europeni, împodobind, apă-rând, ţinând, justificând, etalând Cerul Cerului, un univers care denotă vasti-tatea şi tot-odată unitatea planului Simbolic în toată diversitatea lui. Paradox, din care se nasc certitudini; sperăm că aparenta confuzie va genera un câmp de combinaţii în care fiecare îşi face o ordine a lui. Pentru că, cel puţin pe planul raţiunii găzduit de creier, hrănit de Pământul Splină-Pancreas 脾, chiar şi considerată simplist, numai sub aspect statistic sau probabilistic, se obţine o imagine de tipizare ideală, forma abstractă conştient-logică a imaginii simbolice205 reprezentată în Cerul Cerului, care este sprcificat şi

204) În "ŒVRE DE MENG TSEU ", trad. de F. S. Couvreur, Libraire orientale & Americaine, Paris, 1878, Livre III, chap . I, pag. 420 şi urm. 205) Noi avem convingerea că şi "noţiunile" intuitiv-evocative neparticularizate, care nu sunt legate indisolubil de Lumea înconjurătoare sau de un anume obiect aparţinând ei, care pot reprezenta cognitiv o clasă de obiecte, pot fi considerate ca aparţinând planului simbolic. Deasemenea, stările integrând senzaţii pe care probabil le sumează într'o rezultantă globală de - spre exemplu - "anxietate" sau "bine (bunăs-tare imposibil de definit sau precizat)", de "nelinişte", de "agitaţie", locuiesc tot în acel plan. Psihicul Omului nu găzduieşte numai planul simbolic, el este "spaţiul" în care se nasc şi se dezvoltă presentimentele, intuiţiile, pasiunile, iubirile, gândurile care nu modelează proiectele de prelucrare a Lumii, care nu sunt implicate în zona prospectivă a faptelor, care nu determină neapărat imediat şi necondiţionat acţiunile. Acestea, neavând o legătură directă cu lumea înconjurătoare, nedeterminând gestica noastră adresată Lumii înconjurătoare în mod evident şi cert, în mod expres. Planul Simbolic este acel univers informaţional-decizional care, SAU NE DIRIJEAZĂ ACŢIUNILE FUNCŢIE DE STAREA LUMII ÎNCONJURĂTOARE, ERIJATĂ ÎN CAUZĂ, SAU NE CONTROLEAZĂ PRESTAŢIILE CARE SUNT MENITE SĂ INFLUENŢEZE MEDIUL. PLANUL SIMBOLIC NU ESTE O NĂLUCĂ BÂN-TUIND SUFLETUL OMULUI, CI LOCUL ÎN CARE LOCUIEŞTE LUMEA REALĂ ÎN NOI, FIE INTRÂND PE CALEA CUNOAŞTERII, FIE IEŞIND PE CALEA DECIZIEI. NICI O CLIPĂ PLANUL SIMBOLIC NU PĂRĂSEŞTE REA-LITATEA, O PROIECTEAZĂ ŞI O REFLECTĂ ÎN SPIRITUL NOSTRU, NE-ŞTIRBITĂ ŞI NEADAPTATĂ DECÂT CĂ SUBSTANŢA PE CARE O FOLO-SEŞTE PENTRU A EXISTA ÎN MEDIUL DE REPREZENTARE MENTAL. E



120 Ioan Ladea _____________________________________________________

prin "haina" pe care i-o dedică Omul, obiectul numit generic GUAN. Oare numai noi acordăm acestui "acoperemânt" atâta importanţă, riscând să disproporţonăm volumul? Una dintre cele mai vechi lucrări ale Antichităţii, 周禮 "Zhou li" (PINYIN), colecţia de legi a une dinastii care se întinde pe aproape un mileniu (1121-222) înainte de Iisus Christos206, acordă mai mult de o carte din cele 44, bonetelor, descriindu-le toate amănuntele imaginabile. Este un argument care e menit să ne încurajeze să oferim încă vre-o câteva citate referitoare la această problemă. Sursa, "LE TCHEOU-LI, ou RITES DES TCHEOU", tradusă de Édouard Biot, publicată la Imprimerie Natio-nale, Paris, MDCCC LI, în două volume şi 44 cărţi (vol. II, cartea XXII, pag. 234 şi urm.):

"MAÎTRE DU BONNET (PIEN-CHI).207 Il est chargé des cinq tiares de lèmpereur. Toutes ont le dessus du bonnet en couleur noire, lìntérieur du bonnete en couleur rouge, la plaque qui penche en avant, le noeud dàttache208. Il y a la ganse de tour, aux cinq couleurs et à douze pendants

VIE CÂND CORESPUNDE UNEI REALITĂŢI VII, E SUBTILĂ CÂND CORES-PUNDE ENERGIEI, E MASIVĂ CÂND CORESPUNDE BOLOVANULUI, DEOARECE, ATUNCI CÂND VREA SĂ SUBLINIEZE UN ANUMIT ÎNŢELES AL MODELULUI GLOBAL, EA SE EXPRIMĂ METAFORIC ÎN FABULA PE CARE O GENEREAZĂ. 206) Credem că este oportun să precizăm, referitor la datarea evenimentelor din antichitatea timpurie, că până în anul 827 au existat două criterii, şi anume cea care sà orientat după tradiţie, şi cea care a folosit cronologia "cărţilor de bambus"

(Zhushu jinian 竹書紀年). Acestea, în forma la care avem noi acces acuma, sunt apocrife, aşa că ne lipseşte un control riguros. După "cărţile de bambus" instaurarea

dinastiei Zhou 周 este în 1050 înainte de Iisus Christos, iar după tradiţie 1122 în aceeaşi epocă. Diferenţa de un an – nesemnificativă de altminteri – se întâlneşte în variate cazuri, iar noi am păstrat-o pentru a o face evidentă pentru cititor, spre a nu se lăsa surprins când o va întâlni în literatura de referinţă, cum ar putea fi vre-un dicţionar sau vre-o enciclopedie.

207) "Je traduis 免 Mien, par tiare, pour distinguer des autres bonnets, cette coiffure de grande étiquette." 208) "Comm. Tching-khang-tching (sec. II după Iisus Christos, sub dinastia Han)



121 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

complets. Tous ces pendants portent douze pierres de jade aux cinq cou-leurs209. Il y a l`aiguille de tête en jade; et le cordon de soie rouge, pour retenir le bonnet sous le menton.

延 Yen, c'est le dessus du bonnet; c'est la plaque posée sur le bonnet et ornée de

pendants. 紐 Nieou, le noeud, c'est le point du bonnet oů s'attache la mentonnière. Elle se fixe sur l'aiguille de tête, qui traverse le bonnet par un trou disposé à cet effet.

Comm. Kia-kong-yen (din sec. VIII după Iisus Christos, sub dinastia Thang «EFEO») Autrefois, la pièce de toile était composée de trente séries de quatre vingts fils. On teignait le dessus en noir, le dessous en rouge. Ainsi se trouvaient teints les dessus et dessous du bonnet et de l'habit.

Comm. Tching-ngo. Il y avait six grands costumes de l'empereur, et seulement cinq tiares; parce que la même tiare servait, pour le grand habit de fourrure, et pour l'habit brodé de dragons." (Analiza semantică a comentariilor desvăluie înţelesuri care justifică efortul - n.n.) 209) "Comm. Tching-khang-tching. La plaque supérieure de la tiare porte douze pendants, en avant et en arrière. Ces pendants sont fixés sur deux ganses aux cinq couleurs; et composés, comme elles, de fils aux cinq couleurs. Les pierres de jade sont écartées entre elles d'un dixième de pied.

Il s'agit ici spécialement de la tiare qui se porte avec l'habit de cérémonie, brodé en dragons. Il y a, de chaque côté, douze pierres de jade; ce qui fait 288 pierres de jade en tout. La tiare qui correspond à lhabit brodé en faisans, a, des deux côtés, neuf pendants; ce qui fait 216 pierres de jade. La tiare qui se porte avec l'habit brillant et fin, Tsoui, a, des deux côtés, sept pendants; ce qui fait 168 pierres. La tiare correspondant à la mince Hi, a cinq pendants de chaque côté, ce qui fait 120 pierres. Enfin, la tiare qui correspond à l'habit bleu-noirâtre, a, de chaque côté, trois pendants, ce qui fait 72 pierres de jade. - Voyez ...

Comm. Tchou-hi. L'habit de l'empereur brodé en faisans, et l'habit du grand conseiller, prince de premier ordre, brodé en dragons, ont également des bonnets à neuf pendants. Mais les pendants de l'empereur portent douze pierres, les pendants de prince n'en portent que neuf. C'est là leur différence."

Stă în structura numerelor pietrelor preţioase atârnate de boneta Imperială, taina numerică a modelului Lumii. Nu este cazul să ne lansăm în acest capitol în desluşirea ei. O poate face oricine, din acest motiv am reprodus şi această abundentă notă, pentru cei care n'au acces imediat la materialul sursă, şi vor să facă astfel de exerciţii.



122 Ioan Ladea _____________________________________________________

Pour le bonnet de cérémonie que porte le prince 210, il y a la ganse à neuf pendants complets, les ornaments en jade de seconde qualité, a trois couleurs 211. Le surplus est comme pour la tiare impériale 212. La ganse et les pendants sont complets 213. Il y a les breloques dòreille en jade. Il y a làiguille de tête en jade.

Le bonnet impérial en peau, est garni, sur chaque couture de jad aux cinq couleurs. Làrrière du bonnet qui pose sur la nuque, est fait en ivoire; làiguille de tête est en jade (*).

Le bonnet impérial pour le deuil, ou le bonnet à garniture de deuil214, est le bonnet ordinaire que lòn entoure dùne pièce de toile grossière.

Quant aux coiffures des princes feudataires, des viceconseillers, des ministres, des préfets, le maître du bonnet confectionne leurs bonnets de cérémonie: bonnets en cuir ou peau tannée, bonnets en peau non tannée, bonnets à garniture de deuil, suivant le rang de chacun de ces dignitaires; et il sòccupe des prescriptions qui s`y rapportent 215.

210) "J'ai traduit ici Mieu par bonnet de cérémonie."

211) "Comm. Tching-khang-tching. Au lieu d'Heou 候, lisez 公 Koung, prince de premier rang. C'est une faute, comme le montre la suite du texte. Comm. ibid. Les trois couleurs sont le rouge, le blanc, le bleu." 212) "Comm. ibid. C'est-à dire que la plaque supérieure et le trou du noeud, sont noirsen dessus, rouges en dessous, comme la coiffure de l'empereur. Il y a de plus cette différence, que le cordon qui passe sous le menton, est rouge pour l'empereur, et bleu pour les princes feudataires." 213) "Comm. ibid. Complet signifie ici, comme dans la phrase précédente que les pendants et la ganse ont le nombre volu de couleurs. Chaque ganse a neuf pendants complets. Les pierres enfilées sont au nombre de soixante et douze. Les breloques recouvrent les oreilles. Le bonnet impérial en est garni également. Cela est sous-entendu dans la phase précédente." 214) "Comm. ibid. Pien-tie, c'est le bonnet que porte l'empereur pour adreser les compliments de condoléance. Peut-être était-il en peau, suivant l'éditeur. " 215) "Comm. ibid. Ainsi les pendants de cérémonie, les coutures, les bonnets en peau, sont garnis, suivant le rang du dignitaire. Pour le bonnet de cérémonie Mien, les princes de deuxième et troisième rang, Heou et Pé, ont de chaque côté sept



123 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Am zăbovit mult vorbind asupra bonetei, şi totuşi nu suficient, deoarece de multe ori, descriind hainele unui Om, poţi dobândi o imagine a lui mai pertinentă (şi, oricum, cu posibilităţi de nuanţare caricaturală) decât descriindu`l pe el însuşi. Vom încerca o abordare mai tehnică, sperând că aceasta poate funcţiona şi mai convingător: prezentarea analitică a denumirii punctelor de pe Meridianul 膽 Veziculei Biliare, care îmbracă în mod natural ţeasta, bolta Cerului Cerului, care este căptuşită pe dinlăuntru cu circumvoluţiunile creierului, iar pe dinafară cu mulţimea punctelor celor două Yanguri mai însemnate ale Organismului: 足太陽 Zu Tai Yang şi

足少陽 Zu Shao Yang; dar deocamdată punctele "Meridianului" Veziculei Biliare:

V.B.1 După Qian jin yao fong216, se numeşte 太陽 "TAI YANG" [Ricci 4660, 5649, sau 5650], or "Marele Yang" nu poate fi decât Cerul.

V.B.3 După Zhen jiu jing xue tu kao 217 se numeşte deasemenea 太陽 "Tai Yang", fapt care suportă deasemenea comentariul de la punctul

precedent, dar, după tradiţia curent acceptată, numele de 上關 "Shang Guan" [Ricci 4268, 2788] "Vama de sus", îi certifică apartenenţa la Cer.

V.B.5 După tradiţia curent acceptată, se numeşte 懸顱 "Xuan Lu" [Ricci 2080,3271], ceea ce se poate traduce "Craniu suspendat". Această

pendants, et quatre-vingt-dix-huit morceaux de jade. Les princes de quatrième et cinquième rang, Tseu et Nan, ont cinq pendants et cinquante morceaux de jade. Les pierres ont les trois couleurs. Le vice-conseiller a quatre pendants, garnis de trente-deux morceaux de jade. Le ministre en a trois. Le préfet en à deux. Les pierres sont de couleur rouge et bleue.

De même, les bonnets de cuir et de fourrure ont sept garnitures pour les princes de deuxième et troisième rang, cinq garnitures pour les princes de quatrième et cinquième, quatre pour les vice-conseilleurs, trois pour les ministres, deux pour les préfets. Les pierres sont de deux couleurs."

216) Cf. Gérard Guillaume - Mach Chieu în "Dictionnaire des Points d'Acupunc-ture", Guy Trédaniel Éditeur, Paris, 1995, (Collection «La Tisserande»), pag. 468. 217) Cf. ibid., pag. 471.



124 Ioan Ladea _____________________________________________________

traducere nu obligă, ci sugerează faptul că bolta craniană ca şi cea celestă, "atârnă" fără să se precizeze de ce anume e agăţată, manieră extrem de uzitată în expresiile Universului simbolic.

V.B.6 După tradiţia curent acceptată, se numeşte 懸釐 "Xuan Li" [Ricci 2080, 3061], ceea ce îngăduie traducerea "Dimensiune suspendată". Sub o aceeaşi pronunţie, Jia yi jing218, consideră cel de al doilea termen al expresiei ca fiind 釐 [Ricci 3061], ceea ce impune traducerea "a dirija atârnarea". Considerând oricare dintre aceste nume, nu ne putem gândi decât la un mare Yang atârnând...

V.B.9 După tradiţia curent acceptată, se numeşte 竅衝 "Qiao Chong" [Ricci 641, 1294], ceea ce se poate traduce prin "Gaură în Cer". După "Jia yi jing"219, punctul se numeşte 天衝 "Tian Chong" [Ricci 4938, 1294], ceea ce autorul menţionat în subsol sugerează a se traduce: "loc de trecere spre Cer". Acelaşi autor mai aminteşte şi numele de 天衢 "Tian Qu" [Ricci 4938, 1353] (după "Qian jin yao fong"), pe care l`am putea traduce ca "răscrucea Cerului".

V.B.11 După tradiţia curent acceptată, se numeşte 頭竅陰 "Tou Qiao Yin" [Ricci 5035, 641, 5788 sau 5789], ceea ce ar îngădui traducerea de "Cheia Yin" (Qiao 竅 [Ricci 641] însemnând gaură, deschizătură, soluţie, cheie - la o problemă, etc.). După "Zi sheng jing"220 «punctul este un nod de reuniune al mai multor meridiane Yang ».

V.B.13 După tradiţia curent aceptată, se numeşte 本神 "Ben Shen" [Ricci 3894, 4317], ceea ce se poate traduce prin "Originea Spiritului", care nu poate fi decât Cerul.

V.B.14 După tradiţia curent acceptată, se numeşte 陽白 "Yang Bai"

218) Cf. ibid., pag. 475. 219) Cf. ibid., pag. 479, oferind şi comentariile lui Wang Bing la cap. "Qi fu lun" din Su Wen. 220) Cf. ibid., pag. 481.



125 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

[Ricci 5650, 3757], nume care se poate traduce prin "Yangul Pur", din nou o referinţă obligatorie la Cer.

V.B.15 După tradiţia curent acceptată, se numeşte 頭臨泣 "Tou Lin Qi" [Ricci 5035, 3157, 488], ceea ce se poate traduce prin "Suspinul ajungerii la Culme".

V.B.16 După tradiţia curent acceptată, se numeşte 目窗 "Mu Chuang" [Ricci 3576, 1235], ceea ce se poate traduce prin "Fereastra Ochiu-lui". Gérard Guillaume221 mai dă ca alte nume: 至榮 "Zhi Rong" [Ricci 858, 2487], ceea ce noi traducem ca "Florile solstiţiului" (considerăm bineînţeles că în cazul de faţă este vorba de solstiţiul de Vară, în care Cerul găzduieşte Soarele în punctul lui culminant, fapt care ne face să credem că e vorba de o referire simbolică directă la "Cer"); un alt nume, prezentat de acelaşi autor, este 至宮 "Zhi Gong" [Ricci 858, 2874], în care, spre traducere, optăm tot pentru înţelesul de "solstiţiu" al termenului "Zhi", ceea ce ne poate prezenta înţelesul de "Palatul Solstiţiului", pe care îl înţelegem tot ca pe solstiţiu de Vară, care recunoaşte o categorie simbolică ce cuprinde şi Soarele, Sudul, Cerul, Lumina, etc.

V.B.17 După tradiţia curent acceptată, se numeşte 正營 "Zheng Ying" [Ricci 319, 5807], ceea ce se poate traduce şi prin "Dirijarea Dreptă-ţii", înţeles care ne orientează deasemenea spre Cer.

V.B.18 După tradiţia curent acceptată, se numeşte 承靈 "Cheng Ling" [Ricci 340, 3187], ceea ce se poate traduce şi prin "Minunea primită". Nu mai trebuie să întrebăm "de unde?", fiincă doar Cerul oferă minuni.

Dacă incursiunea noastră n`a fost o demonstraţie suficentă, a incer-cat măcar să sugereze că, simbolic, CERUL CERULUI, poate fi considerat Meridianul Veziculei Biliare.

Acestea toate pot să prezinte drept plauzibilă propunerea noastră, dar nu o certifică. Vom încerca un test mai determinist, care să construiască o argumentaţie, dacă nu obligatorie, măcar mai aproape de evidenţă, cu atât mai mult cu cât se bazează pe un text de mare prestigiu în cultura Chineză veche. Mărturisim că nu obţinerea unei certitudini ne îndeamnă să zăbovim asupra problemei, ci faptul că prin aceste insistenţe expunem diverse meto-

221) Cf. ibid., pag. 488.



126 Ioan Ladea _____________________________________________________

dologii de abordare a textelor vechi ale Chinezilor, pentru descifrarea înţele-surilor pe care acestea le cuprind.

Sima Qian 司馬遷 în volumul al trei-lea al Memoriilor Istorice

史記222, în cap. XXVII (pag. 339), vorbeşte despre "Les gouverneurs du Ciel", şi întru prezentarea lor, începe cu Palatul Central: "Dans le Palais central, lètoile Tìen-ki (Faite du ciel)...". Din nota de subsol care însoţeşte textul, aflăm că, aceasta nu este alta decât Steaua Polară. Noi asimilăm această stea, punctului Bai Hui 百會, al douăzeci-lea de pe meridianul

curios Du 督脈, care reprezintă Cerul 天. Este considerat aşezat în Centrul

Cerului şi în punctul maxim ca înălţime, în el sălăşluind 太一 Marele Unu223. Din context, sperăm că propunerea noastră va dobândi certitudine. Continuăm: "A côté, trois étoiles sont les San-koung (les trois Ducs);..."

Să îi luăm pe rând: Primul poate fi considerat V.B.16, care se numeşte în terminologia curentă 目窗 "MU CHUANG" [Ricci 3576, 1235]

dar, Zhi jiu xue224 (corectat de Pu ji fang), numele punctului este 至宮 "Zhi gong" [Ricci 858, 2874], ceea ce sàr putea traduce ca "Sosit în Palat", fapt care, dacă nu certifică hotărât că ar fi vorba de primul Duce, lasă să se înţeleagă că acesta ar putea fi acel prim Duce225.

Cel de al doilea punct V.B.17 sau "Duce" este 正營 Zheng Ying [Ricci 319, 5807], căruia, dacă îi aplicăm corecţia pe care am acceptat-o

222) "LES MÉMOIRES HISTORIQUES" Se-Ma Ts'ien, trad. de Édouard Cha-vannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967. 223) "...elle est la résidence constante de T'ai-i [EFEO n.n.] (l'Unité suprême) ". 224) Cf. Gérard Guillaume - Mach Chieu "Dictionnaire des points d'Acupuncture", Guy Trédaniel Éditeur, Paris, 1995, tome I pag. 488. 225) Chavannes, în nota de subsol, dă numele celor trei Duci, şi o corelare cu alte texte ar putea întări propunerea noastră, însă calea este prea lungă şi anevoioasă. Amintim totuţi cele trei nume pentru eventualii amatori de exerciţii semantice: "T'ai wei, Se- k'ong, Se t'ou". Transcrierea chineză se găseşte în op. cit., pag. 340, nota 1.



127 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

pentru precedentul (Gong 宮 în loc de Ying 營), putem obţine o posibilă traducere de "în palat, (este) drept (să fie)". Dacă facem abstracţie de corec-tura în discuţie, atunci o posibilă traducere ar fi "cel care proiectează bine", expresie pertinentă pentru un Duce.

Ultimul punct, V.B.18 se numeşte 承靈 Cheng Ling cu o posibilă traducere "minune asumată", iarăşi potrivită pentru un nume de Duce.

Textul lui Sima Qian continuă: "...la dernière , qui est la plus grande (este vorba de stelele bolţii cereşti n.n.), est la Tcheng-fei (l`Épouse princi-pale);...". Punctul de reper rămâne acea Stea Polară pe care noi am considerat-o corespondentă punctului din centrul Ţestei, 百會 Bai Hui, iar înapoia lui nu poate fi decât Du Mai 19, care după Jia yi jing226 poartă numele de 交衝 Jiao Chong. Jiao 交 [Ricci 585] are o listă mare de înţele-suri: "donner de la main à la main, livrer, remettre, échanger, mutuel, entrer en contact, nouer les relations, raports sexuels, se croiser, ensemble". 衝 Chong, [Ricci 1294], e tradus prin termeni care în general arată o intersec-tare. Aici ipoteza noastră se confirmă din plin!

Mai jos, textul dezvoltă descripţia bolţii Cereşti: "En avant, en ligne droite de la cavite de Teou (le Boisseau) sont trois étoiles qui forment un cône dont la pointe est tournée vers nord;...;..on les appelle Yn-té (Vertu cachée)227, ou aussi T`ien-i (l`Unité celeste)(*)". Grupul acestor trei stele conţine fără îndoială şi pe cea care direcţionează "conul", pe Du Mai 督脈,

şi anume D.M. 21, care se numeşte 前頂 Qian Ding [Ricci 771, 4962], care asortează noţiunea de "anterior", cu cea de "culme, creastă, vârf", ceea ce se poate încadra în înţelesul ansamblului. Pentru a putea găsi cele două stele (reprezentate în cazul nostru de către două puncte şi care să completeze tri-unghiul care este proiecţia unui con pe un plan), am constatat că "rezonanţa" cu "caché", caracteristică Yinului, nu o poate avea în această zonă, decât mişcarea descrisă prin numele punctului V.B.15; Tou Lin Qi 頭臨泣 [Ricci

226) Cf. Gérard Guillaume Mach Chieu, op. cit, vol. 2 pag. 601. 227) "Cette constellation présidait aux bienfaits."



128 Ioan Ladea _____________________________________________________

5035, 3157, 488], înseamnă pe rând: 頭 "Cap", semn care localizează

domeniul pe care e aşternut punctul, 臨 "a coborâ, a apleca", dar mai cu

seamă numele unei hexagrame228 şi, în sfârşit, 泣 "a plânge, a suspina", semn care completează resemnarea pasivă a unei "Virtuţi ascunse".

Această prezentare generală mai descrie doar două constelaţii, şi anume Suliţa (sau Palatul de purpură) şi Îmblăciul, (pentru care nu găsim deocamdată o corespondenţă directă, cel puţin în textul lui Sima Qian) iar în urma lor229, grupul de stele traversând calea Lactee, denumite "Drumul sus-pendat". Dacă Termenul de "DRUM" s`a pierdut, fiind înlocuit, V.B.5 şi V.B.6, îl conţin, după cum urmează: V.B.5 se numeşte în mod obişnuit 懸顱 XUAN LU [Ricci 2080, 3271], ceea ce se poate traduce "CRANIU SUSPENDAT". V.B.6, poartă numele obişnuit de 懸釐 XUAN LI [Ricci 2080, 3061], ceea ce îngăduie o traducere "SCHIMBARE SUSPENDATĂ".

228) Formată din Baltă şi Pământ, şi denumită "Apropierea", nume care sugerează condensarea Yin, este descrisă în traducerea lui Richard Wilhelm (am ales "Comen-tariul", el cuprinzând şi textul): "Die Reihnenfolge // Wenn es Geschäfte gibt, dannkann man groß werden. / Darum folgt darauf das Zeichen: die Annäherung. / Annäherung bedeuter groß werden. / Vermischte Zeiche / Die Bedeutung der Zeichen Annäherung und Betrachtung ist, daß sie teils geben, teils nehmen. // DAS URTEIL / Die Annäherung hat erhabenes Gelingen. Fördernd ist Beharrlichkeit. / Kommt der achte Monat, so gibt's Unheil. // Kommentar zur Entscheidung // Die Annäherung. Das Feste dringt ein und wächst. / Heiter und hingebend, das Feste ist in der Mitte und findet Entsprechung: «Großes Gelingen durch Korrektheit»; das ist der Lauf des Himmels. «Kommt der achte Monat so gibt's Unheil.» / Die Abnahme läßt nicht lange auf sich warten..." (I Ging Das Buch der Wandlungen Herausgege-ben von Richard Wilhelm, Diederichs, München 1956, pag. 435).

Direcţia în spre Nord, cursul Natural al lucrurilor, care nu se pot întoarce din drum. Versantul descendent al Apei, iată şi aici Virtutea ascunsă. E util de

parcurs tot ce e consemnat în Yi Jing referitor la ideograma LIN 臨. 229) "- En arrière sont six étoiles qui traversent la voie lactée, et arrivent jusqu'a (la mansion) Yng-che; on les appelle Ko-tao (le Chemin suspendu)." ("LES MÉMOIRES HISTORIQUES" Se-Ma Ts'ien, trad. de Édouard Chavannes, Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967. pag. 341).



129 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Amândouă punctele au inclus în nume semnul tradus prin "suspendat", pe care l-ar fi putut suporta orice alt punct, şi, dacă pentru craniu acest adjectiv poate fi legitim prin sugestivitate, "schimbarea" nu poate fi "suspendată", cu menţiunea că aici termenul "suspendat" are înţelesul de "atârnat", "agăţat" de ceva230.

Considerând că, dacă nu am epuizat tema, măcar am sensibilizat lectorii pentru o reflexie mai profundă, în care să fie implicate mai multe date şi, urmărind mai atent şi mai competent231 textele care prezintă modelul Lumii, trebuie, înainte de a trece la expunerea sumară a "secţiunii" următoa-re a Cerului, care este "Pământul Cerului", să epuizăm posibilităţile de a des-coperi în zonele menţionate, adică de o parte şi de alta a frunţii, pe care noi le-am numit tâmple, alţi reprezentanţi posibili ai Cerului Cerului. Aceştia mai pot fi Meridianele celor Trei Încălzitoare în segmentele lui terminale, bilateral, care leagă punctul HE LIAO (T.F.22) de punctul 絲竹空 SI ZHU KONG (T.F.23). Lăsând la o parte poziţia prea laterală şi joasă pentru a reprezenta un veritabil Cer cu aspect de boltă232, nu poate fi 230) La pag. 138 a volumului II al aceleiaşi opere, în nota de subsol 3, se face o analiză amănunţită a termenului "suspendat" care confirmă înţelesul propus de noi. 231) Pentru cazul de faţă, referirea noastră la competenţă trebuie înţeleasă ca vizând cunoaşterea limbii Chineze. 232) Vom expune foarte pe scurt doar două concepţii de reprezentare a Cerului la popoare care le-au moştenit din antichitatea îndepărtată, prezentate de Leo Frobenius (în "paideuma", tradusă de Ion Roman, şi publicată în Editura Meridiane, Bucureşti 1985), prin redarea unei confruntări dintre două opinii: "...Maurul trarza se înfurie, după firea acestor oameni. În mînia lui, strigă aceste cuvinte: - Arabii şi islamul stăpînesc pămîntul pînă la hotarele lui. / L-am întrebat unde sunt hotarele pămîn-tului. Răspunsul: / - Acolo unde cerul atinge pămîntul. Diarra interveni la rîndu-i: / - Cerul nu atinge pămîntul. / Din această dispută a rezultat de la sine ideea de a le cere celor doi să-şi expună părerea despre clădirea lumii, despre pămînt, cer şi aştrii. Au iesit la iveală următoarele reprezentări: / După opinia maurului trarza, pămîntul este un disc acoperit şi închis de cer ca de o boltă. Înăuntrul boltei sînt plasaţi aştrii. Aceştia sînt fixaţi pe cer. Soarele, luna şi stelele circulă încolo şi-ncoace în această construcţie (mereu în interior). Întreg sistemul stelar aleargă pe acest perete boltit "ca o turmă de cămile care pasc". Dincolo de cer nu mai există nimic. Allah locuieşte şi el înăuntrul cupolei cerului. Dacă bolta s-ar prăbuşi într-o zi, Allah însuţi, toţi aştrii, toate fiinţele şi toată viaţa de pe pămînt ar fi nimicite de masele de cer prăvălite cu zgomot, care ar trebui să strivească sub dărîmăturile lor



130 Ioan Ladea _____________________________________________________

respinsă nici opinia unei vastităţi care se împrăştie în cele patru direcţii

chiar şi pe cei din urmă dintre îngeri. Nimeni nu ştie dacă aşa ceva e cu putinţă. Aceasta este soarta. / Diarra a vorbit în cu totul alt sens. După el, deşi îi lipsea expresia "infinit", pămîntul nu are hotare, nu are sfîrşit. Poţi să umbli pe pămînt pînă mori. Cînd pe jos, cînd cu corabia. Ajungi în ţări în care locuiesc şerpi cu aripi, în altele în care trăiesc păsări vorbitoare, şi de asemenea, în altele în care copacii vorbesc ca la noi oamenii. Toate lucrurile neobişnuite se găsesc dincolo de pămîntul cunoscut, dar tot pe pămînt, iar omul care călătoreşte destul de mult poate să ajungă fireşte în aceste ţinuturi ciudate. Cerul nu atinge nicaieri pămîntul. În genere cerul nu este ceva solid, ci doar efectul luminii şi al umbrei. În spaţiul fără margini de deasupra pămîntului, aştrii sunt mişcaţi încolo şi-ncoace de către Allah; după părerea mai multora, acolo sus trebuie să existe "oameni", respectiv, fiinţe care intervin hotărîtor în soarta omenirii. Intervenţia lor hotărîtoare nu merge însă pînă acolo încît omul să nu poată obţine independent ceea ce vrea şi-i stă în putere. Un exemplu în acest sens îl oferă faptele poporului ghana din timpuri străvechi; ghanezii laşi şi incapabili au pierit jalnic, dar cei înzestraţi cu curaj, inimă şi vitali-tate au devenit regi. Dacă s-ar naşte vreodată un ghanez deosebit de mare, ar putea, cu forţa lui, să-i alunge din ţară pe toţi arabii şi europenii, restabilind apoi imperiul ghanez în toată splendoarea sa. / După disputa redată aici, m-am fixat la două expresii: sentimentul vastităţii şi sentimentul grotei care denumesc dimensiunile "putinţei de a avea o concepţie despre lume" ca dimensiuni sufleteşti, şi anume cele două dimensiuni care exprimă opoziţia extremă în privinţa sentimentului vital, adică "vastitatea lumii" şi "grota lumii". În concepţia maurului trarza se exprimă limitarea perspectivei asupra lumii prin sentimentul grotei, în cea a bătrînului diarra dorul imperios de o lume vastă. Sentimentul grotei se caracterizează printr-o îngustime a conştiintei, printr-o nelinişte permanentă, prin senzaţia lipsei de liberta-te şi de aceea prin fatalism, printr-o presiune neîntreruptă şi, sub o asemenea pre-siune, prin descărcări explozive în forma fanatismului. Dimpotrivă, nostalgia şi sen-timentul infinitului îmboldesc spre fapte constructive..." (pag. 78-80). Dar, înafară de concepţia care suferă de un soi de agorafobie şi se retrage într'o grotă, într'o zonă acoperită de un clopot, şi cea care probabil fugind de un soi de claustrofobie se risipeşte până la dispariţie diluându-se în infinit, mai şi o a treia şi anume cea care prezintă o schemă mobilă care nu îngăduie închistarea, dar nici risipirea. Ea acceptă o limitare care nu e hermetică, permiţând o sumedenie de evadări, obligându-te să te adaptezi, să îţi exersezi până la dobândirea de performanţe fabuloasa putere de identificare cu mediul fără a te confunda cu el. Şi cu toate astea, datul genetic, chiar aşa, ca o plasă rară, veghează pentru a nu permite "atipiilor" să capete drept de cetăţenie în modelul simbolic al fiinţei umane. Este aici cazul ca lectorul să asocieze bolta Veziculei Biliare cu cea a unui Cer care limitează strict Pământul ... şi e util să studiem semnul (în limba veche) care îngrădeşte "normalul", îi hotărăşte limitele...



131 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

cardinale233 aşa cum Chinezii Antici îşi reprezentau 空間 Spaţiul, cu toate

233) Folosim oportunitatea oferită de consemnarea celor patru direcţii cardinale, pentru a aminti un fapt prea puţin "frământat" în volumul I, şi anume simbolismul

repartizării 陰 Yinului şi 陽 Yangului faţă de aceste orientări. Desigur, orientarea spaţială nu poate fi dezvoltată pertinent într'un capitol în care este vorba despre Cer, dar pentru a înţelege bine acest capitol, este nevoie de această scurtă incursiune în Lumea Spaţiului. Dezvoltările necesare întregii înţelegeri, se vor face la capitolul simbolismului membrelor, care sunt "excrescentele" noastre în acest mediu, pe care încearcă să îl îmblânzească în favoarea Organismului. Raportat la poziţia Omului,

care are partea 右邊 Dreaptă sub incidenta 陰 Yinului, şi cea 左邊 Stângă sub cea

a 陽 Yangului, şi respectând indicaţia dată de vechea înţelepciune că faţa trebuie

îndreptată spre 南方 Miazăzi, 木 Lemnul asezat pe "harta" celor 五行 Wu Xing,

se va aşeza în partea 左邊 Stângă, asa cum se cuvine acestei 陽行 Loji Yang.

右邊 Dreapta va fi orientată spre 西方 Asfinţit, spre 金 Metalul 陰 Yin, iar 背

spatele, va fi acoperit de 北方 Miazănoaptea, tărâmul 陰 Yinului cel mai autentic.

Totuşi, 腹 Abdomenul îndreptat spre 南 Sud, nu e 陽 Yang, precum nici 背

Spatele întors spre 北 Nord nu e 陰 Yin. Deci, se cuvine o reconsiderare a

repartizării zonelor de influentă a Yinului şi Yangului, deoarece chiar din 發生

Geneză, 人 Omul păstrează urmele 天 Cerului şi 地 Pământului într'o altă

distribuţie, şi anume 任脈 Ren Mai-ul pe Abdomen, plasându'l sub incidenţa 陰 Yinului, iar 督脈 Du Mai-ul pe Spate, guvernând această suprafaţă cu delegaţie din

partea 陽 Yangului. Pentru lămurirea aceastei contradicţii avem două posibile supoziţii: sau Omul e considerat cu Yinul orientat în faţă de pe vremea când poziţia lui firească era "în patru labe", adică Abdomenul lui era îndreptat spre Pământul Yin şi Spatele spre Cerul Yang, sau vom refuza un astfel de trecut, considerând că am fost zămisliţi dintr'u'nceput pentru ortostatism, şi atunci, poziţia care hotărăşte apartenenţa este alta. Omul, este dotat cu mobilitate, şi poziţia lui variază după cum

cer circumstanţele sau dezideratele lui. Într'adevăr, Înţeleptul stă cu faţa spre 南方



132 Ioan Ladea _____________________________________________________

că rostul 天 Cerului e 時間 Timpul, despre care vom vorbi în amănunt atunci când vom expune date de cronobiologie absolut necesare elaborării unei scheme de tratament. Ceea ce am putea adăuga aici, este că în nici o altă parte Lemnul nu îşi justifică mai pertinent implicaţia lui în 永存 NEMURIRE: "Toate lucrurile sunt trecătoare, iar viaţa omului e ca un popas vremelnic. Copacul nemuririi, prin viaţa sa îndelungată, umbreşte

Miazăzi atunci când contemplă Cerul, or, poziţia de contemplaţie presupune o abandonare a sinelui în faţa obiectului contemplat, astfel încât acesta, să'şi poată imprima forma în "substanta epistemologică a contemplatorului". Yinul este cel care

se lasă modelat! 金 Metalul reprezintă acest proces de ductibilitate şi maleabilitate, şi, aceasta am mai spus-o atât în volumul I, cât şi în acest scurt capitol. Deci contemplarea nu este spre remodelare, ci spre cunoaştere. Iar cunoaşterea reprezintă un fond de orientare şi în nici un caz remodelare. Ea poate corecta o abatere, dar în nici un caz nu reconsideră structural Omul! Căci, atunci când vom vrea să cunoaş-

tem Omul asa cum este el, îl vom aseza în poziţia 天 Cerului contemplat, adică cu

Spatele la 日 Soare, la 陽 Yang, la 南方 Miazăzi, iar noi ne vom aşeza în poziţia contemplatorului, cu faţa îndreptată către Sud, spre Omul pe care îl contemplăm, cu

spatele la 北 Miazănoapte, şi, pe faţa 人 Omului vom identifica 木 Lemnul pe 臉 obrazul 右邊 Drept, 金 Metalul pe 臉 obrazul 左邊 Stâng, aşa cum ni se oferă nouă spre cunoaştere, şi toate celelalte Loji, aşa cum sunt ele amplasate, cu toată împotrivirea celor care consideră că lucrurile stau invers. E drept, nervii se încrucişează, mişcarea şi sensibilitatea sunt contralaterale, dar exprimarea, reprezen-tarea, sunt întotdeauna homolaterale. Putem prinde cu mâna Stângă - dacă e mai bine aşa - o creangă plasată la Dreapta noastră, dar nu ne putem exprima "pe dos",

adică Natura nu ne poate îngădui să ne prezentăm aşa cum nu suntem. 肝 Ficatul se arată de partea Ficatului, adică în Dreapta, pentru că, de fapt, el este la Dreapta. Pulsul se poate manifesta pe Braţul Stâng, Stânga va fi partea Yang, dar eu îl percep cu mâna Dreaptă, atunci când studiez Omul. Ficatul lui va fi în Stânga mea, a

contemplatorului, pentru că aşa este cunoscut Omul. Şi 脈 Pulsul radial va cădea în Stânga mea pentru Ficat, pentru că el aparţine unei Loji Yang. Dar asupra acestora vom reveni atunci când ne vom ocupa de simbolismul membrelor, chiar dacă aceste redundanţe riscă să îngreuneze parcurgerea textului.



133 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

cerul şi pămîntul. Dacă îi ceri leacul lui 希望姆 Xi Wangmu îl dobîndeşti oare precum Yi?" 234

Sima Qian 司馬遷, în celebra lui lucrare235, vorbind despre primii suverani (cap. "Annales des trois souverains" ) spune: "Lorsque le ciel et la terre furent constituées, pour la premiére fois, il y eut les souverains du ciel qui comptérent douze représentants (*). Calmes et immuables, ils ne se livraient á aucune action et les moeurs se perfectionnaient dèlles-mêmes. Ils régnaient par le vertu du bois..." (sublinierea noastră). Deci, Suveranii Cerului, stateau (în Cerul Posterior 後天, adică dupa ce sà despărţit Cerul de Pământ), sub semnul Lemnului, si extinzând înţelesul, sub semnul Veziculei Biliare.

Da, familia 木 Lemnului este o familie de "Ceruri", Ficatul fiind şi el, Cerul Omului. În mod cert, Vezicula Biliară il depăşeşte: "Le foie remplit les fonctions de capitaine, mais il est sous le commandement de la vesicule biliaire." 236. E firesc, este doar Cerul Cerului.

234) Guo Pu, Lămuriri la ilustraţiile din "Cartea munţilor şi a mărilor", cf. Yuan Ke, op. cit. pag. 431, nota 73. Acest fapt (existenţa copacului) este confirmat şi de textul aceleiasi Shanhaijing, cap. Hainei xijing, care spune: "La miazănoapte de Kaiming creşte copacul nemuririi" (Cf. ibid, pag. 438, nota 32. Referitor la întrebarea din primul citat, noi credem că este vorba de acea "cască a Capului", formată din punctele Veziculei Biliare, cu aluzie la o eventuală nemurire dobândită prin raţiune. Nu trebuie să uităm că Anticii confundau extrem de uşor Nemurirea cu Longevitatea, deoarece, dacă nu o puteau dobândi pe una, măcar să se aleagă cu cealaltă. 235) "LES MÉMOIRES HISTORIQUES " de Se-ma Tsìen, trad. de Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1957, vol. 1, pag. 18. 236) "TRAITÉ DE MEDECINE CHINOISE", tome II "LES LIVRES SACRÉS

DE MEDECINE CHINOISE" (黃帝內經), trad. par A. Chamfrault, Edition Coquemard, Angouléme, cap. XLVII, pag. 177.



134 Ioan Ladea _____________________________________________________

4.1.3. PĂMÂNTUL CERULUI

Trecând la al doilea etaj simbolic al Cerului, care este Pământul (Cerului!), 內經 Nei Jing continuă: 上部地兩頰之動脈237, ceea ce noi am tradus "(Partea din întreg de) Sus, componenta Pământ, (situat) de o parte şi de alta a obrajilor, se mişcă (prin) Meridiane (Mo sau Mai)". Aici putem încerca aceleaşi discuţii şi trebuie să punem aceleaşi întrebări, dintre care cea care se impune mai mult este: "E obligatoriu ca acest 脈 Mo (ca expresie) să definească neapărat un Meridian curios?" Dacă NU, atunci am putea considera că reprezentantul Pământului poate fi Meridianul Stomacului 胃, care traversează obrazul pe ambele părţi, sau - de ce nu - şi meridianul Intestinului Gros 大腸238, care de fapt este "cuplat" cu precedentul, alcătu-

237) Glosar (două sunt semnele care diferă de precedentul glosar: în loc de 天

TIAN [Ricci 4938] din textul precedent, în textul de faţă avem [Ricci 4812] 地 DI,

ceea ce înseamnă PĂMÂNT, în sens de "glob pământesc"; în loc de 額 E [Ricci

1471] în textul precedent, aici avem 頰 JIA [Ricci 540], ceea ce înseamnă OBRAZ, MANDIBULA. 238) Ceea ce nu trebuie uitat în nici un moment al discuţiei despre Loji şi Meridia-ne, despre Organe şi Viscere şi în general despre orice ansamblu sau parte a mode-lului Lumii imaginat de Vechii Chinezi, este interdependenţa care le leagă, ceea ce nu exclude o analiză discriminatorie a lor. Amintim că, locul Omului este pe Pă-mânt, pe care îl şi reprezintă ca animal atribuit. Dar, la fel de bine, Omul, mai apar-

ţine şi Vieţii, 木 Lemnului. În cursa lui în desfăşurarea Vieţii, Omul, parcurge de



135 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

ind împreună cel mai mic dintre Yanguri, 陽明Yang Ming (doar

reprezentăm 地 Pământul care este 陰 Yin şi 金 Metalul care deasemenea

este un 陰 Yin de prim rang, «amănunte dezvoltate în primul volum» şi

acestea pot tolera un 陽 Yang mic, mai cu seamă cel mai mic). În nici un caz nu putem admite că reprezentantul Pământului este un punct, DICANG 地倉 [Ricci 4812, 5095], S.4 (Spaţiul adică Yinul, nu admite să fie repre-zentat de către un singur "punct", care este extrem de sărac în întindere, în dimensiuni), cum afirmă fără nici un temei majoritatea autorilor europeni şi o parte din cei chinezi «bineînţeles moderni», de o maniera mult prea

mai multe ori ciclul celor 五行 WU XING, ceea ce poate fi înregistrat pe o diagra-mă perfect asemănătoare acestui ciclu anual! Nu mai trebuie să însoţim Omul în apariţia lui, în creşterea şi "coacerea" lui, ci să vedem ce se va întâmpla în momentul

în care el va trebui să "beneficieze" de activitatea specifică a 金 Metalului, care ştim

că ucide, fiind "anotimpul" războaielor, al execuţiilor, al 死 Morţii în general fapt

suficient explicat în primul volum al cărţii. O PARTE a 死屍 Omului ucis, va fi concentrată în sămânţă, menită să reia ciclul (valabil pentru vegetale, Omul asigurându'şi perpetuarea în momentele de oportunitate biologică pe parcursul Vieţii) firesc reprezentat în acest model. Acesta va duce cu el tot ce trebuie noii fiinţe, mai puţin materialul de construcţie şi energia, cu un cuvânt, va transfera schema, planul de desfăşurare a noii vieţi, care pleacă de la datele celei vechi, având o toleranţă de adaptare la noi condiţii neprevăzute, adică neexperimentate în Viaţa

care le-a generat. O A DOUA PARTE, datorită consumului de 陽 Yang care duce la epuizarea lui (suntem doar în plin Yin ca vârstă, dacă am acceptat că aceasta imită anotimpurile), ceea ce "încetinind" cursa care conferă o fortă "centrifugă" mobilului, lasă corpul fizic să cadă pe Pământ, redând acestuia (Pământului), materialul pe care l'a investit în Om. şi, în sfârţit, O A TREIA PARTE, QI-ul Omului, care antrenat de Apa se avântă prin "fisura" ce nu stă sub stăpânirea niciunei restricţii a Lumii noas-

tre, nici măcar a Spaţiului şi Timpului. Despre această 郤 "FISURA" XI [Ricci 1833], despre ce trece prin ea, vom vorbi mai departe, atunci când vom studia punc-tele care reprezintă Organul Plămân şi Viscerul Intestin Gros, şi Meridianele care le leagă.



136 Ioan Ladea _____________________________________________________

simplistă, ceeace nu e pertinent cu epoca compunerii Nei jing-ului. E clar că e menţionat ca reprezentant un Meridian 脈 Mo sau 經 Jing, şi încă având în

faţa semnului specificaţia 動 [Ricci 5358] DONG, care înseamnă mişcare.

Or, caracteristica unui 穴 punct nu poate fi în nici un caz mişcarea! Pe când

un 經 meridian este un itinerar care marchează o deplasare! Dacă însă suntem obligaţi de specificaţia 脈 Mo să considerăm (în

mod legitim) că e vorba de un meridian curios, atunci acesta nu poate fi decât, ori 陰蹻脈 YIN QIAO MAI, care în drumul lui de la punctul 交信

R.8 JIAOXIN către 精明 V.1 JINGMING, traversează obrazul, ori 陽蹻脈

YANG QIAO MAI, care leagă în cursa lui punctele 地倉 DICANG S.4,

巨 JULIAO S.3 şi 承泣 CHENGQI S.1. Dacă 地倉 DICANG sugerează un posibil reper, (numele lui se traduce "magazie «sau depozit, sau chiar grânar» de Pământ") - ceea ce, după cum am spus mai sus, i-a determinat pe mulţi autori să îl considere drept "Pământul Cerului" - suntem de acord să incriminăm oricare dintre aceste segmente de Meridian pe post de marcatoare pentru determinarea simbolică a zonei. Aceasta deoarece, singura prezenţă a Pământului în domeniul Cerului (care este Capul), o constitue cavitatea bucală, gura, care ca entitate topografică aparţine de Splină-Pancreas 脾239, marele Yin, care ocupă loja Pământului. Ca toate celelalte 239) "...L'energie de la rate est en liaison avec la bouche, quand la rate est saine, la bouche peut absorber normalement la nouriture." ("TRAITÉ DE MÉDECINE CHINOISE" par le Docteur A. Chamfrault, Éditions Coquemard, Angouleme, 1957, tome II, "LES LIVRES SACRÉS DE MÉDECINE CHINOISE, pag. 393.) Acest fapt nu priveşte toată unitatea topografică, înţelegând prin aceasta şi părţile anatomice conţinute. Limba, exprimă starea de sănătate a 心 Inimii: "L'energie du coeur est en liaison avec la langue, quand le coeur est sain, la langue peut percevoir les saveurs." (ibid, pag. 392). Ceea ce trebuie să remarcăm, mai ales în cuprinsul acestui capitol tratând despre simbolismul mai cu seamă topografic, şi care încearcă să deslusească înţelesurile atribuirilor făcute de Antici, este că gura, sau cavitatea bucală, este destinată aportului alimentar, pe când limba, desi însărcinată şi cu controlul gusturilor, are ca funcţie esenţială vorbirea, care exprimă starea psihică a Inimii, deşi ajutată în formulare de către creier, dar neapărat în esentă cea a Inimii-



137 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

zone, aceasta este marcată superficial prin trasee sau puncte care să indice "partiţia anatomică" ce reprezintă Pământul Cerului. El îşi întinde spre Cerul Cerului, o pâlnie în care acest stăpân absolut să`şi poată vărsa darurile (dacă nu direct, prin slujbaşii pe care îi dirijează pentru a satisface cerinţele "supuşilor"). Putem deci, afirma că Pământul Cerului, indiferent cum e indicat de texte (în cazul de faţă de către Huang Di Nei Jing Su Wen), este teritoriul anatomic care împrejmuieşte cavitatea bucală, care cu toate că e reprezentantul unei Loji Yin, deci de o densitate consistentă, nu poate să`şi salte până în acest loc consistenţa, ci doar disponibilitatea, sub formă - cum am mai spus - de pâlnie, de gol, ceea ce exprimă supuşenia, caracteristica atât de subliniată până aici a Yinului. Despre aceasta cavitate bucala nu putem sa nu spunem ca reprezinta "locuinţa" Limbii, care depinde de Loja Focului: "Le coeur régit la langue. Dans le ciel il est la chaleur de l`été. sur la tere il est le feu" 240. In succesiunea SHENG 生, care a fost expusă sub incidenţa derivării unei Loji dintr`alta, atunci când Pământul este plasat in rând cu celelalte mişcări pe "rotundul" Timpului, limita dintre Foc 火 şi

Pământ 土 ca durată de hegemonie, este mereu discutată. Liu An 劉安, prinţ

de Huainan 淮南 (cunoscut în literatură ca Înţeleptul din Huai nan, sau

Huainan Zi 淮南子, opera purtandu`i numele), susţine că Loja Pământului, consumă cam o lună din Timpul atribuit Focului, majoritatea autorilor cazând de acord că durata hegemoniei Pământului se plasează între toate cele patru sezoane, ocupand o durata de 18 zile de fiecare dată, sau 19 zile, cea de a nouăsprezecea zi, fiind realizată din două ½ de zi, aşezate fiecare la începutul şi sfârşitul acestor "intersezoane". Cert ca peste tot în literatura veche, dupa cum vom vedea şi în cele ce urmează, Focul se intersectează cu Pământul: "Les souverains de la terre compterent onze représentants. Ils

Împărat. Acest fapt nu este obligatoriu, este numai Natural. Creierul, în activitatea de formulare, poate modifica mesajul ce iese din Inimă. Această făptuire este deplânsă de morala Antică. Am menţionat acestea despre Inimă, ca fiind folositoare în partea tratând despre "Omul Pământului", care este Inima. 240) În Hoangdi Neijing Suwen", cap V, cf . "TRAITÉ DE MÉDECINE CHI-NOISE" . vol. II, "LES LIVRES SACRÉS DE MÉDECINE CHINOISE", trad. de A. Chamfrault, Éđitions Coquemad, Angoulême, 1957, pag. 33.



138 Ioan Ladea _____________________________________________________

régnérent par la vertu du feu..." 241. Relaţia Focului cu Pământul dăinuie încă din vremea Cerului Anterior, unde numele trigramelor - urme maschează unele funcţiuni fundamentale. Însă Pământul şi în acel sistem pe lângă faptul ca e simbolul Yinului prin "supuşenie", prin faptul că este "receptiv", rămâne şi Pământ propriu zis, iar Focul beneficiază de un nume ambiguu, care in natură nu i se potriveşte decât lui: "cel care se ataşează şi se îndepărtează". Ei bine, cele două trigrame sunt aşezate de către unii autori vis á vis, fapt care le conferă un mod special de relaţie. Dar asupra considerentelor care aparţin Cerului Anterior, deliberarile nu au ajuns sa fie concordante nici măcar în mică măsură. Revenind la Cerul Posterior 後天, adică discutand despre Pământul Cerului adică obrazul care margineşte cavitatea bucală (care ţine de Splina-Pancreas 脾, reprezentantul Pământului) şi Limba care aparţine de Loja Focului, vom mai oferi un sigur citat care atestă legătura între Foc şi Pământ: "Ensuite lèmpereur (*) monta de nouveau sur le Tài-chan, et parvenu au sommet, il y fit en personne un sacrifice secret. Au pied de Tài-chan il sacrifia aux cinq Empereurs en ob-servant pour chacun dèux lòrientation qui lui convenait; mais lÈmpereur jaune et lÈmpereur rouge furent ensemble". 242, 243 Aceste stări sunt reale în Natura, se aplică în orice domeniu, deoarece Omul împrumuta şi respectă Modelul Lumii.

"Dans le (macrocosme), par transformation, ils constituérent le corps de l`homme et y emprisonnérent les natures lumineuses afin dìmiter (*) le grand monde 244; ainsi donc le corps charnel avec sa coinvoitise et sa

241) În "LES MÉMOIRES HISTORIQUES DE SE-MA TSÌEN", trad. Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. I, pag. 18. 242) "LÈmpereur jaune ne pouvait pas être au centre, puisque cette place était déjá asignée á Tài-i; aussi lui assigne-t-on la même orientation qu`á lÈmpereur rouge, á savoir le sud." (s.n.) 243) În "LES MÉMOIRES HHISTORIQUES DE SE-MA TSÌEN", trad. par Édouard Chavannes, tome troisiéme, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, pag. 512. 244) "La creation de l`homme par le démon est une théorie fondamentale du maniheisme, cf. par exemple Kessler, (Mani, p. 273), citant saint Ephrem: «Si, comme blasphement, le créateur de corps est mauvais...,et si lòbscurité a eu le projet de constituer une prison pour l`âme...» Les textes analogues abondant. A ceux



139 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

concupiscence empoisonnées et mauvaises , fut bien quèn plus petit, lìmage fidéle de point en point de lùnivers des cieux et des terres..." Da, Omul este oglinda Universului şi e firesc să fie aşa, deoarece Universul a preexistat Omului, iar Omul, atunci când a apărut, a trebuit să se supună matricei pe care nu o putea înlătura şi sub care trebuia să se dezvolte. Şi dacă Planeta Saturn avea mai puţine mijloace să îşi imprime influenţa, Pământul avea TOATE posibilităţile să modeleze Omul. Asta a şi făcut, dar respectând câte ceva din structura lui genetică, şi anume atâta căt să nu îl scoată din dreptul lui de a fi vieţuitoare între Cer şi Pământ, stăpân al celorlalte vietăţi. Or, genetic noi aveam un Cer, un Pământ şi un Om. Pe acestea şi-a pus pecetea Pământul, şi în primul rând pe Cer, pe Cerul Organismului, extremitatea cefalica, ocupănd topografia perimandibulară şi obrajii, care delimitează partea mobilă a cavităţii bucale, care efectuează prima prelucrare a roadelor Pământului. Cele spuse în Huangdi Neijing Suwen nu sunt gândite sub o incidenţă întâmplatoare si ocazionată de un accident, sunt rodul unei atitu-dini temeinic elaborate şi consecvente, desfaşurată pe plan simbolic, dainu-ind - ceea ce reiese cel puţin din citatul pe care îl vom oferi mai jos - de la începutul mileniului I înainte de Iisus Christos, şi care ilustreaza cum poate fi văzut un Pământ al Cerului în cu totul alt context: "Lorsque lèmpereur doit réunir les princes feudataires, alors il ordonnent de faire làutel en terre, aux trois achévements, ou au trois assises; de faire un porte á chaque côté de la salle (*)" 245 Este evident că altarul de Pământ este asimilabil corpului uman şi altar fiind, "conţine" 火 Focul (citeşte 舌 Limba care

deja connus depuis longtemps, on joindra celui du Skand-gumânik Vizâr (SALEMANN, Ein Bruchstűk, p. 20). Quant á lìdée que l`homme est un microcosme fait á lìmage de macrocosme, on la retrouve trés clairement dans le Skand-gumânik izâr, quand on á écarté , comme là fait avec raison M. Cumont (Cosmogonie, p. 44), une confusion comise par làuteur mazdéen de ce traité. F. Aussi ăcta ărchelai, chap. 9, p. 14: (**). La theorie existait (un peu differente peut-être) dans le mazdéism; cf. la note de Darmesteter (The Zend-Avesta, I, 191). Le passage du Grand Bundehes surquel Darmsteter fait allusion est celui qui a été traduit par M. Blochet dans la Rev. d`hist. des Relig. t. XXXI p. 243 et il débute ainsi: «Il est dit dans lÀvesta: Le corps de l`homme est une représentation du monde materiel...»". 245) "LE TCHEOU-LI OU RITES DES TCHEOU", cartea XXXIX-a, § 1-2, trad. de Édouard Biot, Lìmprimerie Nationale, Paris, MDCCCLI , vol. II, pag. 418.



140 Ioan Ladea _____________________________________________________

aparţine Lojii Foc, fiind sub "incidenţa" Inimii). Aceeaşi calitate de obiect de cult face din altarul de Pământ un obiect al cărui rost îl plasează în Cer, adică referinţa poate cuprinde şi etajul "Pământul Cerului".

Aceeaşi pravilă246 specifica: "Par le réglement de lègalisation des terres, il distingue les cinq espéces de terres, et neuf classes." Afirmaţia nu lasă loc nici unui dubiu: cele cinci categorii de Pământ apar in realitatea anatomică drept clase ale Corpul Omenesc, împarţit simbolic în cinci 五行 Loji, iar cele noua "clase de Pământ", sunt categoriile simbolice despre care vorbeşte Nei Jing, adică Cerul, Pământul, Omul, fiecare fiind subîmpărţit tot în câte (aceleaşi) trei părţi.. Astfel vom remarca trei feluri de Pământ, dupa apartenenţa la clasa respectivă: "Lèmpereur tourne son visage vers midi, et voit les princes feudataires 247. Il fait salutation de la terre, aux familles du commun (aux hommes du peuple); la salutation du temps, aux familles de sang différent (aux alliés, par les femmes de la race imperiale); la salutation du ciel aux familles de même sang (aux membres de la famille imperiale (*)". Fiind vorba de Oameni, aceştia se asimilează fără dificultăţi în recunoasterea limbajului metaforic folosit dupa legile "sintaxei" simbolice Pământului, iar contextul care adună aceşti oameni necesarmente în jurul altarului de Pământ, indreptăţeşte acest punct de vedere, mai ales ca "gazda" lor este însuşi Împăratul. Dacă se studiază cu grijă textul original se pot depista referinţe la dinţi, la numărul lor şi chiar la 舌 limbă. Ceremonialul prevede modul în care se oferă bucatele şi, din desfăşurarea ritualului, putem trage concluzia că este recomandat ca omul sa se alimenteze doar după ce a privit cu grijă bucatele, dupa ce le-a mirosit, dupa ce a "pipăit" sau "savurat"

246) "LE TCHEOU-LI OU RITES DES TCHEOU", cartea IX-a, § 15, trad. de Édouard Biot, Lìmprimerie Nationale, Paris, MDCCCLI , vol. I, pag. 199. 247) "Comm. B. ("Tching-khang-tching" precizarea noastră) Les aides supérieurs des princes feudataires, leur présentent le drapeau attribué á leur principauté, se placent dans la salle, et avertissent lèmpereur de monter a làutel. Chaque prince prend son drapeau, et se tient debout. Lèmpereur descend les degrées des assises en terre et tourne le visage au midi pour les recevoir.

Comm. Des Éditeurs: Chaque assise étant haute dùn pied, il n`y a pas dèscalier joint á làutel. Quoiquìly ait quatre portes á lènceinte, les princes entrent tous par la porte de midi, et sàlignent de lòrient á lòccident, faissant face au nord.". Ibid., vol II, cap. XXXIX, pag. 419.



141 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

mancarea, preparând astfel de la distanţă digestia, semnalele determinante venind abia odată cu masticaţia.

Dacă Omul a beneficiat de un Prometeu care săì aducă Focul din Cer, el sà bucurat deasemenea de un Gun, care să îi aducă Pământul tot din Cer. Deci, există, după cum vom vedea, un Pământ în Cer. Bineînţeles că în ce`l priveşte pe Prometeu, acesta nà adus aici Focul ministerial, care cu siguranţă că exista pe Pământ defrişând junglele şi pădurile, iscat din trăz-nete sau cine-ştie ce alte fenomene Naturale care nu sunt greu de identificat. Tot aşa, în cazul nostru, nu e vorba de Pământul pe care am stat şi atunci cu picioarele ca şi acum. "Oamenii de Ştiinţă" ar trebui să caute cu asiduitate aceste legende, aceste poveşti simbolice, aceste Mituri care, le-ar da posibili-tatea de a`şi orienta mai pertinent eforturile de cercetare asupra Lumii încon-jurătoare în vederea obţinerii unui model unitar al Universului248. Ce fel de

248) Că ştiinţele contemporane obţin date de o mare precizie în măsurătorile repe-relor particulare este o certitudine, numai că aceste date nu pot fi asamblate într'o structură care să ducă la înţelegerea sensului existenţei. "Les recherches qui se sont développées depuis les années 1940 (années des tous les dangers pour l'hmanité mais aussi de toutes les audaces intellecuelles) ont vu naître les sciences de l'information et les techniques de calcul liées à l'informatique qui allaient fissurer cet édifice. Avec les philosophes, les scientifiques s'interogant: les connaissances croissent en précision et en étendue et notre savoir devient sans cesse plus parcellaire, incapable de nous aider à penser globalement la réalité. "Jamais la connaissance sciencifique n'a atteint un tel niveau d'éllaboration et de subtilité - mais elle se révèle de plus en plus lacunaire et parcellisée, de moins et moins capable de synthèse et de refonte (Lévy-Leblond, dans la revue Alliage [printemps 1995]) "..." (În "L'apprentissage de la complexité" de Gérard Clergue, ed. Hermes, Paris, 1997).

În vechiul dicţionar (sec I) 說文解字注, la pozitia 501, este prezentata

ideograma INIMII, XIN 心, care este dela început asociată cu câteva alte forme:

unicul semn compus este acela în care ideograma TIAN 田 este asezata deasupra

semnului Inimii, XIN 心. Câteva cuvinte asupra acestei ultime ideograme, TIAN. Noi am facut demonstratia - contrar părerilor oficiale ale lingviştilor (faptul poate fi cotat ca o impertinenţa din partea noastră), că semnul a fost imaginat pentru a

înfăţişa - nu cum se spune oficial, un ogor - ci un ogor special, lucrat de 帝 Împarat, sau sub imediatul sau control, pentru a produce roade destinate sacrificiilor închinate strămoşilor şi zeităţilor. Semnul se mai utilizează (asociat cu altă pictogramă) şi



142 Ioan Ladea _____________________________________________________

Pământ a adus Gun din cer, la ce poate fi el folosit, pentru stăvilirea urmărilor Potopului, Vom vedea imediat şi e o treabă pe care o vom dezvolta mai jos, deşi de altfel nu este atât de hermetică încât să nu permită măcar intuirea faptului în cauză. Dar să ascultăm legenda: "Schimbările ce au intervenit în natură în vremurile străvechi au dus la revărsarea puhoaielor pe întreg globul pămîntesc...potopul a pricinuit atîtea chinuri oamenilor, încît oricîte păcate ar fi săvîrşit ei, erau vrednici de cea mai adîncă milă... / Din mulţimea de zei ce se aflau în ceruri, numai Gun încerca o milă profundă faţă de suferinţele celor mulţi. El hotărâ să-i salveze de potop, ca ei să se poată bucura de o viaţă tihnită ca şi mai înainte. Gun era foarte nemulţumit de cruzimea bunicului său. Poate că la început nu odată l-a implorat şi a încercat să-l înduplece să le ierte oamenilor păcatele şi să retragă puhoaiele înapoi în palatul ceresc...Văzînd că rugăminţile şi îndemnurile sale sînt zadarnice, Gun a hotărît să lupte el însuşi împotriva potopului şi să salveze norodul de chinuri. Dar apele se revărsau peste tot pămîntul şi cum să le domoleşti? Gun îşi dădu seama că de unul singur,

pentru a desemna Stomacul 胃 care, după cum am văzut în primul volum, face parte

din Loja Pământului 土行, şi împreuna cu Splina-Pancreas 脾, hrăneşte "organul

curios Creierul" 腦. Or, acest Tian-Ogor (田), aşezat în ideograma dasupra Inimii

心, înseamna CUGETARE 思. Asadar, Inima participa la 審判 JUDECATĂ, ea ORIENTEAZĂ RAŢIUNEA. Mereu vorbim despre funcţia psihică a Inimii, mereu încercăm să o lămurim; am numit-o în alta parte nus, opus mens- ului, şi de câte ori vom avea prilejul vom susţine faptul că funcţiunea psihică a Inimii dirijează raţiunea, care, prin natura ei, face paşi siguri, însă mici, şi are nevoie de un modelator arhitectural care să structureze ansamblul! În final expunem (după cum am promis imediat mai sus) semnele care intră în discuţie alături de semnul Inimii,

în vechiul dictionar: 人 care înseamnă OM, 土 însemnând Pământ, şi 臧, tradus ca BUN, dar şi ca SCLAV (de unde se poate trage concluzia că "smerenia" caracteristică sclavului e BUNĂ). Că Inima e Omul Pământului, ne confirmă capitolul în care vom vorbi despre compoziţia partiţiei Pământ. Ca Pământul (al cărui reprezentant e Omul) adăposteşte Inima, e valabil cel puţin pentru Huainan Zi - am spus-o si cu alte ocazii. Că Inima e sclava Omului, chiar Sclava-Împarat, e evident. Se împacă aici modelul simbolic cu realitatea, cu modelul iconic care se impune oricăruia dintre noi. Se împacă şi se amestecă, dând o nouă realitate, mai diafană, în care e convertit atât concretul la abstract, cât şi invers.



143 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

chiar cu forţa sa miraculoasă, nu poate face faţă, şi asta îl mîhnea şi îl neliniştea.

Tocmai cînd şedea cufundat în aceste gînduri triste, trecură pe lîngă el o bufniţă şi o broască ţestoasă, şi la întrebările lor, le lămuri pricina mîhnirii sale.

« -Să domoleşti puhoaiele nu-i un lucru greu, spuseră într-un singur glas bufniţa şi ţestoasa.

-Cum dară să fac? întrebă zorit Gun. -Tu ştii că în palatul ceresc se află o comoară care se cheamă

xirang? -Am auzit, nu ştiu însă despre ce e vorba. -Xirang este un soi de lut care se poate mări la nesfîrşit (*) Dacă te

uiţi la el ţi se pare că nu e mai mare ca un bolovan obişnuit. Dar dacă este aruncată pe pămînt, această bucăţică creşte dintr-o dată şi alcătuieşte munţi şi diguri. Dacă se astupă puhoaiele cu acest lut nepreţuit, mai poate oare fi vorba că ele nu pot fi domolite?

-Dar unde este păstrat xirangul? -Acesta-i lucru cel mai preţios al stăpînitorului ceresc. De unde să

ştim noi unde se află? Nu cumva ai de gînd să-l furi? -Da, răspunse Gun, sunt hotărît s-o fac! -Oare nu te temi că bunicul o să te pedepsească cu asprime? -Ei, mai dă-l încolo, zise Gun zîmbind cu tristeţe.» Este de la sine înţeles că xirang-ul, fiind comoara cea mai de preţ,

era păstrat într-un loc tainic şi inaccesibil şi păzit de duhuri neînfricate. Dar Gun, care era hotărît să izbăvească oamenii de năpastă, se pricepu să-l găsească şi să pună mîna pe el. Dobîndind xirang-ul, Gun începu să astupe cu el puhoaiele. Acesta era într-adevăr un lut fermecat. O bucăţică din el se putea preface în munţi şi diguri. Puhoaiele începură să scadă iar apa se scurse în pămînt. Treptat urmele potopului dispărură cu totul, şi în faţa ochilor se deschise o pajişte verde şi deasă..." 249.

Nu continuăm să cităm din textul original din motive de timp al lectorului şi rezumăm: Gun a fost ucis, bucata de lut rămasă încă nefolosită a fost luată şi dusă înapoi în Cer, treaba a rămas neisprăvită, inundaţiile au continuat, dar un adevărat Potop n`a mai fost. Interesantă pentru noi este

249) Yuan Ke, op. cit., 229 şi urm.



144 Ioan Ladea _____________________________________________________

urmarea, care e formulată în câteva variante, deoarece autorii antichităţii nu şi-au putut permite să rateze o astfel de oportunitate pentru a expune în acelaşi limbaj metaforic înţelesurile cele mai adânci ale lucrurilor, faptelor şi legăturilor dintre ele.

Numele zeului trimis să îl omoare pe Gun, este Zhurong. Execuţia a avut loc pe muntele Yushan (amănunte importante pentru cei care vor să studieze metafora şi să dezlege înţelesul legendei, cu date importante în practica medicală).

Pentru că leşul lui Gun nu a putrezit timp de trei ani, a fost trimis un zeu săì sfârtece trupul, folosind sabia fermecată wudoo. În timpul operaţiei, din pântecele cadavrului a ieşit un Dragon de Apă, care unii zic că ar fi fost Împăratul Yu. iar restul se transformă în altă vietate (din păcate nu se spune care anume, aceasta menţinând acoperită o taină de mare însemnătate (ştiinţifică), în care se afundă Yi yuan. După o altă variantă, rămăşiţele pământeşti ale zeului sàu metamorfozat întrùn Urs brun, care a plecat înspre Apus să`şi recapete viaţa, alţii spun că sà schimbat întrò broască ţestoasă cu trei (!) picioare, alţii spun că întrùn peşte negru (ideograma seamănă cu cea care desenează numele lui Gun), dar cea mai sugestivă poveste este cea care pretinde că sàr fi schimbat întrùn Dragon Galben (de altfel şi fiul lui Gun şi anume Yu, a fost tot Dragon), şi ultima versiune este că din cadavrul lui Gun a ieşit un Urs Galben care a plecat spre Asfinţit, trecând peste Qiongshan, la vrăjitorii (ale căror nume - de mare însemnătate în deslegarea înţelesurilor e de mare ajutor în practica medicala -...nu insis-tăm aici, dar când nevoia o va cere vom încerca analize semantice din aceas-tă legendă pentru a lămuri lucrurile care nu sunt atât de evidente. Evident este "Pământul Cerului" cavitatea bucală fonetică, cu ajutorul căreia emitem deciziile venite tot din sfera Pământului, deoarece Pământul Omului este Splina-Pancreas 脾, care hrăneşte organul curios Creierul, care emita deci-ziile, care la rândul lor vor fi pronunţate de către gură. Cuvântul care, atunci când acoperă Adevărul, nu este iubit de Oamenii Lumii aceasteia.

Răscoala din 154 (în timpul dinastiei Han) condusă de un oarecare Li Po şi pe care istoria o va condamna ca expresia unei imposturi a unui uzurpator, (răscoala este cunoscută sub numele de "Turbanele galbene") va adopta ca religie250 un Daoism numit "Tchong-Houang Tài-yi" care accepta

250) Numeroase au fost şi vor mai fi aberaţiile religioase pentru un european: ne referim în special nu numai la o lunecare foarte facilă dela o credinţă la alta, dar şi la adoptarea unei anumite credinţe în paralel cu o alta, chiar diametral opusă ca princi-



145 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

doctrina "Houang-Lao" (aceasta putând fi considerata ca o etapă în cursul sanctificării lui Laozi, şi anume contopirii numelui şi amestecării persona-lităţilor înţeleptului cu cea a lui Hoang di, considerat nu numai Împărat al Lumii subcereşti dar şi al universului). Tchang Kio se va numi el Insuşi "Cer Galben"251 ceeace ne poate duce cu gândul la Pământul Cerului, deoarece culoarea Pământului este necesarmente Galbenul. Răscoala fiind populară, trebuia să măgulească participanţii, lucrători de Pământ. Or, Împăratul acestei răscoale, nu putea fi altceva decât un apartenent al gloatei răsculate ca origine, deci Pământ, şi în acelaşi timp un Fiu al Cerului. Deci EXISTĂ UN PĂMÂNT AL CERULUI, regăsit în orice sector de manifestare a Vieţii Omului.

Faptul a fost prezentat şi cu alte ocazii şi îl vom reitera, privindu`l din acest unghi de vedere. Pământul îşi are locul în Centrul Modelului Ceru-lui posterior, care reproduce schema 河圖 He Tu din 書經 Shu Jing, prezentată şi discutată pe larg în primul volum. Dar, luând în considerare şi harta inspirată din 洛書 Luo Shu, vom vedea ca acest 土 Pământ se distribuie între toate cele patru intersezoane, ceeace vrea să sugereze că Pământul este prezent nu numai în intersezoane, unde încheie un Anotimp şi

piu. Că acest fapt reprezintă o practică curentă în China diverselor perioade istorice, ne-o confirmă şi C. P. Fitzgerald, în monumentala lui operă "Istoria Culturală a Chinei", trad. de Florentina şi Nadina Vişan, Humanitas, Bucureşti 1998, pag. 487: " «Trei căi pentru a-ţi atinge acelaşi scop» este o expresie frecvent folosită în China pentru a explica faptul, deconcertant pentru un european, că majoritatea chinezilor practică riturile şi cinstesc divinităţile budismului, daoismului şi confucialismului, fără a fi deranjaţi de ideia că aceste teologii adesea se exclud una pe alta. Europeanul obişnuit, crescut în spiritul unei culturi pentru care nu există decât o singură religie adevărată, nu poate înţelege aproape deloc o asemenea atitudine. Lui i se pare fie că locuitorii Chinei sunt ipocriţi şi nu cred în nimic, fie că nu au deloc capacitatea de a «crede» în ceva, ceea ce în opinia europenilor ar exclude posibilitatea de a accepta două religii în acelaşi timp." Nu este locul aici să dezvoltăm deliberativ şi explicativ această problemă, am inserat citatul care vine să facă plauzibilă atitudinea Chinezilor, chiar şi a celor aparţinând Antichităţii, folosind o sursă de mare autoritate. 251) Cf. "LA DIVINATION DE LAO TSEU DANS LE TAOISME DES HAN" Thése pour le Doctorat de 3-e cycle présentée par Anna K. Seidel. École Française d`Extréme-Orient, Paris, 1969, pag. 50.



146 Ioan Ladea _____________________________________________________

oferă "energie" pentru demararea celui următor252), ci şi pe tot parcursul desfăşurării celor patru Mişcări. Dar ROLUL PRINCIPAL al Pământului este să CONCLUZIONEZE, adică să finalizeze ceeace a îngăduit să se zămislească pe suprafaţa lui, adică să 成熟 COACĂ. El prin geneză a primit Modelul Vieţii de la Cer, a menajat-o gestionând Apa, a susţinut-o, acum trebuie să fie prezent la FINAL. După asta, seminţele care vor garanta reluarea ciclului Vieţii, vor fi 肝燥 uscate de către 秋 Toamnă, deoarece

temperaturile joase ale 冬 Iernii vor face să 結 îngheţe 水 Apa şi aceasta poate sfărma schema genetica a viitoarei Vieţi. Urmează travesarea, Ierni, a 咸海洋 Oceanului sărat, al Locuinţei Morţilor, la capătul căreia ne aşteaptă

din nou Pământul ca să ne predea 春 Primăverii. Dar să ne întoarcem la rolul lui de "controlor-cocător"253, care se desfăşoară la sfârşitul Verii, atunci când căldura, prin mecanisme inertice, atinge cotele cele mai mari. E "Sfârşitul Verii", a domniei Focului 火, în care se aşează în acel moment legitim şi

confortabil 土 Pământul. În 南 Sud. În 天 Cer, deoarece Focul Imperial îşi aduce cu sine şi LOCUL. Unde este Împăratul, acolo este şi Cerul. Şi unde este Pământul este şi Centrul. Cerul Centru, adică Cerul Focului Imperial, al Soarelui, cu "Funcţia" de Centru cedată de către Pământ găzduit de acea Mişcare. Este acel Pământ al concluziilor un Pământ al Cerului, ca şi anturajul gurii, care cel puţin desirabil, ar trebui sa rostească doar concluzii. Adică rezultatele unor deliberări amănunţite, deliberări care se fac în creier, adică tot pe domeniile Pământului.

Vom încheia cu un argument pe care ni`l livrează François Cheng254,

252) Cf. Dr. Laurenţiu Teodorescu 253) Nu numai la Chinezii antichităţii, ci şi în alte culturi ale Orientului, Pământul era socotit şi ca unul din medicamentele de bază într`o sumedenie de afecţiuni de cele mai multe ori foarte grave: "...Plăsmui ceva care să alunge [bo]ala sa, să / Scoată răul. El îşi umplu [mîna] cu ţărînă, / Cu pulbere făinoasă [mîna sa cea dreaptă] ..." În "Legenda lui Keret" în "Gîndirea feniciană în texte" de Athanase Negoiţă, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, pag 136. 254) François Cheng, "Arta picturii chineze" texte teoretice, trad. de Mariana Vida, Ed. Meridiane, Bucureşti 1996, pag. 98 şi urm.



147 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

un Chinez europenizat al zilelor noastre, cu mare trecere în lumea criticii de artă Chineză a tuturor timpurilor, datorită competenţei sale de netăgăduit. Prezentând (în op. cit în nota precedentă) pe pictorul Shen Zong-qian255, el spune: "...în ceea ce priveşte structura unui chip, între cerul său (craniul) şi pământul său, maxilarul, tradiţa vorbeşte despre «trei straturi suprapuse şi cinci puncte orizontale». Cele trei straturi suprapuse se prezintă astfel: stratul superior de la vârful frunţii până la sprâncene, stratul median de la sprâncene până la vârful nasului, şi stratul inferior de la nas la maxilar. Cât priveşte cele cinci puncte orizontale, este vorba de axa orizontală mărginită de cele două urechi, cei doi ochi şi punctul central. Pentru distanţa între ele..." (sublinierea noastră). Aici se dezvoltă o disertaţie asupra tipurilor de faţă, după lăţimea lor. Noi am dorit doar să subliniem faptul că marile modele ale gândirii Antice, sunt prezente şi prioritare în orice activitate, în orice manifestare culturală, ştiinţifică, sau cotidiană. Acest fapt face să fie uzual folosită în multe regiuni, expresia de "Pământ al Capului" pentru maxilarul inferior. Laozi 老子 poate că a numit "Turn cu nouă caturi" Cerul, şi l-a socotit ca ridicat dintr`o grămadă de Pământ dacă din prea mult Yin se trece într`un maxim Yang. Deşi supoziţia e forţată, se potriveşte cu

versurile din capitolul 64 ale lui Daode Jing 道德經: "Ein neuen Stufen hoher Turm / entsteht aus einem Häufchen Erde" 256 sau poate că nu e cu putinţă din hrana masticată de mandibulă să se "constitue" Creierul? În altă ordine de idei, Cerul se sprijină totuşi pe Pământ. Poate pentru a putea fi sprijinit în sine îşi are Pământul lui propriu. Poate de aici, de la această apartenenţă simbolică şi la Cer i se trage numele de "la souveraine Terre", 后土 [Ricci 1764, 5298]. Altminteri, Pământul ar

255) "Shen Zong-qian din secolul al XIII-lea, este autorul unui important tratat, deopotrivă teoretic şi practic. Această scriere ce urmăreşte continuarea tradiţiei lui Li tai unui important tratat, deopotrivă teoretic şi practic, intitulat Studiu despre pictură realizat într'o barcă minusculă. Riguros construită, lucrarea tratează îndelung câteva mari teme: Peisajul, Personajele, Arta portretului." (Op. cit. pag. 46, nota 26). 256) "Laotse Tao Te King ... citat mai sus, trad. de Richard Wilhelm, Eugen Diederichs Verlag. Köln, 1957, pag. 107.



148 Ioan Ladea _____________________________________________________

fi ramas orice, zeu generos, administrator bun, minunat producător, numai SUVERAN(Ă) nu, deoarece locul Suveranului şi al perechii sale, este întotdeauna SUS, DEASUPRA! Ca Pământ al Cerului, Pământul devine asociat la Locul de SUS.

Natura însăşi confirma justeţea clasificării din Huangdi Neijing Suwen, deoarece, astronomic, există un "Ogor al Cerului" Tian-Tian 天田 [Ricci 4938, 4944], care e reprezentat de constelaţia Ling, parte din constela-ţia Fecioarei257). Se va răspunde că este lesne a declara o mulţime de stele (care pot să nu aibă nici o legatură una cu alta) ca "ogor", dar nu recomandăm nimănui să se aventureze într`o astfel de obiecţie pâna când nu va studia temeinic provenienţa acestei denumiri, deoarece va avea cu sigu-ranţă surprize.

4.1.4. OMUL CERULUI Motto: "Parfois l`homme nouveau oublie et perd les signes; alors du milieu de son sentiment obscur, des émons sortent par transformation, qui immédiatement luttent contre le sentiment de l`homme nouveau." P. Pelliot: trad. Glossa manuscris Chinez Antic

上部人耳前之動月永 spune 內經 Nei Jing, iar noi am tradus

aceasta prin: "Omul, partea ansamblului superior (Cerul), (e reprezentat de) vasele care se mişcă înaintea urechii." 258 Această traducere suportă

257) "MÉMOIRES HISTORIQUES DE SE-MA TS'IEN", trad. Édouard Cha-vannes, ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol III, pag. 453, nota 3.

258) GLOSAR: 上 [Ricci 4268] Chang (EFEO), Shang (PINYIN): "Sur, au dessus, avant, supérieur, antérieur, meilleur. Le premier, le plus élevé, le meilleur. Ciel, céleste. Prince, souverain, royal..." (Couvreur, op. cit. pag. 2) Ricci traduce: "Haut, supérieur, monter, s'élever, élevé, Souverain, antérieur, précédent, ,

remonter, appliquer..."; 部 [Ricci 4163] Pou (EFEO), Bu (PINYIN): "Ensemble de choses qui sont semblables oů font partie d'un tout, classe, catégorie, département, division territoriale, province, corps de troupes, constellation..." (Couvreur, pag. 643.); Ricci traduce: "avoir juridiction sur, administrer, ministère, bureau, office, département, service, classe, genre, espèce, sorte, catégorie, section, part, partie,



149 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

corecturi lingvistice, dar noi nu am căutat o virtuozitate de necontestat, ci am dorit, chiar cu eforturi neelegante să cuprindem un înţeles cât mai aproape de cel al originalului, şi asta implică dezvoltarea explicativă a traducerii. Într`o forma de exprimare simpla dar şi ţinând cont de toate implicaţiile, fraza ar putea arata în felul următor: "Omul Cerului e reprezentat de către vasele (Meridianele curioase, numite Mo sau Mai şi care se deosebesc de cele principale Jing) care se mişcă (trec) prin partea anterioară a urechii." 259.

Şi aici trebuie să parcurgem itinerarul chestiunilor pe care le-am formulat în expunerea părţilor discutate mai sus, şi aici trebuie să ne întrebăm dacă suntem obligaţi să luăm "ad literam" semnul de Mai sau Mo 脈, sau să luxăm înţelesul şi asupra lui Jing 經, sau a unei părţi de "Jing", cum ar fi cele trei puncte din faţa inserţiei pavilionului Urechii. Acestea intrând în discuţie, oferă destul de puţine argumente valabile pentru a fi considerate drept "Om al Cerului"; trei puncte, dintre care cel mai de sus, reprezintă antepenultimul punct al celor Trei Încălzitoare, purtând numele

portion,.."; 人 [Ricci 2426] Jenn (EFEO), Ren (PINYIN): "Homme, femme...". Ricci

traduce: "Homme, personne, les gens,..."; 耳 [Ricci 1486] Eul (EFEO), Er (PINYIN): "Oreille; ce qui ressemble à une oreille, anse..." (Couvreur pag. 486. Ricci traduce: "Oreille, entendre, dire, tout ce qui occupe une position latérale comme les oreilles, p. ex. oreille ou anse d'un vase, d'un chaudron, latéral (p. ex.

bâtiment, porte), chambre ou piéce laterale, ..."; 前 [Ricci 771] Ts'ien (EFEO),

Qian (PINYIN): Ricci traduce: "Devant. Avancer. Autrefois. Anterieur... "; 之 [Ricci 806] Tcheu (EFEO) Zhi (PINYIN). "Marque du génitif ou possessif, et du participe..." (Couvreur, pag. 6). Ricci traduce: "aller, parvenir à, jusqu'a, en ce qui

concerne.., Lui, elle eux, le la, ..."; 動 [Ricci 5358] Tong (EFEO), Dong (PINYIN): "Se mouvoir. Mouvoir. Emuvoir. Agir. Commencer. Dans ce cas...". Ricci traduce:

"Se mouvoir, bouger, remuer,..."; 脈 [Ricci 5872] Mouo (EFEO), Mo sau Mai (PINYIN), deja cunoscut. 259) Trebuie să remarcăm că reperul care indică Omul (Cerului) este un organ de simţ care se găseşte sub "controlul" Rinichiului, care (după cum vom vedea mai departe), la rândul lui, este un reprezentant tot al Omului (cel al Pământului).



150 Ioan Ladea _____________________________________________________

locului pe care îl ocupă, 耳門 [Ricci 1486, 3426] Er Men (PINYIN), "Poarta urechii", nume meritat şi atestat şi prin probe terapeutice260. Următorul punct, cel care îl succede pe precedentul mai jos cu aproximativ o jumătate de cun 寸, este punctul final al Meridianului Intestinului Subţire, având şi el,

la fel ca şi precedentul, un nume legat de loc: 聽宮 [Ricci 4976, 2874]

Tinggong, "palatul ascultării". E drept, el mai este botezat şi 多所聞 [Ricci 4986, 4503, 5541] Duo Suo Wen261, ceea ce nu pledează pentru vreun înţeles care să justifice alegerea lui ca potrivită în ceea ce ne priveşte, deoarece se referă tot la topografia amplasării punctului. Şi, în sfârşit, al doilea punct de pe Meridianul Veziculei Biliare, cu numele de 聽會 [Ricci 4976, 2254] Ting Hui262 "reuniunea ascultării", nu ne oferă temeiuri pentru o speculaţie plauzibilă, care să justifice amplasarea lui în postura de Om al Cerului.

Oricum, identificarea acestui Om al Cerului va fi anevoioasă. El se ascunde mereu. De ce? "Maître Lou (*) donna un conseil à Ceng-hoang, dissant: «Votre sujet et ses compagnons ont recherché la drogue mer-veilleuse de la plante tche263; les immortels ont toujours été introuvables

260) Înteparea acestui punct, are efecte spectaculare în surzenie sau acufene, astfel încât, uneori, poate "deschide un auz închis", ceea ce a făcut pe acupunctorii Antichităţii, să numească punctul "Poarta Urechii", sau chiar "Poarta surzeniei".

261) "... selon Su Wen chapitre "Qi xue lun" 多 Duo [Ricci 4986] beaucoup; 所

Suo [Ricci 4503] endroit, lieu, place;聞 Wen [Ricci 5541] entendre." cf. "Dicti-onnaire des points d'Acupuncture" Gérard Guillaume, Mach Chieu, Guy Trédaniel Éditeur, Paris, 1995, Tome I, pag. 241.

262) Ting 聽 [Ricci 4976] "écouter, entendre", şi Hui 會 [Ricci 2254] "Se réunir. Reunion, assamblée ... Rencontrer. Association ... Moment, instant. Moment précis ... Être capable de ..." (ibid., pag. 469).

263) "La plante tche 芝 qui conférait l'immortalité, était un champignon auquel le P. Cibot donne le nom de d'agarie ramifié (cf. Memoires concernant les Chinois, tome IV, p. 500; Bretschneider, Botanicos sinicum, no. 41; M. Schlegel a donné le T'oung pao, mars 1895, p. 18, une planche représentant ce champignon)."



151 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

(sublinierea noastră); il semble (*) quìl y a quelque être qui les gêne. Dans les régles magiques264 (il est dit): Le Maître des hommes prend parfois lìncognito afin dèviter les mauvais génies; les mauvais génies étant évités, l`Homme Véritable vient (*). Si lèndroit ou demeure le Maître des hommes est connu de ses sujets, cela gêne les dieux. L`Homme Véritable entre dans lèau sans se mouiller; il entre dans le feu sans se brûler; il monte sur les nuages et les vapeurs; il est aussi éternel que le ciel et la terre. Maintenant Votre Majesté gouverne lèmpire sans avoir encore pu prendre le moindre repos. Nous désirons que Votre Majesté ne permette à aucune homme de savoir dans quel palais elle se trouve, dès lors la drogue de lìmmortalité pourra peut-être obtenue." 265

O sumedenie de texte ale Antichităţii listează calităţile pe care le va avea un Om al Cerului, sau mai bine Omul Cerului. Această ultimă precizare trebuie explicată: Omul, îşi are locul între Cer şi Pământ, aparţinând Lumii Lui, el fiind una dintre cele trei categorii care partajează Lumea şi deci şi corpul Omului. Deci în mod normal există un Om al Omului. Acest "normal"

Completa notă nu mai îngăduie comentarii. Amintim doar că ciuperca

(buretele) se găseşte şi la noi în România şi adăugăm câteva considerente semantice:

planta se numeşte de fapt 靈芝 LING ZHI (PINYIN) (Ganoderma lucidum). Acel

Ling se găseşte în dicţionare atâta sub forma autentică veche 靈 [Ricci 3187], cât şi

sub forma simplificată 靈 [Ricci 3174]. Menţionam că "simplificatorii" au fost bine informaţi, deoarece partea mistică a ideogramei Ling, adică cea inferioară, a fost

înlocuită cu pictograma 火 HUO, FOC, acesta având o puternică încărcatură misti-că, chiar şi prin locul pe care îl ocupa în modelul Cerului Posterior, conferind abia astfel înţelesul de "plantă a nemuririi" celei specificate de Sima Qian şi explicată de Chavannes.

264) "Le sens de régle magique que j'attribue au mot 方 se retrouve dans

l'expresion bien conue 方技; cette expresion sert de titre, dans plusiers des histoires canoniques, au chapitre ou il est traité des hommes qui ont possédé des connaissances magiques, comme les taoïstes et bouddhistes." 265) În "LES MÉMOIRES HISTORIQUES DE SE-MA TS'IEN", trad. de Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. II, pag. 177.



152 Ioan Ladea _____________________________________________________

este o parte a Omenirii. La fel Omul Pământului, deoarece acestuia îi aparţine. Omul Cerului beneficiază de un alt statut. Reperul Cerului este fără îndoială Sudul, acesta fiind manifestarea pe pământ a puterii Cereşti. "Sensul" Cerului însă este indicat de către Steaua Polară, nemişcată şi unică, Unicitatea este stabilita şi de specificaţia "Marele Unu" sau 太一 Tai Yi" [Ricci 4660, 2315], care, după cum am spus în primul volum, arată nu numai Unitatea, ci şi SINGULARITATEA. Stăpânul Cerului, nu poate fi decât doar Unul Singur. Această singularitate se poate acorda oricărui "OBIECT" aparţinând Cerului. Cei doi "poli" ai Lumii sun unul în Cerul Nordului, reprezentat de către Steaua Polară fixă şi al doilea în Cerul Sudului reprezentat de către Antares steaua mobilă, materializare a Timpului în desfăşurarea sezoanelor, a muncilor agricole. Unicitatea simbol al Yang-ului Va domina în Centrul Nopţii, a Nordului, fiind reprezentat de către acel punct alb în mijlocul "grosului" Yin-ului, pe când Multiplicitatea, exprimată (paradoxal) prin Mişcare, simbolizând Yinul266, va fi prezentată ca "nucleu" al Yang-ului, figurănd ca un punct negru în Centrul "grosului" părţii albe care prezintă în "emblema lui Dao" Yang-ul. Aceste PUNCTE, simbolizează amăndouă SĂMÂNŢA sau "schema" Yin-ului şi Yang-ului, care exprimă elocvent faptul ca ORIGINEA YANG-ULUI SE GĂSEŞTE ÎN YIN, IAR CEA A YIN-ULUI, ÎN YANG. Am întreprins această divagaţie pentru a justifica precizarea pe care am făcut-o mai sus care stipula că există doar un singur Om al Cerului.

Deci, întorcându-ne la calităţile pe care trebuie să le aibă Omul Cerului, vom reproduce câteva texte pe care le prezintă în traducere în limba franceză Anna K. Seidel, în " LA DIVINATION DE LAO TSEU DANS LE TAOISME DES HAN" Thése pour le Doctorat de 3-e cycle. (École Française d`Extréme-Orient, Paris 1969), pag 126 şi urm: "O, (quelle fut) sa

266) Yin-ul este şi reprezentantul SUBSTANŢEI nediferenţiate, neformulate, a substanţei "pur şi simplu", care nu are alt criteriu de evaluare decât "cantitatea", care suportă o diviziune "infinită" fără ca părţile rezultate din această diviziune să difere între ele decât prin expresia lor cantitativă. Deci dintr`o "bucată" Yin, putem obţine o "infinitate" de părţi asemenea (diferind doar din punct de vedere a cantităţii acor-date fiecărei particule rezultate). "Calitatea" ca noţiune, nu poate fi divizată (diviziu-nea, după cum am văzut fiind o operaţie care se poate presta doar asupra "cantită-ţii"), ea exprimăndu-se prin NEMIŞCARE.



153 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

misterieuse Vertu.267 Il a embrassé le Vide et gardé la Pureté.Il amait occu-per les positions les plus basses, et nà pas aspiré aux émoluments ni làuto-rité (*).Il est comme le cordeau, qui peut être droit mais, si on se courbe, est capable de sènrouler." 268 .

Sau alt citat din aceeaşi sursă: "Il a critiqué son temps en paraboles subtiles et, en se servent de ce qui est manifeste, suggérait ce qui est obscur. Il a gardé lÙnité sans jamais la perdre, il a été la régle pour lèmpire.269 Il sèn est á ce qui est épais et non á ce qui est mince; il sèn est tenu au solide et il a dédaigné l`éclat (extérieur) (*).La Norme éetait ce quìl estimait important,or et jade étaient pour lui sans valeur (*).Il avait éliminé les dé-sirs et chassé les passions,il était retourné á l`état de nourrissons.270 La tête toute blanche, il a franchi les siécles271 et personne ne conait sa nature (veritable). Il sècarte beaucoup des préceptes réeguliers (orthodoxes) et préfére les normes populaires (*). Pour lui lèrssentiel est dèmployer le

267) "La lacune avant tö 得 dans le Li-che est comblée par le Houen-yuan

chang-ki: hiuan tö 玄得. La vertu mystérieuse est celle qui produit sans sàppro-prier, qui fait croître sans diriger. (Tao tö King k. 51). Ko hiuan parte de la «vertu mistérieuse» du dieu Lao tseu qui façonne les dix mille êtres sans les considerer

comme son oevre 老子道德經 (Lao tseu Tào Tö King siu-kiue p. 1 b ed. SPTK 128; cf. aussi ci-dessus, p. 86.

268) "... Tao Tö King k. 45: «Le plus droit», considere-le comme tordu 大直若屈 ."

269) 守一不矢為天下正 (Houan-yuan cheng-ti: 為天下乎). Tao Tö King k.

22: «Le Saint se cramponne á lÙnité et en fait la mesure de lèmpire 天下式 »; K. 45: «La pureté et la tranquillité sont la régle de lèmpire ... »". 270) "Cf. Tao Tö King k. 28: «Celui qui se reconnait comme coq mais se tient en poule est le ravin du monde... Il retourne á l`état de nourrisson.» Duyvendak, p. 65." 271) "Lao tseu est retourné á l`état de nourrisson et il a les cheveux blancs dùn vieillard. Selon la légende (p.ex. Chen-sien tchouan k. 1, 1 b) il serait ne avec des cheveux blancs et tiendrait de cela son nom de «vieil enfant» (cf. aussi p. 66 note 5 et p. 99). "



154 Ioan Ladea _____________________________________________________

«Non-agir» et de sàccomplir grâce aux Grandes Transformations272 (de la nature). Avançant et recoulant au gré des circonstances, sur les oppositions et les mutations des choses, il détermine ses principes." 273

Desigur că toate acestea se referă la Laozi 老子, dar noi vom folosi mai tarziu acest set de atribute pentru a identifica Omul Cerului. Mai oferim un singur astfel de citat, din aceeaşi sursă: "Il participe á l`éclat du soleil et de la lune, il sèst réuni aux cinq Planétes. De la Hutte de Cinabre il sort y rentre, á la Cour Jaune il monte et en redescend (*) Il fuit et rejette les usages courants, il retient son rayonnement et rend son corps invisible" 274

Dacă păstrăm litera glosei în ceea ce priveşte faptul că avem de a face cu un 脈 Mai, atunci prin aceea porţiune nu trece decât Yangwei Mai

陽維脈, în drumul său ce leagă punctul 肩井 Jianjing [Ricci 745, 959]

272) "Houa 化 «transformation» est rétabli dàpres le Houen-yuan cheng-ki."

273) "進退無恒金昔綜其貞; tsin-tòuei 進退 «avancer et reculer» est le mouvement de la transformation (pien-houa) dans le Hi tsèu k. A (Tcheou-yi

tcheng yi) k. 7, p. 363; tsò -tsong 錯綜 «comparer et reunir» désigne la manipulation du devin (Hi tsèu k. A, Tcheou-yi tchong-yi k. 7, p. 384). Toujours

dans la terminologie de la divination tchen 貞 signifie «interroger la divination

卜問». Comme le devin qui prophétise á partir des arrangements des hexa-grammes, Lao tseu détermine ses principes á partir des mutations des choses. Cf. aussi Tao Tö King k.. 41: «Le Tao progressif (tsin) est comme retrograde (tòuei)»; lòpposition tsin-tòuei intervient aussi dans les conseils de strategie militaire du chapitre 69."

274) "含景匿形 . Dans le Ling-hien fou 靈憲賦 de Tchang Heng, «l`éclat

renfermé 含影» est assimilé au lune et á lèau tandis que le soleil et le feu sont «la

lumiére exterieure 外光 (Chouo-fou 說邦 k. 60. 1 a, éd Yuan-wei chan-tàng

宛委山堂蝠 ap. J.-C.). Siun tseu écrit déjá dans Kiai-pi pìen."



155 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

(V.B.21), de punctul 頭維 Touwei [Ricci 5035, 5512] S.8. Este această axă un posibil reprezentant al Omului Cerului? Dacă vom studia punctele pe care le leagă segmentul de meridian curios, credem că răspunsul poate fi afirma-tiv. Plecând de la 肩井 [Ricci 745, 959] Jianjing (PINYIN) V.B.21, acest

segment de meridian se îndreaptă către 頭維 [Ricci 5035, 5512] Touwei S.8. Primul punct se găseşte "în mijlocul spaţiului situat între claviculă şi omoplat, la marginea anterioară a trapezului" 275, deci cam la jumătatea distanţei dintre punctul de palpare a acromionului şi baza gâtului, în mijlocul spaţiului care realizează din punct de vedere "topografic", limita superioară a toracelui, care ca segment simbolic, reprezintă Pământul.

Numele punctului se poate alcătui din traducerea fiecărui termen: 肩 [Ricci 745] Jian (PINYIN), Kien (EFEO), înseamnă: "Epaule..., être capable de soutenir un fardeau ou de remplir une charge. Quatrupède de trois ans." (Couvreur, pag. 493). Aparţinând mulţimii punctelor Veziculei Biliare, reprezintă un obiect aparţinând Vieţii, şi anume unul care "stă pe Pământ", adică pe partea deasupra a toracelui (vezi mai sus). 井 [Ricci 959] Jing (PINYIN), Tsing (EFEO), "Puits. Terrain carré ... La constellation des Gémeaux" (Couvreur, pag. 10), sau în plus faţă de Couvreur, "En bon ordre, régulièrment...Le 48-e des 276 64 hexagrammes du Livre des Mutations signi-fiant 277 Les puits, moment où il faut descendre dans les profondeurs pour y

275) În "Manual de acupunctură Chineză", editat de "Academia de medicină tradi-ţională chineză", trad. şi apărut în Editura medicală, Bucureşti, 1982, pag. 73. 276) Cele două trigrame compunând hexagrama sunt, în ordinea scrierii, adică de jos în sus (fapt explicat într'o notă anterioară), Vântul, sau Parfumatul, şi Apa, adică Insondabilul.

277) În 易經 "YI JING" ("I Ging - Das Buch der Wandlungen. Herausgegeben von Richard Wilhelm -Diederichs Verlag, München 1956", pag. 179 şi 559) "DAS URTEIL Der Brunnen. Man mag die Stadt wechseln, / aber kann nicht ab und Brunnen werchseln. / Er nimmt nicht ab und nimmt nicht zu. / Sie kommen und gehen und schöpfen aus dem Brunnen. / Wenn man beinahe das Brunennwasser erreicht hat, / aber noch nicht mit dem Seil drunten ist / oder seinen Krug zerbricht, so bringt das Unheil. DAS BILD Über dem Holz ist Wasser: das Bild des Brunnens. / So ermuntert der Edle das Volk bei der Arbeit / und ermahnt es, einander zu helfen.



156 Ioan Ladea _____________________________________________________

Die einzelnen Linien / Anfangs eine Sechs bedeutet: / Der Schlamm des Brunnens wird nicht getrunken. / Zu einem alten Brunnen kommen keine Tiere. / Neun auf zweitem Platz bedeutet: / Am Brunenloch scheießt man Fische. / Der Krug ist zerbrochen und rinnt. / Neun auf dritem Platz bedeutet: / Der Brunnen ist gerainigt, aber man trinkt nicht daraus. / Das ist meines Herzens Leid; / denn man könnte daraus schöpfen. / Wäre der König klar, / so genösseman gemeinsam das Glück. / Sechs auf viertem Platz bedeutet / Der Brunnen wird ausgemauert, kein Makel. / Neun auf fünftem Platz bedeutet: / Im Brunnen ist ein Klarer, kühler Quell, / den man trinken kann. / Obert eine Sechs bedeutet: / Man Schöpft aus dem Brunnen ohne Hinderung. / Er ist zuferlässing. Erhabenes Heil!" Asta în ce priveşte textul.

"Comentariile" antice, spun: "Die Reihenfolge / Wer oben bedrängt wird, der wendet sich sicher nach unten. / Darum folgt darauf das Zeichen der Brunnen / Vermischte Zeitchen / Der Brunnen bedeutet Zusammenhang. / Beigefügte Urteile / Der Brunnen zeigt das Feld des Charakters. Der Brunnen weilt an seinem Platz und hat doch Einfluß auf anderes. Der Brunnen bewirkt Unterscheidung dessen, was das Rechte ist. / DAS URTEIL / Der Brunnen. Man mag die Stadt wechseln, aber kann nicht den Brunnen wechsein. Er nimmt nicht ab und nimmt nicht zu. Sie kommen und gehen und schöpfen aus dem Brunnen. Wenn man beinahe das Brunnenwasser erreicht hat, aber doch nicht mit dem Seil drunten ist oder seinen Krug zerbricht, so bringt das Unheil. / Kommen zur Entscheidung / Eindringen unter das Wasser und Heraufbringen des Wassers, das ist der Brunnen. Der Brunnen nährt und erschöpft sich nicht. / «Man mag die Stadt wechseln, aber kann nicht den Brunnen wechseln»; / denn mit Festigkeit verbrindet sich zentrale Stellung. / «Wen man beinahe das Brunnenwasser erreicht hat, aber doch noch nicht mit dem Seil drunten ist.»: dan hat man noch keine Leistung vollbracht. / Wenn man seinen Krug zerbricht»: das bringt Unheil. / DAS BILD / Über dem Holz ist Wasser; das Bild des Brunnens. So ermuntert der Edle das Volk bei der Arbeit und ermahnt es, einander zu helfen. / Die einzelnen Linien / Anfangs Sechs: / a) Der Schlamm des Brunnen wird nicht getrunken: / zu einem Brunnen kommen keine Tiere. / b) «Der Schlamm des Brunnens wird nicht getrunken»: / er ist zu weit unten. / «Zu einem alten Brunnen kommen keine Tiere»: Die Zeit verläßt ihn. / Neun auf zweitem Platz: / a) Am Brunnenloch scheißt man Fische. Der Krug ist zerbrochen und rinnt. / b) «Am Brunnenloch scheißt man Fische»: / er hat niemand, der mittut. / Neun auf drittem Platz: / a) Der Brunnen ist gerainigt, / aber man trinkt nicht daraus. / Das ist meines Herzens Leid; / denn man könnte daraus schöpfen. / Wäre der König klar, / so genösse man gemeinsam das Glück. / b) «Der Brunnen ist gereinigt, / aber man trinkt nicht darum.» / Das ist das Leid des Handelnden. / Sie flehen, daß «der König klar wäre», um das Glück zu erlangen. / Sechs auf viertem Platz: / a) Der Brunnen wird ausgemauert. Kein Makel. / b) «Der Brunnen wird ausgemauert. Kein Makel»: denn es ist eine Instandsetzung des Brunnens. / Neun auf fünftem Platz: / a) Im Brunnen ist ein klaren, kühler Quell, den man trinken kann. / b) Das Trinken des klaren, kühlen Quell beruht auf seiner zentralen und korrekten Stellung. / Oberte Sechs: / a) Man schöpft aus dem Brunnen ohne Hinderung. Er ist zuverlässig.



157 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

capter ce qui vivifie sans s`epuiser." 井 [Ricci 959] Jing (PINYIN). Această a doua parte a numelui, care,

după cum am văzut, însemnă Puţ sau Izvor, are o istorie care se referă la destinaţia lui de folosinţă comună, fiind în vechime atribuit la nouă sau opt famili care formau o unitate elementară278. Dar specificaţia din Yi Jing, cum că nu se poate schimba puţul, dar satul se poate, ne duce cu gândul la funcţia simbolică a Apei, a Izvorului, care, - de ce nu - ar fi putut fi o premoniţie a celor care au compus Yi Jing-ul, referitoare la Christos, care afirmă "...oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete; ba încă apa pe care i-o voi da Eu, se va preface în el într`un izvor de apă care va ţâşni în viaţa veştnică" 279. Această Apă este constantă, nu o putem spori, nu o putem diminua, este exact atâta cât ne-a fost dată. Dar trebuie să avem o funie pe măsură280. Sub 木 Lemn (citeşte Viaţă), este 水 Apa. şi aceasta nu are o destinaţie restrictivă, este pentru toată lumea "celui care îi este sete, să vină; să ia Apa Vieţii, fără plată." 281. Faptul că se remarcă abandonarea vechilor Puţuri poate fi iarăşi un semn! La fel cu regretul că nu poate scoate Apă din Puţ! Poate "Regele" are Lumina! Dar mai ales, se poate scoate fără obstacole Apă din Puţ! Sigur, acesta este un izvor, din care Apa izbucneste singura! Comentariile vin să întărească presupunerea noastră în acest Univers simbolic: Cel însărcinat de Sus, se întoarce către Jos! Sau Puţul are discernământ, operează cu justeţe. Trebuie să vii pregătit la Puţ! Dacă nu cu

Erhabenes Heil! / Auf dem oberen Platz, das bedeutet große Vollendung."

Am extins citatul oferindu'l în întregime, deoarece ne adresăm unor cititori care s'ar putea să nu cunoască Yi Jingul şi am oferit o mostră pentru acomodarea la textele oraculare a Vechilor Chinezi, dar mai cu seamă pentru a sesiza cât mai bine înţelesul acestei hexagrame, despre care vom vorbi în text. 278) vezi Leon Wieger, "Caractéres chinois", Imprimatur + G. Kupfer, M.M, 3 Dec. 1962, Episcopus Taichung, pag. 269 paragraph 115/A. 279) Ioan, cap. 4/14. 280) "«Doamne,» i-a zis femeia, «n'ai cu ce să scoţi apă, şi fântâna este adâncă...»..." (Ibid, verset 11). 281) "Apocalipsa Sfîntului Ioan", cap 22, versetul 17.



158 Ioan Ladea _____________________________________________________

altceva, măcar cu dorinţa fermă! Să nu spargem vasul! Peştele e simbol Creştin. Da, Regele posedă Lumina, Claritatea, dă bucurie Inimii. Se cere o poziţie "Centrală şi Corectă". Până la urmă, se bea! Se mai poate traduce numele punctului de acupunctură, fără nici un risc lingvistic şi prin "Fântâna Celui împovărat" (noi ne gândim la păcatele noastre care îl împovărează pe Mântuitorul), sau a "Celui însărcinat" (cu mântuirea Lumii), respectând înţelesurile scoase din dicţionare. Nu se poate bănui că cei care au denumit punctul, nu cunoşteau Yi Jing-ul. şi e posibil ca ei să se fi referit la altcineva pe care îl socoteau demn de a oferi o Apă simbolică. Omul e dependent de Apa, dar mai ales de Cer! "L`homme est un avec le ciel; quèst-ce à dire?... Confucius dit: Être un homme, cèst être ciel (partie integrante de la norme universelle). Être le ciel, cèst aussi être ciel (la masse de la norme universelle). Ce qui empêche l`homme d`être le ciel (fondudans la masse avec perte de sa personnalité), cèst son activité propre. Aussi le Sage sàbstient-il dàgir, et sàbandonne-t-il à lévolution, qui làbsorbera à la fin dans le grand tout." 282

Numele celui de al doilea punct, 頭縫 [Ricci 5035, 1588] Tou Wei (PINYIN) poate fi, "Ne uneşte cu înălţimea". Sau "Ne leagă de «Princi-piu»"283. Deci acest fragment de Meridian poate reprezenta simbolic Omul Cerului284.

282) În "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. de Léon Wieger, Cathaisa, PARIS, 1950, Tchouang-tzeu (EFEO), cap. 20/G, pag. 377.

283) 頭 Teou (EFEO), Tou (PINYIN), înseamnă, după [Ricci 5035], "Tête. Cime,

sommet, haut. Premier. Chef, meneur. Bout, extrémité...". 縫 [Ricci 1588] Feng (EFEO + PINYIN) "Fibre, filament. Lier, attacher. Joindre, unir. Principe fonda-mental, règle. Maintenir, sauvegarder, préserver. Seulement..." 284) Meridianul este ascendent. Acest sens pe direcţia dată, este încă un argument! În Scriptură (în epistole), se recomandă în multiple rânduri să fie respectate stăpâni-rile, oricare ar fi ele. Ba mai mult, în rândul păcatelor grave este şi nesocotirea stăpâ-nirilor ("...nesocotesc stăpânirea şi batjocoresc dregătoriile." Epistola soborniceas-că a lui Iuda, 8). Acelaşi autor, în aceiaşi epistolă (din exemplul dat în fraza prece-dentă) însă, recomandă "de alţii fie-vă milă cu frică urând până şi cămaşa mânjită de carene." (Ibid, 23). Nu se poate crede că stăpânirea romană a timpului respecta perceptele recomandate, dar trebuia suportată nu numai din motiv de etică generală, ci PENTRU CĂ ERA SITUATĂ DEASUPRA, ŞI DIRECŢIA DE ATAC "ÎN SUS"



159 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Şi în sfârşit, discutând despre acest Meridian curios, putem spune că el se poate asocia trigramei 巽 Souen (EFEO), a vântului, despre care Yi Jing spune: "Das Sanfte ist das Holz, ist die älteste Tochter, ist die Richtschnur, ist die Arbeit, ist das Weiße, ist das Lange, ist das Hohe, ist Fortschritt und Rückzug, ist das Unentschiedene, ist der Geruch. / Unter den Menschen bedeutetes die Grauhaarigen bedeutet es die mit breiter Stirn, bedeutetes die mit viel Weiß in Auge, bedeutet es die, die dem Gevim nahe stehen, so daß sie auf dem Markt das Dreifache bekommen. Schließlich ist es das Zeichen der Heftigkeit." 285. Fiica este Yin, aşa cum trebuie să fie Omul faţă de Cer: supus şi, pe deasupra, să stea la dreapta Celui PreaÎnalt286. Ordinea în care iau fiinţă lucrurile, determină o axiologie. Iisus Christos a fost ÎNCEPUTUL CREAŢIEI: În cel de al doilea Imn din cele saptesprezece ale biroului muzi-cii287, se spune: "Cèst le commencemment fleuri des sept commencements ... 288". Nici Meridianul curios nu contrazice ipoteza noastră. Nu sunt sigur că pledoaria de până acum a fost suficient de convingătoare. Va trebui ca argu-mentele noastre să se întindă pe un interval mai amplu, adică să cuprindă întreg meridianul Yangwei, deoarece Omul Cerului nu poate fi un crâmpei dintrùn ansamblu heterogen, El este o apariţie pe care Dumnezeu Tatăl, îl trimite spre mântuirea noastră, întrò secvenţă logică în care etapele care se succed au aceleaşi caracteristici.

NU ERA ADMISĂ. ORICE SARCINĂ PUSĂ PE UMERI ESTE DE LA DUM-NEZEU! DECI LOCUL ÎN CARE SE GĂSEŞTE EL TREBUIE TRATAT CU CEL MAI MARE RESPECT, CA ŞI DIRECŢIA SI SENSUL CARE INDICĂ ACEL LOC! 285) "I Ging"... Richard Wilhem... (citat mai sus), pag. 257. 286) Vom vedea în al patrulea volum al cărţii cum am preconizat noi aşezarea trigramelor şi cum se justifică această aranjare. 287) Cf. "Les MÉMOIRES HISTORIQUES DE SE-MA TSÌEN " (EFEO), trad. de Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol III, pag. 606.

288) "Les sept commencements 七始 sont ceux du ciel, de la terre, des quatre saisons et de l'homme". Acestea nu au intermediar între ele şi nici punct iniţial. Deci Omul nu a derivat din nimic creeat înaintea lui.



160 Ioan Ladea _____________________________________________________

Trebuie în primul rând să discutăm punctul "de comandă" sau mai bine zis, punctul "care deschide Meridianul". Acesta se găseşte pe Meridia-nul Yang, (perechea celui Yin pe care noi l`am numit "Înţeleptul Corpului" şi care e cunoscut în literatura de specialitate sub denumirile de "Pericard", "Stăpân al Inimii", sau "Vase-Sex", Meridianul Shou Jue Yin 手厥陰 şi

cuplul lui 足少陰, sau Veziculă Biliară - DAN 膽), adică Meridianul celor

Trei Focare (Încălzitoare) 三焦, Shou Shao Yang 手少陽, care face parte

din Loja Focului (火 HUO), alături de Inimă 心 şi Intestin Subţire 小腸. Acest "Organ (virtual)" răspunde ca nimeni altul (exceptând Inima şi Înţeleptul Corpului) de bunul mers al Organismului şi de echilibrul psihic. şi în sfârşit punctul "de comandă", este cel de al cincilea, numit 外關 WAI GUAN [Ricci 5436, 2788] ceea ce se poate traduce "Vama externă". De fapt, învăţătura Domnului Iisus Christos vine să mute Legea formală impusă din afară în "Inima" celui ce se vrea mântuit. Această Lege, se poate muta în Inimă, în conştiinţa mea profundă, Cuvintele lui Iisus Christos, vor pătrunde în sufletul289 meu, filtrate de acea "Vamă", care străjuieşte înainte de punctul

289) Se simte mereu nevoia precizării termenilor folosiţi, deoarece corespondenţa între expresiile Chinei Antice şi cele ale Europei Moderne nu se poate întemeia pe dicţionare. Chiar convenţionale fiind, expresiile Europene moderne sunt înbogăţite şi încărcate de înţelesuri de către creatorii de poezie literatură şi limbă, astfel încât atât declamarea uneia urmată de recepţionarea ei nu transferă aceiaşi "imagine" de la emţător la primitor ea (imaginea) suferind modificări profunde. Luând spre exempli-ficare chiar termenul care ne-a provocat această divagaţie; am putea folosi expresia

"SHEN" 神 (神) care este folosită de către autorii Antichităţii în împrejurări diferite, înseamnă "spirit" la fel de bine ca şi "Dumnezeu" sau chiar "suflu vital", expunând doar o parte din exemplele care se pot da. Cât priveşte termenul de "suflet" din limba noastră (situaţie comparabilă cu cea din alte limbi europene), el este considerat de către autorii care fac parte din cultura europeană extrem de diferit, fapt pe care ne vom strădui să îl ilustrăm mai jos, chiar dacă unele "ilustraţii" sunt, prin intenţia lor exprimată, doar aprecieri de efect: Epicur (Fragmenta): "un corp compus din particule subtile"; Descartes (Méditations): "lucru imperfect care tinde fără încetare la ceva mai bun şi mai mare decât el însuşi"; Voltaire (Dictionnaire philosophique): "termen vag nedeterminat, care exprimă un principiu necunoscut cu efecte cunoscute pe care le simţim noi"; (Supplèment au «Siècle de Louis XIV»: "alai de sentimente şi idei care se urmează şi se nimicesc"; O Wilde (Portretul lui



161 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

He 合 intimitatea mea, facilitând intrarea. Este o Vamă NU restrictivă290, ci un fel de "anticameră" ajutătoare291. Punctul despre care vorbim, este Locul în care a ieşit cuiul împlântat în Mâna Răstignirii Lui Iisus Christos, urmând să se înfigă în Lemnul Crucii.

În ce priveşte meridianul în întregime, îl vom descrie punct cu punct, verificând ipotezele pe care le-am propus mai sus.

金門 V. 63. [Ricci 941, 3426] Jin Men, "Poarta Metalului", dar cel mai facil înţeles, Poarta Aurului. Această traducere poate însemna şi că Poarta este din Aur292, dar şi că cel care pătrunde, va intra în domeniul Aurului, materialul principal preconizat în Apocalipsa Sf. Ioan, din care este construit Noul Ierusalim, Împărăţia locuită de Cei pe care Dumnezeu i-a

Dorian Gray): "teribilă realitate care se poate cumpăra, vinde, schimba, otrăvi sau arăta perfect"; J. Laforgues (Poèmes posthumes): "un infinit pe care toţi zeii săi l-au părăsit"; Céline (Voyage au but de la nuit): "vanitatea şi plăcerea trupului atât timp căt e sănătos"; P. Claudel (Têd`or): "comedie ieftină"; M. Eminescu: (Mss. 2258, f. 154, Bibl. Acad. Române): "o antică mare"; Novalis (Fragmente): "(când este) practic, impur, sprinten, amestecat /..../ dintre toate otrăvurile, e cea mai puternică"; O. Goga (Pagini noi): "urnă în care închidem cenuşa patimilor stinse"; ... (Cf. "Mic Dicţionar al spiritului uman" de Mircea Traian Biju, Editura Albatros, Bucureşti 1983, pag. 418–419). Este limpede că, cu toată natura "literară", diferen-ţele de orientare în ceeace priveşte utilizarea expresiei sunt majore, aşa că traducerea unui text scris mai ales în China Antică, se poate face doar însoţită de explicaţii vaste, care să "niveleze" hopurile majore dintre cele două repere greu de conciliat într`un înţeles comun.

290) Termenul GUAN 關 = barieră, vamă provine de la drugul care se punea în

dreptul porţii pentru a controla intrarea ( ), cu sensul extins de comuni-care. 291) Legea lui Moise, ca şi toate celelalte Legi, era restrictivă. Ele listau interzice-rile. Legea Lui Iisus Christos, este declarativă: "Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul Tău din toată Inima şi din tot sufletul tău, şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi". 292) "Eu sunt Uşa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit; ... " (Evanghelia după Ioan, cap. 10, versetul 9.)



162 Ioan Ladea _____________________________________________________

mântuit293. 陽交 V.B. 35. [Ricci 5650, 585] Yang Jiao, Oferă Yangul. Or ştim

că Yangul e Cer, Putere, Mişcare, Masculin, Lumină. Mai există şi numele punctului dat de Jia yi jing, 別陽 [Ricci 4014, 5650] Bie Yang294, care ar putea însemna "separă (alege) Yangul". Speculaţii se pot face şi pe alte nume, dar toate, fără a forţa nici un înţeles, intră în sfera conceptului deja schiţat.

I.S. 10. [Couvreur pag. 503295, Ricci 4462] Nao Shu, "braţ care se oferă să te transporte", vine din nou în sprijinul punctului nostru de vedere. Christosul se oferă să ne conducă spre mântuire.

T.F. 15. [Ricci 4938] termenul al doilea este neuzitat, deci nu se găseşte în dicţionarele uzuale şi înseamnă "os". Tian Liao se numeşte Punctul şi traducerea exactă este "Os Ceresc" sau "Os al Cerului", fapt care are mare importanţă în mistica Creştină296. Iisus Christos a fost (în sensul 293) Apocalipsa Sf. Ioan, cap. 21 - 22. 294) Cf. Gérard Guillaume şi colab, "Dictionnaire des points d'Acupuncture",Guy Trédaniel Éditeur, 1995, vol I, pag. 517. 295) În "PETIT DICTIONNAIRE CHINOIS-FRANÇAIS" par Séraphim Couvreur Ed. Ho Kien Fou, Imprimerie de la mission catholique, 1923. 296) În Evanghelii se specifică mereu că Oasele lui Christos nu vor fi sfărâmate: "Aceste lucruri s'au întâmplat, ca să se împlinească scriptura: «Niciunul din Oasele Lui nu va fi sfărâmat»" (În Evanghelia după Ioan, cap. 19, versetul 36) Scripturile la care se referă textul Evangheliei, sunt: Exod, cap. 12, verset 46: "Să nu le mănânce decât într'o singură casă; să nu luaţi deloc carne afară din casă, şi să nu zdrobiţi nici un os" Exegeza este uşor de făcut. Versetul se referă la Mielul Pascal, Mielul jertfit cu ocazia Ieşirii din Egypt, scenă istorică pe care au "jucat-o" Evreii în acele timpuri, simbolizând Mân-tuirea prin Înviere. Chiar şi numele sărbătorii noaste, Paşte, este moştenit de la acel Eveniment. Mielul Pascal întruchipa pe Iisus Christos. Numeri, cap. 9, versetul 12. (Se referă la sărbătorirea Evenimentului amin-tit mai sus, în al doilea an (ibid, cap. 9, versetul 1), în preajma muntelui Sinai, în timpul rătăcirii lor prin pustie, mergând spre Tara făgăduită): "Să nu lase din ele nimic până a doua zi dimineaţa, şi să nu frângă nici un os din ele..." şi aici este vorba de Jertfele cu ocazia comemorării Paştelui. Psalmul 34, versetul 20: "Toate oasele i le păzeşte ca nici unul din ele să



163 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

limbii curente) "OS CERESC" . Amintim că pe parcursul supliciilor pe care le-a îndurat Mântuitorul, nici un os nu I-a fost frânt sau sfărâmat, fapt care completează tabloul simbolic prezentat de Scriptură (fapt argumentat în notă).

肩井 V.B. 21. [Ricci 745, 959] Jian Jing, "Izvorul purtat pe umăr". Numele acestui punct ne scuteşte deasemenea de comentarii. Iisus Christos poartă întràdevăr pe Umărul Său, Apa Vieţii, după cum am văzut şi vom mai vedea.

頭維 S. 8. [Ricci 5035, 5512] Tou Wei "Principiul fundamental al Capului (al Celui Înalt)". În Creştinism, este Iisus Christos, între altele şi Cuvântul lui Dumnezeu, care ne expune planul Divin, cu privire la Mântuire.

本神 V.B. 13. [Ricci 3894, 4317] Ben Shen "Spiritul fundamental" (se poate traduce şi ca "rădăcina Spiritului"). Este Christosul atât "Rădăcina Spiritului", precum şi "Spiritul fundamental".

陽白 V.B. 14. [Ricci 5650, 3757] Yang Bai "Yang curat (se mai poate spune şi "alb, pur, clar"). Nu insistăm. Am văzut încă din primul volum cum este prezentat Yangul. Amintim că Yangul Suprem, poate fi un epitet Divin.

頭臨泣 V.B. 15. [Ricci 5035, 3157, 488] Tou Lin Qi "Suspin şi Cap plecat" Întràdevăr, nimeni nu spune că Iisus Christos ar fi râs, dar plân-sul lui este menţionat. Dar toată doctrina Lui este pusă sub semnul resemnă-rii. Ne vom veseli după Înviere, acum nàvem motive de bucurie şi râs. Omul, aici pe Pământ, îşi desfăşoară resemnarea suportând cu suferinţă şi plâns necazurile unei vieţi inprevizibile, scurte şi împănată cu neşanse.

nu I se sfărâme." Mai sunt şi altele astfel de menţiuni, pe care nu e cazul să le pre-zentăm de o manieră exhaustivă, neaducându-ne nici un înţeles nou, sau o lămurire spectaculoasă.

Ştim din primul Volum al acestei cărţi că loja Apei adăposteşte Rinichiul, de a cărei bune funcţionări depind: Oasele, Urechea, şi aparatul Genital. Or, originea Lui Iisus Christos, era Divină, Apa care Îl creease, era din Dumnezeu. Oasele Lui nu puteau fi frânte în prigonirea Lui aici pe Pământ. Carnea lui putea fi sfâşiată, El putea fi răstignit, deoarece Trupul Lui, concentra în el, în acel moment, toate păcate-le noastre, dar "nu va vedea putrezirea". Apa, geneza lui Iisus Christos, ERA TA-TĂL CERESC, DUMNEZEU, ŞI EL NU PUTEA FI ZDROBIT!



164 Ioan Ladea _____________________________________________________

目窗 V.B. 16. [Ricci 3576, 1235] Mu Chuang "fereastra privirii",

dar punctul are mult mai multe nume297: 至榮 [Ricci 858, 2487] "Floarea a

sosit", 至營 [Ricci 858, 5807] "legiune sosită", 至宮 [Ricci 858, 2847] "Palatul (Imperial) a sosit". O sosire subliniată implică o aşteptare însoţită de nerăbdare, împovărată de o mare importanţă. E fără rost rostirea unei exege-ze care stă la îndemâna oricui.

正營 V.B. 17. [Ricci 319, 5807] Zheng Ying "legiunea dreptăţii".

Cel de al doilea termen 營 [Ricci 5807], Ying, mai poate fi tradus şi "a construi", deci traducerea poate acoperi o imagine pertinentă lui Iisus Christos.

承靈 V.B. 18. [Ricci 340, 3187] Cheng Ling "minune asumată", deşi termenul de "minune" poate avea mai multe înţelesuri. Oricum, Iisus Christos şi-a asumat mântuirea noastră şi acest fapt este o minune. Spre a nu se crede că am forţat traducerea specificăm că termenul mai poate fi spirit, suflet, eficacitate, etc., toate putându-se adapta la asumarea lui Christos.

腦空 V.B. 19. [Ricci 3613, 2892] Nao Kong "Creier gol". Trebuie să amintim un fapt dezvoltat în primul volum al acestei cărţi, şi anume că organul curios Creierul, rezolvă problemele Lumii acesteia, aparţinând Lojii Pământ, ca dependent de insulina secretată de Pancreas, care este cel mai ve-ritabil Pământ, locuitor Yin al Lojii Pământ.

風池 V.B. 20. [Ricci 1596, 893] Feng Chi "Mlaştina Vântului".

Mlaştina sau balta sunt pentru Cerul Posterior 後天, Pământ amestecat cu Apă. "Energia" Pământului este Apa. Fără Apă, Pământul nu poate susţine Viaţa. Vântul este "Energia" Lemnului, Loje care reprezintă Viaţa. Folosind un limbaj simbolic, punctul s`ar putea numi "Viaţă pe Pământ". Sigur că "Viaţa" se poate îmbolnăvi. Este acest punct un Loc fragil în care 邪 "Energia Perversă" poate pătrunde. Căci Viaţa se poate pregăti atât pentru veşnicie, cât şi pentru moarte.

297) Specificate în "Dictionnaire des points d'Acupuncture", de Gérard Guillaume, Guy Trédaniel Éditeur, Paris; 1995, vol. I, pag. 488.



165 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

風府 D.M 16. Punctul aparţinând unui Meridian curios şi, mai cu

seamă că acesta este Meridianul care în Cerul Anterior 先天 reprezintă Cerul, vom expune mai multe nume cu care l-au îmbogăţit Chinezii Antichi-tăţii:

風府 - [Ricci 1596, 1618] Feng Fu "Palatul Vântului". Repetăm,

Vântul este 氣 Qi-ul Lemnului, a lojii Vieţii, iar Christos poate cu certitudi-ne să fie socotit Marele depozit al Vieţii298.

舌本 - [Ricci 4297, 3894] She Ben "Rădăcina Limbii", limba, în acest context, având rol de pronunţare a cuvintelor. Christosul, este într`Ade-văr Cuvântul lui Dumnezeu, Rădăcina tuturor Cuvintelor. 曹溪 - [Ricci 5122, 1603-1831] Cao Xi "De acelaşi fel ca şi toren-tul". Da, torentul de Apă, năvăleşte. El, Christosul, dă şi altora sfatul să ia Împărăţia Cerurilor cu năvala299.

惺惺 - [Ricci 2013] Xing Xing "Inteligent, evoluat" Fără comenta-rii.

鬼枕 - [Ricci 2832, 270] Gui Zhen "Spiritul Occiputului". Occipita-lul face parte din acea zonă topografică numită "Cervice", care are o simbo-listică însemnată în învăţătura Creştină300.

鬼穴 - [Ricci 2832, 2101] Gui Xue "Spiritul grotei (cavernei)".

思枕 - [Ricci 4602, 270] Si Zhen "Ceafa Gândeşte (reflectează)". Meditaţia Creştină cunoaşte poziţia recomandată, având Capul plecat întru

298) Semnul 府, pronunţat Fu [Ricci 1618], poate fi tradus şi ca: "Dépot d'ar-chives, d'objets précieux, recueillir, amasser, etc.," Cf. Ricci. 299) "Legea şi proorocii au ţinut până la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu se propovăduieşte; şi fiecare ca să intre în ea, dă năvală". Luca, în cap 16, versetul 16. 300) "Oameni tari la cerbice netăiaţi împrejur cu inima ..." Faptele Apostolilor", cap. 7, versetul 51.



166 Ioan Ladea _____________________________________________________

smerenie. 圖考 - [Ricci 5297, 2597] Tu Kao "Bătrânul Plan". Planul zămislit

de Dumnezeu, de la începutul Lumii. Desigur, traducerile nu sunt decât propuneri, se pot face alte încer-

cări, dar numai o dorinţă susţinută da a combate propunerea noastră pot - eventual - schimba în unele puncte, sensurile date mai sus.

Desigur ca, luînd Modelul Lumii imaginat de către Chinezii Antichi-tăţii ca pe unul care reflectă cât mai fidel realitatea, noi vom identifca pe Iisus Christos ca "Omul Cerului", dar şi Chinezii Antichităţii au simţit nevo-ia să contureze o astfel de fiinţă şi l-au investit pe Laozi 老子 cu prerogati-vele chiar a Divinităţii supreme. De fapt făptura Laozi nu a putut suporta sin-gură această cinste, deoarece ereditar ea nu avea nici o legătură cu Cerul, aşa că a trebuit să fie combinată cu cea a Împăratului legendar Huangdi 黃帝, fapt dezvoltat deosebit de detaliat şi argumentat de catre Anna K. Seidel în competenta sa lucrare de Doctorat "LA DIVINISATION DE LAO TSEU DANS LE TAOÏSME DES HAN" 301. Acest "Om al Cerului" există ca realitate a Naturii şi nu trebuie "inventat" de către Oameni, după cum reiese şi din realitatea anatomica a Meridianului Curios care îl reprezintă. Dar descoperirea lui, înseamnă mai mult punerea lui în valoare, a cărei motivaţie trebuie căutată, ceeace vom încerca noi acuma. Adică de ce i se acordă valoarea de "Om al Cerului" tocmai lui Laozi şi, tocmai acum, când Daoismul îşi începe cursa lui barocă, începe să`şi piardă spontaneitatea şi să se cufunde în rituri şi, ce e mai grav, să devină disponibil mezalianţelor, cum ar fi cea pe care a contractat-o mai ales cu Buddhismul.

4.2. PĂMÂNTUL

301) "EFEO", Paris, 1969.



167 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

MOTTO: "Riturile sunt începutul dezordinii." DAO DE JING, cap. 38.

Înafară de 天 Cer, celelalte partiţii (地 Pământul şi 人 Omul), sunt

reprezentate prin Organe (臟 Zang) sau Viscere (腑 Fu)302, nemaifiind

vorba în aceste cazuri de legarea lor de nişte funcţii simbolice 脈 (經)

Meridianelor sau 穴 punctelor de Acupunctură. Ceea ce ne pune în faţa unui fapt greu de acceptat, este abandonarea de către autorii europeni a atributelor simbolice (care întotdeauna au o justificare practică), ale acestor Organe şi Viscere. După ce aceste părţi au fost "investite" de către literatura veche cu "demnităţile" respective303, după ce autorii occidentali moderni au acceptat aceasta, nu se mai ţine cont de investitura respectivă; atunci când se încearcă să se definească o entitate nosologică, se remarcă faptul că 肺 Plămânul este

302) "Zang 臟 primesc energia şi o înmagazinează, Fu 腑 elimină impurităţile

fără a înmagazina." HUANGDI NEIJING SUWEN 黃帝內經素聞, cartea II, cap. 11. 303) Lutul, sau Pământul, a fost sfinţit, el fiind cel care a înregistrat Chipul mate-rial al lui Dumnezeu prin facerea Omului, şi apoi şi cel Spiritual, prin cuprinderea lui Christos. Aceasta se exprima şi semantic: Couvreur (la pag. 96 în "Petit dict..."), specifica pentru termenul "K'in", atât argilă cât şi Timp, or ştim că Timpul înseamnă Cer, Yang. Deţinător şi utilizator al Qi-ului, Plămânul este doar un slujitor, la fel ca şi Intestinul Gros, care purifică. Inima Împăratul este Cel ce sfinteşte Pământul, rea-lizându'i vocaţia: aceea de a susţine Viaţa. Qi are şi metalul, după cum am văzut în primul volum (magnetismul), şi majoritatea cristalelor se purifică atunci când se încheagă. Viaţa se deosebeşte de toate celelalte. Viaţa este Yinul pus în mişcare de către Yang, de o manieră specială, adică pus să vibreze în rezonanţă cu Cuvântul lui Dumnezeu (Annick de Souzenelle, op. cit., pag. 345). Fiind "asemeni lui Dumne-zeu", Pământul începe să vibreze din propriu imbold. Limba (care "ţine" de Inimă întocmeşte sunetul, dar gura (cavitatea bucală), care depinde de Splină-Pancreas, este camera de rezonanţă, care amplifică şi dă putere cuvintelor. Problema este ca această vibraţie să nu bruieze armonia Cuvântului lui Dumnezeu! Multe sună a Creş-tinism, dar sunt tot atât de bine şi Daoism. Tăcerea este una din condiţiile impuse de Dao.



168 Ioan Ladea _____________________________________________________

un Locuitor al 金行 Lojii Metal, deci foarte 陰 Yin, dar niciodată această "calitate" a lui nu este "ameliorată" cu circumstanţa Simbolică acceptată cum că, pe lângă această investitură, el mai are şi o funcţie 陽 Yang, şi încă de

mare însemnătate, fiind 天 Cer, deşi doar al Pământului, dar totuşi "un Cer". Acest "spor" de Yang, înseamnă că el se găseşte în permanentă mişcare, că are relaţii speciale cu un maxim Yang, că, deşi considerat 臟 Organ paren-chimatos, este de fapt în aceeaşi măsură şi cavitar, "prelucrând"304 prin transfer (lăsăm la o parte faptul că îl încălzeşte şi îi oferă uneori o anumită presiune, etc.) (空氣 sau 天空) aerul respirator (nici 膽 Vezicula Biliară nu prelucrează prea mult bila, se limitează tot la transfer, prestând doar o modestă concentrare a ei). La fel cu 大腸 Intestinul Gros, cu 肝 Ficatul, etc., cu atât mai mult cu cât aceste atribuiri simbolice sunt operate asupra Organelor (臟) sau Viscerelor (腑) şi nu asupra Meridianelor sau asupra altor partiţii topografice considerate ca atare în mod artificial. După cum vom vedea, faptul neglijării acestei atribuiri simbolice, duce la erori de apreciere pe care ne vom strădui să le surprindem în oarecare măsură în cele ce urmează.

Alegerea 胸部 toracelui ca reprezentant al Pământului este făcută de

către 黃帝內經 Huangdi neijing, dar unii autori de seamă, contestă această opţiune. Îl vom aminti doar pe Doctorul Jean Marc Kespi, care, pentru a păstra ordinea prestabilită care reclamă Omul ca stând între Cer şi Pământ, a declarat toracele ca Om în cadrul trinităţii verticale. Desigur că există argumente pentru această atribuire. Cerul Omului poate fi foarte bine Plămânul, Omului Omului i se potriveşte bine Inima – o sumedenie de argu-

304) În ideograma Fu 腑 ( ) remarcăm, alături de radicalul organ , o încăpe-

re deschisă , în care un om foloseşte unitatea de măsură (寸desemna, la origine, locul încheieturii mâinii unde se palpează pulsul, loc care se găseşte la o lăţime de police de articulaţia mâinii, prin extensie unitate de măsură egală cu un deget, mai precis cu lăţimea policelui), ideea generală fiind aceea de prelucrare du-pă reguli fixe. De aici şi traducerea termenului prin organ atelier.



169 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

mente pot susţine această opţiune – iar Pământului Omului îi poate cores-punde Intestinul Gros, argumentele documentate fiind dublate de inducţiile intuitive. Desigur că împotriva acestei opinii nu putem ridica obiecţii, deoarece modelele Chinei Antice pretându-se mai curând la permutări decât la accepţiuni dogmatice. Noi suntem de părerea Doctorului Dragoş Marines-cu, formulată în repetate rânduri, care consideră poziţia Omului în dinamică, în devenire, şi care ocupă succesiv două locuri – în cazul de faţă – şi anume, locul distribuit (în modelul vertical) - iniţial - în partiţia lui, 肚子 Abdomenul, unde se zămisleşte, devine, şi apoi locul pe care i`l conferă Mama, care îl înalţă la nivelul Toracelui-Pământ, pentru a continua să`l hrănească prin alăptare. De aici, Omul îşi va părăsi - la împlinire – originea şi se va stabili între Cer şi Pământul ambiant unde este locul existenţei lui. Despre 乳房 sâni sà scris mult în glosele antichităţii, şi toate textele sunt pline de înţelesuri utile atunci când le transferăm înţelesul de pe planul simbolic pe planul actualităţii concrete. În Huainan zi, cap 19 pag. 7a (glosa lui Gao You)305, spune: "Yu naquit dùne pierre (La mère de Yu, Xiuji, làvait conçu i,pressionnée quèlle fut par une pierre. Yu dut rompre son sein pour sortir(*)". În Shiben chap. 4 p. 91 (éd. De Zhang zhu)306 se naşte prin sfârtecarea unui sân dede nenufar: "La mère de Yu, Xiuji, avala une perle divine qui ressemblait à une graine de nénuphar. Sa poitrine fut rompue pour donner naissance à Yu.". În Shiyi ji (cap. 2 p. 1b.)307 se confirmă zămislirea unui prunc în zona toracelui prin aluzia că el îşi va desfăşura viaţa sub auspiciile Metalului: "Au commencement des Shang vivait une femme-esprit nommée Jiandi. En se promenant dans la campagne des Mûriers, elle vit un oiseau noir qui laissa tomber un œuf sur le sol. Il était veiné de multiples couleurs dessinant les mots «huit cents». Jiandi le ramassa et le déposa dans une boîte de jade quèlle recouvrit dùne étolle vermeille. Une nuit, elle rêva qùne déesse-mère lui disait: «Mets cet œuf en ton sein; tu concevras un enfant saint qui vous succédera par la vertu du métal.» Aussi, (Jian) di goba-t-elle l`œuf; au bout dùn an, elle tomba

305) Cf. "Anthologie des mythes et légendes de la Chine ancienne" par Rémi Mathieu, Gallimard, Paris, 1973, pag. 123. 306) Ibidem. 307) Ibidem pag, 127.



170 Ioan Ladea _____________________________________________________

enceinte..." Şi, în sfârşit, din punctul de vedere al anatomiei conforme, avem de

a face cu un aspect teratologic: femei care nàu sânii la locul lor, ci`şi alăp-tează copii cu un suc ce izvorăşte de la rădăcina părului cefii: "Plus de mille li à lèst du Fusang se trouve le pays des Femmes. Elles ont belle allure avec leur pur teint pâle, mais leur corps est recouvert de poils et leurs cheveux se répandant jusquàu sol.Au cours du 2e ou 3e mois, on rivalise et lòn se baigne dans les rivières où les femmes conçoivent. Aux 6e ou 7e mois, elles accouchent. Sur le devant de leur poitrine, ces femmes nònt point de seins, mais dans leur nuque poussent des cheveux à racine blanche. Dans ces cheveux coule un suc qui sert à allaiter lènfant. Au terme de cent jours, (lènfant) sait marcher; à trois ou quatre ans, cèst devenu être humain accompli."308

Iată Omul înălţat chiar deasupra "Pământului-Torace"; probabil că acest Om conturat pe planul Simbolic, era un vegetarian curat. Laptele cu care se hrănea izvora din părul care creştea "la marginea ogrăzii" Veziculei Biliare – ţeasta – adică "districtul vegetal al Vieţii". E sugerată originea vegetală şi prin culoarea părului "la rădăcină", albul, originea Lumii Vegeta-le, ştiut fiind că toate regnurile se stratifică din punct de vedere al troficităţii pe regnul Vegetal, care la rândul lui se sprijină pe lumea Nevieţii, a minera-lului, din care îşi alimentează făptura. Acei Oameni cresc nefiresc de repede, deplasându-se la vârsta de 100 de zile, amintind de ierbivore. Dacă ţinem cont şi de simbolistica Gâtului, de postura lui de "Scară", vedem că această Scară este urcată şi că Locul acestui soi de Oameni este aproape de Cer, deasupra celorlalţi semeni.

Lucrurile se complică, acum având câştig de cauză cei care conside-ră Toracele drept partiţia Omului. Citatul pe care îl vom oferi mai jos, vorbeşte despre venirea pe lume a lui Lao zi 老子, care a fost zămislit în sân şi născut chiar de acolo, fiind extras printrò incizie practicată în axila stângă, zona topografică fiind traversată atât de către Meridianul Inimii, cât şi de către cel al Splinei-Pancreas sau al Veziculei Biliare, şi chiar de către cel al Înţeleptului Corpului sau in extremis al Plămânului.: "Laozi était un homme du village de Quren dans le canton de Lai, district de Ku, à Chu. Il avait pour nom de famille Li309 pour petit nom Er et pour appellation sociale

308) Ibidem pag: 163 309) "On a vu que le vaste État de Chu s`étendait sur les actuelles provinces du



171 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Boyang. Dàucuns le nomment parfois Chongèr ou Dan, à savoir «Double-Oreille» ou «Oreille plate». Il avait une taille de huit pieds huit pouces, avait une carnation jaune et de beaux sourcils, de longues oreilles et de grands yeux, un front vaste et des dents espacées, une bouche carrée et des lèvres épaisses [...] C`était un homme des Zhou que sa mère mit au monde après une gestation de quatre-vingt-un ans" 310. Am văzut cine era Li. În continuare, Rémi Mathieu, citează din altă sursă311: "La mère de Li porta lèmbryon en son sein (sublinierea noastră) pendant quatre-vingt-une années. Alors quèlle se promenait avec insouciance, elle passa sous un prunier312 Cèst alors quòn incisa son aisselle gauche pour quèlle lui donnât le jour..." 313. Lista textelor se poate prelungi foarte mult, deoarece ideia a bântuit milenii cultura antichităţii, încercând toate ipotezele imagi-nate.

Vocaţia Pământului, (care se poate deduce din relaţia Ke 剋 sau

Cheng 懲 din cadrul celor Wu Xing 五行 cu Loja Lemnului), este Viaţa. Se supune Pământul Vieţii, "terorizând" pentru această Viaţă chiar şi Apa, care este "energia" lui. El preia, prin intermediul Metalului, resturile (rezultate Hunan, Hubei, Anbui, Jiangsu, Zhejiang, Henan... Le district de Ku était situé dans làncienne commanderie de Huaiyang, cèst-à-dire dans lèst de làctuel district de Luyi au Henan. La circonscription de Lai (variante/ Li) abritait le temple de Laozi. Le village de Quren nà pas dàutre gloire. Son nom de famille, Li, est extrêmement courant en Chine; il signifie originellement «prunier» (cf. infra). Le Shenxian zhuan présente en fait plusieurs versions de cette curieuse naissance; toutes recoupent, avec des variantes diverses, les deux autres textes présentés, toutes recoupent, avec des variantes diverses, les deux autres textes ptésentés. " 310) În Shenxian zhuan, chap. I p; 1b 6 2a, cf. . "Anthologie des mythes et légendes de la Chine ancienne" par Rémi Mathieu, Gallimard, Paris, 1973, pag. 134. 311) "Commentaire du Shiji, citant le Xianmiao neipian, " (Cf. ibidem). 312) "Se promener avec insouciance, vagabonder lèsprit vide de toute préoccupa-tion est une activité typique du sage. La prune est un symbole de fécondité; par sa forme, elle est aussi liée à lìdée de galanterie, voire de rapport sexuel". 313) În "Anthologie des mythes et légendes de la Chine ancienne" par Rémi Mathieu, Gallimard, Paris, 1973, pag. 134 şi urm.



172 Ioan Ladea _____________________________________________________

din desfăşurarea Vieţii), gazoase (bioxidul de carbon), lichide - acestea cu ajutorul sistemului Apă - (compuşii azotaţi degradaţi din punctul de vedere al Organismului) şi solide (rezidurile fecale, care - cu excepţia celor care rezultă dintrò îmbuibare de plăcere nesăţioasă - au fost secătuite de ceea ce putea fi un aport în desfăşurarea Vieţii - tot a Organismului314) şi le favorizează (de cele mai multe ori tot prin mecanisme biologice), modificările care le fac apte de a fi antrenate întrùn nou ciclu de Viaţă, neapărat altul. Loja topografică despre care vorbim noi acuma, va cuprinde doi purificatori, amândoi fiind locuitorii Lojii Metal, şi un nucleu repre-zentând ritmul perpetuu al Vieţii, Inima315. Deci Pământul simbolic al Cor-pului Omenesc este un culcuş purificator şi păstrător în Centrul lui, al Omu-lui Viu, al Omului în expansivitate. Asta şi datorită faptului că toate lucrurile şi fiinţele cunosc o expansiune: "...il nèst rien qui reste comprimé".316 Aportul Cerului care este Aerul, va intra întrò mişcare de du-te vino, faza alternativă fiind cea de eliminare a gazelor uzate.317 Pământul Pământului

314) Rezidurile despre care vorbim pot folosi altor nivele biologice. Bioxidul de carbon, ca şi compuşii azotaţi "degradaţi", vor fi preluaţi de către plante. "Viaţa" se apără şi de Metal; un exemplu poate fi sâmburele plantelor care produc un fruct căr-nos, căutat de către animale pentru hrană. Odată cu fructul este ingerată şi sămânţa, care, anume pregătită de către planta respectivă, va rezista intemperiilor digestiei şi va fi eliminată de către sistemul "Metal", odată cu rezidurile digestiei. Planta contea-ză pe faptul că, între timp, animalul care i-a consumat drept aliment fructul, se de-plasează, răspândind astfel pe o arie extinsă sămânţa. Mai mult, rezidurile care con-ţin seminţe, prin procesele de degradare pe care le suferă, generează căldură, favori-zând germinarea seminţei, iar mai târziu, vor adăuga solului din acel Loc, substan-ţele azotate pe care le conţin, favorizând dezvoltarea pe mai departe a plantei. 315) Acest culcuş apără simbolic Inima de axa Apă-Foc, adică de obiectul muncii ei (Inima fiind o pompă care aspiră şi răspândeşte Sângele - Apă) şi de ea însăşi, ca aparţinând lojii Foc. Chiar şi în Mosaicism faptul e observat: în Psalmul 22 (versetul 14), stă scris: "Am ajuns ca apa care se scurge, şi toate oasele mi se despart; mi s'a făcut inima ca ceara şi se topeşte înăuntrul meu.". 316) Cel de al patrulea Imn ("Hymne á Été") din cele nouăsprezece Imnuri ale sacrificiilor KIAO, cf. "LES MÉMOIRES HISTORIQUES" de SE-MA TS'IEN, trad. de Edouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, appendice I, pag. 615.) 317) În acelaşi sistem de du-te vino, operează şi reprezentantul Marelui Yin, al Pă-mântului, al Splinei-Pancreas, în Cer, gura despre care am vorbit mai sus, ea având



173 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

(Intestinul Gros) însă, operează întrùn singur sens, spre eliminare. Organizarea celor opt trigrame întrùn cerc, făcută de către regele

Wen 文王, numită şi organizarea "Cerului Posterior"

後天 (beneficiind de orientare cardinală), are situat Cerul

(Qian 乾) la Nord-Vest (nu este aici locul să expunem în detaliu motivaţia, o vom face pe larg în volumul următor)

şi Pământul (Kun 坤) la Sud-Vest, între ele, în locul Metalului, stând

"bucuria" cum se numeşte în limbajul Cerului Anterior, Balta, Dui 兌318, cea mai mică dintre fete. Aceasta este pe locul Metalului, care uneşte întràceeaşi loje Cerul Pământului şi Pământul Pământului. Cât despre Omul Pământului, acesta, reprezentat de Inimă, este, în sistemul structurat în Cerul Anterior 先天, reprezentat de către sora mijlocie (Focul Cerului anterior, Li 離). Deci, toate cele trei componente ale segmentului Pământ sunt din punct de vedere al Cerului Anterior, fete, ceea ce se justifică, Pământul ca

funcţia de a recepta alimentele necesare Vieţii, dar şi de a emite cuvinte, cu ajutorul respiraţiei Plămânului-Metal, cu care splina-Pancreas e legată prin Meridiane, fapt pe care îl vom dezvolta mai jos. Alunecând mai mult pe planul simbolic, putem afirma odată cu Annick de Souzenelle, că "Omul nu este decât Cuvânt!" ("Simbolis-mul corpului uman", trad. de Margareta Gyucsik, AMARCORD, Timisoara 1996, pag. 345). Am zice Pământ care vibrează, această vibraţie fiind Yang, sau Cer. Tăce-rea transformă Omul în mediu fizic pentru transmiterea Vibraţiei Divine. Tăcerea, corespondenta noniniţiativei. Postura Yin a Yinului "Yang-izat", care după ce a pri-mit Viaţa, aşteaptă Mântuirea, adică extragerea din ambianţă care ne limitează în Timp şi Spaţiu, acestea fiind de fapt restricţii care duc la pieire.

318) "Locul Bălţii" nu poate fi definit decât în funcţie de celelalte 卦 "GUA" ale Cerului Anterior. Noi am făcut aceasta concesie, pentru a beneficia da traducerile recunoscute şi apreciate, cum ar fi cea a lui Richard Wilhelm, deoarece nu ne-am putut asuma răspunderea unor traduceri proprii acolo unde existau altele considerate competente, deoarece nu am vrut să dăm ocazie unor acuzaţii referitoare la o tradu-cere părtinitoare din partea noastră, având în vedere că abordarea temelor. precum şi concluziile noastre sunt mai puţin asemănătoare cu cele curente. Această prudenţă este cu atât mai mult justificată cu cât, limba Chineză, mai ales cea folosită în ma-nuscrisele vechi, se pretează la interpretări diferite.



174 Ioan Ladea _____________________________________________________

reprezentând Yinul, Femeia, Soţia si Mama. Pământul se hrăneşte cu Apă (adică o domină, o adună, în beneficiul

Vieţii), care este - după cum am mai spus - energia lui. Aceasta e adusă de către Omul Pământului (Inima care irigă întregul Om-Pământ adică Corpul), iar "Energia subtilă a Apei", va urca prin meridianul Rinichiului, care îşi are primul punct în talpă, cu ajutorul căruia ia din Pământul real "Pământul de sub talpi" sau Pământul în sine, acea "Energie subtilă" (în cazul de faţă "Apa subtila") pe care o va urca până la nivelul toracelui.

În final, trebuie să remarcăm că Pământul topografic al Organismu-lui uman, nu conţine deloc Pământ din punct de vedere al Lojilor din 五行 Wu Xing. Ba chiar şi Pământul Pământului (Intestinul Gros), este un locuitor al Lojii Metal, şi nici măcar nu locuieşte în domeniul Pământului, care, din punctul de vedere din care operăm noi acuma, este toracele. Dar asupra acestei probleme vom reveni. Cu toate aceste curiozităţi ce par inadvertenţe, sistemul e judicios întocmit şi rezistă oricaror probe, fapt care se va vedea până la sfârşitul capitolului.

Vom oferi şi un exemplu concret de utilitate a acestor speculaţii simbolice, ştiut fiind că Chinezii Antichităţii nu operau niciodată fără un scop definit, care să aibă finalităţi atât metodologice cât şi practice: Omul Pământului, Inima, este înconjurat de Cerul Pământului (deasupra şi lateral) care este Plămânul, cât şi de Pământul Pământului, care este Intestinul Gros (dedesubt), amânduă acestea făcând parte din 金行 Loja Metal319. Or, bazaţi pe această constatare, putem afirma că Omul Pământului320 este învelit în

319) Dacă Plămânul este în general mai uşor acceptat ca "membru" al Lojii Metal, nominalizarea în această Loje a Intestinului Gros este întâmpinată cu mai multă în-doială. Noi am făcut proba acestei apartenenţe în primul volum al acestei cărţi, dar mai furnizăm un argument: [...] "Il regarde l'or et l'argent comme du fumier". ("ÉLÉMENS DE LA GRAMMAIRE CHINOISE..." par Abel Rémusat, Maison-neuve, Paris, 1857 II-e partie, 392, pag. 155). 320) Datorită acestei stări, uneori Omul Pământului a fost numit şi Omul Metalu-lui, ceea ce putea însemna atât "Om Înţelept" din pricină că, în frunte cu Lao zi, mulţi înţelepţi au plecat spre Asfinţit să'şi caute Nemurirea, cât şi din pricină că cei care "folosesc judecata Inimii, «nu greşesc niciodată»". Din cauză că Metalul în cadrul celor Wu Xing îşi află locul la Apus, acest Om a mai fost numit şi "Omul din Vest"; "Parmi les hommes de l'Ouest, il y en a dont on dit, qu'ils maintiennent la paix sans gouverner, qu'ils inspirent la confiance sans parler, qu'ils font que tout marche sans s'ingérer, si imperceptiblement, si impersonnellement, que le peuple ne



175 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

les connaît même pas le nom." (Lie zi, chap. 4/C, tradus de către Léon Wieger, în "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", Cathasia, Paris, 1950, pag. 119). Structu-ra acestei scheme este cum nu se poate mai bine aleasă. METALUL, atunci când este considerat după proprietatea lui de a refuza Apa (acesta este cazul modelului celor "wu xing"), a fost (şi în unele credinţe mai este încă), asimilat ETHERULUI, de unde nu arare ori "CERULUI" i s'a atribuit valoarea de METAL; şi viceversa. Acest fapt a stat la baza multor confuzii, cum ar fi şi cea a marelui Mircea Eliade, care, având o competenţă inegalabilă în ceeace priveşte cultura şi credinţele hinduse, ştergând limita dintre Cer si Ether, a atribuit - înregistrând prin această neatenţie o mare confuzie - întregului CER, valoarea de Metal. Or, atmosfera suportă cantităţi imense de Apa, fie sub formă de vapori, fie sub formă de suspensie fină (nourii), ceeace o face imposibil de asemănat cu Metalul. Atunci când totuşi Metalul apare pe Cer, el reprezintă un semn de foarte rău augur; vom folosi ca exemplu un vers dintr'o alta cultură, cea mayaşă, în care o sumedenie de Simboluri esenţiale sunt asemanatoare: "Şi cercuri albe'n ceruri..." E vorba de semnele unei nenorociri nă-praznice, invazia albilor «vulturii albi», (În Chilam Balam, autor necunoscut, sec XVI, cf. Maiaşii, de Horea Matei, Editura Tineretului, Bucureşti 1967, p. 125). Dar Pământul, cu atmosfera lui cu tot, cu Apa lui, cu uscatul lui, cu reprezentantul lui Omul, stă, înconjurat de ETHERUL-METAL, precum Inima înconjurata de către Plămânul-Metal şi Intestinul Gros-Metal, de unde se vede valabilitatea structurii modelului la orice nivel, fapt menţionat mai sus. Dar Inima, locuitor de frunte al Lojii Foc, invadează întreaga ambianţă în care e învelită, cu Căldură; e drept că, pentru Plamânul-Metal, are un canal special de transmitere a "ENERGIEI" ei SÂN-GELE - CĂLDURĂ. Aici consideram necesară o divagaţie, care va înlătura multe confuzii posibile. Sângele, într'adevăr este Viaţa, dar poate fi şi Moarte! Sângele vărsat ca urgie în Apocalipsa lui Ioan, în cap. 14 (versetul 19), ieşit din teascul mâniei lui Dumnezeu, este Moarte. La fel, sângele aruncat în Ape, atât în Mare cât şi în rîuri, într'unul din capitolele următoare al Apocalipsei (cap. 16, versetul 3 si 4), este ucigaş. Înseamnă Moarte şi Sângele amestecat cu Apă, ieşit din coasta lui Iisus Christos, vărsat pentru păcatele noastre, marchează momentul declarării Morţii Lui. SÂNGE-CALD, cu APA-RECE, dă căldicel, şi iată ce zice Scriptura despre acest amestec: "Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! 16. Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea." Aici nu e vorba de o stare de fapt ci de un FAPT, de o optiune MORA-LĂ; DE LOCUL ÎN CARE NE PLASĂM! Recele este pentru Chinezi Yinul, Caldul sau "în clocot" este Yangul. În egală măsura Cald şi Rece, Yin şi Yang, este doar Locuinţa Mortilor, Apa cu anotimpul ei. Întorcându-ne la relaţia Inimii cu Metalul, vom vedea că, de unde Energia Inimii (Sângele) hrăneste Organismul, adică îl deser-veşte, faţă de Plamânul-Metal are altă atitudine: îl pune la lucru (îl "obligă" să oxigeneze Sângele). Deci, departajarea Yin-Yang se face pe ierarhia în treptele des-făşurate între Cer şi Pământ, pe verticală! Nu ne amintim din primul volum că Focul (citeşte Inima) domină Metalul (citeşte Plămânul)? (Ba chiar după pulsuri este "soţul" Plămânului). Dar Inima este Focul Imperial al acestei Loji, adică are o pozi-



176 Ioan Ladea _____________________________________________________

Metal321 ceea ce se mai poate formula şi: "皮 pielea depinde de Loja Metal,

ţie comparabilă cu a Soarelui, care se găseşte în Centrul sistemului care îi poartă numele, fiind "înlănţuit" de acesta, expresie folosită şi de către Creştinii timpurii, ca-re (cel puţin unii, cum ar fi Sf. Augustin), erau iniţiaţi în Modelul Lumii Chinezesc: (În Saleman, Em. Bruchstük, pag. 20): "L'âme est enchainée dans le corps", sau (Sf Efraim Sirul, cf. Kessler Mani, p. P. 275, cf. "UN TRAITÉ MANICHÉEN RE-TROUVÉ EN CHINE, trad. de Éd. Chavannes, si P. Pelliot, Imprimerie Nationale, Paris, MDCCCXII, pag. 519/23, nota 2.): "Ils disent que le Mauvais a fixé l'âme dans le corps si elle y était anchainée". Pentrucă nu putem inaugura pentru fiecare noţiune utilă capitole explicative speciale, vom folosi oportunităţile de derulare pentru a lămuri, măcar parţial, înţelesul lor, astfel încât, la sfârşitul cărţii, să fie înţelese pertinent cât mai multe dintre ele. În cazul de faţă, e vorba de implicaţiile poziţiei "In Centrum", despre care am vorbit mai sus, ca fiind poziţia Inimii. Pentru Huainanzi, după cum am mai văzut şi vom mai vedea, poziţia primează asupra apartenenţei la Loje, şi el scoate Inima din Loja Focului, ataşând-o Lojii Pământului, sau mai corect ia sub incidenţa Pământului Inima cu Timpul ei calendaristic cu tot (1/3 din Vară), şi o plasează sub semnul Pământului. Desigur că expresia la care vom apela din motive demonstrative este adesea folosită de către buddhişti, dar asta

nu înseamnă că le aparţine în exclusivitate. E vorba de 地漁 "DI YU" [Ricci 4812, 5922], (Pâmânt prizonier). Deci ceeace înconjoară CENTRUL are şi putere de constrângere asupra lui. Un exemplu convingător ar putea fi "DUDUL SCORBU-ROS" din lemnul căruia Chinezii Antici îşi făceau ARCUL de luptă. Se considera (şi ştiinţa noastră occidentală trebuie să confirme aceasta), că Yangul captiv în miezul Yinului (citeşte substanţă), îi conferă acesteia forţa (caracteristică Yangului) de a imprima mişcare săgeţii. Exemple sunt enorm de multe, noi nu putem oferi colecţii. Cititorul care vrea să devină acupunctor, trebuie să se obişnuiască să gândeasca după Modelul Chinezilor Antici. Poate ocazia aceasta ne induce şi o justificare a majuscu-lelor folosite la începutul unor cuvinte, şi care vrea să atragă atenţia că acel Cuvânt are valoare de CENTRU; că el este un reper al condensării, un loc de trecere între Yin si Yang, un prizonier (pe care cei care îl păstrează au neaparată nevoie de el), etc. Nu întâmplător limba Chineză are doar patru sute de foneme pentru câteva sute de mii de semne scrise ... "verba volens" ... 321) După cum am văzut în volumul I al cărţii, şi după cum am reamintit în mai multe rânduri, Metalul înseamnă apărare, şi aceasta nu numai în concepţia Chinezi-lor Antici despre Lume. Proba universalităţii, o vom căuta în cazul de faţă în cultura Africană, unde, într'o sumedenie de povestiri, atunci când se cred în siguranţă, adică atunci când se socotesc chiar nevăzute de nimeni, unele animale îşi desbracă pielea, devenind Oameni. Vom reda o scurtă povestire, din care "pielea apărător", această "gardă" a Vieţii, este abandonată în circumstanţe total lipsite de primejdie şi din lip-



177 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

starea ei fiind funcţie de starea 肺 Plămânului şi a 大腸 Intestinului Gros", ceea ce era confirmat experimental, dar fără aceste structurări simbolice, nu beneficia de un statut legic322. Fără aceste atribuiri pe care le numim

să de prudenţă, ridicată de către altcineva: "Un vînător (sanam-buka) se duse odată în junglă. Rătăci multă vreme. Ajunse la o apă. Vînătorul auzi ceva. Se ascunse. După ce vînătorul se ascunse, veniră nişte bivoli (nam sau namm). Bivolii începură să-şi lepede pieile. Deveniră oameni. Fiecare bivol îşi lepădă pielea şi se făcu om. După ce îşi lepădară pieile, bivolii începură să mănînce din sarea ce era lîngă apă. Vînătorul văzu toate astea. El se strecură cu grijă într-acolo şi luă una din pieile oamenilor care se aflau lîngă apă. Luă pielea cu el şi o ascunse. După cîtva timp, oamenii se întoarseră să-şi pună pieile. Fiecare şi-o puse pe a lui şi plecă în fugă de-acolo. Cea din urmă bivoliţă îţi căută pielea. N-o găsi. Umblă de colo colo. Nu putea pleca împreună cu ceilalţi fiindcă n-avea piele. Ceilalţi bivoli ajunseră departe. Femeia şedea acolo şi plîngea. Vînătorul ieşi din ascunzătoare. Îi spuse femeii: - Hai cu mine, am să te duc într-o casă şi am să-ţi dau o rochie. Femeia se duse cu vînătorul. Vînătorul se însură cu ea. Vînătorul avu de la ea un baiat. Baiatul crescu. Într-o zi, vînătorul îi spuse fiului său: - ştii tu cum am luat-o pe mama ta? Baiatul răspunse: - Nu, nu ştiu. Vînătorul îi spuse: - Într-o zi m-am dus la o apă, unde au venit nişte bivoli, şi-au lepădat lîngă apă veştmintele de bivoli şi s-au făcut oameni. Am luat pielea de bivol a unei femei. Ea n-a mai putut pleca de-acolo împreună cu ceilalţi, fiindcă nu mai avea piele. Atunci am luat-o pe femeia la mine acasă. M-am însurat cu ea. Asta e acum mama ta. Pielea de bivol am pus-o bine. Băiatul întrebă: - Unde ai ascuns pielea de bivol? Vînătorul îi arătă băiatului şi-i spuse: - Aici am ascuns-o. Baiatul spuse: - ţine-o bine ascunsă. Tatăl spuse: - Aşa am să fac. Vînătorul plecă la vînătoare. Fiul se duse la mama lui şi-i spuse: - Tata mi-a spus că a văzut odată lîngă o apă mai mulţi bivoli. Bivolii şi-au lepădat veşmintele de bivoli şi s-au făcut oameni. Tata a luat pielea de bivol a unei femei. Femeia n-a mai putut să plece cu ceilalţi, fiindcă nu avea piele. Atunci tata a luat-o pe femeie cu el acasă. Asta eşti tu, mama mea. Tata a ascuns pielea de bivol. Mama spuse: - Îţi mulţumesc! Unde mi-a ascuns tatăl tău pielea de bivol? - Fiul spuse: - Vino, am să-ţi arăt. Fiul îi arătă femeii unde ascunsese tatăl său pielea de bivol. Femeia scoase de-acolo pielea de bivol. Îşi luă apoi fiul şi fugi în junglă." (Povestire din tradiţia populaţiei kirri, în Camerunul de nord, redată de Leo Frobenius, în "Cultura Africii", trad. de Ion Roman, Ed. Meridiane, vol. II, pag. 17). 322) Am văzut pe parcursul primului volum că pielea nu este singurul scut de apă-rare al Organismului, Omul, fiind îmbrăcat încă de la începutul fiinţării lui de către Dumnezeu, adevăr confirmat şi de către Annick de Souzenelle, dar acest fapt nu a fost suficient deliberat din punct de vedere simbolic. Este momentul să desluşim din faptele care se disolvă şi se amestecă, făcând greu de dobândit un înţeles clar, care



178 Ioan Ladea _____________________________________________________

simbolice din lipsa unor termeni lingvistici mai tehnici (de care nici în cazul de faţă Chinezii nu duc lipsă), puteam doar să afirmăm că, experimental, "starea Pielii depinde de starea Lojii Metal", fapt care ar fi putut ridica obiecţia unei lipse de motivaţie de principiu.

Nu trebuie uitat nici un moment că modelul imaginat de către Vechii Chinezi nu poate fi priceput dacă nu se ţine cont de faptul că ceea ce carac-terizează realitatea noastră, este legătura strânsă dintre părţile ei componente, ilustrată mereu cu texte cum ar fi: "Cînd s-a născut Shennong, s-au ivit de la sine nouă fîntîni; cînd se scotea apă dintr-una, şi în celelalte apa undu-ia."323. Vă rugăm sa vedeţi cine a fost Shennong 神農!

este principalul rost al învelişului vestimentar, sau cu alte cuvinte, care este agreso-rul sau agresorii de care ne fereşte îmbrăcămintea, "pielea de cămilă" pe care Dum-nezeu ne-a aşezat-o pe umeri, şi pe care o purtăm şi astăzi. Toţi? Nu, bine'nţeles! Cei care trăiesc în zone deosebit de calde, a căror umiditate nu ameninţă cu pierderea unei mari cantităţi de Apă din Organism, nu se îmbracă, sau, dacă o fac, o fac doar pentru a'şi masca, din decenţă, goliciunea. Asta trebuie să ne conducă la înţelesul simbolic al acelui agresor: El este Locuinţa Morţilor, care sălăslueşte în ţara Frigu-lui, a Nopţii, a Iernii, a Apei, a Yinului "prea" Yin. Trecem mai uşor peste hopul care leagă partea Yin (descendentă) a Apei, de cea Yang (ascendentă), care promite Viaţa. Dar pentru a ajunge legitim în Locuinţa Morţilor, trebuie mai întâi să fii omo-rât. Deci despre "Metalul" pielii de Om sau veştmânt, este vorba. Acela care asvârle în vâltoarea Apei cadavre şi seminţe, putând purta şi denumirea de "Anotimp al se-minţelor" care se prepară pentru un drum lung, pe care vor să îl parcurgă, oricât ar fi de nefiresc de greu şi întins; seminţele de grâu, după ce au zăcut cel puţin trei mile-nii în piramide, au încolţit. Seamănă alcătuirea lor cu semnul Apei: un Yang în miez, înconjurat de Yin; întocmai ca trigrama care reprezintă Insondabilul. Poate că de aceea Apa poate fi înşelată. Poate de aceea îmbrăcăm şi noi veştminte, şi încă moar-te, piele străină, pentru a mima sămânţa, sau Apa, cine ştie, noi am mai spus că simbolistica nu e o invenţie, ci o descoperire. Modelul acesta e luat de la Pământ; şi el are un ecuator fierbinte - Yang, şi doi poli reci - Yin. Nu continuăm, deşi ar fi nu numai posibil ci şi interesant, mai ales dacă am discuta aceste subiecte analizând ideogramele Chinezeşti vechi, care conţin mesaje care par să nu ne intereseze! Cel puţin acum. Oare, în limitele celei mai autentice onestităţi, crede cineva că se poate practica Acupunctura, care a fost zămislită în aceasta "ambianţă Simbolică", fără să gândească cunoscând şi cultivând toate aceste "fantome"? 323) Li Daoyuan, "Cartea apelor" cu comentarii, cap. Liaoshui, cf. Yuan Ke, "MITURILE CHINEI ANTICE", trad. de Toni Radian, Editura Ştiinţifică şi Enci-clopedică, Bucureşti, 1987, pag. 379, nota 7.



179 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Pentru a putea valorifica coerent ceea ce ne străduim să expunem mai jos, va trebui să tratăm subiectul care urmează în aceast cadru specific, al Metalului care se găseşte în interiorul Pământului şi participă la compozi-ţia lui, funcţionând ca Cerul şi Pământul lui. E vorba de NEMURIREA324

324) Vom oferi câteva fragmente din texte vechi, care să justifice căutarea nemuri-rii, mai ales în domeniul atribuit Metalului, adică Asfinţitul, asupra căruia s'au con-centrat speranţele Anticilor mai mult decât asupra celorlalte direcţii cardinale. Lea-cul nemuririi se afla în posesia vrăjitoarei Xi Wangmu, care locuia categoric la Asfinţit faţă de China: "Cine nu visa la nemurire şi cine nu ar fi dorit să capete puţin din acest preţios leac? Numai că oamenii nu puteau să ajungă la locul unde se afla Xi Wangmu. Uneori ea sălăsluia lîngă Yaochi - Eleşteul de matostat de pe culmea munţilor Kunlun (aceşti munţi sunt situaţi la Asfinţit, fiind încă din vechime, chiar un reper al Vestului n.n.) (*), alteori - la asfinţit de aceşti munţi, pe muntele Yushan - bogat într-un splendid jad (*). Uneori locuia la capătul de apus al pămîntului, pe muntele Yanzi, unde asfintea soarele (*)..." (Yuan Ke, "Miturile Chinei Antice", trad. de Toni Radian, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987, pag. 216.) Dar poveştile ne asigură că nădejdile Oamenilor de a dobândi ne-murirea, nu sunt simple scorneli, deoarece însuşi arcaşul Yi, cel care a săgetat nouă din cei zece sori care pârjoleau Pământul, l'a dobândit. Dar povestea nu ne mai inte-resează în acest context. Noi vrem să demonstrăm aici că Nemurirea se poate căuta în Locul Lojii Metal, adică înspre Asfinţit. De adăugat că, tot înspre Asfinţit se gă-seşte şi oracolul care o îndeamnă pe soţia eroului care a dobândit leacul, să îl folo-sească singură, fără soţ: "O felicit pe doamna pentru marea fericire, pentru marele noroc! Se află o femeie foarte înţeleaptă şi ageră. Ea se va duce singură departe-departe, spre asfinţit..." (Ibid., pag. 218) şi, în sfârşit, după ce ia leacul; "şi, dintr-o dată se petrecu o minune: Chang'e simţi că trupul îi devine mai uşor, picioarele i se desprinseră de pe pământ şi ea zbură prin fereastră ... şi atunci hotărî că cel mai bine ar fi să se ascundă un timp în palatul lunar şi se îndreptă în grabă într-acolo..." (ibidem). Dar dacă Soarele este simbolul Yangului, al Răsăritului şi al Miazăzilei, Luna este simbolul Yinului, ASFINŢITULUI şi al Nopţii. şi Luna, are culoarea Albă după cum afirmă şi SIMA QIAN (în "LES MÉMOIRES HISTORIQUES", trad. de Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. III, pag. 491): "La couleur du soleil était le rouge; la couleur de la lune était le blanc ". Tot "La apus se mai întindeau două ţări, unde erau prăsite animale neobişnuite. Oamenii care le călăreau se puteau bucura de o viaţă lungă. Una dintre ele se numea Baiminguo - ţara oamenilor albi. Cei de acolo erau albi din cap pînă-n picioare. Pînă şi părul le era tot alb. Acolo se afla animalul chengliuang ... Oamenii care aveau norocul să-l călărească puteau trăi pînă la două mii de ani (*)." (Yuan Ke, op. cit., pag. 269). Tot în ţările din Apus "se afla Wushan - Muntele vrăjitorilor -, pe care, într'o peşte-ră tainică, erau ascunse opt soiuri de leac al nemuririi aparţinând stăpînitorului ceresc." (ibid, pag. 280). Şi, în sfârşit, un ultim citat, din care vom afla că, în afară



180 Ioan Ladea _____________________________________________________

care a fost căutată şi în această direcţie (în spre Asfinţit), ca de altfel şi în toate celelalte, chiar în Locuinţa Morţilor, Miazănoaptea.

Pentru aceasta trebuie mai întâi să vedem care sunt sursele Morţii, sau cine este vinovat de faptul că se moare. În principiu, răspunsul e dat încă din volumul întâi al cărţii şi îl putem reaminti în trei fraze: 1) Se moare pentru că Moartea face parte din Viaţă, este o fază a Vieţii. 2) Se moare, pentru că în această Lume totul e trecător, totul se schimbă, iar Moartea e o schimbare mai radicală, un hop în degadarea lentă a Vieţii. 3) Se moare prin accidente violente, care pot distruge chiar şi o parte a Planetei, dar mi-te un Om sau un grup. În cele ce urmează nu dorim să reiterăm mecanismele şi po-ziţia Morţii în concepţia Chinezilor Antichităţii, deoarece am facut-o (deşi prea sumar) în precedentul volum, ci doar să cântărim rolul Metalului în pre-pararea şi provocarea Morţii, cu atât mai mult cu cât aici, după o concepţie încetăţenită încă din antichitate, acest Metal, reprezintă gâdele Omului, aici pe Pământ.

Că Moartea este un dat al Omului, este o soartă a lui, reiese din fap-tul că, Pământul Pământului, Intestinul Gros, componentul Yang al Lojii Metal, este situat în partiţia Omului, adică în ABDOMEN, de care partiţia Pământului este despărţită prin diafragm, un hotar deloc de neglijat, el sepa-rând două zone topografice având rosturi Simbolice complet diferite.

A doua constatare care poate fi făcută, este că de mecanismele Mor-ţii nu poate fi acuzat numai Metalul şi, în cele ce urmează, vom afla că însăşi emblema Vieţii, Lemnul325 este împricinat, deci, afirmaţia noastră capătă

de leacul Nemuririi, în Apus se poate afla leacul învierii: "După ce Gun a fost ucis, şi s-a prefăcut într-un urs brun, el s-a îndreptat spre asfinţit să caute a dobîndi învierea..." (ibid pag. 281). 325) În cazul în speţă, aducem un argument din cea mai veche carte de acupunctură

din Lume, Huangdi Neijing 黃帝內經: "Si le coeur est atteint par le Yang, le malade est triste; la fièvre nàpparait que quelques jours après. Quand le Yang pervers lutte avec le Yang de lòrganisme, le malade présente des douleurs brutales au coeur, des malaises, des vomissements, des douleurs à la tête, le teint du facies est très rouge; il n`y a pas de transpiration, mais si làffection sàggrave, il présentera des sueurs abondantes, avec sensation de l`énergie qui monte à la partie supérieure du corps: le malade est en danger de mort. Dans cette affection il faut puncturer... " (trad. Chamfrault "Traité de médecine Chinoise", vol II, "Les livres sacrés de médecine Chinoise", "So ouen", Édition Coquemard, Angouleme; 1957, chap. XXXII, pag. 123). Sigur că cei avizaţi vor şti ce ascunde limbajul simbolic al



181 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

dimensiuni Planetare, adică nu numai Omul, ci întreagă Viaţa cuprinde în "programul ei genetic" Moartea. Faptul e consemnat în multe texte, noi preferăm să cităm câteva fragmente dintrò traducere a lui Chavannes şi Pelliot, datorită probităţii şi competenţei de care se bucură aceşti autori: "...il abattit et enleva les cinq sortes dàrbres de mort (sublinierea noastră) empoi-sonnés et mauvais 326; la racine de cet arbre est la haine; son tronc est la violence; ses branches sont lìrritation; ses feuilles sont làversion; ses fruits sont la division ." 327 Un alt fragment din acelaşi opus, referitor la "Arborii Morţii", se regăseşte mai evident în comentariul care însoţeşte textul şi care ne scuteşte pe noi de comentarii: "Nous voyons ici apparaître les cinq arbres de mort; on trouvera plus loin les cinq arbres de la vie. La theorie des arbres de mort et de cinq arbres de vie est intéressante, car il y est fait allusion dans saint Augustin. Le manichéen Fortunat prétendait justifier par l`évangile même la distinction de ces deux sortes dàrbres, et par suite de deux natures opposées dans l`homme; ne lit-on pas en effet dans saint

textului, iar cei care evoluează mai la suprafaţă, nu pot fi lămuriţi asupra schemei Simbolice decât printr'o divagaţie mult prea mare, în care trebuiesc stabilite legăturile Inimii cu Loja Lemnului, şi rolul acesteia în durerile de Cap, în vărsaturi, etc., iar "atingerea Inimii" prin Yang pervers este o probabilitate cuprinsă în jocul soartei, al ursitei, este un dat care poate fi considerat ca "genetic", aşa că se va petrece cu siguranţă în momentul stabilit după "legile hazardului". Şi pentru că această notă a fost prilejuită de către o afirmaţie în care era implicat Ficatul în pricinuirea de "necazuri" asupra Inimii, mai adaugăm un citat din aceiaşi carte: "Quand le Yang pervers passe du foie au coeur, c'est la mort.". (Ibid, pag 144). Vom aduce o precizare care va dovedi că implicaţia Ficatului este doar un mod de exprimare, de fapt Vezicula Biliară, Yang fiind, pe toate, (bune ori rele) le îndeplineşte: "Le foie remplit les fonctions de capitaine, mais il est sous le commandement de la vesicule biliaire..." (ibid., pag. 177). 326) Notă în text: "Sur les arbres de mort et les arbres de vie, cf. supra p. 528 n.s. Le texte est évidemment altéré. Il faut lire: «Quand l'Envoyé de la Lumière bienfaisente, eut fait les cinq libéralités, il abattit et enleva les cinq sortes d'arbres empoisonnés et mauvais. Il commença par chasser la pensée obscure non lumineuse dont il abattit et enleva l'arbre de la mort; la racine de cet arbre est la haine... " 327) "UN TRAITÉ MANICHÉEN RETROUVÉ EN CHINE" traduit et annoté par ED. CHAVANNES ET P. PELLIOT, Imprimerie Nationale, Paris, MDCCCCXII, p. 64/560.



182 Ioan Ladea _____________________________________________________

Matthieu (XV, 13): «Tout arbre que nà pas planté mon père celleste sera déraciné»; et ailleurs (III, 10: «Tout arbre qui ne produit pas de bon fruit sera coupé et jeté au feu.» Surtout les Acta Archelai (chap. 5, p 7) ne manquent pas dìnvoquer les deux passages parallèles de Matthieu VII, 16, et Luc VI, 45: «Un bon arbre ne peut pas porter de mauvais fruits, ni un arbre mauvais porter de bons fruits.»..." 328. E drept, textul se găseşte întrùn tratat manichean, dar manuscrisul e descoperit în China, redactat în limba chineză, şi maniheismul nu este decât o variantă religioasă a echilibrului principiilor Yin şi Yang, deci aplicabilă în cazul nostru. Lemnul (Pomul, Ar-borele), emblemă a Vieţii, va fi mereu citat în cele ce urmează şi chiar în context asemănător. Lăsând în suspensie alte exegeze posibile ale textului, ne oprim la mecanismul producerii Morţii datorită abaterii Vieţii329 de la conduita generală cu care a fost dăruită, de care a fost condiţionată. Fără ex-plicaţii deterministe, un Om care se aruncă întrò Apă adâncă fără să ştie a înota, nu`şi poate acuza propriul Metal de aì fi preparat Moartea. Aceasta survine subit, privind tot Organismul, care se amplasează el însuşi, întrò condiţie pentru care nu a fost proiectat. O cauză imediată poate fi considerată în cazul de faţă un defect al Pământului Omului, Splina-Pancreas 脾, care hrăneşte Organul curios Creierul.

Lăsând deoparte povestea de mai sus, constatăm că Metalul livrează Apei, care este locuinţa Morţilor, ceea ce este nerecuperabil pentru Viaţa, di-secând ca un cuţit (de Metal), sâmburele ce conţine germenii unei alte noi Vieţi, de ceea ce nu mai are şanse de trăire, aruncând în groapă resturile330.

328) Ibid, nota 2, p.32, 528. 329) Am afirmat mereu că un obiect poate avea apartenenţă Yin sau Yang funcţie de anumite condiţii; Carbonul, implicat în structura Lemnului, este considerat odată cu acesta (Lemnul) ca aparţinând unei Loji Yang. Acelaşi Carbon, implicat în struc-tura Diamantului, este considerat ca aparţinând Lumii Yinului, cu toate că este cel mai perfect structurat corp din natură, şi ştim că ceeace are formă este un produs al Yangului. Aici însă se aplică circumstanţa Apei, care, atunci când devine foarte Yin, cristalizează. Dar acea forţă care organizează diamantul şi Apa, este Yangul ascuns în Yin, care, atunci când Yinul va atinge apogeul, va izbucni din el. Iată un alt capi-tol care tentează, şi pe care va trebui să îl abortăm cu toate că se poate sprijini pe cele mai minunate şi interesante glose vecine cu preistoria. 330) Am folosit deliberat cuvântul "groapă", deoarece printr'o groapă, gaură'n



183 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Apa coboară "în jos", spre locul ei, antrenând (bineînţeles în plan Simbolic) tot ce îi aruncă Metalul în mod Natural, când acesta se delimitează de Apă331

Pământ 坎 [Ricci 2551] se notează "INSONDABILUL", Apa Cerului Anterior. Mecanismul uciderii de către Metal şi aruncării odată cu eliminarea Apei a "restu-rilor" "QI"-ului care nu mai poate continua să existe în cadrul Vieţii uzat fiind, este exprimat şi în povestirile altor popoare, care, în limbajul simbolic specific legende-lor, se deplasează cu paşi mari peste secole, neglijând amănuntul efemer consumat de moment, povestesc aceasta: "...«Ucide-ni-l!, ziseră ei. - El nu poate muri», răspunse Kurdalaegon, dar îi sfătui să sape o groapă de şapte stânjeni în jurul făurăriei sale. Ei aşezară pâslă albă pe groapă şi Asana căzu în ea pe când lucra. Boratae-ii îl închiseră temeinic în groapă." (În "MIT şi EPOPEE" vol I, II, III, Georges Dumézil, trad. de Francisca Băltăceanu, Gabriela Creţia, Dan Sluşanschi, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1993). Acest fragment al unei variante din legendele despre narţi a fost ales ca fiind cel mai sumar. Atragem atenţia că, toate variantele care prezintă asasinarea lui Asana, folosesc ca loc al crimei FIERĂRIA, cu toate că acest loc n'ar avea o altă motivaţie evidentă să fie aleasă, decât cea pentru care am menţionat-o noi. 331) "La deuxiéme année «780 av. J.-C.» du règne du roi Yeou, les trois cours d'eau de la province occidentale (*) furent soulevés. Po-yang-fou (Les trois rivères furent soulevées par un tremblement de terre; ces trois rivierès sont:...) dit: «Les Tcheou vont périr. (Il importe en effet que) les influences du ciel et de la terre ne perdent leur ordre; si elles y manquent, c'est que le peuple est trouble (*). Lorsque le principe Yang est caché et qu'il ne peut sortir et lorsque le principe Yin l'oprime et qu'il ne peut s'élever (*), alors il y a un tremblement de terre. Or maintenant les trois cours d'eau ont été réellment soulevés; c'est que le Yang a perdu sa place et que le Yn pése sur lui. Lorsque le Yang a perdu son rang et se trouve (sous) le Yn, les sources alors sont fermées; lorsque les sources sont fermées, le royaume est certainement perdu. Lorsque l'eau et la terre sont dans un état propice, le peuple trouve ce qui lui est nécessaire. Lorsque la terre (*) n'est pas dans une condition propice, le peuple est privé des choses dont il se sert. Comment espérait-on éviter la ruine? Autrefois le I et le Lo (notă ... din care reiese că acestea sunt două râuri - se oferă explicaţii referitor la ele) se dessécherent et la dynastie des Chang (*) perit. Maintenant la vertu des Tcheou est comme était celle de ces deux dynasties à leur déclin. Les sources de ses rivières sont fermées; ces sources étant fermées, les rivières se dessèchent. Or un royaume a pour fondement ses montagnes et ses cours d'eau; lorsque les montagnes s'ecroulent et que les cours d'eau se dessèchent, c'est un présage de la ruine de l'état. Comme les cours d'eau se sont dessèchés, les montagnes s'écrouleront. Quant à la ruine du royaume, elle arrivera dans un de lai de dix ans (un ciclu al celor zece trunchiuri Cereşti - n.n.), car c'est la un cycle des



184 Ioan Ladea _____________________________________________________

acest fapt funcţionând şi în legendele altor neamuri332. În fapt, cadavrele Oamenilor sunt considerate ca deşeuri organice şi de cele mai multe ori, îngropate în Pământ333, dar exista o axiologie în efectuarea acestui protocol, care ar putea sta la baza unor dezvoltate deliberari şi speculaţii Simbolice. Noi vom încerca să scurtăm demersul, oferind doar un citat: "Les empereurs sont enterrés sept mois après leur mort; les officiers de lèmpire vont tous à lènterrement. Les princes sont enterrés cinq mois après leur mort; les princes avec lesquels ils sont liés par des traités assistent à lènterrement (mais pas toujours tous). Les grands préfets sont enterrés cinq mois après leur mort; les officiers de même rang y assistent. Un simple officier est

nombres (*). L'abandon du Ciel (se manifeste dans un délai qui) ne dépasse pas ce cycle.»" (În "LES MEMOIRES HISTORIQUES" Se-Ma Ts'ien, trad. par Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967 tome prèmier, pag. 278 şi urm). Textul nu poate contesta că acest fenomen este NATURAL. Desigur că împricinatul este îndreptăţit să bocească, deoarece moartea, dispariţia, arareori ia formă de bene-ficiu, dar din cele citate reiese că, prin epuizarea apelor revărsate, prin secarea izvoa-relor, se dobândeşte ieşirea din Viaţă. Cutremurul este o zvâcnire finală a Yangului, care seamănă cu febra nelipsită în morţile Naturale, care vine să consume ultimele rămăşiţe de combustibil, care oricum nu mai pot fi folosite dincolo de hotarul Mor-ţii. Interesante sunt însă semnele care preced astfel de schimbări, şi care sunt poves-tite în continuarea textului citat. Nu au însă justificarea de a fi listate aici, ele pot fi găsite în bibliografia menţionată la sfârţitul citatului. 332) Herodot povesteşte (IV, 66, Istorii, Editura Ştiinţifică, Bucuresti 1961, vol I, trad. «Cartea II si IV» de Felicia Vant-Stef, pag. 334) despre un obicei scit care se găseşte şi în tradiţia nartă: "O dată pe an, fiecare cîrmuitor al unui ţinut (*), în ţinutul său, amestecă într'un crater, vin si apă şi din el beau sciţii care au ucis vreun duşman; cei care nu se pot mîndri cu o asemenea faptă nu gustă din această bău-tură, ci rămîn la o parte, copleşiţi de dispreţ. Acessta este pentru ei cea mai cumpli-tă ruşine. Cei care în schimb, au doborît duşmani mai mulţi, beau din două cupe deodată." Scoaterea Apei din amestecul Pământ-Metal (minereul este cadavrul obţi-nut prin ucidere), atunci când Metalul îşi dobândeşte calitatea de Metal propriu-zis, corespunde cu pierderea dreptului la Viaţă, trecerea în locuinţa morţilor, fără drept sau putinţă de întoarcere. Noi adăugăm că acele cupe erau confecţionate din metal. 333) În primul volum al acestei cărţi este discutată pe larg problema "lichidării" Cadavrelor. Am văzut că unele sunt "îngopate" în Viaţă, adică erau oferite ca hrană unor animale, altele erau aruncate în Apă, altele arse, dar cele mai multe erau înmor-mântate.



185 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

enterré un mois après sa mort; ... " 334. Amănuntele continuă, dar noi nu putem ancora în acest subiect care poate - din nou şi a câte-a oară! - oferi un recital de dezvoltări Simbolice, cu atât mai mult cu cât, se pare că în mult mai multe privinţe numerele atribuite lunilor care despart momentul morţii de cel al îngropării folosesc şi în alte atribuiri: "Avant les représentation mi-miques, le prince In demanda à Tchoung tchoung combien il devait avoir de rangées de pantomimes. Tchoung tchoung répondit: " Le fils du ciel en emploie huit, les princes six, les grands prefets quatre, les officiers de moin-dre rang, deux. Ces représentations mimiques servent à régler les sons des huit sortes dìnstruments de musique, et tenir dans une juste mesure les vents des huit directions. Aussi le nombre des rangées de pantomimes suit une progression descendante à partir de huit ". Le prince suit cet avis..." 335.

Am schiţat doar o mică probă sugestivă referitoare la afirmaţiile de mai sus, care semnalau o bogăţie de premize pentru demersuri explicative şi combinatorii Simbolice.

Una din problemele care ar trebui să intereseze de o manieră majoră medicina este şi cea a Morţii, care se pare că reprezintă o vârstă a Vieţii. În cazurile în care dispariţia nu e dictată de raţiuni Naturale, mecanismele Mor-ţii, pot evita formele "recomandate" de Natură, stipulate în Modelul Lumii celor 五行 Wu Xing prezentat de noi în primul volum. Astfel nu numai 金

Metalul ucide, ci şi 火 Focul şi 水 Apa, poate ucide şi 地 Pământul, şi chiar

生命 Viaţa poate ucide Viaţa. Bizară este frecvenţa cu care ciclul 生 SHENG se întoarce după primul pas, stricând pe cel ce l-a făcut. Este un fel de ucidere de Tată, condamnată în cel mai vehement mod de către Anticii Chinei şi nu numai: "Au printemps, au deuxième mois de lànnée (janvier-fevrier), le jour ki hai, on mit le feu aux herbes sur le mont Hien kìou (pour faire la chasse)." 336. O pădure arzând, este CEL MAI MARE DEZASTRU!

334) În "TCH'OUEN TS'IOU ET TSO TCHOUAN, LA CHRONIQUE DE LA PRINCIPAUTÉ DE LOU", trad. de Séraphin Couvreur, vol. I, Cathasia, Paris, 1951, anul 721 înainte de Iisus Christos, pag 10. 335) Ibidem, anul 717 înainte de Iisus Christos, pag. 34. 336) Ibidem, anul 704 înainte de Iisus Christos, pag. 93.



186 Ioan Ladea _____________________________________________________

Faptul a fost subliniat atunci când am studiat semnul 無 WU, [Ricci 5592], caruia Daoiştii primari îi atribuiau nu numai negaţia supremă, ci şi exprima-rea VIDULUI, par`càr fi zis "dacă Pădurea e arsă de Foc, nimic în Lume nu mai ramâne" (deoarece Vidul e socotit infinit, deoarece unui Vid nu poţi săì adaugi un alt Vid).

Seminţele îşi aşteaptă rândul să se desfăşoare după programul stabi-lit de soarta, sunt activate în momentul înscris în "algoritmul" genetic atunci când condiţiile de ambianţă sunt îndeplinite. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu popoarele, cu dinastiile, etc., atât naşterea, cât si moartea având un acelaşi mecanism simbolic în toate aplicaţiile lor.

Multe legende ale unor familii domnitoare, din motive de orgoliu, îşi asumă prin poveşti mesteşugite debutul acestui mecanism DETERMINIST, plasându`l undeva în istoria familiei, unde cu greu se pot efectua verificări, deşi este evident că el a fost împlântat în soarta noastră odată cu Geneza. Vom da un astfel de exemplu: "Autrefois, lorsque les souverains de la dynastie Hia, s`étaient pervertis, il y eut deux dragons337 divins338 qui sàrrêtérant dans le palais de lèmpereur (de la dynastie) Hia et dirent: «Nous sommes deux princes339 du pays de Pao.» Lèmpereur (de la dynastie) Hia tira les sorts pour savoir sìl devait les tuer, ou les renvoyer, ou les garder; aucune réponse ne fut favorable. Il tira alors les sorts pour

337) Am evitat mereu să dezvoltăm descrierea 龍 Dragonilor, a originii lor, a mo-dului lor de viaţă, cu gândul că beneficiind de anumite oportunităţi, vom insera câte o informaţie despre ei. Acum, vom menţiona că, după coarne, Dragonii nu numai că sunt de mai multe feluri, dar au şi nume diferite: "Dragonul cu un singur corn se numeşte jiao, cel cu două coarne - qiu, iar cel fără coarne - li. ("Shuowen tong xun ding sheng" cf. Yuan Ke, op. cit., pag. 438, nota 24). Trebuie desluşit înţelesul coarnelor, al numelor, şi al Dragonilor în general, acesta fiind un domeniu în care s'au îngrămădit multe simboluri, metafore derivate, astfel că ele iau formă de taine fără să fie ascunse cu intenţie. Vremea a aşternut peste ele alte convenţii şi straturile trebuiesc îndepărtate cu grijă. Merită efortul dacă apelăm la dicţionare cuprinzătoa-re. Nu este aici locul unei analize. 338) "Le Kouo yu dit: "les âmes d'hommes (du pays) de Pao se transformèrent en deux dragons...". 339) "Deux anciens princes décédés."



187 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

savoir sìl devait demander aux dragons de l`écume (de leur bouche340 et la conserver; (la réponse) fut favorable. Alors on étendit une pièce d`étoffe devant les dragons et on leur présenta une prière écrite. Ils se retirèrent et leur écume resta; elle fut placée dans un coffret quòn mit à part341. Lorsque les Hia disparurent, on transmit cet objet aux Yn; lorsque les Yn dispa-rurent, on transmit derechef cet objet aux Tcheou. Pendant ces trois dynas-ties successives il ne trouva personne qui osât lòuvrir. Mais à la fin du regne du roi Li342, on lòuvrit et on regarda. L`écume coula dans le palais et on ne put lènlever; le roi Li fit venir ses femmes nues pour prononcer des imprécations343 contre elle. L`écume se transforma en un lézard 344 noir et sous cette forme elle entra dans le sérail. Dans le sérail, une petite file, qui était à l`âge où perd ses dents de lait 345, la trouva. Lorsquèlle arriva à l`âge où les jeunes filles mettent une épingle à leur cheveux346, elle se trouva

340) "Wei Tchao dit que cette écume était celle qui sorti de la bouche des dragons Lieou Hiang, dans le Ou hing tche du Tsien Han chou, estimer que c'était une écume de sang."

341) "Le Kouo yu ecrit 藏 au lieu de 去. «Elle fut placée dans un coffret qu'on cacha»." 342) "Le père de roi Siuen." 343) "Proprement: "crier toutes ensemble contre elle". - Pourquoi les femmes étaient-elles nues? cétait peut-être afin que l'écume surnaturelle entrât dans l'une d'elles et que le prodige fűt aissi exorcisé; l'hypotèse est plausible puisque nous voyons que c'est cette écume, transformée en lézard qui produit la grossesse de la petite fille du sérail. Cette écume semble avoir été le liquide spermatique des dragons."

344) "Le mot 黿 a le sens de tortue ou celui de lézard. Certains textes donnent la

variante 蚖; c'est donc le sens de lézard qu'il faut adopter." 345) "A l'âge de sept ans." 346) "C'est l'âge oů les jeunes filles sont nubiles, c'est-à-dire à quinze ans suivant les rites."



188 Ioan Ladea _____________________________________________________

enceinte347. Sans avoir eu de mari, elle enfanta; saisie de crainte, elle aban-donna son enfant 348. Au temps du roi Siuen, une petite file chanta, disant: «Celui qui a un arc fait avec du bois de mûrier sauvage et un carquois fait de roseaux, celui-là certainement perdra le royaume dés Tcheou.» Le roi Siuen vint à entendre ces paroles et comme il y avait un homme et sa femme qui vendaient de tels objets, il envois des gens pour le arrêter et mettre à mort. Ils sènfuirent et dans leur marche ils aperçurent gisant sur le chemin lènfant qui avait été abandonné par la jeune femme du sérail. Ils lènte-dirent crier pendant la nuit; ils en eurent pitié et le recueillierent. L`homme et sa femme continuèrent a s`éloigner et se réfugièrent dans la pays de Pao. Les gens du pays Pao, ayant commis une faute, demandèrent a racheter leur faute en remettant au roi la fille qui avait été abandonée par la jeune femme; cèst ainsi que la fille abandonnée vint du peys de Pao et cèst pourquoi on làppela Pao-se (*). C`était alors la troisième année du roi Yeou. Le roi se rendit dans le sérail, y vit (Pao-se) et làima. Elle enfanta un fils, Po-fou. En définitive la reine Chen et l`héritier présomptif furent dégradés; Pao-se fut faite reine et Po-fou héritier présomptif. Le grand astrologue Po-yang dit: «Le malheur est consommé; il n`y a plus moyen d`y échapper».

Pao-se ne riait pas volontiers. Le roi Yeou désirait la faire rire; il eut recours a mille moyens, mais elle ne riait point. Le roi Yeou avait étabbli un bûcher quòn pouvait allumer le jour, un bûcher quòn pouvait allumer la nuit 349 et un grand tambour. (Comme si) les ennemis étaient arrivés, il alluma le bûcher destiné au jour et les seigneurs accoururent; lorsquìls arrivèrent, il n`y avait point dènnemis. Pao-se rit aux éclats. Le roi Yeou en fut aise et plusieurs fois il alluma le bûcher destiné au jour; mais dans la suite on n`y crut pas et les seigneurs de leur côté cessèrent les uns après les

347) "Le Kouo yu ajoute ici la phrase: "Au temps du roi Siuen elle enfanta." 348) "A partir des mots "Au temps du roi Siuen..." jusqu'à "..."l'enfanta qui avait été abandonné par la jeune femme de sérail", ce paragraphe est placé par le Kouo yu avant tout ce qui précède. Se-ma Ts'ien a mis un ordre plus régulier entre les diverses parties du récit." 349) "Le bűcher destiné au jour était fait avec des matières qui, en brűlant, produisent beaucoup de fumée; c'est ainsi aujourd'hui encore, en Mongolie, on se sert de crottes de loup pour donner des signaux. Le boucher destiné à la nuit était fait avec des matières qui produisent une vive flamme."



189 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

autresde venir 350. Le roi Yeou noma haut dignitaire Che-fou...(sunt enumerate alte

provocări ale destinului, până când) ... et attaqua le roi Yeou. Le roi Yeou alluma le bûcher destiné au jour, afin d`appeler les soldats; les soldats ne vient pas..." 351.

E lesne de imaginat ce-a urmat. Această poveste lungă, reprodusă parţial şi în primul volum, discutată şi folosită ca exemplu în stări cu totului diferite şi de către Chinezii mai aproape de epoca în care a fost scrisă, aduce un imens material ilustrativ pentru mecanismul de simbolizare a faptelor reale. Ajutaţi de ceea ce europenii numesc "întâmplare" (?!), ei inserează cu ajutorul legendelor, algoritmi biologici, străduindu-se să sugereze căile oco-lite pe care Natura le foloseşte pentru a ajunge la un dat genetic, care prin destin trebuie să se petreacă. Nu mai zăbovim aici cu desluşirea înţelesului diverselor faze, cum ar fi cea cu spuma dragonilor, acestea putând fi un exerciţiu preţios pentru lectorii interesaţi cu adevărat de acupunctură sau măcar de vechea cultură Chineză. Menţionăm însă că riscul e mare dacă nu se utilizează textul original, discutându-se înţelesul ideogramelor. Dar, dat sau întâmplare, Moartea este o stare la care se ajunge prin intermediul Meta-lului, apărătorul Vieţii. Întrebarea care se impune este: cum de acest apărător ucide? şi mai ales: cum se poate nădăjdui o evitare a locuinţei Morţilor cu ajutorul celui care ucide? Se explică aceasta doar prin încercarea de a dobân-di clemenţa în această ultimă instanţă, ca o rugăciune adresată călăului atunci când toate încercările de până acum au fost epuizate? Si ce înseamnă, la urma urmei condiţia de gâde pe care o acceptă 金 Metalul? Trebuie lămurită această problemă în jurul căreia ne învârtim de atâta vreme! Metalul este apărătorul Organismului şi, ca orice apărător352, el poate pierde un

350) " Se-ma Ts'ien ne mentionne pas la fameuse éclipse du soleil qui eut lieu la 6-e année du roy Yeou et fut l'occasion d'un des odes du Che king (9-e de la décade de K'i-fou; trad. Legge, p. 320). Dans cette ode, le mois et le jour de l'eclipse sont indiqués et sont trouvés exacts par le calculs des astronomes; l'eclipse eut lieu le 29 aoűt 776 (775 en style astronomique)." 351) În "LES MÉMOIRES HISTORIQUES" de SE-MA TS'IEN, traduits et annotés par Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. I, p. 281 şi urm. 352) Şi Marele Zid este un apărător prin excelenţă, acesta fiind singurul său rol sau rost, şi el poate pierde lupta putând fi străpuns, şi el este îndreptat spre Apus, orien-



190 Ioan Ladea _____________________________________________________

război, care dacă este purtat contra unui inamic necruţător, se poate sfârşi cu uciderea învinsului. Desigur că pierderea unei bătălii, este un dezastru pentru Cerul Omului, care va trebui să ierte, să consume din ale lui, să plătească reparaţiile acestui război pierdut. E vorba de 肝 Ficat, care preia din Portă

toţi agresorii care au scăpat după învingerea barajului, mai ales al 大腸 Intestinului Gros, dar mai cu seamă a desordinii ce s`a produs în conţinutul Intestinului Gros, atunci când acesta nu mai poate controla situaţia, fiind depăşit, adică învins.

În ce priveşte Anotimpul 秋 Toamnei ca Anotimp al execuţiilor, acestea se fac în pragul Sezonului care găzduieşte Locuinţa Morţilor, adică al Iernii, care îi aşteaptă pe condamnaţi în acel moment, ceea ce dă o oportu-nitate execuţiei. Execuţia poate fi provocată indirect şi de către un compor-tament rău al Metalului, care nu şi-a folosit suficient de activ funcţia psihică de contemplaţie, care cu siguranţă că atunci când e bine utilizată, dă înţelep-ciune, care scuteşte de puniţii.

Se mai consideră implicat Metalul în 死 Moarte prin 肺 Plămân (faptul că acesta reprezintă Cerul Pământului ne-a făcut sa insistam asupra subiectului Moarte-Metal în acest capitol), ca fiind cel care, prin ultima expiraţie, restitue 氣 Qi-ul cu care a fost investit pentru a trăi.

Adversarul lui Huang Di, Chiyou (care se hrănea cu pietre şi bucăţi de Fier), pe care marele Împărat l-a învins cu greu, după lungi bătălii, a folo-sit drept combatanţi, monştrii (majoritatea neamuri «fraţi» de-ale lui) care aveau frunţile şi chiar capetele din Metal353. De menţionat că Huang Di,

tare pe care o are şi Loja Metalului în aranjarea cardinală a celor Wu Xing. În apăra-re intră şi Lemnul, şi Pământul, se fac valuri de apărare din Pământ, porţi şi parapete din Lemn, se fac armuri din piele, se fac scuturi din Metal, se fac brâie de Foc, se fac şanţuri care se umplu cu Apă, tot Organismul participă la apărare, dar pentru că este şi gunoierul Corpului, Metalul a fost numit "Ministru de război". Implicarea lui ma-joră în procesele imunologice (In special a Intestinului Gros), aşteaptă să fie desco-perită de către Ştiinţele occidentale. 353) "În Cercetarea imperială a anilor Taiping vol. 7 este citată lucrarea Imagi-nea dragonilor, peştilor şi a rîurilor (Longyu hetu sec. I e.n.; lucrarea s-a pirdut): «Chiyou a avut optzeci şi unu de fraţi, toţi cu trupuri de fiară, cu capete de bronz şi cu frunţi de fier, dar ei puteau cuvînta precum oamenii». Ren Fang Însemnări cu



191 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

avea o armată formată din fiare sălbatice îmblânzite şi dresate pentru luptă, deci o "logistică" Naturistă care, agresivă fiind prin firea ei, a zdrobit - e drept cu greu - armata duşmană care folosea o logistică "atipică" şi deci artificială. Vechii Chinezi nu puteau admite că într`o confruntare între Natura care şi-a elaborat mijloacale de atac şi apărare în mii de ani şi omenirea care, chiar cu un efort colectiv şi sprijinit pe robotică de calcul, care obţine soluţii în timp mult mai scurt, fiind mai recentă, o poate birui pe cea din urmă. Şi asta doar din motivul că Timpul este Yang şi Cer şi, investit în orice soluţie, biruie orice încercare care are "în structura ei condensat" mai puţin Timp.

În sfârşit, trepiedele, care înseamnă trigramele, erau materializate în Metal. Asupra acestor trigrame şi asupra materialului din care au fost con-fecţionate, vom discuta într`un volum care urmează şi este dedicat Cerului Anterior, Universului genetic, mai ales că, prima curiozitate pe care va trebui să încercăm să o lămurim, este faptul că din punct de vedere matematic, e imposibil să existe nouă trigrame şi această abordare consumă un mare vo-lum de deliberare, care introdus aici, ar tulbura subiectul în care ne-am angajat. Am amintit aici acest fapt, doar pentru a sugera că rădăcina Metalu-lui nu este împlântată doar în Cerul Posterior 後天, cu toate că el apare

explicit numai în cadrul celor Wu Xing 五行. Dar, exceptând trepiedele, adică trigramele şi materialul din care

sunt făcute ele, vom mai reveni asupra Metalului atunci când îi vom studia Meridianele şi, în speţă, Meridianul Metalului 金經. Repetam, am insistat asupra Metalului Yin ca fiind Cerul Pământului, adică Ordonatorul lui şi mai ales cel care, atunci când "ia naştere" sub influenta Focului 火, "generează"

Apa 水, se delimitează de Natură în ansamblu, făcând posibilă expansiunea Lemnului, a Vieţii. Este acest Metal "ROSTUL" Pământului, Cerul lui, determinatorul lui, aşa că se poate foarte bine vorbi despre Metal, bineînţeles în condiţiile în care îl socotim parte a Pământului, pentru a`l descrie pe acesta din urmă. Mecanismul este valabil pentru orice partiţie din cele trei, adică oricare dintre cele trei diviziuni ale Lumii poate fi descrisă, descriind-

privire la unele întîmplări stranii: «Chiyou a avut şaptezeci şi doi de fraţi»" (Cf. în Yuan Ke op. cit., pag. 398, nota 53).



192 Ioan Ladea _____________________________________________________

uì Cerul 天. De fapt una dintre definiţiile posibile ale Cerului este că el cu-prinde Lumea căreia îi aparţine.

După atâtea discuţii care plasează Metalul 金 în cele mai diferite poziţii, favorabile sau mai puţin conturării imaginii Pământului, trebuie să amintim cea mai legitimă ameliorare a părerii despre Metal şi anume cea care se prezintă cu un argument istoric de cea mai mare autoritate. Teza a mai fost formulată şi ea constă în speranţa că Metalul reprezintă o răscruce şi că, din acea răscruce se poate evita direcţia care "ne varsă în Locuinţa Morţilor" şi ne poate dirijă spre alte tărâmuri complementare Apei, deci uscate, deci Apusene, deci protejate de Metal (şi aici vine noutatea), care, dacă ne-a apărat până acum, ne va apăra şi de acum înainte. Bineînţeles că nu e vorba aici de a ne transborda cu totul, aşa cum suntem alcătuiţi acuma, căci fără 水 Apă făptura care suntem e evident că nu poate fiinţa. Numai că pentru "a merita" aceasta, trebuie să dăm un test de acceptare. Legenda care susţine această părere este faptul de autoritate despre care vorbeam mai sus, şi el a fost pomenit în primul volum al cărţii atunci când am prezentat Loja Metal, dar pe care îl reluăm spre rememorare: evadarea lui 老子 Lao Zi prin

西關 vama de Apus; examenul lui de merit a fost 道德經 "Dao De jing", cea mai importantă operă atribuită lui. Acest fapt e certificat de către multe texte, din care noi l-am ales pe cel mai expresiv, după părerea noastră, şi mai ales pe cel care implică mai multe înţelesuri, aducând astfel un mai bogat material de studiu: "...relatant les voyages fabuleux de Lao-tseu dans les pays dÒccident...354 «Ensuite, après plus de quatre cent cinquante ans355 monté sur un vapeur de tao dùn éclat spontané, je quitterai le domaine du Vrai et du Calme (*), et en volant , je pénétrai sur le territoire précieux de Si-na356 Dans la royaume de Sou-lin,357 je descenderai naître dans le palais

354) "Le manuscrit original porte à la Bibliothèque nationale...Le plus souvent, et c'est le cas ici, les temps ne sont pas indiqués en chinois, et résultent du contexte. D'après ce qui précède, Lao-tseu, en 1028 avant notre ère, a quitté la Chine et se trouve à la ville de P'i-mo dans le royaume Khotan; ... " 355) "Il serait vain de chercher ici une indication chronologique précise. Dans l'avatàr précédent, Lao-tseu a été maître de Confucius (551 - 479 av. J.-C.) ... " 356) Nota, extrem de lungă şi tehnică, discută termenul Si-na cu o competenţă şi



193 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

royal, et me manifesterai comme prince héritier. Je quitterai ma famille et jèntrerai en religion; on màppellera Mo-mo ni358 Je ferai tourner la roue de grand Loi..." 359. În ce ne priveşte, nu identificăm nici o îndoială care sàr putea ivi la adresa "nemuririi" şi credem că aluzia la Iisus Christos este evidentă. Sàr putea să fi funcţionat vre-o premoniţie, de căre profeţii Antichităţii nàu dus lipsă, fapt atestat cu dovezi de netăgăduit.

Între alte încercări de a dobândi Nemurirea, o sò amintim şi pe aceea a lui Kuafu, care sà repezit în goană după Soare, înspre asfinţit, vrând să`l urmeze pentru a scăpa de tenebrele nopţii şi pentru că legendele vechi sunt bine închegate, acesta a murit de sete, fenomen normal sub dominaţia Metalului, a uscăciunii360.

Acest deziderat al Omului, această disperată obsesie a nemuririi, îl duce pe Om până acolo, încât să iasă din această Lume, chiar cu riscul de a intra întrùn neant, ale cărui şanse de a deveni Lume, nu există. Acest neant, este situat sugestiv, undeva între Metal şi Apă, adică la Miazănoapte-Asfin-

erudiţie demnă de autori. Nu o redăm aici, deoarece ea nu poate face deliciul şi utili-tatea decât a unor lectori care au o mare competenţă lingvistică. Menţionăm doar că autorii nu exclud ideia ca acest teritoriu să fie muntele Sinai. În ceeace ne priveşte considerăm că există suficiente argumente semantice ca numele să fie chiar Sion (n.n.). 357) Ibid. Se presupune că această ar fi un nume fantezist din nomenclatura Daoistă (n.n.). 358) ibid, acest nume este discutat îndelung (n.n.). 359) "UN TRAITÉ MANICHÉEN RETROUVÉ EN CHINE" traduit et annoté par ED. CHAVANNES ET P. PELLIOT, Imprimerie Nationale, Paris, MDCCCCXII pag. 140/116, şi urm. 360) "În mijlocul deşertului se află muntele Chengdu zaitian. Acolo vieşuieşte un om din ale cărui urechi atârnă doi şerpi galbeni, iar în mâini ţine tot doi şerpi gal-beni. Pe acest om îl cheamă Kuafu. El nu a ţinut seama de puterile sale şi, luîndu-se la întrecere cu soarele, l-a ajuns din urmă la Yugu". «Cap Haiwai beijing»: "[Kuafu] era tare însetat, dar după ce a băut toată apa din Huanghe şi Weishui, tot nu şi-a potolit setea. A vrut să ajungă la Marele lac ca să mai bea, dar la jumătatea drumului a murit de sete..." (Shanhai Jing, cap. Dahuang beijing, cf. Yuan Ke, op. cit., pag. 401, nota 84).



194 Ioan Ladea _____________________________________________________

ţit, acolo unde s`a rupt Cerul,361 unde "Pământul nu mai e acoperit de Cer", Unde există o "cicatrice" ce rezultă din cârpirea Cerului de către Nü-Wa, cu pietre de toate culorile, topite... Acolo nu mai există nimic, nici măcar Yin şi Yang, deci un Spaţiu362 care ar putea fi ocupat de candidaţii la Moarte, care ar merge oriunde, numai să o evite: "La miazănoapte-asfinţit, cerul nu este întreg; acolo nu există Yin şi Yang" .363

361) Liu An 劉安, Prinţ de Huainan 淮南, în Huainanzi 淮南子, cap. Lanming: "În vremuri de demult apuse, cele patru Hotare au căzut în paragină, cele nouă ţinuturi s-au desprins unele de celelalte, cerul nu acoperea tot uscatul, iar pămîntul nu-i mai putea susţine pe oameni...Flăcările ardeau fără a se stinge, talazurile urcau fără curmare, fiare fioroase devorau supuşii, iar păsările de pradă îi răpeau pe cei bătrîni şi neputincioţi. Atunci Nüwa a topit pietre multicolore şi a dres cu acestea bolta cerească, a retezat picioarele unei broaşte testoase spre a propti cu ele cele patru Hotare, a ucis dragonul negru pentru a veni în ajutorul locuitorilor din (ţinutul) Jizhou, a adunat cenuşe de trestie, şi cu ea a stăvilit puhoaiele potopului". (Cf. Yuan Ke, op. cit. p. 373, nota 110.). Profităm de această ocazie spre a atrage atenţia că, dacă s'ar încerca o exegeză numai asupra acestui fragment de text (bineînţeles pe scrierea originală), s'ar răspunde, sau măcar s'ar sugera direcţii pentru răspuns la multe întrebări care chinuie lumea noastră actuală, cuprinzând o plajă largă, din domeniul fizicii până în cel psihologic sau social. Nu insistăm. 362) Acest Spaţiu şi-ar putea găsi un loc şi în partajarea simbolică a Corpului uman, iar propunerea pe care o formulăm acuma nu reprezintă singura de acest fel.

Dacă extremitatea cefalică este atribuită Cerului, atunci ruptura acestuia trebuie să aibă loc la Nord-Vest, adică Intre Metal şi Apă. Un astfel de "GOL" ar putea fi gura, care deasupra ei suportă proiecţia cutanată a Intestinului gros, porţiune de Meridian care leagă punctele I.G.19 de I.G.20, aparţinând Lojii Metal, iar dede-subt, Mandibula aparţinând Lojii Apă, dezvoltată din primul arc branchial, din care derivă şi ciocanul şi nicovala Urechii, ("aparţinând" evident Lojii Apă). Era firesc ca o "ruptură" să intervină între Metal şi Apă. În Metal încremeneşte Viaţa, prin pierde-rea Apei, iar aceasta odată eliminată se "apără" de o eventuală participare la Viaţă, "moştenind" starea de agregare a Metalului, cea solidă, favorizând transferul QI-ului îngheşat spre Împărăţia nemiăcării marcat ca direcţie şi sens de către Steaua Polară. Foc nu mai este aici, nici căldură, nici mişcare, până când, trecându-se peste acel solstiţiu, ziua începe să crească, pregătind Bubuitul Tunetului, trezirea! După cum am mai spus, nu e unica interpretare simbolică, este una dintre cele câteva propuse de glose, care schimbând unghiul de vedere, consumă o secvenţă de ipostaze simbo-lice.

363) În comentariile suplimentare ale lui Hong Xingzu (1090 - 1155) este reprodus



195 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Ne-am extins asupra Metalului, doar pentru că ocupă cea mai impor-tantă poziţie în cadrul partiţiei Pământului considerat ca entitate simbolică; în ansamblu, Pământul ocroteşte Viaţa, ca o adevărată Mamă, învelindu-o într`o platoşe de Metal!

4.2.1. CERUL PĂMÂNTULUI

中部天手太陰也 tradus fiind "Cerul părţii din mijoc (precum

Cerul discutat anteror era reprezentat de semnul 上 SHANG [Ricci 4268],

tot aşa în cazul de faţă, Pământul este reprezentat de către semnul 中 ZHONG [Ricci 1266], mijloc, deoarece, această parte, toracele, este studiată la mijloc, adică după Cerul-cap şi înainte de Omul-abdomen) este marele Yin de la mână." 364 Aici nu mai încap discuţii, Plămânul în sine şi nu meridianul lui365 este Cerul Pământului. El este partea corpului omenesc, care, în loja

acest citat din cartea Shihan shenwu (aprox. sec. I e.n.; cartea s'a pierdut). Cf. Yuan Ke, op cit, pag. 359, nota 14. 364) În afară de semnul folosit pentru cuvântul mijloc, expus în text, mai avem de

tradus semnul 手 "Cheou" (EFEO), "Shou" (PINYIN), care, în traducerea lui Ricci [4413] înseamnă "Main. De sa propre main. Personne habile. Auteur d'une

action...Prendre en main...". Semnul 太 "T'ai" (EFEO), "Tai" (PINYIN), (T'ui în dialectul Beijing), este după Ricci [4660]: "Grand, le plus grand, supréme, extréme.

Très. Trop...", şi, în sfârşit, 陰 Yin, căruia i-a fost dedicat un capitol întreg în vol. I al acestei lucrări. 365) Nu este o noutate faptul că un lucru, obiect sau fapt, este numit de multe ori în scrierea Chineză printr'o caracteristică a lui, legătură, înrudire, etc. Dacă era vorba de Meridianul Plămânului, atunci s'ar fi folosit semnul pentru Meridian, şi nu doar Numele lui, fapt care pe noi ne încredinţează că e vorba de Organ, şi nu de expresia lui cutanată. De altfel, cu greu poate fi considerat un Meridian singur, şi asta numai pentru a indica un teritoriu pe care îl străbate. Or, aici nu poate fi vorba de un terito-riu cum ar fi mâna, antebraţul, braţul şi o parte din toracele superior. Nu se poate discuta despre aşa ceva; ceea ce se spune despre aceste "partiţii topografice", nu



196 Ioan Ladea _____________________________________________________

Metalului fiind, adică mare Yin fiind (din punct de vedere al meridianelor cuplate fiind legat cu Splină-Pancreas 脾366, este în contact permanent cu aerul, cu "MATERIALUL DIN CARE ESTE CONSTITUIT CERUL"367, cel puţin la nivelul la care trăim noi în mod obişnuit. Dar, pentru a putea juca rol de Cer, chiar mare Yin fiind, trebuie să aibă o relaţie strânsă cu Timpul. Sau mai bine, cu morala, cu Justeţea şi cu Timpul. Că Plămânul este Metal şi că Metalul înseamnă "Apărare", "Armată" sau "Moarte ca act" în concepţia Daoistă a Anticilor, am argumentat cu o abundenţă de probe din cea mai autentică literatură Veche, în volumul întâi al acestei cărţi. Acum să vedem ce înseamnă armata şi războiul şi pentru asta să apelăm la o carte de specialitate din care vom cita câteva fragmente, care să ne dovedească legătura Plămânului-Metal cu Morala şi Timpul: "15. Cei care sunt experţi în arta războiului practică «Dao» şi respectă legile; ei sunt, deci, în măsură să formuleze o politică victorioasă. / Tu Mu: Dao este calea omeniei şi a dreptăţii; «legile» sunt reguli şi instituţii. Cei care excelează în arta războiului cultivă, mai întâi, propriul lor simţ de dreptate şi îşi protejează legile şi instituţiile lor. În acest fel ei fac ca guvernul lor să fie de neînvins." 368 În ce priveşte Timpul, în aceeaşi carte, chiar la început, vorbind despre factorii care înfluenţează războiul, se spune: "Primul dintre factori este

poate fi asimilat în expresie de către parcursul unui Meridian! 366) Cuplajele Meridianelor, ca şi toate celelalte relaţii ale diverselor repere, trebu-iesc bine studiate, pentru că ele sunt în măsură să ne descopere o sumedenie de înţe-lesuri la care în nici un caz nu ne gândim în mod curent, deoarece "tiparul" acelor mecanisme nu face parte din lista stereotipurilor pe care le utilizăm noi în mod cu-rent. Exemplul de faţă este oportun din punct de vedere didactic: un cuplu Yin-Yin livrează într'o conjunctură surprinsă de un anumit punct de vedere, care le consideră despărţite, unul primind rolul de Cer, şi anume cel mai Yang, cel care, nu numai că nu admite Apa, condiţia Vieţii, dar este oficial şi călăul Vieţii, iar celălalt rămâne să nu fie băgat în seamă în repartizarea "demnităţilor" în această ipostază de împărţire teritorială. Aparent, această judecată pare injustă, dar nu este singura care apare sub o astfel de incidenăă. Lucrurile se vor lămuri spre sfârţitul cărţii. 367) Sau "o parte din Cer". 368) "ARTA RAZBOIULUI" de Sun Tzu, trad. de Alexandra Novaru şi Raluca Parvu, Antet XX Press, Bucureşti, 1993, cap. IV, pag. 34.



197 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

influenţa morală; cel de-al doilea, condiţiile atmosferice..." 369 Dar nu sunt incriminate numai condiţiile meteorologice imediate, ci şi anotimpurile (şi nu numai, să nu uităm că Plămânul este un Mare Yin, lucru pe care nici el nu poate să`l uite): "Cei ce sunt experţi în arta de a ataca, consideră că e esenţial să ţină seama de anotimpuri şi de avantajele terenului;..." 370

Moarte şi război, execuţie şi luptă; am demonstrat prin funcţia lui de apărare, Metal fiind, el nu învinge nici un adversar, ci doar apără Organis-mul, Pământul, de agresori, cu ajutorul şi din ordinul Cerului, al "Cerului în sine". Reprezentantul unei astfel de "apărări" este Pielea despre care am vor-bit mai sus.

Orientalii au descoperit de mult că respiraţia constitue o funcţie nu numai vitală, ci - din fericire - şi controlabilă. Acest control ni sà dat, pentru a folosi respiraţia în vorbire şi în dirijarea mirosului (şi animalele îşi modifică voluntar respiraţia atunci când adulmecă). În volumul care va prezenta tehnicile 氣功 QI GONG, vom vorbi de gimnastica respiratorie, care se deosebeşte atât ca principiu cât şi ca tehnică de alte practici orientale. Ceea ce trebuie însă neapărat să reamintim este că, Daoismul care deţine "patentul" modelului Lumii pe care îl folosim în această carte, nu acceptă tehicile respiratorii, şi asta din motivul că nimic din ceea ce nu vine de la Natură, nu poate fi asimilat şi utilizat. Or, aceste tehnici respiratorii sunt o invenţie a Omului, o iniţiativă a lui: "Respirer en mesure, évacuer làir contenu dans les poumons, et remplacer par de làir frais, aider sa respiration par des gestes semblables à ceux de lòurs qui grimpe ou de lòiseau qui vole, voilà comme font ceux qui désirent vivre longtemps, les imitateurs de Pèng-tsou. - Toux ceux-la sont des toqués." 371 Dar această părere nu este unanim împărtăşită nici de către Daoiştii "neaoşi": "Pengzu a avut numele de familie Keng, numele de după moarte Jjian, şi era strănepotul lui Zhuanxu. Către sfârşitul dinastiei Yin, el avea deja şapte sute şaizeci şi şapte de ani, dar încă nu se şubrezise. (Ying) Wang i-a poruncit slujnicei să-l întrebe pe Pengu despre calea (dobîndirii longevităţii) iar acesta i-a răspuns:

369) Ibid, cap. I, pag. 7 370) Ibid, pag. 32. 371) "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", traduit par Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, Tchoang-Tzeu, chap 15/A, pag. 331.



198 Ioan Ladea _____________________________________________________

«M-am născut după moartea tatălui meu, şi la de trei ani mi-am pierdut mama. În vremea năvalei junilor am petrecut peste o sută de ani în surghiun, la asfinţit. Totodată, din tinereţe şi pînă la bătrîneţe am îngropat patruzeci şi nouă de neveste, am pierdut cincizeci şi patru de feciori, de multe ori am suferit şi am jelit, inima mi-a fost mîhnită şi sîngele mi s-a uscat în vine. Mă tem că nu mi-au mai rămas multe zile de trăit. Dealtfel cunoştinţele mele sînt foarte slabe şi nu merită a fi răspîndite». Apoi el a plecat nu se ştie unde. După mai bine de şaptezeci de ani, oamenii ziceau că l-au văzut la apus în Liushaguo - Ţara nisipurilor mişcătoare". 372 Continuarea aceluiaşi text, vine cu lămurirea care ne interesează: "Pengu se hrănea cu ciuperca arborelui de scorţişoară şi se pricepea să-şi regleze bine respiraţia" (sublinierea noastră).

4.2.2. PĂMÂNTUL PĂMÂNTULUI

中部地手陽明也 . Textul din Nei Jing, se poate traduce prin:

"Pământul părţii de mijloc (este reprezentat de către) Yang Mingul (Yangul strălucitor) de la mână (Intestinul Gros)." 373 Faptul că Intestinul Gros,

372) Ge Hong Biografiile unor nemuritori (Shenxianzhuan) cf. Yuan Ke, op. cit., pag. 388, nota 71). 373) Glosarul de până acum a epuizat toate ideogramele, rămânând de menţionat

doar semnul 明 [Ricci 3515] care înseamnă după Ricci "Briller, rayonner, éclairer. Lumière; clarté. Brillant; lumineux; clair. Jour. Point du jour; aube. Suivant; prochain. Le monde des vivants. Vue (faculté de voir). Perspicace; lucide; intelli-gent. Distinguer clairement; savoir parfaitement; comprendre. Ostensible; clair; manifeste; évident. Ouvertement."

Acest lung şir de înţelesuri trebuie, în cazul de faţă, discutat fie şi de o ma-nieră sumară. Se pare că atributul acordat Meridianelor principale cuplate Stomac-Intestin Gros a fost dat pentru înţelesul de "Luminos, strălucitor". Sensul adăugat prin extensie, fenomen întâlnit mai ales în limba Chineză, cuprinde şi "lumea vie", ceea ce nu se aplică în cazul nostru. Precizarea e pur formală, deoarece e clar că ter-menul ne indică Meridianul Intestinului gros, şi prin el, viscerul cavitar cu acelaşi nume. Se remarcă aici faptul că numele care indică reperul este cel al meridianului şi nu direct al Organului sau al Viscerului cavitar. Noi am considerat că în afară de ca-zul Cerului (Capului), care solicita o abordare mai abstractă, neavând Organe şi Vis-cere care să îi definească partiţiile, în cazul Pământului şi al Omului este vorba de



199 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Metal fiind este Pământul Pământului, faptul că el locuieşte în partiţia Omului şi funcţionează ca un Pământ, este un lucru atât de important şi atât de revelator, atât de neaşteptat şi atât de bine gândit, încât redundat de multe ori, chiar obsesiv, nu poate stârni proteste. Aş considera chiar o trecere cu vederea, o inadvertenţă exprimarea acestui fapt o singură dată, ca şi cum el trebuie pur şi simplu comunicat şi nu subliniat. E firesc, având în vedere "vocaţia" Pământului de a se oferi gazdă, de a menaja şi a ocroti Viaţa - bineînţeles sub oblăduire Cerească - să`şi caute identitatea în Viaţă, şi anume în "ograda" celui mai de seamă reprezentant al acesteia, Omul, şi e firesc să fie acesta, o esenţă a Pământului; dar asta ne obligă să desluşim mai bine noţiunea de esenţă, deoarece, până acum, în cuprinsul acestei cărţi, am for-mulat-o doar circumstanţial. Credem, după cum am mai afirmat că activitatea de esenţializare nu este o invenţie, ci o descoperire a Omului. Mo-delul acestei activităţi, îl dă Toamna atunci când pregăteşte seminţele, când adună în ele numai ceea ce este de strictă necesitate, numai ceea-ce sămânţa nu va găsi la capătul drumului, pentru a realiza Viaţa. Sigur că activitatea de "dobândire a esenţei" are un criteriu, altminteri cel care o practică nàr şti ce să menţină şi ce să excludă, căci esenţializarea implică o selectare, o "con-centrare" prin eliminarea a ceea ce nu este strict de folos. În literatura Antică exemplele abundă, dar sunt expuse altfel de cum ne aşteptăm noi, nu au o alură didactică, nu menajază lectorul şi, mai cu seamă pentru a fi desluşite, sunt necesare comentarii, lungi, obositoare şi necesitând un aparat tehnic bine pus la punct. Vom da totuşi un exemplu, pe care îl vor folosi cei ce sunt hotărâţi să beneficieze de înţelepciunea veche: "Ki Hoan-tse, en creusant un puits, trouva une jarre de terre dans laquelle etait un être qui ressemblait à un mouton. Il interrogea Kòng-tse à ce sujet en lui disant: «Jài trouvé un chien.» Tchong-ni (este vorba şi în primul şi în cel de al doilea caz, de acelaşi personaj Kong zi 孔子, cunoscut la noi sub numele romanizat de Confucius n.n.) dit: «Dàpres ce que moi, Kìeou, jài appris, cèst un mouton. Voici que moi, Kìeou jài appris: les prodiges du bois et de la

aceste Organe şi Viscere în sine şi nu de Meridianele lor; căci altfel ce i-ar fi împie-

dicat pe cei care au compilat textul să menţioneze şi semnul 脈 Mai-ului, şi încă în-soţit de semnul mişcării. Acest fapt l'am mai menţionat şi îl repetăm pentru a fi bine recepţionat, deoarece trecerea lui cu vederea, stârneşte nelămuriri care pot însoţi multă vreme textul şi confuza multe concluzii.



200 Ioan Ladea _____________________________________________________

pierre sont le kòei et le wang-leang; les prodiges de lèau sont le dragon et le wang-siang; le prodige de la terre est le mouton fen" 374. După cum am spus-o şi în nota de subsol, Esenţializarea nu este un fenomen artificial. Sàr putea zice că activitatea Intestinului Gros, e una de "esenţializare", fapt ce trebuie explicat. O soluţie salină, nu cunoaşte procesul de cristalizare, decât prin pierderea, prin extragerea, prin evaporarea Apei, astfel încât concentraţia sării să crească, iar aceasta să se organizeze întrò structură

374) "Ce paragraphe est tiré du Kouo yu, section Lou yu, 2-de partie. Il estreproduit dans le Chouo yuan (section 10 pien ou) et dans le Kia yu (section 16,

pien ou). Le k'oei 夔, dit le dictionnaire Chouo wen, ressemble au dragon, mais n'a qu'une patte. D'apres d'autres traditions à homme; ... (o porţiune prea tehnică în scriere veche, peste care sărim n.n.). L'encyclopédie T'ai p'ing yu lan dans le chap. 902, ... (urmează iar un şir lung de precizări tehnice), est présentée d'une manière un peu ndifférente: «Le duc Ngai,de Lou, avait chargé des hommes de creuser un puits: au bout de trois mois (de travail), ils ne trouvèrent pas de source, mais ils trouvèrent un mouton de jade. Les duc pensa que c'était un heureux présage; il chargea ses invocateurs de faire à cette occasion de musique et des danses et il se proposait d'offrir au ciel (cette victime); mais le mouton ne put pas être offert. K'ong-tse vit le duc et lui dit: «Lèssence de l'eau est le jade; l'essence de la terre est le mouton. Je désire que vous ne voyez point là un un prodige: le foi de ce mouton est en terre.» Le duc fit touer (le mouton)et, quand on examina son foie, on constata qu'il était en terre» ... (nota continuă cu amănunte tehnice care privesc termenii n.n.) ... l'eau donne naissance au wang siang (termenul este tradus de către Couvreur în "Dictionnaire clasique de la langue chinois", par F.S. COUVREUR S.J. KUANGCHI PRESS 1993", la pag. 873, ca "Animal aquatique qui dévore les

hommes." n.n.); le bois donne naissance au pi fang (畢 [Ricci 3940], Pi = "Finir, achever, terminer. Tout; tout entier; Entièrement; complètement; le 19-e des 28

Mansions (comprenant 8 étoiles des Hyades)... ", iar semnul 方 FANG [Ricci 1533] înseamnă "Carré; rectangulaire. Point cardinaux. Direction; orientation; but. Lieu.. .Moyen... Recette... Comparer... Juste... Étre sur le point de... " n.n.), les puits

donnent naissance au moutons fen" (墳 [Ricci 1568] Fen = "Monticule de terre sur une tombe; texte funéraire; tumulus. Grand; gros; enorme. Berge... " n.n.) Nu continuăm această notă. Atât cât am expus din ea, deşi greoi ca formă, credem că şi-a atins scopul de a demonstra, dimpreună cu citatul din text, că nu Omul ci Natura însăşi prestează uneori o activitate de esenţializare. Acest lucru e important, deoare-ce nu pune toate ESENŢELE sub incidenţa de obiecte artificiale.



201 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

ordonată şi coerentă, să se pregătească pentru o mai lungă zăbovire în forma ei cea mai "proprie". La fel intestinul gros, extrăgând Apa din Organism (din motive de economie de Apă, după cum am văzut în vol. I, mai ales că această Apă este structurată, având o mai mare valoare în Organism), favorizează organizarea coerentă a conţinutului Intestinului Gros, care nu poate fi decât cea pe care o are Pământul, şi anume o structură amorfă, însă coerentă (fecalele legate nu se amestecă decât foarte greu cu Apa), rod al unei prelucrări biologice pe care Viaţa o exclude, ceea ce îi conferă numele de Metal! Deci Pământul, care nu se transformă în întregime în Viaţă, exclude partea pe care nà dăruit-o Vieţii, în ceea ce simbolic se numeşte "Pământ esenţializat", adică Pământ din care sà extras ceea ce a fost necesar Vieţii, sà mai extras şi Apa, şi acesta a primit numele de Metal. Cu alte cuvinte, Pământul "purificat" poate deveni Cerul Pământului, că doar Cerul Pământului din Pământ purificat este, adică din Metal! Şi mai aberant aparent: din Pământ mai Yin decât înşuşi Pământul Pământului. Cât de multă importanţă au toate acestea în abordarea diagnostică şi terapeutică! Dovada nu va întârzâia să apară.

Multe lucruri se pot spune despre Intestinul Gros. Simbolic, e plasat în perimetrul Omului şi considerat Pământ al Pământului. Aceasta în tradu-cere liberă ar însemna că îl slujeşte pe Om, dar această slujbă ţine cont de interesele Pământului. Ştim că Pământul oferă cu generozitate Omului, condiţiile dezvoltării lui. Adevărat, o generozitate dictată de către Cer, fapt pe care noi làm numit "vocaţia" Pământului. Dar deservirea Omului nu se face de o manieră impecabilă. Omul, având resurse absolut infinite, poate în situaţii limită, să utilizeze anticipat puteri de care nici o altă făptură nu dispune. şi nici chiar Pământul care e tot o făptură, el fiind creeat ca şi Omul, fără însă a avea un destin pe măsura Omului. Omul, rupe din destinul lui, pentru a împlini ceea ce Pământul nu poate prin soartă, deci acest Om, va sluji, va suplini Pământul în "obligaţiile" lui. Nu pentru că ar avea datorii faţă de Pământ, ci din nevoie. Aceste lucruri sunt percepte care stau aproape de nucleul multor credinţe. Le vom găsi în Daoism, ca şi în Creştinism. Vasele făcute de olar pentru întrebuinţări de ocară, au o aceeaşi însemnătate ca şi cele pentru folosinţe de fală. Unul dintre ele şi nu de puţină trebuinţa este şi Intestinul Gros. şi dacă partea "de sus" a Yang - Ming-ului, Stomacul, nu funcţionează deloc în viaţa intrauterină, meconiul Intestinului Gros este nelipsit. şi acest meconiu conţine resturi intrinseci (deoarece până în momentul eliminării lui nimic din afară nà fost introdus în tractul digestiv) şi bilă. Aşi numi aceste subiecte nu "speculaţii", ci "reflexii".



202 Ioan Ladea _____________________________________________________

4.2.3. OMUL PĂMÂNTULUI.

"Te laud că sunt o făptură aşa de minunată" Ps. 139/14

中部人手少陰也 . Acest text poate fi tradus: "Omul parte a

ansamblului central este SHAO YIN DE LA MÂNĂ (Inima - bineînţeles că aici Inima este menţionată cu numele Meridianului Inimii, ca şi în cazurile celelalte care descriu partiţiile Pământului).

Este pentru prima dată când ne întâlnim în paginile acestei cărţi cu un Om, aparţinând lojii Foc, sau, mai bine zis, este pentru prima dată când se atribuie Omului reprezentanţa Inimii. Am spus mai sus, atunci când am po-vestit păţaniile cu Leigong, zeul tunetului, că Focul (în acel caz Focul poten-ţial, încărcătura electrică), nu se poate propaga fără Apă sau fără Metal. Este aici dovada că Inima - Foc, nu poate trăi fără Sângele - Apă 375. Desigur, nici

375) În minunata sa carte "Simbolismul corpului uman", Annick de Souzenelle, schiţează, din punctul de vedere al simbolismului mozaic (şi nu numai), Sângele şi în special globula roşie. Fără să ne înglobăm în această problemă (riscând să dedicăm întregul volum simbolismului sângelui), vom remarca faptul că, din punctul de vedere al Chinezilor Antici, globula roşie ("nămolul roşu care tulbură Apa făcând-o Sânge") este acea particulă care şi-a pierdut nucleul din motive de smerenie. Nucleul este "Capul" (compus din Inima-Centru si Raţiune direcţionată de Inimă) care poate îngădui şi gestiona iniţiativa, atât de respinsă de către Daoişti. Or, slujind Cerului, transportând în Organismul Omului, darurile Cerului, aceşti supuşi şi-au ablat suportul material al iniţiativei. Acest fapt a fost cu putinţă datorită contactului permanent şi intim (adică în Timp «permanent», şi «în Spaţiu» intim) cu harul Cerului, concretizat şi prin Oxigen. Despre Sânge se mai spune că, supus al Cerului fiind, e singurul dintre cei care aparţin Vieţii, care este în stare să ţina laolaltă Apa şi Metalul.. Despre condiţiile pe care trebuiesc să le îndeplinească un asemenea "câmp" biologic poate vom avea ocazia să vorbim în altă parte a cărţii. Acum va trebui să privim Inima ca pe un LOCAŞ care conţine şi manevrează Sângele pentru care ea a fost făcută. Ataşată - cel puţin prin anotimp şi cel puţin de

către Liu An 劉安 prinţ de Huainan 淮南 (Huainan Zi 淮南子) - Pământului, considerată de către alte culturi Centru, Inima poate fi Centrul Organismului. Cavitară - cu toate că nu e considerată viscer cavitar - poate fi asemuită unei grote



203 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

care găzduieşte Sângele. În dictionarul 說文解字注 din sec I, ideograma 穹 care exprimă noţiunea de boltă Cerească, de "Firmament", este tratată prin următoarea

înşiruire de semne: 匆穴功弓聲, ceeace în succesiune înseamnă: "PLEACĂ",

"GROTĂ", "ARC", "ZGOMOT (muzică, sunet, etc.)". Mai adăugăm că 穴 XUE

este homofon cu Sângele 血, fapt căruia suntem departe de a'i atribui vreo semnificaţie, l-am amintit doar ca pe un accident care ne-a strecurat o sugestie. Oricum, avându-se în vedere că textul are peste 2000 de ani vechime, noi nu încercăm o traducere şi datorită faptului că gramatica acelor timpuri era alta decât cea a zilelor noastre, dar şi pentru faptul că, o frază în limba acestei Culturi, nu vine să precizeze un amănunt, ci să prezinte rezultatul unei contemplaţii, care vizează un panoramic, ce e drept cu obiectul acestei contemplaţii în Centru, polarizând şi struc-turând ansamblul. Eventuala frază am vrea să fie înţeleasă ţinându-se cont de faptul că GROTA, precum şi MUNTELE, ca de altfel şi INIMA, sunt simboluri suscepti-bile de a fi CENTRE, şi în nici un caz margini, şi aceasta nu numai în Cultura Chinei Antice. Inima-Grotă, Inima-Centru, Inima propulsând cu zgomot Sângele în Pământul-Corp, totul în cadrul Firmamentului, totul adunat sub bolta Cerească. Doar câteva vorbe din Guénon, cel pentru care Lumea era o pădure de Simboluri îmbinate după legi pe care le simţim sub beneficiul CERTITUDINII, dar pe care nu le putem - din fericire! - surprinde şi capta în coliviile ştiinţei: "«Grota inimii» este o expresie tradiţională cunoscută: cuvântul guha în sanscrită, desemnează în general o grotă, dar se aplică şi cavităţii interne a inimii, şi ca atare inimii însăşi; această «grotă a inimii» este centrul vital în care sălăşluieşte nu numai jîvatman, dar şi atman necondiţionat, care este în realitate identic cu însuşi Brahma..." (René Guénon, "Simboluri ale ştiinţei Sacre", trad. De Marcel Tolcea şi Sorina Şerbănescu, Huma-nitas, Bucureşti, 1997, pag. 207.). Mai departe (pag 207) autorul continuă: "...cînd vom analiza raportul dintre grotă şi munte, ambele considerate simboluri ale centrului. Deocamdată referitor la acest aspect, vom indica doar că schema inimii este triunghiul al carui vîrf e îndreptat în jos ("triunghiul inimii" fiind o altă expresie tradiţională); aceiaşi reprezentare schematică se aplică şi grotei, în timp ce aceea a muntelui, sau a echivalentului său, piramida, este, dimpotrivă, un triunghi al cărui vîrf e îndreptat în sus; aceasta demonstrează că este vorba de un raport invers, dar şi complementar într-un anume sens..." (ibid., pag. 207). Mai departe, citând din glose (Kata Upanisad, prima Vallî, sruti 14): "Să ştii că acest Agni care este fundamentul lumii veşnice (principiale) şi prin care aceasta poate fi atinsă, e ascuns în grota (a inimii." Şi mai apoi, în articolul următor: "Se poate deduce cu uşurinţă de aici că reprezentarea centrului spiritual prin munte corespunde chiar perioadei originare a omenirii terestre, în timpul căreia adevărul era în integralitate accesibil tuturor (de unde şi numele de Satya-Yuga, vîrful muntelui fiind Satya Loka sau "locul adevărului"); dar atunci cînd ca urmare a mersului descendent al ciclului, acest adevăr nu a mai fost decît la îndemîna unei



204 Ioan Ladea _____________________________________________________

o parte a Corpului şi nici ansamblul Vital Omul, nu poate trăi fără Sângele - Apă376, fără aportul de alimente şi Oxigen adus de el, dar în cazul Inimii este vorba de însuşi rostul ei mai întâi simbolic, apoi fiziologic, de munca ei. Cu toate că Sângele "aparţine" Focului, el poate lua în condiţii speciale sarcini care aparţin Apei: sudorile de sânge377 amintite şi de către Creştini, referitoare la transpiraţia lui Iisus Christos în timpul rugăciunii din grădina Ghetzimani. Metalul (pielea) expulzând Apa, prestează un gest fiziologic firesc, dar ciclul Wu 惡 să fie atât de violent încât să expulzeze trimisul Focului - stapânul lui - necesită intervenţia minunii. Este această întâmplare un prilej de meditaţie Simbolica de mare frumuseţe şi deosebit de utilă pentru dezvoltările ulterioare!

Se pare că prin relaţia Ke 剋, Cheng 懲 şi cea inversă Wu 惡, Focul

"elite" mai mult sau mai puţin restrînse (ceea ce coincide cu începutul iniţierii înţelese în sensul ei cel mai strict) şi a devenit ascuns majoriăţii oamenilor, grota a fost simbol mai potrivit pentru centrul spiritual şi, ca urmare, pentru sanctuarele iniţiatice care sînt imagini ale acestuia. Printr-o astfel de schimbare, centrul, am putea spune, nu a părăsit muntele, ci doar s-a retras din vîrful său în interiorul său; pe de altă parte, aceiaşi schimbare constitue oarecum o "răsturnare" prin care, aşa cum am explicat în altă parte, "lumea celestă" (la care se referă elevaţia muntelui deasupra suprafeţei terestre) a devenit, într'un anumit sens, "lumea subterană"(deşi în realitate ea nu s-a schimbat, ci condiţiile lumii exterioare şi, în consecinţă raportul ei cu aceasta..." (Ibid., pag. 212). Cerem iertare cititorului pentru divagaţia desfăşurată prin această notă, dar pentru întelegerea pe mai departe a acestei carţi, trebuie sa fim convinşi ca INIMA participă indirect chiar şi la activitatea intelectului, şi nu numai a afectului, cum simplist s'ar putea crede.

376) 血 Sângele este legat de 水 Apa, nu numai în Cultura Chineză, ci şi de exem-plu în Creştinism: "El, Iisus Christos, este Celce a venit cu apă şi cu sânge; nu numai cu apă, ci cu apă şi cu sânge; şi Duhul este Cel ce marturiseşte despre lucrul acesta, fiindcă Duhul este Adevărul. 7. (Ci trei sunt cari mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul, şi Duhul Sfânt şi aceşti trei una sunt.) 8. Şi trei sunt care marturisesc (pe pământ): Duhul, apa şi sângele şi aceşti trei sunt una în mărturisirea lor" (Epistola întâia a lui Ioan, cap 5, versetele 6, 7, si 8). 377) "Antologie des mythes et légendes de la Chine ancienne" de Rémi Mathieu, Gallimard, Paris, 1989, pag. 150, nota 1: "les fameus hanaxue ma de Sogdiane, Bowu zhi, cap. 3, § 92, pag. 36."



205 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

(care sălăşluieşte în loja cu acelaşi nume), are un tropism special pentru Metal, sau viceversa. Lucrul e explicabil dacă ne gândim că toate celelalte principii (Pământul şi Lemnul) conţin Apă, singura în stare să potolească Focul, să`l "domine"378 şi la urma urmei, e normal ca Focul-Inima, să se

378) O poveste Chinezească veche atestă acest tropism, şi o vom reproduce în întregime, deoarece ea ne dezvăluie faptul că Anticii ştiau extrem de multe despre fenomenele Naturale: "...Stătea să pornească o ploaie torenţială. Norii deveneau tot mai deşi, vîntul vuia cu furie, iar în înaltul cerului bubuia asurzitor tunetul, cutremurînd văzduhul. Copiii rămaşi acasă s-au speriat foarte tare. Cei ce lucrau la cîmp încă nu se întorseseră la gospodăriile lor, dar nici nu erau foarte îngrijoraţi, întrucît ştiau cu toţii că vara se întîmplă adeseori să se stîrnească furtună şi prin aceasta nu vedeau nimic de mirare. / În acea zi, un bărbat îşi făcea de lucru afară. El lua muşchi dintr-un şanţ secat şi se urca să dreagă acoperişul din scoarţă lemnoasă, pentru ca ploaia să nu pătrundă prin găuri. În acest timp, cei doi copii ai săi, un băieţel şi o fetiţă, amîndoi sub zece ani, se jucau cu voioşie în stradă şi se uitau cum lucrează tatăl lor. Terminîndu-şi treaba, omul şi-a luat copiii şi a intrat cu ei în casă. Dar între timp, a început să toarne cu găleata. Tatăl şi copii au închis uşile şi ferestrele şi, în cămăruţa călduţă, se bucurau de intimitatea casei. Ploaia se înteţea tot mai mult, vîntul mugea cu o furie tot mai turbată, bubuitul tunetului devenea tot mai asurzitor, ca şi cum zeul ceresc al tunetului, Leigong, s-ar fi mîniat şi, pentru a-i băga în sperieţi pe oameni, s-ar fi pregătit să abată asupra lor o mare năpastă. / În acest timp tatăl, ca şi cum ar fi prevăzut o mare urgie luă o colivie de fier (sublinierea noastră) pregătită cu mult timp înainte, o puse sub streaşina acope-rişului, o deschise, iar el, ţinînd în mînă o furcă pentru vînatul tigrilor, rămase neînfricat în aşteptare lîngă cuşcă. / Nori negrii şi deşi împînzeau cerul, tunete asurzitoare bubuiau unul după celălalt, dar curajosul bărbat rămase sub streaşină foarte liniştit şi fără să încerce nici un fel de teamă. Urmă o străfulgerare şi o puter-nică bubuitură de tunet, aidoma celei iscate de un munte ce se despică, după care Leigong, cu faţă albastră şi cu o secure în mînă, se lăsă iute în zbor de pe acoperiş, bătînd puternic din aripi. Ochii lui iradiau o scînteietoare lumină nimicitoare. Viteazul de sub streaşină, văzîndu-l pe Leigong, apucă iute furca şi se aruncă asupra lui. Străpungîndu-i mijlocul, îl împinse în cuşcă şi tîrî cusca în casă. / «De data asta am pus mîna pe tine, ce poţi să mai faci acum?», îl întrebă în bătaie de joc bărbatul pe zeul tunetului. / Leigong lăsă mîhnit capul în jos şi nu rosti nici un cuvinţel. / Omul îţi chemă copiii să-l păzească pe cel prins. La început ei se speriară foarte tare de acest zeu ciudat cu faţă albastră, dar curînd se obişnuiră cu el. / În dimineaţa următoare, tatăl porni spre piaţă să cumpere mirodenii; avea de gînd să-l ucidă pe Leigong, să-i înmoaie carnea în sare, şi să prepare din ea o mîncare. Înainte de plecare, le porunci copiilor: «Băgaţi bine la cap, pentru nimic în lume să nu-i daţi apă să bea!» După plecarea lui, Leigong prinse să geamă cu făţărnicie şi făcu tot felul de grimase, prefăcîndu-se că suferă. Copii se apropiară în fugă de el şi



206 Ioan Ladea _____________________________________________________

refugieze, să`şi stabilească reşedinţa în Locul în care are asigurată dominaţia!

îl întrebară de ce geme. «Mi-e grozav de sete, rogu-vă daţi-mi o ceaşcă de apă», rosti el. Baieţaşul, care era ceva mai mare ca fetiţa, zise: «La plecare tata mi-a spus că n-am voie să-ţi dau apă, aşa că nu pot să-ţi dau». «Dacă nu poţi să-mi dai o ceaşcă, dă-mi măcar o înghiţitură, sînt straşnic de însetat», imploră Leigong. Baieţaşul nu se lăsă: «Nu, nu pot; dacă află tata, are să mă ocărască». «Atunci rogu-te, scutură peria de spălat vase şi dă-mi măcar cîţiva stropi, continuă să implore cu stăruinţă Leigong, căci altminteri am să mor de sete». şi cu aceste vorbe închise ochii şi căscă gura în aşteptare. / Fetiţa, ceva mai mică decît baieţaşul, văzînd suferinţele lui Leigong, simţi că în inima ei bună se trezeşte mila faţă de el şi se gîndi că de cînd tatăl îl închisese în cuşcă trecuseră deja o zi şi o noapte, şi că, în acest răstimp, zeul nu băuse nici o picătură de apă. Îi era într-adevăr milă de el, aşa că îi spuse fratelui: «Hai să-i dăm totuşi cîţiva stropi de apă». Fratele se gîndi că din cîteva picături nu se poate întîmpla nimic rău, aşa că încuviinţă. / Copii se duseră la bucătărie, picurară din peria de paie cîţiva stropi şi se întoarseră pentru a le turna în gura lui Leigong. După ce îi înghiţi, zeul tunetului se înveseli şi rosti cu recunoştintă: «Vă mulţumesc! Acuma plecaţi puţin din odaie. Vreau să ies». Înfricosaţi, copii se supuseră. Numai ce izbutiră să iasă pe uşă, cînd se auzi o bubuitură asurzitoare, de parcă s-ar fi zguduit cerul şi pămîntul. Acesta era Leigong, care, spărgînd cuşca, îsi luase zborul. El îşi smulse la repezeală un dinte din gură şi-l dădu copiilor cu cuvintele: «Duceţi-l şi sădiţi-l numaidecît în pământ. Dacă se întîmplă vreo nenorocire, o să vă puteţi ascunde în rodul lui». şi cu aceste vorbe, mai bubui odată asurzitor şi îţi luă zborul spre cer. Copii rămaseră înmărmuriţi uitîndu-se în văzduh..." (În Yuan Ke, op. cit. pag. 53 şi urm.). Deşi povestea e savuroasă în continuare, pentru a nu consuma timpul lectorului o vom rezuma: tatăl întors, realizează situaţia, şi: "îşi luă sculele şi trudi zi şi noapte, meşterind o luntre de fier (sublinierea noastră) pentru a scăpa de năpastă". Năpasta totuşi vine sub formă de potop, omul în barcă, ajunge la porţile Cerului, pe care le zguduie cerând ajutor. Zeii speriaţi opresc potopul.

Trebuie să observăm că Focul (în cazul de faţă potenţial, sub formă de electricitate), nu poate nimica fără Apă! Or, dacă acest fapt e valabil din punctul de vedere al conductibilităţii Apei, nu e valabil pentru Focul propriu zis, arzând! Dar e valabil pentru relaţia Foc - Apă, practicată de meridianele celor două Loji care sunt

cuplate între ele, dând TAI YANG 太陽 (Vezică urinară - Intestin Subţire), şi

SHAO YIN 少陰 (Inimă - Rinichi). În ce priveşte barca de fier, Metalul e singurul "element" care nu admite Apa, deci cu ajutorul căruia te poţi feri în mod sigur de Apă.



207 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Dar cea mai importanta legătură prin persistenţa ei activă, şi care este cea mai reală, care se face între Inima şi Rinichi, prin cuplarea meridia-nelor, fapt care atestă poziţia "simetrică" a celor doua Organe; ne referim la funcţia simbolică de OM, în "ÎMPĂRĂŢIA" atât a Pământului, cât şi a Omului379.

"Om între Cer şi Pământ", Inima în mişcare înseamnă Viaţă. Legen-da spune că: "Un héros des débuts de lÀntiquité sàrracha le coeur pour un

379) În capitolul următor al cărţii vom vedea că "Omul Omului" este Rinichiul, afirmaţie care contrazice textul din "Nei Jing", fapt pentru care noi căutăm justifi-care, şi considerăm că am găsit-o în menţiunea de faţă. Inima conţine şi arhetipul Vieţii, prin faptul că are un ritm propriu, cu toate că acesta - la cerere - poate fi modificat. Această autonomie, este însuşi Tiparul sau sămânţa Vieţii. Multe texte o

atestă: "Le coeur 心 SIN est souvent entendu en chinois au sens de disposition mentale. La «terrase divine» (ling t'ai) est une expression employée dans Tchuang tseu et que les commentateurs expliquent aussi par SIN, «coeur» la difference entre les deux termes, au moins dans notre texte, est sans doute que sin est la disposition mentale, localisée dans le LING-T'AI pris au sens de l'organe; dans notre texte dissident, ,les graines de la bodhi, deposées dans le coeur, y germent et en traversent les parois." Nu după mult, textul continuă: "Ces graines qui germent et sortent à travers les parois du coeur pourraient, dans l`hypothèse dùne adaptation manichéenne, marquer la libération des lumineuses par le moyen des élus. ". (În " UN TRAITÉ MANICHÉEN RETROUVÉ EN CHINE ", trad. de É. Chavannes şi P. Pelliot, Imprimerie Nationale, Paris, MDCCCCXI, pag. 322/360, nota 1) Este această părere prezentă în aproape toate concepţiile care sàu desfăşurat de-a lungul timpurilor pe teritoriul Chinez. În modelul Daoist, acest adevăr se exprimă prin faptul că meridianul Inimii este cuplat cu cel al Rinichiului, lucru enunţat în text. Amintim că Rinichiul guvernează între altele şi reproducerea (testicolul se mai nu-meşte si "Rinichiul extern"). Este firesc ca reproducerea, care este un act de mare răspundere, să fie guvernat şi controlat de către Împarat, adică de către Inimă. Sămânţa este arhetipul Vieţii în forma în care ea va creşte şi se va multiplica la infi-nit. Este rezultatul unui proces de esenţializare, de concentrare, şi este firesc să fie depozitat în Inimă, păstrat pentru a fi transmis Rinichiului pentru a funcţiona ca PECETE, una dintre marile obsesii ale Chinezilor Antici. Dacă n'am avea un tipar, dacă nu am fi produsul unei peceţi care ne ştanţează îngăduind variaţii circumstanţi-ale, am fi demoni care afirmă: "Nous ne naissons pas au ciel, nous n'entrons pas dans la terre, nous ne cherchons pas (le temps du futur Buddha (*), nous ne parcourons plus d'autre vie; nous passons directement(*)". (Ibidem, şi urm.). Se pare că, schilodit de importuri, Daoismul încearcă să îmblânzească absurdităţile opi-niilor aduse de pe alte meleaguri!



208 Ioan Ladea _____________________________________________________

conflit de loyauté, mais il resta en vie et demanda à une femme qui vendait des «légumes sans coeur» si un homme sans coeur pouvait vivre. Elle répondit que non et il tomba raide mort. Elle aurait dû lui donner une réponse affirmative, dit le roman dòu est tiré cet épisode." 380.

Dar, ceea ce deosebeşte Omul de toate celelalte făpturi381 este conştiinţa şi liberul arbitru. Or, acea conştiinţă care face posibilă libertatea, care orientează Omul, se găseşte în Inimă382. Cu alte cuvinte, Omul, aşa cum

380) "DICTIONNAIRE DES SYMBOLES CHINOIS" Wolfram Eberhard, traduit de l'allemand par Hélène Belletto, Seghers, Paris, 1984, p. 91. 381) "Jadis le seigneur de Reng engendra une fille. Elle avait une splendide chevelure noire et était fort belle. (Cette chevelure) était si éclatante qu'elle (réfléchissait la lumière comme) un miroir. On làppelait la femme Ténébreuse. Le seigneur Kui, maître des musiciens, le prit pour épouse. Elle engendra Bofeng, laquel avait en fait un coeur de porc. Il était dùne cupidité et dùne voracité insatiable. Ses colères et ses offenses étaient sans bornes. On làppela le Fieffe porc (ou Grand sanglier). Yi, le seigneur de Qiong, lèxtermina.." «sublinierea noastră» (În Zuozhuan Zhagong, 28, § 2, p. 1492-1493, cf "Antologie des mythes et légendes de la Chine ancienne" de Rémi Mathieu, Gallimard, Paris, 1989, pag. 113). Am reprodus tot paragraful, deoarece tot are o mare încărcătură simbolică (părul fetei, strălucirea lui, etc.) pe care nu o putem dezvolta aici, neavând legatură cu subiectul antamat în acest moment. Sugerăm cititorului să se intereseze de acel Kui, care, dupa Huainan Zi, a fost chiar inventatorul Muzicii. 382) Nu vrem să pierdem ocazia de a reitera, bineînţeles sub altă incidenţă, funcţia psihică a Inimii. Mereu am spus că Inima oferă psihicului uman acel "nus", destul de greu de definit în câteva cuvinte; el orientează Omul, fără a elabora întotdeauna o formalizarea logică a soluţiilor. Cu alte cuvinte, Inima oferă desiderate, dar nu şi soluţii. Soluţiile le va da scoarţa, şi bineînţeles că planul de eşalonare al acţiunilor vine după ce reperul este fixat, deci Inima, adică produsul psihic al Inimii este, deşi conştient ca formă, orientat "doctrinal". Tot ce se găseşte sub scoarţă, şi cu atât mai mult cu cât coborâm mai adânc, pătrundem într'o lume în care "pilotul automat" operează în "interesul" Naturii, şi nu al individului, adică este mai depărtat de iniţiativa Omului. De aceea Dumnezeu spune că: "...voi pune legile Mele în mintea lor şi le voi scrie în inimile lor..." (Evrei, cap. 8, versetul 10). Deci, cu cât coborâm mai mult sub cortex, avem şansa să identificăm "sentimente" puse în slujba Univer-sului a cărei parte sunt. Acolo sălăsluieşte şi Iubirea, care este posibilitatea de a te hipostazia în partener, şi în consecintă de a'l trata ca pe tine însuţi. Arthur Koestler descrie acestea foarte sugestiv: "S-ar părea că în capetele noastre există undeva un congelator, locul logicii reci şi al gândirii raţionale, iar imediat alături se află o adevărată seră sub forma unei opinii iraţionale, legate de dispoziţie, de sentimente."



209 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

este el imaginat aici pe Pământ este caracterizat de către Inimă, adică Omul Pământului este Inima: "...Koung-hou de Lou, et Tsì-ying de Tchao, étant malade, demandèrent à Pien-tsìao, le célèbre médenin, de les guerir. Il le fit, puis leur dit: ceci nà été quùne crise passagére; la prédisposition cons-tituionelle reste, vous exposant à des rechutes certaines; il faudrait autre chose que des médicaments, pour enlever celle-là. - Que faudrait-il? deman-dérent les deux hommes... Toi, dit Pien-tsìao à Koung-hou, tu as le coeur fort et le corps faible, et par suite tu l`épuises en projets impracticables. Toi, Tsì-ying, tu as le coeur faible et le corps fort, et par suite tu l`épuises en efforts irréfléchis. Si je changeais vos deux coeurs, vos deux organismes se trouveraient en bon état. - Faites! dirent les deux hommes. - Pien-tsìaoleur ayant fait boire du vin contenant un drogue qui les priva de toutes connaissance durant trois jours, ouvrit leurs deux poitrines, en retira leurs deux coeurs, les changea, et referma les deux incisions avec sa fameuse pommade. A leur réveil, les deux hommes se trouvérent parfaitement sains. - Mais voici que, quand eurent pris congé, Kouang-hou alla au domicile de Tsì-ying, et sìnstalla avec sa femme et ses enfants, qui ne le reconnurent pas. Tsì-ying alla de même droit au domicile de Koung-hou, et sìnstala avec sa femme et ses enfants, qui ne le reconnurent pas davantage. Les deux familles faillirent venir à un litige. Mais quand Pien-tsìao leur eut expliqué le mystére, elles se tinrent tranquilles." 383 Alegerea Inimii ca reprezentant simbolic al Organismului a fost deci pertinentă!

Nu putem omite faptul ca Pământul este "dominat" de catre Lemn, deci şi Omul Pământului - am mai spus-o - depinde de Lemn: "...Les deux ministres, saisis de frayeur, mourent en se perçant le coeur de leur lame . Yu fut fort affligé de leur perte. Aussi, après avoir retiré la lame les sauva-t-il

(Cf. "Pietrele din deşertul Ica" de Cornelia Petratu şi Bernard Roidinger, ed. "Secu-lum I.O.", Bucureşti, 1996, pag. 82). Numai că noi, această seră o amplasăm în Inimă. Probabil că sistemul organovegetativ nu coordonează numai procesele intime ale Organismului, ci oferă şi senzaţii globale neexplicabile, cum ar fi starea de anxi-etate, de relaxare, etc. Dar sediului acestui sistem organovegetativ, nu'i putem deli-mita amplasarea anatomică, aşa că o vom suma Inimii. De precizat că simptomatolo-gia psihică atribuită Inimii, se verifică în patologia cardiacă. 383) În "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE" traduit par Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, LIE-TSEU chap. 5/I, pag. 141.



210 Ioan Ladea _____________________________________________________

grâce à la plante dìmmortalité" (sublinierea noastră).384. Textul este ales la întâmplare. Exista multe altele în care este vorba de plante care vindecă ba bolile de Inimă, ba rănile ei, ba suferinţele "de Inimă". Terra-cotta (Pământul ars) cum e denumită uneori Inima datorita faptului ca aparţine şi Focului şi Pământului, devine "Metal" şi nu mai poate sluji Lemnului, cu atât mai mult cu cât Lemnul însuşi a participat, prin Focul pe care l-a alimentat, la coacerea Pământului. Viaţa-Lemn, se foloseşte discret şi cuviincios de toate cele care îi îngaduie existenţa "normală", dar le răsplateşte pe toate din plin. Raporturile Lemn-Pământ, sunt deosebit de interesante din punctul de vedere al fitoterapiei văzută prin prisma Simbolică, dar pe acestea nu ne putem per-mite sa le abordăm aici. Dar, surprinzător, sângele este investit de către credinţele vechi cu putinţa de a însufleţi materia inertă: "Les croyances chi-noises populaires font effectivement état de la coutume d`humecter avec du sang humain une figurine dàrgile représentant un défunt" 385. Şi cu toate acestea Sângele a fost jicnit şi batjocorit, laolaltă cu Cerul şi cu Sheng Di, Stăpânitorul Ceresc. Vom prezenta întreaga poveste nebunească386: "Lèmpereur Wuyi nètait pas dans la juste Voie387. Il confectionna une figurine humaine et làppela dieu du Ciel. Avec elle il joua aux tablettes et ordona à un homme de les faire avancer à sa place388. Mais comme ce dieu

384) În "Antologie des mythes et légendes de la Chine ancienne" textes choisis, présentés traduis et indexés par Rémi Mathieu, Gallimard, Paris, 1989, pag. 103, nota 5. 385) "Textes sacrés d'Orient" de Marc de Smerdt, ed. Pierre Belfond, Paris, 1985, cap. "Mythes et croyances du monde chinois primitif" pag. 97. 386) În "Shiji", cap. 3, pag 104, cf.. "Antologie des mythes et légendes de la Chine ancienne" de Rémi Mathieu, Gallimard, Paris, 1989, pag. 171. 387) "Wuyi fut un des derniers souverains des Yin. Il est censé avoir régné à peine cinq ans au tour début du - XII-e siècle. Il transféra la capitale au nord du fleuve Jaune. Il fut wu dao, cèst-à-dire " horst de la voie " royale. Son comportement annonce celui du tyran Zhou qui enterrera la dynastie." 388) "la glose explique que la statuette était faite de terre et de bois. Le serviteur du souverain tient la place du dieu. On manque de précision sur les règles de ce jeu qui parait fort ancien. Les pièces paraissent avoir été faites de pierres multicolores; elles avaient vraisamblablement des vertus magico-religieuses (Shanhaijing, chap. 5. P. 18 a, et Shiji, chap. 28, p. 1390). On en comptait deux fois six noires et



211 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

du Ciel ne fut pas vainqueur, il se permit de lòutrager et de lui faire honte. Il confectionna une outre de cuir et la remplit de sang. Il plaça en hauteur et lui décocha ses flèches. Il décréta quìl tirait sur le Ciel. (Sublinierea noastră). Wuyi partit chasser entre la Wei et le fleuve Jaune. Un violent coup de tonnerre retentit, Wouyi mourut foudroyé"(*).

După "taiping yulan", Sângele a servit din cele mai vechi timpuri ca hrană Oamenilor389. Menţiunea se referă la epoca în care Focul încă nu era folosit la prepararea hranei şi, ceeace este interesant din punt de vedere Sim-bolic, se menţionează doar Sângele păsărilor. Omul a aspirat mereu la Cer ca la o patrie pierdută şi a făcut mereu gesturi Simbolice pentru a se întoarce acolo. Poate acest fapt a fost inventat anume pentru a ameliora groaza Mor-ţii. Lucrurile se leagă, Metalul are subtile dar solide legături simbolice cu Cerul, pe care nu le vom aborda acum. Observăm doar că Plămânul-Metal asigură Corpului oxigenarea care aduce după sine aportul de Metal (Fier hemoglobnic necesar transferului de Oxigen de la Plămân la ţesut). Amintim că, după Wen Wang, Cerul şi/sau Metalul au orientarea Nord-Vest (în pre-zentarea Cerului Anterior). Desigur este vorba despre un limbaj criptic, deoarece în acest caz este vorba de Cerul Anterior 先天 pe care nu îl putem (nu avem dreptul de a`l) orienta Cardinal, iar în acest context Metalul nu exista.

Sângele este "OBIECTUL" cel mai frecvent folosit pentru sacrificii. Faptul e de mare notorietate şi nu mai trebuie ilustrat prin texte. Ceeace tre-buie specificat însă este ca Sângele are o mare importanţă în alchimie, dar şi în cazul particular al metalurgiei, el reprezentând materia perfectă având o compoziţie de proporţie ideală Yin/Yang, de Apa/Foc, de Pământ/Cer, de Apa/Cer, de Pământ/Foc, etc. Săbiile nu se puteau forja fără sacrificii mai ales de Sânge. Singur Gan Jiang, a reuşit să îmblânzească Metalul pentru a face săbii regelui Helü din Wu, jertfindu`şi unghiile şi părul. Parul ca "pro-dus" al Veziculei Biliare, reprezentantul Vieţii, iar unghiile ca reprezentante ale Cerului Omului, Ficatul.

blanches; elles se jetaient comme des dés et pourraient avoir donné lieu à des gains dàrgent. La première lancée se nomait qiong " la précieuse ". Les autres compor-taient une, deux, trois encoches..." 389) Cf. "Anthologie des mytes et légendes de la Chine ancienne" de Rémi Mathieu, Gallimard, Paris, 1989, pag 198, nota 2.



212 Ioan Ladea _____________________________________________________

Ca şi în partiţia Cerului, şi în cea a Pământului, şi mai departe în a Omului, în expunere se respectă ordinea Genezei, dar spaţial, Omul ia locul între Cer şi Pământ şi, dacă admitem o axiologie verticală ascendentă, Omul este superior Pământului, care mereu câştigă concursul pentru "cel mai Yin", adică "cel mai supus" dintre "concurenţi".

4.3. OMUL

Şi, în sfârşit, 肚子 Abdomenul, acea parte intimă, intestină, lăsată

mai neprotejată de către Cerul Anterior 先天, poate şi din motive de

mobilitate. 天 Cerul, îmbrăcat în os compact (mai ales Cerul Cerului), şi

încă cel mai solid structurat dintre oase, 地 Pământul în cuşca cu gratii dese, făcute din coaste, numai Abdomenul care găzduieşte simbolul Omului, lăsat la îndemâna oricărei agresiuni... E drept că Cerul Omului, 肝 Ficatul, se retrage sub protecţia Pământului, sub coaste... Acest abdomen, ultimul din punctul de vedere al Spaţiului în ierarhia verticală, ultimul creeat, dându-se la o parte pentru a face loc fiecărei inspiraţii prin contractura diafragmului ... şi, în plus, în această carte, având de luptat tocmai în acest punct cu textele originale, pe care le suspectăm de a fi deformate prin atâtea copieri. După ce am pledat în tot ce am scris aici şi în alte părţi, pentru raportarea consecventă la textele vechi, ca venind dintrò zonă pe care o consideram şi o considerăm încă drept mult mai probă, sursa fiind constrânsă de Natura cu care avea mult mai intime legături - la o moralitate, la o seriozitate atât de solidă! Iată, că ne vedem siliţi, de o probitate care se vrea pe măsura celei Antice, înfrun-tând orice risc, să ne contrazicem cu textul! Dar ne bazăm tot pe un text de mare importanţa, care ne dă acest drept: " - Pour aller sur lèau, on prend une barque; pour aller par terre, on prend un char; impossible de voyager par eau en char, par terre en barque. Or les temps passés sont aux temps présents, comme lèau et la terre; lèmpire des Tcheou et le douché de Lou



213 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

se ressemblent, comme une barque et un char. Vouloir appliquer maintenant les principes surannés des anciens, vouloir employer dans le douché de Lou les procédés de lèmpire des Tcheou, cèst vouloir voyager en barque sur la terre ferme, cèst tenter lìmpossible...".390 Vom mai oferi două menţiuni cu acelaşi înţeles, din aceeaşi epocă dar dintrùn domeniu complet diferit şi mai ales întrùn context diferit, pentru a arăta că este permisă deliberarea unui text consacrat, chiar dacă rezultatele acestei discuţii nu sunt conforme textului, cu condiţia ca raţionamentul să manevreze adevăruri de necontestat şi să fie mânuit corect: "...Procedeele folosite deja anterior şi planurile vechi duse la bun sfârşit în trecut trebuie modificate."391 şi, mai departe: "...daţi ordine fără să ţineţi cont de precedente..." 392.

Sigur, aici nu e vorba de a contesta adevărurile vechi, deoarece aces-tea, menţinându-se la un grad de generalitate care nu le poate face perisabile în Timp, nu pot fi detronate. Aici e vorba de a contesta o inadvertenţă, care nouă ni se pare flagrantă! Desigur că am putea încerca să acceptăm textul aşa cum e el şi, înarmaţi cu o moralitate demnă de un sofist, să încercăm să de-monstrăm ceea ce nu credem. Am preferat să optăm pentru soluţia aparte-nenţei la evidenţa care ni se impune nouă.

Este vorba de atribuirile care se fac acestei partiţii, pe care le vom expune cu anticipaţie, chiar înainte de a lista textul original, pentru a avertiza cititorul din bună vreme: Suntem de acord că Ficatul este "Cerul Omului", dar nu putem admite că "Pământul Omului" este 腎 Rinichiul, aşa cum vom găsi specificat în textul original, şi nici că "Omul Omului" este Splina-Pan-creas 脾, ci viceversa. Argumentele le vom lista pe parcurs, atunci când vom vorbi de fiecare dintre ele. Acesta a fost doar un prim avertisment, pentru ca cititorul să nu fie surprins de ceea ce va urma.

Sà atribuit Abdomenul "Omului", pentru că el adăposteşte procesele cele mai apropiate de Omul-făptură. Alimentele - aportul Pământului la desfăşurarea Vieţii noastre, au fost deja introduse, mestecate şi, în parte

390) În "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", traduit par Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, Tchoang tzeu, chap 14/D, p. 322. 391) "ARTA RĂZBOIULUI" de Sun Tzun, trad. de Alexandra Novaru şi Raluca Pârvu, Antet XX Press, Bucureşti, 1993, cap. XI, verset 45, pag. 84. 392) Ibid, versetul 54, pag. 86.



214 Ioan Ladea _____________________________________________________

digerate. Mai urmează ajustări de fineţe şi "demontarea" în structuri elementare (aminoacizi, acizi graşi, etc.) spre "nostrificare", asimilarea care se face prin simplul transfer (dacă pot fi numite "simple" procesele biochi-mice de transfer). Eliminarea, am văzut, se face printrùn membru al lojii 金

Metalului, 大腸 Intestinul Gros, care, vine în întâmpinarea a ceea ce "i se cuvine", adică ce mai rămâne dintrùn Pământ căruia Viaţa i-a luat tot ce îi putea folosi. De fapt, Metalul este un proces de "concentrare", de esenţiali-zare a Neviului. Cer va fi Ficatul, reprezentantul Vieţii, a Lemnului. Aici avem de a face cu o confirmare a unui fapt la care ne-am mai referit când am prezentat "partiţia Cap" şi anume că, atât Cerul Cerului cât şi Cerul Omu-lui393 sunt reprezente de către cei doi membrii ai Lojii Lemn, Viaţă, Cerul Cerului luând spre reprezentare partea Yang a Lojii cum de altfel e firesc, rămânând ca partea Yin, să reprezinte Cerul Omului. De fapt, Chinezii anti-chităţii exprimă clar supremaţia Veziculei Biliare asupra Ficatului, fapt pe care noi îl vom ilustra cu un citat din Huangdi Neijing Suwen: "Le foie rem-plit les fonctions de capitaine, mais il est sous les commandements de la vesicule biliaire..." 394

Şi alte modele ale Lumii, alte mitologii, acordă Lemnului rolul de salvator al Omului, fiind o ipostază a funcţiei de Conservator, sau de Salva-tor a lui Dumnezeu, 上帝 Shang Di: Grecii antici spun că Amalthea, capra care l-a scăpat pe Zeus de la moarte - el trebuind să fie devorat de către tatăl său Cronos - nu numai că l-a alăptat, ci l-a şi "ascuns" prin scoaterea lui din condiţia naturală: l-a suspendat de un Pom, săltându-l de pe Pământ, în aşa fel încât să fie acoperit de crengile lui, care să`l apere de Cer. Deci, Lemnul a preluat Omul din contactul lui direct cu Cerul şi Pământul. De fapt Omul este un parazit al Naturii, al Vieţii, el neputând exista întrùn pustiu format de Cer şi Pământ, având nevoie pentru a se hrăni, de Viaţa- Natură jefuind de Viaţă alte Vietăţi.

393) "Cerul Pământului" face parte din loja Metal, Loja Neviului, deoarece Pămân-tul în sine, e drept, are vocaţia Vieţii, dar la urma urmei, el poate exista şi fără Viaţă, şi în condiţiile unei mineralităţi absolute, cum poate a fost dintru'nceput. 394) În "TRAITÉ DE MÉDECINE CHINOISE", vol. II, ("LES LIVRES SACRÉS DE MÉDECINE CHINOISE"), trad. de A. Chamfrault, Coquemard, Angouleme, 1957, pag. 177.



215 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Ceea ce trebuie să reţinem este ideia că, atât Cerul suprem cât şi Omul suprem au acelaşi "ideal", şi acesta este Viaţa395. Pământul Omului va fi Splina-Pancreas 脾, care ambasador al Pământului fiind, va prepara darurile pe care "patronul" le-a dăruit Omului, iar Omul, Aproape de Cer prin Viaţă şi de 水 Apă396 prin destin, va fi reprezentat de către Rinichi. Acesta îi asigură perpetuarea, reproducerea, pentru ca dezideratul suprem Viaţa să nu piară şi ascultarea, care îl leagă prin 耳 Ureche de Cer, adevărata

生命 Viaţă. Deşi ne-am propus să antamăm discuţiile referitoare la contradictoriile atribuiri doar la expunerea textului, aici observăm cu totului

395) Aici trebuie exercitată o precizare semantică, şi anume discriminarea între

Suflul Qi 氣 şi Viaţa Ming 命 (pe care Chinezii moderni în dorinţa lor de obţinere a

cuvintelor bisilabice l-au ajustat ca Shengming 生命). Diferenta este esenţială, deoarece dacă este făcută, ea îngăduie extinderea înţelesului de Viaţă şi înafara manifestărilor Suflului, deşi şi aceasta (Suflul), are o arie a înţelesului destul de mare, pe dată ce se vorbeşte şi despre un Qi al Metalului. Oricum, faţă de Ming, Qi-ul este mai manifest, având parcă în scopul lui afirmarea, mai Yang, pe când primul, îşi este suficient sieşi, prin existentă. şi popoare a căror cultură este mult mai puţin elaborată, şi care practică cel mai autentic canibalism, confirmat chiar prin ceremo-niale "oficiale", fac în limbile lor sărace ca expresii această deosebire: populaţia mandu din Africa, şi anume ramura subaga-ninide. Leo Frobenius, declară: "Ni, s-ar traduce cel mai bine prin «viaţă», căci sufletul e altceva." (În "CULTURA AFRICII", Editura Meridiane, 1982, volumul II, pag. 60).

396) Omul comunică cu Cerul, prin intermediul 水 Apei, pentru că, după un număr

de cicluri, el (Omul), redă 地 Pământului ceea ce a împrumutat de la el, şi o parte a

氣 "QI"-ului său, cel care de fapt a guvernat conştientul lui, cel care i-a direcţionat

sensul Vieţii, se retrage în locul de origine, la 太一 Marele Unu, în palatul care este

în 北極星 Steaua Polară, exact în mijlocul imperiului 水 Apei, în momentul care

se găseşte în afara 時間 Timpului, solstiţiul de Iarnă, despre care am vorbit atât de mult în volumul I al cărţii.



216 Ioan Ladea _____________________________________________________

sumar că, dacă Splina-Pancreas 脾 ar reprezenta Omul, acesta ar fi limitat simbolic doar la gură (cavitate bucală, pâlnie prin care se introduc alimente, şi nu limbă cu ajutorul căreia se vorbeşte, aceasta din urmă reprezentâd Inima), 胃 Stomac şi asimilarea şi prelucrarea combustibilului. Splina 脾 este şi "ucigaşul" şi distrugătorul de cadavre (nu cum sà spus de către allopaţi "cimitirul") al slujitorilor celor mai lipsiţi de iniţiativă, celor mai smeriţi - cum am spus mai sus - , celor în contact permanent cu aerul Cerului, globulele roşii. În acest caz, pe noi ne-ar reproduce Pământul ca funcţie simbolică şi Apa ca funcţie de fapt. Noi considerăm că reproducerea, care este o funcţie genetică o face Omul, reprezentant simbolic al lui Dumnezeu, şi "prin" şi cu ajutorul Apei. Nu insistăm aici.

Deci, abdomenul este epicentrul Omului. Numit (dimpreună cu alte părţi) 丹田 Dantian, el este singurul care îşi poartă numele, nu doar un nume de sărbători, de care îţi aduci aminte festiv, ci un nume la care se apelează inclusiv atunci când au loc sinucideri rituale, care nu vreau să pedepsească altă partiţie, ci doar Omul în sine, el fiind de vină. Uciderea sau sinuciderea prin înjunghierea toracelui, acuză Pământul care, fie că se consideră că a "greşit" suportând acest Om, fie a comis vre-o altă nedreptate. Prin (aproxi-mativ) mijlocul abdomenului e născut în Viaţa intrauterină Omul şi imediat sub el se află 氣海 Qi Hai-ul, oceanul Suflului vital, cel mai de seamă Centru, nu care distribuie, ci care concentrează "energia". Toate Organele sunt învelite sau acoperite de peritoneu, mai putin 人 Omul, 腎 Rinichiul, peste care peritoneul trece fără sa îl înfaşoare, învelit întrò mantie proprie, care, luată de la animale, foloseşte ca cea mai de seamă parte destinată jertfelor, ea fiind cea care ocroteşte garanţia perpetuării Vieţii. Fiind întrò carte care trateaza Corpul Omenesc si nu numai, intrò incidenta Simbolica, mai trebuie amintit un fapt de mare subtilitate si anume ca Steaua simbolizând Pământul este 土星 Saturn, care mai simbolizeaza şi SINCE-RITATEA: "L`étoile de la vertu répond au loin son éclat; cèst la un présage tout spécial de bonheur. L`étoile de la longévité apparait comme autrefois; elle nous illumine de sa clarté profonde. L`étoile de la sincérité397

397) "L'étoile de la vertu est identifiée avec Jupiter; l'étoile de la longevité, avec Nan ki lao jen, soit Canopus du navire Argo; l'étoile de la sincérité, avec Saturne."



217 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

brille à nos yeux..." 398

4.3.1. CERUL OMULUI Motto: Lemnul este Lumină condensată. Inspiraţie Divină

下部天足厥陰也 "Cerul părţii de jos (adică a Omului) (este) Jue

Yin de la picior." Fără îndoială că Ficatul 肝 este "un Cer", deoarece, el

"locuind" în 木行 Loja Lemnului, este supus mai mult Timpului 時間 decât

Spaţiului 空間; plasat la Răsărit 東399, 木 Lemnul nu se va deplasa în Spaţiu

decât ca sămânţă 種子, dar va urmări Timpul-Cer (Lemnul fiind cel mai autentic Yang,400 deci Cer, fiind materie structurată - după cum am spus în

398) În "LES MÉMOIRES HISTORIQUES DE SE-MA TS'IEN", trad. Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol . III, pag. 507. 399) O planşă contemplată de noi va avea Loja Lemnului în stânga noastră, a privi-torului, iar din punctul de vedere al modelului, în dreapta planşei. Acest fapt trebuie bine perceput! Noi am subliniat poziţia în volumul întâi al cărţii, dar ni s'a imputat acest fapt (Dr. Laurenţiu Teodorescu), motivându-se că exemplul dat de noi era ex-tras dintr'un text referitor la armată. Cu toate că nu socotim obiecţia ridicată ca înte-meiată, oferim un alt exemplu: "Tara Wuxianguo se află la miazănoapte de Nüchou. Locuitorii ei ţin în mîna dreaptă un sarpe verde (culoarea Lojii Lemnului n.n.), iar în cea stîngă - unul roşu..." (Shanhai Jing, cap. Haiwai xijing, cf. Yuan Ke, op. cit., pag. 459, nota 83). Importanţa practică, asupra căreia o să revenim pe larg, stă şi în aprecierea diagnosticului solar, medicul căutând expresia Lojii Lemnului pe obrazul drept (dacă acceptă propunerea noastră), sau din contra, a stării Lojii Metalului, pe obrazul stâng (şi această părere are mai mulţi adepţi). Aplicaţiile însă sunt nenumărate şi le vom discuta pe fiecare la locul potrivit. 400) Chinezii Antichităţii au fost mereu acuzaţi de "fenomenolgism", şi aici se poa-te găsi, fără îndoială, cel mai puternic argument în sprijinul acestei păreri: Loja Lem-nului sau Viaţa este criteriul absolut pentru evaluarea oricărui obiect sau fapt; însuşi Cerul este evaluat prin Viaţă. Deci Viaţa este mai Yang chiar decât Cerul. Acest lu-cru l-am mai afirmat şi`l vom mai afirma, deoarece numai ţinând cont de el putem înţelege panoramicul Lumii văzut de către Chinezii antichităţii. Faptul că după în-



218 Ioan Ladea _____________________________________________________

motto - de către Lumina Cerului, şi luând cea mai mare parte de "material de construcţie" din aerul 天空 Cerului) pe tot parcursul anului, marcând tre-cerea Anotimpurilor. Spaţiul i se va supune, realizând deplasarea, prin schimbarea celei mai subtile substanţe aşa cum se găseşte ea în Lumea noastră 空氣 Aerul. 風 Vântul este 氣 "energia" 木 Lemnului, trecânduì prin faţă, toate depărtările Spaţiului pe care Lemnul refuză - legat de Pământ fiind - să le parcurgă.

Şi din punct de vedere 道德 moral Lemnul este un Cer, deoarece energia lui Vântul, nu odată a operat în sectorul ETICII. Noi oferim un exemplu: "Quand Che hoang est monté sur le Tài chan, il a été assailli par un orage de vent et de pluie et il nà pu accomplir les sacrifices fong et chan". La întoarcere, se întâmplă acelaşi lucru: "...il dressa une pierre; il fit la cérémonie fong; il offrit les sacrifices. Quand il descendit, un orage de vent et de pluie survint; il sàbrita sous un qrbre et cèst pourquoi il confera à cet arbre le titre de ou-ta-fou401" 402 Acest fapt nu este din punctul de vedere al istoriei foarte sigur, încă din vremea acelui Împarat (secolul III înainte de Iisus Christos), considerându-se ca acesta era un svon inventat de poporul care nu îl iubea pe tiran.

Dar nu numai planul moral este "atins" de aceasta loje; ea se ameste-că şi în planul mistic. Cerul se poate identifica măcar parţial cu Omul, or,

cheierea mandatului Lojii Lemn mai există Loc pentru Yang, adică mai urmează o Loje Yang şi anume cea a Focului, sugerează că se îngăduie posibilitatea existenţei Cerului (Spaţiul care cuprinde Focul Imperial) independent de existenţa în sine a Lemnului, dar asta nu înseamnă că Lemnul poate fi evaluat prin Cer, ci doar că Cerul nu poate fi evaluat independent de existenţa Lemnului, (cu toate că poate exis-ta independent de Lemn). 401) "Quand on monte au Tài-chan, le chemin en escalier quòn gravit pour faire

làscension passe sous un arc de triomphe lequel on lit lìnscription 五大夫松;

cèst là que s`élevait le pin 松 auquel Tsìn Che-hoang-ti conféra le titre de ou-ta-fou pour le récompenser de lui avoir fourni un abri contre lòrage.". 402) În "LES MÉMOIRES HISTORIQUES DE SE-MA TS'IEN", trad. Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. III, 140.



219 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Ficatul este Cer: "L`homme est une avec le ciel; quèst-ce à dire? ... Confu-cius dit: Être un homme, cèst être ciel (partie integrante de la norme universelle). Être le ciel, cèst aussi être ciel (la masse de la norme univer-selle). Ce qui empêche l`homme d`être ciel (fondu dans la masse avec perte de sa personalité), cèst son activité propre. Aussi le Sage sàbstinent-il dàgir, et sàbandonne-t-il à l`évolution, qui làbsorbera à la fin dans le grand tout."403. Şi alte credinţe aseamănă Omul cu Cerul, iar cea Creştină, îl face pe Om asemenea lui Dumnezeu, şi prin faptul că afirmă că Omul e făcut după Chipul lui Dumnezeu, şi pentrucă Fiul lui Dumnezeu sà făcut Om, şi pentrucă Acesta afirmă: "34. Nu este scris în Legea voastra: «Eu am zis: Sunteti Dumnezei?» 35. Daca Legea a numit «dumnezei» pe aceia cărora le-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu; - şi Scriptura nu poate fi desfiintată, - 36. Cum ziceţi voi că hulesc Eu, pe care Tatăl Mà sfinţit şi Mà trimes în lume? Şi aceasta pentrucă am zis: «Sunt Fiul lui Dumnezeu»!"404. În ce priveşte Creştinismul, Ficatul se comportă ca şi Mântuitorul, spălând păcatele putreziciunii din noi, făcând detoxifiere prin jertfa sa. Nu avem nici cea mai mica intenţie de a prejorifica Chipul Mântuitorului prin această comparaţie, vrem doar să subliniem că funcţia de purificare a Omului pe care o are Christosul, o are la nivel fiziologic şi Ficatul. În ceeace priveşte justeţea alegerii Ficatului ca Cer al etajului Om, socotim că este nu una bună, ci singura cu putinţă.

Şi Cerul este Viaţa şi aceasta este de preferat oricarei compensaţii Pământeşti, deoarece: "Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, si trupul mai mult decât îmbrăcămintea?" 405: "Comme Tchoang-tseu pèchait à la ligne au bord de la rivière Pòu, le roi de Tchòu lui envoya deux de ses grands officiers, pour lui offrir la charge de ministre. Sans relever sa ligne, sans détourner les yeux de son flotteur. Tchoang-tseu leur dit: Jài oui ra-conter que le roi de Tchòu conserve precieusement dans le temple de ses ancêtres, la carapace dùne tortue transcendante, sacrifiée, pour servir à la divination. Il y a trois mille ans. Dites-moi, si on lui avait laissé le choix,

403) Zhuangzi 莊子, cap. 20/G, în "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, pag. 377. 404) În Evanghelia lui Ioan, cap. 10. 405) Evanghelia lui Matei, cap. 6, versetul 25.



220 Ioan Ladea _____________________________________________________

cette tortue aurait-elle préferé mourir pour quòn honoràt sa carapace, aurait-elle préféré vivre en trainant sa queue dans la boue des marais? - Elle aurait préféré vivre trainant sa queue dans la boue des marais, dirent les deux grands officiers, à lùnison. - Alors, dit Tchoang-tseu, retournez dòu vous étes venus; moi aussi je préfére traîner ma queue dans la boue des marais. Je continuerai à vivre obscur mais libre; je ne veux pas dùne charge, qui coûte souvent la vie à celui qui la porte, et qui lui coûte la paix toujours." 406 Sigur este Ficatul Lemn, dar oare este tot atât de sigur că Lem-nul este Viaţa? Sigur că este, şi nu numai pentru Chinezi, ci şi pentru alţii: Pentru Creştini, cu prioritate reprezentarea Vieţii, este "Pomul Vieţii" care apare atât în Paradis, cât şi în Cetatea Sfântă, Ierusalimul Ceresc. Între altele, "În religia babiloneana exista un pom misterios, Kiskanul negru, care creştea în cetatea sfânta Eridu, şi la care se ducea adesea Ea, zeul înţelep-ciunii. Acel copac era strălucitor precum un lapis-lazuli. Imaginea acestui pom este încărcată de toate atributele creaţiei, nu în scopul de a descrie elementele naturii, ci pentru a-l înfăţişa în calitatea sa de prototip Ce-resc."407. Bisericile au aproape toate candelabre, care reprezintă 明木 Pomi ai Luminii, cu rădăcina împlântată în bolta care reprezintă Cerul, cu crengile în jos. Harul este oferit rădăcinilor de către Cer şi curge prin crengi, răspân-dindu-se peste credincioşi. Nu peste cei care nu cred, acestia considerând Harul ca netrebuincios. Nu produce bani, nu e bun la gătit, nu procură plă-ceri: "Le maître charpantier Cheu, se rendant dans la pays de Tsì, passa près du chêne fameux, qui ombrageait le tertre du génie du sol à Kìu-yuan. Le tronc de cet arbre célèbre pourait cacher un boeuf. Il s`élevait droit, à quatre-vingt pieds de hauteur, puis étalait une dizaine de maitresses branches, dans chacune desquelles on aurait pu cresser un canot. On venait, en foule pour làdmirer. - Le charpentier passa auprès, sans lui donner un regard.. - Mais voyez donc, lui dit son apprenti. Depuis que je manie la hache, je nài pas vu une aussi belle pièce de bois. Et vous ne le regardez même pas? - Jài vu, dit le maître, impropre à faire une barque, un cercueil, un meuble, une porte, une colonne. Bois sans usage pratique..". (Sublinierea

406) Zhuang zi, cap. 17 F, în "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, pag. 347. 407) În "Simbolurile Biblice" de Maurice Cocagnac, Humanitas, Bucureşti. 1997, pag. 25.



221 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

noastră)408. 木 Lemnul este cel mai 陽 Yang dintre toate 行 Lojile şi prin faptul

că dispune de Timp; el nu e împlinire ca 火 Focul, care îşi consumă resursele cu fiecare clipă. Veşnicia pietrei nu poate conta, deoarece nu e 生命 Viaţă, e o inerţie seacă, nàre Yang. Lemnul creşte cu fiecare moment,

el în afară de faptul că poate depăşi mai multe 季節 Anotimpuri (dacă nu este consumat de Foc în etapa imediat următoare), el are şi sămânţa care este certificatul anticipat al unui şir de nesfârşite existenţe. Închizând în el - şi nu numai simbolic - Viaţa, el va hrăni animalele şi Omul, atât direct cât şi indirect, iar "osemintele" lui vor substitui 日 Soarele, în 冬季 Anotimpul Nopţii şi Frigului. Dar acele "oseminte" au adăpostit la diverse vârste ale omenirii, familiile supuse intemperiilor. Acestea toate, i-au făcut pe Antici să evalueze în legendă locul Lemnului: "... Acolo, pe pietre, cresc o sumedenie de copaci cu frunze roşii şi ramuri verzi. Pe aceşti copaci se nasc prunci ce măsoară cam şase-şapte cuni în înălţime. Cînd îi văd pe oameni, pruncii se pornesc să rîdă şi să dea din mîini şi din picioare. Capetele lor se îmbină cu crengile. Dacă creanga este smulsă, copilul moare." 409 Lemnul, ca simbol al Cerului, ca expresie a Lui în această Lume, nu e numai Creator, ci şi conservator: "Odinioară, o fată din Youxin, culegând frunze de dud, a găsit în scorbura dudului un prunc. L-a dus în dar cîrmuitorului, iar acesta i-a poruncit mai-marelui peste bucătari să-l crească. Cînd cîrmuitorul a întrebat de unde se trage copilul, i s-a răspuns că mama lui a trăit pe malul rîului Yishui. Căzînd grea, a văzut în vis o zeitate care i-a spus: «Cînd pe apă o să se arate o piuliţă de decorticat orez, porneşte către răsărit, şi nu te uita îndărăt!» A doua zi femeia a văzut plutind pe apă o piuliţă. Le-a spus despre asta vecinilor, şi străbătând zece li către răsărit, a întors capul îndărăt ca să se uite la satul ei, şi a văzut că totul era acoperit de ape. Chiar în aceeaşi clipă femeia sà prefăcut întrùn dud scorburos. De aceea

408) Zhuangzi 莊子, cap. 4/D, în "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, pag. 239. 409) Ren Fang, "Însemnări cu privire la unele întîmplări stranii" Cf. Yuan Ke, op. cit., pag. 453, nota 14.



222 Ioan Ladea _____________________________________________________

(cîrmuitorul) a poruncit ca băieţelul să fie numit Yi Yin." 410 Multitudinea de operaţii biochimice de mare fineţe pe care le efec-

tuează 肝 Ficatul, elasticitatea sistemelor lui tampon cu care amortizează

duritatea agresivă a Pământului Pământului (大腸 Intestinul Gros), faptul că nici un amănunt din Lumea Omului nu îi scapă, îl face să merite pe deplin rangul de Cer. Acest Cer al Omului, controlează ajutând în multe privinţe Pământul Omului, apărând astfel o intrerdependenţă între cele doua Loji. Se cunosc Splenomegaliile în defectele hepatice, şi se ştie că starea Pancreasu-lui depinde mult de Ficat411. Omul 腎 Rinichi va depinde, ca şi în Modelul

410) "Primăverile şi Toamnele" în redactarea lui Lü Buwei, cap. Benwei, cf. Yuan Ke, op. cit., pag. 464, nota 31. Această figură Yi Yin nu este numai eroul unei legende, adică o simbolizare a unui fapt, el îşi continuă călătoria simbolică, respectându'şi rolul - deocamdată aici doar inaugurat - şi în povestirile altor autori din acea vreme (a doua jumătate a mileniului unu înainte de Iisus Christos), cum ar fi Mozi. Creştinii consideră că intervenţia lui Dumnezeu nu se termină odată cu geneza: "Dar ştim că până în ziua de azi, toată firea suspină şi suferă durerile naşterii" În epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, cap. 8, versetul 22.

411) 脾 Splina-Pancreas este din punctul de vedere simbolic Pământul Omului, şi această atribuire, s'a facut avându-se în vedere caracteristicile Pământului, care în mişcarea lui cunoaşte o raţie constantă. Acest lucru l'am mai spus. Deci mişcarea

(ceteste secreţia Pancreatică) nu se va adapta aportului de glucide, căci 胰 Pancrea-sul se adaptează, şi încă foarte repede, numai la cerinţele Organismului. Dar aportul de zahăr este aleator, Omul neputându-se hrani "cu biureta şi cu raţie fixă", care să preîntâmpine, să prevadă nevoile Pancreasului. Se isca deci nevoia unei "magazii", care să poată prelua surplusul din aportul de hrană, pe care mai apoi să îl pună la dispoziţia insulinei de câte ori aceasta apare în exces faţă de glucoza circulantă. Aceasta este una dintre funcţiile de bază ale Ficatului atunci când el nu este angajat în alte acţiuni de alură pompieristică. Când însă Ficatul este ocupat cu neutralizarea toxinelor care îl inundă prin sistemul port, şi când această sarcină îl copleşeşte,

葡萄糖 glucoza va circula liberă în 血 Sânge, obligând Pancreasul 胰 să încerce a'şi schimba regimul său constant, la unul aleator, şi mai ales printr`o constantă perseverenţă, să accepte o comandă venită "din afară", adică din prezenţa concen-traţiei glucozei în sânge, şi nu izvorâtă din cerinţele organismului. Situaţia este cu atât mai dificilă, cu cât Pancreasul trebuie să adopte o dublă adaptare, şi anume una la aport, şi una la nevoi. Acest fapt i-a facut pe Chinezii Antichităţii să acuze Ficatul



223 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Lumii dat de cele 五行 wu xing, mai mult de acest 天 Cer, deoarece funcţia de reproducţie este legată strâns de anabolismul proteic, cerut de Rinichi (Rinichiul extern sau testicolul - nume dat de Chinezii Antici) prin hormonii androgeni şi efectuat de către Ficatul Cer. Acest Ficat-Cer, este foarte sensibil la 懷孕 graviditate, decizând în mare măsură evoluţia sarcinii412 şi

(năpădit de 毒素 toxinele 大腸 Intestinului Gros) ca fiind responsabil de diabet! (cel puţin de diabetul inexplicabil prin mecanismele de distrucţie pancreatică, sau prin mecanisme endocrine). Soluţia vine prin Rinichi (Apa este dominată de către Pământ, adică va trebui să`l slujească atunci când acesta nu mai poate face faţă), care va degaja Sângele de excesul de glucoză, eliminându-o prin urină. Depinde această stare de bine, pâna la urma de cum administram Pământul Pământului, adică de modul în care ne hrănim. Trebuie să ţinem cont şi de igiena "salubrităţii". Un european ar trebui să'şi imagineze o Veneţie în care sistemul de Salubritate ar func-ţiona defectuos. Sau un Paris! Depinde - cum am spus – de aportul alimentar de celuloză pe care, neputându-o digera, tubul digestiv o va livra Intestinului Gros, unde aceasta va funcţiona ca mediu de cultură pentru microorganismele "benifice", care, prin mijloace concurenţiale, vor lichida flora de putrefacţie atât de dăunătoare nu numai Intestinului Gros, dar şi – după cum am văzut – întregului Organism.

412) 魚 Peştii, cum este normal, ca şi celelalte vieţuitoare ale Apelor dulci sau

sărate, sunt reprezentanţii secundari ai lojii Apă (reprezentantul specific fiind 龜 Ţestoasa), după cum am văzut de multe ori în volumul întâi al acestei cărţi. Ei,

aspiră la devenirea lor, la transformarea lor în Dragoni. 龍 Dragonul este animalul care reprezintă Viaţa, fiind "animalul" care emblemează Loja Lemnului. După cum vom vedea imediat mai jos, aceşti peşti, sunt consideraţi ca făcând parte din regnul Viaţă, dar rămân reprezentanţi ai unei Loji în care se petrece începutul şi sfârşitul, ei imaginând prin tendinţa lor, devenirea; asemeni spermatozoizilor, ei sunt Viaţă, şi mai mult, originea Vieţii, dar existenţa lor stă sub semnul devenirii. Poate de aceea credinţele cu mesaj de caritate, preferă peştele ca hrană animală, şi în multe modele ale Lumii, peştele înseamnă devenire. Dar să lăsăm sugestivul citat să vorbească:

"Peştii din rîuri şi mări se adună lîngă 龍門 Longmen (Poarta Dragonilor, trad. noastră); cei ce izbutesc să sară (peste praguri) se preschimbă în dragoni. Cei ce nu izbutesc să sară ramîn cu capetele zdrobite şi cu branhiile uscate". (Sin Shi, aprox sec II e.n., "Sanqinji", cf. Yuan Ke, op. cit., pag. 440, nota 49). Trebuie să observăm, că orice "clasificare" a Anticilor, ţinea cont de foarte multe criterii, şi atunci când



224 Ioan Ladea _____________________________________________________

în acest caz, "cererea" Omului-femeie se formulează prin semnalul hormonal (se ştie că foliculina determină o congestie a Ficatului, congestia fiind un semn de hiperactivitate, dar mai ales, indusă, determinând o creştere a activităţii). Prăbuşirea Ficatului-Cer, antrenează un dezastru imediat al Omului-Rinichi şi, mai apoi, al Splinei-Pământ 脾-土, care încearcă să salveze ceea ce nu se poate salva, deoarece compensaţia pe care o oferă Splina 脾, are efecte modeste şi necompensative. E drept, cel mai greu de substituit este Cerul acest "cel mai greu", fiind un eufemism pentru "imposibil". De aceea, instinctiv, toate vieţuitoarele (cu foarte rare excepţii), respectă Viaţa, chiar fiind animale de pradă: "Cîndva, în iatacurile împărăteşti se afla imaginea lui Zhongkui, zugrăvită de Wu Daozi. Desenul avea o explicaţie a cuiva din vremea dinastiei Tang: «Odinioară, împăratul Minghuang s-a întors la palat şi sà îmbolnăvit de friguri. El a bolit mai bine de o lună. Odată, noaptea, a văzut în vis doi diavoli: unul mare şi unul mic. Cel mic, furase săculeţul cu parfumuri al lui Taizhen (Yang Guifei n.t.), şi flautul de jad al împăratului şi alerga făcînd ocolul terasei palatului. Diavolul cel mare l-a înhăţat pe cel mic, i-a scos ochii (sublinierea noastră), şi l-a înghiţit. - "`Cine eşti tu?`" là întrebat împăratul pe diavolul cel mare, iar acesta i-a răspuns: " Pe mine mă cheamă Zhuongkui. Nu am izbutit la examene pentru un cin militar şi m-am jurat să stîrpesc pentru Domnia-Voastră Lumea subcerească de duhuri necurate şi rele`". Cînd împăratul sà trezit, frigurile îi trecuseră şi trupul i se înzdrăveni..." 413. Deşi fragmentul tălmăcit se poate prezenta cu multe înţelesuri, noi reţinem doar că diavolul criteriile erau exhaustive (cum ar fi cele Wu Xing), am putea zice că acea clasificare evalua poziţia obiectului cu o pertinenţă neîntâlnită în alte culturi; exemplu: acei Peşti nu respiră aer, aerul Cerului, ei "respiră" Apă, deci fiinţe vii, sunt clasificate la fiinţe "în devenire". Păsările, desprinse de Pământ, învăluite în Cer, s'ar putea să aibă o soartă mai lipsită de viitor, să se fi angajat pe panta dispariţiei. Ca şi insectele zburătoare dealtfel. Sensibile la poluare, adaptarea lor nu are timp să se contureze. Poate în aceeasi situaţie sunt şi peştii. Cu alte cuvinte, noi, stăpânii Pământului, sun-tem lipsiţi de trecut şi viitor, nu avem decât prezent, nu avem Timp, adică Cer, adică Yang, pe care l'am înlocuit cu iniţiativa noastră personală, care este un pseudo-Yang. Mesajul s'a formulat cu mii de ani înainte, mascat, metaforic, sau direct: "Întoarceţi-vă la Cer, la Dumnezeu!" 413) Shen Kuo, "Adăugiri, însemnări, consideraţii" cf Yuan Ke, op. cit., pag. 435, nota 95.



225 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

cel mare, l`a înghiţit pe cel mic, numai după ce i-a scos ochii, care sunt sub dependenţa (citeşte protecţia) Ficatului, a Lojii Lemn. Se ştie că la popoarele încă antropofage, atunci când un consumator îşi sacrifică semenul, îi consu-mă mai întâi şi cu predilecţie Ficatul, considerând că a preluat odată cu aces-ta şi Viaţa celui pe care l-a sacrificat.

Să privim sumar raporturile Cerului Omului măcar cu ceilalţi mem-bri ai "triadei", aparţinând punctului de vedere al clasificării psihicului. Dela început subliniem imposibilitatea separării Veziculei Biliare de Ficat în ceea-ce priveşte participarea la "compoziţia" globală a sufletului Omenesc. Deci va trebui să vorbim nu numai de "Cerul Omului", ci dimpreună cu el şi de Cerul Cerului, ceeace ne susţine teza că Cerul nu poate fi divizat sau adaptat circumstanţial, deşi din motive cerute de expunerea discursivă se vorbeşte mereu de "nouă Ceruri"; credem că ar fi mai corect "noua etaje ale Cerului". Dar pe dată ce e stabilită calitatea de Cer, având aici rol atributiv, nu mai interesează atât de mult cui îi e acordată. Atributul "CERESC" sfinţeşte - cel puţin în frază - subiectul dăruit cu această apreciere. Sprijinindu-ne pe calita-tea certă de Cer al Omului atribuită 肝 Ficatului, confirmăm astfel calitatea

discutată la capitolul respectiv, de Cer al Cerului dăruită 膽 Veziculei Bilia-re. Deci vom vorbi despre Loja Lemn, dar în circumstanţele acestui paragraf, ne vom referi doar la Ficat. În hotarele partiţiei Om, vom putea considera relaţiile Ficatului cu Omul Omului şi cu Pământul Omului, adică relaţiile cu Rinichiul 腎 şi cu Splina-Pancreas 脾. Pe cea din urmă o are "sub control",

fapt pe care l-am explicat în primul volum414. Ştim că Splina-Pancreas 脾

414) Pentru cei care nu au citit primul volum, rezumăm referitor la relaţiile Ke 克

şi/sau cheng 懲: acestea nu sunt relaţii "de forţă", prin care "asupritorul" învinge şi persecută pe "asuprit", ci relaţii care realizează un circuit "de siguranţă" în care "învingătorul" îşi poate ceda prerogativele, atunci când din motive obiective nu le mai poate exercita, celui pe care îl domină. Exemplificăm: se spune "Lemnul domină Pământul"; asta înseamnă că atunci când Ficatul este depăşit de către invazia de toxine venite prin sistemul port din Intestinul Gros (pe care el, acel intestin ar trebui să le neutralizeze), nemaiputând face astfel faţă, el implica Stomacul într'un sistem "profilactic", care pentru acesta din urma este o "corvoadă" şi anume, îi impune o secreţie puternic hiperacidă (ştim că gustul preferat al Stomacului este dulcele, iar al Ficatului este acrul), care să coaguleze proteinele, care astfel coagulate



226 Ioan Ladea _____________________________________________________

hrăneşte Organul curios Creierul şi deci favorizează funcţia acestuia, care constă în prestarea raţionamentelor. Dar o judecată se poate aplica asupra oricărei probleme formulate în termenii specifici raţiunii. Ficatul direcţionează raţionamentul, obligându`l să îşi desfăşoare judecata cu părtinire, justificând astfel pornirile care se isca în 木行 Loja Lemnului şi care sunt dirijate mai mult de către instincte sau de catre Hazard, neputând fi prelucrate obiectiv de către raţiune. Aceasta din urmă însă, trebuie să asculte Poruncile Cerului-Viaţă, pentrucă Omul este Stapânul si reprezentantul Pă-mântului, dar înainte de a fi Om el este Vieţuitoare, fiinţă Vie, care trebuie mai întâi să asculte de poruncile Vieţii. Acesta este unul din motivele care au determinat Raţiunea să inventeze minciuna. Într`o situaţie discordantă, acor-dul cu realitatea se face în defavoarea modelului raţional, câştigul de cauza avându`l nevoia elementară pe care o dictează Viaţa, adică Loja Lemnului.

Până acum am afirmat de mai multe ori, începând din primul volum, că "energia", adică mai precis QI-ul Lemnului, este Vântul şi că acest Vânt are o mare libertate, nu se supune altor legi decât celor ale hazardului. Cu toate acestea, există "Vânturi stabile", adică având un regim constant, deoarece în Natură şi dezordinea este relativă; şi nu numai cele care se referă la "constantele" sau "permanenţele" biologice. În "Shu jing" se spune în cartea a treia din dinastia Tang cântecul III (257) (Sang Jeou «EFEO»): "12. Les vents violents ont leurs routes: ils suivent les grandes vallées où rien ne arrête." 415. Am afirmat mai sus că Omul aparţine mai întâi lojii Lemn înainte de a reprezenta Pământul, adică înainte de a fi Stăpânitorul Lumii Pământene, el este vietate. În acelaşi poem în versetul următor (13), se începe la fel, dar continuarea are aplicaţie la Om: "Les vents violents ont leurs routes. L`ambitieux renverse ses collègues (ou les hommes de

sunt la fel de (sau mai uşor) digerabile, dar mult mai greu alterabile, scăzând astfel concentraţia de produşi de degradare necontrolată a proteinelor din Intestinul Gros, uşurând astfel munca Cerului Omului. Este aceasta oportunitatea de a aminti faptul că această măsură nu este întotdeauna eficace, sau mai bine zis are o eficacitate limitată, deoarece degradarea proteinelor, fie ele şi coagulate, are totuşi loc sub influenţa germenilor de putrefacţie. Soluţia ar fi doar aportul alimentar de celuloză mult sporit, astfel încât bolul fecal care se află în Intestinul Gros să fie prioritar celulozic, ceeace favorizează dezvoltarea prioritară a germenilor fermentaţiei lactice, care, prin manevre concurenţiale, vor reduce titrul florei degradării putridice. 415) În "Cheu King", trad. de S. Couvreur, Kuangchi press, ed. 4-a, pag. 389.



227 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

bien)..."416. Deci aleatoriul în cazul Omului se datorează în primul rând iniţiativei care introduce în configuraţia Naturii dezordinea care împinge situaţia în direcţia şi sensul către Haos, către 混沌 Hundun care reprezintă Lumea înainte de a fi Viaţă, înainte de a fi Vânt. Deoarece Lemnul sau Pomul creşte pe Pământ, avându`şi rădăcinile împlântate în glie. Ne aducem aminte că Pământul Omului este Splina-Pancreas, care hrăneşte Organul curios 腦 Creierul.

Este adevărat că Viaţa este mişcare şi că mişcarea este complemen-tarul staticului. Echilibrul dinamic ia naştere prin distrugerea echilibrului static. Dar mişcarea trebuie să fie pertinentă, adică orientată. Sunt opt Vânturi care pot fi potrivite Anotimpurilor sau altor condiţii. Ce trebuie reţinut este faptul că 風 Vântul, Qi-ul Lemnului poate fi benefic Vieţii atunci când respectă anumite reguli, sau poate fi nociv atunci când este nepotrivit; Vântul organizat se poate numi Muzică: "La grande musique produit la même harmonie que le Ciel et la Terre; les grands rites produisent la même règle que le Ciel et la Terre 417, 418. Dar despre "Vânturile conforme" sau Muzică, întrùn capitol separat, care urmează.

Aerul, care atunci când se mişcă în masă se chiamă Vânt, a fost utili-zat de către Chinezii antichităţii drept mediu de deplasare pe vertical (utili-zându-se paraşuta când sensul era descendent), sau pe orizontal precum pla-noarele zilelor noastre. Pentru a nu obosi cititorul cu reproduceri de texte care nu aduc alt beneficiu decât acela că sunt pitoreşti, vom cita doar o notă scurtă şi sintetică, a cunoscutului sinolog, Édouard Chavannes: " Dàpres Se-ma Tcheng les deux larges chapeaux jouèrent le rôle dùn parachute et empêchèrent Choen de se blesser quand il se précipita du haut du gre-

416) În ibid. 417) "Suivant les idées du dualisme chinois primitif, le Ciel et la Terre sont les deux principes dont l`harmonie fait exister les êtres et dont les rappots mutuels créent chey les êtres une une hierarchie naturelle: La musique et les rites ont donc une action analogue à celle du Ciel et de la Terre." 418) În "Mémoires historiques de SE-MA TSÌEN", tradus de Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. III, pag. 247.



228 Ioan Ladea _____________________________________________________

nier419. Le Lié niu tchoan dit que ce furent les deux filles de Yao qui enseignèrent à Chouen làrt de voler comme un oiseau." 420.

Cu Loja Apei, Ficatul are relaţii de tributar, el neputând vieţui fără Apă. Cu toate acestea, Apa va fi structurată de către regnul Viaţă, dobândind forme configurate pe care nu le are în existenţa ei minerală, fapt descoperit de catre occidentali abia bine de curând.

În urmă cu două milenii şi jumătate, 老子 Lao zi în 道德經 Daode jing , în versetul VII421, înalţă un omagiu Apei, slăvind smerenia 謙恭(簡陋) ei. Ce înseamnă această smerenie e lesne de priceput: capa-citatea de a se supune oricărei forţe care i se aplică, exceptând exercitarea firească a proprietăţilor fizice elementare care violate ar duce la distrugerea formulei Apei. Această "maleabilitate" (nu în sens riguros ştiinţific) este extrem de plastic descrisă de către cel mai vechi şi cel mai competent exeget al lui Lao zi, şi anume Heshang Gong, când se referă la versetul amintit de noi mai sus: "...[Ea] se aseamănă unei femele: înfăptuieşte, însă se pune mai prejos de oameni. «Cele zece mii de fiinţe şi lucruri» capătă apa pentru a se naşte (...) Apa oglindeşte înlăuntrul său formele, fără a ascunde vreun lucru. Nu este [lucru] pe care [apa] să nu`l spele şi să nu îl limpezească (...) (sublinierea noastră) Ea poate fi pătrată sau rotundă, încovoiată sau dreaptă luând forma [locului în care se află]. Vara [apa] se risipeşte, iar în timpul iernii îngheaţă; [ea] lucrează potrivit vremii." 422

Desigur că formele 圓 "rotundă" sau 平方 (四方) "pătrată" nu se referă numai la vasele în care se toarnă Apa, ci şi la complicatele implicaţii 419) Glosele spun că familia, invidioasă pe succesele şi cuminţenia lui, làu solici-tat să repare un hambar al familiei, iar când viitorul Împărat era pe acoperişul înaltei clădiri confecţionată din lemn, i-au luat scările, şi au dat foc hambarului. Victima sà salvat sărind de pe acoperiş, folosind un soi de paraşută pentru amortizarea şocului căderii, scăpând astfel cu viaţă. (n.n.) 420) În "Mémoires historiques de Se-Ma Tsìen", Tradus de Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. I, pag. 74, nota 3. 421) În versiunea lui Şerban Toader "Cartea despre Tao şi Virtuţile sale", Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999, la pagina 39. 422) Ibidem.



229 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

ale Apei în biochimia Organismului Viu. Aici de ce nàr putea lua forma "formulelor" sau, cu alte cuvinte, de ce Apa nàr putea fi structurată de către fiinţele care o absorb, o folosesc şi fără să vrea o modelează. Şi de ce nàr putea păstra acea structură, acea formă "interioară" până la intervenţia unei alte forţe care să o remodeleze? Glosele vorbesc despre Apă Vie şi despre Apă Moartă, recomandă să nu se bea Apă "stătută" care a zăbovit mult întrò "urmă de copită" în Pământ adăpostind procese de descompunere, de degra-dare, de alterare a substanţelor biologice. Despre acest subiect se poate scrie mult, există material argumentativ din belşug, dar considerăm că fugara menţiune poate orienta cititorul.

Deci în relaţia Lemnului cu Apa, nu numai Apa determină Viaţa Lemnului (fapt de altfel nu numai evident ci şi major), dar şi Lemnul mode-lează Apa, dânduì calitatea de "Apă Vie", făcândò participantă la Yangul Vieţii, măcar în segmentul ei ascendent423, în partea care urcă spre Primăva-ră, în a doua parte a Iernii. Procesul este anticipativ, el începe să se contureze odată cu dezgheţul, cu începerea colaborării Apei cu Focul Imperial, combi-naţie a cărei secvenţă am amintit-o de atâtea ori: 水 Apa 1, 火 Focul 2, 木

Lemnul 3, 金 Metalul 4, 土 Pământul 5. O altă dovadă cum că Apa este modelabilă în intimitatea structurii

sale, se găseşte la Se-ma Tcheng (EFEO. Este tatăl Istoricului Sima Qian şi cel care a inaugurat marea lucrare a acestuia din urmă, "Shiji", din care noi am citat mereu, în traducerea lui Édouard Chavannes, «Les Mémoires Histo-riques»): "Le montagne Fouserait une montagne merveilleuse situé dans la mer orientale; elle émetait une vapeur qui changeait de couleur suivant le souverain qui était applé à regner; elle était rouge pour Yao qui régnait par la vertu du feu; elle était jaune pour Hoang-ti. La phrase de Se-ma Tsìen signiferait donc que Hoang-ti se rendit sur la montagne Fou afin de vérifier que la vapeur magique était bien de la couleur correspondant à l`élément terre." 424. Deci Vaporii de Apă, îşi schimbau culoarea (citeşte structura) odată cu schimbarea Împăratului şi deci a Lojii (citeşte conjuncturii). Or Îm-

423) Ne referim la "ascensiunea" pe care o prestează Apa pe shema Modelului Lu-mii al celor Wu Xing, atunci când depăşind punctul cel mai de jos, al solstiţiului de Iarnă, se îndreaptă către Loja Lemnului. 424) În "Mémoires historiques de Se-Ma Tsìen" Tradus de Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. I, pag. 31, nota 1. (Este o explicaţie extrasă din Sima Zhung, dar care se referă la un text al lui Sima Qian).



230 Ioan Ladea _____________________________________________________

păratul este Om, adică vieţuitoare, şi fiecare a domnit sub emblema câte unei Loji. Ce şi cât a luat Împăratul din fiecare Loje, nu e locul să discutăm aici. Înţelesul este că Împăratul a fost în concordanţă cu Natura, adică a urmat vremurile în concordanţă cu succesiunea Lojilor (cu toate că în istorie secvenţa celor 五行 Wu Xing n`a fost întotdeauna respectată). Cert este că

domnia unui 帝 Împărat putea structura 水 Apa. Această putere de a

structura, este de natură 陽 Yang, şi ştim că cea mai Yang Loje este cea a 木 Lemnului! Da, Viaţa poate structura Apa, chiar dacă aceasta este Mama ei.

Raporturile pe plan fiziologic ale Lemnului cu Apa au fost şi vor mai fi expuse, dar aceste exemplificări nu mai sunt necesare decât ca exerciţii; odată ce principiul a fost elaborat corect şi enunţat pertinent, expe-rimentul este de prisos. A câte-a oară nu se dovedeşte că Înţelepciunea Chinei Antice nu este izvorâtă din întâmplări, că nu e de natură empirică?

4.3.2. PĂMÂNTUL OMULUI

MOTTO: "Tristul Pământ al Omului bântuit de roţi!"

下部地足少陰也 "Pământul părţii de jos este Shao Yin de la picior". Am avertizat încă de la începutul acestei părţi că nu suntem de acord cu aceasta, şi numai din motive de consecvenţă formală am aceptat să reproducem textul din Nei Jing şi să îl traducem. Ceea ce am afirmat noi, este că "Pământul părţii de jos (adică a partiţiei Omului), este Tai Yin de la picior 足太陰" şi vom continua pledoaria pentru a susţine această afirmaţie.

Deci Pământul Omului este Splină-Pancreas 脾, şi ceea ce facem noi acuma este o investire simbolică, dar nu putem investi nici măcar simbolic, nici măcar în glumă, lupul ca cioban şi Pământul ca Om. Cu o astfel de investitură, am putea ilustra eventual absurdul. Dar, din loialitate faţa de ade-văr, vom căuta la început, mai ales argumentele care ne contrazic, adică cele ce sunt în concordanţă cu textul din Nei Jing.

În primul rând, Pământului i se atribuie, ca animal, Omul. În al doi-lea rând, Pământul reprezintă un Centru (nu tocmai "Centrul", deoarece noi am văzut încă din primul volum că "Centrul 中 este Locul în care se trece de



231 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

la o stare la alta, adică de la 陽 Yang la 陰 Yin (citeşte de la Cer la

Pământ), sau viceversa" 425. Şi în sfârşit, Splina-Pancreas 脾, reprezintă "carnea"426, adică acel ţesut care nu e nici muşchi (deoarece muşchiul este sub dependenţa 肝 Ficatului), nici 骨 os (deoarece Osul este sub dependenţa

腎 Rinichiului), nici 臟腑 Organe (care îşi au fiecare soarta lor), şi nici

皮革 Piele (care e dependentă - după cum am văzut - de 金 Loja Metal), ci Ţesutul conjunctiv, acel Ţesut abundent reprezentat sub piele şi care găzduieşte 腴 grăsimea, esenţă Yin, care aşteaptă să fie arsă. Acest din urmă argument face trecerea spre probele care ne folosesc nouă şi, din acest motiv, l-am pus pe ultimul loc. Ar mai exista o probă adversară părerii noastre, tot destul de puţin convingătoare şi anume că Splina-Pancreas 脾 "hrăneşte

腦子 organul curios Creierul"; da, îl hrăneşte, dar un grânar nu poate defini un Om sau o societate. Nu am identificat alte argumente care să sprijine ipoteza că Splina-Pancreas 脾 poate fi Omul Omului. În schimb argumentele

425) De altfel, 地 Pământul conţine el însuşi mai multe 中 "Centre", ceea ce nu îi îngăduie să fie el însuşi un Centru decât în condiţii circumstanţiale. Iată doar un exemplu: "Copacul jianmu creşte în Duguang. Ziua nu dă umbră, iar dacă strigi lîngă el nu se aude nici un sunet. Pesemne că acolo este centrul văzduhului." (Liu an, Huainanzi, cap. Dixing, cf Yuan Ke, op. cit, pag. 367, nota 60).

426) Rou 肉 [Ricci 2453] înglobează şi natura primitivă a corpului carnal, proble-ma reactualizată de buddhişti, care însă a făcut obiectul şi al Daoismului primitiv. Chestiunea e greu de urmărit istoric, datorită variaţiei semnelor care, se pare că, numind un acelaşi obiect, au încercat o sumedenie de forme, unele exprimând nuan-ţe, altele nu. Sub dinastia Tang, semnul era un acoperiş MIEN (Couvreur - rădăcina 40), sub care se afla un LIU (şase), care are "între picioare" cam pe la jumătatea distanţei dintre linia orizontală şi extremitatea de jos a "picioarelor", o linie orizonta-lă, care nu atinge "picioarele" prin cele două extremităţi ale ei (nu putem reproduce semnul, el neexistând în repertoriul calculatorului). Faptul că nu mai figurează în dicţionare, ne obligă la descrieri penibile. Şi am ales exemplul cel mai simplu, altele fiind greu chiar şi de descris!



232 Ioan Ladea _____________________________________________________

că ea ar fi Pământul Omului, izvorăsc de la sine destule, am putea zice TOATE! Se ştiu, sunt de ajuns cele pe care le-am tot expus încă din primul volum, începând cu faptul că acest Organ 臟 este locuitorul Yin al Lojii Pământ. Deasemenea, precum Cerul Omului este Yinul Lojii Lemnului, Yangul aceleiaş Loji, va fi Cerul Cerului, tot aşa şi precum Pământul Cerului este Yangul Lojii Pământului – 肚子 Stomacul427 – prin punctele 地倉 Di Cang (Stomac 4), rămânând ca Yinul aceleiaş Loji să reprezinte Pământul Omului. Celelalte se vor repeta pe parcurs. Ca Pământ al Omului, Splina-Pancreas 脾, preluând aportul celuilalt locuitor al Lojii, 胃 Stomacul, aport prelucrat parţial în itinerarul digestiv, îl face apt de a fi folosit de către întreg Organismul Omului, în primul rând de către Cerul Cerului ca partiţie a corpului Uman. Mai simplu, Splina-Pancreas 脾 (mai exact 胰 Pancreasul), reprezintă una dintre etapele finale ale hrănirii Organismului Omului. Tot aşa nici Pământul în sine, 地 Terra, nu constituie o hrană directă, ci susţine şi suportă procesele de devenire a hranei, care trec prin filiera biologică, până cînd devin asimilabile. De fapt aceste procese nu folosesc Pământul decât, în general ca suport şi ca sens Yin, ele (procesele) fiind în mare428 o succesiune de convertiri a 日能 energiei Solare 陽 Yang, în depozite manevrabile, de natură Yin, care sunt preluate şi folosite tot ca surse de energie.

Pământul-Centru, Omul-Centru, induc incidenţa orgoliului, stare psihică pe care Omul o descoperă extrem de uşor şi o păstrează cu lăcomie. Ea are ca nivel de existenţă – posesia, iar aceasta, penreu a se evalua, dobândeşte cantitatea. Bineînţeles, orice lucru sau făptură poate face obiec-tul posesiei, dar reperul primitiv sau mai bine zis primar a posesiei, este 方 Spaţiul, sau Pământul care ca reprezentare noţională generală fac parte din

427) Stomacul îşi trimite o prelungire între cele două puncte, prin esofag, faringe, şi mai apoi gură, fiind astfel organic, sau mai bine zis anatomic, legat de acestea. 428) Am folosit moderatorul "în mare", vrând să nu excludem faptul că acele pro-cese biologice de sintetizare a materialelor care vor constitui hrana Omului, nu se referă doar la linia energogenă - de altfel prioritară - ci şi la ceilalţi principii alimen-tari (proteine, vitamine, etc.).



233 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

aceeaşi familie, având înţelesuri intersectante. Deci Pământ, cantitate, pose-sie, iniţiativă, Omul-rege, Omul care, de acum înainte Proprietar fiind, Crea-tor fiind, nu mai trebuie să rămână lipit de Pământ, deoarece acesta are posi-bilitatea de a fixa fiinţele, de a provoca rădăcini. Nu, hotărât lucru, Omul Stăpân al Spaţiului nu se poate lega de un anume Loc, nu se poate mărgini la un anume orizont la care îl fixează acel Loc. El îşi doreşte să fie omnipre-zent, să`şi inspecteze posesiunile, să beneficieze de viteză429 de deplasare pe marile întinderi. Va descoperi Calul, dobitoc ager şi iute în deplasare, dar nu suficient de cuprinzător în a transporta uneltele Omului, armele lui. Căci Omul e cuceritor şi cuceririle implică lupte, nu numai cu fiare dar şi cu semeni, căci şi aceştia vor trebui supuşi, şi ei vor face obiectul proprietăţii, şi de altfel şi semenii doresc acelaşi lucru, să aibă. Invenţia, creaţia majoră în această ipostază, este ROATA, sculă care îi va conferi drept limită spaţială, infinitul. Va uita curând Omul direcţia verticală oferită de Fiul, va uita în "ziua" descoperirii Roţii sensul către Cer, şi se va aşterne pe suprafaţa Pământului, bineînţeles prin intermediul roţii. Va uita şi Pământul ca brazdă în care se poate împlânta o rădăcină430, căci cu fiecare punct care ar putea primi rădăcina, Omul ia atingere prin intermediul Roţii. Talpa pi-ciorului, care are în punctul de aplicare a forţei de mers primul punct al Meridianului Rinichiului, care, după cum vom vedea îndată, este Omul

429) Viteza sporită consumă, pentru o distanţă dată, mai puţin timp, or "Omul iniţi-ativei" nu are la îndemână Timp, acesta însemnând şi Cer, nivel pe care acesta (Omul iniţiativei) l`a părăsit în favoarea posesiunii Spaţiului şi cantităţii. 430) " «Cele zece mii de fiinţe şi lucruri» se înmulţesc laolaltă iar eu ştiu că ele se vor înapoia [la rădăcină]. Prin urmare, fiinţele şi lucrurile capătă o sumedenie de înfăţişări şi toate se vor înapoia la rădăcina lor. Înapoierea la rădăcină înseamnă «nemişcare» iar «nemişcare» înseamnă «redobândirea vieţii».. «Redobândirea vieţii» înseamnă «rânduială». A cunoaşte «rânduiala» se numeşte «a fi luminat». [Dacă] nu cunoşti «rânduiala», lucrând în nesăbuinţă, vei cunoaşte prăpădul. Cunoscând «rânduiala», vei fi cuprinzător; cuprinzător şi prin urmare drept; fiind drept, vei fi cârmuitor; cârmuitor, [una cu] Cerul deci; cu Cerul, aşadar cu Tao, iar Tao-nseamnă veşnicie... " (În versiunea lui Şerban Toader "Cartea despre Tao şi Virtutţile sale", Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999, la pagina 59). Iată cum se poate dobândi Dao, cum se poate ajunge la Veşticie! Nu intrând în butucul Roţii după cum vom vedea imediat mai jos în text. Prin nemişcare se redobândeşte Viaţa. Heshang Gong dezvoltă această idee extrem de convingător (vezi nota la textul lui Lao zi în aceiaşi sursă).



234 Ioan Ladea _____________________________________________________

Omului, va fi înlocuit de unul din punctele Roţii, indiferent care, căci toate sunt la fel, care se va nimeri, căruia îi va veni rândul. Apa, izvorul vieţii, înlocuită de o roată care îşi deapănă monotonia gonind suprafeţele, ignorând profunzimile. Roata se atinge de Pământ doar cu punctul prezentului, ea neavând trecut sau viitor, neavând 間 interval de Timp, ci doar un punct din el, doar o fărâmă. Ca praful. Timpul-Praf, Roata gonind, depănând suprafeţe-proprietăţi în viteze din ce în ce mai mari, ignorând Timpul Yang, Timpul-Cer, ignorând Cerul. Uneori arând sau grăpând, sau cărând grâne, cu orgoliul protectorului Vieţii, al vegetaţiei: "1. Ce vaste terrain est divisé dùne manière bien nette; chaque année je reçois les produits de dix mille meou. Avec les vieux grains je nourris les laboureurs. Depuis les temps les plus reculés les récoltes ont été abondantes: A présent je vais aux champs qui sont au midi. Là les travailleurs sont occupés, les uns à arracher les mauvaises herbes, les autres à butter les plantes. Les deux espèces de millet à panicules y sont très florissantes. Dans un endroit spacieux et commode, je réunis et jèncourage les hommes de talent." 431 Câtă îngâmfare! Omul primitiv vâna, culegea fructe sau scormonea după rădăcini, în smerenie! Ba posesorul Roţii (citeşte "vehicolului") mai aruncă o ciosvârtă Divinităţii cu o spoială de respect, dar cu o bunăvoinţă de care e mândru, mândrie pe care nu se sileşte să o ascundă: "2. Jòffre du millet pur et une berbis dùne seule couleur aux esprits de la terre et à ceux des quatre points cardinaux..." 432.

Cartea Poemelor din care am citat, are mulţime de astfel de îngâm-fări rostite cu emfază - deşi nu lipsite calităţi estetice - care schiţează contu-rul Omului care va exploata şi dezvolta invenţia-roată, pierzând tot mai mult legătura cu Cerul şi Pământul; care de altfel va rămânea frământat de roţile vremilor tot mai noi. Splina-Pancreas şi Stomacul vor fi tot mai mult îndopa-te cu arome fabricate, cu concentrate selectate în morile-roţi, pregătind epoca vitaminelor-pastile, a sucurilor-parfumuri, înlocuind Natura cu Roata-zeu sau roata viteză sau Roata-producţie. Tristul pământ al Omului bântuit de roţi!

Osia Roţii nu se învârte. Ea este ataşată Omului, este intermediară între Om şi roată. Pe de o parte are imobilitatea Centrului în care stă Omul,

431) În "CHEU KING", trad. de S. Couvreur, Kuangchi Press, Taiwan, 1966, SIAO IA, Livre VI, PE CHAN, 211. CHANT VII - FOU TÌEN, pag. 282. 432) Ibidem



235 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

pe de alta ocupă Vidul 無433 Roţii, acesta devenind la rândul lui un intermediar. De fapt Vidul are vocaţie de intermediar, el fiind starea între "înainte de a se naşte" o făptură, şi după ce aceasta s`a născut. Vidul are o ambianţă (anvelopă434) care are un contur, o formă exterioară (în cazul Roţii, Cerc fiind, mimează Cerul) care va fi umplută de către substanţa viitoarei fiinţe astfel aceasta luând naştere. Dar în Vidul Roţii stă Osia, tot una cu Omul.

"Cele treizeci de spiţe se înmănunchează în butucul roţii – locaşul gol [al roţii] ascunde folosul carului." 435. Heshang Gong, comentând acest verset, spune: "[Lao zi] spune că vidul poate fi folosit aşadar pentru a adăposti lucruri şi fiinţe, deaceea spunem că vidului îi este cu putinţă a zămisli ceeace este înzestrat cu formă. Tao este vidul." 436 Iată`l pe Om prin Osia de care este legat, în Dao! Dar după cum am văzut într`o notă imediat anterioară, fără rădăcină, chiar dacă încercâm să ne ascundem în Dao prin artificii şi mânaţi de către dorinţa de a avea, ne aşteaptă prăpădul. Pământ al Omului, hărăzit să suporte rădăcinile noastre şi nu să fie bântuit de Roţi!

4.3.3. OMUL OMULUI

下人足太陰也 ceea ce se poate traduce: "Omul părţii de jos din ansamblu (adică al Omului), este Marele Yin de la picior (adică Splina-Pancreas)." Text cu care - după cum am mai spus - nu suntem de acord. În secţiunea anterioară, cea a Pământului Omului, am dovedit, sperăm destul de convingător, că Splina-Pancreas 脾, merită pe deplin atributul simbolic de

433) În alte împrejurări, spre exemplu când vorbeşte de golul-lipsă, cum ar fi fe-

reastra sau uşa tăiate în zid, Lao zi foloseşte semnul 空. 434) Expresie folosită de către sinologul Şerban Toader. 435) În versiunea lui Şerban Toader "Cartea despre Tao şi Virtutţile sale", Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999, la pagina 47. 436) Ibidem, pag. 48.



236 Ioan Ladea _____________________________________________________

Pământ 土, aşa că ea nu mai poate reprezenta şi Omul 人, dacă punctul de vedere din care operăm nu admite cumulări de atribute.

Ceea ce ne rămâne acum de făcut, e să demonstrăm că Rinichiul 腎,

nominalizat prin meridianul lui 足少陰 Shao Yin de la Picior, este un posibil reprezentant simbolic al Omului.

Desigur că din punctul de vedere al Chinezilor Antichităţii, Rini-chiul ţine sub dependenţa lui procesul de "reproducere" 437 şi, implicit, va da naştere Omului Omului. Nu Omului Genezei, care este Adam cel creat de Dumnezeu, ci al Omului făcut din Om. 腎 Rinichiul este şi reprezentantul

水 Apei, aşa că vom putea spune că Apa din 生物 Organism reprezintă Omul. Simbolic, Apa poate reprezenta Omul din mai multe puncte de vedere: îi reprezintă destinul, Omul născându-se din Apă (fie ea şi concretă, Apa amniotică), ca orice formă de Viaţă, reprezentată prin blazonul 木

Lemn sau Pom al Lojii ce urmează în ciclul 生 Sheng, Apa. Lemnul domină Pământul, hrănindu-se din el, mecanismul reciproc nefiind valabil. Dar caracteristica esenţială a relaţiei Lemn-Pământ, este, înafară de cea mecanic principală şi anume faptul că Pământul suportă Viaţa, este că Pământul oferă Omului 氣 Energia lui, care este 溼度 umiditatea adică îi oferă Apa438. Deci

compartimentul 生命 Viaţă, al cărei culmi este Omul, se hrăneşte esenţialmente tot cu Apă.

Această 水 Apă, este şi ea, după cum am văzut de două feluri, după

cum este plasată în ciclul celor 五行 Wu Xing una care coboară până în

punctul de deflexie care este 冬至 solstiţiul de Iarnă, alta care urcă din acest

437) Mai aparţin autorităţii Rinichiului şi membrele inferioare numite scurt şi uzual "picioare" , prin care se efectuează în mod natural deplasarea, replică firească depla-sării prin Roată, despre care am vorbit în capitolul precedent. 438) E firesc ca acest Pământ să aibă drept "energie" Apa, deoarece "...odinioară erau ceruri şi un pământ scos prin Cuvântul lui Dumnezeu din apă şi cu ajutorul apei." (A doua epistolă a sfântului Apostol Petru, cap. 3, versetul 5).



237 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

punct, spre 春 Primăvară. Cu toate că acestea toate au fost expuse, noi le vom reaminti: renunţând la dogmatisme, vom putea delibera asupra celor Cinci Mişcări şi zice că, DE FAPT, CELE WU XING 五行 SUNT QI

XING 七行, DEOARECE CEEA CE SE PETRECE LA SUD CU FOCUL CARE DEVINE IMPERIAL ŞI MINISTERIAL SE PETRECE ŞI CU APA, ŞI ÎNCĂ MAI TRANŞANT, DEOARECE ACEASTA, DEŞI RĂ-MÂNE ACEEAŞI, ESTE ORIENTATĂ ÎN DOUĂ SENSURI ALE ACE-LEEAŞI DIRECŢII CARE SUNT ABSOLUT CONTRARII439 ŞI CONDUC LA ALTE TĂRÂMURI. Niciodată 陰 Yinului şi 陽 Yangului nu i se ilustrează mai dramatic diferenţa ca în Iarna care, prin solstiţiul (sol = soare; stiţiu, sau statio = a sta) ei, dă două angajări atât de diferite Apei, astfel aranjate încât direcţia să fie respectată, să nu se schimbe, modificându-se doar sensul simbolic (direcţional simbolic, deoarece cele două sensuri sunt succesive!): unul către Moarte, celălalt către Viaţă, despărţite de acea rază a cercului direcţionată către 北辰 Steaua Polară, unde îşi are palatul

Ceresc Tai Yi 太一, Marele Unu, sălăşluind în ograda Apei440. În acel punct

de deflexie441, 時間 Timpul se opreşte devenind 永恆 veşnicie, deoarece acolo Timpul nostru este depăşit de către Marele Unu care fiiţează deasupra (independent de) Timpului şi Spaţiului, adică veşnic, prin fixitate, lipsit de circumstanţele necesare mişcării - prin fixitatea Stelei Polare - Timp, Spaţiu şi punct de referinţă442. Deci, în model, avem două "pante în echilibru", de

439) Adică înspre Viaţă şi înspre Moarte. 440) "Glasul Domnului răsună pe ape, Dumnezeul slavei face să bubuie tunetul; Domnul este pe ape mari." (Psalmul 29, versetul 3). 441) Suprafaţa Mării este continuă, deoarece ruptura nu este în Spaţiu, ci în Timp, adică în Cer, adică în spaţiul simbolic, unde toate fiinţele şi lucrurile există aidoma celor din Lumea concretă, numai că nu sunt umplute cu Pământ, având doar formă pură; ceeace le dă un aspect de ficţiune.

442) Nu acelaşi lucru se întâmplă cu solstiţiul 夏至 Verii, marcat de către



238 Ioan Ladea _____________________________________________________

coborâre şi de urcare, care nu diferă între ele decât prin intrarea în stare, şi prin ieşirea din ea, adică prin ceea ce a fost înainte de stare, şi ce urmează, şi acestea sunt cele două Echinocţii şi Solstiţiul Iernii la mijloc. Panta 死亡

Morţii începe cu sfârşitul domniei 金行 Lojii Metal, mai exact cu sfârşitul

intersezonului care desparte Toamna de Iarnă şi se termină în 冬至 solstiţiul

de Iarnă, iar panta 生命 Vieţii începe în terminarea precedentei şi se termină odată cu începerea intersezonului care separă Iarna de Primăvară, panta continuând să urce, dar nemaidepinzând de Loja Apei. "Le vaisseau de la conception443 et vasseau gouverneur444 prennent leur source aux reins; ils communiquent également avec l`énergie Inn et Yang de l`univers." 445

Deci, avem două solstiţii, care adăpostesc fiecare câte DOUĂ Xing-uri 行 Focul ca Loje îl clasifică atât pe Focul Imperial cât şi pe cel

Ministerial, Apa 水 pe Apa Moartă şi pe Apa Vie446, adică una transportând

Antares, 大火 Marele Foc, al cărui rost este Mişcarea prin care indică Oamenilor etapele muncilor agricole, şi care prin aceasta dând schimbării de sens un aspect de boltă. Acestea toate, au fost expuse în vol. I, noi nu facem altceva decât să le amintim.

443) Este Meridianul curios "Ren Mai" 任脈 care, după cum vom vedea în volumele următoare, reprezintă Pământul sau Yinul, respectiv Spaţiul.

444) Este Meridianul curios "Du Mai " 督脈 care, după cum vom vedea în volumele următoare, reprezintă Cerul sau Yangul, respectiv Timpul. 445) " În "So-Ouen" (parte din Huangdi Neijing Suwen), trad. de A. Chamfrault, apărut în "TRAITÉ DE MÉDECINE CHINOISE", tome II, "LES LIVRES SACRÉS DE MÉDECINE CHINOISE", Éditions Coquemard, Angouleme, 1957, pag. 314. 446) "1. M'a adus înapoi la uşa casei. şi iată că ieşea apă de sub pragul casei, dinspre răsărit; căci faţa casei era spre răsărit. Apa se pogora de sub partea dreaptă a casei în spre partea de miazăzi a altarului. / 2. M'a scos pe partea de miază noapte, şi m'a făcut să ocolesc pe din afară până la poarta de răsărit. şi iată că apa curgea din partea dreaptă. / 3. Când a înaintat omul acela spre răsărit, cu



239 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

fiinţele Moarte în nefiinţă şi alta transportând fiinţele care încă nu sunt în fiinţă, sau în Viaţă! Deci şapte mişcări, 七行 Qi Xing! Se mai poate schiţa o imagine sugestivă, remarcând caracteristica predictivă a gândirii Chinezilor Antichităţii declarată prin importanţa pe care au avut-o între altele Yi Jing-ul 易經 şi Ţestoasa 龜, şi care au observat că partea de Anotimp al Iernii care coboară către punctul care adăposteşte absenţa Timpului (citeşte Yang, Cer, Viaţă), capătă o conotaţie poate chiar mai colorată specific de către Moarte decât însuşi punctul respectiv în care Timpul continuu se "opreşte". Aici rămâne domnitor peste realitate Spaţiul care menajează identitatea, neameninţând fiinţa umană aşa cum este ea, fapt observat şi se către Gilbert Durand447. Această interpretare este specific Daoistă, ea ne apropie de imaginea pe care înţelepţi ca Zhuang zi 莊子 şi Lie zi 列子 au făcut-o zugrăvind nemurirea, după textele pe care le-am reprodus în primul volum al cărţii. Această porţiune a Iernii, această locuinţă a morţilor, PĂSTREAZĂ Omul chiar lipsit de Viaţă, de unde deducem că dorinţa Chinezilor Antichi-tăţii de a RĂMÂNE era mai mare decât cea de a TRĂI. Acest fapt se poate datora schemei după care a fost făcut Omul, după cum am văzut în primul

măsura în mână, a măsurat o mie de coţi, şi m'a trecut prin apă; apa îmi venea până la glesne. / 4. A mai măsurat iarăţi o mie de coţi, şi m'a pus să trec prin apă, şi apa îmi venea până la genunchi. A măsurat iarăţi o mie de coţi, şi m'a trecut prin ea, şi apa îmi venea până la şolduri. / 5. A măsurat iarăşi o mie de coţi, şi atunci era un rîu pe care nu'l puteam trece, căci apa era atât de adâncă încât trebuia să înot - un rîu, care nu se putea trece. / 6. El mi-a zis: «Ai văzut, fiul omului?» şi m'a luat şi m'a adus înapoi pe malul rîului. / 7. Când m'a adus înapoi, iată că pe malul rîului erau o mulţime de copaci pe amândouă părţile. / 8. El mi-a zis «Apa aceasta curge spre ţinutul de răsărit, se pogoară în câmpie, şi se varsă în mare, şi vărsându-se în mare, apele mării se vor vindeca. / 9. Orice făptură vie, care se mişcă, va trăi pretutindeni pe unde va curge rîul, şi vor fi o mulţime de peşti; căci ori pe unde va ajunge apa aceasta, apele se vor face sănătoase, şi pretutindeni pe unde va ajunge rîul acesta va fi viaţă..." Ezechiel, cap. 47. 447) În "Structurile antropologice ale imaginarului", trad în l. română de Marcel Aderca, ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, pag. 409: "…omogenitatea spa-ţiului îşi are originea în voinţa ontologică de identitate, în dorinţa de-a transcen-dentaliza timpul şi de-a eufemiza schimbarea intr`o deplasare pură, care nici nu durează, nici nu afectează."



240 Ioan Ladea _____________________________________________________

volum, atunci când am expus povestea lui Hundun. Deci însăşi schema după care a fost alcătuit Omul se face sesizată în această Loje a Apei sau - cum am mai putea spune - a Rinichiului. Gilbert Durand, în cartea din care am citat puţin mai sus, spune la pagina 410: "Timpul, numai timpul e cel care transformă principiul de identitate în "riscul unei primejdii", în risc iremedi-abil al greşelii şi al contradicţiei" Deci numele de "Locuinţă a morţilor" dată de către Chinezii Antichităţii acestei prime porţiuni a Lojii Apei, este nu numai acceptată de către alte culturi, dar chiar şi deliberată în mod amplu.

Spaţiu şi nu Timp, al cărui nume este KONG 空, dar simbolul este

mai curând 方, care, după Ricci (dicţionar pe care l`am acceptat ca text de referinţă în întreaga lucrare), înseamnă în limba franceză: "Carré; rectangu-laire, les quatre points cardinaux, direction, orientation, but; lieu, emplece-ment, région, contrée... ".448 Desigur lista este foarte lungă, noi am listat un echantillon care să susţină alegerea (nu de către noi) a semnului ca emblemă a acelui punct de "întrerupere a Timpului". "Pătratul" 方 este un soi de anta-

gonist al "Rotundului" 圈, mai ales în cazul de faţă, unde dintre mai mulţi "antagonişti" posibili am ales unul care să şi precizeze caracteristica "alternativei", şi anume să conţină specificarea numărului şi orientării celor patru direcţii cardinale. Spaţiul acela "nostrificat", adaptat la 人 Om, poate

lua forma de CASĂ. Cameră, dar şi flamură mortuară, 屋 WU, îşi desfăşoară

restul graficii sub semnnul cadavrului 尸 care mai este prezent şi în semantica reprezentând alte delimitări ale Spaţiului. Dar şi zămislirea se află tot în acel punct, în acel Loc în care începem să fim şi în care ne sfârşim. Dar această curgere se îndreaptă spre un punct în care se va opri; ultimul punct pe Meridianul Vezicii Urinare poartă ca nume strigătul "am ajuns în Yin!" 至陰 (zhi yin) în care orice mişcare va înceta, iar această oprire 亭

448) fang, notat iniţial , desemna la origine: "două bărci unite astfel încât să formeze un bac sau un ponton pătrat", cu sensul extins de "cele patru regiuni ale spaţiului", de unde "pătrat" (L. WIEGER op. cit. Leçons étymologiques, 117, p.

271); notaţia ( ) reprezintă un exemplu tipic de alterare a scrierii prin folosirea pensulei.



241 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

(ting) nu se va produce brusc, ea se va prepara cu încetul, Apele vor începe să se închege, se vor pregăti să îngheţe, se vor îngroşa. Apare noţiunea de "vâscuozitate" pomenită în multe glose şi exploatată mereu de Liu An 劉安, prinţ de Huainan 淮南, cunoscut sub numele operei sale de Huai nan

zi 淮南子. Vâscozitatea, 黏性 nianxing, este un semn compus din

ideograma 黏 "nian", pe care Ricci o traduce "coller à, adhérer à; collant;

gluant; visqueux; glutineux..." şi "xing" 性, tradus ca "Nature; disposition naturelle; tempérament. Sexe. Sexuel. Instinct sexuel; sexualité. Vie. Empor-tement. Passion. " Constrânsă de Frigul care creşte, fluiditatea tinde spre statism. Sigur că pe celălalt versant, atunci când punctul de "rupere" – solstiţiul – va fi depăşit şi mişcarea ne va conduce către Yang, fluiditatea va reveni şi va depăşi cota curgerii, acceptând chiar comportament de gaz, în vaporii de Apă sau în Nouri. Până atunci Apa sau Timpul va pierde "linearitatea" va încerca să adere de vecinătăţi; Apa de Mal, Timpul de Spaţiu, şi diversitatea se va "monotoniza" precum psihicul dar mai ales mentalul atunci când se cufundă încet în somn. 入睡. "Rushui" se pronunţă

azi ceeace scriau Chinezii Antichităţii şi noi am reprodus mai sus. "Ru" 入

[Ricci 2458], se poate traduce în cazul de faţă prin "a intra", iar "shui" 睡, [Ricci 4488] prin "a dormi", iar semnul compus, "a adormi", sau "a intra în somn". Se adoarme prin estomparea formlor desluşite ale stării de veghe. Fenomenul se apropie de mecanismul unei aglutinări. Pătrunderea în somn seamănă cu un drum printr`un mediu vâscos, din ce în ce mai vâscos, până la oprire. Depăşind punctul de oprire, pătrundem în lumea visului, a ficţiunii viitoare – deocamdată. Europenii descoperă târziu acest adevăr, dar mai bine mai târziu decât niciodată449.

449) Vom reproduce un fragment din cartea lui Gilbert Durand, "Structurile antro-pologice ale imaginarului" citată mai sus: "...Cea de a doua structutră, şi care e corolarul celei dintâi, e vâscozitatea, adezivitatea stilului de reprezentare nocturnă. Acesta e de altfel caracterul care i-a izbit în primul rând pe psihologi când au denumit anumite tipuri psihologice cu termeni împrumutaţi unor rădăcini având semnificaţia de vâscozitate, clei, lipici (*). Această vâscozitate se manifestă în mai multe domenii: social, afectiv, perceptiv, reprezentativ. Am văzut deja cât de impor-tantă era vâscozitatea temei, care dictează o gândire ce nu mai e alcătuită din



242 Ioan Ladea _____________________________________________________

黃帝內經 spune: "Dans les vingt-quatre heures, l`énergie Iong circulant dans les méridiens, alimente les cinq organes cinquante fois de suite. Pour sàssurer de cette exacte circulation de l`énergie dans les cinq organes, il suffit de tâter le pouls . Si celui-ci bat cinquante fois de suite, sans un seul arrêt, cela prouve que l`énergie leur parvient normalement. Si les pulsations sàrrêtent après quarante, cela montre quùn des cinq organes manque d`énergie..." 450 Dacă Timpul se măsoară prin mulţimea de evenimente pe care le găzduieşte şi prin "desimea" apariţiei lor, atunci pentru un "circuit" dat, măcar în mod relativ, Timpul îşi poate modifica ritmul desfăşurării, sau, cu alte cuvinte, "cursa". În multe glose se vorbeşte de ritmuri diferite de scurgere a Timpului, fapt uneori prins în trecere chiar în fragmentele citate de noi; nu ne putem opri acum asupra acestei teme, deoarece divagaţia ar cuprinde un volum prea mare de deliberări fapt care ar rupe discursivitatea lucrării.

Constatăm deci că, sau viteza folosindu-se de un Timp constant vari-ază, sau Timpul se scurge de o manieră inegală. Fiecare organ 臟 sau viscer

腑 important au câte un număr variabil (funcţie de organ sau viscer) de puncte prin care comunică nemijlocit cu ambianţa, şi acestea au fost considerate ca înşirate pe "Meridiane". Punctele variind ca număr, precum şi distanţa dintre ele, e normal ca viteza de parcurgere a intervalului să fie diferită, deoarece fiecărui interval îi este atribuit acelaşi Timp, şi anume două ore europene, sau o oră de-a Chinei Antice. Aceasta obligă acupunc-

disocieri, ci din variaţiuni confuzionale pe o singură temă. Ixotimul dă dovadă de «prea puţine disocieri» (*). Această vâscozitate ixotimică sàr manifesta şi pe plan social... " Nu putem înşira nici măcar parţial autorii moderni care au considerat vâs-cozitatea ca un atribut necesar, mai ales în tipologie, psihologie, psihiatrie, şi pâna acuma nàm identificat vre-o dovadă fermă că expresia ar fi fost inspirată din litera-tura Chinezilor Antichităţii, deoarece nici un autor nu a citat sursa din care sà inspi-rat, aşa că originea Chineză, rămâne doar o supoziţie, ce e drept, plauzibilă. Dacă însă termenul ia naştere spontan în literatura europeană, aceasta e o dovadă că feno-menul de vâscozitate a fost necesar în caracterizarea proprietăţilor nopţii şi nu numai. 450) În "Huangdi Neijing Suwen", trad. de A. Chamfrault, apărut în "TRAITÉ DE MÉDECINE CHINOISE", tome II, "LES LIVRES SACRÉS DE MÉDECINE CHINOISE", Éditions Coquemard, Angouleme, 1957, pag. 337.



243 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

torul - amintim dacă mai e nevoie, că volumul de faţă se adresează în primul rând acupunctorilor, propunându`şi să îi introducă treptat, dar cât mai adânc în cultura, în gândirea Chinei Antice - să gândească la gestionarea pertinentă a Timpului nu numai ca moment al înţepării, ci şi ca intervalul abordării a două puncte în succesiunea aceleiaş şedinţe de acupunctură, cât şi la durata menţinerii acului în locul înţepat, fapt fie standardizat abuziv, fie tratat neglijent şi aleator. Asupra acestei chestiuni vom reveni în volumul tratând practica terapeutică propriu zisă.

Ceea-ce am urmărit să obţinem, chiar forţând nota din motive pur didactice, a fost convingerea (obţinută prin argumentare) că avem două feluri de Apă, chiar şi numai prin funcţia îndeplinită. Prin Apă se moare, prin Apă se vine la Viaţă. Această Apă care aduce Viaţă, este asimilată şi de către Creştinism: "Iisus i-a răspuns: «Adevărat, adevărat îţi spun că dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumne-zeu»" 451 Deci Viaţă fără Apă nu e cu putinţă! Şi chiar şi pe Pământ Dumne-zeu "...l-a întemeiat pe mări, şi l-a întrit pe rîuri" 452.

Pământul în sine, ca 星 Planetă, neîncărcat de nici un simbol, nebă-gat în seamă, neconsiderat, neevaluat, se poate învârti în jurul lui şi în jurul 日 Soarelui, fără să`i pese de faptul că are sau nu are Apă sau Viaţă. Dar în ce ne priveşte, noi trebuie să îl implicăm într`un sistem de evaluare, de considerare, care permite identificarea lui, (ca a tuturor obiectelor care cons-titue reperele cunoaşterii noastre), în sistemul nostru de reprezentare, în inti-mitatea noastră epistemologică. Spunând că Pământul are o vocaţie şi că aceasta este Viaţa, nu constitue o realitate ştiinţifică, dar îmbogăţeşte com-plexul de atribute pe care le dăm obiectelor cunoaşterii. Faptul că îl con-semnăm cu majusculă, nu`l poate măguli, el neavând probabil orgolii, dar ne semnalează nouă, utilizatorilor acestui nume, implicit o evaluare utilă, de care trebuie să ţinem cont, care ne ajută în suma de date referitoare la el. Faptul că el are - după cum am spus - Apă, că "depinde" de Apă, foloseşte doar legăturii pe care o are Apa cu Viaţa. În ce ne priveşte, noi suntem o extremitate a Vieţii, o consecinţă - deocamdată - finală, care în lanţul determinist, este legată de toate etapele parcurse. şi toate acestea sunt închise

451) Evanghelia după Ioan, cap 3, versetul 5. 452) Psalmul 24, versetul 2.



244 Ioan Ladea _____________________________________________________

în loja Lemn, al cărui reprezentant Yin, este Cerul Omului. Dar Creatorul Omului, Dumnezeu, ne-a conceput prin intermediul părinţilor noştrii Pămân-teşti, care sunt surprinşi în modelul Chinezilor Antici în lanţul în care suntem obligaţi să iterăm fiecare etapă de dezvoltare (ontogeneza repetă filogeneza), începând chiar cu mecanismele de debut, care imită ritualul de perpetuare a plantelor: însămânţarea. Omului îi e dat să "plutească pe Apă", din`nainte de a fi, până în momentul în care nu mai este. Cu alte cuvinte, am spus toate acestea în volumul întâi, când observam, în final, că Apa părăseşte un Om Mort.

Deci, având în vedere că Omul iese ca exemplar biologic din Loja Apei, că Apa este întreţinătorul lui, ni se pare firesc să socotim că Omul Omului e Loja Apei, prin Rinichiul reprezentant al ei. Şi pentru că aceste afirmaţii nu trebuie să poată fi contrazise de nici o ştiinţă sau religie, şi pentru că din Apă ne-am născut şi Apa ne conduce în locuinţa Morţilor, şi pentru că Christos Dumnezeul nostru este în acelaşi Timp şi Om, înţelegem de ce a spus, "Eu sunt începutul şi sfârşitul, alfa şi omega". Nu pentru că El ar fi Apa, dar pentru că, El respectă condiţia de Om în care s`a pogorât pentru a ne mântui şi urmează "drumul Apei", ca orice Om (în naşterea Sa şi în Moartea Sa pe Cruce). Astfel e posibilă, fără a mutila modelul Vechilor Chinezi, Mântuirea, care se poate dobândi prin Christos, care are acces la acea întrerupere în Timp şi Spaţiu, îndreptată spre Steaua Polară, Imobilita-tea Dumnezeului Unic.

Dând târcoale subiectului, am mai identificat încă mulţime de inci-denţe şi argumente care ne obligă să considerăm Rinichiul ca Om al Omului. Nu putem însă insista, deoarece subiectul acestei cărţi nu este simbolistica de care ne-am folosit mult, dar care nu trebuie să pună stăpânire pe tot textul. Scăpându-ne de Apa care ne târăşte spre tărâmul ei, Rinichiul Omul Omului, ne trece ca un Pass-Port peste Ierni şi ne naşte în alte fiinţe a căror parte suntem.

Circuitul se reia, 足太陽 Meridianul 胱 Vezicii Urinare tâşneşte ca meridian din jurul Ochiului şi, vrând parcă să urmeze o traiectorie arteziană, urcă pe calotă, irigă pădurea Veziculei Biliare, un adevărat Eden Ceresc, apoi coboară de-a-lungul Coloanei Vertebrale umectând pe rând toate Lojile în punctele lor Bei Shu 北俞, despre care vom afla multe (şi totuşi nu destule) în cuprinsul acestei cărţi.



245 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Meridianele 經 sunt trasee care, în ce ne priveşte ca practică imedia-tă, se aştern pe Piele, legând punctele de acupunctură ca nişte indicatoare care se străduiesc să arate ordinea în care Punctele de Acupunctură intră într`o activitate maximă. Pentru a înţelege motivul dezvoltării simbolice a trunchiului, va trebui să expunem proiecţia la suprafaţă a Organelor despre care am vorbit, şi pentru că această explicitare ar însemna un mare consum de Spaţiu, ne vom mărgini să facem o trimitere la volumul următor (III) unde sunt prezentate pentru ilustrare, planşele descriind Meridianele.

De notat că, deşi ne-am străduit să vorbim despre Organe şi Viscere, nu putem face abstracţie de proiecţia fiziologică a acestora, care sunt puncte-le de acupunctură, porţi de comunicare ale acestor entităţi anatomice cu Am-bianţa, care ne apar în schemele didactice înşirate pe Meridianele Principale. Dar nici proiecţia topografic - mecanică nu poate fi evitată, chiar din motive de extremă concreteţă: nu toate Meridianele unor organe ating zonele de pro-iecţie topografică, unele oprindu-se la inserţia membrelor. Un exemplu ne va lămuri: Meridianul Plămânului se opreşte înainte de a parcurge un traiectoriu toracic; la asta se adaugă faptul că înţeparea oricărui punct din zona de proiecţie topo-mecanică ventrală a Plămânului (chiar dacă nu este marcat de vre-un punct de acupunctură), duce la ameliorarea simptomatologiei pecto-rale.



246 Ioan Ladea _____________________________________________________

5. SIMBOLISMUL MEMBRELOR

Extrem de amplu reprezentat în literatura de specialitate, expunerea lui este absolut obligatorie, prin utilităţile pe care le comportă. În practica de zi cu zi, cele mai frecvent înţepete sunt punctele care se află pe membre, şi nu putem opera asupra unui domeniu fără să cunoaştem şi incidenţa simboli-că sub care sistemul care îl structurează, a fost modelat.

Membrele - superioare sau inferioare - sunt departajate în două segmente cu regim "energetic" extrem de diferit. Organismul, socotit ca un Univers, îşi întinde în ambianţa părţile distale de la cot şi de la genunchi, "ambasadori", "prelungiri ai Corpului" care nu numai îi reprezintă interesele, dar se şi "amestecă" în treburile acestei ambianţe, bineînţeles în interesul proprietarului, al Omului căruia îi aparţin. Aceşti "intruşi" în mediul nostru de Viaţă trebuiesc să se supună locului în care sunt expediaţi, ţinând cont de



247 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

toate condiţiile pe care acest mediu le comportă, în acelaşi timp făcând parte, după cum am spus, din Organismul pe care îl slujesc şi de care rămân dependenţi prin apartenenţă şi prin funcţia pe care o prestează.

Punctele de Acupunctură aşezate pe aceste extinderi în mediu care sunt segmentele distale de la cot sau genunchi ale membrelor, sunt conside-rate ca atare, ele fiind puncte îndepărtate, numite în limba Chineză 疏 Shu [Ricci 4447], ceea ce a dus la o gravă confuzie prin traducere453. Aceste seg-mente sunt, după cum am spus, cele distale, şi anume faţă de cot sau genunchi. E normal să fie aşa, antebraţul şi mâna, gamba şi piciorul, sunt făcute pentru a efectua în ambianţă aranjamente în interesul Organismului şi şi-au dezvoltat abilitatea şi forma funcţie de particularităţile mediului. Muşchii efectori sunt retraşi spre a fi mai feriţi, pentru a putea fi mai bine irigaţi, mai bine încălziţi, şi căutându-se obţinerea unei pârghii cât mai eficace, transmisia mecanică se face prin tendoane, cabluri rezistente la tracţiune, de mare performanţă. Aceste părţi ale membrelor sunt efectorii propriu-zişi, cei care se implică nemijlocit în administrarea a ceea ce ne înconjoară. Segmentele superioare, braţul şi coapsa, sunt "poziţionari", aju-tând efectorii la obţinerea unei amplasări optime şi la aplicarea forţei.

Afundate în Ambianţă, este normal să fie marcate cu clasificatorii Ambianţei, deci vor cunoaşte segmente, exprimate prin categorisirea punc-telor, cu secvenţa celor cinci Loji, de la Lemn, până la Apă, pe care le vom

453) Ideograma 疏 Shu este tradusă în dicţionarul Ricci [4447] ca: "Pénétrer; traverser de part en part; communiquer avec; circuler librement. Diviser. Eloigné, séparé (sublinierea noastră) (dans le temps ou l'espace); lointain; distant. Désaffectionné; aliéné de; froid; indifferent. Eloigné (degré de parenté). Clairsemé; espacé; lâché. Grossier; commun. Négligent; insouciant..." Dintre toate acestea, literatura occidentală de specialitate a ales traducerea "antic", aceste puncte fiind denumite "puncte antice", considerându-le deci "îndepărtate în timp" (!??!), ceea ce, e drept, sună mai exotic şi mai ocult, dar ACESTE PUNCTE NU AU NICI O VECHIME MAI MARE DECÂT CELELALTE, NICI NU AU FOST UTILIZATE ÎN TRECUT MAI MULT DECÂT ORICARE ALT PUNCT! Ele sunt îndepărtate în Spaţiu, şi sunt mai adaptate la condiţiile ambianţei decât celelalte puncte care sunt răspândite pe Corpul Omului. Încă o dovadă - dacă mai era nevoie - de necesi-tatea cunoaşterii limbii şi deci a concepţiei despre Lume a Antichităţii Chineze. Astfel de erori, pe care (parţial) le vom semnala, ocupă un mare "Spaţiu" în literatu-ra contemporană de specialitate.



248 Ioan Ladea _____________________________________________________

descrie în cele ce urmează. Studiind segmentele distale după punctele repartizate pe ele, vom

constata că sunt traversate de cinci diviziuni de etapă, care însă nu conferă trasee circumferenţiale la acelaşi nivel. Acestea sunt înşirate de la periferie spre Centru, fiind identificate cu denumirile specifice unui curs de Apă, de la origini până la estuarul de vărsare în Mare, pe parcurs crescând prin adăuga-rea de afluenţi. Astfel vom recunoaşte:

1) 井 JING = fântână, puţ, reprezentând opt loturi de teren pătrate, aparţinând la opt familii şi care înconjoară un teren pătrat central, unde se află fântâna figurată printr-un punct. Acesta reprezenta, în antichita-te, un grup rural minim, ocupând un teren de cca. 600 m2 454

, lotul central fiind public. Trebuie remarcat aici că Vechii Chinezi nu au folosit pentru debutul "cursului de Apă" semnul pentru izvor 455, ci pentru o fântână tradi-ţională, folosită din vechime în agricultură, produsele vegetale care sunt cul-tivate de către cele opt familii grupate în jurul fântânii urmând un curs care ilustrează ciclul pe care îl desfăşoară anul sau, mai exact, muncile agricole, care urmăresc "devenirea" cerealelor.

2) 滎 YONG; reprezintă o incintă luminată (cele două focuri, aluzie la dubla emisie: căldură şi lumină, care hrănesc material şi spiritual ceea ce este în interior), sensul general fiind de creştere abundentă. În cazul nostru, în interior se găseşte apă 水, de unde semnificaţia de acu-mulare de ape, pârîu (loc în care apele se adună)456, adică porţiunea de curs

454) mai precis: 700 畝 (mu) în timpul dinastiei 商 Shang şi 900 畝 în timpul

dinastiei 周 Zhou; 1 畝 (mu) = 1/15 ha.

455) Există şi un punct izvor 原 YUAN ( un fel de fântână arteziană care

ţâşneşte de pe o pantă; în grafia modernă a devenit de la a răsări +

apă) în cazul cuplurilor 原絡 yuan luo, despre care vom vorbi însă cu altă ocazie.

456) Atunci când radicalul din interior este 木 = copac, devine 榮, cu sensul general de vegetaţie luxuriantă; acest termen este folosit pentru a desemna energia



249 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

de Apă ce urmează imediat după izvor. 3) 俞 SHU = barcă pe valuri, a transporta, cu sensul extins de îm-

barcare457; a asambla mai multe scânduri pentru a face o barcă, cu care să se meargă pe apă 458(chinezii foloseau prioritar faţă de alte moduri de transport, atunci când era posibil, pe cel care se desfăşura pe Apă), în cazul nostru, cu sensul extins de rîu (Apă mai mare, pentru a cărei trecere este necesară o ambarcaţiune)459. 4) 經 JING = pe unde trece, cu sensul extins de debarcare460; =

pânza de apă freatică (apa sub pământ), = fir de mătase, cu sensul de fineţe a traiectului, = a munci (imaginea echerului antic, unealtă care dă formă tuturor lucrurilor, cu sensul de muncă, lucru, obiect461); o Apă care nutritivă (ceea ce face ca în interior să crească viaţa).

457) De menţionat că la acest nivel se 俞 îmbarcă 邪氣 energia perversă în 經

meridianul principal, în cazul 虛 deficitului de 衛氣 energie defensivă. 458) Cf. Léon WIEGER - Caractères chinois, 7 édit., Taichung, Kuangchi Press, 1962, Leçons étymologiques, 14 F, p. 46.

459) În Huangdi neijing 黃帝內經 - Lingshu 靈樞, cap. 2 (本輸), aceste puncte

sunt notate 腧, deci cu forma simplificată a radicalului 肉 înainte.

460) La acest nivel, 實 excesul de 邪氣 energie perversă se 經 debarcă spre

marile articulaţii. Reţinem de aici că orice 實 exces de 邪氣 energie perversă pre-

supune un 虛 deficit prealabil de 正氣 energie normală (corectă), fiind vorba deci

de o "falsă plenitudine", de unde şi sancţiunea terapeutică firească de 補 tonifiere. 461) Jacques LAVIER (în Histoire, doctrine et pratique de l`acupuncture, Éd. Claude Tchou, 1966, p. 78) consideră caracterul ca provenind de la simplifica-rea lui = omul care munceşte la defrişarea terenului.



250 Ioan Ladea _____________________________________________________

necesită o instalaţie plutitoare sau un pod (efort, muncă) pentru a o trece, deci fluviu462. 5) 合 HE = unire, joncţiune463; mai multe guri = a se înţelege; deci acel curs de Apă sà sfârşit, a ajuns la capăt, la un Estuar sau la o Mare (reuniunea apelor) care, metaforic în cazul nostru, reprezintă Cor-pul omenesc.

Am specificat mai înainte că acest curs de Apă va însoţi evoluţia vegetaţiei cultivate în jurul puţului, în careuri tradiţionale. De fapt, acest curs de Apă care, curgând, suportă să i se declare anumite nivele, reprezintă, în cazul nostru, Timpul care parcurge Anotimpurile, care le identifică în anumi-te etape, care oferă indicaţii de mare importanţă referitoare la oportunităţile de înţepare a punctelor, funcţie de sezon. În primul volum al acestei cărţi am dezvoltat riscurile înţepării punctelor în dezacord cu Anotimpul, listând chiar riscurile nerespectării stării ambianţei, care se schimbă de regulă odată cu Anotimpul. Acesta este una dintre cele mai importante obligaţii, care se pro-iectează şi asupra ritualurilor şi asupra economiei ţării, asupra atitudinii so-ciale, cu un cuvânt, în orice comportament individual sau colectiv. De unde putem vedea că efortul nostru de prezentare a modelului simbolic nu este o formă literară, ci o obligaţie esenţială pentru înţelegerea gândirii Chineze Antice şi mai ales pentru prestaţii pertinente, fără riscuri, ale manevrelor terapeutice în cadrul medicinii tradiţionale Chineze. Cu acest prilej se do-vedeşte pertinentă ilustrarea unor adevăruri expuse întrùn domeniu cu scene care se găsesc în cu totul alt compartiment al Vieţii, precum şi declararea unui fapt dintrùn compartiment social sau ştiinţific în cu totul altă conjunc-tură, cu condiţia ca aceste fapte să corespundă formal din punctul de vedere

462) După cum am văzut, ideograma 經 JING [Ricci 979] mai are şi semnificaţia de meridian principal, precum şi de tratat, canon, pravilă, ilustrând polisemantismul caracterelor chineze în contexte sau chiar relaţionări sintactice diferite (pentru amă-nunte vezi şi Laurenţiu TEODORESCU - Generalităţi privind scrierea chineză, Re-vista Română de Acupunctură, 1998, VII, 1-2, pp. 81-85).

463) A nu se confunda cu 會 HUI = a se reuni, a se aduna, termen prin care este

desemnată o categorie specială de puncte de acupunctură: 會穴 punctele de reuniu-ne.



251 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

al Modelului Lumii, adică să îşi găsească o justificare logică, chiar dacă existenţa celor două fapte sau obiecte se desfăşoară în circumstanţe diferite. Se pot identifica indicaţii de înţepare într`un tratat de artă militară, sau la fel de bine într`o "Carte de reţete Culinare".

Concret: "Poziţia anatomică" a medicinii tradiţionale chineze aşează omul cu

mîinile ridicate şi palmele orientate înainte, astfel încât Yangul coboară şi Yinul urcă464, cu alte cuvinte, meridianele Yang pornesc de la mână spre cap şi continuă de la cap spre picior, iar meridianele Yin pornesc de la picior spre torace şi continuă de la torace spre mână.

Deci, din punct de vedere al sensului circulaţiei energiei (氣) - ter-

men folosit mereu în literatura contemporană de specialitate fără a fi definit - prin meridiane, extremitatea distală a membrului superior reprezintă locul de

464) în HUANGDI NEIJING SUWEN 黃帝內經素聞, cap. 5, după ce Yangul

este asimilat Cerului, iar Yinul este asimilat Pământului (清陽為天，

濁陰為地。 "Yangul clar este Cerul, Yinul tulbure este Pământul"), se precizează

că: 地氣上為雲，天氣下為雨。 "Energia Pământului urcă precum norii, Energia Cerului coboară precum ploaia".



252 Ioan Ladea _____________________________________________________

trecere al Yinului în Yang (mişcarea465 木 Lemn), iar extremitatea distală a membrului inferior reprezintă locul de trecere al Yangului în Yin (mişcarea 金 Metal), capul reprezentând locul de trecere a Yangului în Yang (mişcarea

火 Foc), iar toracele, a Yinului în Yin (mişcarea 水 Apă). Dar, după cum am mai amintit, regiunile distale ale membrelor aparţin şi ambianţei, reprezen-tând locurile de interferenţă dintre nivelul Cer şi nivelul Om pentru membrul superior, precum şi dintre nivelul Pământ şi nivelul Om pentru membrul inferior, influxurile mediului (nivelurile Cer şi Pământ) asupra Omului urmând, la nivelul extremităţilor distale ale membrelor, un curs distalo-proximal, indiferent de sensurile de circulaţie ale meridianelor, aceasta fiind şi explicaţia succesiunii distalo-proximale a punctelor 疏 Shu în ordinea:

Jing 井, Yong 滎, Shu 俞, Jing 經, He 合, indiferent de tipul meridianului şi deci de sensul de circulaţie al acestuia. Din punct de vedere al clasificării acestor cinci puncte în categoriile 五行 Wuxing, şi deci al stabilirea legăturilor dintre ele şi celelalte aspecte ale realităţii, lucrurile par, cel puţin la prima vedere, ceva mai complicate466.

Pentru a le clarifica, vom apela la un citat din Lie zi 列子467:

一者形變之始也 "Unitatea [Unul] reprezintă originea trans-

formării tuturor celor ce au formă" 468. 清輕者上為天 "Ceea ce este clar

şi uşor urcă formând Cerul", 濁重者下為地 "ceea ce este tulbure şi greu

465) 行 XING = a merge, a acţiona. 466) explicaţiile referitoare la aceste relaţii, precum şi analizele etimografice ale denumirilor punctelor Shu, ne-au fost furnizate de Dr. Laurenţiu Teodorescu. 467) Lie zi, cap. 1, C (în "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, pag. 70). 468) Léon Wieger (op. cit., pag. 71) traduce: "Un fut le point de départ de la gè-nese des êtres sensibiles ".



253 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

coboară formând Pământul". Punând cap la cap acest citat cu citatul din capitolul 5 al tratatului Su

wen 素聞 prezentat anterior, remarcăm că Yangul, atunci când se naşte (la

origine), are sens ascendent (centrifug), dar atunci când se manifestă (天氣 energia Cerului, deci a Yangului), are sens descendent (centripet). Cât pri-veşte Yinul, acesta are la origine sens descendant (centripet), pentru ca, atunci când se manifestă (地氣 energia Pământului, deci a Yinlui), sensul să

devină ascendent (centrifug). De altfel, Su wen 素聞 continuă: 雨出

地氣。 "Ploaia dă naştere energiei Pământului" 469 雲出天氣。 "Norii dau naştere nergiei Cerului", reluându-se astfel ciclul.

Concluzia este că Yangul se manifestă în şi prin Yin şi invers. Şi încă o precizare: mişcările 五行 Wuxing pot fi interpretate ca o

traducere în alţi termeni simbolici a ciclului reprezentat prin cele patru di-grame, având însă de data asta un punct de sprijin, 中 Centrul470. Respectiv,

momentul Yin al Yangului este tradus prin 木 Lemn (lemnul este viu,

deci Yang, dar imobil, deci Yin), momentul Yang al Yangului prin 火

469) Sau: "[Din] ploaie iese energia Pământului", caracterul 出 CHU având sen-sul atât de "a ieşi, a apare, a arăta", cât şi de " a ieşi din, a naşte, a produce". 470) Atât Cerul cât şi Pământul sunt divizate în 5 regiuni: patru reprezentând fazele

alternante Yin 陰 şi Yang 陽, trecând printr-un maximum al fiecăreia şi prin faze

intermediare de egalitate , sprijinite de un Centru 中, Polar în cazul Cerului şi

Imperial în cazul Pământului, focar de unde izvorăşte mişcarea 行; nobleţea Centru-

lui faţă de periferii este reflectată şi în denumirea Chinei: Zhong guo 中國 = Ţara din mijloc. Pentru amănunte privind stăpânitorii acestor regiuni vezi şi: Laurenţiu TEODORESCU, Ioan LADEA, Constantin IONESCU-TÎRGOVIŞTE – Apariţia a-cupuncturii în China antică, Revista Română de Acupunctură, 1998, VII, 1-2, pag. 73-80.



254 Ioan Ladea _____________________________________________________

Foc (cu dubla sa emisie: căldură şi lumină), momentul Yang al Yinului prin 金 Metal (metalul este neviu, deci Yin, dar structurat, organizat471, deci

Yang), momentul Yin al Yinului prin 水 Apă (apa este cea mai Yin, cea mai pasivă, curge decliv urmând pantele terenului, nu are nici formă, nici culoare proprie), iar la mijloc se găseşte 土 Pământul, care le conţine pe toate.

Revenind la punctele 疏 Shu, acestea aparţin momentelor 木 Lemn

( ) pentru meridianele 陽 Yang şi 金 Metal ( ) pentru meridianele 陰 Yin ale ciclului.

Aceasta ne poate explica de ce punctele situate pe un meridian Yang (momentul , deci 木 Lemn) încep cu opusul lor, 金 Metalul ( ), iar

punctele situate pe un meridian Yin (momentul , deci 金 Metal) încep cu

opusul lor, 木 Lemnul ( ).

Cu alte cuvinte: - pentru un meridian 陽 Yang, punctul 井 Jing aparţine 金 Metalului,

punctul 滎 Yong aparţine 水 Apei, punctul 俞 Shu aparţine 木 Lemnului,

punctul 經 Jing aparţine 火 Focului, iar punctul 合 He aparţine 土 Pămân-tului; 471) sub acoperiş (în pământ) se găsesc stratificate zacămintele metalifere .



255 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

- pentru un meridian 陰 Yin, punctul 井 Jing aparţine 木 Lemnului, punctul

滎 Yong aparţine 火 Focului, punctul 俞 Shu aparţine 土 Pământului,

punctul 經 Jing aparţine 金 Metalului, iar punctul 合 He aparţine 水 Apei.

"Ancorate în ambianţă", după cum am mai spus, aceste puncte per-

mit acordarea Omului atât la mediu, prin metode de la cele mai simple, cum ar fi înţeparea lor în anotimpul corespondent mişcării - 行 Xing căreia îi

aparţin, până la complexa metodă de bioritmologie 子午流注 Zi wu liu zhu472, despre care vom vorbi într`unul din următoarele volume, cât şi la propria circulaţie energetică, prin stabilirea punctelor de tonifiere 補穴473 şi

472) 子 şi 午 reprezintă două dintre cele 12 ramuri terestre (di zhi 地支), de-

semnând miezul nopţii şi miezul zilei; 流 = a curge, a se răspândi, a circula, a va-

gabonda; 注 = a se deversa, a vărsa, a injecta, a tinde spre un scop; 子午流注 s-

ar traduce prin: a urmări variaţiile Yangului 陽 şi Yinului 陰 în timpul celor 24 de ore.

473) 補 BU = a adăuga la o haină o bucată care lipseşte; a repara; a suplini, a ocupa un post vacant; a hrăni, a ajuta.



256 Ioan Ladea _____________________________________________________

de dispersie 瀉穴474 ale fiecărui meridian.

Ne vom opri puţin asupra explicării acestor ultime două categorii de puncte, listate în toate manualele şi tratatele de specialitate, dar a căror logi-că este arareori prezentată, cu toate că este extrem de simplă. Principiul tonifierii şi al dispersiei este sintetizat în ceea ce se nu-meşte Legea mamă-fiu 母子 Mu zi: 虛者補其母，實者瀉其子。 "deficitul se tonificã cu ajutorul mamei, plenitudinea se disperseazã cu aju-torul fiului" , prin mamă înţelegându`se elementul (行) care îl precede pe

ciclul constructiv (生 Sheng), iar prin fiu înţelegându`se elementul (行) care

îi succede pe ciclul constructiv (生 Sheng). Să luăm câteva exemple concrete: - Meridianul 手陽明 Shou Yangming (IG) este un meridian 陽 Yang, apar-

ţinând lojei 金 Metal. Pentru a-l tonifica se va folosi punctul 母 mamă,

repectiv punctul 合 He, aparţinând 土 Pământului (曲池 Quchi - IG 11).

Pentru a-l dispersa se va folosi punctul 子 fiu, respectiv punctul 滎 Yong,

474) 瀉 XIE = a vărsa, a scurge; diaree.



257 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

aparţinând 水 Apei (二間 Erjian - IG 2).

- Meridianul 足太陰 Zu Taiyin (SP) este un meridian 陰 Yin, aparţinând

lojei 土 Pământ. Pentru a-l tonifica se va folosi punctul 母 mamă, repectiv

punctul 滎 Yong, aparţinând 火 Focului (大都 Dadu - SP 2). Pentru a-l

dispersa se va folosi punctul 子 fiu, respectiv punctul 經 Jing, aparţinând 金

Metalului (商丘 Shangqiu - SP 5).

- Meridianul 足太陽 Zu Taiyang (V) este un meridian 陽 Yang, aparţinând

lojei 水 Apă. Pentru a-l tonifica se va folosi punctul 母 mamă, repectiv

punctul 井 Jing, aparţinând 金 Metalului (至陰 Zhiyin - V 67). Pentru a-l

dispersa se va folosi punctul 子 fiu, respectiv punctul 俞 Shu, aparţinând 木

Lenmului (束骨 Shugu - V 65). Dar, pe lângă aceste puncte, situate pe meridianul pe care dorim să`l tonificăm sau să`l dispersăm, mai pot fi selectate şi alte puncte, de pe alte meridiane, urmând tot logica celor 五行 Wuxing şi legea 母子 Muzi, în scopul de a întări efectele scontate.

Astfel, pentru a tonifica meridianul 手陽明 Shou Yangming (IG),

aparţinând lojei 金 Metal, i`am stimulat 母 mama, respectiv 土 Pământul.

Dar 土 Pământului îi aparţine, ca meridian 陽 Yang, 足陽明 Zu Yang ming

(S), iar punctul 土 Pământ, respectiv 合 He, al acestuia (足三里 Zusanli - S 36), poate fi folosit în scopul întăririi efectului tonifiant. Sau, pentru a dispersa acelaşi meridian (手陽明 Shou Yangming - IG, aparţinând lojei 金

Metal), i`am stimulat 子 fiul, respectiv 水 Apa. Dar 水 Apei îi aparţine, ca

meridian 陽 Yang, 足太陽 Zu Taiyang (V), iar punctul 水 Apă, respectiv

滎 Yong, al acestuia (足通谷 Zutonggu - V 66), poate fi folosit în scopul întăririi efectului dispersant. Dar, dacă ţinem cont de faptul că "Focul topeşte



258 Ioan Ladea _____________________________________________________

Metalul" (ciclul 剋 Ke), iar 火 Focului îi aparţine, ca meridian 陽 Yang,

手太陽 Shou Taiyang (IS), punctul 火 Foc, respectiv 經 Jing, al acestuia

(陽谷 Yanggu - IS 5) va putea fi folosit şi el în scopul dispersării energiei în

meridianul 手陽明 Shou Yangming (IG). Ar trebui să formulăm o identitate simbolică şi braţului (în această

privinţă şi alte segmente anatomice au fost neîndreptăţite), dar incidenţa pe care am acceptat-o este cea de a alege drept criteriu de "simbolizare" puncte-le de Acupunctură, iar despre acestea deocamdată ştim prea puţin. O altă cale pe care am fi putut-o urma era cea a similarităţii şi, dintre structurile criteriale, cel mai comod ar fi fost Dragonul, care beneficiază de o mare "densitate" simbolică, dar este greu de acceptat de către gândirea modernă practicată în cadrul civilizaţiei occidentale, aşa că am renunţat, cu toate că avantajele ar fi fost deosebit de mari: dăruit cu o mare plasticitate (caracte-ristică gândului din a cărei substanţă e constituit), Dragonul (cel puţin cel care împodobeşte perioadele Antichităţii timpurii şi cele care urmează ime-diat) are pe lângă - şi nu "în loc de" - membrele superioare şi aripi (de cele mai multe ori lipsite de pene, cum sunt cele de liliac), care se pretează mult mai uşor decât membrele înşişi la un studiu simbolic, iar pe lângă membrele inferioare, coada, care folosind tehnicile de deplasare ale şarpelui, ne-ar fi oferit aceleaşi avantaje. şi nu trebuie să uităm că există Dragoni cu chip de Om, ceea ce sporeşte lista avantajelor în ceea ce ne-am propus. Mai adău-găm faptul că, în cazul Dragonului, beneficiem de o foarte bogată iconogra-fie475, şi aproape că nu există legendă care să nu facă măcar aluzie la un

475) Aceasta a tentat Occidentul care, încă din vremuri foarte vechi, prin legături nedesluşite încă şi care nu au fost exploatate pentru importul altor idei sau mărfuri, ci doar a imaginii Dragonului, care a pătruns în Europa şi a îmbogăţit Şarpele Ede-nului, dotându'l cu aripi (fără pene) şi picioare, cu creste pe cap şi corp, cu alte ornamente specific Chineze şi greu de confundat. Dar, dacă "Balaurul" (Bal = zeul Baal, Hauer = tăietor, săpător, în sens de lucrător «se foloseşte şi pentru colţii mistreţului» în l. Germană) European nu a fost importat din China, aceasta nu infir-mă ci, dimpotrivă confirmă propunerea noastră de a fi utilizat ca suport de simboli-zare a Corpului omenesc, dovedind că, atât cultura Occidentală, cât şi cea America-nă, a avut nevoie de o astfel de reprezentare. Dar mai există o ipoteză care pare să facă mai legitimă propunerea noastră: - Colecţia de pietre (purtătoare de imagini gra-vate sau chiar sculptate) ale doctorului Cabrera din Peru aduce în faţa Lumii uluite desene cu tot felul de animale preistorice din perioade care pot atinge peste 80 de



259 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

milioane de ani, călărite de Om, sau măcar în prezenţa Omului. Acest fapt, a stârnit o reacţie îndârjită din partea "oamenilor de ştiinţă moderni", deoarece e mai uşor să conteşti un adevăr, o evidenţă, decât să'l verifici, şi apoi să îţi recunoşti eroarea şi să construieşti o altă teorie reparatorie. Alt curs pentru studenţi, alte cărţi, altă muncă ... şi la ce bun, dacă se poate folosi autoritatea academică pentru a contesta o evidenţă, deoarece marile Adevăruri au nevoie de "certificat" de la academie, altfel chiar dacă există, nu pot circula pe drumurile publice. Par'că am mai văzut şi în alte domenii atitudini asemănătoare. Dar limita momentului apariţiei Omului pe pământ se măreş-te vrând nevrând: în Etiopia apare Lucy, schelet bine păstrat, descoperit în 1974 şi evaluat la 3,5 milioane de ani, apoi în Macedonia grecească un craniu numit John-Paul şi evaluat la 9 milioane de ani... Unii socotesc chiar că Omul s'ar fi putut dez-volta direct din zaurieni: "Trebuie să luăm în considerare faptul că evoluţia zaurienilor ar fi continuat fără încetare, dar pe un drum paralel cu cel al mamifere-lor şi că ar fi reclamat mutaţia lor. Douglas Dixon a publicat acum câţiva ani un studiu pe care l-a intitulat "noii dinozauri" şi în care făcea speculaţii asupra înfăţi-şării lor actuale, dacă n'ar fi dispărut. Rezultatul a fost uimitor. Pe baza cunoştinţe-lor biologice de azi, s-ar putea face supoziţia că pe Pămînt ar exista elefanţi-reptile sau cerbi - şi pisici - zaurieni care ar trăI ca nişte mamifere... Pornind de la ace-leaşi premise, paleontologul Dale A. Russel a făcut câţiva paţi mai departe. A creat modelul unei fiinţe pe care a numit-o "dinozauroid". Ca exemplu a ales un zaurian relativ mic, de trei metri, biped şi carnivor, anume stenonihozaurul. / Rezultatul a fost spectaculos. A apărut o fiinţă de 1,40 metri, care mergea drept ca Omul, avea labe de maimuţă, dar numai cu trei degete, nu avea coadă, în schimb avea un cap puternic cu ochi mari, de reptilă, trădând inteligentă." ("Pietrele din deşertul Ica" de Cornelia Petraru şi Bernard Roidinger, trad. de Ana-Maria Iosup Ed. Seculum, Bucureşti, 1996, pag. 81). Din aceeaşi lucrare aflăm că "Omul din Mouillans" (care a livrat mai multe schelete în Algeria şi Maroc), are o capacitate craniană medie de 2300 cmc. faţă de omul modern care are doar 1400 cmc. ceea ce nedumereşte total pe susţinătorii teoriilor de până acum. Un pasaj din opera citată ridică o problemă care vine să se implice în propunerea noastră (de a exercita un model simbolic pe Dragon), justificându-o încă odată: "Deşi dinozaurii au dispărut de multă vreme, ei apar în religii, mitologii şi basme, poveşti şi legende, mereu drept creaturi care seamănă ca două picături de apă cu zaurienii primitivi: balauri, şerpi uriaşi şi monştri care sunt reprezentaţi pe pietre, ceramică şi stofe. Acest lucru este valabil peste tot în lume şi pentru civilizaţii diferite, care nu se află în contact direct între ele. Autorii acestor fiinţe fabuloase nu cunoşteau, cu siguranţă, fosilele dinozauri-lor. Atunci cum se explică fenomenul? Ce înseamnă el? De unde au apărut imaginile, care ne prezintă destul de exact realităţi necunoscute din timpuri primor-diale? Nu există nici o explicaţie mulţumitoare pentru dispariţia lor fizică şi nici nu s'a emis până acum vre-o ipoteză care să ofere o motivaţie cât de cât satisfăcătoare pentru supravieţuirea balaurului în imaginaţia oamenilor, din antichitate şi până azi. Mai cutreieră cumva şi astăzi în subconştientul oamenirii fantoma acelor fiinţe primitive? N'au ajuns 60 de milioane de ani pentru a şterge amintirea înfricoăştoare



260 Ioan Ladea _____________________________________________________

Dragon. Călător şi vehicul, mesager şi ambasador (de multe ori plenipoten-ţial), mergând pe uscat şi zburând, plutind cu aceeaşi măiestrie pe Apă, servind drept hrană Împăratului, trimis al Cerului sau jivină malefică, rămâ-ne mijlocul de a fi subiectul care poate structura cel mai bine un Univers de înţelesuri, aşa că îl recomandăm ca subiect de încercări de simbolizare a Organismului omenesc. Deoarece, simpla lectură, fără o implicare creatoare independentă - fie ea şi ca simplu exerciţiu fără pretenţii - nu e cu putinţă de a "nostrifica" gândirea Chineză sub beneficiul de bază teoretică în vederea unei practici medicale.

Acest Corp al Omului, privit din incidenţa lui simbolică, va suporta acum mai firesc şi mai pertinent nu numai punctele cu mica lor suprafaţă, cu locul orientat după repere anatomice, ci şi înţelesurile lor, bagajul lor de sens şi destin, ancorând realitatea anatomică în Universul ce ne conţine şi care are şi el înţelesurile lui simbolice, singurele care îl fac comprehensibil de o manieră unitară. Este aceasta o necesitate a unei culturi care e interesată în manevrarea unor repere materiale, numai în măsura în care acestea funcţio-nează şi ca obiective Spirituale şi care structurează o ÎNŢELEPCIUNE. Acesta este marele secret al eficacităţii clinice a Acupuncturii, care, cu toată opoziţia medicinii allopate, se instalează încet şi sigur, cum a făcut-o în lunga ei existenţă, preluând din atribuţiile curentelor medicale acceptate ca "oficiale" şi astăzi. În ce ne priveşte, aici nu e vorba numai de o motivaţie concurenţială, ci mult mai grav, de o incapacitate a Occidentalilor de a adop-ta o gândire simbolică. Vom zăbovi poate exagerat asupra acestor imagini,

a stăpânilor de atunci ai Pământului?" (Ibid, pag. 85). Uneori, Fantomele sunt de-numite "umbre" deoarece ele bântuie locurile lipsite de Lumină. Nu numai Chinezii Antichităţii le numesc astfel, chiar şi în limba română "Locuinţa Morţilor" se numeş-te şi "Ţara Umbrelor". Expresia este frecventă în întreg Orientul: "[Şi El...a răs-puns]: «[Umbrelor], mergeţi / Către casa mea, în [palatul] meu eu [vă] ch[em,] vă poftesc / [Pe voi duhuri] către palatul [meu,] fiecare ůa locul lui. / [Grăbiţi-vă] la locul vostru voi, [duhurilor».] / [Şi] El [....] răspunse: «Aşa [.....] / O umbre [şi duhuri], ca un păstor eu voi merge / O zi şi a doua...." (În "Poemul Refaim" în "GÎNDIREA FENICIANĂ ÎN TEXTE" de Athanase Negoiţă, Editura Enciclopedică şi Ştiinţifică, Bucureşti, 1979, pag 167. Menţiunea noastră are o semnificaţie impor-tantă, deoarece expresia, care putea fi înlocuită cu oricare alta, este aleasă anume pentru a specifica faptul că între "realitatea" unei umbre şi sursa de Lumină se inter-pune un ecran Yin, care opreşte Lumina; realitatea Umbrei este absenţa Yangului, împiedecat de către Yin, să controleze acea porţiune rezervată UMBRELOR. Or Modelul Simbolic are esenţă Yang.



261 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

deoarece ar fi păcat să pierdem oportunitatea acestui context. Bineînţeles, ne vom întoarce la prezentarea antebraţului şi mâinii, respectiv a gambei şi piciorului, care a ocazionat această digresiuni pertinente în momentul de faţă a cărţii. Aceasta se caracterizează prin îmbinarea structurii psihice cu cea a realităţii, pe când gândirea "ştiinţifică" se lasă târâtă de amănuntul concret, care e greu de structurat cu pretenţii de obiectivitate. Or, rezultatul nu poate fi decât un dezastru, deoarece aparatul meu de modelare este pus în postura de incapacitate de a imagina soluţii de control asupra unei realităţi care îl depăşeşte calitativ şi cantitativ, pe care o urmează, neputând-o cuprinde, re-nunţând la creativitate, la implicarea în Univers, ca şi cum Omul nàr fi o realitate DESTINATĂ să domine această Lume, ci un orgolios păstor depăşit de turma care nu îl bagă în seamă, deoarece nu ştie mânui Harul a-toate-cuprinzător.

Vom încerca să stabilim o relaţie pertinentă între Om şi Lume, pe care de la debut o vom inaugura sub semnul generalului, adică vom folosi pentru început categoriile de bază, Yinul şi Yangul ca criterii de orientare, de legătură sau chiar corespondenţă între Om şi Univers.

Capitolul prezentând simbolismul Capului întrò notă de subsol, re-zumă prea succint problema pe care aici va trebui să o dezvoltăm cum se cuvine.

Spatele este Yang476, nefiind traversat nicicum de vre-un Meridian Yin, iar întrebarea care se pune este dacă el în mod firesc trebuie îndreptat înspre Yangul Mediului, sau în care altă direcţie? Meridianele principale sunt trasee identificate simbolic de noi, legând punctele de Acupunctură în ordinea intrării lor întrùn "plin" de activitate. Deci vom vorbi nu despre Meridiane Yang, ci despre o mulţime de puncte care sunt expresii exterioare în cazul spatelui, ale unor Viscesre cavitare, care, în mod necesar, stând sub semnul Yangului, este normal să fie orientate spre Yang. E drept că Yangul tinde să devină Yin atunci când este "prea Yang" şi că aceste două entităţi primare Yinul şi Yangul se caută şi se atrag (chiar dacă această atracţie se efectuează în scopuri "conflictuale"), dar nu este acesta cazul aici, unde e vorba de a se obţine o orientare a Omului (conţinut), întrò Ambianţă (care îl conţine). Sursa Yang a Mediului, va "alimenta" starea Yang a Omului. Această "alimentare" nu trebuie înţeleasă ca un transfer de Substanţă sau Energie, ci ca o menţinere a identităţii Stării în mod firesc în perpetuă

476) «則背為陽 ... » "Deci spatele este Yang, ..."; în 素聞 Suwen, cap. 4.



262 Ioan Ladea _____________________________________________________

schimbare sau mişcare, în cazul nostru Yang. Asta nu înseamnă că, dacă Individul este orientat cu spatele - să zicem - spre cardinalul Yin şi rămâne astfel multă vreme, va avea neapărat de suferit. Organismul are sisteme tampon care se pun în mişcare în scopuri compensatoare, în orice situaţie în care se identifică o abatere de la "normal", dar asta nu înseamnă că nu este de preferat o poziţie cu spatele spre Yang. La o temperatură scăzută, dacă se face un Foc (Yang - Foc ministerial), după ce se încălzesc din imbold reflex mâinile şi picioarele, care prin distalitatea lor sunt susceptibile de a fi în primul rând "victime" ale Frigului, Omul se odihneşte, din acelaşi imbold automat şi genetic, cu spatele spre sursa de căldură, când ar putea accepta oricare altă poziţie faţă de Foc.

Dar Glosa îndeamnă Înţeleptul să stea cu Faţa îndreptată spre Miază-zi, spre Soare, adică să`şi expună partea Yin, spre Sud, spre Yangul cel mai autentic al Lumii înconjurătoare. Ceea ce am spus în fraza precedentă conţi-ne un fals, şi anume că Înţeleptul nu este invitat să`şi EXPUNĂ Yinul spre Miazăzi, ci să CONTEMPLE acel suprem Yang, oferindu`şi cea mai recepti-vă parte spre MODELARE de către Focul Ceresc. Nu este potrivit spre modelare Yangul. El poate fi eventual dirijat de către marele Yang, Cerul, el nu poate fi modelat. Substanţa, Yinul se modelează. Noi am spus acest lucru în repetate rânduri, mai ales în volumul întâi al cărţii. şi am legat eficienţa contemplării de oferirea spre modelare, a unei substanţe care să fie suficient de maleabilă pentru a putea încasa amprenta Cerului şi suficient de fermă pentru a o menţine. Am spus mereu că această "substanţă" este Metalul şi, într`adevăr, lui îi este atribuită funcţia psihică de CONTEMPLAŢIE. Vom reveni îndată în cele ce urmează.

Este pertinent când ne postăm în poziţia contemplaţiei, când deve-nim supuşi, când ne lipsim de orice urmă de iniţiativă pentru a nu altera mesajul Cerului, să ne oferim în aceeaşi măsură şi semnalelor - bineînţeles care sunt tot de natură Yang - emise de Cer, singurul Yang suprem, dar co-municate prin, sau reflectate de către Pământ. Şi Luna reflectă Lumina Soa-relui şi, prin faptul că e reflectată de către Lună, Lumina nu`şi pierde natura ei Yang.

Ştim că partea Dreaptă a Corpului se găseşte sub incidenţa Yinului, iar cea Stângă sub cea a Yangului. Mai ştim că Membrele Omului sunt compuse din două părţi, dintre care una, şi cea mai însemnată, stă sub inci-denţă prioritară a Ambianţei, după cum am spus mai sus. Deci, dacă vrem să încasăm în procesul de contemplaţie şi semnalele Cerului pe care le reflectă Ambianţa stând în Centru, vom întoarce faţa în poziţia la jumătea distanţei



263 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

între Loja Lemn şi cea Foc. Dar, acolo se va afla Intersezonul477, care ştim că este ocupat de

către Pământ. Dar, dacă ţinem cont de "Luo Shu" 洛書, a cărei "diagramă" se găseşte expusă şi mai apoi discutată în primul volum al cărţii, fiecare Intersezon are caracteristica lui, reprezentative câte unui Sezon: între Vară şi Toamnă vom avea un Intersezon marcat de Foc, adică având drept specific Căldura, între Toamnă şi Iarnă Intersezonul va fi nominalizat cu numărul Apei (şase, la a doua tură de numărare, pe care spre aducere aminte o vom reitera în ambele ture: Apa 1, Focul 2, Lemnul 3, Metalul 4, Pământul 5, Apa 6, Focul 7, Lemnul 8, Metalul 9, Pământul 10.), cel dintre Iarnă şi Primăvară cu nuanţa Lemnului, iar cel între Primăvară şi Vară, cazul nostru, va fi înzestrat cu un specific propriu Lojii Metal, adică având pe lângă caracteris-ticile celorlalte Intersezoane, mai puţină umiditate. Asta înseamnă "devenire" pentru Metal; începutul eliminării Apei, pregătirea pentru Foc (Lemnul trebuie să se usuce înainte de a arde, chiar dacă această uscare are loc chiar în vatra Focului «ministerial») 478.

477) "Intersezonul" este un "Anotimp" controversat, discutat destul de detaliat în primul volum al cărţii. Asupra lui, părerile sunt împărţite, de la a fi grupat şi introdus în Anotimpul Verii, al Focului, până în a fi considerat ca prezent în toate Anotimpu-rile şi în orice moment. Didactic, ca şi din punctul de vedere al practicii medicale, noi l-am prezentat ca pe un Intersezon consumând 18 zile (sau 19 zile, cea de a 19-a rezultând din sumarea a două jumătăţi de zi, aflate una la începutul, alta la sfârşitul intervalului de 18 zile), Acestui interval nu i-am găsit un nume universal acceptat de către Chinezi, şi pe care să îl consemnăm alături de celelalte. Această interpretare (împărtăşită şi de către Doctorul Laurenţiu Teodorescu) este îndreptăţită de către Modelul cunoscut sub numele de "Luo Shu" 洛書, despre care am vorbit în amă-nunţime în precedentul volum al acestei cărţi. 478) În contextul contemplaţiei, Metalul dobândeşte maleabilitate şi ductibilitate doar atunci când este "obligat" de către căldura Focului care în ciclul Ke sau Cheng domină acest Metal. Atunci când contemplaţia este închinată Cerului "ambianţa" Focului Imperial, Soarele, căldura obţinută de către Metal de la astrul suprem în sis-temul nostru, nu e suficientă pentru a "muia" Metalul, atâta încât să accepte ampren-ta Cerului contemplat. Este aici nevoie de intervenţia Focului ministerial, terestru, pe care l'am discutat în primul volum atribuindu'i în plan social rolul de Înţelept sfetnic al Împăratului, sau în context fiziologic de Vase-Sex, Pericard, sau cum l'am numit noi, "Înţeleptul Corpului". Speculaţiile formulate aici, vor trebui reţinute, fiindu-ne de mare folos în capitolul închinat terapiei prin acupunctură. Şi să nu uităm că Focul



264 Ioan Ladea _____________________________________________________

Va "rima" această zonă de reflectare a mesajului Cerului cu partea noastră de maximă receptivitate în procesul de contemplaţie. Noi considerăm poziţia ca optimală, mai ales dacă se compune şi cu o înclinare a Corpului "jumătate pe spate", adică ţinând cont şi de faptul că Yangul este "în sus", şi oferind faţa care recepţionează şi direcţiei sus-jos, sensul sus. De altfel aşa se consultă Bolnavul, după cum am prezentat un caz în primul volum, când pa-cientul era aşezat cu faţa la examinator, şi stând între acesta şi Soare479. Spatele contemplatorului va fi orientat deci către Nord-Vest, adică înspre zo-na în care Apa este eliminată din Metal, sau/şi din seminţe, acestea din urmă fiind pregătite să se aventureze în traversarea marii Nopţi sumbre sau Iarnă, urmând să ia Viaţă după ce vor fi trezite de bubuitul Tunetului. La fel cu ceea ce am dobândit prin contemplare, cunoştinţă care se va erija în sămânţă, aşteptând oportunitatea de a lua Viaţă în faptă. Dar asta este - după cum am subliniat suficient - doar poziţia contemplatorului, care aduce după sine concluzia că, obiectul contemplat se expune respectând o atitudine fenome-nologică a primului. Sau, noi cunoaştem ceea ce trebuie noi să cunoaştem, atribuind realităţii un Adevăr care cel puţin în mare măsură ne aparţine.

Dar noi mergem înainte şi, la capătul drumului, se află pentru oricine

şinisterial nu este altceva decât tot Foc Imperial condensat de către Viaţa-Lemn, şi păstrat pentru arderi independent de orologiul astronomic de care este condiţionat Soarele, Focul Imperial. Iarăş un Adevăr de imensă importanţă pentru acupunctu-rală. 479) Oferim doar momentul consultului propriu zis, trecând peste anamneză, şi menţionăm tot-odată că în primul volum am citat tot subcapitolul, urmărind să ilustrăm altceva decât acum. "Wenn-tcheu dit à Loung-chou de découvrir son buste. Puis, l`ayant placé de manière que le soleil donnât en plein sur son dos nu, il se plaça devant sa poitrine, pour examiner ses viscères, par transparence..." (Lie-tzeu «EFEO», cap 4, H, în "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, pag. 123). Oricare ar fi fost anotimpul consultului, Soarele era tot în sus ... Desigur că această poveste este pur simbolică după cum se poate vedea limpede dacă este citită toată şi mai ales în limba Chineză a timpului, dar înţelepciunea transmisă nu e inutilă sau oarecare. De fapt şi poziţia pe care o recomandăm noi este simbolică, pentru a cunoaste prin contemplare un obiect, trebuie să ţinem cont de poziţia noastră, şi nu neapărat funcţie de punctele cardinale, ci de mulţimea de semnificaţii care însoţesc aceste direcţii, şi pe care le lăsăm la îndmâna cititorului să le identifice, cu mereu repetata recomandare de a le cerceta în limba Chineză, semnele vechi sporind cu nebănuite înţelesuri orientările propuse.



265 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

死 Moartea, deci de fapt noi îndreptându-ne spre 北 Miază-noapte, suntem în deplină concordanţă cu orientarea faţă de direcţiile cardinale480. Astfel membrele mele de partea 左 Stângă având un har 陽 Yang, vor fi îndreptate

spre 西 Asfinţit, 金行 Loja Metalului ceea ce se poate traduce în mesajul că toţi suntem Muritori481, de la toţi se va lua Apa care ne-a fost împrumutată

480) Cele mai multe referiri la poziţia feţei (uneori peste 3-5 pe pagină), se găsesc

în celebra "I LI" (EFEO), 儀禮 sau "CÉRÉMONIAL"-ul lui Confucius, care, analizate, aduc o exterm de mare cantitate de date cu o imensă valoare în înţelegerea culturii Antice Chineze, cu utilitate expresă în practica medicinii tradiţionale. Dacă în ceremoniile funebre acestea sunt lesne de descifrat, în celelalte împrejurări se cer studiate cu multă grijă. Vom oferi câteva exemple: "...Devant les degrés orientaux, le visage tourné vers le nord, il léve et présente la coupe au plus respectable des frères ou des cousins." (sublinierea noastră) ("CÉRÉMONIAL", traduit par Seraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1916, chap. XV, "OFRANDE D'UNE SEULE VICTIME", pag. 567). Sau: "Au milieu du toit, le visage tourné vers le nord, il rappelle l'âme du défunt en lui montrant les vêtments, ..." (sublinierea noastră) (ibid., chap. XII "CÉRÉMONIES FUNEBRES A LA MORT D'UN OFFICIER", pag. 437). Dar şi în alte împrejurări se "întoarce" faţa spre Nord): "Les autres musiciens entrent dans la cour, montent par degrés occidentaux, tournent le visage vers nord et fléchissent les les genoux." (sublinierea noastră) (ibid. chap. IV, "BANQUET CANTONAL", pag. 85); sau: "Arrivé devant la natte du jeune homme, il tourne le visage vers nord (et présente la coupe)" (sublinierea noastră). (ibid., chap. I, "IMPOSITION DU BONNET VIRIL", pag. 13). Însă, înainte de toate, locul cel mai la Miazănoapte, este de multe ori cel mai de cinste. Capitolul I al "Cérémonial"-ului, ne confirmă aceasta încă din primele rânduri: "Ils se rangent du nord au sud, par ordre de dignité, les plus dignes au nord." (sublinierea noastră) (ibid., pag 1). Sau: "Ils sont rangés du nord au sud, par ordre d'âge, les plus âgés au nord" (sublinierea noastră). (Ibid., pag. 4). Repetăm invitaţia de a desluşi înţelesurile acestor orientări din cartea amintită mai sus, cu atât mai utilizabilă cu cât ediţia are prezentat şi textul original, în limba Chineză veche. 481) De câte ori se vorbeşte serios în oricare dintre culturile Orientale, se afirmă cu convingere că "Omul e muritor", chiar dacă unele dintre ele vorbesc despre "o învie-re a morţilor"; deocamdată toţi suntem muritori: "Nu mă minţi pe mine, o, fecioară, încetează a mai linguşi / Un voinic. Ce alt sfîrşit poate un om să aibă? / Ce soartă în viitor poate un om să aştepte? Var se va arunca / Peste capul meu şi humă (se va arunca) peste ţeasta mea / Eu voi muri de moarte bună, cum toţi oamenii mor,..."; În "Legenda lui Aqhat" în "GÎNDIREA FENICIANĂ ÎN TEXTE" de Athanasie Nego-



266 Ioan Ladea _____________________________________________________

pentru a parcurge calea Vieţii şi sufletele care vor pluti pe această Apă, vor fi vărsate prin momentul Solstiţiului de Iarnă, Stăpânitorului Ceresc, 上帝 Shang Di. Dar, în acelaşi timp, sămânţa va trece de acel punct, şi în momentul hotărât de Natură şi marcat de bubuitul Tunetului va începe să încolţească iară şi iară, dând naştere la o nouă Viaţă, într`un nou ciclu.

Membrele de partea 右邊 Dreaptă, vor fi direcţionate spre 東方 Răsărit, iar această poziţie ne garantează că va mai fi Viaţă, chiar dacă noi ne îndreptăm inevitabil spre Nord, spre Solstiţiul de Iarnă. Orice mesaj devine până la urmă optimist, nu pentru că aceasta e părerea Chinezilor Antici, ci pentru că acest mesaj l-au descifrat ei contemplând Lumea.

Se ilustrează şi în acest model "ROATA REALITĂŢII": ce e Yang devine Yin, ce e Yin va deveni Yang, Viaţa devine Moarte, Moartea Via-ţă482, şi mereru astfel, momentul sfârşitului neputându-se prevedea483.

Revenind la tema angajată, şi anume "simbolismul membrelor", să sistematizăm secvenţa pe traseul oferit de model, adică evoluţia atribuirilor simbolice a raporturilor membrelor cu mediul, în relaţiile statutate de către Daoismul primar.

1. Drumul succesiunii "relaţiei" 生 Sheng, de "creaţie", va parcurge

cercul celor 五行 Wu Xing, cu faţa orientată în sensul de înaintare, având în

permanenţă membrul superior 右 Drept îndreptat spre 中 Centru, care este

de fapt locul 陰 Yin-ului. Aici, corespondenţa este păstrată, evoluţia neacceptând artificii şi inversiuni. Membrul inferior drept, va presta paşi mai mici, deci va accepta o mişcare redusă faţă de membrul contralateral. Mambrul superior Stâng, va fi îndreptat înafară, distal şi periferic, adică în

iţă, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, pag.150. 482) În sensul că moartea descompune formele Vieţii într'un haos din care izvo-răşte orice Viaţă. 483) "Rückkehr ist die Bewegung des SINNS. / Schwachheit ist die Wirkung des SINNS. / Alle Dinge unter dem Himmel entstehen im Sein. / Das Sein entstehet im Nichtsein." ("LAOTSE TAO TE KING" Das Buch vom Sinn und Leben Übersetzt und mit einem Kommentar von Richard Wilhelm, Eugen Diederichs Verlag, Düssel-dorf-Köln, 1957, cap. 40, pag. 83).



267 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

poziţie Yang cum de altfel Yang este şi el, iar membrul inferior Stâng, va evolua cu paşi mai mari, dovedind o mobilitate sporită faţă de cel contralate-ral. Aceste orientări rămân invariabile, oricâte cicluri vom parcurge.

Participarea la "ciclul" de dominaţie 剋 Ke, este un raport pe care îl percepem nu însoţind Organele sau Viscerele unei Loji în practicarea acestor relaţii, ci o asistăm având o poziţie care 484 conferă funcţii specifice membre-lor prezente în această situaţie.

2.1. Fiind vorba de "dominaţia" pe care o exercită Lemnul asupra Pământului, faţa noastră va fi întoarsă spre 西 Asfinţit, iar partea 左 Stângă

484) Referitor la relaţia 剋 Ke de dominaţie legitimă, aceasta se constată abia atunci când se impune - şi se impune în relaţiile dintre Organe în mod automat - din necesităţi obiective. La Om însă, ea apare din dorinţa şi iniţiativa Lui, şi se aplică prin forţă manevrată, sau prin artificii care induc celui ce va să fie dominat, senzaţia că este deja învins; ea implică noţiunea de confruntare, şi deci utilizează mijloace de luptă, adică de manevare a armelor. Iată câteva reflecţii pe care le intreprinde Sima

Qian 司馬遷 în marea sa operă: "Les armes de guerre sont ce par quoi l'homme saint punit les violents et les cruels, rend le calme à une époque troublée, aplanit les obstacles, secourt ceux qui sont en danger. Tout animal doué de vie prsonnelle et portant des cornes sur la tête, dès qu'on l'attaque livre bataille; à combien plus forte raison cela arrive-t-il quand il s'agite de l'homme." ("LES MÉMEMOIRES HISTO-RIQUES" de SE-MA TS'IEN, trad. par Édouard Chavannes, Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, tome III, pag. 294.) Dar firescul acestei atitudini de "dominaţie" (care

sumează ciclul KE 剋 şi CHENG 懲), se nuanţează şi în circumstanţe de amănunt: "(L'homme) porte en lui les influences du bien et du mal, du plaisir et de l'irritation; quand il éprouve du plaisir, les sentiments d'affection se produisent; quand il est irrité, sa piqűe empoisonnée s'applique (à celui qui l'irrite). C'est la l'ordre normal des sentiments et du naturel." (Ibid., şi urm.).

Pentru a ilustra valoarea simbolică a textelor istorice, care le conferă o apli-caţie extrem de generală, vom cita în continuare din textul expus mai sus: "Autrefois, Hoang-ti eut à combattre à Tchouo-hiu pour arrèter la calamité du feu;" Această frază e dotată şi cu două note, dintre care într'una Chavannes lămureşte: "Le rebelle Tch'e-yeou, que Hoang-ti vinquit à Tchouo-lou représentait l'influence du feu.". Cealaltă notă, care ne trimite la vol. I, dezvoltă şi subliniază mai mult cele observate de noi, justificând încă odată maniera pe care am adoptat-o în tratarea subiectului general.



268 Ioan Ladea _____________________________________________________

va oferi membrele (superior şi inferior) Yang, Lojii Yangului suprem, Focului, şi în parte sfârşitului intersezonului care desparte 春 Primăvara de

夏 Vară (pregătind Lemnul pentru Focul ministerial). Este poate cea mai convenabilă orientare din cele pe care le vom expune (dimpreună cu relaţia de oprimare 懲 Cheng, care cunoaşte o aceeaşi orientare, o aceeaşi cale), favorizând din plin desfăşurarea în condiţii optime a Vieţii. Promovarea prin manevre de înţepare a acesei ipostaze, va însemna potenţializarea celei mai fireşti stări: Pământul dominat de Lemn, de Viaţă. Organele şi Viscerele atelier care se exprimă prin 左脈 Pulsul Mâinii Stângi, 心 Inima (ca Om al

Pământului, locuind în Loja Focului), 小腸 Intestinul subţire, (locuitor Yang

al Lojii Foc, şi parte la 太陽 Marele Yang), 肝 Ficatul (Cer al Omului şi locuitor al celei mai Yang Loji, cea a Lemnului, legat cu Înţeleptul Corpului din Loja Foc), 膽 Vezicula Biliară (Cer al Cerului şi cuplată cu cele 三焦

Trei Focare ce sălăşluiesc tot în Loja Focului), 腎 Rinichiul (Om al Omului, şi dăruit - ca Om - cu harul Ceresc [în special cel Stâng «cu toate că el trebuie să se păstreze mereu smerit, pentru a nu pierde controlul Cerului asupra lui»]) şi în sfârşit, 膀胱 Vezica Urinară parte a 太陽 Marelui Yang), vor fi potenţate. Nu vor fi dezavantajate nici Organele şi Viscerele care se exprimă prin 右脈 Pulsurile Mâinii Drepte, (şi care prin aceasta sunt "soţiile" celor corespunzătoare ca poziţie, de la Mâna Stângă), ele fiind îndreptate spre 北西 Nord-Vest, adică spre direcţia cardinală care "le convine"485. şi în acest caz, după cum am spus mai sus şi subliniem

485) Aici este poate oportun a se ridica problema abilităţii sporite a Mâinii drepte la majoritatea Oamenilor, deoarece motivul pentru care se perpetuează este cunos-cut: o mamă dreptace îşi ţine la sân copilul cu braţul şi antebraţul Drept, ceea ce dă copilului posibilitatea să folosească de la început mai mult membrul superior Drept decât pe cel Stâng, acesta din urmă fiind blocat la pieptul mamei, or la această vârstă toate modelările sunt mai eficiente. Primar, membrul inferior Drept este mai angajat în ambianţă în Centrul căreia tronează Pământul, şi deci mai aproape de "condiţia" Yin, cel Stâng, mai puţin abil în "micile şi stereotipele drumuri zilnice", îşi va păstra, în "stângăcia" lui, privilegii de cult, simbolizând stăpânirea Cerului, Yangul



269 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

redundant, orientatrea membrelor este "cea care convine". 2.2. Aceeaşi relaţie, discutată în cazul "dominaţiei" Pământ - Apă, va

orienta membrele de partea Stângă, de o manieră "neconcordantă", adică Stânga Corpului (Yang) va fi îndreptată spre Asfinţit şi Nord-Vest, sens categoric Yin, iar Dreapta lui (Yin), spre Răsărit şi Sud - Est, sens categoric Yang. Trebuie totuşi remarcat că în orientarea părţii Drepte, cade perpendi-culara pe Intersezonul care înafară de faptul că este Intersezon mai este şi specificizat - după cum am spus - cu caracteristici de Metal (după schema Luo Shu 洛書), iar membrele de partea Stângă, au planul extern perpendi-cular pe Intersezonul dintre Toamnă şi Iarnă, cu particularităţi de Apă, care, deşi ocupă Loja cea mai întunecată, este totuşi în ansamblu, jumătate Yang.

2.3. Dominaţia Apei asupra Focului, va respecta orientarea părţii Drepte - şi deci a membrelor - spre Metal, iar a celei Stângi, spre Lemn, ceea ce face din această relaţie una "conformistă".

2.4. În relaţia care face din Foc dominantul Metalului, partea Dreaptă care are "inserate" acele membre va fi îndreptată înspre Loja Lem-nului, sau mai exact, înspre Intersezonul "colorat" cu Verdele aceluiaşi Lemn. Stânga în schimb, se va îndrepta perpendicular spre Intersezonul cu caracteristici de Foc, numit şi "sfârşitul Verii", deci dacă partea Dreaptă va fi în neconcordanţă cu reperul de orientare, cea Stângă va fi perfect orientată.

2.5. În procesul de dominaţie a Lojii Metalului asupra Lojii Lemn, neconcordanţa va fi flagrantă, atât pentru partea Dreaptă, orientată spre Mia-zăzi, cât şi pentru partea Stângă, orientată spre Miazănoapte.

Credem că e limpede pentru cititor că schema pe care am reprodus-o în volumul precedent, şi pe care am comentat-o aici, nu a deplasat toate "Se-zoanele" făcând un loc Pământului şi stabilind distanţe egale pe circumferin-ţa cercului desenat de ciclul 生 Sheng, ci doar a introdus în Intersezonul dintre Vară şi Toamnă, Pământul, păstrând toate celelalte partiţii la locurile

suprem. Doctorul Laurenţiu Teodorescu afirmă ca acest paradox este frecvent: mem-brul stâng, este mai pasiv tocmai pentrucă, Yang fiind, nu trebuie să îşi demonstreze natura Yang, pe când membrul drept, trebuie să fie mai activ, dovedindu`şi utilitatea primară cu toate că are o poziţie secundară. Activitatea membrelor este dictată însă, de către hemisferele cerebrale, ale căror prelungiri - după cum ştim - se încrucişează, aşa că hemisfera stângă va ordona şi controla activitatea membrelor drepte, şi vice-versa, hemisfera dreaptă va hotărâ şi dirija activitatea membrelor din stânga. Aceasta ar putea fi iarăşi o explicaţie a faptului discutat.



270 Ioan Ladea _____________________________________________________

lor, şi cu vechile distanţe între ele. 3. Relaţia de "oprimare" (cum e tradusă relaţia 懲 [Ricci 338] Cheng

de către unii autori Europeni), foloseşte exact aceeaşi mişcare ca precedenta, şi deci aceeaşi orientare a membrelor, ceea ce ne scuteşte de o redundanţă.

4. În sfârşit, relaţia 惡 [Ricci 1457] Wu, tradusă de majoritatea autorilor europeni ca "de dispreţ", foloseşte calea inversă a celor două precedente, deci tot ce a orientat "Dreapta spre Nord, sau viceversa", aici va fi pe dos adică "Dreapta spre Sud, sau viceversa", adică orientarea membre-lor Organismului, se va inversa.

Am acceptat această lungă şi plicticoasă expunere, datorită interesu-lui practic pe care îl suscită, deoarece anumite raporturi sunt recomandate de "orientarea" firească a Corpului, orientare care se recomandă prin concor-danţa dintre Dreapta Organismului şi cardinalele Yin (Asfinţitul şi Miază-noaptea) şi Stânga lui orientată pertinent spre cardinalele Yang (Răsăritul şi Miazăziua). Trebuie atras atenţia asupra faptului că anumite "specificaţii" date de orientarea mai plenară spre unul din locurile Intersezoanelor pe ciclul celor 五行 Wu Xing, specificaţia dată de 洛書 Luo Shu acestor Interse-zoane ne sugerează atitudinea terapeutică prin care am putea promova sau dimpotrivă lichida relaţia cu ajutorul înţepăturilor sau a altor manevre spe-cifice medicinii tradiţionale Chineze.

Spre exemplificare, vom analiza relaţia Ke 剋 sau Cheng 懲, dintre Loja Metalului şi cea a Lemnului, şi anume cea în care puterea de stăpânire a 大腸 Intestinului Gros asupra conţinutului, prin control digestiv şi limitata

putere de filtrare a toxinelor din bol este pierdută, şi relaţia 剋 Ke sau 懲

Cheng redistribuie automat "responsabilitatea" 肝 Ficatului în neutralizarea toxemiei, care va trebui să preia controlul şi să purifice prin sulfurono, glicurono conjugare şi alte procedee, sângele din sistemul port. Nu va fi în-curajată această relaţie, nu va fi sprijinit Ficatul sau "încurajat" să`şi continue această activitate. Semnul că trebuie imediat eliberat din acţiunea de "compensare" a sarcinilor naturale a 大腸 Intestinului Gros, este faptul că urmărind prin orientarea Corpului traseul de influenţă, vom avea Membrele de partea Stângă, orientate spre Miazănoapte. Însăşi direcţia de la Toamnă nemijlocit spre Primăvară, este nefirească.



271 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Şi încă un exemplu: relaţia Ke 剋 sau Cheng 懲 a Lojii Lemn către Loja Pământ, în care se impune în anumite limite gustul acru (livrat de Stomac "bolului" digestiv pentru precipitarea (coagularea) proteinelor, care astfel preparate să nu putrezească în Intestine atacând prin aceasta confortul Ficatului), este o relaţie care în limitele în care nu periclitează integritatea Stomacului, poate fi promovată. Indicaţia ne-o dă orientarea părţii Drepte spre grupul Intersezon - Sezon Yin (invers pentru Membrele părţii Stângi). Restul cursei pe traseul relaţiilor susamintite (şi a altor raporturi despre care nu vom vorbi la acest grad de adâncire în detaliile problemei), le vom lăsa la îndemâna cititorului, ca exerciţiu de aplicare a celor expuse mai sus.

E necesară inserarea unei excepţii dacă nu neapărat patologice, măcar mai puţin obişnuite, şi anume situaţia de "situs inversus", în care - după cum se ştie - organele nepereche din partea dreaptă sunt situate la stânga şi viceversa. În acest caz, Dreapta va deveni Stângă, iar Stânga va fi considerată Dreaptă, cu toate consecinţele simbolice care derivă din aceasta, cu toate apartenenţele, cu toate funcţiile inversate486.

Deci orientarea Membrelor este expresivă, dar nu numai în aceste cazuri.

Să reluăm poziţia contemplării: Faţa spre Sud-Est, şi uşor orientată în sus. Dacă respectăm şi condiţia relaxării cât mai avansate, atunci poziţia este şezândă (coccisul va fi sprijinit pe "Centru" locul Pământului), cu Membrele inferioare uşor distanţate, semiflectate sau nu, cu trunchiul răstur-nat uşor spre spate, cu faţa uşor în sus. Membrele superioare vor sprijini Trunchiul, fiind proiectate înapoi şi uşor înafară, cu palmele pe sol. Astfel, Piciorul Drept va ocupa - dacă este uşor flectat - cu talpa pe sol domeniul Focului, cel Stâng, asemănător, domeniul Lemnului. Palma Stângă se va

486) În mod nefiresc, pe tronul Imperial al Chinei, istoria a asezat şi femei, ceea ce a modificat aplicaţia Yinului şi a Yangului. Faptul este observat între alţii şi de către

Sima Qian 司馬遷: "... Alors le grand conseiller de gauche (Tch'en) fut nommé grand conseiller de droite..." (În "LES MÉMOIRES HISTORIQUES DE SE-MA TS'IEN", trad. de Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. II, chap. IX, pag. 415). Este vorba de o schimbare pe care a făcut-o Împărăteasa Lu [între 13 Dec. 188 şi 10 Ian. 187 înainte de Iisus Christos] n.n.). Asupra acestei hotărâri se revine abia după moartea Împărătesei: "Apres les funérailles de l'impera-trice, le consseiller de gauche Chen I-ki, fut nommé premier précepteur de l'empe-reur" (Ibid, pag. 428).



272 Ioan Ladea _____________________________________________________

aşterne pe teritoriul ocupat de Anotimpul Iernii exact în punctul Solstiţiului, palma Dreaptă, pe domeniul Metalului, în Echinocţiu. Ceea ce putem sesiza, este faptul că Membrele proiectate înainte şi înapoi, se vor scufunda în Yang (cele inferioare) şi Yin (cele superioare). Aceste proiecţii se datoresc inversi-unii amplasamentului Omului care contemplă, adică faptului că în timpul contemplaţiei, îşi oferă Yinul proporiu Yangului Ambianţei şi viceversa. Membrele superioare sunt astfel aşezate pe Pământ, deoarece sunt împinse înapoi ca sprijin al trunchiului înclinat "pe spate" pentru a oferi faţa Ceru-lui487. Dar Umerii se vor îndrepta, cel drept spre Intersezonul care sfârşeşte Vara şi începe Toamna, celălalt spre Intersezonul care se plasează după Iarnă, şi înainte de Primăvară. Respectând sensul pe care îl acceptă şi Timpul care înşiră Anotimpurile, adică sensul acelor de ceasornic, vom constata că, după încheierea contemplării, Membrul Drept va parcurge Anotimpurile Yin, iar cel Stâng pe cele Yang. Rezultatul acestei contemplări duce la o o-rientare pertinentă a rotaţiei pe care suntem nevoiţi să o parcurgem şi, mai ales dacă în Timpul în care Membrul superior Drept îşi "mătură" domeniul Yin, acceptă şi o corecţie justificată, de a desena un semiarc de spirală care să apropie asimptotic palma Dreaptă de centrul cercului Anual, în locul Pământului, care aşteaptă Omul, sau mai exact Yinul Omului, pentru a`l pre-lucra pentru o nouă Viaţă.

Am insistat pentru cititorii care se pot implica în raporturile dintre Simbolismul părţilor Corpului Omenesc şi cel al Ambianţei. Dar demersul nostru, pentru a cărei prea mare dezvoltare ne cerem scuze, a acoperit doar un aspect al intricării Om - Mediu, şi anume acela efectuat prin contactul nemijlocit, direct, fără a fi ţinut cont de teleinfluenţa pe care o exercită Omul. Căci dacă am amintit mereu despre acţiunea de modelare, de dirijare, de control, de pildă a Cerului asupra Omului, nu am amintit niciodată despre capacitatea Omului de a influenţa Ambianţa la distanţă. O vom face într`unul dintre capitolele care urmează, deoarece aspectul acestui mod de aplicare a prezenţei Omului, este cu totului simbolizat, într`un mare "capitol" al culturii

487) Membrele superioare sunt cele care "impun" Ambianţei schimbările iscate din iniţiativa Omului. Prin "aglutinarea" lor în Yin, ele vor fi "desafectate" activităţii, deoarece contemplaţia implică o inactivitate care să livreze întregul Organism "cata-toniei" impusă drept condiţie. Membrele inferioare sunt cele care doar poartă Omul pe suprafaţa Pământului, şi ele pot rămâne în sfera Yangului, disponibile mobilizării, chiar dacă aceasta nu are loc în acel interval de Timp.



273 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Chineze: TIRUL CU ARCUL 射.

ADDENDA

Înainte de a părăsi acest subiect, trebuie să semnalăm faptul că, în procesul "devenirii", pe care nu îl interpretăm în nici un caz ca o "evoluţie" în sensul de perfectibilitate, ci ca pe o mişcare prin care faptele se succed în mod Natural, nu întotdeauna cardinalitatea a fost aceeaşi, nu a conţinut întot-deauna aceleaşi loji, nu a hărăzit mereu aceleaşi destine. Între 先天 Cerul

Anterior, despre care nu ştim absolut nimic, şi Cerul Posterior 後天 aşa cum îl trăim noi astăzi, au existat o mulţime de stări intermediare, dintre care unele sunt menţionate în "Jing"-urile antichităţii (經 = pravilă )488 .

Orientarea în Timp, adică pe anotimpuri, implică şi o orientare în Spaţiu, adică o repartiţie funcţie de punctele cardinale. Acestea, după cum spuneam mai sus, nu au fost dintotdeauna cele considerate actualmente, şi aşezate în Spaţiu după convenţia de astăzi. În 黃帝內經素聞 Huang Di Nei Jing Su Wen, în cap. LXVII ("TRAITÉ DE MÉDECINE CHINOISE", vol. II, "LES LIVRES SACRÉS DE MÉDECINE CHINOISE", par Docteur A. Chamfrault et Ung Kang Sam, Éditions Coquemard, Angouleme, 1957, pag. 253), scrie: "Selon les plus anciens traités sur le système cosmologique il est dit: «L`énergie essentielle primitive de couleur rouge passait à travers la constellation de l`Ouest; l`énergie essentielle primitive de couleur jaune, passait à travers la constellation du Nord; l`énergie essentielle primitive verte passait à travers la constellation de l`Est; l`énergie essentielle

488) Ideograma JING 經, alcătuită din radicalul , care desemnează firul de mătase pe care se găsesc două gogoşi de mătase, semnificând succesiunea unor entităţi individualizate (succesiunea generaţiilor de-a lungul firului invizibil al vieţii), semnul , reprezentând pânza de apă freatică, cu sensul de impercep-tibilitate a fluidului care circulă, respectiv a ştiintei, şi semnul , aşa-numitul "echer al muncii", indicând utilitatea practică, prin extensie, lucru, operă, are şi sensul de regulă constantă, cărţi considerate reguli ale imperiului, canon.



274 Ioan Ladea _____________________________________________________

primitive de couleur blanche passait à travers la constellation du Sud; l`énergie essentielle primitive de couleur noire passait à travers la constellation du Zenith.» Et l`on savait dès cette époque , qu`il existait également le Tao et en conséquance le Yang et le Inn."

Cum ar putea arăta această Lume? Cum poate fi ea descrisă? Cine reprezintă valoarea primordială? Poziţia cardinală, sau culoarea? Adică vom socoti drept Inimă asfinţitul, pentru că are culoarea Roşie, sau vom considera drept Inimă Miazăziua, acesta fiind Locul cuvenit Împăratului indiferent de culoare? Din această structură, lipseşte Centrul. Ce trebuie înţeles prin asta, că nu exista Pământ, sau că nu exista Om? În model în locul Centrului 中

avem Zenitul 天心, şi încă de culoare Neagră! Vom încerca să descifrăm pe scurt Modelul acestei etape din desfăşurarea Naturii şi pentru asta trebuie să precizăm că Lojilor le sunt atribuite culori, cu care traversează diversele perioade ale istoriei Naturale. Păstrându-le ca pe nişte veritabile caracteris-tici, ele se vor afla în diversele ipostaze, fie ele şi cardinale, în traiectoria devenirii, nu neapărat ca evoluţie spre un reper, ci ca schimbare în mers.

Pământul deci, va fi plasat în locul cel mai de jos, locul Apei, adică la Miazănoapte. Dacă Apa, păstrându`şi convenţionala (şi nu numai conven-ţionala) culoare Neagră se găseşte în Zenit, înseamnă că ea acopere Pămân-tul, adică globul Terestru era în acel moment acoperit de Ape. Verdele rămâ-ne la Locul lui, la Răsărit, ceea ce înseamnă că exista Viaţă în acel moment, şi fiind la început (adică la Miazăzi), ea urma să cucerească întreg spaţiul Terestru, odată cu evoluţia Timpului pe traiectoria circumferenţială trasată de 生 Sheng. Albul Miazăzilei ne atestă absenţa Focului Imperial, dar prezenţa unei Lumini reflectate, refuzate total. Iar la Asfinţit, Lumina Focu-lui. Dacă am păstra ca valabilă culoarea ataşată punctului Cardinal, atunci vom obţine o altă orientare, care ar aduce alte interpretări, bineînţeles neinterzise, dar după părerea noastră cu conscluzii de valoare limitată. Poate această reprezentare să funcţioneze ca imagine a unui moment al Genezei Biblice?

Explicaţii referitoare la această structură "aberantă" trebuiesc să se afle în orice domeniu, ţinând cont de faptul că, înafară de greşelile strecurate datorită "copiştilor", în textele vechi nu se află afirmaţii hazardate. Vom exemplifica îndată cu o succesiune istorică la îndemâna oricui, referitoare la



275 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

primii Împăraţi: Sima Qian 司馬遷489, îşi începe veritabila 經 "Jing"490, cu capitolul intitulat "LES CINQ EMPEREURS", la care Chavannes, formulează o notă pe care o reproducem: "Les cinq empereurs correspon-dant aux cinq éléments sont, dans le système de Se-ma Ts`ien: Hoang-ti (terre); Tchoan-hiu (bois); K`ou (métal); Yao (feu); Choen (eau)." Enumera-rea respectă o ordine cronologică. Pământul suportă toată această succesiune, şi e normal să se înceapă cu el, cu atât mai mult cu cât, în modelul "bizar" schiţat mai sus, el se găseşte în locul Apei, cu care se începe geneza491 după cum am spus-o şi nu odată. De aici încolo, cursul Împăraţilor urmează trase-ul "ciclului" WU 惡, menţionat în literatura de specialitate ca "de dispreţ".

Dar dacă îl citim în ordinea dictată de ciclul de creaţie sau SHENG 生, vom obţie, după Pământ Lemnul, apoi Metalul, urmat de Foc, şi în sfârşit, Apa, care în cele de mai sus era dislocată de către Pământ, şi ridicată în Zenit! Lucrurile se complică atunci când respectăm textul, şi studiem constelaţiile la care se referă el.

489) Numit şi Zi Zhang, trăind între 145 şi 86 înainte de Iisus Christos, în timpul dinastiei Han de Apus. 490) Tradusă de Chavannes sub numele de "LES MÉMOIRES HISTORIQUES DE SE-MA TS'IEN" publicată în editura Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, la care ne

vom referi mereu în cele ce urmează. Numele operei este Shi Ji 史記 şi a fost scrisă între 103 şi 92 înainte de Iisus Christos, ca o continuare a operei tatălui său Sima Tan; este prima istorie în adevăratul sens al cuvântului descoperită până acum în China Antică. Lucrarea acoperă o perioadă de peste 3000 de ani, începând cu

domnia Împăratului Galben (Huangdi 黃帝), până la domnia împăratului Wudi

武帝 (141-87 î.e.n.), din timpul dinastiei Han 漢; cartea este structurată în trei diviziuni principale, cuprinzând 130 de capitole: analecte ale suveranilor, în care sunt descrise 12 epoci, acoperind istoria a 20 de clanuri nobiliare, tratate asupra ri-tualurilor, muzicii, astronomiei, administraţiei, geografiei, economiei, dreptului, armatei, etc. şi 70 de biografii. De remarcat bogăţia de termeni folosiţi de către autor: 520.000 de ideograme! 491) Ne amintim: Apa 1, Focul 2, Lemnul 3, Metalul 4, Pământul 5...



276 Ioan Ladea _____________________________________________________

UN JOC SIMBOLIC SUB FORMĂ DE "ANEXĂ"

Motto: "(Noi) Cari pre Hieruvimi, cu taină închipuim şi Făcătoarei de Viaţă Treimi Sfântă cântare aducem, toată grija cea lumească, de la noi acum să o lepădăm!"

DE CE SE AŞTERNE OMUL ÎN GENUNCHI CÂND SE ROAGĂ

Nu vom mai consuma din spaţiul acestei cărţi un crâmpei - folositor altor expuneri - pentru a dovedi că în majoritatea culturilor şi religiilor popoarelor, Oamenii se roagă şi îşi desfăşoară relaţiile cu Sacralitatea şi chiar cu cei de un rang mult superior lor, în poziţie "îngenunchiat" şi, mai în-totdeauna, cu mâinile împreunate. Se pune problema dacă această poziţie nu e dictată de un instinct - memoria speciei - de un reflex pe care Dumnezeu sau Natura, după cum consideră fiecare, ni l-a sădit în firea noastră, cum ne-a sădit reflexul de a respira sau de a plânge de emoţie! Acceptând această ipoteză, vom încerca să dovedim implicaţia Naturii care, conform Înţelepciu-nii Vechilor Chinezi, a modelat specific şi pertinent Antebraţul şi Mâna pe de o parte, şi Gamba şi Piciorul pe de alta, pentru a se amesteca în treburi mărunte aparţinând lumii înconjurătoare, după cum am povestit destul de amănunţit mai sus, şi că, gambele, în timpul Rugăciunii, trebuiesc flectate, iar mâinile aşternute pe Pământ sau chiar împreunate, semn simbolic al înde-părtării lor, din motivul că, în acea împrejurare, aceste segmente sunt de pri-sos, sau mai mult, pot încurca. Pentru a face această demonstraţia că gestul este pertinent măcar din incidenţă simbolică, e necesară o foarte sumară re-memorare în Modelul Corpului, imaginat de către Acupunctorii Chinei Antice. Pentru a realiza un tot unitar cu Ambianţa, Organele noastre interne, pe lângă faptul că se asamblează armonios între ele dând Organismul ca în-treg, comunică fiecare cu părţi din ambianţă, şi ele asamblate într`un Univers organic, dar care au o corespondenţă formală cu părţile organismului. Din cele spuse până acum, se poate vedea că acest plan simbolic nu este virtual, el cuprinzând anumite caracteristici pe care le structurează dintr`un acelaşi punct de vedere, dar pe un alt plan, adică raportate la alte sisteme de referinţă. Demersul nostru nu va fi cu greu acceptat de către cei care au citit



277 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

mai puţin atent expunerea noastră de până acum, sau au deschis această carte la întâmplare, cu condiţia să ne fie îngăduit să rezumăm redundant, cum am mai ameninţat, structura minimă de date, îndată după ce vom cere scuze de la cei competenţi sau lectori atenţi.

Caracteristicile plasate sub aceeaşi incidenţă, după cum spuneam mai sus, concentrează toate obiectele Lumii în cinci loji, acestea nelăsând neclasificat, ca apartenenţă, nici un lucru sau fenomen cunoscut până acum. Loji se numesc aceste cinci clase, şi ele sunt indicate prin cinci embleme, sau steme, din care amintim 木行 Loja Lemnului (a Pomului sau a Arborelui), care guvernează Primăvara, consumând 72 de zile, cu 36 zile înainte de echi-nocţiu de Primăvară, şi 36 după acest reper în timp, şi definind tot ce ţine de Viaţă, purtând şi porecla de "Loja Vieţii". Vedeţi în tabelul de atribuiri din volumul I, unde sunt expuse câteva dintre obiectele, fenomenele, acţiunile sau atributele care se sumează în această clasă (sunt expuse şi celelalte "Loji"). Astfel Pomul are culoarea 綠 VERDE, are gustul 酸 ACRU, etc., iar

ca organe ale corpului, 肝 FICATUL şi 膽 VEZICULA BILIARĂ aparţin acestei Loji.

Nu continuăm expunerea celorlalte, vedem din tabelul de atribuiri pe care l-am indicat care este distribuţia pe Loji a organelor parenchimatoase şi a viscerelor cavitare care sunt perechi - câte una 陰 Yin (pentru organe

parenchimatoase), şi câte una 陽 Yang (pentru viscere cavitare) - cu excepţia

火行 Lojii Focului, care conţine două perechi de organe/viscere, e drept, o pereche fiind compusă din două sisteme organovegetative, unul Yin şi altul Yang, şi nu dintr`o pereche de organ/viscer. Toate acestea sunt informaţii foarte generale, amănunţit expuse şi arhicunoscute.

Ceea ce ne interesează este că toate organele şi viscerele au un număr de "puncte" răspândite pe piele, prin care comunică cu exteriorul, mai precis menţin legătura cu obiectele de loje comună plasate în exteriorul cor-pului.

Pentru a se identifica direcţia şi sensul de propagare a "deschiderii" punctelor, a succesiunii activităţii maxime a lor, s`au trasat un set de itinera-rii care urmăresc mulţimea punctelor aparţinând aceluiaşi organ sau viscer şi care au primit numele de 經 JING [Ricci 979] în traducere deja consacrată "MERIDIANE PRINCIPALE". Acestea sunt în număr de 12, şase Yin şi



278 Ioan Ladea _____________________________________________________

şase Yang, cuplate două câte două, cuplajul respectând natura Yin sau Yang a meridianului.

Meridianele principale Yang de la mână, în traseul lor cutanat, iau naştere la periferia (vârful) membrului şi se îndreaptă către trunchi, termi-nându-se în extremitatea cefalică. Cele Yin de la mână iau naştere aproxima-tiv în vecinătatea umărului şi se îndreaptă distal, până în degetele membru-lui.

Meridianele Yang de la picior iau naştere în zona facială a extremi-tăţii cefalice şi coboară către partea distală a piciorului, pe degete, pe când cele Yin, iau naştere pe degetele de la picior şi urcă până pe trunchi.

Nu este aici locul să definim noţiunile de Yin sau Yang, vom nota doar că Yangul caracterizând Timpul, este situat într`o zonă definită de forţa centrifugă, Cerul, unde Spaţiul nu e limitat, şi unde Mişcarea e posibilă la "intensităţile" ei maxime. Dar un Yang care tinde spre plinătatea şi puritatea lui, tinde implicit să devină Yin, la fel cum un Yin ajuns la apogeu se schimbă în Yang, adică din zona joasă sau centripetă, de condensare maximă pe care o exprimă, tinde să urce în locul Yangului, convertindu-se în Yang.

Dacă Omul este considerat în această circumstanţă ca fiind în orto-statism cu membrele superioare întinse în sus, spre Cer, vom constata că meridianele Yang coboară coboară din vârful mâinii (după cum am spus întinse în sus), spre picior, iar meridianele Yin, urcă din locul lor de origine, spre extremitatea ridicată a mâinii. Acesta este cursul pe care îl urmează traiectul meridianelor.

Indiferent că un meridian se termină sau începe în vârful degetelor de la mână, se consideră că el, parcurgând traseul de la vârful degetzelor până la cot, va petrece un traseu aparţinând unei porţiuni a membrului supe-rior, modelată, adaptată să opereze în ambianţă şi cu obiectele acesteia, cu alte cuvinte "aparţinând ambianţei". Ce se găseşte deasupra cotului, este pro-prietatea, domeniul, terenul organismului. Nu că partea distală a membrului ar fi străină de organism, ci ţinând de el, este un fel de "ambasador" care "de-serveşte" organismul, dar, respectând condiţiile ambianţei, "vorbind" limba uzuală a zonei în care îşi desfăşoară activitatea. Tot ce am exspus referitor la Membrul Superior, este valabil şi pentru membrul inferior, hotarul proximal fiind reprezentat de către genunchi, după cum am specificat, chestiuni dezvoltate şi mai sus, în capitolul despre "Simbolismul Membrelor".

Direcţia de deplasare a "energiei" (cum se traduce, inexact însă cu-rent, ideograma 氣 QI) este cea descrisă mai sus, repetăm: "dacă Omul se află în ortostatism, cu membrele superioare întinse spre Cer, Yangul va



279 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

parcurge meridianele coborând spre Pământ, iar Yinul, le va parcurge, urcând spre Cer, spre vârful mâinii". Aceasta este o circulaţie "internă", şi mai cu seamă descrisă astfel din motive didactice, deoarece, atunci când vorbim de "meridiane principale", trebuie să fim conştienţi că ele nu există în realitate (sunt pur convenţional-didactice) după cum am spus mai sus.

Dar, spre deosebire de această circulaţie internă, INFLUENŢA VA AVEA ÎNTOTDEAUNA UN TRASEU ÎNDREPTAT DINSPRE EXTERI-OR ÎNSPRE OM, deoarece, Omul are statut de Centru, şi existenţa lui tre-buie să fie Yin, deci să accepte o influenţă centripetă. Definiţia dată de vechii Chinezi Centrului, este: "acel loc prin care se trece de la Yang la Yin şi viceversa". Omul este situat între Cer şi Pământ, şi după cum am văzut mai sus, Yinul sau Pământul, încearcă în Om să urce spre Cer, iar Yangul sau Cerul, tot prin Om, să coboare spre Pământ. În acest sistem, ieşirile nu pot avea o aceeaşi importanţă ca şi intrările, sau, cu alte cuvinte, Omul primeşte mai mult decât dă. Sau, din nou cu alte cuvinte, Omul este mai dependent de ambianţă decât ambianţa de Om, deoarece "în sine" Omul este un produs al ambianţei şi nu ambianţa a Omului.

De aceea o parte din punctele situate pe mână şi antebraţ, recte pe picior şi gambă, vor secţiona transversal aceste entităţi anatomice, în nivele care vor marca secvenţial şi cumulativ influenţele pe care Omul le primeşte. Vom recunoaşte un curs de Apă curgătoare, care începe cu un puţ sau izvor, 井 Jing, de unde "izvorăşte" Apa; acesta creşte ca toate cursurile de Apă,

adăugându-i-se Ploaia şi afluenţii, realizând un nivel 滎 Yong; rangul urmă-

tor 俞 Shu, îl apropie de rîu, pentru ca prin 經 Jing, deacum "fluviu", să

ajungem la 合 He, nivelul dinainte de vărsare în marea cea mare care colectează toate Apele, denumit de unii "estuar". Vedem din aceasta că seg-mentele distale care găzduiesc nivelele marcate aici prin puncte de pe meri-dianele fiecărui organ sau viscer care traversează zona, denumite puncte 疏 SHU492, sunt puncte marcând un aport, adică transferând ceva din ambianţă

492) În Ricci 疏 [4447] semnul însemnând între altele şi "îndepărtat, în timp sau spaţiu", a fost în acest caz tradus de către unii autori europeni ca "antic", punctele căpătând numele de "puncte antice", traducerea convenind celor care încearcă să împingă modelul Chinezilor antici înspre o zonă mistică. De fapt aceste puncte sunt într'adevăr îndepărtate, dar în spaţiu, adică "DISTALE", fapt dezvoltat de altfel mai



280 Ioan Ladea _____________________________________________________

în organismul uman, cel mai probabil semnale încă neidentificate de noi. Or, în timpul rugăciunii sau închinării, noi nici nu mâncăm, nici nu

adunăm nimic din ambianţă, toate schimburile fiind rezervate divinităţii că-reia ne închinăm sau ne rugăm.

Întrebarea care se pune şi pe care am mai formulat-o este dacă acest gest este un reflex primar, sau unul deliberat şi convenţional, consecinţă-simbol a unei modelări mai mult sau mai puţin artificiale a Lumii. Dacă acest gest izvorăşte din mulţimea reflexelor înăscute, atunci "Modelul Lumii" reprezentat de Chinezii antici, este plasat întrò zonă de "contact" sau mai bine "trecere" de la concret la abstract ca două nivele ale realităţii, această zonă nefiind tranşată secant, reprezentând un "spaţiu" găzduind fenomene493. Dacă însă zona de contact între concret şi abstract este o simplă graniţă fără "grosime", adică neputând găzdui fenomene sau lucruri, atunci gestul îngenunchierii este un gest convenţional, rezultatul unei înţelegeri care semnalizează fără a fi realmente ceva.

Cea de a doua ipoteză este inacceptabilă, deoarece întrò "convenţie" sunt implicaţi doi parteneri. Doi parteneri mai mult sau mai puţin egali. Or aici nu poate fi vorba de o egalitate între Divinitate şi Om. Dacă gestul este dictat de către divinitatea care ne-a şi făcut, atunci în măsura în care noi suntem "realitate", realitate este şi gestul, adică aflat în fondul de legi, instincte, reflexe, care ne însoţesc şi fără de care nu putem trăi. Dacă îsă e o convenţie a mea cu "nimeni", sau a mea cu mine, gestul închinării este în cel mai bun caz dorinţă, un strigăt care nu primeşte obligatoriu un răspuns. şi atunci simbolistica prin care Chinezii antici prezintă corpul Omenesc, este arbitrară. Atunci, acupunctura este un placebo, un placebo care vindecă o sumedenie de boli, şi spaţiul nostru "virtual" în care ne plasăm "ficţiunile" este fertil. Dar nu poate fi aşa, absurditatea nu e un Univers concret, e o farsă sau o nălucă. Închinarea sà născut odată cu Omul, este o postură care ne scoate de sub incidenţa ambianţei Naturale, prin flectarea gambei şi împreunarea mâinilor, şi ne plasează în Universul Transcendent, Spaţiul în

sus, acum repetat pentru o mai bună fixare. 493) S'ar putea numi "spaţiul Omului", deoarece între "Cerul-Yang" sau "Cerul-abstract" şi "Pământul-Yin" sau "Pământul-concret", este interpus OMUL. Sau, cu alte cuvinte, Omul are un spaţiu al lui, în care îşi plasează NOŢIUNILE, MITURI-LE, SIMBOLURILE, adică tot ce izvorăşte nemijlocit din el (datorită legăturilor pe care le are cu Cerul), din Om ca Univers creator.



281 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

care Există Dumnezeu (fie şi doar pentru mine - după cum afirmă Kant, plasându`L pe Dumnezeu în zona ideilor, cărora nu le găseşte corespondent în realitatea experimentală), şi în care pătrund eu, Omul, pentru a`mi spune necazurile şi a cere Indurare şi ajutor pe care prin gest nu`l pot aştepta de la ambianţă, sau pentru a`mi oferi mulţămirile. Numai în genunchi se poate ajunge la Dumnezeu, şi numai cu mâinile împreunate, ca în odihna în care nu mai sunt amestecat cu Lumea!

Dar gesturile simbolice nu se opresc aici, cu toate că tot aici se vor întoarce, după cum vom vedea la sfârşitul acestui capitol. Închinarea nu este un act care leapădă de la ceremonialul întâlnirii cu Divinitatea numai amba-sadorii convertiţi la ambianţă, ci şi întreg Corpul. Chiar şi numai înaintea Împăratului, vechii Chinezi se aruncau ("se aruncau pe ei înşişi") cu "faţa" la Pământ, de fapt cu întreg Corpul. Dar pentru a dovedi universalitatea gestului, îl vom ilustra cu o închinăciune practicată de către regii englezi de-dicată Sfintei Cruci: "Adoratio omnium ita fiat, ut uniuscuiusque venter in terra haereat; dum enim juxta Augustinum in psalmo XLIII genu flectirun, adhuc restat quod humilietur; qui autem sic humiliatur ut totus in terra haerat, nihil in eo amplius humilitatis restat"494. Este vorba de închinăciunea prin care Regele se apropia târâş de Cruce, lăsând la picioarele ei o cantitate de Aur, pe care o răscumpăra numaidecât, retrăgându-o şi lăsând în locul ei bani uzuali, acel Aur fiind folosit la confecţionarea unor inele care purtate pe degetele mâinii, îi confereau acesteia puteri vindecătoare495.

SIMBOLISMUL CONŢINUT AL MEMBRELOR Am trecut în mare grabă peste implicaţiile simbolice ale relaţiilor

Membrelor cu ambianţa, am remarcat comportamentul Membrelor în timpul relaţiilor speciale ale Omului cu Divinitatea, şi ne vedem obligaţi să notăm

494) "Trebuie", spune Jean d'Avranches "ca în acest gest de adorare, pîntecul să atingă pămîntul; fiindcă după Sfîntul Augustin, în comentariul său la Psalmul 43, îndoirea genunchiului nu înseamnă o umilinţă perfectă; însă în cel ce se umileşte lipindu-se în întregime de pămînt, nu mai rămîne nimic care să îngăduie un spor de umilinţă" (În Migne P.L., t. 147, col. 51, cf. Marc Bloch, "Regii taumaturgi", Poli-rom, Iaşi, 1997, p. 113.) 495) Ibidem.



282 Ioan Ladea _____________________________________________________

tot în mare grabă şi extrem de rezumativ, aspectele simbolice ale Membrelor ca părţi anatomice. Desigur că nu vom putea face abstracţie de prezenţa Am-bianţei, dar nu ne vom mai referi în special raporturile Membrelor cu aceasta.

5.1. MEMBRUL SUPERIOR

La Om, Membrul superior corespunde 鳥翼 Aripii Păsărilor. Aces-tea sunt părţile Organismului care fac Pasărea să plutească în văzduh, consa-crânò ca animal al 天 Cerului. În Modelul celor 五行 wu xing, Pasărea este

şi animalul 南 Sudului. Dar, după cum am mai spus, Cerul este tot una ca înţeles Simbolic cu Timpul, or Mâna are în ea înscrise semnele Timpului: Timpul trecut, ca dat genetic, ca program al Soartei şi, ceeace e mai greu de acceptat, Timpul viitor, conţinător al evenimentelor care vor urma. Semnele palmei sau ale pumnului au fost studiate de cele mai multe Culturi, Chiromanţia fiind o ştiinţă veche.

George Soulié de Morant, cel care a implementat Acupunctura în Europa, a scris şi o carte pe această temă: Sciences ocultes en Chine - La Main 相手 (observarea mâinii)496 din care vom spicui câteva înţelesuri, având în vedere faptul că este o lucrare de sinteză, şi că autorul este o perso-nalitate de competenţă maximă.

Începând cu evaluarea probabilă a momentului morţii, autorul îşi justifică această abordare cu fraza: "Si lòn doit mourir le soir même, quìmporte le reste?" 497, pentruca, mai apoi, să dezvolte această temă, iden-tificânduì semnele pe palmă. Ceeace e oarecum surprinzător, e faptul că în şanţurile palmare, el vede semnele modului în care se petrece Moartea:

"Le genre de mort (*) est donné, le Signe du cercueil étant apparu au Palais de la Montagne, par un des signes suivants: Teinte noire au Palais de la Fosse (entre Vénus et Lune): on tombera dans lèau et on y mourra.

496) Ed. Librairie Orientaliste Paul Geuthner, Paris. 497) Op.cit. pag. 25.



283 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Teinte noire au Palais du Tonnere (haut de Vénus): on sera frappé de la foudre.

Veines noires allant du Palais de la Joie (Mars) à celui de la Montagne (bas de Vénus): mort par un animal féroce.

Veines noires, de Soumission (Saturne) à Ciel (Lune): mort par serpents.

Veines noires, de Séparation (Apollon) à la Fosse (entre Vénus et Lune): mort par le feu. (Ch. ts. tsi. I, p. 24 v.)

Lignes du pli interieur des doigts abolies à deux articulations: mort en voyage.

Signes favorables (Aiguilles-volantes, Tortue, etc.) répétées sur deux phalanges: mort sur les grands chemins.

Une couleur jaune envahissant la paume: mort prochaine. Lignes de la paume surtout transversales: danger mortel, malheur et

fin. Quand aux trois grandes lignes on voit de l`eau (île): on se pendra. Lignes nouées au bout comme de doubles-bateaux: mort par noyade. Une Tortue (un Soleil) traversée d`une ligne: décapitation.498

Desigur că nu putem dezvolta explicaţii referitoare la legăturile - cu siguran-ţă existente - între semnele de pe palmă şi întâmplările vieţii, dar va trebui să subliniem până la paroxism faptul că, cel puţin în cazul Chiromanţiei Chinei Antice, corelaţiile nu au fost obţinute experimental prin observaţii şi înregis-trări mecanice sau, cu alte cuvinte, această Chiromanţie nu este una empi-rică. Deşi acesta nu poate fi un argument serios în favoarea afirmaţiei noas-tre, din textul citat se pot vedea à propos-urile la Planete şi alte simboluri (Apollo) europenizate tranşant de către autor, care ar putea explica influ-enţele acestor entităţi atât asupra vieţii Omului, cât şi asupra palmei care se pretează a încasa semnele Cerului499. Dar nu numai Moartea500 este înregis-

498) Ibid pag. 27. 499) Am afirmat în text că Membrele superioare sunt corespondente ale Aripelor la Păsări şi că, prin aceasta, sunt Simbolic mai aproape de Cerul în care plutesc. Mem-brele inferioare stau sub dependenţa Rinichiului şi, după cum vom vedea imediat mai jos, ne leagă de Pământ, fiind coloane de susţinere ale Corpului nostru. Spaţiul care reprezintă Yinul este legat de prezent, aşa că, după cum vom vedea în capitolul următor, Membrele inferioare, recte Picioarele, nu vor înregistra semne ale trecutului sau viitorului.



284 Ioan Ladea _____________________________________________________

trată în Palmă, ci şi multe alte întâmplări care ne fac să credem că noi stăm sub o forţă care hotărăşte în locul nostru. Ar mai putea exista o explicaţie, şi anume aceea că semnele din Palmă sunt expresii ale mărcii noastre genetice, care ne hotărăşte «tipul», şi care va reacţiona sau acţiona previzibil în diferitele circumstanţe date de Ambianţă. Oricare ar fi explicaţia, este clar că noi navigăm într`un univers Simbolic, care ne avertizează asupra, sau chiar ne hotărăşte viitorul şi care ne conturează felul de a fi. Noi vom continua să spicuim din opera mai sus citată, referitor la altte desluşiri decât momentul şi felul Morţii, obţinute din Palmă.

Cu o seriozitate care nu îngăduie dubii, se pune problema constitu-ţiei Mâinii: robustă, longilină, efeminată, osoasă, plină, atât ca faţă palmară cât şi ca dos al Mâinii. Nu scapă studiului nici pielea, cu aspectul şi senzaţia pe care o lasă la pipăit, nici coloarea ei, şi toate acestea în strictă legătură cu constituţia generală501, cu tipul somatic, toate concluzionând în caracterul subiectului. După cum am mai spus, toate reperele studiate sunt clasificate după apartenenţa la cele cinci Planete, care clasifică sau sunt clasificate de către cele cinci Loji, 五行 WU XING. De mare importanţă este descrierea unghiilor, care, după cum ştim, depind ca aspect de starea Ficatului, şi prin această apartenenţă exprimă starea întregului Organism, Ficatul fiind, după cum ştim, Cerul Omului, iar prin dependenţa lui de Jupiter, însăşi Viaţa.

Toate determinările de soartă conţin referiri la componente ale psihi-cului, şi prin acestea trimiteri la Organele şi Viscerele cavitare, aşa că am putea spune că Chiromanţia este un mijloc de diagnostic al stării de sănătate, dar în această ecuaţie se introduce şi un destin specific unei anumite boli sau neputinţe care se poate verifica şi prin deducţie logică. Legătura pe care o face gândirea Chinezilor Antichităţii între Corpul Omului şi Ambianţă, pe

500) Datorită faptului că Moartea este un fapt indesirabil pentru Om în majoritatea cazurilor, ar fi plauzibil ca ea să stea mereu sub semnul destinului şi astfel să fie înregistrată codificat pe suporturile pe care soarta şi le-a ales spre a ne însoţi în permanenţă ca un "spin în carne", cu sau fără eficacitate practică în împlinirea faptu-lui în sine (Moartea), spre deosebire de alte fapte care se desfăşoară sub semnul Libertăţii noastre, deci sunt opţionale noi nefiind o "maşină deterministă". 501) În cadrul constituţiei generale se insistă cu precădere asupra Membrului superior, descriindu-se corespondenţe între caracteristicile şi destinul Omului şi lungimea sau musculatura braţelor şi antebraţelor, definind de fapt o fiziognomie sectorială, care, bineînţeles, se referă până la urmă la starea întregului sistem.



285 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

care o tot semnalăm de la începutul cărţii, se verifică şi în cadrul acestei sis-tematizări orientate de semnele palmei.

Parcurgând documentata carte a lui George Soulié de Morand (care ar fi putut fi înlocuită cu o bibliografie abundentă în care am fi putut face cu mult mai multă greutate ordine), dobândim convingerea că orice microsis-tem. cum ar fi Urechea, ar putea fi obiectul unor studii de determinare carac-terială şi ar putea duce la o aproximare a soartei subiectului, ceea ce confir-mă că, după cum amănuntul se structurează perfect în ansamblu, tot aşa şi fiecare amănunt reflectă întregul sistem, ceeace justifică încă o dată - dacă mai era nevoie - locul de cinste al Simbolismului în Cultura Chineză, cum de altfel în orişice Cultură serios structurată.

Şi pentru Chiromanţia Chinei Antice mâna dreaptă diferă de mâna stângă, deoarece clasificatorul Stânga-Dreapta este omniprezent şi universal aplicabil (în ce ne priveşte am mai vorbit despre el). Aici ar trebui dezvoltată povestea vrăjitoarei Nuchou, care a fost ucisă de către cei zece sori şi care şi-a ascuns, sau mai bine zis, şi-a apărat faţa de arşiţa celor zece sori cu mâna dreaptă. O recomandăm celor interesaţi, considerândò un excelent exerciţiu simbolistic (se găseşte în Shanhai jing 山海經, cap. 7, nouă nefiindu-ne posibilă o dezvoltare din motive de spaţiu de expunere).

5.2. MEMBRUL INFERIOR

"Les quatre extrêmes de làntique passé s`étaient écroulés et les neuf provinces s`étaient disloquées502. Le ciel ne couvrait plus complètement la terre qui ne le soutenait pas totalement503. Le feu progressait de toutes parts

502) "Le temps évoqué ici est celui de Huangdi, lèmpereur Jaune; ce nèst déjà plus l`âge dòr du souverain fondateur Fuxi. Les «quatre extrèmes» délimirent le monde (ils sont mentionnés au chap. 4, p. I a, de ce même Huainan zi; cf. t. 1 n.3, t. 2 n.. 4). Les «neuf provinces» proviennent de la première division territoriale de lèmpire primitif (cf. t. 8 n. 4) ". 503) "La conséquance de l`écroulement du Buzhou, une des côlones du ciel, est rappelée dans ce mythe qui est fréquemment associé à celui de Gonggong. On a vu que celui-ci le précedait parfois, ce qui tend à prouver que leur conjugaison fut artificielle et tardive (Ch. Le Blanc, 1985, p. 158, n. 152)."



286 Ioan Ladea _____________________________________________________

sans être maîtrisé; lèau sàmassait à perte de vue sans être dissipé. Les bêtes fauves dévoraient les bonnes gens. Quant aux oisseaux rapaces, ils emportaient dans leurs serres les vieux et les faibles. Alors Nügua504 purifia par le feu des pierres de toutes couleurs pour radouber le ciel azuré. Elle trancha les pattes de la grande tortue afin de fixer les quatre extrêmes 505." (sublinierea noastră)506.

Iată, "Piciorul" sprijinind Cerul. Făcut să sprijine, fără a avea diferenţierile delicate ale Mâinii, este un fel de "rădăcină ambulantă", rădăci-nă care se plantează întrùn anume Loc pentru puţină vreme, apoi se răsădeş-te în apropiere pentru a ne deplasa. Coloană în circumstanţe statice, "şenilă" în deplasare, Piciorul ne mijloceşte raportul cu Pământul, având ca punct de

504) "Nügua se présente comme un des trois souverains des premiers âges (cf. t. 30). On lui attribue généralement le sexe féminin et on làssocie à Fuxi qui passera pour son frère, plus tard pour son mari. Cette situation explicement incestueuse nàpparaît en fait que dans des textes fort tardifs qui ne concernent pas l`époque à laquelle nous nous intéressons (Duyi zhi de Li Rong des Tang, chap. 3, § 387, p. 79). Sous les Han, le personage est représenté avec une têtehumaine et une queue de serpent, enlacée autour de celle de Fuxi (glose de Wang Yi dans le Chuci, chap. 3, p. 15a; Liezi 列子, chap. 2, p. 84; Diwang, shiji de Huangfu Mi (215-282) cité dans le Taiping yulan, chap. 78, p. 493; glose de Guo Pu dans le Shanhai jing, chap.16, p. 1 b). On doit à Nügua la race humaine (infra t. 24), lìnvention de la flûte et lèau bienfaisante quifait croître les pousses (t. 30 n. 2). Dans ce paragraphe, l`heroïne «purifie par le feu», cèst-à-dire extrait, le métal dùn minerai «de cinq couleurs» afin de combler le vide laissé dans le ciel. Ce minerai multicolore renvoie-t-il auxteintes de làrc-en-ciel ou, comme dans la mythologie greque, aux pierres embrasées qui pavient le ciel, cèst-à-dire aux météores? " 505) "La tortue soutenant le monde ou le ciel est un mithème connu de bien des peuples dÈurqsie et dÀmerique du Nord; Ici, les pattes de lànimal font office de colonnes aux quatre extrémités du monde. Cette partie du mythe est connue du Lunheng de Wang Chong, chap. 11, p. 165, et chap. 15, p. 243 (trad. A. Forke, I, p. 250 et II, p. 347) et du Yinzi, chap. «Panguu» (cité dans une glose du chap. 2, p. 5 a du Lushi Houji de Luo Bi des Song)" 506) În Huainan zi, chap. 6, p. 7 a, cf. "Anthologie des mithes et légendes de la Chine ancienne" traduse de Rémi Mathieu; Gallimard, Paris, 1989, pag. 40.



287 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

contact primul punct din Meridianul Rinichiului (涌泉 Yongquan)507, aparţi-nând Lojii Apei, ceea ce ar putea însemna că, nu numai planta, dar şi Omul consideră prioritară dintre toate "ofertele" pe care ni le face Pământul, "ener-gia" lui, adică Qi-ul lui, care este Umiditatea. Faptul că sunt pereche ar trebui să se constitue în emblemă numerică pentru Yin, dar şi mâinile sunt pereche. Sunt însă şi câte trei Picioare ataşate unei fiinţe: picioarele corbilor figuri legendare şi emblematice pentru Soare. Sunt şi fiinţe dotate cu un sin-gur picior cum ar fi Kui, despre care am vorbit în primul volum. Dar perechea care sugerează Yin-ul este certificată ca fiind Yin prin apartenenţa lor la Loja Rinichiului (după cum am mai spus şi chiar demonstrat printrùn citat din Zhuangzi 莊子), şi utilizată ca atare ca gest simbolic în ilustrarea cuplului căsătoriţilor: "Ce sont des cordelettes rouges déstinées à lier les jambes des hommes et des femmes. Une fois attachés ainsi; ils feront à coup sûr un excellent ménage, même sìl appariennent à des familles en querelle ou à des contrées différentes." 508.

Legate de Rinichi şi deci şi de sex, picioarele vor reveni mereu în poveştile Antichităţii: "(Un jour,) Jiangyuan sortit dans la campagne; elle vit la trace dùn pas de géant. Son cœurse réjouit et se consuma de joie. Elle voulut y placer son pied. Lorsquèlle lèut fait, dans son corps cela bougea comme dans celui dùne femme enceinte. Elle demeura chez elle pendant toute cette période, puis elle enfanta son fils...." 509.

Membrele inferioare au fost şi obiecte ale unor limbaje simbolice, fiindu-le atribuite atipii, niciodată rod al unei imaginaţii dezordonate şi în-tâmplătoare, ci mai curând încărcate de sensuri criptice. "Le peuple des Jambes croisées se trouve à lèst des Poitrines percées " 510. Exemplul dat, rămâne suspendat, noi considerând că în acest context nu e cazul să dezvol-tăm decodificări şi să înmulţim numărul ilustrărilor referitoare la Picioarele

507) 涌 Yong [Ricci 5875] = a ţâşni, a se ridica, a urca; 泉 Quan [Ricci 1386] = izvor, fântână. 508) În Taiping guangji, chap. 159, p. 1142-1143, citând Xu Xuanguai lu (rezu-mat de Yuan Ke, 1985 q, p. 88, cf. Rémi Mathieu, op. cit., pag. 57. 509) În Shiji, chap. 4 p. 111-112, cf. Rémi Mathieu, op. cit, pag. 121. 510) În Bowu zhi, chap. 2, § 59, p. 22, cf. Rémi Mathieu op. cit. pag. 156.



288 Ioan Ladea _____________________________________________________

folosite ca subiect de limbaje ascunzând înţelesuri în aberaţii ale conforma-ţiei anatomice.

Pentru a nu încheia fără a semnala un fapt care poate surprinde, aceste Organe Yin, sunt obiectul etalon ale unităţii de măsură "Picior" (folo-sit în multe civilizaţii), care a funcţionat sub multe dinastii.

6. TIRUL CU ARCUL

Acest capitol este o prelungire a precedentului şi se găseşte într`o strânsă legătură cu el, deoarece, dacă am încercat să dobândim o "anatomie simbolică" a Corpului Omenesc, este firesc să îi identificăm şi un "Spaţiu (tot) Simbolic, de raport", sau "de comportament" cu sau în Ambianţa în care l-a plasat Cerul Creator. Dacă pentru înjghebarea unei "anatomii simbolice" a trebuit să căutăm exemple, să improvizăm ipoteze, într`un cuvânt să direcţionăm şi să îndreptăţim ideia cu un evident efort, fapt motivat doar de obsesia Chinezilor antici de a avea pentru orice lucru sau lucrare concretă o corespondenţă simbolică, în cazul raportului la distanţă a Omului cu Natura, beneficiem de un capitol gata structurat, pe care nu trebuie decât să îl tradu-cem în "limbajul exprimând sub incidenţa concretă Lumea", şi să îi inventa-riem consecinţele care pot fi oportune gândirii şi practicii în medicina tradiţi-onală.

Repetăm că obsesia Chinezilor antici pentru dobândirea de obiecte simbolice se datorează lucidităţii care i-a făcut să înţeleagă că gândirea ma-nevrează obiecte simbolice, care trebuie să aibă un raport de corespondenţă elastică511 (nu rigid-convenţională) cu Universul concretului. Ei fac această afirmaţie spunând că orice fapt întâmplat pe Pământ, are un corespondent- 511) Pentru a putea fi utilizate şi în cazul unei "gândiri intuitive" (Bergson) care nu îşi găseşte temeiul în "precizia convenţiei", ci în sugestivitatea pe care o practică obiectul evocat simbolic, şi care, pierzând rigiditatea corespondenţei stabilită con-venţional, îngăduie completarea de către intuiţia adresantului cu atribute personale, care fac imaginea mult mai accesibilă prin familiaritatea astfel dobândită.



289 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

precedent în Cer512 sau, cu alte cuvinte, Lumea simbolică precede - pe linia deterministă - Lumea concretă, sau din nou cu alte cuvinte, că Ideia precede fapta, precum gândul acţiunea, şi că dacă această direcţionare este de nein-versat, lanţul cauzalistic nu este la îndemâna nimănui pentru a putea fi întrerupt. Cauză - efect, Yang - Yin, model - concret, gând - faptă, Idee - materie, Cer - Pământ, sunt binoame din care nici un termen nu poate lua locul celuilalt, nu poate dicta stoparea lanţului care petrece Lumea, precum nici care n`a putut să îl inaugureze. Cel care l`a inaugurat şi îl şi poate aduna, este doar 太一 Tai Yi, Marele Unu, deoarece "DIN UNUL SE NASC DOI ...".

De la început trebuie să specificăm că, probe cum că Cerul sau Lumea influenţează Omul chiar de la distanţă, sunt suficiente, şi noi am amintit o sumedenie, dar că Omul influenţează Lumea se recunoaşte, deşi nu se recomandă. Şi dacă se recunoaşte pentru lucrurilre în situaţie de nemijlo-cite, în care Omul acţionează "în contact direct" cu obiectul de influenţat, că sunt reale şi dacă se fac în concordanţă cu legie (poruncile) Naturii (adică nu din iniţiativa Omului) chiar acceptabile, nu există "probe" că Omul ar putea influenţa Lucrurile la distanţă. "Proba", dezvoltată, stilizată, "ceremonializa-tă", este cuprinsă în "instituţia" Tirului cu Arcul, despre care ne propunem să vorbim.

Există un Om, există o ţintă513, Omul foloseşte un instrument (care îi

512) Atragem atenţia că, de câte ori întâlnim noţiunea de Cer, aceasta implică înţe-lesul de Yang, de abstract (în opoziţie cu concretul Yin). 513) Încă de la începutul capitolului (V) din Yi Li (PINYIN), închinat tirului cu

arcul 射, Confucius specifică poziţia principalului invitat, care determină şi poziţia

鞋釘 ţintei faţă de concurent: "Une natte est étendue (entre la porte et la fenètre de la salle du gymnase) pour le principal invité. Elle est tournée de telle sorte qu'il regardera le sud. Son côté le plus honorable sera son côté oriental (son côté gauche) ..." (I Li «EFEO» "CÉRÉMONIAL", trad. de Seraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1951, cap. V, pag. 101). Desigur că fragmentul citat se continuă cu informaţii deosebit de utile, care lămuresc în amănunt desfăşurarea simbolică, dar interesul nostru de moment este doar să arătăm că ţinta este îndreptată spre Miazăzi, şi nu pentru că Omul ar pretinde să se amestece în problemele Cerului, ci pentru că în acea zonă îşi poate permite să se simtă în siguranţă sub oblăduirea Cerului. De altfel asupra acestei probleme vom reveni.



290 Ioan Ladea _____________________________________________________

preia, păstrează, şi aplică forţa), ceea ce în mod curent nu e recomandat514. Există un Spaţiu între Om şi Ţintă, care în timpul în care este parcurs, trebuie să fie continuu515, după cum vom vedea imediat în cele ce urmează.

514) Omul trebuie să preia influenţele Lumii înconjurătoare - şi nu numai - în mod deliberat, deoarece, în general, e greu, e neoptimal să se sustragă lor, iar conştienti-zarea "încasării" acestei influenţe poate micşora "impactul" influenţei. Dar Omul nu e recomandabil să presteze el însuşi influenţe asupra Lumii, deoarece acestea sunt sectoriale şi pot strica "echilibrul" care susţine structura acestei Lumi, pe care noi nu îl percepem, deoarece nu observăm decât o mică parte a ei. Şi dacă, inerent şi nede-liberat, modificăm totuşi structura Lumii, este cu totul contraindicat să operăm asupra ei cu unelte, care, datorită beneficiului adus de eficienţa lor, vor prolifera şi vor pune stăpânire pe utilizator. Dar toate acestea au mai fost spuse şi noi le redun-dăm doar din motive didactice, de teama ca ele să nu fie trecute cu vederea. 515) Continuul care pentru Chinezii Antichităţii reprezenta Calitatea, adică valoa-rea esenţială şi criteriile Cerului, a Yangului, a suscitat în cadrul acestei cărţi, dez-voltări parţiale, şi în cele ce urmează vom mai reveni asupra acestui subiect, de câte ori vom avea ocazia. Considerând oportun aici un fragment lămuritor, îl vom reproduce: "L'empereur T'ang de la dinastie Yinn (d'abord Chang, TH pag. 67) demanda à Hia-ko: Jadis, tout au commencement, y eut-il des êtres? - Hia-ko dit: s'il n'y en avait pas eu comment y en aurait-il maintenant? Si nous doutions qu'il y en ait eu jadis, les hommes futurs pourraient douter qu'il y en ait eu maintenant (notre present devant être un jour leur passé), ce qui serait absurde. - Alors, dit T'ang, dans le temps, y a-t-il division ou continuité? qu-est-ce qui détermine l'anté-orité et la posteorité? - Hia-ko dit: On parle, depuis l'origine, de fins et de com-mencements d'êtres. Au fond, y a-t-il vraiment commencement et fin, ou transmision suuccessive continue, qui peut le savoir? Etant exterieur aux autres êtres, et antérieur à mes propres états futurs, comment puis-je savoir (si les fins, les morts, sont des cessations ou des transformations)? - En tout cas, dit T'ang, selon vous le temps est infini. Que tenez-vous de l'éspace? Est-il également infini? - Je n'en sais rien, dit Hia-ko. - T'ang insistant, Hia-ko dit: Le vide est infini, car au vide on ne peut pas ajouter un vide; mais comme, aux êtres existants, on peut ajouter des êtres, le cosmos est-il fini ou infini, je n'ensais rien. - T'ang reprit: y a-t-il quelque chose en dehors des quatre mers (de l'espace terrestre continuu)? - Hiao-ko dit: je suis allé à l'est jusqu'a Ying, et j'ai demandé, au delà qu'y a-t-il? On m'a répondu, au delà, c'estcomme en deça...Puis je suis allé vers l'ouest jusqu'à Pinn, et j'ai demandé, au delà qu'y a-t-il? On m'a répondu, au delà, c'est comme en deça ... J'ai conclu de cette expérience, que les termes, quatre mers, quatre régions,quatre pôles, ne sont peut-être pas absolus. Car enfin, en ajoutant toujours, on arrive à une valeur infinie...." (În "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE, LAO-TZEU, LIE-TZEU, TCHOANG-TZEU, traduit par Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1951 pag. 130,



291 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Spaţiul se poate măsura, conţinând prin convenţie un număr de unităţi, sau unitatea este însăşi distanţa dintre Om şi ţintă. Omul va sta deci la un capăt al distanţei, deci în punctul zero, pe care Chinezii îl definesc ca pe o unitate care nu mai poate fi divizată. Dar orice Cantitate este divizibilă, oricât ar fi de mică, iar dacă nu este divizibilă, nu este Cantitate, ci Calitate. Deci Omul se prezintă ca un aspect Calitativ al Realităţii (stând în locul lui zero cel care înseamnă "calitate" neputând fi divizat), ca şi ţinta de altfel. Spaţiul Cantita-tiv şi Continuu, separă cele două Calităţi, iar influenţa pleacă în acest caz (cel puţin deocamdată), numai de la Om spre Ţintă. De fapt nu se vorbeşte aici de nici un fel de influenţă a Omului asupra Ţintei, Tirul cu Arcul nefiind decât o probă cum că Omul a identificat bine un loc în Lume, şi că odată ce l-a reperat, are îndeplinită condiţia principală şi primară pentru a ajunge la el, şi deci posibilitatea de a`l influenţa, de a opera schim-bări asupra lui. Cum se ajunge la ţintă, e o problemă de elaborare, care, de cele mai multe ori, cunoaşte o multitudine de soluţii, în care poate fi implica-tă "tehnica". Nu se vorbeşte despre ce se întâmplă după ce a ajuns în acel Loc. Asta e o altă chestiune, intră sub alte incidenţe. Le vom parcurge pe rând, căci fiecare amănunt are importanţă.

Însă înainte de a ne ocupa de evaluarea capacităţii Omului de a`şi propaga influenţa la distanţă, trebuie să intercalăm o remarcă menită să ex-tindă aplicativitatea Tirului cu Arcul, în domeniul de evaluare al Omului, într`un sens mai larg. Este vorba de încercările de precizare a conturului ca-racterial al nou născutului, şi de aproximare a şanselor date de "soartă", care se va sfârşi prin acordarea unui nume acestui copil, şi care să fie cât se poate de pertinent. Aceasta se face în principal cu ajutorul unui tub sonor etalon, cu care se compară ţipătul pruncului, cu evaluarea gustului, ştiut fiind că fiecare Loje identificată cu ajutorul notei dată de tubul sonor, beneficiază de un gust specific, dar şi cu lansarea de săgeţi în cele cinci direcţii ale Spaţiului, care găzduiesc cele cinci Loji, ca şi când s`ar urmări vânarea unui animal (din cele cinci, care aparţinând fiecare câte unei Loji, sunt stabilite pentru a fi aduse jertfă în anotimpul corespunzător) ataşat direcţiei, şi deci Anotimpului, sau Lojii. Nu este locul să dezvoltăm această determinare, ea găsindu`şi locul în capitolul referitor la tuburile sonore; aşa că după această scurtă incursiune care şi-a propus să semnaleze aplicaţia tirului şi în procesele de încercare, puternic încărcate de simbol, ne vom întoarce la

Lie-tzeu, cap 5/A.)



292 Ioan Ladea _____________________________________________________

povestea în care ne-am angajat. Pentru început, vom delibera despre reperarea ţintei, care probează

subiectiv posibilitatea de a o atinge. Aceasta depinde de Ochi, Organ de simţ, aflat sub incidenţa Lemnului, al Ficatului şi Veziculei Biliare, deopotri-vă receptor şi expresiv516 şi care, nu numai că are din naştere această posibi-litate, dar aceasta este şi perfectibilă: "Quand Kan-ying le fameux archer bandait son arc, bêtes et oiseaux venaient se livrer à lui, sans attendre sa fléche. Il eut pour disciple Fei-wei, qui le surpassa. Fei-wei, eut pour dis-ciple Ki-tchàng. il commença par lui dire: dàbord apprends à ne plus cli-gner de lòeil, puis je tàpprendrai à tirer de làrc. - Ki-tchàng sàvisa du moyen suivant. Quand sa femme tissait, il se couchait sur le dos sous le métier, fixant les fils qui sèntre-croissent, et la navette qui passait et repas-sait. Apres deux années de cet exercice, ses yeux devinrent fixes, quùn poinçon pouvait les toucher sans les faire cligner. Alors Ki-tchàng alla trouver Fei-wei, et lui dit quìl était prêt. Pas encore, dit Fei-wei. Il te faut encore apprendre à fixer le point. Quand tu le verras grossi (par la force de ton intention) au point de ne pouvoir être manqué, alors reviens et je tàpprendrai à tirer de làrc. - Ki-tchàng suspendit à sa fenêtre un long crin de yak, auquel il fit grimper un pou sèxerçu à fixer le pou, quand le soleil passant derrière lòbjet, lui donnait en plein dans yeux. De jour en jour, le pou lui parut plus grand. Au bord de trois ans dèxercice, il le vit énorme, et distingua son coeur. Quand il fut arrivé à percer à coup sûr le coeur du pou, sans que la flèche tranchât le crin, il alla trouver Fei-wei. Maintenant, dit celui-ci, tu sais tirer de làrc; je nài plus rien à tàpprendre..."517. Deci, da-

516) Este cunoscută topografia iriană, cu origine în glose, mai mult dedusă din acestea, deoarece respectă acelaşi model al Lumii, în care polul superior este ocupat de creier, cel inferor de pelvis şi membre inferioare, polii laterali externi de mamele iar mai spre interior Plămânul în Dreapta, respectiv Plămânul şi Inima în Stânga, cei interni de Laringe şi faringe, între aceştia şi creier, Nasul, între reprezentarea sânilor şi cea a creierului (deci de partea exterioară), urechea etc., periferia fiind îmbrăcată în piele. Valoarea diagnostică a acestei expresii a fost probată şi nu lasă loc nici unui dubiu. Pentru a descoperi un nou mod de a trata, europenii moderni au verificat receptivitatea acestor reprezentări, excitându-le cu fascicule de lumină sau chiar lasser, cu rezultate cu totului discutabile. 517) Liezi 列子, cap. 5/N, în "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, pag. 144.



293 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

că recepţionăm suficient de bine ţinta, nu mai e nevoie decât de proba care confirmă reperarea. Acest lucru este doar parţial adevărat, căci pentru a avea rezultate absolute, mai e nevoie de ceva, şi anume: "Lie-ukèou (Lie-tzeu) tirait de làrc en presence de Pai-hounn ou-jenn. Il tenait son arc dùn bras si ferme, que, une une coupe pleine dèau étant fixée sur son coude gauche, au moment où il décochait sa flèche, lèau n`était pas répandue. Sa main droite était si active, que, une flèche à peine lancée, la suivante était ajustée. Te, durant tout ce temps, son corps restait droit comme une statue (lìdeal du tir maniéré de l`école ancienne)...Ceci, dit Pai-hounn ou-jenn (le taoïste), cèst le tir dùn tireur, dùn homme qui veut tirer, dùn homme qui sait quìl tire (art, non nature)..." 518. Dar, în cazul probei de confirmare, intervin şi probleme de tehnică519 pe care trăgătorul trebuie să le stăpânească. Dar aces-tea sunt valabile doar în circumstanţe limitate, nu în orice loc şi în orice situaţie, după cum vom vedea îndată, continuând citatul exact din locul în care làm părăsit: "Venez avec moi, sur quelque cime, au bord dùn gouffre, et nous verons ce qui restera de vos poses. - Ils allèrent ensemble sur une haute montagne, au bord dùn précipice profond de cent fois la hauteur dùn homme. La Pai-hounn ou-jenn se campa au bord de làbîme, ses talons débordant dans le vide. Appuyé seulement sur le bout des pieds, il fit la révé-rence à Lie-ukèou, et invita à venir prendre place à côté de lui. Mais déjà le vertige avait fait tomber celui-ci à quatre pattes, la sueur lui coulant jus-

518) Zhuangzi 莊子, cap. 21/I, în ibid., pag. 387. 519) "Confucius se rendait dans le royaume de Tch'ou. Dans une clairiére, il aperçut un bossu, qui abattait les cigales au vol, comme s'il les eűt prises avec ses mains. Vous êtes très habile, lui dit-il; dites-moi votre secret. - Voici, dit le bossu. Je m'exerçai, durant cinq ou six mois, à faire tenir des balles en equilibre sur ma canne. Quand je fus arrivé à en faire tenir deux, je ne manquai plus que peu de cigales. Quand je fus arrivé à en faire tenir trois, je n'en ratai plus qu'une sur dix. Quand je fus arrivé à faire tenir cinq, je pris les cigales au vol, avec ma canne, aussi sűrement qu'avec ma main. Ni mon corps, ni mon bras, n'éprouvent plus aucun frémissement nerveux spontane. Mon attention ne se laisse plus distraire par rien. Dans cet univers immense plein de tant d`êtres, je ne vois que la cigale que je vise, aussi ne la manqué-je jamais. - Confucius regarda ses disciples et leur dit: Concen-trer sa volonté sur un objet unique, produit la coopération parfaite du corps avec l'esprit..." (În "LES PERES...", traduit par Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1951, Lie-tzeu, chap 2/2, pag. 93.).



294 Ioan Ladea _____________________________________________________

quàux talons. Pai-houann ou-jenn lui dit: «Le sur-homme porte son regard jusquàu fond de làzur celeste, dans les profondeurs des abîmes terrestres, aux extrémités de l`horizon, sans que ses esprits vitaux soient émus le moins du monde. Quiconque nèn est pas là, nèst pas un surhomme. A voir vos yeux hagards, vous me faites lèffet dàvoir le vertige.»" 520. Deci, trebuie să putem "ţinti" din orice punct, din orice loc, şi mai cu seamă să nu vedem altceva decât acea ţintă, pentru că dacă privirea nu e concentrată, celelalte "repere" care se strecoară clandestin, pot influenţa starea arcaşului.

Concluzia care se impune este că, cel mai important lucru este repe-rarea ţintei, aceasta asemănându-se cu punerea unei situaţii în ecuaţie, calcu-lul fiind secundar şi putând fi lesne efectuat de oricine, fie şi o maşină deterministă imaginată în acest scop 521.

520) Ibidem. 521) Robotistica vechilor Chinezi era foarte dezvoltată, deşi nu aplaudată, mai ales de către Daoiştii timpurii, care refuzau orice dezvoltare a tehnicii, din motive de principiu: mai bine te adaptezi, decât să adaptezi Natura la nevoile tale, riscând să o strici prin siluire, prin amenajarea amănuntului care poate, prin modificarea lui, să tulbure ansamblul. Ceea ce trebuie observat este că, chiar atunci când confecţionau roboţi, Vechii Chinezi nu inventau principii noi de funcţionare, ci le practicau tot pe cele ale Naturii, din respect pentru ea: "L'empereur Mou des Tcheou, etant allé chasser à l'ouest, franchit les monts K'ounn-lunn, alla jusqu'à Yen-chan, puis revint vers la Chine. Sur le chemin du retour, on lui présenta un artiste nommé Yen-cheu. Que sais tu faire? lui demanda l'empereur... Que Votre Majesté daigne permettre de le montrer, dit l'artiste... Je te donnerai un jour, dit l'empereur. - Quand le jour venu, Yen-cheu se présenta devant l'empereur, avec une escorte. Qui sont ceux-ci? demanda l'empereur... Ce sont mes créatures, dit Yen-cheu; elles savent jouer la comédie... L'empereur les regarda stupéfait. Les automates de Yen-cheu marchaient et baissaient la tête, se mouvaient comme des hommes véritables. Quand on les tou-chait au menton, ils chantaient, et fort juste. Quand on leur prenait la main, ils dansaient, en cadence. Ils faisaient tout ce qu'on peut imaginer. - L'empereur décida de les donner en spectacle à son harem. Mais, voici que, tout en jouant la comédie, les automates firent des oeillades aux dames. Furieux, l'empereur allait faire mettre Yen-cheu à mort, croyant qu'il avait frauduleusement introduit des hommes veri-tables. Alors celui-ci ouvrit ses automates, et montra à l'empereur qi'ils étaient faits de cuir et de bois peint et verni. Cependent tous les viscères étaient formés, et Yen-cheu démontra à l'empereur, que, (conformément à la physiologie chinoise), quand on enlevait le foie, ses yeux ne voyaient plus; quand on lui enlevait les reins, ses pieds ne pouvaient plus mouvoir)." (sublinierea noastră). Mai menţionăm că această



295 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Această reperare, prin proba sa, realizează continuitatea Spaţiului522 care separă Omul de Ţintă: "Le continu (la continuité) est la plus grande loi du monde. Il est distinct de la cohésion, du contact. Soit un cheveu. On y suspend des poids. Il y a rupture. cèst le cheveu qui est rompu, pas le continu. Le continu ne peut pas être rompu. Certains ne croient pas cela. Je vais leur prouver, par des exemples, que le continu est indépendant du con-tact. - Tchan-ho péchait avec une ligne faite dùn seul filament de soie naturel, une aiguille courbée lui servant d`hameçon, une baguette de gaule, la moitié dùn grain de blé dàmorce. Avec cet appareil rudimentaire, il reti-rait des poissons énormes dùn gouffre profond, sans que sa ligne se rompît, sans que son aiguille se redressât, sans que sa baguette pliât. Le roi Tchòu làyant appris, lui demanda des explications. Tchan-ho lui dit: Jadis le celèbre archer Pòu-tsìe-tzeu, avecun arc trés faible et une flèche munie dùn simple fil, atteignait les grues grises dans les nuages, grâce à son application mentale qui établissait le continu de sa main à lòbjet. Je me sais appliqué durant cinq ans à arriver au même résultat dans la pêche à la ligne. Quand je jette mon hameçon, mon esprit entièrment vide de toute autre pensée, va droit au poisson, par ma main et mon appareil, établissant continuité, et le poisson est pris sans défiance ni résistance. Et si vous, o roi, appliquez le mêmme procédé au gournement de votre royaume, le résultat serait le mêmme... Merçi dit le roi de Tchòu... Donc la volonté fait le continu, entre lèsprit et son objet." 523

Această "VOINŢĂ", care este "expresia psihică a lojii Apă", susţine

întâmplare este povestită de Liezi 列子 (în cap. 5/M, ibid pag. 145),tot ca un argument în sprijinirea noţiunii de continuu aşa cum o vedeau ei la acea vreme. 522) Continuitatea, după cum am văzut mai sus, nu este caracteristica specială a Spaţiului, dar acesta o dobândeşte prin timpul pe care îl străbate, prin aplicarea miş-cării, care se întâmplă ca împlinire, ca probă că Ţinta a fost bine reperată de către ar-caş. Această probă e necesară, deoarece, nu toate premizele se împlinesc, după cum spune Confucius: "Sînt mlădiţe care n-ajung să-nflorească, sînt flori care n-ajung să rodească." (ANALECTE, trad. de Florentina Vişan, Humanitas, Bucureşti, 1995, pag.169, ZI HAN, 9. 22.). 523) Liezi 列子, cap. 5/H, în "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, pag. 139.



296 Ioan Ladea _____________________________________________________

"NUS"-ul, care este "expresia psihică a lojii Foc", după cum - de altfel - Apa în ansamblu, domină Focul524. Deci, Voinţa, sprijinind "Nus"-ul Inimii, nu se implică într`un joc de iniţiativă Omenească, ci într`o firească desfăşurare a Vieţii în cursul ei Natural. Inima e Împărat, şi ca atare în legătură directă cu Cerul, executând poruncile acestuia. Iniţiativele vin din altă parte, din Raţiune, din gândurile hrănită cu produse ale Pământului 土, cu cereale,

depinzând de Splină-Pancreas 脾, locuitoare a lojii Pământ 土行525. Ele trebuiesc doar să vegheze la desfăşurări pertinente, conforme cu legile Pă-mântului, nu să fie INIŢIATIVE! Dar şi Inima 心 trebuie să fie pe măsura "corpului" pe care îl deserveşte, şi care reprezintă "conjunctura" acestei Inimi: "Le coeur fait le continu, entre l`homme et sa famille. Koung-hou de

524) Asupra acestei chestiuni am discutat pe larg în primul volum al acestei cărţi, şi aici nu dorim decât să amintim că Focul ministerial, Pământesc, consumă combusti-bili, şi este lesne de stins cu Apă, iar în ceea ce priveşte Focul Imperial, acesta depinde nemijlocit de Apă: în primul rând că, pentru a exista ca efect aici pe Pământ, trebuie să beneficieze de o transparentă a atmosferei, norii fiind cei care pot ecrana lumina, iar mergând la însăsi geneza Focului Imperial, formula Apei exprimă forma primordială şi cea mai simplă de ardere (2H + O- - = HOH), iar căldura oferită de Soare, se obţine preponderent din procesele de liză atomică a Hidrogenului, compo-nent al Apei. 525) Aici putem insera o observaţie şi anume că, Pâinea este numită la unele popoare cu cel mai vechi cuvânt pronunţat în istoria omenirii: "Codexul de la Ravena al şcolilor lui Aristofan redă povestea, relatată de Herodot, regelui Egiptului, Psametic, care a vrut să ştie care este poporul cel mai vechi din lume. El a hotărît să crească doi copii nou-născuţi departe de orice prezenţă umană şi s-a putut constata că amîndoi pronunţau cuvîntul βεκοζ. Întrucît acest cuvînt însemna "pîine" în frigiană, faraonul Psametic a conchis că frigienii sunt poporul cel mai vechi din lume. Se ştie însă că frigienii sînt o ramură a tracilor care s-a stabilit în Asia Mică. Or, tocmai de aceea - scrie scoliastul - Aristofan a folosit termenul de βεκκεσε-ληνοζ, pentru că, în acest cuvînt compus, primul termen reprezintă unul dintre cuvintele cele mai vechi din lume. Drept urmare βεκκεσεληνοζ ar avea sensul de "om bătrîn şi lipsit de minte,..." Aluzia la creier nu mai este un eufemism, or, Splina-Pancreas – Pământ "hrăneşte organul curios CREIERUL", Raţiunea "locuind" în Loja Pământului. Pentru a justifica distribuţia cerealelor în sfera de simbolizare a Pământului, am oferit acest exemplu din sfera unei culturi care e greu de presupus că ar fi împrumutat această părere de la Chinezii Antichităţii.



297 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Lou, et Tsì-ying de Tchao, etaient malades, demandèrent à Pien-tsìao, le célébre médecin, de les guérir. Il le fit, puis leur dit: ceci nà été quùne crise passagère; la prédisposition constitutionelle reste, vous exposant à des rechutes certaines.; il faudrait autre chose que des médicaments, pour enle-ver celle-la. - Que faudrait-il? demandérent les deux hommes... Toi, dit Pien-tsìao à Koung-hou, tu as le coeur fort et le corps faible, et par suite tu t`épuises en projets impracticables. Toi, Tsì-ying, tu as le coeur faible et le corps fort, et par suite tu t`épuises en efforts iréfléchis. Si je changeais vos deux coeurs, vos deux organismes se trouveraient en bon état. - Faites! dirent les deux hommes. - Pien-tsìao leur ayant fait boire du vin contntenant une drogue qui les priva de toute connaissance durant trois jours, ouvrit leurs deux poitrines, et retira deux coeurs, les changea, et renferma les deux incisions avec sa fameuse pommade. A leur reveil, les deux hommes se trouvent sains. - Mais voici que quand ils eurent pris congé, Koung-hou alla droit au domicile de Tsì-ying, et sìnstalla avec sa femme et ses enfants, qui ne le reconnurent pas. Tsì-ying alla de même droit au domicile de Koung-hou, et sìnstalla avec sa femme et ses enfants, qui ne le reconnurent pas davantage. Les deux familles faillirent en venir à un litige. Mais quand Pien-tsìao leur eut expliqué le mystère, elles se tinerent tranquilles." 526

Aflăm deci că orientarea înspre orice reper, o dă Inima 心, şi reţinem că ea nu se constitue întrò iniţiativă condamnabilă.

Totuşi, noţiunea de continuu nu este satisfăcută de exemplele pe care le-am citat până acum. Mai trebuie să povestim deci o întâmplare "cu cântec", în care continuitatea ambianţei este probată de conformitatea unei vibraţii în propagarea ei prin acest mediu, şi mai mult, în care însăşi "calita-tea" vibraţiei poate schimba ambianţa, atunci când e pertinent izvodită: "La musique fait le continu entre l`homme et la nature entière. Quand Pào-pa touchait sa chitare, les oiseaux dansaient, les poissons sautaient. Désirant aquérir le même talent, Cheu-wenn (qui devint plus tard chef de la musique de Tcheng) quitta sa famille, pour sàttacher à Cheu-siang. Il passa dàbord trois dànnes entières, à sèxercer au doigté et à la touche, sans jouer aucun air. Le jugeant peu capable, Cheu-siang finit par lui dire: vous pourriez retourner chez vous... Déposant sa chitare, Cheu-wenn dit en soupirant: non, je ne suis pas incapable; mais jài un but, un idéal plus haut que le jeu classique ordinaire; je nài pas encore ce quìl faut, pour communiquer aux

526) Ibidem, chap. 5/I, pag. 141.



298 Ioan Ladea _____________________________________________________

êtres extérieurs lìnfluence issue de mon coeur; voila pourqui je nòse pas faire résonner ma chitaire; elle ne rendrait pas encore les sons que je vou-drais. Puisquìl faut que je parte, je pars; mais ce ne sera quùne absence; nos verrons bientôt. - De fait, pas bien longtemps aprés, Cheu-wenn revint chez Cheu-siang. Où en est votre jeu? lui demanda celui-ci. Jài realisé mon idéal, dit Cheu-wenn; vous allez voir... On était alors en plein printemps. Cheu-wenn toucha la corde Chang, qui répond au tuyau Nan et à la saison dàutomne; aussitôt un vent frais souffla, et les fruits mûrirent. Quand, en automne, il toucha la corde Kiao, qui répond à la cloche Kia et à saison du printemps, un vent chaud souffla, et les plantes fleurirent. Quand, en été, il toucha la corde U, qui répond à la cloche Hoang et à la saison d`hiver, la neige se mit à tomber et les cours dèau gelèrent. Quand en hiver, il toucha la corde Tcheng, qui répond au tuyau Joei-pinn et à la saison d`été, les éclairs brillent et la glace fondit. Enfin quand il toucha simultanément les quatres cordes, produisant làccord parfait, une douce brise souffla, de gra-cieux nuages flotèrent dans làir, une rosée tomba du ciel, et dessources vineuses jaillirent de la terre... Frappant sa poitrine et bondissant (marques de regret), Cheu-siangdit: Quel jeu vous possédez! Il égale ou surpasse en puissance celui de Cheu-kòang et de Tseou-yen. En votrer présence, ces maîtres devraient déposer la chitare, et prendre le flageolet, pour vous accompagner." 527

Continuu, Tir cu Arcul, Ţintă, toate prezentate, numai pentru a ade-veri că parcurgerea unui Spaţiu nu este posibilă decât dacă acesta este neîntrerupt. Dacă între mine şi un reper oarecare se întrepune o "lipsă" de Spaţiu, comunicarea cu acel reper nu mai e posibilă. Să ne înţelegem: nu lipsa de substanţă, ci de Spaţiu! Acest adevăr fundamental al vechilor Chi-nezi a fost complet trecut cu vederea, cu toate că are implicaţii practice de extrem de mare importanţă, explicând lucruri care nu pot fi, fără această precizare înţelese.

Dar să ne întoarcem la efectuarea Tirului cu Arcul, despre care, până acum, nàm discutat decât preliminariile.

Avem deci o Ţintă, pe care scontăm să o atingă Săgeata, această ultimă verificare dovedind că intervenţia mea la distanţă nu este întâmplătoa-re, că măcar Simbolic, prin identificarea Ţintei, şi mai apoi practic, prin îm-plântarea Săgeţii, putem acţiona precis. Deci simbolul precede fapta, şi mai cu seamă este necesar să o preceadă.

527) Ibidem.



299 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Dar cum ajunge Săgeata la Ţintă? Împinsă de arc? Dar acest fapt nu este acceptat de vechii Chinezi. O împingere, o aruncare, este o ejectare ab-solut întâmplătoare. Ea este posibilă, dar nu în ordinea Naturală, care e diri-jată de legi, multe legi, ale Cerului, ale Pământului, ale Omului... şi ca săgea-ta să ajungă acolo, ea trebuie să fie aspirată de un Vid. Este Ţinta un vid? Dacă o vedem, da! Căci ea este mereu alimentată cu lumină pe care o aruncă, pe care o reflectă, pe care NU o păstrează. Iar în existenţa ei cea mai centrală, care se pierde în câmpul Ţintei, e un gol, un Vid, care nici nu mai poate fi perceput. E mic, prea mic, el este un nimic, pe măsura dorinţei noas-tre de precizie.

ACEASTA ESTE VALOAREA SIMBOLICĂ A TIRULUI CU ARCUL: ATINGEREA UNUI SCOP STABILIT DE MINE!

Dar acest gest de stabilire a scopului şi de atingere a lui este oare îngăduit sau măcar recomandat Omului? Din punctul de vedere al Daoiştilor, în nici un caz NU. Povestea pe care vò spun în cele ce urmează e mai lungă şi noi nu îndrăznim să Incărcăm lectorul cu ceea ce nu e strict la obiect, fie chiar dacă ajută la acceptarea ambianţei antice - de altfel am făcut-o îndea-juns până acum. Confucius, se plânge unui bătrân Daoist pe care îl întâlneş-te: "... Passe que je suis un utopiste, mais je ne suis un malfaiteur. Alors pourquoi suis-je ainsi partout honni, persécuté, expulsé? Quèst-ce qui màttire tous ces maux? Je n`y comprends rien. - Vous n`y comprendez rien, fit le veillard étonné; vraiment vous êtes bien borné. Cèst votre manie de vous occuper de tous et de tout, de poser en censeur et de magister univer-sel, qui vous attire ces tribulations. Ecoutez cette hisoire: Un homme avait peur de lòmbre de son corps et de la trace de son pas. Pour sèn délivrer, il se mit à fuir. Or, plus il fit de pas, plus il laissa dèmpreintes; quelque vite quìl courût, son ombre ne le quittapas. Persistant malgré tout à croire quìl finirait par gagner de vitesse, il courut tant et si bien quìl mourut. Lìmbé-cile! Sìl s`était assis dans un lieu couvert, son corps nàurait plus projeté dòmbre, sìl s`était tenu bien tranquille, ses pieds nàuraient plus produit dèmpreintes; il nàvait quà se tenir en paix, et tous ses maux dispa-raissaient... Et vous qui, au lieu de vous tenir en paix, faites métier dèrgoter sur la bonté et l`équité, sur les ressemblances et les dissemblances, sur je ne sais quelles subtilités oiseuses, vous vous étonnez des conséquences de cette manie, vous ne comprenez pas que cèst en agaçant tout monde que vous êtes attiré la haine universelle? Croyez-moi un jour ou vous ne occuperez plus que de vous-même, et vous appliquerez à cultiver votre fonds naturel; du jour où, rendant aux autres ce qui leur revient, vous les laisserez



300 Ioan Ladea _____________________________________________________

tranquilles; de ce jour, vous nàurez plus aucun ennui." 528

După atâtea disertaţii, concluzia este contrariantă: "Tirul cu arcul, este un «sport» contraindicat." Ca tot ce e nenatural! Ca tot ce conduce Omul la implicare în afara lui, fără ca aceasta să`l privească, fără ca acest amestec săì fie strict necesar. Pielea este hotarul Omului. Nu trebuie să per-mitem influenţei noastre, în mod deliberat să năvălească în afară! De fapt nici înăuntru nu trebuie să ne substituim Înţeleptului Corpului. Modelul sim-bolic al Tirului cu Arcul este cel expus de noi. Morala Daoistă îl refuză. După cum refuză şi Acupunctura, care ar trebui înlocuită cu profilaxia, cu Viaţa Naturală, condusă după legile lui Dao. Dar istoria a contrazis Daois-mul primar, l-a chiar acoperit de uitare, iar copilul lui renegat, Acupunctura, susţinută de eficacitatea ei probată multe milenii, o promovăm noi în această carte, conform ideologiei Chinezilor antici: SINGURUL ADEVĂR ESTE PARADOXUL! 529

Rezumând şi condensând ceea ce am discutat până acum, vedem că Tirul cu Arcul are drept scop identificarea Ţintei, ceea ce poate reprezenta un antrenament şi un exerciţiu în vederea dobândirii unei abilităţi în aborda-rea unui ţel, şi că el se face în condiţii ceremoniale restrictive, ceea ce obiş-nuieşte individul cu exercitarea unei prestaţii în stări de dificultate, sau mai simplu, dezvoltă răbdarea, care este consecinţa concretă a smereniei. Nàre importanţă că restricţiile care trebuiesc să fie acceptate sunt Naturale, cum recomandă Daoismul, sau ritualistice cum le prefigurează confucianismul. Important este ca Omul să dobândească smerenia, capacitatea esenţială a Vieţii, şi anume aceea de a se adapta orcărei condiţii pentru a se păstra. Rigi-ditatea pe care o comportă mândria, chiar întrùn cadru moral530, implică ris-

528) În Tchoang-tseu (EFEO) chap. 31/ C, în "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, pag. 487. 529) Paradoxul nu trebuie privit ca un efect speculativ în gândirea Chinezilor An-tici. El decurge din spiritul didactic marcat de care e "bântuită" Cultura lor Antică. 530) "Dans l'Est un certain Yuan-tang-mou qui vogeait, défaillit d'inanition sur le chemin. Un brigand de Hou-Fou, nommé K'iou, qui passa par là, lui versa des aliments dans la bouche. Après la troisième gorgée, Yuan-tsing-mou revint à lui. Qui êtes-vous? demanda-t-il. - Je suis le nommé K'iou de Hou-fou dit l'autre. - Oh! fit Yuan-tsing-mou n'est tu pas le brigand? Et tu m'as fait avaler tes aliments? Je suis un honnête homme, je ne les garderai pas!.. Et, s'appuyant sur ses deux mains, notre hommese mit faire, pour vomir, des efforts si violents, qu'il expira sur place. - Il agit sottement. Si K'iou de Hou fou était un brigand, ses aliments n'avaient rien du



301 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

cul dispariţiei, şi existenţa sub formă de Viaţă este raţiunea supremă în Univers, fapt acceptat de toate Credinţele importante ale Lumii.

Exerciţiul Tirului cu Arcul oferă avantaje şi Acupuncturii în practica înţepării. Uneori punctul se vede, alteori nu; există însă o zonă în care el trebuie să fie. În perimetrul acelei zone, poate în Centrul ei, punctul trebuie identificat. Sigur că în Tir, măiestria e dată de atingerea unui punct dat, în Acupunctură, responsabilitatea e mai mare, noi trebuind să decidem şi Ţinta, care nu are voie să fie la dispoziţia hazardului sau a comodităţii noastre, ci rodul unei convingeri care se conturează în aceeaşi stare de încordare în care ne dăruim contemplând Ţinta săgeţii. Din acest motiv literatura de specialita-te din Antichitate vorbeşte insistent despre condiţiile de moralitate531 ale

brigand..." (În "LES PERES...", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1951, pag. 193, Lie-tzeu, chap. 8/Q.). 531) Smerenia, calitatea supremă a domeniului moral, trebuie demonstrată în orice împrejurare, după un exerciţiu îndelung, care să o perfecţioneze la maximum. Nu de puţine ori, ea a fost dovedită şi în situaţii absurde, necăutându'şi pentru a se arăta, o conjunctură favorizantă. Povestea pe care o oferim mai jos, este banală şi lipsită de orice interes. Dar oportunitatea demonstrării capacităţii de smerenie, se face imediat, fără prilejuri căutate: "Yang-tchou allant à P'ei, et Lao-tzeu allant à Ts'inn, les deux se recontrérent à Leang. A la vue de Yang-tchou, Lao-tzeu leva les yeux au ciel et dit avec un soupir: J'espérais pouvoir vous instruire, mais je constate qu'il n'y a pas moyen. - Yang-tchou ne répondit rien. Quand les deux voyageurs furent arrivé à l'hôtellerie oû ils devaient passer la nuit, Yang-tchou apporta d'abord lui-même tous les objets nécessaires pour la toilette. Ensuite, quand Lao-tzeu fut installé dans sa chambre, ayant quitté ses chaussures à la porte, Yang-tchou entra en marchant sur ses genoux, et dit à Lao-tzeu: Je n'ai pas compris ce que vous avez dit de moi, en levant les yeux au ciel et soupirant. Ne voulant pas retarder votre marche, je ne vous ai pas demandé d'explication alors. Mais maintenant que vous êtres libre, veuillez m'expliquer le sens de vos paroles. - Vous avez, dit Lao-tzeu, un air altier et rebute; tandis que le Sage est comme confus quelque irréprochable qu'il soit, et se juge insuffisant qu'il soit, et se juge insuffisant quelle que soit sa perfection. - Je profiterai de votre leçon, dit Yang-tchou, tres morfondu. - Cette nuit-la-même Yang-tchou s'humilia tellement, que le personnel de l'aubrage qui l'avait servi avec respect le soir à son arrivée, n'eut plus aucune sorte d'égards pour lui le matin à son départ." (În "LES PERES..." traduit par Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1951, pag. 99, Lie-tzeu, chap 2/N). Cel ce dovedeşte că a dobândit smerenia poate aprecia în limite morale un reper. Această apreciere duce la performanţe mai mari decât abilită-ţile tehnice pe care le poate obţine un practician în orice domeniu. Deoarece un Om perfecţionat în smerenie nu se va hazarda într'o opţiune lipsit fiind de abilităţi tehni-



302 Ioan Ladea _____________________________________________________

Acupuncturii. Textele au fost răstălmăcite şi încărcate cu aburi de misticism, ambianţă cu totului străină Daoismului primar. Morala este doar un exerciţiu care probează locul şi oportunitatea înţepăturii, implicând în această decizie întreg spiritul practicianului, care obţine capacităţile necesare, doar după lungi exersări, dintre care cel mai specific şi mai eficace este Tirul cu Arcul.

Desigur că subiectul Tirului cu Arcul este extrem de cuprinzător şi că exploatat poate ilustra aproape exhaustiv un univers sau măcar un aspect al lui, dar este departe de noi intenţia de a ne lăsa tentaţi de o asemenea aventură. Ceeace dorim să dovedim este faptul că, chiar şi aspectul tehnic al fabricării unui Arc are o structură Simbolică solid configurată şi care nu lasă la îndemâna hazardului sau a incidenţei concretului inerent nici un amănunt. Înainte de a justifica fiecare pas prin citate din literatura vremii, vom prezen-ta ideia principală care stă la baza construcţiei unui Arc: el trebuie făcut – după cum spune răspicat glosa - din dud scorburos! Dece dud? Dece scorbu-ros?

Dud, deoarece este un arbore binecuvântat, care hrăneşte şi Viermele de Mătase, substrat de ţesătură dotat de un suport Simbolic despre care nu mai trebuie să vorbim aici.

Scorburos, deoarece un arbore care are în Inima lui Yinul va creşte ramuri vânjoase, cu o elasticitate medie. Un arbore scorburos va hrăni mlădi-ţe dotate cu o mare elasticitate, deoarece scorbura dovedeşte o senectute a plantei, iar aceasta suscită elaborarea unor consecinţe de regenerare, a unor crengi care să aibă caracteristicile unui Pom tânăr, adică a unei mlădiţe "care se îndoaie (fără să se rupă) şi care mai apoi îşi revine. Deci cu proprie-tăţi de elasticitate deosebite. Din punct de vedere Simbolic, Yangul în Centru înseamnă univers destinat dinamismului, deoarece doar Yinul este static şi dens, Yangul rămânând domeniul mişcării, care reprezintă de fapt scopul Arcului, "motorul" săgeţii. Scorbura este încărcată de înţelesuri simbolice: "Sans entrer trop avant dans lànalyse, rappelons que dans bien des cultures dÀsie nourd-orientale, làrbre creux est un lieu de naissance et dènterrement. Lèmpereur Zhuanxu lui-même vécut à Kong sang ou «dans un mûrier creux» (Lüshi chunqiu, chap. 5, p. 9 a); le Maître du destin Siming «passa à Kongsang» (glose du Chuci, chap. 2,p. 12a); Chiyu attaqua Kongsang (Guizang, chap. «Qishi»)... ce qui prouve que ce lieu existait avant la naissance de Yi Yin. Certaines minorités du Sud déposent encore le

ce, pe care va încerca să le obţină înainte de a se hotărâ, pe când un tehnician lipsit de control moral va putea mai lesne greşi.



303 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

placenta dans un arbre creux. Plusieurs ethnies sibériennes ou de Chine septentrionale placent les os de leurs morts dans le creux dùn arbre (Bouriates, Toungouses...). En Chine, les tablettes mortuaires étaient en bois de mûrier..." 532.

Săgeata este deasemenea construită conform unui criteriu simbolic, e drept, corespunzând unei necesităţi tehnice obiective: "Les plus beaux bambous des genres kìun et lou (pour faire des flèches)..." 533.

În ceeace priveşte construcţia tehnică a Arcului, supusă fără îndoială unei incidenţe Simbolice, se risipeşte în amănunte tehnice pe care le vom parcurge parţial, din motive care se vor putea lesne descoperi din text şi comentariile lui.

"Les Koung-jîn, font les arcs. Ils doivent se conformer aux saisons speciales pour recevoir les six matières qui entrent dans cette fabricqtion (sublinierea noastră)534 Quand les six espèces de matières ont été réunies, les hommes adroits les combient ensemble.

Le bois, sert pour obtenir une longue portée. La corne, sert pour obtenir la rapidité du tir. Le nerf sert pour donner au coup de la profondeur. La colle forte, sert pour réunir. La soie, sert pour consolider. Le vernis, sert pour recevoir la rosée et la gelée blanche.(*)

En général, il y a sept espèces de bois que lòn prend pour faire le corps de làrc. La première est le bois de làrbre Tche. La seconde est le

532) Comentariul lui Rémi Mathieu la un citat din Lushi chunaiu, în "Anthologie des mythes et légendes de la Chine ancienne", Gallimard, 1989, pag. 129, nota de subsol 1. 533) În "CHOU KING LES ANNALES DE LA CHINE", trad. de Séraphin Cou-vreur, Cathasia, Paris, 1950, pag. 73, fiind vorba de tributul pe care îl aducea o provincie Împăratului. 534) "Com. Tching-khang-tching (sec. II după Iisus Christos, în timpul dinastiei Han n.n.): Ils reçoivent le bois en hiver. Ils reçoivent la corne en automne. Ils attachent la soie; ils appliquent le vernis en été... " În primul rând, Lemnul se consideră, cel puţin din punctul de vedere al Anotimpurilor, ca matur abia Toamna. Se consideră ca "Obiect" abia după ce a murit, adică în Iarnă. Cornul este matur în Toamnă. Lacurile care acoperă suprafaţa sunt Yang, şi vor fi aplicate Vara. Dease-menea, utilitar, lacurile se usucă mai uşor Vara, aşa că ambele criterii vor fi astfel satisfăcute.



304 Ioan Ladea _____________________________________________________

bois de làrbre Y535. Après eux, le mûrier sauvage, lòranger à petites oranges, le coignassier, le bois d`épine, , enfin le bambou 536. Quand on examine le bois choisi, on demande que la pièce soit de couleur rouge-noirâtre, et quèlle rende un son clair 537 comme ceux qui dérivent du principe actif. Si la couleur est rouge–noirâtre, la pièce approche du cœur de làrbre. Si elle rend un son clair, elleest élognée de la racine538. Quand on taille le bois qui entre dans la confection des arcs, on emploie les pièces à courburenqturelle pour le tir de longueur (pour faire des arcs à

535) "Com Tching-tong (sec I după Iisus Christos, în timpul dinastiei Han) Làrbre Y est appelé Tcheou-y dans làncien dictionnaire Eul-ya. Le mûrier sauvage Yen-sang, est le mûrier de montagne . Le Koue-iu dit quòn lèmploie pour faire les arcs, les carquois. " 536) "Selon le commentaire Wang-tchao-yu (sec. XII după Iisus Christos, sub di-

nastia Song n.n.) làrbre 柘 Tché ou Tchaï a un bois dur comme la pierre 石 Chi.- Làrbre Y a peu de branches et de feuilles, et son bois est trés courbe. On làppelle ordinairement, nerf de beuf, Nieou-kiu. - Làrbre Kiu, «lòranger à petites oranges» a la peau plissé, et beaucoup de solidité. Le coignassier, Mou-koua, a un bois serré, ferme et fort. King désigne de bois d`épine. Le bambou est solide, mais il a des nœuds. Cèst pourquoi on le place ici au dernier rang. " 537) Din nou Muzica este cea care hotărăşte "calitatea" în evaluarea oricărui lucru. Căci un Arc nu poate fi întrò stare de incertitudine care - e drept - poate zămisli, se poate preta la creaţie, el este o unealtă care trebuie să fie complet lipsită de iniţiativă, pe care a cedat-o mânuitorului lui. Or, starea de maturitate a fibrelor Lemnului ne-o probează culoarea, care ne arată că bucata e aproape de miezul trunchiului sau ramu-rii, iar sunetul ne arată buna orânduire şi structurare a compositelor materialului. 538) "Comm. Tching-khang-tching: Le bois voisin de la racine est de qualité inférieure . Comm. Wang-tchao-yu: Le bois voisin de la racine a un son trouble, comme ceux qui dérivent du principe inerte. Le bois élogné de la racine a un son clair, comme ceux qui dérivent du principe actif." Aici, ca şi în multe alte locuri asupra cărora nàm atras întotdeauna atenţia, de cele mai multe ori pentru a nu de-ranja cursivitatea textului, se evită deosebirea între un interval considerat pe Spaţiu, şi unul pe Timp: partea de lemn care este aproape de origine în Timp, păstrează în Spaţiu caracteristicile specifice perioadei perinatale, care, pentru a nu împiedeca creşterea, nu acceptă o structură organizată. De altfel, o asemenea structură nici nàre timpul să se constitue. Constatarea "rimează" pe planul Simbolic, deoarece tehnic ea nu are nevoie de dezvoltări, putându-se baza doar pe o sumară empirie.



305 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

longue portée); et les pieces droites pour le tir de profondeur 539 (pour faire des arcs à coups profonds).

Un règle pour établir le corps de làrc, cèst que lòn ne doit pas dévier du droit fil, en fendant le bois. Si lòn déviait, làrc ne décocherait pas la flèche (*) (il nàurait pas de ressort).

Quand on compare les cornes qui doivent entrer dans la confectoin des arcs, celles des animaux tués en automne sont épaisses, celles des animaux tués au printemps sont minces 540. ... "

Toate acestea541 şi multe altele atestă o preocupare susţinută a Chi-nezilor Antichităţii pentru punerea la acelaşi nivel de importanţă. Desigur că textul, ca şi comentariile, abundă de motivaţii simbolice referitoare la alege-rea cutărui sau cutărui material care intră în construcţia Arcului. Cel puţin sursa din care am citat ar trebui consultată de cititor, cu toate că textul este elaborat întrùn stil sec şi tehnic.

7. EXERCIŢII ŞI CONCURSURI DE CONDUCERE A CARULUI

Prima problemă care se pune în această abilitate care beneficiază de 539) "Comm. Tching-khang-tching: 埶 a ici le sens de «forme naturelle». Si la pièce de bois est naturallement courbe il faut répétersa courbure, cèst-à-dire la forcer en sens contraire, pour faire làrc. On plie à fond làrc, dans ce sens interverti, et on lance la flèche. Le bois revient de lui-même (il tend à reprendre sa forme naturelle), et lòn tire au loin." 540) "Comm. Wang-tchao-yu: Les cornes sont comme les plantes. Au prin-temtemps, celles sont faibles et naissantes. En automne, elles sont acquis toute leur croissance. Elles sont pleines à lìntérieur." 541) Toate cele de mai sus, în "LE TCHEOU-LI, ou RITES DES TCHEOU", tra-dusă de Édouard Biot, publicată la: Imprimerie Nationale, Paris, MDCCCLI, în două volume şi 44 cărţi, la pag. 580 (şi urm.) a volumului II (cartea XLIV, cap. Koung-jîn).



306 Ioan Ladea _____________________________________________________

o mare grijă la vechii Chinezi, şi nu numai, "Conducerea Carului" în special al celui de luptă este Simbolismul şi sorgintea lui. Dacă Simbolismul este lesne de identificat, şi anume posibilitatea Omului de a stăpâni şi dirija Natu-ra, obârşia obiceiului, poate fi considerată ca fiind nedaoistă, adică, făcând parte din atitudinile preconfucianiste542 sau, dimpotrivă, avându`şi rădăcina în vechile cutume agrare, alături de Daoismul primitiv. Noi considerăm ca demnă de crezare această de a doua ipoteză, deoarece Daoismul, precum am subliniat în primul volum al acestei lucrări, nu recomandă - precum greşit s`a tradus şi încetăţenit - inactivitatea, ci, non iniţiativa. Orice exerciţiu care îşi propune să dezvolte - pe linie naturală - o abilitate necesară subzistenţei, îşi poate avea originea în Daoism543, dacă vom considera - cum e dealtfel plauzibil - că transportul, deplasarea, graba, sunt de multe ori chiar impuse de condiţiile naturale. Hârciogul şi albina, adună alimente pentru Iarnă, castorul şi păsările îşi construiesc adăposturi sau gineceuri, maimuţa utilizează - e drept, rudimentar - unelte, pe care le părăseşte. Omul, mai pre-văzător şi mai raţional, poate utiliza aceeaşi sculă de mai multe ori, acest fapt putând constitui un început al civilizaţiei atât de criticată, dar gestul nefiind în mod obligatoriu destinat dezvoltării şi perfecţionării, adică împingerii spre artificial. În ce priveşte subiectul nostru Conducerea Carului, noi îl conside-răm un exerciţiu de facilitare, de perfecţionare a derulării Vieţii desfăşurate în conformitate cu legile Naturii, încadrat intenţional şi practic, în dezvolta-rea unei abilităţi care nu ne conduce neapărat spre "cetate", adică "intra muros", curtea civilizaţiei. Cel puţin simbolic.

Asupra "libertăţii" de iniţiativă a Omului, vom discuta în cadrul anexei I a prezentului capitol, bazându-ne - după cum se va vedea - pe cele mai indiscutabile texte antice. În capitolul "Pământul Omului" am contestat

542) Deoarece jocul este mai vechi decât Confucius, acesta vorbind de el ca de un obicei moştenit de la "cei vechi" şi deci, după părerea lui Kong zi, cu atât mai demn de respect şi consideraţie. 543) Daoismul nu încurajează lenea atunci când recomandă exersarea mulţumirii cu puţin, sau cu strictul necesar. El nu promovează căutarea de soluţii facile şi auto-mate care să tezaurizeze valori, să le capitalizeze, de o manieră care să îndepărteze Omul de la viaţa lui în Natură, să'l introducă într'o structură croită pe interese artifi-ciale, care să accepte manevre artificiale şi care să deformeze moştenirea Cerului Anterior, adică datul genetic, adică cufundarea noastră în Natură. După părerea unor vechi înţelepţi, Omul trebuie să evalueze cantitatea de efort necesară obţinerii unui beneficiu, raportată la cantitatea de efort necesară adaptării la nevoia nesatisfăcută.



307 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

ca principiu şi motivaţie folosirea Carului şi deci a Roţii, dar realitatea isto-rică a promovat 禦 "conducerea carului" drept 藝 Artă, aşa că suntem obligaţi să o includem în suita de exemple care vin să rotunjească universul activităţilor umane subliniate de interes şi susţinute de consideraţii Simbo-lice.

În sprijinul gândurilor noastre vine îngăduinţa - pe care o specifică Natura - ca Omul să poată folosi orice formă nevie de substanţă, de a utiliza pentru hrană, îmbrăcăminte sau vindecare, orice plantă sau vietate, de a dis-pune deci, de orice şi oricine - neom - pe acest Pământ, în orice scop care îşi are originea în instincte şi nu în orgolii. Acesta este cazul tracţiunii carului, mai ales în ocaziile în care nu se practică munca brută şi care, în literatura veche, este specificată mai cu seamă ca find efectuată de 馬 Cal sau, în ope-raţiile desfăşurate în universul Simbolic, omologul lui abstract, sau mai bine zis virtual, 龍 Dragonul.

Roata, specifică vehiculului pe uscat, funcţionează chiar ca simbol Daoist, reprezentând Mişcarea periferiei faţă de nemişcarea şi stabilitatea Centrului, mecanism cuprins într`o singură piesă ca model al Yinului şi Yangului, dar mai cu seamă a unităţii, a coexistenţei lor, atât în Univers cât şi in orice componentă, în orice obiect din realitatea înconjurătoare.

Scopul imediat al construirii Carului pare să se poată adăuga celui de obtinere a oalei, a vasului, care îşi are principiul utilităţii în gol, în 空 Vid, pe care îl putem umple după trebuinţe, justificând astfel rostul lui. Numai că, acest 車 vehicol este specific 陽 Yang, adică destinat mişcării, deoarece nu poate fi imaginat un car jucărie, care să nu transporte nimic544, nici măcar pe cel care îl mânuieşte. Să menţionăm, pentru un beneficiu pe care îl vom

544) Cu toate că acest Car poate fi doar o arătare care să reprezinte un semn. Sau poate să aducă doar o veste, precum reiese din scurtul citat pe care îl oferim aici, fragment dintr'un cântec vechi, menţionat în cronica principatului Lou: "Il est dit dans un chant: «La voiture du prince apparaît dans le lointain. Il m'appelle en me montrant un arc (ce qui signifie qu'il m'invite à remplir remplir une charge à la cour). Pourquoi ne voudrais-je pas y aller? Mais je crains les moqueries de mes amis et de mes compagnons.» [Ce chant n'existe plus]." (În "La chronique de la principauté de Lou", trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1950, Vingt-deuxième année, 671 avant J.C., 5.)



308 Ioan Ladea _____________________________________________________

dobândi mai departe în cuprinsul acestui capitol, că "marfa" pe care o transportă Carul, fie doar vizitiul, fie orice altceva, (chiar şi numai o veste care este de flagrantă natură Yang), trebuie considerat ca fiind mai mult de natură 陰 Yin, în raport cu celelalte părţi ale vehiculului, el, transportatul fiind static în raport cu transportorul, şi pe deasupra şi "substanţial" (excepţie făcând augusta fiinţă a 帝 Împăratului, legat de 天 Cer, eminamente Yang, şi, după cum am specificat într`o notă mai sus, mesajul adus de Car). Sugerează asta Yinul care trebuie să fie modelul 人 Omului, mai ales în raport cu Cerul. Dar Carul care transportă este un "Univers", el imitând Lu-mea: podina545 lui e 方 pătrată asemeni Pământului, iar "coviltirul",

545) Această podea are formă absolut pătrată: "Tchenn 軫 (forma de latinizare folosită de Séraphin Couvreur în «Dictionnaire classique de la langue Chinoise», Chuangchi press, 1993, R. 159, T 5 - 6, pag. 906 sau «Petit dictionnaire...» de acelaşi autor, pag. 618) Cadre de la plate-forme d'une voiture. Le cadre est carré pour représenter la terre...". Această platformă are ataşate o sumedenie de piese, noi menţionând doar câteva care au o justificare simbolică menită să ne ajute la contura-

rea profilului simbolic al Carului. "Kio 較 (ibidem), les deux barres verticales qui étaient aux deux angles antérieurs des voitures." Nu e greu să deducem pe cine reprezintă cele două bare, care ţin "coşul" Carului, care conţine o Lume - după cum

am mai spus - şi care se defineşte simbolic ca atare. "Fou 輔 Piéces de bois appliques sur les côtés d'une voiture pour les consolider... Os malaire... second, ministre d'État ... " (op. cit. pag. 907) Aici comparaţia cu osul malar (zygomatic) ne sugerează că, precum acesta flanchează capul, tot aşa şi piesa apără, consolidează

poziţia Omului din Car, care are valoare de Împărat (cap, căpetenie). "Tchou" 軸 (ibid pag. 906), este osia, axa, semn folosit şi pentru "L'axe de la sphére céleste... L'axe de la terre...". Menţionăm că nu acesta este "AXIS MUNDI" în modelul

vechilor Chinezi: "În China, carul este un simbol al lumii: podeaua lui pătrată 方

închipuie pămîntul, baldachinul rotund 圓 reprezintă Cerul; între ele, stîlpul central, axă a Lumii (care prin faptul că ocupă - fără discriminare - acelaşi loc, poate fi asimilat Omului). Stîlpul central are înălţimea conducătorului, care i se identifică, şi îl închipuie aşadar pe mediatorul dintre Cer şi Pămînt. Un simbolism apropiat apare în India, unde lada sau coăul [kosha] carului cosmic corespunde



309 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

acoperişul (baldachinul) lui e croit rotund, asemeni Cerului. (Amănunte asupra construcţiei Carului în anexa de la sfârşitul acestui capitol). Omul stă deci, între aceste două "limite" ale împărăţiei lui "artificiale", între podeaua şi acoperişul Carului, stăpân pe acest spaţiu cu care poate naviga în Lume. Acest "domeniu" al lui, este croit pe propria măsură, două care putând doar întâmplător să aibă un spaţiu cuprins între podea şi baldachin de aceeaşi înălţime. În unele împrejurări istorice (în timpul unor dinastii), mărimea spaţiului dintre podea şi coperişul Carului reprezentând rangul proprietaru-lui. În cazul Împăratului, dimensiunile spaţiului făceau obiectul unor calcule speciale, luându-se uneori ca criteriu de dimensionare înălţimea Împăratului, sau măsurile capului lui. Oricum, Fiul Cerului beneficia de cele mai generoa-se dimensiuni, inaccesibile unor Care pentru oamenii de rând.

Că Cerul este "rotund" nu mai este nevoie să o spunem, deoarece am repetat-o până acum de nenumărate ori. Cel puţin aşa se vede el de pe Pământ, aşa funcţionează el, ciclând cu precisă periodicitate evenimentele majore ale Naturii, cel puţin pe cele meteorologice şi astronomice. La fel n`ar mai trebui să amintim că Cerul e Timpul şi Yangul, acestea trei fiind similare, fapt amintit de multe ori. Deasupra încărcăturii Carului, se curbează Cerul. Adică, Yang deasupra. Sub Car stă Pământul, dar corpul Carului, care cuprinde "coşul", adică cel care conţine Yinul, se sprijină pe Pământ prin intermediul roţilor, care sunt Yang, fiind rotunde şi destinate mişcării. Trei poziţii, în care "un Yin" este cuprins de "două Yanguri", reprezentând trigrama Focului546. Dar "Focul" acesta nu este asemănător celui care

spaţiului intermediar (antariksha) dintre Cer şi Pămînt. Dar aici axa Lumii o reprezintă osia [aksha] şi cele două roţi, Cerul şi Pămîntul unite şi totodată despărţite de axă." (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, "Dicţionar de simboluri" Editura Artemis, Bucureşti, 1994, pag. 248). Diferenţa de interpretare simbolică ilustrează cum nu se poate mai sugestiv diferenţa dintre cele două culturi. 546) În Yi Jing, Carul este atribuit (deşi nu explicit), Vântului, despre care se spune că "răspândeşte" prin suflul său. (De subliniat că denumirea trigramelor cu obiecte sau fenomene specifice Cerului posterior nu obligă la asimilarea caracteristicilor pe care aceste obiecte le comportă. Dacă vom lua ca exemplu "Focul", ca nume de

trigramă, asta nu înseamnă că trigrama (卦) va avea funcţiile Focului 離 Li. Ea nu va încălzi, nu va lumina, nu va livra fum şi cenuşe, etc. Înţelesul pe care această trigramă îl împrumută de la Foc este că "se îndepărtează şi se ataşează" precum Fo-

cul generat de combustibil. Alt exemplu (ultimul), trigrama numită 艮 Munte, nu va



310 Ioan Ladea _____________________________________________________

aparţine Cerului Posterior 火 huo, acest nume fiind doar o coincidenţă ilustrând fenomene care nu se potrivesc între ele din toate punctele de vedere. Nici Focul Ministerial, nici cel Imperial, nu are prea multe de a face cu "cel care se ataşează" 547. De fapt traducerea lui Richard Wilhelm poate stârni discuţii 548, cărora nu le vom da curs acum, deoarece subiectul va fi reluat şi amănunţit dezvoltat în volumul care tratează Cerul Anterior 549.

împrumuta de la cel care îi dă numele înălţimea, stâncile ori răcoarea care creşte până la frig odată cu înălţimea, etc. caracteristice Muntelui, ci doar nemişcarea şi faptul că el opreşte o trecere, se opune ei, dacă nu făcându-o imposibilă, măcar zădărnicindu-o în parte. Noi am atribuit Focului Cerului Anterior Carul, datorită caracteristicilor "îndepărtare" şi "ataşare", şi pentru că, după cum explicăm în text, este sugerat atât ca structură văzută din lateral, cât şi de sus, caroseria fiind cuprinsă

între cele două roţi, care sunt categoric 陽 Yang. 547) "Das Haftende ist die Helle, in der alle Wesen einander erblicken. Es ist das Zeichen des Südens. Daß die heiligen Weisen mit dem Gesicht nach Süden gewandt waren, wenn sie den Sinn des Weltreichs anhörten, hat die Bedeutung, daß sie sich dem Hellen zuwandten bei ihrem Walten. Offenbar entnahmen sie das diesem Zeichen." (În I GING «Yi Jing Pin Yin» Das Buch der Wandlungen, Herausgegeben von Richard Wilhelm, Diederichs München 1992, pag. 250)

548) Semnul 離 LI este tradus de către majoritatea dicţionarelor ca "cel care se depărtează". Oferim spre exemplificare doar traducerea unuia dintre cele mai necon-testate surse, şi anume "DICTIONNAIRE CLASSIQUE DE LA LANGUE CHI-NOISE", par F.S. Couvreur, Kuangchi press, 1993, pag. 992 - 993, ca "a părăsi, a se îndepărta...", având totuşi menţionat şi înţelesul de "a se aplica pe..., compagnon, etc". Nu insistăm. 549) Deşi ne-am propus să nu discutăm aici amănunte destinate volumului Cerului Anterior, zăbovim sumar pentru a atrage atenţia că, de fapt nici nu putem dezvolta aici considerentele referitoare la trigrame sau hexagrame, ele fiind considerate diferit în diversele Timpuri şi Locuri. Dăm un exemplu de interpretare, menţionat în Tch' ouen Ts'iou et Tso Tchouan (EFEO), care nu îşi găseşte nici o corespondenţă în Yi Jing: "Jadis, Pi Ouan consulta l'achiliée pour savoir s'il aurait une charge d'officier dans la principauté de Tsin. Il trouva l'hexagramme tchouen, composé du trigramme

震 tchen sous le trigramme k'an; en manipulant les brinds d'achillée, il obtent

l'hexagramme pi, composé du trigramme 坤 k'ouen sous le trigramme 坎 k'an,



311 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Dar nu numai ca 卦 GUA «trigramă» este citat Carul în 易經 Yi

Jing, ci şi ca 車 vehicul propriu zis în comentariul (partea II-a a aceleiaşi

"Cărţi a schimbărilor") atribuit lui 孔子 Confucius, din care vom reda o parte pe care ne vom îngădui să o discutăm: "Der Meister 550 spracht: Die Verfasser des Buchs der Wandlungen kannten die räuber. Im Buch der Wandlungen heißt es: «Wenn einer eine Last auf dem Rükken trägt und trotzdem Wagen fährt, veranlaßt er dadurch die Räuber, herbeizukommen.» Eine Last auf dem Rücken zu trgen, ist das Geschäft eines gemeinen Menschen. Ein Wagen ist das Gerät eines fornehmen Mannes. Wenn nun ein Gemeiner das Gerät eines fornehmen Mannes benützt, so denken die Räuber daran, ihn anzugreifen. Lässige Aufbewahrung verführt die Räuber zum Stehlen. Üppiger Schmuck eines Mädchens verlockt zum Raub ihrer Tugend. Im Buch der Wandlungen heißt es: «Wenn einer eine Last auf dem Rücken trägt und trotzdem Wagen fährt, veranlaßt er dadurchdie Räuber, herbeizukommen»; denn das ist ein Wink für Räuber."551

Deci, ceea ce cară 人 Omul cu 背 spatele, sau ce transportă Carul,

atrage 賊 hoţii. Spatele este faţa 陽 Yang a corpului. Yang este şi 車 Carul,

tchen «tunetul n.n.» signifie voiture, pied, châtiment, peine de mort. 坎 k'an signifie terre, mère, cavale, multitude, repos...Sin Leao, expliquant ces symboles dit: «Ce sont de signes de bonheur; Tchouen signifie ferme; pi, entrer. Tchen la voiture a été remplacée par k'ouen terre ou cavale. La cavale c'est placée devant la voiture...»" (În "LA CHRONIQUE DE LA PRINCIPAUTÉ DE LOU", trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1950, vol. I, Livre IV, première année, «660 avant J.C.», 5.). Adăugăm că cele de mai sus nu pot reprezenta o eroare, deoarece mai jos,

aceeaţi carte, repetă afirmaţia: " 震 Tchen «Tunetul n.n.» est le symbole de 車 kiu «Car n.n.»" (Ibid, Livre V, Hi Koung, XV année, «644 după Iisus Christos n.n.»). Nu insistăm, deşi lista exemplelor se poate întinde mult. 550) În ediţiile de limbă Chineză pe care le posedăm ideogramele indică numele lui Confucius. 551) "I Ging", Das Buch der Wandlungen Herausgegeben von Richard Wilhelm, DIEDERICHS GELBE REIHE, München 1992, Kapitel X, paragraph 11, pag. 285.



312 Ioan Ladea _____________________________________________________

după cum am dedus împreună. 商品 "Marfa" din spate sau din Car, pare a fi o marfă de preţ, care are o destinaţie, cuprinsă în acel program (tot Yang) dar hoţii încearcă să o fure, şi prin asta să o împrăştie. Se spune în glosă că 遭遇 "întâmplarea" este cea care hotărăşte înafara legilor Cerului; deci nu e sigură destinaţia. Încărcătura va fi risipită, va avea parte de diversificare. Yinul va fi modelat de întâmplare, va fi împrăştiat sau spulberat. Este aici simbolizat sau generalizat un fenomen extrem de frecvent. Omul observă toate acestea, ar vrea să se substitue întâmplării, să 下命令 ordoneze 混沌 Haosul, nestructuratul, entropia!

Am zăbovit asupra acestei reprezentări, doar atâta cât a fost necesar să constatăm că acest Car care trebuie condus cu măiestrie de Om, îşi are o corespondenţă simbolică şi în Cerul Anterior 先天, însoţind Timpul care curge asemeni Apei care este - cel puţin din punctul de vedere a compoziţiei trigramei, o alternativă complementară 552.

Am mai spus-o, un Adevăr prezent în sisteme culturale diferite, şi cu atât mai mult, dacă acestea nu au o evidentă posibilitate de difuziune între ele, de comunicare, care să poată facilita un transfer al acestui Adevăr de la unul la altul, fenomenul reprezintă un argument forte al veridicităţii lui. Precum în Daoismul primar, Principiul face la început Cerul şi Pământul, tot aşa în Mozaicismul moştenit de Creştini, Dumnezeu deschide Geneza făcând "la început" Cerurile şi Pământul. Dacă în Daoism, cel ce va opera primul va fi Tunetul, Fiul cel mai Mare, în Mosaicism (şi deci în Creştinismul moşteni-tor), după ce Dumnezeu "a făcut" Cerurile şi Pământul, începe să opereze prin Fiul Lui cel mai Mare, întâi şi Singurul Născutul (cei ce urmează fiind făcuţi, adică zămisliţi înafara Fiinţei Lui), prin care continuă Geneza, din acest moment Dumnezeu creind prin Cuvânt553. Nu e nevoie să ne forţăm

552) Trigrama înfăţişând 坎 Apa sau mai bine "Insondabilul" este reprezentată de către o linie continuă adică Yang, cuprinsă între două linii întrerupte, adică Yin, adică exact invers decât trigrama Focului. Dar "succesiunea" la care ne-am referit, corespunde şi ordinii naşterii în familia trigramelor, Apa fiind fiul mijlociu, iar Focul, fiica mijlocie. 553) Antichitatea timpurie a multor credinţe, atribuiau cuvântului, vorbei rostite de către Om, o putere creatoare, pierdută dacă Omul respectiv a folosit graiul pentru a formula un neadevăr. Vorbirea vine din Inimă, limba însăşi ca organ ţine de Inima-



313 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

imaginaţia pentru a observa o similitudine ca manifestare sonoră între Cuvântul lui Dumnezeu şi Tunet. Mergând pe această cale a analogiilor, vom identifica lesne o asemănare ca valoare simbolică între Vehicolul sau Carul de Foc care apare cu diferite prilejuri în Biblie554 şi Carul-Foc al Cerului Anterior produs al Daoismului. Dar o dezvoltare a acestora, în volumul tratând despre Cerul Anterior.

Omul trăieşte între Cer şi Pământ, reprezentând prin scenarii starea lui. Considerată ca o realitate majoră şi caracteristică mai ales de către Confucianişti, prezenţa unui Împărat conducător al "Lumii", Fiu al Cerului, care înfăţişează pe 地 Pământ 源 Principiul sau 太一 Marele Unu din 天 Cer, operând prin propriul său exemplu, nu prin forţă sau vre-o pledoarie, îngăduie Omului de rând să`şi însuşească, bineînţeles la scară, o abilitate astfel exprimată, aceasta nefiindu`i socotită ca iniţiativă (fiind o imitare a Naturii).

Oferim un text din 周禮 ZHOU LI (TCHEOU LI - EFEO), care ne

Împărat, care simbolizează pe Marele Unu, Principiul, pe care îl trădează odată cu minciuna rostită. Biblia, chiar şi în Noul Testament, atribuie limbii o capacitate maximă de păcătuire (vezi Epistola Sf Apostol Iacob, cap. 3).

Vechii Chinezi, venerau deasemeni cuvântul rostit, şi în cele ce urmează, vom reproduce un scurt pasaj din "Les Mémoires Historiques de Se-Ma Ts'ien"

(司馬遷 Sima Qian PINYIN), tradus de Édouard Chavannes (Adrien-Maison-neuve, Paris, 1967, vol. IV, pag. 251): "Le roi Tch'eng, jouant avec le puîné Yu, tailla une feuille d'éléococca en forme de tablette d'investiture et la donna au puîné Yu, en lui disant: «Par cela, je vous confère un fief.» Alors le clerc I demanda qu'on choisit un jour pour donner l'investiture au puîné Yu; le roi Tch'eng dit: «Je ne faisais que jouer avec lui.» Le clerc I répliqua: «Le Fils du Ciel ne dit rien par plaisanterie; quand il parle, le clerc note ses paroles par ecrit; les rites les accomplissent; la musique chante.»..." şi rangul i-a fost conferit de-a-binelea. 554) "Pe când mergeau ei vorbind, iată că un car de foc i-a despărţit pe unul de altul, şi Ilie s-a înălţat la cer într'un vârtej de vânt." (2 Regi, 2/11). "Elisei s'a rugat şi a zis: «Doamne deschide'i ochii să vădă.» şi Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai şi de cară de foc împrejurul lui Elisei". (ibid, cap 6/17). Sunt multe astfel de pasaje în Biblie care vorbesc despre "Carele de Foc", aşa că nu insistăm.



314 Ioan Ladea _____________________________________________________

va edifica asupra încărcăturii simbolice a 車 Carului, atât pentru 帝 Împărat

câ şi pentru replica lui 陰 Yin - împărăteasa - valabilă cel puţin pentru

această dinastie (Zhou 周), dar de bună seamă, cu extindere de principiu şi în alte timpuri: "Il est préposé au commandement supérieur des chars attribués aux officiers publics. Il en distingue la destination spéciale, ainsi que les étendards et les drapeaux. Il les classe par ordre, et règle ainsi leur sorties, leur entrées, par rapport au magasin général.

Lèmpereur a cinq grands chars555. Le premier est le char de jade. Il a des plaques de téte ciselées, pour les chevaux. Les sangles, les glands, sous le cou, sont à douze garnitures. On y dresse le grand étandard imperial à douze franges. Ce chart sert pour les sacrifices.

Le second est le char dòr. Il a des martingales garnies dòr. Les sangles, les sous le cou, sont à neuf garnitures. On y dresse le grand drapeau à dragons556. Ce char sert pour les réceptions d`étrangers, et aussi pour les personnes de la famille impériale, lorsquèlles sont investies dùne principauté 557.

555) "Commentaire composé par Tching-khang-tching, au IIe siècle de notre ère,

sous la dynastie Han et glose: "Lou 錄 signifie ici Ta 大, (EFEO n.n.) grand. On dit ainsi les grands appartements, pour désigner les apparements particuliers de l'empereur; la grande porte, pour désigner la porte qui y conduit; les grands chars, pour désigner les chars de l'empereur. Le char de jade est ainsi appelé, parce que les extrémités de ses pièces principales sont garnies de jade. l'ornement de tête des chevaux est fait en métal ciselé. les sangles, les glands des rénes, sont recouverts d'enveloppes teintes avec les cinq couleurs..

Le nom de Ta-tchang est réservé pour le grand étendard imperial. C'est celui des neuf étendards oů sont peints le soleil et la lune..." 556) "Commentaire du le même «Pour le second char, les extrémités des pièces principales sont garnies d'or. Le chevaux n'ont pas d'ornament de tête, mais leurs courroies de poitrail (martingales) sont garnies d'or. Les sangles, les glands qui pendant sous le cou des chevaux, sont revêtus de soieries aux cinq couleurs. Le Ta-ki, grand drapeau, est celui des neuf drapeaux ou étandards, sur laquel on peint deux dragons réunis. - Les personnes de la famille imperiale désignent les fils et frères de l'empereur qui reçoivent une principauté de premièr ordre.»" 557) "Commentaire composé par Kia-kong-yen, (au VIII-e siècle, sous dynastie des Thang): «Les souverains de la dynastie Tcheou accordaient les premiers honneurs



315 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Le troisième est le char dìvoire. Il a des rènes rouges. Les sangles et les glands sous le cou sont à sept garnitures. On y dresse le grand drapeau rouge de chair. Ce char sert pour les audiences du matin, et aussi pour les personnes qui ne sont pas de la race impériale, lorsquèlles sont investies dùne principauté.558.

Le quatrième est le char de cuir. Il a des rênes mélangées de noir et blanc. Les glands sous le cou ornés de cordons de soie, sont à cinq garnitures. On y dresse le grand drapeau blanc. Ce char sert pour les prises dàrmes, et aussi pour investitures des quatre postes militaire559.

Le cinquième est le char de bois. Il a de sangles en cuir noir, des glands sous le cou, couleur cygne. On y dresse le grand drapeau à queue de boeuf. Il sert pour les chasses, et aussi pour les investitures accordées dans

aux membres de leur famille. En conséquence, ceux-ci pouvaient être gratifiés du char d'or, lorsqu'ils se rendaient dans les principautés dont ils recevaient l'investiture; mais ils ne pouvaient obtenir de se servir du char de jade. Ce genre de char était réservé pour les sacrifices offerts par l'empereur.»" 558) "Commentaire composé par Tching-khang-tching...: «Les extrémités des pièces sont garnies d'ivoire. Il n'y a pas de courroies de poitrail ou martingales; les rênes sont seulement ornées de rouge foncé. Les sangles et les glands des rênes sont revétus de soieries aux cinq couleurs. Le grand drapeau rouge couleur de chair, est celui des neuf drapeaux, qui est formé d'une pièce de soie d'une seule couleur. - [...] Les personnes de famille differente, I-seng, désignent l'oncle maternel, le gendre, les proches alliés de l'empereur.» " 559) "Commentaire composé par Tching-khang-tching...: «Les trois chars précédents sont recouverts de cuir, et ensuite ornés avec du jade, de l'or, de l'ivoire. Les quatrième char n'a pas d'ornaments. On l'appelle simplement le char de cuir. On fait les rênes avec des pièces de cuir noir et blanc, en mélangeant les couleurs;

c'est ce qu'indique le mot Loung, qui signifie ici blanc et noir au lieu de 條 Tiao, lisez [*] Tiao. On orne avec des cordons de soie, les glands des rênes ainsi que les sangles, que le texte supprime pour abréger. Le grand drapeau blanc était l'étendard de la famille de Yn ou Chang, comme le grand drapeau rouge était celui de la familie Tcheou. Les quatre postes militaires désignent les positions occupés par les princes feudataires, sur les frontières des quatre côtés de l'empire. Ce positions sont comprises dans le Man-fo, ou district des étranges, mentioné par le chapitre Iu-kong, du Chou-king..."



316 Ioan Ladea _____________________________________________________

les royaumes étrangers" 560. Avem deci cinci feluri de Care, fiecare reprezentând câte o grupă de

"preocupări" naturale ale Omului, şi fiind reprezentate de către Împăratul care este simbolic piesa de legătură între Cer şi Pământ, întruchipând nu numai prezenţa Marelui Unu între Oameni, ci şi Omul care e prezent în acest spaţiu.

Primul Car, este considerat a fi făcut din Jad. La textul capitolului VI din Tcheou-Li (folia 13), Tching-khang-tching introduce un comentariu care face obiectul notei 6 (ibid, pag. 125): "Le jade est lèssence de pureté de principe mâle. Lèmpereur en mange comme correctf de lèau quìl boit." În aceeaşi notă, există şi comentariul lui Tching-tong, din sec I după Iisus Christos, sub dinastia Han, şi a lui Wang-tchao-yu, sec XII în timpul dinasti-ei Song: "Lèmpereur jeûne et se purifie avant de se mettre en rapport avec les esprit; il doit prendre lèxtrait pur de jade; on le fait dissoudrer, afin quìl puisse le manger."

Pentru a înţelege semnificaţia Carului făcut din Jad, să mai vedem şi alte înţelesuri simbolice cu care este încărcat 玉 Jadul:

"12. Tseu koung 561 interrogeant Confucius dit: «Permetez-moi de vous demander pourquoi le jade est trés estimé des sages, tandis que làlbâtre ne lèst pas. Est-ce parce que le jade est tres rare et làlbâtre commun?»

13. Confucius répondit: «Si le sage fait peu de cas de làlbâtre et estime beaucoup le jade, ce nèst pas parce que làlbâtre est commun et le jade rare. Cèst parce que les sages de làntiquité comparaient la vertu de jade. Il est lìmage de la bonté, parce quìl est doux au toucher, onctueux; de la prudence, parce que ses veines sont fines, compactes, et quìl est solide; de la justice, parce quìl a des angles, mais ne blesse pas; de lùrbanité, parce que suspendu (à la ceinture en guise en ornament), il semble descendre jusqu`à terre; de la musique, parce que par la percussion on en

560) Comentariul aparţine aceluiaşi autor ca şi cel al notei precedente: "Ce cinquième char n'est pas garni de cuir. Il est simplement vernisé..." Toate acestea în "Le Tcheou-Li, ou Rites de Tcheou", trad. de Édouard Biot, Imprimerie Nationale, Paris, MDCCCLI, în cuprinsul cărţii XXVII din vol II. 561) Numele este romanizat după o convenţie propusă de Séraphin Couvreur, foarte aproape de cea folosită de către EFEO. Personajul este unul dintre cunoscuţii discipoli ai lui Confucius.



317 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

tire des sons clairs, élevés, prolongés et finissant dùne manière abrupte; de la sincerité, parce que son éclat nèst pas violé par ses défauts ni ses défauts par son éclat; de la bonne foi, parce que que ses belles qualités intérieures se voient à lèxtérieur, de quelque côté quòn le considére; du ciel, parce quìl ressemble à un arc-en-ciel blanc; de la terre, parce que ses émanations sortent des montagnes et des fleuves (comme celles de la terre); de la vertu, parce quòn en fait des tablettes et de demi-tablettes que les envoyés des princes offrent seules (sans les accompagner de présents 562); de la voie de la vertu, parce que chacun lèstime. On lit dans le Cheu King: «Je pense à mon seigneur; il est doux comme le jade»." 563

Deşi ultimul citat este de sorginte nedaoistă (vine din sfera lui 孔子 Confucius), şi e mai lipsită de substanţă, autorii lui având drept preocupare descoperirea sau chiar inventarea de legi şi ceremonialuri, el ne subliniază rangul de care se bucură Jadul. E poate singura substanţă folosită ca termen de comparaţie pentru 太一 Tai Yi. E "esenţa principiului masculin" (după cum reiese şi din textul citat mai sus, principiu care cuprinde Cerul şi pe stă-pânitorul lui, puterea ordonatoare unică în Univers. deci, acest Car de Jad poate fi utilizat numai cu ocazii iniţiate de legături cu Cerul. Este un Car de "ocazii sacre", care ridică vehicolul la acest rang de prim ordin. Dacă ţinem cont şi de caracteristicile jadului enumerate în citatul de mai sus, putem deduce o sumedenie de valori simbolice pe care le putem atribui acestui prim Car, care acoperă o mare parte din implicările Omului în Univers.

Dar şi fără astfel de justificări reperând Omul, există un argument major privind prezenţa Carului în Viaţa Omului: faptul că el, Carul, îşi are

562) Tableta poate reprezenta un Om: "Tseng tseu adressa la question suivante: «Si le prince est déjà enterré quand vien au monde le fils qui doit succéder, que faut-il faire?» Confucius répondit: «Le premier ministre et le grand maître des cérémonies avec le grand interprète vont en donner avis au père de l'enfant devant sa tablette. Trois mois après, on donne un nom (à l'enfant) devant cette même tablette, et l'on fait connaitre ce nom partout (à l'empereur, aux princes, à tout le peuple), ainsi qu'aux esprits tutelaires de la terre et des grains, aux ancêtres et au génies des montagnes et des cours d'eau.»" (În "Mémoires sur les bienséances et les cérémonies", trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1950, vol. I, cap. V, verset 3, pag. 445). 563) Ibidem, vol. II, partea a 2-a, cap. XLV, pag. 697.



318 Ioan Ladea _____________________________________________________

tiparul în Cerul Anterior 先天; este deci o prezenţă Naturală, moştenită din

"Universul Genetic" beneficiind de "principiul" 離 Focului Cerului Anterior. Carul propriu zis, Carul obişnuit, cu drept legitim de existenţă în

viaţa de zi cu zi, este construit din 木 Lemn564. Dintr`un Lemn care acum, cuprins în construcţia Carului nu mai este arbore sau pom, nu mai trăieşte, dar cuprinde într`însul încă Energia Yang, dată de Soare, structurată în fibre şi celule uscate, smochinite, care pot încă, înainte de a deveni Yin, materie lipsită de Viaţă, să elibereze acel Soare captiv înmagazinat; Prin Foc 火, printr`un Foc al Cerului Posterior, prin Focul ministerial. Aduce acest Car schema Focului în el, coborând din Universul Genetic în Lumea noastră. Literatura istorică a Chinei aduce o sumedenie de astfel de întâmplări, însă nu rare sunt cazurile când Carul e folosit ca Lemn pentru jertfă pe Altar, în religii care nu folosesc modelul Lumii propriu Chinei Antice565. De notorietate este culoarea atribuită în diverse ocazii Carului, atunci când se urmăreşte exprimarea unei mişcări just îcadrate în Model: "Il montait dans un char rouge tiré par des chevaux blancs." 566 Dacă luăm în considerare

564) "Lorsqu'il voulut mettre un terme à la sécheresse, Tang monta dans un char de bois non teint, tiré par des chevaux blancs..." (În Shizi, chap I, pag. 16b, cf . Rémi Mathieu în "Anthologie des mythes et légendes de la Chine ancienne", Gallimard, 1989, pag. 139. 565) Exemplul pe care îl vom oferi nu este rar nici în Mozaicism, nici în alte cre-dinţe: "Carul a ajuns în câmpul lui Iosua din Bet-ăemeş, şi s'a oprit acolo. Acolo era o piatră mare. Au despicat lemnele carului, şi vacile le-au adus ca ardere de tot Domnului." (În 1 Samuel, cap. 6, verset 14). În Psalmi (46 versetul 9), în cursa către Pace (care ştim că împărăţeşte în Noul Ierusalim), transformă (distruge) carele de luptă prin Foc: "...a ars cu foc carele de război". Vecinii geografici ai Chinezilor, chiar confundă Carul cu Focul, şi încă chiar cu Focul Ceresc: "Auroră, vino cu (darurile) fericirii din înaltul bolţii scăldate în lumină a cerului" (În "Imnuri înălţate Aurorei", trad. de L. Renou, "Études védiques et păninéenes, III, 1957.) traducătorul comentează: "se cere de fapt ca omul să fie ajutat cu bogăţiile purtate sau simbolizate de car" (sublinierea noastră) Cf. Georges Dumézil, "Mit şi epopee", Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1993, vol. III, pag. 843. 566) Shiji, cap. I, "voir aussi Da Dai liji, chap. 62, p 239 - 240. Le Zhushu jinian, chap I, p. 2b...", cf. Rémi Mathieu, "Anthologie des mythes et légendes de la Chine ancienne" Gallimard, 1989, pag. 83.



319 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

culoarea cailor, vom putea deduce că e vorba de o călătorie uzuală în această Lume, care până la urmă se va încheia cu Moartea, adică acest amănunt coloristic nu sugerează că ar putea fi vorba de vreo încercare de a se ajunge prin această călătorie în vreo zonă a nemuririi.

Dar Carele nu sunt făcute doar pentru a ne transporta pe Pământ 567), ele ne pot înălţa şi în văzduh: "Qi, le souverain des Xia, fit tirer les sorts pour ateker des dragons volants à son char et s`élever dans le ciel. Il obtint une réponse faste et claire. Aussi, Qi devint-il immortel" 568.

Nu este singurul caz; se confecţionează Care zburătoare, şi purtate de Vânt, şi mai mult, nu numai unul: "Le peuple des Bras uniques excelle dans la mise au point de techniques ingénieuses pour tuer toute espèce dòiseaux. Ils pouvaient ainsi confectionner des chars volants qui sèn allaient au loin entrainés par les vents.

A lèpoque de Tang, un vent dòuest se leva qui souffla sur leurs chars jusquàu Yuzhou569. Tang détruisit ces chars afin quìls ne fussent point vus de son peuple. Dix ans (plus tard), ce fur le vent de lèst qui arriva. Alors, comme ils avaient fait de nouveaux chars, il dut encore les chasser pour quìls rentrent chez eux..." 570. Ceva adevăr istoric trebuie să fie, deoa-rece încă dinaintea perioadei istorice despre care e vorba, Chinezii confecţio-nau zmei imenşi, care puteau sălta de la pământ şi purta multă vreme chiar şi oameni. Dar nu adevărul istoric ne interesează aici, ci încărcătura simbolică a mesajului, singura care ne poate lămuri mai pertinent modelul Daoist

567) "Pour se déplacer sur terre, il (Yu n.n.) montait dans un char..." (Shiji, chap. 2 p. 50 - 51, cf. Rémi Mathieu, op. cit., pag. 99). 568) "Le Shanhai jing, chap. 7, p. 1b, citant le Guaizang (quelques variantes dans le Taiping yulan, chap. 82, p. 512, chap. 929, p. 4260, et le Bouwu zhi, chap 9, paragraphe 302, p. 105," cf. Rémi Mathieu, op cit. 569) "Sur Tang le fondateur des Shang, cf. t. 60. Dans la mythologie chinoise, les chars volants sont teés généreralment tirés par trois, six, ou huit dragons célestes. Mais on rétrouve ce type d'image mythique chez les Perses et dans l'Inde brahmanique (il s'agit alors de chevaux). Ici, la province de Yu correspond à peu près à certaines régions des actuelles provinces du Henan et du Shandong." 570) "Bowu zhi, chap. 2, paragraphe 56, p. 22," cf. Rémi Mathieu, op. cit.pag. 157.



320 Ioan Ladea _____________________________________________________

primar. Şi în acest caz putem încadra considerentele Daoismului primitiv în

ansamblul "religiilor" timpului, şi o vom face, exemplificând cu un text aparţinând culturii hinduse: "Vasu Uparicara primeşte de la zei, mai exact de la Indra, pentru a-l folosi după voie chiar în timpul vieţii, un car care-i îngăduie să umble prin văzduh. Desigur, carele cereşti sînt un accesoriu banal în feeriile miturilor indiene şi e un lucru frecvent ca zeii, Indra, să-şi trimită trăsura, cu sau fără vizitiu unui muritor privilegiat pe care doresc să`l cheme în cer, fie pentru o vizită, fie pentru totdeauna: la sfîrşitul uneia din variantele istoriei răscumpărării lui Vayăti, cele cinci ce apar în faţa celor patru nepoţi şi a bunicului lor sînt de acest fel [*]. Carul lui Uparicara e altceva: un cadou făcut de zei unui rege care continuă totuşi să domnească normal pe pământ; un cadou care-i permite, ca amuzament să «vadă multe lucruri»; şi un cadou care are destulă importanţă în viaţa lui pentru ca porecla rezultată din el să fie cuprinsă în numele lui" (sublinierea noastră) 571.

Dumézil, continuă, cu un citat "dacă nu din textele zoroastrismului oficial, cel puţin din tradiţia laterală care a produs operele epocii musulmane. Astfel, în Tabarî: după ce Jamsid a dat oamenilor tot felul de învăţături de civilizaţie [*], după poruncile lui i s`a construit o trăsură de sticlă, şi diavolii au intrat în ea, şi el s-a suit şi s-a dus prin văzduh cu această trăsură într-o singură zi de la Demavend, ţinutul în care locuia, pînă la Babilon. Era ziua de Öhrmazd din luna Fravardîn, şi din cauza acestei minuni la care oamenii erau martori, anume călătoria prin văzduh pe care a făcut-o în felul acesta, au hotărît că acea zi va fi Anul Nou (navröz)..." 572

"De asemenea, în al Tha`alibi, după enumerarea operelor meritorii

571) Georges Dumézil: "Mit şi epopee", trad. de Francesca Băltăceanu, Gabriela Creţia, Dan Sluşanschi, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1993, vol II, pag. 660. Pentru a oferi lămuriri suplimentare referitoare la acest Car, adăugăm discursul (parţial) al lui Indra, care însoţeşte cadoul: "Să nu fie nimic în cele trei lumi, îi spuse el, care să-şi rămînă necunoscut. Dăruit de mine un car mare de cristal divin, privilegiu al zeilor, înstare să circule în spaţiu, te va aştepta. Numai tu dintre toţi muritorii, suit pe acest car minunat, vei umbla prin văzduh, ca un zeu înveşmîntat în trup..." (ibid, pag. 658). 572) Ibidem pag. 661.



321 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

şi civilizatoare ale lui Jamsîd 573: «Jim a pus să se construiască un un car de fildeş şi de lemn de teck

şi să fie acoperit cu brocart; după ce s-a suit, a poruncit demonilor să-l poarte pe umeri în ţinutul care se află între cer şi pămînt. A călătorit astfwel prin văzduh, de la Demavend la Babilon, într-o singură zi. A fost ziua lui Öhrmazddin luna Fravardîn, prima zi de primăvară, care e începutul anului, vremea reînoirii, cînd pămîntul învie din amorţeală. Oamenii au spus «E o zi nouă, o sărbătoare fericită, o putere adevărată...»" 574

Am putea continua, dar credem că argumentarea expusă este suficientă. Insistăm doar pentru a sublinia faptul că între Car şi Focul Imperi-al ca în cazul de faţă, sau Focul Ministerial, la care ne-am referit mai sus, este o evidentă legătură simbolică. Soarele, Focul ceresc 575, împarte Timpul în zile şi nopţi, în ani şi anotimpuri, după cum am văzut. Yang, rotund, Cer, Soare, Foc, Car, cald, Lumină, sunt acelaşi lucru, au un acelaşi înţeles general, sunt clasificate în aceeaşi grupă, diferenţierile lor, coborând rostul la nivel de particular. La nivelul general, acolo unde se încheagă Simbolele globale, Yangul le cuprinde, le reprezintă, le defineşte direcţia şi sensul.

Ne vom ocupa acum de "motorul" acestor Care, ele nefiind auto-mobile576. Caii, animale de care Omul îşi leagă istoria de milenii, care au arat din cele mai vechi timpuri ogoarele577, care au câştigat sau pierdut războaiele, sunt în mod concret trăgătorii de elecţie ai Carului, deşi nu sunt excluşi nici câinii de sanie, cornutele, elefanţii, cămila, şi multe altele. Desi-gur că în spaţiul virtual al metaforelor şi simbolurilor, pot fi cel mai frecvent întâlniţi Dragonii - de care ne vom ocupa mai jos - dar nici fazanul,

573) Ediţie şi traducere de H. Zotenberg, p. 13 - 14; Cristernsen, op. cit., II, p. 97. 574) Ibidem. 575) În majoritatea mitologiilor (dar mai cu seamă în legendele Chinei antice), Soarele evoluează într'un Car. 576) Sunt citate însă scaune purtate de săgeţi dotate cu propulsie de tipul rachetei, combustibilul fiind praful de puşcă, dar aceste realităţi pot fi tratate în cadrul unor relatări istorice ele fiind realităţi prea puţin încărcate de valoare simbolică. 577) Afirmaţia noastră este retorică, cel puţin pentru anumite locuri şi epoci ale antichităţii Chineze, în care lucrările agricole erau făcute cu boii, Calul fiind păstrat în exclusivitate pentru călărie, scopul prioritar fiind cel militar.



322 Ioan Ladea _____________________________________________________

rândunica, sau orice altă sburătoare nu e exclusă. Aici se iveşte o nouă problemă, pe care trebuie să o soluţionăm, şi

anume locul prin care trece Carul. Acesta poate fi la fel de bine văzduhul, sau o cale oarecare578, sau Calea, sau Apa, după cum hotărăşte "întâmpla-rea", şi care va hotărâ şi trăgătorul pertinent situaţiei date. Ceea ce putem observa, este că de multe ori în textele vechi, modul de adaptare la "cale", aparţine trăgătorului. Carul rămâne deci, un simplu apendice tehnic, absorbit ca importanţă de către trăgător, care împrumută de la conducătorul atelajului doar direcţia şi sensul, şi bineînţeles, faptul că acest conducător l-a ales şi l-a investit cu rolul de a îl duce la ţintă. Trebuie observat că atât Dragonul cât şi Calul, aparţin Primăverii, începutului, ceea ce a făcut ca unele texte (citate ca exemple în notele precedente) să atribuie Carului (bineînţeles nu ca obiect static, ci ca vehicol în care este implicat şi Calul), un aribut simbolic concentrat în Tunetul Cerului Anterior.

În Memoriile referitoare la Ceremonii, Confucius (suspectat că ar fi scris sau dictat acest text), spune - referindu-se la ritualurile care prescriu deplasarea Împăratului cu ocazia sărbătorilor şi sacrificiilor de Primăvară: "Sa voiture munie de sonnettes est trainée par les dragons azurés et porte

578) "Calea" pe care rulează Carul, este cea care decide şi viteza de deplasare: în localităţi, în care zonele construite şi locuite de oameni, drumul este supravegheat de către însărcinaţi speciali, care în timpul dinastiei 周 Tcheou (EFEO), erau numiţi SIEOU-LIU-CHI: "Il défand de marcher trop vite, d'aller en courant avec des armes et des cuirasses, de presser ses chevaux dans la capitale." Textul citat beneficiază de o notă a editorilor vechii ediţii, din care se poate vedea că nu numai în capitală este controlat mersul Carelor, ci pe toate drumurile, bineînţeles, restricţiile fiind specifice: "Le surveillant des portes de rues, s'occupe des routes, comme le préposé aux baraques s'occupe des campagnes; mais ces deux officiers de police ont des services différents. Dans la capitale, on arrête ceux qui vont trop vite, ceux qui portent des armes. Dans les campagnes on part du poste, en troupe, pour aller poursuivre les voleurs. On peut circuler sur les routes qui sont larges. On doit se presser quand il y a de la pluie ou du vent. - Le chapitre Khio-li, ou des petits rits, dans le Li-ki, dit: «Quand on entre dans le centre du royaume, on ne doit pas presser ses chevaux». Ainsi on peut les presser au dehors." Am insistat mai mult, pentru a demonstra că fiecare restricţie este justificată, şi atunci când un argument este rezumat şi trecut în rituri, când explicitarea se pierde, sau nu mai apare în mod evident, ea capătă o valoare simbolică, o existenţă inerţială, fiind găzduită în familia ceremonialurilor, care beneficiază "din oficiu" de respect, chiar dacă acesta se desfăşoară fără o convingere trăită.



323 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

l`étendard azuré orné de dragons..." 579. În cartea din care am citat, sunt descrise şi ceremonialurile care însoţesc sărbătorile celorlalte Anotimpuri, în care deopotrivă sunt stipulate: culoarea veştmântului Împăratului, culoarea Carului, a Cailor, etc. dar în nici o ocazie nu sunt numiţi Caii care trag caleaşca Imperială, Dragoni. Acesta este un privilegiu al Primăverii, a cărei blazon animalier este Dragonul sau Calul. În acest Sezon, locul separării, "momentul" diferenţierii dintre Dragon şi Cal este extrem de greu de făcut, deoarece în miezul lojii reprezentate, făpturile care sunt folosite drept sim-boluri se pot lesne confunda, deoarece în acest caz nu mai contează caracte-risticile pe care le are fiecare, ci pe cine reprezintă.

Dacă vom admite că orice fapt trebuie studiat în contextul lui, că un urs polar poate fi cunoscut mai bine în cercul polar decât întrùn laborator chiar ultramodern utilat însă situat la Equator, atunci vom încerca să analizăm Calul sau Dragonul - tot una din punct de vedere simbolic - în anotimpul care îi este propriu, Primăvara, care, deşi nu este onorific "Marele Yang", este mai mare decât cel care poartă acest nume, având pe lângă bene-ficiul de a fi Yang, şi pe acela că este ascendent spre un reper Yang absolut (întotdeauna abstract), şi neconsumând Yangului tot Timpul ("combustibi-lul" de care se foloseşte Yangul), prelunginduì astfel existenţa.

Este de o rotunjime perfectă modelul Lumii schiţat de Chinezi. După cum am văzut cu prisosinţă în primul volum al cărţii, Lemnul, Viaţa, se sprijină pe Pământ580; Calul, pentru a`şi desfăşura menirea - care este "miş-carea" - se sprijină pe Pământ (spre deosebire de Dragonul care nefiind Viaţă împlinită581 pe acest Pământ, nàre nevoie582 a se sprijini pe el583, avansarea

579) "LI JI" sau "MÉMOIRES SUR LES BIENSÉANCES ET LES CÉRÉMO-NIES", trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1950, vol. 1, cap. IV «IUE LING», pag. 340. 580) Am văzut în volumul I că traducerile stângace duc la înţelesuri greşite şi că ciclurile de "dominaţie" sau de "oprimare" trebuiesc înţelese ca cicluri de "siguran-ţă", adică reperele "oprimate" sunt ajutoare care funcţionează atunci când "asuprito-rul" nu îşi poate rezolva singur atribuţiile. 581) Dragonii sunt nouri; am mai spus-o; ei urmează cursul Creaţiei: Apa - 1, Focul - 2, şi ... cursul se opreşte aici, necontinuând cu "Lemnul - 3, ...", deci necon-cretizându-se în "Viaţă". Rămâne nour. Şi e purtat de "eneria" Lojii, care ese Vântul! 582) Dragonul nu e obligat să se sprijine pe Pământ pentru a merge, dar asta nu înseamnă că el nu poate atinge Pământul. Uneori el chiar lucrează "Pământul", sfre-



324 Ioan Ladea _____________________________________________________

propriu zisă, făcându-se prin Aer, care aparţine Cerului, şi care este "subs-tanţa" QI-ului, temeiul Vieţii aici pe Pământ. Carul tras de Cal, va fi prin construcţie din Lemn, dar acel Lemn este acuma Mort, se va mişca, dar împrumutând mişcarea de la Cal, deci vehicolul este un Yang bine`nţeles, după cum am mai spus, dar un Yang de circumstanţă, sugându`şi esenţa Yang de la Calul sau Dragonul eminamente Yang. Deci acest Cal, va fi Primăvara un Dragon care se poate ridica în Aer, se poate scălda în QI, zburdând şi ridicând mai aproape de Soare caleaşca Împăratului sau a oricărui Om, galopând ca Vântul, dar se va epuiza în Vară, şi va obosi în Toamnă, ajungând o concretă mârţoagă macabră care duce morţii la groapă, pe tărâmul trist al locuinţei Morţilor. Aşa trebuie văzul Carul şi Calul care îl trage. Aşa trebuiesc privite, sau mai bine zis contemplate, toate imaginile pe care ni le oferă Natura, deoarece numai aşa dobândim o reprezentare care ne permite luciditatea necesară terapiei cu ace sau remedii.

Toate bune, dar Omul are dreptul din punct de vedere al opticii Daoiste să încerce să dirijeze vehicolul care îl poartă? Răspunsul este extrem de Daoist: "În anumite limite, cu anumite restricţii!".

În capitolul 24 paragraful C al cărţii sale NAN HUA ZHEN JING 南華真經, Zhuangzi 莊子 povesteşte despre încercarea lui Huang Di de a vizita Ta-wei din munţii Kiu`tsei (totul romanizat în EFEO); neputându-se orienta în Natură (Huang Di fiind unul dintre Împăraţii civilizatori, care se simţea la el acasă "întra muros"), pierde drumul, şi întâlneşte un copil care păştea caii, şi care l`a îndrumat584; Hoang Di îşi pune problema dacă nu

delind munţii, cum e cazul Împăratului Yu, care se lasă ajutat de un Dragon pentru a

drena Apele prin trecătoarea care a păstrat numele lucrătorului: 龍門 Longmen,

poarta Dragonului. (În 淮南子 Huainanzi, cap. VIII, 山海經 Shanhaijing, cap. VIII). De observat că Yu, cu ajutorul Dragonului drenează Apele, spre deosebire de Shun, care le îndigue, exclusiv prin forţa Omului. 583) Dragonul evoluează de preferinţă in spaţiul cosmic. Două stele fictive, care marchează ascendentul şi descendentul Lunii (adăugând astfel astfel la cei cinci luminători ai Nopţii încă doi «e adevărat virtuali» înafară de Soare şi Lună) din motive de divinaţie, sunt considerate Capul şi Coada Dragonului. (În "UN TRAITÉ MANICHÉEN RETROUVÉ EN CHINE", trad. Éd. Chavannes şi P. Pelliot, Paris, Imprimerie Nationale, MDCCCXII, pag. 184/160. 584) În "Les Pères du Système Taoïste". trad. de Léon Wieger Cathasia, Paris,



325 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

cumva copilul este o apariţie supranaturală, dacă nu este un transcendent! Dacă nu e cumva un transcendent un copil care se mai orientează în Natură? Aşa de desprinşi de ea, de Natură am ajuns? Aşa de aserviţi ambianţei pe care ne-am fabricat-o noi pentru noi, încât să uităm pentru ce condiţii am fost zămisliţi? E prea mult! Deci, cu toate că noi nu trebuie să avem iniţiativă, să conducem fenomenele din Natură, putem totuşi să stăpânim dobitoacele, să beneficiem "cu oportunitate" de toate aceste fenomene, fără a le sminti din cursul pe care l-a hotărât Cerul pentru ele. Printrò deducţie, putem extinde şi asupra Daoismului afirmaţia Mosaică referitoare la chipul Omului, cum că acesta a fost făcut după Chipul lui Dumnezeu, considerând Împăratul Om, care poate reprezenta aici pe Pământ, Cerul; deci este şi asemeni Cerului, dacă îl poate reprezenta! Asta înseamnă că Omul poate controla dobitoacele585, chiar dacă este recomandat ca acestea să fie lăsate să`şi folosească abilităţile cu care le-a înzestrat Natura pentru a depăşi anumite amănunte "tehnice" (de exemplu Calul vede Noaptea mai bine decât Omul şi întrùn drum de noapte, hăţurile trebuiesc lăsate slobode).

Dragonul-poştaş, Îngerul, Trimisul, trăgătorul, deşi nu poate fi atins - atunci când este o reprezentare abstractă ca toate simbolurile de altfel - depăşeşte în încărcătură mitică pe cel pe care îl "reprezintă" sau "înlocuieşte", pe Cal, fapt uşor pentru el, deoarece lipsit cel puţin parţial586

1950, pag. 417. 585) Omul poate face mult mai multe lucruri aici pe Pământ, după cum atestă tex-tul ce urmează: "Cette instruction de Lao-tch'eng-tzeu retourna chez lui, la médita durant trois mois, et trouva le secret du mystère, si bien qu'il devint maître de la vie et de la mort, put à volonté modifier les saisons, produisit orages, en hiver et de glace en été, changea des volatiles en quatrupèdes et réciproquement..." (În Lie-tzeu, cap. 3, trad. de Léon Wieger, "Les Pères..." Cathasia, Paris, pag. 109).

586) Dragonul 龍, cu toate că nu poate fi pipăit (în acest pasaj nu este vorba despre "Fiul Cerului" sau Împăratul, apelat de multe ori, chiar în dinastii diverse, ca "Dragonul". De multe ori omiterea acestui apelativ sà pedepsit cu moartea), nu îşi desfăşoară existenţa doar în imaginaţia Oamenilor, el având o substanţă specială, proprie nălucilor, deoarece Lumea nu e făcută doar din materie şi psihic, multe alte planuri fiind tărâmuri care găzduiesc (pentru noi doar) fragmente de realitate. Mai cu seamă în China Antică. Dar istoria fantastică şi totuşi reală a vechii Chine, trage şi mai aproape de concret făptura Dragonului. Iată omorârea fără scop a Dragonilor: "Tchou-p'inqman apprit de Tcheu-lii, l'art de tuer les dragons. Il paya la recette



326 Ioan Ladea _____________________________________________________

de concreteţea fizică, suportă mai bine orice înţeles atribuit. "Lipsa de concreteţe", este şi ea parţială, uneori Dragonii pot fi consideraţi alimente şi folosiţi ca mâncare587, există crescătorii de Dragoni588, etc. Ei sunt chiar

mille taêls, toute sa fortune. Il s'exerça durant trois ans. Quand il fut sűr de son affaire, il ne fit et ne dit jamais rien. - Alors à quoi bon? Quand on est capable, il foudrait le montrer dit, le vulgaire...Le sage ne dit jamais "il foudrait"..." (În

Zhuangzi 莊子, cap. 32/C, "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. de Séra-phin Couvreur, Cathasia, Paris, 1950, pag. 493). Mai mult decât atât, se fac referiri la domesticirea Dragonilor, în cele mai importante pravile ale antichităţii Chineze: "Quand le dragon est devenu animal domestique, l'estugeron et les autres poissons ne s'écartent plus (à la vue de l'homme." (În "MÉMOIRES SUR LES BIENSÉ-ANCES ET LES CÉRÉMONIES" «LI JI», trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1950, vol. I, cap. VII «LI IUN», art. III/10, pag. 524). 587) "Le Ciel fit descendre deux dragons, une femelle et un mâle (nota: On trouve, dans le Tchouchou ki nien, un écho de cette bizarre légende cf Legge, Chinese Classics, t. III, Prolég., p.124). K'ong-kia ne pouvait les nourrir, car il n'avait pas

Celui qui entretient les dragons (nota: Celui qui entretient les dragons 豢龍氐 était un fonctionnaire à la cour de l'empereur Choen. D'apres Tso tchoan, Chou-

ngan, prince de Liou [...], eut un descendant qui s'appelait Tong-fou 董父; celuici savait apprivoiser et nourrir les dragons; c'est à ce titre qu'il fut au service de

Choen; Choen lui conféra le nom de famille Tong 董 et le surnom «Celui qui entretient les dragons» {T'ong kien tsi lan, chap. II, p. 10 re.}); or, auprès que (la famille de) T'ao-t'ang (notă: T'ao-t'ang, n'est autre que l'empereur Yao. Les descendants de Yao ne furent point empereurs et tombèrent donc en déchéance; cest pourquoi l'un d'eux, LLieou-lei, apprit l'art d'élever les dragons.) fut tombé dans déchéance, un de ces descendants, Lieou-lei, apprit à apprivoiser les dragons, auprès de Celui qui entretient les dragons; c'est pourquoi il entra au service de K'ong-kia; K'ong-kia lui conféra le nom de famille de Celui qui dirige les dragons; (Lie-lei) reçut la succession de Che-wei (nota: «Celui qui dirige les dragons» se

saurait être à proprement parler sing 姓, comme le dit ici Se-ma Ts'ien; c'est un

titre devenu un nom de famille 氐.); le dragon femelle étant mort, il fit manger au

souverain de Hia (notă: Les princes de Che-wei 豕韋 (....) passaient pour descendants de Tchou-yang. D'auprès Kia K'oei, ce ne serait que sous la dynastie...); le dragon femelle étant mort, il le fit manger au souverain de Hia (notă:



327 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

amestecaţi în biologia umană, putându-se încrucişa cu Oamenii, mai ales fecundând femeile589.

Toate acestea ne obligă să înţelegem că acest motor posibil al Carului, este în Modelul Lumii construit de vechii Chinezi, o piesă simbolică pe post de interfaţă între concret şi abstract, funcţionând ca un liant care garantează coeziunea între cele două planuri590, deoarece în concepţia lor,

Il faut entendre: à son insu.); le souverain de Hia envoya chercher (ce dragon); (Lieou-lei) eut peur et se transporta ailleurs" (nota: fără imp.). În "LES MÉMOIRES HISTO RIQUES" de Se-Ma Ts'ien, trad. de Édouard Chavannes, Ed. Adrien - Maisonneuve, Paris, 1967, vol. I, pag. 168. 588) "Shimen a fost învătăcelul lui Xiao Fu. Se hrănea cu flori de piersici şi pruni şi era meşter în mînuirea focului. Shimen a fost dascăl în creşterea dragonilor la «curtea lui» Kong Jia din Xia. El nu a îndeplinit dorinta cîrmuitorului, şi acesta l-a ucis şi l-a îngropat într'un deşert îndepărtat. În aceeaşi dimineaţă s-a stîrnit un vînt puternic şi s-a pornit să cadă o ploaie torenţială. Apoi furtuna a contenit şi s-au aprins toate pădurile din munţi. Kong Jia s-a îndreptat spre templu şi i-a adresat o rugăciune «lui Shimen». Pe drumul de întoarcere cîrmuitorul a murit." (În "Miturile Chinei Antice" de Yuan Ke, trad. în l. română de Toni Radian, Editura Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987, pag. 462, nota 15. 589) "Touts les textes parlent du souverain Yao connu sous son toponyme de Sieur de Taotang. Ce fut l'exemple parfait du souverain sage qui gouverna grâce à sa vertu. Il naquit d'un dragon rouge qui féconda sa mère." (În "Textes sacrés d'Ori-ent", de Marc de Smedt, Ed. Pierre Belfond, Paris, 1985, cap. Chine, pag. 47. Mai

trebuie remarcat că Dragonul despre care e vorba, este Yao 堯, ceea ce nu e un fapt în conformitate cu atributele Modelului Lumii. Explicaţiile acestei excepţii sunt lungi, şi ar distrage atenţia de la subiectul care urmăreşte abilitatea de a conduce un Car, în cazul de faţă tractat de către un Dragon, al cărui înţeles simbolic se impune să fie desluşit. 590) Reamintim că, în multe dinastii, Fiul Cerului, Împăratul, era numit "Drago-nul", chiar în viaţa de zi cu zi, deoarece el era considerat ca acela care face legătura între Cer «Yang, abstract» şi Pământ «Yin, concret».

Afirmaţia lui Confucius, trece şi asupra înţelepciunii numele Dragonului, şi după cum se va vedea imediat în citatul care urmează, aceasta nu pare o metaforă: este vorba de ceea ce spune după vizita pe care acesta o face lui Lao Zi: "Après cette visite, Confucius resta trois jour sans parler. Ses disciples demandérent enfin: Maî-tre, comment aves-vous réfuté Lao-tan? - En la persone de cet homme, j'ai vu le dra-gon, dit Confucius. Le dragon se replie visible, puis s'étend invisible, produisant le



328 Ioan Ladea _____________________________________________________

realitatea nu poate fi concepută decât existând ca un ansamblu de forme care nu pot fi separate decât în mintea noastră, fapt atestat şi de scrierea lor, care concentrează întrùn semn atât referinţa la un obiect concret, cât şi conturul lui simbolic. Realitate este sinonim cu Unitate. Cel puţin pentru Daoişti. Dar şi Confucius recunoaşte Unitatea: "Yen-yuan dit à Confucius: Maître, je vous ai entendu dire bien souvent quòn ne devrait pas tant sòccuper des rapports, pas tant sìnquiéter des relations. Quèst-ce à dire? - Confucius répondit: Les anciens restaient impassibles parmi les vicissitudes des événements, parce quìls se tenaient en dehors de ce flux. Les modernes au contraire suivent le flux, et sont par conséquent tourmentés par des intérêts divers. Il est au-dessus des transformations, une unité (le Principe) qui reste immobile, indiferente, non différenciée, non multipliée. Cèst sur cette Unité, que les anciens, les vrais Sages, prenaient modéle. Cèst dèlle quòn sèn-tretenait, dans le parc de Hi-wei, dans le jardin de Hoang-ti, dans le palais de Chouen, dans les résidences des empereurs Tàng et Ou, «Interpolation... Plus tard, ceux quòn appelle les savants, les maîtres parmi les disciples de Confucius et de Mei-tzeu, se mirent à disputer sur le oui et le non. Mainte-nant les discussions sont générales. Les anciens ne faisaient pas ainsi.» A lìnstar de lÙnité, les anciens étaient calmes et neutres. Comme ils ne blessaient personne, personne ne leur voulait de mal. Cette unique régle de ne pas se faire dènnemis, suffit en matiére de rapports et de rélations." 591.

Este descrisă - pentru a se oferi o alternativă complementară la reali-tate - şi o ţară în care doar se doarme, considerându-se real visul, şi abstractă realitatea: "A làngle sud-ouest de la terre carrée, est un pays dont jìgnore les frontiéres. Il sàppelle Kou-mang. Les alternances du yinn et du yang ne s`y faisant sentir, il nà pas de saisons (socotim că aluzia la India este nedisimulată n.n.); le soleil et la lune ne lèclairant pas; il nà ni jour ni nuits. Ses habitants ne mangent pas, ne s`habillent pas. Ils dorment presque

temps couvert ou le temps serein, sans que perssonne comprenne rien à sa puissante mais mystérieuse action. Je suis resté bouche bée devant cet homme insaissisable. Il est trop forte envergure pour moi. Que pouvais-je dire pour le réfuter." (În "LES PÈRES ...", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, Tchuang tzeu, cap. 14/F, pag. 327)

591) În "NAN-HOA-TCHENN-KING 沖虛真經", l'oeuvre de Tchoang-tzeu, trad. de Léon Wieger în "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", Cathasia, Paris, 1950, cap. 22 /L, pag. 401.



329 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

continuellement, ne s`éveillant quùne fois tous les cinquante jours. Ils tiennent pour réalité, ce quìls ont éprouvé durant leur sommeil; et pour illusion , ce quìls ont éprouvé dans l`état de veille." 592.

Dar înafară de acest caz limită, dubiile pe care le iscă alternanţa somn - vis - trezire, cu privire la care dintre ele este cea adevărată, 列子 Liezi593 ne povesteşte: "Il n`y a pas dìndividus réellement tels, mais seule-ment des prolongements de la norme... Jadis, raconte Tchoang-tzeu, une nuit je fus un papillon, voltigeant content de son sort. Puis je mèveillai, étant Tchoang-tcheou. Qui suis-je, en réalité? Un papillon qui rève quìl est Tchoang-tcheou, ou Tchoang-tcheou qui sìmaginé quìl fut papillon? Dans mon cas, y a-t-il deux individus réels? Y a-t-il eu transformation réelle dùn individu en un autre? - Ni lùn ni làutre, dit la Glose. Il y a eu deux modifi-cations irréelles, de l`être unique, de la norme universelle, dans laquelle tous les êtres dans tous leurs états sont un."

Deci nu se poate spune că planul abstract nu face parte din realitate. Cum se delimitează unul de celălalt?: "Pour décider de ce qui est rêve et de ce qui nèst pas rêve, et du droit en matière de rêve, Hoang-di et Kòung-kìou sont seuls qualifiés." 594

Putem concluziona că realul şi irealul fac parte de-o-potrivă din Universul nostru, că 龍 Dragonul trage orice Car, deoarece el este cuprins ca

simbol în 馬 Calul concret înhămat la acest Car, că Omul este îndreptăţit să conducă chiar pentru concurs Carul, că poate prin aceasta să îşi dovedească o abilitate care să îi fie recunoscută. Dar toate acestea în limitele bunului simţ, al modestiei, şi a grijii de a nu face rău nimănui, nici chiar celui pe care îl întrecem. Deoarece concursul nu este făcut pentru a se afla care dintre concurenţi ajunge mai repede la singurul blid cu mâncare, ci pur şi simplu,

592) Liezi 列子, în "TCH'OUNG-HU-TCHENN" (EFEO). în ibid, pag. 110. 593) Ibidem, cap. 3, J, pag. 227. 594) Ibidem, pag. 113. Această ultimă sentinţă ne obligă, pentru a înţelege, să cu-

noaştem atât viaţa lui Huang Di 黃帝, precum încărcătura simbolică ce i se atribuie. Spaţiul şi locul prezent nu ne îngăduie acest demers, dar asigurăm lectorii că o in-cursiune în perioada Împăraţilor legendari, oferă înţelesuri utilizabile nesperate.



330 Ioan Ladea _____________________________________________________

care dintree ei a dobândit în condiţii absolut Naturale, abilitatea optimă de a conduce un gând, un vis sau un Car concret. Oricum, Omului îi este hărăzit întâi să zămislească gândul, şi abia apoi să îl transpună în concret. Acest deziderat e prezent constant la Vechii Chinezi.

ANEXA I - REFERITOARE LA LIBERTATEA DE INIŢIATIVĂ ÎN LUAREA DECIZIILOR

Subiectul propus este demn de cel mai important loc în cuprinsul acestei cărţi, şi nu se justifică "aruncarea" lui întrò anexă; această stare de lucruri e oarecum impusă de discursivitatea textului, şi considerăm că nu numai locul în care este dezvoltat un subiect îi desenează valoarea, aşa că rugăm cititorul să acorde cea mai mare importanţă deliberării care urmează. În foarte multe texte vechi este pusă problema elaborării şi aplicării unei decizii, dar ea este complet elucidată în Shu Jing595; acestui fapt i se adaugă şi prestanţa de care se bucură sursa, mai sus amintită carte. Precizăm că între elaborarea unei decizii şi aplicareas ei, se desfăşoară mai multe etape, cum ar fi perfecţionarea ei, verificarea, etc., iar sursa, Omul care îşi inaugurează iniţiativa de a elabora şi a aplica o decizie, se ocupă de toate aceste trepte.

Dar înainte de a începe, trebuie amintim că noniniţiativa pe care am identificat-o ca pe dezideratul principal al Daoiştilor, şi propovăduit-o în cartea noastră, e menţionată şi în Pravila pe care ne-am propus să o folosim ca text argumentativ: "...Jài entendu dire que dans làntiquité Kouenn (este vorba de Shun 舜, împărat legendar - n.n.) ayant opposé des digues aux débordées, avait troublé lòrdre des cinc éléments; que le ciel courroucé nàvait pas donné les neuf article de la grand régle, et que par suite les grands lois et les devoirs mutuels étaient tombés dans lòubli. Kouenn fut relégue (sur le mont Iu) et il y mourut".596. Acest Împărat e dat ca exemplu pozitiv în toate scrisurile vechi, şi dacă i se poate imputa ceva, este doar faptul că a intervenit corectând Natura.

În cuprinsul aceluiaşi capitol597, întâlnim un fragment care nu

595) Ediţia folosită de noi este: "SHOU KING LES ANNALES DE LA CHINE", trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1950. 596) Op. cit. partea IV, Chap. IV Hong fan, art. 3 (pag, 195). 597) articolul 13, pag. 201.



331 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

concepe nici un amănunt izolat, totul trebuind să fie asamblat în Marea Uni-tate sau Marele Unu: "Rien dìncliné, rien qui ne soit uni; pratiquons la justice à lèxemple de lèmpereur. Nulle affection particulière et désor-donnée; suivons les principes que lèmpereur nous enseigne par son exem-ple. Aucune aversion particulière et déréglée; suivons la voie que lèmpe-reur nous montre par son exemple. Rien dìncliné, point de parti; la voie de lèmpereur est large et sètend loin. Point parti, rien dìncliné; la voie de lèmpereur est unie et facile à parcourir. Ne tournons ni en arrière ni de côté; la voie de lèmpereur est droite et méne directement au but. Avançons tous ensemble vers la sublime perfection dont lèmpereur nous donne lèxemple; arrivons tous ensemble à cette sublime perfection."

Dar Împăratul nu este numai un Om investit de Oameni cu puteri decizionale în administraţie; el este cel care exercită prin mandatul Cerului, voinţa Cerului, după cum reiese din următoarele două articole598: "Lèxposi-tion développée des vertus sublimes de lèmpereur est la régle des moeurs, lènseignement le plus parfait, lènseignement du roi du ciel lui-même.

Quand le peuple entend lèxposition dévelopée des sublimes vertus de lèmpereur et met en pratique cet enseignement, sa conduite approche de plus en plus de la vert brillante du Fils du ciel. Il dit: «Le Fils du ciel remplit lòffice de père du peuple; il est vraiment le souverain de tout lèmpire.»"

Deci dacă noi asamblăm un amănunt care este rodul "inspiraţiei" noastre, şi îl concretizăm plasându`l pertinent în marele Tot, acest amănunt nu mai este rodul iniţiativei noastre, indiferent care a fost sursa lui, indiferent care a fost geneza lui; acel amănunt devine parte integrată a Marii Unităţi. Această Mare Unitate este personificată în Marele Unu, Dumnezeu nu ca Persoană, ci un Dumnezeu Universal, implicat Însuşi în Univers. Acesta este Panteismul Chinezilor antici. Nimic din ce se poate include în Natură fără să desechilibreze, să strice, să pericliteze existenţa Naturii nu este străin. Orice este străin şi e prezent în Natură, este înstare să îi slăbească unitatea, coezi-unea, să o spargă, să o desechilibreze dacă nu este imediat asimilat. Coeziu-nea este dată de Modelul abstract, care există în sine ca o hartă a colecţiei de particule, bine aranjate şi lipite între ele. Acest Model poate fi cunoscut, poate fi însuşit nu prin învăţare, ci prin contemplaţie. Nu, gândirea Anticilor Chinezi nu e fenomenologică, nu e subiectivistă! Modelul, structura, confi-guraţia Lumii e un fapt real, pe care noi îl putem percepe sau deduce, dar nu

598) Articolul 14 şi 15, pag. 202.



332 Ioan Ladea _____________________________________________________

prin obţinerea unor certitudini luate din informaţii cine ştie cum garantate, nici printrùn contact mijlocit de unelte care sunt programate să fie interesate de un amănunt oarecare, ci, cum am mai spus, prin contemplaţie. Această contemplaţie, după cum am văzut în primul volum al cărţii, este o funcţie psihică aparţinând Lojii Metal. Această Loje, se delimitează pe plan Yang ca însăşi Lumea Nevie (Lumea pe care Viaţa o respinge ca nemaiavând în această formă nevoie de ea), prin Intestinul Gros, ca de o substanţă care dacă nu este prelucrată de către Natură nu este trebuincioasă Vieţii), iar pe plan Yin, prin Plămân, ea încearcă să asimileze Prana Cerului, returnând produsul arderii, bioxidul de carbon, hrană anorganică pentru plante. Odată modelul cunoscut, el funcţionează în mintea noastră, în psihicul nostru ca o cenzură, care nu îngăduie roadelor gândirii să se erijeze în iniţiative, rămânând gesturi fireşti şi în concordanţă cu caraceristicile formale (Yang) ale Lumii. Ieşite în zona faptei, ele sunt născute în şi din Natură, se vor asambla în Univers de aşa manieră încât nu vor putea fi identificate ca fiind de origine străină (cum de altfel nici nu sunt), nu intră în nici un dezacord cu Natura ambiantă. Aceasta este înţelepciunea Vechilor chinezi.

Elaborarea - însă - a unui sistem de legi care se delimitează de Natură, este o deviaţie pe care o datorăm Confucianismului, ideologia care a aşezat un zid - zidul cetăţii - între Ambianţă şi Om. Nu se nasc din împreu-narea produselor artificiale cu cele Naturale altceva decât metişi care vieţu-iesc un timp sprijiniţi, şi nu se pot înmulţi. Ei nu pot cuceri Lumea. Dar să lăsăm textele vechi să prezinte acest panoramic; este vorba despre conversa-ţia dintre un bătrân Daoist şi Confucius: "Confucius se posterna, puis, s`étant relevé, il dit: Depuis ma jeunesse, jusqu`à cet âge de soixante-neuf ans (avant dernière année de sa vie), moi Kìou jài étudié sans cesse, sans être instruit dans la science suprême (taoïsme), Maintenant que lòccasion mén est donnée, jugez de làvidité avec laquelle je vais vous écouter. - Le vieillard dit: Je ne sais pas si nous nous entendrons; car la loi commune est, que ceux-là seuls sèntendent, dont les sentiments se ressemblent. En tout cas, et à tout hasard, je vais vous dire mes principes, et les appliquer à votre conduite ...Vous vous occupez exclusivement des affaires des hommes. Lèmpereur, les seigneurs, les officiers, la plèbe, voilà vos thèmes; parlons-en. Vous prétendez morigéner ces quatre catégories, les obliger à se bien conduire, le résultat final étant un ordre parfait, dans lequel tout le monde vivra heureux et content. Arriverez-vous vraiment à créer un monde sans maux et sans plaintes?...Il suffit, pour affliger le plébéien, que son champ ne rapporte pas, que son toit goutte, quìl manque dàliments ou d`habits,



333 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

quòn lui impose une nouvelle taxe, que les femmes de la maison se disputent, que les jeunes manquent de respect aux vieux. Comptez-vous vraiment arriver à supprimer toutes ces choses?... Les officiers se chagrinent des difficultés de leurs charges, de leurs insuccès, des négligences de leurs subordonées, de ce quòn ne reconnaît pas leurs métiers, de ce quìls nàvancent pas. Pourrez-vous vraiment changer tout cela?... Les seigneurs se plaignent de la déloyauté de leurs officiers, des rébellions de leurs sujets, de la maladresse de leurs artisans, de la mauvaise qualité des redevances quòn leur paye en nature, de lòbligation de paraître souvent à la cour les mains pleines, de ce que lèmpereur nèst pas content de leurs présentes. Ferez-vous vraiment que tout cela ne soit plus?... Lèmpereur sàfflige des désordres dans le yinn et le yang, le froid et le chaud, qui nuisent à làgriculture et font souffrir le peuple. Il sàfflige des querelles et des guerres de ses feudataires, qui coûtent la vie à beaucoup d`hommes. Il sàfflige de ce que ses règlement sur les rites et la musique sont mal observé, de ce que ses finances sont épuisées, de ce que les relations sont peu respectées, de ce que le peuple se conduit mal. Comment ferez-vous, pour supprimer tous ces désordres? Avez-vous la qualité, avez-vous pouvoir, pour cela? Vous qui n`êtes ni empereur, ni seigneur, ni même ministre; simple particulier, vous prétendez réformer l`humanité. Nèst-ce pas vouloir plus que vous ne pourrez-faire?... Avant de voir la réalisation de votre rêve, il vous faudrait préalablement délivrer les hommes des huit manies que je vais vous énumérer: manie de se mêler de ce qui nèst pas son affaire; manie de parler sans considération préalable; manie de mentir, manie de flatter; manie de dénigrer; manie de semer la discordie; manie de faire à ses amis une fausse réputation; manie dìntriguer et de sìnsinuer. Etes-vous hommes à faire disparaître toutes ces vices?... Et les quatre abus suivants: déman-geaison dìnnover pour se rendre célèbre; usurpation du mérite dàutrui pour sàvancer soi-même; entêtemet dans ses défauts en dépit des remontrances; obstination dans ses idées es dépit des avertissements; changerez-vous cela? ... Quand vous làurez fait, alors vous pourrez commencer à exposer aux hommes vos théories sur la bonté et l`équité, avec quelque chance quìls y comprendront quelque chose. C. Le visage altéré et soupirant d`émotion, Confucius se posterna pour remercier de la leçon, se releva et dit: Passe que je sois un utopiste, mais je ne suis pas un malfaiteur. Alors pourquoi suis-je ainsi partout honni, persécuté, expulsé? Quèst-ce qui màttire tous ces maux? Je n`y comprends rien. - Vous n`y comprenez rien, fit le vieillard étonné; vraiment vous êtes bien borné. cèst votre manie de



334 Ioan Ladea _____________________________________________________

vous occuper de tous et de tout, de poser en censeur et en magister universel, qui vous attire ces tribulations..." 599

Texte de acest fel ocupă din abundenţă glosele, şi am putea reprodu-ce nenumărate pagini; desigur că subiectele preferate sunt cele morale. Dată fiind importanţa pe care o acordă antichitatea Chineză iniţiativei şi pertinen-ţei ei, dată fiind consecinţele pe care această problemă le antrenează în acu-punctură - reperul final al acestei cărţi - vom redunda rezumativ:

Modelul Lumii, creaţie a Cerului, prezintă o structură care poate fi însuşită prin Contemplaţie, obţinându-se - "la scară" - un model care se asamblează comod în Daoism.

Dacă rezultatul contemplării este un model care se suprapune pe cel al Naturii, atunci "posesorul" este îndreptăţit să ia decizii în care se antre-nează pe sine şi "harnaşamentul" său imediat, "ajutând" Natura, chiar mai mult decât cu pasivitatea care este de o veritabilă natură Yin.

Nici un gest care vine să corecteze Natura nu este îndreptăţit, decât dacă reparaţiile comise, au ca rezultat o aceeaşi Natură cu cea dinainte de defect, nu o Natură modificată. Orice invenţie sau inovaţie aplicată poate avea mai curând sau mai târziu un rezultat imprevizibil, dar e greu de presu-pus că rezultatul unei modificări generate de Om poate fi benefică.

ANEXA II - REFERITOARE LA COMPOZIŢIA UNUI CAR ÎN DINASTIA TCHEOU

Pe parcursul capitolului, ne-am referit la structura unui Car, şi am făcut o trimitere la această anexă, care vine să descarce acea promisiune. Nu am introdus aceste date în cursul textului, deoarece am vrut să păstrăm un grad de generalitate agreabil, oferind celor mai interesaţi, câteva amănunte. Antichitatea Chineză abundă de texte referitoare la modul de construire a unui Car, la materialele folosite, la variantele dictate de scopul pentru care e construit (pentru luptă, pentru cărăuşie şi în acest caz variante cerute de ma-terialul de transportat «minereu, produse agricole, etc.»), tractorul folosit (Cal, elefant, unul sau mai «foarte» mulţi Oameni, etc.), şi multe alte criterii, făcând din Car un subiect care poate fi leger tratat din punctul de vedere al materialului informativ.

599) Zhuangzi 莊子, în "Les Pères du système..." trad de Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, pag. 485 şi urm.



335 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Noi ne-am oprit aici la o sursă care are avantajul că ne prezintă un Car generic, Carul Împăratului, care cuprinde măcar simbolic toate elemen-tele principale ale Carului, şi anume la 禮 "LI"-ul dinastiei Zhou (周禮 TCHEOU LI - EFEO ), tradus impecabil şi cu multe comentarii pertinente, de către Édouard Biot600.

"Le char a six nombres proportionnels" ne avertizează textul din paragraful 16 601. Vom reveni asupra acestora, mai cu seamă pentru-că aceste dimensiuni nu au fost proporţionate din raţiuni de utilitate, ci din motive simbolice, considerate a oferi o încadrare optimă a Carului în Modelul Universului ambiant. Lărgind puţin scena, vom vedea şi care era structura socio-economică a Locului şi Timpului, şi cine erau cei care proiectau şi lucrau un Car, cei care supravegheau execuţia, destinaţiile care le aveau Carele Împăratului etc.

Cartea XL a lucrării amintite mai sus, începe cu "Supplément appelé KHAO-KONG-KI, ou Mémoire sur lèxamen du travail des ouvriers." Comentariul lui Tching-khang-tching, ne informează că textul referitor la structura organizatorică a ministerului "lucrărilor publice" sà pierdut, şi cu toată strădania Împăraţilor dinastiei Han, nà putut fi găsită602. Textul devenit astfel original spune: "L`État a six classes de travailleurs. Les cent artisans603 sont compris dans une de ces classes.

600) "LE TCHEOU-LI, ou RITES DES TCHEOU", Imprimerie Nationale, Paris, MDCCCLI, două volume. 601) Op. cit., vol 2, cap. XL, pag. 463. 602) "La section du Tcheou-li, qui comprenait les fonctions du ministre des travaux publics, et de ses officiers, a été entièrment perdue. A l'avénement de la dynastie Han, on offrit mille pièces d'or pour sa découverte et l'on ne put y réussir. Les notions que les anciens avaient sur les fonctions de ce ministre, ont été recueillies pour compléter le Tcheou-li, et forment le ssupplément que l'on trouve ici, sous le nom de Khao-khong-ki, mémoire sur l'examen des ouvriers. Pour être plus exact, on doit dire que ce mémoire fut d'abord posédé par Hien, prince de Ho-kien, sous les Han; et qu'il fut ensuite joint, comme appendice, aux cinq section conservées du Tcheou-li." (Ibidem, pag. 456). 603) Comentariul lui Tching-khang-tching: "Ce nom désigne les officiers qui agissent sous les ordres du ministre des travaux publics, et leurs subalternes. Le Sse-kong, ou préposé aux travaux, a dans ses attributions spéciales, la fonction des



336 Ioan Ladea _____________________________________________________

Les uns sàssocient pour délibérer sur les règles du gouvernement, les autres se lévent pour les mettre en pratique. Dàutres examinent la courboure, la forme, la qualité pour préparer les cinq matières premières604 ". Unii dintre aceştia, după cum am subliniat întrò notă precedentă, se ocupă de construcţia Carelor. Ei fac parte din clasa lucrătorilor în Lemn: "Le travail en bois, comprend la fabrication des roues, des caisses de chars, ..."605 Acest fapt are o mare importanţă, incluzând această categorie profesio-nală în prelucrarea produselor sferei dominate de Viaţă, recte a Lemnului, lucru lesne de înţeles dacă ne gândim că această dinastie (Tcheou «EFEO») se instaurează ca domnitoare asupra majorităţii Chinei, venind din Apus606, deci abilitată simbolic să prelucreze Lemnul, nu în sens de cultivare607, ci

murs intérieurs; l'etablissement des villes et bourgs; la disposition des salles consacrées aux ancétres, et des autels consacrés aux génies de la terre et des grains; la construction des maisons et des palais; la construction des chars (sublinierea noastră), habillements, ustensiles, pour le service du gouvernement..." 604) Ultima frază a citatului, am inclus-o doar pentru a reproduce nota care îi clarifică înţelesul cu privire la ce numeau anticii dinastiei Zhu, "materii prime" (Comentariul lui Tching-khang-tching): "Le métal, le jade, le cuir, le bois, la terre." Că se respectă şi aici obsesia "celor cinci mişcări" nu e de mirare, dar remarca ce ni se impune este că e greu să stabilim cui aparţine pielea tăbăcită (sau de tăbăcit). Căci dacă Lemnul, Metalul şi Pământul sunt explicitate, dacă acceptăm o mai veche sentinţă citată şi de noi din Shu Jing şi anume că Jadul este esenţa Apei, atunci Pielea de animal, devenită "materie primă" intră neapărat sub incidenta Focului. Nu putem oferi o explicaţie satisfăcătoare acestei clasificări; astfel de "abateri de la tipic" vom mai întâlni, şi nu trebuie să le punem neapărat pe seama erorii de copiere sau a unei altor incidenţe, asupra cărora am mai atras atenţia. 605) Ibidem, pag. 462. 606) Textul continuă: "des arcs, des manches de piques, la construction des maisons, la charronnerie, le travail des bois de prix (aici textul are o notă care lă-mureşte expresia de "Lemn de preţ": "...le bois de prix sert pour faire les vases de cérémonies, et les instruments de musique en bois précieux." Recomandăm pasajul a cărei adresă este precizată la nota precedentă, pentru că el etalează majoritatea meseriilor uzuale ale timpului, această dinastie dominând mileniul I înainte de Iisus Christos. 607) Şi aici trebuie observată pertinenţa pe care o practică anticii: fiind o dinastie domnind sub incidenţa Metalului, ei respectă normele Naturii, şi prelucrează Lem-



337 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

întrùnul de utilizare pentru fabricarea uneltelor de necesitate absolută. De altfel textul de la pagina menţionată, continuă, specificând "specialităţile" pe care le are fiecare dinastie în ce priveşte manufactura: "La dynastie de Chun estima principalement làrt du potier. La dynastie Hia estima principalement làrt de construire les maisons. La dynastie Yn estima principalement làrt de faire les coupes. La dynastie Tcheou estima principalement làrt de faire les caisses de char. Ainsi le char, qui nèst quùn seul objet utile, occupa beaucoup dòuvriers, et les chars devinrent nombreux [*]". La construcţia unui Car, iau parte o sumedenie de specialişti după cum am mai spus. Interesant este însă numărul de operaţiuni pe diverse materii prime, fapt care dacă e bine studiat are un mare aport la înţelegedrea practicilor recomandate în terapie608. Am citat mai sus fraza: "Le char a six nombres proportion-nels609". Imediat mai jos, ele sunt menţionate: "La traverse dàrrière du char610, a quatre pieds; cèst le premièr nombre proportionnel.

La hampe du javelot611 a six pieds, six dixièmes. Quand elle est

nul, nu îl cultivă. 608) La pag. 461 op. cit.: "En général, le travail du bois comprend sept genres d'opération; le travail du métal en comprend six. Le travail des peaux en comprend cinq; l'application des couleurs, ou la peinture, en comprend cinq; le raclage et polissage, en comprend cinq; le modelage en argile en comprend deux..." 609) Comentariul lui Tching-khang-tching (sec. II după Iisus Christos, sub dinastia Han: "Il s'agit ici du char de guerre. Il a la forme du ciel et de la terre, c'est-à-dire, il présente une caisse carré, recouverte d'une capote en demi-cercle. L'homme est placé au milieu." 610) Comentariul precedentului: "C'est la traverse de bois, à l'arrière de la caisse du char. Le pied qui sert ici de mesure est celui des Tcheou, qui était long d'environ 20 cm." Comentariul lui Yang-kho: "Le cadre qui forme le fond du caisse, a quatre pieds sur toutes ses faces: Le caractère [*] Tchin peut donc s'appliquer aux quatre pièces de bois, qui le composent. Mais les hauteurs citées plus loin, sont mesurées à partir de la traverse d'arrière."

611) Commentariul lui Tching-khang-tching: "戈 Ko, designe les lances disposées sur les côtés du char. On les incline, et on ne compte sur leur hauteur que la quantité dont la pointe s'éléve au-dessus du fond du char, ou au-dessus de la traverse d'arrière. - Ces lances ont une pointe en fer..." (nu continuăm cu amănunte-le).



338 Ioan Ladea _____________________________________________________

placée obliquement, elle est élevée de quatre pieds au dessus de la traverse dàrrive; cèst le second nombre proportionnel.

La grandeur de l`homme est huit pieds. Il est élevé quatre pieds au-dessus de la pique612; cèst le troisième nombre proportionnel.

Le bâton de combat, est long de douze pieds. Il est élevé de quatre pieds au-dessus de l`homme; cèst le quatrième nombre proportionnel.

La halebarde, ou lance de char613, a seize pieds. Elle est élevée de quatre pieds au dessus de la lance sans fer; cèst le cinquième nombre proportionnel.

Le pique614 a vingt pieds. Elle est élevée quatre pieds au-dessus de la halebarde; cèst le sixième nombre proportionnel.

Ce sont les six nombres proportionnels du char615". Ceea ce e mai important, e textul referitor la "examenul" Carului.

Aceasta şi pentru că examenul acceptă un algoritm care include o motivaţie simbolică, şi pentru că el ne aduce o serie de date folositoare în ce priveşte modelul Lumii, întrevăzut din perspectiva abordării Carului.

"Lèxamen des chars est fondé sur le principe général, que lòn doit commencer par ce qui sàppuie sur le terre. Conséquemment lèxamen des chars commence par les roues.

Lèxamen des chars est fondé sur deux autres principes généraux: cèst que lòn désire que làssamblage des pièces soit solide, et que le contact avec le sol soit limité. Si làssamblage nèst pas solide, on ne peut obtenir une longue durée. Si le contact avec le sol nèst pas restreint, on ne

612) Comentariul lui Lin-hi-ye: "L'homme est debout sur le char. Ainsi il s'élève de quatre pieds au dessus de la pique." 613) Nota lui E. Biot: "C'est une lance à trois pointes". 614) Thsieou-meou: "Selon les éditeurs, c'est la lance des peuples étrangers, de l'Est. Ces quatre sortes de lances, ou de piques, garnissent les côtés du char. La première espèce est fixée obliquement, pour arréter les ennemis qui voudraient monter sur le char. Lea autres sont maniées par le guerriers que porte le char". 615) Comentariul editorilor: "Les cinq derniers nombres, ne sont pas calculés par rapport au char proprement dit. Mais ils expriment les hauteurs relatives de l'homme, des lances, et des piques, qui sont sur le char. Ainsi les six nombres se rapportent en réalité au char".



339 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

peut obtenir une grande vitesse [*]." Având în vedere că dimensiunile despre care e vorba au o evidentă încărcătură simbolică, şi că roata are o astfel de valoare, echivalentă cu a vidului, vom continua să reproducem din anticul text 616, o porţiune mai însemnată: "Si les roues sont trop hautes, alors l`homme ne peut monter. Si les roues sont trop basses, alors les chevaux se fatiguent comme sìls montaient toujours une côte [*].

En conséquence, les roues du char de guerre, ont (en diamètre) six pieds six dixièmes; les roues du char de chasse, ont six pieds trois dixièmes; les roues du char principal, ont six pieds six dixièmes 617.

Avec des roues de six pieds six dixièmes, le bout de lèssieu est élevé de trois pieds trois dixièmes au-dessus du sol. Ajoutez lèpaisseur du cadre et celle du plancher du char: on a quatre pieds. L`homme étant grand de huit pieds; cèst la mesure convenable pour quìl monte et descende commodément618.

Les ouvriers des roues (Lun-jîn) font les roues. Le débitage des trois sortes de pièces qui constituent la roue, doit se faire dans la saison propice619.

616) "LE TCHEOU LI, OU LES RITES DES TCHEOU", trad. de Édouard Biot, Imprimerie Nationale, Paris, MDCCCLI, vol. II, cartea XL, art. 18 şi urm., pag. 465. 617) Comentariul lui Tching-khang-tching: "On proportionne la grandeur des roues à celle des chevaux attelés au diverses sortes de chars. Le char de guerre, est le char garni en cuir. Le char de chasse, est le char en bois simple. Le char principal ou char officiel, désigne ici les trois chars appelés char de jade, char d'or, char d'ivoire, sur lesquels l'empereur monte dans les solemnités officielles. - Ces trois chars et le char de guerre, sont trainés par les chevaux de l'État, c'est-à-dire par les quatre premièrs qualités de chevaux, cité à l'article du directeur des haras (Hiao-jia) [...]. Le char de chasse, est tiré par des chevaux moins grands, appelés chevaux de chasse". 618) Comentariul lui Tching-khang-tching: "Le texte donne ici la hauteur du fond de la caisse, au-dessus du sol. [*] Tchin désigne le cadre de bois qui forme ce fond. [*] Fa est pièce de bois qui le porte, et qui s'encastre sur l'essieu. On l'appelle communément Fo-thou, «le lapin couché». (Ce nom peint sa forme. En français, l'equivalent technique est «échantignole».) Les épaisseurs du cadre et de ce support, font sept dixièmes de pied. Ce ciffre est réduit pour les chars de chasse, suivant quelques-uns". 619) Autorul comentariului este cel care a formulat nota precedentă: "On emploi



340 Ioan Ladea _____________________________________________________

Lorsque les trois sortes de pièces ont été préparées, elles sont assemblées par des ouvriers adroits.620 Le moyen fait la bonne rotation de la roue. Les rais font la direction droite, ou l`aplomb de la roue. La jante fait la solidité de l`assemblage621.

trois sortes différentes de bois pour faire les rais, le moyen, la jante. On doit couper ces bois dans la saison convenable. Ainsi, on coupe en hiver, les arbres qui croissent au midi des montagnes; on coupe en été, ceux qui croissent au nord. Maintenant (sous les Han) on emploie pour les rais, diverses sortes d'ormes; pour le moyeu, le bois dur de l'arbre Than; pour la jante, le bois de l'arbre Kiang, qui résiste à l'usure". 620) Comentariul editorilor: "Ils pratiquent des trous dans le moyen et dans la jante, et y introduisent les rais".

Comentariul lui Tching-ngo: "L'assemblage des pièces étant l'opération la plus difficile, elle est exécutée par les ouvriers les plus habiles".

Desigur că asamblarea unor părţi este o operă de creaţie. Părţile, considera-te "monade", nu mai sunt prelucrate (nu ne referim la cazul în speţă, unde am văzut că se practică găuri necesare asamblării), ci structurate într'un sistem, care trebuie să funcţioneze în ansamblul mai mare al Lumii. Să funcţioneze, înseamnă să se înca-dreze, să nu se erijeze într'o incluziune străină care tinde să se elimine. Este asam-blarea o operaţie, stă sub semnul Yang, precum părţile inerte stau sub semnul Yin. Noi nu vom intra în detalii, nu vom proceda la exegeza fiecărei etape, lăsând lectorul să depisteze aspectele simbolice ale fiecărui citat. Nu e greu, şi reprezintă un exerci-ţiu absolut necesar care îsi găseşte în această activitate oportunitatea. Atragem aten-ţia că, gesturile care nu au o utilitate practică imediată (cum ar fi dimensionarea şi raporturile - care, deşi explicate utilitar nu se pot dovedi ca optimale), sunt piese cu mare încărcătură simbolică destinate legăturii, care au fost cultivate pentru a nu lăsa obiectul la voia întâmplării, pentru a'i oferi un loc necesar în schema simbolică a Lumii, în Modelul Universului. Este această simbolizare a feţelor lucrurilor o pres-taţie care le face încadrabile în modelul de care am vorbit, le leagă de realitatea organizată într'un sistem global. Este tratarea simbolică un adeziv care asimilează fragmentul particular în Marele Ansamblu, în Marele Model, văzut de Om. 621) Vezi Lao Zi vorbind despre roată, pentru a dobândi o imagine simbolică a acestei părţi care se poate asimila Yangului, şi e o componentă definitorie a Carului. Comentariul Tchi-king: "Chaque roue a trente rais" Suntem trimişi la folia 67 a aceleiaşi cărţi, unde textul abordează pur simbolic Carul: "La forme carrée du cadre qui porte la caisse représente la terre. La forme circulaire du dais représente le Ciel. Les roues avec leurs trente rais, représentent le soleil et la lune. (Aici intervine o notă a lui Tching-khang-tching, care spune: "Le soleil et la lune sont en conjonc-tion, tous trente jours. C'est ce qui fait dire qu'ils sont représentés par les trente



341 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Lorsquùne roue est vieille, et que les trois sortes de pièces qui la composent fonctionnent encore bien, cela sàppelle de lòuvrage parfait622".

Criteriul de a considera starea unui obiect, este cel împrumutat de la Natură. Nu există o normă care "casează" Carul după un număr de bătălii, de Li 里623 sau de ani. Ca şi în Viaţă, aprecierea se face după funcţionalitate, lucrul se autodetermină, nu e suspendat după criterii statistice pentru o fiabilitate probabilistică, nici aceasta neputând oferi garanţii, ci doar şanse. Or se ştie, şansele le oferă Cerul sau întâmplarea şi nu o normă născută dintrò aproximare generală. Acest fapt trebuie neapărat observat dacă dorim să sesizăm modul de gândire al Vechilor Chinezi.

Textul continuă: "Dàbord, on examine de loin la roue 624, achevée. On demande quèlle soit plane [*] et sàbaisse obliquement en dehors. On lèxamine de pres; on demande quèlle touche le sol sur peu d`étendue. Sìl n`y à enlever, on approuve sa circularité.

On examine de loin les rais... On examine de loin le moyen..." Mereu de la distanţă, aceasta fiind şi

distanţa pe care o cere contemplaţia. Mai jos 625 textul continuă:

rayons des roues".) Textul continuă: "Les vingt-huit arcs du dais représentént les étoiles. (O nouă notă la care ne trimite textul, conţinând comentariul lui I-fo: "La caisse du char et le cadre inférieur, sont tous deux carrées; mais le cadre étant le plus bas, c'est lui qui représente la terre. Les roues et le dais sont également circulaires, mais, le dais étant plus haut, c'est lui qui représente le ciel. " (Ibid., pag. 488, nota 2). 622) Comentariul lui Tching-khang-tching: "Le moyen, les rais, la jante, se tiennent ensemble et ne ballottent pas, quoique la roue soit usée". 623) Unitate de lungime de aprox. 1/2 Km., folosită pentru aprecierea distanţelor geografice. 624) Este foarte important pentru înţelegerea concepţiei de abordare a Chinezilor Antici, faptul că în primul rând ei privesc spre cunoastere un obiect, mai întâi de la distantă, amplasându'l astfel în ambiantă, şi examinând mai ales raporturile pe care obiectul le are cu mediul înconjurător. Perceperea reperului detasat de Lume, indife-rent câte amănunte comportă, nu elucidează valoarea lui, care este evaluată doar prin raporturile pe care acesta le are cu Universul înconjurător. 625) Pag. 468, folia 25.



342 Ioan Ladea _____________________________________________________

"Un règle générale pour le débitage du moyeu, cèst que lòn doit marquer, au compas, le côté du nord et le côté du midi 626.

La côté du midi a un tissu serré et il est dur. Le côté du nord a un tissu lâche, et il est mou. Conséquemment, on fortifie par le feu le côté du nord et lòn harmonise avec le côté de midi. Alors, quand même le moyen est usé, il nòffre pas dìrrégularités."

Măsurătorile roţii, ale conturului, ale celorlalte două componente, se găsesc la reperele bibliografice indicate în trimiterile la adresa textului din care am citat, şi le recomandăm insistent considerându-le extrem de utile, aplicaţiile fiind universale pentru obiectele având formă rotundă, a mişcărilor circulare, a ciclicităţii în general. Desluşirea înţelesurilor este uşurată de către culorile cu care este vopsită roata. Dimensiunile ca şi mate-rialul osiilor ca şi ale butucului, sunt controversate, comentatorii ulteriori bazându-se pe deducţii întotdeauna justificate, dar neconfirmate de textul original în toate cazurile. În ce ne priveşte, pentru cei interesaţi, vom continua să spicuim câte ceva din text, şi eventual să comentăm unele părţi care ni se par reprezentative pentru înţelegerea fenomenului de supunere a cazului concret şi particular modelului simbolic, şi care supunere să se dovedească utilă sau chiar performatizantă, ceea ce probează valabilitatea modelului general reprezentat simbolic. Deci: "On divise en cinq parties, la dimension transversale du moyeu. On retranche une partie pour faire le vide intérieur du moyeu, du côté de la caisse. On retranche trois parties pour faire le vide extérieur." [În text, este aici inserată o notă amplă conţinând co-mentariul lui Tching-khang-tching, însă plină de calcule şi proporţii referi-toare la aspecte tehnice, nelipsită de interes, însă prea abundentă pentru a fi reprodusă. Pentru o facilă reperare, pentru cei interesaţi, ea desluşeşte înţele-sul foliei 29, la pag. 470 a operei citate].

626) Comentariul lui Kia-kong-yen: "Quand on veut débiter les moyeux, on entaille d'abord l'arbre; on marque le côté du midi et la côté du nord, ensuite on durcit en feu ce dernier côté qui est le plus faible." Acesta este din nou un bun exemplu de gest simbolic: partea de Miazănoapte a lemnului, este partea lui Yin; roata este prin formă şi destinaţie, Yang. Or partea Lemnului care a crescut în umbra Nordului, va trebui adusă în zona de influentă a Yangului, iar aceasta se face - legitim - prin expunere la Foc. Un model simbolic trebuie - pentru a fi valabil - să acopere toate stările particulare concrete. În cazul de faţă, este vorba de un procedeu tehnic, care pe lângă exigentele metaforice, prezintă avantajul că modifică duritatea Lemnului în sens pozitiv, adică o creşte, ea fiind realmente mai slabă în partea Lemnului expusă în Natură (pădure) la Nord, după cum afirmă şi textul care se succede la folia 26.



343 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Ceea ce trebuie să observăm este că Vidul sau sensul simbolic al mijlocului roţii, care îngăduie acestei roţi să se învârtă, care îngăduie axei Pământului să o pătrundă, să realizeze cu ea un "continuu", nefixându-o, lăsânduì independenţa, este tratat în două feluri: Vidul dinspre Pământ, reprezentat aici prin "coşul" Carului, este calculat prin detaşarea unei cincimi; în cinci se împarte butucul pentru a se stabili locul Vidului pe faţa de către Pământ. Faţa exterioară, cea îndreptată înspre Universul neinclus imediat în Lumea noastră, care ne poate influenţa dar nu se amestecă cu noi, străbătut şi el de Vidul prin care trece Axa Lumii, beneficiază de un calcul care împarte acea faţă în trei. Ce înseamnă acest trei? Poate însemna trini-tatea Cer, Om, Pământ, dar poate reprezenta şi valoarea enigmaticelor trepie-de - Trigramele - numite GUA 卦, care adăpostesc în cele trei spaţii ale lor, cele două realităţi primare, Yinul şi Yangul. Problema merită desbătută, şi nu trebuie să uităm că dacă încadrăm chestiunea în Modelul simbolic al Lumii, obţinem şi soluţia tehnică optimală. În continuare: "En façonant extérieurement le moyeu, il faut de lèxactitude. En disposant son ligament, il faut de la precision. Quant il étend la colle, il faut quèlle soit epaise. Quand on étand les nerfs (dànimaux), il faut quìls soient serrés ensemble. La garniture de cuir doit sàppliquer fortement sur le contour du moyen" 627.

"On divise en trois, la longeur du moyeu. Deux parts sont en dehors. Une part est en dedans, du côté de la caisse. Cèst ainsi que lòn place les rais." Nota lui Tching-khan-tching, este minuţioasă şi plină de calcule. Nu o redăm. Constatăm doar că şi dimensional proporţiile respectă Modelul Lumii. A trei-a parte ne revine. Nouă, celor de "sub Soare". Două părţi apar-ţin celorlalte două partiţii cu care împărţim Lumea: Cerul şi Pământul. Dar să abordăm un text care ascunde o mare înţelepciune, care se regăseşte şi în

627) Comentariul lui Tcho-king: "Pour que le moyeu ne se détériore pas, ni ne se brise, on étend, sur la surface externe, de la colle de farine épaise; on enroule autour, des nerfs (ligaments) d'animaux, bien serrés; puis on recouvre le tout d'une enveloppe de cuir, qui s'applique et y adhère exactement." Protecţia uzurii prin mişcare se face cu Tesuturi ale Vieţii: faină ca adeziv, tendoane de animale ca chin-gă care strânge butucul, totul învelit în Metal, care este anorganic, care reprezintă marea masă nevie care înconjoară Viaţa. Totul conform modelului, astfel lucrul mâi-nilor Omului, imitând produsele Creaţiei, vor funcţiona fără să se deterioreze inpre-vizibil, nu vor intra în conflict cu obiecte care sunt supuse altor principii. Asta se urmăreşte: echilibru cu orice preţ, concordanţă. Uzura e evidentă acolo unde se întâl-nesc medii străine unul faţă de altul.



344 Ioan Ladea _____________________________________________________

alte sisteme religioase: "La roue mince est faite pour aller dans les plaines. Alors elle forme couteau pour couper la boue, qui ne s`y attache pas. La roue à bord uni est faite, pour les montagnes. Elle offre du plat pour rouler sur les pierres. Alors, quand même elle est usée, il n`y a pas de mouvement dans les trous d`emboîtage. 628

Obsesia Orientului a fost dintotdeauna Drumul, Calea care trebuie parcursă, şi care poate fi obturată de obstacole. Cum obstacolul este simboli-zat de către Munte, profeţiile încurajatoare promiteau transformarea Munţi-lor în căi drepte629. De fapt Muntele este îndrăgit numai din motive de sacra-litate, ca fiind o ridicătură de "Pământ" care apropie de Cer, atât la vechii Chinezi cât şi la celelalte popoare, sacrificiile făcându-se pe "înălţimi". Ceea ce trebuie înţeles este faptul că o Cale dreaptă şi netedă, se poate parcurge şi cu un Car care are roţi mai mici, pe când o cale abruptă are nevoie de roţi mari! Sau, cu alte cuvinte, unde este un păcat mare, se consumă mult Har, unde păcatul este mai mic, acţiunea Harului e mai puţină. Or Harul e Cer, iar Cerul rotund, ca şi roata care Îl imită. Cerul iartă păcatele prin Har, pentru ca acea Cale să poată fi parcursă, pentru ca să se ajungă la destinaţia pentru care am fost zămisliţi şi ţinuţi în Viaţă. Asta nu înseamnă că o roată mare nu este necesară din punct de vedere tehnic unui urcuş sau unui drum mai "zgrunţuros", ci doar că Modelul Lumii se aplică în orice amănunt, fără să aibă nevoie de scuze stupide şi fără rost, cum este invenţia occidentală "excepţia întăreşte (sau confirmă) regula". Noi trebuie doar să identificăm prin contemplaţie natura legii, aplicabilitatea ei, şi orice încercare care se încadrează este o metaforă, precum orice mecanism care se desfăşoară paralel cu un altul, folosind o aceeaşi lege generală, este un crâmpei de

628) Comentariul editorilor: "Si la jante n'est pas démaigrie en dehors, elle touche la terre sur un large surface. Alors, bien que ses côtés soient attaqués par les pierres, il n'y a pas d'usure dans les trous qui sont au centre de l'assamblage." 629) În Vechiul Testament în cartea lui Isaia, în capitolul 49 versetul 11 (citat şi cu altă ocazie în prezentul volum), scrie: "Voi preface toţi munţii Mei în drumuri, şi drumurile Mele vor fi bine croite".

Iar în Noul Testament, în Evanghelia lui Luca în capitolul 3 versetul 4 - 5, scrie: " ... Iată glasul celui ce strigă în pustie: «Pregătiţi calea Domnului, neteziti cărările. Orice vale va fi astupată, orice munte şi orice deal va fi prefăcut în loc neted; căile strâmbe Vor fi îndreptate, şi drumurile sgrunturoase vor fi netezite." Am ales ca exemplu Mosaicismul şi Creştinismul, deoarece obsesia Căii, sau cum se numeşte în Chineză Dao, este arhicunoscută, şi noi ne-am întâlnit mereu cu ea.



345 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

simbol. Rămâne să decidem care fenomen anume este "simbolul" şi care "simbolizatul". Aceasta se poate reprezenta prin povestea citată în această carte, şi care Liezi 列子 istoriseşte că Zhuangzi 莊子 visează întrò noapte că este fluture, iar dimineaţa se întreabă dacă el este Zhuangzi care a visat că este fluture, sau un fluture care visează acum că este Zhuangzi.

Referitor la setea de puritate, se schiţează totuşi restricţii care vor deveni din păcate norme: "Quand la jante courbée, nà ni saillie anguleuse en dehors, ni hrisure ou pli en dedans, ni gonflement sur les côtés, on dit que lòperation par le feu est parfaite630". Si iată că acea corespondenţă de care vorbeam, acea conformitate cu rotundul Cerului, poate fi evaluată obiectiv: "En conséquence, on examine la roue par le compas à bgranches mobiles, pour reconnaître si elle est circulaire 631." Dar una dintre cele mai importan-te verificări este cea făcută cu ajutorul Apei. Aceasta nu se mai referă la obiectul propriu zis, la Roată, ci la ansamblu format din două Roţi, şi caută identitatea lor, caută egalitatea dintre ele, caută posibilitatea de a deservi ca şi când ar fi una singură, sistemul, dând astfel Unitate rulării, care este scopul Roatei, şi deplasării line, care este scopul Carului: "On lèxamine par lèau, pour reconnaître si les deux roues du même char, plongent égale-ment632".

Dar Pământul cere ca şi exigenţele lui să fie luate în considerare, aşa

630) Comentariul lui Kia-kong-yen (sec. VIII, sub dinastia Thang): "Autrefois la jante des roues se faisait en courbant un arbre tout entier. Cette opération s'executait au moyen du feu." Trebuie observat că imitaţia Cerului se face cu ajutorul Focului, lucru valabil şi în Creştinism. Altădată, nu se prelucra în vederea obţinerii unei forme rotunde numai bucata care va deveni o piesă într'un ansamblu, ci tot Po-mul, toată "familia" din care se "trage" bucata. Reamintim obsesiv că aceste gesturi nu sunt dictate întotdeauna de necesităţi tehnice, ci de raţiuni simbolice care înglo-bează orice particular, fie el şi tehnic. 631) Comentariul lui Tching-khang-tching: "Si la roue remplit exactement l'ouver-ture du compas, elle est circulaire." 632) Comentariul lui Kia-kong-yen: "On plonge les deux roues du char dans l'eau. On examine si elles entrent également dans l'eau, sur tout leur contour."

Comentariul lui Tching-ngo: "Plus haut, on a verifié le poids des rais, en les faisant flotter sur l'eau. Maintenant les roues du char sont achevées. on les fait entrer dans l'eau pour reconnaître si elles sont égales".



346 Ioan Ladea _____________________________________________________

că şi el va trebui să facă parte din "comisia de examinare": "On mesure avec du gros millet, la contenance des deux roues, pour reconnaître si elle est pareille." 633

Părăsind roţile, vom găsi o confirmare netă a modului nostru de abordare a textelor Chineze: "Les ouvriers des roues font les dais placés sur les chars."634 Alte comentarii credem că sunt de prisos. A se interpreta doar dimensiunile "La hampe de la tige du dais, a trois dixièmes de pied en contour" 635.

Toate amănuntele referitoare la "coloană", la "hampă", "arcuri", etc., specificate în textul pe care vi`l recomandăm636, poate fi fructificat pentru dobândirea unor înţelesuri referitoare la ambianţa Omului, aşa cum au proiectat-o vechii Chinezi, cel puţin circumstanţial (deplasare, luptă, alte situaţii destul de frcvente în viaţa Omului), în orice caz de o manieră aşa încât să fie cât mai aproape de una naturală. Specificări particulare adecvate le suportă Carele de înmormântare. Desigur că dezvoltările pentru alte care specializate, cum ar fi Carele ornamentate, sunt cel puţin la fel de utile; decodificarea mesajelor cifrate sub beneficiul simbolismului daoist, răspund la cele mai delicate întrebări. Cârma (tradusă de Biot "timonă", şi care are rost şi în frânare), ne desvăluie o mulţime de condiţii tehnice de autocontrol,

633) Comentariul lui Tching-khang-tching şi al glosei: "Le grain du millet Chou, est net et lisse. On s'en sert pour mesurer la contenance des deux roues, pour les jauger". 634) Comentariul lui Lin-hi ye: "Le dais est construit par les ouvriers des roues, parce qu'il a de l'analogie avec la roue par sa forme ronde. Suivant le commm. C (Kia-hong-yen n.n.), consiste dans le grand nombre de pièces qui forment le dais, comme la roue. La roue a trente rayons. Le dais est composé de vingt-huit arcs." Acest fapt îşi poate găsi explicaţia în Huainanzi, unde există dezvoltări pentru o sumedenie de diferenţe valorice mai cu seamă în ceea ce priveşte împărţirea Timpului. Nu putem antama această problemă în momentul de faţă, am oferit doar adresa la care trebuiesc căutate explicaţiile la aceste diferenţe. 635) "La tige qui porte le dais, est divisé en deux parties qui s'emboitent ensemble. La partie supérieure, est appelé par le trexte Ta-tchang. La partie inférieure est appelée Thing, ou Yng".

636) 周禮 " Zhou-Li", cartea LX, folia 40 - 47.



347 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

şi de conducere, care se poate exercita doar atunci când subiectul se poate stăpâni pe el însuşi, sugerându-se o introspecţie amănunţită: "On divise en dix parties la longueur du timon. Une de ces parties fait le contour de la portion du timon qui sàjuste à la semelle du cadre637. On divise en trois le contour de cette portion du timon. On en retranche une partie pour faire le contour du talon..."

Prin aceste citate am oferit doar o mostră a tonului aluziv folosit în glosă, şi care în mod evident trebuie decriptat pentru a se putea adapta la un alt domeniu. Adăugăm un ultim exemplu argumentativ care pledează pentru fructificarea acestei surse: "Si le timon a trop dìnflexion, alors il se brise. Si`l nèn a pas assez, alors il pèse sur les chevaux638. Si le timon a une infle-xion convenable, comme lèau qui coule dùn vase, alors il y a avantage et égalité dans le tirage. Si le tirage est avantageux et égal, alors le timon dure longtemps. Si les chevaux sont dàccord, alors le conducteur est tranquille" (sublinierea noastră).

Este timpul să abandonăm morfologia Carului, şi să ne ocupăm de exploatarea lui, recomandată în continuare (op. cit., cartea XL, folia 65):

"Alors, quand on va au galoppendant un jour entier, celui qui est à la gauche du char, nèst pas fatigué [*]... Quand le cocher conduit durant une année entière, le bas de son habillent nèst pas usé".

Trebuie neapărat citit în original tot ce am reprodus noi şi ce urmea-ză. Cartea despre Care se termină după cum urmează: "La forme carrée qui porte la caisse représente la terre. La forme circulaire du dais représente le Ciel. Les roues, avec leurs trente rais, représentent le soleil et la lune639. Les vingt huit arcs du dais représentent les étoiles." 640. L`étendard aux dragons,

637) Comentariul lui Tching-khang-tching şi a lui Kia-kong-yen: "C'est la portion du timon qui passe sous la caisse, transversalement à l'essieu, et qui s'ajuste aux pièces placées de chaque côté comme semelles de la caisse...". 638) Comentariul lui Tching-khang-tching: "Trop d'inflexion nuit à la force du timon; les chevaux s'appuient sur lui et le brisent. Si le timon est presque droit, il pèse sur le dos des chevaux." 639) Comentariul lui I-fu: "La caise du char et le cadre inférieur, sont tous deux carrés; mais le cadre étant le plus bas, c'est lui qui représente la terre. Les roues et le dais sont égalment circulaires, mais, le dais étant la plus haut, c'est lui qui représente le ciel." 640) "Le ciel est divisé, par les Chinois, en vingt-huit secteurs partant du pôle de



348 Ioan Ladea _____________________________________________________

a neuf languettes, découpées sur son bord flottant. Il représente làstérisme du Grand feu, Ta-ho [*].

L`étendard à lòiseau, a sept languettes. Il représente làstérisme nommé Feu de la Caille, Chun-ho.

L`étendard à lòurs, a six languette. Il représent làstérisme nommé lÀtaquant Fa 641..."

Aşa sunt explicate pe rând simbolurile care însoţesc piesele cele mai importante, confirmând avertismentele formulate de noi mai sus. Este prob-lema Carului şi întrecerii un tezaur de mesaje venite din primul mileniu înainte de Iisus Christos, care nu trebuie să rămână neexplorat.

l'equateur. Ces vingt-huit secteurs contiennent toutes les constellations, sauf celles qui sont voisines du pôle et qui forment le palais du milieu." 641) Comentariul lui Tching-khan tching: "Cet étendard porte l'image d'un ours et d'un tigre (emblemele vestului n.n.). C'est celui qui est dressé sur les chars des chefs d'apanages. - L'astérisme Fa depend de l'habitation du tigre blanc. Il se joint à l'astérisme Tsan, ce qui fait six étoiles. Tsan, quadrilatère d'orion, doit désigner ici le Baudrier. Fa est formé des étoiles de l'Épée, dans cette même constellation."



349 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

8. MUZICA, LIANTUL LUMII

Motto:"Ferice de poporul care cunoaşte sunetul trâmbiţei, care umblă în lumina feţei Tale, Doamne!" Psalmul 89 versetul 15

Prezentul capitol a fost pe vremuri conceput să se constitue întrò

carte de sine stătătoare, însă din motive care mie mi-au rămas necunoscute, dar după cum declară editorul care o comandase independente la acea vreme de intenţiile lui, şi care deci, nà mai putut sau nà mai considerat pertinent să o publice, sà transformat şi a ajuns după multe ciuntiri şi simplificări să se înghesuie ca un mic capitol în această carte. Pe când mai visam încă la o publicare de sine stătătoare, am petrecut câteva zile în compania celei mai nobile Doamne a culturii europene pe care Dumnezeu mi-a îngăduit să o cunosc, Doamna Anick de Souzenelle, căreia am îndrăznit săì solicit o prefaţă. Mi-a răspuns fără ezitări, pe care le-a evitat cu cea mai elegantă generozitate, obiectând doar că nu poate citi cartea în limba română, orien-tându-se doar după câteva relatări sumare şi discuţii despre subiect, parcur-gând doar bibliografia rezultată din traducerea din Chineză în limba Fran-ceză. Cu toate că rândurile mele pălesc pe lângă splendida desfăşurare a elegantei Doamne, am lăsat Adevărul să lumineze întîmplarea şi includ ceeace ar fi trebuit să fie o prefaţă la o carte, ca un text cu o puternică încăr-cătură Sacră, asupra căreia Binecuvântarea lui Dumnezeu se face simţită cu putere: PREFACE

Le docteur Ioan Ladea me demande d`écrire une préface a son ouvrage consacré à la musique chinoise.

Je ne suis ni musicologue, ni médecin acupuncteur comme lui, ni sinologue, et je ne connais pas la langue roumaine en laquelle ce livre est écrit! Je suis française et hébraïsante. Nèst-ce pas folie que de me rendre au désir de làuteur? Mais "l`éloge de la folie" nà-t-il pas donné des ailes à



350 Ioan Ladea _____________________________________________________

ceux qui tentent dàccéder à une nouvelle sagesse? Car la folie détient le secret des amitiés profondes lorsque celles-ci communient dans le fonda-mental de lèxistence. Cèst autour de ce fondamental que le monde encore traditionnel sèst organisé. Cèst parce quèxiste le fondamental, référent universel, que l`humanité peut considérer lèssence de toute chose au-delà de son reflet culturel. La culture éveille une émotion précieuse que soulève certainement cet ouvrage. Mais làuteur sait aussi puiser à lèssence de la musique et doit éveiller chez le lecteur, au cœur de lui-même, des résonances secrètes qui touchent au principe insoupçonné de son être, le Verbe fonda-teur. Si aujourd`hui le Verbe semble oublié, le son fondamental perdu, et si l`humanité ne sòrganise plus dans un juste rapport à lui, si elle bascule dans le désespoir, il est encore des êtres pour qui la culture même est présence iconique du Verbe divin. Ces êtres montrent le sens, donnent espoir et restent le phare qui permet à l`Homme contemporain de retrouver en lui son principe fondateur, source, de tout langage, de tout art et de toute musique.

Ioan Ladea est ceux-là. Sa sensibilité héritée de celle du grand sculpteur que fut son père,

du merveilleux peintre que fut sa mère, a été rendue sienne par son propre génie et par son travail que la culture chinois a marqué de son étonnante richesse; étonnante et boulversante aussi pour nous, occidentax; boulversante car inductrice de rupture totale avec nos habitudes de penser et de faire, souvent destructrices de la Tradition. La culture chinoise oblige lòccidental à la rejoindre dans le fondamental et dans lòuverture à lìnfinie diversité de ses expressions.

Ioan Ladea nàurait peut-être pas atteint en lui-même au Verbe fondateur sìl nàvait pas été, comme un métal, fondu dans sa chair, au feu de la souffrance de son peuple; sìl nàvait pas été forgé dans le champ de cinabre que fut pour lui la prison où, dans de tels cas, renvoyé au plus archaique de soi, l`Homme perçoit le divin.

Ioan Ladea me fait penser au patriarche biblique, Moïse. Au sommet de la montagne du Sinaï, Moïse rencontre le Verbe de Dieu qui lui transmit la Torah "bouche à bouche"642, dans un baiser nuptial. Au bas de la montagne, les Hébreux "voyant les voix" 643 et terrifiés, suppliaient Moïse de

642 Numerii 12, 8. 643 Ieşirea 20, 18.



351 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

parler, lui, et non pas Dieu, sinon ils mourraient. La voix divine, de son ciseau sculptait la pierre et le cœur des Hommes. Mais ceux qui restent au bas de la montagne ne peuvent le supporter. Il faut monter à la fine pointe du Verbe, origine de toutes les langues et de tous les sons, dans une Pentecôte cosmique, pour être en harmonie avec ceux dont nos âmes et nos corps sont eux aussi sculptés. Le ciseau divin définit en nous un programme dont le médecin quèst làuteur de cet ouvrage, sait que, non accompli, il est source de toutes nos maladies personnelles ou sociales et que accompli, il est royauté de l`Homme et la Gloire de Dieu.

Notre corps le sait, dont la chair scellée au plus profond de nos ténèbres est lÌmage divine fondatrice. Basar, en hébreu, la "chair" est faite de Bar, le "Fils" et de la lettre Shin qui est lÈsprit. Lìdéogramme primitif de la lettre Shin est un flèche retenue au fond dùn arc tendu à lèxtrême et dont on devine qu`à sa détente, la flèche accomplira le programme et ce sera la vie, on manquea la cible, et ce sera la mort; cette flèche est celle de lÈros, celle de la puissance amoreuse qui est donnée à l`Homme pour faire croître en lui le Fils, le "Fils de l`Homme", Verbe divin, sa véritable identité. Le chemin pour y tendre passe par les ténèbres. Lorsque, dans le récit biblique encore, le roi Saül était saisi par lÈsprit de Dieu en tant quÌl fait descendre dans les ténèbres, et que le roi était dans la tourmente, on allait chercher le jeune pâtre David; David jouait alors de la harpe et le roi se calmait, il était soulagé et lÈsprit des ténèbres le quittait.644

Une telle histoire ne semble pas ignorée de la littérature chinoise qui connaît, nous dit Ioan Ladea, la puissance guérissante de la musique. La harpe, instrumente à corde appelée Kinor en hébreu est celle "qui tient en main la lumière". La corde est le prelongement des cordes vocales humaines, elles-mêmes icônes de la corde divine qui relie le ciel à la terre et sur laquelle tous les souffles de la création viennent jouer le concert des mondes. Lorsque toutes ces cordes s`harmonisent, "les arbres applaudissent, les montagnes sautent comme des béliers, les collines comme des agneaus" et les entière exulte de joie.645

Ainsi en fut-il de l`histoire de Han-No, en Chine, nous confie làu-teur de cet ouvrage. Après avoir chanté pour gagner son rèpas, Han-No quitta làuberge, mais les poutres et les chevrons de la salle où il avait

644 Isam 16,15,16 şi 23. 645 Psalmi 114.



352 Ioan Ladea _____________________________________________________

chanté continuèrent à dire son chant pendant trois jours après son départ! Et, poursuit Ioan Ladea, ainsi en fut-il de Cheu Wenn qui, de chaque corde de sa cithare, fit jaillir de la terre et du ciel les diverses saisons. De même, nous dit encore làuteur, "lèmpereur Ku régna en paix et dans la vertu après avoir donné ordre aux phénix et aux faisans célestes de danser" au son des tambours, des cloches et de tant dìnstruments qui jouaient dans la justesse de lòrdre du monde. Un peyple qui ne sait plus chanter ni danser dans la justesse de lòrdre du monde meurt. Car il est aussi une musique infernale ou un silence vide qui fait monter dans les cœurs une musique infernale!

Lènfant qui, dans le ventre de sa mère, nèst quùne grande oreille, ouverte à ce qui est en train de forger le futur Verbe quìl devra devenir après sa naissance, est déterminé par la voix de sa mère, ses silences et ses chantes. Redoutable responsabilité! Car lènfant aura à découvrir et mettre en place sa double identité liée à sa double origine: un premier "moi" issu de la lignée parentale, individaliste et paradoxalement grégaire, puis un "je" dòrigine divine, personnel et antinomiquement universel. Ce dernier correspond au nom secret, symboliquement susurré à lòreille du nouveau-né, par son père, et méconnu de tous, selon la Tradition chinoise, contraire-ment au pré-nom connu de tous, qui présidera à la vie sociale de lènfant.

Devenir ce nom secret est le but de tout vie; atteindre au son fonda-mental de son être, libérer l`énergie nucléaire qui fonde le charisme de la personne, là est but de toute vie. Sur le chemin, la musique et le rite, dit Ioan Ladea, se distribuent les rôles; Esprit et Verbe, dit l`Hébreu, flux et reflux amoureux du fleuve de vie qui unifie l`être et l`être à "lòcéan berceau de vies et morts jumelles646, dùne part; et dàutre part le rite qui distingue, différencie, met toute chose et tout être à sa place dans lìnfini respect des autres. Lorsque lùn et lautre sont dans un juste rapport, lòrdre est atteint et donne justesse au grand battement de cœur de l`humanité.

Je terminerai ces pages en racontant une histoire qui pourrait être chinoise tant elle fait vibrer le fondamental.

Il sàgit dùn vieux couple qui vit dans la campagne. Toute la journée, lui joue dela musique; mais il ne joue quùne seule note; et elle écoute émerveillée; ravie. Un jour est annoncé un concert dans la ville voisine. Le vieux couple s`y rend, bien sûr; tous deus sont au premier rang

646 "Gitanjali" Rabindranth Tagore.



353 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

pour mieux entendre. Lòrchestre arrive. - Mais ils sont plusieurs, eux, dit la femme. - Oui, cèst un concert, ma chérie. Etonnée, intriguée, elle attend. Soudain le concert commence. - Mais ils jouent plusieurs notes, eux, dit encore la femme. - Oui, ma chérie; eux, ils cherchent.

Muzica ne leagă de Natură, realizând acel "continuu"647 între părţi,

care garantează un ansamblul unitar, caracteristică fără de care Lumea nu poate fi concepută de către toţi Chinezii Antichităţii, nu numai de către Daoişti.

"La musique fait le continu entre l`homme et la nature entière. Quand Pào-pa touchait sa cithare, les oiseaux dansaient648, les poissons

647) Acest «continuu» trebuie înţeles atât în Timp, cât şi în Spaţiu, ca pe o Mişcare pe care Muzica o imprimă Lumii întregi. Vom oferi un exemplu din literatura pe care ne-au lăsat-o Chinezii Antichităţii, şi care respectă stilul metaforic care mai mult sugerează conţinutul mesajului: "Lorsque Sue-tàn apprenait le chant sous Tsìnn-tsìng, il se découragea et déclara à son maître quìl sèn allait. Tsinn-tsìng ne lui dit pas de rester; mais, à la collation dùsage au moment du départ, il lui chanta une complainte si attendrissante, que Sue-tàn tout changé sèxcusa de son inconstance, et demanda quìl lui fût permis de rester. – Alors Tsìnn-tsìng raconta à son ami l`histoire suivante: Jadi Han-no allant à Tsì et ayant épuisé son viatique, chanta à Young-menn pour gagner son repas. Après son départ, les poutres et les chevrons de làuberge oú il avait chanté, continuèrent à redire son chant durant trois jours, si bien que les gens accouraient, croyant quìl nètait pas parti, ne voulant pas croire làubergiste qui les congédait... " (În "Les Pères du Système Taoïste", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris 1950 , pag. 142. Cap. 5/K, din

"Chong xu zhen jing" 沖虛真竟 a lui Liezi 列子. 648) Păsările sunt locuitori ai Cerului, ai Yang-ului, aparţinând aceleiaş Lumi căreia îi aparţine spiritul; afirmaţia este tranşant metaforică, Muzica având un efect imediat asupra psihicului; urmele pe nisip ale păsărilor au determinat apariţia ideogramelor, legenda folosindu-se de această metaforă. Dar Spiritul domină

Materia, deci sunetul emis de Limba care e sub dependenţa «Focului ceresc» 天火

(citeşte Inima 心) , sau «Bubuitul Tunetului» 雷 (căruia i-a fost asimilat Cuvântul)



354 Ioan Ladea _____________________________________________________

sautaient. Désirant acquérir le même talent, Cheu-wenn (qui devint plus tard chef de la musique de Tcheng) quitta sa famille, pour sàttacher à Cheu-siang. Il passa dàbord trois années entières, à sèxercer au doigté et à la touche, sans jouer aucun air. Le jugeant peu capable, cheu-siang finit par lui dire: vous pourriez retourner chez vous... Déposant sa cithare, Cheu-wenn dit en soupirant: non, je ne suis pas incapable; mais jài un but, un idéal plus haut que le jeu classique ordinaire; je nài pas encore ce quìl faut, pour communiquer aux êtres extérieurs lìnfluence issue de mon cœur; voilà pourquoi je nòse pas faire résonner ma cithare; elle ne rendait pas encore les sons que je voudrais. Puisquìl faut que je parte, je pars; mais ce ne sera quùne absence; nous verrons bientôt. - De fait, pas bien longtemps après, Cheu-wenn revint chez Cheu-siang. Où en est votre jeu? lui demanda celui-ci. Jài réalisé mon idéal, dit Cheu-wenn; vous allez voir... On était alors en plein printemps. Cheu-wenn toucha la corde Chang qui répond au tuyau Nan et la saison dàutomne; aussitôt un vent frais souffla, et les fruits mûrirent. Quand, en automne, il toucha la corde Kiao, qui répond à la cloche Kia et à la saison du printemps, un vent chaud souffla, et les plantes fleurirent. Quand en été il toucha la corde U, qui répond à la cloche Hong et à la saison d`hiver, la neige se mit à tomber et les cours dèau glairent. Quant en hiver, il toucha la corde Tcheng, qui répond au tuyau Joei-pinn et à la saison d`été, les éclairs brillent et la glace fondit. Enfin quand il toucha simultanément les quatre cordes, produisant làccord parfait, une douce brise souffla, de gracieux nuages flotterent dans làir, une rosée sucrée

care anunţă Primăvara 春, (ele însele Yang 陽, adică din sfera care cuprinde şi

Spiritul) sunt recepţionate de către Ureche, care se găseşte sub dependenţa

Rinichiului 腎, a Apei 水, reprezentant de seamă al Yin-ului 陰 (citeşte Materia

物質). Acestea toate se pot înţelege întrùn deplin confort, dacă se va consulta anexa 1, la sfârşitul cărţii. Peştii trăind în Apă, aparţinând Apei, fac parte din loja care cuprinde şi reproducerea. După cum vom vedea mai târziu în desfăşurarea acestui capitol, muzica este implicată in procesul genezei şi deci şi al reproducerii. Acest fapt e observat şi de alte culturi cum ar fi cea Mosaică, aici sunetul nefiind folosit la o exprimare muzicală, ci la una articulată, dar Cuvântul în mod evident făcând parte din această categorie.



355 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

tomba du ciel, et des sources vineuses jaillirent de la terre..." 649. Faţă de o astfel de putere, este greu să formulezi comentarii. Mode-

lul, după cum se poate vedea din anexa 1, ţine cont şi de tonurile constituen-te ale Muzicii, ataşândò astfel tuturor particulelor ansamblului: Dintre toate manifestările Omului, Muzica este cea mai aderentă la Făptură şi Lumea ei650. Această afirmaţie pe care o vom dezvolta mult mai târziu, face ca Muzica să poată fi considerată ca cel mai indispensabil gest pe care îl face Omul, în orice condiţii651. Asta dacă vom accepta ca Muzică doar creaţia muzicală a omului, deoarece, după cum vom vedea mai târziu, Muzica a

649) În LIEZI 列子, cap. 5, J, în "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, pag. 141. 650) Dela început trebuie subliniat rolul Muzicii în societate, în organizarea şi chiar

în dirijarea chestiunilor statului; Împăratul Yu 禺, vorbindu-le miniştrilor, între altele spune: «… si je désire entendre les six tubes sonores; les cinq notes et les huit instruments de musique et observer les qualités et les défauts du gouvernement en répandant et en recueillant les paroles composées sur les cinq notes, cèst à vous d`écouter (aici intervine o notă de subsol, pe care o vom reproduce parţial, deoarece în anumite părţi se ocupă şi de domeniul artelor visuale, care nu cad sub incidenţa studiului nostru specific şi imediat: "Les ministres doivent donner toute leur attention aux manifestations visuelles et auditives de la régularité. Pour la vue [….] Pour lòuie, la musique et les chants sont la pierre de touche du bon ou du mauvais gouvernement; ils sont la marque auditive de l`harmonie; les ministres doivent donc écouter avec attention la musique et les chants…" ). Si je m`écarte du bien, cèst à vous de me corriger et de me résister… » (Citatul este din "LES MÉMOIRES HISTORIQUES DE SE-MA TSÌEN", trad. de Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. I, pag. 156-157, dar el este cu siguranţă citat din Shu

Jing 書經). 651) Vom vedea pe parcurs că în orice condiţii, Omul nu numai că îşi exprimă prin Muzică sentimentele, ci o face părtaşe oricărei stări, fiind sigur că fără o Muzică per-tinent folosită, realitatea nu poate fi considerată ca împlinită, nu rezistă în timp în acea formă. După o mare reuşită, regele Tchèng, intreprinde reforme: «Les rites et la musique fleurirent et furent correctes; les mesures et les règles furent changées. Le peuole vécu dans l`harmonie et la concorde; le son des odesq s`éleva…» (În "Les mémoires historiques de SE-MA TSÌEN", tradus de Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. I, pag. 249.



356 Ioan Ladea _____________________________________________________

existat încă înainte de a fi creeat Omul 人. Dar deocamdată să vedem care

este legătura între tonuri şi «Cele cinci Mişcări» 五行: "Les cinq élé-ments652 se mouvant sans cesse, prennent alternativement la place et anéantissent le pouvoir lùn de làutre (ou bien, se succédant alternativement). Dans leurs révolutions durant les quatre saison et les douze mois de lànnée, CHACUN dèux est à son tour comme la basse des quatre autres.

Les douze tubes qui donnent les cinq notes principales de la gamme, et dont six produisent des sons mâles (et six des sons femelles), donnent tour à tour la première note de la gamme." 653 Textul continuă câteva versete mai departe: "Le cœur de l`homme est le cœur du ciel et de la terre; son corps est formé de la partie la plus subtile des cinq éléments. Les cinq saveur varient sa nourriture; les cinq sons flattent son oreille; les cinq couleurs ornent ses vétements." 654

Dar Muzica 音樂 nu se mărgineşte numai să "mângâie" auzul. Chinezii antici credeau în forţa Muzicii655, afirmau că Muzica a fost unul

652) Noi am protestat în toate împrejurările împotriva expresiei «element» utilizată

în acest caz. Semnul este 行 [Ricci 2020] «XING», şi în dicţionarul citat se traduce ca: "marcher, aller, circuler, publier, executer, ... route, chemin etc. " dându-se în final şi forma consacrată, dar greşit tradusă «cinci elemente» care nici măcar prin comportament nu pot fi considerate ca atare. După opinia noastră acestea pot fi pertinent denumite «CINCI "MIŞCĂRI"». 653) "MÉMOIRES SUR LES BIENSÉANCES ET LES CÉRÉMONIES" sau "LI

KI" 禮己, trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1950, vol. I, cap. VII (LI IUN), art. III, pag. 519. Cartea este atribuită lui Confucius. 654) Ibid, pag. 521-522. 655) Principii Antichităţii, studiau şi foloseau Muzica în guvernare, dar nu spre a domina supuşii ci pentru a'i asambla într'o structură care să se includă cât mai pertinent în Natură: "C'est pourquoi les anciens instituérent l'étude de la musique suivant les capacités des gens (aici intervine o notă de subsol: "Puisque la musique peut influer sur les cœurs des hommes, les anciens rois en instituent l'étude et font de la musique l'image de la vie vertueuse.") (Continuăm textul de unde a fost întrerupt). Ils multiplièrent les morceaux (de musique); ils en examinèrent avec soin



357 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

dintre «instrumentele» principale ale Creaţiei 生 sau, oricum, ea a existat de când Omul, sau chiar înaintea lui: "La musique se manifeste dans le grand commencement 656) et les rites se trouvent dans les êtres produits." 657

et élégances; et de cette manière, ils réglementérent la réalité de la vertu. Ils discernérent (dans la musique) les proportions du petit et du grand; ils firent une classification suivant l'ordre de ce qui est à la fin et de ce qui vient en premier; et, de cette manière, ils symbolisèrent l'accomplissement des actes." Aici intervienne o noua notă: "A la phrase précédente, «la réalité de la vertu» désignait la vertu cachée dans le cœur de l'homme; ici «l'accomplissement des actes» désigne la manifestée dans les actes de l'homme". 656) "Le grand commencement à représente ici le Ciel, de même que les autres produits représentent la Terre. " Dar după cum vom vedea mai jos, când vom vorbi de «Kui», personajul cu o singură mână, cu un singur picior, ministru al Muzicii sub Împăratului Chun, sau/şi animal ciudat din pielea căruia Huangdi făcea tobe speciale, este reprezentantul simbolic - cel puţin pentru o epocă – al Muzicii, şi faptul că are o singură mână şi un singur picior, înseamnă că acest simbol a apărut înainte de diferenţierea în Yin şi Yang; dacă nu el, simbolul (în mod cert fantastic), măcar fenomenul pe care îl reprezintă. Faptul pune Muzica, măcar pe axa Timpului, imediat după Principiul care este Punctul de emergenţă, de debut al Genezei: " Es gibt ein Ding, das ist unterschiedslos volendet. / Bevor der Himmel und die Erde waren, ist es schon da, / so still, so einsam. / Alein steht es und ëndert sich nicht. / Im Kreis läuft es und gefährdet sich nicht. / Man kann es nennen die Mutter der Welt. / Ich weiß nicht seinen Namen. / Ich bezeichne est als SINN. / Mühsam einen Namen ihm gebend, / nenne ich es: groß.. / Groß das heißt immer bewegt. / Immer bewegt, das heißt ferne. / Ferne, das heißt zurükkehrend. So ist der SINN groß , der Himmel groß, die Erde groß, ¨und auch der Mensch ist groß. / Vier Große gibt es im Raume, / und der Mensch ist auch darunter. / Der Mensch richtet sich nach der Erde. / Die Erde richtet sich nach dem Himmel. / Der Himmel richtet sich nach dem SINN. / Der SINN richtet sich nach sich selber. " (În «LAOTSE TAO TE KING Das Buch vom Sinn und Leben Übersetzt und mit einem Kommentar von Richard Wilhelm» Eugen Diederichs Verlag, Düsseldorf-Köln 1979, cap. 25, pag. 65) Dar nu numai atât. Vom afla şi locul perfect secvenţial al succesiunii: " Der SINN erzeugt die Eins. / Die Eins erzeugt die Zwei. / Die Zwei erzeugt die Drei... " (Ibid, cap. 42, pag. 85.) Nu continuăm seria citatelor, este clar că "cele Două" născute din Unu şi care nasc pe Trei, sunt Yinul şi Yangul. Înafară de faptul că aceste Două sunt născute înainte de apariţia Omului după cum reiese din textul lui Laozi, se mai poate semnala şi ipoteza că, Omul, pe când era nemuritor – după cum reiese din glose – nu se înmulţea, pentrucă nici nu murea, şi deci nu trebuia să se refacă, aşa că nu era



358 Ioan Ladea _____________________________________________________

În «Huangdi Neijing» 黃帝內經, în capitolul LXXVIII, al cărui titlu a fost tradus de Chamfrault658 prin «Les neufs bases de l`Accupuncture» notele muzicale sunt clasificate la punctul 5, adică în locul central, care este şi cel mai important, reprezentând locul Pământului, al Omului. Vom încerca o exegeză a textului, pe care mai întâi îl vom reproduce în traducerea specificată: " 9 fait partie des chiffres cosmiques. représente le ciel 天(le

Yang céleste), la terre 土, l`homme 人, les 4 saisons 四季, les cinq notes

de musique 五音, les rythmes 節奏, les planètes 五星, les huit Fong 八風,

les neuf région 九部分. Nu redăm tot textul, deoarece exegeza ar ocupa un volum nepermis

de mare Ne vom referi doar la punctul 5: "5 représente les notes de musique, correspond aux troubles du Inn et du Yang, donc aux abcés; son aguille sert à les inciser. Larg: 2 dist. ½; long.: 4 d. (bistouri)"

Speculaţii exegetice se pot intreprinde fără ca vre-un control riguros să limiteze câmpul fabulativ; dacă însă ne păstrăm în proximitatea textului, nu putem declara altceva decât că cel puţin cele cinci 五音 tonuri separă ceeace este "infecţie", de ceeace e sănătos în organism. Că am interpretat corect termenul de "abces" 傳染 (tradus de Chamfrault şi verificat de noi) o

confirmă şi soluţia chirurgicală care recomandă "deschiderea" 打開 adică

排水 "drenarea" colecţiei purulente. Nu este greu de imaginat că Muzica

separat în parte femeiască şi parte bărbătească (citeşte Yin şi Yang), fiind un herma-frodit. Oricum, Muzica este o prezenţă care precede Omul aşa cum îl vedem noi acum. 657) În "LES MÉMOIRES HISTORIQUES DE SE-MA TS'IEN", trad. de Edouard Chavannes, Ed. Adrien - Maisonneuve, Paris, 1967, vol. III, pag. 254.

658) În «Huangdi Neijing Suwen» 黃帝內經素聞, trad. de A. Chamfrault, apărut în "TRAITÉ DE MÉDECINE CHINOISE", tome II, "LES LIVRES SACRÉS DE MÉDECINE CHINOISE", Éditions Coquemard, Angouleme , 1957, pag. 548.



359 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

poate izola "răul" 坏 de "bine" 好 în fiinţa umană. Cu siguranţă asupra acestei chestiuni vom reveni. Aluziile gloselor referitoare la funcţiile educa-tive ale Muzicii sau structurile organizatorice care apropiau potentaţii Muzi-cii de cei ai justiţiei menţionate în glose, înlătură orice dubiu referitor la efectul de "separator al binelui de rău" a tonurilor care alcătuesc Muzica. Mai trebuie observat că ritmul 節奏 este menţionat în urma melosului 曲. Observaţie care ne va servi mai târziu pe parcursul acestei cărţi.

Primăvara este anotimpul «începerii», el, reluând scenariul Creaţiei. Animalul care reprezintă Primăvara, este Dragonul, sau Calul. Un text vechi, din «Lűshi chunqiu», cap. 5 p. 9 a-b 659 spune: «Lèmpereur Yu ordona à Xianhei de composer les airs et les chants quòn appelle les neuf [chants] Shao, les six Lie et les six Ying. (A làrtisan) Chui, il fit fabriquer des tambours montés sur des chevaux (sublinierea noastră), des tambours ordinaires, des cloches musicales, des phonolithes, des tuyaux de lam-poudre, des ocarinas, des traversières; des tambours à marche, des ba-guettes de tambour, des guitares. Alors, lèmpereur donna lòrdre à ses gens de battre les tambours et de heurter les cloches et les phonolithes, de souffler dans les tuyaux de lampoude et dans les traversières. Puis, il donna lòrdre aux phénix et aux faisans célestes de danser (*). Grande fut la joie de lèmpereur Yu qui régna en paix dans la vertu.»

«Tunet» 雷 montat pe Cal 馬, redundanţă, pentru că amândouă

aparţin evident anotimpului Primăverii 春660 care reprezintă «montarea»,

659) Cf. «Antologie des mythes et légendes de la Chine ancienne», trad. de Rémi Mathieu, Gallimard, p. 82. 660) Reprezentant al Tunetului fiind, este asociat simbolic preludiului Primăverii,

neputând asista ceremoniile care însoţesc Moartea 死 . Această interdicţie este valabilă pentru orice Muzică şi chiar pentru dansuri. Dar excepţiile vor fi stipulate în cazurile respective. Noi vom oferi un citat – e drept mai extins – care să ateste afirmaţia noastră şi la care ne vom referi şi în alte secţiuni ale prezentului capitol: "Jadis Tang vainquit (le dernier des) Xia et gouverna le monde sous le ciel. Pendant cinq ans, le ciel fut désespérément sec: on ne récolta absolument rien. Alors, Tang alla en personne prier dans la forêt des Mûriers (*). Il déclara: «Si moi, l`homme unique, jài commis quelque faute, que (la punition céleste) nàtteigne pas le peuple. Si cèst le peuple qui a commis des fautes, que (la punition ne retombe que) sur moi.



360 Ioan Ladea _____________________________________________________

punerea în scenă a Genezei, care se va repeta imitativ mereu, cu fiecare ciclu al anului. De aici se mai poate trage concluzia că Muzica precede dansul, argument în favoarea priorităţii în Timp a Muzicii faţă de ritmul ilustrat pantomimic, în disputa care dăinue de foarte multă vreme; dar deocamdată nu vom aborda în amănunţime această controversată şi importantă problemă. Dar nu numai că este un instrument (sau mai bine zis «instrumentul» - citeşte «CUVÂNTUL») al Genezei, ci Muzica este şi motorul cel mai însemnat al existenţei661, şi mai ales al desăvârşirii. Iată un sfat dat unui puternic: "On lit

Que mon manque de perspicacité pas des souffrqnces à lq vie de la population par la volonté de lèmpereur dÈn –haut, des revenants ou des esprits.(*) » Puis il coupa ses cheveux et lima (les ongles de ) ses mains afin de se presenter en persone comme offrande sacrificielle (*). Lorsquàu cours du sacrifice il eut demandé du bonheur à lèmpereur dÈn-haut, le peuple fut hereux et une pluie abondante arriva enfin. Alors Tang devint célèbre grâce au récit de cette tranformation des affaires humaines par les revenants et les esprits " (În "Lushi chunqiu", cap. 9, pag. 3b. Cf. Rémi Mathieu op. cit. Pag. 140). În aceeaşi poveste, "Shizi", cap. I , pag. 16b, (cf. Ibid.) dezvoltă: "Lorsquìl voulut mettre un terme à la sécheresse, Tang monta dans un char de bois non teint, tiré par des chevaux blancs. Il porta des vétements de simple toile et arbora un collier de chiendent blanc à même le corps. Il se présenta comme victime sacrificielle en priant dans le campagne de forêt des Mûriers. Il avait alors fait interdire les sons des cordes, des chants, des tambours et des danses." (Sublinierea noastră). 661) "Ki Ou tseu de Lou, fit fondre les armes prises à Ts'i, pour faire une cloche qu'on appela Lin tchoung (parce qu'elle donnait le son lîn tchoung) et sur laquelle on grava les belles action de Lou (dans les expédition contre Ts'i)." (În TCHÒUEN TSÌOU ET TSO TCHOUAN "La chronique de la principauté de Lou", trad. De Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1951, tome II, livre IX, Siang Koung, XIX année, pag. 347). Amintim că unul dintre cele mai uzitate instrumente Muzicale, este clopotul, şi nu puţini sunt autorii care consideră că etaloanele sunetelor în Antichita-tea timpurie, erau date de clopote şi nu de tuburile sonore. Dar nu este aici locul să discutăm prioritatea în Timp a etaloanelor sunetelor Muzicale. E clar că din metalul armelor se toarnă clopote! Dar comentariile care urmează imediat în textul citat sunt de natură să sublinieze că alături de Muzică în nici un caz nu poate fi amintit războiul: "Tsang Ou tchoung dit à Ki suen (Ki Ou tseu): «C'est contraire aux règles. Dans ces inscription on signale les vertus parfaites du fils du ciel; on mentionne les belles action d'un prince, en disant la saison où elles ont été accomplies (pour montrer que l'époque était bien choisie); on relate les expéditions d'un grand préfet. Vous avez inscrit une expédition militaire; c'est le plus bas degré des mérites signalés dans une inscription...»" (Ibidem). Desigur că analiza făcută de text include



361 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

dans les Annales des Hia: «Prévenez la négligence par des récompenses; corrigez les fautes par des châtiments; excitez larder par les chants sur les neuf sortes dòccupations; que votre ouvre n`éprouve pas de déclin.» Les vertus déployées dans les neuf sortes de travaux méritent toutes d`être célébrées par des chants; cèst ce que lòn appelle les neufs chants. (subli-nierea noastră). Les six sources de richesses et les trois affaires sont ce que les Annales appellent les objets des neuf occupations. Lèau, le feu, les mé-taux, le bois, la terre, les grains sont ce que les Annales appellent les six sources de richesses. La réforme des mœurs, làcquisition des objets né-cessaires, les moyens de vivre commodément, cèst ce que les Annales appel-lent les trois affaires. La droiture dans làccomplissement de ces devoirs sàppelle ce qui convient à la vertu. Si ce qui convient fait défaut, la joie manque et la révolte sènsuit. Seigneur, si vos vertus ne méritent pas d`être célébrés par des chants, qui viendra à vous? Seigneur, que ne faites-vous célébrer vos vertus dans les chants par ceux qui sont en bonne intelligence avec nous ..." (sublinierea noastră)662

Între un model iconic şi unul analogic, este mai lesne de trasat o graniţă decât între unul analogic şi unul simbolic. Ca de altfel între analogie şi simbol. Desigur că deosebiri se pot formula, se poate atribui simbolului o valoare mai abstractă reprezentată apoi de către un ceva concret ales după criterii pe care nu le putem discuta acum. Adică simbolul exacerbează abs-tractul pentru a trece apoi în concret (pentru reprezentare) precum Yangul de mare intensitate trece în Yin, precum o supertemperatură poate trece brusc în valori care coboară sub zero absolut (ceea ce este adevărat – acest fapt a fost provocat experimental în laboratoarele moderne - cu toate că este de necon-ceput). De altfel fenomenul este de o prezenţă permanentă, imediată, banală, în viaţa noastră cotidiană: zona cu starea de entropie maximă din flacăra

şi amănunte care, în această conjunctură, nu ne poate privi (cum ar fi sezonul ales pentru acţiunea militară - Vara - când se munceşte şi nu se fac războaie) dar ce ne interesează în primul rând este că pe un clopot producător de Muzică destinate Vieţii, nu pot fi înscrise fapte de arme destinate Morţii. Mai ales că materialul care suportă inscripţia este Metal! 662) În "TCH'OUEN TS'IOU ET TSO TCHOUAN (EFEO) LA CHRONIQUE DE LA PRINCIPAUUTÉ DE LOU" (cunoscută sub numele de "Primăverile şi toamnele Principatului Lou"- n.n.), trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1951, vol I cartea VI, anul al VIII-lea, pag. 487 şi urm.



362 Ioan Ladea _____________________________________________________

Focului, se organizează şi pleacă în fascicule fotonice cu o vibraţie ordonată, adică ceea ce noi numim Lumină. Fenomenul de revărsare organizată a unei tulburări este prezent şi în geneza Muzicii. Bucuria exagerată, care este un sentiment aparţinând Inimii, o expresie psihică663 proprie Focului Imperial din loja Focului, debordează în armonii bine structurate, pentru a nu creea expansiuni, explozii bruşte şi de necontrolat. Astfel explică Sima Qian 司馬遷 Muzica în primele rânduri ale capitolului intitulat "LA MUSIQUE" (capitolul XXIV al vestitei sale opere664 care datează de pe vremea secolului

663) Cărţile medicale ale Antichităţii, confirmă legătura psihicului – în cazul nos-tru afectat - cu sunetele articulate cu ajutorul vocii, cu halucinaţii auditive, cu cânte-ce - simptom etc. Cităm câteva fragmente: «Quand les premiers signes de folie sont des cris, des pleurs… » (sublinierea noastră) (În «Huangdi Neijing Suwen», trad. de A. Chamfrault, apărut în "TRAITÉ DE MÉDECINE CHINOISE", tome II, "LES LIVRES SACRÉS DE MÉDECINE CHINOISE", Éditions Coquemard, Angou-leme, 1957, pag. 411.); «Si un malade divague, a peur, on rit, ou chante, fait des crises dàgitation…et des hallucinations auditives, … » (ibidem, pag. 412). 664) "LES MÉMOIRES HISTORIQUES PAR SE-MA TS'IEN", tradus de Édouard Chavannes, Ed. Adrien - Maisonneuve, Paris, 1967, vol III, pag. 231.

Citatul expus în text este ales la întâmplare. În aceeaşi operă, aceleaşi păreri sunt exprimate par'că mai convingător, aşa că vom spicui măcar câteva mai sumare: "Ainsi, quand les anciennes rois on fait leurs ordonnances relatives au rites et à la musique, ils n'ont pas cherché à satisfaire au plus haut point les désirs de la bouche et de la ventre, des oreilles et des yeux, mais ils ont voulu enseigner au peuple à être juste dans ce qu'il aime et dans ce qu'il hait, et le faire revenir dans la droite voie humaine." (ibid., pag. 243.). Sau: "La musique est ce qui unifie; les rites sont ce différencie; par l'unification il y a amitié des uns par les autres; par la différen-ciation, il y a respect des uns pour les autres. . Quand la musique est trop prédomi-nante, il y a négligence; quand les rites sont trop prédominants, il y a séparation." În acest moment al textului, apare o notă a lui Chavannes, pe care o redăm, ea fiind o lămurire pe care însuşi marele traducător o găseşte necesară: "J'adopte le sens indiqué par K'ong Yng-ta. La musique et les rites doivent se faire équilibre, l'une produisant l'union des hommes entre eux par l'affection, les autres produisant la distinction des hommes par le respect. Mais si l'un des deux éléments l'emporte au détriment de l'autre, il en résulte des effets fâcheux: lèxcès des sentiments affec-tueux crées par la musique, tend a faire oublier aux hommes les devoirs qu'ils ont suivant leur rang dans le monde; lèxcès de la différenciation crée par les rites tend à séparer les hommes et à supprimer tout amour entre eux." Nota terminată, ne întoarcem la textul propriu zis în continuare: "Unir les sentiments et embellir les formes, telle est l`œuvre des rites et de la musique. Les convenances des rites étant



363 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

I înainte de Iisus Christos: "Ce qui est rempli, et dont on ne retrace rien, déborde; ce qui est plein, et nèst pas soutenu, se renverse665 Tous ceux qui instituèrent des musique le firent pour modérer la joie666. Le sage fait les rites pour (engager à) céder et à se retirer (l`homme qui serait naturellement disposé à prendre le pas sur les autres); il fait la musique pour diminuer et retrancher (lèxcès de joie auquel l`homme serait natu-rellement porté à se livrer. Voilà ce quèst la musique."

Deci, dacă legile sunt făcute să limiteze Omul, să`l stăpânească, Mu-zica este fie o supapă de descărcare a sentimentelor în tensiune667, fie creea-ză, fie provoacă stări afective, care între altele (după cum am spus), detensio-nează sentimentele prea puternice şi, după cum reiese din cele ce urmează, nu numai. Inima are ca expresie psihică "nus"-ul, după cum am precizat în anexa care prezintă «Modelul Lumii». Împlinirea dezideratelor pe calea orientată de către acest nus, dă bucurie excesivă, care după cum vedem din

instituées, le noble et le vil ont leurs rangs; la beauté de la musique produisant l'unité, le haut et le bas sont en harmonie. Ce qui est aimable et ce qui est haïssable étant mis en lumière, alors le sage et lìndigne sont distingués." (ibid, pag. 245). Mai departe (la pag. următoare, 246) citim: "La musique vient du dedans; les rites sont établis du dehors." Apoi (pag. 247): "La grand musique produit la même harmonie que le Ciel et la Terre; les grands rites produisent la même règle que le Ciel et la Terre (*)." Şi în sfârşit, aproape în continuare: "Les rites sont différents suivant les occasions, mais concourent tous au respect; Les musiques sont distinctes par leurs genres de beauté mais concourent toutes à l'affection." 665) "Comme l'épi arrivé à maturité". 666) "On peut assigner à la musique une nouvelle origine, en montrant qu'elle fut destinée, dans l'esprit des sages qui l'instituèrent, à modérer les excès de joie. " 667) «Ainsi, pour ce qui est de la musique, son action sèxerce à l` interieur; pour ce qui est des rites, leur action: sèxerce à lèxtérieur. La musique produit la par-faite harmonie; les rites produisent la parfaite conformité (aux convenances)». (În "Mémoires historiques de Se-Ma Tsìen" trad de Edouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. III, pag. 269. În aceiaşi operă, la pagina 246, ideia este şi mai simplu formulată: "La musique vient du dedans; les rites sont établis du dehors. La musique venant du dedans (produit) donc le calme; les rites étant établis du dehors (produisent) donc la politesse. La plus grande musique est toujours simple; les plus grands rites sont sont toujours modérés. "



364 Ioan Ladea _____________________________________________________

anexa indicată poate strica, iar neîmplinirea, dă tristeţe. Dacă tristeţea668 poate măcina în Timp, bucuria poaste exploda întrùn moment, amândouă deteriorând sănătatea. Dar tot amândouă pot fi provocate şi/sau se pot des-cărca prin Muzică, prevenind efectele nocive669.

Se cuvine să zăbovim asupra acestui subiect, adică să detailăm atribuţiile formulate. Inima, Focul Imperial, Soarele, aparţine fără îndoială Cerului. Dar Cerul în sine nu poate fi abordat ca şi când ar fi de unul singur, la fel cum nici Pământul nu poate fi considerat fără Cer, cum în general nu se poate vorbi despre Yin fără Yang. Cer, Foc, Inimă, Limbă670, Pământ,

668) Legăturile Muzicii cu sectorul hormotimic al psihicului sunt de necontestat. Desigur că efectele pe care le provoacă Muzica presupune şi o dozare, incidenţa can-titativă neputând fi evitată: «Lorsque la musique est portée à lèxtrème, alors elle engendre la tristesse; lorsque les rites sont grossiers, alors il y a imperfection» . O notă de subsol intervenită aici, ne lămureşte: «Le danger de la musique est dans lèxces; les rites au contraire ne péchent jamais que par insuffisance.» (În «Les mémoires Historiques… », trad. de Edouard Chavannes, citat mai sus, vol III, pag. 251. Se poate dezvolta la infinit jocul Muzică/Rituri care ilustrtează raportul Yang / Yin, Înafară/Înlăuntru, etc. Ceea ce trebuie reţinut este faptul că Influenţa e recipro-că: şi starea psihică poate chiar interzice până şi zămislirea Muzicii: "Quand il avait été pleurer un mort, toute la journée, sa douleur lèmpéchait de chanter." (În "Les Quatre Livres ", Liun Iu [EFEO], livre IV, chapitre VII, § 9, trad de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1951, pag. 139. 669) Nu trebuiesc confundate muzica sau tonurile «nocive» cu tonurile «imperfec-te». Specificaţia noastră vine în întâmpinarea unor confuzii care sàu mai petrecut, şi încă în cărţi de notorietate, pe care nàre rost să le amintim. Referitor la tonurile «imperfecte», reproducem un fragment din «Le Tcheou-Li», trad. de Édouadr Biot (LÌmprimerie Nationale, Paris, MDCCCLI) vol. II, cartea XXIII, pag. 49: "Il est préposé aux six tons parfaits, Liuet aux six tons imparfaits, Thoung, pour combiner les tons du principe mâle et les tons du principe femelle". Deci tonurile imperfecte, sunt tonurile de apartenenţă Yin, neavând nici o legătură cu Muzica "urâtă " sau "nocivă". 670) În cea mai preţuită operă confucianistă «Cérémonial» (trad. de Séraphin Cou-vreur – Cathasia, Paris, 1951, pag. 558), legătura inimii cu limba şi importanţa pe care o au ele, este marcată de cinstea pe care acestea o au ca bucate: «Celui qui là servie la reçoit, la met sur la petite table sur laquelle sont le cœur et la langue du porc, et il sort de la salle… » Sau, în aceeaşi operă şi aceeaşi ediţie, la pag. 599: "Le chef de la maison porte lui-même au représentant des mânes la petite table sur laquelle sont le cœur et la langue du làgneau et du porc… ".



365 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Splină-Pancreas, Gură, iată sursa Muzicii. Apă, Rinichi, Ureche, iată recep-torul671. După cum vedem din anexa care prezintă «Modelul Lumii», «Meridianele» Apei şi Focului, sunt cuplate dând sau Marele Yang 太陰,

sau Yinul Mijlociu 少陰. Tradus în limbaj curent European înseamnă că Muzica se desfăşoară între Cer şi Pământ, nu ce are Pământul mai Pământ, ci în ce are el mai preţios, «Inima» lui.

La capătul opus al Muzicii (citeşte Cerul, nelimitat) stau, fără îndo-ială, riturile672 sau ceremonialul, legislaţia (citeşte Pământul, limitatul) şi, după concepţia Chinezilor Antici, acestea două, ca şi Yinul şi Yangul, pentru o existenţă firească, trebuiesc să îşi exercite o influenţă reciprocă «echilibra-tă». Vom încerca în cele ce urmează să susţinem afirmaţiile noastre prin

671) «Les sept orifices du corps (o notă de subsol care enumeră: "La bouche, les deux narines, les deux yeux, les deux oreilles") sont en liaison avec les organes. Les poumons sont en liaison avec les narines, quand les puomons sont sains, le nez peut percevoir les odeurs. L`énergie du cœur est en liaison avec la langue, quand le cœur est sain, la langue peut percevoir les saveurs. L`énergie du foie est en liaison avec les yeux, quand le foie est sain, les yeux voient normalement. L`énergie de la rate est en liaison avec la bouche, quand la rate est saine, la bouche peut absorber normale-ment la nourriture. L`énergie des reins est en liaison avec les oreilles, quand les reins sont sains, les oreilles ont une aquité normale." (În «Huangdi Neijing Suwen», trad. de A. Chamfrault, apărut în "TRAITÉ DE MÉDECINE CHINOISE", tome II, "LES LIVRES SACRÉS DE MÉDECINE CHINOISE", Éditions Coquemard, An-gouleme, 1957, pag. 392 şi următoarea. 672) "La musique est ce qui unifie; les rites sont ce qui différencie; par lùnifica-tion il y a amitié des uns pour les autres; par la différenciation, il y a respect des uns pour les autres. Quand la musique est trop prédominante, il y a négligence; quand les rites sont trop prédominants, il y a séparation." În acest loc al textuluim intervine o notă de subsol a traducătorului, care spune: "Jàdopte le sens indiqué par Kòng Ying-ta. La musique et les rites doivent se faire équilibre, lùne produisant lùnion des hommes entre eux par làffection, les autres produisant la distinction des hommes par le respect. Mais si un des deux éléments lèmporte au détriment de làutre, il en résulte des effets fâcheux: lèxcès des sentiments affectueux créés par la musique tend à faire oublier aux hommes les devoirs quìls ont suivant leur rang dans le monde; lèxcès de la différenciation créée par les rites tend à séparer les hommes et à supprimer tout amour entre eux." În "Les Mémoires Historiques" de Se-Ma Tsìen citată mai sus, trad. de Edouard Chavannes, vol. III, pag. 245.



366 Ioan Ladea _____________________________________________________

fragmente de glose ale antichităţii: "La musique tire du Ciel son principe dèfficacité; les rites prennent à la Terre leur principe de réglementation. Si lòn abuse de la réglementation, il y a trouble; si lòn abuse de lèfficacité , il y a violence. Cèst après avoir compris le Ciel et la Terre quòn pourra bien pratiquer les rites et la Musique.

Faire que les classes distinctes d`êtres ne se gênent pas les unes les autres, telle est lèssence de la musique; la satisfaction et la joie, le contentement et làmour, tels sont les effets de la musique. Faire que l`équi-libre et la correction se maintiennent sans aucune déviation, telle est lèssence des rites; la majesté et le respect, la vénération et lòbéissance, telle est la régularité produite par les rites." 673. După câteva divagaţii, textul revine la aceeaşi idee: "La musique met en honneur l`harmonie; elle étend lìnfluence spirituelle supérieure et se conforme au Ciel. Les rites font les distinctions nécessaires; ils résident dans lìnfluence spirituelle inférieure et se conforment à la Terre.674. Cèst pourquoi l`homme saint fait une musique qui correspond à la Ciel; il institue des rites qui correspondent à la Terre. Quand les rites et la musique sont claires, le Ciel et la Terre exercent chacun leur fonction normale." 675

La interval de o pagină, textul reia ideia, noi reproducându`l pe o extensie mai mare, deoarece îl considerăm extrem de bine compus şi de con-vingător exprimat, conturând perfect înţelesul, şi având darul de a ne menţi-ne în tonul epocii pe care prezenta carte îşi propune să îl impună: "Lìnflu-ence de la Terre s`élève en haut; lìnfluence du Ciel descend en bas; le yin et le yang viennent en contact mutuel; le Ciel et la Terre réagissent lùn sur

673) Ibid. pag. 249.

674) «Le mot 神 (Shen PINYIN n.n.) désigne l'influence spirituelle qui se rattache au principe yang; le Ciel est le yang par excellence; comme la musique dérive du principe yang, on peut dire d'elle qu'elle allonge et élève cette influence spirituelle

supérieure 率神 de manière à se conformer au Ciel. Le mot 鬼 (Gui PINYIN n.n.) désigne l'influence spirituelle qui se rattache au principe yn; par excellence; comme les rites dérivent du principe yn, on peut dire d'eux qu'ils descendent et s'étabilissent

sur cette influence spirituelle inférieure 居鬼 de manière à se conformer à la terre.» 675) Ibid., pag. 252.



367 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

làutre. Sous l`ébranlement causé par le tonnerre et l`éclair, sous lèxcita-tion du vent et de la pluie, sous le mouvement imprimé par les quatre saisons, sous l`échauffement du soleil et de la lune, les cent espèces d`êtres se produisent et prospérant; cèst ainsi que la musique nèst autre chose que l`harmonie qui est établie entre le Ciel et la Terre." (sublinierea noastră)676.

Muzica nu este doar o simplă expresie a echilibrului, ea are şi o funcţie dinamică "reglatoare" . O altă pravilă monument al Antichităţii Chi-neze, "Yi li", operă atribuită lui Confucius, spune că, în cadrul ceremonialu-lui de concurs al "Marelui Tir cu Arcul", orchestra execută un cântec pentru a regla tirul677.

Întorcându-ne la afirmaţiile de mai sus, referitoare la funcţia de "preaplin" al «sentimentelor» Inimii, ne putem întreba dacă Muzica este doar o supapă pentru deşertarea stării de prea bine, de fericire care se revarsă pentru a nu exploda? După cum se poate deduce şi din citatele de mai sus, «starea de fericire» se pare că dăinuieşte între Cer şi Pământ, fără început, şi nu e făcută de cineva întrùn scop oarecare la un moment dat, ea fiind o stare de fapt, care decurge din structura Lumii: "Ainsi donc, pour ce qui est des rites et de la musique, ils s`élèvent jusquàu Ciel et descendent jusqu`à la Terre; ils pénètrent les principes yin et yang et communiquent avec les mânes et les dieux; ils atteignent jusqu`à ce qui est plus haut et plus loin-tain678 et ils sènfoncent dans ce qui est profond et épais».679

Muzica, având sorginte Divină, nu poate fi adaptată la diversele cir-cumstanţe, adică nu poate fi schimbată: " Quelquùn eût-il la dignité requise (la dignité imperiale), sìl nà pas la vertu nécesaire, il ne doit pas se 676) Ibid., pag. 253. 677) "Le directeur de la musique dit au chef de musique: «Exécutez le chant La tête du chien sauvage. Entre les strophes, que les intervalles soient égaux.» (ce chant n'existe plus) (ne aflăm în secolul V înainte de Iisus Christos - n.n.). Le chef de musique, sans se lever, répond oui. Le directeur de la Musique retourne à sa place. On exécute le chant Le tête du chien sauvage, pour régler le tir (sublinierea noastră)." (În "CÉRÉMONIAL", trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1951, cap. IV, pag. 271.Lăsăm cititorului iniţiativa de a desluşi rostul intervalelor egale între strofe! 678) "A savoir le soleil, la lune et les étoiles qui sont dans le ciel." 679) "A savoir les montagnes et les cours d'eau qui sont sur la terre."



368 Ioan Ladea _____________________________________________________

permettre dìntroduire de nouveaux rites ou de nouveaux chants. De même, eût-il la vertu nécessaire, sìl nà pas la dignité requise, il ne doit pas se permettre de faire des innovatioins dans les rites ou la musique" 680

Încă o dovadă că "Divinul" este o categorie care pentru Chinezii Antichităţii, poate fi găsită şi în lumea noastră. Omul, deocamdată pe planul simbolic ocupat de Împărat, el însuşi Om681 poate participa la "redactarea" finală a Muzicii care există încă dela începutul lumii, după cum am văzut încă din partea de debut a lucrării. Omul este şi sfinţitorul ei. Da, Împăratul este cel care reprezentându`l în faţa Cerului pe Om, iar în faţa Pământului reprezentând Divinitatea, face ca Muzica să fie liantul care garantează "bine-le". Înafară de Împăratm doar un transcendent, un înţelept de prim ordin mai poate ajusta Muzica.

Dar dacă "Înţeleptul" 神 adică Omul-elită, ajută direct la perfecţio-narea naturii682 (adică chiar a Cerului şi Pământului) în mod nemediat sau

680) În "Tchoung Ioung" (EFEO) (Lìnvariable Milieu", cap. 28, trad. de Sérqphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1895, pag. 59. 681) Împăratul King Ouâng spune despre sine: "Il ne se passe un jour sans que moi, qui ne suis quùn homme, je pense à leur dévouement." (În "Tchòuen Tsìou et Tso Tchouan" Livre X "Tchao Koung" (EFEO) XXXII année, trad: de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1951, pag. 475. 682) Cititorii avizaţi ştiu care era poziţia anticilor Chinezi faţă de bine şi rău în na-

tură. Pentru cei mai puţin familiarizaţi, reproducem un fragment din Mengzi 孟子, care poate contura concepţia referitoare la calitatea naturii evaluată după criteriile "bine" sau "rău": "Koung tou tseu dit à Meng tseu: «La nature de l`homme nèst ni bonne ni mauvaise.» Quelques-uns disent: «La nature peut servir à faire le bien ou à faire le mal. Ainsi au temps de Ouen ouang et de Ou ouang, le peuple aima la vertu; sous les régnes de Iou ouang et de Li ouang, le peuple fut enclin au mal» Dàutres disent: «Les hommes sont, les uns naturellement mauvais. Ainsi, sous un prince excellent comme Iao, il y eut un homme méchant comme Siang; dùn père détestable comme Kou seou naquit un grand sage comme Chouen; avec un neveu et un souverain comme Tcheou, il y eut des hommes vertueux comme Kì, prince de Ouei, et Pi kan, fils dùn empereur.» Vous dites que la nature de l`homme est bonne. Kao tseu et tous autres sont donc dans lèrreur.» Meng tseu répondit: «Les ten-dances de notre nature peuvent toutes servir à faire le bien; voilà pourquoi je dis que la nature est bonne. Si l`homme fait le mal, on ne doit pas en attribuer la faute à ses facultés naturelles. "



369 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

prin intermediul Muzicii mai ales Împăratul, Omul-Divinitate – după cum am mai spus mai înainte şi după cum vom vedea mai jos, are obligaţia să în-drepte Muzica, să îndrepte natura, să îndrepte Omul. Deocamdată: "Seul sous le ciel le sage par excellence est capable de développer et de déployer entièrment ses qualités naturelles. Pouvent développer et deployer entièr-ment ses qualités naturelles, il peut (par ses exemples et ses enseignements) faire que les autres hommes developpent et déployent entièrment leurs qualités naturelles. Ensuite il peut (par de sages réglements) faire que toutes choses servent à l`homme selon toute l`étendue de leurs qualités naturelles. Pouvant faire que toutes choses servent selon toute l`étendue de leurs quali-tés naturelles, il peut aider le ciel et la terre à former et à conserver les êtres. Pouvant aider le ciel et la terre à former et conserver les êtres, il peut être associé au ciel et à la terre. " (sublinierea noastră)683. Confucius era disponibil ca profesor faţă de orice doritor de perfecţionarem chiar dacă premisele învăţăcelului nu erau favorabile: "Les habitants de Hou hiang (étaient mauvais) quìl était difficile de leur enseigner à pratiquer la vertu. Un jeune homme de ce pays s`étant présenté (pour suivre les leçons de Confucius), les disciples du philosophe doutérent (sìl convenait de làdmettre). Le Maitre dit: «Lorsque quelqu` un vient à moi avec l` intention de se corriger, jàpprouve son intention, sans me faire garant de sa vie passée. Jàpprouve sa venue; je n` approuve pas son départ futur, (ni tout ce quìl fera dans la suite). Pourquoi donc serai-je si sévère? " 684

În ceeace`l priveşte pe Împărat (am pomenit mai sus despre rolul lui, şi va trebui să dovedim afirmaţia prin glosele antice), el promovând Muzica, garantează o bună guvernare şi nu numai: "Tchouang Pao (officier de Siuen, roi de TsÌ) alla voir Meng tseu et lui dit «Le roi, dans une audience, mà parlé de son amour pour la musique. Je nài rien trouvé à lui répondre. Dites-moi je vous prie, cet amour de la mousique nuit-il au gouvernement?» Meng tseu répondit: Si le roi aime la musique extrémement (pour lui et por tous ses sujets) le gouvernement de Tsì nèst pas loin d`être parfait." 685

683) În "Tchoung Ioung" (EFEO) (Lìnvariable Milieu", trad. de Séraphin Cou-vreur, Cathasia, Paris, 1895, pag. 53. 684) În "Liun Iu" (EFEO) sau «Entretiens de Confucius et de ses disciples» tradus de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1951, Livre IV, cap. VII, pag. 149. 685) În "ŒUVRE DE MENG TSEU" Cartea II, cap.II, § 1, trad. de S. Couvreur,



370 Ioan Ladea _____________________________________________________

Cum se percepe Muzica? Prin Ureche bineînţeles. Şi Urechea se află sub dependenţa Rinichiului, care cel puţin în ce priveşte comunicarea cu exteriorul686 se aliniază pe un front comun cu Inima; Apa şi Focul cuplate prin Meridianele lor, dând Tai Yang, şi Shao Yin. De aceea unii spun că Urechea este sub influenţa Inimii687. Dar Rinichiul are alte rosturi şi mai cu

Libraire Orientale & Americaine, Paris, 1878, pag. 324. În continuarea citatului din text, ideea este subliniată prin repetare şi dezvoltată: "Un autre jour, Meng tseu étant devant le roi lui dit: «Est-il vrai que vous ayez parlé à Tchoung de votre amour pour la musique?» Le visage de roi changea de couleur: «Je ne saurais, dit-il, aimer et cultiver la musique des anciens empereurs; je nàime que la musique populaire.» «Si le roi porte làmour de la musique au plus haut degré, repit Meng tseu, le gouvernement de Tsì nèst pas loin d`être parfait. La musique actuelle a les mêmes effets que làncienne»." 686) Vezi anexa I. Meridianul Rinichiului este cuplat cu cel al Inimii, dând Meridi-

anul «cuplat» «Shao Yin 少陰 » şi este cunoscut faptul că un Meridian este acea li-

nie care leagă între ele punctele de acupunctură (xue 穴), care sunt locurile prin care Organele şi viscerele comunică cu exteriorul. Folosim oportunitatea dată de subiect, pentru a atrage atenţia că nu numai cuplajul meridianelor funcţionează ca argument în favoarea legăturii între limbă ca emiţător şi ureche ca receptor, ci şi anatomo-topografia, urechea comunicând cu faringele care livrează sunetul pentru a fi mode-lat decătre limbă. Pe plan simbolic acest fapt este absolut necesar, dacă Inima-limbă poate reprezenta Yangul, locuind în loja Focului, Rinichiul - ureche este necesar-mente Yinul, locuind în loja Apei, or este ştiut că Yinul fără Yang nu poate exista, precum nici Yangul fără Yin. Aceste două, cuprind în clasificare ăntreaga Lume, şi garantează prin imposibilitatea de a se întrerupem de a se fragmenta acel CONTI-NUU al lumii pe care îl menţionam chiar la începutul cărţii şi care va rămâne obsesia întregii lucrări. 687) "La couleur du Sud est le rouge, qui va au cœur. Ses orifices extérieurs sont les oreilles..." În "So-Ouen" (parte din Huangdi Neijing Suwen), trad. de A. Chamfrault, apărut în "TRAITÉ DE MÉDECINE CHINOISE", tome II, "LES LIVRES SACRÉS DE MÉDECINE CHINOISE", Coquemard, Angouleme, 1957, pag. 28. În ce ne priveşte, trebuie să facem următoarea remarcă (pe care nu o vom mai îngreuna cu trimiteri bibliografice, cu atât mai mult cu cât afirmaţia noastră prezintă un fapt de notorietate): Urechea aparţine lojii Apă, deci ca organ Yin, Rini-chiului. E drept însă că, Punctele Lojii Apei şi a Lojii Foc (după cum am afirmat mai sus), sunt înşirate de-a lungul unor meridiane, care beneficiază de specificaţia - inutilă de altminteri - "cuplate". În cazul nostru, Meridianul Yin Inimă aparţinând



371 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

seamă oferă psihicului o altă componentă decât Inima, şi anume Voinţa. Loja Apei se mai numeşte şi loja Voinţei, iar Voinţa688 este starea psihică necesară perpetuării Vieţii, obsedant, susţinut, şi major! Rinichiul răspunde de reproducere şi e normal să susţină actul procreerii şi pe plan psihic. Rinichiul răspunde de Ureche şi deci de Muzică; or, Muzica trebuie, înainte de a fi difuzată (dacă nu face parte din armonia Universală), să fie compusă de către un Om care o zămisleşte sub controlul urechii, adică o aude (sau care îşi imaginează că aude, sprijinit pe convenţii şi instrumente temperate sau nu). Se poate spune că muzica (compusă aici de pământeni) pleacă de la

Lojii Foc, este "cuplat" cu Meridianul Rinichi aparţinând Lojii Apă - dând Meridianul Shao Yin (la fel cum Meridianul Yang Intestin Subţire al Lojii Foc este "cuplat" cu Meridianul Yang Vezică Urinară aparţinând Lojii Apă dând Meridianul Tai Yang). Prin extensie, putem considera că Urechea "depinde" şi de Inimă. Că Inima are o legătură organică şi simbolică cu Muzica, e evident, în măsura în care Limba participă la elaborarea Muzicii, ştiut fiind faptul că ea este "dependentă" de Inimă. 688) Incontestabil, voinţa, în cazul nostru voinţa de a transmite un gând, o senzaţie, o stare, este impusă cu putere, or Muzica are această calitate, fapt care se poate deduce lesne din multele citate expuse de noi pe parcursul acestei lucrări, dar pentru o mai susţinută argumentare, vom mai reproduce un scurt fragment din Liezi 列子 : "Quand Pai-ya touchait sa cithare, Tchoung-tzeu-kì percevait lìntention quìl avait en jouant. Ainsi, une fois que Pai-ya cherchait à exprimer par ses accords lìdée dùne haute montagne: bien, bien, fit Tchoung-tzeu-kì; elle s`élève, comme le mont Tài-chan… Une autre fois, comme Pai-ya cherchait à rendre le flux dùne eau: bien, bien, fit Tchoung-tzeu-kì; elle coule comme le Kiang, ou le Fleuve… Quelque idée que Pai-ya formât dans son intérieur, Tchoung-tzeu-kì le percevait par le jeu du cithare Un jour que les deux amis passaient au nord du mont Tài chan, surpris par une averse, ils réfugièrent sous un rocher. Pour charmer les ennuis de làttente, Pai-yatoucha sa cithare, et essaya de rendre, dàbord lèffet dùne pluie, puis l`écroulement dùn rocher. Tchoung-tzeu-kÌ devina aussitôt ces deux intentions successives… Alors Pai-ya déposant sa cithare, soupira et dit: Votre ouie est merveilleuse. Tout ce que je pense dans mon cœur, se traduit en image dans votre esprit. Ou irai-je, quand je voudrai garder un secret? " Ceeace reiese ca evident din acest citat este faptul că nu numai forţa de imprimare a Muzicii contează, ci şi sensibilitatea receptorului! De acest lucru trebuie să ţinem cont şi atunci când vrem să înţelegem rostul Muzicii în Geneză, sau atunci când îşi exercită prerogativele de LIANT AL LUMII.



372 Ioan Ladea _____________________________________________________

o Ureche689 şi ajunge la alta, deci Muzica poate transmite şi un mesaj al purtătorului Rinichiului către un alt individ. Această Muzică poate reprezen-ta un semnal pentru reproducere, dar dacă este insistentă rupe armonia prin exacerbarea simţurilor şi conduce la decadenţă690 Compararea efectelor celor două feluri de Muzică (considerate după originea lor - "din Inimă" sau "din Rinichi") o face acelaşi Sima Qian 司馬遷, In volumul III al majestoasei sale opere691:

"Cèst pourquoi on dit: «Quand les airs du ya et du song692 sont dirigeants, le peuple est correct; quand les sons on retentissent les clameurs et les encouragements693 se font entendre, les guerriers sont excités; quand les strophes de Tcheng et de Wei694 sont exécutées, le cœurs se débauchent.» Sous lìnfluence de l`harmonie que ces airs mettent dàccord et de lùnion quìls combinent, les oiseaux et les quadrupèdes eux-mêmes sont émus; com-bien plus le seront ceux qui renferment dans leur sein les cinq vertus cardinales et qui ont la faculté dàimer et de haïr! Cèst là un résultat de la nature même des choses. La manière de gouverner étant devenue défectueuse, les airs (du pays) de Tcheng695 furent mis en honneur; des

689) Se pare că bâlbâiala – conform unor cercetări moderne - survine datorită unei percepţii auditive defectuoase, care nu confirmă silaba rostită şi care deci, trebuie să suporte o nouă incercare. 690) "Lorsque la musique est portée à lèxtrème, alors elle engendre la tristesse…", citat şi întrò altă notă mai sus. Referitor la traducerea semnului din text prin "tristeţe", noi avem unele rezerve, pe care nu este cazul să le dezvoltăm aici, deoarece prin aceasta riscăm să coborâm (în sens pozitiv) lucrarea la un nivel de tehnică lexicologică inadmisibil de detailat. 691) "LES MÉMOIRES HISTORIQUES...", trad. de către Ed. Chavannes, vol. III, pag. 232 şi urm. 692) "Noms de sections du Che king". 693) "Noms de sections du Che king". 694) "Les poésies du pays de Tcheng et de Wei (V-e et VII-e livres de la section Kouo fong du Che king) passaient pour licencieuses". 695) "Cf. la note précédente."



373 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

princes apanages et des seigneurs héréditaires696 eurent une renommée qui étendit son éclat sur les pays voisins; ils luttèrent pour s`élever les uns au-dessus des autres. Lorsque Tchong-ni ne put plus, à cause697 des comé-diennes de Tsì, agir comme il lèntendait dans le pays de Lou, quoique s`étant retiré, il rectifia la musique afin dàttirer au bien ses contemporains et fit (la poésie en) cinq phrases pour blâmer son époque; mais il nèn résulta aucune réformation. La décadence se poursuivit graduellement [.] jusqu`à ce quòn arrivait a la division en six royaumes [.]; (les princes de ces royaumes) sàbandonnèrent à la débauche et sènfoncèrent dans les excès; ils allèrent toujours plus avant sans jamais revenir en arrière; en définitive, ils aboutirent à se perdre eux-mêmes, à anéantir leur lignée et à faire annexer leurs royaumes par (le Roy de) Tsìn.

Eul-che (de la dynastie) Tsìn, se livra davantage encore aux réjouissances. Le grand conseiller Li-se698 vint le réprimander, disant: «Re-jeter le Che (king) et le Chou (king), penser avec ardeur aux mélodies (voluptueuses) et aux femmes, cèst ce que redoutait Tsou-i699 accumuler inconsidérément des fautes légères, se livrer à ses passion tout long de la nuit, cèst ce qui perdit Tcheou" (Sublinierea noastră).

Deci poate fi şi aşa, Muzica poate - precum am afirmat mai sus - ieşi şi din adâncurile insondabile ale Apei, ale Rinichiului, şi, la urma urmei

696) "Des princes ou seigneurs, qui auraient dű être soumis au Fils du Ciel, cherchèrent à imposer leur autorité et à prendre le premièr rang." 697) "Littéralment: en même temps que les comédiennes de Ts'i. On lira dans le XLVII-e chapitre des Mémoires Historiques comment le duc de Ts'i craignant l'influ-ence que Confucius avait prise auprés du prince de u, envoya à ce prince quatre-vingts belles musiciennes. Confucius ne put rester à la cour en même temps que les femmes dont les charmes empéchaient le prince de suivre ses conseils. Il se retira donc et fit une poésie en cinq phrases où il déclarait qu'il s'exilait à cause des musiciennes du pays de Ts'i." 698) "Les remontrances de Li Se lui valurent la mort (cf. t. II p. 207 - 210). Il est cependant peu vraisemblable que Li Se ait considéré comme une faute de rejeter le Che king et le Chou king, puisque c'est lui qui en 213 avant J. - C., avait conseillé à Ts'in Che-hoang-ti de detruire les livres classiques." 699) "Sage dont les conseils ne furent pas écoutés par Tcheou, dernier souverain de la dynastie Yn; cf. tome I p. 203 - 205."



374 Ioan Ladea _____________________________________________________

poate fi folosită de exemplu cu rele intenţii, şi ca seducţie în scopuri700 de-gradante din punct de vedere moral. Dar nu numai din Rinichi poate izvorâ eroarea sau răul. Ceea ce am prezentat noi mai sus este doar un caz particu-lar. Vom schiţa - prin citate - un cadru mai larg, mai generos, în care vom considera că izvorul Muzicii este însuşi Împăratul, Fiul Cerului dar şi reprezentant al Omului, şi calitatea sunetelor exprimă intenţiile şi felul lui de guvernare: "Ainsi donc, lorsque les intentions (du prince) sont mesquines, les sons musicaux sont entrecoupées et amoindris; alors le peuple est pensif et triste. Quand le prince est indulgent, libéral, aisé et accommodant, les sons musicaux sont nombreux et gracieux, et obéissent à des règles peu sévères; alors le peuple est content et joyeux. Quand le prince est grossier, violent, cruel et emporté, les sons musicaux mettent en mouvement les bras et les

700) Se poate manevra un psihic prin Muzică, întrùn scop care poate fi bun sau rău, se obţine dintrùn psihic de o anumită calitate, o Muzică pe măsură: «C` est pourquoi (dans une pareille époque) lorsque les sons musicaux sont tristes, ils le sont cependant sans dignité; lorsquìls sont joyeux, ils ne causent cependant pas le calme. On sàbandonne et on se laisse aller (à la douleur) au point de violer les règles; on se livre au plaisir et à la débauche au point dòublier les dèvoirs fondamentaux. Cette musique est-elle dìnspiration large, elle pousse l`homme à tolerer le désordre; est elle dìnspiration étroite, elle le pousse à songer qu`à réali-ser ses désirs égoistes. Elle ébranle l`énergie qui le ferait monter et se développer; elle détruit la vertu qui produirait en lui l`égalité et l`harmonie.Aussi le sage méprise-t-il (une musique).» (În "Les mémoires …" citat mai sus, pag. 263). Vom îmbogăţi legătura dintre Muzică şi spiritul uman atât ca influenţă a Muzicii, cât şi ca sursă sau origine cu citate aparţinând aceleiaş opere, care se ocupă întrùn vast capi-tol de toate problemele pe care le suscita Muzica în Antichitatea Chineză: "Ainsi donc, (quand la musique est parfaite), les (bons sentiments sont profondément enracinés (au dedans) et lìnspiration est abondante et la transformation (quèlle opère dans les êtres) est merveilleuse. L`harmonie et la conformité sàmassent à lìnterieur (du cœur humain) et lèxcellente floraison se manifeste au dehors. Cèst sourtout en musique quìl ne saurait rien y avoir de faux (Aici intervine o notă de subsol care spune: "La musique en effet nèstque lèxpression dùne réelle vertu intérieur ", În continuare: "La musique résulte des émotion du cœur;…». (În ibidem., pag. 267). Specificaţia care urmează, desluşeşte şi ce anume exprimă Muzica: "La musique concerne ce qui dans les sentiments intérieurs est invariable;…" (În ibid., pag. 258) Oricum, Muzica se adresează componentei afective a psihicului uman: ";...les musiques sont distinctes par leur genres de beauté, qui concurent toutes à làffection… " (Ibidem, pag. 247).



375 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

jambes701 et sont larges et grands; alors le peuple est dur et ferme. Quand le prince est intègre et droit, fort et correct, les sons musicaux sont lèxpression de la bonne tenue et de la sincérité; alors le peuple est grave et respectueux. Quand le prince est libéral et magnanime, condescendant et bon, les sons musicaux se réalisent suivant lòrdre voulu et agissent dùne manière harmonieuse; alors le peuple est affectueux et aimant. Quand le prince est relâché, mauvais, pervers et oisif, les sons musicaux se portent aux excès et débordent comme lònde; alors le peuple est débauché et désor-donné.

Cèst pourquoi les anciens rois (lorsquìls instituaient leur musique), prenaient pour fondement les sentiments et la nature (des hommes); ils veillaient à ce quèlle fût conforme aux mesures et aux nombres702; ils la réglementaient selon les rites et les convenances; ils lùnissaient à l`harmonie des influences de la vie703; ils la dirigeaient suivant les énergies des cinq éléments" 704 (sublinierea noastră). Textul ne 701) «Ils mettent en mouvement «les extrémités» du corps humain, c'est-à-dire les bras et les jambes; en d'autres termes c'est une musique qui incite à l'action violente.»

Noi nu suntem de acord cu explicaţia dată de Chavannes, motiv pentru care oferim una proprie: Violenta unui suveran debordează invadând ambianţa. Este un gest de "iniţiativă" necontrolată, în care instinctele nu mai sunt supuse mecanismelor reglatorii ale Naturii, şi funcţionează ca o nejustificată decizie evaluată subiectiv, fără să'şi aibă originea într'o deliberare raţională. Am spus îniţiativă, pentru că, în aceste condiţii, Omul nu mai este "ascuns în Natură", el, dintr'un motiv personal, agresând ambianţa. Cum segmentele distale ale membrelor sunt adaptate mai mult la ambianţă (în abilitatea lor, trebuind să "prelucreze" această ambianţă - e drept în beneficiul aparţinătorului - după cum am mai spus măcar aluziv pe parcursul acestei cărţi, aceste segmente ale membrelor vor reacţiona ca şi ambianţa răscolită, adică vor încasa partea lor de pedeapsă pecare o provoacă Omul intervenind fără un control în ambianţă . 702) "Allusion aux nombres qui déterminent les dimensions des tuyaux sonores." 703) "Les principes yn et yang qui sont l'origine de toute vie." 704) "Métal, bois, eau, feu, terre. Suivant d'autres commentateurs, il s'agirait ici des cinq vertus fondamentales: bonté, justice, urbanité, prudence, bonne foi." (În "Les Mémoires Historiques de Se-Ma Tsien", trad. de Edouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967; vol III, pag. 261).



376 Ioan Ladea _____________________________________________________

scuteşte de comentarii. De remarcat că Muzica este inclusă în lista celor mai importante criterii de evaluare705 a Vieţii sub toate aspectele ei şi în cea a condiţiilor existenţei!

Dar să ne întoarcem la Muzica "rea", sau mai precis cu efecte rele. Nimic perfect, nimic absolut curat în această Lume; această Muzică

«rea» vine din surse rele706, sau este interpretată greşit, sau ... Un fragment ceva mai abundent din "TCHÒUEN TSÌOU ET TSO

TCHOUAN LA CHRONIQUE DE LA PRINCIPAUTÉ DE LOU" (EFEO)707, ne va integra Muzica în Modelul Lumii, şi ne va lămuri nocivitatea ei posibi-lă: "Le prince de Tsin demanda un médecin à Tsìn. Le prince de Tsìn or-donna au médecin Houo dàller le voir. Le médecin (y alla et) dit au prince de Tsin: «Il n`y a rien à faire pour cette maladie. Cèst le cas de dire que, quand le malade approche des appartements des femmes, il est comme halluciné. L`hallucination, la perte de la raison ne sont pas causées par les mauvais esprits ni par la nourriture, (mais par la passion). Votre excellent ministre Tchao-Méng mourra. Le ciel ne le protège pas (parce quìl ne vous aide pas à vous corriger).» Le prince dit: «Est-ce que je ne puis pas appro-cher des femmes?» Le médecin répondit: «En cela on doit garder une juste mesure. Les anciens souverains employaient la musique, pour établir une juste mesure en toutes choses (sublinierea noastră). Dans la musique les cinq sons (les cinq notes de la gamme) sont en mesure. Les mouvements lents et les mouvements rapides se suivent sans interruption du commence-ment à la fin. Les sons sont justes; puis sàrrêtent. Apres cinq arrêts ou poses, (le morceau est fini), les luths doivent cesser. Alors si la main con- 705) Extrem de expresivă. Muzica este unul dintre cele mai pertinente teste: "Par leur rites , on connait leur administration; par leurs chants on connait leurs vertus." (În «Oeuvres de Meng tseu», trad. de S. Couvreur, Libraire Orientale & Americaine, Paris, 1878, pag. 369. 706) Împăratul Sin supranumit Tcheou (EFEO) care «…se distinguait par les qua-lités supérieures pour mal…» îşi exprimă răutatea şi în domeniul Muzicii: "Alors il ordona à maître Kiuen (*) de faire de nouvelles harmonies lascives, des danses du Pei-li (*) et des airs de musique flatteurs." ("Les Mémoires Historiques de Se-Ma Tsien", trad. de Edouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967; vol I, pag, 200). 707) Trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1951, vol. III, cartea X, pag. 35 şi urm.



377 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

tinue encore, cèst trop de musique. Elle flatte lòreille et la cœur; mais lèsprit est ferme (il ne discerne plus); il perd son calme et son équilibre. Le sage refuse dèntendre cette musique. Il en est de même de toutes choses. Quand elles en viennent en lèxcès, il faut cesser. Si non devient malade. Le sage touche le luth pour régler ses sentiments comme il convient, non pour un vain plaisir.

Le temps varie de six manières différentes. Ces six variations du temps engendrent les cinq saveurs708 (辛酸娼苦甘 sin suan hien kòu kan âcre, acide, salée, amère, douce). Les cinq saveurs produisent les cinq couleurs (白青黑赤黃 pe, tsìng, he, tchèu, houang blanche, verte, noire,

rouge, jaune). Les cinq couleurs ont pour effets les cinq sons (宮商角徵羽 chang kio iu tcheu koung). Lèxcès engendre les six sortes de maladies, Les six variations du temps sont le froid, le chaud, le vent, la pluie, les ténèbres, la lumière. Elles produisent la différence des quatre saisons, et lòrdre des cinq divisions de lànnée solaire. Quand elles sont excessives, elles causent des calamités. Lèxcès du froid cause le refroidissement. Lèxcès de chaud cause l`échauffement (lèssoufflement, la soif). Lèxcès du vent rend les extrémités malades (cause le rhumatisme, la goutte, la paralysie). Lèxcès de pluie cause des maux de ventre. Lèxcès de ténèbres cause làveuglement de lèsprit. Lèxcès de lumière cause la fatigue dèsprit (lèsprit travaille trop). La femme est iâng ôu la propriété de l`homme, sa compagne la nuit. Sìl en

708) Deşi produs al Cerului şi al Pământului în egală măsură, Omul este legat de Pământ într'un mod mai intim. De aceea, desi roadele care îl hrănesc sunt concentra-te de Soare, adică daruri Cereşti, el le evaluează ca pe nişte produse ale Pământului, prin gust, care e simtul Splinei-Pancreas, Pământ al Omului, sub incidenta căruia ca-de şi gura, sediul gustului. Gura este o prelungire a Stomacului, o vamă a lui, ea apreciază prin gust ce anume trebuie sau nu trebuie să intre în Stomac (şi el făcând parte din Loja Pământ), adică ce anume convine Stomacului, adică Pământului Cor-pului Omenesc. Privit din punctul de vedere al alimentaţiei, Daoismul are o concep-ţie legitim fenomenologică. şi în final, traiul pe acest Pământ este evaluat prin gust. Am spus "legitim", subiectivist, deoarece Omul este animalul simbolic al Pământu-lui, Omul este Centru precum şi Pământul, şi mai cu seamă, el trebuie să'şi însuşeas-că atitudinea Pământului faţă de Cer, adică să fie supus, smerit, ascultător, lipsit de iniţiativă, cu un cuvânt să fie Yin ca Pământul. Refugiat pe şi în Pământ unde se adăposteşte de Frigul Iernii, de imperiul locuintei Morţilor, e normal să evalueze Lu-mea în primul rând după gust.



378 Ioan Ladea _____________________________________________________

use avec excès, il contracte une maladie d`échauffement intérieur; son esprit devient aveugle, halluciné. Le prince en use sans modération, en dehors du temps voulu...."

Da, Muzica poate deveni nocivă709 prin intenţie710 dar şi prin exces. Dar pentru a nu părăsi prea devreme intricarea Muzicii cu ambianţa, să oferim un citat mai explicit în care este surprins raportul acestei arte cu cele 五行 Wu Xing (cinci Mişcări) – vezi anexa I, care prezintă «Modelul Lumii»: "Le Ciel est en haut; la Terre est en bas; les diverses espèces d`êtres sont réparties (entre le Ciel et la Terre) suivant leurs différentes natures; cèst ainsi que les règlements des rites furent mis en vigueur. (Le Ciel, la Terre et les diverses espèces d`êtres) évoluent sans cesse; par l`harmonie et lùnité ils se développent; printemps, la croissance en été (sont symbolisées par) la bonté; la récolte en automne, la mise à làbri en hiver (sont symbolisées par) la justice. La bonté est proche de la musique; la justice est proche des rites"711.

709) Acest fapt este adevărat, după cum la fel de adevărat este că Muzica este per-fectibilă. În sprijinul acestei afirmaţii putem aduce multe dovezi din literatura Antichităţii Chineze, dar vom expune doar un scurt citat dintrò operă atribuită lui Confucius: "Le Maître dit: "Depuis que je suis revenu de la principauté de Wei dans celle de Lou, (par mes soins) la musique a été corrigé; les odes des parties du Cheu king qui sont intitulées Ja et Soung , ont été remises en ordre. " (În "Lun Iu" Cartea a V-ea, verset 14, trad. de Seraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1951, pag. 168. Din aceiaşi sursă, aflăm şi modalitatea de a evita măcar unele erori involuntare: "Quant aux faits historiques, aux changements introduits dans les cérémonies, dans la musique, dans les insignes, nul ne peut les connaitre avec certitude, sìl ne les étu-diés." (sublinierea noastră) (În ibidm pag. 144). Deci MUZICA TREBUIE ÎNVĂ-ŢATĂ! 710) Am putea identifica diversele "surse" posibile ale Muzicii înafară de cea voluptoasă, născută "din sfera Apei". Există până şi Muzică compusă cerebral,

deductiv, şi Sima Qian 司馬遷 prezintă în capitolul dedicat Muzicii toate ustensilele teoretice şi concrete pentru procurarea unei astfel de Muzici. Vom reveni la studiul incriminat. Dar un astfel de mijloc de influentă asupra Omului poate fi utilizat cu reavoinţă sau din greşeală. 711) «Les rites séparent et distinguent suivant leur range les divers êtres dont la hiérarchie naturelle s'etend entre les deux termes extrêmes qui sont le Ciel en haut et la Terre en bas; la musique établit l'harmonie et l'unité dans le développement



379 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Astfel de afirmaţii inundă literatura antichităţii. Muzica are o origine Cerească şi – atunci când e proiectată pe Pământ - Princiară: «Tchouang Pao Tsì regni praefectus iuvisens Meng tseu, ait: "Ego Pao apparui coram rege, i.e. invisi Tsì regni Siuen regem. Rex locutus est cum Pao de suo amore musicae. Ergo Pao non habui unde responderem. Dico (quaeso) si rex amet musicam, quomodo, i. e. res publicae patienture dammum?" Meng tseu ait: "Si rex amet musicam summe (i. e. non solum sibi, sed et omnibus civibus), tunc Tsì regnum ipsum parum abestquin optime componatur.

Alio die, Meng Tseu apparens coramrege ait: "Reget locutum esse cum Tchouang domino de suo amore musicae estne verum?" Rex mutato vultus colore ait: "Ergo exiguae virtutis homo non par sum qui amem et colam priorum (antiquorum) regum musicam ." Meng tseu ait "Si rex amet musicam summe, tunc Tsì regnum ipsum parum abest qum optime compo-natur. Praesentis temporis musica est sicut (est eadem effectibus ac) antiquorum musica."»712

Nu numai în Antichitatea timpurie, ci şi în timpul Manicheismului713 Muzica se bucura de locul de frunte: «Dans chaque temple il y a trois élu de

simultané des divers êtres. Le principe de la bonté est dans l'amour; celui de la musique est dans l'harmonie; aussi peut-on dire que la bonté est apparentée à la musique. Le principe de la justice est dans une délimitation précise; la justice a donc quelque rapport avec les rites qui distinguent et classent les êtres. Le principe de la bonté est dans làmour; celui de la musique est dans l`harmonie; aussi peut-on dire que la bonté est apparentée à la musique. Le principe de la justice est dans une délimitation précise; la justice a donc quelque rapport avec les rites qui distinguent et classent les êtres.» Textul de subsol, este o «fussnote» a textului din pagina cursivă, care e citat din «LES MÉMOIRES HISTORIQUES» de SE-MA TSÌEN, trad. de Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris,1967, vol. III, pag. 252. 712) În «OEVRES DE MENG TSEU», Trad. d e S. Couvreur, Libraire Orientale & Americaine, Paris, 1878, Livre I, chap. II, pag. 324 şi urm. 713) Curent religios, care după părerea noastră a fost inspirat din dualitatea Yin / Yang, şi care consideră sacre şi egale cele două forţe care moral sunt divizate în Bine şi Rău, astronomic în Zi şi Noapte, mistic în Divin şi Satanic, etc. care a cu-prins mai cu seamă Orientul Central şi "de Asfinţitit" al Asiei, dar pătrunzând şi pâ-nă în Europa; Sfântul Augustin a «cochetat» cu această «religie», şi a menţionat-o în mai multe rânduri în scrierile sale.



380 Ioan Ladea _____________________________________________________

chef (*) (qui sont): 1. Le a-fou-yin-sa, dont le nom signifie le chef de la récitation des

hymnes et des voeux714; il sòccupe spécialment des choses de la religion. 2. Le hou-lou-houan, dont le nom signifie le chef de la doctrine

religieuse715; il sòccupe spécialement de récompenser et dèncourager. 3. Le ngo-houan-kien-po-sai dont le nom specifie le préposé au mois

(*); il sòccupe spécialement des offrandes et des aumônes. Tous [les religieux] doivent se conformer aux ordres [de ces trois

supérieurs] et nònt pas le droit dàgir à leur guise.»716

Deci dintre cei trei mari conducători religioşi, a căror autoritate este de necontestat, primul este responsabilul cu MUZICA! Citatul ne scuteşte de comentarii şi sublinieri.

Nu numai pe oameni îi poate influenţa Muzica; acest fapt l-am mai afirmat de mai multe ori de la începutul lucrării, şi îl vom repeta în prezentul context prezentând un instrument confecţionat anume pentru a speria Ano-timpul Iernii. Este vorba despre tamburul care era destinat să imite «Bubui-tul Tunetului», pentru a speria Intunericul Iernii, şi aì aminti că urmează Primăvara717. Dar acest instrument a fost confecţionat de către 黃帝

714) «....a-fou-yin-sa (*à-fhwyt [ou fhwyr]-in sat [ou sar]). M. Gauthiot a étudié dans le Journal asiatique (Quelques termes techniques, p. 59 et suiv.) les trois titres de dignitaires manichéenes qui sont ici donnés en transcription et en traduction. Il a restitué le premier en un pehlivi fwrynsy. Cette restitution est absolument certaine, ‘fwryn (... – replica persană intranscriptibilă n.n.) signifie "louange, benédiction", et sr (sar), (... – replica persană intranscriptibilă n.n.) signifie "tête, chef", tout comme

le 首 cheou de la traduction chinoise.» 715) «...hou-lou-houan (*χu-lu-χwan). M. Gauthiot a retabli le le pehlvi xrwxwa`n, qui se rencontre dans Müller, Handschr., p. 62, et est conformé par une forme sogdienne correspondante xrwhxw`n (Müller, Handschr., p. 92). L`équivalence phonetique est absolue, et la restitution ne prête pas au doute. Mais la traduction de "chef de la doctrine religieuse", que donne le chinois, est une paraphrase; xrwhxw`n signifie en réalité celui qui fait retenir làppel [à la prière]"...» 716) În «UN TRAITE MANICHÉEN RETROUVÉ EN CHINE», trad. şi comentat de Édouard Chavannes et P. Peliot, Imprimerie Nationale, Paris, MDCCCXII, pag. 113/138. 717) Tamburul nu era destinat doar acestui scop. În mai multe lucrări ale antichită-



381 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Huangdi, din pielea lui KUI un animal care vieţuia în marea din Răsărit, cu

ţii se găsesc menţiuni care în afară de rolul jucat în Muzică, atestă şi funcţia de ins-trument emiţător de semnale în diverse împrejurări cum ar fi cele militare. În cele ce urmează, vom reda un fragment care ne va exemplifica afirmaţia. Nu vom limita expunerea la interesul îngust, lăsându-o să curgă atât din motivul că istorisirea este atrăgătoare şi pentru a nu întrerupe curgerea ei, cât şi pentru că faptele care depăşesc subiectul nostru, reprezintă un exemplu de virtuozitate a folosirii metaforei şi a discursului simbolic, şi pe de-asupra fiindu-ne şi util în dezvoltările ulterioare: "Alors que Yu maîtrisait les eaux débordées, il traversa le mont Huanyuan et s`y métamorfosa en ours. Il dit à (sa femme) Tushan: «Je veux que tu màpportes à manger dès que tu entendras le son du tambour (sublinierea noastră); tu ne viendras qu"alors.» Yu, en sautillant sur une pierre, frappa par mégarde son tambour. Tushan arriva et elle vit que Yu était en train de faire lòurs. Elle sèn alla, pleine de confusion. Elle arriva au pied du mont Songgao où elle se métamorphosa en pierre au moment où elle allait donner naissance à Qi. Yu lui cria alors: «Rendes-moi mon enfant!» La pierre se brisa du côté nord et Qi put venir au monde." (În "Commentaire de Yan Shigu du HANSHU ", cap. 6 p. 190, n. 2, citând Huainanzi, cf. Rémi Mathieu, op. cit. P. 125).

Se mai folosea tamburul şi pentru vindecări, exorcizări etc., asociat şi altor practici utilizate în acelaşi scop: «Lèmpereur Zhuanxu eut troi fils qui, de leur vivant, disparurent pour devenir des démons. […] Alors on ordonna à lèxorciste de mettre ses quatre yeux dòr et de se couvrir de sa peau dòurs, de revêtir sa veste noire et sa robe rouge , de bandir sa hallebarde et de lever son bouclier. Cons-tamment, à la fin de l` année lors du 12-e mois, il dirigea un groupe de cent offici-ants et de jeunes garçons afin d` effectuer en son temps la cérémonie du nuo. Ils re-cherchaient dans le palais les démons des épidémies pour les en chasser. Ils utili-saient des arcs en bois de pêcheret des flèches en bois d`épineux. Au matin, ils frappaient les tambours de terre et leur décochaient des balles rouges.» (sublinierea noastră). (În «Duduan» pag. 5a cf. Ibid. pag. 178).

Oferim un citat din «Sou shen ji» (cap. 5, § 98, pag. 63-64, cf. Ibid.) referitor la folosirea tamburului la vindecări: «Wang You tomba gravement malade. Alors quìl disait adieu à sa mère, il entendit venir un visiteur […] Il sàperçut quìl sàgissait d` un esprit. "Ma mère est fort âgée, dit-il, je suis fils unique et si je meurs demain, elle sera sans ressources. " […] Le lendemain, le visiteur revint accom-pagné de plusieurs centaines de suivants hauts dènviron deux pieds, vétus dùni-formes noirs et barbouillés de peinture rouge. Wang You fit frapper le tambour, dire des prières et présenter des offrandes. Quand tous ces démons entendirent le son du tambour, ils se mirent à danser, à agiter leurs manches […] "Voici dix pinceaux rouges, lui dit son hôte . Ils sont la propriété d`écarter les malheurs et les calamités" […] Wang You sèn trouva guéri…».



382 Ioan Ladea _____________________________________________________

aspect de bou, cu trupul verde, fără coarne, cu un singur picior întors îndărăt718, uneori descris ca având faţă umană (şi chiar având uneori coarne şi copite), putând să vorbească, să provoace Ploaia, Vântul sau Seceta, şi care apare şi ca ministru al lui Chun marele Împărat: «Il noma Kòei (EFEO n.n.) intendent de la musique pour quìl enseignat aux enfants des princes719 à être inflexibles mais avec douceur, indulgents mais avec énergie, fermes mais sans rigueur, indifférents aux détails mais sans arrogance. La poésie fut lèxpression de la pensée; le chant prolongea cette expression; les notes résultèrent de ces modulations; les tubes sonores furent dàccord avec

718) În «Shan hai jing 山海經», cap. XIV. Aceiaşi sursă ne semnalează (în cap. Haiwai beijing şi Dahuang beijing cf. Yuan Ke op cit.) că există chiar o ţară cu Oa-meni cu câte un singur braţ şi un singur picior, numită Rouliguo sau Niuliguo (cf. Yuan Ke Miturile Chinei Antice, trad. de Toni Radian, Editura Ştiinţifică şi Enciclo-pedică, Bucureşti, pag. 278). Faptul că au un singur picior şi o singură mână îi desemnează ca fiind încă Oameni nediferenţiaţi în femei şi bărbaţi, reprezentând Hermafroditul Archetipal, fapt prezentat întrò frumoasă lucrare de către Doctorul Dragoş Marinescu la un seminar curent al Academiei Jean Marc Kespi. Această ipoteză o găsim confirmată în Shan Hai Jing (în cap. citate mai sus, cf. ibid.), unde se spune: «Locuitorii ei (ai acestei ţări) nu aveau oase...» Asta înseamnă că nu aveau nici Rinichi, şi este ştiut că fără Rinichi nu există Sex, deci aceşti Oameni nu se înmulţeau, ceeace ne îngăduie să deducem că nici nu mureau! Dar acest lucru nu îi condamnă să rămână astfel! Textul din care am citat, continuă: «...Ei erau urmaşii celor cu urechile lungi». Dar şi urechea este sub dependenţa Rinichiului, adică "colegă" de Loje cu sexul, ceeace înseamnă că nu au fost făcuţi de o manieră deterministă să fie hermafrodiţi, ci că această stare putea să devină reversibilă. Că existau hermafrodiţi din fire, spune aceiaşi carte, în cap. Haiwai beijing: «Ţara Wuqiguo se află la răsărit de Ţara celor cu picioare lungi – Changgguguo. Locuitorii acestei ţări nu au urmaşi. Comentariul lui Guo Pu: "Locuitorii ei trăiesc în peşteri şi se hrănesc cu argilă. Ei nu cunosc deosebirea dintre bărbaţi şi femei. Când mor sunt îngropaţi dar inimile lor nu putrezesc. După o sută douăzeci de ani revin la viaţă. " Cap. Dahuang beijing: "Oamenii fără urmaşi se hrănesc cu aer şi cu peşte." Traducerea este efectuată în conformitate cu interpretarea lui Hao Yixing.» Iată deci că, cel puţin în mitologia Chinei Antice, care nu este altceva decât o configuraţie de metafore care îşi propune să prezinte un model al realităţii - , există un timp în care Omul nu avea forma de astăzi, dar Muzica exista!

719) «Les fils de l`état 國子, dàprès Tcheng Hiuen; cèst-à-dire les fils de ceux qui prennent part au gouvernement de l`état, depuis le souverain jusquàux ta-fou.»



383 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

les notes; les huit instruments de musique purent être en harmonie et nèmpiétèrent pas sur les domaines les uns des autres Làccord fut établi par là entre les dieux et les hommes 720». Să încercăm să vedem acest «ghemotoc» de mituri şi simboluri mai de departe, pentru a desluşi înţelesurile lui: Acel KUI721 din pielea căruia sà făcut tambur722 pentru a confecţiona o imagine, pentru a certifica prezenţa

720) «Tout ce paragraphe, dans le Choen tien, est mis dans la bouche de Chouen; il fait le traduire alors par une série de définition: "La poésie est lèxpression de la pensée; ... etc. – le chant prolonge cette expression..., etc." – Le chant prolonge les paroles en les modulant; de ces modulations en tire la gamme primitive de cinq

notes: kong 宮, chang 商, kio 角, tcheng 徵, yu 羽; les rapports mathématiques entre les cinq notes et les douze tubes sonores seront étudiés dans le XXV-e chapitre de Mémoires historiques; les huit instruments de musique sont les suivants dàprès

le Po hou tòng 柏虎通 (I-er chap., p. 26, r°, section Li yo: "lìnstrument en terre sàppelle hiuen (sorte d‘ocarina; voyez le dessin quèn donne Couvreur, Dict. chinois-français, p. 139); lìnstrument en bambou sàppelle koan (flûte composée de deux tuyaux avec un seul bec; cf. Couvreur, p. 427); lìnstrument en prau sàppelle kou (tambur; cf. Couvreur, p. 444). lìnstrument fait dùne calebasse sàppelle cheng (sorte de flûte composée de treize ou dix-neuf tuyaux placés sur une calebasse; cf. p. 10, n. 1 et Couvreur, p. 18); lìnstrument fait en fils de soie sàppelle hien (ce sont tous les instruments à cordes); lìnstrument de pierre sàppelle king (c`était une pierre sonore suspendue à un support; cf. Couvreur, p. 383); lìnstrument de métal sàppelle tcheng ( = cloche); les instruments faits en bois sàppellent tchou et yu (c`étaient de petites caisses en bois sur lesquelles on frappait pour annoncer le commencement et la fin de la musique; cf. Couvreur p.

833 et 251). Cèst là ce quòn appelle les huit instruments de musique 八音 ". (În "Les Memoires Historiques de Se-Ma Tsìen", trad. de E. Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. I pag. 86) 721) În privinţa lui Kui, a fost consultat şi Confucius. «Han Feizi, cap. Waichu shuo: "(Principele) Aigong l-a întrebat pe Confucius; «Am auzit că Kui avea un singur picior. Este oare adevărat?» " (Cf. Yuan Ke, op. cit., pag. 415, nota 53). 722) Povestea referitoare la pielea lui Kui nu este unică. Pentru a susţine această afirmaţie vom reproduce doar un text din multele care ne stau la îndemână, ales pe criteriul limbii, acesta fiind tradus în l. română: «Cîrmuitorul Zhuangxu se trăgea din rîul Ruoshui, dar sălăşluia la Kongsang. [Odată], cerul s-a acoperit, s-a iscat vîntul, şi sunetul lui era ba zgomotos, ba trist, ba ca de clopoţel. Lui Zhuanxu i-au



384 Ioan Ladea _____________________________________________________

unei zări care prevesteşte Primăvara, nu este şi nu poate fi Om723. Omul creează şi ascultă724 Muzica. Atunci când o şi execută, nu participă cu toată

plăcut aceste sunete, şi a poruncit dragonului zburător să izvodească o melodie care să amintească de zvonul vînturilor. Melodia a numit-o "Sprijinirea norilor" şi a adus-o în dar stăpînitorului ceresc. Apoi l-a numit pe dragonul-porc mai-marele muzicii; dragonul-porc s-a întins cu faţa în sus, a început să-şi lovească pîntecele cu coada, şi sunetele pe care le scotea erau foarte plăcute la auz» (În Primăverile şi toamnele în redactarea lui Lű Buwei, cap. Guyue, cf. Yuan Ke, op. cit. pag. 389, nota 76). Yuan Ke, preluînd povestea şi dezvoltându-o la pag. 102 a operei citate, spune: «Zhuanxu, îşi dădea mare osteneală întru izvodirea cîntecelor şi l-a făcut pe dragonul-porc Zhupolong dascăl de muzică. Acesta avea înfăţişarea unui crocodil cu bot scurt şi cu trup ce măsura doi zhang în lungime. Avea patru picioare, iar spinarea şi coada îi erau acoperite de sopzi tari şi groşi. Era leneş din fire şi îi plăcea să se odihnească cu ochii închişi. Dacă însă cineva îl zgîndărea, lăsa la o parte orice politeţe. Cu toate că nu se pricepea defel la muzică, supunîndu-se porun-cii stăpînitorului suprem, se întindea în sala palatului şi, răsucindu-şi cu îndemînare imensul său trup greoi, începea să-şi lovească cu coada pîntecele bombat, alb şi strălucitor: "Dong dong, dong dong". Sunetele erau atît de plăcute la auz, încît Zhuanxu încîntat, l-a numit pe dragonul-porc dascăl de muzică în cer (aici este inserată nota de subsol reprodusă de noi mai jos). Faima acestui animal s-a răspîn-dit foarte repede printre oameni, dar nu pentru harurile-i muzicale era preţuit el, ci pentru însuşirile pielii sale. De aceea, din păcate, asupra seminţiei şi urmaşilor săi s-a abătut o mare nenorocire: oamenii îi prindeau şi le jupuiau pielea, din care meştereau tobe. Sunetele limpezi şi răsunătoare ale acestor tobe, erau atît de vigu-roase, încît fie în vreme de război, fie atunci cînd se aduceau ofrande sau în timpul petrecerilor, oamenii nu se despărţeau de ele. Iar aceşti dragoni-porci se împuţinau pe zi ce trecea.» (Nota de subsol care dă adresa sursei, este: "Li si (280-208 î.e.n.) Culegere literară, Carte către Qin Shihuang: "A fost făurită o tobă dintrùn dragon-porc sacru" Comentariu: "Din pielea dragonului-porc se pot meşteri tobe". 723) «Unii susţin că Kui care răspundea de muzică în vremea Impăraţilor Yao şi Shun este acelaşi Kui amintit în Cartea munţilor şi mărilor şi despre care se spune că trăia în Marea de răsărit (V. Probleme controversate ale istoriei antice, vol. 7, cap. 1, prefaţă de Yang Kuan). Această presupunere este fundamentată, ...» (Cf. Yuan Ke, op. cit, pag. 415, nota 54.) 724) Aici intervine o dificultate în înţelegerea faptelor expuse în mitologia antichi-tăţii Chineze: faptele nu sunt expuse secvenţial, nu au o cronologie determinată şi precisă. Pe de-o-parte se afirmă că Muzica este preexistentă Omului, pe de alta, dintrò ureche sà născut o fiinţă care a creat Cerul şi Pământul. Cum miturile nu sunt dependente unul de altul, astfel de inadvertenţe sunt posibile, ele evoluând pe



385 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

fiinţa lui la producerea ei (este vorba de Muzica vocală)725, ci cu organele şi

planuri diferite, acceptând incidenţe diferite, nefiind secvenţializate pe o axă deter-ministă. Vom reproduce mai întâi un text folcloric al populaţiei She, "Câinele suve-ran" prezentat în "Probleme controversate ale istoriei antice", (Gushibian, vol 7, cap. I, p. 172, cf. Yuan Ke op. cit, pag. 360.): «În vremurile începutului, / Cînd ţara de Gao Xinwang era cîrmuită, / A plecat el odată la plimbare / ca ogoarele să le privească. / Vreme de trei ani însă, / Împărăteasa de o durere în urechi a bolit; / Şi iată că un vraci / un viermişor lung de trei cuni de-acolo a scos. / Au scos viermi-şorul de de aur / lung de trei cuni. / Şi pe o tipsie de aur l-au aşezat, / l-au aşezat pentru ca el să crească, / şi se uitau la el de trei ori pe zi, / se uitau cum creşte el, / Şi iată că într-un cîine-dragon s-a prefăcut el,.. .». Acesta e Panhu. În legende, el se metamorfozează, devenind Pangu, tocmai din motivul că numai un personaj născut din ureche putea să fie «creatorul» Lumii. Creatorul lucrativ! Căci Lumea a fost cre-ată la porunca exprimată prin CUVÂNT! Dar să vedem care a fost rolul lui Pangu în Facerea Lumii, după "Cercetarea imperială a anilor Taiping (Taiping Yulan) ", vol II, citată în "Însemnări despre trei împăraţi şi cinci cîrmuitori – Sanwu liji" pierdută ulterior, şi aparţinând lui Xu Zheng din sec. III după Iisus Christos: «Cerul şi pămîntul se aflau într-o stare de haos, asemenea conţinutului unui ou de găină, şi înăuntru oului s-a născut Pangu. După optsprezece mii de ani a început să ia naştere Universul; începutul pur Yang a zămislit cerul, iar începutul tulbure Yin a zămislit pămîntul. Iar Pangu se găsea la mijloc şi îşi schimba înfăţişarea de cîte nouă ori pe zi. În cer el a ajuns divinitate, iar pe pămînt – sfînt. Cerul se înălţa de fiecare dată cu cîte un zhang, pămîntul se îngroşa cu cîte un zhang, iar Pangu însuşi creştea în înălţime cu câte un zhang pe zi. Astfel totul a durat optsprezece mii de ani, pînă cînd cerul s-a ridicat sus de tot, iar pămîntul s-a lăsat foarte jos, iar Pangu însuşi s-a întins în creştere, ajungînd la o mărime gigantică. De aceea pămîntul rămîne depărtat de cer cu nouăzeci de mii de li.» Spaţiul dintre Cer şi Pământ este rezervat Omului. Pangu îi ţine locul acestuia, sau chiar îl reprezintă; el, Pangu, cel născut din Ureche! Da, atât Urechea care ascultă, cât şi Muzica s`au născut înainte de a se naşte Omul! Omul apare în Univers ca un invitat la concert, având chiar şi urechea pregătită! 725) Chinezii Antichităţii făceau în orice împrejurare diferenţă netă între sunetul produs de un instrument muzical şi cel produs de vocea umană. Vom oferi un singur exemplu frust, însă de o maximă autoritate prin origine: «…Stime und Ton sich

vermählen einander… » (În "老子♦道德經 LAOTSE TAO TE KING Das Buch vom Sinn und Leben Übersetzt und mit einem Kommentar von Richard Wilhelm" Eugen Diederichs Verlag, Düsseldorf, 1957, cap. 2, pag. 42. Pe tot cuprinsul acestui capitol, ne-am ocupat şi vom mai ocupa de diferenţa dintre sunetul produs de către un corp neînsufleţit (chiar mânuit de către Om) şi cel produs de către vocea umană,



386 Ioan Ladea _____________________________________________________

viscerele corpului lui, situate în Loja Metalului726 (Plămânul şi Intestinul Gros – vezi Modelul Lumii prezentat în primul volum al cărţii), şi modulată de Limba care este un executant din Loja Focului, şi anume Limba, depen-dentă de Inimă. Se folosesc mesajele sonore Noaptea sau/şi Iarna (toba din pielea lui Kui se bătea iarna sau noaptea), pentru că în lipsa Luminii care se adresează ochiului, suntem obligaţi să ne slujim de ureche care e dependentă de Rinichi, locuitorul Lojii Apă, care ocupă Anotimpul Iernii, a întunericu-lui727. Trebuie remarcat faptul că pielea în general şi deci şi cea a lui Kui din care e confecţionată toba lui Huangdi şi a lui Zhuanxu728, este un Ţesut în

în scopul obţinerii Muzicii. 726) Metalul este definit în literatura antică Chineză ca "acel material care nu con-ţine Apă", sau, "care elimină Apa" . Kui, care avea o Piele (citeşte Metal) din care se elimina Apa, corespunde metaforic afirmaţiei din Xiang Feng, Codice de comentarii la "Cronologia împăraţilor şi suveranilor" cap 2: «Kui imitînd sunetele şuvoaielor de munte, a izvodit melodia dazhangşi în lume s-a înstăpînit pacea» (Cf. Yuan Ke, op. cit., pag. 416, nota 55). 727) Evident, Pielea-Metal (care are drept «stăpân» Focul - Focul supune Metalul), se apără de acesta, şi apără şi organismul de agresiunea Luminii. Perdeaua melaninei ţine în întuneric Corpul Omului. E dreptul Inimii-Împărat sub sfatul Sfetnicului Îm-părătesc (ministrul trebilor dinlăuntru, şeful sistemului organovegetativ) să vorbeas-că, să cânte! Legea e pusă de către Dumnezeu, prin Christos Iisus-Cuvântul, în Ini-ma noastră. Acesta e cântecul nostru, care iese ca un psalm atunci când Îl adorăm pe Domnul. Din noi iese, cu toate că este drept să zicem «ale Tale din`tru ale Tale, Ţie`Ţi aducem de toate şi pentru toate!» Suntem singuri în Muzică. Harul de a cânta ne-a fost dat demult, Îl folosim cum vrem, Îl închinăm cui vrem! Lumina Muzicii e lumina noastră lăuntrică., copiii acestor popoare cu pielea întunecată se sufocă de plinătatea Muzicii care creşte mereu înlăuntrul Corpului şi Sufletului lor. Şi mai ales de obsesia ritmului tobelor. Dar asupra diferenţei dintre melos şi ritm, vom mai vor-bi şi încă mult!

728) Despre acest Zhuanxu 顓頊 se poate vorbi foarte mult, fiind unul dintre stăpânitorii care concentrează o mare cantitate de înţelesuri în legătură cu Muzica, bineînţeles în limbajul consecvent metaforic practicat în Antichitatea Chineză. Vom reda o scurtă istorioară care arată că pentru început Zhuanxu a lepădat Muzica, pen-truca mai apoi să se întoarcă la ea, după cum am văzut mai sus, ceeace înseamnă că există o clasificare a interesului pentru Muzică pe vârste: «Pe cînd Shaohao cîrmuia împărăţia înaripatelor la răsărit, nepotul său Zhuanxu, devenit mai tîrziu cîrmui-torul suprem al Nordului, şi care a fost un timp stăpînitorul suprem al Centrului (...)



387 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

primul rând defensiv, şi în al doilea rând, receptor, dar de mare forţă729. Magia implică acea atitudine care prin pasivitate şi economie, procură o mare cantitate de forţă, pe care o păstrătorul eliberează (de obiceiu declanşând acea eliberare printrùn un gest) determinând un efect de mare intensitate, care prin alte metode nu ar fi putut fi obţinut întrùn timp similar. Pielea lui Kui, a tăcut, a răbdat, a încasat; acum, când întinsă pe o ramă e lovită, scoate un geamăt convingător, un geamăn de un efect impresionant, un geamăt asemănător cu bubuitul Tunetului care trezeşte ambianţa la Viaţă, scoţândò din amorţeala somnului sau Morţii. Tamburul este un instrument major în Muzica Chinezilor Antichităţii. E situat în axiologia uneltelor Muzi-cale, în fruntea tuturor celor de percuţie. Şi foarte multe din melodiile rituale – după cum spun glosele, încep cu sunetul tobei! Kui este un nume pe care îl poartă – pentru că i se potriveşte – şi creatorul Muzicii730 şi un ministru al

a venit să-şi viziteze şi să-l ajute în cîrmuirea ţării (*). El era un tînăr neobişnuit de înzestrat, dar fiind totuşi un copilandru, avea nevoie de jocuri şi distracţii. Unchiul său, Shaohao, a meşterit anume pentru nepot două instrumente muzicale: Ţitera qin şi lăuta se şi le-a dat să se joace cu ele. Cînd băiatul a plecat acasă, Shaohao a aruncat instrumentele muzicale, ce deveniseră netrebuincioase, într-o prăpastie imensă dincolo de Marea răsăriteană (Deci copilul nu a vrut să le ia cu el!!! – n.n.). Şi iată ce era uimitor: în fiecare noapte liniştită şi cu lună clară, cînd marea de smarald nu vălurea, din adîncurile prăpastiei se auzeau sunetele triste şi melodioase de ţiteră şi alăută. Şi trtecură după aceea amar de ani, dar oamenii care călătoreau pe mare tot mai auzeau uneori răzbătînd din adîncurile ei sunetele acestei muzici vrăjite.» (În Yuan Ke, "Miturile Chinei Antice", trad. de Toni Radian, Editura Ştiin-ţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987, pag. 89.). Din aceasta putem deduce nu nu-mai înţelesul pentru care am citat fragmentul, ci şi că un atribut neconsumat al Mu-zicii refulează (cântecul instrumentelor părăsite, nemânuite de nimeni) chiar dacă trebuie să apeleze la mecanismele minunii. 729) În "Cartea scrierilor străvechi", cap. Yaodian: «Kui a spus "Iată că eu lovesc piatră de piatră şi toate fiarele încep să dănţuiască"» (Cf. Yuan Ke, op. cit., pag. 416, nota 56) . 730) După Shiben, cap. 9, pag. 361 (ed. Qin Jiqmo) Cf. «Antologie des mythes et légendes de la Chine ancienne», trad. de Rémi Mathieu, Gallimard, p. 204, nota 1. După Shanhai jing, cap 16 p. 2b., (cf. Ibid) este altfel: "Zhurong engendra Taizi Changqin qui résida sur le mont Yao. Cèst lui qui inventa les airs de musique" (Cf. Ibid pag. 203). Pentru o lectură legeră faptul nàre nici o importanţă, dar pentru lectorii care posedă abilitatea şi sunt interesaţi de o analiză istorică şi semantică, cele două nume sunt capabile să orienteze în sensuri total diferite înţelegerea genezei



388 Ioan Ladea _____________________________________________________

Muzicii731, şi o fiară monstruoasă care concentrează o sumedenie de simbo-luri; de exemplu are un singur picior; acesta Picior fiind, ca zonă topografică depinde de Rinichi, de Yin, şi încă în perioada în care nu a fost încă diferen-ţiat de către Cer, nu sà operat încă formularea prin separare în Yin şi Yang, deoarece el e întors înapoi, înspre începuturi; deci originea Muzicii este în debutul absolut, este în Yinul care aşteaptă să fie MODELAT de către Yang, din ordinul Cerului, este acel Yin care aşteaptă să intre în rezonanţă cu bubuitul Tunetului! Nu putem sonda mai mult rădăcinile Muzicii, nu putem apropia lupa de «ghemotocul» de figuri, cu toate că lumina obţinută ar evidenţia o sumedenie de amănunte nebănuite, deoarece o astfel de incursiu-ne ar face să se observe golurile şi lipsurile în date, la acest nivel de iniţie-re732 cum ar fi legendele referitoare la soţia lui Kui733, «soţia neagră» (întu-

Muzicii şi chiar a rolului ei în viaţa Omului şi nu numai. Prima menţiune referitoare

la un instrument inventat este cea care îl dedică pe Fuxi 伏羲 (primul Împărat), drept inventator al chitarei: "Fuxi est un roi de làntiquité. Il inventa la cithare et créa les chants «Jibian» et «Laoshang»." (În "Commentaire de Wang Yi du Chuci", cap. 10, pag. 5a, cf ibid, pag. 71.) 731) Cu toate că am mai spus-o printrùn citat mai sus, adăugăm unul chiar din sursa din care sà inspirat şi autorul pe care – în acelaşi scop - làm citat mai sus:

"Lèmpereur (Shun 舜 n.n.) dit: «Kòuei, je vous charge de diriger la musique, et lìnstruction des fils aînés (de lèmpereur, des princes, dez ministres d`État et des grands peéfets: Au moyen de la musique), apprenez-leur à unir la modération, avec la rectitude, la sévérité avec indulgence, la douceur avec force, le respect avec làisance desmanières.»". (În CHOU KING LES ANNALES DE LA CHINE, trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1950, pag. 29 – partea I, cap. II, Règle de Chouenn. 732) Diferenţa între studiu sau învăţământ şi iniţiere este că prin învăţământ se structurează în intelectul celui care studiază o mulţime de date, pe când, în procesul de iniţiere, se încearcă o modelare a întregului spirit al iniţiatului astfel încât prin iniţiere să devină un alt om, nu un acelaşi om având cunoştinţe şi abilităţi ale intelectului mult sporite. Iniţierea atentează la fiinţă, modificându-o. Cel puţin din punctul de vedere al iniţierii antice Daoiste, în cadrul acesteia se pune accentul mai mult pe educaţie decât pe cunoaştere. Cu alte cuvinte, învăţământul (în sens euro-pean actual) informează, pe când iniţierea formează. Or, acest lucru nu este îngăduit unei cărţi care îşi propune prezentarea unui domeniu de aplicaţie a spiritului uman dintrò anumită epocă. Mai trebuie specificat că, dacă în procesul de învăţare



389 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

necată) mama «marelui mistreţ», aventurile acestuia, care ar ocupa mai mul-te volume, dimensiuni nefolosite în vremea noastră în care ne mulţumim cu informaţii de amănunt, în cazul când acesta este picant, fără să năzuim la spectacolul care se oferă contemplaţiei noastre. Dacă însă ne-am dedica Timpul acestui panoramic, am constata că în special Muzica, constituie un univers de o măreţie asemănătoare cu cea a Vieţii.

Textul ne-a oferit o oportunitate care îngăduie elucidarea poziţiei animalelor în contextul Muzicii, sau mai bine un răspuns la întrebarea dacă animalele produc Muzică şi/sau dacă ele dansează; răspunsul este incontesta-bil afirmativ, şi exemplul solicitat se va referi nemijlocit la păsări. Sigur că aria trebuie imediat lărgită, şi dacă admitem că în lume există şi alte sisteme

se foloseşte transmiterea de «informaţii», în procesul de iniţiere se utilizează doar «contemplaţia». Despre diferenţa dintre acestea se poate vorbi mult, şi în parte prob-lema este tratată în volumul prim al cărţii, care prezintă «Modelul Lumii»; aici men-ţionăm doar că în contemplaţie poziţia subiectului este de absolută pasivitate, fapt care clasifică această metodă de cunoaştere în Loja Metalului, care este şi Loja Morţii, a pasivităţii absolute. Omul este vietatea ataşată Pământului; în Modelul

prezentat de 河圖 HE TU, în care Pământul este în Centru, observarea direcţiilor cardinale este legitimă; aici Omul este plasat în Timp şi Spaţiu care îi îngăduie

mişcarea, exercitarea iniţiativei. În 淮南子 HUAINANZI, Pământul este înghesuit în Loja Focului, şi profitând de căldura acestuia, care conferă Metalului maleabilitate şi ductibilitate pentru a putea înregistra sau mai bine "încasa" amprenta obiectului contemplaţiei care are loc din punctul Focului, din Sudul absolut. Trebuie înţeles că adevărurile înţelepciunii Chinei Antice, se verifică în orice plan, şi că legile sau regulile lor nu acceptă excepţii; o excepţie la o regulă are absurditatea expresiei «cerc pătrat». 733) Oferim totuşi un fragment ilustrativ din Zuozhuan, Zhaogong, 28, § 2, pag. 1492-1493 (Cf: Rémi Mathieu op. cit. pag. 113): «Jadis, le seigneur de reng engeandra une fille. Elle avait une splendide chevelure noire et était fort belle. (Cette chevelure) était si éclatante quèlle (réfléchait la lumière comme) un miroir. On làppelait la femme Ténébreuse. Le seigneur Kui, maître des musiciens, la prit pour épouse. Elle engendra Bofeng, lequel avait en fait un cœur de porc. Il était dùne voracité et dùne cupidité insatiables. Ses colères et ses offenses étaient sans bornes. On làppela le Fieffé porc (ou le Grand sanglier). Yi, seigneur de Qiong, lèxtermina…» Textul oferit ca şi cel care urmează, are o fantastică încărcătură simbolică. Nu insistăm, deşi există în acest context şi referiri la Muzică.



390 Ioan Ladea _____________________________________________________

estetice, bazate pe alte criterii, cântă şi câinii şi lupii, şi poate chiar şi vacile sau pisicile, şi poate din finalităţi estetice, ceeace ar putea stârni în sistemul lor de evaluare, o interpretare evaluată drept chiar foarte frumoasă. Mai rămâne să mai vedem şi dacă animalele întrebuinţează instrumente în scopul producerii muzicii. Toate aceste întrebări îşi vor găsi uşor răspunsul în opera lui Marcel Granet referitoare la dansuri şi legende734, care ne scuteşte de vagabondări prin diferitele opere ale antichităţii: "Cèst à làide des danses et de la musique que lòn dompte les bêtes féroces. Cèst grâce à lìnvention de la musique et des danses que les Anciens Souverains ont aménagé le Monde." Bine, ştim că păsările cântă, ştim că dansează o mulţime de anima-le, chiar dacă nu sunt dresate cu cruzime precum ursul, (dobândind reflexe condiţionate prin asocierea sunetului Muzicii cu aşezarea animalului cu tălpile pe plită), dar animalele produc Muzică folosind instrumente? Proble-ma este departe de a suporta un răspuns tranşant şi lapidar; nu ştim dacă – de exemplu – ciocănitoarea loveşte lemnul – atunci când finalitatea nu e utilitară – doar pentru a transmite mesaje, sau pentru a produce Muzică. Este clar că ea îşi alege lemnul, dar această alegere este făcută din raţiuni estetice, sau pentru a obţine anumite performanţe în ce priveşte tehnica telecomunicării. Dar o întrebare căreia i se poate găsi mai greu un răspuns, este dacă individul ales despre care spunem că produce Muzică sau cântă, este animal? De exemplu se spune că Shennong 神農 avea un corp de Om şi un cap de bou735. Era acesta un animal?736 Deoarece Shennong nu numai 734) «DANSES ET LÉGENDES DE LA CHINE ANCIENNE» de Marcel Granet, Presses Universitqares de France, 1959, vol. I, pag. 262 şi urm. 735 ) «Sanhuang benji», trad. revăzută de Chavannes, I, pag. 13, cf. Rémi Mathieu, «Anthologie des mythes et légendes de la Chine ancienne», Gallimard, Paris, 1989, pag. 74. 736) În ibid., pag. 75, nota 1 se spune: "Shennong est un des rares personnages à tête de beuf de la mythologie ancienne. On dit de Chiyou quìl a un tête de bronze, parfois un tête à corne, parfois de sabots de bovin, mais jamais explicitement quìl a «une tête de bovin»…".

Deasemenea, în «Cronologia împăraţilor şi regilor» 帝王史記–Di wang

shiji se menţionează că: "Yandi 炎帝 este acelaşi cu Shennong 神農, cel cu trup de om şi cap de bou".



391 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

că producea Muzică, dar e considerat şi ca inventator de instrumente muzicale. Dar dacă acest exemplu – după cum reiese din notă – pare o excepţie, vom oferi un alt citat: "Lòiseau divin était un faisan 翟鳥 (tì)

azuré. Il était chanteur 善嗚. Sa voix donnait la note juste 音中律呂. Ses chants avaient l`harmonie des cloches, des pierres sonores et des flûtes Il était danseur: il ne foulait pas le sol, il ne marchait pas, il volait. Ce faisan avait un bec dòiseau, mais, comme le Pi-fang, génie du Feu, il avait une face humaine." (Sublinierea noastră)737. Dar nu astfel de exemple ne interesează. Este cert că poveştile Antichităţii sunt pline de astfel de monştrii care nu se ştie dacă sunt Oameni sau animale; însuşi Fuxi şi chiar şi Nüwa aveau corp de şarpe în cele mai multe dintre reprezentările iconografice ale timpului. Dar un astfel de OM-NEOM, cum era KUI, despre care am vorbit mai sus, îşi folosea propriul pântece ca tambur: "Aupravant, le Premier Crocodile, en frappant de sa queue son ventre, avait produit une plénitude d`harmonie" 738 Acesta cu siguranţă nu era un instrument! Nici Dragonul nu poate folosi instrumente (textul în continuare): "Plus anciennement, le Dragon Volant avait imité les sons des HUIT Vents, et dans des temps plus lointains encore, un hymne en huit parties, dont la dernière était consacrée aux animaux, était éxecuté par TROIS hommes frappant du pied et tenant en main des queues de beuf.". Deci nici Omul însuşi nu folosea pe atunci instrumentem deoarece sunetele imnelor nu erau scoase de cozile de bou ţinute în mâini, ci de loviturile de picior. Aşa că realitatea concretă era distilată metaforic, şi toată acţiunea se desfăşura pe un plan simbolic ca o piesă de teatru cu păpuşi, în care actorii sunt embleme. Această manieră este copios utilizată de către europeni, şi pentru a completa panoramicul expunând locul Muzicii în Viaţa şi cultura Antichităţii, vom cita câteva fragmente din diverse texte istorice: "Între numeroasele vestigii găsite în necropola regilor din Summer, în Mesopotamia, se află şi o liră datând cam din anii 3000-2500 î.e.n. Străvechiul instrument muzical este fixat ferm deasupra unei cutii de rezonanţă acoperită cu o placă subţire din aur, pe care sînt gravate scene cu animale muzicante. Un măgar, rezemat în coadă,

737) În "Danses et légendes de la Chine Ancienne" de Marcel Granet, Press Uni-versitairess de France, Paris, 1959, pag. 544-545. 738) Ibidem.



392 Ioan Ladea _____________________________________________________

cîntă cu copitele la liră, în prezenţa unui urs care îi susţine instrumentul de un capăt. Scena nu are cum să reprezinte o satiră la adresa măgarului, căci harpa (sau lira) era folosită de preoţi, să se acompanieze în recitarea imnurilor sacre. Intenţia reală a artistului fusese «să proslăvească frumuseţea muzicii care izvorăşte din harpă.» Se mai poate interpreta şi în sensul că măgarul trebuie că a fost asociat, în fantezia vremii, cu harpa, ca inventator al muzicii." 739 De poveşti în care măgarul este asociat Muzicii, e plină mitologia europeană, măgarul fiind ba martirizat, ba afon, ba arbitru nepriceput etc. Nu insistăm, şi incursiunea noastră nà avut alt scop decât să sublinieze faptul că animalele au fost subiecte predilecte atât în cultura chineză cât şi în cea europeană, în obţinerea unui panoramic simboloic menit să stabilească locul Muzicii. Faptul că actorii sunt animale şi chiar plante, atestă originea şi implicaţia Muzicii în Natură, ea neputând fi considerată ca un produs al iniţiativei Omului. Glosele numesc adeseori Yang-ul - Muzică şi Yinul - dans. Acest fapt atestă şi faptul că Muzica a precedat dansul cum am mai afirmat-o în alte împrejurări.

Deocamdată să vedem cum poate fi evaluată o Muzică, şi mai ales ce are comun Muzica - oricare ar fi sursa (geneza ei) - cu Vântul740. De la

739) În "Zoocalomnii" de Aristide N. Popescu, Editura. Albatros, Bucureşti, 1985, pag. 254. 740) Vântul este - după expresia încetăţenită în occident - «energia» Lojii Lemnu-lui, - iar după expresia Vechilor Chinezi - «suflul» acestei Loji. Or, Loja Lemnului, după cum putem vedea cercetând în primul volum al cărţii partea referitoare la Modelul Lumii adăposteşte Viaţa, iar Muzica este în acelaşi timp creatoarea prin Cuvânt şi în acelaşi timp manifestare a Vieţii şi adresată Vieţii, tot prin Cuvânt, conservatoare şi desăvârşitoare a ei. Originea Vântului este după unii scriitori ai Antichităţii (Yishi, cap. 1, pag. 2a, citând Wuyun linian ji cf. Rémi Mathieu, op. cit. pag: 29) în moartea lui Pangu. Vom cita întregul pasaj care ne vorbeşte despre moartea lui, pentru a vedea ce se întâmplă în ansamblu cu rezidurile acestui prim strămoş al Naturii: "Le premièr à naitre fut Pangu. Lorsquìl fut sur le point de mourir, il transforma son corps: son souffle devint les vents et les nuées, sa voix les éclats du tonerre (sublinierea noastră), son oeil gauche le soleil, son oeil droit la lune, ses quatre membres et les cinq (parties de son) corps les quatre extrêmes et les cinq montagnes sacrées (aici intervine o notă de subsol care explică fraza şi pe care o reproducem: "Il sàgit des quatre principaux points cardinaux et des cinq montagnes sacrées symbolisant toutes les directions du monde: le Centre, le Sud, lÒuest, le Nord et lÈst. Un culte leur était rendu des làntiquité par le souverain; la plus célèbre était le Taishan au Shandong." (urmează textul) son sang et ses



393 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

prima vedere, răspunsul se impune: atât Vântul cât şi Muzica îşi desfăşoară existenţa în Aer, asupra căruia operează vibraţii. Vântul pare a fi o formă de manifestare premuzicală, el transformându-se în sunet la întâlnirea unui corp ferm. Ferm este - măcar ca stare de agregare - Pământul. Deci se poate spune că Muzica ia naştere fără un proiect sau o execuţie umană, la contactul Aerului cu Pământul. Aerul aparţine Cerului. Adică Timpului. Starea lui Naturală, este mişcarea, Cerul fiind Yang, la fel cum şi Vântul este Yang741, el fiind 氣 "QI"-ul Lojii Lemn. Loja care "conţine" şi Ficatul (citeşte «Cerul Omului») şi Vezicula biliară (citeşte «Cerul Cerului»), care la rândul lor oferă componenta psihică "temperamentul" 742. Mereu în mişcare. Nu există apatie. Apatia înseamnă absenţa temperamentului, "moartea" Ficatului şi a Veziculei biliare, dispariţia Vieţii, a tinereţii, a creşterii. Există un sindrom maniacalo-depresiv, dar nu sà identificat niciodată în clinică un sindrom maniacalo-apatic. Acesta poate fi doar aparent. Vântul este acelaşi; mişcă

humeurs le fleuve Bleu et le fleuve Jaune, ses nerfs et ses artères les veines de la terre, ses muscles la glèbe des champs, ses cheveux et ses moustaches les astres et les repères sidéreaux, les poils de sa peau la végétation, ses dents et ses os les métaux et les pierres, ses essences et sa moelle les perles et les jades, sa sueur et ses écoulements les pluies et les marais…" Bogăţia de metafore, de simboluri, ne-ar permite speculaţii de utilitate deosebită (mai ales în plan embriologic), dar temperaţi de subiect, ne îngâduim doar remarca referitoare la faptul că Vântul şi Vocea ocupă locurile de frunte în lista oferită. Această notă slujeşte şi textului care urmează. 741) Am văzut mai sus originea legendară a Vântului, dar acum vom oferi un citat care să ne ofere un spectacol viu al modului în care Vântul, poartă vremurile şi schimbările: "Sìl faut en croire dànciennes légendes, dans lòcéan septentrional vit un poisson immense, qui peut prendre la forme dùn oiseau, Quand cet oiseau s`ènleve, ses ailes s`étendent dans le ciel comme des nuages. Rasant les flots, dans la direction du Sud, il prend son élan sur une longeur de trois mille stades, puis s`élève sur le vent à a hauteur de quatre-vingt-dix mille stades, dans lèspace de six mois. – Ce quòn voit là-haut, dans làzur, sont-ce des troupes de chevaux sauvages qui courent? est-ce de la matière pulvérulente qui voltige? sont-ce les souffles qui donnent naissance aux êtres? ... Et làzur, est-il le Ciel lui-même? … " (În "Les Pères du Système Taoïste", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, pag. 209.) 742) După P. Constantinescu «Caleidoscop» "o expresie fiziologică" (Cf. "Mic Dicţionar al spiritului uman", de Mircea Traian Biju, Editura Albatros, Bucureşti, 1983, pag. 431).



394 Ioan Ladea _____________________________________________________

Aerul-Cer sau Psihicul-Cer. Când acesta atinge Pământul743 se iscă SUNE-TUL, care e cărămida constitutivă a Muzicii. Nu este aici locul unor diserta-ţii tehnice despre vibraţii. Instrumentele care produc sunete vor fi descrise într`un capitol separat, putând fi şi ele subiectul unor interpretări simbolis-tice.

Ceea ce ne va preocupa acum va fi - cum am mai spus - legătura simbolică dintre Muzică şi Vânt, chiar atunci când sunetul nu este produs de către un curent de Aer. Această incursiune nu poate fi făcută decât cu înfrun-tarea unor disertaţii tehnice.

Deocamdată însă, considerând că discuţia de până acum a convins că între Muzică şi Loja Lemnului există o legătură determinantă, şi ştiind că Loja Lemn are drept «ajutor» Loja Pământ744, orice «dificultate» va întâmpi-na Loja Lemnului, aceasta se va repercuta asupra Lojii Pământ (vezi primul volum în partea care prezintă «Modelul Lumii»); în plan psihologic, un defect temperamental se va repercuta asupra judecăţii. Or ştim că Raţiunea

743) După cum vom vedea mai jos, trecând prin dimensiunea "lungime" a materiei, atribuită tubului sonor (etalonat), aparţinând Pământului, măsura obţinută se va ra-porta tot la Cer, fiind inclusă în sistem prin Calendar. Gestionar al Timpului, Calen-darul reprezintă o dimensionare a Cerului, cu care sunt evaluate mărimile măsurate pe Pământ prin aproximare cu etaloane - pe cât se poate, oferite tot de Natură, cum ar fi distanţa între nodurile tijei de bambus din care se "fabrică" tubul sonor - acest Calendar fiind "fixat" pe firmamentul Modelului, de cele patru direcţii cardinale, aceleaşi care multiplicate (cu doi: Nord-Vest, Sud-Vest, Sud-Est, Nord-Est), orien-tează şi Vânturile, cele opt Vânturi ale Lumii care asigură răspândirea pe Pământ a celor bune şi mai ales rele. Aceste toate, Calendar, lungime, chiar greutate, tub sonor, Vânt, Muzică, direcţii Cardinale, sunt structurate într'un subsistem extrem de coerent.

744) Prost înţeleasă şi prost tradusă relaţiile KE 克 [剋] [Ricci 2626 sau 2628] şi

CHENG 懲 [Ricci 337] au fost considerate ca relaţii de ostilitate, ceeace duce la o înţelegere greşită a raporturilor în Natură, şi în special a raporturilor dintre organele şi viscerele Corpului Omenesc. Aşa zisa dominare sau supunere, învingere, este de fapt o măsură de siguranţă, menită să asigure funcţionarea «sistemului». Desigur că trecerea «competenţei» sau a «însărcinării» în seama organului sau viscerului «supus», aparţine celui «învingător» (după cum traduc autorii europeni). Dar asta nu înseamnă că relaţiile atribuite celor două părţi cunosc mecanisme asemănătoare cu cele petrecute pe plan social şi numite identic.



395 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

este cea care creează şi exploatează legile şi ceremonialul: «Magister ait: "Homo qui, (licet homo sit), tamen non habet proprias hominis virtutes, quomodo (poterit observare) ritus? Homo qui (licet homo sit), tamen non habet naturales hominis virtutes, quomodo (operam dabit) musicae? " Homo si amillat sui animi virtutes et careat hominis dotibus, jam ille animus caret reverentia, et rituum basis perit; ille animus caret harmonia (afectuum), et musicae fundamentum perit».745 Iată că Cerul din Om (Ficatul) poate deteri-ora abilitatea de a «face» Muzică şi poate influenţa fiind implicat ca ajutor şi Pământul (Raţiunea, Splina-Pancreas746), să accentueze această incapacitate. Deci Muzica participă la Geneză, dar nu se mărgineşte la aceasta, ea conti-nuând să acţioneze ca instrument al Divinităţii, fiind – manevrată de către Dumnezeum - şi în scop conservator şi desăvârşitor. Acestea toate, au dez-voltat interesul pentru Muzică, şi au dus la cercetări amănunţite în China Antică, referitoare la acustică în general, şi la aplicaţiile ei la Muzică .

Să vedem acuma în ce mod a fost perceput fenomenul de rezonanţă, şi care sunt deosebirile esenţiale între instrumentele de suflat şi cele de per-cuţie sau de ciupire: "Pe vremea dinastiei Tang, în oraşul Luoyang, un călu-găr avea atîrnat în încăpere un gong de piatră qing în care bătea adeseori ca să se relaxeze. Într-o zi, a observat cu totul întîmplător un fenomen ciu-dat: fără să fi bătut în qing, acesta a început să răsune ceea ce l-a băgat în sperieţi pe călugăr, care s-a îmbolnăvit. Auzind toate acestea, un prieten de-al său, pe nume Cao Shaokui, a venit să-l vadă. Spirit iscoditor, atent la tot ce era în jurul său, prietenul, cînd a răsunat clopotul din curtea templului, a băgat de seamă că sună şi gongul din camera călugărului. Misterul a fost astfel dezlegat. I-a spus călugărului să-l invite a doua zi la masă şi atunci îi va alunga boala din suflet. Deşi cam neîncrezător, călugărul n-a avut înco-tro şi a acceptat. A doua zi, după ce s-a ospătat şi a băut pe săturate, Cao Shaokui a scos, fără grabă o pilă şi s-a apucat să pilească gongul în cîteva locuri. S-a adeverit astfel cele spuse, căci după aceea gongul nu a mai cîntat de la sine. Uimit, călugărul a întrebat care este raţiunea fenomenului. Cao

745) În «LES QUATRE LIVRES» Entretiens de Confucius et de ses disciples, Liun Iu, trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1950, chap. III, 3, pag. 86. 746) Pancreasul livrează insulina care metabolizează glucoza, singura hrană a cre-ierului Omului adult, fapt care a dus la sintagma: «Splina-Pancreas, hrăneşte Orga-nul curios Creierul», fapt explicat mai detaliat în primul volum, partea care prezintă «Modelul Lumii».



396 Ioan Ladea _____________________________________________________

Shaokui i-a explicat că iniţial gongul era construit în aceeaşi tonalitate cu clopotul din curtea templului şi de aceea răsuna împreună cu el. Călugărul se lămuri brusc si astfel boala sa îşi află alinarea..." 747. Faptul ne arată că acest fenomen era cunoscut, dar există texte care dovedesc că interesul pentru rezonanţă a dus la observări sistematice şi interpretări precise: "…în cărţile vechi se găsesc numeroase însemnări despre el (fenomenul de rezo-nanţă n.n.) … În cartea Zhuangzi capitolul «Zapian xuwugui» se pomeneş-te de fenomenul de rezonanţă produs la acordarea lăutei se. Într-o încăpere liniştită, la acordarea instrumentului s-a ciupit coarda gong şi au vibrat toate celelalte coarde gong; s-a ciupit coarda jue şi după ea au sunat şi celelalte coarde jue. Dacă se acorda o anumită coardă astfel încît să nu mai corespundă cu nici unul dintre cele cinci sunete ale gamei, la ciupirea ei începeau să vibreze toate cele 25 de coarde ale instrumentului. Sînt explica-te aici două fenomene: cel al rezonanţei tonurilor fundamentale şi cel al rezonanţei dintre tonurile fundamentale şi cele secundare…" 748

Acest fenomen, a interesat atât de mult pe Chinezii Antichităţii, încât l-au pus la baza exprimării "Principiului": "Le Maître a dit: «Làction du Principe par le Ciel, est infinie dans son expansion, insaisissable dans la subtilité. Elle réside imperceptible, dans tous les êtres, comme cause de leur être et de toutes leur qualités. C` est elle qui résonne dans les métaux et les silex sonores. Il est aussi dans le choc qui le fait resonner. Sans elle, rien ne serait …L` homme qui tient dèlledes qualités de roi, marche dans simpli-cité et sàbstient de sòccoperde chose multiples…" 749.

Forma obiectului folosit la emiterea sunetelor prin percuţie, materia-lul, volumul lor determinau intensitatea, frecvenţa, rezonanţa, distanţa de propagare etc.: "Cărţile vechi pomenesc despre toate acestea. Kaogongji

747) În "CĂLĂTORIE LA GROTA DE FOC" de Zhou Shirong şi Ou Guang An, trad. de Adriana Certejan şi Simona Micloş, EDITURA PENTRU TURISM, BUCUREŞTI, 1990. pag. 54 - 55). 748) În "CĂLĂTORIE LA GROTA DE FOC" de Zhou Shirong şi Ou Guang An, trad. de Adriana Certejan şi Simona Micloş, EDITURA PENTRU TURISM, BU-CUREŞTI, 1990. pag. 54. Nu am reprodus aici textul original, din motivul că cel prezentat este tradus în l. românăm şi este mult mai expeditiv.

749) În Zhuangzi 莊子, cap. 13, C în "LES PÈRES DU SYSTÈME TAOÏSTE", trad. de Léon Wieger, Cathasia, Paris, 1950, pag. 295.



397 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

(Însemnări despre meşteşuguri)750, carte redactată la sfîrşitul perioadei pri-măvara şi toamna, face o expunere amănunţită referitoare la relaţia dintre alcătuirea clopotului şi intensitatea şi distanţa de propagare ale sunetului. În carte se arată că atunci cînd clopotul este larg dar scurt, sunetul său este sonor şi pătrunzător, dar nu se propagă departe; dacă însă este strîmt şi lung, sunetul lui este limpede şi armonios, iar distanţa de propagare este mai mare." 751

Toate instrumentele muzicale au fost fabricate conform unor planuri lucid elaborate şi care conţineau calcule ingenioase, asupra cărora nu ne vom opri aici, deoarece implică descripţii tehnice laborioase, fapt care nu se înca-drează în economia acestei lucrări. Aceste instrumente nu erau rezervate unor specialişti sau unei clase privilegiate cu acces favorizat la Muzică: "În perioadele primăvara şi toamna şi statele în luptă, cavalul orgă yu era un instrument destul de răspîndit. Dovadă, aceste rînduri din Shiji (însemnările istoricului): «În localitatea Linzi, bogată şi prosperă, nu era unul care să nu cînte la cavalul orgă şi la alăută»" 752

Motto: "Voi cânta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea! Psalmul 108, versetul 1

Am început prezentarea instrumentelor muzicale prin înşiruirea uno-

ra dintre cele găsite în mormintele de la Mawangdui, ca fiind obiecte concre-te care se pot măsura, se pot cântări, se pot efectua analize asupra materia-

750) «Kaogongji una dintre cele mai importante cărţi vechi despre ştiinţă şi tehnică. Conţine relatări despre tîmplărie, prelucrarea aurului, a pieilor de anima-le, tehnica vopsirii, a şlefuirii etc. şi consemnează amănunte despre confecţionarea roţilor, a armelor, construirea locuinţelor demnitarilor, a instrumentelor muzicale pentru ceremonii etc.» 751) În "CĂLĂTORIE LA GROTA DE FOC" de Zhou Shirong şi Ou Guang An, trad. de Adriana Certejan şi Simona Micloş, EDITURA PENTRU TURISM, BU-CUREŞTI, 1990. pag. 53. 752) În "CĂLĂTORIE LA GROTA DE FOC" de Zhou Shirong şi Ou Guang An, trad. de Adriana Certejan şi Simona Micloş, EDITURA PENTRU TURISM, BU-CUREŞTI, 1990. pag. 49.



398 Ioan Ladea _____________________________________________________

lelor din care au fost confecţionate, şi chiar se pot folosi, adică se poate cânta cu aceste scule. Se menţionează vechimea acestora, dar această vechime menţionată, este minimală, şi valoarea ei este atestată doar de prezenţa con-cretă a obiectelor; în realitate, menţionările scrierilor vechi împinge prezenţa acestor instrumente până aproape de limita preistoriei. Una dintre cele mai vechi pravile ale antichităţii, 書經 Shu Jing, expune o sumedenie de astfel de instrumente; vom extinde citatul, deoarece el va cuprinde şi o amplasare a acestora în structura socio-culturală a epocii: "Kòuei (qui était préfet de la musique) dit: «Lorsquòn frappe légérement ou fortement les pierres musicales, quòn agite légérement ou fortement les cordes des deux espèces de luths, et que les sons de ces instruments alternent avec les voix des chanteurs; les mânes des ancêtres arrivent, l`hôte de Iu (de lèmpereur Chouenn) prend place (et asiste à la cérémonie), tous les princes montrent leur vertu par leur mutuelle courtoisie. Au bas (de la salle ou des degrés), les flûtes et les tambourins unissent leurs accorde, des que le signal est donné par la caisse de bois; il sàrrêtent au signal donné par le tigre cou-ché. Les orgues à bouche et les cloches se font entendre dans les intervalles. Les oiseaux et les quatrupèdes tressaillent de joie. Quand on exécute les neuf chants appelés Siao chao, les deux phénix viennent et sàgitent avec ele-gance.

Kòuei dit: «Oh! Quand je frappe les pierres musicales légérement ou fortement, les animaux de toute espéce tressaillent ensemble, tous les chefs des officiers sont vraiment en harmonie.» (11.) Lèmpereur, profitant (de cette bonne harmonie), voulut composer un chant, et dit: «Il faut faire attention au mandat du ciel, en tout temps et jusque dans les moindres choses.» Puis il chanta ainsi: «Si les bras et les jambes (les ministres) sàquittent de leur fonctions avec joie, la tête (le souverain) se dressera avec gloire, et tous les offices seront bien remplis.»…" 753

753) În «Chou King (EFEO) LES ANNALES DE LA CHINE», trad. de Séraphin Couvreur Cathasia, Paris, 1950, pag. 56 şi urm. La acest text, există o explicaţie de

subsol, formulată – bineînţeles – de către traducător: « 球 ou 磬 instrument de musique à percution, consistant en une ou plusieurs tablettes de pierre suspendues à

une traverse. 瑟 Luth à vingt-cinq cordes. 丹朱, fils de lèmpereur Iao, se fit 虞寶

l`hôte de Iu (lèmpereur Chouenn); 在位 il occupa une place et prit part aux



399 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Menţionăm că mulţimea de instrumente din care am expus doar câteva, nu sunt specifice doar Chinei Antice; Egiptul antichităţii cunoştea deasemeni o mulţime de instrumente, dintre care vom aminti de o manieră rezumativă doar câteva, citând dintrùn sumar dicţionar754: "Cel mai obişnuit instrument muzical era harpa, care exista din timpul primelor dinastii. Forma sa a variat la nesfâeşit în decursul timpului, de la harpa de dimensiu-ni mijlocii cu şase sau cu şapte coarde până la harpa monumentală cu două-zeci de coarde la care se cânta stând în picioare. Adesea aceste instrumente erau ornamentate; cele mai mari diferenţe între ele sunt cele referitoare la cutia de rezonanţă. Flautul, originar din Egipt, era, de asemenea, un instru-ment foarte vechi. Existau trei feluri de flaute: flautul lung, care se ţinea aplecat în jos; flautul scurt, orizontal; flautul dublu, în unghi ascuţit. Alte instrumente, originare din Asia, cum ar fi ţitera şi lira, cu forme diverse, au început să fie folosite doar începănd din Regatul Nou, dar au ajuns foarte repede preţuite. Aproape întotdeauna la petreceri se cânta din tamburine;

cérémonies faites en l`honneur des ancêtres. 管 Flute à bec composée de deux

tuyaux.(洩萷 Flûte que les pantomimes tenaient à la main. ... 鼓 Tamburin muni dùn manchet et portant de chaque côté une balle suspendue. On làgite en le tenant

par le manche; les deux balles frappent sur les peaux et les font résonner. 柷 Caise

de bois quòn faisait résonner en agitant le bàton 椎 ou 止 placé en son milieu. Elle servait à donner le signal, quand on devait commencer lèxécution dùn

morceau de musique. 敔 Instrument de bois qui avait la forme dùn tigre couché

sur, onté de de vingt sept dents. On le frappait avec un bâton 薽 tchenn pour

annoncer la fin de chaque morceau de musique. 笙 Petit orgue à bouche composé de treize ou de dix-neuf tuyaux fixés sur une calebasse ou sur une coupelle de bois. Le musicien applique la bouche à un tube latéral. Les pierres musicales et les luths étaient placés à la partie supérieure de la salle du temple des ancêtres ou au-dessus des degrés qui y conduisaient; les autres instruments étaient à partie inférieure ou en deçà des degrés…» 754) «Dicţionar de civilizaţie egipteană» de Guy Rachet, trad. de Cristina Muică, Editura. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997, pag. 201.



400 Ioan Ladea _____________________________________________________

astagnietele şi sistrele erau utilizate în special la ceremonii de cult…" Mosaicii considerau că Iubal a inventat alăuta şi cavalul755. În

Numeri756 se inaugurează introducerea trompetei în ceremonialul de cult, după cum am putut vedea din textul reprodus în nota de subsol. David va stabili un regulament al preoţilor şi leviţilor în vederea interpretărilor Psal-milor, şi nu numai. Vechiul Testament este plin de menţiuni referitoare la Muzică şi la instrumente, asupra cărora nu vom insista, subiectul tratat în carte excluzând această extindere. Menţionările făcute s`au născut din inten-ţia de a se sublinia că fenomenul muzical şi în special instrumental chinezesc nu a fost singular în antichitate.

Musulmanii au o atitudine diferită faţă de Muzică, Coranul757 nea-vând menţiuni speciale de acceptare sau condamnare. Practic, prin adaptări inerente la diferite locuri, se practică o mare varietate de Muzici, suportând o bogăţie de influenţe venite din diverse direcţii cu diferite obârşii, de la Indi-eni, până la Turci şi Persani. Pe lângă voce, cântă lăuta (ud), şi tamburina cu sau fără timbalul de aramă758. Nu lipsesc nici instrumentele de suflat sau

755) Geneza, cap. 4, versetul 21: «Numele fratelui său (fiului Adei, Iabal n.n.) era Iubal: el a fost tatăl tuturor celor ce cântă cu alăuta şi cu cavalul.» 756) Cap 10 versetul 2: «Fă`ţi două trâmbiţe de argint; să le faci de argint bătut. Ele să"ţi slujească pentru chemarea adunării şi pentru pornirea taberelor. 2. Când se va suna cu ele, toată adunarea să se strângă la tine, la uşa cortului întâlnirii. 4. Când se va suna numai cu o trâmbiţă, să se strângă la tine toate căpeteniile, mai marii peste miile lui Israel. 5. Când veţi suna cu vâlvă să pornească cei ce tăbărăsc la răsărit. 6. Când veţi suna a doua oară cu vâlvă să pornească cei ce tăbărăsc la miazăzi… […] 10. În zilele voastre de bucurie, la sărbătorile voastre, şi la lunile noi ale voastre, să sunaţi din trâmbiţe, când vă veţi aduce arderile de tot şi jertfele de mulţumire: şi ele vor face ca Dumneweul vostru să`Şi aducă aminte de voi. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru». 757) Prin «Coran», în contextul dat, înţelegem textele care pe de o parte comentea-ză Coranul (atâta cât poate fi el comentat «în limba arabă tafsir», deoarece textul sacru este considerat ca fiind oferit de Allah direct lui Mahomed, deci nu poate ad-mite discuţii), recomandă Muzica. Tradiţionaliştii fundamentalişti sau mai bine pu-rişti, nu acceptă altă Muzică decât psalmodierea textelor sfinte şi chemarea tânguită a muezinului. 758) Din «Dicţionar de civilizaţie Musulmană» de Yves Thoraval, trad. de Nadia Anghelescu, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997, pag. 219 şi urm.



401 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

percuţie ca trompeta şi toba ambele metalice, a căror origine este incontesta-bil Arabă. După cum am spus, instrumentele ca şi Muzica pe care o oferă, variază după neamul care practică Islamul. Iranienii – spre exemplu – au ca instrumente specifice lăuta cu gâtul lung (tar), sehtarul (cu trei coarde). Santurul (instrument de percuţie cu coarde orizontale, atinse cu baghete), vioara cu trei coarde (kamantche) etc.759 Nu insistăm.

Nu s`au identificat influenţe certe ale Muzicii altor popoare asupra Muzicii Chineze cel puţin în perioada antichităţii. Vor trece multe secole până când în China vor sosi instrumente europene. Louis XIV va trimite spre explorare o sumedenie de misionari. În această perioadă, în 1676, iezuitul Pereira va cânta în faţa Împăratului Kangxi la clavecin Muzică europeană, şi cu îngăduinţa acestuia (ca să folosim un termen de ceremonie, termenul acoperind realitatea fiind "la cererea" acestuia), redactează dimpreună cu un iezuit italian primul tratat de Muzică europeană apărut în China, Lűlű Zhengyi.760

DESPRE ORGANIZAREA MUZICII ÎN TIMPUL DINASTIEI ZHOU

Dinastia Zhou 周 îşi inaugurează dominaţia în jurul începutului mileniului I înainte de la naşterea Domnului Iisus Christos, şi parcurge o bună parte din mileniul I, dispărând doar cu aprox 200 de ani înainte de această dată. Este poate cea mai bine structurată dinastie, şi în măsurile organizatorice, a ţinut cont în permanenţă de restricţiile simbolice care se conturau din configuraţia Modelului Lumii. Nu este aici cazul să dezvoltăm o "introducere" în problemă, adaptarea la subiect făcându-se pe parcurs. Cele câteva rânduri, vor să prezinte dinastia ca pe una lungă şi veche, culti-vând tradiţiile şi conservându-se fără salturi bruşte inovatoare, care să schimbe cursul ce se desfăşura firesc, înglobat în Modelul Lumii. Dar ce do-rim să subliniem în mod special este faptul că una dintre structurile organiza-torice solide şi de mare importanţă, a fost cea a Muzicii: "Charge de grand directeur de la musique (Ta-sse-yo)". Acest titlu este comentat de către

759) Ibidem. 760) În «Lumea Chineză» de Jaques Gernet, trad, de Şerban Stati, ed. Meridiane, Bucureşti, 1985, vol. 2, pag. 226.



402 Ioan Ladea _____________________________________________________

Tching-khang-tching (sec. II după Iisus Christos - sub Hani): "Le grand di-recteur de la musique est le chef du corps des officiers de la musique." Textul continuă: "Deux préfets de deuxième ordre. Maîtres ou chefs de la musique (Yo-chi). - Quatre préfets de troisième ordre. Huit gradués de première classe. Seize gradués de troisième classe. Quatre gardes-magasins. Huit écrivains. Huit aides. Quatre-vingts suivants." 761 Asta numai la nivel central, deservind doar Palatul imperial. Şi aceştia nu reprezintă decât sche-letul organizatoric. Nu sunt aici trecuţi nici măcar cu numărul muzicanţii propriu zis. Acest serviciu se va ocupa şi de învăţământul Muzical. Este o di-viziune specială a celui de al treilea minister. Descrierea desfăşurării cere-monialurilor de sacrificare dedicată, este sursa cea mai suculentă de încer-care şi perfecţionare a tabloului Modelului Lumii: "Avec les productions célestes, il constitue la vertu du principe femelle. Il la régularise, en main-tenant les rites dans la juste mesure. Avec les productions terrestres, il constitue la vertu du principe mâle. Il régularise, en harmonisant le son de la musique.762 Avec les rites et la musique, il harmonise les changements successifs du ciel et de la terre, les production de toute espèce. Il honore

761) "LE TCHEOU-LI OU RITES DES TCHEOU", trad. Édouard Biot, Imprime-rie Nationale, Paris, MDCCCLI, vol I, pag. 404. 762) Comentariul lui Tching-khang-tching (ibid. pag. 435): "Les productions célestes désignent les espèces qui se meuvent, c'est-à-dire les six espèces de victimes. Les productions terrestres désignent les espèces qui sont plantées, c'est-à-dire les neuf espèces de fruits de la terre offerts dans les sacrifices. - En d'autres termes, les premières désignent les animaux. Les secondes désignent les végétaux, offerts dans les sacrifices."

Comentariul editorilor (ibidem): "Le texte explique ici l'application de la musique et des rite. En général, pour tout ce qui constitue les rapports des esprits supérieurs et des hommes, il faut approfondir le principe et ensuite compléter l'usage. L'I-king dit: Il n'y a qu'un seul principe femelle et un seul principe mâle. Ils prédisent à tous les phénomènes de la création. La vertu de ces deux principes, c'est la juste mesure et l'harmonie du ciel et de la terre. Les rites de la musique sont l'applications de la juste mesure et de l'harmonie. On joint la musique à la célébra-tion des rites, parce que mélodie des sons, la justesse des danses en dérivent. On nourrit le principe femelle avec les produits attribués au principe mâle. On nourrit le principe mâle avec les produits attribués au principe femelle. De cette manière, il n'y a pas d'excès dans un sens ni dans l'autre, ou en d'autres termes, les deux influences se compensent."



403 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

ainsi les génies et les esprits; il unit ensemble les peuples; il perfectionne toutes choses.763, 764

E de necrezut câtă importanţă are Muzica în viaţa vechilor Chinezi. şi dacă am considera acest fapt ca pe o componentă formală înjghebată din resturi de tradiţie, şi ne-am simţi obligaţi - înfruntând ridiculul - să verificăm puterea Muzicii, am obţine o confirmare care ne-ar plasa în paranormal! 765

763) Comentariul Teng-youen-yang (ibid, pag. 436): "Quand les rites sont dans la juste mesure, quand la musique est d'accord, il y a correspondance avec les mouvements alternatifs du ciel et de la terre, de toutes les choses."

Comentariul editorilor: "Ainsi les sacrifices solennels du printemps et de l'automne concordent avec les changements alternatifs du ciel et de la terre. Au printemps, il y a l'union des danses. En automne, il y a l'union des accords musi-caux. On varie la nature des objets offerts. - [*]"

764) "LE TCHEOU-LI OU RITES DES TCHEOU", trad. de Édouard Biot, Impri-merie Nationale, Paris, MMDCCCLI, vol I, cartea XVIII, pag. 435 şi urm. 765) Vom cita din Han Feizi, cap. Shiguo: «Odinioară Huangdi a adunat duhurile şi demonii pe muntele Xitaishan. El şedea într-un car tras de elefanţi şi însoţit de dragoni de apă. Carul era condus de Bifang, în faţă şedea Chiyou, iar duhul vîntului mătura calea. Stăpînul ploilor stropea drumul, tigrii şi lupii alergau înainte, duhu-rile şi demonii veneau din spate, şerpi înaripaţi se aşterneau pe pămînt, iar fenicşii pluteau în cer. La această mare adunare a duhurilor, (Huangdi) a izvodit muzica qingqiao.» (Cf. Yuan Ke op. cit. pag. 397 şi urm.). În aceiaşi carte (şi cf. aceleiaşi surse) se mai spune că atunci când principele din Jin, Pingong, auzindu`l pe Shijin cântând melodia qingshang, după ce a poruncit lui Shikuang să cânte şi alte cântece, i-a pretins să cânte şi qingjiao, şi neţinând cont de avertismentele cântăreţului şi a altora, a insistat. «Acesta s-a supus şi a lovit în strune. Atunci s-a făcut ferfeniţă pologul, s-au risipit bucatele, s-a spart vesela şi au fost smulse olanele din galerie. Oaspeţii au luat-o la goană, iar principele, înspăimîntat, s-a ascuns într-un colţ al galeriei. După aceasta, în principatul Jin s-a lăsat o mare secetă, vreme de trei ani pămînturile au fost roşii [de arşiţă], iar Pingong s-a îmbolnăvit.». Sunt pline glosele de astfel de texte care atestă puterea formidabilă a Muzicii. Mai este interesantă în acest context şi utilizarea Muzicii pentru a goni răul, fie el sub formă de boală, sau dăunători; reproducem un cântec intonat de copii, menit să gonească duhul răului, indiferent în ce formă s`ar fi materializat el: "Duh rău, duh rău, / Nu-ţi face de cap! / Doisprezece sfinţi avem noi şi / Fiecare dintre ei este un viteaz, / Nu-i poţi veni de hac! Ei nu cunosc nici un fel de cruţare, / Pe ticăloşii ce vatămă oamenii / Dintr-o singură mişcare îi nimicesc. / Trupu-ţi slăbănog la frigare ti-l voi pune, / Mîinile şi picioarele ţi le voi reteza, / Carnea de pe trup în bucăţi ţi-o vor tăia, / Şi mărunţişu-



404 Ioan Ladea _____________________________________________________

Dar să ne întoarcem la acel "Ta-Sse-Yo" prezentat în schema înalţilor funcţionari cu câteva rânduri mai sus, pentru a vedea în amărunt atribuţiile pe care i le conferă legea: "Il est préposé aux règlements de l`établissement où lòn perfectionne et égalise (Tching-kiun); il sèn sert pour constituer et diriger le système des études du royaume; il y réunit ensemble les fils et les frères des dignitaires, élevés aux frais de l`État 766.

En général, des hommes instruits et vertueux sont délégués pour enseigner767. Apres leur mort, on les honore comme ancêtres des musiciens. On leur sacrifie dans la salle d`honneur des aveugles (Kou-tsong)768.

rile ţi le vor smulge. / Cît timp nu ştii ce ne poate pielea, / Cară-te cît mai de grabă! / De mai zăboveşti te vor înhăţa şi mînca."» Deci Muzica, purtând asortat aceste ameninţări şi insulte, poate fi şi agresivă! Trebuie să reţinem această eventualitate, de care ne vom folosi mult mai târziu, pe parcursul acestei cărţi. 766) Comentariul lui Tching-khang-tching: (Ibid, vol II, cartea XXII, § 1-39, pag. 27) "Dàprès le discours du lettré Toung-tchoung cho à l'empereur Wou-ti, le Tching-kiun était le collège des cinq souverains. Les anciens rites de ce collège étaient conservés, comme des règlements. Les fils et les frères des officiers, tels que conseillers, ministres, préfets, y étudiaient avec les fils de l'empereur. On les appe-lait les fils de l'État. Voyez le chap. Wen-wang-chi-tseu du Li-ki, qui cite le Tching-kian". 767) Comentariul lui Tching-khang-tching şi Liu-tsou-kien; "Ceci désigne les hommes instruits et vertueux qui sont appelés à la cour et chargés d'instruire les fils des dignitaires." Deci "Şeful" Muzicii, este cel care numeşte profesorii celei mai înalte şcoli, decide soarta culturii întregului imperiu! 768) «Les aveugles désignent ici les musiciens, comme dans Chi-king». «Respectul pentru Muzică este atât de mare, încât se consideră că auzul singur este suficient să acopere orice sursă de semnale venite dinafară, iar orbii erau compensaţi pentru in-firmitatea lor, prin introducerea în Lumea Muzicii, unde se puteau considera satisfă-cuţi prin participarea permanentă la cea mai importantă modalitate pe care o folo-seşte ambianţa de a ne oferi mesaje. n.n.»

Comentariul lui Tching-tong (sec I după Iisus Christos, în timpul dinastiei Han): "On lit dans le chap. Ming-tang-wei du Li-ki: Le Kou-tsong était le lieu des études sous la dynastie Yn. Le Pouan-kong fut le lieu des études sous la dynastie Tcheou. D'après cela, on voit que les sacrifices s'offraient dans les salles consacrées aux études."

Comentariul lui Tching-tong: "On lit dans le chap. Wen-wang-chi-tseu: Ou s'exerçait aux rites dans le pavillion Kou-tsong. On s'exerçait à l'écriture dans le



405 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Ils enseignent aux fils de l`État les vertus musicales qui sont: lòbservation de juste milieu, la concorde, la vénération pour les esprits, le respect pour les supérieurs, làmour filial, làmitié. [*]"

"Ils enseignent aux fils de l`État les modes de conversation musicale qui sont: lèxcitation, la direction, làppellation, la lecture, la diction, la conversation.769

Lista de atribuţii este extrem de lungă, dar mai ales extrem de intere-santă, de aceea sfătuim pe toţi lectorii să parcurgă Cartea XXII folia 1 - 51 inclusiv, din vestita Zhou Li 周禮, indicată în atâtea menţiuni bibliografice în subsolurile textului770.

Noi am încercat aici doar să oferim o sumară viziune care să îngă-duie formarea unei imagini asupra importanţei pe care o acordau Chinezii antichităţii organizării aparatului muzical. În încheiere atragem atenţia asu-pra importantei participări a Muzicii la ceremonia tirului cu Arcul, unde sfe-rele simbolice a celor două ritualuri se intersectează, Muzica având un rol preponderent. În dezastre, Muzica dispare: "Lorsquìl survient une éclipse de soleil ou de lune, un éboulement aux quatre monts Tchin ou aux cinq monts Yo [*], un prodige, un événement extraordinaire ou désastreux [*], lors-quùn prince feudataire meurt, il ordonne d`éloigner la musique [*].

Lorsquìl y a une grande épidémie, une grande calamité, un grand désastre [*], lorsquùn grand officier meurt, en général, dans toutes les

pavillon Chang-tsiang. Ainsi l'étude de la musique rituelle avait lieu dans le pa-villon Kou-tsong, et c'était là aussi que l'on sacrifiait aux ancien maîtres des rites. De même, c'était dans le Chang-tsiang que l'on sacrifiait aux anciens maîtres de l'écriture. "

769) Comentariul lui Tching-khang-tching: (Ibid, vol II, cartea XXII, folia 3, pag.

28) "Au lieu de 道 Tao méthode, lisez 導 Tao diriger. - Assembler les caractères deux à deux, c'est appeler Foung. Modeler les caractères par le son, c'est lire à

haute voix Soung. Yun, c'est parler le premier; Yn, c'est répondre et converser. 興 Hiang, c'est exciter, perfectionner les sentiments..." 770) Intervalul indicat prezintă şi atribuţiile demnitarului Yo-chi, seful sau maes-trul Muzicii (cel tratat în textul de până aici este Ta-sse-Yo, "Marele director al Mu-zicii").



406 Ioan Ladea _____________________________________________________

circonstances ou il y a une cause de trisses publique, il fait descendre les instruments suspendus sur des châssis.771

Să fi fost oare Anticii atât de formalişti încât să evite Muzica numai pentru a nu stârni bănuiala că se bucură de decesul respectiv? Mai pertinentă ar fi - credem - explicaţia că Muzica - oricare ar fi ea - asamblează realitatea întrùn tot unitar, "continuu" - cum am spus la începutul capitolului destinat Muzicii - care în cazul unei nenorociri, o asamblează şi pe aceasta, făcându-o corp comun cu realitatea noastră, permanentizându-o, ceea ce nàr fi de do-rit.

Despre ustensilele care produc sunetele componente ale Muzicii, am vorbit, dar ne-am ocupat doar de existenţa lor, şi nàm discutat valoarea lor simbolică.

În contextul propus, distingem aici două feluri de scule, şi anume: - unele care preiau suflul (氣 QI) Omului, şi îl transformă în vibraţie, fapt amintit mai sus, şi care pot fi confecţionate din mai multe materiale, dar cu precădere din Lemn care pare materia primă cea mai potrivită pentru un astfel de prelucrător al QI-ului, şi - altele care vibrează la percuţie, la lovire, sau o variantă a lor, cele care folosindu-se calitatea lor elastică şi forma lor, sunt deformate (ciupite) şi mai apoi eliberate, şi puse astfel în situaţia să vibreze. Cele care folosesc provo-carea percuţiei pentru a scoate sunete, sunt confecţionate din Metal sau materiale care pot fi asimilate Metalului după modelul Lumii imaginat de Chinezii Antici, cum ar fi Terra cotta (Pământul ars), pe când cele care sunt folosite prin ciupire sunt aproape întotdeauna Metalice (uneori se folosesc

771) Comentariul lui Tching-khong-tching: (Ibid. vol II, cartea XXII, folia 36, pag. 39.): "Les instruments de musique sont suspendus sur des châssis; on les fait descendre. Le tambour de guerre est suspendu sur un char; de même, on le fait des-cendre."

Comentariul editorilor: "Dans ce passage dans le précédent, il est la question des instruments suspendus dans le palais intérieur Lou-tsin. Oter la musique, c'est couvrir les instruments et ne pas mettre en mouvement; l'interruption n'est que de peu jours. Descendre ce qui est suspendu, c'est descendre les instru-ments des châssis qui les supportent; alors l'interruption est plus longue. La pre-mière opération se fait toutes les fois qu'un des princes feudataires meurt. La se-conde se fait à la mort des grands officiers, au dessus du rang de préfet. Elle est plus rare, parce que le nombre de ces grands officiers de la cour impériale est moins considérable que celui des princes feudataires."



407 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

fibre vegetale sau chiar de origine animală, cum ar fi intestine prelucrate). Care este motivul pentru care este mai potrivit ca Suflul Omului să

fie preluat de către Lemn, nu mai trebuie desluşit: Lemnul înseamnă Viaţă, chiar mort, cum ar fi materialul de sculptat el este clasificat în această Loje a Vieţii.

Motivul pentru care instrumentele de percuţie (tobe, clopote) sunt confecţionate din Metal, nu este doar unul tehnic, ci mai cu seamă unul simbolic şi pe care ne vom strădui în cele ce urmează să îl înfăţişăm.

Din primul volum în care prezentând «Modelul Lumii» am descris Lojile, ştim că Metalul ocupă Anotimpul Toamnei, care este şi Anotimpul Morţii, când se practică execuţiile chiar a celor care au fost condamnaţi în Iarna sau Primăvara care au trecut. Asta deoarece Metalul are ca "energie" Uscăciunea, el ocupându-se cu scoaterea Apei, atât din materiile nefolosi-toare Vieţii eliminate din organismul Omului, cât şi din seminţe, bineînţeles din motive diferite: Apa e recuperată din fecale datorită preţiozităţii772 ei pentru Viaţă, şi este scoasă din seminţe pentru ca acestea, pline de Apă, să nu îngheţe şi astfel cristalele de gheaţă să le taie, să le distrugă tiparul, marca genetică pe care seminţele trebuie să o transmită unei noi tranşe de Viaţă. Acestea toate le-am mai discutat în descrierea Lojii Metalului. Ce nu am dis-cutat, deoarece în acel context nu era relevant, este faptul că Metalul, deşi lipsit de Viaţă, poate puarta pecetea ei, planurile după care ea este alcătuită. Asta nu pentru că ar avea vre-o relaţie de concordanţă cu Viaţa, din contra, Metalul simbolizează NEVIAŢA, dar nu trebuie să uităm că tot Metalul "emite" funcţia psihică de "contemplaţie", acea postură în care subiectul care contemplă (Metalul) are o ductibilitate suficientă pentru a "încasa" pecetea, amprenta obiectului contemplat, şi pe care o va reţine. Da, Metalul, aşa fără Viaţă, sau mai bine zis pentru că n`are Viaţă, nu este supus permanentelor schimbări pe care aceasta le practică, "obicei împrumutat parţial de la Apă"773, ci este constant în mineralitatea lui. Un clopot, dacă prin absurd ar

772) Din textele antice se poate vedea că încă din acea vreme se ştia că Apa poate avea o stzructură care îi conferă anumite proprietăţi. O structurare a Apei se poate obţine prin trecerea ei printr`o fiinţă vie, dar şi prin fierberea Apei sau lăsarea ei în contact prelungit (macerare) cu anumite plante. Nu vom luneca în acest subiect, care va fi cu siguranţă dezvoltat în capitolele privind terapia. 773) Zicem "împrumutat de la Apă", deoarece Apa, datorită fluidităţii sale, acceptă forma oricărui vas în care e cuprinsă, ca îndată ce a fost turnată în alt vas să "uite" complet vechea formă şi să se adapteze noului recipient. Acest "obicei" nu îl împru-



408 Ioan Ladea _____________________________________________________

fi confecţionat din ceva Viu, ar suferi ca şi Viaţa modificări, şi acestea ar da variaţii ale tonului emis, făcând imposibilă Muzica. Ceea ce trebuie să reţinem acum este că Metalul prin calităţile lui de maleabilitate şi ductilitate, poate reţine o formă pe care a "încasat-o"; aşa se întâmplă şi cu ceea ce preia de la Vară, adică sămânţa, şi transmite Primăverii viitoare. Atunci, după ce gheaţa este topită, Apa se va insinua în acea schemă rigidă până atunci, şi îi va maleabiliza "anchiloza", transformându-o în Viaţă "activă". Este Metalul prin forma pe care o adoptă un conservator. Putea fi, măcar din motive sim-bolice, în Antichitatea timpurie, un clopot etalon al sunetului. Această con-servabilitate, se manifestă mai ales printrò formă indirectă şi eficace; dacă un Metal ar fi rigid, la o forţă superioară rezistenţei lui, sàr sfărâma. Sau şi-ar modifica forma, nàr mai fi acelaşi. Dar Metalul este dotat cu o calitate de a conserva Ceea ce e formal, mult mai eficace: elasticitatea. Aceasta foloseş-te inconsecvenţa Lumii (aşteaptă să treacă presiunea care, oricum, nu poate fi veşnică), pentru a ceda forma, pe care - contrar Apei - o recuperează în secuse, treptat, învingând inerţia cu care se aplică orice forţă. Astfel se comportă Metalul în Muzică; şi totuşi nu este aşa! Metalul poartă o pecete, dar nu participă activ la soarta pecetei, aceasta îi e indiferentă, ar putea fi oricare. Pentru că Metalul în sine, Metalul pur, este structural vorbind amorf ca şi Apa. Cristalul ar putea fi un pas spre Viaţă, despre asta vom mai vorbi. Deci avem de a face cu două comportamente cel al "amorfului", adică acela al celui "cu memorie" şi încă bine folosită, adică la capacitatea maximei rezistenţe, Metalul, şi unul "neglijent", "inconsecvent" în forma exterioară, acceptând orice de la o clipă la alta, Apa. Este mai aproape de Viaţă acest din urmă comportament. Metalul va putea transmite o pecete, va putea fi consecvent cu o formă pe care a adoptat-o, va putea scoate Apa din seminţe pentru a le apăra de mobilitatea lor în Anotimpul împietririi, dar nu va putea fi ETALON AL VIEŢII, pe care nu o poate nici "înţelege", nici "reprezen-ta", dar mi-te măsura. Poate că expresiile folosite sunt de natură să şocheze, dar astfel vedeau Chinezii Antici proprietăţile Lucrurilor. De aceea ideogra-mele nu sunt piese standard, se pot folosi ca adjective şi pentru animale şi pentru pietre. Citatele care urmează, vor demonstra că Metalul - e drept, fa-sonat în clopot - nu e probabil să fi fost ETALON cum este tubul de bambus: "Les érudits chinois, qui ne sont pas des physiciens consommés, croient vo-lontiers que les cloches de làntiquité avaient des dimensions proportion-

mută în totalitate corpului cu Viaţă, ci doar parţial, Viaţa beneficiind de o mare plas-ticitate, ireversibilă în totalitate în procesul ei adaptativ.



409 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

nelles aux longueurs des tuyaux qui leur succédèrent. Yuen Yuen774 énonce même une prétendue loi en vertu de lesquelles la cloche devrait avoir en hauteur deux fois et demie la longueur du tuyau correspondant. Mais le problème est en réalité beaucoup plus compliqué; lorsquìl sàgit dùne cloche, il faut tenir compte dùne infinité d`éléments divers pour prévoir théoriquement le son quèlle rendra. Pour ma part, je me refuse à croire que les Chinois aient été assez habiles pour fabriquer à volonté, des le VI-e siècle avant notre ère, des systèmes de douze cloches rangées suivant la progression par quintes.

Si dàilleurs on fait abstraction de tout ce que les commentateurs surajoutent aux textes, il semble bien résulter des passages que nous avons signalés dans le Kuo yu et le Tso tchoan que les cloches étaient indépen-dantes les unes des autres. Dans le Kouo yu, la même note kong est attribuée successivement aux cloches i-tso, hoang-tchong, tài-tsèou et ou-i [*]; ces quatre cloches pouvaient donc rendre la même note, tandis que, dans le sys-tème des tuyaux, cèst le hoang-tchongseul qui émettra la note kong. Dàutre part, dans la texte du Tso tchoan (506 av. J.-C.) où il est question des ta-la et kou-sien, on voit que ces cloches sont conférées par le roi à deux seigneurs distincts; chacun dèux nà quùne seule cloche, ce qui ce qui prouve tout au moins que les cloches ne formaient pas un ensemble indivi-sible comme celui des douze tuyaux." 775

Poate şi pentru că acesta sună ca şi toba, prin percuţie, or, percuţia nu este o practică proprie - în mod frecvent - Vieţii. Muzica pluteşte deci amestecând mijloace luate din Viaţă sau din Neviaţă, armonizând Lumea. Acest comportament aruncă o Lumină nouă asupra Muzicii, ea obţinând un loc pe lista structurilor formale, adică de natură Yang; cu alte cuvinte, apar-ţine Cerului. Forţa ei constă în a putea formula, îndruma, structura substanţa, în a creea din Haos, din Apă, din Omogen, făpturi care poartă în Lume conţinut şi formă, adică structură în ce priveşte amplasarea Yin-ului şi Yang-ului. Aşa participă Muzica la geneză, aşa îmblânzeşte şi înfrumuseţea-ză Viaţa, păstrată în starea de agregare a Metalului, iscată din suflul res-piraţiei-Metal (Plămânul) ca un Vânt care mângâie un Lemn golit de miez,

774) Tsi kou tchai..., chap. III, p. 13 r. 775) "LES MÉMOIRES HISTORIQUES DE SE-MA TS'IEN", trad. de Édouard Chavannes, Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. III, Appendice II, pag. 650 şi urm.



410 Ioan Ladea _____________________________________________________

golit de Viaţă şi totuşi inventariat ca obiect aparţinând turmei celor ce trăiesc sau doar au trăit. Vibraţie şi ritm, mişcări ordonate, orientate împotriva en-tropiei, sorbite (ascultate) de Urechea ieşită din Lumea Apei care domină În-tunericul, Noaptea, opusa Luminii, care este imperiul Ochiului. Are ceva comun cu Tunetul, seamănă cu acel Cuvânt ascultat cu aceeaşi Ureche, nu-mai că Tunetul şi Cuvântul se nasc unul din Apă şi Foc precum Lemnul sau Viaţa, iar Celălalt, Cuvântul din Dumnezeul Cel Viu şi Domn al Vieţii.

Din Lumea formelor fiind, ea aleargă înainte şi înapoi pe axa Timpului, aşa că poate şi a putut şi în urmă cu milenii fi folosită la divinaţie. Întâi "Muzica" păsărilor, mai apoi "comportamentul" Muzicii interpretate de Oameni. Pentru primul caz oferim un fragment din jurul anului 554 înainte de Iisus Christos: "Les corbeaux et les autres oiseaux poussent des cris joieux. Cèst que làrmée de Tsì sèst retirée." 776

Pentru modul de desfăşurare a unei melodii executate de orchestră reproducem un fragment din aceeaşi sursă: "Le maître de musique Kòuang dit: «Tchòu ne fera pas de mal. Jài habituellement exécuté des chants du nord; jài aussi exécuté des chants du midi. Les chants du midi nònt pas d`énergie; les sons ressemblent la plupart aux cris dùn mourant. (Les hommes du midi manquent d`énergie) Certainement Tchòu nàura pas de succès.» Toung Chou dit: «A présent la marche du ciel apparaît surtout au nord-ouest. (Jupiter et la Lune apparaissent au nord-ouest). Une expédition dans le midi ne serait pas de saison; elle ne réussirait certainement pas.» Chou Hiang dit: «Le succès ou lìnsuccès dépend de la conduite bonne ou mauvaise du chef de l`État.»" 777.

Dar, în principiu, Muzica era considerată ca o disciplină cu mari po-sibilităţi de divinaţie: "...Ils sont aussi à tenir pour importants en ce qui regarde les armes de guerre. Cèst pourquoi il y a ce dicton: En regardant de loin lènnemi 778, on sait si l`événement sera favorable ou néfaste; en

776) În "TCH'OUEN TS'IOU ET TSO TCHOUAN LA CHRONIQUE DE LA PRINCIPAUTÉ DE LOU", trad. de Séraphin Couvreur, Cathasia, Paris, 1951, vol. II, cartea IX, SIANG KOUNG, XVIII-e anée, pag. 336. 777) Ibid, pag. 242 şi urm. 778) "On croyait qu'au-dessus de armées flottait une émanation à l'inspection de laquelle les gens habiles pouvaient prédire si elleserait victorieuse ou vaincue. De même, le son qu'elle faisait entendre était un présage de sa destinée futur. "



411 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

etendant le son, on apprend sìl y aura victoire ou défaite. Telle est la me-thode qui nà pas varié sous cent rois.

Quand le roi Ou attaqua Tcheou, il souffla dans les tuiaux et écouta les sons; en parcourant toute la série depuis le premier mois du printemps jusquàu dernier mois de l`hiver 779, ce fut l`émanation de mort violente 780 qui dùn bout à làutre fut constante et la note prédominante fut kong [*]; que les sons dàccord (avec la situation)se soient produits en consequence, cèst ce qui est dans la nature des choses..." 781 (sublinierea noastră).

DESPRE TUBURILE SONORE LA SIMA QIAN

Nu putem încheia poveştile despre Muzică fără a lista numerele şi proporţiile tuburilor, măsuri de lungime, exprimând înălţimea tonurilor.

Pentru început, va trebui să parcurgem un text mai lung, care să amplaseze tuburile sonore care ne interesează în acest capitol, întrùn ansam-blu din care fac parte Vânturile, cele opt Vânturi (unul dintre subiectele cele mai importante ale qntichităţiii Chineze), scena sinoptică a cerului clasificată de Lună, ciclurile Terestre şi cele Celeste, şi influenţa acestora asupra Lumii Cerului Posterior.

"Le Ciel est ce dont les dix mille (sortes d`) êtres tiennentleur exis-tence et leur maturité; les mamansions sont les ieux où séjournent le soleil et la lune; les mansions sont une émanation de dilatation 782.

779) "Les douze tuyaux sonores correspondent aux douze mois de l'année".

780) "L'influence ou l'émanation 氣 de mort violente 殺 était celle qui se manifes-tait lorsque le gouvernement était cruel: cette émanation révélait donc les oppres-sion dont s'était rendu coupable Tcheou, le dernier souverain de la dynastie Yu." 781) "LES MÉMOIRES HISTORIQUES DE SE-MA TS'IEN", trad. de Édouard Chavannes, Ed. Adrien - Maisonneuve, Paris, 1967, vol. III, pag. 294.

782) «舒氣; les explications des Chinois sur les émanations sont du pur pathos et il serait assez inutile de chercher à savoir pourquoi ils attribuent les mansions lunaires à une émanation de dilatation plutôt qu`à une émanation de restriction.»



412 Ioan Ladea _____________________________________________________

Deşi supradimensionat, citatul care urmează este absolut necesar pentru exerciţiile care trebuiesc făcute cu acest ansamblu. în parte discutate pe însuşi parcursul textului:

"Le vent Pou-tcheou 783 réside au nord-ouest; il preside au meurture des êtres vivants. - (La mansion) Tong-pi est à lèst de vent Pou-tcheou et préside à lèmanation qui produit une extension de vie. En allant plus à lèst, on arrive à (la mansion) Yng-che; Yng-chepréside à la conformation des fœtus 784; sous lìnfluence du principe yang, il y a production (des fœtus). -

783) "Lit «le vent incomplet». La théorie des huit vents se retrouve dans Hoai-nan tse (= Lieou Ngan, + 122 av. J.-C.; cf p. 95 paragr. 4) chap III p. 5 -6; Hoai-nan tse commence l'émanation par le vent T'iao qui n'est que le troisième dans la liste de Se-ma Ts'ien.

Les huit vents correspondent aux huit direction de l'espace: ils sont mis en outre en relation avec les mansions lunaires, les mois, les tuyaux sonores et les sé-ries cycliques de douze et de dix caractéres. Les vingt-huit mansions lunaires sont énumérées aujourd'hui dans l'ordre suivant:

Est: 1 Kio 角, 2 K'ang 亢, 3 Ti 氐, 4 Fang 房, 5 Sin 心, 6 Wei 尾, 7 Ki 箕;

Nord: 8 Teou 斗, 9 Nieou 牛, 10 Niu 女, 11 Hiu 虛, 12 Wei 危, 13 Che 室,

14 Pi 壁;

Ouest: 15 K'oei 奎, 16 Leou 婁, 17 Wei 胃, 18 Mao 昴, 19 Pi 畢, 20 Tsoei

觜, 21 Chen 參; Sud: 22 Tsing 井, 23 Koei 鬼, 24 Lieou 柳, 25 Sing 星, 26 Tchang 張, 27 I

翼, 28 Tchen 軫. La liste des douze tuyaux sonores est la suivante:

1 koang-tchong 黃鐘, 2 ta-la 大呂, 3 t'ai-ts'eou 太簇, 4 kia-tchong 夾鐘, 5

kou-sien 姑洗, 6 tchong-la 仲呂, 7 joei pin 蕤賓, 8 lin tchong 林鐘, 9 i-tso

夷則, 10 nan-la 南呂, 11 ou-i 無射, 12 yng-tchong 應鐘. Les cycles de douze et de dix caractères sont trop connus pour quìl soit

nécessaire de les reproduire ici. " Am exagerat listând amărunţit şi cu scrupulozitate aceste semne, pentru a

veni în întâmpinarea unor eventuali cititori care ar vrea să aprofundeze tehnic aceas-tă incursiune, în eventualitatea că nu le-ar fi comod să îşi procure sursa citatului.



413 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

Plus à lèst on arrive à (la mansion) Wei; wei est même chose que koei 785; cela signifie que lìnfluence du principe yang menace ruine et cèst pourquoi on donne (à cette mansion) le nom de Wei. - (Ce vent correspond au) di-xième mois. - Parmi les tuyaux sonores, (il correspond au) yng tchong; yng-tchong signifie quìl y a conformité des êtres avec lìnfluence du principe yang et quòn ne fait plus rien 786. - Parmi les douze caractère du cycle secondaire, (ce tuyau correspond au) caractère hai; hai est la même chose que kai; ces signifie que lìnfluence du principe yang est caché sous terre et cèst pourquoi il y a obstruction.

Le vent koang-mo réside au nord. lèxpression koang-mo signifie que lìnfluence du yang étant en bas, le yn est anéanti (mo), tandis que le yang s`élargit (koang) et sàgrandit; cèst pourquoi on dit koang-mo. - A lèst, on arrive à (la mansion) Hiu; le mot hiu indique ce qui est susceptible d`être plein (che) ou d`être vide (hiu); cela signifie que lìnfluence du yang a diminué en hiver, el se cache dans le vide (hiu); au solstice d`hiver, pour la première fois le yn commence à descendre et à se cacher, et pour la pre-mière fois le yang commence à monter et s`étaler; cèst de là que vient le nom de Hiu 787 - Plus à lèst on arrive à (La mansion) Siu-niu; (ce nom) signifie que les dix mille espèces d`êtres se mettent à remuer en restant la où ils sont; les influences du yn et du yang ne sont point encore séparées; elles restent par rapport lùne à làutre confondues (jou) et réunies (siu); cèst de

784) "D'après Siu Koang, un texte donnerait, au lieu de 胎, la leçon 舍; il faudrait traduire: Yng-che préside aux plans de construction des maisons. "

785) "Jeu de mots sur 危 = 垝 . 786) "Au 10-e mois, qui marque le commencement de l'hiver, le principe Yang cesse d'agir; il en est de même de tous les êtres qui se retirent dans leur demeures pour passer l'hiver en repos; le nom de tuyau appelé yng tchong exprime cette

conformité (應 yng) des tres avec le principe yang. "

787) "Jeu du mots sur 亥 = 該. Ce dernier mot est lui-même ici l'équivalent de 閡 qui, prononcé hai, signifie boucher, obstruer. Au commencement de l'hiver, le principe de vie et d'activité est comme bouché sous terre."



414 Ioan Ladea _____________________________________________________

là que vient le nom de siu-niu 788. - Cèst onzième mois. - Parmi les tuyaux sonores, cèst le hoang-tchong; le nom de hoang-tchong signifie que lìnflu-ence du yang frappe du talon (tchong) les sources jaunes (hoang) et sort789. - Parmi les douze caractères du cycle secondaire (ce tuyau correspond au caractère) tse; tse est la même chose que «se multiplier» 790; le mot «se multiplier» donne à entendre que les dix mille sortes d`êtres se multiplient au dessus (de la terre). Parmi les dix caractères du cycle primaire, (ce tuyau) correspond aux caractères de jeu et koei; jeu est ici l`équivalent du mot «bonté» 791; cela signifie que lìnfluence du yang nourrit avec bonté les dix mille sortes d`êtres au dessous (de la terre); koei est ici l`équivalent du mot «mesurer» 792; cela signifie que les dix mille sortes d`êtres peuvent être soumis à la mesure et à la règle; cèst de la que vient le nom koei. - Plus à lèst, on arrive à (la mansion) Kìen-nieou. Lèxpression kìen-nieou signifie que lìnfluence du yang tire (kìen) les dix mille sortes d`êtres et les fait sortir; quant au mot nieou, il est l`équivalent du mot «couvrir»; cela signifie que, bien que la terre soit gelée, elle peut couvrir et faire naître (les êtres); le boeuf (nieou) est en effet celui du laboure, plante et sème (de façon à faire exister) les dix mille sortes d`êtres. - Plus à lèst, on arrive à (la mansion) Kien-sing793; lèxpression kie-sing signifie que (cette constellation

788) "Dàprès cette explication, 須 = 胥 et 女 = 如 . "

789) "D'apres cette explication, 鐘 = 踵 . - Les Sources jaunes 黃泉 simbolisent le domaine souterrain des morts; au onzième mois, le principe yang trappe le talon les Source jaunes pour prendre son élan et reparaître sur terre. "

790) "Jeu de mots sur 子 = 滋 . "

791) "Jeu de mots sur 壬 = 任 . "

792) "Jeu de mots sur 癸 = 揆 . " 793) "Le groupe d'étoiles appelé «la constellation qui fonde ou qui établit (le prin-

cipe des calculs du calendrier)» 建星 est fort voisine de la mansion Teou 斗, et dans le présent texte, en tient lieu. Sur cette constellation, cf. Schlegel, Uranogra-



415 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

préside à) l`établissement de toutes les existences. - Cèst le douzième mois. - Parmi les tuyaux sonores, cèst la ta-la. - Le tuyau ta-la, entre les douze caractères tchèou; tchèou est ici l`équivalent du mot «nouer»794; cela signifie que lìnfluence du yang est en haut et nèst point encore descendu; les dix mille espèces d`êtres sont nouées et nòsent point encore sortir.

Le vent Tìao réside au nord-est. Il préside à la sortie des dix mille sortes d`êtres. Le mot tìao signifie que (ce vent) range en ordre (tìao tche) les dix mille sortes d`êtres et les fait sortir; cèst de là que vient le nom de vent Tìao.- Au sud, on arrive à (la mansion) Ki; le mot ki signifie que le dix mille sortes d`êtres ont là leur racine et leur fondement (kì)795; cèst de là que vient le nom de (la mansion) Ki. - Cèst le premier mois. - Parmi les tuyaux sonores, cèst le tài-tsèou; lèxpression tài-tsèou signifie que les dix milles espèces d`êtres pullulent (tsèou) et naissent; cèst de là que vient le nom de tài-tsèou. - Parmi les douze caractères du cycle secondaire, (ce tuyau correspond au caractère) yn; le mot yn signifie que les dix mille sortes d`êtres commencent à naître à la lumière des vers (yn)796; cèst de là que vient le nio de yn. - Plus au sud, on arrive à (la mansion) Wei; ce mot signifie que les dix milles sortes d`êtres commencent à naître comme (à la suite d`) accouplements 797. - Plus au sud, on arrive à (la mansion) Sin; ce mot signifie que les mille sortes d`êtres commencent à naître et ont un cœur (sin) brillant de fraîcheur. - Plus au sud, on arrive à (la mansion) Fang; le mot fang désigne la porte des dix mille sortes d`êtres; arrivés à la porte, les êtres sortent.

phie chinoise, p. 547 - 548. "

794) "Jeu de mots sur 丑 = 紐 ."

795) "Jeu de mots sur 箕 = 棋 . Ce dernier mot est d'ailleurs ici, comme l'explique

le dictionnaire de K'ang-hi, l'equivalent du mot 柢 ."

796) "Jeu de mots sur 寅 = ."

797) "Le mot 尾 paraît avoir ici le sens de «s'accoupler» qu'il a dans le texte traditionnel du Yao tien. Cf. tome I, p. 45, n. 2. "



416 Ioan Ladea _____________________________________________________

Le vent Ming-chou réside à lèst. Lèxpression ming-chou signifie que (ce vent) met au jour (ming) la foule (tchong)798 des êtres et les fait tous sortir.- Cèst le second mois. - Parmi les tuyaux sonores, cèst le kia-tchong; lèxpression kia-tchong signifie que le yn et le yang se pressent (kia) et sènserrent mutuellement. - Parmi les douze caractères de la série secon-daire, (ce tube correspond au caractère) mao; mao a le même sens que le mot «abondant»799; cela signifie que les dix milles sortes d`êtres abondent. - Parmi les dix caractères de la série primaire, ce sont les caractères kia et i. Le mot kia signifie que les dix milles sortes d`êtres rompent et forcent800 leurs enveloppes (kia) et sortent au dehors. Le mot i signifie que les dix milles sortes d`êtres naissent et sont bruyants comme des chars801. - Plus au sud, on arrive à (la mansion) Ti. Ce nom de ti signifie que les dix milles sortes d`êtres sont toutes arrivées (à leur but). - Plus au sud, on arrive à (la mansion) Kàng. Ce nom de kàng signifie que les dix mille sortes d`êtres sont montées au plus haut degré (kàng) et sont visibles. - Plus au sud, on arrive à (la mansion) Kio Ce nom de kio signifie que les dix mille sortes d`êtres ont toutes des branches et des ramures semblables à des cornes (kio). - Cèst le troisième mois. - Parmi les tuyaux sonores, cèst le kou-sien. Ce nom de kou-sien signifie que les dix mille sortes d`êtres naissent pures. - Parmi les douze caractères de la série secondaire, ce tuyau (correspond au caractère) tchèn; le mot tchèn signifie que les femelles des dix mille sortes d`êtres sont enceintes802.

Le vent Tsìng-ming réside dans la direction du sud-est803. Il

798) "Chou 庶 «multitude» a le même sens que tchong 眾 . "

799) "Jeu de mots sur 卯 = 茂 ."

800) "Le mot 符 a ici le même sens que le mot 孚 ."

801) "Jeu de mots sur 乙 = 軋 ."

802) "Jeu de mots sur 辰 = 娠 ."

803) "Le mot 維 signifie une direction de l'espace. Cf 四維 = les quatre points



417 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

préside au vent qui souffle sur les dix mille sortes d`êtres; à lòuest, il va jusqu`à (la mansion) Tchen. Ce nom de tchen signifie que tous les êtres divers deviennent de plus en plus grands et on des mouvements sinueux (tchen). - Plus à lòuest, on arrive à (la mansion) I. Ce nom de I signifie que tous les êtres divers ont des plumes et des ailes. - Cèst le quatrième mois. - Parmi les tuyaux sonores, cèst le tchong-lu. Ce nom de tchong-lu signifie que tous les êtres divers se mettent en route (lu)804 et se dirigent vers lòuest. Parmi les douze caractères de la série secondaire, (ce tuyau correspond au caractère) se. Le mot se signifie que le commencement (se) de lìnfluence du yang est terminé. - Plus à lòuest, on arrive à (la mansion) Tsì-sing805. Ce nom de tsì-sing vient de ce que les nombres du yang atteignent leur perfection à sept; cèst pourquoi on dit: «les sept étoiles» (Tsì-sing). - Plus à lòuest, on arrive à (la mansion) Tchang. Ce nom de Tchang signifie que tous les êtres divers sàllongent (tchang). - Plus à lòuest, on arrive à (la mansion) Tchou806. Ce nom de tchou signifie que tous les êtres divers commencent à déchoir; lìnfluence du yang sàffaisse et de déverse (tchou); cèst de là que vient le nom de Tchou. - Cèst le cinquième mois. - Parmi les tuyaux sonores, cèst le joei-pin. Ce nom de joei-pin signifie que lìnfluence du yn est jeune et petite et cèst pourquoi (on compare à la plante) joei; le yang est paralysé et nàgit plus; cèst pourquoi on làppelle «l`hôte» (pin).

Le vent King réside au sud. Le mot king signifie que la course de lìnfluence du yang est accompli (king)807; cèst de là que vient le nom du

cardinaux. "

804) "Jeu de mots sur 呂 = 旅 voyageur. " 805) "Les sept étoiles. - Cette mansion est appelée aujourd`hui, par abréviation,

Sing 星 . Cf. Schlegel, Uranographie chinoise, p. 448 et suiv. "

806) "Le mot 注 est ici l'équivalent du mot 咮 «bec». C'est la mansion Lieou 柳 qui est ainsi désignée, parce que, comme nous l'apprend Se-ma Ts'ien dans son trai-té sur les Directeurs du Ciel, elle représente le bec de l'Oiseau rouge. "

807) "Jeu de mots sur 景 = 竟 ."



418 Ioan Ladea _____________________________________________________

vent. - Parmi les douze caractères de la série secondaire, cèst le carac-

tère ou. Le mot ou signifie que le yn et le yang sont entre croisés; cèst de là que vient le nom de ou808. - Parmi les dix caractères de la série primaire, ce sont les caractères ping et ting. Le mot ping signifie que làction du yang est éclatante et lumineuse; cèst de là que vient le nom de ping. Le mot ting signifie que tous les êtres divers ont atteint toute leur force; cèst de là que vient le nom de ting. - Plus à lòuest, on arrive à (la mansion) Hou809. Ce nom de hou signifie que tous les êtres divers sàffaiblissent (ou)810 et tombent et sont près de mourir. - Plus à lòuest, on arrive à (la mansion) Lang811. Le mot lang signifie que tous les êtres divers sont soumis à la mesure et à la limitation (leang)812 .

Le vent Leang réside dans la direction du sud-ouest. Il préside à la Terre, la Terre est lìnfluence qui submerge tous les êtres divers et sèmpare dèux. - Cèst le sixième mois. - Parmi les tuyaux sonores, cèst le lin-tchong. Lèxpression lin-tchong signifie que les influences des divers êtres près de mourir sont (nombreuses comme les arbres d`)une forêt (lin). - Parmi les douze caractères de la série secondaire, cèst le caractère wei; le mot wei signifie que les êtres divers, ayant tous atteint leur complet dévelop-

808) " 午 signifie «en forme de croix». "

809) "Hou 弧 est aujourd'hui une des constellations de la mansion Tsing 井. Cf.

Schlegel, Uranographie chinoise, p. 434. Ici, elle tient lieu de la mansion Koei 鬼"

810) "Jeu de mots sur 弧 = 吳;..."

811) "Lang 狼 «le loup», n'est autre que l'étoile Sirius du Grand-Chien. Au-

jourd'hui, cette étoile est comptée comme faisant partie de la mansion Tsing 井; ici, elle représente cette mansion. "

812) "Jeu de mots sur 狼 = 量 ."



419 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

pement, ont tout leur agrément (wei)813. - Au nord, on va jusquà (la mansion) Fa; le mot fa signifie que lìnfluence de tous les êtres divers est arrêtée de force et peut être soumise (fa)814. - Plus au nord, on arrive à (la mansion) Chen 815; le mot chen signifie que tous les êtres divers peuvent être mêlés ensamble; cèst de là que vient le nom de Chen. - Cèst le sep-tième mois. - Parmi les tuyaux sonores, cèst le i-tso. lèxpression i-tso signifie que lìnfluence du yn sèmpare comme un voleur (tsei) 816 de tous les êtres divers. Dans la série des douze caractères secondaires, (ce tuyau correspond au caractère) chen; le mot chen signifie que le principe yn exerce son activité et étend (chen) ses rapts sur tous les êtres; cèst de la que vient le nom de chen. - Plus au nord, on arrive à (la mansion) Tchouo817; le mot tchouo est ici l`équivalent du mot «frapper avec les cornes»818; cela signifie que tous les divers êtres sèntreheurtent et meurent; de là vient le

813) "Jeu de mots sur 未 = 味 ."

814) "Jeu de mots sur 罰 = 伐 . La constellation Fa 伐 n'est autre que l'épée

d'Orion; elle est l'équivalent de la mansion Chen 參. - La mansion Chen 參 qui va être nomméepar Se-ma Tsìenaprès la mansion Fa correspondrait, dans la liste

actuelle des mansions, à la mansion Tsoei 觜; il ni a là d'ailleurs qu'une différence purement formelle de nomenclature, car la mansion Cheu et la mansion Tsoei appartiennent a là une seule et même constellation et n'indiquent pas, en réalité, deux régions différentes de firmament. "

815) "Cf. la note précédente. Au témoignage de Tcang Chenn-tsie, le mot 參 se prononce ici Chen. "

816) "Jeu de mots sur 則 = 賊 ."

817) "Tchouo 濁 est un autre nom de la mansion pi 畢; cf. Schlegel, Uranogra-phie chinoise, p. 368, n. 3. "

818) "濁 = 觸 ."



420 Ioan Ladea _____________________________________________________

nom de Tchouo. - Plus au nord, on arrive à (la mansion) Lieou819; le mot lieou signifie que lìnfluence du yang est retardée (ki lieou); cèst de la que vient le nom de Lieou. - Cèst le huitième mois. - Parmi les tuyaux sonores, cèst la nan-lu; lèxpression nan-lu signifie que lìnfluence du yang, après avoir accompli son voyage (lu)820 rentre et se cache. - Parmi les douze ca-ractères de la série secondaire, (ce tuyau correspond au caractère) yeou; le mot yeou signifie la vieillesse de tous les êtres; cèst de là que vient le nom de yeou.

Le vent Tchàng-ho réside du côté de lòuest. Tchàng a ici le sens de «conduire»; ho a ici le sens de «se cacher»821; cela signifie que lìnflu-ence du yang conduit tous les êtres pour les faire se renfermer dans (la ré-gion des) Sources jaunes [*]. - Parmi les dix caractères de la série primaire, ce sont les caractères keng et sin; le mot keng signifie que lìnfluence du yn fait se succéder (keng) tous les êtres822; de là le nom de keng; le mot sin signifie que tous les êtres ont peine (sin) à vivre; de là le nom de sin. - Au nord, on arrive à (la mansion) Wei; le mot wei signifie que, lìnfluence du yang étant sur le point de disparaître, tous les êtres sont comme emmagasi-nés (wei). - Plus au nord, on arrive à (la mansion) Leou; le mot leou signifie que (cette mansion) appelle (leou) tous les êtres divers et sàpprête à les faire prisonniers. - Plus au nord, on arrive à (la mansion) Kòei; le mot kòei signifie que (cette mansion) empoisonne, envenime et lue tous les êtres divers, quèlle les enfourche (kòei) et les fait disparaître. - Cèst le neu-vième mois. - Parmi les tuyaux musicaux, cèst le ou-i; lèxpression ou-i signifie que lìnfluence du yn est à son apogée et dirige tout et que, lìnflu-

819) "Le caractère Lieou 留 est ici l'équivalent du caractère Mao 昴. Cf. Schlegel, Uranographie chinoise, p. 363. "

820) "Jeu de mots sur 呂 = 旅 ."

821) " 閶 = 倡 ; 闔 = 藏 ." 822) "C'est-à-dire que, sous l'influence prédominante du yn, les êtres ne vont pas tarder à disparaitre pour laisser place à une génération nouvelle. "



421 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

ence du yang, il ne reste rien (ou yu)823; cèst de là que vient le nom de ou-i. - Parmi les douze caractères de la série secondaire, cèst le caractère siu; le mot siu signifie que tous les êtres sont entièrement anéantis824; cèst de la que vient le nom de siu." 825 De remarcat mulţimea jocurilor de cuvinte, frec-venţa corespondenţelor, care atestă caracteristica metaforică a textului, factu-ra lui simbolică!

Cei care consideră citatul exagerat au dreptate doar în cazul în care posedă cartea lui 司馬遷 SIMA QIAN (PIN YIN), dar cum probabil o parte din cititori ajung mai greu la text, le oferim acest pasaj, care este un material de lucru. În nici o altă parte a literaturii antice nu găsim un text de o asemenea densitate, care face "continuu" (expresia aparţine lui 列子 Lie Zi) între diferitele planuri ale Cerului Posterior. Aici Muzica poate fi măsurată cu unităţi de lungime, un anumit ton ce compune Muzică va corespunde unei anumite Luni a anului, unui anumit peisaj, unei anumite structuri ale Cerului înstelat, unui anumit trunchi Ceresc, unei anumite ramuri Pământeşti, unei anumite Loji, unei influenţe a Yinului sau Yangului. care consideră starea bolnavului - după cum am mai spus - ca singurul criteriu care orientează atitudinea curativă. Acestea fără a mai vorbi de meloterapie, prin care înţelegem nu numai influenţarea directă a bolnavului, ci şi "îmblânzirea" mediului tulburat din motive care ne scapă şi pe care altminteri nu le putem influenţa. Această afirmaţie nu trebuie luată ca atare, "îmblânzirea" de care am amintit nu se adresează în totalitate şi în mod direct ambianţei, precum nici bolnavului, ea funcţionând ca o "interfaţă", ca un "ecran" care selectează, modifică influenţa ambianţei. Este aidoma uşurării suferinţei unui bolnav amplasat întrò atmosferă cu mirosuri pestilenţiale, atmosferă pe care nu o putem schimba, dar căreia îi înlăturăm măcar o parte din nocivitate, schimbânduì influenţa asupra perceperii mirosului, componentă care se reflectă asupra stării psihice, prin arderea de miresme menite să parfumeze

823) "Jeu de mots sur 無射 = 無餘 ."

824) "Dans la composition du caractère 滅, on retrouve le caractère siu 戌 ." 825) În «LES MÉMOIRES HISTORIQUES DE SE-MA TS'IEN» trad. de Édouard Chavannes, Ed. Ed. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. III, 301-313.



422 Ioan Ladea _____________________________________________________

Aerul. La fel o mâncare care nu beneficiază de un gust menit să inaugureze, să declanşeze secreţiile tubului digestiv, poate fi făcută apetisantă prin adăugarea de aromatice. Exemple sunt multe. Chiar în acest capitol tratând despre Muzică au fost formulate relaţiile dintre Lumea înconjurătoare şi Om prin Gusturi şi culori! Ansamblul Om - Mediu este de o mare complexitate şi introducerea competentă a unei Muzici, a unei arome, a unui gust în mâncare, a unei culori în îmbrăcăminte sau în pereţii locuinţei, sunt de natură să schimbe relaţia între cei amintiţi. Ştiinţa occidentală considerând că aceste influenţe nu sunt de luat în seamă, le reduce la capitolul exclusiv subiectiv denumit "confort", le consideră doar cu efect asupra psihicului, şi le testează experimental, sau în plus le prelucrează statistic.

Ne propunem un studiu (separat de această carte) care să prezinte meloterapia din punct de vedere a medicinii tradiţionale Chineze, bineînţeles susţinut de argumente din literatura antichităţii timpurii, literatură care, după cum am mai spus, nu a fost suficient sondată. CUPRINS MULŢUMIRI ...........................................................................................................2

INTRODUCERE ......................................................................................................4

4. SIMBOLISMUL CORPULUI UMAN................................................................6

4.1. CERUL..........................................................................................................36 4.1.1. POARTA ................................................................................................77 4.1.2. CERUL CERULUI.................................................................................91 4.1.3. PĂMÂNTUL CERULUI....................................................................... 134 4.1.4. OMUL CERULUI ................................................................................ 148

4.2. PĂMÂNTUL............................................................................................... 166 4.2.1. CERUL PĂMÂNTULUI ....................................................................... 195 4.2.2. PĂMÂNTUL PĂMÂNTULUI ............................................................... 198 4.2.3. OMUL PĂMÂNTULUI. ....................................................................... 202

4.3. OMUL ......................................................................................................... 212 4.3.1. CERUL OMULUI ................................................................................ 217 4.3.2. PĂMÂNTUL OMULUI ........................................................................ 230



423 ACUPUNCTURA _____________________________________________________

4.3.3. OMUL OMULUI.................................................................................. 235

5. SIMBOLISMUL MEMBRELOR ................................................................... 246

ADDENDA........................................................................................................ 273 UN JOC SIMBOLIC SUB FORMĂ DE "ANEXĂ"........................................... 276 5.1. MEMBRUL SUPERIOR............................................................................. 282 5.2. MEMBRUL INFERIOR.............................................................................. 285

6. TIRUL CU ARCUL ......................................................................................... 288

7. EXERCIŢII ŞI CONCURSURI DE CONDUCERE A CARULUI.............. 305

ANEXA I - REFERITOARE LA LIBERTATEA DE INIŢIATIVĂ ÎN LUAREA DECIZIILOR ..................................................................................................... 330 ANEXA II - REFERITOARE LA COMPOZIŢIA UNUI CAR ÎN DINASTIA TCHEOU ........................................................................................................... 334

8. MUZICA, LIANTUL LUMII .......................................................................... 349

DESPRE ORGANIZAREA MUZICII ÎN TIMPUL DINASTIEI ZHOU .......... 401 DESPRE TUBURILE SONORE LA SIMA QIAN ............................................ 411



tratat de acupunctura vol 2

Health & Medicine