tratament cu lipitori-zone

8/2/2019 Tratament Cu Lipitori-zone

1/31

MIOMA. FIBROMIOMA. MASTOPATIE.Aplicare


2/31

Cantitate: 1-5 Lipitori per sedinta

Frecventa: 1-3 ori pe saptamana

Durata: 10-15 sedinte

Lipitori.ro

Sistemul CIRCULATOR

Patologii

Varice. Endartereite. Tromboflebite. Hemoroizi Hipertensiune arteriala Insuficienta cardiaca. Boala ischemica. Stenocardie. Infarct miocardic.

Miocardiodistrofii. Miocardite. Aritmie (dereglarea ritmului cardiac) Sindromul Reino Ateroscleroza
http://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/67-varicehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/64-hemoroizihttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/63-hipertensiunehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/62-sistemul-circulator-infarct-miocardic-boala-ischemica-insuficienta-cardiaca-stenocardiehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/62-sistemul-circulator-infarct-miocardic-boala-ischemica-insuficienta-cardiaca-stenocardiehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/61-aritmiehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/60-reinohttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/67-varicehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/64-hemoroizihttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/63-hipertensiunehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/62-sistemul-circulator-infarct-miocardic-boala-ischemica-insuficienta-cardiaca-stenocardiehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/62-sistemul-circulator-infarct-miocardic-boala-ischemica-insuficienta-cardiaca-stenocardiehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/61-aritmiehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/60-reinohttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-ateroscleroza


3/31

Corpul uman este alctuit dintr-o vast reea de canale, mai mici sau mai mari, prin care circulpermanent lichide cu diverse ncrcturi. n cadrul acestui sistem imens de distribuie, redistribuie,evacuare i recaptare a fluidelor, sistemul circulator ocup un loc de prim importan.Sistemul circulator este alctuit dintr-o multitudine de vase tubulare prin intermediul crora circul

sngele, care irig ntreg organismul.Vasele de sngeVasele de snge mari (artere, vene), mici (capilare) sau intermediare (arteriole, venule),strbat ntreg corpul, transportnd prin ele substane importante pentru via. Dup coninutul sngelui n gaze precum i n alte substane, circulaia are dou componente majore, una arterial i cealaltvenoasCirculaia arterialArterele sunt canale mari prin care, circul sngele, de la inim spre esuturi. Aorta este vasul principal ce pleac din ventriculul stng, ramificndu-se apoi, n derivaii cu calibrul dince n ce mai mic (arteriole, capilare). Arterele i arteriolele pornite din aort descriu circulaia arterialmare. Artera pulmonar, pleac din ventriculul drept i transport snge venos spre plmni, fiindcomponenta arterial principal a circulaiei mici.Arterele i mai ales arteriolele, sub influena

impulsurilor nervoase primite prin nervii simpatici, se dilat sau se contract schimbnd debitul sanguin.Schimbrile de calibru, modific irigaia tisular dup nevoile organismului, motiv pentru care, acestecanalele, au fost numite ecluze de irigaie".CapilareleDup ce sngele a strbtut arterele mari i miciajunge n reeaua vaselor capilare. Capilarele sunt vase scurte (0,5cm) i cu diametre microscopice (maimici de 20). Ele sunt foarte numeroase realiznd o lungime total de 2500 km. i o suprafa de 6200mp. Capilarul are dou terminaii, prin care se leag, la un capt, de arteriole iar de cellalt capt devenule (vene cu calibru mic), pe lng care mai prezint ramificaii prin care, aceste vase minuscule, seunesc ntre ele.Aceste mici canale permit trecerea prin pereii lor subiri, n spaiul interstiial, i de aici napoi, n circuitul sanguin, a apei, a proteinelor plasmatice cu mas molecular mic, a unor elementefigurate, a mineralelor ionice, a gazelor, a substanelor plastice ori energetice, a unor compui deasimilaie sau dezasimilaie. Prin intermediul lichidelor interstiiale are loc schimbul nutritiv (nutriiacelular), respirator i excretor, dintre celule i snge. Lichidele, celulele i substanele care ies dinvasele capilare sanguine, constituie mediul local al esuturilor i al organelor. Dei provin din acelaisnge, aceste medii locale sunt diferite de la un esut la altul, deoarece celulele tind s le adaptezepropriilor necesiti. Din compatibilitatea sau incompatibilitatea dintre celulele unui esut i mediul localdepinde starea de sntate sau aceea de boal a unui organ sau a ntregului organism. Eritrocitele nupot traversa pereii (endoteliu) capilarelor, deoarece sunt elemente prea mari. Din cauza diametrului

mare, ele sunt nevoite s i modifice forma n timpul trecerii prin vasele capilare.Capilarele auproprietatea de a-i modifica calibrul, permeabilitatea, filtrabilitatea i aderena pereilor interni. n modobinuit, prin vasele capilare, trece doar 5% din totalul sngelui circulant. Acest volum, prin modificareaformei capilarelor, poate crete de 6 ori. Sporul cantitativ de snge capilar se realizeaz pe bazamicorrii volumului de snge din vasele mai mari. Dac are loc o vasodilataie capilar la nivelul ntregiisuprafee cutanate, se scoate din circulaie o cantitate nsemnat de snge de la nivelul organelor, maiales a ficatului, splinei i plmnilor producndu-se decongestionarea lor. Vasoconstricia dermic,acioneaz n sens contrar, aducnd un flux sporit sanguin spre viscere prin scderea volemiei sanguineperiferice.Exist numeroi factori tisulari, fizici i chimici care pot modifica calibrul capilarelor. Cldura iacidoza provoac dilatarea acestor vase minuscule, n timp ce frigul are o aciune contractil. Dintre
http://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-ateroscleroza


4/31

catabolii, dioxidul de carbon, acidul lactic, acidul uric au efect dilatator, iar amoniacul acioneaz cavasoconstrictor. Lipsa vitaminei P, hipokaliemia, hipocalcemia, carena proteic, histaminele, insuficienasau excesul unor hormoni, precum i alte substane, pot produce o cretere exagerat a permeabilitiicapilare. n aceste condiii, capilarele i pierd rezistena, devin fragile, se sparg uor i permit trecerea,

uneori masiv, a lichidelor n spaiul interstiial, producndu-se uneori, microhemoragii sau mai des,edem.Circulaia venoasn cadrul sistemului circulator, sngele este adus napoi, la inim, princomponenta venoas. De la esuturi, sngele revine la cord prin venule care unindu-se se capteaz nvene. Vena cav superioar i vena cav inferioar, sunt canalele care colectnd tot sngele venos alcirculaiei mari, se deschid n atriul drept.Circulaia venoas reprezint un transport sanguin de ntoarcere care se realizeaz mai greoi, n primul rnd din cauza c, cu excepia prii superioare acorpului, se desfoar mpotriva gravitaiei. Factorii cei mai importani care asigur desfurareaoptim a circulaiei venoase sunt: respiraia, contraciile ventriculare, contraciile musculaturii scheleticea membrelor inferioare i pulsaiile arterelor. Inspiraia pulmonar realizeaz o aspiraie a sngelui

venos spre cord, mai ales n venele mari, deoarece se creeaz o presiune intratoracic negativ.Totodat, inspiraia profund, exercit o presiune asupra organelor abdominale, prin intermediuldiafragmei, presiune care se transmite venelor. Se poate conchide deci, c respiraia corect i efortulfizic moderat au efecte dintre cele mai favorabile asupra circulaiei venoase.Vasele de sngeVasele de snge mari (artere, vene), mici (capilare) sau intermediare (arteriole, venule), strbat ntregcorpul, transportnd prin ele substane importante pentru via. Dup coninutul sngelui n gazeprecum i n alte substane, circulaia are dou componente majore, una arterial i cealalt venoas.Circulaia arterial Arterele sunt canale mari prin care, circul sngele, de la inim spre esuturi. Aorta este vasul principalce pleac din ventriculul stng, ramificndu-se apoi, n derivaii cu calibrul din ce n ce mai mic (arteriole,capilare). Arterele i arteriolele pornite din aort descriu circulaia arterial mare. Artera pulmonar,pleac din ventriculul drept i transport snge venos spre plmni, fiind componenta arterialprincipal a circulaiei mici.Arterele i mai ales arteriolele, sub influena impulsurilor nervoase primiteprin nervii simpatici, se dilat sau se contract schimbnd debitul sanguin. Schimbrile de calibru,modific irigaia tisular dup nevoile organismului, motiv pentru care, aceste canalele, au fost numiteecluze de irigaie".

Pentru a consulta un medic specialist din zona Dvs, vizitati pagina cuCabinete Medicale.

Vasele de snge

Vasele de snge mari (artere, vene), mici (capilare) sau intermediare (arteriole,venule), strbat ntreg corpul, transportnd prin ele substane importante pentruvia. Dup coninutul sngelui n gaze precum i n alte substane, circulaia are

dou componente majore, una arterial i cealalt venoasCirculaiaarterialArterele sunt canale mari prin care, circul sngele, de la inim spre esuturi.
http://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-circulator/14-patologii/49-aterosclerozahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romania


5/31

Aorta este vasul principal ce pleac din ventriculul stng, ramificndu-se apoi, nderivaii cu calibrul din ce n ce mai mic (arteriole, capilare). Arterele i arteriolelepornite din aort descriu circulaia arterial mare. Artera pulmonar, pleac dinventriculul drept i transport snge venos spre plmni, fiind componenta arterialprincipal a circulaiei mici.Arterele i mai ales arteriolele, sub influena impulsurilor nervoase primite prin nervii simpatici, se dilat sau se contract schimbnd debitulsanguin. Schimbrile de calibru, modific irigaia tisular dup nevoile organismului,motiv pentru care, aceste canalele, au fost numite ecluze de irigaie".CapilareleDupce sngele a strbtut arterele mari i mici ajunge n reeaua vaselor capilare.Capilarele sunt vase scurte (0,5cm) i cu diametre microscopice (mai mici de 20).Ele sunt foarte numeroase realiznd o lungime total de 2500 km. i o suprafa de6200 mp. Capilarul are dou terminaii, prin care se leag, la un capt, de arterioleiar de cellalt capt de venule (vene cu calibru mic), pe lng care mai prezintramificaii prin care, aceste vase minuscule, se unesc ntre ele. Aceste mici canalepermit trecerea prin pereii lor subiri, n spaiul interstiial, i de aici napoi, n circuitulsanguin, a apei, a proteinelor plasmatice cu mas molecular mic, a unor elementefigurate, a mineralelor ionice, a gazelor, a substanelor plastice ori energetice, a unor compui de asimilaie sau dezasimilaie. Prin intermediul lichidelor interstiiale are locschimbul nutritiv (nutriia celular), respirator i excretor, dintre celule i snge.Lichidele, celulele i substanele care ies din vasele capilare sanguine, constituiemediul local al esuturilor i al organelor. Dei provin din acelai snge, aceste mediilocale sunt diferite de la un esut la altul, deoarece celulele tind s le adaptezepropriilor necesiti. Din compatibilitatea sau incompatibilitatea dintre celulele unuiesut i mediul local depinde starea de sntate sau aceea de boal a unui organsau a ntregului organism. Eritrocitele nu pot traversa pereii (endoteliu) capilarelor,

deoarece sunt elemente prea mari. Din cauza diametrului mare, ele sunt nevoite s i modifice forma n timpul trecerii prin vasele capilare.Capilarele au proprietatea dea-i modifica calibrul, permeabilitatea, filtrabilitatea i aderena pereilor interni. nmod obinuit, prin vasele capilare, trece doar 5% din totalul sngelui circulant. Acestvolum, prin modificarea formei capilarelor, poate crete de 6 ori. Sporul cantitativ desnge capilar se realizeaz pe baza micorrii volumului de snge din vasele maimari. Dac are loc o vasodilataie capilar la nivelul ntregii suprafee cutanate, se

scoate din circulaie o cantitate nsemnat de snge de la nivelul organelor, mai alesa ficatului, splinei i plmnilor producndu-se decongestionarea lor. Vasoconstricia


6/31

dermic, acioneaz n sens contrar, aducnd un flux sporit sanguin spre viscere prinscderea volemiei sanguine periferice.Exist numeroi factori tisulari, fizici i chimicicare pot modifica calibrul capilarelor. Cldura i acidoza provoac dilatarea acestor vase minuscule, n timp ce frigul are o aciune contractil. Dintre catabolii, dioxidulde carbon, acidul lactic, acidul uric au efect dilatator, iar amoniacul acioneaz cavasoconstrictor. Lipsa vitaminei P, hipokaliemia, hipocalcemia, carena proteic,histaminele, insuficiena sau excesul unor hormoni, precum i alte substane, potproduce o cretere exagerat a permeabilitii capilare. n aceste condiii, capilarele i pierd rezistena, devin fragile, se sparg uor i permit trecerea, uneori masiv, alichidelor n spaiul interstiial, producndu-se uneori, microhemoragii sau mai des,edem.Circulaia venoasn cadrul sistemului circulator, sngele este adus napoi, lainim, prin componenta venoas. De la esuturi, sngele revine la cord prin venulecare unindu-se se capteaz n vene. Vena cav superioar i vena cav inferioar,sunt canalele care colectnd tot sngele venos al circulaiei mari, se deschid n atriuldrept.Circulaia venoas reprezint un transport sanguin de ntoarcere care serealizeaz mai greoi, n primul rnd din cauza c, cu excepia prii superioare acorpului, se desfoar mpotriva gravitaiei. Factorii cei mai importani care asigurdesfurarea optim a circulaiei venoase sunt: respiraia, contraciile ventriculare,contraciile musculaturii scheletice a membrelor inferioare i pulsaiile arterelor.Inspiraia pulmonar realizeaz o aspiraie a sngelui venos spre cord, mai ales nvenele mari, deoarece se creeaz o presiune intratoracic negativ. Totodat,inspiraia profund, exercit o presiune asupra organelor abdominale, prinintermediul diafragmei, presiune care se transmite venelor. Se poate conchide deci,c respiraia corect i efortul fizic moderat au efecte dintre cele mai favorabileasupra circulaiei venoase.

Circulaia arterial

Arterele sunt canale mari prin care, circul sngele, de la inim spre esuturi. Aortaeste vasul principal ce pleac din ventriculul stng, ramificndu-se apoi, n derivaiicu calibrul din ce n ce mai mic (arteriole, capilare). Arterele i arteriolele pornite dinaort descriu circulaia arterial mare. Artera pulmonar, pleac din ventriculul drepti transport snge venos spre plmni, fiind componenta arterial principal a

circulaiei mici.Arterele i mai ales arteriolele, sub influena impulsurilor nervoaseprimite prin nervii simpatici, se dilat sau se contract schimbnd debitul sanguin.


7/31

Schimbrile de calibru, modific irigaia tisular dup nevoile organismului, motivpentru care, aceste canalele, au fost numite ecluze de irigaie".

Capilarele

Dup ce sngele a strbtut arterele mari i mici ajunge n reeaua vaselor capilare.Capilarele sunt vase scurte (0,5cm) i cu diametre microscopice (mai mici de 20).Ele sunt foarte numeroase realiznd o lungime total de 2500 km. i o suprafa de6200 mp. Capilarul are dou terminaii, prin care se leag, la un capt, de arterioleiar de cellalt capt de venule (vene cu calibru mic), pe lng care mai prezint

ramificaii prin care, aceste vase minuscule, se unesc ntre ele.Aceste mici canalepermit trecerea prin pereii lor subiri, n spaiul interstiial, i de aici napoi, n circuitulsanguin, a apei, a proteinelor plasmatice cu mas molecular mic, a unor elementefigurate, a mineralelor ionice, a gazelor, a substanelor plastice ori energetice, a unor compui de asimilaie sau dezasimilaie. Prin intermediul lichidelor interstiiale are locschimbul nutritiv (nutriia celular), respirator i excretor, dintre celule i snge.Lichidele, celulele i substanele care ies din vasele capilare sanguine, constituie

mediul local al esuturilor i al organelor. Dei provin din acelai snge, aceste mediilocale sunt diferite de la un esut la altul, deoarece celulele tind s le adaptezepropriilor necesiti. Din compatibilitatea sau incompatibilitatea dintre celulele unuiesut i mediul local depinde starea de sntate sau aceea de boal a unui organsau a ntregului organism. Eritrocitele nu pot traversa pereii (endoteliu) capilarelor,deoarece sunt elemente prea mari. Din cauza diametrului mare, ele sunt nevoite s i modifice forma n timpul trecerii prin vasele capilare.Capilarele au proprietatea dea-i modifica calibrul, permeabilitatea, filtrabilitatea i aderena pereilor interni. nmod obinuit, prin vasele capilare, trece doar 5% din totalul sngelui circulant. Acestvolum, prin modificarea formei capilarelor, poate crete de 6 ori. Sporul cantitativ desnge capilar se realizeaz pe baza micorrii volumului de snge din vasele maimari. Dac are loc o vasodilataie capilar la nivelul ntregii suprafee cutanate, sescoate din circulaie o cantitate nsemnat de snge de la nivelul organelor, mai alesa ficatului, splinei i plmnilor producndu-se decongestionarea lor. Vasoconstriciadermic, acioneaz n sens contrar, aducnd un flux sporit sanguin spre viscere prinscderea volemiei sanguine periferice.Exist numeroi factori tisulari, fizici i chimici


8/31

care pot modifica calibrul capilarelor. Cldura i acidoza provoac dilatarea acestor vase minuscule, n timp ce frigul are o aciune contractil. Dintre catabolii, dioxidulde carbon, acidul lactic, acidul uric au efect dilatator, iar amoniacul acioneaz cavasoconstrictor. Lipsa vitaminei P, hipokaliemia, hipocalcemia, carena proteic,histaminele, insuficiena sau excesul unor hormoni, precum i alte substane, potproduce o cretere exagerat a permeabilitii capilare. n aceste condiii, capilarele i pierd rezistena, devin fragile, se sparg uor i permit trecerea, uneori masiv, alichidelor n spaiul interstiial, producndu-se uneori, microhemoragii sau mai des,edem.Circulaia venoasn cadrul sistemului circulator, sngele este adus napoi, lainim, prin componenta venoas. De la esuturi, sngele revine la cord prin venulecare unindu-se se capteaz n vene. Vena cav superioar i vena cav inferioar,sunt canalele care colectnd tot sngele venos al circulaiei mari, se deschid n atriuldrept.Circulaia venoas reprezint un transport sanguin de ntoarcere care serealizeaz mai greoi, n primul rnd din cauza c, cu excepia prii superioare acorpului, se desfoar mpotriva gravitaiei. Factorii cei mai importani care asigurdesfurarea optim a circulaiei venoase sunt: respiraia, contraciile ventriculare,contraciile musculaturii scheletice a membrelor inferioare i pulsaiile arterelor.Inspiraia pulmonar realizeaz o aspiraie a sngelui venos spre cord, mai ales nvenele mari, deoarece se creeaz o presiune intratoracic negativ. Totodat,inspiraia profund, exercit o presiune asupra organelor abdominale, prinintermediul diafragmei, presiune care se transmite venelor. Se poate conchide deci,c respiraia corect i efortul fizic moderat au efecte dintre cele mai favorabileasupra circulaiei venoase.

Circulaia venoas

n cadrul sistemului circulator, sngele este adus napoi, la inim, prin componentavenoas. De la esuturi, sngele revine la cord prin venule care unindu-se secapteaz n vene. Vena cav superioar i vena cav inferioar, sunt canalele carecolectnd tot sngele venos al circulaiei mari, se deschid n atriul drept.Circulaiavenoas reprezint un transport sanguin de ntoarcere care se realizeaz mai greoi, n primul rnd din cauza c, cu excepia prii superioare a corpului, se desfoar mpotriva gravitaiei. Factorii cei mai importani care asigur desfurarea optim a

circulaiei venoase sunt: respiraia, contraciile ventriculare, contraciile musculaturiischeletice a membrelor inferioare i pulsaiile arterelor.


9/31

Inspiraia pulmonar realizeaz o aspiraie a sngelui venos spre cord, mai ales nvenele mari, deoarece se creeaz o presiune intratoracic negativ. Totodat,inspiraia profund, exercit o presiune asupra organelor abdominale, prinintermediul diafragmei, presiune care se transmite venelor. Se poate conchide deci,c respiraia corect i efortul fizic moderat au efecte dintre cele mai favorabileasupra circulaiei venoase.

VARICE. TROMBOFLEBITA. ENDARTEREITEAplicare




Nota*

Aplicarea lipitorilor se face dupa consultatea cu medicul. Fiecare caz este tratat aparte.

Imaginile expuse pe site sunt in scopuri consultative, tratamentul trebuie discutat si stabilit cu medicul.

Imagine in folder

HEMOROIZI AplicareCantitate: 1-5 Lipitori per sedintaFrecventa: 1-3 ori pe saptamana

Durata: 10-15 sedinteNota* Aplicarea lipitorilor se face dupa consultatea cu medicul. Fiecare caz este tratat aparte.Imaginile expuse pe site sunt in scopuri consultative, tratamentul trebuie discutat si stabilit cu medicul.

Aplicare





10/31


11/31

HIPERTENSIUNE ARTERIALA AplicareCantitate: 1-5 Lipitori per sedintaFrecventa: 1-3 ori pe saptamanaDurata: 10-15 sedinteNota* Aplicarea lipitorilor se face dupa consultatea cu medicul. Fiecare caz este tratat aparte.Imaginile expuse pe site sunt in scopuri consultative, tratamentul trebuie discutat si stabilit cu medicul.

Aplicare




INSUFICIENTA CARDIACA. INFARCT MIOCARDIC. BOALAISCHEMICA. STENOCARDIE.

AplicareCantitate: 1-5 Lipitori per sedintaFrecventa: 1-3 ori pe saptamana

Durata: 10-15 sedinteNota*


12/31

Aplicarea lipitorilor se face dupa consultatea cu medicul. Fiecare caz este tratat aparte.Imaginile expuse pe site sunt in scopuri consultative, tratamentul trebuie discutat si stabilit cu medicul.

Aplicare




ARITMIEAplicare





13/31


14/31


15/31

Sistemul NERVOS

Neurita. Neuropatie. Deterioararea nervilor periferici.

Radiculita. Lombalgo.
http://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-nervos/14-patologii/66-sistemul-nervos-neurita-neuropatiehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-nervos/14-patologii/52-radiculitahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-nervos/14-patologii/66-sistemul-nervos-neurita-neuropatiehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-nervos/14-patologii/52-radiculita


16/31


Sistemul nervos (latina Systema nervosum ) al unui animal (incluzand omul)

coordoneaza activitatea muschilor, monitorizeaza organele, primeste si prelucreazainformatiile primite prin organele de simt si initiaza actiuni. Cu alte cuvinte sistemulnervos este responsabil pentru mentinerea homeostazei (echilibrul intern al corpului).Elementele principale ale sistemului nervos sunt neuronii si celulele gliale (cu rol desustinere si de protectie). Cu cat urcam pe scara de evolurie a organismelor, sistemulnervos devine tot mai complex, iar posibilitatile lui de a receptiona, interpreta sireactiona corespunzator informatiilor din mediul inconjurator sunt tot mai

perfectionate.
http://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-nervos/14-patologii/52-radiculitahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romania


17/31


18/31

Sistemul DIGESTIV

Hepatita cronica. Ciroza. Colecistita


Gura si esofagul

Procesul de digestie incepe in gura prin maruntirea hranei si amestecarea ei cusaliva. O enzima din saliva numita ptiaina incepe sa descompuna amidonul inzaharuri simple. Alimentele sunt apoi trimise catre fundul gurii si de acolo patrund in
http://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemnul-digestiv/14-patologii/51-sistemul-digestiv-hepatita-cronica-cirozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemnul-digestiv/14-patologii/48-colecistitahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemnul-digestiv/14-patologii/51-sistemul-digestiv-hepatita-cronica-cirozahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemnul-digestiv/14-patologii/48-colecistitahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romania


19/31

esofag; fiind antrenate mai departe cu ajutorul asa-numitului peristaltism - miscariritmice de contractare si relaxare a peretelui muscular, cu rol de a impinge bolulalimentar de-a lungul tubului digestiv. Pentru a impiedica regurgitarea alimentelor,adica reintoarcerea lor in gura, si in acelasi timp pentru a permite eliberarea anumitor enzime necesare la un moment dat - fiindca o enzima nu poate implini actiunea alteia- traiectul digestiv este echipat cu sfinctere situate in punctele importante de jonctiune.

Stomacul

Dupa cum multi dintre noi stiu deja, stomacul este cel mai incapator segment altraiectului digestiv, fiind asezat mai sus insa de cat se crede in general. El ocupaspatiul dintre coastele inferioare, deasupra taliei; este un "sac" flexibil, imbracat inmuschi in continua miscare, schimbandu-si astfel fara incetare forma. Cu exceptiaalcoolului, nici o substanta ca atare nu este absorbita prin peretii stomacului. Alimentele ingerate in mod obisnuit la o masa parasesc stomacul intr-un interval detrei pana la cinci ore. Materialele lichide, ca supele de exemplu, parasesc stomaculmult mai repede; grasimile insa raman un timp mai indelungat. Un meniu obisnuit,compus din carbohidrati, proteine si grasimi, este eliminat dintr-un stomac normal intrei pana la cinci ore. Glandele stomacului si anumite celule specializate secretaenzime, acid clorhidric, un mucus si un anumit factor capabil sa faciliteze dizolvareavitaminei B12 si trecerea ei prin peretii intestinali in circuitul sanguin. Unui stomacnormal ii este caracteristic mediul acid; aceasta aciditate este asigurata de catresucul gastric. Pepsina:enzima predominanta in stomac; asigura digestia carnii si aaltor proteine, fiind activa numai in mediu acid. Renina: produce coagularea laptelui. Acidul clorhidric: este produs ce celulele prezente in peretii stomacului si asigura

mediul acid necesar digestiei. Stomacul nu este indispensabil digestiei. Cea maimare parte a procesului de digestie are in loc in afara stomacului.IntestinulsubtireAproape toate elementele nutritive sunt absorbite prin peretii intestinuluisubtire. In lungime de peste sapte metri, intestinul subtire este segmentul in care areloc savarsirea procesului de digestie cu absorbtia tuturor elementelor nutritive. Mediulprezent in interiorul lui este alcalin, determinat fiind de secretiile peretilor intestinali.Mediul alcalin este absolut necesar pentru finalizarea procesului de digestie si

absorbtie. Intestinul subtire este structurat pe trei segmente: duodenul, care pornestechiar de la orificiul de iesire a stomacului, jejunul (de aproximativ trei metri lungime)


20/31

si ileonul (pana la trei metri si jumatate lungime). Cand continutul lichid al intestinuluisubtire este antrenat inainte prin miscari peristaltice, se aud anumite zgomotecaracteristice care in mod obisnuit ne referim spunand ca ne "ghiortaie" stomacul. Defapt, asa cum vazut, responsabil pentru aceste bolboroseli nu este stomacul, insaprobabil ca expresia va persista ca atare.

Intestinul gros(Colonul)

Pentru a parcurge intesinul gros, substantele ajunse aici le trebuie 12-15 ore.Materialele care parasesc ileonul si patrund in cecum (prima portiune a intestinuluigros) au o consistenta lichida. Reintoarcerea lor in intestinul subtire este impiedicatade un sfincter muscular aflat in punctul de jonctiune. Cu exceptia apei, prin peretiiintestinului gros sunt absorbite putine substante. Functia primara a colonului este ceade stocare si deshidratare. Pe masura ce apa este absorbita, materialul lichid capataconsistenta semisolida, fiindu-i necesare 12 pana la 15 ore pentru a realiza intregcircuitul intestinal. Spre deosebire de stomac, intestinul gros contine o bogata floramicrobiana. O buna parte a materiilor fecale este constituita din bacterii, substantenedigerabile - in principa celuloza - si substante toxice eliminate din sange prin peretiintestinali.FicatulFicatul este principalul organ in care se depoziteaza vitaminelesolubile in grasimi. Ficatul este cel mai mare organ masiv din corpul uman sicantareste aproximativ un kilogram si jumatate. Asemeni unei complexe uzinechimice, el poate modifica aproape orice structura sau compozitie chimica,distrugand si anihiland o serie intreaga de molecule toxice. Ficatul constituie totodataun rezervor de sange si un depozit pentru inmagazinarea vitaminelor A si D, precumsi a glicogenului (carbohidrat digerat) ce are rolul de a regla nivelul zaharului insange. In ficat sunt prelucrate enzime, colesterol, proteine, vitamina A (din caroten) si

factorii ce asigura coagularea sangelui. Una din principalele functii ale ficatului esteaceea de a produce bila. Sarurile continute in bila contribuie la digerarea eficienta agrasimilor, ele actionand asemeni detergentilor, emulsionand materiile grase.

Vezica biliara

Chiar si simpla vedere a mancarii poate goli uneori vezica biliara. Vezica biliara esteun organ cu rol de depozitare, lung de aproximativ 7 cm, care inmagazineaza bila, ii

modifica structura chimica si o concetreaza putenic. Gustarea si uneori chiar simpla


21/31

vedere a mancarii poate determina golirea ei. Anumiti constituenti fluizi ai veziciibiliare tind cateodata sa cristalizeze si sa formeze asa-numitii calculi biliari.

Pancreasul

Pancreasul este o glanda de aproximativ 15 cm lungime, situata in concavitateaformata din duoden. Celulele sale secreta insulina, un hormon cu rol in ardereaaccelerata a zaharurilor din corp. Insulina nu este varsata in traiectul digestiv, cidirect in circuitul sanguin. O functie importanta a pancreasului este fabricarea sisecretia sucului pancreatic ce contine unele din enzimele de baza necesare inprocesul de digestie: lipaza care descompune grasimile, tripsina - cu rol indescompunerea proteinelor - si amiliaza care hidrolizeaza amidonul.


22/31

Sistemul ENDOCRIN

Diabet zaharat(independent de insulina)


Sistemul endocrin reprezinta totalitatea glandelor endocrine sau cu secretie interna.Hormonii sunt secretati de celulele endocrine sau neurosecretoare si de celulelemucoasei gastrointestinale.Glandele endocrine sunt: hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, epifiza,timusul si glande mixte cu secretie

exocrina si endocrina: pancreasul, testiculul, ovarul.
http://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-endocrin/14-patologii/50-diabethttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-endocrin/14-patologii/50-diabethttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romania


23/31

Sistemul LOCOMOTOR

Artrite Artroze. Osteoporoze. Mialgie(dureri in muschi). Neuralgii.

Sistemul locomotor Scheletul uman este format din 206 oase separate, unite intre ele prin diferite articulatii. Marimea,respectiv forma diferitelor oase este determinata de functia anatomica. Cel mai mare os este femurulavand 50 de cm iar ce mai mic este scarita (2,6 mm), una din oscioarele auditive.Oasele se impart inpatru mari grupe:

1.Oasele lungi sau cilindrice: dupa cum le arata si denumirea, sunt alungite, usor curbate, au rolul de aamortiza socurile. Din aceasta categorie fac parte oasele gambei, oasele bratului si oasele degetelor.2.Oasele scurte sau cubice: sunt colturoase, groase. Asa sunt de exemplu oasele carpiene si tarsiene.3.Oasele neregulate: conform denumirii, au forme si dimensiuni variate. Formeaza unele parti alespatelui, fetei.4.Oasele late costale, craniul, spatula: reprezinta scuturi ale organelor vitale.I. Muschii si oaselePeste 500 de muschi asa numitii muschi scheleticise ataseaza de oasele noastre. Muschii se inserape oase prin intermediul prelungirilor numite ligamente. In timpul miscarii, muschii corespunzatori se
http://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-locomotor/14-patologii/59-artritehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-locomotor/14-patologii/58-artrozehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-locomotor/14-patologii/57-neuralgiihttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-locomotor/14-patologii/59-artritehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-locomotor/14-patologii/58-artrozehttp://lipitori.ro/index.php/tratament/aplicare-lipitori/sistemul-locomotor/14-patologii/57-neuralgii


24/31

contracta, deplasand osul care apartin de acestia. Muschii si oasele formeaza impreuna cele mai marisisteme organice ale organismului nostru: Sistemul osos si muscular.Scheletul este flexibil datorita articulatiilor care unesc oasele. Unele articulatii sunt insa fixe, oasele fiindsudate intre ele la nivelul marginilor, astfel incat par a fi un singur os. Asa de exemplu, osul pereche al

bazinului (osul coxal) este format de fapt din trei oase: portiunea superioara este iliumul, parteainferioara anterioara este pubisul, iar cea posterioara este ischiumul. La noi nascuti si la copii, acesteoase se pot deplasa putin unul fata de celalalt, dar pana la maturitate se osifica complet.O alta categorie importanta a legaturilor inter osoase este articulatia mobila, dar masura miscarii estevariabila. Cea mai mare articulatie a organismului nostru, articulatia genunchiului de exemplufunctioneaza ca o balama permite inainte si inapoi a gambei, dar nu permite miscari laterale si orientateinainte. La fel functioneaza si articulatia degetelor. Articulatiile coxo-femurala, dintre osul bazinului si femur, este o articulatie numita sferica sau libera:suprafata sferica a corpului articular al femurului se potriveste in cavitatea articulara a bazinului. Aceasta

structura confera o mobilitate a articulatiilor permitand miscari ample inainte, inapoi si lateral. La fel estearticulatia umarului (intre humerus si spata).II. Articulatiile coloanei vertebraleColoana vertebrala umana este formata din 26 de oase separate: vertebre; acestea sunt unite prinarticulatii. Vertebrele se deplaseaza putin fata de vertebrele invecinate dar aceste deplasari mici,adunate la un loc determina o flexibilitate deosebita a coloanei vertebrale. Daca nu ar fi asa, nu ne-amputea apleca in fata, in spate sau lateral.La intalnirea capului si a coloanei vertebrele gasi un altfel dearticulatie. Datorita celor doua proeminente (conditii) ale omului occipital care se potrivesc in cavitatilearticulare ale primei vertebre, ne putem aplica capul inainte si inapoi .Prima vertebra cervicala senumeste atlas (dupa titanul din mitologia greaca care tine pe umeri intreaga lume). Atlasul, de formaunui inel, se potriveste cu a doua vertebra cervicala, axis articulatia dintre ce le doua vertebre senumeste articulatie pivotanta care permite rotirea antebratului.Cele m-ai simple articulatii ale scheletului sunt probabil cele in care o suprafata articulara aluneca peste.O asemenea articulatie este intre rotula si extremitate distala a femurului, sau intre oasele carpiene.Oasele care se articuleaza in sa, se pot deplasa in directii diferite, dar nici unul nu se poate deplasa fatade celalalt os. O asemenea articulatie este intre osul metacarpian al degetului mare si oasele carpiene.Datorita acestei caracteristici ale articulatiei in sa, ne putem intoarce degetul mare spre palma. Fara

aceasta capacitate, ne-ar fi foarte greu sa apucam obiectele.


Scheletul uman este format din 206 oase separate, unite intre ele prin diferite articulatii. Marimea,respectiv forma diferitelor oase este determinata de functia anatomica. Cel mai mare os este femurulavand 50 de cm iar ce mai mic este scarita (2,6 mm), una din oscioarele auditive.Oasele se impart inpatru mari grupe:
http://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romaniahttp://lipitori.ro/index.php/cabinete-in-romania


25/31

1. Oasele lungi sau cilindrice: dupa cum le arata si denumirea, sunt alungite, usor curbate, au rolul de a amortiza socurile. Din aceasta categorie fac parte oaselegambei, oasele bratului si oasele degetelor.

2. Oasele scurte sau cubice: sunt colturoase, groase. Asa sunt de exemplu oaselecarpiene si tarsiene.

3. Oasele neregulate: conform denumirii, au forme si dimensiuni variate. Formeazaunele parti ale spatelui, fetei.

4. Oasele late costale, craniul, spatula: reprezinta scuturi ale organelor vitale.

Muschii si oasele

Peste 500 de muschi asa numitii muschi scheleticise ataseaza de oaselenoastre. Muschii se insera pe oase prin intermediul prelungirilor numite ligamente. Intimpul miscarii, muschii corespunzatori se contracta, deplasand osul care apartin deacestia. Muschii si oasele formeaza impreuna cele mai mari sisteme organice aleorganismului nostru: Sistemul osos si muscular.Scheletul este flexibil datoritaarticulatiilor care unesc oasele. Unele articulatii sunt insa fixe, oasele fiind sudateintre ele la nivelul marginilor, astfel incat par a fi un singur os. Asa de exemplu, osulpereche al bazinului (osul coxal) este format de fapt din trei oase: portiuneasuperioara este iliumul, partea inferioara anterioara este pubisul, iar cea posterioaraeste ischiumul. La noi nascuti si la copii, aceste oase se pot deplasa putin unul fatade celalalt, dar pana la maturitate se osifica complet.O alta categorie importanta alegaturilor inter osoase este articulatia mobila, dar masura miscarii este variabila.Cea mai mare articulatie a organismului nostru, articulatia genunchiului de exemplufunctioneaza ca o balama permite inainte si inapoi a gambei, dar nu permite miscari

laterale si orientate inainte. La fel functioneaza si articulatia degetelor.Articulatiilecoxo-femurala, dintre osul bazinului si femur, este o articulatie numita sferica saulibera: suprafata sferica a corpului articular al femurului se potriveste in cavitateaarticulara a bazinului. Aceasta structura confera o mobilitate a articulatiilor permitandmiscari ample inainte, inapoi si lateral. La fel este articulatia umarului (intre humerussi spata).Articulatiile coloanei vertebrale


26/31

Coloana vertebrala umana este formata din 26 de oase separate: vertebre; acesteasunt unite prin articulatii. Vertebrele se deplaseaza putin fata de vertebrele invecinatedar aceste deplasari mici, adunate la un loc determina o flexibilitate deosebita acoloanei vertebrale. Daca nu ar fi asa, nu ne-am putea apleca in fata, in spate saulateral.La intalnirea capului si a coloanei vertebrele gasi un altfel de articulatie.Datorita celor doua proeminente (conditii) ale omului occipital care se potrivesc incavitatile articulare ale primei vertebre, ne putem aplica capul inainte si inapoi .Primavertebra cervicala se numeste atlas (dupa titanul din mitologia greaca care tine peumeri intreaga lume). Atlasul, de forma unui inel, se potriveste cu a doua vertebracervicala, axis articulatia dintre ce le doua vertebre se numeste articulatie pivotantacare permite rotirea antebratului. Cele m-ai simple articulatii ale scheletului suntprobabil cele in care o suprafata articulara aluneca peste. O asemenea articulatieeste intre rotula si extremitate distala a femurului, sau intre oasele carpiene. Oaselecare se articuleaza in sa, se pot deplasa in directii diferite, dar nici unul nu se poatedeplasa fata de celalalt os. O asemenea articulatie este intre osul metacarpian aldegetului mare si oasele carpiene. Datorita acestei caracteristici ale articulatiei in sa,ne putem intoarce degetul mare spre palma. Fara aceasta capacitate, ne-ar fi foartegreu sa apucam obiectele.


27/31


28/31


29/31


30/31


31/31

tratament cu lipitori-zone

Documents