motoare de joasă tensiune pentru zone cu pericol de ... · iec 60079-10-1 clasificarea zonelor –...

Motoare de joasă tensiune pentru zone cu pericol de explozieManual de instalare, utilizare, întreţinere şi siguranţă

Manual de instalare, operare, întreţinere şi măsuri de protecţie

Pentru alte limbi, a se vedea site-ul de pe Internet www.abb.com/motors&generators > Motors > Document library

Low voltage Motors for explosive atmospheres 06-2012 | ABB Motors and Generators RO – 3

Motoare de joasă tensiune pentru zone cu pericol de explozie

Manual de instalare, utilizare, întreţinere şi siguranţă

Cuprins Pagina

Motoare de joasă tensiune pentru zone cu pericol de explozie ...................................................................3

1. Introducere ...............................................................................................................................................51.1 Declaraţie de conformitate ............................................................................................................................................................................5

1.2 Valabilitate..................................................................................................................................................................................................................5

1.3 Conformitate ............................................................................................................................................................................................................5

1.4 Verificări preliminare ............................................................................................................................................................................................6

2. Manipularea ...............................................................................................................................................72.1 Controlul de recepţie ..........................................................................................................................................................................................7

2.2 Transportul şi depozitarea ..............................................................................................................................................................................7

2.3 Ridicarea ......................................................................................................................................................................................................................7

2.4 Greutatea motorului ............................................................................................................................................................................................7

3. Instalarea şi punerea în funcţiune .............................................................................................................83.1 Generalităţi ................................................................................................................................................................................................................8

3.2 Verificarea rezistenţei de izolaţie ..................................................................................................................................................................8

3.3 Fundaţia ......................................................................................................................................................................................................................8

3.4 Echilibrarea şi montarea semicuplelor şi a fuliilor .............................................................................................................................9

3.5 Montarea şi alinierea motorului ...................................................................................................................................................................9

3.6 Şinele de ghidare şi transmisiile prin curea ...........................................................................................................................................9

3.7 Motoare cu dopuri la orificiile de scurgere condens ......................................................................................................................9

3.8 Cablarea şi conexiunile electrice .................................................................................................................................................................9

3.8.1 Motoare antideflagrante ............................................................................................................................................................10

3.8.2 Motoare cu protecţie contra aprinderii amestecurilor de praf/aer Ex tD/Ex t ..........................................10

3.8.3 Conexiuni pentru diverse metode de pornire ..............................................................................................................11

3.8.4 Conectarea dispozitivelor auxiliare ......................................................................................................................................11

3.9 Bornele şi sensul de rotaţie ..........................................................................................................................................................................11

3.10 Protecţia contra supraîncărcării şi a blocării motorului ..............................................................................................................11

4. Funcţionarea .............................................................................................................................................124.1 Utilizarea ..................................................................................................................................................................................................................12

4.2 Răcirea ...................................................................................................................................................................................................................12

4.3 Observaţii privind siguranţa ........................................................................................................................................................................12

4.3.1 Grupa IIC şi grupa III ......................................................................................................................................................................12

4 – RO ABB Motors and Generators | Low voltage Motors for explosive atmospheres 06-2012

5. Motoarele pentru zone cu pericol de explozie şi funcţionarea la turaţie variabilă ..............................135.1 Introducere .............................................................................................................................................................................................................13

5.2 Cerinţele principale conform standardelor EN şi IEC ...................................................................................................................13

5.3 Izolaţia înfăşurării ................................................................................................................................................................................................13

5.3.1 Tensiunea între faze .......................................................................................................................................................................13

5.3.2 Tensiunea între fază şi masă .....................................................................................................................................................14

5.3.3 Alegerea izolaţiei înfăşurărilor pentru convertoarele ACS800 şi ACS550 ...................................................14

5.3.4 Alegerea izolaţiei înfăşurărilor pentru toate celelalte convertoare .................................................................14

5.4 Protecţia termică a înfăşurărilor .................................................................................................................................................................14

5.5 Curenţii din rulmenţi ........................................................................................................................................................................................14

5.5.1 Eliminarea curenţilor din rulmenţi cu convertoarele ABB ACS800 şi ABB ACS550 ................................14

5.5.2 Eliminarea curenţilor din rulmenţi cu toate celorlalte tipuri de convertoare ............................................14

5.6 Cablarea, pământarea şi compatibilitatea electromagnetică (EMC) ..................................................................................14

5.7 Turaţia de lucru ....................................................................................................................................................................................................15

5.8 Dimensionarea motorului pentru aplicaţii cu turaţie variabilă ..............................................................................................15

5.8.1 Generalităţi..........................................................................................................................................................................................15

5.8.2 Dimensionarea cu convertoare ABB ACS800 cu comandă DTC ........................................................................15

5.8.3 Dimensionarea cu convertoare ABB ACS550 ................................................................................................................15

5.8.4 Dimensionarea cu alte surse de alimentare ce folosesc convertoare de tip PWM ................................15

5.8.5 Suprasarcini de scurtă durată ..................................................................................................................................................15

5.9 Etichete ...................................................................................................................................................................................................................15

5.9.1 Conţinutul etichetei standard VSD ......................................................................................................................................16

5.9.2 Conţinutul etichetelor VSD specifice clienţilor .............................................................................................................16

5.10 Punerea în funcţiune la aplicaţiile cu turaţie variabilă .................................................................................................................16

5.10.1 Programarea convertoarelor ABB ACS800 şi ACS550 pe baza etichetei standard VSD .......................16

5.10.2 Programarea convertoarelor ABB ACS800 şi ACS550 pe baza etichetei VSD specifice clientului 16

6. Întreţinerea .............................................................................................................................................176.1 Inspecţia generală ..............................................................................................................................................................................................17

6.1.1 Motoare pentru mod de aşteptare .....................................................................................................................................18

6.2 Ungerea ...................................................................................................................................................................................................................18

6.2.1 Motoare cu rulmenţi gresaţi permanent .........................................................................................................................18

6.2.2 Motoare cu rulmenţi ce trebuie gresaţi periodic ........................................................................................................18

6.2.3 Intervale şi cantităţi de ungere .............................................................................................................................................20

6.2.4 Lubrifianţi .............................................................................................................................................................................................21

7. Asistenţă post vânzare .............................................................................................................................227.1 Piese de schimb ..................................................................................................................................................................................................22

7.2 Demontarea, reasamblarea şi rebobinarea ........................................................................................................................................22

7.3 Rulmenţi ...................................................................................................................................................................................................................22

7.4 Garnituri şi elemente de etanşare ............................................................................................................................................................22

8. Cerinţe de protecţie a mediului ambiant. Niveluri de zgomot ..............................................................22

9. Depanarea .............................................................................................................................................23


1. Introducere OBSERVAŢIE!Aceste instrucţiuni trebuie urmate pentru a asigura instala-rea, funcţionarea şi întreţinerea adecvată şi lipsită de pericole a motorului. Ele trebuie aduse la cunoştinţa oricărei persoane care instalează şi utilizează motorul sau asigură întreţinerea acestuia sau a echipamentului asociat. Neres-pectarea acestor instrucţiuni poate anula toate garanţiile aplicabile.

AVERTIZAREMotoarele pentru zonele cu pericol de explozie sunt proiectate special pentru a respecta reglementările oficia-le cu privire la pericolul de explozie. Siguranţa în exploa-tarea acestor motoare poate fi diminuată dacă sunt folosite neadecvat, dacă sunt conectate necorespunzător sau dacă sunt modificate în orice fel, chiar şi într-o măsură foarte mică.

Trebuie avute în vedere standardele privind conectarea şi utilizarea aparaturii electrice în zone cu pericol, în special standardele naţionale pentru instalare din ţările în care sunt utilizate motoarele. Acest tip de aparat ar trebui manevrat numai de către personal calificat, familiarizat cu aceste standarde.

1.1 Declaraţie de conformitateToate motoarele ABB cu marcaj CE pe eticheta cu caracteristici tehnice sunt conforme cu Directiva ATEX 94/9/CE.

1.2 ValabilitateAceste instrucţiuni sunt valabile pentru următoarele tipuri de motoare electrice ABB, când sunt folosite în zone cu pericol de explozie.

Ex nA, fără scânteiere seria M2A*/M3A*, gabarite de la 71 până la 280 seria M2GP, gabarite de la 71 până la 250 seria M2B*/M3B*/M3G*, gabarite de la 71 până la 450

Ex e, siguranţă mărită seria M2A*/M3A*, gabarite de la 90 până la 280 seria M2B*/M3H*, gabarite 80 până la 400

Ex d, Ex de, capsulare antideflagrantă seriile M2J*/M3J*, M2K*/M3K*, gabarite de la 80 până la 400, M3KP/JP 450

Protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer (DIP, Ex tD, Ex t) seriile M2V*, M2A*/M3A*, gabarite de la 71 până la 280

seria M2B*/M3B*/M3G*, gabarite de la 71 până la 450 seria M2GP, gabarite de la 71 până la 250

(ABB poate solicita informaţii suplimentare pentru a decide dacă este indicată utilizarea anumitor tipuri de motoare în aplicaţii speciale sau a unor motoare cu modificări constructive speciale.)

Aceste instrucţiuni sunt valabile pentru motoarele instalate şi depozitate la temperaturi ambiante de peste – 20°C şi sub +40°C. Reţineţi că gama respectivă de motoare este adecvată pentru acest domeniu de temperatură. Pentru temperaturi ambiante care depăşesc aceste limite, vă rugăm să luaţi legătura cu reprezentanţii ABB.

1.3 ConformitatePe lângă conformitatea cu standardele privind caracteristicile mecanice şi electrice, motoarele proiectate pentru atmosfere explozive trebuie, de asemenea, să fie în conformitate cu una sau mai multe dintre următoarele standarde europene sau IEC pentru tipul de protecţie în cauză:

IEC/EN 60079-0 Echipament - Cerinţe generale IEC/EN 60079-1 Protecţie echipament prin capsulare

antideflagrantă „d”IEC/EN 60079-7 Protecţie echipament tip „e”, cu

siguranţă mărită IEC/EN 60079-15 Protecţie echipament tip „n” IEC/EN 60079-31 Protecţie echipament contra

aprinderii amestecurilor praf/aer prin capsulare tip „t”

IEC/EN 61241-14 Selectare şi instalare echipament Ex tD (DIP)

IEC/EN 60079-14 Proiectare, selectare şi construire instalaţii electrice

IEC/EN 60079-17 Inspecţii şi întreţinere instalaţii electrice

IEC/EN 60079-19 Reparare, revizie şi recondiţionare echipament

IEC 60050-426 Echipament pentru zone cu pericol de explozie

IEC/EN 60079-10 Clasificarea zonelor periculoase (zone cu gaz)

IEC 60079-10-1 Clasificarea zonelor – Zone cu gaz cu pericol de explozie

IEC 60079-10-2 Clasificarea zonelor – Zone cu amestecuri praf/aer inflamabile

EN 61241-0 Aparate electrice pentru utilizare în prezenţa amestecurilor praf/aer inflamabile

EN 61241-1 Protecţie cu capsulare tip „tD”IEC/EN 61241-10 Clasificarea zonelor în care

amestecurile praf/aer sunt sau ar putea fi prezente

Notă: Cele mai recente versiuni revizuite ale standardelor, care nu sunt citate în prezentul document, vor introduce un „nivel de protecţie” şi, astfel, vor modifica marcajul motoarelor. De asemenea, câteva cerinţe noi se adaugă pentru mai multe tipuri de protecţie.


Motoarele ABB LV (utilizabile numai pentru Grupa II conform Directivei 94/9/CE) pot fi instalate în zone corespunzătoare următoarelor marcaje:

Zona Niveluri protecţie echipament (EPL)

Categorie Tip protecţie

1 „Gb” 2G Ex d/Ex de/Ex e2 „Gb” sau „Gc” 2G sau 3G Ex d/Ex de/Ex e/Ex nA21 „Db” 2D Ex tD A21/Ex t22 „Db” sau „Dc” 2D sau 3D Ex tD A21, A22/Ex t

Conform seriei EN 500XX, motoarele atestate poartă marcajul EEx în loc de Ex.„Gb”

Atmosferă; G – atmosferă produsă de gaze, cu pericol de explozieD – atmosferă cu amestecuri praf/aer inflamabile, cu pericol de explozie

1.4 Verificări preliminareUtilizatorii trebuie să verifice toate informaţiile prezente în documentaţia tehnică standard în legătură cu datele referitoare la standardele de protecţie antideflagrantă, cum ar fi:

a) Grupa de gazeIndustrie Locaţie

gaz/vaporiGrupă echipamente permisă

Exemplu de gaz

Atmosfere cu pericol de explozie, altele decât minele

IIA II, IIA, IIB sau IIC PropanIIB II, IIB sau IIC EtilenăIIC II sau IIC Hidrogen/acetilenă

b) Grupă de amestecuri de praf/aerSubdiviziune amestecuri praf/aer

Grupă echipamente permisă

Tip amestec praf/aer

IIIA IIIA, IIIB sau IIIC Suspensii inflamabileIIIB IIIB sau IIIC Praf neconductorIIIC IIIC Praf conductor

c) Temperatura de marcajClasa de temperatură T1 T2 T3 T4 T5 T6 T125°C T150°CTemperatură maximă °C 450 300 200 135 100 85 125 150Creşterea temperaturii maxime a suprafeţei K la 40°C

400 250 155 90 55 40 80 105

Creşterea temperaturii maxime a suprafeţei se referă la suprafa-ţa din interiorul motorului (rotor) pentru clasele de temperatură T1, T2 şi T3 şi la suprafaţa exterioară a motorului (carcasă şi/sau scuturi) pentru alte clase de temperatură.

Trebuie avut în vedere faptul că motoarele sunt atestate şi clasificate conform grupei din care fac parte. Acest lucru este determinat cu referire la atmosfera ambiantă cu gaze sau praf şi la temperatura de marcaj, calculată pe baza unei temperaturi ambiante de 40°C.

Dacă motorul urmează a fi instalat la temperaturi ambiante de peste 40°C sau la altitudini mai mari de 1000 de metri, vă rugăm să consultaţi ABB pentru eventuale noi specificaţii tehnice şi rezultate de testare la temperaturile ambiante cerute.

Temperatura ambiantă nu poate fi sub -20°C. Dacă sunt probabile temperaturi mai scăzute, vă rugăm să consultaţi ABB.


2. Manipularea

2.1 Controlul de recepţieImediat după primire, verificaţi dacă motorul nu prezintă defecte exterioare (de exemplu la capetele de arbore, la flanşe şi la suprafeţele vopsite), iar dacă există defecte, informaţi imediat transportatorul.

Verificaţi toate datele de pe eticheta cu specificaţii tehnice, în special tensiunea, conexiunea înfăşurării (stea sau triunghi), categoria, tipul de protecţie şi clasa de temperatură. Tipul de rulmenţi este indicat pe eticheta tuturor motoarelor, cu excepţia celor din gabaritele cele mai mici.

În cazul unei aplicaţii pentru transmisie cu turaţie variabilă, verificaţi capacitatea maximă de încărcare admisă în funcţie de frecvenţă, marcată pe a doua etichetă cu caracteristici tehnice a motorului.

2.2 Transportul şi depozitarea Motorul trebuie depozitat întotdeauna în interior (peste –20°C), într-un mediu lipsit de umezeală, vibraţii şi praf. În timpul transportului trebuie evitate şocurile mecanice, căderile şi umiditatea. Pentru alte situaţii, vă rugăm să luaţi legătura cu ABB.

Suprafeţele prelucrate prin aşchiere şi neprotejate (capetele de arbori şi flanşele) trebuie tratate împotriva coroziunii.

Se recomandă rotirea manuală periodică a arborilor pentru a evita migrarea vaselinei.

Dacă sunt montate, este recomandată utilizarea radiatoarelor de încălzire anti-condens pentru a evita condensarea apei în interiorul motorului.

Motorul nu trebuie supus la vibraţii externe care depăşesc 0,5 mm/s în stare de repaus, pentru a nu provoca deteriorarea rulmenţilor.

Motoarele prevăzute cu rulmenţi cu role cilindrice drepte şi/sau cu rulmenţi radial-axiali trebuie echipate cu dispozitive de blocare în timpul transportului.

2.3 RidicareaToate motoarele ABB de peste 25 kg sunt echipate cu inele de ridicare sau cu şuruburi cu ureche.

Pentru ridicarea motorului, vor fi folosite numai inelele de ridicare sau şuruburile cu ureche principale. Ele nu trebuie folosite pentru ridicarea motorului când acesta este montat pe alte echipamente.

Inelele de ridicare pentru dispozitivele auxiliare (de exemplu frâne, ventilatoare separate) sau pentru cutiile de borne nu trebuie folosite pentru ridicarea motorului.

Motoarele din acelaşi gabarit pot avea centre de greutate diferite din cauza puterii diferite, a modurilor de montaj şi a echipamentelor auxiliare.

Nu trebuie folosite inele de ridicare deteriorate. Înainte de ridicare, verificaţi dacă şuruburile cu ureche sau inelele de ridicare montate pe maşină sunt în stare bună.

Şuruburile de ridicare cu ureche trebuie strânse înainte de ridicare. Dacă este necesar, poziţia şuruburilor cu ureche poate fi reglată folosind ca distanţiere şaibe potrivite.

Asiguraţi-vă că se foloseşte echipament adecvat pentru ridicare şi verificaţi ca mărimea cârligelor să fie potrivită cu cea a inelelor de ridicare.

Aveţi grijă să nu deterioraţi echipamentul auxiliar şi cablurile conectate la motor.

Instrucţiuni specifice privind ridicarea sunt disponibile la ABB.

2.4 Greutatea motoruluiGreutatea totală a motorului poate varia în cadrul aceluiaşi gabarit (înălţime a centrului axului) în funcţie de putere, de modalitatea de montaj şi de echipamentele auxiliare.

Tabelul următor indică greutatea maximă estimată pentru motoare în varianta de bază, în funcţie de materialul carcasei.

Greutatea efectivă a tuturor motoarelor ABB, cu excepţia celor din gabaritele cele mai mici (56 şi 63), este indicată pe etichetă.

Gabarit AluminiuGreutate max. în kg

Fontă Greutate max. în kg

Construcţie antideflagrantăGreutate max. în kg

71 8 13 -80 13 30 3990 21 44 53100 30 65 72112 36 72 81132 63 105 114160 110 255 255180 160 304 304200 220 310 350225 295 400 450250 370 550 550280 405 800 800315 - 1300 1300355 - 2500 2500400 - 3500 3500450 - 4600 4800

Dacă motorul este echipat cu frână şi/sau ventilator separat, luaţi legătura cu ABB pentru informaţii despre greutate.


3. Instalarea şi punerea în funcţiune

AVERTIZAREDeconectaţi şi blocaţi alimentarea electrică înainte de a lucra la motor sau la echipamentele antrenate de acesta. Asiguraţi-vă că, în timpul lucrului, nu există atmosferă cu pericol de explozie.

3.1 GeneralităţiToate valorile de pe etichetele cu caracteristici tehnice privind atestarea trebuie verificate cu atenţie pentru a vă asigura de compatibilitatea dintre protecţia motorului, atmosferă şi zonă.

Trebuie respectate standardele EN 1127-1 (Prevenirea şi protecţia contra exploziilor), EN 60079-14 (Proiectarea, selecta-rea şi construirea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie) şi EN 60079-17 (Aparate electrice destinate atmosfe-relor cu pericol de explozie generat de gaze. Inspecţia şi întreţinerea instalaţiilor electrice din zonele periculoase (altele decât minele)) şi EN 61241-14 (Aparate electrice pentru utilizare în prezenţa amestecurilor praf/aer inflamabile. Selectarea şi instalarea). Trebuie acordată o atenţie specială temperaturii de aprindere a prafului şi grosimii stratului de praf în corelaţie cu marcajul de temperatură de pe motor.

Îndepărtaţi elementele de blocaj folosite pe durata transportu-lui, dacă există. Rotiţi arborele manual pentru a verifica dacă acesta se roteşte liber.

Motoare echipate cu rulmenţi cu role: Folosirea motorului fără aplicarea unei forţe radiale asupra arborelui poate deteriora rulmenţii cu role.

Motoarele echipate cu rulmenţi radial-axiali: Folosirea motorului fără aplicarea unei forţe axiale în direcţia potrivită faţă de arbore poate deteriora rulmenţii radial-axiali.

AVERTIZAREPentru motoarele Ex d şi Ex de cu rulmenţi cu contact unghiular, forţa axială nu trebuie în niciun caz să îşi schimbe direcţia, deoarece interstiţiile ignifuge din jurul arborelui îşi modifică dimensiunile şi se pot chiar închide!

Tipul de rulmenţi este specificat pe etichetă.

Motoare echipate cu nipluri de gresare: La prima pornire a motorului sau după o depozitare îndelunga-tă, aplicaţi cantitatea specificată de vaselină.

Pentru detalii, consultaţi paragraful „6.2.2 Motoare cu rulmenţi ce trebuie gresaţi periodic.”

Când este montat în poziţie verticală cu arborele orientat în jos, motorul trebuie prevăzut cu un capac de protecţie pentru a nu lăsa corpuri străine sau fluide să cadă în găurile de ventilaţie. Acest lucru poate fi realizat şi prin utilizarea unui capac separat care nu este fixat de motor. În acest caz motorul trebuie prevăzut cu o etichetă de avertizare.

3.2 Verificarea rezistenţei de izolaţie

Măsuraţi rezistenţa de izolaţie înainte de punerea în funcţiune şi când suspectaţi apariţia umidităţii în înfăşurare.

AVERTIZAREDeconectaţi şi blocaţi alimentarea electrică înainte de a lucra la motor sau la echipamentele antrena-te de acesta. Asiguraţi-vă că nu există o atmosferă cu pericol de explozie în timpul executării procedurilor de control al rezistenţei de izolaţie.

Rezistenţa de izolaţie, corectată la 25°C, trebuie să depăşească valoarea de referinţă, adică 100 MΩ (măsurată la o tensiune de 500 sau 1000 Vcc). Valoarea rezistenţei de izolaţie se reduce la jumătate la fiecare creştere de 20°C a temperaturii ambiante.

AVERTIZARECarcasa motorului trebuie legată la pământ, iar înfăşurări-le trebuie descărcate la carcasă imediat după fiecare măsurare, pentru a evita pericolul de electrocutare.

Dacă nu este atinsă valoarea de referinţă a rezistenţei, înfăşura-rea este prea umedă şi trebuie uscată în cuptor. Temperatura în cuptor trebuie sa fie de 90°C timp de 12-16 ore, urmate de 105°C timp de 6-8 ore.

Pe durata încălzirii, trebuie scoase eventualele buşoane de golire şi trebuie deschise valvele de închidere, dacă există. După încălzire, nu uitaţi să puneţi buşoanele la loc. Chiar dacă există buşoane de golire, se recomandă să demontaţi scuturile şi capacele cutiilor de borne pe durata procesului de uscare.

În mod normal, înfăşurările udate cu apă de mare trebuie rebobinate.

3.3 FundaţiaPregătirea fundaţiei intră integral în responsabilitatea utilizato-rului final.

Fundaţiile metalice trebuie vopsite pentru a evita coroziunea.

Fundaţiile trebuie să fie plane şi suficient de rigide pentru a suporta eventualele forţe ce apar la scurtcircuit; a se vedea figura. Fundaţiile trebuie proiectate şi dimensionate pentru a evita transferul de vibraţii la motor precum şi vibraţiile produse prin rezonanţă.

Riglă

Amplasamenttalpă

Observaţie!Diferenţeledeînălţimenutrebuiesădepăşească±0,1mmînraportcuoricaredintălpilemotorului

Amplasamenttalpă


3.4 Echilibrarea şi montarea semicuplelor şi a fuliilor

În varianta standard, echilibrarea motorului se face folosind o semi-pană.

Dacă echilibrarea s-a făcut cu pană completă, arborele este marcat cu o bandă GALBENĂ, cu textul „Balanced with full key” [„Echilibrat cu pană completă”].

Dacă echilibrarea s-a făcut fără pană, arborele este marcat cu o bandă ALBASTRĂ, cu textul „Balanced without key” („Echilibrat fără pană”).

Semicuplele sau fuliile trebuie echilibrate după prelucrarea canalelor de pană. Echilibrarea trebuie făcută după metoda specificată pentru motorul respectiv.

Semicuplele şi fuliile trebuie montate pe arbore cu ajutorul unor echipamente şi scule adecvate, care nu deteriorează rulmenţii şi garniturile de etanşare.

Nu montaţi semicuplele sau fuliile prin lovire cu ciocanul şi nu le demontaţi cu ajutorul pârghiilor sprijinite pe corpul motoru-lui.

3.5 Montarea şi alinierea motoruluiVerificaţi să existe suficient spaţiu pentru circulaţia aerului în jurul motorului. Cerinţele minime pentru spaţiul liber din spatele capacului ventilatorului motorului se găsesc în catalo-gul de produse sau în tabelele de dimensiuni disponibile pe Internet: a se vedea www.abb.com/motors&generators.

O aliniere corectă este esenţială pentru evitarea vibraţiilor şi a defectelor la rulmenţi şi arbore.

Montaţi motorul pe fundaţie folosind şuruburi sau ştifturi de fixare corespunzătoare şi aşezaţi adaosuri de tablă între funda-ţie şi tălpile motorului.

Aliniaţi motorul folosind metode corespunzătoare.

Dacă este cazul, faceţi găuri de fixare şi rigidizaţi ştifturile de montaj în aceste găuri.

Precizia de montare a semicuplei: distanţa b trebuie să fie mai mică de 0,05 mm, iar diferenţa dintre a1 şi a2 trebuie, de asemenea, să fie mai mică de 0,05 mm. A se vedea figura 3.

Verificaţi încă o dată alinierea după strângerea şuruburilor sau a ştifturilor.

Nu depăşiţi valorile de sarcină permise pentru rulmenţi, precizate în cataloagele de produse.

3.6 Şinele de ghidare şi transmisiile prin curea

Fixaţi motorul pe şinele de ghidare aşa cum se arată în figura 2.

Aşezaţi şinele de ghidare orizontal, la acelaşi nivel.

Asiguraţi-vă că arborele motorului este paralel cu arborele antrenat.

Curelele trebuie întinse conform instrucţiunilor producătorului echipamentului antrenat. Nu depăşiţi, totuşi, forţele maxime pentru curele (sarcina radială pentru rulmenţi), precizate în cataloagele pentru produsele respective.

AVERTIZAREÎntinderea excesivă a curelelor va deteriora rulmenţii şi poate provoca ruperea arborelui. Pentru motoare Ex d şi Ex de, întinderea excesivă a curelelor poate chiar provoca pericol prin eventualul contact între componente cu rol antideflagrant.

3.7 Motoare cu buşoane de golire condens

Asiguraţi-vă că orificiile de scurgere şi buşoanele aferente sunt orientate în jos.

Motoare fără scânteiere şi cu siguranţă mărităMotoarele cu buşoane de golire din plastic ce pot fi închise, sunt livrate cu aceste buşoane în poziţia închis pentru motoa-rele din aluminiu şi în poziţia deschis pentru cele din fontă. În ambianţe curate, deschideţi buşoanele de golire înainte de a utiliza motorul. În ambianţe cu mult praf, toate orificiile de golire trebuie să fie închise.

Motoare antideflagranteDacă se cere, buşoanele de golire sunt amplasate în partea de jos a scuturilor pentru a permite scurgerea condensului din motor. Rotiţi capătul randalinat al buşonului pentru a verifica funcţionarea.

Motoare cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aerGăurile de scurgere trebuie să fie închise la toate motoarele cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer.

3.8 Cablarea şi conexiunile electrice

Cutia de borne de pe motoarele standard cu o singură turaţie conţine, de obicei, şase borne ale înfăşurărilor şi cel puţin o bornă pentru legare la pământ.

Pe lângă bornele principale ale înfăşurărilor şi borna de legare la pământ, cutia de borne poate conţine şi conexiuni pentru termistori, elemente de încălzire sau alte dispozitive auxiliare.

Pentru conectarea tuturor cablurilor principale trebuie folosite cleme de borne adecvate. Cablurile pentru dispozitivele auxiliare pot fi conectate la plăcile de borne aşa cum sunt.

Motoarele sunt proiectate exclusiv pentru instalare fixă. Dacă nu se specifică altfel, filetele pentru intrarea cablurilor sunt metrice. Clasa de protecţie şi gradul de protecţie ale presgarni-turii cablului trebuie să fie cel puţin la fel cu cele ale cutiilor de borne.

Folosiţi numai presgarnituri de cablu care sunt certificate pentru motoare antideflagrante şi cu siguranţă mărită. Pentru motoarele fără scânteiere, presgarniturile de cablu trebuie să fie în conformitate cu IEC/EN 60079-0. Pentru motoarele Ex tD/Ex t, presgarniturile de cablu trebuie să fie în conformitate cu IEC/EN 60079-0 şi IEC/EN 60079-31.


OBSERVAŢIE!Pentru a îndeplini cerinţele IEC/EN 60079-0 şi ale standarde-lor locale de instalare (de exemplu NFC 15100), cablurile trebuie protejate mecanic şi trebuie fixate cu cleme în imediata apropiere a cutiei de borne.

Intrările pentru cablu nefolosite trebuie închise cu elemente de mascare în funcţie de clasa de protecţie şi de gradul de protecţie ale cutiei de borne.

Gradul de protecţie şi diametrul sunt specificate în documenta-ţia referitoare la presgarnitura cablului.

AVERTIZAREFolosiţi presgarnituri de cablu adecvate la intrările pentru cabluri, în funcţie de gradul de protecţie, de diametrul şi de tipul cablului.

Legarea la pământ trebuie realizată potrivit reglementărilor locale, înainte ca motorul să fie conectat la tensiunea de alimentare.

Borna de pământare de pe carcasă trebuie conectată la PE (pământ de protecţie) cu un cablu după cum se arată în tabelul 5 din IEC/EN 60034-1:

Suprafaţă minimă a secţiunii pentru conductorii de protecţieSuprafaţă secţiune pentru conductorii de fază ai instalaţiei, S, mm2

Suprafaţă minimă a secţiunii pentru conductorii de protecţie corespunzători, SP, mm2

4 46 6

10 1016 1525 2535 2550 2570 3595 50

120 70150 70185 95240 120300 150400 185

Pe lângă aceasta, instalaţiile pentru pământare sau bornele de conexiune prin îmbinare de pe exteriorul aparatului electric trebuie să asigure conectarea eficientă a unui conductor cu o suprafaţă a secţiunii de cel puţin 4 mm2.

Conexiunea prin cablu dintre reţea şi bornele motorului trebuie să îndeplinească cerinţele prezentate în standardele naţionale pentru instalaţii sau în standardul EN 60204-1 pentru curentul indicat pe eticheta cu caracteristici tehnice.

Asiguraţi-vă că protecţia motorului este corespunzătoare condiţiilor de mediu şi meteorologice; de exemplu, asiguraţi-vă că nu poate ajunge apă în motor sau în cutiile de borne.

Garniturile cutiilor de borne (în afară de tipul Ex d) trebuie introduse corect în fantele prevăzute, pentru a garanta gradul de protecţie IP corect. Orice loc neetanş poate duce la pătrun-derea prafului sau a apei, generând pericolul arcurilor electrice de la elementele sub tensiune.

3.8.1 Motoare antideflagranteExistă două tipuri de protecţie pentru cutia de borne:

– Ex d pentru motoarele M3JP– Ex de pentru motoarele M3KP

Motoare Ex d; M3JPAnumite presgarnituri de cablu sunt atestate pentru cât mai mult spaţiu liber în cutia de borne. Mai jos este prezentată mărimea spaţiului liber pentru gama de motoare.

Tip de motorM3JP

Număr poli

Tip cutie de borne

Orificii filetate

Spaţiu liberîn cutia de borne

80 - 90 2 - 8 25 1xM25 1,0 dm3

100 - 132 2 - 8 25 2xM32 1,0 dm3

160 - 180 2 - 8 63 2xM40 4,0 dm3

200 - 250 2 - 8 160 2xM50 10,5 dm3

280 2 - 8 210 2xM63 24 dm3

315 2 - 8 370 2xM75 24 dm3

355 2 - 8 750 2xM75 79 dm3

400 - 450 2 - 8 750 2xM75 79 dm3

Intrări de cablu auxiliare

80 - 132 2 - 8 1xM20 –160 - 450 2 - 8 2xM20 –

Când închideţi capacul cutiei de borne, asiguraţi-vă că nu s-a depus praf pe suprafeţele de separaţie. Curăţaţi şi ungeţi suprafaţa cu vaselină de contact care nu se solidifică.

AVERTIZARENu deschideţi motorul sau cutia de borne în prezenţa unei atmosfere cu pericol de explozie, atât timp cât motorul este cald şi alimentat electric.

Motoare Ex de; M2KA/M3KPPe capacul cutiei de borne este marcată litera „e” sau „cutie Ex e”.

Asiguraţi-vă că realizarea conexiunii la borne se realizează exact în ordinea descrisă în instrucţiunile de conectare care se găsesc în interiorul cutiei de borne.

Distanţa de conturnare şi cea de siguranţă trebuie să fie în conformitate cu IEC/EN 60079-7.

3.8.2 Motoare cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer Ex tD/Ex t

În varianta standard, motoarele au cutia de borne montată dea-supra, cu intrare cablu posibilă din ambele părţi laterale. O descriere amănunţită este prezentată în cataloagele de produ-se.

Acordaţi o atenţie deosebită etanşării cutiei cu borne şi a cablu-rilor pentru a preîntâmpina intrarea prafului combustibil în cutia de borne. Este important să verificaţi dacă garniturile exterioare sunt în stare bună şi dacă sunt fixate solid, deoarece ele pot fi deteriorate sau dislocate în timpul manipulării.

Când închideţi capacul cutiei de borne, asiguraţi-vă că nu s-a depus praf pe suprafaţa de separaţie şi verificaţi dacă garnitura este în stare bună; dacă garnitura este defectă, ea trebuie înlocuită cu una care are aceleaşi proprietăţi de material.


AVERTIZARENu deschideţi motorul sau cutia de borne în prezenţa unei atmosfere cu pericol de explozie, atât timp cât motorul este cald şi alimentat electric.

3.8.3 Conexiuni pentru diverse metode de pornire

Cutia de borne de pe motoarele standard cu o singură turaţie conţine, de obicei, şase borne ale înfăşurărilor şi cel puţin o bornă pentru legare la pământ. Aceasta permite pornirea directă sau pornirea stea/triunghi. A se vedea figura 1.

Pentru motoare speciale şi pentru cele cu două turaţii, conecta-rea la sursa de alimentare se realizează conform instrucţiunilor din interiorul cutiei de borne sau din manualul motorului.

Tensiunea şi tipul de conexiune sunt marcate pe etichetă.

Pornirea directă (DOL):Poate fi folosită conexiunea în stea (Y) sau în triunghi (D).

De exemplu, 690 VY, 400 VD indică o conexiune în stea pentru 690 V şi o conexiune în triunghi pentru 400 V.

Pornirea stea-triunghi (Y/D):Pentru folosirea conexiunii în triunghi, tensiunea de alimentare trebuie să fie egală cu tensiunea nominală a motorului.

Îndepărtaţi toate legăturile de conexiune de la placa de borne.

Pentru motoarele cu siguranţă mărită, nu este admisă decât pornirea directă şi stea-triunghi. În cazul pornirii stea-triunghi, este permisă numai utilizarea echipamentului atestat pentru clasa Ex.

Alte metode de pornire şi condiţii grele de pornire:În cazul utilizării altor metode de pornire, cum ar fi starterul electronic, sau când condiţiile de pornire sunt deosebit de dificile, vă rugăm să luaţi mai întâi legătura cu ABB.

3.8.4 Conectarea dispozitivelor auxiliareDacă un motor este echipat cu termistori sau cu alte dispozitive termice rezistive (Pt100, relee termice, etc.) şi cu alte dispozitive auxiliare, se recomandă ca acestea să fie utilizate şi conectate prin mijloace corespunzătoare. Pentru anumite tipuri de protecţie este obligatorie folosirea protecţiei termice. Informaţii mai detaliate pot fi găsite în documentaţia primită împreună cu motorul. În interiorul cutiei de borne se găsesc scheme de conectare pentru elemente auxiliare şi piese de conexiune.

Tensiunea maximă de măsură pentru termistori este de 2,5 V. Curentul maxim de măsură pentru Pt100 este de 5 mA. Folosirea unor valori mai mari pentru tensiunea sau curentul de măsură poate provoca erori de citire sau poate deteriora detectorul de temperatură.

Izolaţia senzorilor termici îndeplineşte cerinţele de bază privind izolaţia.

3.9 Bornele şi sensul de rotaţieArborele se roteşte în sensul acelor de ceasornic dacă privim capătul acestuia dinspre partea de acţionare şi dacă secvenţa fazelor liniei de alimentare - L1, L2, L3 - este conectată la borne ca în Figura 1.

Pentru a modifica sensul de rotaţie, inversaţi oricare două legături la cablurile de alimentare.

Dacă motorul are un ventilator unidirecţional, asiguraţi-vă că acesta se roteşte în acelaşi sens cu săgeata marcată pe motor.

3.10 Protecţia contra supraîncărcării şi a blocării motorului

Toate motoarele destinate zonelor cu pericol trebuie protejate contra supraîncărcării; a se vedea IEC/EN 60079-14 şi IEC 61241-14.

Pentru motoare cu siguranţă mărită (Ex e), timpul maxim de declanşare pentru dispozitivele de protecţie nu trebuie să fie mai mare decât timpul tE indicat pe eticheta cu caracteristici tehnice ale motorului.


4.3 Observaţii privind siguranţaMotorul este proiectat pentru a fi instalat şi utilizat de către personal calificat, familiarizat cu cerinţele de siguranţă şi sănătate şi cu legislaţia naţională.

Trebuie pus la dispoziţie echipamentul de siguranţă necesar pentru prevenirea accidentelor la locul de instalare şi utilizare, în conformitate cu reglementările locale.

AVERTIZAREDispozitivele de oprire urgentă trebuie echipate cu elemente de blocare a repornirii. După o oprire urgentă, o nouă comandă de pornire nu poate avea efect decât după ce blocajul la repornire a fost dezactivat intenţionat.

Puncte care trebuie respectate1. Nu călcaţi pe motor.2. Temperatura carcasei exterioare a motorului poate provoca

arsuri la atingere în timpul funcţionării obişnuite şi, mai ales, după oprire.

3. Unele aplicaţii speciale ale motorului necesită instrucţiuni speciale (de exemplu utilizarea unor surse de alimentare cu convertor de frecvenţă).

4. Atenţie la componentele rotative ale motorului.5. Nu deschideţi cutiile de borne când acestea se află sub

tensiune.

4.3.1 Grupa IIC şi grupa IIIMotoarele din grupa IIC şi grupa III sunt atestate conform EN60079-0 (2006 sau 2009) sau IEC60079-0 (ediţia 5).

AVERTIZARE Pentru a reduce la minimum riscul datorat pericolelor generate de sarcinile electrostatice, curăţaţi motorul numai cu o lavetă umedă sau prin mijloace ce nu presupun frecarea.

4. Funcţionarea

4.1 Utilizarea

Dacă nu se specifică altfel pe etichetă, motoarele sunt proiecta-te pentru următoarele condiţii.

– Limitele normale ale temperaturii ambiante sunt -20°C până la +40°C.

– Altitudinea maximă este de 1000 m deasupra nivelului mării.– Toleranţa pentru tensiunea de alimentare este ±5%, iar

pentru frecvenţă ±2%, în conformitate cu EN / IEC 60034-1, paragraful 7.3, zona A.

Motorul trebuie folosit numai în aplicaţiile pentru care este destinat. Valorile nominale şi condiţiile de utilizare sunt indicate pe etichetele motoarelor. În plus, trebuie respectate toate cerinţele din acest manual şi din alte instrucţiuni şi standarde relevante.

Dacă aceste limite sunt depăşite, trebuie verificate datele motorului şi datele de construcţie. Vă rugăm să luaţi legătura cu ABB pentru informaţii suplimentare.

La utilizarea motoarelor antideflagrante trebuie acordată o atenţie deosebită atmosferelor corozive; asiguraţi-vă că stratul protector de vopsea este adecvat pentru condiţiile ambiante existente, deoarece capsularea antideflagrantă poate fi deterio-rată prin coroziune.

AVERTIZAREIgnorarea oricăror instrucţiuni sau operaţii de întreţinere ale aparatului poate pune în pericol siguranţa şi poate împiedica astfel utilizarea maşinii în zone cu pericol.

4.2 RăcireaVerificaţi că motorul dispune de un debit suficient de aer. Asiguraţi-vă că motorul nu este încălzit suplimentar prin radiaţie de obiecte din apropiere sau prin expunerea directă la razele solare.

În cazul motoarelor cu prindere prin flanşă (de exemplu B5, B35, V1), asiguraţi-vă că în jurul construcţiei există un debit suficient de aer care circulă pe suprafaţa exterioară a flanşei.


5.1 IntroducereAceastă parte a manualului conţine instrucţiuni suplimentare pentru motoarele folosite în zone cu pericol de explozie şi care sunt alimentate cu convertor de frecvenţă.

ABB poate solicita informaţii suplimentare pentru a decide dacă sunt adecvate aplicaţiei respective anumite tipuri de maşini pentru aplicaţii speciale sau cu modificări constructive speciale.

5.2 Cerinţe principale conform standardelor EN şi IEC

Motoare antideflagrante Ex d, Ex deMotorul trebuie dimensionat astfel încât temperatura maximă a suprafeţei exterioare a acestuia să fie limitată conform clasei de temperatură (T4, T5 etc.). De cele mai multe ori, acest lucru necesită fie efectuarea unor teste de tip, fie verificarea tempera-turii suprafeţei exterioare a motorului.

Majoritatea motoarelor antideflagrante ABB pentru clasa de temperatură T4 au fost testate cu convertoare ABB ACS800 folosind sistemul de comandă directă a cuplului (Direct Torque Control - DTC), precum cum şi cu convertoare ABB ACS550. Aceste combinaţii pot fi selectate folosind instrucţiunile de dimensionare din paragraful 5.8.2.

De obicei, în cazul altor convertoare de alimentare cu comandă prin modulaţia lăţimii impulsului (Pulse Width Modulation - PWM), sunt necesare teste combinate pentru a confirma asigurarea unui regim termic adecvat al motorului. Aceste teste pot fi evitate dacă motoarele antideflagrante sunt echipate cu senzori termici concepuţi pentru controlul temperaturii suprafeţei. Astfel de motoare prezintă următoarele marcaje suplimentare pe eticheta cu caracteristici tehnice: - „PTC” (Positi-ve Temperature Coefficient - coeficient de temperatură pozitiv) pentru temperatura de declanşare şi „DIN 44081/82”.

În cazul convertoarelor de alimentare cu comandă PWM şi cu frecvenţa minimă de comutare de 3 kHz sau mai mare, pentru o dimensionare preliminară, pot fi folosite instrucţiunile din paragraful 5.8.3.

Pentru detalii asupra motoarelor antideflagrante din clasa de temperatură T5 şi T6 folosite pentru sisteme de acţionare cu turaţie variabilă, vă rugăm să luaţi legătura cu ABB.

Motoare Ex e cu siguranţă mărităABB nu recomandă folosirea motoarelor cu siguranţă mărită de joasă tensiune cu bobinaj aleatoriu pentru sisteme de acţiona-re cu turaţie variabilă. Acest manual nu se referă la utilizarea acestor motoare pentru sisteme de acţionare cu turaţie variabilă.

Motoare fără scânteiere Ex nACombinaţia dintre motor şi convertor trebuie testată ca o unita-te sau trebuie dimensionată prin calcul.

Motoarele ABB fără scânteiere din fontă au fost testate cu convertoare ABB ACS800 folosind comanda directă a cuplului (Direct Torque Control - DTC), precum şi cu convertoare ABB ACS550, iar aceste combinaţii pot fi selectate folosind instrucţi-unile de dimensionare din paragraful 5.8.2.

În cazul altor convertoare de alimentare cu comandă PWM şi cu frecvenţa minimă de comutare de 3 kHz sau mai mare, pentru o dimensionare preliminară, trebuie folosite instrucţiu-nile din paragraful 5.8.3 al acestui manual. Valorile finale trebuie verificate prin teste combinate.

Motoare cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer DIP, Ex tDMotorul trebuie dimensionat astfel încât temperatura maximă a suprafeţei exterioare a motorului să fie limitată conform clasei de temperatură (de exemplu T125ºC). Pentru informaţii suplimentare despre clase de temperatură mai scăzute decât 125°C, vă rugăm să luaţi legătura cu ABB.

Motoarele ABB Ex tD (125°C) au fost testate cu convertoare ACS800 folosind comanda directă a cuplului DTC, precum şi cu convertoare ABB ACS550, iar aceste combinaţii pot fi selectate folosind instrucţiunile de dimensionare din paragraful 5.8.2.

De obicei, în cazul altor convertoare de alimentare cu comandă prin modulaţia lăţimii impulsului (Pulse Width Modulation - PWM), sunt necesare teste combinate pentru a confirma asigurarea unui regim termic adecvat al motorului. Aceste teste pot fi evitate dacă motoarele DIP sunt echipate cu senzori termici concepuţi pentru controlul temperaturii suprafeţei. Astfel de motoare prezintă următoarele marcaje suplimentare pe eticheta cu caracteristici tehnice: - „PTC” (Positive Temperatu-re Coefficient - coeficient de temperatură pozitiv) pentru temperatura de declanşare şi „DIN 44081/82”.

În cazul convertoarelor de alimentare cu comandă PWM şi cu frecvenţa minimă de comutare de 3 kHz sau mai mare, pentru o dimensionare preliminară, pot fi folosite instrucţiunile din paragraful 5.8.3.

5.3 Izolaţia înfăşurării

5.3.1 Tensiunea între fazeÎn figura 4 se pot observa vârfurile maxime de tensiune admise între faze la bornele motorului în funcţie de timpul de creştere al impulsului.

Curba cea mai de sus „Izolaţie specială ABB” se aplică la motoa-rele cu izolaţie specială a înfăşurării pentru alimentare prin convertor de frecvenţă, cod variantă 405.

„Izolaţia standard ABB” se aplică la toate motoarele descrise în acest manual.

5. Motoare pentru zone cu pericol de explozie şi funcţionare la turaţie variabilă


5.3.2 Tensiuni între fază şi masăValorile maxime admise ale vârfurilor de tensiune între fază şi masă la bornele motorului sunt:

Izolaţie standard 1300 V vârf

Izolaţie specială 1800 V vârf

5.3.3 Alegerea izolaţiei înfăşurărilor pentru convertoarele ACS800 şi ACS550

În cazul transmisiilor simple ABB ACS800 cu unitate de alimen-tare cu diodă sau a convertoarelor ABB ACS550, alegerea izolaţiei înfăşurării şi a filtrelor se poate face pe baza tabelului de mai jos:

Tensiune nominală de alimentare UN a convertorului Izolaţie înfăşurări şi filtre necesareUN ≤ 500 V Izolaţie standard ABBUN ≤ 600 V Izolaţie standard ABB + filtre dU/dt

SAUIzolaţie specială ABB (cod variantă 405)

UN ≤ 690 V Izolaţie specială ABB (cod variantă 405)ŞI filtre dU/dt la ieşirea convertorului

Pentru informaţii suplimentare privind frânarea cu rezistenţă şi convertoare cu blocuri de alimentare controlată, vă rugăm să luaţi legătura cu ABB.

5.3.4 Alegerea izolaţiei înfăşurărilor pentru toate celelalte convertoare

Solicitările de tensiune trebuie menţinute sub limitele accepta-te. Vă rugăm să luaţi legătura cu proiectantul sistemului pentru a garanta siguranţa aplicaţiei. La dimensionarea motorului, trebuie luată în calcul influenţa eventualelor filtre.

5.4 Protecţia termică a înfăşurărilorToate motoarele ABB de tip Ex din fontă sunt echipate cu termistori PTC [cu coeficient de temperatură pozitiv] pentru a preveni ca temperatura înfăşurărilor să depăşească limitele termice ale materialelor izolante folosite (de obicei clasa de izolaţie B sau F).

OBSERVAŢIE!Dacă nu specifică altceva pe eticheta cu caracteristici tehnice, aceşti termistori nu previn depăşirea valorilor limită pentru clasele respective de temperatură (T4, T5, etc.) în ceea ce priveşte temperatura suprafeţei motorului.

Ţările ATEX: Termistorii trebuie conectaţi la un releu de circuit pentru termis-tori, care funcţionează independent şi care are sarcina unică de a decupla în mod sigur motorul de la sursa de alimentare, în conformitate cu cerinţele din Anexa II, punctul 1.5.1 - „Cerinţe esenţiale de siguranţă şi sănătate”, din Directiva ATEX 94/9/CE.

Ţările non-ATEX: Se recomandă ca termistorii să fie conectaţi la un releu de circuit pentru termistori care funcţionează independent şi care are sarcina unică de a decupla în mod sigur motorul de la sursa de alimentare.

OBSERVAŢIE!În funcţie de reglementările locale pentru instalare, este posibil să se poată conecta termistorii şi la alte echipamente decât relee pentru termistori; de exemplu, la intrările de control ale unui convertor de frecvenţă.

5.5 Curenţii din rulmenţiTrebuie evitate tensiuni şi curenţi în rulmenţi la toate aplicaţiile cu turaţie variabilă, pentru a asigura fiabilitatea şi siguranţa aplicaţiei. În acest scop trebuie folosiţi rulmenţi izolaţi sau construcţii izolate de rulmenţi, filtre de mod comun, precum şi cabluri şi metode de pământare adecvate (a se vedea paragraful 5.6).

5.5.1 Eliminarea curenţilor din rulmenţi cu ajutorul convertoarelor ABB ACS800 şi ABB ACS550

În cazul convertoarelor de frecvenţă ABB ACS800 şi ACS550 cu unitate de alimentare cu diodă (tensiune continuă necontrola-tă), trebuie folosite următoarele metode pentru a evita curenţii dăunători din rulmenţii motoarelor:

Gabarit 250 sau mai mic Nu sunt necesare măsuri280 – 315 Rulment izolat la capătul opus părţii de

antrenare355 – 450 Rulment izolat la capătul opus părţii de

antrenareŞIFiltru de mod comun la convertor

ABB foloseşte rulmenţi izolaţi cu alezaje interioare şi/sau exterioare acoperite cu oxid de aluminiu sau care folosesc elemente de rulare din ceramică. Acoperirile de oxid de aluminiu sunt tratate şi cu un material de etanşare pentru a împiedica umezeala şi impurităţile să pătrundă în stratul poros. Pentru tipul exact de izolaţie a rulmenţilor, a se vedea eticheta motorului. Este interzisă schimbarea tipului de rulmenţi sau a metodei de izolaţie fără acordul ABB.

5.5.2 Eliminarea curenţilor din rulmenţi la toate celelalte tipuri de convertoare

Utilizatorul poartă singur răspunderea pentru protejarea motorului şi a echipamentului acţionat contra curenţilor dăunători din rulmenţi. Pot fi urmate instrucţiunile prezentate în paragraful 5.5.1, dar eficienţa acestora nu poate fi garantată în toate cazurile.

5.6 Cablarea, legarea la pământ şi compatibilitatea electromagnetică (EMC)

Pentru asigurarea unei pământări corespunzătoare şi pentru conformitatea cu toate cerinţele EMC aplicabile, pentru motoarele de peste 30 kW trebuie folosite cabluri simetrice ecranate şi presgarnituri de cablu EMC, adică presgarnituri de cablu care asigură contact pe 360°. Cablurile simetrice ecranate


sunt recomandate şi pentru motoare de putere mai mică. Realizaţi sistemul de legare la pământ pe întreaga circumferinţă (360°) pentru toate intrările de cabluri conform instrucţiunilor privind presgarniturile de cablu. Răsuciţi ecranele cablurilor în mănunchiuri şi conectaţi-le la cea mai apropiată bornă/bară de pământare din cutia de borne, de pe carcasa convertorului, etc.

OBSERVAŢIE!La toate punctele de legătură, cum ar fi la motor, la conver-tor, la un eventual întrerupător de siguranţă, etc., trebuie utilizate presgarnituri de cablu potrivite, care asigură contactul pe 360°.

Pentru motoare cu gabaritul IEC 280 şi mai mare, este necesară egalizarea suplimentară a potenţialului dintre carcasa motoru-lui şi echipamentul acţionat, cu excepţia cazurilor în care acestea sunt montate pe un suport de oţel comun. În acest caz, trebuie verificată conductivitatea în înaltă frecvenţă a contacte-lor asigurate de suportul de oţel, de exemplu prin măsurarea diferenţei de potenţial dintre componente.

Puteţi găsi informaţii suplimentare despre legarea la pământ şi cablarea unităţilor de acţionare cu turaţie variabilă în manualul „Legarea la pământ şi cablarea sistemelor de acţionare” (cod: 3AFY 61201998), iar materiale privind respectarea cerinţelor EMC sunt disponibile în manualele convertoarelor respective.

5.7 Turaţia de lucruPentru turaţii mai mari decât turaţia nominală indicată pe eticheta cu caracteristici tehnice de pe motor, asiguraţi-vă că nu se depăşeşte nici turaţia maximă permisă pentru motor şi nici turaţia critică a întregului ansamblu.

5.8 Dimensionarea motorului pentru aplicaţii cu turaţie variabilă

5.8.1 GeneralităţiÎn cazul convertoarelor ABB ACS800 cu comandă DTC şi al convertoarelor ACS550, dimensionarea poate fi realizată folosind curbele de încărcare prezentate în paragrafele 5.8.2 şi 5.8.3 sau utilizând programul de dimensionare DriveSize de la ABB. Acest program poate fi descărcat de pe pagina de Internet ABB (www.abb.com/motors&drives). Curbele de încărcare se referă la tensiunea nominală de alimentare.

5.8.2 Dimensionarea cu convertoare ABB ACS800 cu comandă DTC

Curbele de încărcare prezentate în figurile 5 şi 6 prezintă cuplul de ieşire continuu maxim admis al motoarelor în funcţie de frecvenţa de alimentare. Cuplul de ieşire este indicat ca procent din cuplul nominal al motorului.

OBSERVAŢIE!Turaţia maximă a motorului nu trebuie depăşită, chiar dacă curbele de încărcare sunt date până la 100 Hz.

Pentru dimensionarea altor motoare şi pentru alte tipuri de protecţie decât cele menţionate în figurile 5 şi 6, sunteţi rugaţi să luaţi legătura cu ABB.

5.8. Dimensionarea cu convertoare ABB ACS550

Curbele de încărcare prezentate în figurile 7 şi 8 prezintă cuplul de ieşire continuu maxim admis al motoarelor în funcţie de frecvenţa de alimentare. Cuplul de ieşire este indicat ca procent din cuplul nominal al motorului.

Observaţia A. Curbele de încărcare prezentate în figurile 7 şi 8 se bazează pe o frecvenţă de comutare de 4 kHz.

Observaţia B. Pentru aplicaţiile cu cuplu constant, cea mai redu-să frecvenţă de lucru continuă admisă este de 15 Hz.

Observaţia C. Pentru aplicaţiile cu cuplu pătratic, cea mai redusă frecvenţă de lucru continuă admisă este de 5 Hz.

OBSERVAŢIE!Turaţia maximă a motorului nu trebuie depăşită, chiar dacă curbele de încărcare sunt date până la 100 Hz.

Pentru dimensionarea altor motoare şi pentru alte tipuri de protecţie decât cele menţionate în figurile 7 şi 8, sunteţi rugaţi să luaţi legătura cu ABB.

5.8.4 Dimensionarea cu alte surse de alimentare ce folosesc convertoare de tip PWM

Dimensionarea preliminară se poate realiza cu ajutorul curbelor orientative de încărcare indicate în figurile 7 şi 8. Aceste curbe orientative se bazează pe o frecvenţă minimă de comutare de 3 kHz. Pentru siguranţă, fie trebuie testată combinaţia, fie trebuie utilizaţi senzori termici destinaţi pentru controlul temperaturilor de suprafaţă.

OBSERVAŢIE!Capacitatea de încărcare termică efectivă a motorului poate fi mai scăzută decât cea indicată în curbele orientative.

5.8.5 Suprasarcini de scurtă duratăÎn mod obişnuit, pentru motoarele antideflagrante ABB există posibilitatea de supraîncărcare de scurtă durată. Pentru valori exacte, vă rugăm să consultaţi eticheta motorului sau să contactaţi ABB.

Capacitatea de supraîncărcare este determinată de trei factori:

I OL Curentul maxim de scurtă durată T OL Durata admisă pentru suprasarcinăT COOL Timpul de răcire necesar după fiecare perioadă de suprasarcină. Pe durata răcirii, curentul şi cuplul motorului trebuie să rămână sub limita admisă pentru încărcare continuă.

5.9 EticheteMotoarele pentru zone cu pericol destinate să lucreze la turaţii variabile trebuie să fie prevăzute cu două etichete: eticheta standard pentru funcţionare DOL, necesară pentru toate motoarele (figura 9) şi eticheta VSD. Sunt disponibile două variante diferite de etichete VSD: eticheta VSD standard, prezentată în figura 10, şi eticheta VSD specifică clientului, prezentată în figura 11. Valorile de pe etichetele prezentate în figurile menţionate mai sus sunt numai pentru exemplificare!


O etichetă VSD este obligatorie pentru lucrul la turaţie variabilă şi trebuie să cuprindă datele necesare definirii domeniului de sarcină admis pentru acest mod de funcţionare. Cel puţin următorii parametri trebuie incluşi pe eticheta motoarelor destinate pentru lucru la turaţie variabilă în zone cu pericol de explozie:

– Regim de lucru– Tip de sarcină (liniară sau pătratică)– Tip de convertor şi frecvenţa minimă de comutare– Limite de putere sau cuplu – Limite de turaţie sau frecvenţă

5.9.1 Conţinutul etichetei standard VSDEticheta standard VSD (figura 10) cuprinde următoarele informaţii:

Tensiune de alimentare sau domeniu de tensiune (VALID FOR) şi frecvenţa de alimentare (FWP) a sistemului de acţionare

• Tip de motor• Frecvenţă minimă de comutare pentru convertoarele

PWM (MIN. SWITCHING FREQ. FOR PWM CONV.)• Limite pentru suprasarcini de scurtă durată (I OL, T OL, T

COOL ) - a se vedea secţiunea 5.8.5• Cuplul de sarcină admis pentru convertoarele ACS800 cu

comandă DTC (DTC-CONTROL). Cuplul de sarcină este indicat ca procent din cuplul nominal al motorului.

• Cuplul de sarcină admis pentru convertoarele ACS550 cu comandă PWM (PWM-CONTROL). Cuplul de sarcină este indicat ca procent din cuplul nominal al motorului. A se vedea şi paragraful 5.8.3.

Eticheta standard VSD presupune din partea clientului un calcul de conversie a datelor generice în date specifice motoru-lui. Pentru conversia limitelor de frecvenţă în limite de turaţii şi a limitelor de cuplu în limite de curent va fi necesară utilizarea catalogului de motoare pentru zone periculoase. Etichetele specifice clienţilor pot fi solicitate de la ABB, dacă se preferă acest lucru.

5.9.2 Conţinutul etichetelor VSD specifice clienţilor

Etichetele VSD specifice clienţilor (figura 11) conţin date specifice privind aplicaţia şi motorul pentru funcţionare la turaţii variabile, după cum urmează:

• Tip de motor• Serie motor• Tip de convertor de frecvenţă (FC Type)• Frecvenţă de comutare (Switc.freq.)• Domeniu de slăbire a câmpului sau punctul nominal al

motorului (F.W.P.)• Lista punctelor de sarcină specifice• Tip de sarcină (CONSTANT TORQUE [cuplu constant],

QUADRATIC TORQUE [cuplu pătratic], etc.)• Domeniu turaţii• Dacă motorul este echipat cu senzori termici destinaţi con-

trolului termic direct, un text de tipul „PTC xxx C DIN44081/-82”. În care „xxx” reprezintă temperatura de declanşare a senzorilor.

Valorile incluse în etichetele VSD specifice clienţilor sunt valabile pentru motorul şi aplicaţia în cauză, iar valorile puncte-lor de sarcină pot fi utilizate în cele mai multe cazuri pentru programarea în consecinţă a funcţiilor de protecţie a conver-toarelor.

5.10 Punerea în funcţiune a aplicaţiilor cu turaţie variabilă

Punerea în funcţiune a aplicaţiilor cu turaţie variabilă trebuie efectuată conform instrucţiunilor prezentate în acest manual, în manualele pentru convertoarele de frecvenţă respective şi conform legislaţiei şi reglementărilor locale. De asemenea, trebuie luate în calcul cerinţele şi limitările impuse de aplicaţie.

Toţi parametrii necesari pentru setarea convertorului trebuie luaţi de pe etichetele motorului. Parametrii necesari cel mai frecvent sunt:

– Tensiunea nominală a motorului– Curentul nominal al motorului– Frecvenţa nominală a motorului– Turaţia nominală a motorului– Puterea nominală a motorului

Aceşti parametri vor fi preluaţi de pe un singur rând al etichetei standard fixate pe motor. Pentru exemplificare, consultaţi figura 9.

Observaţie: În cazul lipsei informaţiilor sau în cazul unor informaţii inexacte, nu folosiţi motorul înainte de asigurarea unor setări corecte!

ABB recomandă folosirea tuturor funcţiilor de protecţie adecva-te oferite de convertor pentru creşterea siguranţei ansamblului. În mod obişnuit, convertoarele prezintă următoarele funcţii (denumirea şi disponibilitatea funcţiilor depind de modelul convertorului):

– Turaţie minimă– Turaţie maximă– Protecţie contra blocării– Timpi de accelerare şi decelerare– Curent maxim– Putere maximă– Cuplu maxim– Curbă de sarcină utilizator

AVERTIZAREAceste caracteristici sunt suplimentare şi nu înlocuiesc funcţiile de siguranţă cerute de standarde.

5.10.1 Programarea convertoarelor ABB ACS800 şi ACS550 pe baza etichetei standard VSDVerificaţi dacă eticheta VSD standard este valabilă pentru aplicaţia în cauză, adică dacă reţeaua de alimentare corespun-de datelor indicate pentru „VALID FOR” (valabil pentru) şi „FWP”.

Verificaţi dacă cerinţele stabilite pentru convertor sunt întrunite (tipul de convertor şi tipul de comandă al acestuia, precum şi frecvenţa de comutare).

Verificaţi dacă sarcina corespunde cu încărcarea admisă pentru convertorul utilizat.


Introduceţi datele de configurare de bază. Datele de configura-re de bază (grupul de parametri 99) necesare în cazul ambelor convertoare vor fi preluate de pe un singur rând al etichetei standard (pentru exemplificare consultaţi figura 9). Instrucţiuni detaliate sunt disponibile în manualele convertoarelor de frecvenţă respective. Rândul selectat al etichetei standard trebuie să corespundă datelor pentru „VALID FOR” şi „FWP”, precum şi valorilor nominale ale reţelei de alimentare.

În cazul convertoarelor ACS800 cu comandă DTC, trebuie efectuate şi următoarele setări:

99.08 Motor Control Mode = DTC95.04 EX/SIN REQUEST = EX95.05 ENA INC SW FREQ = YES

În cazul convertoarelor ACS550, trebuie efectuate şi următoare-le setări:

2606 SWITCHING FREQ = 4 kHz sau mai mult2607 SWITCH FREQ CTRL = 0 (OFF)

Suplimentar faţă de setările obligatorii menţionate mai sus, se recomandă cu insistenţă utilizarea tuturor funcţiilor adecvate de protecţie ale convertorului. Datele necesare trebuie preluate de pe eticheta VSD standard şi convertite în formatul adecvat.

5.10.2 Programarea convertoarelor ABB ACS800 şi ACS550 pe baza etichetei VSD specifice clientuluiVerificaţi dacă eticheta VSD specifică clientului este valabilă pentru aplicaţia în cauză, adică dacă reţeaua de alimentare corespunde datelor indicate pentru „F.W.P.”.

Verificaţi dacă cerinţele stabilite pentru convertor sunt întrunite („FC Type” şi „Switc.freq.”).

Verificaţi dacă sarcina corespunde capacităţii de încărcare admise.

Introduceţi datele de configurare de bază. Datele de configura-re de bază (grupul de parametri 99) necesare în cazul ambelor convertoare vor fi preluate de pe un singur rând al etichetei standard (pentru exemplificare consultaţi figura 9). Instrucţiuni detaliate sunt disponibile în manualele convertoarelor de frecvenţă respective. Rândul selectat al etichetei standard trebuie să corespundă datelor pentru „FWP”, precum şi valorilor nominale ale reţelei de alimentare.

În cazul convertoarelor ACS800 cu comandă DTC, trebuie efectuate şi următoarele setări:

99.08 Motor Control Mode = DTC95.04 EX/SIN REQUEST = EX95.05 ENA INC SW FREQ = YES

În cazul convertoarelor ACS550, trebuie efectuate şi următoare-le setări

2606 SWITCHING FREQ = 4 kHz sau mai mult2607 SWITCH FREQ CTRL = 0 (OFF)

Suplimentar faţă de setările obligatorii menţionate mai sus, se recomandă cu insistenţă utilizarea tuturor funcţiilor adecvate de protecţie ale convertorului. Datele necesare trebuie preluate de pe eticheta VSD standard şi convertite în formatul adecvat.

6. ÎntreţinereaAVERTIZAREÎn stare de repaus, motorul poate fi sub tensiune în cutia de borne pentru elementele de încălzire sau pentru încălzirea directă a înfăşurărilor.

AVERTIZARETrebuie respectate standardele IEC/EN 60079-17 şi -19 legate de repararea şi întreţinerea aparaturii electrice în zone cu pericol. Acest tip de aparatură va fi manevrat numai de către personal competent şi familiarizat cu aceste standarde.

În funcţie de natura aplicaţiei, deconectaţi şi blocaţi alimentarea electrică înainte de a lucra la motor sau la echipamentul antrenat. Asiguraţi-vă că, în timpul desfăşu-rării lucrărilor, nu există gaze explozive sau praf exploziv.

6.1 Inspecţia generală1. Pentru procedurile de inspecţie şi întreţinere, utilizaţi ca sursă

de îndrumare standardul IEC/EN 60079-17, în special tabelele 1-4.

2. Verificaţi motorul la intervale regulate. Frecvenţa verificărilor depinde, de exemplu, de nivelul de umiditate din aerul ambiant şi de condiţiile meteorologice locale. Frecvenţa verificărilor poate fi determinată pentru început experimen-tal, dar apoi trebuie respectată cu stricteţe.

3. Păstraţi motorul curat şi asiguraţi un traseu liber pentru aerul de ventilaţie. Dacă motorul este folosit într-un mediu cu mult praf, sistemul de ventilaţie trebuie verificat şi curăţat în mod regulat. Pentru motoarele Ex tD/Ex t, respectaţi specificaţiile de mediu ambiant precizate în standardul IEC/EN 61241-14.

4. Verificaţi starea garniturilor de etanşare ale arborelui (de exemplu inelul V sau garnitură radială) şi, dacă este necesar, înlocuiţi-le. Pentru motoarele Ex tD/Ex t, efectuaţi verificări detaliate în conformitate cu standardul IEC/EN 60079-17, tabelul 4, la intervalul recomandat de 2 ani sau 8000 h.

5. Verificaţi starea conexiunilor şi a şuruburilor de fixare şi asamblare.

6. Verificaţi starea rulmenţilor prin detectarea zgomotelor neobişnuite, măsurarea vibraţiilor, temperatura rulmenţilor, inspectarea vaselinei consumate şi supravegherea rulmenţi-lor prin metoda impulsurilor de şoc (Shock Pulse Method - SPM). Acordaţi o atenţie deosebită rulmenţilor a căror durată de viaţă calculată se apropie de sfârşit.

Când observaţi semne de uzură, demontaţi motorul, verificaţi componentele şi înlocuiţi-le dacă este cazul. La înlocuirea rulmenţilor, rulmenţii de schimb trebuie să fie de acelaşi tip cu cei montaţi iniţial. Odată cu înlocuirea rulmenţilor, trebuie înlocuite şi garniturile arborelui cu garnituri de aceeaşi calitate şi cu aceleaşi caracteristici cu cele originale.

La motoare antideflagrante, răsuciţi periodic capul randalinat al buşonului de golire, dacă acesta este montat, pentru a preveni blocarea. Această operaţie trebuie efectuată cu motorul în repaus. Frecvenţa verificărilor depinde de nivelul de umiditate al aerului ambiant şi de condiţiile atmosferice locale. Frecvenţa


verificărilor poate fi determinată pentru început experimental, dar apoi trebuie respectată cu stricteţe.

În cazul motoarelor IP 55 care au fost livrate cu buşoane închis, este recomandabil să deschideţi periodic buşoanele de golire pentru a vă asigura că nu s-a blocat calea de golire a condensu-lui şi că acesta poate să se scurgă din motor. Această operaţie trebuie efectuată cu motorul în repaus, pentru a asigura siguranţa intervenţiei.

6.1.1 Motoare pentru mod de aşteptareDacă motorul rămâne în modul de aşteptare pentru un interval mai lung, la bordul unei nave sau într-un alt mediu supus vibraţiilor, luaţi următoarele măsuri:

1.Rotiţi arborele în mod regulat, o dată la fiecare 2 săptămâni (se va întocmi o fişă de evidenţă), pornind sistemul. Dacă pornirea nu este posibilă, indiferent de cauză, asiguraţi-vă că arborele este răsucit manual cel puţin o dată pe săptămână, astfel încât acesta să-şi schimbe mereu poziţia. Vibraţiile produse de celelalte echipamente de la bord corodează lagărele, efect ce poate fi diminuat prin operaţia regulată de rotire / mişcare manuală.

2.Rulmentul trebuie uns prin rotirea arborelui în fiecare an (se va întocmi o fişă de evidenţă). Dacă motorul este dotat cu un rulment cu role la scutul de antrenare, dispozitivul de blocare pentru transport trebuie îndepărtat înainte de a roti arborele. Dispozitivul de blocare pentru transport va fi montat apoi la loc dacă motorul este transportat.

3. Pentru a preveni deteriorarea rulmentului, se vor evita zonele supuse vibraţiilor. De asemenea, trebuie urmate toate instrucţiunile din manualul utilizatorului motorului pentru punerea în funcţiune şi pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere. Dacă aceste instrucţiuni nu au fost respectate, garanţia nu va acoperi defecţiunile de rulment şi de înfăşu-rări.

6.2 UngereaAVERTIZAREAtenţie la toate componentele rotative.

AVERTIZAREVaselina poate provoca iritarea pielii şi inflamarea ochilor. Urmaţi toate instrucţiunile de precauţie specificate de producătorul vaselinei.

Tipul rulmenţilor este precizat în cataloagele de produse respective şi pe etichetele tuturor motoarelor, cu excepţia celor de gabarite mai mici.

Fiabilitatea depinde în mod esenţial de respectarea intervalelor de ungere a rulmenţilor. ABB foloseşte pentru ungere principiul L1 (acela că 99% dintre motoare ating cu siguranţă durata de viaţă estimată).

6.2.1 Motoarele cu rulmenţi lubrifiaţi permanent

Rulmenţii sunt în general rulmenţi gresaţi permanent, de tipul 1Z, 2Z, 3RS sau tipuri echivalente.

Pentru gabarite de până la 250, o ungere adecvată poate fi obţinută orientativ pentru următoarea durată de timp, în conformitate cu L1. Pentru utilizare la temperaturi ambiante mai ridicate, vă rugăm să luaţi legătura cu ABB. Formula empirică pentru transformarea aproximativă a valorilor L1 în valori L10 este: L10 = 2,7 x L1.

Orele de utilizare pentru rulmenţii lubrifiaţi permanent, la temperaturi ambiante de 25 şi 40°C, sunt:

Gabarit PoliOre de utilizare la 25°C

Ore de utilizare la 40°C

71 2 67 000 42 00071 4-8 100 000 56 00080-90 2 100 000 65 00080-90 4-8 100 000 96 000100-112 2 89 000 56 000100-112 4-8 100 000 89 000132 2 67 000 42 000132 4-8 100 000 77 000160 2 60 000 38 000160 4-8 100 000 74 000180 2 55 000 34 000180 4-8 100 000 70 000200 2 41 000 25 000200 4-8 95 000 60 000225 2 36 000 23 000225 4-8 88 000 56 000250 2 31 000 20 000250 4-8 80 000 50 000

Datele sunt valabile până la 60 Hz.

Aceste valori sunt valabile pentru valorile de sarcină permise, prezentate în catalogul de produse. În funcţie de aplicaţie şi de condiţiile de sarcină, consultaţi catalogul de produse adecvat sau luaţi legătura cu ABB.

Numărul orelor de funcţionare pentru motoarele verticale se reduce la jumătate faţă de valorile de mai sus.

6.2.2 Motoare cu rulmenţi ce trebuie gresaţi periodic

Eticheta cu informaţii şi recomandări generale privind ungereaDacă motorul este echipat cu o etichetă cu informaţii privind ungerea, respectaţi valorile indicate.

Pe această etichetă sunt definite intervalele de ungere prin raportare la modul de montare, temperatura ambiantă şi turaţia de lucru.

După prima pornire sau după ungerea rulmenţilor poate apărea o creştere temporară a temperaturii timp de 10 până la 20 ore.

Este posibil ca unele motoare să fie echipate cu un colector pentru vaselina veche. Urmaţi instrucţiunile speciale indicate pentru echipament.

După gresarea din nou a unui motor DIP/ Ex tD/ Ex t, curăţaţi scuturile, astfel încât acestea să nu aibă praf pe ele.


A. Ungerea manuală

Ungerea cu motorul în funcţiune– Scoateţi buşonul de pe orificiul de ieşire a vaselinei sau

deschideţi valva de închidere, dacă există.– Asiguraţi-vă că este deschis canalul de ungere– Injectaţi cantitatea specificată de vaselină în rulment.– Lăsaţi motorul în funcţiune timp de 1-2 ore pentru a asigura

ieşirea forţată din rulment a excesului de vaselină. Puneţi la loc buşonul pe orificiul de ieşire a vaselinei sau închideţi valva de închidere, dacă există.

Ungerea cu motorul în repausUngeţi motorul în timpul funcţionării. Dacă nu este posibilă ungerea rulmenţilor cu motorul în funcţiune, ungerea poate fi efectuată şi cu motorul în repaus. – În acest caz folosiţi numai jumătate din cantitatea de vaselină

şi apoi porniţi motorul la turaţie de regim timp de câteva minute.

– După ce motorul s-a oprit, introduceţi în rulment restul cantităţii de vaselină specificate.

– După 1-2 ore de funcţionare, puneţi la loc buşonul pe orificiul de ieşire a vaselinei sau închideţi valva de închidere, dacă există.

B. Ungerea automatăBuşonul de pe orificiul de ieşire a vaselinei trebuie scos perma-nent în cazul ungerii automate, respectiv trebuie deschisă permanent valva de închidere, dacă există.

ABB recomandă numai utilizarea sistemelor electromecanice.

Cantitatea de vaselină pentru un interval de ungere precizată în tabel trebuie înmulţită cu trei în cazul folosirii unui sistem central de ungere. În cazul unei unităţi automate de ungere mai mici (unul sau două cartuşe pentru un motor), cantitatea normală de vaselină rămâne valabilă.

Pentru ungerea automată a motoarelor cu 2 poli, trebuie respectate indicaţiile din nota din capitolul Lubrifianţi referitoa-re la recomandările de lubrifianţi pentru motoare cu 2 poli.

Vaselina folosită trebuie să fie adecvată pentru ungerea automată. Consultaţi recomandările distribuitorului sistemului automat de ungere şi cele ale producătorului vaselinei.

Exemplu de calcul al cantităţii de vaselină necesare pentru sistemul automat de ungereSistem central de ungere: În cazul motoarelor IEC M3_P 315_ 4 poli în reţea de 50 Hz, intervalul de ungere conform tabelului este 7600 h/55g (DE) şi 7600 h/40g (NDE):

(DE) RLI = 55g/7600h*3*24 = 0,52 g/zi(NDE) RLI = 40g/7600*3*24 = 0,38 g/zi

Exemplu de calcul al cantităţii de vaselină necesare pentru o singură unitate automată de ungere (cartuş)(DE) RLI = 55g/7600h*24 = 0,17 g/zi(NDE) RLI = 40g/7600*24 = 0,13 g/zi

RLI = interval de ungere, DE = scut antrenare, NDE = scut opus celui de

antrenare


6.2.3 Intervale şi cantităţi de ungereIntervalele de ungere pentru motoarele verticale sunt jumătate din valorile prezentate în tabelul de mai jos.

Intervalele de ungere se referă la un rulment care lucrează la temperatura de 80°C (temperatura ambiantă +25°C). Notă! O creştere a temperaturii ambiante măreşte corespunzător temperatura rulmenţilor. Valorile trebuie înjumătăţite pentru o creştere cu 15°C a temperaturii rulmentului şi pot fi dublate pentru o scădere cu 15°C a temperaturii rulmentului.

Pentru turaţii de lucru mai mari, de exemplu în aplicaţii cu convertor de frecvenţă, sau pentru turaţii mai mici dar cu sarcină mare, sunt necesare intervale de ungere mai scurte.

AVERTIZARETemperatura maximă de lucru de +110°C pentru vaselină şi rulmenţi nu trebuie depăşită.

Nu trebuie depăşită turaţia maximă de proiectare a moto-rului.

Gabarit

Cantitate de vaselină g/rulment DE

Cantitate de vaselină g/rulment NDE

3600 rot/min 3000 rot/min 1800 rot/min 1500 rot/min 1000 rot/min 500-900 rot/min

Rulmenţi cu bile Intervale de ungere în ore de lucru160 13 13 7100 8900 14300 16300 20500 21600180 15 15 6100 7800 13100 15100 19400 20500200 20 15 4300 5900 11000 13000 17300 18400225 23 20 3600 5100 10100 12000 16400 17500250 30 23 2400 3700 8500 10400 14700 15800280 35 35 1900 3200 – – – –280 40 40 – – 7800 9600 13900 15000315 35 35 1900 3200 – – – –315 55 40 – – 5900 7600 11800 12900355 35 35 1900 3200 – – – –355 70 40 – – 4000 5600 9600 10700400 40 40 1500 2700 – – – –400 85 55 – – 3200 4700 8600 9700450 40 40 1500 2700 – – – –450 95 70 – – 2500 3900 7700 8700

Rulmenţi cu role Intervale de ungere în ore de lucru160 13 13 3600 4500 7200 8100 10300 10800180 15 15 3000 3900 6600 7500 9700 10200200 20 15 2100 3000 5500 6500 8600 9200225 23 20 1800 1600 5100 6000 8200 8700250 30 23 1200 1900 4200 5200 7300 7900280 35 35 900 1600 – – – –280 40 40 – – 4000 5300 7000 8500315 35 35 900 1600 – – – –315 55 40 – – 2900 3800 5900 6500355 35 35 900 1600 – – – –355 70 40 – – 2000 2800 4800 5400400 40 40 – 1300 – – – –400 85 55 – – 1600 2400 4300 4800450 40 40 – 1300 – – – –450 95 70 – – 1300 2000 3800 4400


6.2.4 Lubrifianţi

AVERTIZARENu amestecaţi tipuri diferite de vaseline. Lubrifianţii incompatibili pot cauza deteriorarea rulmenţi-lor.

Pentru ungere, folosiţi numai vaselină specială pentru rulmenţi cu bile, cu următoarele proprietăţi:

– vaselină de bună calitate, saponificată cu complex de litiu, cu ulei mineral sau cu ulei polialfaolefin (PAO)

– viscozitatea uleiului de bază 100-160 cST la 40°C– gradul de consistenţă NLGI 1,5 - 3 *)– domeniul de temperatură -30°C - +140°C, continuu.

*) Pentru motoarele montate vertical sau în condiţii de tempe-ratură ridicată, se recomandă o consistenţă mai ridicată.

Specificaţiile pentru lubrifianţi menţionate mai sus sunt valabile dacă temperatura ambiantă se situează peste -30°C sau sub +55°C, iar temperatura rulmenţilor este sub 110°C; în caz contrar, consultaţi ABB cu privire la vaselina adecvată.

Sunt disponibile vaseline cu proprietăţi adecvate la toţi produ-cătorii importanţi de lubrifianţi.

Se recomandă amestecurile, dar trebuie obţinută o garanţie scrisă de la producător, în special în ce priveşte amestecurile EP, că acestea nu vor deteriora rulmenţii, dar şi în privinţa proprie-tăţilor lubrifianţilor în domeniul temperaturilor de funcţionare.

AVERTIZARELubrifianţii care conţin amestecuri EP nu sunt recoman-daţi pentru temperaturi înalte ale rulmenţilor la gabarite-le 280 până la 450.

Se pot folosi următoarele vaseline de înaltă performanţă:

– Mobil Unirex N2 sau N3 (pe bază de complex de litiu)– Mobil Mobilith SHC 100 (pe bază de complex de litiu)– Shell Gadus S5 V 100 2 (pe bază de complex de litiu)– Klüber Klüberplex BEM 41-132 (pe bază specială de litiu)– FAG Arcanol TEMP110 (pe bază de complex de litiu)- Lubcon Turmogrease L 802 EP PLUS (pe bază specială de

litiu)- Total Multiplex S2 A (pe bază de complex de litiu)

OBSERVAŢIE!Folosiţi întotdeauna o vaselină de turaţie mare pentru motoare de turaţie mare cu 2 poli, pentru care factorul de turaţie este mai mare de 480.000 (calculat ca Dm x n unde Dm = diametrul mediu al rulmenţilor în mm iar n = turaţia în rot/min).

Următoarele vaseline pot fi folosite pentru motoare din fontă cu turaţie mare, dar nu în amestec cu vaseline pe bază de complex de litiu:

– Klüber Klüber quiet BQH 72-102 (pe bază de poliuree)– Lubcon Turmogrease PU703 (pe bază de poliuree)

Dacă se utilizează alţi lubrifianţi;

Verificaţi la producător dacă respectivele calităţi corespund cu cele ale lubrifianţilor menţionaţi mai sus. Intervalele de ungere se bazează pe vaselinele de înaltă performanţă specificate mai sus. Folosirea altor tipuri de vaselină poate implica reducerea intervalelor respective.

În cazul în care compatibilitatea lubrifianţilor nu este sigură, luaţi legătura cu ABB.


7. Asistenţă post vânzare

7.1 Piese de schimbPiesele de schimb trebuie să fie originale sau atestate de ABB, dacă nu se specifică altfel.

Trebuie respectate cerinţele din standardul IEC 60079-19.

La comandarea pieselor de schimb, trebuie specificate seria motorului precum şi denumirea integrală a tipului şi codul produsului, aşa cum sunt înscrise pe etichetă.

7.2 Demontarea, reasamblarea şi rebobinarea

Urmaţi instrucţiunile din standardul IEC 60079-19 cu privire la demontare, reasamblare şi rebobinare. Orice operaţie trebuie efectuată de producător, adică de către ABB sau de un partener pentru reparaţii autorizat de ABB.

Nu sunt permise niciun fel de modificări de construcţie asupra pieselor care compun capsula antideflagrantă şi a pieselor care asigură protecţia împotriva prafului. De asemenea, asiguraţi-vă că ventilaţia nu este niciodată obturată.

Rebobinarea trebuie efectuată întotdeauna de către un partener pentru reparaţii autorizat de ABB.

La remontarea scuturilor sau a cutiei de borne pe carcasa motoarelor antideflagrante, asiguraţi-vă că cepurile nu sunt acoperite cu vopsea sau impurităţi, ci doar cu un strat subţire de unsoare specială care nu se solidifică. De asemenea, verifi-caţi dacă şuruburile de fixare sunt strânse la acelaşi cuplu ca şi cele originale sau cel puţin la acelaşi cuplu cu cel indicat pe carcasă. În cazul motoarelor DIP/Ex tD/Ex t, la reasamblarea scuturilor pe carcasă trebuie aplicată pe cepuri vaselină specială de etanşare sau un compund de etanşare. Acestea trebuie să fie de acelaşi tip cu cele aplicate asupra motorului original pentru acest tip de protecţie.

7.3 RulmenţiiTrebuie acordată o atenţie specială rulmenţilor.

Aceştia trebuie scoşi cu ajutorul extractorului de rulmenţi şi montaţi prin încălzire sau cu ajutorul unor scule special concepute în acest scop.

Înlocuirea rulmenţilor este descrisă pe larg într-un prospect separat, disponibil la biroul de vânzări ABB. La înlocuirea rulmenţilor la motoarele DIP/Ex tD/Ex t se aplică recomandări speciale (garniturile de etanşare trebuie înlocuite în acelaşi timp cu rulmenţii).

Trebuie urmate toate instrucţiunile plasate pe motor, de exemplu pe etichete. Tipurile de rulmenţi indicate pe etichetă nu trebuie schimbate.

OBSERVAŢIE!Orice reparaţie efectuată de utilizator, dacă nu este aprobată expres de producător, îl absolvă pe producător de responsa-bilitatea de conformitate.

7.4 Garnituri şi elemente de etanşare

Cutiile de borne, altele decât cutiile Ex d, sunt echipate cu garnituri testate şi aprobate. În caz de înlocuire, utilizaţi piese de schimb originale.

8. Cerinţe de protecţie a mediului. Niveluri de zgomot.Majoritatea motoarelor ABB prezintă un nivel de zgomot care nu depăşeşte 82 dB(A) (± 3 dB) la 50 Hz.

Valorile pentru fiecare maşină în parte se găsesc în cataloagele de produse respective. La alimentare în curent alternativ de 60

Hz, valorile sunt cu aproximativ 4 dB(A) mai ridicate decât cele pentru 50 Hz prezentate în cataloage.

Pentru informaţii privind nivelurile de presiune sonoră la alimentarea prin convertor de frecvenţă, vă rugăm să luaţi legătura cu ABB.


9. Depanarea

Aceste instrucţiuni nu acoperă toate detaliile şi versiunile de echipamente şi nici nu indică toate condiţiile posibile care trebuie îndeplinite în legătură cu instalarea, utilizarea şi întreţi-nerea. Dacă sunt necesare informaţii suplimentare, vă rugăm să contactaţi cel mai apropiat birou de vânzări ABB.

Tabelul de depanare motoareOperaţiile de service şi depanare la motor trebuie efectuate numai de persoane calificate, care dispun de sculele şi echipa-mentele adecvate.

DEFECT CAUZĂ CE TREBUIE FĂCUT

Motorul nu porneşte Siguranţe arse Înlocuiţi siguranţele cu unele de tip şi caracteristici adecvate

Declanşări din motive de suprasarcină Verificaţi şi reglaţi suprasarcina de declanşare din starter.

Alimentare electrică inadecvată Verificaţi dacă sursa de alimentare este compatibilă cu specificaţiile tehnice de pe eticheta motorului şi cu factorul de sarcină.

Conexiuni de alimentare inadecvate Comparaţi conexiunile cu schema livrată cu motorul.

Circuit întrerupt în înfăşurare sau în contactor

Indicat de un zbârnâit când contactorul este închis. Verificaţi dacă nu există conexiuni slăbite. De asemenea, verificaţi dacă se închid contactele de control.

Defect mecanic Verificaţi dacă motorul şi echipamentul antrenat se rotesc liber. Verificaţi rulmenţii şi ungerea.

Scurtcircuit stator Contacte slabe la bobine stator

Indicat de siguranţe arse. Motorul trebuie rebobinat. Scoateţi scuturile şi localizaţi defectul.

Rotor defect Verificaţi dacă nu există bare sau inele rupte.

Motorul ar putea fi supraîncărcat Reduceţi sarcina.

Motorul se blochează O fază ar putea fi întreruptă Verificaţi dacă nu există o fază întreruptă pe cablul de alimentare.

Aplicaţie inadecvată Schimbaţi tipul sau gabaritul. Consultaţi furnizorul echipamentului.

Suprasarcină Reduceţi sarcina.

Tensiune scăzută Verificaţi dacă există tensiunea specificată pe etichetă. Verificaţi conexiunile.

Circuit întrerupt Siguranţe arse, verificaţi releul de suprasarcină, statorul şi butoanele.

Motorul porneşte şi apoi se opreşte

Defect de alimentare Verificaţi dacă nu există conexiuni slabe pe alimentare, la siguranţe şi la circuitul de comandă.

Motorul nu se accelerează până la turaţia nominală

Aplicaţie incorectă Consultaţi furnizorul echipamentului în privinţa tipului adecvat.

Tensiune prea mică la borne din cauza căderilor de tensiune pe circuitul de alimentare

Folosiţi o tensiune mai mare sau alte borne ale transformatorului, sau reduceţi sarcina. Verificaţi conexiunile. Verificaţi dacă secţiunea conductoarelor este suficientă.

Sarcină de pornire prea mare Verificaţi pornirile motorului în comparaţie cu pornirea în gol.

Bare rotor rupte sau rotor slăbit Verificaţi dacă nu există fisuri în apropierea inelelor. Poate fi necesar un nou rotor deoarece, de obicei, reparaţiile au numai un caracter temporar.

Circuit primar întrerupt Localizaţi defectul cu un dispozitiv de testare şi remediaţi.



Motorul accelerează prea lent şi/sau absoarbe un curent mare

Sarcină excesivă. Reduceţi sarcina.

Tensiune redusă la pornire Verificaţi dacă nu există o rezistenţă mare pe circuitul de alimentare. Asiguraţi-vă că folosiţi un cablu de dimensiuni adecvate.

Rotor în colivie defect Înlocuiţi rotorul cu unul nou.

Tensiune aplicată prea mică Corectaţi sursa de alimentare.

Sens de rotaţie invers Ordinea fazelor eronată Inversaţi conexiunile la motor sau la tabloul electric.

Motorul se supraîncălzeşte în timpul lucrului

Suprasarcină Reduceţi sarcina.

Este posibil ca deschiderile din carcasă sau cele de ventilaţie să fie pline de praf, împiedicând o ventilaţie adecvată

Eliberaţi deschiderile de ventilaţie şi verificaţi dacă fluxul de aer este continuu.

Una din fazele motorului poate fi întreruptă

Verificaţi ca toate cablurile şi toţi conductorii să fie bine conectaţi.

Bobină cu contact la masă Motorul trebuie rebobinat.

Tensiune neechilibrată la borne Verificaţi dacă nu există defecţiuni la cabluri, conexiuni sau transformatoare

Motorul vibrează Motor aliniat incorect Realiniaţi.

Suport slab Întăriţi suportul.

Cuplaj dezechilibrat Echilibraţi cuplajul.

Echipament antrenat neechilibrat Reechilibraţi echipamentul antrenat.

Rulmenţi defecţi Înlocuiţi rulmenţii.

Rulmenţi nealiniaţi Reparaţi motorul.

Greutăţi de echilibrare deplasate Reechilibraţi rotorul.

Contradicţie între echilibrarea rotorului şi a cuplajului (echilibrare cu semipană - cu pană)

Reechilibraţi cuplajul sau rotorul.

Motorul polifazat lucrează într-o singură fază

Verificaţi dacă nu există întreruperi pe circuit.

Joc prea mare la scuturi Reglaţi rulmentul sau adăugaţi un bailagăr.

Zgomot de frecare Ventilatorul atinge scutul sau capacul aferent

Corectaţi montajul ventilatorului.

Fixare nerigidizată pe suport Strângeţi şuruburile de fixare.

Zgomot în funcţionare Întrefier neuniform Verificaţi şi corectaţi montajul scuturilor sau al rulmenţilor.

Rotor dezechilibrat Reechilibraţi rotorul.



Rulmenţi fierbinţi Arbore îndoit sau arcuit Îndreptaţi sau înlocuiţi arborele.

Întindere excesivă a curelei Reduceţi întinderea curelei.

Fulia prea departe de umărul arborelui Mutaţi fulia mai aproape de rulmentul motorului.

Diametrul fuliei prea mic Folosiţi fulii mai mari.

Aliniere incorectă Corectaţi prin realinierea transmisiei.

Vaselină insuficientă Păstraţi calitatea şi cantitatea adecvată de vaselină în rulmenţi.

Vaselină deteriorată sau contaminată Îndepărtaţi vaselina veche, spălaţi bine rulmenţii cu kerosen şi introduceţi vaselină nouă.

Exces de lubrifiant Reduceţi cantitatea de vaselină; rulmentul trebuie să fie plin doar pe jumătate.

Rulment supraîncărcat Verificaţi alinierea, forţa laterală şi axială.

Bilă spartă sau căi de rulare rugoase Înlocuiţi rulmentul, curăţaţi mai întâi bine locaşul.


Figura 1. Schemă de conectare

Figura 2. Transmisie prin curea


Figura 4. Tensiunea de vârf admisă între faze la bornele motorului în funcţie de timpul de creştere. Timpul de creştere definit conform cu IEC60034-17. ..... Izolaţie specială ABB; ----- Izolaţie standard ABB; ___ IEC TS 60034-17

Figura 3. Montarea semicuplei sau a fuliei


Figura 5. Motoare antideflagrante Ex d, Ex de, motoare în fontă (tip M3GP) cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer (DIP/Ex tD); frecvenţa nominală a motoarelor 50/60 Hz

50 Hz 60 Hz

Curbe de încărcare cu convertizoare ACS800 cu comandă DTC

Figura 6. Motoare fără scânteiere Ex nA, motoare în fontă (tip M3GP) şi aluminiu cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer (DIP/Ex tD/Ex t T125°C); frecvenţa nominală a motoarelor 50/60 Hz

50 Hz 60 Hz


Curbe de încărcare cu convertizoare ACS800 cu comandă DTC Curbe orientative de încărcare cu convertoare ACS550 şi alte convertoare de alimentare tip PWM

Figura 7. Motoare antideflagrante Ex d, Ex de, motoare în fontă cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer (DIP/Ex tD/Ex t T125°C); frecvenţa nominală a motoarelor 50/60 Hz

50 Hz 60 Hz

50 Hz 60 Hz

Figura 8. Motoare fără scânteiere Ex nA, motoare în fontă cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer (DIP/Ex tD/Ex t); frecvenţa nominală a motoarelor 50/60 Hz


Figura 9. Etichetă standard Figura 10. Etichetă VSD standard

Figura 11. Etichetă VSD ACS800 specifică clientului Figura 12. Etichetă VSD ACS550 specifică clientului, cu termistori pentru protecţia suprafeţei.

CONVERTER SUPPLY

M3KP 225SMC 4 IMB3 / IM1001

MIN. SWITCHING FREQ. FRO PWN CONV. 3 kHz

ACS800 with DTC–CONTROL 5 20 45 50 60 75 88 100 90 75

IEC 60034-1

VALID FOR 400–415 V FWP 50 HZ3 Motor3GF1000002

IOL= 1.5 x IN tOL= 10 s tCOOL= 10 minDuty S9

f [Hz]T/Tn [%]

ACS550 15 20 45 50 60 80 83 95 85 70

f [Hz]T/Tn [%]PTC 155C DIN 44081/-82

CONVERTER SUPPLY

M3KP 315SMA 4 IMB3 / IM1001

FC Type ACS800 with DTC–CONTROLSwitc.freq. 2 kHz

3 MotorNo. 3GF1000002

FWP 690V 50HzV HZ kW r/min A Nm Duty

690 Y 50 95 1487 103 610 S9

QUADRATIC TORQUE: 0 – 1478 r/min

CONVERTER SUPPLY

M3KP 315SMA 4 IMB3 / IM1001

FC Type ACS550Switc.freq. 3 kHz

3 MotorNo. 3GF1000003

FWP 690V 50HzV HZ kW r/min A Nm Duty

282 Y 20.4 37.9 600 96 600 S9649 Y 47.1 88.2 1400 97 600 S9

QUADRATIC TORQUE: 600 – 1400 r/minPTC 150 C DIN44081/-82

ABB Oy, Motors and GeneratorsVaasa, Finland

0081 IE2 II 2G3 Motor M3KP 132SMB 2 IMB3/ IM1001Ex de II B T4 Gb500475-10 2011 No. 3GF11061082

Ins.cl. F IP 55V Hz kW r/min A cosφ Duty

690 Y 50 5.5 2905 6 0.90 S1400 D 50 5.5 2905 10.1 0.90 S1415 D 50 5.5 2911 9.9 0.98 S1

IE2–87.0%(100%)–87.2%(75%)–85.8%(50%)

Prod. code 3GKP131220-ADHLCIE 10 AREX 3093 X 7 IECEx LCI 04.0009Manual: 3GZF500730–47 Nmax r/min 6208–2Z/C3 6208–2Z/C3 92 kg

IEC 60034-1

Contactaţi-ne

www.abb.com/motors&generators © Copyright 2012 ABBToate drepturile rezervateSpecificaţiile pot fi modificate fără notificare prealabilă.

Man

ual p

entr

u m

otoa

re d

e jo

asă

tens

iune

pen

tru

zone

cu

peric

ol d

e ex

ploz

ie R

O 0

6-20

12 3

GZF

5007

30-4

7 Re

v C

motoare de joasă tensiune pentru zone cu pericol de ... · iec 60079-10-1 clasificarea zonelor –...

Documents