Trasaturile de personalitateConsiderand personalitatea ca pe un sistem de trasaturi si dispozitii personale care are o anumita constanta in timp si determina comportamentul, G.W. Allport se inscrie intr-o directie noua de abordare a personalitatii. Daca psihanalistii si neopsihanalistii erau preocupati sa ofere o teorie completa a personalitatii si au insistat mult asupra nucleului si dezvoltarii personalitatii, Allport s-a preocupat preponderent de periferia personalitatii. Spre deosebire de alti teoreticieni ai trasaturilor care au incercat sa stabileasca tipologii, in sistemul teoretic al lui Allport gasim mai degraba o abordare structurala si functionala a periferiei. El se focalizeaza pe analiza modului de organizare (asociere, ierarhizare) si functionare a trasaturilor[13](inflenta trasaturilor asupra comportamentului), pe care le considera ca fiind adevarata structura a personalitatii. Asa cum am mai aratat in capitolul introductiv (tema 1), el considera ca:1.Trasaturile de personalitatesunt reale si nu constructe teoretice sau etichete menite sa explice comportamentele. Ele exista la nivel psihic ca structuri stabile.2.Trasaturile determina sau cauzeaza comportamentul. Ele nu apar doar ca reactie la anumiti, ci exista in permanenta si determina cautarea unor stimuli.3.Trasaturile pot fi demonstrate empiric: deoarece sunt reale, existenta si natura lor poate fi pusa in evidenta prin evaluarea consistentei si coerentei comportamentelor in timp, in situatii diferite, chiar daca trasaturile ca atare nu pot fi vazute.Actele (comportamentele)care se repeta cu regularitate in situatii diverse pot fi considerate indicatori ai trasaturilor.4.Trasaturile nu sunt separate, ci organizate in configuratii consistente caracteristice(ostilitatea si agresivitatea, emotivitatea si timiditatea sunt trasaturi distincte, dar au tendinta de a se grupa constant in perechile mentionate mai sus).Permanenta, durata in timp si coerenta trasaturilor fac posibila predictia acceptabila a celor mai complexe comportamente, in ciuda variabiitatii situatiilor.Acest sistem de constante psihice are o dubla determinare: pe de-o parte exista un ansamblu de caracteristici de natura ereditara (temperamentul, unele aptitudini), care constituie potentialul, punctul de plecare in dezvoltarea personalitatii, iar pe de alta parte factorii sociali, care modeleaza acest potential si determina formarea trasaturilor de personalitate, ca predispozitii relativ constante spre comportamente consistente. Personalitatea adulta este asadar rezultatul interactiunii dintre factorii ereditari si cei de mediu social,trasaturile fiind formate in procesul de dezvoltare a potentialului ereditar prin invatare.Comportamentul este considerabil determinat de situatie (aspect variabil), dar trasatura este cea care da nota distinctiva actului (aspect constant). De obicei, un act nu este determinat doar de o singura trasatura, ci de un manunchi de trasaturi asociate, dar una dintre ele, cea mai legata de raspunsurile la tipul respectiv de situatie, isi impune caracteristica ei proprie. Actul insusi modifica trasatura/ trasaturile in viitoarele ei/ lor manifestari. Exista doua feluri de trasaturi: trasaturi comune si trasaturi individuale.Trasaturile comunesunt abstractii rezultate din generalizari empirice ale manifestarilor comportamentale ale mai multor indivizi. Ele se intalnesc la persoane apartinind aceleiasi culturi, reflectand valorile, normele si conventiile sociale si dau nota de uniformitate personalitatilor lor. Oameni normali, dintr-o arie culturala data, tind in mod necesar sa dezvolte unele moduri de adaptare comune, prescrise de modelele culturale. Trasaturile comune sunt rezultatul enculturatiei si eventual al aculturatiei: indivizi educati similar, in medii similare, dezvolta scopuri mi modalitati de atingere a lor asemanatoare.Se pune problema daca trasaturile comune sunt reale sau nominale: sunt ele entitati cu o existenta independenta, obiectiva, sau sunt simple categorii, simplificari artificiale si arbitrare pe care le folosim pentru a organiza cunoasterea? Chiar daca raspunsul este in favoarea caracterului nominal, trebuie sa admitem ca nici un act de cunoastere de natura generala nu poate evita acest artificiu.Trasaturile comune sunt numai aspecte superficiale ale personalitatii, nefiind adanc implicate in adaptarea specifica a individului la mediul social. Dovada acestui fapt este ca trasaturile comune sunt cel mai usor de modificat in conditiile schimbarilor in mediul social. Stabilirea trasaturilor comune se bazeaza pe parametri cuantificabili si manevrabili statistic[14], cum ar fifrecventaadoptarii unui anumit mod de adaptare,evantaiul situatiilorin care se adopta acelasi mod de actiune,intensitatea reactiilor comportamentale(modelul preferat de comportament[15].Allport propune urmatoarea definitie: Trasatura comuna este o categorie pentru clasificarea formelor functional echivalente de comportament dintr-o populatie generala de oameni. Desi inflentata de consideratii nominaliste si artificiale, o trasatura comuna reflecta, intr-o anumita masura, dispozitii veridice si comparabile ale mai multor personalitati care, datorita naturii umane comune si unei culturi comune, dezvolta moduri similare de adaptare la mediul lor, desi in grade variate[16].Masurarea trasaturilor se poate realiza cu ajutorul unor chestionare sau inventare de personalitate ce cuprind descrieri ale manifestarilor trasaturilor. Pentru fiecare trasatura exista un numar de itemi care permite situarea raspunsurilor pe o scala uni- sau bipolara. Formularea itemilor este astfel realizata incat sa surprinda cei trei parametri cuantificabili enumerati mai sus (frecventa cu care apar comportamentele aferente fiecarei trasaturii, gama de situatii in care ele apar si intensitatea cu care se manifesta).Dovada statistica pentru existenta unei trasaturi este data de obtinerea, la aceeasi persoana, a unor scoruri similare la test-retest (fidelitate de repetare) si daca, pe o perioada lunga de timp, la nivelul unei populatii, itemii coreleaza intre ei si fiecare cu scorul total (fidelitate interna). Toate marile inventare de personalitate utilizeaza un numar oarecare de astfel de trasaturi comune. Important este ca prin ele sa se demonstreze constanta manifestarii trasaturii la nivelul persoanei si al populatiei. Din cauza variabilitatii comportamentelor la nivelul unei populatii, vom asisita la o distributie gaussiana (normala) a scorurilor individuale pentru fiecare trasatura. Situarea fiecarui individ pe scala unei trasaturi permite comparareainter-individuala in privinta trasaturii comune.Scala trebuie sa aiba un numar suficient de itemi pentru a fi discriminativa. Majoritatea oamenilor obtin scoruri totale de nivel mediu, fie cumuland scoruri medii la fiecare scala, fie prin sumarea algebrica a raspunsurilor extreme. Scorurile mici sau mari reprezinta deviatii de la norma de grup. Distributia normala poate reflecta atat preferinta naturii pentru niveluri medii ale comportamentelor, cat si presiunea sociala in directia conformarii la standardele de grup. In cele din urma, distributia normala este rezultatul unei juxtapuneri arbitrare a modalitatilor opuse de adaptare pe o scala liniara. Abordarea studiului personalitatii la nivelul trasaturilor comune este unanomotetica.

Deprinderile (habits)Deprinderile sunt tendinte determinante inguste si limitate, componente relativ automatizate, incluse in trasaturi, au o influenta mai mica decat acestea (trasaturile) si au caracter inflexibil. Sunt raspunsuri specifice la stimuli specifici. Trasaturile pot fi considerate, intr-o oarecare masura, grupari de deprinderi care au in comun reactii la aceleasi functii adaptative. Exemplu trasatura de personalitate pe care am putea-o numi curatenie personala se bazeaza initial pe deprinderi formate sub presiunea parintilor (spalat pe maini, dinti, haine, mediul, baia etc.), dar cu timpul devine un determinant major si generalizat al comportamentului, in absenta controlului extern.Deprinderile nu se integreaza automat in trasaturi, ci doar atunci cand ele concorda cu imaginea de sine a persoanei, ceea ce produce fuziunea lor intr-o organizare superioara. Prezenta unor factori predispozanti de natura ereditara (temperament, aptitudini) poate favoriza sau impiedica formarea unor deprinderi. De exemplu deprinderile de autocontrol sunt mai usor de format la persoanele cu un temperament echilibrat decat la cele cu un temperament nenechilibrat (timizii si impulsivii).AtitudinileAtitudinile sunt pozitii subiective pe care le adoptam fata de ceva ce devine obiect al atitudinii. Structura atitudinilor este (bi)polara atractie, respingere, pro si contra pentru ca includ evaluari globale ale acelui obiect. O atitudine are intotdeauna un obiect de referinta, in timp ce trasatura este activata de stimuli multipli, avand, asadar, un caracter mai general. Atitudinile sunt intotdeauna (bi)polare, in timp ce unele trasaturi pot fi unipolare. Datorita functiei lor de orientare a individului in mediul social si cultural (pozitia subiectiva a individului fata de lume, de sine insusi, semeni, idei, valori) atitudinile au devenit obiect de studiu al psihologiei sociale si sunt mai putin folosite in intelegerea personalitatii.Trasaturile individualeModul particular in care trasatura comuna se manifesta la nivelul individului prezinta o variabilitate relativ mare in raport cu trasatura comuna. O dispozitie personala este o structura neuropsihica generalizata (specifica individului), avand capacitatea de a interpreta multi stimuli functional echivalenti si de initia si orienta forme constante (echivalente) de comportament adaptativ si stilistic[17].Atat trasatura comuna cat si cea individuala se refera la un nivel complex de organizare a modalitatilor (raspunsurilor) adaptative, au caracter general (guverneaza o gama larga de comportamente), dar numai trasaturile comune sunt unitati de analiza cu un grad acceptabil de abstractizare pentru a permite comparatii, diferentieri si categorizari intre indivizi.Trasaturile comune sunt niste aproximari aceptabile, in care individul este introdus cu forta, in timp ce cunosterea reala a personalitatii se poate realiza numai la nivel de trasaturi individuale. Nu se poate vorbi de o distributie statistica a trasaturilor individuale pentru ca ele sunt prezente, in forma specifica, la fiecare individ in parte, abordarea studiului personalitatii la nivelul trasaturilor individuale fiind de naturaidiografica. De altfel, arata Allport, inventarul trasaturilor individuale este un adevarat cosmar semantic, limba engleza dispunand de 18 000 de termeni care descriu astfel de trasaturi. Pentru a evita confuziile, Allport a propus ulterior utilizarea termenului detrasaturapentru trasatura comuna si a celui dedispozitie personalapentru trasatura individuala.Dispozitiile personale prezinta o serie de caracteristici:Suntinterdependentein determinarea comportamentului influxul activitatii actiunile nu sunt determinate de o singura trasatura, ci de mai multe.Prezinta o relativaconstanta recurenta unui comportament este indicatorul trasaturii.Sunt organizate in focare (dispozitii focalizate) individul are interese si valori, modalitati stilistice de exprimare, care fac posibile raspunsuri relativ similare la o gama larga de stimuli. Intre dispozitiile focalizate nu exista delimitari precise.Nu toate trasaturile au aceeasi intensitate si importanta in structura de personalitate. Ele pot fi:Cardinale- generale, foarte influente si dominante (1 - 2), au o semnificatie majora pentru o anumita persoana, isi pun pecetea asupra intregii sale personalitati.Centrale(pana la 10 15), au un grad de generalitate mai redusSecundare sunt periferice, multiple si relativ dependente de situatie, mai putin active, particulare, mai putin constante.Trsturi declansate de diversi factori:Neuroticism - Anxietate, Ostilitate, Depresie, Timiditate, Impulsivitate,Vulnerabilitate

Extraversiune - Sociabilitate, Afirmare de sine, Energic, Aventuros, Emoii pozitive (entuziast), Comunicativ

Deschidere/Franchee/Openess - Curios, Imaginativ (Fantezie), Simt estetic (artistic) Sentimente puternice (Excitabil), Aciuni (camp vast), Valori (neconventional)

Agreabilitate/Amabilitate - ncredere, Sinceritate, Cinste, Altruism, Obedien, Modestie, Sensibilitate,Tandree

Contiinciozitate - Competitivitate, Ordine, Simul datoriei, Srguincios, Autodisciplinat, PrudentTrasaturi cardinale: Valori morale(onestitate, corectitudine, curaj, empatie), SinceritateTrasaturi centrale: timiditate, credinta, constiinciozitate, autodisciplina, determinare, modestie, imaginatie, atentie, sensibilitate, blandete, incredere, curiozitate,punctualitate, perseverenta, responsabilitate.Trasaturi secundare:ostilitate, obedienta, depresie, impulsivitate, vulnerabilitate, aventuros, competitiv, anxietate, energic, voiosie,vigilenta, toleranta, rabdare, rezistenta, ordine, initiativa, discretie.