Zona turistica Oas-Gutai

Elev:Mihaila AncutaClasa: XI G Caracteristici generale

Muntii Oas-Gutai constituie primul segment al lantului eruptiv neogen Vahorlat-Gutai-Harghita, dezvoltat aproape integral pe teritoriul tarii noastre. Situati in Carpatii Orientali, in partea de nord-vest a tarii, ei formeaza o unitate montana bine delimitata de zonele depresionare inconjuratoare: depresiunea Maramuresului la nord si est, depresiunea Oasului la vest si depresiunea Baii Mari la sud.

Desi altitudinea lor maximadepaseste 1400 m doar in culmea inalta a Gutaiului-1443 m in vf.Gutai-caracterul montan al masivului este subliniat de diferentele de nivel de 500-1000 m fata de depresiunile inconjuratoare, de padurile intinse, de zonele de pasuni alpine ce acopera principalele varfuri, precum si stancile insolite care strapung frecvent invelisul vegetal.

Limita nordica a Gutaiului trece pe la sud de localitatile Teceu Mic, Remeti, Sapanta, Campulung la Tisa, Sarasau si Sighetu Marmatiei, de pe malul stang al Tisei, iar cea estica pe la vest de localitatile Vadu Izei, Berbesti, Feresti, Giulesti, Sat-Sugatag, Harnicesti, de pe Mara, traversand apoi in valea Cosaului prin localitatile Hoteni, Breb si Budesti.La vest, limita zonei montane trece pe la est de localitatile Huta-Certeze, Certeze, Negresti-Oas, Vama, Racsa, Orasu Nou, din depresiunea Oasului.

La sud, limita cu depresiunea Baia Mare este neta pe portiunea Seini-Baia Mare-Baia Sprie, trecand apoi prin zona de piemont strabatuta de bazinul vaii Cavnicului, pe la nord de satele Sisesti, Danesti, Surdesti. Legatura cu muntii Oasului se face prin pasul Huta-587 m-ce leaga localitatile Negresti-Oas si Sighetu Marmatiei.

Limita estica a masivului este controversata in literatura de specialitate, fiind trasata fie prin pasul Neteda,1058 m, intre valea Cosaului si valea Cavnicului, fie mai la est, intre Botiza si Poiana Botizei sau si mai la est, intre Grosii Tiblesului si Botiza.Muntii Gutai ocupa o suprafata de 1300 kmp.

Zona turistica Oas, desi mica ca suprafata este foarte bine conturata. Aceasta include depresiunea Oas si muntii care o inconjoara (Oas in

vest si Ignis in vest). Se afla situata la 30 km de Satu-Mare si la 60 km de Baia-Mare, orase de unde provin principalele grupuri de turisti locali sau in tranzit.Depresiunea Oas de natura tectono-vulcano-eroziva este alcatuita dintr-un ses central sudic la 200-400 m si un ansamblu de platouri pienmontane periferice. Este strabatuta de raurile Tur si Talna care reprezinta lunci extinse, iar in cadrul muntilor Oas defilee scurte dar extrem de pitoresti.Muntii Oas in nord si in vest si muntii Ignis in sud-est si est,  ei sunt formati din culmi la cc 400 si 800 m si respectiv 700 si 1200 m (vf. Pietroasa 1200 m), varfuri  mici platouri vulcanice in alcatuirea carora intra indeosebi andezite, riolite si dacite.

Potential turisticObiective turistice naturale:

- depresiunea luata ca intreb si magurile vulcanice bine impadurite ale Oasului;

- cuulmile vestice ale muntilor Ignis pe vaile carora exista poteci unele cu marcaje, spre Varful Pietroasa sau Sfinxul din Oas;

- lacul de la Cailinesti pe malurile carora sunt o serie de amenajari pentru turisti inclusive un han;

- izvoarele minerale din majoritatea asezarilor: Bixat, Valea Mariei si Puturoasa.

Obiective social-culturale:

- Negresti: Oas care si-a obtinut statutul urban in anul 1974 si are ca obiectiv turistic principal muzeul Tarii Oasului. Acesta are sectii de arheologie si etnografie colectie de arta si arhitectura culturala, costume si ceramica. Exista o sectie in aer liber ce concentreaza constructii specifice Oasului;- Bixat: statiune balneoclimaterica local ace este situate in nord-vestul depresiunii, exixtand 3 izvoare minerale, o colectie de arta populara , case specifice, parc de agreement, amenajari pentru odihna si tratament;- Vama este un insemnat centru traditional de olarit;- Valea Mariei avand ca agrement izvoare, cabane, han, camping, padure de gorun, ceva mai departe spre sud se afla Baile Puturoara unde se gasesc izvoare sulfuroase;- Pasul Huta sau Cires este situate in nord la trecerea spre Maramures unde se afla Hanul Sambra Oilor, loc de organizare in prima duminica din luna mai a unei traditionale nedei cu participari alea reprezentantilor din mai mule zone etno-folclorice (Codru, Oas, Maramures), aici pastrandu-se traditiile, obiceiurile si porturile populare. Obiceiuri: stigarea peste sat, vegelul, jocurile cu masti, faclii si sanzaiene, etc.

Una dintre cele mai cunoscute si atractive zone de interes turistic este aceea a Tarii Oasului, in care peisajul montan inconjoara si strajuieste vasta arie depresionara.  Farmecul Tarii Oasului il constituie originalitatea si unicitatea portului popular, a cantecului  si a dansului osenesc, a datinilor si obiceiurilor stramosesti, a arhitecturii populare laice si religioase, a indeletnicirilor traditionale mestesugaresti.

Daca vrei sa ajungi sa o cunosti, trebuie sa pleci la drum pregatit ca pentru o intalnire cu cineva foarte apropiat; sa ai sufletul deschis si sa primesti cu sinceritate ceea ce cu siguranta ti se va oferi.Vei descoperi viata, asa cum decurge ea in fiecare zi; vei descoperi oamenii, asa cum se poarta ei dintotdeauna;  vei descoperi natura, de multe ori salbatica in frumusetea ei dar intodeauna unica si pura; si vei intelege, pana la urma, ca toate acestea sunt si coexista intr-un sincretism care le leaga, le impleteste facandu-le inseparabile si cu adevarat unice.

In acest masiv clima are un caracter continental moderat, caracteristic etajului climatic al muntilor mijlocii si scunzi. Media anuala a temperaturii este 2-4 gradeC in zona inalta si de 7-8 gradeC in depresiunile inconjuratoare, fiind ceva mai ridicata in versantul sudic, la Baia Mare, de 9-10 gradeC. Iarna, temperatura medie scade la 6, -8 gradeC in zona inalta si 2, -4 gradeC in zona depresionara. Primavara, temperatura medie creste cu 11 gradeC intre lunile martie-mai; aceeasi diferenta de temperatura se mentine si in cursul verii, unde media lunara este de 12-13 gradeC in zona inalta si 18-20 gradeC in depresiune. Prima zi de inghet se situeaza aproximativ la 1 octombrie in zona montana si sfarsitul acestei luni in depresiuni, iar ultima zi de inghet la 1 mai in zona de munte si mijlocul lui aprilie in depresiuni.

Precipitatiile sunt bogate, depasesc 1200-1400 mm annual. Zona cu cele mai abundente precipitatii din masiv este cursul superior al Cavnicului, zona Cavnic-Baiut. Lunile cu cele mai bogate precipitatii sunt iunie, iulie si octombrie, cele mai sarace fiind septembrie, februarie si martie. Numarul mediu al zilelor cu precipitatii este de peste 170 in zona de munte, cobarand la 150 in depresiunea Oasului si Baia Mare si la 110 in depresiunea Maramuresului. Primele ninsori ce depun strat continuu de zapada in zona montana se produc la sfarsitul lunii noiembrie, dar ele pot aparea inca din octombrie. Zapada se pastreaza in zona montana inalta si pe versantii nordici pana in luna mai. Stratul de zapada cumulat depaseste 3 m in zona montana inalta si in zona Cavnicului.

Timpul calm, fara vant, variaza intre 40-54% in depresiunile inconjuratoare, procent mai redus in zona pasunilor subalpine. Vanturile predominante sunt cele de vest, nord-vest si sud, cu o viteza medie ce nu depaseste 4 m/s decat pe varfurile mai inalte. Numarul zilelor senine nu depaseste 40 in zona montana, ele fiind de peste 50 in depresiuni. Umezeala relativa atinge 84% in zona montana inalta, reducandu-se la 72-76% in depresiuni. Nebulozitatea atinge un maximum in luna decembrie-7,2 zecimi-iar minimum in iulie si septembrie-4,7 zecimi-in zona Baia Mare.

Hidrografia

Muntii Oas-Gutai dispun de o retea hidrografica densa datorita suprafetei extinse a zonelor impadurite si precipitatiilor relativ bogate. Apele ce strabat acest masiv muntos apartin bazinului hidrografic al Tisei, fie direct, fie prin intermediul Trotusului si Somesului. Sistemul hidrografic al Tisei dreneaza apele din partea nordica si estica a masivului,atat prin intermediul unor afluenti(Iapa, Sasarau, Baia, Sugatagul Mare), drenand in special marginile muntilor Gutai, cat si prin intermediul Marei si Sapantei, doua dintre principalele rauri din

perimetrul masivului.

Mara se formeaza in aval de Cheile Tatarului, prin unirea vaii Brazilor cu valea Runcului; iesind in depresiunea Maramuresului, Mara conflueaza cu Rausorul, iar la Feresti cu principalul sau afluent, Cosaul, ale carui ape provin insa in majoritatea din muntii Varatecului. La Vadu Izei, Mara isi impreuneaza apele cu Iza, care pana la varsarea in Tisa colecteaza si apele Sugaului.

Sapanta dreneaza zona centrala si nordica a masivului, avand un bazin ramificat, cu numerosi afluenti: Runcu, Nadosa, Sapancioara etc.Sistemul hidrografic al Turului isi aduna apele din muntii Oasului si din versantul vestic al muntilor Gutai.

Turul, format prin unirea vaii Buianului cu valea Goroha, strabate pe circa 11 km zona montana.

Valea Rea, denumita pe cursul superior Raul Mare sau Valea Raului, apoi Valea Roasa, are o lungime de circa 13 km in zona de munte, dreneaza intreaga zona dintre pasul Sambra Oilor si vf.Rotunda. Inainte de a se varsa in Tur, Valea Rea primeste apele Vaii Albe, ce strabate o zona cu intinse fanete si pasuni, avandu-si izvoarele sub vf.Buian.

Talna Mare dreneaza depresiunea Luna-Ses, adunandu-si apele din versantul nordic al vf.Pietroasa. Inainte de a se varsa in Tur, primeste apele Talnei Mici, care prin afluentii din zona de obarsie-Vararia, Carpenul, Puturoasa-dreneaza zona dintre Muntele Mic si vf.Cosma.

Sistemul hidrografic al Somesului dreneaza partea sudica a masivului, atat direct, prin afluentii din sud-vest-Baita, Nistru, Valea Mare, Cicarlau, Ilba, Seinel, cat si prin intermediul Lapusului.

Cavnicul, ce constituie limita de sud-est a masivului, izvoraste de sub pasul Neteda si strabate muntii Gutai pana in satul Surdesti.Strange apele dintre creasta inalta a Gutaiului si vf.Mogosa, cu debite ridicate datorita precipitatiilor abundente din acest sector.

Firiza, cel mai important afluent al Sasarului, se formeaza prin unirea apelor Sturului cu ale Blidarului. In aval, primeste numerosi afluenti cu debite bogate:Pistruia, Frantusca, Valea Neagra, Valea Romana, Valea Jidovoaia.

Ca rezultat al activitatii postvulcanice, mofetice, s-au format numeroase izvoare de apa minerala(denumite de localnici borcuturi), cu o distributie extrem de neuniforma, acestea fiind concentrate in

zonele marginale ariei vulcanice. Cele mai numeroase izvoare minerale apar in partea vestica a muntilor Gutai, in zona Certeze(Borcutul Talharilor, Cicic, Apollo), Negresti(Poptileni, Vraticel, Borcutul Pintii), Izvorul Luna-Ses, Baile Puturoasa. In partea sudica avem izvorul din cartierul Valea Boecutului al municipiului Baia Mare, apele mineralizate de la Apa Sarata, borcutul Ferneziului de pe malul lacului de acumulare de la Firiza, apa minerala ce deverseaza din forajul sapat pe valea Creanga Pustie, borcutul Chiuzbaii, izvotul de pe valea Borcutului-Baia Sprie, apele puternic mineralizate folosite in scop balnear la baile Danesti.

In depresiunea Maramuresului, cel mai cunoscut este izvorul mineral de la Sapanta, alte izvoare fiind cunoscute la Huta Teceului(la nord de pasul Stramba Oilor) si in zona satului Breb.

Flora

In muntii Oas-Gutai, datorita diferentei de nivel insemnate si suprafetei relativ extinse, se intalnesc mai multe etaje de vegetatie:

Vegetatia pasunilor subalpine ocupa suprafete in general restranse pe principalele varfuri; intalnim diferite specii de paius(Deschampsia flexuosa, Festuca rubra), parul porcului(Nardus stricta), bumbacarita(Eriaphorum latifolium), caracterul subalpin fiind dat de prezenta desisurilor de ienupari(Juniperus communis) pe pe platoul Gutaiului, a afinusurilor extinse(Vaccinium myrtillus), mai rar intalnite coacazul rosu si merisorul(Vaccinium vitis idaea); pe vaile de abrupt ce inconjura platoul Gutaiului apar rar arini de munte(Alnus viridis), iar in zonele stancoase diverse specii de licheni.

Vegetatia zonei forestiere este dominata de etajul padurilor montane de fag, etajul padurilor de conifere si de amestec aparand ca etaj primar doar pe versantul nordic al culmii Gutaiului; padurile de fag se extind pe o arie larga de altitudine, fagetele din zonele de altitudine redusa avand in general expunere nordica; in afara de fag(Fagus silvatica), apar si exemplare de paltin(Acer pseudoplantanus), mesteceni(Betula verrucosa), iar in zonele cu expunere sudica frasini(Fraxinus excelsior), carpeni(Carpinus betulus), la cote mai coborate se intind paduri de stejar compacte(Quercus petraea).

Primavara, atat in paduri cat si in poienile din zona vegetatiei forestiere infloresc ruscute(Crocus vernus), viorele(Scilla bifolia), calugarite, ghioceii fiind rar intalniti. Vara intalnim leurda(Allium ursinum), lacramita(Majanthemum bifolium), untul vacii(Orchis merio), usturoita(Allium afficinalis), anemone, iar in locurile umbrite, stancoase, apar diverse specii de licheni, muschi, ferigi, campanule, gentiene etc.

In zona mlastinilor intalnim: muschi de turba(Sphasnum), specii de rogoz(Carex pauciflora), bradisorul(Lycopodium inundatum), roua cerului(Drosera rotundifolia), trifoiul de balta(Menyantes trifoliata), nu-ma-iuta(Myosotis palustris), menta(Mentha aquatica)etc.Zonele piemontane sunt acoperite de fanete si pasuni cu frecvente palcuri de arini sau aluni(Corylus avellana). Pe rama sudica a muntilor Gutai, intre Tautii Magherus si Baia Sprie, apar zone intinse de castani comestibili(Castanea sativa).

Fauna

In ceea ce priveste fauna de interes cinegetic, mentionam: ursul brun(Ursus arctos), cerbul carpatin(Cervus elaphus), care, in perioada bocanitului-septembrie si octombrie-da adevarate concerte nocturne, recomandate fiind Poiana lui Dumitru, valea Blidarului, vf.Plesca, capriorul(Capreolus capreolus), lupul(Canis lupus), rasul(Lynx lynx), mistretul(Sus scrofa); mai intalnim vulpea(Vulpes vulpes), jderul(Martes martes), navastuica(Mustela nivalis), iepurele(Lepus europaeus), veverita(Sciurus vulgaris), destul de raspandite.

In apele Firizei, sapantei, Turului, Raului Mare, Runcului, dar si in pastravariile de la Firiza, Pistruia, Sapanta si Tur se afla pastravul de munte(Salmo trutta fario); in cursul mediu si superior al raurilor Tur, Sapanta, Firiza, Mara poate fi pescuit lipanul(Thymallus thymallus), scobarul(Chondostroma nasus), mreana(Barbus barbus), cleanul(Leuciscus leuciscus), precum si alti pesti de talie mica: boisteanul, porcusorul, grindelul. Pe valea Sapantei a fost identificat si

cleanul dungat(Leuciscus scoffia agassizi).

Lacurile de baraj artificial sunt populate cu crap(Cyprinus caprio), caras(carassius carrasius), platica(Abramis brama), clean si pastrav curcubeu(Salmo trutta iridens).

Dintre reptile, sunt intalnite soparlele(Lacerta vivipaera), salamandra(Salamandra salamandra), iar in zona premontana strabatuta de raurile principale traieste sarpele de apa(Natrix natrix). In zonele stancoase, izolate, poate fi intalnita vipera comuna(Vipera berus).

Cabane: Cabana Agris, Cabana Mogosa, Cabana Sambra Oilor, Cabana Gutai.

Trasee

Un traseu (marcat cu cruce albastra pe fond alb) incepe de langa Exploatarea Miniera si se identifica pe parcursul a 2,5 km cu drumul forestier care duce la Cabana Gutai. De la cabana, se face dreapta, spre Creasta Cocosului (exista aici si un panou informativ pentru turisti) si se ajunge sub Gutai, si de aici pana in rezervatia naturala Creasta Cocosului.

Centru civic (langa Cinema Minerul/terasa Darista)- Aleea V.Lucaciu - bazinele de apa - Mogosa; (dunga albastra verticala pe fond alb)

Triunghi alb cu centru rosu: str. Suior - valea Suiorului - Mlesnita -Gutai;

Dunga rosie verticala pe fond alb: iesire din Cavnic inspre Sighet/Ocna Sugatag (La Icoana) - drum Cotreanta - Gutai;

Tipuri de turism

Concursul Cupa Gutin - schi de tura, prevazut a fi organizat in perioada 25-26-27 februarie 2011 pe traseul Terasa Gutin -Creasta Cocosului - vf Trei Apostoli, a fost amanat pe perioada 4-5-6 martie 2011 din cauza riscului de avalansa.

Garage Racing, in colaborare cu Directia Judeteana de Tineret si Sport Maramures, organizeaza Cupa Gutin cu scopul popularizarii schiului de tura in judetul nostru si atragerea iubitorilor de munte la o intrecere in cadru organizat.

Cei cu patima pentru schi si snowboard au de ce sa se bucure, o veste mai mult decat buna umbla pe internet.. In statiunea Cavnic din muntii Gutai se pregateste o partie artificiala care se poate folosi pe tot sezonul calduros!!