oferta si circulatia turistica balneara in romania

Oferta si circulatia turistica balneara in Romania

Capitolul va prezenta principalele elemente ce formeaza oferta acestei

forme de turism. Astfel primul element analizat este potentialul turistic balnear

format din resursele naturale si factorii terapeutici, care reprezinta principalele

puncte de atractii pentru persoanele care practica Turismul de tratament.

In subpunctul referitor la analiza echipamentelor, sunt prezentate date

culese din Anuarul statistic al Romaniei precum si din Anuarul turistic,

reprezentand Anuarul unitatilor de cazare, structura acestora pe categorii de

confort, evolutia acestora, cu scurte comentarii si aprecieri asupra dinamicii lor.

2.1. Potentialul balnear turistic al Romaniei

Turismul balnear este in legatura cu statiunile balneoclimaterice si prin

acestea cu factorii terapeutici, raspanditi cu generozitate in toate regiunile

geografice din tara noastra.

Principalii factori naturali de cura care contribue la dezvoltarea turismului

balnear sunt : apele minerale, namolurile si gazele terapeutice (mofetele), lacurile

cu proprietati terapeutice, apele destinate imbutelierii etc.

Apele minerale reprezinta o bogatie inepuizabila pentru tara noastra. Prin

calitatile lor terapeutice si conditiile climatice, statiunile balneoclimaterice din

Romania contribue din plin la ameliorarea starii de sanatate, la refacerea puterii de

munca, rivalizand astfel cu statiuni balneare straine renumite.

Apele minerale din Romania datorita valorii terapeutice si a calitatii lor

fizicochimice sunt asemanatoare sau chiar superioare apelor minerale din cele mai

vestite statiuni balneare vest-europene.

Apele minerale de la noi din tara au o valorificare complexa: cura interna,

cura externa, inhalatii, aerosoli, bazine pentru kinetoterapie, hidrotermoterapie,

piscine si solarii, extragerea de saruri sau gaze etc.

http://precum.si/

Pentru imbuteliere ca ape de masa sunt folosite zacamintele de la: Bai, Bodoc,

Borsec, Baile Tusnad, Caciulata etc.

Principalele tipuri de ape minerale terapeutice sunt:

➢ ape minerale alcaline - contin peste 1g / Kg de apa substante solide dizolvate,

intre care predomina bicarbonatii de sodiu si potasiu.

Mod de administrare - cura interna .

Efecte principale: reduc secretia, aciditatea si motilitatea stomacului; fluidifica

bila, favorizeaza depunerile de glicogen in ficat, scad colesterolul, alcalinizeaza

urina, fluidifica secretiile mucoasei cailor respiratorii.

Statiuni si localitati balneoclimate 14114f520o rice: Bodoc, Malnas, Slanic

Moldova.

➢ apele minerale alcaline, calcice, magneziene - au un caracter mixt continand

CO2 liber, ioni de Fe2+, C 1- sau SO42-, cationii importanti fiind insa cei de

Ca2+ si Mg2

Mod de administrare : cura interna si inhalata.

Efecte principale : desensibilizant, neuromuscular

Statiuni si localitati balneoclimate 14114f520o rice : Borsec, Covasna,

Sangeorz,Valcele.

➢ ape minerale arsenicale : contin 0,7 mg % arsen Mod de administrare : cura

interna

Efecte principale : reducerea proceselor metabolice oxidative in favoarea celor

asimilative

Localitati : Sarul Dornei - 3 izvoare, din care unul se imbuteliaza

➢ ape minerale carbogazoase : contin min. 1g / Kg apa CO2 ;

Efecte : au actiune hipermianta si trofica asupra mucoasei cailor respiratorii: efect

antiinflamator asupra mucoasei vaginale: scad vascozitatea secretiilor cailor

respiratorii. In cura externa (bai) influenteaza in sens stimulator circulatia

cutanata, prin intermediul unor mediatori chimici; influenteaza reactivitatea

neurovegetala. Statiuni si localitati balneoclimaterice sunt foarte numeroase: -

pentru cura interna: Sangeorz Bai, Slanic Moldova etc.

➢ pentru cura externa: incepand cu apa Marii negre si terminand cu apa unor

lacuri

sarate sau unele ape de sonda care depasesc 250 - 300 mg ‰

➢ ape minerale feruginoase : contin cel putin 10 mg / Kg apa ion fer;

Mod de administrate : cura interna:

Efecte principale: influentarea favorabila a proceselor metabolico-enzimatice;

Statiuni si localitati balneoclmaterice: Baile Tusnad, Buzias, Lipova etc.

➢ ape minerale iodurate: contin 1 mg / Kg apa iod; Mod de administrare:

inhalatii, injectii, cura externa (bai). Efecte principale: actiune hiperemianta la

nivelul mucoaselor si efect trofic local; influenteaza metabolismul grasimilor in

sens favorabil; tropism pentru glanda tiroida;

Statiuni si localitati balneoclimate 14114f520o rice: Bazna, Baile Govora, Baile

Olanesti, Baltatesti, Cahmanesti-Caciulata, Sarata-Monteoru, Vulcana etc.

➢ ape minerale oligominerale: contin sub 1 g substante minerale la Kg apa

Mod de administrare: cura interna, cura externa (bai)

Efecte principale: cele reci cresc diureza favorizand eliminarea sarurilor si a

acidului uric, impiedicand ascensionarea florei microbiene spre rinichi; cele calde

au efect antispastic, antiinflamator sedativ, relaxant muscular;

Statiuni si localitati balneoclimate 14114f520o rice: Olanesti, Calimanesti, Baile

Felix, Baile 1 Mai, Sangeorz, Moneasa etc.

➢ ape minerale radioactive: contin cantitati variabile de elemente radioactive.

Mod de administrate: cura externa

Efecte principale: afinitati pentru tesutul gras, tecile nervilor, tesutul endocrin

Statiuni balneoclimaterice: Baile Felix, Baile 1 Mai .

➢ ape minerale sulfatate: contin cel putin 1 g / Kg apa substante solide

dizolvate

Mod de administrate: cura interna sub supraveghere medicala

Efecte principale: coleretic (stimuleaza secretia hepatica la bila); colecistokinetic

(favorizeaza eliminarea de bila din vezica si caile biliare); cresc peristaltismul

peretului intestinal favorizand evacuarea intestinului (efect purgativ)

Statiuni si localitati balneoclimate 14114f520o rice: Amara, Baltatesti, Sarata-

Monteoru. - ape minerale sulfuroase.

➢ Mofetele - sunt emanatii naturale de CO2 intalnite in zonele vulcanice. Efecte

principale: vasodilatatia pe circulatia arteriala (predominant cutanata); efect

hipotensor; efect trofic pe plagile atone.

Indicatii: boli ale inimii si vaselor periferice, ulcer varicos, boli

cardiovasculare, boli ale tubului digestiv, boli hepato-biliare, boli de nutritie,

afectiuni respiratorii.

Statii balneoclimaterice: Buzias, Borsec, Covasna, Tusnad etc.

Lacurile sarate.

Dintre lacurile mineralizate din tara noastra, importanta terapeutica cea

mai mare revine, incontestabil, lacurilor cu ape sarate, care se gasesc in numar

apreciabil.

In cadrul tratamentelor balneoclimaterice, un rol important revine in

modificarea reactivitatii nu numai factorului balnear si climatic, ci si aspectului

peisajului, al localitatii, care influenteaza activitatea bolnavilor, dispozitia lor. Ori,

tocmai repartizarea lacurilor sarate terapeutice in zone cu altitudine si in conditii

climatice foarte diferite, in zone de relief si de vegetatie caracteristice, ne ofera

largi posibilitati de individualizare a tratamentelor balneoclimatice.

In conditiile organizarii ocrotirii sanatatii, astazi, in tara noastra, lacurile

sarate sunt folosite tot mai mult in scop profilactic si curativ. Latura folosirii

profilactice a lacurilor sarate din diverse zone climatice ale tarii este o realizare

deosebit de importanta.

Paralel cu extinderea accesibilatii balneatiunii s-au marit si posibilitatile

practicarii balneatiunii calde, in instalatiile amenajate in apropierea lacurilor

sarate.

Valoarea profilactica a lacurilor sarate se manifesta in cresterea capacitatii

de aparare si a rezistentei organismului; valoarea lor curativa se concretizeaza in

modificarea reactivitatii celor bolnavi, prin care se ajunge la influentarea unor

procese inflamatorii cronice, la normalizarea sistemului neuroendocrin, la

ameliorarea unor tulburari trofice si metabolice, intretinute de anumite boli cu

evolutie cronica.

1. Lacurile sarate de pe litoralul Marii Negre:

➢ Lacul Techirghiol - statiunile din jurul lacului Techirghiol s-au dezvoltat atat

pentru tratament cat si pentru odihna - Eforie Nord, Eforie Sud; Lacul Agigea,

Lacul Costinesti, Lacul Agighiol, Lacul Nuntasi.

2. Lacurile sarate din Campia Romana:

➢ Lacul Amara, Lacu Sarat, Balta Alba, Caineni, Movila Miresii, Fundata.

3. Lacurile sarate din Subcarpati si Transilvania:

➢ lacuri, si izvoare minerale din regiunea subcarpatica: lacul antropic de la

Ocnele Mari, lacurile de la Slanic Prahova, lacurile de la Telega, Tintea etc.

➢ namoluri terapeutice - contribuie la cresterea competitivitatii ofertei turistice

balneare romanesti. Dupa originea si calitatile lor fizico-chimice namolurile

terapeutice se impart in: sapropelice, negre, sulfuroase prin procesele chimice

de putrefactie in lipsa oxigenului. Aceste tipuri de namoluri le intalnim la

Amara, Lacul Sarat, Techirghiol, Ocna Sibiului, Ocnele Mari si in Marea

Neagra (situat la adancime); namoluri minerale de izvor intalnite la Sangeorz

Bai, Baile Felix, Someseni si sedimente argilomamoase, turbe descompuse

chimic si resturi vegetale.

Terapeutic, sunt utilizate in aceleasi afectiuni ca si apele lacurilor sarate,

administrandu-se sub forma de impachetari cu namol, onctiuni , infuzii cu turba

uscata etc.

Salinele - factor principal de cura in terapia afectiunilor respiratorii

cronice, iar baze de tratament se afla la Targu Ocna, Slanic si Praid, acestea fiind

solicitate si de turistii din strainatate.

Plantele medicinale - raspandite la noi in tara sunt din ce in ce mai

folosite in turismul balnear, in cura externa, ca bai de plante, dar si la realizarea

unor medicamente.

Climatoterapia - ca urmare a cercetarilor efectuate asupra factorilor

climatici de cura au fost descoperite mai multe categorii (bioclimate cu calitati

terapeutice):

➢ bioclimat de litoral si de campie - excitant care se asociaza cu apele minerale

clorosodice sau sulfuroase sau cu namoluri din zona;

➢ bioclimat de stepa - are calitati terapeutice in intervalul de timp cuprins intre

lunile mai si septembrie;

➢ bioclimat de litoral cu efect terapeutic si in sezonul rece, datorita cantitatii

mari de aerosoli salini;

➢ bioclimatul sedativ existand in Campia de Vest si in dealuri si podisuri pana

la 600 - 700 metri. Acesta cuprinde cele mai multe statiuni balneare din tara si,

alaturi de factorul balnear principal, are un rol deosebit de important in efectul

terapeutic;

➢ bioclimatul tonico-stimulent, caracteristic zonelor de altitudine mare (800 -

2.000 m) coordoneaza aclimatizarea organismului la mediul extern si solicita

functiile neurovegetative si endocrine.

Cura de munte este foarte des folosita de turistii care vin in statiunile

balneare pentru tratament, deoarece are efecte pozitive asupra organismului uman

(efect stimulator, tonifiant) precum si in ameliorarea unor stari de boala - anemii,

convalescenta, rahitism etc.

Aeroionizarea

Cercetarile efectuate de catre specialisti au demonstrat influenta benefica a

climatului aeroelectric asupra organismului uman. Astfel o aeroionizare naturala

bogata, negativa, are efecte de sedare in cadrul diferitelor afectiuni (hipertensiune

arteriale, nevroze, astmul bronsic) fapt care conduce la sporirea valorii balneare si

medicale a unei statiuni. Valorile aeroionizarii sunt mult mai ridicate la altitudini

mari. In majoritatea statiunilor balneoclimaterice din Romania aeroionizarea

prezinta valori moderate care nu depasesc 700 - 1.000 ioni / cm3, dar sunt si

situatii peste aceasta medie: Sangeorz Bai, Baile Felix, Moneasa, Borsa etc.

Statiunile balneoclimaterice

Exista peste 160 de statiuni balneare in Romania dintre care mai putin de

20 sunt considerate ca avand potential pentru turismul international. Majoritatea

statiunilor deservesc exclusiv piata interna, unele avand cerere internationala

limitata desi in anii 1970 si la inceputul anilor 1980 aceasta era considerabil mai

mare.

Ele reprezinta resurse importante si constitue o parte semnificativa a sectorului de

turism din Romania. Marea varietate de resurse naturale in cadrul unei zone

geografice limitate a facut ca Romania sa devina cunoscuta in lume datorita

tratamentelor naturale pentru o gama larga de boli si afectiuni.

2.2. Analiza echipamentelor destinate turismului balnear

Dezvoltarea extensiva a acestui segment pana in anul 1989 a fost realizata

atat in vederea practicarii unui turism de masa de tip social pe plan intern, cat si

pentru accesul international. Aceasta formula de abordare a facut ca in statiunile

turistice balneare sa se construiasca importante unitati de cazare cu acest profil,

din care multe complexe "mamut" realizandu-se un numar de 47.550 de locuri

reprezentand 16,47 % din totalul locurilor de cazare din turismul romanesc, dintre

care 29.248 de locuri in hoteluri, reprezentand 17,8 % din totalul pe plan national.

In statiunile balneare, cazarea este in general oferita in hoteluri, vile,

campinguri si casute. Investitiile realizate in anii 1960 si 1970 an dus la

construirea unor mari unitati hoteliere dintre care multe sunt pe punctul de a-si

incheia ciclul de folosinta, fiind depasite in comparatie cu vilele mici, mult mai

atragatoare, sau cu cladirile istorice ce se pot vedea in multe statiuni balneare.

Aceste spatii de cazare se afla in proprietatea si in exploatarea multor

organizatii diferite: societati comerciale, Ministerul Muncii, Ministerul Sanatatii,

sindicate, cooperative si intreprinzatori particulari.

In momentul de fata numai 69 % din totalul de paturi sunt in stare de

functionare. Se poate aprecia ca structurile existente sunt suficiente din punct de

vedere cantitativ, mai ales data tinem seama ca turismul balnear nu este afectat de

sezonalitate. Totusi gradul de ocupare care in 2004 se situeaza in jur de 30 % este

mult mai redus comparativ cu anul 1989 cand gradul de ocupare era in jur de 74

%.

Dezvoltarea statiunilor balneare a cuprins nu numai structurile de primire

si alimentatie pentru acest segment de turism, dar si multiple structuri de

tratament, incadrate cu un numar mare de personal medico-sanitar, posibila ca

urmare a descoperirii, captarii si exploatarii rationale de noi resurse minerale de

cura.

Evolutia unitatilor de cazare in perioada 1999 – 2003

Tabel 2.1. %

Anii Nr. unitati Indici de dinamica (%)

1999 484 100

2000 535 110

2001 510 105

2002 504 104

2003 500 103

Sursa: I.N.S. Anuarul Statistic al Romaniei 2003

Analizand evolutia unitatilor de cazare din statiunile balneare in perioada

1999- 2003 observam ca ritmul mediu de crestere este relativ mic (0,81 %).

Structura unitatilor de cazare pe categorii de confort

Tabel. 2.2. %

AniiNr.

unitati

5

St.

I.d.

%

4

St.

I.d.

%

3

St.

Ld.

%

2

St.

I.d.

%

1

St.

I.d.

%

Necla-

sificatI.d.

1999 484 - - 1 100 14 100 94 100 185 100 190 100

2000 532 - - 3 300 11 78 100 106 171 92 247 130

2001 510 - - 3 300 9 64 100 106 168 91 230 121

2002 504 - - 2 200 8 57 100 106 157 85 237 125

2003 500 - - 2 200 7 50 100 106 150 81 241 127


4 stele R = 18,9%3stele R = -15,9%2 stele R = 1,56%1 stea R = -5,11%Neclasificate R = 6,12%

Analizand evolutia unitatilor de cazare pe categorii de confort din

statiunile balneoclimaterice observam ca nu au existat si nu exista nici in prezent

unitati de cazare de 5 stele deoarece in Romania nu exista interes atat din partea

statului cat si a agentilor economici pentru dezvoltarea unui turism balnear de

lux . In cazul unitatilor de 4 stele numarul acestora a crescut in prezent de doua ori

fata de anul 1999. La unitatile de cazare de 3 stele observam o scadere in trepte ,

ajungand in 2003 la 50 % fata de 1999. Ritmul mediu de crestere a fost de 15,9 %

Numarul unitatilor tip 2 stele a crescut cu 6 procente, si se mentine constant pana

in 2003. Ritmul mediu de crestere a fost de 1,56 %. Unitatile de cazare de 1 stea

sunt cele mai numeroase dupa cele neclasificate, totusi numarul acestora a scazut

constant comparativ cu anul 1999, ajungand in 2003 la o pondere de 81 % unitati

de cazare. Ritmul mediu de crestere al acestora a fost de 6,12 %. In ceea ce

priveste numarul unitatilor de cazare neclasificate observam ca a crescut de la an

la an . In 2003 comparativ cu 1999 cresterea a fost de 27 % . Situatia se datoreaza

faptului ca multe unitati de cazare nu au indeplinit .normele si conditiile de

clasificare impuse de Ministerul Turismului si au fost declasificate, dar au aparut

si altele noi.

Urmarind cu atentie situatia unitatilor de cazare pe categorii de confort

observam ca cele mai multe unitati de cazare din turismul balnear sunt

neclasificate, de 1 stea si 2 stele, fapt datorat si exigentelor scazute privind

confortul turistilor sositi in statiunile balneoclimaterice.

Evolutia numarului de locuri din unitatile de cazare

Tabel 2.3. %

Anii Nr. de locuri Indici de dinamica ( % )

1999 46.652 100

2000 50.484 108,2

2001 48.432 103,8

2002 47.972 102,8

2003 47.550 101,9


In perioada anilor 1999 - 2003 evolutia locurilor de cazare a fost in

principal descendenta incepand cu anul 2001 ,ritmul mediu de crestere este pozitiv

, dar nesemnificativ (0,48 %).

Principalele instalatii de tratament de care dispun statiunile balneare sunt:

Instalatii pentru bai cu ape minerale termale sulfuroase si ape minerale termale

clorurosodice in vane si piscine;

Instalatii de tratament pentru bai calde cu ape carbogazoase ;

Instalatii de tratament pentru bai calde in vane si bazine cu apa minerala sarata;

• Instalatii de tratament pentru bai calde cu ape minerale iodurate;

http://nr.de/

• Instalatii pentru aplicari de bai calde;

• Instalatii pentru aplicatii cu namol cald;

• Buvete pentru cura interna cu ape minerale;

• Instalatii pentru mofete;

• Instalatii pentru aerosol si inhalatii;

• Instalatii pentru electro si hidroterapie;

• Bazine pentru kinetoterapie;

• Instalatii si amenajari pentru aerohelioterapie si bai in aer liber;

• Instalatii pentru tratamente ginecologice;

• Sali pentru gimnastica medicala;

• Instalatii pentru mecanoterapie;

• Cabinete pentru efectuarea de tratament cu Gerovital si Pell Amar;

• Stranduri termale si piscine in aer liber;

• Sanatorii pentru copii, spitaluri, dispensare;

• Instalatii pentru terapie respiratorie;

• Cabinete de nutritie cosmetica, masaj;

• Alte instalatii de tratament.

Desi statiunile balneare ale Romaniei se bucura de un renume international

incontestabil in tratarea unor largi game de boli si afectiuni, multe dintre

amenajarile de tratament se afla intr-o stare proasta. Ele au suferit de pe urma

lipsei de investitii din ultimii 15 ani.

2.3. Analiza circulatiei turistice balneare

Subcapitolul va analiza principalele tendinte inregistrate in turismul

balnear, legate de circulatia turistica in cadrul acestui segment de turism cu

ajutorul unor indicatori specifici (numar de turisti, numar innoptari, durata medie

a sejurului) pe categorii de turisti (romani si straini).

Va fi evidentiat locul turismului balnear in totalul circulatiei turistice,

comparand principalii indicatori calculati la subpunctele anterioare cu indicatorii

inregistrati in activitatea turistica la nivelul intregii tari.

Dinamica circulatiei turistice

Turisti cazati

Tabel 2.4. %

Anii Nr. turisti (mii) Indice dinamica (%)

1999 704 100

2000 750 106

2001 719 102

2002 693 98

2003 612 86


Analizand datele din tabel observam ca in perioada supusa studiului

(1999-2003) numarul turistilor din statiunile balneare a inregistrat mici fluctuatii

de la an la an. Astfel cel mai mare numar de turisti in perioada analizata s-a

inregistrat in anul 2000 - o crestere cu 6 procente fata de anul 1999, urmand sa

scada incontinuu pana in anul 2003 - 86 % turisti cazati comparativ cu anul 1999.

Ritmul mediu de crestere este de - 3,4 %

Numar innoptari

Tabel 2.5. %

Anii Nr. innoptari (mii)Indici de dinamica

(%)

1999 5.436 100

2000 5.809 107

2001 6.016 110

2002 4.933 90

2003 4.874 89

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei

In cazul numarului de innoptari, situatia este aproape identica cu cea a

turistilor cazati. Astfel cel mai mare numar de innoptari s-a inregistrat in anul

2001 (o crestere cu 10 % fata de 1999) urmand sa scada continuu pana in anul

2003 - 89 % fata de anul 1999.

Ritmul mediu de crestere este de - 2,7 %.

Durata medie a sejurului

Tabel 2.6. %

AniiDurata medie a sejurului

zileIndici de dinamica

1999 7,7 100

2000 7,7 100

2001 8,4 109

2002 7,1 92

2003 6,9 89,6

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei

In perioada 1999 – 2003 situatia duratei medii a sejurului a evoluat astfel:

➢ in anul 2000 stagnare

➢ in anul 2001 durata sejurului a crescut la valoarea de 8,4 zile (singura

perioada in care a crescut) – o crestere de 9 % ;

➢ in anii 2002 si 2003 durata medic a sejurului a scazut , ajungand in

2003 la 6,9 zile ceea ce reprezinta 89,6 % din durata medie a sejurului

din 1999.

2.4. Locul turismului balnear in totalul circulatiei turistice

Innoptari

Tabel 2.7. %

Anii 1999 2000 2001 2002 2003

U.M. Niv. abs

Pondere (%)

Niv. abs

Pondere (%)

Niv. abs

Pondere (%)

Niv. abs

Pondere (%)

Niv. abs

Pondere (%)

Innoptari (total) 24 100 23 100 24 100 22 100 20 100

Innoptari(balnear) 5,4 21,94 5,8 24,93 6 24,95 4,9 22,59 4,8 23,48

Din care:str.total 2,7 100 2,7 100 2,3 100 2,2 100 1,7 100

Straini(balnear) 0,2 8,93 0,3 11,27 0,2 11,67 0,2 11,97 0,2 14,9

Romani(total) 22 100 20 100 21 100 19 100 19 100

Romani(balnear) 5,1 23,57 5,5 26,77 5,7 26,4 4,6 23,83 4,6 24,2


Din analiza datelor observam ca ponderea innoptarilor din turismul

balnear a inregistrat o cota maxima in 2001 (24,9 %) urmand sa scada in anul

2002 la 22,6 %,iar in 2003 sa creasca usor la 23,5 %.

In cazul strainilor sositi in statiunile balneare observam ca ponderea

innoptarilor a crescut de la an la an de la 8,93 % in 1999 la 14,9 % in 2003.

Pentru turistii romani sositi in statiunile balneare ponderea cea mai mare a

innoptarilor s-a inregistrat in anul 2000 (26,7 %) urmand sa scada ajungand in

2003 la 24,27 %.

Din analiza datelor observam ca in turismul balnear, ponderea turistilor cazati in

unitatile hoteliere a crescut de la an la an, din 1999 (9,3 %) pana in 2002 (10,5 % urmand

sa scada in 2003 la 9,37 %.

In cazul turistilor romani, ponderea cea mai mare s-a inregistrat in, 2000

(11,32 %) urmand sa scada in 2001 (10,7 %), sa creasca usor in 2002 si sa scada

iarasi in 2003 pana la 9,88 %.

Pentru turistii straini situatia este asemanatoare, ponderea cea mai mare

situandu-se in 2000 la valoarea de 6,3 %, ajungand la 5,6 % in 2002 si la 5,37 %

in 2003.

Analizand evolutia principalilor indicatori din cadrul circulatiei

turistice balneare, observam ca in ansamblu acestia au inregistrat descresteri

uneori semnificative de la un an la altul. Astfel numarul de turisti, atat cei

romani cat si cei straini, a scazut in ultimii ani. Situatia se datoreaza faptului ca

nivelul de trai in Romania a scazut in ultima perioada de timp, dar si a diminuarii

interesului turistilor pentru practicarea acestei forme de turism, aceasta tendinta

descrescatoare fiind manifestata si datorita starii proaste in care se afla majoritatea

echipamentelor de cazare si tratament din statiunile balneare. In ultimii ani nu au

mai fost facute nici un fel de investitii de modernizare a instalatiilor de tratament,

a spatiilor de cazare si alimentatie. Cei mai sensibili la aceasta stare de fapt sunt

turistii straini care sunt obisnuiti cu anumite standarde referitoare la conditiile de

cazare si tratament. Astfel multi turisti straini, mai ales occidentali, au abandonat

practicarea turismului balnear in Romania in favoarea altor tari est-europene cum

ar fi: Ungaria, Republica Ceha, Slovacia, care ofera conditii mult mai bune de

cazare si tratament.

In concluzie, trebuiesc luate de urgenta masuri pentru relansarea

turismului balnear, pentru dezvoltarea si modernizarea produsului turistic oferit,

astfel ca acesta sa ajunga in viitor la standardele cerute de piata internationala, iar

circulatia turistica sa inceapa sa urmeze un curs ascendent.

oferta si circulatia turistica balneara in romania

Documents