Istoria institutiilor juridice din antichitateDreptul geto-dacOrganizarea statului geto-dacA urmarit o evolutie similara cu a altor organizatii politice din antichitate. Acheasta evolutie cuprinde urmatoarele trepte:-triburi-uniuni de triburi-statCu privire la problema caracteristicilor statului geto-dac exista o serie de controverse in sensul ca unii autori considera organizarea politica a geto-dacilor ca fiind o uniune de triburi sub forma unuei democratii militarii iar alti autori considera aceasta formatiune politica ca fiind un stat organizat in tiparele antichitatii dupa modelul elenistic.Conducerea suprema in statul geto-dac o avea regele, numit in izvoare istorice Basilum. In exercitarea atributiilor sale, el era secondat de catre un vice-rege, ce putea fi fratele sau sau marele preot. Se apreciaza ca succesiunea politica in statul geto-dac era agnatica(primul chemat la succesiune era fratele sau, mai apoi copii)Alaturi de rege si vicerege in organizarea publica a statului intra si existent unui consiliu format din reprezentantii aristocratiei geto-dace numiti piliati/tarabostes.Din punct de vedere al organizarii administrative fiscal nu avem surse certe care sa indice prezenta unei ierarhii administrative in stat. O sursa tarzie (Lexiconul lui Suidas) care spune ca in timpul razboaielor cu romanii piliatii se ocupau cu strangerea impozitelor, iar . cu ocuparea statelor si oraselor.. Sensa este o sursa tarzie si incerta cu privire la . daca aceasta organizare administrativ-fiscala era permanenta sau temporara in contextual razboiului cu romanii. Este insa cert ca statul geto-dac nu a beneficiat de o structura administrative care sa difuzeze puterea in teritoriu precum cea existent intr-un stat centralizat. Semnificativ este faptul ca dupa moartea lui Burebista in 44 i.Hr. formatiunea publica create s-a impartit in patru si ulterior in cinci parti.Organizarea militara a statului: se presupune ca statul geto-dac beneficia de o forta militara permanenta pe care geograful Strabon in secolul I d.Hr. o apreciaza ca fiind una din cele mai mari armate ale lumii. Ca exemplu, se spune ca armata geto-daca a lui Burebista cuprindea 200.000 oameni.Organizarea religioasa: se structureaza in jurul marelui preot care uneori poate fi chiar regale. Este cazul unui successor a lui Burebista, Comosicus, despre care izvoarele istorice ne spun ca era rege, mare preot, si judecator supremeInstitutii juridice geto-dace:Structura si sistemului juridic geto-dac ne este .. prin corelarea informatiilor din trei categorii de surse:-istorici-surse arheologice-elemente de comparative sociologice si antropologiceIzvoarele istorice: fragmente din scrierile politice, istorice, literare din antichitate care fac referire la geto-o daci. Ele sunt partiale si in marea lor majoritate sun scrise la o distanta de doua sau trei secole fata de momentul de referinta. O parte din aceste izvoare trebuie . fiind scrise din ratiuni politice sau in scopul de a ocoli realitate. Este cazul lucrarii lu Iordanes, un istoric got din secolul al-V-lea, care scrie o istorie a Getiei, pe care o considera gotilor, cu scopul de a le oferi o istorie mai glorioasa.Surse arheologice: ne ajuta sa observam stratificarea economica din societatea geto-daca in jurul existentei proprietatii private.Elemente de comparatie ne permit asocierea societatii geto-dace, prin comparative cu alte modele sociale, inclusiv din present, care sunt structurate in jurul aceluiasi tip de valori. Din punct de vedere a izvorului formal, dreptul geto-dac a cunoscut exclusiv cutuma. Nu avem informatii certe cu privire la existent in cadrol societatii geto-dace a legilor scrise.Cele doua surse care ne confirma existent unui drept scris geto-dac sunt vagi, tarzii si contradictorii. Un istoric grec din secolul al-III-lea d.Hr. ( Ianuplibos neoplatonician) ne spune ca dupa moartea lui Pitagora, discipolii lui au plecat in toate partile lumii, unul din acesti discipoli, tracul Zamolxe a ajuns in teritoriile geto-dace, i-a organizat si le-a oferit legi scrise. Al doilea izvor, Iordanes, in secolul XI d.Hr spune despre goti (geti) ca aveau asa numitele legi-albe (Bela Gimes). Problema celor doua surse este ca sunt incerte.Institutii:-statutul persoanelor: in societatea geto-daca exista o ierarhie baza pe diferenta de avere: tarabostes si comati. . In afara de aceste doua categorii de oameni liberi, societatea geto-daca cunostea si sclavia. Era o sclavie domestica, in jurul gospodariei, ce era diferita de cea romana.-familia: este monogama, desi o serie de izvoare se refera la famia daca de pana la Burebista ca fiind poligama. Familia este patrilocala si patriliniara (descendenta se stabiliste exclusive dupa tata). La incheierea casatoriei, sotul primea din partea familiei femeii maritate o dotata con jux (dota-zestre)-proprietatea: constituita in jurul ideii de proprietate private asupra casei, animalellor, uneltelor de lucru si pamantului de langa casa. Pasunile, padurile, apele si ogoarele erau in proprietatea comuna (lotizarea facandu-se anual prin tragere la sorti)-dreptul penal: a evoluat de la forma razbunarii private sub forma . La compozitie. Compozitia reprezinta cuantificarea pedepsei sub forma unei despagubiri care poate fi privata sau publica.