TRAINING DE TOALETA

Copilul trebuie sa invate 2 lucruri: Pipi se face doar la toaleta.                                                 Toaleta este doar pentru pipi.

Inainte de inceperea programului trebuie verificat cam cat de des face.     In momentul in care incepem acest program, scatem Pampersul si il vom mai pune doar

cand doarme si numai dupa ce a adormit. Trebuie sa gasim o recompensa speciala pentru pipi, pe care sa o primeasca doar cand

face pipi la toaleta. Vom fi pregatiti sa il ducem imediat, la prima picatura la baie. Avem nevoie de un timer, pe care il vom seta la 5 minute. Cand va suna timerul dupa 5

minute, il vom duce la baie si vom sta acolo pana cand va face pipi. Cand suna ceasul ii spunem ca mergem la pipi, sa facem pipi, stam pe toaleta sa facem pipi, si vom pleca din baie imediat ce a facut pipi. Trebuie sa fim pregatiti sa stam in baie pana face, o ora, o ora jumatate.....

Dupa ce a facut vom seta timerul la 10 minute. Cand va suna ceasul din nou vom merge la baie. Se merge la fiecare 10 minute, se sta cateva minute in baie si se revine pana cand va face.

Dupa ce a facut vom seta timerul la 15 minute. Cand va suna ceasul din nou vom merge la baie. In prima zi se merge la baie la fiecare 15 minute.

In momentul in care copilul face numai la baie la intervalul de 15 minute vom seta timerul la 20 minute.

In momentul in care copilul face numai la baie la intervlaul de 20 minute vom seta timerul la 25 minute.

In momentul in care copilul face numai la baie la intervlul de 25 minute vom seta timerul la 30 minute.

Se va pastra un tabel in care se noteaza oarele la care copilul face la toaleta si eventualele accidente.

Daca vedem ca se scapa il luam pe sus si-i spunem ca pipi se face doar la toaleta. Nu vom fi suparati pe el dar vom avea o atitudine dezaprobatoare. Nu strange el in urma ei ci adultii din familie si cine mai este cu el (deocamdata).

Cand va sta 60 min fara accidente de pipi va fi super. Usa de la baie sa fie tot timpul deschisa. Daca face pe el, nu primeste imediat dus, ci va fi curatata cu servetele umede, nimic

placut. Ca sa poata asocia nevoia cu actul in sine, il vom apasa pe burtica si vom spune FAC

PIPI apoi il vom duce la baie. Daca timerul este setat la 30 min, dar el se scapa dupa 15 minute, vom stabili timerul la

15 min data viitoare. Daca se porneste sa faca pipi, dar se opreste brusc vom sta si il vom incuraja sa  termine

tot ce are de facut. 

In momentul in care trec cateva saptamani cu foarte putine accidente se introduc consecintele diferentiate:

Cand face pipi primeste in continuare o recompensa puternica; Cand are accident primeste “o pedeapsa” – ceva neplacut pentru copil. Treptat copilul va fi incurajat si va primi recompensa atunci cand cere sa merga la

toaleta.

Implicarea familiei – comunicarea

Comunicarea si limbajulCare este rolul parintelui atunci cand copilul este implicat intr-un program de terapie ABA?In terapia ABA, din ce in ce mai populara in Romania, si cu rezultate din ce in ce mai bune, exista programe pentru o multitudine de probleme ale copilului cu autism.De la programele de comunicare si limbaj, socializare, cognitive, programe de joc, programe pentru imbunatatirea motricitatii, programe de autoservire, pana la cele referitoare la comportamentele de protest, deadecvate si modalitati eficiente de a intervene in astfel de cazuri.Care dintre aceste programe intra in responsabilitatea terapeutilor? Toate (intr-o masura mai mare sau mai mica).Care dintre aceste programe intra in responsabilitatea parintilor? Toate (la fel, intr-o masura mai mare sau mai mica).Nici un program de terapie nu poate fi eficient daca copilul nu-si exerseaza abilitatile dobandite in cadrul terapiei in familie, pe strada, la cumparaturi, in parc, la locul de joaca. Sunt unele programe insa care intra in in mod special in atributiile parintilor, parinti care vor trebui sa fie invatati sa stie cum sa le implementeze. Iar aceste programe sunt in mod special cele de:- autoservire: imbracat / incaltat, masa, toaleta, spalatul,- comunicarea si limbajul- socializareComunicarea si limbajulLimbajul receptiv:Se refera la ceea ce copilul poate face, poate da, poate arata. Copilului trebuie sa i se ceara sa foloseasca ce a invatat la terapie, in instructiuni. Da-mi de jos x!, Pune la loc y! Arunca la gunoi! Pune rufele murdare in cos!, Da-mi masina / lingura/ creionul! Ia pantofii!Orice notiune sau obiect invatat trebuie sa fie introdus in diferite instructiuni si astfel sa fie generalizata folosirea lui. Orice instructiune este recomandat sa fie valorificata. Dupa ce copilul invata, de exemplu, pozitiile spatiale, familia trebuie sa-i ofere ocazia sa foloseasca aceste notiuni, si sa-l implice pe copil in diverse activitati, cerandu-i sa „puna pe carte” sau „sub masa”, sau „langa pat” diverse obiecte. Limbajul receptiv se refera la intelegerea limbajului, care trebuie permanent stimulat si imbunatatit.Limbajul expresiv:Este recomandat ca parintele sa-i solicite copilului sa foloseasca forma cea mai buna de exprimare pe care copilul o are, fie ca aceasta reprezinta limbaj verbal, PECS, semne, gesturi.! Este de folos ca parintii sa aiba o lista a cuvintelor pe care copilul le-a invatat in terapie sau spontan si sa construiasca ocazii in care copilul sa le foloseasca.-          Cand copilul invata la terapie sa ceara „suc” sau chiar „da suc”, acesta va trebui sa fie singurul mod acceptabil pentru a cere suc, si „aaaaaaa” sa nu mai fie acceptat, sau orice forma aproximativa.-          Cand copilul poate vorbi in propozitii si fraze, asteptarile si cererile trebuie sa corespunda acestui nivel de dezvoltare.-          Cand copilul a invatat, de exemplu, verbe si sa raspunda la intrebarea „Ce face x?” – este recomandat ca familia sa continue munca terapeutilor si sa-i ofere copilului prilejul de a raspunde la intrebari de acest gen.Daca copilul a invatat sa comunice cu PECS, oferiti-i ocazii sa o faca. Este grozav pentru copil sa poata da o imagine cu o banana si cei din jur sa inteleaga

ca el vrea o banana. A nu folosi aceste imagini in timpul liber este ca si cum i-ati inchide gura copilului.O banda velcro si imaginilie pot sta in sufragerie sau in bucatarie, unde familia isi petrece cea mai mare parte a timpului, astfel incat copilul sa le poata folosi cand are nevoie de ceva.Cand ne referim la comunicare trebuie sa avem in vedere si contactul vizual cu persoana cu care comunicam, raspunsul la nume si distanta acceptabila intre cele 2 persoane. In momentul in care copilul raspunde la o intrebare sau pune o intrebare este necesar sa se realizeze si contact vizual cu partenerul de comunicare.