Pagina 1

International Journal of Engineering Cercetare i Dezvoltaree-ISSN: 2278-067X, p-ISSN: 2278-800X, www.ijerd.comVolumul 3, Numrul 6 (septembrie 2012), PP. 44-5644Modelul de ultrasunete de deformare plastica superficiala pentru oPrelucrare stropire i ei utilizarea practicSerghei Shestakov1, Viktor Babak21De Stat din Moscova Universitatea de Tehnologii i Management, 109004, Moscova, Pmnt Wal, 73, Russi2JV "InvestGroup-Alb Rusia", 220034, Minsk, M. Frunze st, 5/304., Republica BelarusRezumat- tiin ific fundamentarea i confirmarea practic a posibilit ii, oportunitatea i eficien a punerii n aplicare a

deformare plastic superficial cu ultrasunete n zonele de conexiuni sudate, dup executarea lucrrilor de sudare este dat.n acest scop, un model matematic al procesului de deformare plastic superficial este reprezint, astfel cum a hypercyclencrcare format din cicluri elementare - de lovituri. Este descris o metod de control operativ al prelucrrii cu utilizareadispozitivele de msurare standard. Tehnologia este destinat pentru utilizarea n timpul de fabrica ie i repara ii din orice metal pere ii din locurile de nonuniformity dimensionale i structurale, cum ar fi defecte mecanice sau locale subtiere a unei suprafe edin cauza la coroziune i microfisuri care, sub influen a for elor externe devin zonele de concentrare ade tensiune mecanic. ntrire n astfel de locuri de pere ii conductelor i rezervoarelor de lucru sub presiune i avnd nncrcri opera ionale n form de tensiuni tangen iale mecanice, care este descris de o formul special de cazan saucazuri este eficient pentru conducte de ulei i gaz, sisteme de alimentare cu ap i, de asemenea, pentru chesoanele i rezervoare de alte

numire. Domeniul de aplicare al tehnologiei poate include repararea navelor fluviale i maritime, precum i a obiectelor plutitoare de ulei

de produc ie. Tehnologia poate fi aplicat la mbunt irea caracteristicilor opera ionale ale detaliile mecanicede inginerie i de transport, obiecte de construc ii energetice i: suprafe e de rulare i o mi care de alunecare a ma inilor i dispozitive, ro ile unui material rulant feroviar de transport, un lctu i de

sus inere a liniilor electrice, platforme i poduri n scopul de a cre te n rezisten a la oboseal incarcari ciclice, rezistenta la uzura si la coroziune.Cuvinte cheie - impactive deformare superficial plastic - o Prelucrare stropire, condi iile tensiune-deformate, impactare cu ultrasuneteinstrument, Prelucrare stropire cu ultrasunete, conexiune sudura, sudura custur.I.INTRODUCERETehnologia de procesare impactive de custuri sudate i zona de tensiune mecanic i, de asemenea, postweldingmodele de instrumente cu ultrasunete pentru realizarea acesteia sunt descrise pe larg n literatura tiin ific i tehnic i n brevete de cu ultima secolului (Statnikov E.Sh. et al, 1975;. Badalyan VG et al, 1979;. Yanchenko Yu.A., Sagalevich VM, 1978;Glushcheno TN et al, 1991;. Prusov Yu.I. & Gorodishchensky PA, 1992). Totu i, pentru prima dat din punctul devedere la teoria lovitur mecanice i elastice-deformare plastica au cel mai mult au fost investigate doar de la 1997repararea conductei de gaz principal "Gryazovets-Leningrad" (Shestakov SD, 1999). Un pic mai trziu, mecanic-matematicModelul de proces a fost formalizat i transformate n algoritmi i programe de calculator (Shestakov SD, 2010).n prelucrarea metalelor aceast tehnologie face parte din modalit ile de prelucrare la rece i este clasificat, ca o modalitate de aPrelucrare stropire - durificarea materialelor prin deformare plastica impactive lor superficial, prin intermediul instrumentului de vibra ieac iune. Sa stabilit i tiin ific dovedit c, n cel mai bun mod este poate fi efectuat de ctre instrument, cu o surs deenergia mecanic n form de rezonator fluctua iilor elastice de frecven ultrasonic, care transfer impactareimpulsuri prin intermediul elementelor gratuite - de "balamale" lovitur (Shestakov SD, 1999). Cum cea mai mare aten ie a fost tehnologiainvestigat cu referire la repararea conductei de gazoducte magistrale, n acest articol suntdeschise caracteristici ale ultrasunete

Prelucrare stropire proces, diferen a de la analogii i, de asemenea, sarcinile care decid prin intermediul acestuia la ndeplinirea sudateconexiuni pe conducte sunt comparate. Caracteristica principal a acestei aplica ii este c eava a conductei de gaz este un vasde lucru sub presiune intern care genereaz n custuri sudate, care au fost executate pe el afar, mecanicetensiune de acela i semn, ca i tensiunea rezidual, aprute dup sudare la rcirea cordonului de sudura si metal lng ea cgenereaz microcracking de metal sub influen a ntinde tensiune mecanic. Prin urmare, pe conducta de gazProblema de protec ie anticoroziv a locurilor de sudare este foarte important (Petrov LN, 1986; Shestakov SD,Gorodishchensky PA & Lisin VN, 1997; Nikitenko AF, Lyubashevsky IV, 2007). La conexiuni sudate, n general,ncrcri de exploatare pot fi cu un alt semn, inclusiv tensiunea cu un semn variabil c, potrivit lui Bauschingerefect poate slbi le chiar mai mult. Prin urmare, problema de coroziune continu s fie important, dar problemantrire prea rmne semnificativ.Teoria acestei tehnologii include teoria lovitur mecanice, mecanica de deformare a corpului solid iteoria fenomenelor neliniare n mecanica de fluctua ii elastice. Conform ideilor generale de matematicmodele de procese de prelucrare a metalelor prin presiune sau lovitur acestea se bazeaz pe aceste tronsoane ale matematicii aplicate ianalizei de sistem, ca teoria func iilor de variabil complex, aplicat teoria de optimizare, analiza statistic,i calcul opera ional, teoria de similitudine i metode numerice de analiz. n domeniul

tehnologicde aplicare a fluctua iilor cu ultrasunete pentru prelucrarea corp solid dou direc ii tiin ifice sunt, teoretic, suficient de complet

dezvoltat. Aceasta teorie a prelucrrii cu ultrasunete dezvoltat n lucrri (Prokopenko GI & Lyatun TA, 1977; Astashev

Pagina 2Modelul de ultrasunete de deformare plastica superficiala pentru o Prelucrare stropire i ei utilizarea practic

45AK, 1983; Tyavlovsky MD & Kundas SP, 1984) n cazul n care convertorul cu ultrasunete echipate cu instrumente de transformare

fluctua iilor i a transferului de energie a acestora de a se opune prelucrate, este considerat direct ca o surs de influen tehnologice.A doua direc ie, caracterizat n lucrri (Sverdenko VP, Klubovich VV & Stepanenko AV, 1973; Klubovich VV,Vagapov IK & Rubanik VV, 1979; Vagapov IK, 1987), consider c fluctua iile ultrasunete ca un factor auxiliar deinfluen a n tehnologia tradi ional de prelucrare prin presiune. Tehnologia este observat ntre aceste reprezentri. n eaInfluen a mecanic este transferat la obiect procesate prin intermediul elementelor (balamalele suflat) rigid, nu mecanic conectatenici cu o surs de fluctua ii, nici cu un obiect de prelucrare. Aceasta este contacte periodice mecanic cu un dublurupe, dar aranjamentul de o surs de for n sistemul cinematic, spre deosebire de (Mukhanov II, Golubev Yu.M., 1966),nu se limiteaz la situa ia nemi cat. Ar trebui remarcat faptul c nivelul de o problem aici, rmne fenomenologic, bazat pepe date empirice. i problema controlului operativ de prelucrare, care este n mod evident sarcina de metrologie se afl n urmarealizri n domeniul tehnologiei i a echipamentelor de prelucrare cu ultrasunete este impactive a devenit cel mai importantaspect.Al II-lea.REVISTA DE literatura de specialitate2.1 referitoare la metodele de tehnologie i de controln moduri de brevet de inven ie i tehnice literatur numeroase deformare plastic superficial de detalii mecaniceinginerie (Easterbrook ET, 1999; Cheppe P., 2000; Prevey PS, 2006), inclusiv ma ina cu utilizarea de ultrasunetefluctua ii (lachei ai Yu.V., 1999; Unyanin AN & Mathis AV, 2001; Stepanov Yu.S. et al, 2003;. Kisseleff ES,Statnikov E.Sh., 2005) sunt descrise. Toate acestea nu imagina orice metode speciale de control de ntrire, care este oconsecin a creat Prelucrare stropire. Prin urmare, la utilizarea lor este imposibil s se stabileasc exact n timpul prelucrrii obiect modul n caremai puternic el va rezista la sarcinile opera ionale. n plus, tensiunea tangen ial de comprimare creat la plasticdeformarea i lipsa de control al Prelucrare stropire, mai ales pe pere i sub iri obiecte, se pot relaxa n mod spontan, cauznddeformri n form de ondula ii. Cerere de control al prelucrare a metodelor de Tensometrie, cum ar fi oMetoda de memorie magnetice, o metod de emisie acustic (Dubov .., 2006) sau o metod bazat pe fenomenul de

o elasticitate acustic a (Kruglov VV, Zaznobin VA & Samokhvalov RV, 2001;. Nikitina NE et al, 2008) pentrumsurarea eliminarea, prin deformare plastic superficial a tensiunii mecanice postwelding ntr-un conexiunile sudate esteaproape imposibil. Fiecare dintre aceste metode necesit utilizarea unui complex de dificil n serviciu dispozitivele i abilit i speciale de personalului care complic puternic activitatea ei mai ales n condi ii de teren i n locurile greu accesibile locuri de desene sau modele. Laastfel de lucrri i fr a se cere de calitate, care a supravegheat sudura pe defecte, la fel ca n mod cunoscut de reparare a principalelorconducte de gaz (Veliyulin II et al., 2006) n cazul n care face prelucrarea cu ultrasunetede locuri de frunze de ceai de defecte de coroziune ale unuieav. In locul de munca (Fursenko SA, et al., 2006) n cazul n care avantajele oferite de

acest fel sunt descrise, diagrame de tensiune tangen ial suntconstruit pe rezultatele unor cercetri de laborator, n mod evident, cu aplicarea metodei de men ionat magneticememorie ca dimensiunea lor este exprimat n termeni de intensitate a cmpului magnetic.n (Dudkin NG, Fedorov AV & Svitachev S.Yu., 2001;. Makarenko NG et al, 2004) este descris, cum de controlse efectueaz n primul caz privind durata de prelucrare i n al doilea, n plus, s supravegheze dimensiuni ale unei lovituri impulsuri, utiliznddimensiuni ale eforturilor dezvoltate i duritate ini ial de metal a obiectului prelucrat. Ceea ce este cu privire la obiectul prelucrat supravegheadoar caracteristicile ini iale. Controlul dimensiunile actuale se efectueaz numai n ceea ce prive te parametrii care definesc dinamicasufla, iar durata general a prelucrrii. Astfel, este imposibil s se defineasc gradul de ntrire chiar i indirect, i msurarea direct a unui Prelucrare stropire privind tensiunea rezidual din nou va avea nevoie de aplicarea de unul dintre tipurile de Tensometrie: electrice,magnetice, x-ray sau acustic.Lacun similar are i complex tehnologic de prelucrare a obiectelor sudate (Paton B..et al., 1995)n care, n timp de operare supraveghea amplitudinii fluctua iilor de o surs de energie mecanic i similare s-l modalit i de deformare plastic superficial sub influen a fluctua iilor cu ultrasunete (Dovgalev AM, 1996; Timofeev SA, MersonDL & Bobrovsky NM, 2005), n cursul cruia supraveghea nivelul de zgomot de la elemente de impact asupra. Acesta ofer ansa depentru a furniza parametrii optimi ai procesului de prelucrare, dar nu permite s se defineasc un Prelucrare stropire de deformare plastic i

msoar o tensiune rezidual, i, de asemenea, pentru a compara primit ntrire a dorit. Indirect la punerea n aplicare aprelucrare cu ultrasunete impactive pentru intarirea acesteia poate fi supravegheat de ctre cantitatea de lovituri, amplitudinea cu ultrasunetefluctua ii, forta de compresie static i viteza de deplasare a sculei, numrul tiind, o form i dimensiunea impactuluielemente (Prokopenko GIet Al., 2007). Criteriul de deformare plastica impactive prin care efectueaz controlul estedin ace ti parametri.La consolidarea i pasivarea a pere ilor de conducte de nalt presiune a lovit cu coroziune, care a fostrealizate n 1997, n timpul repararea conductei de gaz "Gryazovets-Leningrad" la criteriul de asemenea, au fost incluse schimbareafrecven a de lovituri i dimensiunea de deformare rezidual. Msurarea ultimul parametrucerut alternanta de prelucrarecu msurtorile de grosime de perete. Astfel, a fost creat este un mod de repetate periodic de prelucrare i msurtori.Spre deosebire de intensitatea zgomotului supravegheat n exemplele de mai sus considerate, frecven a de lovituri repetate la-periodicprelucrarea poart informa ii despre schimbarea de factor de restaurare de la lovitura elastic si plastic (Panovko Ya.G., 1977). Deschimbarea frecventa a loviturilor n cazul n care este cunoscut o distan de rebound al centrului de mas al instrumentului, dup fiecare lovitur a, poatecaracteriza o dimensiune de Prelucrare stropire. La determinarea suficien ei intarire a fost utilizat un criteriu de a cre te o duritate desite-ul de un zid procesat pe care ea a subtierea la coroziune. Acest criteriu este formulatde o condi ie derealizarea de duritate egal al unui site prelucrate de un perete si perete fr cusur avnd n grosimea nominal. Criteriu estebazat pe un caz special al unei formule cazan pentru o conduct de lungime infinit. n opinia sa, n criteriu echivalent generalizatde duritate aplicat diametrul median al unei conducte, pe linia normal la care, la aceast formul concentrat stretchingefort se face. Aici este posibil s se utilizeze, de exemplu, dimensiunea medie a durit ii de grosimea unui perete, deoarece este cunoscut faptul c acesta estecorelate, de exemplu, cu o limit de fluiditate (Davidenkov NN, 1949). Dar n criteriul duritatea utilizarea unei suprafe e de pecare efectueaz ntrire. Ea face doar pe motivul c tensiunea rezidual a creat la un Prelucrare stropire ntr-un perete de o eav are aceea i

Pagina 3

Modelul de ultrasunete de deformare plastica superficiala pentru o Prelucrare stropire i ei utilizarea practic

46inscriere, astfel cum tensiunea de incarcare prin presiunea intern, care este, efectul Baushinger este ntotdeauna exclus. Cu toate acestea, chiar la oadmisibilitatea unei astfel de condi ie cre terea duritatea superficial nu este propor ional cu cre terea durit ii unui perete n medie de grosime.Este cunoscut faptul c intarire la deformare plastic superficial asymptoticly scade n profunzime. Func ia acesteiscdea la majoritatea metalelor i aliajelor este func ia neliniar transcendental a distanta de la o suprafa unii parametridin care ar trebui s fie definite experimental. Prin urmare, pentru definirea echivalentul generalizat de operare durabilitatempotriva ncrcare opera ional i nchis, linia mediana a peretelui este necesar cunoa terea a tuturor parametrilor de func ii de ntrire de grosime. Aceasta cere cercetri preliminare de laborator privind lovitura de un e antion de o el din care se face eav (Batuyev GS, et al, 1977.). n caz contrar, controlul de intarire vor fi aproximative i ndoielnice. n plus, stabilizarea

static presare instrument manual este o sarcin solicitant decizii speciale (Shestakov SD, 2002). Care nu permite de a utiliza oricecunoscut instrument.n cercetrile descrise n lucrarea despre de tehnologie (Shestakov SD, 1999) nu este oferit o metod de betonde efectuarea cercetrilor de laborator, aplicabile n industria privind Prelucrare stropire i metoda de msurare a unui trend temporar

de frecven de lovituri pe care ar fi posibil s se prezinte la examenul metrologic.2.2 n ceea ce prive te instrumentulPentru prima dat schema cinematica a sculei cu un element impactive gratuit (minge) a fost descris n(Mukhanov II, Golubev Yu.M., 1966). Ea presupune mi care oscilatorie de o minge ntreo suprafa prelucrate i o suprafa de o surs de ini iere a fluctua iilor la care mingea este presat de un arc. Pentru a astfel de instrument este necesar pozi ie fixcu privire la o suprafa de prelucrare cu existen a decalajului ntre anumite strict o minge i suprafa a cu privire la care el face mi care oscilatorie. Furnizarea de situa ia fix va fi complicat la folosirea acestui dispozitiv ca instrument manual pentruprelucrarea suprafe elor cu un profil neregulat. n caz de absen a situa iei fixe nu poate fi simultan

contactelor mecanice ntre o suprafa prelucrat, o minge i un sfr it de lucru de o surs de fluctua ii, indiferent de fazade mi care oscilatorie a trecut. Surse de alimentare pentru fiecare impact n curs de lovituri se repet (multiblows proces) vafi n acest caz:-mi care a centrului de mas al sculei n direc ia lovitura dac exist o component a unui vector de gravitatien aceast direc ie;-fluctua ii simetrice, elastice de o surs cu privire la noduri ale undei acustice n picioare n ea de la electro-Convertor acustice;-for a extern de unealt de presare - efortul cu care operatorul presele instrument de a se opune prelucrrii, ceea ce facelucra mpotriva for elor de iner ie a sculei la relansa acestuia, dup fiecare lovitur pe o suprafa .n cursul activit ii energetice a impactului este alocat n obiectul de prelucrat n cazul n care aceasta i desf oar activitatea de plastic deformare, i pe instrument n form de energie cinetic a relansa urmtoare. La un design rigid al instrumentului descrisamortizarea relansa poate fi efectuat numai de ctre operatorul care de ine instrumentul i reprezentarea n legtur cu acesta

extern vigoare. Impactul vibra iilor va fi mai mult dac amplitudinea for ei de vibratoare transferate prin instrumentul nu va existas fie mai mult.n instrumentul multiimpactive (Badalyan VG et al, 1979.), Elemente de deformare n form de balamalele sunt introduse nun suport special i au n el libertatea de mi care axial. n cursul lucra cuibareste instrument pe o suprafa prelucrate, astfel nctsfr itul extern din oricare din balamale intr n contact mecanic cu o suprafa prelucrate i sfr itul intern cu acustic transformator care transfer energia dintr-o surs de oscila ie n obiect prelucrate la cheltuiala de rigiditatea acesteia. La astfel detransmitere a energiei dup fiecare contact cu obiectul, de asemenea, exist o revenire instrument, n detrimentul unei pr i din energie dinImpactul care nu a fost cheltuit pentru deformare plastic i mi care obiect, i face o parte din energia cinetic de la nceputul anuluiImpactul care este propor ional cu un ptrat cu coeficientul newtonian de restaurare. Absen a ntr-un design de instrument de

amortizoare i dampfers predetermin o rigiditate excesiv i protec ia lui slaba a operatorului de la vibratii. Acesta esteeste necesar s observa i c, n cazul n care o scula se deplaseaz la ora de func ionare n ceea ce prive te excep ia de obiect prelucrate participarea operatorului prin intermediul oricrui mijloc, vibratoare influen va sim i trecut i care pot duce la deteriorarea acestuia saudistrugere n cazul n care nu este acceptat de msuri speciale de protec ie mpotriva vibra iilor.n instrumentul descris n (Statnikov E.Sh. et al., 1975), volumul liber ntre un perete interior al carcasei i unsursa este destinat pentru circula ia lichidului de rcire la cheltuiala care cldura de la convertor electro-acustica estededucerea din carcasa. n acest instrument de reducere a vibra iilor ca este mare i frecven joas, care rezult la locul de munc i influen area operatorul, sursa de oscilatii este conectat cu instrumentul carcasa prin inel elastic de compactaresituat ntre aceasta i carcasa sculei i apropiat, cu nod de deplasare oscilant al transformatorului de oscilatoriiviteza. n plus, n instrument este stabilit umplut cu aer aparatul foto elastic n care se odihne te un capt un convertor. Astfel,surs de oscila ie are posibilitatea de a trece axiale la care inel elastic joac un rol de compactare a sistemului de lichidrcirea sculei, iar camera - un rol de soc-absorbant. Lungimea acestui mi care este stabilit de dimensiunile elasticeaparat de fotografiat. Scderea nivelului de vibratoare influen asupra carcasa de instrument de aici se ajunge, n general, la cheltuielile dedispersie a energiei cinetice pe o vascos si o frecare de alunecare a elementelor de design. Dar se reduce randamentul mecanic alinstrument.Este cunoscut faptul c eficien a proceselor multiimpactive depinde de conservarea energiei maxim n sistem saudiferit la minim a dispersiei sale (Panovko Ya.G., 1977). n cazul sistemelor de oscila ie cu ultrasunete de naltcoeficientul de dispersie al instrumentului, n general, poate duce la degenerare a sistemului de balamale cu gratuite n sistemul cu titlu deintroducerea de ultrasunete prin contact mecanic constant, care este mai pu in eficace (Vagapov IK, 1987). n plus, n cazul n carede vibratoare proceselor prin mijloace mai eficiente de scdere a influen ei vibra iilor servi dispozitive cu o mai maremecanic factorul-calitate (Bykhovsky II, 1969). Sistem cu astfel de elemente este utilizat n instrumentele descrise n

Page 4Modelul de ultrasunete de deformare plastica superficiala pentru o Prelucrare stropire i ei utilizarea practic

47(SD & Shestakov Ganiyev MM, 2005). Designul lor este indicat pe fig. 1, foto (Kudryavtsev Y., Kleiman J. & ProkopenkoG., 2005) pe fig. 2.Instrumentul cu ultrasunete (fig. 1) con ine carcasa 1, sursa de oscilatii constnd Convertor magnetostric iunecu posibilitatea de nf urare 2 i transformator acustic 3, plasate n carcasa i dup ce l prive te de mi care axial, Titularul 4 cu balamale lovitur 5. Sursa de oscila ii este fixat n fi a 6, este plasat n carcas, cu un 7 decalaj privind conducereaalunecri 8, care se face n form de chei prismatice sunt puse n caneluri ale carcasei 9 prin garniturile elastice i nsurzi caneluri 10 n priz. Lungimea unui canal n fi a este mai mult dect se poate deplasa din sursa fluctua iilor interiorcarcas. Chei prismatice i cptu eli elastice sunt pstrate n caneluri ale carcasei de carcasa u oar doilea 11, care este stabilit de ctreintermediul unui urub piuli 12. n mi care liber a plug este limitat, n plus de primvar oc absorbant-13. Racire cu aerdeplaseaz printr-o accelera ie 14, care este stabilit n unul dintre cele dou canale 15 n baza de mnerul sculei 16. n al doileasfr itul acestui canal este stabilit uniunea 17 pentru furtun flexibil cu aer comprimat. Aceste elemente ale unui design, mpreuncu un decalaj ntre priz i carcasa reprezint un sistem de racire cu aer de o surs de oscila ii. Prin intermediul a douacanal n baza mnerului 16 sunt deduse o fire 18 nf urare de sursa de oscila ii. n mnerul 16dispozitiv de comutare 19 cu un declan ator al sistemului de pornire de la distan de generator de ultrasunete se afl. Sursa defluctua iile este fixat n fi a cu o etan eitate ntr-o flan 20 privind acustice transformator 3 ntr-un loc de ventru de eco-sec iune fluctua ii. Fig. 1. Vedere general a instrumentului impactive ultrasunete.Titularul 4 cu balamale lovitur 5 se introduce n piuli a 22 prin intermediul inelului de blocare 23, i are posibilitatea de a transformarunda la piuli a slbit s fie pornit col ul necesare cu privire mnerul sculei. Tranzi ie racordul 21 estestabilite n fi a 6 printr-un elastic man et de 24 agrafe de par 25. Pentru comoditatea de asamblare a sculei carcasa este format din

dou pr i conectate ntre ele printr-o conexiune demontabil 26. Dup rcire cu aer, care ajunge n instrumentul prin intermediul

Page 5Modelul de ultrasunete de deformare plastica superficiala pentru o Prelucrare stropire i ei utilizarea practic

48ramur conducta 17 i-l las printr-un decalaj ntre carcasa i techer, partea mobil a instrumentului compus din o surs dede oscila ie, plug i racordul de tranzi ie, un suport cu o piuli , un inel de blocare i titularul de balamale lovitur, muta i n temeiulinfluen a presiunii aerului n carcasa din ma ina nainte. n mi care de rota ie a techerul n carcasa care poate fidevin cauza ruperea firelor de o surs de oscila ie 18 este exclus de conectarea caneluraconstndchei 8, canelurile carcasei i n fi a. Durata unui curs longitudinal al pr ii mobile a instrumentului este limitat la dimensiuneape care durata de an uri n fi a dep e te lungimea de regie. Astfel, pierderea unei pr i mobile a instrumentului este exclusde la caz sub influen a presiunii de prisos de aer n instrument.Fig. 2. O fotografie a complexului computerizat pentru a primi o Prelucrare stropire cu ultrasunete de la (Kudryavtsev Y., J. & KleimanProkopenko G., 2005).Dup ce generatorul a ncepe surs ncepe s fac propuneri cu privire la oscilante noduri de fluctua ii longitudinale, pedintre care una techerul este fixat. Astfel, n cazul n care contactul de un sfr it nainte de a transformatorului balamale este absent, este absent, de asemenea, ovibra ii din carcasa sculei n direc ia longitudinal ca fluctua iile de o surs se reciproc contrabalansaten ceea ce prive te centrul de masa. Din vibra iile transversale cauzate de sec iune transversal fluctua ii ale unei surse i fluctua iile de ncovoiere de techer, carcasa este protejat de garnituri elastice 9. Cnd s carcasa de instrument se ata eaz for e externe, o surs, balamale lovitur i obiectul de prelucrare esteintra n contact mecanic cu efort egal cu for a extern. n aceste condi ii, astfel cum a fost descris mai sus estencepe procesul de lovituri a fi nso ite de recuperri de pozi ia ini ial a sursei. Dac for a astfel extern dep e te for a de presiune de aer pe o parte mobil a sculei, apoi libera circula ie a techerul este ales i sfr itul interne a dopului

intr n contact mecanic cu amortizor 13. Din momentul mijlocul fiecare lovitur, sub influen aa energiei rezervat n sistem n timpul lovitur n detrimentul de elasticitate a fi n contact mecanic: obiectulprelucrare, un balamale i o surs de oscila ii produce mi care periodic a unei pr i mobile a instrumentului la obiect - osi revina. Parte mobil are impact asupra pistonului de aer n carcasa, i ntr-o carcas atunci cnd n mi care liber este ales - sub presiunela oc absorbant, efectuarea astfel de lucru mpotriva for elor elastice, care este, de transformare a energiei cinetice ase deplaseaz n greutate n energie poten ial a situa iei sale spa iale. Pr i ale volumului de aer fiind n instrument sunt for a i s ias printr-un decalaj ntre carcasa i conector. Acest proces are loc, practic, fr dispersie de energie ca vscozitate de aereste mic. Dup for a de presiune a aerului (sau a presiunii de aer si amortizor) va contrabalansa for a de iner ie al unui mutarea parte din instrumentul, aerul din carcasa va ncepe pentru a restabili volumul ini ial, ofer priz i tot ce este pe el accelerarea fix, a unui semn opus. Ca la locul de munc fluctua ii ncovoiere se formeaz n fi a cu privire la un loc de eide stabilire, prin urmare, o dispersie de energie pe o fi de frecare despre regie, practic este absent. Din cauza vibra iilor mufde operare pe o parte nemi cat a sculei (carcasa) for a vibratoare, care este egal cu o diferen de valori mediifor elor de reac ie de ntoarcere i de mi cri nainte, astfel va fi aproape absent. Astfel de instrument poate lucra n trei moduri:-un mod optim, fr amortizor de participare;-modul n care este n mi care liber a ajuns la un sfr it i particip elasticitatea arcului amortizor;-modul n care toate curs este a ajuns la capt i amortizare absente i amortizarea lovituri, i ncrcri sunttransferat la carcasa printr-o comunicare aproape rigide. Acest mod este similar cu func ionarea sculei cufixare rigid, considerat de mai sus. Momentan nu sunt mai pu in "rigid" scheme cinematice ale instrumentului impactive ultrasonic, pentrude exemplu, descris n (Kolomeets NP, Lbov AA AA & Novick, 2005). Munca lor corespunde la a douadin modurile descrise de instrumentul reprezentat n Fig. 1.

Din analiza tuturor acestor scheme cinematice n mod clar faptul c scderea vibroloadings pe carcasa de instrument n mod inevitabilduce la pierderi de eficien a muncii, n special, n cazul n care ntre carcasa i elementul oscilatorie, care vine ncontactati la balamale, exist un element disipativ de tip A cataract.

Page 6Modelul de ultrasunete de deformare plastica superficiala pentru o Prelucrare stropire i ei utilizarea practic

49Fig. 3. Scheme cinematice de instrumente cu ultrasunete impactive.2.3 n ceea ce prive te asigurarea protec iei la coroziune n ceea ce prive te msurile de protec ie la coroziune a cordoanelor de sudur, dup prelucrarea acestora de ctre instrumentul de ultrasunete de labrevet i literatura tiin ific i tehnic a fost posibil pentru a afla un pic. La locul de munc de repara ii, cu utilizarea de sudur electric i prelucrarea ulterioar impactive cu ultrasunete de custuri (Shestakov SD,Gorodishchensky PA & Lisin VN, 1997, 1998;. Fursenko SA, et al, 2006) ntr-un complex de petrol i gaze folosi o Prelucrare stropire(Shestakov SD, 1999). Pentru izolatii de conducte care le protejeaz de contactul direct cu umezeala sunt utilizate diferiteacoper. O conexiune prin sudur poate avea contact cu umezeala din aer, sol i este direct la ap, inclusiv apa de mare, care,fiind o solu ie de electroli i poate provoca coroziunea crescute n locuri de sudare. Sarcina devine complicat la o el pentru construc ii, n cazul n care, la crearea de Prelucrare stropire de ctre instrumentul impactive transferarealovituri prin intermediul balamale, pe o suprafata se formeaza stratul sub ire solzos, cu structura sa schimbat din metal (Shestakov SD,1999) (fig. 4).a).b).Fig. 4. Schema de formare a unui strat de solzi (a) i un speciment metalografic a sec iunii transversale (b). ntr-un strat solzosn metal prelucrat este creat un Prelucrare stropire cu o alt structur de metal.Sa format ca urmare a aplatizare a metalului care este stors la un perimetru de o gaur dedeformare iapsat de lovituri ulterioare ale sculei, care se deplaseaz cu privire la o suprafa . Avnd n structura solzos, cu fulgi

Page 7

Modelul de ultrasunete de deformare plastica superficiala pentru o Prelucrare stropire i ei utilizarea practic

50care aproape paralel suprafa , acest strat are suprafa a dezvoltat i are capacitatea de sorb ie a crescut. Laabsen a unor msuri de protec ie mpotriva coroziunii acest strat se poate coroda rapid n sine i de a promova coroziune a metalului principal.III.CERCETRI TEORETICE3,1 Modelul matematic de prelucrare cu ultrasunete impactiveModelul este destinat pentru a gsi constantele care caracterizeaz o durificare prin deformare plastic prininstrument cu ultrasunete impactive de o el pentru construc ii. Trei sunt constante prin mijloace de adaptare a modelului recursiv s func ionezede o schimbare temporar a frecven ei sunt primite de la standul experimental. A fost folosit teoria unui hypercycle demultiblows de ctre un timbru plat sub influen a unei surse de alimentare de luare fluctua iile simetrice plate i elastice n ceea ce prive te centrul de mas al instrumentului (Shestakov SD, 1999).Func ia de relativ durificare cu coeficient empiric0(Constanta prima din o el) este oficializat, dup cum urmeaz.Pentru calcularea distribu ia densit ii de a deformrilor n direc ia transformrii lovitur CONFORMAL de o band cu osec iunea transversal a tiat planul complex),(jyxZpe o band de l ime identic a planului de un alt complex),(jesteacceptate:5,

0222)2lea2cos2(PcatulArth2Zuu,(1)n cazul n care - deformare rezidual n balamale lovitur (de depozit).Spre deosebire de utilizat n (Shestakov SD, 1999) unde a fost mprumutat de la (Shestakov S. la Al, 1990.), Aceast func ie areDecizia analitic, n care prelucrarea este efectuat de ctre o tampil cu o suprafa sferic de contact, adic avnd n neglijabilSec iune transversal dimensiuni n compara ie cu grosimea de obiect procesate. Zona posed o homothetic cu factor de 1 dinorice punct i relativ ntrire poate fi definit din calculul integral corespunztor ca o diferen de valori aleFunc ia (1), n punctele extreme ale liniei drepte pe care se desf oar de integrare, mpr ite pe o lungime de acea linie pe oimaginar ax:01-000

dddImJCZZCsuCuuCu(2)Dup insertii de la expresia (1) i transformri trigonometrice func ia (2) ia o form: 5,0220000]2pcat-)2pcat2tg

-2cos2pcat2cos+2pcat(arctg [2=uuCuuCCCs(3)Valoarea efectiv a vitezei de oscila ie a fluctua iilor elastice in timpul contactului de balama lovitur, o surs de alimentare i obiect prelucratese calculeaz de la intensitatea vibra iilor i viteza de distribu ie al fluctua iilor elastice din o el prelucrat. A a cum este imposibilpentru a masura direct parametrii de fluctua ii cu care energia este transferat de o surs n o el n contact i ceea ce parte este cheltuit pe ntrire, la viteza de un rebound este nscris factorul de propor ionalitate 1, Fiind a doua de ctre un

constant empiric din o el. Expresia pentru c are o form:25,05,01])-1 ()2-1) (1 ([)(VEsVVPRCV,(4)n cazul n care: - densitatea de o el, kg / m3, E - modulul de elasticitate longitudinal al, Pa; v - factor de Poisson, unitate; P-mecaniceCapacitatea de instrument, W, R - raza de sfr itul balama lovitur, m. O sensibilitate a o elului la compresiune sub lovitur(Compresibilitate) se calculeaz de la [8]:

EsV-1(5)Apoi trepte de deformare rezidual i timpul de hypercycle pentru un ciclu de individ sunt egale:5,05,02)()(RmFmgmVRmVC(6)n cazul n care: F - for a de apsare a sculei, se anexeaz la suta din mase sale; g - gravita ional constant; m - masa de un telefon mobilo parte a instrumentului; 2- Coeficientul de propor ionalitate fiind constant al treilea din o el.

Din (2) - (6) hypercycle de ncrcare a unui e antion n mod repetat, ori bat n ea de balama lovitur va consta n i +1- Leadecicluri elementare, i n fiecare 1 i- LeaCiclul viteza de o revenire, un depozit i durata acesteia sunt stabilite recursiv:eueueueueueueueuuuGKPRsV1125,

0-25,0-5,05,0--11)33, 1((7)unde K, G - modulul de elasticitate de volum i de modul de schimbare, Pa, respectiv.Modificarea frecven ei de-a lungul unei hypercycle de simplificare a procedurii de adaptare a modelului la testele de banc naturaleaproximate prin dependen a exponen ial a func iei liniare de timp neuTneu:

Page 8Modelul de ultrasunete de deformare plastica superficiala pentru o Prelucrare stropire i ei utilizarea practic

51Tef10

,(8)n cazul n care coeficien ii 0i

1sunt definite la expresii:22212220)(-LN-LN)(-LN-LNeueu

eueueueueueueueueueueueueueueueueueueueueueuTTnfTfTnTTnfTTfT(9)

Setul punct de puncte de referin limit cicluri individuale de lovituri de forma de la date empirice care reprezint un vector-coloane de dimensiuni un semnal de zgomot, de scris n jos cu o anumit frecven n timpul unei lucrri de balama lovitur una cu un capt platn form de cerc plat pe un e antion de o el, ca: 0ddac0ddac, 00dac, 00dac, 111TToo

Reueueueueu(10)unde i = 1 ... fmT - cantitatea de fcut cu frecven a fmde msurtori de zgomot n timpul unei T hypercycle. Apoi, este n curs deconstruc ii de func ia TfeueueueumREuEu1fiecare a cror valoare este constanta pe anumit interval de timp este egal cu sumaloviturile individuale care au avut loc n timpul, corespunztoare pentru a pune capt acestei un interval de timp, fiindapropierea func ie de cantitatea de lovituri. De acesta printr-o nsumare se transform stabilit func ia empiric a frecven ei de lovituri individuale pe un set punct de - o tendin de frecven f *:1)dac0dac1(

*TfeueueumjmjEujEuff(11)undeTfeueumRj...1- Numrul de lovitur individuale. Timpul este definit, cum.)(1TR

jTfeueujmAceste func iigrafic arata ca, de exemplu, a a cum se arat n fig. 5.Fig. 5. Un tip grafic de functii f * (1), I (2) i func ia de aproximarea lui f * (3).Coeficien i de func ia de aproximare a lui f * gsi n mod similar cum (9).Adaptarea modelului const n orice alegere recursiv de constante de o el, care satisfac la solu ia deo problem de a gsi optimizarea de un minim de o diferen ntre o tendin teoretic i empiric a frecven eilovituri individuale. Strategia de compara ie, precum i criteriile corespunztoare prevzute n consecin ar trebui s fie aleas. La solu iadin aceast sarcin va fi posibil s se utilizeze criterii cunoscute statistice sau pentru a crea originale pe baza acestora. La vederea ales deFunc iile analitice care stabile te punct aproximativ este posibil s se ia n considerare vizual ca o coinciden bun caz, care estesimulat pe un exemplu de mai sus este considerat (fig. 6).Acest model de ntrire, n ceea ce prive te organizarea de control al procesului de dezvoltare permite instruc iunile de pefunc iona pe orice obiect cu orice instrument de impactive cu ultrasunete. n acest scop, este necesar s se efectueze cercetri de laborator privindo ntrire a unui e antion de o el sau a unui sudat pe margini i de a construi modelul de calculator a instrumentului prin care efectueazde prelucrare.

Page 9Modelul de ultrasunete de deformare plastica superficiala pentru o Prelucrare stropire i ei utilizarea practic

52Fig. 6. Func iile o tendin teoretic de frecven (1), ei aproxima ii de ctre un polynom ptrat (2), de tendin empiricede frecven (3).

Dezvoltarea modelului de testare i pachetul de programe pentru utilizator de modelare i adaptare este un subiect de

separat de lucru. Aten ia aici mai aproape a fost dat la o metod de control, fr utilizarea cercetrilor de laborator preliminare aleoteluri. Acesta poate fi realizat prin verificare periodic a performan ei condi ii speciale exprimat de criteriu care face peRezultatele msurtorilor de grosime de perete alternativ cu msurtorile de duritate a suprafe ei sale. Punct de vedere tehnic dsansa de a face intarire de obiecte aflate sub controlul i fr echipamente de dificile n utilizare i costisitoare, care necesita condi iilor speciale de utilizare i de personal calificat, precum i, de asemenea, fr cerin e speciale la instrumentul impactive ultrasunete.Esen a sa const n urmtoarele.Este cunoscut faptul c la materialele policristaline din o eluri de construc ii de tip relaxarea tensiunii reziduale n profunzimede la o suprafa n domeniul deformrilor plastice este aproape identic, iar aceast tensiune n func ie de teoria deformarii estepropor ional cu depozit (Rabotnov Yu.N., 1988). Prin urmare, la crearea modelului matematic de deformare (Afonin AN,et al, 2007.) distribuirea de tensiune n constructii poate fi descris n cadrul teoriei poten ialului plat i de a instituie un tip de func ie analitic de schimbare a intarire de-a lungul unei adnc obi nuit n suprafe e. Func ia cum sunt gsite de ctremodalitate de a efectua experimente de calcul i msurtori naturale ale pantelor de duritate pe reduceri nclinate de probea ntrit de construc ie a otelurilor. Pentru utilizarea practic pentru obiectele de rigidizarea de grosime mai mic de 50 mm aceast func ie a fostaproximate prin curba exponen ial n cutarea ca o polynom de al treilea ordin de la grosimea msurat. Ca un rezultat pentru ogam larg de o eluri a fost formalizat dependen a de intarire de la duritatea o suprafa i grosime de obiect care

limite pentru un minim necesar i suficient n msura n medie de intarire de grosime. Duritatea intr n ea caparametru poate fi msurat prin orice instrument de msurare portabil, de exemplu, instrument de msurare cu ultrasunete de duritate.Grosimea - de instrument de msurare portabil cu ultrasunete care este posibil s se aplice aici, deoarece este cunoscut faptul c viteza deultrasunete ntr-o zon de tensiune rezidual din deformare plastic la modificri o eluri u or. Folosind aceast dependen , esteposibil s se ia n considerare ntrirea suficient, dac valoarea prestabilit de relativ ntrire devine mai pu in, dect valoarea a criteriului(Shestakov SD, Gorodishchensky PA & Lyashchenko AV, 2010):

203020,42,72,30Crehh,(13)n cazul n care: h, h0- Valorile curente i ini iale ale duritate de o suprafata de un perete consolidat ntr-un loc de prelucrare, respectiv,(Exprimat n unit i de orice duritate); , 0- Valorile curente i ini ial de grosime a peretelui ntr-un loc de prelucrare, respectiv (exprimat n milimetri).Pentru compara ie a acestei metode de control cu (Shestakov SD, 1999) din tabl de o el, n conformitate cu GOST 5521-93 cuduritatea ini ial a h0 = 13,0 1,0 unit i ale lui Brinnel, care a fost msurat n cinci puncte de o suprafa , a fost facut un mostre. Atreia de la ei consolidat pe de o parte, aproximativ la 15%, supravegherea ntrire n conformitate cu (ShestakovSD, 1999), o treime - n conformitate cu descris mai sus i o treime nu de prelucrare i sunt folosite ca de control. Ca instrument de impactive

a fost folosit cu ultrasunete complexul tehnologic " ". Pe de msurare a durit ii de o suprafa , n toate cazurile a fost utilizat duritate cu ultrasunete instrument de msurare. Mediu al unui depozit la ntrire, calculat pe cinci msurtori alegrosime i peste tot a rmas n admisibilitate a abaterilor de grosime, n conformitate cu GOST 1497-84. Dema in de test universal la e antioanelor a fost definit limitele condi ionate de fluiditate la stretching.

Pagina 10Modelul de ultrasunete de deformare plastica superficiala pentru o Prelucrare stropire i ei utilizarea practic

53Tabelul 1. Rezultatele medii de clire i teste ale probelor.PARAMETRUUnitatea demsuraVALUEAnalogsofmetodDezvoltatmetodControla iRezidualdeformare(Depozit), - 0mm0,06 0,030,07 0,04-Duritatea unuiSuprafa a dupntrire, hHR18,0 2,521,5 2,513,0 1,0Condi ionalLimita de fluiditate

la ntindere,0,2N / mm2271 7301 8235Din tabelul 1 este vizibil faptul c probele consolidate la respectarea (Shestakov SD, 1999) s men intensiune mecanic, care nu duce la apari ia unor deformri semnificative reziduale, mari,decat la probe de control, darmai mici, dect la probele intarite cu aplicarea metodei de control. i cu aceast aplica ie o rudrigidizarea o suprafa de mai multe mostre. Testele comparative de ntrire a zonei de lng conexiuni sudate pe plci dintabl de o el, n conformitate cu GOST 5521-93 au fost, de asemenea, fcute. O jumtatedintre acestea procesate instrumentul impactive de ultrasunetetehnologic complex " ", supravegherea durificare prin criteriul (13) i duritatesuperficial. O jumtate din e antioanecu cusaturi a rmas fr prelucrare i sunt folosite ca un control. Probele au fost ncrcate ntr-o ruperea de ma in de test (Fig.7).).).Fig. 7. Fotografii de o ruptur de probe: ). un e antion cu procesate prin deformare plastic superficial impactive desuprafa n apropierea unei custuri sudate - distrugerea a avut loc pe de metal neprelucrat; ). prob fr zona de prelucrare - odistrugerea a avut loc direct pe acea zon.Tabelul 2. Rezultatele testelor de ntrire i probe la un ruperea.PARAMETRUUnitofmsuraVALUEntrireControla iTensionofthebeginningofarupturingN / mm2558 11

479 5Hardnessofasurfaceafterhardening170 5133 43.2 Exemplu de utilizare a tehnologiei oferiteDe exemplu, la cazul este prezentat n (Shestakov SD, 1999), este necesar pentru a restabili lovit cu coroziune n profunzimede 2 mm de perete a unei conducte de gaz conductei din o el 171 care au grosimea nominal de 14 mm. Pentru aceastascop, la nceput, de exemplu, de ctre dispozitiv portabil duritate -4 msur de o suprafata de un zid nu pe zona lovit ah0. De exemplu, acesta este egal cu 195 . ntr-un loc de nfrngere coroziune perete are grosimea 0= 14 - 2 = 12 mm. n conformitate cuun caz special al unei formule cazan pentru o conduct de lungime infinit de a rezista, de asemenea, ca de perete impecabil a tensiunii stretching ata atla linia median a unei conducte de diametru, de metal a site-ului ar trebui s lovit la 14: 12 = 1167 de ori mai puternic. Este relativntrire care se cere. De procesare este de a face, de exemplu, acela i complex " ", n mod constantprelucrarea pe o suprafa de site-ul a lovit din instrumentul impactive, i alterna cu msurtorile de o duritate i a uneigrosimea de un perete ntr-o zon de procesare. Pentru msurarea ultima, este posibil s se utilizeze, de exemplu, un portabil cu ultrasunetedispozitiv -1. La cre terea fiabilit ii msurtorilor, dup efectuarea unor msurtori numrul din fiecare dintreparametri este calculeze valoarea medie a acesteia. Ambele dispozitive numite, avnd n gestionarea microprocesor, permite efectuarea acesteiprocedur simpl i poate calcula valorile medii tine. Rezultatele msurtorilor dau posibilitatea de a calcula curentDimensiunea criteriu (13). n acest scop, poate fi utilizat orice calculator programat. De exemplu, dup a executatprelucrarea la msurare i a fcut calculul mediilor de h i valorile lor actuale, de exemplu, este egal cu 219Mm, HB i 11,95, respectiv. Valoarea criteriului, astfel, 1147 de e - 0039 = 1103 c mai pu in dect 1167. Atunci data viitoare transporta

un stadiu de prelucrare de ctre instrumentul impactive cu ultrasunete cu o suprafa de perete i a face din nou msurtori i

Pagina 11Modelul de ultrasunete de deformare plastica superficiala pentru o Prelucrare stropire i ei utilizarea practic

54calcule. De exemplu, de data aceasta h = 231 HB, = 11,90 mm. Apoi e 1262 - 0076 = 1170> 1167. Asta este, n temeiulstarea de uniformitate a unui Prelucrare stropire pe toat suprafa a sitului prelucrate, carepot fi verificate vizual, este posibil s seia n considerare suficient de ntrire.3.3 Dispozitive cu ultrasunete pentru deformare plastic superficial impactiveSchema cinematic a instrumentului impactive cu ultrasunete a dispozitivului "Gefest-400 (fig. 1) este indicat pe fig. 3(De mai jos). Acest aparat este destinat utilizrii ca instrument portabil de utilizare, prin urmare, existen a unei cataract inclus n mod constant cuun element elastic, n sistemul su cinematic este destul de justificat. Acest sistem ofercea mai bun protec ie posibil aOperatorul de influen a vibra iilor. Cu toate acestea, nu furnizeaz eficien maxim a sculei ca disipa istinge o parte din energia cinetic a recidivelor. Prin urmare, mai favorabil din punct de vedere al cheltuielilor unui util deenergia de care are un sistem indicat pe fig. 8. n aceast schem efortul unei static presare este stabilit i stabilizat prin intermediul elasticeelement (primavara) este cuprins ntre obiect de presare i carcasa ma inii. Apoi, sistemul oscilatorie a unei surse de alimentare poate fifixat n carcasa motionlessly, de exemplu, n loca ia de nod de deplasri oscilatorii. Instrumentul de tehnologieComplexul - este amenajat a a. Acest complex a fost creat special pentru prelucrarea consolidarea ultrasunete deconexiunile sudate de la opera iunile de recuperare a conductelor magistrale.Tabelul 3. Caracteristici tehnice ale complexului -PARAMETRUUnitatea demsuraVALUETensiune a generatoruluiV250Frecven a tensiunii de alimentare

Hz50 1%Frecven a generatoruluiHz22000Consumul de energieW800Dimensiuni de gabarit:mm350 270 180- Generator de455 80- Instrument de15,5Greutate (general)a).b).Fig. 8. Schema cinematic cu cea mai mic cheltuial de energie (a) i o "- fotografie complexe (b), cuinstrument cu ultrasunete impactive corespunztoare.3.4 Tehnologia de protec ie anticoroziv a unei zone de prelucraren (Shestakov SD, 1999) urmtoarea ipotez a fost invocat: Fiind format la suprafata unmetal ca unurmare a unor deformri plastice superficiale de instrument cu ultrasunete un strat superficial solzos, n cazul n care compozi ia lui hidrofob stura sauun inhibitor de coroziune, poate juca un rol de "foi aparte. Prin urmare, ncepnd nainte de prelucrarea unei suprafe e deperete prin deformare plastic sau n curs de aceasta, este necesar s se pun un strat sub ire de compozi ie acest lucru sau ca pe o prelucrare suprafa . n cursul prelucrrii va intra ntr-un strat de solzi i se formeaz, mpreun cu acesta un nveli anticoroziv.Acesta va oferi ansa de a cre te rezisten a la coroziune a metalului de site-uri transformate de o suprafa de aproape o sudat pe margini. Acesta estecunoscut faptul c pentru a asigura protec ia eficient chimic de metal este cel mai bun din toate pentru a utiliza inhibitori de coroziune anodic i de aconcentra ia de inhibitor de sprijin n care este posibil, prin urmare, mai sus, este mai bine s utiliza i un concentrat.Pentru verificarea acestei ipoteze testelor accelerate de coroziune n conformitate cu GOST de 9.905-82 probe consolidatede trompet o el 171, n conformitate cu GOST 19281-89 au fost efectuate. Au fost comparate cu un pierderile specifice de greutate

de metal de coroziune pe o suprafa din probele plate care sunt complet scufundate, la 72 ora n solu ie de ap 5% dinacid sulfuric, 8% de acid clorhidric, 3% de sulfat de fier i 2% de sodiu din solu ia de clorur de greutate comun. Peprototipuri de instrument impactive ultrasunete serie este creat un Prelucrare stropire cu cre terea durit ii la 20%. Cum un control a fost

Pagina 12Modelul de ultrasunete de deformare plastica superficiala pentru o Prelucrare stropire i ei utilizarea practic

55a folosit e antioane de o el, fr prelucrare. Pe probele care sunt simuleaz rigidizarea fr protec ie anticoroziv, unprelucrare a fost fcut pe o suprafa uscat. Pe o parte a probelor ntrit cu luarea de msuri de protec ie la coroziunepentru crearea de anticoroziva hidrofuge propriet i a fost pus un strat de lubrifiant -221 (GOST 9833-80) pe alteparte - solu ie de ap saturat de fosfat trisodic (GOST 201-76), care este inhibitor de coroziune anodic.Rezultate Tabelul 5. Ale testelor accelerate de coroziuneNuSAMPLEPierderile specifice de greutate,mg / (dm2 H)1.Fr prelucrarea(De control)4,34 0,09Cu Prelucrare stropire care a fost executat pe:2.uscat suprafa 4,59 0,173.la hidrofug de film4,18 0,214.la filmul de inhibitor de anodic3,51 0,12

Din tabelul 5 este vizibil, n solu ia utilizat simularea unui mediu lichid de coroziune, pierdere n greutate, la probeleprelucrate n "uscat" cale, chiar de mai sus, a a cum ar fi trebuit, dect la comand. Dar, primul grup de prototipuri pierdut n greutatemai pu in, dect de control, al doilea - chiar mai pu in. Cu o cota mare de probabilitate, este posibil s se presupun c, dup gravurile de solzosstraturi pe toate probele de vitez de coroziune lor devine i mai mic identice, dect la comand (Shestakov SD, GaniyevMM, 2005) n care se opun Prelucrare stropire lor identice. Dar, timp n care, n interac iune cu mediul de metal intr n monolit, laprobele cu numrul 2 mult mai putin, decat la 3 i 4.La data de practic pentru protec ia, de exemplu, conducte principale, este posibil s se aplice solubil n ap concentrat lichidde inhibitor de coroziune -6035 (Kazan), care se aplic i la protec ie n industria de petrol si gaze naturale. Pentru a puneinhibitori urmeaz direct n cursul de deformare plastic, au echipat ma ina cu ultrasunete impactive cu dispozitivulpentru dozat-out furnizarea de inhibitor ntr-o zon de prelucrare (Shestakov SD, Gorodishchensky PA & Lyashchenko AV,2010).IV.CONCLUZIETehnologia de durificare prin deformare plastic superficial cu ultrasunete pentru eliminarea unei tensiuni de sudatconexiuni de diferite tipuri de produse din o el pentru construc ii i protec ia la coroziune a acestor conexiuni poateefectiv fi folosite. De aparatul cel mai potrivit pentru Prelucrare stropire poate fi aparat cu ultrasunete -.Modelul matematic de deformare plastica este adaptat pentru procesul de prelucrare de conexiuni sudate pentru ndeprtareatensiune mecanic i protec ia mpotriva coroziunii Hyper stand special permite, n fiecare caz pentru a crea tehnologie pentrumunc i de a controla de suficien de durificare cu mare precizie i fiabilitate, precum i, de asemenea, fr de laborator preliminare

Cercetrile de a formula criteriul de suficien de intarire pentru acelea i obiecte care pot fi utilizate n timpul lucrrilori se calculeaz cu ajutorul calculator de buzunar obi nuit. La controlul operativ al

procesului de durificare, att n faptul c i nalte cazuri, este posibil s se utilizeze standard de instrumente portabile de msurare a parametrilor fizici: grosimea unui perete iduritatea o suprafa . Pentru a protejarea suprafe elor prelucrate mpotriva coroziunii foarte eficient de aplicare a inhibitorilor anodic

de coroziune care sunt introduse ntr-o suprafa direct n cursul prelucrrii.REFERIN E[1].Afonin AN, et al. (2007) Modelarea procesului de superficiale-volumetric deformare plastic. Consolidareatehnologii i acoperiri, 10 (n limba rus)[2].Astashev AK (1983) Despre influen a vibra iilor de nalt frecven asupra proceselor de deformare plasticaMashinovedeniye, 2 (n limba rus)[3].Badalyan VG et al. (1979). Mecanica ultrasunete prelucrare ocul Buletinul sudate conexiuni deinginerie mecanic, 8 (n limba rus)[4].Batuyev GS, et al. (1977) Inginerie metode de cercetare a proceselor de oc. Inginerie mecanic, Moscova(n limba rus)[5].Bykhovsky al II-lea (1969) Bazele teoriei vibrator Echipament T. tiin , Moscova (n limba rus)[6].Cheppe P. (2000) brevetul EP 1038977[7].Davidenkov NN (1949) Pro i contra teoriei comun de valabilitate. Messenger de ingineri i tehnicieni,4, pp 123-127 (n limba rus)[8].Dovgalev AM (1996) Brevete RU 2068763[9].Dubov .. (2006) Diagnosticare de o resurs de pia n cre tere echipamentelor vechi de echipamente electrice, 2 (n) Rus[10]. Dudkin NG, Fedorov AV & Svitachev S.Yu. (2001) Brevete RU 2168552[11]. Easterbrook ET (1999) brevetul EP 1064118[12]. Fursenko SA, et al. (2006) Crearea i introducerea de tehnologii de ultrasunete rigidizarea sudateConexiunile la repararea conductei de gaz principal. Materiale de reuniuni sucursalei (Nevinnomyssk, 2005). Gazprom,Moscova, pp 117-130 (n limba rus)[13]. Glushcheno TN et al. (1991). Perspectivele de aplicare a ultrasunetelor pentru o relaxare a tensiunilor n sudata

conexiuni n aliaje de nichel n cartea: Ultrasound n tehnologie de inginerie mecanic -91, Arkhangelsk.(n limba rus)[14]. Kisseleff ES, Unyanin AN & Mathis AV (2001) Brevete RU 2170654[15]. Klubovich VV, Vagapov IK & Rubanik VV (1979) Desenul un fir sub ire prin demontabil am trage icu ultrasunete impunerea Rapoarte ale Academiilor de tiin e BSSR, 5 (n limba rus).

Pagina 13Modelul de ultrasunete de deformare plastica superficiala pentru o Prelucrare stropire i ei utilizarea practic

56[16]. Kolomeets NP, Lbov AA & Novick AA (2005) Brevete RU 2266805[17]. Kruglov VV, Zaznobin VA & Samokhvalov RV (2001) Rezultatele msurtorilor intense starea deformatotelurilor trompeta un Rapoartele cu ultrasunete metoda de 2-aconferin interna ional tiin ific i tehnic siguran , eficien i economia energiei nucleare, Moscova. Vol.. 2. pp 107-112 (n limba rus)

[18]. Kudryavtsev Y., Kleiman J. & G. Prokopenko (2005) imbunatatire a vietii Oboseala de mbinri sudate tubulare dePrelucrare stropire cu ultrasunete / / IIS Document XIII-2117-06[19]. Lachei ai Yu.V. (1999) Brevete RU 2124430[20]. Makarenko NG et al. (2004) Brevete RU 2224627[21]. Mukhanov al II-lea, Golubev Yu.M. (1966) Durificarea de detaliu din o el de ctre o minge vibratoare cu ultrasunete de frecven .Buletinul de inginerie mecanic, 11 (n limba rus)[22]. Nikitenko AF, Lyubashevsky IV (2007) Durabilitate a navelor de presiune inalta Applied mecanica sitehnic fizica, Vol.. 48, 5, pp. 173-182 (n limba rus)[23]. Nikitina NE et al. (2008) Defini ia unei tensiuni biaxial de conducte pe baza fenomenului acusticRapoartele de elasticitate. din 7leaConferin a interna ional de control nedistructiv i de diagnosticare tehnic n industrie, NDT, Moscova (n limba rus)[24]. Panovko Ya.G. (1977) Introducere n teoria lovitur mecanice. tiin , Moscova (n limba rus)[25]. Paton B.. et al. (1995) Brevete RU 2031144[26]. Petrov LN (1986) Coroziune unler tensiune. coal superioar, Kiev (n limba rus)

[27]. Prevey PS (2006) brevetul EP 1261455[28]. Prokopenko GI, Lyatun TA (1977) de cercetare al modurilor de durificare superficiala prin intermediul ultrasunete. Fizicai chimia de prelucrare a materialelor, 3 (n limba rus)

[29]. Prokopenko GIet Al. (2007) Brevet cererea WO 2007/015688[30]. Prusov Yu.I., Gorodishchensky PA (1992). Copyright certificat de URSS 1759611[31]. Rabotnov Yu.N. (1988) Mecanica corpului deformabil firmei. tiin , Moscova (n limba rus)[32]. Shestakov S. la Al. (1990) cu laser-inducid masa de transfer. Simulare i experiment - Procedura SPIE, Vol... 1440,Washington: SPIE.[33]. Shestakov SD, Gorodishchensky PA & Lisin VN (1997) Prevenirea unei distrugeri de stress-coroziune de conductede presiune inalta de prelucrare cu ultrasunete de pasivare. Fizica i tehnica de ultrasunete materialelor conferin ei.,St Petersburg, pp 161-163 (n limba rus)[34]. Shestakov SD (1999). Cercetare de mod de oc cu ultrasunete de prelucrare superficial i de a facerecomandri cu privire la aplicarea sa n calitate de consolidare i repara ii la mijloacele pasivarea de o parte liniar a principalelorde gaze cu conducte. Raport privind activitatea de cercetare 70990000161. Pronaos Ltd, Vologda (n limba rus)[35]. Shestakov SD (2002). Brevete RU 2179919[36]. Shestakov SD, MM Ganiyev (2005). Brevete RU 2259912[37]. Shestakov SD, Gorodishchensky PA & Lyashchenko AV (2010) Brevete RU 2378558[38]. Shestakov SD, Gorodishchensky PA & Lyashchenko AV (2010) Brevete RU 2379172.[39]. Shestakov SD (2010). Certificat privind nregistrarea oficial a programului de calculator, 2005612010[40]. Statnikov E.Sh. et al. (1975) Copyright certificat de URSS 472782[41]. Statnikov E.Sh. (2005) Cerere de brevet RU 2005103594[42]. Stepanov Yu.S. et al. (2003) Brevete RU 2219042[43]. Sverdenko VP, Klubovich VV & Stepanenko AV (1973) Prelucrare de metale prin presiune cu ultrasunete.Stiinta si Tehnica, Minsk[44]. Timofeev SA, Merson DL & Bobrovsky NM (2005) Cerere de brevet RU 2004114010[45]. Tyavlovsky MD, Kundas SP (1984) Cinematica unui plyushcheniye ultrasunete la amplitudini diferite alefluctua iile de instrumente de deformare. Vesti Academii de tiin e BSSR. Fizico-tehnic tiin e, 1

[46]. Vagapov IK (1987) efecte neliniare de prelucrare cu ultrasunete. Stiinta si Tehnica,Minsk[47]. Veliyulin II et al. (2006) Brevete RU 2277667[48]. Yanchenko Yu.A., Sagalevich VM (1978). Influen a prelucrare cu ultrasunete n scdere n tensiune rezidual ideformri de conexiuni sudate din o eluri rezistente. Buletinul de inginerie mecanica, 11, (n) RusAutori ProfilSergey Shestakov - doctor n tiin e tehnice, profesor de Moscova Universitatea de Stat de Tehnologiei Management, pre edinte al filialei regionale a Societatii acustica rus. Autor tiin ifice

descoperire n domeniul fizicii, trei monografii, peste o sut de lucrri tiin ifice, 60 de inven ii brevetate.Interesele de cercetare: analiza sistemelor i modelare matematic a tehnologiilor cu ultrasunete i conexeprobleme.Victor Babak - director al M "InvestGroup-Alb Rusia" (Republica Belarus). Conduce tiin ifice

lucra pe studierea proceselor i a dispozitivelor de aplicare a metodelor de sonochemicalpentru primireamateriale de construc ie (beton), cu propriet i mbunt ite opera ionale. Autorul oficialnregistrate rapoartele privind lucrri tiin ifice, publica ii tiin ifice i inven ii brevetate.