Laptele este un lichid nutrient produs de glandele mamare ale mamiferelor femele. Este

sursa principală de nutriție a nou-născuților, înainte de fi capabili să digere și alte mâncăruri.

Poate însemna și sucul alb al nucilor de cocos.

Compoziția laptelui variază mult între diverse mamifere. Laptele uman, de

exemplu, conține multă lactoză, principalul zahar al ei. Spre deosebire de acesta, laptele de vacă

conține mai puțin zahăr și mai multă grăsime. Laptele de vacă este compus din 3,5% grăsime,

9% solide din lapte și 87,5% apă. Proteina principală (80%) este caseina. Laptele anumitor

mamifere, printre care vaci, oi, capre, bivoli și cai, este colectat pentru a fi consumat de oameni,

fie direct, de obicei după pasteurizare, fie procesat în produse

lactate precum smântână,unt, iaurt, înghețată sau brânză.

Dacă laptele neprocesat este lăsat pentru o perioadă, devine acru. Este rezultatul

fermentării bacteriilor acidului lactic, care transformă zahărul din lapte în acid lactic. Acest

proces de fermentare este folosit în producerea anumitor produse lactate.

Laptele pasteurizat se va înăcri dacă nu este ținut în frigider și este recomandat a fi ținut

între 1° și 4° Celsius. Înacrirea laptelui poate fi oprită prin tratarea la temperaturi foarte ridicate

(tratament UHT), astfel, laptele putând fi păstrat în cutii pentru mai multe luni fără a se înacri.

Doua pahare de lapte - fie ca este de vaca, soia sau migdale - ofera aproape o treime din

cantitatea zilnica recomandata de calciu atat pentru copii, cat si pentru adulti.

Laptele de vaca este, de asemenea, o excelenta sursa de proteine. Acesta contine multe elemente

nutritive esentiale pentru functionarea optima a organismului, inclusiv fosfor, vitamina D,

potasiu, niacina si riboflavina, toate foarte importante pentru mentinerea sanatatii adultilor si

copiilor. Cu toate acestea, este posibil sa nu stiti de ce si cum sa includeti laptele in planul

dumneavoastra de alimentatie sanatoasa.

Persoanele care beau lapte cu regularitate traiesc mai mult. In ciuda contributiilor sale

nutritive, multi adulti consuma prea putin lapte in fiecare zi. Ar trebui sa va mai ganditi la acest

aspect, deoarece studiile recente arata ca aportul adecvat de lapte poate reduce riscul de boli de

inima si accident vascular cerebral cu aproximativ 20%.

- Laptele va poate salva dintii. Desigur, calciul si vitamina D din lapte ajuta la consolidarea si

intarirea oaselor, dar ar trebui sa stiti ca laptele poate ajuta, de asemenea, la salvarea unui dinte

rupt. Daca in urma unui accident un dinte este indepartat din locul sau, il puteti pune intr-un

pahar cu lapte pana cand ajungeti la medicul stomatolog. Laptele il va conserva (nu pe o

perioada prea mare de timp) si astfel medicul va putea repune dintele la loc.

- Laptele cu ciocolata sau cacao este foarte bun dupa ce faceti exercitii fizice.  Laptele cu

ciocolata (cu continut redus de grasime) va ofera mai multa energie, dupa un antrenament intens,

mai multa decat bauturile pentru sportivi sau bauturile fara calorii.

1

Intr-un studiu recent s-a constatat ca persoanele care au baut un pahar de lapte cu ciocolata

imediat dupa antrenament, au avut un nivel mai ridicat de energie fata de persoanele care au

consumat apa sau bauturi sportive.

- Sunteti alergici la lapte? Nu sunteti singurii. Laptele este unul dintre cei mai intalniti alergeni

mai ales la copii. Intre 1 si 7,5% dintre copiii mai mici de un an au alergie la laptele de vaca si la

formulele de lapte praf be baza de lapte de vaca. Cu toate acestea, exista numeroase alternative la

laptele de vaca: laptele de soia, de migdale si de orez sunt doar cateva dintre optiuni.

Asigurati-va ca cititi cu atentie eticheta produselor atunci cand alegeti alterantivele la laptele de

vaca. Unele dintre acestea contin cantitati semnificative de zahar si grasimi. Multe dintre aceste

alternative la laptele de vaca sunt imbogatite cu calciu si pot suplini aportul zilnic de calciu in

cazul copiilor si adultilor care sufera de intoleranta la lactoza.

- Alte surse de calciu pentru cei care nu agreeaza laptele. Daca nu va place laptele in mod

special, trebuie sa includeti in planul alimentar si alte alimente care au in compozitie calciu si

vitamina D.

O sticla normala de lapte contine aproximativ 300 de miligrame de calciu. Puteti creste

aportul de calciu cu o cana de iaurt degresat, care contine aproximativ 400 miligrame de calciu.

O jumatate de cana de broccoli are 98 miligrame de calciu. Pentru a furniza organismului

aproximativ 300 de miligrame de calciu in fiecare zi, mai puteti consuma 150 grame de somon

sau 165 grame de tofu.

Este important sa va amintiti ca vitamina D ajuta oasele sa absoarba calciul, deci nu uitati

sa mentineti un echilibru de vitamina D in organism.

Nutriționiștii David Ludwig și Walter Willett de la Universitatea Harvard afirmă că

laptele ar trebui să fie doar o preferință alimentară și nu o cerință nutrițională. De ani de zile,

Guvernul și alte organisme oficiale recomandă ca toți americanii să consume zilnic lapte, ca

parte a unei diete sănătoase. „Această recomandare este poate cel mai insistent sfat dat publicului

american în privința dietei din ultima jumătate de secol”, spune profesorul de pediatrie David

Ludwig, MD, Ph.D. După cum au demonstrat numeroase studii, sfatul este înșelător. Recent, cei

doi specialiști au semnat împreună un comentariu în JAMA Pediatrics (revistă a Asociației

Medicale Americane), în care fac apel la confrații lor să reconsidere rolul laptelui de vacă în

alimentația umană. Desființarea ideii că laptele este un aliment sacrosanct a șocat lumea

științifică. Cu atât mai mult, cu cât Willett este nepotul unui renumit crescător de vaci și cel mai

citat nutriționist din lume, conform revistei Boston Globe. Ludwig este, de asemenea, o

autoritate științifică, fiind, printre altele, directorul fondator al „Programului de viață pentru o

greutate optimă” de la Spitalul de copii din Boston, una dintre cele mai vechi și mai mari clinici

din Statele Unite pentru tratarea obezității infantile.

2

Cei doi „grei” de la Harward au acuzat USDA (Departamentul de Agricultură al Statelor Unite)

și Academia Americană de Pediatrie pentru faptul că încurajează populația să consume 3 căni de

lapte pe zi. „Oamenii nu au nicio cerință nutrițională pentru laptele vreunui animal”, au scris ei.

Și mai îngrijorător, au continuat ei, este faptul că USDA recomandă școlilor să le dea copiilor

lapte degresat, sub motivul că acesta previne obezitatea. „Nu există nicio dovadă că trecerea la

un lapte fără grăsimi ajută la pierderea în greutate, spune Ludwig. De fapt, lucrurile stau exact

invers”. Niciunul dintre cei doi experți nu spune că iubitorii de lapte ar trebui să renunțe la el

definitiv. Ei doar punctează faptul că laptele ar trebui considerat o opțiune personală și nu o

recomandare guvernamentală.

Joseph Keon, Ph.D, un alt expert în nutriție și autorul cărții „Adevărul tulburător despre

laptele de vacă și sănătatea ta”, este de acord cu cei doi: „De prea multă vreme am luat

recomandarea de a consuma lapte ca pe o literă de evanghelie, încât puțini dintre noi au stat să se

gândească cât de nenatural este obiceiul de a bea lapte”, spune el.

Beneficiile pentru sănătate ale laptelui depășesc riscurile. Răspunsul depinde de alimentația ta

uzuală. Dacă ideea ta de mic dejun este un pateu, o pizza congelată și chipsuri, răspunsul la

întrebare este „adevărat”. Laptele va fi întotdeauna mai bun decât junk-food. Dacă hrana ta

constă în multe vegetale, nuci, alune, semințe și pește, ar fi mai bine să nu adaugi și laptele

acestei diete. Ludwig este categoric în această privință: „Persoanelor care au adoptat o dietă

zilnică de înaltă calitate, respectarea recomandărilor USDA privind consumul de lapte le-ar putea

crește riscul de boli, printre care și câteva tipuri de cancer”.

Legătura dintre lapte și cancer este deja bine stabilită. Pentru cei care nu știu, laptele de vacă este

bogat în factorul de creștere de tip insulinic IGF-1, un hormon similar insulinei, care joacă un rol

major în creșterea nou-născuților. Astfel, laptele de vacă este conceput de natură să-i ajute pe

viței să crească, iar cel uman, pe bebeluși. IGF-1 stimulează înmulțirea celulelor și descurajează

moartea acestora. Studiile arată că adulții care-și introduc prin lapte niveluri ridicate din acest

hormon în organism au un risc crescut de a face un cancer de prostată, de sân și de colon. Iar

acest risc poate fi căpătat încă din copilărie. Partea proastă este că industria crește vaci cu un

nivel foarte ridicat de IGF-1, pentru că aceste vaci dau mai mult lapte. Iar partea și mai proastă

este aceea că vacilor li se administrează și hormonul de creștere bovin recombinat (rBGH), care

le ridică semnificativ nivelurile de IGF-1.

Un alt factor care crește riscul de cancer este estrogenul. Laptele conține 60 de hormoni naturali,

între care estrogenul este predominant. Aceasta este o problemă pentru femeile sensibile la

estrogen, care pot dezvolta cancere mamare, uterine sau ovariene. „Expunerea la estrogen pe

termen lung constituie unul dintre riscurile primare de cancer de sân, iar influența lactatelor în

3

apariția lui nu este deloc de neglijat”, spune expertul în nutriție Joseph Keon. Problema pare să

fie practicile moderne de obținere a laptelui. Vacile de lapte – atât cele crescute convențional, cât

și cele crescute organic – sunt mulse în jur de 300 de zile pe an. În cea mai mare a timpului, ele

sunt însărcinate. Laptele unei vaci aflată în ultimul stadiu de sarcină conține de 33 de ori mai

mult estrogen decât laptele unei vaci care nu mai este însărcinată. În concluzie, spune expertul în

nutriție Walter Willett, „hormonii din lapte sunt un mare semn de îngrijorare, iar adulții ar trebui

să cunoască toate riscurile și consecințele consumului de lapte, înainte de a-i hrăni pe copii cu

acest aliment”.

Toți am crescut cu mitul că laptele „face bine”. De aceea, cei mai mulți părinți sunt

convinși că laptele este o parte esențială din alimentația unui copil. Dar câți știu că 70% din

populația lumii nu bea lapte? Adevărul e că Mama Natură nu a creat niciun mamifer de pe

Pământ cu nevoia de a bea lapte după înțărcare. De fapt, nicio specie de mamifer (cu excepția

unui mic procent de oameni) nu continuă să bea lapte după ce a fost înțărcat. Ca să-l citez pe dr.

Frank Oski, directorul Secției de pediatrie a Școlii de medicină John Hopkins: „Nimeni n-ar

trebui să bea lapte”. Laptele matern este hrana perfectă pentru... nou-născuți. Laptele de mamă

are o compoziție unică pentru fiecare specie. Consumul lui de către mamiferele adulte sau

consumul laptelui altei specii este o idee proastă. Dați lapte de elefant unei pisici, lapte de

șoarece unei girafe sau lapte de vacă unui om și le veți ruina sănătatea. Laptele de vacă este cel

mai mare contribuitor la apariția bolilor noastre cronice. Atunci când oamenii încetează să mai

consume lactate, starea lor de sănătate se îmbunătățește. Explicația este că zaharurile, grăsimile

și mineralele din laptele de vacă nu sunt potrivite pentru consumul uman. În plus, tot laptele

comercializat este pasteurizat, ceea ce îi alterează și mai mult compoziția chimică și-l face cu atât

mai dăunător. Laptele conține un zahar numit lactoză, care se găsește numai în lapte. Mamiferele

se nasc cu abilitatea de a produce o enzimă, numită lactază, care digeră lactoza. Ei bine, toate

mamiferele, inclusiv majoritatea oamenilor, pierd această abilitate după înțărcare. Fără această

enzimă, consumul de lapte cauzează o serie de probleme medicale, de la simple afecțiuni, până la

boli grave. Mulți oameni au probleme de sănătate fără a le cunoaște cauza. Am întâlnit persoane

care se întrebau de ce se balonează după ce beau lapte. Cel mai probabil, aveau un deficit de

lactază.

Laptele din comerț este contaminat cu reziduuri de pesticide, hormoni, antibiotice, dioxină,

bifenili policlorurați și alte chimicale. Conform Departamentului de agricultură al Statelor Unite,

„tot laptele aflat pe piață, în orice parte a Statelor Unite, conține reziduuri de pesticide”. Aceste

reziduuri chimice se acumulează, în timp, în țesuturile noastre și într-un final ajung la

concentrații care provoacă malformații la nou-născuți, cancere și alte probleme. Aproximativ

4

80% din cantitatea de pesticide acumulată în organe de o persoană provine din consumul de lapte

și carne. Un exemplu de ceea ce se întâmplă după ani de o astfel de bioacumulare îl dă John

Robbins în cartea sa, „Dietă pentru o nouă Americă” (Diet for a New America). El spune că

laptele de sân al celor mai multe mame din America este atât de contaminat cu bifenil

policlorurat, dioxină și multe alte pesticide, încât „ar trebui confiscat și distrus de către FDA

(Administrația Alimentelor și a Medicamentelor), oriunde ar fi găsit la vânzare pe cuprinsul

țării”. Aceste substanțe chimice se acumulează în timp în țesutul gras al femeilor, care este

utilizat de organism pentru producerea laptelui matern. Robbins mai spune că „EPA (Agenția de

Protecție a Mediului) a concluzionat într-un raport că un nou-născut american ingerează, în

medie, de 9 ori mai multă dieldrină decât nivelul permis, acest agent insecticid fiind unul dintre

cei mai puternici cauzatori de cancer cunoscuți de știința modernă”. Așadar, n-ar trebui să fie o

surpriză că boala canceroasă a devenit una din principalele cauze de deces în rândul copiilor sub

14 ani din Statele Unite. Acest lucru se întâmplă din cauza bioacumulării de toxine în corpul

mamelor, ca urmare a consumului de carne și lapte de către acestea.

Laptele este, de asemenea, contaminat cu virusuri și bacterii. Reglementările guvernamentale

stipulează că, după pasteurizare, laptele n-ar trebui să conțină mai mult de 20.000 de bacterii pe

mililitru. Dar într-un studiu realizat de Raportul Consumatorului se arată că în 7 din 25 de mostre

de lapte analizate a fost găsit un exces de 130.000 de bacterii pe mililitru. Una din mostre

conținea aproape 3.000.000 de bacterii, iar celelalte aveau prea multe bacterii ca să poată fi

numărate. A te expune la un asemenea nivel de contaminare bacteriană nu-i o idee prea bună.

Prin urmare, dacă ai o boală infecțioasă, reține că s-ar putea să fi căpătat-o din cauza consumului

de lapte pasteurizat. Iar dacă nu ai căpătat-o încă, deși consumi lactate din comerț, gândește-te că

îți supui zilnic sistemul imunitar la un efort uriaș, care-l va face în cele din urmă să clacheze.

Laptele de vacă conține proteine care nu sunt bune pentru om. Este bogat într-un tip de proteină

numită cazeină, care este greu de digerat de către organismul uman. Vacile au 4 stomacuri, așa

că n-au nicio problemă, dar noi da. Aceste proteine nedigerate ajung în intestinul gros, unde intră

în putrefacție. Acest proces creează produși secundari foarte toxici, care ne otrăvesc lent.

Proteinele nedigerate intră, de asemenea, în sistemul circulator, provocându-ne reacții alergice.

Din această cauză este laptele cunoscut ca fiind un alergen foarte puternic. Dr. Frank Oski spune

că „cel puțin 50% dintre copii sunt alergici la lapte și derivatele sale”. Într-un procent și mai

mare sunt alergici adulții. Reacțiile alergice obosesc sistemul imunitar și scad rezistența

organismului la infecții și alte boli.

5

Laptele de vacă este bogat în calciu, dar în același timp, o sursă slabă de calciu pentru noi. Mai

mult, ne provoacă pierderi de calciu. Laptele de vacă conține 1,2 grame de calciu/litru, în timp ce

laptele matern conține numai 0,3 grame de calciu/litru. Cu toate acestea, un bebeluș absoarbe

mai mult calciu din aceeași cantitate de lapte matern, deoarece calciul din laptele de vacă este

foarte puțin biodisponibil. Deși conține mult mai mult calciu, laptele de vacă conține și foarte

mult fosfor. Calciul se combină cu fosforul în tubul digestiv și astfel absorbția lui este

împiedicată. Pe lângă aceasta, laptele de vacă conține foarte puțin magneziu, un element absolut

necesar pentru metabolizarea calciului. Calciul care nu este metabolizat în totalitate ajunge să

formeze pietre la rinichi, gută și plăci aterosclerotice.

O altă problemă este aceea că laptele de vacă este foarte bogat în proteine care se metabolizează

în acizi puternici. Acești acizi ne fac foarte rău, așa că organismul folosește calciul din oase

pentru a-i neutraliza. Populația Statelor Unite reprezintă doar 4% din populația globului, dar

consumă mai multe lactate decât restul de 96% din populație la un loc! Dacă laptele ar fi bun

pentru oase, noi, americanii, ar trebui să avem cele mai puternice oase din lume. În schimb, avem

cea mai mare rată a osteoporozei din lume. Studiile efectuate în acest sens arată că țările cu un

consum ridicat de lactate pe cap de locuitor au și cele mai multe cazuri de osteoporoză.

O mulțime de vegetale, cum ar fi varza, broccoli, sfecla, semințele de susan, salata verde sunt

surse bogate de calciu. Ar trebui să ne luăm calciul din același loc din care și-l iau și vacile - din

plante.

Laptele conține prea multe grăsimi. 50% din caloriile pe care le conține laptele provin din

grăsimile acestuia, iar 60% dintre acestea sunt grăsimi saturate. Astăzi, copii de numai 2-3 ani

manifestă deja primele semne ale aterosclerozei, din cauza excesului de grăsimi consumate, iar

bolile de inimă sunt principala cauză de deces în Statele Unite.

Prin pasteurizare, adăugăm încă un risc de îmbolnăvire, deoarece schimbăm întreaga stare fizico-

chimică a laptelui. De pildă, pasteurizarea reduce biodisponibilitatea calciului din lapte cu 50%,

enzimele sunt dezactivate, iar structura moleculelor de proteine este modificată. Structura

laptelui este alterată în așa măsură, încât, atunci când vițeii sunt hrăniți cu lapte de vacă

pasteurizat, hrana perfectă pentru ei, toți mor în decurs de două luni. Experiențe similare cu lapte

pasteurizat de pisică, șoarece șobolan... au avut același rezultat. Puii de animale s-au îmbolnăvit

și în final au murit. Întreb: dacă laptele pasteurizat omoară toate aceste animale, de ce continuăm

să credem că este bun pentru noi?

Consumul de lapte este în mod clar asociat cu o varietate de boli. Una este anemia feriprivă

(carența de fier) la copiii mici. Potrivit dr. Frank Oski, în cartea sa „Nu-ți bea laptele!” (Don’t

6

Drink Your Milk!) aproximativ 20% dintre copiii cu vârsta de până în 2 ani suferă de deficit de

fier. În jumătate din aceste cazuri, o alergie la lapte provoacă o sângerare intestinală, ceea ce

duce la pierderi de fier și, ca urmare, la anemie. Infecțiile la urechi sunt o altă problemă

frecventă. Acestea ar putea fi prevenite dacă s-ar înlătura laptele din alimentația copilului. Există

o corelație clară între scleroza multiplă și cantitatea de lapte consumat. Delincvența juvenilă este

foarte frecventă în rândul adolescenților care consumă mari cantități de lactate. Diabetul, bolile

de rinichi, eczemele, astmul, artrita reumatoidă, apendicita, infecțiile cu streptococi, leucemia,

boala Lou Gehrig, răceala, gripa, amigdalita... toate sunt în legătură dovedită cu consumul de

lapte.

Conform „Revistei americane de epidemiologie” (American Journal of Epidemiology), cancerul

ovarian este cel mai frecvent în țările mari consumatoare de lactate. Brânza și iaurtul par să fie

cele mai periculoase, deoarece zaharurile din aceste alimente sunt transformate prin procesul de

digestie în galactoză, care se bănuiește a fi un promotor al acestui tip de cancer.

În concluzie, nu prea există dovezi științifice că laptele de vacă ar fi indicat pentru consumul

uman, în timp ce dovezile că laptele este un cauzator de afecțiuni și boli grave sunt nenumărate.

Bebelușii ar trebui hrăniți la sân mai bine de un an. După această perioadă, laptele nu le mai este

necesar. Laptele de vacă și derivatele sale ar trebui evitate atât de copii, cât și de adulți, și cu atât

mai mult de viitoarele mame.

7