Pentru că în această lună începe să cadă

bruma, în tradiţia populară, lunii octom-

brie i se spune . Sunt multe

superstiţii legate de această lună, cele

mai multe legate de prevestirea timpului,

astfel: dacă în octombrie cade multă

brumă şi zăpadă, luna ianuarie va fi moale

şi călduţă; dacă bubuie în octombrie, sunt

semne de iarna uşoară; cu cât frunzele

arborilor cad mai curând, cu atât mai

roditor va fi anul următor. Sunt şi ale

superstiţii şi obiceiuri, multe legate de

sărbătorile importante ale lunii.

Brumărel

14 octombrie - Sf. Paraschiva

Importantă sărbatoare religioasă,

această zi marchează începutul pregătirii

turmelor pentru iernat şi deschiderea

unor târguri unde se valorifică produsele

pastorale. De Sf. Paraschiva se posteşte,

nu se mănâncă nuci sau alte poame care

nu au cruce, în această zi. Superstiţia

spune că dacă toamna nu plouă până la

Cuvioasa Paraschiva, atunci se pune iarnă

curând; cum va fi această zi, aşa va fi

mereu până la Sfântul Dumitru.

Tradiţiile şi obiceiurile din Brumărel

aruncă în livada sa, pentru ca pomii să fie

roditori în viitor. Tot atunci, femeile în

vârstă dăruiesc mere, nuci şi colaci.

Dacă Sf. Gheorghe stăpâneşte peste

prima parte a anului, Sf. Dumitru este

stăpânul jumătăţii friguroase. În această

zi se încheie socotelile pentru înţelegerile

făcute cu 6 luni în urmă. Această zi este a

soroacelor, pe vremuri se refăceau

contractele de închirirere şi chiriaşii se

mutau; tot acum se împart oile. Toamna,

la Sf. Dumitru, se spune că „se slobod

sarindarele”, adică se desfac învoielile şi

se face pomană mare la biserică. Semnele

superstiţioase sunt numeroase: se tunde

coama cailor, ca să aibă păr frumos;

oamenii nu se piaptănă, că-i primejdios

de lupi. Se spune că în această zi morţii se

fac moroi, vârcolaci şi srtigoi, necăjindu-i

pe oameni.

Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov,

ocrotitorul Bucureştilor, este sărbătorit la

27 octombrie, a treia zi a sărbătorii Sf.

Dumitru, zisă Poitra lui Sâmedru (poitra

este prânzul din a doua zi de praznic) sau

Caii lui Sâmedru sau Filip Schiopul. Câinii

lui Sâmedru sunt lupii lui Sf. Dumitru; se

ţin spre a fi feriţi de lupi, spre a nu se câini

(înrăi) inima oamenilor şi ca să fete bine

oile. Există superstiţia că privighe-toarea

este apărată de căpuse, de către Câinii lui

Sâmedru.

26 octombrie - Sf. Dumitru

27 octombrie – Sf. Cuvios Dimitrie cel

Nou

Traditii,

În dimineaţa acestei zile, ciobanii caută

să vadă cum s-au culcat oile: dacă stau

grămadă, iarna va fi grea; dacă stau

împrăştiate, va fi uşoară. Din superstiţie

nu se lucrează, fiind primejdie de boli; nu

se coase căci va fi rău de trăznet, de

grindină, de boli de ochi sau de cap. Cine

va coase sau va toarce, va face negi pe

mâini. Acum se slobozesc berbecii la oi,

pentru ca mieii să fie născuţi înainte cu

două săptămâni de Paşti; superstiţia

spune că mieii ce se vor naşte vor fi

frumoşi şi pestriţi. Din această zi, până la

27 octombrie nu este bine să se semene

secară, căci e primejdie de moarte pentru

semănător.

Lucinul este cel care protejează haitele

de lupi în această perioadă a anului.

Oamenii respectă aceasta sărbătoare de

frica lupilor.

Ajunul Sf. Dumitru este o sărbătoare

dedicată în primul rând morţilor, pentru

care se face pomană. În unele locuri se

aprinde un foc mare (focul lui Sâmedru),

iar despre tinerii care reuşesc să sară

peste el se spune ca se vor căsători anul

următor. Când focul e aproape stins,

fiecare participant ia un tăciune pe care îl

18 octombrie - Lucinul (Sf. Luca)

25 octombrie - Ajunul Sf. Dumitru (Moşii

de Toamnă)