meridian bun 11 - accesorii auto · al unui mare pictor. bruma a căzut peste tot, dar pentru...

Ş

M I

L

E N

O A

RID

R

A

C

IANUARIE 2016, NR.11ISSN-1844-5357

TEHNOREDACTORI :PROF. GROSU VIORICAPROF.ȘTEFANUCA MIHAELA

CORECTORI :PROF. FEGHER AUGUSTINAPROF. BALAȘANU NICOLETA

ELEVI : CIRES GABRIEL- redactor sefSoltaniuc Diana,Soltaniuc AnaMariaCuibar Tudor,Borcoi Iasmina, Cnej ElisabetaMunteanu Denisa,Prodan Emilia ,Guraliuc Măriuca, Rîștariu Teodora,Teodorescu Ana-Maria

MERIDIAN ŞCOLAR PAG. NR. 1

MERIDIAN ŞCOLAR PAG. NR.

ELEVI

Gherasim Iuliana Vasiliu Diana Soltaniuc Diana Elena Todirenchi Sabin Guja Gheorghe Teodor Bălăucă Iulia Didiliuc Mădălina Vornicu Delia Borcoi Iasmina Baciu Iulia Cireş Marinela Avădănei Rahela Prodan Camelia Costiniuc Vlăduţ Mahu Florina Mahu Veronica Butnariu Alexandra Croitoru Petronela Hapău Patricia Soltaniuc Ana Maria Brânzei Aniela Grumeza Mădălina Cabur Cristian Dariciuc Dumitriţa Prodan Ionuţ Amihălăchioaie Petru Liviu

Apope Carmen Găitan Roxana Mardiniuc Diana Guraliuc Marinela Fegher Augustina Chelariu Cristina Bălăşanu Liliana Cuibar Liliana Ştefănucă Mihaela Bunduc Florina Bolohan Viorica Dariciuc Maria Lungu Gabriela Siminiceanu Elena Pîşnei Dana Sauciuc Dana Magdalena Aciobăniţei Mihaela Negrii Camelia Grosu Viorica

2


Responsabil CPAESE, prof. Găitan Roxana

Gândim la fel, simţim la fel” În perioada 16-22 noiembrie 2015 s-a desfăşurat Săptâmana Educaţiei Globale . Fiecare unitate şcolară realizează un proiect educativ cu o temă dată. Tema din acest an a fost ,, EGALITATEA TREBUIE SĂ FIE REALĂ”

Pe această temă, la Liceul Tehnologic ,,Nicolae Bălcescu”- Flămînzi, s-a conceput şi desfăşurat proiectul educativ ,,Gândim la fel, simţim la fel”

Proiectul a fost realizat de o echipă formată din : PROF. Fegher Augustina PROF. Ştefănucă Mihaela PROF. Găitan Roxana PROF. Chelariu Cristina PROF. Apope Carmen PROF. Guraliuc Marinela PROF. Cuibar Liliana DOCUMENTARIST PROF. Grosu Viorica

Coordonatorul acestuia a fost d-na profesor Găitan Roxana, în calitate de responsabil CPAESE. Activităţile proiectului s-au desfăşurat sub sloganul ,, FII TU ÎNSĂŢI SCHIMBAREA PE CARE VREI SĂ O VEZI ÎN LUME. ” (Mahatma Gandhi) Parteneri în acest proiect au fost :

? Biserica parohială „ Pogorârea Sfîntului Duh” Flămânzi ? Primăria şi Consiliul Local Flămînzi ? Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport ? Liceul Tehnologic ,,Elie Radu” ? Şcoala Gimnazială ,,Ion Bojoi”, Flămânzi

? Complexul de case de tip familial ,,Sfântul Mina" – Botoşani ? Liceul Tehnologic Special ,,Sfântul Stelian" – Botoşani

? Consiliul Reprezentativ al Părinţilor ? Consiliul Şcolar al Elevilor În cadrul proiectului s-au desfăşurat 27 de activităţi în care au fost implicati 6

învăţători şi 27 de profesori, coordonatorul pentru proiecte şi activităţi extraşcolare, conducerea şcolii, psihologul şcolar, profesorul documentarist, informaticianul şcolii.

Activitătile s-au desfaşurat la: Liceul Tehnologic Special "Sfântul Stelian" – Botoşani, Complexul de case de tip familial "Sfântul Mina" – Botoşani, Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi sport, Mănăstirile din judeţul Suceava şi Botoşani, cabinetul pshihologului şcolar, sălile de clasă, sala de sport a liceului. PUNCTE TARI

Numărul mare de elevi implicati în activităţile de amploare( ,, Inimi pentru inimi”, ”Vorbe dulci, fapte, emoţii,, ,”Cupa prieteniei” , ,, Şi eu vreau să ajut” – colectare hârtie . Caracterul inovator şi atractiv al activităţilor desfăşurate ( spre exemplu: Conferinţa cu elevii- ” Cu ce este viu omul?” Evaluarea permanentă a activităţilor, realizată prin diplome, premii, Mediatizarea permanentă a activităţilor în rândul elevilor şi a comunităţii locale . Sprijinul nemijlocit al echipei manageriale în realizarea tuturor activităţilor .

3

MERIDIAN ŞCOLAR PAG. NR. CONCURS CU PREMII IN CADRUL PROIECTULUI

- COORDONATORI-PROF. FEGHER AUGUSTINA DOCUMENTARIST-PROF. GROSU VIORICA

,,PROVOCARE LA LECTURĂ”

5


Liceul Tehnologic ”N. Bălcescu” prin ochii unui fost elev, actual dascăl

Liceul Tehnologic ”N. Bălcescu” este o parte din mine. Poate sună a clişeu, dar aproape

jumătate din viaţa mea de până acum se leagă de acest loc.

Prima dată am păşit în această şcoală în septembrie 1996 când am intrat în clasa I. Îmi

amintesc şi acum: eram foarte emoţionată, dar aveam în minte – despre şcoală, în general - o

imagine mirifică pe care mi-o construisem din vorbele mamei mele (,,Dacă o să înveţi bine, la

sfârşit de an o să păşeşti pe o scenă mare, iar învăţătorul o să strige : Murariu Diana, premiul I

şi toţi o să te aplaude”). Stăteam lipită de uşă aşteptând să intrăm în clasă şi ”am vânat” banca

întâi de la catedră unde am rămas timp de 8 ani.

Domnul înv. Guraliuc Gheorghe (Dumnezeu să-l odihnească!) pe care l-am avut în clasa

I a fost cel care m-a iniţiat în tainele învăţării. Apoi am fost preluaţi, începând cu clasa a II-a,

de d-na înv. Hăisan Elena căreia îi mulţumesc pentru că m-a încurajat mereu să scriu

apreciindu-mi compunerile şcolăreşti.

Şcoala era atunci pentru mine un loc frumos, cu prieteni, cu învăţătură, dar şi cu joacă,

unul al competiţiei din care voiam mereu să ies pe locul I.

Îmi amintesc cu drag, de asemenea, de perioada gimnaziului, de profesorii pe care i-am

avut în aceşti ani şi cărora le mulţumesc pentru omul care am devenit: d. Agafiţei C. (d.

diriginte), d-ra Mahu M., d-ra Siminiceanu E., d-na Cojocea S., d-na Negrii C., d-na Grosu

V., d. Oloeriu D. etc.

Cea care mi-a deschis gustul pentru pentru limba română, pentru literatură în special, a

fost d. profesoară Fegher Augustina Felicia (pe atunci d-ra Rebenciuc) care era la acea vreme

la începutul carierei didactice cum sunt eu acum. Fără să ştie, d-na profesoară Fegher mi-a

fost model, dumneaei m-a făcut să iubesc limba română şi să-mi aleg cariera didactică. Ani la

rând i-am păstrat în minte imaginea şi voiam să fiu ”ca doamna”.

Viaţa m-a despărţit un timp de acest liceu, iar în septembrie 2011 m-am reîntors după o

absenţă de 7 ani. Păşeam din nou cu emoţie pe această scenă pe care o cunoşteam, eram

acelaşi actor, dar cu un rol diferit. Era anul meu de debut la catedră. I-am reîntâlnit pe foştii

profesori care mi-au devenit colegi, iar acest fapt mă motivează în permanenţă să-mi fac

meseria cu demnitate şi profesionalism pentru a mă ridica la nivelul lor şi a nu le înşela

aşteptările.

Cum văd liceul astăzi? Tot un loc frumos, tot cu prieteni, tot cu bucurii, însă cu mai multe

responsabilităţi pentru că de această dată eu sunt în faţa unor elevi, eu sunt ”d-na profesoară”.

În momentele grele ale vieţii mele mă gândesc că poate aceasta este menirea mea şi mă rog

bunului Dumnezeu să-mi dea putere şi înţelepciune să modelez, la rândul meu, generaţii de

elevi.

Pentru ceea ce sunt astăzi, mulţumesc iubiţi dascăli şi ţie, Liceule N. Bălcescu!

Prof. Mardiniuc Diana

6


Photovoice Expoziţia vie

7


C o n c u r s In t e r j u d e Ţ e a n d e c r e a Ţ ie p l a s t ic Ă Ş i l it e r a r Ă

,, S Ă r b Ă t o a r e a C r iz a n t e m e l o r ” e d iŢ ia a V -a , d e r u l a t l a

L ic e u l T e h n o l o g ic ,,N ic o l a e B Ă l c e s c u ” – F l Ă m â n z i

Ediţia a V-a a Concursului Interjudeţean de creaţie plastică şi literară

,,Sărbătoarea Crizantemelor” cuprins în Calendarul Activităţilor Educative

Regionale poziţia 295 , s-a bucurat anul acesta de un real succes , având o

participare impresionantă. Peste 500 de cadre didactice din toate judeţele ţării

au coordonat lucrările celor 1500 de elevi înscrişi în concurs. Atât lucrările

literare, cât şi cele plastice au impresionat prin gradul înalt de creativitate,

depăşind aşteptările noastre, demonstrând astfel capacităţile imaginative ale

concurenţilor, punând în dificultate juriul care a fost nevoit să acorde mai multe

premii I, II şi III. De buna desfăşurare a acestui proiect educativ s-au ocupat :

documentarist prof. Grosu Viorica , prof. Fegher Augustina Felicia( în calitate

de coordonatori) şi membrii echipei de proiect : prof. Ştefănucă Mihaela, prof.

Găitan Roxana, prof. Dariciuc Maria, prof. Bălăşanu Liliana, prof. Agafiţei

Constantin, prof. Chelariu Cristina, prof. înv. primar Cuibar Liliana, prof. înv.

primar Guraliuc Marinela , prof. înv. preşcolar Mătrescu Niculina . Numele şi

lucrările participanţilor sunt incluse în revista ,,Sărbătoarea Crizantemelor” cu

ISSN -2392- 9952, ISSN – L 2392- 9952 ce este publicată pe site-ul de

specialitate didactic.ro . Lucrările plastice au fost prezentate într-o expoziţie

amenajată pe holurile Primăriei Flămânzi, fiind admirată de membrii

comunităţii locale. Mulţumim pe această cale partenerilor din acest proiect: Casa

Corpului Didactic Botoşani, Primăria Oraşului Flămânzi, Biblioteca Oraşului

Flămânzi, Asociaţia ,, Trei Generaţii”.

Documentarist, Prof. Grosu Viorica

8

Frumoasa Crizantemă

Crizantemă, eşti o floare

Pe toţi ne încânţi cu ardoare,

Veselă te-ai arătat,

Pe copii i-ai alintat.

Dar pe unii i-ai jignit

Iar ei te-au prăpădit

Uite, iarna a venit!

Crizantemele s-au ofilit...

TODIRENCHI SABIN-

CONSTANTIN

Clasa a-VII-a B ,coordonator:

PROF. FEGHER AUGUSTINA


Crizantemă

Crizantemă, crizantemă,

O prinţesă cu dantelă!

Eşti frumoasă ca-n poveşti

Îmi pare rău când te ofileşti....

Cea mai frumoasă tu eşti

Eşti zâna toamnei,

Ca-n poveşti,

Toamnă tu creşti.

Soltaniuc Diana-Elena

Clasa a VII-a B ,coordonator:

PROF. FEGHER AUGUSTINA

Diademă -Crizantemă Crizantemă frumoasă,

Eşti o împărăteasă.

O floare aleasă,

Ca o crăiasă.

Dintr-o crizantemă

Mi-am făcut o diademă.

Este albă, minunăţie,

Am pus-o în florărie.

VASILIU DIANA Clasa a VII-a A ,coordonator: PROF. FEGHER AUGUSTINA

D O M N IŢ A C R IZ A N T E M Ă

G H E R A S IM IU L I A N A C la sa : a V I-a A L ic e u l T e h n o lo g ic ,,N ic o la e B ă lc e sc u ” L o c a lita te a F lă m â n z i P r o f . B ă lă şa n u L il ia n a S e sp u n e c ă to a m n a e s te p r im ă v a ra ie rn i i . D a c ă a ru n c ă m o p r iv ire p e fe re a s tră n e d ă m se a m a d e a d e v ă ru l a c e s te i a f irm a ţi i . N u e s te n e v o ie d e u n o c h i d e a r tis t p e n tru a a d m ira c o v o ru l m u lt ic o lo r d e f ru n z e a ş te rn u t d e -a lu n g u l d ru m u lu i . V e d e ta a c e s tu i se z o n e s te d o m n iţa C r iz a n te m ă , su p ra n u m ită ş i , ,F i ic a to a m n e i” . M ie îm i p la c to a te flo r i le , d a r a d o r c riz a n te m e le c iu fu l i te , re b e le … M ă fa sc in e a z ă a sp e c tu l lo r d u lc e , su a v ş i în c â lc i t . C u p e ta le le lo r su b ţiri , c u rb a te ş i m u ltic o lo re a c e s te f lo ri su n t s in o n im e c u n o b le ţe a ş i e le g a n ţa . A v â n d u n c a ra c te r p u te rn ic ş i o în fă ţişa re im p e tu o a să , m i-o im a g in e z p e d o m n iţa C riz a n te m ă d â n d o rd in e p e n tru a ra n ja re a c o v o ru lu i d e to a m n ă , p e n tru p re g ă tire a c o rn u lu i a b u n d e n ţe i , p e n tru p ic ta re a n a tu r i i în to n u r i a ră m ii , p e n tru in se ra re a n o s ta lg ie i în v e rsu r i le p o e ţi lo r . M i-a r p lă c e a c a d o m n iţa C r iz a n te m ă să n u în f ru n te d e u n a s in g u ră c e a ţa , b ru m a ş i în g h e ţu l , d a r a c e s ta e s te d e s t in u l e i . E a ţ in e p ie p t f rig u lu i d o a r p e n tru a b u c u ra o c h ii ş i su f le te le o a m e n ilo r n o s ta lg ic i .

C r iz a n t e m e

Ş c o a la G im n a z ia lă „ I o n B o jo i ” E le v :

C o s t in iu c B o g d a n - A n d r e i

C la s a a V - a B , p r o f . V ic i r iu c M a r ia n a

9

Cu prima lună din anotimpul ploios au apărut şi fragilele crizanteme. Reginele toamnei dau prospeţime şi culoare anotimpului mohorât. Ele îmbracă podoabe de sărbătoare în diferite forme şi culori, astfel devenind adevărate bijuterii de toamnă. Crizantemele au un parfum unic care înveseleşte atmosfera, ele rezistă până la începutul iernii şi dau un strop de culoare toamnei ruginite.

Sunt atât de frumoase încât îţi iau ochii atunci când soarele le atinge cu razele lui fermecătoare. În grădina mea cu flori acum doar crizantemele sunt prezente, iar petalele lor galbene ca aurul, albe ca neaua, portocalii ca soarele şi albastre ca cerul senin te încarcă armonios cu stare de bine şi linişte.

Acum, când majoritatea florilor s-au stins, prinţesele toamnei, cu hainele de sărbătoare, colorează peisajul ca într-un tablou al unui mare pictor. Bruma a căzut peste tot, dar pentru crizanteme parcă a fost o ploaie bine meritată, ce le-a ajutat să capete putere, să-şi accentueze frumuseţea şi să iasă din frunzişul des. Iubesc crizantemele, ele sunt pe pământ ca soarele pe cer. Îmi doresc ca această lume să fie puternică la fel ca şi crizantemele, o lume de vis în care oamenii să trăiască frumuseţea naturii şi să învie în fiecare toamnă.

Minunatele crizanteme sunt florile mele preferate, deoarece sunt născut toamna şi parcă aş fi frate cu ele.

Concurs zonalÎNTÂLNIRE VIRTUALĂ CU POEZIILE LUI MIHAI EMINESCU 5-15 IANUARIE 2016 LICEUL TEHNOLOGIC ,,NICOLAE BĂLCESCU”-FLĂMÂNZI

MIHAI EMINESCU,

POETUL NOSTRU DRAG

El nu e Topirceanu, Nu e nici Enescu,

E poetul nostru drag, Mihai Eminescu.

El dintre noi s-a dus,

Dar poeziile sale S-au transmis întotdeauna Din popoare în popoare.

Noi îl iubim şi-l preţuim

Şi poeziile-i citim, Cu ele-n lume ne mândrim Şi pentru asta îi mulţumim.

Vornicu Delia, clasa a V-a

Prof. coordonator Bălăşanu Liliana

Ninge...peste amintiri eminesciene

Afară ninge...

S-a aşezat primul strat ,

Stau la geam şi privesc,

Fulgii de nea ce se strivesc,

De pământ,de pietre...aproape de-orice,

Asemenea timpului, care trece.

E iarnă,e frig...

Şi ninge tăcut,

De Eminescu mă cuprinde dorul…,

El a ştiut ce e amorul

Ce mult a iubit !

Bălăucă Iulia,clasa a VII-a A

Prof. coordonator Fegher Augustina Felicia


Eminescu, amintire irepetabilă

Răsuflarea vie a lui Eminescu ne însoţeşte la tot pasul, o simţim prezentă când îi lecturăm preţioasele poezii, dar şi când străbatem uimiţi cărările pădurii dragi de la Ipoteşti. Imaginea lui de înger apare din umbra anilor îndepărtaţi, aducându-ne aminte de dulcele grai em inescian.

El trăieşte printre noi şi ne îndeamnă să ne împărtăşim din versurile lui nostalgice şi romantice care au cântat natura şi dragostea, dar şi istoria naţională şi cosmicul. Luceafărul ne trezeşte cu lumina sa puternică către vremuri mai bune.

Creaţiile sale înălţătoare ne fascinează şi ne transpun în lumea lui numai de El ştiută. Em inescu e Regele – Geniu, e am intirea iubirii şi a trecutului din noi, de aceea nu-l vom uita niciodată şi-l vom venera m ereu!

Guja Gheorghe-Teodor

CLASA a V-a A

Coordonator,

Prof.BĂLĂŞANU LILIANA-NICOLETA

Eminescu… Liceul Tehnologic ,,Nicolae Bălcescu”

Didiliuc Mădălina Clasa: a VIII-a A

Prof. : Bălăşanu Liliana

Eminescu e-un Domn Sfânt Unic pe acest pământ.

E Călin plin de păcat, Rugăciunea unui dac,

Luceafărul fermecat Şi Lacul întunecat.

El e cer, dar şi pământ;

El e rai, dar şi mormânt; El e muză, dar şi cânt;

Floare albastră sângerând.

E La steaua căzătoare, Speranţa cuprinsă-n mare,

E-o pasăre visătoare, Ce Atât de fragedă … moare.

Eminescu e-un Domn sfânt,

Unic pe acest pământ.

10


COPILĂRIA Copilăria este un tărâm magic. Nu ştim unde şi când începe şi când se termină . Copilăria este

singurul moment al vieţii în care trăim totul cu maximă intensitate, în care râdem şi plângem

în aceeaşi zi, în care ne supărăm şi iertăm în câteva secunde.

Frumuseţe, veselie , joacă, mult timp liber, acestea sunt însuşirile definitorii ale acestei

perioade de basm. Ea este cel mai important lucru pe care îl primeşte cineva la începutul

vieţii. Este împărtăşită cu toate persoanele din jur indiferent de situaţie. Copilăria este atât de

frumoasă , plăcută şi trece atât de repede încât fiecare dintre noi ar trebui să avem grijă şi să

profităm de avantajele ei.

Mulţi copiii, din diferite motive sociale , familiale, nu au parte de frumuseţea

copilăriei: fie sunt puşi la muncă , la cerşit , fie nu au părinţi şi stau prin orfelinate şi câte alte

cazuri , necunoscând această latură frumoasă a vieţii. De aceea îi îndemn pe toţi cei care au

parte de o copilărie frumoasă să nu o irosească stând în faţa calculatorului , jucând tot feluri

de jocuri violente , ci să iasă în natură şi să urmeze exemplul lui Ion Creangă cu tot felul de

năzbâtii copilăreşti !

Borcoi Iasmina , clasa a VI-a B Liceul Tehnologic ,,Nicolae Bălcescu” Prof. coordonator Bărboşelu Lăcrămioara

S U N T E M C O P I I I E U R O P E I . . . . d e B a c i u I u l i a , c l a s a a X I I - a A L i c e u l T e h n o l o g i c N i c o l a e B ă l c e s c u , F l ă m â n z i P r o f . F e g h e r A u g u s t i n a F e l i c i a C o p i l ă r i e , p o v e s t e c u î m p ă r a ţ i ş i p r i n ţ e s e C u f l u t u r i c o l o r a ţ i ş i f l o r i c e e m a n ă s f i n t e m i r e s m e . . . . . C o p i l ă r i e , n o i a n d e v i s e f ă r ă î n c e t a r e E ş t i a s e m e n e a u n e i c ă r ţ i c u p a g i n i t r e c ă t o a r e . T u n e p o r ţ i p a ş i i p e a c e e a ş i a l e e T u n e d a i f e r i c i r e s u f l e t e a s c ă ş i p u t e r e . R e s p i r ă m s u b a c e l a ş i c e r s e n i n , D r a g o s t e a , o s a v u r ă m d i n p l i n . N e î n c ă l z i m s u b a c e l a ş i s o a r e , A s c u l t â n d z i l n i c p o v e ş t i n e m u r i t o a r e . . . N e h r ă n i m c u i l u z i i s u b a c e l a ş i c l a r d e l u n ă C u a c e e a ş i f e r v o a r e n e s p u n e m , , N o a p t e b u n a " ! R ă s ă r i t u l f a n t a s t i c n e s p u n e p o v e ş t i d e v i s , Î m p ă r ţ i m c u b u c u r i e a c e s t m i r i f i c p a r a d i s . . . . S t e l e l e a u a c e e a ş i s t r ă l u c i r e p e n t r u n o i A p r e c i e m f a n t a s t i c u l s u b l i m a l v i e ţ i i î n d o i ! N e î m b ă t ă m d i n t r - o p r i v i r e , C u o p r o f u n d ă m e l a n c o l i e ! F r u m u s e ţ e a n a t u r i i o î m p ă r ţ i m f r ă ţ e ş t e , C ă c i d e d u r e r e , s u f l e t u - l g o l e ş t e . Ş i n o r i i n i - i a l u n g ă d e p e c e r u l i m e n s . . . Î n v ă ţ ă m s ă t r ă i m d i n c e î n c e m a i i n t e n s !

AŞ PLECA ÎN EUROPA de Cireş Marinela, clasa a XI-a A Liceul Tehnologic Nicolae Balcescu, Flămânzi Prof. Fegher Augustina Felicia Sunt român şi mi-e ruşine Să merg printre ţări străine . Europa aş colinda-o . Din Suedia ,pan' la Milano . Aş pleca în ţări străine Unde este cald şi bine . Să-mi iau şi familia , Să n-o las prin lumea rea . Sunt român şi nu glumesc , În Europa nu cerşesc ! Îmi câştig o pâine caldă, Dup-o zi de muncă-ntreagă.

11


A fi adolescent Avădănei Rahela , clasa a VII-a B Liceul Tehnologic ,,Nicolae Bălcescu” Prof. Fegher Augustina Felicia A fi adolescent înseamnă… Să faci lucruri nebuneşti ! S-o iei cu prietenii la goană Peste meleaguri tinereşti; Să nu fii prea responsabil , Din năzbâtii tu să trăieşti ! A fi adolescent înseamnă… Prima iubire să trăieşti. Să te desprinzi de tot ce-nseamnă Problemele pământeşti. E ca şi cum ai prinde aripi Şi dintr-o dată poţi să zbori Sus, sus deasupra tuturor . Trăieşte-ţi, tinere, adolescenţa Un lucru simplu, minunat, uşor !

L a săniuş

Costiniuc Vlăduţ, clasa a IV-a B Înv. Pîşnei Daniela

Este o zi de iarnă cu soare şi însoţită de straşnicul ger, care în această perioadă este

grozav de neliniştit. Zilele acestea au căzut din cer steluţe de omăt alb, asemenea fluturilor

gingaşi. Pământul s-a acoperit cu un strat pufos de zăpadă.

Casele din sat sunt şi ele acoperite acum de omăt, mândre de noua îmbrăcăminte salută

parcă orice trecător prin fumul gros ce se înalţă din horn.

Pe dealurile albe, valuri de copii bine îmbrăcaţi sunt pregătiţi pentru săniuş. Glasurile

lor cristaline au umplut văzduhul . Nici gerul, nici ninsoarea nu i-a împiedicat să se dea pe

derdeluş până li s-au făcut obrajii roşii precum merele bine coapte .

În ochii lor se citeşte bucurie , căldură , copilărie . Deşi se întunecase bine, niciunul

nu voia să plece acasă .

Ce frumos este anotimpul iarna !

N a ş t e r e a l u i I i s u s

I i s u s c u d r a g l a u ş ă b a t e ,

C e r ş i n d d i n n o u i u b i r e a t a .

D e s c h i d e - I c h i a r î n a s t ă n o a p t e

Ş i s u f l e t u l ş i i n i m a !

N u v r e a c o m o r i l e d i n l u m e ,

N u - ţ i c e r e c e n u p o ţ i s ă - I d a i ,

C i v r e a s ă l a ş s ă - I f a c i î n t i n e ,

C a - n t i n e E l s ă f a c ă r a i .

Ş i - a p o i , d e v r e i s ă - I d ă r u i e ş t i

C e v a c e a i î n a s t ă l u m e ,

D i n d a r u l S ă u , s ă m i l u i e ş t i ,

P e c e i l i p s i ţ i , î n a l S ă u N u m e .

T r ă i e ş t e - n a d e v ă r c r e d i n ţ a ,

Ş i f i i c r e ş t i n a d e v ă r a t ,

C ă c i a s t a e a L u i d o r i n ţ ă ,

Ş i p e n t r u a s t a S - a - n t r u p a t .

Ş i - a t u n c i , c u d r a g t e v a p r i m i ,

Ş i v a f i - n t i n e c e r u l S ă u ,

C ă - n i n i m a t a v e i s i m ţ i

C u m s e v a n a ş t e D u m n e z e u !

P R O D A N C A M E L I A C l a s a a V I - a A P r o f . B ă l ă ş a n u L i l i a n a

12


FRUMUSEŢILE IERNII

Se grăbesc norii să plece, Este clar, ne lasă toamna! Un poem cu flori de gheaţă A împodobit copacii, Vine iarna. Se aşterne cât e zarea Stratul alb, fin, de omăt, Doar hornurile de la case, Ce scot agale fum pe ele, Se mai văd. Se-aude chiot de copii, Pe ulicioara dintre văi, Pe drum merg sănii către moară, Se-aude sunet cristalin, De zurgălăi. Pe drum vezi mulţi copii cu sănii Se duc cu toţi pe derdeluş, Frumoasă e copilăria E-aşa de mare bucuria, La săniuş. Se lasă negura pe sat, Copiii se-ntorc fericiţi Cu obrajii-mbujoraţi Şi în casă aşteptaţi, De-ai lor părinţi. Focul duduie în sobă Mama le spune-o poveste Cum se-apropie Crăciunul Iar fecioara sfântă naşte Prunc în iesle. Şi că sfânta sărbătoare L-aduce pe moşul bun, Ce trece pe la mulţi copii, Cu tolba lui cu jucării, E Moş Crăciun. MAHU FLORINA Clasa a VI-a A Prof. Bălăşanu Liliana

OMUL DE LA CATEDRĂ

Deschid ochii. E dimineaţă!

Soarele voios răsare,

Bucuria-mi umple faţa,

Începe-o zi ca orişicare.

Pornesc spre şcoală fericită

Şi totu-n jur pare frumos

Căci cete de copii se-ndreaptă

Spre-acelaşi loc, gălăgioşi.

Ajung la şcoală, m-aşez în bancă,

Începe ora preferată,

Apare dascălul, cel care

Spre viitor paşii ne-ndreaptă.

Omului de la catedră,

Oricât de silitori am fi,

Pentru a lui dăruire,

Nicicând nu-i putem mulţumi.

Vocaţie e meseria,

Aleşi sunt oameni pentru ea,

La rândul lor formează oameni

În viaţă pentru a intra.

Şcoala e a doua casă,

Noi lucrul acesta nu-l uităm

Aici toţi ne formăm ca oameni

Şi, învăţând, ne ridicăm.

Dragii noştri dascăli buni,

Profesori şi învăţători,

Când noul an bate în poartă,

Vă-ntâmpinăm pe toţi cu flori.

MAHU VERONICA Clasa a VI-a A

Prof. Bălăşanu Liliana

Ş C O A L A

Î n v r e m i le s t r ă v e c h i , c â n d v a ,

M u l t în s e m n a o c a r te .

D e -a c e e a , m u l t r â v n i t e ra ,

D e c a r te s ă a i p a r te .

Î n a l b i s e r ic i i p r id v o r ,

D a r a z i p u ţ in s e ş t ie ,

C i te a u c o p i i -n ş c o a la lo r

Ş i în v ă ţa u s ă s c r ie .

E ra u u im i ţ i ş i b u c u ro ş i

D e ta in a -n ţe le p c iu n i i ,

P e n t ru b o g a ţ i ş i z d re n ţu ro ş i

E ra , ,L u m in a lu m i i” !

C ă - i în v ă ţa d e D u m n e z e u ,

C e - i b in e în d e m n â n d u -i ,

S u f le t ş i t r u p h r ă n in d m e re u ,

E l în s u ş i lu m in â n d u -i .

C e i o a m e n i b u n i , t r ă in d f ru m o s ,

D re p ţ i ş i c in s ti ţ i c r e s c â n d ,

E ra u ş i ţ ă r i i d e fo lo s ,

Iu b in d a l lo r p ă m â n t .

A z i , ş c o a la - i lo c u l u n d e c r e ş t i

D e m ic , n e în c e ta t ,

Î n le a g ă n d u lc e d e p o v e ş t i ,

D e c â n t ş i d e ju c a t .

Apoi tot strângi, fiind mai mare,

A mierii-nţelepciune,

Cum vezi zburând din floare-n floare,

Albinele s-adune.

Dar nu uita, s-aduni întâi

Ştiinţa cea cerească,

Iubind ce-i sfânt, OM să rămâi

Şi-n viaţa pământească.

PRODAN CAMELIA

Clasa a VI-a A

Prof. Bălăşanu Liliana

13

MERIDIAN ŞCOLAR PAG. NR. S c r iso a r e p e n tr u ta ta

F lă m â n z i , 2 7 d e c e m b rie 2 0 1 5

D ra g ă ta tă ,

A m a le s s ă - ţi sc r iu a c e a stă sc r i so a re p e n tru a -m i m a i u şu ra

d o ru l c e -m i s fâ şie su fle tu l o r i d e c â te m ă g â n d e sc la tin e .

S ă şti i c ă a ic i , în R o m â n ia , e s te fo a r te fru m o s . Z ă p a d a s-a

a şte rn u t p e s te to t , ia r p e i sa ju l e s te d e b a sm . Î m i p a re n e sp u s d e r ă u

c ă n -a i p u tu t v e n i s ă p e tre c e m s ă rb ă to r i le îm p re u n ă . C r ă c iu n u l

a c e sta a fo s t p re a re c e fă r ă t in e şi n u m -a m p u tu t b u c u ra d e e l . Î n

p r im a z i , c â n d n e -a m a şe z a t la m a s ă , ţi -a m p u s şi ţie u n ta c â m ,

s ă -m i im a g in e z c ă e şti a c o lo , lâ n g ă n o i , d a r a m sim ţi t m e re u u n

g o l în s to m a c şi n u l-a m p u tu t u m p le d e c â t c u la c r im ile ş te r se p e

fu r i ş c a s ă n -o în tr i s te z şi p e m a m a .

M i-a u lip s i t g lu m e le ta le şi m ic i le i ro n ii p e c a re le fă c e a i la

a d re sa m e a . M ă g â n d e sc c â t d e u r â t a fo s t a c e st C r ă c iu n şi p e n tru

tin e , ta tă ! Ş tiu c ă a i fi v ru t s ă f i i a ic i , c u n o i , s ă p r im im c o lin d ă to r i i

şi s ă m e rg e m îm p re u n ă la b i se r ic ă , d a r sp e r c a m ă c a r s ă rb ă to r i le d e

P a şte s ă le p e tre c e m îm p re u n ă .

T e ro g s ă a i g r i jă d e tin e şi să n u u i ţi n ic io d a tă c ă te iu b e sc

e n o r m .

C u d r a g ,

f i i c a ta , A le x a n d r a

B U T N A R IU A L E X A N D R A C la sa a V I-a A

P r o f . B ă lă şa n u L il ia n a

P ă m â n t

M ă văd în m ijlo cul un e i păd u ri, încon ju ra tă de m ii d e lac rim i ţipă toa re ca re tro snesc

păm ân tul cu b ruta lita te u m plân d u -l de lovitu ri zgom oto ase . M ă văd să ru tând u -m ă cu stro p ii

de p loaie ca re cad haotic pe p ăm ân t. D o ar tră sn e tul ce ru lui zgu du ie păm ântu l, ia r eco ul

cod ru lu i se au de su sp inân d peste p rivegh iu l m o leşito r a l flo rilo r. P rivesc co pac ii îna lţi ce p a r

v ii, m ă în frico şez de în tun e ricu l stran iu al p ăd u rii şi m ă în gro zesc d e glo an ţe le tun e te lo r.

S im t că nu m a i am scăpa re , tu n e te le se în desesc , ia r ce ru l p a re să ex p lo d eze deasup ra m ea.

Lu na n u se m a i ză reşte , ia r răcea la p ăd u rii încep e să m ă d oa ră d in ce în ce m ai tare . U rc cu

m in tea p e ce le m a i lu n gi că ră ri a le pădu rii, to tu l pa re să -m i şop tească un sec re t şi m ă tem d in

ce în ce m ai ta re pen tru că n u în ţe leg de ce a sist la acest spec taco l u rât a l n a tu rii şi n u su n t

acasă p rin tre ce i d ragi.

Ş o ap te le n a tu rii îm i spun că am deven it p ăm ân t, d e aceea sim t a tât de p u te rnic fieca re pas

de căp rio a ră , fieca re rază d e so a re , fieca re lo vitu ră a stropilo r de ploa ie ce cad p este m ine . D e

acum vo i fi m ereu în această p ădu re şi vo i sim ţi to t ceea ce se în tâm plă fiindcă sun t m ort,

îngrop a t aco lo , am deven it păm ânt pe vec ie…

P e trone la C roito riu

C lasa a IX -a A

(p ro f. M ard in iu c D .)

14


Crinul

Hapău Patricia, clasa a V-a B

Un crin alb ca o mireasă

Ocrotit de-o tufă deasă,

Supărat şi-nsingurat,

Fără neam, fără un frate,

Stă şi plânge la o parte.

Floarea lui cea delicată

Numai soarelui o-arată

Şi când noaptea stă să vină,

El se-ascunde prin grădină

Ca să caute lumină.

Şi el stă singur mereu,

Numai el şi mândrul soare

Până când spre toamnă - moare.

O, primăvară, de ce pleci

Soltaniuc Ana Maria , clasa a VII-a B

O, primăvară, de ce pleci?

Nu ne lăsa pe grele poteci.

O, primăvară, dulce primăvară,

Când te întorci la noi în ţară?

Nu mai pleca în ţări străine,

Ci-ntoarce-te, rămâi aci, cu mine!

Să trecem bine, cu succes

Această iarnă făr' acces.

O, primăvară, dorul mă cuprinde

Să te aud cu al tău glas plăcut,

S-aud tunete şi fulgere de sunet pline

Să te aud cu glasul tău plăcut.

Şi să aud cum ploaia se strecoară-n streşini

Şi-alină sufletul plin de-o nelinişte totală

Şi mă pui să te-ntreb pentru a doua oară

Când te întorci la noi în ţară?

A C E L A Ş I T I T L U – T O A M N A .. .

B r în z e i A n ie la C la s a a V I I - a B

D r a g u l m e u c i t i t o r , Ş i im i s p u n e a i c ă a v e n it t o a m n a , c ă t o t u l e e p u iz a t ş i c ă n a t u r a n u îş i m a i în d e p l in e ş te s c o p u l , c ă t o t u l s - a r is ip i t ş i c ă a c u m d o a r p r iv e ş t i s p r e m a r e a în v o lb u r a t ă c a r e - ş i m a t e r ia l iz e a z ă s c â n c e t e le s p a r t e . Î ţ i a d u c i a m in t e p la ja , c â n d n e s f â r â ia u c ă lc â ie le p e n is ip ş i ţ i s e f o r m a u r id u le ţ e le d e e x p r e s ie , p e n t r u c ă u it a s e ş i a c a s ă o c h e la r i i d e s o a r e ? A v e a i n iş t e o c h i p lă p â n z i , a t â t d e p r o f u n z i în c â t s t r a lu c e a u a t u n c i c â n d s u b ie c t u l c o n v e r s a ţ ie i t e in t r ig a .S a u î ţ i m a i a d u c i a m i n t e d e c a r t e a a c e e a ? O p r iv e s c a c u m , e s t e p e d u la p u l d in f a ţ a m e a , s im t c u m s t ă a r z ă t o a r e p e p r im u l r a f t , p e lâ n g ă a lt e t i t lu r i r e n u m it e . P o a r t ă a m p r e n t a s e r i i c ă ld u r o a s e d e iu l ie . M i- a i d a t - o s p u n â n d u - m i c ă e s t e p r e f e r a t a t a , c ă n u m a i e x is t ă o a s e m e n e a c a r t e în lu m e … A v e a i d r e p t a t e . A m v r u t s ă o d e v o r e z d e la m i j lo c u l v e r i i , s ă o c i t e s c f ă r ă s ă r ă s u f lu , d a r a p o i m i-a m d a t s e a m a c ă - c i t i t ă - p o v e s t e a s e t e r m in a . A ş a c ă a m a ş t e p t a t . A m p r im it c â t e o p a g in a în f ie c a r e s e a r ă , lă s â n d c a r t e a s ă îm i m is t u ie s u f le t u l . A ş a c ă a m t e r m in a t în c e a d in t â i z i a lu i s e p t e m b r ie , c â n d p r im a f r u n z a s - a b a la n s a t d in c i r e ş u l d in s p a t e le c u r ţ i i , p ic â n d o s t e n it ă . Ş i t o t u s i , n u a t u n c i m i- a în c e p u t t o a m n a . T o a m n a m e a a în c e p u t a t u n c i c â n d z i le le în c a r e n e s t r e c u r a m p r in t r e s t a b i lo p o z i i a r g in t i i, îm p ă r t ă ş in d id e i a b r a c a d a b r a n t e d e s p r e b e le t r is t ic a a u d e v e n it d o a r o a m in t ir e in d e p a r t a t a . T u a i f ă c u t - o , a i lă s a t c e a ţ a s ă t e f u r e . . În c e p s ă m ă în t r e b u n d e s - a u d u s t o a t e a c e s t e a . Ie r i p r iv e a m m a r e a d e la b a lc o n u l m e u în t im p c e r e s p ir a ţ ia t a c a ld ă îm i s p u n e a la u r e c h e c ă d a , s e a p r o p ie t o a m n a … t o a m n a c a r e v a lă s a v u ie t u l a p e i s ă s e n ă p u s t e s c ă a s u p r a o r a ş u lu i , t o a m n a c a r e v a m ă t u r a u r m e le n o a s t r e d e p e n is ip … D a r n u p ă r e a i îm p o v ă r a t d e m o d if ic ă r i le s u b t i le a le n a t u r i i , c h ia r a d m ir a i p a le t a d e c u lo r i c u n u a n ţ ă d e r u b in p r in c a r e a b ia s e m a i d is t in g e a v e r d e le c r u d a l v e r i i . Ş i , v ă z â n d u - ţ i z â m b e t u l , m ă l in iş t e a m … N u v r e a u s ă c r e d c ă t im p u l n o s t r u s - a s c u r s , u i t e ! M a r e a e f r u m o a s ă ş i a c u m , p o a t e c u m u lt m a i f r u m o a s ă , m a i m a t u r ă , m a i în ţ e le a p t ă ş i… u ite ! Ă s t a n u e v u ie t d e d u r e r e , e u n c â n t e c c e v r e a s ă s e la s e d e s c o p e r it . D a , e t o a m n a , d a r t o a m n a e p l in ă c a s u f le t u l m e u c a r e a ş t e a p t ă s ă îm p a r t ă . D a c ă a r f i s ă î ţ i t r im it v r e u n s e m n c a r e s ă n u a ib ă n e v o ie d e t ă lm ă c ir e , ă s t a a r f i o c r iz a n t e m ă . C iu f u l i t ă , f r u m o a s ă în n u a n ţ e le e i r o ş c a t e , lu p t ă t o a r e … m ă r e g ă s e s c în p e t a le le e i s u b ţ ir i ş i în d r a z n e s c s ă r e g ă s e s c ş i s e n t im e n t a l n o s t r u . A ş a c ă în c h e i , n u c u d o r d e v a r ă c i c u s p e r a n ţ ă d e t o a m n ă …

15


IAMAGINI DE ISTORIE CORUL BĂRBĂTESC ȘI FORMAȚIA DE DANSURI,, TREI GENERAȚII”- FLĂMÂNZI

Pagina realizată de prof.Ștefănucă Mihaela

16

MERIDIAN ŞCOLAR PAG. NR. MERIDIAN ŞCOLAR PAG. NR.

ÎntreabĂ ...

Î: Câte tipuri diferite de furnici sunt într-o colonie? R: regina, furnicile-lucrătoare şi furnicile-soldat Î: Ce tip de substanţă pot arunca unele furnici către atacator? R: acid Î: Cât de des plouă în pădurea tropicală? (zilnic, săptămânal, lunar) R: zilnic Î: Care este planta cu cea mai mare floare din lume? R: Rafflesia Î: Toţi rechinii depun ouă? R: Nu, unii nasc pui vii. Î: Recurg rechinii vreodata la canibalism? R: Da, se pot mânca între ei. Completaţi rebusul

1. Ştiinţa care studiază plantele 2. Partea lăţită a peţiolului 3. Înveliş extern al seminţei 4. Tulpina subterană 5. Fixează planta în sol 6. „Bucătăria” plantei

1 N

2 A

3 T

4 U

5 R

6 A

Elev: Grumeza Mădălina, cl. a X-a F Prof. coordonator :Apope Carmen

17


APA- ELIXIRUL VIEŢII

Organismul uman este construit din apă în proporţie de peste 70 % per total, dar multe dintre organele noastre, precum este creierul, conţin apă în proportie de 90 %. Viaţa însăşi începe cu apa, vara mergem să ne scăldăm în apă, iarna o folosim ca pârtie de săniuş, plantele mor fără apă, oamenii la fel.

Prof.: Apope Carmen

Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu” Flămânzi

Apa

Nu-i nici acră,

Nici amară,

N-are gust,

N-are miros,

Dar în schimb

Ea este sfântă,

Fără ea nu existăm

Şi cu ea ne hidratăm.

Ea ne face veşnic tineri

Şi ne ţine sănătoşi

Ea e însăşi cheia vieţii

Şi, totuşi, o ignorăm.

Prodan Ionuţ, clasa a X-a D

Izorul vieţii

Apă dulce de izvor

Eşti pe placul tuturor!

Tu ne ţii pe toţi în viaţă

Şi ne-ntinereşti la faţă.

Apă! Tu dacă n-ai fi,

Viaţă pe pământ n-ar fi,

N-ar fi om, copil sub soare

Ar fi tot la întâmplare.

E bine , că tu exişti

In fântâni ori ambalată,

În peturi sau în găleată.

Dariciuc Dumitriţa, clasa a X-a D

Rouă

Apa este un izvor

Ce dă viaţă tuturor

De la mic şi până la mare

Si de apă şi de soare,

H 2O este formula care

Dimineaţa dă răcoare

Pe pământ ea se aşează

Rouă până spre amează.

Amihălăchioaie Petru Liviu, clasa a X-a D

Cea mai bună

Băutura cea mai bună

Este apa de izvor,

Peste pietre apa curge

Murmurând încetişor.

O beau cerbi şi căprioare

Ea e limpede mereu

De ea capul nu te doare,

Şi nu-ţi face trupul greu.

Cabur Cristian, clasa a X-a D

18

Folosirea calculatorului în procesul educaţional destinat elevilor din ciclul primar

Prof.înv. primar Guraliuc Marinela

Societatea informatizată a ultimilor ani a impus utilizarea calculatorului în procesul

didactic. Instruirea asistată de calculator a devenit una dintre metodele de învăţământ de bază

în procesul didactic modern. Folosirea calculatorului reprezintă o nouă strategie de lucru, un

nou mod de concepere a instruirii şi învăţării, care îmbogăţeşte sistemul activităţilor didactice

şi prezintă importante valenţe formative şi informative. Calculatorul simulează procese şi

fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în

evidenţă. Astfel, prin intermediul lui, se oferă elevilor modelări, justificări şi ilustrări ale

proceselor şi conceptelor abstracte, ilustrări ale proceselor şi fenomenelor neobservate sau

greu observabile din diferite motive, aşezarea corpurilor în spaţiu, măsurători, ilustrarea

problemelor.

Dezvoltarea tehnologiei a dus şi la diversificarea softurilor educaţionale ce facilitează

înlocuirea unui tip de demers didactic clasic cu unul modern în care profesorul nu este decât

un coordonator al activităţii şi nu principala sursă de informare. Folosirea softurilor este mai

eficientă decât folosirea metodelor tradiţionale în exclusivitate având implicaţii practice: uşor

de folosit, caracter interactiv, oferă feed-back vizual imediat.Astfel, completând designul

educaţional cu softul educaţional se vizează în mod special progresul tuturor elevilor în

învăţare, cu rezultate comparabile, indiferent de nivelul lor iniţial, rezultate care să le permită

să aibă încredere în procesul de învăţare, astfel încât să poată continua să îşi pună în aplicare

aptitudinile de învăţare la locul de muncă, la vârsta maturităţii, precum şi în procesul de

învăţare continuă. Softul educaţional este, aşadar, o metodă progresivă şi motivantă care

contribuie la eficientizarea predării/ învăţării/ evaluării, la modernizarea actului didactic, la

încurajarea inovaţiei didactice, la accesibilizarea cunoştinţelor, la creşterea randamentului

dascălului.

Astăzi există mai multe softuri folosite în procesul educaţional: softuri pentru

facilitarea unor procese (editoarele de texte, aplicaţiile grafice etc.), softuri de prezentare a

informaţiei specifice a unui domeniu ( de ex. softuri tematice: Ordinea operaţiilor, Corpurile

geometrice, Înmulţirea numerelor naturale, Sistemul solar, Clasificarea regnului animal etc. ).

Softurile educaţionale se pot folosi în cadrul tuturor tipurilor de lecţii, chiar în cadrul mai

multor discipline, pot fi /sunt concepute şi interdisciplinar. Integrarea softurilor educaţionale

poate răspunde cu succes solicitărilor diverse de învăţare ale elevilor, pe lângă adaptarea

curriculară, sprijin individual sau integrarea unor mijloace şi materiale didactice

suplimentare. Software educaţional reprezintă orice produs software în orice format ce poate

fi utilizat pe orice calculator şi care reprezintă un subiect, o temă, un experiment, o lecţie, un

curs, etc., fiind o alternativă sau unica soluţie faţă de metodele educaţionale tradiţionale

(tabla, creta etc).

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI



În ţe legând im portan ţa op tim izării p rocesu lu i de p redare-înv ăţare -ev a luare p rin

in troducerea tehno logiei ,la n ivelu l co lectivu lu lu i de e lev i pe care îl coo rdonez am deru lat în

anu l şco lar an terio r d iscip lina op tională „P R IE T E N U L M E U , C A L C U L A T O R U L ”, care a

u rm ărit să asigu re do bând irea uno r cunoştin ţe de u tilizare a calcu lato ru lu i, iar ro lu l

învăţăto ru lu i era acela de a d irecţiona in teresu l ş i cu rioz ita tea e lev ilo r pen tru această lum e

d ig ita lă în d irecţia u tilizării e i în scopuri educative nu num ai recreative , aşa cum se consta tă

că este in te rp reta tă în p rezen t.

O p ţionalu l avea în vedere calcu lato ru l sub u rm ătoarele aspecte: su rsă d e in form are,

m ijlo c u til în în văţare, m ijlo c d e efic ien tizare a m u n cii, m ijloc d e recreere, op ortu n ita te

în d ezvo ltarea carierei. O p ţionalu l m ai sus am in tit a fo st susţinu t p rin tr-o su ită de fişe

a trăgătoare ş i ap licaţii in teresan te p en tru co p ii v izând no ţiun ile de bază necesare în

u tilizarea calcu lato ru lu i. În cad ru l acesto r lecţii ro lu l activ ită ţii p ractice a fost ho tărâto r în

învăţare , ea deven ind astfe l una cu caracter o peraţional, fap t care a condus la fix area

cunoştin ţe lo r pen tru o perioadă de tim p m ult m ai îndelungată . A cest aspec t a pu tu t fi a tin s şi

dato rită bazei m ateria le bogate ex isten te în şco ală care este do tată cu do uă labo ratoare d e

in fo rm atică şi cu un C en tru de D ocum en tare şi In fo rm are .

D e asem en ea, am ach iz iţionat num eroase so ftu ri educaţionale pe care le -am fo losit la

m ai m u lte d iscip line , dar în m od special la d iscip lina m atem atică . S -au bucurat de ap recie rea

e lev ilo r so ftu rile ,,M ateM agia” cu cele 3 vo lu m e: In iţierea , În fru n tarea şi U ltim a şan să ,

ap o i ,, F racţii cu p erip eţii. M isiu n ea P loa ia” .

B ineîn ţeles că ex istă o gam ă m ult m ai cuprinzătoare d e jocu ri d id actice in teractive ,

dar ach iz iţionarea acesto ra este d estu l de costis itoare şi tocm ai d e aceea sun tem nevo iţi să

lim ităm oarecum accesu l e lev ilo r la această o fe rtă gen eroasă. D e un real fo los sun t acum şi

com peten ţele căp atate d e no i, cad rele d idactice , ca u rm are a partic ip ării la cu rsu rile de

fo rm are T IC , acest fap t fiindu-ne de un real fo lo s în constru irea d e către no i a unor jocu ri

in teractive cu efo rt m in im , dar cu rezu lta te poate la fe l de bune ca şi cele ob ţinu te p rin

fo losirea so ftu rilo r edu caţionale cu licen ţă . P rob lem a cea m ai du reroasă în această situaţie

este tim pu l care nu este deloc generos cu no i, spa ţiu l care este d estu l de restrâns/ num ăr m are

de e lev i, p recum şi nu m ăru l su focan t de m are de docum en te şco la re care se so lic ită a fi

în tocm ite , acestea d in u rm ă trecând , fără vo ia noastră , pe p rim p lan ad eseo ri.

În c iud a acesto r im ped im en te , rev in la im portan ţa u tilizării calcu lato ru lu i în

activ ită ţile d idactice , o ri de câte o ri este posib il, concluz ionând că la acest n ivel a l dezvo ltării

socie tă ţii în care tră im , p rocesu l educaţional dev ine scena a tre i m ari acto ri: P R O F E S O R U L ,

E L E V U L Ş I C A L C U L A T O R U L , care îm preună cau tă să as igu re S U C C E S U L

D E M E R S U L U I D ID A C T IC .

20


,,LECTURA-MIJLOC EFICIENT PENTRU FORMAREA SI DEZVOLTAREA COMPETENTELOR DE COMUNICARE”

Prof. înv. primar : Pîşnei Daniela Motto:

,, Lectura face un om deplin, vorbirea - un om priceput, iar scrisul - un om exact’’ FRANCIS BACON În procesul de instruire şi educare a tinerei generaţii, un rol deosebit îl are lectura. Lectura în clasă şi în afara clasei are ca scop să dezvolte gustul elevilor pentru citit, să-i apropie de creaţiile literare, să le satisfacă interesul de a cunoaşte viaţa, oamenii şi faptele lor. Lectura contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, la formarea unui vocabular bogat şi colorat şi la educarea lor etică şi estetică . În ultima perioada s-a observat o scădere a interesului faţă de lectură. Elevii citesc mai puţin sau deloc. Preferă informaţii din mass-media şi din ce în ce mai puţin din lecturarea cărţilor. Învăţătorul trebuie să sădească în sufletele copiilor dorinţa de a citi, deprinderea aceasta să devină o obişnuinţă şi cartea să fie un prieten nedespărţit al acestuia. Vârsta copilăriei mici ,,a fericirii fără minte” este cea mai propice cultivării gustului pentru lectură. Participând efectiv la pregătirea tinerelor vlăstare, învăţătorul are ocazia şi oportunitatea găsirii unor lecturi literare care să permită dezvoltarea eului personal al elevului în mod multilateral atât ca educaţie, cât şi ca instrucţie. Cultivarea gustului pentru frumos , pentru estetic , nu poate avea loc decât printr-un amplu proces de inserţie în lumea fabulosului. Gustul pentru lectură se dobândeşte din frageda copilarie, cu îndrumarea părinţilor şi mai târziu a dascălilor, pornind de la cele mai simple întâmplări, basme şi, pe masură ce creşte, ajungând la intrigi mai complicate, personaje formate, însă din ce în ce mai captivante si mai pline de sens. Şi asa, încetul cu încetul, învăţăm despre lumea care ne înconjoară, despre viaţă, despre oameni şi noi înşine, căci „nu există cunoaştere înnăscută, pentru motivul că nu există copac care să iasa din pământ cu frunze şi fructe.” (Voltaire) La ciclul primar cele mai îndrăgite creaţii literare sunt basmul , povestirea , snoava, legendele, poeziile cu muzicalitate şi versificare melodioasă. Alegerea acestora trebuie făcută cu multă atenţie astfel încât să răspundă atât cerinţelor estetice, cât şi celor de ordin etic şi moral, să aibă o largă audienţă în inimile celor mici , nu neapărat şi nu întotdeauna inspirată din universul vârstei lor, dar destinată lor. Lecturile literare , prin conţinutul lor , participă la dezvoltarea unor procese şi capacităţi intelectuale, imaginative şi motivaţionale, latura afectivă menţinându-se constantă pe tot parcursul lecturii. Cine nu ştie a citi, nu se poate instrui , nu poate avea acces la cuceririle geniului uman transmise prin cuvântul scris. Există însă o adevărată prăpastie între a şti să citeşti şi a şti să explorezi textele lecturate şi să le foloseşti în procesul autoinstruirii şi autoeducaţiei. Învăţatorului îi revine sarcina de a-i învăţa pe elevi tehnica lecturii eficiente, a conştientizării şi valorificării celor citite. Specificul lecturii literare de a reflecta realitatea în imagini artistice conferă actului cunoaşterii un puternic coeficient emoţional care dublează influenţa asupra gândirii umane cu efect nemijlocit asupra sentimentelor umane. Maxim Gorki spunea că,, literatura ca ramură a artei are calitatea deosebită de a se adresa deopotrivă minţii şi inimii cititorului , contribuind astfel la instruirea şi educarea lui.” Dascălul are astfel dificila misiune de a-l întoarce pe cititor la carte folosind diverse metode, cât mai active, mai antrenante si mai atractive. Datoria noastră rămâne promovarea unor soluţii directe de stimulare a lecturii şi, prin acest proiect, încercăm să ne optimizăm demersul educativ prin realizarea unui schimb de idei, de metode, de activităţi, de materiale didactice în sprijinul dezvoltării sferei motivaţionale a elevului. Atunci când copiii nu simt lectura ca pe o obligatie,ci o caută ca pe o sursă de informare, de bucurie, de relaxare, putem spune ca am împlinit cu adevarat o parte din misinea ce o avem .

21


O p ţio n a lu l , ,In iţie r e în c e r c e ta r e d o c u m e n ta r ă ” - a tr a c tiv ş i p e

g u stu l e le v ilo r - sp r ij in p e n tr u p ro fe so r ii d e d ife r ite sp e c ia liz ă r i .

B ib lio te c a r – d oc u m e n ta r ist – p r of. G r os u V ior ic a L ic e u l T e h n o log ic ,,N ic o la e B ă lc e sc u ” -F lă m â n z i, J u d .B otoşa n i

O pţionalu l ca d iscip lină nouă - constă într-un nou obiect de stud iu, în afara acelo ra prevăzute în trunchiu l co mun la un anum it profil şi specializare; acesta presupune elaborarea în şcoală a unei programe no i, d iferite de programele d iscip linelo r d in trunchiu l comun.

Po lit ica educaţ ională actuală exprimă necesitatea unei mai bune cunoaşteri a e levilo r, pentru a ident ifica nevo ile, interesele de cunoaştere şi r itmul dezvo ltării fiecăru ia. Cadrele d idact ice îş i dezvo ltă capacităţi de a adecva situaţ iile de învăţare, conţinuturile şi materia lele educaţ ionale la caracterist ic ile ind iv iduale ale e levu lu i, implicării e levilo r în învăţare prin crearea unor situaţii de învăţare apropiate de viaţa concretă. În acest context curricu lumul elaborat în şcoală, urmăreşte să coreleze mai bine resursele şco lii cu dorinţele cop iilo r, contribu ind în final la valo rizarea fiecărei şco li, la crearea unei personalităţi proprii acesteia prin d iferenţ ierea o ferte i de educaţie. Importanţa pe care şcoala o acordă d iscip linelo r opţionale dovedeşte gradu l de perfo rmanţă la care aceasta a a juns, precum şi modul în care s-a operat schimbarea de mentalităţ i şi atitud ini la nivel o rganizaţ ional.

În toamna anu lu i 1998, M inisteru l Educaţ ie i N aţionale a e laborat « Programul de relansare a învăţământu lu i rural », program aprobat de G uvernu l României în ianuarie 1999. În d irectă legătură cu acest program, prin O rd inu l M EN N r.5135/22.12.1999, se stabileau reperele Pro iectu lu i bilateral româno-francez de promovare a centrelo r de documentare, informare şi fo rmare a personalu lu i d idactic, pro iect desfăşurat de M inisteru l Educaţ ie i N aţ ionale în co laborare cu Serviciu l de Cooperare şi A cţiune Culturală d in cadru l A mbasadei Franţei la Bucureşt i. Acest pro iect avea să primească denum irea « Educaţia pentru informaţie în mediu l rural defavorizat » şi avea să se desfăşoare în etapa de p ilo tare (2000-2001) în cinci judeţe p ilo t: A lba, B istriţa, Botoşani, M aramureş, şi S ibiu ( judeţu l N eamţ avea deja o co laborare în acest domeniu cu departamentu l francez M arne d in reg iunea C hampagne-Ardenne). A firmăm cu mândrie că şcoala noastră reprezintă un p io nierat în ceea ce priveşte înfiinţarea Centrelo r de D ocumentare şi Informare . Privite împreună – Curricu lum elaborat în şcoală şi Centrele de D ocumentare şi Informare - reprezintă două elemente de noutate care au contribu it la evo luarea reformei sistemulu i educat iv, schimbarea mentalităţ ii. O pţionalu l ,,Iniţ iere în cercetare documentară” a fost elaborat pentru prima data într-unu l d in liceele transilvănene în care există d in anu l 2000 un C entru de Documentare şi informare, Coleg iu l N aţ ional “H orea, C loşca şi Crişan” d in A lba Iu lia , pro fesor documentarist doamna G eorgeta Bădău .

Termenul de “cercetare documentară”, utilizat pentru prima dată în 1950 de către Kelvin N . M oers, are astăzi mai multe accepţiuni. “Le D ict ionnaire encyclopéd ique de l’in formation et de la documentation”, apărut la ed itura pariziană “N athan” în 1997, c itează trei d intre e le: operaţia prin care documentele sunt selectate din fo ndul documentar la cererea unu i ut ilizato r; furnizarea, în funcţ ie de o cerere bine defin ită de utilizato r, a unor elemente de informare documentară corespunzătoare;un răspuns mai mult sau mai puţin elaborat la o cerere a ut ilizato rulu i, răspuns care trebu ie să conducă la realizarea unu i anum it produs documentar (bibliografie, sinteză etc). Începând cu anu l 2012 şi în şcoala noastră a fost introdus acest opţional la c lasele V -V II. Acest lucru s-a dato rat dorinţei e levilo r de a utiliza mai mult şi mai efic ient resursele de care dispune Centrul de D ocumentare şi Informare. Astfel, urmând demersu l celo r 6 paşi în cercetare documentară : 1.Căutarea subiectu lu i(Ce? C ine? U nde? Cum? D e ce ?) 2. Căutarea surselo r de informare 3 . Selectarea documentelo r 4. Culegerea in formaţiilo r 5. Prelucrarea informaţiilo r 6. Co municarea in formaţiilo r, e levii au realizat în cadru l o relo r de opţional dosare de cercetare documentară la d iferite materii ( limba ro mână, isto rie, geografie ,muzică )

În special e levii au optat pentru limba română , deoarece acest obiect presupune mai multă lectură şi d ispune de suport informativ bogat . Acest lucru a fost salutat cu bucurie şi de profesorii de limba română care au găsit un sprijin real în acest opţional. U n dosar de cercetare documentară având ca subiect scriito ri presupune în componenţa sa următoarele e lemente : - fişă bibliografică, fişă de lectură, fişă de bib lio tecă, recenzie de carte ,scene d in operă ilu strate, dar şi d iferite act ivităţ i atractive ce dezvo ltă gustul pentru lectură precum: concurs de r ime, îmbinarea cântecu lu i cu povest irea, ghicitoarea şi proverbu l, lectura întreruptă, un alt început… un alt sfârşit, realizarea de albume, realizarea de semne de carte, coperte , dramatizări , jocuri: D o mino , G uri –U rechi , G ăsirea cărţii după text etc.

Asigurarea caracterulu i atractiv, opţional şi divers a l activităţilor permit,conso lidarea şi suplimentarea cunoştinţelor obţinute la limba şi literatura româna, stimularea preocupărilor creatoare ale elevilor, cunoaşterea şi preţuirea de către ei a valorilor naţionale şi universale, dezvoltarea gustului pentru frumos, a capacităţii de a discerne şi aprecia frumosul de pretutindeni.

Organizarea unor activităţi sub alte forme decât „lecţia" obişnuită oferă elevilor posibilităţi multiple de exprimare, proprii vârstei şi preocupărilor lor.

BIBLIO G R A FIE 1.Bădău, G eorgeta- Iniţ iere în cercetare documentară, A lba-Iu lia ,2004 http://dppd.ubbclu j.ro /ro jed/artico l_2_6.pdf

22


Pro lectura

Prof. Fegher A ugustina Felicia , Liceul Tehnologic ,, N .Balcescu”

Suntem profesori, prin urm are dorim prom ovarea lecturii în rândul elevilor. Problem a e aceeaşi peste tot: asaltul spaţiului virtual, dezinteresul faţă de hârtia tipărită. Pentru rezolvarea acestei problem e de m are actualitate este necesară adaptarea la realitate. D esigur, aspectul financiar e fundam ental, prin urm are bibliotecile şcolare ar trebui dotate cu m ijloace audio-vizuale şi cu volum e de beletristică contem porane. Elevii se plictisesc să citească opere presărate cu regionalism e şi arhaism e, pierzându-şi interesul pe term en lung.

D in experienţa cu elevii, fixez câteva strategii care stim ulează interesul pentu lectură:

· Alegerea unor texte literare care stârnesc interesul elevilor, com binarea operelor din m anualele ,,tradiţionale” cu cele din m anualele alternative;

· D otarea bibliotecii şcolare cu volum e (cum părate din fondul şcolii, donaţii, sponsorizări etc.)

· Întocm irea unei liste cu lecturi suplim entare de la începutul anului şcolar adaptate vârstei, dar şi particularităţilor elevilor; lista nu trebuie să fie aceeaşi pentru toţi elevii dintr-o clasă, fiind evaluată la finalul sem estrelor cu ajutorul portofoliului ce va cuprinde fişe de autori, rezum ate, citate etc.;

· Alternarea m etodelor tradiţionale cu cele activ-participative; · Studiul operelor literare să fie însoţit de prezentări pow er-point, ecranizări ori recitalul

unor actori; · Includerea unui opţional de lectură bazat pe com petenţele de lectură, pe înţelegerea şi

descifrarea textului literar; · O rganizarea unui concurs la începutul fiecărei săptăm âni, când elevii vor prezenta în

câteva m inute ce au citit la sfârşit de săptăm ână. Profesorul trebuie să identifice o m odalitate de recom pensă;

· U tilizarea unor site-uri care prom ovează lectura; · Înfiinţarea unui ,,club de lectură” în cadrul căruia să fie invitaţi scriitori, poeţi, editori,

publicişti pentru a relaţiona direct cu elevii; · Cu ocazia aniversărilor şi a com em orărilor pot fi organizate m edalioane literare, expoziţii

de carte, realizarea unor panouri tem atice, colaje, recital de poezii, scenete, concursuri, prezentări PPT;

· O rganizarea unor vizite de studiu la casele natale ale scriitorilor şi poeţilor rom âni; · Iniţierea unor ateliere de creaţie pentru descoperirea talentelor literare la care pot

participa toţi elevii. Cei care nu ,,scriu”, pot desena ceea ce le inspiră un vers, alţii vor cânta sau vor utiliza instrum entele m uzicale, ceilalţi pot confecţiona sem ne de carte, ecusoane, prom ovând astfel interdisciplinaritatea;

· Înfiinţarea unei reviste şcolare, im plicând un num ăr cât m ai m are de elevi; · O rganizarea de sesiuni de com unicări ştiinţifice/ sim pozioane.

În opinia m ea, tem erea unora privind dispariţia cărţii tipărite este nefondată, tiparul şi virtualul pot ,,convieţui”. Este adevărat că interesul pentru lectură a pierdut m ult teren în era inform aţională, dar m enirea profesorului este identificarea unor strategii diverse care pot stim ula interesul elevilor şi dezvoltă com petenţele de lectură.

23


M AGIA ,,AM INTIRILOR” LUI ION CREANGĂ

PROFESO R: BĂLĂŞANU LILIANA NICOLETA

LICEUL TEHNOLOG IC ,,NICOLAE BĂLCESCU”

Unul dintre cei mai îndrăgiţi povestitori ai neamului românesc, Ion Creangă, şi-a legat pentru eternitate numele de localitatea în care a văzut lumina zilei, satul nemţean Humuleşti, iar casa natală a devenit loc de pelerinaj pentru toţi românii care vor să păşească, măcar pentru câteva momente, pe locurile în care cu mai bine de un veac şi jumătate în urmă zburda fără griji Nică, personajul atât de îndrăgit din Amintiri din copilărie. Amintirile, primul roman al copilăriei din literatura română, au ca punct de plecare elemente din biografia autorului. Cartea evocă vârsta inocenţei, dar şi procesul complex al formării umane. Cititorii sunt fascinaţi de lumea satului, de atmosfera edenică în care trăieşte Nică şi-l ,,însoţesc” pe acesta din primii ani de şcoală până la despărţirea lui de satul natal pentru a se duce la şcoala din Fălticeni.

Cei mici, în timpul lecturii, se pun în pielea personajului şi reuşesc să se bucure de smântânitul oalelor, trag o spaimă soră cu moartea când Nică este surprins la furat cireşe de mătuşa M ărioara, se bucură de capturarea pupezei din tei şi se ruşinează odată cu eroul când acesta descoperă că i-au dispărut hainele de pe malul Ozanei atunci când s-a furişat la scăldat.

M icii lectori sunt marcaţi şi de felul în care se studia în acea perioadă. Ei îl iubesc pe bădiţa Vasile pentru că era ,,harnic şi ruşinos ca o fată mare”, îl urăsc pe Nică a lui Costache cel ,,înaintat la învăţătură până la genunchiul broaştei”pentru răzbunarea nedreaptă pe care i-o pregătea lui Nică, iar băieţii se îndrăgostesc odată cu eroul de Smărăndiţa popii, o ,,zgâtie de fată”, de dragul căreia acesta se dă pe brazdă. Pe tatăl fetei, preotul satului, nu-l prea au la inimă din cauza ,,darurilor” făcute de şcoală nouă prin intermediul cărora au fost disciplinaţi din când în când eroii lor preferaţi.

Dacă cei mici se identifică pe parcursul lecturării Amintirilor cu Nică, adulţii o admiră pe Smaranda, m ama lui Nică, cea care îşi arată dragostea faţă de copii, nu prin sentimentalisme, ci printr-un devotament desăvârşit. Tenacitatea şi superioritatea ei sunt foarte bine relevate în discuţiile cu Ştefan a Petrei, atunci când vrea să îl convingă că Nică trebuie să îşi continue şcoala: ,,sărmane, omule. Dacă nu ştii boabă de carte, cum ai să mă înţelegi?”.

Ceea ce apreciază la Creangă cititorii de toate vârstele ai Amintirilor este umorul şi hazul. În operă predomină cuvintele specifice lim bii vorbite, iar neologismele lipsesc. Ion Creangă a reuşit prin Amintiri din copilărie să farmece generaţii întregi de cititori; a făcut nemuritor atât satul Humuleşti, cât şi personajele care-i populează paginile cărţii; a zugrăvit imaginea copilăriei fericite şi a făcut din Nică prototipul copilului universal, de pretutindeni. Cine nu ştie ce înseamnă bucuriile simple ale copilăriei nu trebuie decât să deschidă Amintirile şi să se lase cuprins de mirajul unei lumi apuse, de al cărei farmec se poate bucura odată cu personajul – narator Nică ce îl va face părtaş la toate isprăvile sale, care îi va destăinui toate secretele şi care-l va învăţa cum să se bucure de plăcerile simple ale vieţii. După lectura operei literare Amintiri din copilărie te vei simţi mai bogat, mai încrezător, îţi vei descreţi fruntea şi vei înţelege de ce Ion Creangă este considerat unul dintre marii clasici ai literaturii române.

24


Excursia didactică Prof. Maria Dariciuc ,Liceul Tehnologic ,,Nicolae Bălcescu”-Flămânzi

Excursia reprezintă o formă de activitate extraşcolară care face posibil contactul nemijlocit

cu lumea vie, oferind prilejul elevilor de a efectua observaţii asupra obiectelor şi fenomenelor, aşa

cum se prezintă ele în stare naturală.

Cu ajutorul excursiei se pot transmite noi cunoştinţe, se pot fixa şi sistematiza

cunoştinţele dobândite la lecţii, se realizează aplicaţii practice, se pot verifica diferite cunoştinţe

însuşite în şcoală sau în alte excursii ori vizite.

Excursia şi drumeţia cultivă dorinţa de a călători, de a cunoaşte, de a şti cât mai mult, de

a câştiga prin propriile forţe cunoştinţe noi, de a se supune unui program de lucru în care

activitatea intelectuală este împletită cu cea fizică.

Excursiile sunt întotdeauna prilej de bucurie, de relaxare , de cunoaştere şi, de aceea,

elevii sunt încântaţi de organizarea lor. Avantajul este dat de contactul cu situaţii noi, observarea

şi studierea fenomenelor în condiţii naturale şi sociale, dezvoltarea atenţiei şi deprinderii de a se

descurca într-un mediu diferit .

Cadrul didactic însoţitor are, în excursie, numeroase posibilităţi de a transforma în

realitate obiectivele procesului instructiv-educativ. Datorită faptului că este poate mai apropiat de

elev decât în şcoală, reuşeşte să-l cunoască mai bine în toate manifestările lui şi, ca atare, poate

realiza mai fructuos educaţia morală. Excursia şi drumeţia contribuie într-o mai largă măsură şi la

educaţia estetică a elevilor, constituie un prilej de stimulare a creaţiei artistice, de cunoaştere a

obiceiurilor şi tradiţiilor. O excursie temeinic organizată, cu o temă bine stabilită, deschide elevului

posibilităţi variate de observare şi cunoaştere, el capătă deprinderi practice utile, care-i pot servi

apoi şi în viaţă, fără să mai vorbim de faptul că rămâne cu puternice amintiri, pe care nu le uită

aşa de uşor. Tocmai din acest motiv, o excursie şcolară se deosebeşte de una turistică.

Valorificarea instructiv-educativă poate fi făcută în timpul şi după desfăşurarea excursiei. In

timpul desfăşurării, ea se face în primul rând prin numeroase aplicaţii care pot fi efectuate pe

teren, prin observarea fenomenelor naturii, cunoştinţele fixându-se astfel mai bine. Profesorul

trebuie să-i îndrume pe elevi în aplicaţiile pe teren, să-i arate cum să observe, să-i dea la faţa

locului explicaţiile de care are nevoie.

O experienţă minunata cu elevii clasei a X a A, NOIEMBRIE 2015 Vatra Dornei

25


CONSILIEREA ŞCOLARĂ

„Consilierea este utilizarea pricepută şi principială a relaţiei interpersonale pentru a facilita auto-cunoaşterea, acceptarea emoţională şi maturizarea, dezvoltarea optimă a resurselor personale”.

Scopul consilierii este de a facilita ocazia de a lucra în direcţia unei vieţi mai satisfăcătoare, mai împlinite, de a găsi resurse de a ieşi din impasul situaţional şi de a restabili armonia.

În mediul şcolar, consilierea este practic o discuţie între unul sau mai mulţi elevi şi consilierul şcolar. Această discuţie poate viza, după caz, aspecte ale dezvoltării psihoemoţionale ale elevilor, rezolvarea unor probleme specifice vârstei, luarea de decizii, modalităţi de controlare a stărilor de impas/criză, îmbunătăţirea relaţiilor cu ceilalţi: părinţi, colegi, cadre didactice.

Consilierea şcolară urmăreşte sprijinirea elevilor în procesul de construire a caracterului, evitarea/diminuarea problemelor de comportament, armonizarea intereselor personale cu cerinţele impuse de statutul de elev.

Domeniile sunt: cunoaşterea/autocunoaşterea elevului, orientarea şcolară şi profesională, probleme de integrare şcolară, prevenirea/diminuarea eşecului şcolar, probleme de relaţionare familială, între elevi, elevi – cadre didactice, prevenirea/diminuarea tulburărilor de comportament, prevenirea/diminuarea stărilor de disconfort psihic, separarea părinţilor - divorţ, plecarea părinţilor în străinătate, organizarea timpului, managementul învăţării, timiditate, probleme sentimentale, consum de tutun, alcool, alte substanţe, deces, doliu.

Consilierea şcolară are ca scop să încurajeze dezvoltarea elevilor, oferind oportunitatea acestora să depăşească anumite dificultăţi, situaţii tensionate, probleme prin identificarea şi adoptarea unei strategii individuale de acţiune.

Obiectivele consilierii: promovarea stării de bine a celui consiliat, funcţionarea optimă din punct de vedere mintal, emoţional, dezvoltarea personală, dezvoltarea capacităţii de decizie responsabilă, controlul stresului, relaţionarea armonioasă cu ceilalţi, posibilitatea alegerii de opţiuni vocaţionale realiste cu posibilităţile personale, prevenţia comportamentelor de risc: fumat, alcool, substanţe toxice, abandon şcolar.

Un aspect care apare frecvent este asimilarea de către elevi a consilierului şcolar cu medicul psihiatru şi, din această cauza, rezerva acestora.

Consilierea şcolară încurajează independenţa, gândirea analitică şi gândirea critică. De aceea, acest tip de consiliere se adresează în mod exclusiv persoanelor sănătoase din punct de vedere psiho-emoţional. Prin urmare, consilierea se adresează persoanelor normale, care nu prezintă tulburări psihice.

Activitatea de consiliere este realizată de un psiholog, cu abilităţi de a asculta şi disponibilitate de a înţelege elevii, de a sprijini emoţional, de a ajuta în rezolvarea problemelor.

În cadrul consilierii se aplică principiul confidenţialităţii, discuţiile nefiind divulgate. Atitudinea consilierului este suportivă şi facilitativă, consilierul asistând pe cei

consiliaţi în găsirea unor soluţii la o problemă sau în controlul unor situaţii de criză. Consilierea se bazează pe un model educativ al dezvoltării, se orientează asupra

proceselor de dezvoltare şi facilitare şi urmăreşte valorificarea deplină a resurselor de care dispune consiliatul.

Important este faptul ca elevul să-şi dea seama că se confruntă cu o situaţie pe care nu o poate depăşi singur şi pe care o poate rezolva cu ajutorul consilierului.

Venirea la consiliere constituie primul pas în rezolvarea problemei.

Consilier şcolar, psih. Gabriela Lungu

26


Factorii de poluare şi sănătatea şcolarului Prof.Siminiceanu Elena, Liceul Tehnologic,,Nicolae Bălcescu” Având în vedere faptul că şcolarul este în perioada de creştere, când organismul este foarte sensibil la orice intervenţie agresivă a poluanţilor din mediul de viaţă, începând cu locuinţa, mediul ambiant şi sala de clasă unde îşi desfaşoară activitatea 5 – 6 ore zilnic, în condiţii de cele mai multe ori foarte riscante. Din păcate, din cauza poluării, astăzi întâlnim într-un procent din ce în ce mai mare boli cronice la copii care, până nu de mult, erau specifice adulţilor care lucrau în medii poluante.

Poluarea atmosferică rezultată atât din mediul industrial, cât şi din cel cosmic – mai ales dacă nu se întreprind măsuri deosebite de combatere eficientă a acestui fenomen fizic şi chimic (substanţe chimice şi diverse pulberi atmosferice) este unul din marii duşmani ai sănătăţii. De poluare se leagă numeroase maladii ale aparatului respirator, cardiovascular şi ale ochilor. Fumul şi praful atmosferic, purtător de particule chimice diverse, constituie factorul favorizant cel mai important al unor infecţii respiratorii (rinofaringite, bronşite, astm bronşic) sau oculare. Poluarea de lungă durată cu unele metale grele (plumb, siliciu, cadmiu) sau cu fum de cărbune (în zonele miniere sau cele din preajma termocentralelor pe cărbune) favorizează apariţia hipertensiunii arteriale, a emfizemului pulmonar şi a bolilor renale la copii şi tineri (aceştia având predispoziţia de a reţine în organism, cu o mai mare uşurinţă, pulberile metalice atmosferice, din cauza imperfecţiunii aparatului fagocitar de apărare).

Poluarea atmosferică. la care se mai adaugă şi fumatul activ, datorat obiceiului de a fuma de la vârste fragede sau pasiv, prin inhalarea de către nefumător a aerului din încăperea în care fumează alţii), este responsabilă de creşterea numărului de îmbolnăviri respiratorii banale sau severe (cancer pulmonar), fiind semnificativ faptul că printre adulţii de la oraş există un număr dublu de bolnavi de cancer pulmonar faţă de situaţia din mediul rural.

Pentru activitatea şcolară fizică, dar şi intelectuală -, oxigenul din aerul respirat este fundamental. Creierul în activitate are neapărat nevoie de suficient oxigen. De aceea, actualele norme prevăd în sălile de clasă 5 – 8 mc/elev (dar, atenţie! La calcularea cubajului nu se va lua în seamă o înălţime de peste 3 m, deoarece peste aceasta înălţime, într-o sală de clasă obişnuită, intervine efectul de stagnare a aerului), de 9 – 15 mc/elev în atelierele şcolare (în functie de specificul operaţiunilor desfăşurate în acestea), iar în sala de sport (care trebuie să aibă cel puţin 6 m înălţime, ferestre foarte înalte şi protejate prin grilaje sau plase de sârmă groasă pentru prevenirea accidentelor), de peste 30 mc/elev.

O supraaglomerare a sălilor de clasă determină un aer viciat, dăunător elevilor, când concentraţia de bioxid de carbon eliminat prin respiraţie depăşeşte 1 %. Acesta va aduce fie efecte imediate (stare de rău, oboseală, dureri de cap, ameţeli, greaţă şi chiar vărsături, sete, uscăciunea mucoaselor, scăderea poftei de mâncare, slăbirea concentraţiei.

În ultimii ani fiecare şcoală a fost dotată cu laboratoare de informatică şi cu un număr mare de calculatoare. În sălile respective electromagnetismul atinge valori mari, motiv pentru care prezenţa elevilor trebuie limitată astfel încât consecinţele expunerii organismului lor la acest factor de poluare, la care se adaugă şi alţii, să afecteze cât mai puţin.

Telefonul mobil utilizat de un număr din ce în ce mai mare de elevi reprezintă un factor de poluare electromagnetică deosebit de periculos.

Poluarea sonoră (sau fonică) constituie o altă varietate a poluării; ea se datorează efectului dăunător al zgomotelor de intensitate crescută, continuă sau discontinuă, asupra urechii interne, în special la copiii şi la tinerii a căror receptibilitate auditivă este deosebit de sensibilă.

Zgomotele industriale din vecinătatea marilor intreprinderi, zgomotul străzii, al întregii urbe sau al zecilor de decibeli furnizaţi de aparatura muzicală electronică modernă din camera copilului influenţează negativ auzul, diminuând sensibilitatea percepţiei auditive. Din nefericire, efectele dăunătoare ale zgomotelor permanente se resimt mai târziu şi, ca lucrurile să fie şi mai complicate, modificările produse în funcţia auditivă sunt de cele mai multe ori ireversibile.

Poluarea morală, indiferent unde se manifestă ea (pe stradă, în tramvai, în tren, în piaţă) şi pe care o receptăm cu insatisfacţie, constituie o sursă (nu singura) a stresului în care trăim permanent.

Cercetări moderne au dus la constatarea că astăzi unul din trei locuitori ai globului acuză tulburări psihice diverse, de la stresul emoţional la nevroză şi de la tulburări de adaptare până la adevărate psihoze, fobii sau psihopatii, toate cu implicaţii în viaţa socială şi familială.

Civilizaţia, cu tot ceea ce aduce ea sănătăţii, s-a dovedit o sabie cu două tăiuşuri. Pe de o parte, a adus remedii în lupta cu multe boli; pe de altă parte, constituie, ea însăşi, sursa sau factor favorizant al dezvoltării unor maladii. Asistăm astăzi la apariţia unei adevărate ,,patologii a civilizaţiei” care, dacă nu va fi preîntâmpinată sau combătută la timp, va aduce mari prejudicii stării generale de sănătate şi, în mod vădit, stării de sănătate a copiilor şi adolescenţilor.

27


Dezvoltare personală

Prof. Aciobăniţei Mihaela, Liceul Tehnologic,,Nicolae Bălcescu”

Conceptul de ,,dezvoltare personală” (numit ,,self help” peste ocean) include tot felul de activităţi ce

te pot face un om mai bun: începând cu mişcare, sport, până la citirea cărţilor despre relaţionare,

socializare, dragoste, comunicare, creativitate şi orice alt domeniu ce atinge omul, ca fiinţă. Un om se

poate dezvolta singur, în intimitatea casei sale, lecturând sau făcând exerciţii – cum ar fi, poate, lecţiile de

dicţie. Dar totodată oamenii se pot dezvolta personal sau profesional, în grup, participând la traininguri,

workshopuri sau evenimente cu scopul clar de a dezvolta anumite domenii prin care omul funcţionează.

Oamenii se nasc pur şi simplu…nu sunt nişte genii din prima zi a vieţii. Geniu poţi deveni de-a

lungul timpului,aprofundând informaţii din unele domenii. Când auzim cuvântul ,,geniu”, ne gândim la

Einstein, Darwin, Newton sau Florin Salam, pentru unii chiar şi cel din urmă este un geniu pentru felul în

care cântă. Aceşti oameni au devenit, pentru diferite categorii sociale, ni?te genii, iar acest fapt se

datorează gândirii lor pozitive şi credinţei în forţele proprii că vor schimba ceva, în acest fel acţionează

legea atracţiei.

Legea atracţiei vă aduce lucrurile la care vă gândiţi. ,,Atunci când conştientizaţi această lege

importantă, deveniţi conştienţi cât de puternici sunteţi, fiind capabili să vă GÂNDIŢI propria

viaţă.”(Rhonda Byrne) Gândurile sunt magnetice, pe măsură ce gândiţi,ele sunt transmise în Univers şi

atrag ca un magnet toate lucrurile care sunt pe acea frecvenţă, asta înseamnă că tot ce gândiţi acum se va

materializa în viitor. Copiii au această putere fără să conştientizeze , ei cred că totul este posibil şi au

dreptate, nu se indoiesc niciodată de ceva, nu există limite în ceea ce poate să le aducă viitorul. Pentru

copii, distracţia o reprezintă lucrurile simple, îşi vizualizează visele ca şi cum s-ar fi realizat deja, acesta

este SECRETUL unei vieţi împlinite, gândite.

Mintea noastră este asemenea unei grădini fertile, pentru a înflori, trebuie hrănită zilnic. Nu lăsa

gândurile şi acţiunile impure să năvălească în grădina minţii tale! Stai de pază la poarta minţii tale!

,,Scopul vieţii este o viaţă cu scop.”(Robin S. Sharma) Dacă îţi vei stabili un scop şi vei acţiona

curajos în direcţia acestuia, fără îndoială, doar având credinţa unui copil că lucrurile vor fi aşa cum îţi

doreşti, vei obţine totul, vei ajunge unde îţi doreşti! Cel mai bun mod de a-ţi îmbunătăţi ziua este să te

trezeşti dimineaţa mulţumind lui Dumnezeu că ai deschis ochii şi gândind pozitiv despre ziua care începe,

gândind şi simţind că va merge foarte bine totul, vizualizând acea zi ca fiind perfectă.

Revenind la geniile numite mai sus,aceşti indivizi şi-au dorit să descopere ceva sau să facă lucruri

speciale, au crezut în puterea lor, au crezut cu o forţă uimitoare şi au acţionat în acest sens, obţinând tot ce

şi-au propus. O singură clipă de îndoială şterge ore de gândire pozitivă, o secundă de necredinţă şterge

drumul croit către scopul propus.

Pentru a aprofunda cele spuse mai sus, este foarte interesant să citiţi ,, Călugărul care şi.a vândut

Ferrari-ul”,Robin S. Sharma, ,,Secretul”, Rhonda Byrne, ,,Puterea Prezentului” - Eckhart Tolle.

CITIŢI ! HRĂNIŢI-VĂ MINTEA!

28


Formarea limbajului matematic

Prof. înv. primar, Sauciuc Dana -Magdalena

Se ştie ca învaţarea oricarei ştiinţe începe, de fapt, cu asimilarea limbajului ei noţional. Studiul

matematicii în accepţiune modernă, încă din clasa pregătitoare, urmăreşte să ofere elevilor, la nivelul lor de înţelegere posibilitatea explicării ştiinţifice a conceptului de număr natural şi a operaţiilor cu numere naturale.

Dacă înţelegerea acestor noţiuni se realizează la standardele ştiinţifice ale matematicii, atunci şi limbajul în care se exprimă acest sistem de noţiuni trebuie să întrunească standardul ştiinţific.

Orice denumire trebuie sa aiba o acoperire în ceea ce priveşte înţelegerea conţinutului noţional pentru că exista o strânsa legatura între conţinutul şi denumirea noţiunilor, care trebuie respectata inclusiv în formarea

noţiunilor matematice. Astfel, unii termeni apar cu totul straini faţa de limbajul activ al copilului, care, fie ca-i pronunţa incorect, fie ca deşi sub aspect sonor îi pronunţa corect, îi lipsesc din minte reprezentarile

corespunzatoare, realizându-se astfel o învaţare formala.

Toate ştiinţele opereză cu un aparat noţional care se învaţă o dată cu ,,descifrarea” respectivelor noţiuni. Limbajul matematic se introduce la început cu unele dificultaţi deoarece este un limbaj al conceptelor

celor mai abstracte. De aceea, trebuie mai întâi asigurate înţelegerea noţiunii şi sesizarea esenţei, de multe ori într-un limbaj accesibil copiilor, facând deci unele concesii din partea limbajului matematic. De multe ori, pentru a stimula activitatea de gândire a elevului, vom accepta mai degraba o definiţie exprimata într-o formulare

aproximativa, dar corecta din punct de vedere ştiinţific, decât o reproducere fidela a definiţiei data ,,pe tavă ” şi însuşita mecanic de catre elev.

Pe masura ce se asigura înţelegerea noţiunilor respective, trebuie prezentata şi denumirea lor ştiinţifica.

Important este ca tot ceea ce se face sa fie în limitele care permit dezvoltarea ulterioara corecta a noţiunilor matematice.

Nu e atât de important daca unii elevi nu ştiu sa prezinte cunoştinţele matematice prin definiţii riguros

ştiinţifice sau daca nu le pot demnostra, pe cât e de important sa efectueze corect cele patru operaţii aritmetice, sa rezolve probleme de dificultate medie, sa opereze cu noţiuni de geometrie etc. Treptat elevii înţeleg semnificaţia matematica a conceptelor şi devin capabili sa exprime verbal regulile jocurilor cu simbolurile matematice.

Oricum sistemul de noţiuni matematice se eşaloneaza în spirala, cu reveniri, aprofundari, extinderi, nu se poate asimila totul de la început .

Unul dintre obiectivele cadru ale lecţiilor de matematica se refera la cunoaşterea şi folosirea corecta de catre elevi a terminologiei specifice. Noile programe de matematica prevad explicit obiective legate de înşuşirea unor

deprinderi legate de comunicare, ce presupun stapânirea limbajului matematic şi vizeaza capacitaţi ale elevului, cum sunt:

- folosirea şi interpretarea corecta a termenilor matematici;

- înţelegerea formularii unor sarcini cu conţinut matematic, în diferite contexte;

- verbalizarea acţiunilor matematice realizate;

- comunicarea în dublu sens (elevul trebuie sa fie capabil sa puna întrebari în legatura cu sarcinile

matematice primite şi sa raspunda la întrebari în legatura cu acestea).

Pentru antrenarea copiilor în lecţie este utila împletirea activitaţilor frontale cu activitaţi individuale şi pe grupe. Astfel, în fiecare lecţie care debuteaza printr-o activitate frontala, este bine sa fie solicitaţi întâi elevii

care şi-au însuşit mai uşor limbajul matematic şi apoi cei care mai au dificultaţi. Prin reluari succesive, copiii ajung sa se corecteze singuri, pe masura ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate.

Permiţând copilului sa mearga în ritmul sau propriu şi sa renunţe la utilizarea obiectelor sau

reprezentarilor nu mai devreme decât în momentul când el înşuşi le considera un balast greoi şi nefolositor, se câştiga enorm pentru elev în plan formativ, iar acesta va deveni capabil de salturi spectaculoase în achiziţia de

cunoştinţe şi capacitaţi.

29


Prof. Chelariu Cristina

30

Dobândirea de competenţe şi abilităţi necesare studierii biodiversităţii prin excursie didactică

Menirea educaţiei este aceea ,,de a înălţa pe culmi mai nobile de viaţă omul, comunitatea etnică şi umanitatea, prin cultivarea valorilor spiritului" ( Gentile, G., The Reform of Education ). Organizarea activităţii didactice vizează perfecţionarea corelaţiei profesor-elev, realizabilă de-a lungul timpului în raport cu evoluţiile înregistrate la nivelul gândirii pedagogice şi în planul instituţiei şcolare.

Cea mai mare parte a lecţiilor de la modulele de specialitate de la profilul tehnologic protecţia mediului trebuie necondiţionat să fie organizate în natură (de exemplu: ,,Diversitatea lumii vii", ,,Cunoaşterea florei, faunei, vegetaţiei din orizontul local „Efectele poluării” , „Degradarea ecosistemelor” În cadrul acestor lecţii în natură care se pot desfăşura sub forma unor excursii didactice, elevii realizează activităţi în care aplică în practică cunoştinţele teoretice şi abilităţile specifice cunoaşterii lumii vii.

Elevii de la Liceul Tehnologic „ Nicolae Bălcescu” - Flămâzi , Profilul – Resurse naturale şi protecţia Mediului, Specializarea – Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului, coordonaţi de către prof. Chelariu N. Cristina şi Apope Carmen, în colaborare cu D-l Gheorghe Şuliuc preşedintele Cercului „ Carpates” – Palatul Copiilor Botoşani au dobândit competenţe şi abilităţi necesare studierii biodiversităţii prin excursia didactică în rezervaţia de tisa – Tudora – jud. Botoşani Pădurea Tudora este Rezervaţie dendrologică, cu o suprafaţă de 124,70 ha situată la 35 km sud de oraşul Botoşani, în stânga Siretului şi la 6 km est de comuna Tudora, în raza Ocolului Silvic Mihai Eminescu. Această rezervaţie reprezintă pâlcuri de tisă ( Taxus bacata), monument al naturii din ţara noastră. Zona strict protejată unde vegetează arboretul de tisa se întinde între Pârâul Racului şi Pârâul Tisa, în masivul păduros Dealu Mare care atinge altitudinea de 587m. Arboretele predominante, existente în jurul tisei sunt făgetele de diverse vârste şi dimensiuni, la care se adăugă, într-un procent mai mic carpenul (Carpinus betullus) şi gorunul (Quercus petraea). Unele arborete de fag (Fagus sylvatica) au vârsta de peste 120 de ani şi înălţimi de peste 25 m. oferind un cadru ambiant propice pentru protecţia tisei. În rezervaţia de la Tudora, îndeosebi pe valea, pârâului Tisa şi Racului, sunt destul de frecvente alunecările de teren care se datorează alternanţei gresiilor cu marnele argiloase, motiv pentru care este necesară întreprinderea unor acţiuni de consolidare a terenului. Tisa ( Taxus bacata), arbore dioic (cu exemplare mascule şi femele) de origine central-europeană, cu longevitate mare (cca. 300 de ani) cu lemn foarte preţios, a fost mult exploatat în trecut încât a necesitat să fie declarat ca specie ocrotită şi monument al naturii. Scoarţa este brun - cenuşie iar lujerii anuali au o culoare verde deschis. Frunzele sunt aciculare : turtite, lungi de până la 30 mm şi late de 2,5 mm. Sămânţa ovoidă este îmbrăcată într-un aril roşu , cărnos, comestibil (singura parte neotrăvită a plantei).

Taxus bacata este considerată toxică datorită alcaloidului taxina, care se găseşte în toată planta,cu excepţia părţii cărnoase din jurul seminţei. Profesorul a dat explicaţii privitor la faptul că sămânţa este înconjurată de o cupă cărnoasă roşie, comestibilă (aril), mult căutată de păsări. Sămânţa nu este digerată în tubul digestiv al păsărilor şi este răspândită în alte locuri, contribuind la răspândirea speciei

Aplicaţiile într-un anumit ecosistem trebuie să pornească cu un studiu autecologic restrâns, cu aprecierea caracteristicilor habitatului, identificarea şi înregistrarea a asociaţiilor vegetale fluctuaţia numărului de indivizi şi distribuţia speciilor; notarea unor aspecte ale competiţiei, după care se , poate trece la o analiză sinecologică ce ,este adecvată care au acumulat o anumită experienţă în studierea şi observarea naturii şi interpretarea unor fenomene ecologice.

Pentru cunoaşterea cât mai detaliată a biodiversităţii trebuie urmărite anumite etape: Se prezintă elevilor caracteristicile arborilor de tisa. Se subliniază şi faptul că arboretele predominante, existente în jurul tisei sunt făgetele de diverse vârste şi dimensiuni, la care se adăugă, într-un procent mai mic carpenul (Carpinus betullus) şi gorunul (Quercus petraea). Unele arborete de fag (Fagus sylvatica) au vârsta de peste 120 de ani şi înălţimi de peste 25 m. oferind un cadru ambiant propice pentru protecţia tisei.

Întrucât , elevii confundă adesea carpenul cu fagul se fac precizările necesare, în sensul că, la fag, trunchiul este, lung, neted, scoarţa albicioasă iar la carpen sunt umflături şi crăpături ale scoarţei, precum şi pete.

Se analizează stratul ierbos şi se observă : muşchiul de pământ (Polytrichum commune)specii de ferigi - feriga comună (Dryopteris filix-mas), coada calului ( barba ursului ) (Equisetum arvense). Elevii observă o broască mare de culoarea pământului, cu două umflături în spatele ochilor, bine "camuflată" - broasca roşie de pădure (Rana dalmatina). Acesta este un exemplu foarte clar de mimetism.

În coronamentul arborilor se pot observa cuiburi de păsări. Am întâlnit ciocănitoarea (Dendrocopos major), mierla (Turdus merula), cinteza (Fringila coelebs), privighetoarea (Luscinia luscinia), piţigoiul (Parus major), etc.

Ecologii au avut drept sarcină analiza structurii biotopului, a relaţiilor inter şi intraspecifice, a influenţei factorilor din structura biotopului asupra biocenozei, caracteristicilor ecosistemului ca întreg, dar şi coordonarea unor acţiuni de ecologizare a zonei vizitate

Partea cea mai spectaculoasă a cercetărilor o reprezintă alunecările de teren. Se explică elevilor că frecventele alunecările de teren se datorează alternanţei gresiilor cu marnele argiloase. Trebuie observate efectele negative ale alunecărilor de teren asupra vegetaţiei din zona respectivă, motiv pentru care este necesară întreprinderea unor acţiuni de consolidare a terenului. Valorificarea observaţiilor, probelor şi tuturor materialelor colectate în timpul excursiei şcolare conduce la formarea unei concepţii biologice clare asupra diversităţii şi variabilităţii lumii vii, a complexelor relaţii ce se stabilesc între organisme şi a relaţiilor dintre organisme inter şi intraspecifice, structura trofică dintr-un ecosistem de pădure, de baltă, circuitul bio-geo-chimic şi alte fenomene şi procese biologice.


ACTIVITĂŢILE INTEGRATE ÎN EDUCAREA ŞCOLARILOR MICI Profesor pentru învăţământul primar, CUIBAR LILIANA Liceul Tehnologic,, Nicolae Bălcescu”,Flămânzi ,Botoşani Noul curriculum pentru clasa pregătitoare, ne-a oferit nouă, învăţătorilor, o provocare: implicarea activă a şcolarilor în lecţii, pregătirea copiilor pentru o viaţă socială bazată pe cooperare, comunicare, acţiune. Proiectarea conţinuturilor în manieră integrată au dus la o inter-relaţionare a disciplinelor astfel încât să răspundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor. Am renunţat la stilul de lucru fragmentat, în care lecţiile se desfăşurau una după alta, cu distincţii clare între ele şi am organizat activităţi tematice care au constituit un real sprijin pentru elevi în înţelegerea integrată a lumii înconjurătoare. În clasa pregătitoare copiii învaţă, prin metode adecvate vârstei, tot ceea ce le este necesar pentru a face faţă cu succes clasei I . De exemplu, copiii îşi dezvoltă capacitatea de a comunica, stabilesc sau consolidează primele contacte cu lumea numerelor şi a literelor, învaţă să observe mediul înconjurător şi să interacţioneze cu ceilalţi copii şi cu adulţii prin jocuri didactice, activităţi în echipă, activităţi de descoperire, prin desen sau muzică. Nu în ultimul rând, copiii beneficiază de ore special destinate unei pregătiri fizice armonioase. Programa clasei pregătitoare nu este una foarte încărcată, nu există „presiunea” notelor sau a calificativelor, iar copiii se implică cu multă pasiune şi interes în activităţi educative desfăşurate sub formă de joc, activităţi care îi ajută pe micii şcolari să dobândească noi cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, fără un efort deosebit din partea lor. Integrarea, ca sintagmă, reprezintă revenirea în acelaşi loc a mai multor activităţi succesive care conduc la atingerea obiectivelor propuse şi la însuşirea conţinuturilor. Activităţile integrate nu sunt alte activităţi deosebite, separate, ci sunt cele pe care noi le proiectăm conform planului de învăţământ. Copilul învaţă prin descoperire în interacţiunea sa cu mediul. Diversitatea şi varietatea materialelor care i se pun la dispoziţie copilului îl încurajează să se manifeste, să gândească, să exprime idei, să facă predicţii. Activităţile integrate se desfăşoară fie frontal, fie pe grupuri sau individual. Copilul învaţă prin descoperire, interacţionând cu mediul, metodele şi mijloacele de explorare ale lui fiind adesea neaşteptate şi originale. Ceea ce trebuie să înveţe micii şcolari sunt bazele indispensabile ale unei eficiente învăţări viitoare. Aceste baze sunt deopotrivă de natură cognitivă, afectivă şi motivaţională. Elevii trebuie să devină capabili să-şi organizeze şi să-şi ordoneze propria lor învăţare, să înveţe singuri sau în grup şi să surmonteze dificultăţile pe care le întâlnesc în cursul proceselor de învăţare. Desfăşurând activităţi integrate, copilul are posibilitatea de a-şi exprima păreri personale, de a coopera cu ceilalţi în elaborarea de idei noi, în rezolvarea sarcinilor, în argumentare, devenind mai activ şi câştigând mai multă încredere în sine. Clasa pregătitoare are un rol important în formarea şi dezvoltarea limbajului deoarece asigură condiţiile necesare pentru ca fiecare copil să abordeze învăţarea cu şanse sporite. Copilul mic este atras de basme şi povesti, poate reda pe fragmente sau integral conţinutul acestor texte, poate face aprecieri cu privire la comportamentul unor personaje. Înţelege poezia şi poate să o reţină foarte uşor, trăieşte sentimental mesajul. Şcolarul mic posedă o creativitate naivă şi efervescentă. Pe măsura dezvoltării operaţiilor mintale şi a capacităţii logice, acesta înţelege realitatea obiectivă şi naivitatea fanteziei înregistrează o scădere bruscă. La aceasta contribuie şi sistemul de cerinţe şcolare, focalizate predilect spre o abordare logică, ca şi sistemul de evaluare care descurajează şi sancţionează modalităţile neuzuale de rezolvare a problemelor. Cercetătorii demonstrează că, cu cât se oferă mai mult copilului posibilitatea de a fi spontan şi independent, cu atât mai creativ va fi el mai târziu.

31


REZERVAŢII NATURALE DIN BOTOŞANI INCLUSE ÎN REŢEAUA NAŢIONALĂ DE ARII PROTEJATE

Prof. biologie Camelia Negrii

Motto “ Nu cred că există ceva mai important decât conservarea naturii cu excepţia

supravieţuirii omului şi aceste noţiuni sunt atât de strâns legate, încât e greu să le desparţi

”

Charles Lindberg În judeţul Botoşani există un număr de 33 de arii naturale protejate, având circa 11.400 ha, respectiv 2,3% din suprafaţa judeţului. Dintre acestea, 9 sunt rezervaţii naturale, cu suprafaţa de 3223,8 ha, incluse în Reţeaua Naţională de Arii Protejate. În reţeaua Natura 2000 sunt incluse 7 arii protejate. Alte 23 în suprafaţă totală de 5466 ha, sunt protejate în plan local

REZERVAŢIA FLORISTICĂ STÂNCA- ŞTEFĂNEŞTI Localitate: Stânca-Ştefăneşti Suprafaţă: 1 ha Câmpia Moldovei, lângă clădirea Nodului Hidrotehnic Stânca-Costeşti Rezervaţia a fost constituită în scopul protejării speciei Schivereckia podolica, specie cu o ecologie interesantă, legată de substratul calcaros constituit din calcare recifale de vârstă bugloviană numite Toltry. Staţiunea floristică reprezintă limita vestică a arealului mondial de răspândire a plantei şi unica locaţie din ţară unde vegetează aceasta.

În acest areal există un număr mare de specii continental sud-estice care împreună cu speciile europene şi euroasiatice dau un caracter ponto-sarmatic particular acestei regiuni ceea ce a determinat ocrotirea rezervaţiei: Sempervicum ruthenicum, Astragalus austriacus, Veronica incana, Ranunculus illyricus.

Stânca Ştefăneşti este o rezervaţie cu un caracter complex, geologic şi floristic, situată la nord-est de oraşul Ştefăneşti. Stânca apare ca un “pinten” calcaros format din depozite de luturi loessoide cuaternare, cu o înălţime maximă de 101 m, cunoscut sub numele de “casa doamnei”. Acest recif carstic adăposteşte pe coastele stâncoase planta termofilă foarte rară – Schivereckia podolica. Specia floristică Schivereckia podolica este critic ameninţată deoarece habitatul speciei a fost în mare parte distrus prin construcţia barajului Stânca-Costesti.

Alte specii importante de floră şi faună: Larus argentatus, Streptopelia turtur, Adonis vernalis, Ajuga capitatus, Pulsatilla montana, Sempervivum ruthenicum, Silene chlorantha, Sisymbrium polymorphum, Veronica spicata ssp. incana.

Schivereckia podolica este o plantă cu stoloni orizontali ramificaţi, cu rămurele terminate în rozete sterile. Din unele rozete ies tulpini fertile, înalte de 8-20 cm, simple sau cu 1-2 ramuri, rar foliate, acoperite cu peri stelaţi. Frunzele rozetei sunt oblancelolate, subspatulate, uşor îngustate, întregi sau cu câţiva dinţişori, suriu-verzui datorită perilor stelaţi mărunţi. Frunzele tulpinale sunt dinţate, alungit ovate sau lanceolate, sesile, acuminat dinţate, rar întregi. Florile sunt mari, albe, în racem dens, alungit după înflorire. Fructul este silicula ovată sau elipsoidală, uşor comprimată, lungă de 4-5 mm, de culoare cenuşie, acoperită foarte dens cu peri stelaţi. Seminţele sunt dispuse biseriat, câte 4-8 într-o lojă, ovate, turtite, brun roşiatice, nearipate. BIBLIOGRAFIE

www.apmbotosani.ro; www.cjbotosani.ro; www.informatii publice.ro; www.dictioplus.ro;www.moldaviantour.ro;www.stiri.botosani.ro; www.gnm.ro; www.taby.ecosapiens.ro;www.scritube.com

32

S u p erlative geografice

· L acu l A ssal d in A frica (statu l D jibouti), situat la una d in tre cele m ai joase altitudin i

de pe G lob (- 155 m sub n ivelu l m ării) este m ai sărat decât M area M oartă ş i de 10 ori

m ai sărat decât apele oceanulu i. V ara tem peratura apei laculu i poate să ajungă la 57°

C .

· O l D oin yo L en gai (“M untele lu i D um nezeu” pentru triburile M asai) este un vulcan

neobişnuit: în tim pul erupţiilor nu aruncă în aer lavă, ci un am estec de cenuşă si

carbonatit, o substanţă ch im ică care se transform ă in carbonat de sodiu (sodă de rufe)

în contact cu aeru l. E ste s ingurul vulcan de acest tip d in lum e.

· M u n ţii R uw en zori d in A frica (,,M unţii Lunii”) sunt învălu iţi în ceaţă m ai b ine de

300 de z ile pe an . D in acest m otiv vegetaţia de aici este deosebită: datorită um idităţii

rid icate, p lantele ating d im ensiuni foarte m ari. În lim ba triburilor locale, R uw enzori

înseam nă ,,cel care aduce p loaia”.

· L acu l B aik al (R usia) este cel m ai adânc lac de pe T erra (1640m ) şi cea m ai m are

rezervă de apă dulce. În lacul B aikal se varsă 336 de râuri şi fluvii, dar doar unul

singur izvorăşte de aici: A ngara. În B aikal trăieşte cea m ai m ică focă d in lum e.

· L acu l B alh aş (K azahstan) are o form ă de sem ilună foarte alungită cu o caracteristică

deosebită: partea de est a laculu i este foarte săra tă, în tim p ce partea de vest are apă

dulce, datorită afluenţilor care se varsă aici.

· A u stralia este cunoscută pentru speciile de p lante si an im ale unice pe care le

adăposteşte. A ici trăieşte cel m ai veninos şarpe de pe P ăm ânt: taipanul de deşert.

V eninul său este de 50 de ori m ai putern ic decât al cob rei regale, iar o singură

m uşcătură poate ucide 250.000 de şoareci.

· V alea M orţii (D eath V alley) este cel m ai fierb in te, cel m ai uscat şi cel m ai jos punct

d in A m erica de N ord .

· C ea m ai m are cădere liberă de apă d in lum e este C ascad a A n gel d in V enezuela (979

m ). A fost descoperită de p ilo tu l am erican J im m y A ngel. În ap ropierea cascadei

trăieşte cel m ai m are rozător d in lum e: cap ybara.

· D eşertu l A tacam a din C hile este cel m ai uscat loc de pe G lob. C ondiţiile clim atice se

datorează acţiunii C urentu lu i H um boldt, curent rece al P acificu lu i, care îm piedică

form area no rilor şi a p recip itaţiilor. P ersistă, în schim b în A tacam a, m ai ales in

regiunea de coastă, ceaţa.

· S alar d e U yu n i d in B oliv ia este cel m ai m are deşert de sare d in lum e. S -a form at prin

evolu ţia îndelungată a unor lacuri foarte vechi. A ltitudinea are variaţii foarte m ici, iar

alături de sare se găsesc ş i im portante resurse de litiu .

· În R om ânia trăieşte o specie de şarpe unică în lum e: ,,V ip era U rsin ii M old avica” sau

v ipera de stepă m oldavă. H abitatu l său este în tâln it doar în trei areale d in judeţu l Iaşi

şi în D elta D unării. E ste considerată o specie aflată în perico l, în special datorită

lucrărilor agrico le care îi am eninţă habitatu l.

Prof. B u n d u c F lorin a

B ib liografie:

D escoperiţi m inunile lum ii, R eader’s D igest, G h idul celor m ai spectaculoase peisaje,

2004

descopera.ro

33MERIDIAN ŞCOLAR PAG. NR.


C O R E S P O N D E N Ţ Ă Ş I T E H N IC I D E S E C R E T A R IA T

S e c re ta r B o lo h a n V io r ic a

În a c tu a la re v o lu ţie te h n ic o -ş ti in ţi f ic ă in fo r m a tic a , te le c o m u n ic a ţi i le , p ro d u c e re a ş i

c o m u n ic a re a in fo r m a ţ ie i a u d e v e n i t p r io r ită ţi in c o n te s ta b ile d a r c u la rg i a p lic a ţi i în v ia ţa ş t i in ţi f ic ă ,

e c o n o m ic ă ş i so c ia lă . În a c e s t c o n te x t a a p ă ru t o d is c ip lin ă re la tiv re c e n tă : b iro tic a – te rm e n u l f i in d

in tro d u s în l im b a ju l c o tid ia n în ju ru l a n u lu i 1 9 7 6 . B iro tic a v iz e a z ă a u to m a t iz a re a a c tiv ită ţi lo r

a d m in is tra tiv e ş i d e b iro u d e p ă ş in d c a d ru l te h n ic a l p ro c e se lo r a d m in is tra tiv e .

B iro tic a e s te u n n o u m o d d e u t i l iz a re a

c a lc u la to a re lo r e le c tro n ic e ş i a d e v e n it p o s ib ilă o d a tă c u ră s p â n d ire a p e s c a ră la rg ă a

m ic ro c a lc u la to a re lo r c a re a u p ă tru n s în o r ic e b iro u ş i în o r ic e s e c re ta r ia t a l u n e i o rg a n iz a ţ i i s a u in s ti tu ţ i i

sp o r in d c o n s id e ra b il p ro d u c tiv ita te a ş i c a li ta te a m u n c i i a d m in is tra tiv e .

B iro tic a s -a n ă sc u t d in n e c e s ita te a in te g ră r ii m ij lo a c e lo r ş i te h n ic ilo r m u n c i i

a d m in is tra tiv e ş i d e b iro u c u te h n ic ile d e c o m u n ic a ţie ş i d e p re lu c ra re a u to m a tă a d a te lo r , u r m ă r in d

c re ş te re a p e r fo rm a n ţe i ş i c a li tă ţi i m u n c ii d e s e c re ta r ia t ş i d e b iro u în to a te d o m e n iile d e a c t iv ita te .

P e d e a ltă p a r te b iro u l în g e n e r a l , s e c re ta r ia tu l în sp e c ia l a d e v e n i t u n u l d in tre c e le

m a i im p o r ta n te lo c u r i d e m u n c ă în so c ie ta te a c o n te m p o ra n ă ; s e c re ta r ia tu l a c ă p ă ta t fu n c ţii ş i ro lu r i

m u ltip le ş i c o m p le x e c o m p a ra tiv c u d e c e n iile a n te r io a re .

A c e s te tr a n s fo r m ă r i su n t v a la b ile ş i în c a z u l so c ie tă ţ i i ro m â n e ş ti . P r in c ip a le le fu n c ţ ii c a re

re v in s e c re ta r ia tu lu i în p re z e n t su n t u r m ă to a re le : p re lu c ra re a in fo r m a ţii lo r , d o c u m e n ta re a , fu n c ţ ia d e

re p re z e n ta re , fu n c ţia d e f i l tr u ş i le g ă tu ră p e n tr u so lic ită r i d e c o n ta c te c u c o n d u c e re a , fu n c ţia d e a s is ta re

d ire c tă a m a n a g e m e n tu lu i.

D u p ă c u m se p o a te o b se rv a în a c tiv ita te a d e s e c re ta r ia t ş i în a c e e a a s e c re ta re lo r (a s is te n t

m a n a g e r ) p re d o m in ă p ro c e se le in fo r m a ţio n a le ş i d e c iz io n a le , in fo r m a ţia o fe r in d su p o r tu l p e n tru d e c iz ia

m a n a g e r ia lă , ia r c o m u n ic a re a d e in fo r m a ţ ii ş i d e d e c iz ii o c u p â n d o p o n d e re im p o r ta n tă în t r -o

o rg a n iz a ţie .

În l i te ra tu ra d e sp e c ia li ta te , s e c re ta r ia tu l e s te d e f in i t c a u n n u c le u c u a c tiv ită ţi , a tr ib u ţii ş i

s a rc in i in d iv id u a le c o m p le x e . În z ile le n o a s tre a c tiv ita te a d e s e c re ta r ia t p re su p u n e u n c o m p le x d e

a c tiv ită ţ i ş i te h n ic i d e lu c ru sp e c if ic e (a c tiv ită ţi d e d o c u m e n ta re , c o re sp o n d e n ţă , p ro to c o l, a rh iv a re d e

d o c u m e n te ş .a .) .

A stfe l a c e s ta fu r n iz e a z ă n o ţiu n i te o re tic e re fe r ito a re la : c o n c e p tu l d e b iro tic ă , m a n a g e m e n tu l ş i

m a rk e t in g u l, în tr -o o rg a n iz a ţ ie , n o ţiu n i d e d re p t a d m in is tra tiv ş i c o m e rc ia l . T o to d a tă lu c ra re a c u p r in d e ,

în c e a m a i m a re p a r te , n o ţiu n i p ra c tic e le g a te d e a c tiv ita te a d e s e c re ta r ia t: te h n ic i d e s e c re ta r ia t ,

fu n c ţi i le s e c re ta r ia tu lu i m o d e rn , o rg a n iz a re a ş i p re lu c ra re a a rh iv e i c o n te m p o ra n e , e le m e n te d e p ro to c o l,

n o r m e ro m â n e ş ti d e d re p t a d m in is tra tiv ş i c o m e rc ia l .

meridian bun 11 - accesorii auto · al unui mare pictor. bruma a căzut peste tot, dar pentru...

Documents