totalizarea nr 4 - chimiagenerala.usmf.md filetotalizarea nr 4 teste compliment simplu 1. se dă...

TOTALIZAREA Nr 4

Teste compliment simplu

1. Se dă T(AgNO3/NaCl). Concentrația molară a soluției de AgNO3 se calculă din relația:

A. 3

33 10)()/()( NaClMNaClAgNOTAgNOc

B. )(

1000)/()( 3

3NaClM

NaClAgNOTAgNOc

C. 3

333 10)()/()( AgNOMNaClAgNOTAgNOc

D. )(

1000)/()(

3

33

AgNOM

NaClAgNOTAgNOc

E. )/(

)(1000)(

3

3NaClAgNOT

NaClMAgNOc

2. Condiţia principală a titrărilor complexonometrice este:

A. prezenţa catalizatorului;

B. la încălzire;

C. prezenţa anumitei sisteme – tampon;

D. mediu acid;

E. la rece.

3. Masa (g) de NH4SCN, necesară pentru prepararea soluției cu volumul 100 ml și c(NH4SCN) = 0,05

mol/l, se calculă din relația:

A. )(10005,0)( 44 SCNNHMSCNNHm

B. 3

44 10)(05,0)( SCNNHMSCNNHm

C. )(1005,0)( 44 SCNNHMSCNNHm

D. )(100,005,0)( 44 SCNNHMSCNNHm

E. )(

10005,0)(

4

4SCNNHM

SCNNHm

4. În procesul titrării a 10,00 ml soluție a unei sări de calciu s-au consumat 10,00 ml soluție de Trilon B

cu T(Trilon B/Ca) = 0,00200 g/ml. Masa (g) de Ca(II) într-un l de această soluție este egală cu:

A. 2,000

B. 0,0200

C. 0,200

D. 20,000

E. 0,00200

5. Titrarea halogenurilor cu soluţie titrată de AgNO3 (metoda Mohr) se efectuează în mediul:

A. bazic;

B. neutru sau slab bazic;

C. slab acid;

D. puternic acid;

E. neutru sau slab acid.

6. Masa (g) de NaCl necesară pentru prepararea a 200 ml soluție cu concentrația molară 0,1000 mol/l

se calculă din relația:

A. )(2001000,0)( NaClMNaClm

B. )(

2001000,0)(

NaClMNaClm

C. )(200,01000,0)( NaClMNaClm

D. )(201000,0)( NaClMNaClm

E. )(

2000,01000,0)(

NaClMNaClm

7. Pentru titrarea a 25,00 ml de soluție KCl s-au consumat 30,00ml soluție 0,1 molară AgNO3 cu F =

1,050. Masa (g) de KCl, ce se conține în 250 ml soluție, se calculă din relația:

A. 25

250301,0050,1)( KClm

B. 250

2510301,0050,1)( 3 KClm

C. 25010301,0050,1)( 3 KClm

D. 2510301,0050,1)( 3 KClm

E. 25

25010301,0050,1)( 3 KClm

8. Se consideră că soluția AgNO3 are concentrația molară egală cu 0,0500 mol/l. Titrul (g/ml) acestei

soluții în raport cu Cl- (Ar = 35,5) se calculă din relația:

A. 5,350500,0)/( 3 ClAgNOT

B. 5,35

100005,0)/( 3

ClAgNOT

C. 10005,350500,0)/( 3 ClAgNOT

D. 3

3 105,350500,0)/( ClAgNOT

E. 3

3 105,3520500,0)/( ClAgNOT

9. Se consideră că soluția AgNO3 are c(AgNO3) = 0,1000 mol/l. Titrul (g/ml) acestei soluții în raport cu

NaCl (Mr = 58,5) se calculă din relația:

A. 3

3 105,581000,0)/( NaClAgNOT

B. 10005,581000,0)/( 3 NaClAgNOT

C. 5,581000,0)/( 3 NaClAgNOT

D. 5,58

10001000,0)/( 3

NaClAgNOT

E. 1000,0

105,58)/(

3

3

NaClAgNOT

10. În procesul titrării soluției de AgNO3 s-au consumat 12,00 ml soluție de NH4SCN cu c(NH4SCN) =

0,0500 g/ml. Masa (g) de AgNO3 (Mr = 170) în soluția analizată se calculă din relația:

A. 17000,120500,0)( 3 AgNOm

B. 1701000,1205,0)( 3

3 AgNOm

C. 170

1000,120500,0)(

3

3

AgNOm

D. 170

100000,120500,0)( 3

AgNOm

E. 100017000,1205,0)( 3 AgNOm

11. În mercurimetrie se titrează cu soluţia titrată de:

A. HgCl2;

B. Hg2(NO3)2;

C. Hg(NO3)2;

D. HgSO4;

E. Hg2Cl2.

12. În mercurometrie se titrează cu soluţia titrată de:

A. HgCl2;

B. Hg2(NO3)2;

C. Hg(NO3)2;

D. HgSO4;

E. Hg2Cl2.

13. Masa (g) de Hg2(NO3)2·2H2O (Mr = 561) necesară pentru prepararea a 100,00 ml soluție cu

concentrația molară a echivalentului 0,1000 mol/l se calculă din relația:

A. 561

101001000,0)2)((

3

2232

OHNOHgm

B. 5611001000,0)2)(( 2232 OHNOHgm

C. 2

5611001000,0)2)(( 2232 OHNOHgm

D. 561101001000,0)2)(( 3

2232 OHNOHgm

E. 2

561101001000,0)2)(( 3

2232 OHNOHgm

14. Punctul de echivalenţă în metoda sulfatometrică se determină cu ajutorul indicatorilor:

A. difenilamina;

B. fenolftaleina;

C. redox;

D. metalocromici;

E. acido-bazici.

15. La 25,00 ml soluție de BaCl2 s-a adăugat 40,00 ml soluție 0,1 molară de AgNO3 (F = 1,020), iar la

titrarea restului de AgNO3 s-au consumat 15,00 ml soluție 0,1 molară de NH4SCN (F = 0,980). Masa

(g) de BaCl2 în 250 ml de soluție analizată se calculă din relația:

A. 25

250

2

)(10)151,0980,0401,0020,1()( 23

2 BaClMBaClm

B. 25

250)(10)151,0980,0401,0020,1()( 2

3

2 BaClMBaClm

C. 2

)(10)151,0980,0401,0020,1()( 23

2

BaClMBaClm

D. 25

250

2

)(10)401,0020,1151,0980,0()( 23

2 BaClMBaClm

E. 25

250)(10)401,0020,1151,0980,0()( 2

3

2 BaClMBaClm

16. La 10,00 ml soluție de Na2SO4 s-a adăugat 50,00 ml soluție 0,1000 molară de Pb(NO3)2, iar restul de

azotat de plumb s-a titrat cu 10,00 ml Complexon III cu concentrația molară 0,0500 mol/l. Masa (g)

de Na2SO4·10H2O într-un litru de soluție analizată de sulfat de sodiu se calculă din relația:

A. )(10)1005,0501000,0( 42

3 SONaMm

B. 10

1000

2

)10(10)1005,0501000,0( 2423

OHSONaM

m

C. 10

1000)10(10)1005,0501000,0( 242

3 OHSONaMm

D. 10

1000)10(10)501000,01005,0( 242

3 OHSONaMm

E. 100)10(10)501000,01005,0( 242

3 OHSONaMm

17. Una din cerințele față de reacțiile care stau la baza unei metode volumetrice prin reacții de

precipitare este:

A. Reacția de precipitare să decurgă lent

B. Precipitatul format să fie practic insolubil

C. La sedimentare să se formeze soluții suprasăturate

D. în majoritatea cazurilor reacțiile să fie însoțite de fenomene de coprecipitare

E. titrarea să se facă la încălzire

18. Se titrează 100 ml sol. NaCl cu c(NaCl) = 0,1 mol/l cu sol. AgNO3 de aceeași concentrație molară. Are

loc reacția Cl- + Ag+ = AgCl. Începutul saltului pe curba de titrare se calculă din relația:

A. 3,2105lg;/105190

101,0)( 33

pCllmolClc

B. 3,3105lg;/105199

11,0)( 44

pCllmolClc

C. 5 pAgpCl

D. 3,4105lg;/1059,199

1,01,0)( 55

pCllmolClc

E.

7,53,410

;3,4105lg;/1051,200

1,01,0)( 55

pCl

pAglmolAgc

19. Se titrează 100 ml sol. NaCl cu c(NaCl) = 0,1 mol/l cu sol. AgNO3 de aceeași concentrație molară. Are

loc reacția Cl- + Ag+ = AgCl. Sfârșitul saltului pe curba de titrare se calculă din relația:

A. 3,2105lg;/105190

101,0)( 33

pCllmolClc

B. 3,3105lg;/105199

11,0)( 44

pCllmolClc

C. 5 pAgpCl

D. 3,4105lg;/1059,199

1,01,0)( 55

pCllmolClc

E.

7,53,410

;3,4105lg;/1051,200

1,01,0)( 55

pCl

pAglmolAgc

20. Care din expresiile enumerate mai jos, despre curba de titrare în argentometrie, este corectă?

A. Mărimea saltului crește cu creșterea concentrațiilor soluțiilor ce se titrează

B. Mărimea saltului crește cu micșorarea concentrațiilor soluțiilor ce se titrează

C. Cu cât valorile PS a precipitatului format sunt mai mici cu atât și saltul este mai mic

D. Cu cât valorile PS a precipitatului format sunt mai mari cu atât și saltul este mai mare

E. Mărimea saltului nu depinde de valoarea PS a precipitatului format

21. Care din expresiile enumerate mai jos, despre curba de titrare în argentometrie, este corectă?

A. Mărimea saltului crește cu micșorarea concentrațiilor soluțiilor ce se titrează

B. Mărimea saltului crește cu micșorarea valorilor PS a precipitatului format

C. Cu cât valorile PS a precipitatului format sunt mai mici cu atât și saltul este mai mic

D. Cu cât valorile PS a precipitatului format sunt mai mari cu atât și saltul este mai mare

E. Mărimea saltului nu depinde de valoarea PS a precipitatului format

22. La titrarea unor săruri cu sol. AgNO3 saltul pe curba de titrare va fi mai mare în cazul formării

precipitatului:

A. AgBr (PS ≈ 10-12)

B. AgBrO3 (PS ≈ 10-5)

C. AgI (PS ≈ 10-16)

D. AgNO2 (PS ≈ 10-4)

E. AgCl (PS ≈ 10-10)

23. La titrarea unor săruri cu sol. AgNO3 saltul pe curba de titrare va fi mai mic în cazul formării

precipitatului:

A. AgBr (PS ≈ 10-12)

B. AgBrO3 (PS ≈ 10-5)

C. AgI (PS ≈ 10-16)

D. AgNO2 (PS ≈ 10-4)

E. AgCl (PS ≈ 10-10)

24. Se titrează soluțiile de NaCl (c(NaCl) = 0,02; 0,05; 0,10; 0,15 și 0,20 mol/l) cu soluții AgNO3 de

aceleași concentrații molare. Saltul pe curba de titrare va fi mai mare la titrarea sol. NaCl cu

concentrația molară (mol/l) egală cu:

A. 0,20

B. 0,15

C. 0,02

D. 0,05

E. 0,1

25. Se titrează soluțiile de NaCl (c(NaCl) = 0,02; 0,05; 0,10; 0,15 și 0,20 mol/l) cu soluții AgNO3 de

aceleași concentrații molare. Saltul pe curba de titrare va fi mai mic la titrarea sol. NaCl cu

concentrația molară (mol/l) egală cu:

A. 0,20

B. 0,15

C. 0,02

D. 0,05

E. 0,1

26. Punctul de echivalență în metoda agentometrică Mohr se determină cu ajutorul indicatorului:

A. Eozina

B. K2CrO4

C. Fluoresceina

D. Alaunul de fier și amoniu

E. Fără indicator.

27. Punctul de echivalență în metoda tiocianometrică se determină cu ajutorul indicatorului:

A. Eozina

B. K2Cr2O7

C. Fluoresceina



28. Metoda agentometrică Mohr se aplică în condițiile de mediu:

A. pH = 10

B. pH = 11-12

C. pH ≤ 2

D. pH = 3-5

E. pH = 7-8

29. Una din condițiile de aplicare a metodei agentometrice Mohr este:

A. Întotdeauna la soluția de halogenură se adaugă din biuretă sol. de azotat de argint și nu

invers

B. Mediul puternic acid

C. pH = 3-5

D. mediul puternic bazic

E. pH = 10-12

30. La titrarea argentometrică Mohr în punctul de echivalență are loc:

A. Schimbarea culorii soluției în roșu

B. Schimbarea culorii soluției în roșu - cărămiziu

C. Schimbarea culorii precipitatului în galben – cafeniu

D. Schimbarea culorii precipitatului în roșu

E. Schimbarea culorii soluției în galben


A. Prezența în soluția de analizat a cationilor Hg(II), Pb(II), Bi(III) și Ba(II)

B. Prezența în soluția de analizat a anionilor sulfid și oxalat

C. Absența în soluția de analizat a anionilor sulfid și oxalat

D. Prezența în soluția de analizat a anionilor fosfat și carbonat

E. Mediu acid


A. Mediu bazic

B. Absența în soluția de analizat a cationilor Pb(II) și Ba(II)

C. Prezența în soluția de analizat a cationilor Pb(II) și Ba(II)

D. Prezența în soluția de analizat a cationilor Hg(II) și Bi(III)

E. Mediu acid

33. Pentru standardizarea sol. AgNO3 se folosește substanța standard:

A. NH4SCN

B. CaCl2·6H2O

C. BaCl2·2H2O

D. NaCl

E. Na2CO3

34. La titrarea argentometrică a sol. CaCl2 are loc reacția CaCl2 + AgNO3 = ….. Formula echivalentului

clorurii de calciu este:

A. CaCl2

B. 1/6CaCl2

C. 1/3CaCl2

D. 1/4CaCl2

E. 1/2CaCl2

35. Formula echivalentului substanței CHCl3 care se determină argentometric este:

A. 1/3CHCl3

B. CHCl3

C. 1/6CHCl3

D. 1/4CHCl3

E. 1/2CHCl3

36. Poate fi titrată direct prin metoda argentometrică Mohr, substanța:

A. KI

B. NaI

C. KCl

D. CHCl3

E. CHI3

37. Poate fi titrată direct prin metoda argentometrică Mohr, substanța:

A. KBr

B. KI

C. NaI

D. CHBr3

E. CHI3

38. Substanța care nu poate fi titrată prin metoda argentometrică Mohr, este:

A. NaCl

B. KCl

C. KBr

D. BaCl2

E. NaBr


A. KBr

B. NaBr

C. NH4Cl

D. NH4Br

E. HgCl2


A. NH4Br

B. BiCl3

C. NaCl

D. KBr

E. NaBr


A. NH4Cl

B. NH4Br

C. PbCl2

D. KCl

E. HCl

42. Prin metoda argentometrică Mohr poate fi analizată substanța:

A. CHCl3

B. CHI3

C. BaCl2

D. KI

E. NaI


A. CHI3

B. NaI

C. PbCl2

D. CHBr3

E. HgCl2


A. BaCl2

B. PbCl2

C. HgCl2

D. BiCl3

E. NaBr

45. Substanța care nu poate fi titrată prin metoda argentometrică Fajans-Hodakov, în prezența

indicatorului eozina, este:

A. KI

B. KCl

C. NaI

D. NaBr

E. KBr



A. NH4Br

B. NH4I

C. NaCl

D. NaI

E. KSCN



A. NH4Cl

B. NH4SCN

C. KBr

D. KI

E. CHI3



A. CHI3

B. CHBr3

C. NaI

D. CHCl3

E. KBr

49. Substanța care nu poate fi titrată direct prin metoda argentometrică Fajans-Hodakov, este:

A. NaCl

B. NaI

C. KCl

D. CaCl2

E. CHCl3


A. NaBr

B. CHBr3

C. KBr

D. KI

E. NaI


A. NaI

B. KI

C. CHCl3

D. NH4I

E. NH4Br

52. Substanța care poate fi titrată prin metoda argentometrică Fajans-Hodakov, în prezența


A. KBr

B. KCl

C. NaCl

D. CaCl2

E. BaCl2

53. În tiocianatometrie punctul de echivalență se fixează cu ajutorul indicatorului:

A. K2CrO4

B. Eozina

C. Fluoresceina



54. La titrarea tiocianatometrică a sol. AgNO3, în punctul de echivalență are loc:

A. Schimbarea culorii precipitatului în galben

B. Schimbarea culorii precipitatului în roșu – cărămiziu

C. Schimbarea culorii precipitatului în roșu

D. Schimbarea culorii soluției în galben

E. Schimbarea culorii soluției în roz

55. Clorura de kaliu KCl se titrează cu soluție de AgNO3, prin metoda Fajans-Hodakov, în prezența

indicatorului:

A. K2CrO4

B. Eozina

C. Fluoresceina



56. Formula echivalentului substanței CHBr3 care se determină argentometric este:

A. 1/3CHBr3

B. CHBr3

C. 1/2CHBr3

D. 1/6CHBr3

E. 1/4CHBr3

57. Formula echivalentului substanței CHI3 care se determină argentometric este:

A. CHI3

B. 1/3CHI3

C. 1/2CHI3

D. 1/4CHI3

E. 1/6CHI3

58. 25,00 ml soluție HCl, ce se analizează, s-a trecut cantitativ într-un balon cotat de 250 ml. La titrarea

a 20,00 ml din soluția obținută s-au consumat 24,00 ml soluție 0,1 molară de AgNO3 (F = 0,9850).

Masa (g), a clorurii de hidrogen într-un l de soluție inițială de HCl, se calculă din relația:

A. 20

250)(1000,241,09850,0)( 3 HClMHClm

B. 20

250)(00,241,09850,0)( HClMHClm

C. 25

1000

20

250)(00,241,09850,0)( HClMHClm

D. 25

1000

20

250)(1000,241,09850,0)( 3 HClMHClm

E. 25

1000)(1000,241,09850,0)( 3 HClMHClm

59. Calculele la dozarea CHBr3 prin metoda tiocianatometrică se fac în baza legii echivalenților:

A. )()()( 433 SCNNHnAgNOnCHBrn

B. )()( 33 AgNOnCHBrn

C. )()()( 4331

331 SCNNHnAgNOnCHBrn

D. )()()( 43321 SCNNHnAgNOnCHBrn

E. )()()( 43331 SCNNHnAgNOnCHBrn

60. Calculele la dozarea CHI3 prin metoda tiocianatometrică se fac în baza legii echivalenților:

A. )()( 4331 SCNNHnCHIn

B. )()( 43 SCNNHnCHIn

C. )()()( 43331 SCNNHnAgNOnCHIn

D. )()()( 433 SCNNHnAgNOnCHIn

E. )()()( 43361 SCNNHnAgNOnCHIn

61. Condiția de mediu a determinărilor tiocianatometrice este:

A. Mediu acid azotic

B. Mediu de acid acetic

C. Mediu neutru

D. Mediu bazic

E. Mediu slab bazic

62. Metoda volumetrică prin reacții de precipitare este:

A. Mercurimetria

B. Mercurometria

C. Titrarea KCN cu AgNO3

D. Complexonometria

E. Complexometria

63. Titrarea KCN cu AgNO3 se face prin metoda:

A. Complexonometrică

B. Argentometrică (metoda Mohr)

C. Volumetrică prin reacții de precipitare

D. Complexometrică

E. Argentometrică (metoda Fajans-Hodakov)

64. În metoda argentometrică de complexare are loc reacția ])([2 2CNAgAgCN . Formula

echivalentului substanței de dozat KCN este:

A. KCN

B. 1/2KCN

C. 1/4KCN

D. 1/3KCN

E. 2KCN

65. În metoda argentometrică de complexare are loc reacția .....])([ 23 CNAgKAgNOKCN

Calculele au la baza legea echivalenților:

A. )()( 3AgNOnKCNn

B. )()( 321 AgNOnKCNn

C. )()2( 3AgNOnKCNn

D. )()( 321

21 AgNOnKCNn

E. )()( 321 AgNOnKCNn

66. Mercurimetria este metoda volumetrică prin reacții:

A. De complexare

B. De precipitare

C. De oxido-reducere

D. De adsorbție

E. De neutralizare

67. Mercurometria este metoda volumetrică prin reacții:

A. De complexare

B. De precipitare


D. De adsorbție

E. De neutralizare

68. Complexonometria este metoda volumetrică prin reacții:

A. De complexare

B. De precipitare


D. De adsorbție

E. De neutralizare

69. În mercurimetrie în calitate de titrant se folosește:

A. Hg2Cl2

B. Hg2(CNS)2

C. Hg2(NO3)2

D. Hg(NO3)2

E. HgCl2

70. În mercurimetrie în calitate de indicator se utilizează:

A. Eozina

B. K2CrO4

C. Metiloranjul

D. Fluoresceina

E. Difenilcarbazona

71. Dozarea mercurimetrică a iodurilor se face în baza reacției 2

4

2 ][4 HgIHgI . Formula

echivalentului substanței de dozat KI este:

A. KI

B. 1/2KI

C. 2KI

D. 1/4KI

E. 1/8KI

72. Dozarea mercurimetrică a iodurii de potasiu se face în baza reacției 2

4

2 ][4 HgIHgI .

Calculele se fac în conformitate cu legea echivalenților:

A. ))(()( 23NOHgnKIn

B. ))(()2( 2321 NOHgnKIn

C. ))(()( 2321 NOHgnKIn

D. ))(()2( 23NOHgnKIn

E. ))(()( 2321

21 NOHgnKIn

73. În mercurometrie în calitate de titrant se folosește:

A. Hg2(NO3)2

B. Hg(NO3)2

C. HgCl2

D. Hg2Cl2

E. Hg2(CNS)2

74. În mercurometrie în calitate de indicator se utilizează:

A. Amidonul

B. Eozina

C. Metiloranjul

D. Difenilcarbazona

E. Turnesolul

75. Sulfatometria este metoda volumetrică prin reacții:

A. De neutralizare

B. De complexare


D. De adsorbție

E. De precipitare.

76. În metoda sulfatometrică în calitate de indicator se utilizează:

A. Difenilamina

B. Turnesolul

C. Indicatori metalocromici

D. K2CrO4

E. Feroina

77. În hexacianoferato(III)metrie, ca metodă volumetrică prin reacții de precipitare, se utilizează în

calitate de indicator:

A. Murexidul

B. K3[Fe(CN)6]

C. (C6H5)2NH

D. (C6H5)2NH + K3[Fe(CN)6]

E. K2CrO4

78. La titrarea sol. AgNO3 cu sol. NH4SCN în prezența NH4Fe(SO4)2, în punctul de echivalență are loc:

A. Schimbarea culorii soluției în roz

B. Schimbarea culorii soluției în galben

C. Schimbarea culorii soluției în portocaliu

D. Schimbarea culorii precipitatului în roșu

E. Schimbarea culorii precipitatului în cafeniu

79. La titrarea complexonometrică a soluției de CaCl2 în prezența indicatorului eriocrom negru T, în

mediul bazic, în punctul de echivalență are loc:

A. Schimbarea culorii galbene în albastru

B. Schimbarea culorii albastre în roșu

C. Schimbarea culorii albastre în galben

D. Schimbarea culorii roșii în albastru

E. Schimbarea culorii roșii în violet

80. La titrarea complexonometrică a soluției de CaCl2 în prezența indicatorului murexid, în mediul bazic,

în punctul de echivalență are loc:

A. Schimbarea culorii albastru-violet în roșu

B. Schimbarea culorii roșii în albastru-violet

C. Schimbarea culorii albastre în roșu

D. Schimbarea culorii roșii în galben-portocaliu

E. Schimbarea culorii galbene în roșu

81. Ionii de metal reacționează cu complexonul III în raportul:

A. 1:2

B. 1:3

C. 1:1

D. 1:6

E. 1:4

82. La titrarea ionilor de metal cu soluție de complexon III ligandul este:

A. Monodentat

B. Bidentat

C. Tetradentat

D. Hexadentat

E. Tridentat

83. Sărurile de zinc se titrează cu soluție K4[Fe(CN)6] în prezența indicatorului difenilamina + K3[Fe(CN)6].

În punctul de echivalență are loc:

A. Dispariția culorii albastre

B. Apariția culorii albastre

C. Schimbarea culorii albastre în roz

D. Apariția culorii violete

E. Apariția culorii galbene

84. Titrarea sărurilor de zinc cu sol. K4[Fe(CN)6] are la bază reacția

2632

4

6

2 ]))(([])([223 CNFeZnKCNFeKZn . Formula echivalentului sării de ZnSO4 este:

A. ZnSO4

B. 1/2 ZnSO4

C. 1/3 ZnSO4

D. 1/8 ZnSO4

E. 3/8 ZnSO4

85. Titrarea sărurilor de zinc cu sol. K4[Fe(CN)6] are la bază reacția prezentată în desen

2632

4

6

2 ]))(([])([223 CNFeZnKCNFeKZn . Legea echivalenților pentru calcularea

cantității de ZnSO4 are aspectul:

A. ]))([()( 644 CNFeKnZnSOn

B. ]))([()( 6441

441 CNFeKnZnSOn

C. ]))([()( 6441

48

3 CNFeKnZnSOn

D. ]))([()( 6441

42

3 CNFeKnZnSOn

E. ]))([()( 6441

431 CNFeKnZnSOn

86. Punctul de echivalență în metoda argentometrică de complexare se fixează cu indicatorul:

A. Eriocrom negru T

B. Murexidul

C. Indicatorul specific

D. Se fixează prin metoda fără indicator

E. Difenilamina

87. Titrarea mercurimetrică a iodurii de potasiu se face în prezența indicatorului:

A. Eriocrom negru T

B. Se fixează prin metoda fără indicator

C. Amidonul

D. Murexidul

E. Turnesolul

88. Titrarea soluției de Fe(III)cu soluție titrată de trilon B se face în prezența indicatorului:

A. Indicatorul specific – sol. NH4SCN

B. Murexidul

C. Se fixează prin metoda fără indicator

D. Amidonul

E. Metiloranjul

89. Una din condițiile principale a titrărilor complexonometrice este:

A. Mediu puternic acid

B. Mediu strict neutru

C. )]([)]([ 2 MIndKMYK stst , Y – anionul Tr. B

D. )]([)]([ 2 MIndKMYK stst

E. )]([)]([ 2 MIndKMYK stst

90. Una din condițiile principale a titrărilor trilonometrice este:

A. Întotdeauna mediu puternic acid

B. Întotdeauna mediu neutru

C. Întotdeauna mediu bazic

D. Titrarea în prezența soluției tampon

E. La încălzire

91. Se consideră că soluția Hg(NO3)2 are concentrația molară a echivalentului egală cu 0,1000 mol/l.

Titrul (g/ml) acestei soluții în raport cu CHCl3 (Mr = 119,5) se calculă din relația:

A. 1000

5,1191000,0)/)(( 323

CHClNOHgT

B. 5,1191000,0)/)(( 323 CHClNOHgT

C. 5,119

1000,0)/)(( 323 CHClNOHgT

D. 3

5,1191000,0)/)(( 323 CHClNOHgT

E. 3

323 103

5,1191000,0)/)(( CHClNOHgT

92. Se consideră că soluția Hg(NO3)2 are concentrația molară a echivalentului egală cu 0,1000 mol/l.

Titrul (g/ml) acestei soluții în raport cu KI (Mr = 166) se calculă din relația:

A. 1000

16621000,0)/)(( 23

KINOHgT

B. 1000

1661000,0)/)(( 23

KINOHgT

C. 3

23 102

1661000,0)/)(( KINOHgT

D. 1661000,0)/)(( 23 KINOHgT

E. 3

23 104

1661000,0)/)(( KINOHgT

93. Se consideră că soluția Hg(NO3)2 are concentrația molară egală cu 0,0500 mol/l. Titrul (g/ml) acestei

soluții în raport cu CHCl3 (Mr = 119,5) se calculă din relația:

A. 1000

5,1190500,0)/)(( 323

CHClNOHgT

B. 3

323 103

5,1191000,0)/)(( CHClNOHgT

C. 1000

5,1191000,0)/)(( 323

CHClNOHgT

D. 5,1190500,0)/)(( 323 CHClNOHgT

E. 3

323 103

5,1190500,0)/)(( CHClNOHgT

94. Se consideră că soluția Hg(NO3)2 are concentrația molară egală cu 0,0500 mol/l. Titrul (g/ml) acestei

soluții în raport cu KI (Mr = 166) se calculă din relația:

A. 1000

16620500,0)/)(( 23

KINOHgT

B. 1000

1661000,0)/)(( 23

KINOHgT

C. 1000

16621000,0)/)(( 23

KINOHgT

D. 16620500,0)/)(( 23 KINOHgT

E. 166100500,0)/)(( 3

23 KINOHgT

95. Dozarea mercurimetrică a CHI3 se face în baza reacției prezentate în desen

2

433

4 ][42

HgIICHI Hg Formula echivalentului substanței CHI3 este:

A. 1/2CHI3

B. 2/3CHI3

C. 1/6CHI3

D. 3/2CHI3

E. CHI3

96. Dozarea mercurimetrică a CHI3 se face în baza reacției prezentate în desen

2

433

4 ][42

HgIICHI Hg Legea echivalenților se scrie astfel:

A. ))(()( 233 NOHgnCHIn

B. ))(()( 2321

331 NOHgnCHIn

C. ))(()( 2321

3 NOHgnCHIn

D. ))(()( 23331 NOHgnCHIn

E. ))(()( 2321

332 NOHgnCHIn

97. O probă de Al2O3 tehnic cu masa 1,0220 g s-a dizolvat, s-a adăugat 25,00 ml soluție 0,2000 molară

de Complexon III, iar la titrarea restului de Complexon s-au consumat 10,00 ml soluție 0,1000

molară de ZnSO4. Partea de masă (%) de Al2O3 în modelul de analizat se calculă din relația:

A. 3

322

13232 10)()00,101000,000,252000,0(

0220,1

100

0220,1

100)()(

OAlM

OAlmOAl

B. 3

3232

32 10)()00,101000,000,252000,0(0220,1

100

0220,1

100)()(

OAlM

OAlmOAl

C. )()00,101000,000,252000,0(0220,1

100

0220,1

100)()( 322

13232 OAlM

OAlmOAl

D. 3

322132

32 10)(00,252000,00220,1

100

0220,1

100)()(

OAlM

OAlmOAl

E. 3

3232

32 10)(00,252000,00220,1

100

0220,1

100)()(

OAlM

OAlmOAl

98. Concentrația de masă a soluției de NaCl este 0,920 g/100ml. Titrul (g/ml) acestei soluții se calculă

din relația:

A. 0920,010

920,0)( NaClT

B. 00920,0100

920,0)( NaClT

C. 920,0)( NaClT

D. 000920,01000

920,0)( NaClT

E. 20,910920,0)( NaClT

99. Formula echivalentului substanței Fe3O4 care se titrează cu Trilon B este:

A. Fe3O4

B. 1/2 Fe3O4

C. 1/3 Fe3O4

D. 1/6 Fe3O4

E. 1/4 Fe3O4

100.

Formula din desen corespunde substanței: A. Complexon I B. Complexon II C. Complexon III D. Indicatorul Eriocrom negru T E. Indicatorul Murexid

101.


102.


totalizarea nr 4 - chimiagenerala.usmf.md filetotalizarea nr 4 teste compliment simplu 1. se dă...

Documents