Topografia organelor

Anatomia topografica: studiaza pozitiile diferitelor elemente anatomice precum si raporturile dintre acestea. Are ca pricipiu de studiu criteriul sintetic, pe regiuni, stratigrafic, al organismului. De aceea este numita si anataomie regionala sau pentru ca este strans legata de practica chirurgicala i se mai spune anataomie chirurgicala sau aplicativa. In studiul Anatomiei trebuie sa fie luate in consideratie in mod permanent ambele aspecte: anatomia trebuie sa fie in acelsi timp sistemica, cat si topografica.

CelulaCelula este format din diferite molecule cu rol diferit. In componenta acestor molecule intra atomi reprezentand 63 elemente chimice. In functie de proportia n care iau parte la formarea celulelor, elementele chimice se pot clasifica n: macroelemente (elemente prezente n proporie de 98%): oxigen(66%), hidrogen(10%), carbon(18%), azot(3,5%) microelemente (elemente prezente n proporie de 2%): calciu(1,2%), sulf(0,9%), potasiu(0,15%), sodiu(0,15%), clor(0,1%), magneziu(0,1%) ultramicroelemente (elemente prezente n proporie redus - 0,01%): iod, fier, mangan, zinc, cobalt,etc.Celula mai este alcatuita si din substante anorganice sau minerale ce sunt prezente in aceasta atat sub forma de molecule, cat si sub forma de ioni, dar si din substante organice (cele mai importantece iau parte activ la toate procesele intracelulare: acizi nucleici, glucide, lipide, proteine. Celula a fost descoperita de Robert Hook n 1665 care facea studii pe tulpini de pluta folosind microscopul. Acesta a observat ca materialul dat a fost mpartit in mai multe compartimente, egale ce semanau cu niste camarute. Acestea au primit numele de celule. Antonie van Leeuwenhoek a observat primul organismele unicelulare intr-o picatura de apa, folosind microscopul.Teoria celulara a fost enuntata pentru prima data de Matthias Jakob Schleiden i Theodor Schwann in 1839. In 1858, Rudolf Virchow emite teoria sa, Omnis cellula ex cellula, potrivit careia celulele apar n urma diviziunii celulare.Teoria celulara: toate organismele vii sunt alcatuite din celula; celula este unitatea functionala, structurala si genetica a materiei vii; fiecare celula provine din alta celula vie prin procese de diviziune; pot arata reactii de adaptare fata de schimbarile conditiilor externe si interne.

Celulele stemCelulele stem sunt celule cu o extraordinara capacitate de a se transforma intr-o mare diversitate de celule diferentiate (celule nervoase, hepatice, etc.) putand astfel sa reinnoiasca si sa refaca tesuturi afectate sau distruse. Cand o celula stem se divide, celulele rezultate pot fi tot celule stem sau pot fi un alt tip de celule, celule specializate (hepatice, nervoase, epiteliale, musculare, etc.). Celulele stem se diferentiaza de restul celulelor prin doua mari importante caracteristici. Sunt celule nespecializate care se pot inmulti prin diviziune celulara dupa o perioada lunga de conservare si se pot transforma si cultiva, in conditii controlate, astfel incat sa formeze tesuturi. Ele se pot imparti in doua mari categorii: embrionare si adulte. Celulele stem embrionare (ESC) pot da nastere oricarui tip de celula/tesut (totipotente) si se pot obtine din tesut embrionar. Utilizarea lor insa, este limitata din considerente etice. Celulele stem din tesuturile adulte au o capacitate de diferentiere mai limitata (pluripotente, multipotente) si pot da nastere doar unor celule caracteristice tesutului din care provin. Este remarcabil ca, intr-un mediu de crestere optim, celulele stem din maduva osoasa si cele din sangele cordonului ombilical au o capacitate de diferentiere mult mai mare decat cele provenite din alte tesuturi. Celulele stem au o compatibilitate de pana la 100% in cazul unor transplanturi maximizand sansele vindecarii atat a copilului cat si a altor membri din familie. In cazul unor astfel de transplanturi efectul grefa contra gazda este redus la fel ca si riscul de transmitere a bolilor infectioase. In urma unor modificari,celulele stempot regenera tesuturi (miocard, tesut hepatic, epidermic etc) putand fi folosite in tratarea unui numar depeste 70 de boli. In viitorul apropiat celulele stem se vor putea folosi in cazuri de deteriorare a Sistemului Nervos Central (maladia Parkinson, Alzhaimer, scleroza multipla, leziuni pediatrice cerebrale), boli autoimune, diabet.

Tesuturi

Multa vreme dup aparitia vietii toate organismele erau compuse doar dintr-o singura celula (unicelulare), care indeplinea toate functiile organismului, apoi celule au nceput sa se grupeze si sa formeze colonii. Aceste colonii, desi erau formate din mai multe celule, nu puteau fi denumite organisme pluricelulare deoarece fiecare celula traia independent, fara vreo legatura cu celelalte, iar ntr-un organism pluricelular fiecare celula indeplineste o anumita functie si prin interconectarea tuturor functiilor celulelor se realizeaz functiile organismului.

Astfel, urmatorul pas in formarea organismelor pluricelulare il constituie diferentierea si specializarea celulelor. Celulele se specializeaza pentru a indeplini o anumita functie (hranire, locomotie etc.) si implicit pentru formarea tesuturilor. Tesuturile sunt grupari de celule interdependente, care indeplinesc o anumita functie. Plantele si animalele sunt alcatuite din tesuturi, dar ciupercile, desi sunt organisme pluricelulare, nu sunt alcatuite din tesuturi.