tomisul ortodox, serie nouă, anul i (2017), nr. 4-6...

41
TOMISUL ORTODOX REVISTĂ DE CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE A ARHIEPISCOPIEI TOMISULUI - 2017 - Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti APARE CU BINECUVÂNTAREA ÎNALTPREASFINȚITULUI TEODOSIE, ARHIEPISCOPUL TOMISULUI SERIE NOUĂ ANUL I, NR. 4-6, APRILIE-MAI-IUNIE, 2017 ISSN 1223 8554 ISSN-L 1223 8554 EDITURA ARHIEPISCOPIEI TOMISULUI CONSTANȚA

Upload: others

Post on 17-Sep-2019

15 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

TOMISUL

ORTODOX

REVISTĂ DE CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE

A ARHIEPISCOPIEI TOMISULUI

- 2017 -

Anul omagial al sfintelor icoane al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti

APARE CU BINECUVAcircNTAREA

IcircNALTPREASFINȚITULUI

TEODOSIE

ARHIEPISCOPUL TOMISULUI

SERIE NOUĂ

ANUL I NR 4-6 APRILIE-MAI-IUNIE 2017

ISSN 1223 ndash 8554

ISSN-L 1223 ndash 8554

EDITURA ARHIEPISCOPIEI TOMISULUI

CONSTANȚA

Coperta 1 Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Mănăstirea Dervent

Comitetul de redacție

Președinte

Icircnaltpreasfințitul dr Teodosie Petrescu

Arhiepiscopul Tomisului

Vicepreședinte

Arhim dr Cosma Mitu

Vicar Eparhial

Membri

Arhid dr Bogdan-Florin Chiriluță

Consilier Cultural-Educațional

Pr drd Ștefan Leocă

Prof drd Gabriel Mitroi

Tehnoredactare

Andreea Irianu

Pr drd Ștefan Leocă

Redactor șef

Ionuț Druche

Contact

wwwtomisulortodoxro

revistatomisulortodoxyahoocom

Cuprins

Gabriel Mitroi Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă -Interviu- p 5 Arhim Vasile Miron Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă p 10 Maxim Morariu Elemente de iconografie şi teologia icoanei icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010) p 16 Arhim Cosma Mitu Icoana lui Hristos ndash modelul desăvacircrșirii morale a sfinților p 18 Pr Ștefan Zaharia Icoana Icircnălţării Domnului p 20 Dr Nicolae Georgescu Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură de la Mănăstirea Celic-Derehelliphelliphelliphellip p 23 Ierom Atal Toma Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Mănăstirea Dervent p 25 Drd Florin Dionisi Bătracircnac O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului ndash Prodromița de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța p 27 Pr Felix Lucian Neculai Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului p 31 Pr Constantin Romaniuc Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie p 34 Cătălin-Iulian Drăgan Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe p 39

Icircnaltpreasfințitul

Teodosie

Arhiepiscopul Tomisului

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

5

Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă

-Interviu-

Prof Gabriel Mitroi

Gabriel Mitroi Hristos a icircnviat

părinte

Pr Mircea Cristian Pricop

Adevărat a icircnviat

GM Bine ați venit la interviurile

revistei Tomisul Ortodox

Pr Mulțumesc

GM Vorbim cu părintele Mircea

Cristian Pricop preot slujitor la parohia

Nașterea Sf Ioan Botezătorul din

Constanța un preot cunoscut pentru

dragostea de credință dar și pentru

activitatea catehetică fiind implicat icircn mai

multe proiecte educative icircn cadrul parohiei

Discutăm astăzi despre o temă foarte

importantă pentru credința creștin-

ortodoxă cuprinsă icircn cadrul manifestărilor

dedicate de Patriarhia Romacircnă icoanei

iconarilor și pictorilor bisericești

Pr Vă mulțumesc icircncă o dată

pentru invitația făcută mă onorează

Cuvacircntul bdquoeikonrdquo din limba greacă

desemnează icircn limba romacircnă termenul

bdquochiprdquo sau bdquoimaginerdquo După cum e relatat

icircn Sf Scriptură știm foarte bine că

Dumnezeu l-a creat pe om icircn urma sfatului

Sfintei Treimi așa cum găsim la Cartea

Facerii după chipul și după asemănarea

Sa Chip adică eikon La Coloseni

capitolul I versetele de la 5 și următoarele

Sf Ap Pavel face o teologie a icoanei pe

care o adaptează persoanei Domnului

nostru Iisus Hristos anume cacircnd vorbește

despre Macircntuitorul ca și Cuvacircnt al lui

Dumnezeu spune bdquoacesta este chipul lui

Dumnezeu Cel nevăzut icircntru care prin

care și pentru care toate s-au făcutrdquo

Așadar prin termenul de bdquochiprdquo sau de

icoană a lui Dumnezeu Icircl găsim desemnat

icircn Sf Scriptură pe Dumnezeu-Fiul Este un

alt nume al Fiului pe lacircngă cel de Cuvacircnt

pe lacircngă cel de Icircnțelepciune a lui

Dumnezeu și face parte din atributele celei

de-a doua persoane a Sfintei Treimi

Așadar termenul icoană eikon chip se

regăsește icircn atributele divine icircncă de la

icircnceput

GM Sunt și teologi patristici care

spun că atunci cacircnd Dumnezeu-Tatăl

icircmpreună cu Fiul și cu Duhul Sfacircnt au

creat pe om Tatăl a privit la chipul

Fiuluihellip

Pr Exact Acesta este unul din

motivele pentru care Fiul S-a icircntrupat să ne

macircntuiască și nu Duhul Sfacircnt sau Tatăl

Puteau s-o facă și ei dar n-au făcut-o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

6

deoarece noi eram creați de Tatăl icircn Duhul

după chipul Fiului Și de aceea chipul

Fiului icoana Fiului din noi trebuia

restaurată de cine oare dacă nu tocmai de

prototip nu-i așa

GM Icircn acest fel icircnțelegem și

motivul pentru care se icircntrupează

Macircntuitorulhellip

Pr bdquoȘi Cuvacircntul Trup S-a făcutrdquo

spune Sf Evanghelie după Ioan Icircntruparea

Cuvacircntului lui Dumnezeu a chipului lui

Dumnezeu este și dovada după care ne

putem justifica icircn apariția primelor icoane

ca și obiecte de cult icircncă de la icircnceput

GM Deci ele au un rol foarte

precis icircn cult adică le icircntacirclnim icircn biserică

la toate slujbele dar au ele și un rol

didactic ne pot icircnvăța ceva

Pr Prima icoană a lui Dumnezeu a

fost omul Din start regăsind icircn El

bunătatea dragostea racircvna bunăvoința și

toate atributele omul cu ajutorul lor putea

să-L descopere pe părintele Său

Dumnezeu Același rol l-a păstrat și icoana

icircn cultul bisericii anume urmărind cu

ochiul minții persoana sau evenimentul

sfacircnt descris de icoană omul poate

descoperi icircn el icircnsuși niște căi spre

Dumnezeu pe care dacă nu ar fi avut

icoana nu le-ar fi avut deschise nu le-ar fi

avut să zicem așa accesibile

GM Putem accepta de exemplu

participarea la slujbele religioase icircntr-o

biserică unde să spunem am da icoanele

jos am spune că icoanele nu-și găsesc

locul acolo pot fi considerate idoli așa

cum se formulează icircn unele intervenții ale

unor creștini de factură neo-protestantă

spunacircnd că porunca a doua din Decalog ar

interzice cinstirea sfintelor icoane

Pr Din start din limba greacă prin

termenii folosiți icircn scrisă Sf Scriptură ne

dăm seama că se face o deosebire foarte

clară icircntre idol și icoană Icircn limba greacă

eidolon nu este totuna cu eikon din start

GM Nu doar etimologichellip

Pr Nu nu Se face referire la doi

termeni complet diferiți Prin eidolon

icircnțelegem o statuie care icircn cultul păgacircn nu

numai greco-roman ci și la celelalte culte

păgacircne reprezenta o personificare a zeității

respective o personificare adică zeitatea

respectivă venea și poseda statuia aceea

icircntr-un fel anume și prin intermediul ei

dădea daruri celor care la racircndul lor icirci

dădeau daruri Deci era un contract o

religie de tip contractual icircn Imperiul

Roman mă refer la perioada clasică

greco-romană șamd dar și la cultele

tacircrzii că practic s-a cimentat pacircnă icircn zilele

noastre termenul acesta dă-mi ca să-ți dau

Grecul sau romanul mergeau icircn fața statuii

zeului Hermes sau eu știu la ce zeu aveau

ei interes sacrificau un țap sau o oaie

pentru jertfa respectivă pe care o făceau și

icircn schimb conform teologiei lor zeul care

locuia icircn statuie sub formă de numen sub

formă de daimon demon de unde a venit

icircn teologia noastră cu titlul de rău demon

cu conotație negativă de zeitate rea de

zeitate icircnșelătoare de diavol acel zeu era

obligat prin contract să răspundă la jertfa

respectivă și dacă nu-și icircndeplinea

calitatea contractuală partea lui din

contract respectivul se putea declara parte

nemulțumită

GM Deci nu se poate vorbi de o

icircnțelegere mistică a cultului dedicat

idolilorhellip

Pr Sub nici o formă ci de o parte

strict materialistă icircn care avea loc

conform teologiei noastre de data aceasta

și un fenomen demonic

GM Și pacircnă la urmă porunca a

doua face referire la icoană la interzicerea

cultului de cinstire a icoanelor sau face

referire la ceva strict din Vechiul

Testament

Pr Porunca aceea face referire la

idolii lumii antice icircn contextul căreia a

fost emisă pentru că a fost emisă de

Dumnezeu prin Moise pe muntele Sinai

Iar Moise venea din Egipt cu tot poporul

Icircn Egipt se aflau toate zeitățile acelea pe

care le vedem și astăzi prin muzee zeu cu

cap de crocodil zeu cu cap de șacal zeul

nu știu care cu cap de bufniță șamd acele

zeități mixte antropomorfe sau zoomorfe

etc Aceste zeități erau de fapt demoni așa

cum icirci considerau și evreii dar la ele se

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

7

face referire atunci cacircnd porunca a fost

emisă anume ca poporul evreu să se

păzească să se ferească de idolatrie de

cultul acesta adresat demonilor sau

fantasmelor sau a ceea ce și-ar putea

imagina unii oameni

GM Vă icircntreb despre aceasta

poruncă pentru că așa cum bine se știe icircn

secolul al optulea acea dispută pro sau

contra icoane a fost destul de amplă a

icircnceput undeva icircn anul 730 și a ținut pacircnă

la 843 icircn vremea Sfintei Icircmpărătese

Teodora și au fost mai bine de 100 de ani

icircn care problema s-a pus exact icircn această

direcție este sau nu este icoana un idol

Ce răspuns au dat Sfinții Părinți atunci

Pr Aici trebuie să descriem

iconoclasmul ca fiind adaptat la niște erezii

mai vechi A icircnceput icircntr-adevăr icircn jurul

anului 730 dar el avea niște justificări

niște erezii mai vechi la care era conectat

de exemplu la monofizism Monofizismul

a apărut icircn secolul al-V-lea și s-a dezvoltat

rapid icircn toată zona semită a Asiei Adică

nu numai la evrei ci și la samarineni și la

sirieni și la toți semiții

GM Și icircn ce fel a influențat

monofizismul cultul de cinstire a sfintelor

icoane

Pr Monofizismul susținea că icircn

persoana Domnului nostru Iisus Hristos a

Logosului Divin nu există umanitate

Umanitatea a fost icircnghițită diluată sau

dizolvată icircn persoana divină Deci

caracterul de om era doar o aparență doar

o mască practic icircn spatele căreia se afla

Dumnezeu Confunda așadar pacircnă la

disoluție cele două firi una cu cealaltă Și

ei ca atare interziceau reprezentarea

iconică a Dumnezeului-Om

GM Asta pentru că după părerea

acelora Iisus Hristos n-a avut un trup

realhellip

Pr Pentru că n-a fost om așa

susțineau ei Și de aici s-au inspirat și

icircmpărații isaurieni pentru că ei se trăgeau

din Siria Isauria Germaniceea Siriei era

controlată de monofiziți Această viziune a

fost adusă de icircmpăratul Leon al III-lea

Isaurul cacircnd a venit pe tronul Bizanțului

ca un foarte bun generalhellip

GM Tot el este și cel care

pornește prigoana icircmpotriva icoanei

Pr Iconoclasmul a fost una din

formele de manifestare ale unei erezii și

mai cumplite anume doctrina conform

căreia icircmpăratul șeful statului trebuie să

coordoneze și să impună dogme icircn

biserică el icircncerca să reactiveze titulatura

Pontifex Maximus pe care au avut-o

icircmpărații romani păgacircni și pe care au avut-

o și icircmpărații persani cu influență mare icircn

Siria și de la care au copiat lucrul acesta

inclusiv califii După cum spunea un

icircnvățat francez că bdquoeste un lucru

indubitabil că atacirct icircn Imperiul Chinez cacirct

și icircn Imperiul Bizantin cacirct și icircn Califatul

Islamic cu capitala la Damasc a icircnceput

iconoclasmul exact icircn aceeași perioadă ca

și cum s-ar fi vorbit capii celor trei mari

puteri să icircnceapă această campanie

icircmpotriva imaginii sfinte fiecare cu altă

religie și persecuția icircmpotriva celor care se

icircnchinau la ele

GM Așadar avem pe de o parte

motive de ordin dogmatic

Pr Și pe de altă parte motive de

ordin cacirct se poate de material anume că au

icircncercat să-și domine propriile credințe sau

au icircncercat să se insereze să se insinueze

icircn capi ai credințelor popoarelor pe care le

guvernau și au fost refuzați

GM Dar toată lupta de apărare pe

care o vedem la Sfinții Părinți este una

exprimată și icircn plan intelectual pentru că

au cele mai bune argumentehellip

Pr Icircmpărații bizantini n-au avut

argumente de natură dogmatică

Constantin al V-lea Copronimul fiul lui

Leon al III-lea Isaurul inițiatorul

iconoclasmului s-a erijat icircn ideolog al

iconoclasmului dar el n-a reușit sub nici o

formă să găsească vreun argument

icircmpotriva cultului icoanelor Așa cum nu

găsesc nici cei de astăzi argumente

plauzibile Toate argumentele sunt de fapt

trunchieri ale voii Lui Dumnezeu pentru

că iată Vechiul Testament că la el face

referire deci tot icircn Sf Scriptură și tot prin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

8

Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul

Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și

chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l

aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată

numele primului artist din Vechiul

Testament chiar pe Betsaleel care va picta

și va coase pe pacircnza cortului chipuri de

heruvimi chipuri de serafimi chipuri de

icircngeri conform poruncii divine

GM Icircnseamnă că i-au văzut pe

icircngeri ca să-i poată picta

Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod

aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel

ca artist

GM Poate el nu i-a văzut dar

sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către

Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit

Decalogul

Pr Se poate să fi colaborat Moise

și icircn discuția cu Betsaleel să poată să

stabilească un canon iconografic al

Cortului Mărturiei Capacul chivotului

conform descrierii date de Dumnezeu

omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct

se poate de vizibili cacirct se poate de

tangibili din materiale omenești

pămacircntești aurul lemnul salcacircmul

pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie

icircn cultul Vechiului Testament de niciun

fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și

reaua voință adeseori Nu mai vorbim de

șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care

preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care

atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi

veninoși icircn pustie conform pedepsei

divine se puteau tămădui de semnul crucii

din Vechiul Testament care se găsește icircn

forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă

veche era reprezentat prin semnul plus icircn

formă de cruce O icoana profetică a ceea

ce avea să facă Domnul nostru Iisus

Hristos și la care Domnul Icircnsuși face

referire cacircnd vorbește despre șarpele din

pustie că nu li se vor da acestor oameni

desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct

semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau

mai departe semnul lui Iona cu cele trei

zile de stat icircn pacircntecele chitului care

prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului

GM Cum este perceput cultul de

cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi

Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-

au păstrat semnificația pe care Sinodul 7

ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din

843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou

ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca

atare anume că icoana este chip al chipului

dumnezeiesc și icircn același timp chip al

sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite

evenimente concrete ca model și ca

ridicare icircnălțare duhovnicească a minții

noastre spre acel model sfacircnt dar și ca

sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd

icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau

pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment

sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește

GM Are legătură această

sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană

este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea

aureolă se face vreo legătură icircntre această

culoare galben și sfințenie

Pr Aureola din icoane sigur că da

semnifică acea calitate dobacircndită prin

conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om

cu Dumnezeu cu voința divină calitatea

sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției

dumnezeiești calitate de fiu al lui

Dumnezeu

GM Despre icoanele făcătoare de

minuni ce ne puteți spune Sunt toate

icoanele făcătoare de minuni sau numai

unele

Pr Cu privire la icoanele făcătoare

de minuni trebuie să spunem că ele au fost

cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă

din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea

spre exemplu icircn Istoria bisericească spune

că femeia vindecată de Domnul nostru

Iisus Hristos femeia cu scurgerea de

sacircnge care avea originea icircn localitatea

Paneas din Samaria după ce Domnul

Hristos a făcut cu ea acea minune a

vindecării

GM Se vorbește astăzi despre

icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri

biserici din țara noastră sau din alte țări

unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt

posibile aceste minuni sunt toate icoanele

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

9

făcătoare de minuni De ce numai unele

sunt făcătoare de minuni și altele nu

Pr Așa cum la picioarele Crucii

Domnului se aflau două categorii de

oameni cei care credeau și cei care nu

credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni

care cred și oameni care au o credință mai

ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de

față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea

Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te

jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate

despre un om căci ei Icircl considerau om un

simplu condamnat despre un om pe care Icircl

vedeau icircn ghearele morții cuprins de

agonia aceea de dinainte de moarte

respectiv Domnul nostru Iisus Hristos

alții Sf Ioan Evanghelistul femeile

mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria

icircnțelegeau evenimentul care se afla și se

petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și

icoana naște astăzi aceleași dezbinări și

aceleași dezbateri pe care le-a născut și

Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune

bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo

Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni

sunt făcătoare de minuni pentru cei ce

cred Pentru cei ce nu cred

GM Mai puținhellip

Pr au rol educativ au rol de

conducere spre calitatea credinței spre o

icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a

credinței rău oricum nu le fac Acum

tradiția bisericească a consacrat anumite

icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a

poporului a consacrat anumite icoane ca

fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar

icircn mod special orice icoană sfințită de

către preotul hirotonit valabil icircn Biserica

Ortodoxă este făcătoare de minuni și

purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o

icoana consacrată

GM Nu atacirct prin icoana icircn sine

cacirct prin cel reprezentathellip

Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe

care pictezi nici vopseaua cu care pictezi

nu au vreun atribut supranatural ci

imaginea sfacircntă care este stracircns legată de

prototipul ei Așa cum nu putem deosebi

firea umană de firea divină făcacircnd doi

hristoși separați separați unul de altul așa

nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului

de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi

acea imagine clasică dată nouă și de

părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei

Eu am la pieptul meu poza mamei mele și

eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut

hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea

mamei mele și eu nu spun că sărut

imaginea mamei mele nici măcar asta nu

spun eu spun că o sărut pe mama

Imaginea conduce direct evlavia respectul

reverența celui care o practică la prototip

G Ne apropiem de finalul acestui

interviu deși am putea discuta mult mai

mult timp cu părintele Mircea Cristian

Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva

personal ce icircnseamnă pentru

dumneavoastră ca om icoana Și ce

icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot

icoana

Pr Acum iarăși nu pot rupe omul

de preot Nu mă pot dedubla dar pot să

dau un răspuns ca să mulțumesc ambele

laturi ale icircntrebării Din punct de vedere

uman icoana pentru mine mai ales ca

absolvent de arte plastice a icircnsemnat o

culme a frumuseții dar a unei frumuseți

adusă din lumea de dincolo din lumea

icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea

noastră și transpusă pe măsura capacității

noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn

plan pămacircntesc potrivit cu modelul

icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos

Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al

evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața

icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul

familiei mele mi-am spus și bunele și

relele și mi-am luat copilul icircn brațe și

adeseori șantajul a funcționat nu pentru

mine mai ales pentru cel micuț

GM Aș vrea să icircncheiem icircn

această notă pe care ați subliniat-o cu

frumusețea adusă din lumea de dincolo

pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui

Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și

anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă

mulțumim

Pr Și eu vă mulțumesc foarte

mult Hristos a icircnviat

GM Adevărat a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

10

Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă

Arhim Vasile Miron

Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase

a Bisericii icoana şi pictura bisericească au

avut un rol bine definit Prin aceste imagini

vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie

memoria persoanelor şi faptelor sfinte a

icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi

Noului Testament şi a cultivat duhul

evlaviei icircn racircndurile credincioşilor

Icoanele și reprezentările picturale

au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la

icircnceputul creștinismului ca mijloace de

exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și

sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă

credința noastră statornică icircn Dumnezeu și

icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată

credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare

a sfinților

Biserica a icircnvățat dintotdeauna că

noi nu cinstim materia din care este

confecționată icoana ci chipul reprezentat

pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece

asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte

deschisă care ne dezvăluie istoria revelației

dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire

a lumii

Deci icoanele și pictura

bisericească de pe pereții sfintelor locașuri

sunt mijloace de educație religioasă și de

exprimare a adevărurilor de credință

Această pictură nu are un scop estetic şi

pur decorativ ci un scop pedagogic şi

instructiv-educativ Icircn limbajul popular

este numită bdquoBiblia celor neştiutori de

carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru

că fiecare icoană sau scenă religioasă are o

funcţie simbolică redacircnd sub formă de

imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale

Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă

zugrăvind sugestiv anumite fapte şi

evenimente importante din istoria sfacircntă

sau unele ceremonii sacre ale cultului

creștin ortodox

a Tipicul iconografic s-a format

icircn timp zugravii orientacircndu-se după

anumite reguli de icircntocmire a scenelor

iconografice iar toate aceste repere

icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite

Erminii Erminiile arătau zugravilor ce

imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn

pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct

decorul pictural al bisericii să reprezinte un

ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și

fiecare registru de scene sfinte ocupă un

anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine

definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe

care locașul bisericesc are menirea de a o

icircnfățișa credincioșilor prin privirea

imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul

1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap

XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn

col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

11

Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au

stabilit icircn funcţie de următorii factori

1) Dezvoltarea arhitecturii

bisericeşti influențată și ea icircn decursul

timpului de curentele și ideile religioase

care au dominat viața și cugetarea creștină

2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi

a controverselor religioase apărute icircn sacircnul

Bisericii

3) Tradiţiile regionale ale

diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta

o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal

sau Muntenia

4) Oficializarea cultului sfinților

evoluţia cultului divin şi dezvoltarea

racircnduielii Sfintei Liturghii

Pictura diferă icircn raport cu destinaţia

bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o

biserică mănăstirească şi altfel o biserică

de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică

de cimitir (unde predomină scenele

arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi

altfel un paraclis sau o capelă

Icircn toate cazurile amintite mai sus

pictura bisericească trebuie să reflecte

imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri

fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte

frumuseţea paradisului ceresc Biserica

este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește

și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind

răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui

Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul

mărturiei lui Moiserdquo2

Turla redă imaginea Bisericii

biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe

locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează

icoana Pantocratorului (Dumnezeu

Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe

pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc

icircngerii apostolii și proorocii care L-au

prevestit care L-au slujit icircn lume și care

acum se bucură și se desfătează la vederea

feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza

turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti

care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și

cuvintele Macircntuitorului

2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului

Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei

XXVI (1974) nr 9-10 p 825

Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei

ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe

absida nordică (pe boltă) este zugrăvită

Maica Domnului cu pruncul icircn braţe

pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul

născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe

pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor

trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur

Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie

Dialogul precum și alți ierarhi Sf

Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei

Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii

slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)

Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite

scene din istoria sfacircntă a Vechiului și

Noului Testament icircn legătură cu Liturghia

creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea

de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea

Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui

Isaac cina de la Emaus etc

Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se

zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului

iar pe bolta absidei din stacircnga icoana

Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai

absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi

mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe

Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor

Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava

Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și

sfintele mucenițe Tecla Varvara

Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor

martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui

Hristos

Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile

asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta

pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu

icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa

macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta

al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi

Antonie cel Mare Pahomie cel Mare

Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie

Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se

zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor

femei Parascheva Maria Egipteanca

Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula

Teodora de la Sihla etc

Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile

patriarhilor Vechiului Testament (Avraam

Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și

ale proorocilor și drepților care au prevestit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

12

timpurile mesianice și au aspirat la ele dar

nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea

harului La unele biserici se mai zugrăvește

și scena judecății de apoi pentru a sugera

ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția

cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct

trecacircnd prin pragul și divanul judecății

Pe pereţii exteriori ai bisericilor se

zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon

Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au

condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au

icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a

Logosului divin

Locașul bisericii ca spațiu liturgic

icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o

lume transfigurată icircn care este depășită

separația icircntre trecut prezent și viitorul

eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat

și necreat La intuiția și trăirea acestui

adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele

din sfacircntul locaș

b Icoana creştină este o scenă

religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau

hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită

prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea

cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn

culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui

eveniment deosebit din istoria macircntuirii

Prin sfințire icoana devine obiect sacru

fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn

patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii

icoanele devin purtătoare de har și

credincioșii le sărută cu evlavie Ele

icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu

asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin

legătura cu prototipul lor ca mijloace de

comunicare cu persoana reprezentată de

ele

Temeiul reprezentării icoanei este

icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și

cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)

spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin

icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a

unit cu firea dumnezeiască și din acest

motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel

nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn

trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o

reprezentăm nu pe ea o facem icoană

pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu

pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn

icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El

Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se

facă om după voința binevoitoare a

Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru

răscumpărarea propriei Sale creaturi

noi desenăm chipul icircnfățișării Sale

omenești după trup și nicidecum chipul

dumnezeirii Sale nevăzute și de

neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească

s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind

macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt

cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au

făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru

14) devenind fii și moștenitori ai lui

Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu

Hristosrdquo (Romani 8 17)

După destinaţia şi locul folosirii

icoanele se icircmpart icircn două categorii

- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la

oficierea serviciului divin icoane fixe

cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane

3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul

omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed

Anastasia București 1998 p 14

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

13

mobile cum sunt cele care se pun pe

iconostase icircn pridvor și icircn naos

- Icoane icircntrebuințate icircn afara

bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de

pildă icoane familiale sau domestice

adică cele păstrate icircn casele noastre sau

purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)

și icoane rutiere cum sunt cele așezate la

troiţele de la răspacircntiile drumurilor

Iconografia bisericească a luat

avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic

(787) și după sinodul local de la

Constantinopol din 843 cacircnd a fost

condamnată pentru totdeauna erezia

iconoclastă și a fost restabilit definitiv

cultul sfintelor icoane Icircn definiția

dogmatică a Sinodului al VII-lea

Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna

adevărul fundamental că cinstirea acordată

sfintelor icoane este relativă și nu se

confundă cu bdquoadevărata icircnchinare

dumnezeiască care se cuvine numai

Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de

felul acela care se dă cinstitei și de viață

făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și

celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și

punerea de lumacircnări care obicei cucernic

icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă

chipului trece la prototip și cel ce se

icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite

pe eardquo4

Icoana reprezintă o prețioasă

moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția

Bisericii afirmă că prima icoană a

Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții

Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn

Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica

Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă

omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat

al Macircntuitorului Hristos trimis

credinciosului rege Abgar al Edesei și

păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec

4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή

tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec

Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn

Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de

minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p

8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu

introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed

Anastasia 1994 p 28

al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini

Constantin Porfirogenetul și Roman I

Lecapenul o aduc la Constantinopol și o

așează icircn biserica Sfintei Fecioare din

Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al

primilor creștini se exterioriza icircn dorința de

a avea mereu icircnaintea ochilor chipul

Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al

Sfinților Apostoli icircn forme concrete

vizibile care să le stimuleze necontenit

racircvna de a urma exemplul lor divin de

viață sfacircntă și neprihănită

Chiar dacă documentar cultul

icoanelor este atestat din sec al IV-lea7

trebuie să admitem existența lor chiar din

perioada imediat următoare icircntemeierii

Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai

puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne

mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a

pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii

Domnului care au constituit prototipuri

pentru alte icoane O altă icoană datată din

timpul activităţii pămacircnteşti a

Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care

pioasa Veronica (una din femeile

mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce

urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn

spate pacircnă la locul răstignirii Un mare

părinte bisericesc afirma că practica

pictării icoanelor a existat chiar din timpul

Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc

icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane

ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele

ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că

ele n-au fost oprite și că sunt chiar

reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8

Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus

ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum

icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn

glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn

Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn

6 Ibidem p 29

7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că

chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul

lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria

bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom

de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR

București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian

Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col

PSB vol 12 București 1988 p 618

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

14

chip natural din sufletul creștin rămas

continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9

Cum icircnsă creștinii nu-și puteau

manifesta sentimentul de cinstire icircn mod

liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit

nenumărate prigoane din partea păgacircnilor

și a icircmpăraților romani primele elemente

iconografice apar icircn catacombe pictorii

servindu-se pentru redarea ideilor

religioase de diferite simboluri peștele

ancora porumbelul mielul ramura de

măslin crinul10

etc

Pictura catacombelor reprezintă

pentru icircntreaga creștinătate un tezaur

inestimabil de valori artistice și religioase

care dau mărturie peste veacuri și milenii

despre existența icoanelor icircncă din cele

mai vechi timpuri ale creștinismului

despre sentimentul de profundă trăire

religioasă și despre concepția teologică a

primilor creștini

Cele mai vechi catacombe icircn care

se păstrează picturi religioase datează din

sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile

catacombelor subiectele alegorice

reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și

chipurile sub care El se descrie ca vița de

vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri

mielul și peștele11

De la sfacircrșitul sec al II-

lea se trece la o fază portretistică apăracircnd

scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn

diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta

Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și

alte personaje din Noul Testament

Libertatea religioasă acordată

creștinilor prin Edictul de la Milan (313)

precum și aflarea Sfintei Cruci a

Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena

icircn anul 324 favorizează dezvoltarea

vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies

din catacombe se zidesc biserici mărețe și

se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și

cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost

9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești

și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice

XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10

Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II

Bucureşti 1910 p 197 11

Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii

Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p

274

epocile decisive icircn care se formulează și se

fixează icircn scris dogmele creștine iar

iconografia va deveni tot mai simțitor o

limbă religioasă care va ilustra biruința

Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile

Icoanele au constituit un mijloc de

propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care

s-a transmis nu numai verbal sau prin

intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea

imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna

ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi

pentru că izvorul de inspiraţie al

iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat

al Cărţii Sfinte

Icoanele au avut icircntotdeauna un

scop educativ-religios fiind o plasticizare

vie a ideilor și preceptelor religios-morale

exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii

Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă

corelaţie căci amacircndouă contribuie la

lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei

credinţe Am putea caracteriza icoana ca

fiind o Evanghelie icircn culori iar

Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus

Hristos Icoana vorbește despre

Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se

rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn

cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de

icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale

Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau

se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un

comentariu elocvent și strălucitor icircn

liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea

ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă

și arată icoana prin culori Arta de a grăi

prin culori este necesară și folositoare

exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru

că aceasta o cere icircnsăși natura noastră

psiho-fizică Icoana ortodoxă este o

fereastră spre cer o deschidere spre

absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie

faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă

răbdarea eroismul moral și spiritul de

jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile

minunate ale sfinților care și-au dăruit

viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru

triumful adevărului dreptei credințe și

pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea

multe cărți și nici nu am timp liber pentru

a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

15

biserică spitalul obștesc al sufletelor

icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini

podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi

desfată privirea ca o livadă și pe

nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn

suflet Am privit răbdarea mucenicului

răsplata cununilor și mă aprind ca prin

foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la

pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin

mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12

Icircn concluzie icoanele au avut rolul

lor bine determinat icircn istoria

creștinismului constituind pentru

credincioșii ortodocși obiecte sacre de

exprimare a pietății religioase și mijloace

de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și

cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă

identitatea dintre cultul icoanei și cel dat

prototipului bdquoNoi nu venerăm materia

icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului

pe care ea icircl arată materia icoanei

rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia

este cea pe care o cinstim ci prototipul

odată cu figura lui Deci cinstirea adusă

icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre

prototip precum și asemănarea este

aceeașirdquo13

Cultul icoanelor a cunoscut

epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia

a dat expresie doctrinei privitoare la

icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o

lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare

pentru că ea ne arată pe Hristos icircn

nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni

răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la

cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca

și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci

vederea se adaugă contemplării minții și

prin amacircndouă este icircntărită credința și

taina iconomieirdquo14

12

Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic

contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom

de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra

iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p

30 13

Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al

icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed

Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14

Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn

rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București

1996 p 180

Indiferent de felul culorii sau de

forma şi materialul din care este

confecţionată icoana creştină descoperă

minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi

anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu

Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu

Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne

icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne

icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El

Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe

icoane credincioşii se aprind de racircvna

duhovnicească de a imita faptele şi viaţa

Macircntuitorului şi de a practica virtuţile

sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui

Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea

lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei

credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o

funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-

ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre

evitarea răului şi icircmplinirea voii lui

Dumnezeu De aceea Biserica noastră

Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă

şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a

consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile

canonice icircn definiţiile dogmatice ale

sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi

preţuindu-le ca pe un tezaur sacru

inestimabil şi acordacircndu-le cinstea

cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Coperta 1 Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Mănăstirea Dervent

Comitetul de redacție

Președinte

Icircnaltpreasfințitul dr Teodosie Petrescu

Arhiepiscopul Tomisului

Vicepreședinte

Arhim dr Cosma Mitu

Vicar Eparhial

Membri

Arhid dr Bogdan-Florin Chiriluță

Consilier Cultural-Educațional

Pr drd Ștefan Leocă

Prof drd Gabriel Mitroi

Tehnoredactare

Andreea Irianu

Pr drd Ștefan Leocă

Redactor șef

Ionuț Druche

Contact

wwwtomisulortodoxro

revistatomisulortodoxyahoocom

Cuprins

Gabriel Mitroi Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă -Interviu- p 5 Arhim Vasile Miron Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă p 10 Maxim Morariu Elemente de iconografie şi teologia icoanei icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010) p 16 Arhim Cosma Mitu Icoana lui Hristos ndash modelul desăvacircrșirii morale a sfinților p 18 Pr Ștefan Zaharia Icoana Icircnălţării Domnului p 20 Dr Nicolae Georgescu Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură de la Mănăstirea Celic-Derehelliphelliphelliphellip p 23 Ierom Atal Toma Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Mănăstirea Dervent p 25 Drd Florin Dionisi Bătracircnac O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului ndash Prodromița de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța p 27 Pr Felix Lucian Neculai Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului p 31 Pr Constantin Romaniuc Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie p 34 Cătălin-Iulian Drăgan Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe p 39

Icircnaltpreasfințitul

Teodosie

Arhiepiscopul Tomisului

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

5

Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă

-Interviu-

Prof Gabriel Mitroi

Gabriel Mitroi Hristos a icircnviat

părinte

Pr Mircea Cristian Pricop

Adevărat a icircnviat

GM Bine ați venit la interviurile

revistei Tomisul Ortodox

Pr Mulțumesc

GM Vorbim cu părintele Mircea

Cristian Pricop preot slujitor la parohia

Nașterea Sf Ioan Botezătorul din

Constanța un preot cunoscut pentru

dragostea de credință dar și pentru

activitatea catehetică fiind implicat icircn mai

multe proiecte educative icircn cadrul parohiei

Discutăm astăzi despre o temă foarte

importantă pentru credința creștin-

ortodoxă cuprinsă icircn cadrul manifestărilor

dedicate de Patriarhia Romacircnă icoanei

iconarilor și pictorilor bisericești

Pr Vă mulțumesc icircncă o dată

pentru invitația făcută mă onorează

Cuvacircntul bdquoeikonrdquo din limba greacă

desemnează icircn limba romacircnă termenul

bdquochiprdquo sau bdquoimaginerdquo După cum e relatat

icircn Sf Scriptură știm foarte bine că

Dumnezeu l-a creat pe om icircn urma sfatului

Sfintei Treimi așa cum găsim la Cartea

Facerii după chipul și după asemănarea

Sa Chip adică eikon La Coloseni

capitolul I versetele de la 5 și următoarele

Sf Ap Pavel face o teologie a icoanei pe

care o adaptează persoanei Domnului

nostru Iisus Hristos anume cacircnd vorbește

despre Macircntuitorul ca și Cuvacircnt al lui

Dumnezeu spune bdquoacesta este chipul lui

Dumnezeu Cel nevăzut icircntru care prin

care și pentru care toate s-au făcutrdquo

Așadar prin termenul de bdquochiprdquo sau de

icoană a lui Dumnezeu Icircl găsim desemnat

icircn Sf Scriptură pe Dumnezeu-Fiul Este un

alt nume al Fiului pe lacircngă cel de Cuvacircnt

pe lacircngă cel de Icircnțelepciune a lui

Dumnezeu și face parte din atributele celei

de-a doua persoane a Sfintei Treimi

Așadar termenul icoană eikon chip se

regăsește icircn atributele divine icircncă de la

icircnceput

GM Sunt și teologi patristici care

spun că atunci cacircnd Dumnezeu-Tatăl

icircmpreună cu Fiul și cu Duhul Sfacircnt au

creat pe om Tatăl a privit la chipul

Fiuluihellip

Pr Exact Acesta este unul din

motivele pentru care Fiul S-a icircntrupat să ne

macircntuiască și nu Duhul Sfacircnt sau Tatăl

Puteau s-o facă și ei dar n-au făcut-o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

6

deoarece noi eram creați de Tatăl icircn Duhul

după chipul Fiului Și de aceea chipul

Fiului icoana Fiului din noi trebuia

restaurată de cine oare dacă nu tocmai de

prototip nu-i așa

GM Icircn acest fel icircnțelegem și

motivul pentru care se icircntrupează

Macircntuitorulhellip

Pr bdquoȘi Cuvacircntul Trup S-a făcutrdquo

spune Sf Evanghelie după Ioan Icircntruparea

Cuvacircntului lui Dumnezeu a chipului lui

Dumnezeu este și dovada după care ne

putem justifica icircn apariția primelor icoane

ca și obiecte de cult icircncă de la icircnceput

GM Deci ele au un rol foarte

precis icircn cult adică le icircntacirclnim icircn biserică

la toate slujbele dar au ele și un rol

didactic ne pot icircnvăța ceva

Pr Prima icoană a lui Dumnezeu a

fost omul Din start regăsind icircn El

bunătatea dragostea racircvna bunăvoința și

toate atributele omul cu ajutorul lor putea

să-L descopere pe părintele Său

Dumnezeu Același rol l-a păstrat și icoana

icircn cultul bisericii anume urmărind cu

ochiul minții persoana sau evenimentul

sfacircnt descris de icoană omul poate

descoperi icircn el icircnsuși niște căi spre

Dumnezeu pe care dacă nu ar fi avut

icoana nu le-ar fi avut deschise nu le-ar fi

avut să zicem așa accesibile

GM Putem accepta de exemplu

participarea la slujbele religioase icircntr-o

biserică unde să spunem am da icoanele

jos am spune că icoanele nu-și găsesc

locul acolo pot fi considerate idoli așa

cum se formulează icircn unele intervenții ale

unor creștini de factură neo-protestantă

spunacircnd că porunca a doua din Decalog ar

interzice cinstirea sfintelor icoane

Pr Din start din limba greacă prin

termenii folosiți icircn scrisă Sf Scriptură ne

dăm seama că se face o deosebire foarte

clară icircntre idol și icoană Icircn limba greacă

eidolon nu este totuna cu eikon din start

GM Nu doar etimologichellip

Pr Nu nu Se face referire la doi

termeni complet diferiți Prin eidolon

icircnțelegem o statuie care icircn cultul păgacircn nu

numai greco-roman ci și la celelalte culte

păgacircne reprezenta o personificare a zeității

respective o personificare adică zeitatea

respectivă venea și poseda statuia aceea

icircntr-un fel anume și prin intermediul ei

dădea daruri celor care la racircndul lor icirci

dădeau daruri Deci era un contract o

religie de tip contractual icircn Imperiul

Roman mă refer la perioada clasică

greco-romană șamd dar și la cultele

tacircrzii că practic s-a cimentat pacircnă icircn zilele

noastre termenul acesta dă-mi ca să-ți dau

Grecul sau romanul mergeau icircn fața statuii

zeului Hermes sau eu știu la ce zeu aveau

ei interes sacrificau un țap sau o oaie

pentru jertfa respectivă pe care o făceau și

icircn schimb conform teologiei lor zeul care

locuia icircn statuie sub formă de numen sub

formă de daimon demon de unde a venit

icircn teologia noastră cu titlul de rău demon

cu conotație negativă de zeitate rea de

zeitate icircnșelătoare de diavol acel zeu era

obligat prin contract să răspundă la jertfa

respectivă și dacă nu-și icircndeplinea

calitatea contractuală partea lui din

contract respectivul se putea declara parte

nemulțumită

GM Deci nu se poate vorbi de o

icircnțelegere mistică a cultului dedicat

idolilorhellip

Pr Sub nici o formă ci de o parte

strict materialistă icircn care avea loc

conform teologiei noastre de data aceasta

și un fenomen demonic

GM Și pacircnă la urmă porunca a

doua face referire la icoană la interzicerea

cultului de cinstire a icoanelor sau face

referire la ceva strict din Vechiul

Testament

Pr Porunca aceea face referire la

idolii lumii antice icircn contextul căreia a

fost emisă pentru că a fost emisă de

Dumnezeu prin Moise pe muntele Sinai

Iar Moise venea din Egipt cu tot poporul

Icircn Egipt se aflau toate zeitățile acelea pe

care le vedem și astăzi prin muzee zeu cu

cap de crocodil zeu cu cap de șacal zeul

nu știu care cu cap de bufniță șamd acele

zeități mixte antropomorfe sau zoomorfe

etc Aceste zeități erau de fapt demoni așa

cum icirci considerau și evreii dar la ele se

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

7

face referire atunci cacircnd porunca a fost

emisă anume ca poporul evreu să se

păzească să se ferească de idolatrie de

cultul acesta adresat demonilor sau

fantasmelor sau a ceea ce și-ar putea

imagina unii oameni

GM Vă icircntreb despre aceasta

poruncă pentru că așa cum bine se știe icircn

secolul al optulea acea dispută pro sau

contra icoane a fost destul de amplă a

icircnceput undeva icircn anul 730 și a ținut pacircnă

la 843 icircn vremea Sfintei Icircmpărătese

Teodora și au fost mai bine de 100 de ani

icircn care problema s-a pus exact icircn această

direcție este sau nu este icoana un idol

Ce răspuns au dat Sfinții Părinți atunci

Pr Aici trebuie să descriem

iconoclasmul ca fiind adaptat la niște erezii

mai vechi A icircnceput icircntr-adevăr icircn jurul

anului 730 dar el avea niște justificări

niște erezii mai vechi la care era conectat

de exemplu la monofizism Monofizismul

a apărut icircn secolul al-V-lea și s-a dezvoltat

rapid icircn toată zona semită a Asiei Adică

nu numai la evrei ci și la samarineni și la

sirieni și la toți semiții

GM Și icircn ce fel a influențat

monofizismul cultul de cinstire a sfintelor

icoane

Pr Monofizismul susținea că icircn

persoana Domnului nostru Iisus Hristos a

Logosului Divin nu există umanitate

Umanitatea a fost icircnghițită diluată sau

dizolvată icircn persoana divină Deci

caracterul de om era doar o aparență doar

o mască practic icircn spatele căreia se afla

Dumnezeu Confunda așadar pacircnă la

disoluție cele două firi una cu cealaltă Și

ei ca atare interziceau reprezentarea

iconică a Dumnezeului-Om

GM Asta pentru că după părerea

acelora Iisus Hristos n-a avut un trup

realhellip

Pr Pentru că n-a fost om așa

susțineau ei Și de aici s-au inspirat și

icircmpărații isaurieni pentru că ei se trăgeau

din Siria Isauria Germaniceea Siriei era

controlată de monofiziți Această viziune a

fost adusă de icircmpăratul Leon al III-lea

Isaurul cacircnd a venit pe tronul Bizanțului

ca un foarte bun generalhellip

GM Tot el este și cel care

pornește prigoana icircmpotriva icoanei

Pr Iconoclasmul a fost una din

formele de manifestare ale unei erezii și

mai cumplite anume doctrina conform

căreia icircmpăratul șeful statului trebuie să

coordoneze și să impună dogme icircn

biserică el icircncerca să reactiveze titulatura

Pontifex Maximus pe care au avut-o

icircmpărații romani păgacircni și pe care au avut-

o și icircmpărații persani cu influență mare icircn

Siria și de la care au copiat lucrul acesta

inclusiv califii După cum spunea un

icircnvățat francez că bdquoeste un lucru

indubitabil că atacirct icircn Imperiul Chinez cacirct

și icircn Imperiul Bizantin cacirct și icircn Califatul

Islamic cu capitala la Damasc a icircnceput

iconoclasmul exact icircn aceeași perioadă ca

și cum s-ar fi vorbit capii celor trei mari

puteri să icircnceapă această campanie

icircmpotriva imaginii sfinte fiecare cu altă

religie și persecuția icircmpotriva celor care se

icircnchinau la ele

GM Așadar avem pe de o parte

motive de ordin dogmatic

Pr Și pe de altă parte motive de

ordin cacirct se poate de material anume că au

icircncercat să-și domine propriile credințe sau

au icircncercat să se insereze să se insinueze

icircn capi ai credințelor popoarelor pe care le

guvernau și au fost refuzați

GM Dar toată lupta de apărare pe

care o vedem la Sfinții Părinți este una

exprimată și icircn plan intelectual pentru că

au cele mai bune argumentehellip

Pr Icircmpărații bizantini n-au avut

argumente de natură dogmatică

Constantin al V-lea Copronimul fiul lui

Leon al III-lea Isaurul inițiatorul

iconoclasmului s-a erijat icircn ideolog al

iconoclasmului dar el n-a reușit sub nici o

formă să găsească vreun argument

icircmpotriva cultului icoanelor Așa cum nu

găsesc nici cei de astăzi argumente

plauzibile Toate argumentele sunt de fapt

trunchieri ale voii Lui Dumnezeu pentru

că iată Vechiul Testament că la el face

referire deci tot icircn Sf Scriptură și tot prin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

8

Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul

Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și

chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l

aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată

numele primului artist din Vechiul

Testament chiar pe Betsaleel care va picta

și va coase pe pacircnza cortului chipuri de

heruvimi chipuri de serafimi chipuri de

icircngeri conform poruncii divine

GM Icircnseamnă că i-au văzut pe

icircngeri ca să-i poată picta

Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod

aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel

ca artist

GM Poate el nu i-a văzut dar

sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către

Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit

Decalogul

Pr Se poate să fi colaborat Moise

și icircn discuția cu Betsaleel să poată să

stabilească un canon iconografic al

Cortului Mărturiei Capacul chivotului

conform descrierii date de Dumnezeu

omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct

se poate de vizibili cacirct se poate de

tangibili din materiale omenești

pămacircntești aurul lemnul salcacircmul

pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie

icircn cultul Vechiului Testament de niciun

fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și

reaua voință adeseori Nu mai vorbim de

șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care

preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care

atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi

veninoși icircn pustie conform pedepsei

divine se puteau tămădui de semnul crucii

din Vechiul Testament care se găsește icircn

forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă

veche era reprezentat prin semnul plus icircn

formă de cruce O icoana profetică a ceea

ce avea să facă Domnul nostru Iisus

Hristos și la care Domnul Icircnsuși face

referire cacircnd vorbește despre șarpele din

pustie că nu li se vor da acestor oameni

desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct

semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau

mai departe semnul lui Iona cu cele trei

zile de stat icircn pacircntecele chitului care

prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului

GM Cum este perceput cultul de

cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi

Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-

au păstrat semnificația pe care Sinodul 7

ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din

843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou

ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca

atare anume că icoana este chip al chipului

dumnezeiesc și icircn același timp chip al

sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite

evenimente concrete ca model și ca

ridicare icircnălțare duhovnicească a minții

noastre spre acel model sfacircnt dar și ca

sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd

icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau

pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment

sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește

GM Are legătură această

sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană

este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea

aureolă se face vreo legătură icircntre această

culoare galben și sfințenie

Pr Aureola din icoane sigur că da

semnifică acea calitate dobacircndită prin

conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om

cu Dumnezeu cu voința divină calitatea

sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției

dumnezeiești calitate de fiu al lui

Dumnezeu

GM Despre icoanele făcătoare de

minuni ce ne puteți spune Sunt toate

icoanele făcătoare de minuni sau numai

unele

Pr Cu privire la icoanele făcătoare

de minuni trebuie să spunem că ele au fost

cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă

din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea

spre exemplu icircn Istoria bisericească spune

că femeia vindecată de Domnul nostru

Iisus Hristos femeia cu scurgerea de

sacircnge care avea originea icircn localitatea

Paneas din Samaria după ce Domnul

Hristos a făcut cu ea acea minune a

vindecării

GM Se vorbește astăzi despre

icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri

biserici din țara noastră sau din alte țări

unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt

posibile aceste minuni sunt toate icoanele

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

9

făcătoare de minuni De ce numai unele

sunt făcătoare de minuni și altele nu

Pr Așa cum la picioarele Crucii

Domnului se aflau două categorii de

oameni cei care credeau și cei care nu

credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni

care cred și oameni care au o credință mai

ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de

față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea

Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te

jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate

despre un om căci ei Icircl considerau om un

simplu condamnat despre un om pe care Icircl

vedeau icircn ghearele morții cuprins de

agonia aceea de dinainte de moarte

respectiv Domnul nostru Iisus Hristos

alții Sf Ioan Evanghelistul femeile

mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria

icircnțelegeau evenimentul care se afla și se

petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și

icoana naște astăzi aceleași dezbinări și

aceleași dezbateri pe care le-a născut și

Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune

bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo

Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni

sunt făcătoare de minuni pentru cei ce

cred Pentru cei ce nu cred

GM Mai puținhellip

Pr au rol educativ au rol de

conducere spre calitatea credinței spre o

icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a

credinței rău oricum nu le fac Acum

tradiția bisericească a consacrat anumite

icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a

poporului a consacrat anumite icoane ca

fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar

icircn mod special orice icoană sfințită de

către preotul hirotonit valabil icircn Biserica

Ortodoxă este făcătoare de minuni și

purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o

icoana consacrată

GM Nu atacirct prin icoana icircn sine

cacirct prin cel reprezentathellip

Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe

care pictezi nici vopseaua cu care pictezi

nu au vreun atribut supranatural ci

imaginea sfacircntă care este stracircns legată de

prototipul ei Așa cum nu putem deosebi

firea umană de firea divină făcacircnd doi

hristoși separați separați unul de altul așa

nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului

de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi

acea imagine clasică dată nouă și de

părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei

Eu am la pieptul meu poza mamei mele și

eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut

hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea

mamei mele și eu nu spun că sărut

imaginea mamei mele nici măcar asta nu

spun eu spun că o sărut pe mama

Imaginea conduce direct evlavia respectul

reverența celui care o practică la prototip

G Ne apropiem de finalul acestui

interviu deși am putea discuta mult mai

mult timp cu părintele Mircea Cristian

Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva

personal ce icircnseamnă pentru

dumneavoastră ca om icoana Și ce

icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot

icoana

Pr Acum iarăși nu pot rupe omul

de preot Nu mă pot dedubla dar pot să

dau un răspuns ca să mulțumesc ambele

laturi ale icircntrebării Din punct de vedere

uman icoana pentru mine mai ales ca

absolvent de arte plastice a icircnsemnat o

culme a frumuseții dar a unei frumuseți

adusă din lumea de dincolo din lumea

icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea

noastră și transpusă pe măsura capacității

noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn

plan pămacircntesc potrivit cu modelul

icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos

Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al

evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața

icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul

familiei mele mi-am spus și bunele și

relele și mi-am luat copilul icircn brațe și

adeseori șantajul a funcționat nu pentru

mine mai ales pentru cel micuț

GM Aș vrea să icircncheiem icircn

această notă pe care ați subliniat-o cu

frumusețea adusă din lumea de dincolo

pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui

Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și

anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă

mulțumim

Pr Și eu vă mulțumesc foarte

mult Hristos a icircnviat

GM Adevărat a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

10

Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă

Arhim Vasile Miron

Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase

a Bisericii icoana şi pictura bisericească au

avut un rol bine definit Prin aceste imagini

vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie

memoria persoanelor şi faptelor sfinte a

icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi

Noului Testament şi a cultivat duhul

evlaviei icircn racircndurile credincioşilor

Icoanele și reprezentările picturale

au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la

icircnceputul creștinismului ca mijloace de

exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și

sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă

credința noastră statornică icircn Dumnezeu și

icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată

credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare

a sfinților

Biserica a icircnvățat dintotdeauna că

noi nu cinstim materia din care este

confecționată icoana ci chipul reprezentat

pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece

asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte

deschisă care ne dezvăluie istoria revelației

dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire

a lumii

Deci icoanele și pictura

bisericească de pe pereții sfintelor locașuri

sunt mijloace de educație religioasă și de

exprimare a adevărurilor de credință

Această pictură nu are un scop estetic şi

pur decorativ ci un scop pedagogic şi

instructiv-educativ Icircn limbajul popular

este numită bdquoBiblia celor neştiutori de

carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru

că fiecare icoană sau scenă religioasă are o

funcţie simbolică redacircnd sub formă de

imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale

Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă

zugrăvind sugestiv anumite fapte şi

evenimente importante din istoria sfacircntă

sau unele ceremonii sacre ale cultului

creștin ortodox

a Tipicul iconografic s-a format

icircn timp zugravii orientacircndu-se după

anumite reguli de icircntocmire a scenelor

iconografice iar toate aceste repere

icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite

Erminii Erminiile arătau zugravilor ce

imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn

pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct

decorul pictural al bisericii să reprezinte un

ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și

fiecare registru de scene sfinte ocupă un

anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine

definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe

care locașul bisericesc are menirea de a o

icircnfățișa credincioșilor prin privirea

imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul

1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap

XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn

col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

11

Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au

stabilit icircn funcţie de următorii factori

1) Dezvoltarea arhitecturii

bisericeşti influențată și ea icircn decursul

timpului de curentele și ideile religioase

care au dominat viața și cugetarea creștină

2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi

a controverselor religioase apărute icircn sacircnul

Bisericii

3) Tradiţiile regionale ale

diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta

o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal

sau Muntenia

4) Oficializarea cultului sfinților

evoluţia cultului divin şi dezvoltarea

racircnduielii Sfintei Liturghii

Pictura diferă icircn raport cu destinaţia

bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o

biserică mănăstirească şi altfel o biserică

de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică

de cimitir (unde predomină scenele

arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi

altfel un paraclis sau o capelă

Icircn toate cazurile amintite mai sus

pictura bisericească trebuie să reflecte

imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri

fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte

frumuseţea paradisului ceresc Biserica

este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește

și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind

răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui

Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul

mărturiei lui Moiserdquo2

Turla redă imaginea Bisericii

biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe

locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează

icoana Pantocratorului (Dumnezeu

Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe

pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc

icircngerii apostolii și proorocii care L-au

prevestit care L-au slujit icircn lume și care

acum se bucură și se desfătează la vederea

feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza

turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti

care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și

cuvintele Macircntuitorului

2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului

Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei

XXVI (1974) nr 9-10 p 825

Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei

ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe

absida nordică (pe boltă) este zugrăvită

Maica Domnului cu pruncul icircn braţe

pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul

născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe

pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor

trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur

Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie

Dialogul precum și alți ierarhi Sf

Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei

Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii

slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)

Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite

scene din istoria sfacircntă a Vechiului și

Noului Testament icircn legătură cu Liturghia

creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea

de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea

Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui

Isaac cina de la Emaus etc

Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se

zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului

iar pe bolta absidei din stacircnga icoana

Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai

absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi

mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe

Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor

Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava

Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și

sfintele mucenițe Tecla Varvara

Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor

martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui

Hristos

Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile

asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta

pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu

icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa

macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta

al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi

Antonie cel Mare Pahomie cel Mare

Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie

Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se

zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor

femei Parascheva Maria Egipteanca

Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula

Teodora de la Sihla etc

Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile

patriarhilor Vechiului Testament (Avraam

Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și

ale proorocilor și drepților care au prevestit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

12

timpurile mesianice și au aspirat la ele dar

nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea

harului La unele biserici se mai zugrăvește

și scena judecății de apoi pentru a sugera

ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția

cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct

trecacircnd prin pragul și divanul judecății

Pe pereţii exteriori ai bisericilor se

zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon

Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au

condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au

icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a

Logosului divin

Locașul bisericii ca spațiu liturgic

icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o

lume transfigurată icircn care este depășită

separația icircntre trecut prezent și viitorul

eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat

și necreat La intuiția și trăirea acestui

adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele

din sfacircntul locaș

b Icoana creştină este o scenă

religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau

hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită

prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea

cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn

culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui

eveniment deosebit din istoria macircntuirii

Prin sfințire icoana devine obiect sacru

fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn

patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii

icoanele devin purtătoare de har și

credincioșii le sărută cu evlavie Ele

icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu

asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin

legătura cu prototipul lor ca mijloace de

comunicare cu persoana reprezentată de

ele

Temeiul reprezentării icoanei este

icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și

cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)

spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin

icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a

unit cu firea dumnezeiască și din acest

motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel

nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn

trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o

reprezentăm nu pe ea o facem icoană

pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu

pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn

icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El

Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se

facă om după voința binevoitoare a

Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru

răscumpărarea propriei Sale creaturi

noi desenăm chipul icircnfățișării Sale

omenești după trup și nicidecum chipul

dumnezeirii Sale nevăzute și de

neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească

s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind

macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt

cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au

făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru

14) devenind fii și moștenitori ai lui

Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu

Hristosrdquo (Romani 8 17)

După destinaţia şi locul folosirii

icoanele se icircmpart icircn două categorii

- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la

oficierea serviciului divin icoane fixe

cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane

3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul

omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed

Anastasia București 1998 p 14

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

13

mobile cum sunt cele care se pun pe

iconostase icircn pridvor și icircn naos

- Icoane icircntrebuințate icircn afara

bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de

pildă icoane familiale sau domestice

adică cele păstrate icircn casele noastre sau

purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)

și icoane rutiere cum sunt cele așezate la

troiţele de la răspacircntiile drumurilor

Iconografia bisericească a luat

avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic

(787) și după sinodul local de la

Constantinopol din 843 cacircnd a fost

condamnată pentru totdeauna erezia

iconoclastă și a fost restabilit definitiv

cultul sfintelor icoane Icircn definiția

dogmatică a Sinodului al VII-lea

Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna

adevărul fundamental că cinstirea acordată

sfintelor icoane este relativă și nu se

confundă cu bdquoadevărata icircnchinare

dumnezeiască care se cuvine numai

Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de

felul acela care se dă cinstitei și de viață

făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și

celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și

punerea de lumacircnări care obicei cucernic

icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă

chipului trece la prototip și cel ce se

icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite

pe eardquo4

Icoana reprezintă o prețioasă

moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția

Bisericii afirmă că prima icoană a

Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții

Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn

Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica

Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă

omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat

al Macircntuitorului Hristos trimis

credinciosului rege Abgar al Edesei și

păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec

4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή

tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec

Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn

Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de

minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p

8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu

introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed

Anastasia 1994 p 28

al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini

Constantin Porfirogenetul și Roman I

Lecapenul o aduc la Constantinopol și o

așează icircn biserica Sfintei Fecioare din

Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al

primilor creștini se exterioriza icircn dorința de

a avea mereu icircnaintea ochilor chipul

Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al

Sfinților Apostoli icircn forme concrete

vizibile care să le stimuleze necontenit

racircvna de a urma exemplul lor divin de

viață sfacircntă și neprihănită

Chiar dacă documentar cultul

icoanelor este atestat din sec al IV-lea7

trebuie să admitem existența lor chiar din

perioada imediat următoare icircntemeierii

Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai

puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne

mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a

pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii

Domnului care au constituit prototipuri

pentru alte icoane O altă icoană datată din

timpul activităţii pămacircnteşti a

Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care

pioasa Veronica (una din femeile

mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce

urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn

spate pacircnă la locul răstignirii Un mare

părinte bisericesc afirma că practica

pictării icoanelor a existat chiar din timpul

Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc

icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane

ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele

ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că

ele n-au fost oprite și că sunt chiar

reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8

Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus

ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum

icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn

glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn

Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn

6 Ibidem p 29

7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că

chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul

lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria

bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom

de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR

București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian

Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col

PSB vol 12 București 1988 p 618

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

14

chip natural din sufletul creștin rămas

continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9

Cum icircnsă creștinii nu-și puteau

manifesta sentimentul de cinstire icircn mod

liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit

nenumărate prigoane din partea păgacircnilor

și a icircmpăraților romani primele elemente

iconografice apar icircn catacombe pictorii

servindu-se pentru redarea ideilor

religioase de diferite simboluri peștele

ancora porumbelul mielul ramura de

măslin crinul10

etc

Pictura catacombelor reprezintă

pentru icircntreaga creștinătate un tezaur

inestimabil de valori artistice și religioase

care dau mărturie peste veacuri și milenii

despre existența icoanelor icircncă din cele

mai vechi timpuri ale creștinismului

despre sentimentul de profundă trăire

religioasă și despre concepția teologică a

primilor creștini

Cele mai vechi catacombe icircn care

se păstrează picturi religioase datează din

sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile

catacombelor subiectele alegorice

reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și

chipurile sub care El se descrie ca vița de

vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri

mielul și peștele11

De la sfacircrșitul sec al II-

lea se trece la o fază portretistică apăracircnd

scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn

diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta

Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și

alte personaje din Noul Testament

Libertatea religioasă acordată

creștinilor prin Edictul de la Milan (313)

precum și aflarea Sfintei Cruci a

Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena

icircn anul 324 favorizează dezvoltarea

vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies

din catacombe se zidesc biserici mărețe și

se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și

cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost

9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești

și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice

XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10

Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II

Bucureşti 1910 p 197 11

Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii

Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p

274

epocile decisive icircn care se formulează și se

fixează icircn scris dogmele creștine iar

iconografia va deveni tot mai simțitor o

limbă religioasă care va ilustra biruința

Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile

Icoanele au constituit un mijloc de

propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care

s-a transmis nu numai verbal sau prin

intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea

imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna

ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi

pentru că izvorul de inspiraţie al

iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat

al Cărţii Sfinte

Icoanele au avut icircntotdeauna un

scop educativ-religios fiind o plasticizare

vie a ideilor și preceptelor religios-morale

exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii

Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă

corelaţie căci amacircndouă contribuie la

lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei

credinţe Am putea caracteriza icoana ca

fiind o Evanghelie icircn culori iar

Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus

Hristos Icoana vorbește despre

Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se

rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn

cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de

icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale

Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau

se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un

comentariu elocvent și strălucitor icircn

liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea

ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă

și arată icoana prin culori Arta de a grăi

prin culori este necesară și folositoare

exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru

că aceasta o cere icircnsăși natura noastră

psiho-fizică Icoana ortodoxă este o

fereastră spre cer o deschidere spre

absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie

faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă

răbdarea eroismul moral și spiritul de

jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile

minunate ale sfinților care și-au dăruit

viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru

triumful adevărului dreptei credințe și

pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea

multe cărți și nici nu am timp liber pentru

a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

15

biserică spitalul obștesc al sufletelor

icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini

podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi

desfată privirea ca o livadă și pe

nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn

suflet Am privit răbdarea mucenicului

răsplata cununilor și mă aprind ca prin

foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la

pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin

mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12

Icircn concluzie icoanele au avut rolul

lor bine determinat icircn istoria

creștinismului constituind pentru

credincioșii ortodocși obiecte sacre de

exprimare a pietății religioase și mijloace

de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și

cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă

identitatea dintre cultul icoanei și cel dat

prototipului bdquoNoi nu venerăm materia

icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului

pe care ea icircl arată materia icoanei

rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia

este cea pe care o cinstim ci prototipul

odată cu figura lui Deci cinstirea adusă

icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre

prototip precum și asemănarea este

aceeașirdquo13

Cultul icoanelor a cunoscut

epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia

a dat expresie doctrinei privitoare la

icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o

lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare

pentru că ea ne arată pe Hristos icircn

nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni

răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la

cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca

și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci

vederea se adaugă contemplării minții și

prin amacircndouă este icircntărită credința și

taina iconomieirdquo14

12

Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic

contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom

de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra

iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p

30 13

Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al

icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed

Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14

Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn

rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București

1996 p 180

Indiferent de felul culorii sau de

forma şi materialul din care este

confecţionată icoana creştină descoperă

minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi

anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu

Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu

Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne

icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne

icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El

Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe

icoane credincioşii se aprind de racircvna

duhovnicească de a imita faptele şi viaţa

Macircntuitorului şi de a practica virtuţile

sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui

Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea

lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei

credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o

funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-

ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre

evitarea răului şi icircmplinirea voii lui

Dumnezeu De aceea Biserica noastră

Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă

şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a

consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile

canonice icircn definiţiile dogmatice ale

sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi

preţuindu-le ca pe un tezaur sacru

inestimabil şi acordacircndu-le cinstea

cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Cuprins

Gabriel Mitroi Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă -Interviu- p 5 Arhim Vasile Miron Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă p 10 Maxim Morariu Elemente de iconografie şi teologia icoanei icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010) p 16 Arhim Cosma Mitu Icoana lui Hristos ndash modelul desăvacircrșirii morale a sfinților p 18 Pr Ștefan Zaharia Icoana Icircnălţării Domnului p 20 Dr Nicolae Georgescu Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură de la Mănăstirea Celic-Derehelliphelliphelliphellip p 23 Ierom Atal Toma Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Mănăstirea Dervent p 25 Drd Florin Dionisi Bătracircnac O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului ndash Prodromița de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța p 27 Pr Felix Lucian Neculai Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului p 31 Pr Constantin Romaniuc Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie p 34 Cătălin-Iulian Drăgan Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe p 39

Icircnaltpreasfințitul

Teodosie

Arhiepiscopul Tomisului

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

5

Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă

-Interviu-

Prof Gabriel Mitroi

Gabriel Mitroi Hristos a icircnviat

părinte

Pr Mircea Cristian Pricop

Adevărat a icircnviat

GM Bine ați venit la interviurile

revistei Tomisul Ortodox

Pr Mulțumesc

GM Vorbim cu părintele Mircea

Cristian Pricop preot slujitor la parohia

Nașterea Sf Ioan Botezătorul din

Constanța un preot cunoscut pentru

dragostea de credință dar și pentru

activitatea catehetică fiind implicat icircn mai

multe proiecte educative icircn cadrul parohiei

Discutăm astăzi despre o temă foarte

importantă pentru credința creștin-

ortodoxă cuprinsă icircn cadrul manifestărilor

dedicate de Patriarhia Romacircnă icoanei

iconarilor și pictorilor bisericești

Pr Vă mulțumesc icircncă o dată

pentru invitația făcută mă onorează

Cuvacircntul bdquoeikonrdquo din limba greacă

desemnează icircn limba romacircnă termenul

bdquochiprdquo sau bdquoimaginerdquo După cum e relatat

icircn Sf Scriptură știm foarte bine că

Dumnezeu l-a creat pe om icircn urma sfatului

Sfintei Treimi așa cum găsim la Cartea

Facerii după chipul și după asemănarea

Sa Chip adică eikon La Coloseni

capitolul I versetele de la 5 și următoarele

Sf Ap Pavel face o teologie a icoanei pe

care o adaptează persoanei Domnului

nostru Iisus Hristos anume cacircnd vorbește

despre Macircntuitorul ca și Cuvacircnt al lui

Dumnezeu spune bdquoacesta este chipul lui

Dumnezeu Cel nevăzut icircntru care prin

care și pentru care toate s-au făcutrdquo

Așadar prin termenul de bdquochiprdquo sau de

icoană a lui Dumnezeu Icircl găsim desemnat

icircn Sf Scriptură pe Dumnezeu-Fiul Este un

alt nume al Fiului pe lacircngă cel de Cuvacircnt

pe lacircngă cel de Icircnțelepciune a lui

Dumnezeu și face parte din atributele celei

de-a doua persoane a Sfintei Treimi

Așadar termenul icoană eikon chip se

regăsește icircn atributele divine icircncă de la

icircnceput

GM Sunt și teologi patristici care

spun că atunci cacircnd Dumnezeu-Tatăl

icircmpreună cu Fiul și cu Duhul Sfacircnt au

creat pe om Tatăl a privit la chipul

Fiuluihellip

Pr Exact Acesta este unul din

motivele pentru care Fiul S-a icircntrupat să ne

macircntuiască și nu Duhul Sfacircnt sau Tatăl

Puteau s-o facă și ei dar n-au făcut-o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

6

deoarece noi eram creați de Tatăl icircn Duhul

după chipul Fiului Și de aceea chipul

Fiului icoana Fiului din noi trebuia

restaurată de cine oare dacă nu tocmai de

prototip nu-i așa

GM Icircn acest fel icircnțelegem și

motivul pentru care se icircntrupează

Macircntuitorulhellip

Pr bdquoȘi Cuvacircntul Trup S-a făcutrdquo

spune Sf Evanghelie după Ioan Icircntruparea

Cuvacircntului lui Dumnezeu a chipului lui

Dumnezeu este și dovada după care ne

putem justifica icircn apariția primelor icoane

ca și obiecte de cult icircncă de la icircnceput

GM Deci ele au un rol foarte

precis icircn cult adică le icircntacirclnim icircn biserică

la toate slujbele dar au ele și un rol

didactic ne pot icircnvăța ceva

Pr Prima icoană a lui Dumnezeu a

fost omul Din start regăsind icircn El

bunătatea dragostea racircvna bunăvoința și

toate atributele omul cu ajutorul lor putea

să-L descopere pe părintele Său

Dumnezeu Același rol l-a păstrat și icoana

icircn cultul bisericii anume urmărind cu

ochiul minții persoana sau evenimentul

sfacircnt descris de icoană omul poate

descoperi icircn el icircnsuși niște căi spre

Dumnezeu pe care dacă nu ar fi avut

icoana nu le-ar fi avut deschise nu le-ar fi

avut să zicem așa accesibile

GM Putem accepta de exemplu

participarea la slujbele religioase icircntr-o

biserică unde să spunem am da icoanele

jos am spune că icoanele nu-și găsesc

locul acolo pot fi considerate idoli așa

cum se formulează icircn unele intervenții ale

unor creștini de factură neo-protestantă

spunacircnd că porunca a doua din Decalog ar

interzice cinstirea sfintelor icoane

Pr Din start din limba greacă prin

termenii folosiți icircn scrisă Sf Scriptură ne

dăm seama că se face o deosebire foarte

clară icircntre idol și icoană Icircn limba greacă

eidolon nu este totuna cu eikon din start

GM Nu doar etimologichellip

Pr Nu nu Se face referire la doi

termeni complet diferiți Prin eidolon

icircnțelegem o statuie care icircn cultul păgacircn nu

numai greco-roman ci și la celelalte culte

păgacircne reprezenta o personificare a zeității

respective o personificare adică zeitatea

respectivă venea și poseda statuia aceea

icircntr-un fel anume și prin intermediul ei

dădea daruri celor care la racircndul lor icirci

dădeau daruri Deci era un contract o

religie de tip contractual icircn Imperiul

Roman mă refer la perioada clasică

greco-romană șamd dar și la cultele

tacircrzii că practic s-a cimentat pacircnă icircn zilele

noastre termenul acesta dă-mi ca să-ți dau

Grecul sau romanul mergeau icircn fața statuii

zeului Hermes sau eu știu la ce zeu aveau

ei interes sacrificau un țap sau o oaie

pentru jertfa respectivă pe care o făceau și

icircn schimb conform teologiei lor zeul care

locuia icircn statuie sub formă de numen sub

formă de daimon demon de unde a venit

icircn teologia noastră cu titlul de rău demon

cu conotație negativă de zeitate rea de

zeitate icircnșelătoare de diavol acel zeu era

obligat prin contract să răspundă la jertfa

respectivă și dacă nu-și icircndeplinea

calitatea contractuală partea lui din

contract respectivul se putea declara parte

nemulțumită

GM Deci nu se poate vorbi de o

icircnțelegere mistică a cultului dedicat

idolilorhellip

Pr Sub nici o formă ci de o parte

strict materialistă icircn care avea loc

conform teologiei noastre de data aceasta

și un fenomen demonic

GM Și pacircnă la urmă porunca a

doua face referire la icoană la interzicerea

cultului de cinstire a icoanelor sau face

referire la ceva strict din Vechiul

Testament

Pr Porunca aceea face referire la

idolii lumii antice icircn contextul căreia a

fost emisă pentru că a fost emisă de

Dumnezeu prin Moise pe muntele Sinai

Iar Moise venea din Egipt cu tot poporul

Icircn Egipt se aflau toate zeitățile acelea pe

care le vedem și astăzi prin muzee zeu cu

cap de crocodil zeu cu cap de șacal zeul

nu știu care cu cap de bufniță șamd acele

zeități mixte antropomorfe sau zoomorfe

etc Aceste zeități erau de fapt demoni așa

cum icirci considerau și evreii dar la ele se

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

7

face referire atunci cacircnd porunca a fost

emisă anume ca poporul evreu să se

păzească să se ferească de idolatrie de

cultul acesta adresat demonilor sau

fantasmelor sau a ceea ce și-ar putea

imagina unii oameni

GM Vă icircntreb despre aceasta

poruncă pentru că așa cum bine se știe icircn

secolul al optulea acea dispută pro sau

contra icoane a fost destul de amplă a

icircnceput undeva icircn anul 730 și a ținut pacircnă

la 843 icircn vremea Sfintei Icircmpărătese

Teodora și au fost mai bine de 100 de ani

icircn care problema s-a pus exact icircn această

direcție este sau nu este icoana un idol

Ce răspuns au dat Sfinții Părinți atunci

Pr Aici trebuie să descriem

iconoclasmul ca fiind adaptat la niște erezii

mai vechi A icircnceput icircntr-adevăr icircn jurul

anului 730 dar el avea niște justificări

niște erezii mai vechi la care era conectat

de exemplu la monofizism Monofizismul

a apărut icircn secolul al-V-lea și s-a dezvoltat

rapid icircn toată zona semită a Asiei Adică

nu numai la evrei ci și la samarineni și la

sirieni și la toți semiții

GM Și icircn ce fel a influențat

monofizismul cultul de cinstire a sfintelor

icoane

Pr Monofizismul susținea că icircn

persoana Domnului nostru Iisus Hristos a

Logosului Divin nu există umanitate

Umanitatea a fost icircnghițită diluată sau

dizolvată icircn persoana divină Deci

caracterul de om era doar o aparență doar

o mască practic icircn spatele căreia se afla

Dumnezeu Confunda așadar pacircnă la

disoluție cele două firi una cu cealaltă Și

ei ca atare interziceau reprezentarea

iconică a Dumnezeului-Om

GM Asta pentru că după părerea

acelora Iisus Hristos n-a avut un trup

realhellip

Pr Pentru că n-a fost om așa

susțineau ei Și de aici s-au inspirat și

icircmpărații isaurieni pentru că ei se trăgeau

din Siria Isauria Germaniceea Siriei era

controlată de monofiziți Această viziune a

fost adusă de icircmpăratul Leon al III-lea

Isaurul cacircnd a venit pe tronul Bizanțului

ca un foarte bun generalhellip

GM Tot el este și cel care

pornește prigoana icircmpotriva icoanei

Pr Iconoclasmul a fost una din

formele de manifestare ale unei erezii și

mai cumplite anume doctrina conform

căreia icircmpăratul șeful statului trebuie să

coordoneze și să impună dogme icircn

biserică el icircncerca să reactiveze titulatura

Pontifex Maximus pe care au avut-o

icircmpărații romani păgacircni și pe care au avut-

o și icircmpărații persani cu influență mare icircn

Siria și de la care au copiat lucrul acesta

inclusiv califii După cum spunea un

icircnvățat francez că bdquoeste un lucru

indubitabil că atacirct icircn Imperiul Chinez cacirct

și icircn Imperiul Bizantin cacirct și icircn Califatul

Islamic cu capitala la Damasc a icircnceput

iconoclasmul exact icircn aceeași perioadă ca

și cum s-ar fi vorbit capii celor trei mari

puteri să icircnceapă această campanie

icircmpotriva imaginii sfinte fiecare cu altă

religie și persecuția icircmpotriva celor care se

icircnchinau la ele

GM Așadar avem pe de o parte

motive de ordin dogmatic

Pr Și pe de altă parte motive de

ordin cacirct se poate de material anume că au

icircncercat să-și domine propriile credințe sau

au icircncercat să se insereze să se insinueze

icircn capi ai credințelor popoarelor pe care le

guvernau și au fost refuzați

GM Dar toată lupta de apărare pe

care o vedem la Sfinții Părinți este una

exprimată și icircn plan intelectual pentru că

au cele mai bune argumentehellip

Pr Icircmpărații bizantini n-au avut

argumente de natură dogmatică

Constantin al V-lea Copronimul fiul lui

Leon al III-lea Isaurul inițiatorul

iconoclasmului s-a erijat icircn ideolog al

iconoclasmului dar el n-a reușit sub nici o

formă să găsească vreun argument

icircmpotriva cultului icoanelor Așa cum nu

găsesc nici cei de astăzi argumente

plauzibile Toate argumentele sunt de fapt

trunchieri ale voii Lui Dumnezeu pentru

că iată Vechiul Testament că la el face

referire deci tot icircn Sf Scriptură și tot prin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

8

Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul

Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și

chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l

aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată

numele primului artist din Vechiul

Testament chiar pe Betsaleel care va picta

și va coase pe pacircnza cortului chipuri de

heruvimi chipuri de serafimi chipuri de

icircngeri conform poruncii divine

GM Icircnseamnă că i-au văzut pe

icircngeri ca să-i poată picta

Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod

aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel

ca artist

GM Poate el nu i-a văzut dar

sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către

Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit

Decalogul

Pr Se poate să fi colaborat Moise

și icircn discuția cu Betsaleel să poată să

stabilească un canon iconografic al

Cortului Mărturiei Capacul chivotului

conform descrierii date de Dumnezeu

omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct

se poate de vizibili cacirct se poate de

tangibili din materiale omenești

pămacircntești aurul lemnul salcacircmul

pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie

icircn cultul Vechiului Testament de niciun

fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și

reaua voință adeseori Nu mai vorbim de

șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care

preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care

atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi

veninoși icircn pustie conform pedepsei

divine se puteau tămădui de semnul crucii

din Vechiul Testament care se găsește icircn

forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă

veche era reprezentat prin semnul plus icircn

formă de cruce O icoana profetică a ceea

ce avea să facă Domnul nostru Iisus

Hristos și la care Domnul Icircnsuși face

referire cacircnd vorbește despre șarpele din

pustie că nu li se vor da acestor oameni

desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct

semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau

mai departe semnul lui Iona cu cele trei

zile de stat icircn pacircntecele chitului care

prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului

GM Cum este perceput cultul de

cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi

Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-

au păstrat semnificația pe care Sinodul 7

ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din

843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou

ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca

atare anume că icoana este chip al chipului

dumnezeiesc și icircn același timp chip al

sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite

evenimente concrete ca model și ca

ridicare icircnălțare duhovnicească a minții

noastre spre acel model sfacircnt dar și ca

sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd

icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau

pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment

sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește

GM Are legătură această

sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană

este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea

aureolă se face vreo legătură icircntre această

culoare galben și sfințenie

Pr Aureola din icoane sigur că da

semnifică acea calitate dobacircndită prin

conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om

cu Dumnezeu cu voința divină calitatea

sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției

dumnezeiești calitate de fiu al lui

Dumnezeu

GM Despre icoanele făcătoare de

minuni ce ne puteți spune Sunt toate

icoanele făcătoare de minuni sau numai

unele

Pr Cu privire la icoanele făcătoare

de minuni trebuie să spunem că ele au fost

cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă

din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea

spre exemplu icircn Istoria bisericească spune

că femeia vindecată de Domnul nostru

Iisus Hristos femeia cu scurgerea de

sacircnge care avea originea icircn localitatea

Paneas din Samaria după ce Domnul

Hristos a făcut cu ea acea minune a

vindecării

GM Se vorbește astăzi despre

icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri

biserici din țara noastră sau din alte țări

unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt

posibile aceste minuni sunt toate icoanele

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

9

făcătoare de minuni De ce numai unele

sunt făcătoare de minuni și altele nu

Pr Așa cum la picioarele Crucii

Domnului se aflau două categorii de

oameni cei care credeau și cei care nu

credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni

care cred și oameni care au o credință mai

ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de

față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea

Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te

jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate

despre un om căci ei Icircl considerau om un

simplu condamnat despre un om pe care Icircl

vedeau icircn ghearele morții cuprins de

agonia aceea de dinainte de moarte

respectiv Domnul nostru Iisus Hristos

alții Sf Ioan Evanghelistul femeile

mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria

icircnțelegeau evenimentul care se afla și se

petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și

icoana naște astăzi aceleași dezbinări și

aceleași dezbateri pe care le-a născut și

Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune

bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo

Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni

sunt făcătoare de minuni pentru cei ce

cred Pentru cei ce nu cred

GM Mai puținhellip

Pr au rol educativ au rol de

conducere spre calitatea credinței spre o

icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a

credinței rău oricum nu le fac Acum

tradiția bisericească a consacrat anumite

icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a

poporului a consacrat anumite icoane ca

fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar

icircn mod special orice icoană sfințită de

către preotul hirotonit valabil icircn Biserica

Ortodoxă este făcătoare de minuni și

purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o

icoana consacrată

GM Nu atacirct prin icoana icircn sine

cacirct prin cel reprezentathellip

Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe

care pictezi nici vopseaua cu care pictezi

nu au vreun atribut supranatural ci

imaginea sfacircntă care este stracircns legată de

prototipul ei Așa cum nu putem deosebi

firea umană de firea divină făcacircnd doi

hristoși separați separați unul de altul așa

nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului

de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi

acea imagine clasică dată nouă și de

părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei

Eu am la pieptul meu poza mamei mele și

eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut

hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea

mamei mele și eu nu spun că sărut

imaginea mamei mele nici măcar asta nu

spun eu spun că o sărut pe mama

Imaginea conduce direct evlavia respectul

reverența celui care o practică la prototip

G Ne apropiem de finalul acestui

interviu deși am putea discuta mult mai

mult timp cu părintele Mircea Cristian

Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva

personal ce icircnseamnă pentru

dumneavoastră ca om icoana Și ce

icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot

icoana

Pr Acum iarăși nu pot rupe omul

de preot Nu mă pot dedubla dar pot să

dau un răspuns ca să mulțumesc ambele

laturi ale icircntrebării Din punct de vedere

uman icoana pentru mine mai ales ca

absolvent de arte plastice a icircnsemnat o

culme a frumuseții dar a unei frumuseți

adusă din lumea de dincolo din lumea

icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea

noastră și transpusă pe măsura capacității

noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn

plan pămacircntesc potrivit cu modelul

icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos

Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al

evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața

icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul

familiei mele mi-am spus și bunele și

relele și mi-am luat copilul icircn brațe și

adeseori șantajul a funcționat nu pentru

mine mai ales pentru cel micuț

GM Aș vrea să icircncheiem icircn

această notă pe care ați subliniat-o cu

frumusețea adusă din lumea de dincolo

pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui

Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și

anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă

mulțumim

Pr Și eu vă mulțumesc foarte

mult Hristos a icircnviat

GM Adevărat a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

10

Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă

Arhim Vasile Miron

Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase

a Bisericii icoana şi pictura bisericească au

avut un rol bine definit Prin aceste imagini

vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie

memoria persoanelor şi faptelor sfinte a

icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi

Noului Testament şi a cultivat duhul

evlaviei icircn racircndurile credincioşilor

Icoanele și reprezentările picturale

au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la

icircnceputul creștinismului ca mijloace de

exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și

sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă

credința noastră statornică icircn Dumnezeu și

icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată

credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare

a sfinților

Biserica a icircnvățat dintotdeauna că

noi nu cinstim materia din care este

confecționată icoana ci chipul reprezentat

pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece

asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte

deschisă care ne dezvăluie istoria revelației

dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire

a lumii

Deci icoanele și pictura

bisericească de pe pereții sfintelor locașuri

sunt mijloace de educație religioasă și de

exprimare a adevărurilor de credință

Această pictură nu are un scop estetic şi

pur decorativ ci un scop pedagogic şi

instructiv-educativ Icircn limbajul popular

este numită bdquoBiblia celor neştiutori de

carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru

că fiecare icoană sau scenă religioasă are o

funcţie simbolică redacircnd sub formă de

imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale

Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă

zugrăvind sugestiv anumite fapte şi

evenimente importante din istoria sfacircntă

sau unele ceremonii sacre ale cultului

creștin ortodox

a Tipicul iconografic s-a format

icircn timp zugravii orientacircndu-se după

anumite reguli de icircntocmire a scenelor

iconografice iar toate aceste repere

icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite

Erminii Erminiile arătau zugravilor ce

imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn

pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct

decorul pictural al bisericii să reprezinte un

ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și

fiecare registru de scene sfinte ocupă un

anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine

definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe

care locașul bisericesc are menirea de a o

icircnfățișa credincioșilor prin privirea

imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul

1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap

XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn

col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

11

Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au

stabilit icircn funcţie de următorii factori

1) Dezvoltarea arhitecturii

bisericeşti influențată și ea icircn decursul

timpului de curentele și ideile religioase

care au dominat viața și cugetarea creștină

2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi

a controverselor religioase apărute icircn sacircnul

Bisericii

3) Tradiţiile regionale ale

diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta

o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal

sau Muntenia

4) Oficializarea cultului sfinților

evoluţia cultului divin şi dezvoltarea

racircnduielii Sfintei Liturghii

Pictura diferă icircn raport cu destinaţia

bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o

biserică mănăstirească şi altfel o biserică

de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică

de cimitir (unde predomină scenele

arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi

altfel un paraclis sau o capelă

Icircn toate cazurile amintite mai sus

pictura bisericească trebuie să reflecte

imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri

fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte

frumuseţea paradisului ceresc Biserica

este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește

și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind

răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui

Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul

mărturiei lui Moiserdquo2

Turla redă imaginea Bisericii

biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe

locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează

icoana Pantocratorului (Dumnezeu

Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe

pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc

icircngerii apostolii și proorocii care L-au

prevestit care L-au slujit icircn lume și care

acum se bucură și se desfătează la vederea

feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza

turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti

care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și

cuvintele Macircntuitorului

2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului

Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei

XXVI (1974) nr 9-10 p 825

Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei

ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe

absida nordică (pe boltă) este zugrăvită

Maica Domnului cu pruncul icircn braţe

pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul

născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe

pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor

trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur

Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie

Dialogul precum și alți ierarhi Sf

Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei

Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii

slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)

Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite

scene din istoria sfacircntă a Vechiului și

Noului Testament icircn legătură cu Liturghia

creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea

de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea

Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui

Isaac cina de la Emaus etc

Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se

zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului

iar pe bolta absidei din stacircnga icoana

Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai

absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi

mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe

Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor

Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava

Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și

sfintele mucenițe Tecla Varvara

Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor

martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui

Hristos

Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile

asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta

pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu

icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa

macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta

al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi

Antonie cel Mare Pahomie cel Mare

Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie

Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se

zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor

femei Parascheva Maria Egipteanca

Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula

Teodora de la Sihla etc

Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile

patriarhilor Vechiului Testament (Avraam

Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și

ale proorocilor și drepților care au prevestit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

12

timpurile mesianice și au aspirat la ele dar

nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea

harului La unele biserici se mai zugrăvește

și scena judecății de apoi pentru a sugera

ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția

cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct

trecacircnd prin pragul și divanul judecății

Pe pereţii exteriori ai bisericilor se

zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon

Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au

condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au

icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a

Logosului divin

Locașul bisericii ca spațiu liturgic

icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o

lume transfigurată icircn care este depășită

separația icircntre trecut prezent și viitorul

eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat

și necreat La intuiția și trăirea acestui

adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele

din sfacircntul locaș

b Icoana creştină este o scenă

religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau

hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită

prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea

cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn

culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui

eveniment deosebit din istoria macircntuirii

Prin sfințire icoana devine obiect sacru

fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn

patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii

icoanele devin purtătoare de har și

credincioșii le sărută cu evlavie Ele

icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu

asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin

legătura cu prototipul lor ca mijloace de

comunicare cu persoana reprezentată de

ele

Temeiul reprezentării icoanei este

icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și

cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)

spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin

icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a

unit cu firea dumnezeiască și din acest

motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel

nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn

trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o

reprezentăm nu pe ea o facem icoană

pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu

pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn

icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El

Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se

facă om după voința binevoitoare a

Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru

răscumpărarea propriei Sale creaturi

noi desenăm chipul icircnfățișării Sale

omenești după trup și nicidecum chipul

dumnezeirii Sale nevăzute și de

neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească

s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind

macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt

cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au

făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru

14) devenind fii și moștenitori ai lui

Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu

Hristosrdquo (Romani 8 17)

După destinaţia şi locul folosirii

icoanele se icircmpart icircn două categorii

- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la

oficierea serviciului divin icoane fixe

cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane

3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul

omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed

Anastasia București 1998 p 14

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

13

mobile cum sunt cele care se pun pe

iconostase icircn pridvor și icircn naos

- Icoane icircntrebuințate icircn afara

bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de

pildă icoane familiale sau domestice

adică cele păstrate icircn casele noastre sau

purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)

și icoane rutiere cum sunt cele așezate la

troiţele de la răspacircntiile drumurilor

Iconografia bisericească a luat

avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic

(787) și după sinodul local de la

Constantinopol din 843 cacircnd a fost

condamnată pentru totdeauna erezia

iconoclastă și a fost restabilit definitiv

cultul sfintelor icoane Icircn definiția

dogmatică a Sinodului al VII-lea

Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna

adevărul fundamental că cinstirea acordată

sfintelor icoane este relativă și nu se

confundă cu bdquoadevărata icircnchinare

dumnezeiască care se cuvine numai

Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de

felul acela care se dă cinstitei și de viață

făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și

celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și

punerea de lumacircnări care obicei cucernic

icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă

chipului trece la prototip și cel ce se

icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite

pe eardquo4

Icoana reprezintă o prețioasă

moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția

Bisericii afirmă că prima icoană a

Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții

Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn

Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica

Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă

omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat

al Macircntuitorului Hristos trimis

credinciosului rege Abgar al Edesei și

păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec

4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή

tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec

Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn

Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de

minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p

8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu

introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed

Anastasia 1994 p 28

al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini

Constantin Porfirogenetul și Roman I

Lecapenul o aduc la Constantinopol și o

așează icircn biserica Sfintei Fecioare din

Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al

primilor creștini se exterioriza icircn dorința de

a avea mereu icircnaintea ochilor chipul

Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al

Sfinților Apostoli icircn forme concrete

vizibile care să le stimuleze necontenit

racircvna de a urma exemplul lor divin de

viață sfacircntă și neprihănită

Chiar dacă documentar cultul

icoanelor este atestat din sec al IV-lea7

trebuie să admitem existența lor chiar din

perioada imediat următoare icircntemeierii

Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai

puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne

mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a

pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii

Domnului care au constituit prototipuri

pentru alte icoane O altă icoană datată din

timpul activităţii pămacircnteşti a

Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care

pioasa Veronica (una din femeile

mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce

urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn

spate pacircnă la locul răstignirii Un mare

părinte bisericesc afirma că practica

pictării icoanelor a existat chiar din timpul

Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc

icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane

ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele

ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că

ele n-au fost oprite și că sunt chiar

reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8

Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus

ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum

icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn

glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn

Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn

6 Ibidem p 29

7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că

chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul

lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria

bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom

de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR

București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian

Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col

PSB vol 12 București 1988 p 618

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

14

chip natural din sufletul creștin rămas

continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9

Cum icircnsă creștinii nu-și puteau

manifesta sentimentul de cinstire icircn mod

liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit

nenumărate prigoane din partea păgacircnilor

și a icircmpăraților romani primele elemente

iconografice apar icircn catacombe pictorii

servindu-se pentru redarea ideilor

religioase de diferite simboluri peștele

ancora porumbelul mielul ramura de

măslin crinul10

etc

Pictura catacombelor reprezintă

pentru icircntreaga creștinătate un tezaur

inestimabil de valori artistice și religioase

care dau mărturie peste veacuri și milenii

despre existența icoanelor icircncă din cele

mai vechi timpuri ale creștinismului

despre sentimentul de profundă trăire

religioasă și despre concepția teologică a

primilor creștini

Cele mai vechi catacombe icircn care

se păstrează picturi religioase datează din

sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile

catacombelor subiectele alegorice

reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și

chipurile sub care El se descrie ca vița de

vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri

mielul și peștele11

De la sfacircrșitul sec al II-

lea se trece la o fază portretistică apăracircnd

scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn

diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta

Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și

alte personaje din Noul Testament

Libertatea religioasă acordată

creștinilor prin Edictul de la Milan (313)

precum și aflarea Sfintei Cruci a

Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena

icircn anul 324 favorizează dezvoltarea

vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies

din catacombe se zidesc biserici mărețe și

se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și

cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost

9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești

și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice

XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10

Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II

Bucureşti 1910 p 197 11

Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii

Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p

274

epocile decisive icircn care se formulează și se

fixează icircn scris dogmele creștine iar

iconografia va deveni tot mai simțitor o

limbă religioasă care va ilustra biruința

Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile

Icoanele au constituit un mijloc de

propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care

s-a transmis nu numai verbal sau prin

intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea

imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna

ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi

pentru că izvorul de inspiraţie al

iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat

al Cărţii Sfinte

Icoanele au avut icircntotdeauna un

scop educativ-religios fiind o plasticizare

vie a ideilor și preceptelor religios-morale

exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii

Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă

corelaţie căci amacircndouă contribuie la

lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei

credinţe Am putea caracteriza icoana ca

fiind o Evanghelie icircn culori iar

Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus

Hristos Icoana vorbește despre

Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se

rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn

cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de

icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale

Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau

se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un

comentariu elocvent și strălucitor icircn

liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea

ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă

și arată icoana prin culori Arta de a grăi

prin culori este necesară și folositoare

exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru

că aceasta o cere icircnsăși natura noastră

psiho-fizică Icoana ortodoxă este o

fereastră spre cer o deschidere spre

absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie

faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă

răbdarea eroismul moral și spiritul de

jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile

minunate ale sfinților care și-au dăruit

viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru

triumful adevărului dreptei credințe și

pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea

multe cărți și nici nu am timp liber pentru

a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

15

biserică spitalul obștesc al sufletelor

icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini

podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi

desfată privirea ca o livadă și pe

nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn

suflet Am privit răbdarea mucenicului

răsplata cununilor și mă aprind ca prin

foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la

pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin

mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12

Icircn concluzie icoanele au avut rolul

lor bine determinat icircn istoria

creștinismului constituind pentru

credincioșii ortodocși obiecte sacre de

exprimare a pietății religioase și mijloace

de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și

cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă

identitatea dintre cultul icoanei și cel dat

prototipului bdquoNoi nu venerăm materia

icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului

pe care ea icircl arată materia icoanei

rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia

este cea pe care o cinstim ci prototipul

odată cu figura lui Deci cinstirea adusă

icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre

prototip precum și asemănarea este

aceeașirdquo13

Cultul icoanelor a cunoscut

epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia

a dat expresie doctrinei privitoare la

icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o

lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare

pentru că ea ne arată pe Hristos icircn

nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni

răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la

cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca

și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci

vederea se adaugă contemplării minții și

prin amacircndouă este icircntărită credința și

taina iconomieirdquo14

12

Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic

contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom

de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra

iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p

30 13

Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al

icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed

Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14

Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn

rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București

1996 p 180

Indiferent de felul culorii sau de

forma şi materialul din care este

confecţionată icoana creştină descoperă

minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi

anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu

Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu

Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne

icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne

icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El

Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe

icoane credincioşii se aprind de racircvna

duhovnicească de a imita faptele şi viaţa

Macircntuitorului şi de a practica virtuţile

sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui

Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea

lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei

credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o

funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-

ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre

evitarea răului şi icircmplinirea voii lui

Dumnezeu De aceea Biserica noastră

Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă

şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a

consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile

canonice icircn definiţiile dogmatice ale

sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi

preţuindu-le ca pe un tezaur sacru

inestimabil şi acordacircndu-le cinstea

cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Icircnaltpreasfințitul

Teodosie

Arhiepiscopul Tomisului

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

5

Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă

-Interviu-

Prof Gabriel Mitroi

Gabriel Mitroi Hristos a icircnviat

părinte

Pr Mircea Cristian Pricop

Adevărat a icircnviat

GM Bine ați venit la interviurile

revistei Tomisul Ortodox

Pr Mulțumesc

GM Vorbim cu părintele Mircea

Cristian Pricop preot slujitor la parohia

Nașterea Sf Ioan Botezătorul din

Constanța un preot cunoscut pentru

dragostea de credință dar și pentru

activitatea catehetică fiind implicat icircn mai

multe proiecte educative icircn cadrul parohiei

Discutăm astăzi despre o temă foarte

importantă pentru credința creștin-

ortodoxă cuprinsă icircn cadrul manifestărilor

dedicate de Patriarhia Romacircnă icoanei

iconarilor și pictorilor bisericești

Pr Vă mulțumesc icircncă o dată

pentru invitația făcută mă onorează

Cuvacircntul bdquoeikonrdquo din limba greacă

desemnează icircn limba romacircnă termenul

bdquochiprdquo sau bdquoimaginerdquo După cum e relatat

icircn Sf Scriptură știm foarte bine că

Dumnezeu l-a creat pe om icircn urma sfatului

Sfintei Treimi așa cum găsim la Cartea

Facerii după chipul și după asemănarea

Sa Chip adică eikon La Coloseni

capitolul I versetele de la 5 și următoarele

Sf Ap Pavel face o teologie a icoanei pe

care o adaptează persoanei Domnului

nostru Iisus Hristos anume cacircnd vorbește

despre Macircntuitorul ca și Cuvacircnt al lui

Dumnezeu spune bdquoacesta este chipul lui

Dumnezeu Cel nevăzut icircntru care prin

care și pentru care toate s-au făcutrdquo

Așadar prin termenul de bdquochiprdquo sau de

icoană a lui Dumnezeu Icircl găsim desemnat

icircn Sf Scriptură pe Dumnezeu-Fiul Este un

alt nume al Fiului pe lacircngă cel de Cuvacircnt

pe lacircngă cel de Icircnțelepciune a lui

Dumnezeu și face parte din atributele celei

de-a doua persoane a Sfintei Treimi

Așadar termenul icoană eikon chip se

regăsește icircn atributele divine icircncă de la

icircnceput

GM Sunt și teologi patristici care

spun că atunci cacircnd Dumnezeu-Tatăl

icircmpreună cu Fiul și cu Duhul Sfacircnt au

creat pe om Tatăl a privit la chipul

Fiuluihellip

Pr Exact Acesta este unul din

motivele pentru care Fiul S-a icircntrupat să ne

macircntuiască și nu Duhul Sfacircnt sau Tatăl

Puteau s-o facă și ei dar n-au făcut-o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

6

deoarece noi eram creați de Tatăl icircn Duhul

după chipul Fiului Și de aceea chipul

Fiului icoana Fiului din noi trebuia

restaurată de cine oare dacă nu tocmai de

prototip nu-i așa

GM Icircn acest fel icircnțelegem și

motivul pentru care se icircntrupează

Macircntuitorulhellip

Pr bdquoȘi Cuvacircntul Trup S-a făcutrdquo

spune Sf Evanghelie după Ioan Icircntruparea

Cuvacircntului lui Dumnezeu a chipului lui

Dumnezeu este și dovada după care ne

putem justifica icircn apariția primelor icoane

ca și obiecte de cult icircncă de la icircnceput

GM Deci ele au un rol foarte

precis icircn cult adică le icircntacirclnim icircn biserică

la toate slujbele dar au ele și un rol

didactic ne pot icircnvăța ceva

Pr Prima icoană a lui Dumnezeu a

fost omul Din start regăsind icircn El

bunătatea dragostea racircvna bunăvoința și

toate atributele omul cu ajutorul lor putea

să-L descopere pe părintele Său

Dumnezeu Același rol l-a păstrat și icoana

icircn cultul bisericii anume urmărind cu

ochiul minții persoana sau evenimentul

sfacircnt descris de icoană omul poate

descoperi icircn el icircnsuși niște căi spre

Dumnezeu pe care dacă nu ar fi avut

icoana nu le-ar fi avut deschise nu le-ar fi

avut să zicem așa accesibile

GM Putem accepta de exemplu

participarea la slujbele religioase icircntr-o

biserică unde să spunem am da icoanele

jos am spune că icoanele nu-și găsesc

locul acolo pot fi considerate idoli așa

cum se formulează icircn unele intervenții ale

unor creștini de factură neo-protestantă

spunacircnd că porunca a doua din Decalog ar

interzice cinstirea sfintelor icoane

Pr Din start din limba greacă prin

termenii folosiți icircn scrisă Sf Scriptură ne

dăm seama că se face o deosebire foarte

clară icircntre idol și icoană Icircn limba greacă

eidolon nu este totuna cu eikon din start

GM Nu doar etimologichellip

Pr Nu nu Se face referire la doi

termeni complet diferiți Prin eidolon

icircnțelegem o statuie care icircn cultul păgacircn nu

numai greco-roman ci și la celelalte culte

păgacircne reprezenta o personificare a zeității

respective o personificare adică zeitatea

respectivă venea și poseda statuia aceea

icircntr-un fel anume și prin intermediul ei

dădea daruri celor care la racircndul lor icirci

dădeau daruri Deci era un contract o

religie de tip contractual icircn Imperiul

Roman mă refer la perioada clasică

greco-romană șamd dar și la cultele

tacircrzii că practic s-a cimentat pacircnă icircn zilele

noastre termenul acesta dă-mi ca să-ți dau

Grecul sau romanul mergeau icircn fața statuii

zeului Hermes sau eu știu la ce zeu aveau

ei interes sacrificau un țap sau o oaie

pentru jertfa respectivă pe care o făceau și

icircn schimb conform teologiei lor zeul care

locuia icircn statuie sub formă de numen sub

formă de daimon demon de unde a venit

icircn teologia noastră cu titlul de rău demon

cu conotație negativă de zeitate rea de

zeitate icircnșelătoare de diavol acel zeu era

obligat prin contract să răspundă la jertfa

respectivă și dacă nu-și icircndeplinea

calitatea contractuală partea lui din

contract respectivul se putea declara parte

nemulțumită

GM Deci nu se poate vorbi de o

icircnțelegere mistică a cultului dedicat

idolilorhellip

Pr Sub nici o formă ci de o parte

strict materialistă icircn care avea loc

conform teologiei noastre de data aceasta

și un fenomen demonic

GM Și pacircnă la urmă porunca a

doua face referire la icoană la interzicerea

cultului de cinstire a icoanelor sau face

referire la ceva strict din Vechiul

Testament

Pr Porunca aceea face referire la

idolii lumii antice icircn contextul căreia a

fost emisă pentru că a fost emisă de

Dumnezeu prin Moise pe muntele Sinai

Iar Moise venea din Egipt cu tot poporul

Icircn Egipt se aflau toate zeitățile acelea pe

care le vedem și astăzi prin muzee zeu cu

cap de crocodil zeu cu cap de șacal zeul

nu știu care cu cap de bufniță șamd acele

zeități mixte antropomorfe sau zoomorfe

etc Aceste zeități erau de fapt demoni așa

cum icirci considerau și evreii dar la ele se

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

7

face referire atunci cacircnd porunca a fost

emisă anume ca poporul evreu să se

păzească să se ferească de idolatrie de

cultul acesta adresat demonilor sau

fantasmelor sau a ceea ce și-ar putea

imagina unii oameni

GM Vă icircntreb despre aceasta

poruncă pentru că așa cum bine se știe icircn

secolul al optulea acea dispută pro sau

contra icoane a fost destul de amplă a

icircnceput undeva icircn anul 730 și a ținut pacircnă

la 843 icircn vremea Sfintei Icircmpărătese

Teodora și au fost mai bine de 100 de ani

icircn care problema s-a pus exact icircn această

direcție este sau nu este icoana un idol

Ce răspuns au dat Sfinții Părinți atunci

Pr Aici trebuie să descriem

iconoclasmul ca fiind adaptat la niște erezii

mai vechi A icircnceput icircntr-adevăr icircn jurul

anului 730 dar el avea niște justificări

niște erezii mai vechi la care era conectat

de exemplu la monofizism Monofizismul

a apărut icircn secolul al-V-lea și s-a dezvoltat

rapid icircn toată zona semită a Asiei Adică

nu numai la evrei ci și la samarineni și la

sirieni și la toți semiții

GM Și icircn ce fel a influențat

monofizismul cultul de cinstire a sfintelor

icoane

Pr Monofizismul susținea că icircn

persoana Domnului nostru Iisus Hristos a

Logosului Divin nu există umanitate

Umanitatea a fost icircnghițită diluată sau

dizolvată icircn persoana divină Deci

caracterul de om era doar o aparență doar

o mască practic icircn spatele căreia se afla

Dumnezeu Confunda așadar pacircnă la

disoluție cele două firi una cu cealaltă Și

ei ca atare interziceau reprezentarea

iconică a Dumnezeului-Om

GM Asta pentru că după părerea

acelora Iisus Hristos n-a avut un trup

realhellip

Pr Pentru că n-a fost om așa

susțineau ei Și de aici s-au inspirat și

icircmpărații isaurieni pentru că ei se trăgeau

din Siria Isauria Germaniceea Siriei era

controlată de monofiziți Această viziune a

fost adusă de icircmpăratul Leon al III-lea

Isaurul cacircnd a venit pe tronul Bizanțului

ca un foarte bun generalhellip

GM Tot el este și cel care

pornește prigoana icircmpotriva icoanei

Pr Iconoclasmul a fost una din

formele de manifestare ale unei erezii și

mai cumplite anume doctrina conform

căreia icircmpăratul șeful statului trebuie să

coordoneze și să impună dogme icircn

biserică el icircncerca să reactiveze titulatura

Pontifex Maximus pe care au avut-o

icircmpărații romani păgacircni și pe care au avut-

o și icircmpărații persani cu influență mare icircn

Siria și de la care au copiat lucrul acesta

inclusiv califii După cum spunea un

icircnvățat francez că bdquoeste un lucru

indubitabil că atacirct icircn Imperiul Chinez cacirct

și icircn Imperiul Bizantin cacirct și icircn Califatul

Islamic cu capitala la Damasc a icircnceput

iconoclasmul exact icircn aceeași perioadă ca

și cum s-ar fi vorbit capii celor trei mari

puteri să icircnceapă această campanie

icircmpotriva imaginii sfinte fiecare cu altă

religie și persecuția icircmpotriva celor care se

icircnchinau la ele

GM Așadar avem pe de o parte

motive de ordin dogmatic

Pr Și pe de altă parte motive de

ordin cacirct se poate de material anume că au

icircncercat să-și domine propriile credințe sau

au icircncercat să se insereze să se insinueze

icircn capi ai credințelor popoarelor pe care le

guvernau și au fost refuzați

GM Dar toată lupta de apărare pe

care o vedem la Sfinții Părinți este una

exprimată și icircn plan intelectual pentru că

au cele mai bune argumentehellip

Pr Icircmpărații bizantini n-au avut

argumente de natură dogmatică

Constantin al V-lea Copronimul fiul lui

Leon al III-lea Isaurul inițiatorul

iconoclasmului s-a erijat icircn ideolog al

iconoclasmului dar el n-a reușit sub nici o

formă să găsească vreun argument

icircmpotriva cultului icoanelor Așa cum nu

găsesc nici cei de astăzi argumente

plauzibile Toate argumentele sunt de fapt

trunchieri ale voii Lui Dumnezeu pentru

că iată Vechiul Testament că la el face

referire deci tot icircn Sf Scriptură și tot prin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

8

Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul

Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și

chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l

aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată

numele primului artist din Vechiul

Testament chiar pe Betsaleel care va picta

și va coase pe pacircnza cortului chipuri de

heruvimi chipuri de serafimi chipuri de

icircngeri conform poruncii divine

GM Icircnseamnă că i-au văzut pe

icircngeri ca să-i poată picta

Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod

aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel

ca artist

GM Poate el nu i-a văzut dar

sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către

Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit

Decalogul

Pr Se poate să fi colaborat Moise

și icircn discuția cu Betsaleel să poată să

stabilească un canon iconografic al

Cortului Mărturiei Capacul chivotului

conform descrierii date de Dumnezeu

omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct

se poate de vizibili cacirct se poate de

tangibili din materiale omenești

pămacircntești aurul lemnul salcacircmul

pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie

icircn cultul Vechiului Testament de niciun

fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și

reaua voință adeseori Nu mai vorbim de

șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care

preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care

atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi

veninoși icircn pustie conform pedepsei

divine se puteau tămădui de semnul crucii

din Vechiul Testament care se găsește icircn

forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă

veche era reprezentat prin semnul plus icircn

formă de cruce O icoana profetică a ceea

ce avea să facă Domnul nostru Iisus

Hristos și la care Domnul Icircnsuși face

referire cacircnd vorbește despre șarpele din

pustie că nu li se vor da acestor oameni

desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct

semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau

mai departe semnul lui Iona cu cele trei

zile de stat icircn pacircntecele chitului care

prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului

GM Cum este perceput cultul de

cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi

Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-

au păstrat semnificația pe care Sinodul 7

ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din

843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou

ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca

atare anume că icoana este chip al chipului

dumnezeiesc și icircn același timp chip al

sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite

evenimente concrete ca model și ca

ridicare icircnălțare duhovnicească a minții

noastre spre acel model sfacircnt dar și ca

sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd

icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau

pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment

sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește

GM Are legătură această

sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană

este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea

aureolă se face vreo legătură icircntre această

culoare galben și sfințenie

Pr Aureola din icoane sigur că da

semnifică acea calitate dobacircndită prin

conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om

cu Dumnezeu cu voința divină calitatea

sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției

dumnezeiești calitate de fiu al lui

Dumnezeu

GM Despre icoanele făcătoare de

minuni ce ne puteți spune Sunt toate

icoanele făcătoare de minuni sau numai

unele

Pr Cu privire la icoanele făcătoare

de minuni trebuie să spunem că ele au fost

cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă

din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea

spre exemplu icircn Istoria bisericească spune

că femeia vindecată de Domnul nostru

Iisus Hristos femeia cu scurgerea de

sacircnge care avea originea icircn localitatea

Paneas din Samaria după ce Domnul

Hristos a făcut cu ea acea minune a

vindecării

GM Se vorbește astăzi despre

icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri

biserici din țara noastră sau din alte țări

unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt

posibile aceste minuni sunt toate icoanele

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

9

făcătoare de minuni De ce numai unele

sunt făcătoare de minuni și altele nu

Pr Așa cum la picioarele Crucii

Domnului se aflau două categorii de

oameni cei care credeau și cei care nu

credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni

care cred și oameni care au o credință mai

ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de

față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea

Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te

jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate

despre un om căci ei Icircl considerau om un

simplu condamnat despre un om pe care Icircl

vedeau icircn ghearele morții cuprins de

agonia aceea de dinainte de moarte

respectiv Domnul nostru Iisus Hristos

alții Sf Ioan Evanghelistul femeile

mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria

icircnțelegeau evenimentul care se afla și se

petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și

icoana naște astăzi aceleași dezbinări și

aceleași dezbateri pe care le-a născut și

Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune

bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo

Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni

sunt făcătoare de minuni pentru cei ce

cred Pentru cei ce nu cred

GM Mai puținhellip

Pr au rol educativ au rol de

conducere spre calitatea credinței spre o

icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a

credinței rău oricum nu le fac Acum

tradiția bisericească a consacrat anumite

icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a

poporului a consacrat anumite icoane ca

fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar

icircn mod special orice icoană sfințită de

către preotul hirotonit valabil icircn Biserica

Ortodoxă este făcătoare de minuni și

purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o

icoana consacrată

GM Nu atacirct prin icoana icircn sine

cacirct prin cel reprezentathellip

Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe

care pictezi nici vopseaua cu care pictezi

nu au vreun atribut supranatural ci

imaginea sfacircntă care este stracircns legată de

prototipul ei Așa cum nu putem deosebi

firea umană de firea divină făcacircnd doi

hristoși separați separați unul de altul așa

nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului

de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi

acea imagine clasică dată nouă și de

părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei

Eu am la pieptul meu poza mamei mele și

eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut

hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea

mamei mele și eu nu spun că sărut

imaginea mamei mele nici măcar asta nu

spun eu spun că o sărut pe mama

Imaginea conduce direct evlavia respectul

reverența celui care o practică la prototip

G Ne apropiem de finalul acestui

interviu deși am putea discuta mult mai

mult timp cu părintele Mircea Cristian

Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva

personal ce icircnseamnă pentru

dumneavoastră ca om icoana Și ce

icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot

icoana

Pr Acum iarăși nu pot rupe omul

de preot Nu mă pot dedubla dar pot să

dau un răspuns ca să mulțumesc ambele

laturi ale icircntrebării Din punct de vedere

uman icoana pentru mine mai ales ca

absolvent de arte plastice a icircnsemnat o

culme a frumuseții dar a unei frumuseți

adusă din lumea de dincolo din lumea

icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea

noastră și transpusă pe măsura capacității

noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn

plan pămacircntesc potrivit cu modelul

icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos

Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al

evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața

icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul

familiei mele mi-am spus și bunele și

relele și mi-am luat copilul icircn brațe și

adeseori șantajul a funcționat nu pentru

mine mai ales pentru cel micuț

GM Aș vrea să icircncheiem icircn

această notă pe care ați subliniat-o cu

frumusețea adusă din lumea de dincolo

pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui

Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și

anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă

mulțumim

Pr Și eu vă mulțumesc foarte

mult Hristos a icircnviat

GM Adevărat a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

10

Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă

Arhim Vasile Miron

Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase

a Bisericii icoana şi pictura bisericească au

avut un rol bine definit Prin aceste imagini

vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie

memoria persoanelor şi faptelor sfinte a

icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi

Noului Testament şi a cultivat duhul

evlaviei icircn racircndurile credincioşilor

Icoanele și reprezentările picturale

au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la

icircnceputul creștinismului ca mijloace de

exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și

sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă

credința noastră statornică icircn Dumnezeu și

icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată

credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare

a sfinților

Biserica a icircnvățat dintotdeauna că

noi nu cinstim materia din care este

confecționată icoana ci chipul reprezentat

pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece

asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte

deschisă care ne dezvăluie istoria revelației

dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire

a lumii

Deci icoanele și pictura

bisericească de pe pereții sfintelor locașuri

sunt mijloace de educație religioasă și de

exprimare a adevărurilor de credință

Această pictură nu are un scop estetic şi

pur decorativ ci un scop pedagogic şi

instructiv-educativ Icircn limbajul popular

este numită bdquoBiblia celor neştiutori de

carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru

că fiecare icoană sau scenă religioasă are o

funcţie simbolică redacircnd sub formă de

imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale

Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă

zugrăvind sugestiv anumite fapte şi

evenimente importante din istoria sfacircntă

sau unele ceremonii sacre ale cultului

creștin ortodox

a Tipicul iconografic s-a format

icircn timp zugravii orientacircndu-se după

anumite reguli de icircntocmire a scenelor

iconografice iar toate aceste repere

icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite

Erminii Erminiile arătau zugravilor ce

imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn

pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct

decorul pictural al bisericii să reprezinte un

ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și

fiecare registru de scene sfinte ocupă un

anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine

definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe

care locașul bisericesc are menirea de a o

icircnfățișa credincioșilor prin privirea

imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul

1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap

XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn

col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

11

Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au

stabilit icircn funcţie de următorii factori

1) Dezvoltarea arhitecturii

bisericeşti influențată și ea icircn decursul

timpului de curentele și ideile religioase

care au dominat viața și cugetarea creștină

2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi

a controverselor religioase apărute icircn sacircnul

Bisericii

3) Tradiţiile regionale ale

diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta

o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal

sau Muntenia

4) Oficializarea cultului sfinților

evoluţia cultului divin şi dezvoltarea

racircnduielii Sfintei Liturghii

Pictura diferă icircn raport cu destinaţia

bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o

biserică mănăstirească şi altfel o biserică

de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică

de cimitir (unde predomină scenele

arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi

altfel un paraclis sau o capelă

Icircn toate cazurile amintite mai sus

pictura bisericească trebuie să reflecte

imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri

fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte

frumuseţea paradisului ceresc Biserica

este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește

și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind

răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui

Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul

mărturiei lui Moiserdquo2

Turla redă imaginea Bisericii

biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe

locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează

icoana Pantocratorului (Dumnezeu

Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe

pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc

icircngerii apostolii și proorocii care L-au

prevestit care L-au slujit icircn lume și care

acum se bucură și se desfătează la vederea

feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza

turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti

care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și

cuvintele Macircntuitorului

2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului

Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei

XXVI (1974) nr 9-10 p 825

Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei

ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe

absida nordică (pe boltă) este zugrăvită

Maica Domnului cu pruncul icircn braţe

pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul

născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe

pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor

trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur

Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie

Dialogul precum și alți ierarhi Sf

Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei

Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii

slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)

Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite

scene din istoria sfacircntă a Vechiului și

Noului Testament icircn legătură cu Liturghia

creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea

de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea

Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui

Isaac cina de la Emaus etc

Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se

zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului

iar pe bolta absidei din stacircnga icoana

Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai

absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi

mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe

Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor

Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava

Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și

sfintele mucenițe Tecla Varvara

Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor

martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui

Hristos

Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile

asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta

pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu

icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa

macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta

al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi

Antonie cel Mare Pahomie cel Mare

Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie

Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se

zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor

femei Parascheva Maria Egipteanca

Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula

Teodora de la Sihla etc

Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile

patriarhilor Vechiului Testament (Avraam

Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și

ale proorocilor și drepților care au prevestit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

12

timpurile mesianice și au aspirat la ele dar

nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea

harului La unele biserici se mai zugrăvește

și scena judecății de apoi pentru a sugera

ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția

cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct

trecacircnd prin pragul și divanul judecății

Pe pereţii exteriori ai bisericilor se

zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon

Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au

condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au

icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a

Logosului divin

Locașul bisericii ca spațiu liturgic

icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o

lume transfigurată icircn care este depășită

separația icircntre trecut prezent și viitorul

eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat

și necreat La intuiția și trăirea acestui

adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele

din sfacircntul locaș

b Icoana creştină este o scenă

religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau

hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită

prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea

cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn

culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui

eveniment deosebit din istoria macircntuirii

Prin sfințire icoana devine obiect sacru

fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn

patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii

icoanele devin purtătoare de har și

credincioșii le sărută cu evlavie Ele

icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu

asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin

legătura cu prototipul lor ca mijloace de

comunicare cu persoana reprezentată de

ele

Temeiul reprezentării icoanei este

icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și

cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)

spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin

icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a

unit cu firea dumnezeiască și din acest

motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel

nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn

trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o

reprezentăm nu pe ea o facem icoană

pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu

pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn

icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El

Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se

facă om după voința binevoitoare a

Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru

răscumpărarea propriei Sale creaturi

noi desenăm chipul icircnfățișării Sale

omenești după trup și nicidecum chipul

dumnezeirii Sale nevăzute și de

neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească

s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind

macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt

cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au

făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru

14) devenind fii și moștenitori ai lui

Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu

Hristosrdquo (Romani 8 17)

După destinaţia şi locul folosirii

icoanele se icircmpart icircn două categorii

- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la

oficierea serviciului divin icoane fixe

cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane

3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul

omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed

Anastasia București 1998 p 14

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

13

mobile cum sunt cele care se pun pe

iconostase icircn pridvor și icircn naos

- Icoane icircntrebuințate icircn afara

bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de

pildă icoane familiale sau domestice

adică cele păstrate icircn casele noastre sau

purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)

și icoane rutiere cum sunt cele așezate la

troiţele de la răspacircntiile drumurilor

Iconografia bisericească a luat

avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic

(787) și după sinodul local de la

Constantinopol din 843 cacircnd a fost

condamnată pentru totdeauna erezia

iconoclastă și a fost restabilit definitiv

cultul sfintelor icoane Icircn definiția

dogmatică a Sinodului al VII-lea

Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna

adevărul fundamental că cinstirea acordată

sfintelor icoane este relativă și nu se

confundă cu bdquoadevărata icircnchinare

dumnezeiască care se cuvine numai

Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de

felul acela care se dă cinstitei și de viață

făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și

celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și

punerea de lumacircnări care obicei cucernic

icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă

chipului trece la prototip și cel ce se

icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite

pe eardquo4

Icoana reprezintă o prețioasă

moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția

Bisericii afirmă că prima icoană a

Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții

Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn

Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica

Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă

omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat

al Macircntuitorului Hristos trimis

credinciosului rege Abgar al Edesei și

păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec

4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή

tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec

Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn

Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de

minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p

8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu

introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed

Anastasia 1994 p 28

al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini

Constantin Porfirogenetul și Roman I

Lecapenul o aduc la Constantinopol și o

așează icircn biserica Sfintei Fecioare din

Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al

primilor creștini se exterioriza icircn dorința de

a avea mereu icircnaintea ochilor chipul

Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al

Sfinților Apostoli icircn forme concrete

vizibile care să le stimuleze necontenit

racircvna de a urma exemplul lor divin de

viață sfacircntă și neprihănită

Chiar dacă documentar cultul

icoanelor este atestat din sec al IV-lea7

trebuie să admitem existența lor chiar din

perioada imediat următoare icircntemeierii

Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai

puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne

mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a

pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii

Domnului care au constituit prototipuri

pentru alte icoane O altă icoană datată din

timpul activităţii pămacircnteşti a

Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care

pioasa Veronica (una din femeile

mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce

urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn

spate pacircnă la locul răstignirii Un mare

părinte bisericesc afirma că practica

pictării icoanelor a existat chiar din timpul

Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc

icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane

ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele

ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că

ele n-au fost oprite și că sunt chiar

reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8

Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus

ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum

icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn

glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn

Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn

6 Ibidem p 29

7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că

chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul

lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria

bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom

de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR

București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian

Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col

PSB vol 12 București 1988 p 618

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

14

chip natural din sufletul creștin rămas

continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9

Cum icircnsă creștinii nu-și puteau

manifesta sentimentul de cinstire icircn mod

liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit

nenumărate prigoane din partea păgacircnilor

și a icircmpăraților romani primele elemente

iconografice apar icircn catacombe pictorii

servindu-se pentru redarea ideilor

religioase de diferite simboluri peștele

ancora porumbelul mielul ramura de

măslin crinul10

etc

Pictura catacombelor reprezintă

pentru icircntreaga creștinătate un tezaur

inestimabil de valori artistice și religioase

care dau mărturie peste veacuri și milenii

despre existența icoanelor icircncă din cele

mai vechi timpuri ale creștinismului

despre sentimentul de profundă trăire

religioasă și despre concepția teologică a

primilor creștini

Cele mai vechi catacombe icircn care

se păstrează picturi religioase datează din

sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile

catacombelor subiectele alegorice

reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și

chipurile sub care El se descrie ca vița de

vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri

mielul și peștele11

De la sfacircrșitul sec al II-

lea se trece la o fază portretistică apăracircnd

scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn

diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta

Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și

alte personaje din Noul Testament

Libertatea religioasă acordată

creștinilor prin Edictul de la Milan (313)

precum și aflarea Sfintei Cruci a

Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena

icircn anul 324 favorizează dezvoltarea

vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies

din catacombe se zidesc biserici mărețe și

se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și

cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost

9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești

și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice

XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10

Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II

Bucureşti 1910 p 197 11

Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii

Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p

274

epocile decisive icircn care se formulează și se

fixează icircn scris dogmele creștine iar

iconografia va deveni tot mai simțitor o

limbă religioasă care va ilustra biruința

Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile

Icoanele au constituit un mijloc de

propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care

s-a transmis nu numai verbal sau prin

intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea

imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna

ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi

pentru că izvorul de inspiraţie al

iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat

al Cărţii Sfinte

Icoanele au avut icircntotdeauna un

scop educativ-religios fiind o plasticizare

vie a ideilor și preceptelor religios-morale

exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii

Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă

corelaţie căci amacircndouă contribuie la

lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei

credinţe Am putea caracteriza icoana ca

fiind o Evanghelie icircn culori iar

Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus

Hristos Icoana vorbește despre

Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se

rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn

cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de

icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale

Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau

se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un

comentariu elocvent și strălucitor icircn

liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea

ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă

și arată icoana prin culori Arta de a grăi

prin culori este necesară și folositoare

exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru

că aceasta o cere icircnsăși natura noastră

psiho-fizică Icoana ortodoxă este o

fereastră spre cer o deschidere spre

absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie

faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă

răbdarea eroismul moral și spiritul de

jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile

minunate ale sfinților care și-au dăruit

viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru

triumful adevărului dreptei credințe și

pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea

multe cărți și nici nu am timp liber pentru

a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

15

biserică spitalul obștesc al sufletelor

icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini

podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi

desfată privirea ca o livadă și pe

nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn

suflet Am privit răbdarea mucenicului

răsplata cununilor și mă aprind ca prin

foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la

pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin

mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12

Icircn concluzie icoanele au avut rolul

lor bine determinat icircn istoria

creștinismului constituind pentru

credincioșii ortodocși obiecte sacre de

exprimare a pietății religioase și mijloace

de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și

cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă

identitatea dintre cultul icoanei și cel dat

prototipului bdquoNoi nu venerăm materia

icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului

pe care ea icircl arată materia icoanei

rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia

este cea pe care o cinstim ci prototipul

odată cu figura lui Deci cinstirea adusă

icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre

prototip precum și asemănarea este

aceeașirdquo13

Cultul icoanelor a cunoscut

epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia

a dat expresie doctrinei privitoare la

icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o

lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare

pentru că ea ne arată pe Hristos icircn

nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni

răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la

cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca

și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci

vederea se adaugă contemplării minții și

prin amacircndouă este icircntărită credința și

taina iconomieirdquo14

12

Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic

contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom

de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra

iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p

30 13

Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al

icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed

Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14

Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn

rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București

1996 p 180

Indiferent de felul culorii sau de

forma şi materialul din care este

confecţionată icoana creştină descoperă

minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi

anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu

Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu

Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne

icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne

icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El

Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe

icoane credincioşii se aprind de racircvna

duhovnicească de a imita faptele şi viaţa

Macircntuitorului şi de a practica virtuţile

sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui

Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea

lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei

credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o

funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-

ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre

evitarea răului şi icircmplinirea voii lui

Dumnezeu De aceea Biserica noastră

Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă

şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a

consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile

canonice icircn definiţiile dogmatice ale

sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi

preţuindu-le ca pe un tezaur sacru

inestimabil şi acordacircndu-le cinstea

cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

5

Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă

-Interviu-

Prof Gabriel Mitroi

Gabriel Mitroi Hristos a icircnviat

părinte

Pr Mircea Cristian Pricop

Adevărat a icircnviat

GM Bine ați venit la interviurile

revistei Tomisul Ortodox

Pr Mulțumesc

GM Vorbim cu părintele Mircea

Cristian Pricop preot slujitor la parohia

Nașterea Sf Ioan Botezătorul din

Constanța un preot cunoscut pentru

dragostea de credință dar și pentru

activitatea catehetică fiind implicat icircn mai

multe proiecte educative icircn cadrul parohiei

Discutăm astăzi despre o temă foarte

importantă pentru credința creștin-

ortodoxă cuprinsă icircn cadrul manifestărilor

dedicate de Patriarhia Romacircnă icoanei

iconarilor și pictorilor bisericești

Pr Vă mulțumesc icircncă o dată

pentru invitația făcută mă onorează

Cuvacircntul bdquoeikonrdquo din limba greacă

desemnează icircn limba romacircnă termenul

bdquochiprdquo sau bdquoimaginerdquo După cum e relatat

icircn Sf Scriptură știm foarte bine că

Dumnezeu l-a creat pe om icircn urma sfatului

Sfintei Treimi așa cum găsim la Cartea

Facerii după chipul și după asemănarea

Sa Chip adică eikon La Coloseni

capitolul I versetele de la 5 și următoarele

Sf Ap Pavel face o teologie a icoanei pe

care o adaptează persoanei Domnului

nostru Iisus Hristos anume cacircnd vorbește

despre Macircntuitorul ca și Cuvacircnt al lui

Dumnezeu spune bdquoacesta este chipul lui

Dumnezeu Cel nevăzut icircntru care prin

care și pentru care toate s-au făcutrdquo

Așadar prin termenul de bdquochiprdquo sau de

icoană a lui Dumnezeu Icircl găsim desemnat

icircn Sf Scriptură pe Dumnezeu-Fiul Este un

alt nume al Fiului pe lacircngă cel de Cuvacircnt

pe lacircngă cel de Icircnțelepciune a lui

Dumnezeu și face parte din atributele celei

de-a doua persoane a Sfintei Treimi

Așadar termenul icoană eikon chip se

regăsește icircn atributele divine icircncă de la

icircnceput

GM Sunt și teologi patristici care

spun că atunci cacircnd Dumnezeu-Tatăl

icircmpreună cu Fiul și cu Duhul Sfacircnt au

creat pe om Tatăl a privit la chipul

Fiuluihellip

Pr Exact Acesta este unul din

motivele pentru care Fiul S-a icircntrupat să ne

macircntuiască și nu Duhul Sfacircnt sau Tatăl

Puteau s-o facă și ei dar n-au făcut-o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

6

deoarece noi eram creați de Tatăl icircn Duhul

după chipul Fiului Și de aceea chipul

Fiului icoana Fiului din noi trebuia

restaurată de cine oare dacă nu tocmai de

prototip nu-i așa

GM Icircn acest fel icircnțelegem și

motivul pentru care se icircntrupează

Macircntuitorulhellip

Pr bdquoȘi Cuvacircntul Trup S-a făcutrdquo

spune Sf Evanghelie după Ioan Icircntruparea

Cuvacircntului lui Dumnezeu a chipului lui

Dumnezeu este și dovada după care ne

putem justifica icircn apariția primelor icoane

ca și obiecte de cult icircncă de la icircnceput

GM Deci ele au un rol foarte

precis icircn cult adică le icircntacirclnim icircn biserică

la toate slujbele dar au ele și un rol

didactic ne pot icircnvăța ceva

Pr Prima icoană a lui Dumnezeu a

fost omul Din start regăsind icircn El

bunătatea dragostea racircvna bunăvoința și

toate atributele omul cu ajutorul lor putea

să-L descopere pe părintele Său

Dumnezeu Același rol l-a păstrat și icoana

icircn cultul bisericii anume urmărind cu

ochiul minții persoana sau evenimentul

sfacircnt descris de icoană omul poate

descoperi icircn el icircnsuși niște căi spre

Dumnezeu pe care dacă nu ar fi avut

icoana nu le-ar fi avut deschise nu le-ar fi

avut să zicem așa accesibile

GM Putem accepta de exemplu

participarea la slujbele religioase icircntr-o

biserică unde să spunem am da icoanele

jos am spune că icoanele nu-și găsesc

locul acolo pot fi considerate idoli așa

cum se formulează icircn unele intervenții ale

unor creștini de factură neo-protestantă

spunacircnd că porunca a doua din Decalog ar

interzice cinstirea sfintelor icoane

Pr Din start din limba greacă prin

termenii folosiți icircn scrisă Sf Scriptură ne

dăm seama că se face o deosebire foarte

clară icircntre idol și icoană Icircn limba greacă

eidolon nu este totuna cu eikon din start

GM Nu doar etimologichellip

Pr Nu nu Se face referire la doi

termeni complet diferiți Prin eidolon

icircnțelegem o statuie care icircn cultul păgacircn nu

numai greco-roman ci și la celelalte culte

păgacircne reprezenta o personificare a zeității

respective o personificare adică zeitatea

respectivă venea și poseda statuia aceea

icircntr-un fel anume și prin intermediul ei

dădea daruri celor care la racircndul lor icirci

dădeau daruri Deci era un contract o

religie de tip contractual icircn Imperiul

Roman mă refer la perioada clasică

greco-romană șamd dar și la cultele

tacircrzii că practic s-a cimentat pacircnă icircn zilele

noastre termenul acesta dă-mi ca să-ți dau

Grecul sau romanul mergeau icircn fața statuii

zeului Hermes sau eu știu la ce zeu aveau

ei interes sacrificau un țap sau o oaie

pentru jertfa respectivă pe care o făceau și

icircn schimb conform teologiei lor zeul care

locuia icircn statuie sub formă de numen sub

formă de daimon demon de unde a venit

icircn teologia noastră cu titlul de rău demon

cu conotație negativă de zeitate rea de

zeitate icircnșelătoare de diavol acel zeu era

obligat prin contract să răspundă la jertfa

respectivă și dacă nu-și icircndeplinea

calitatea contractuală partea lui din

contract respectivul se putea declara parte

nemulțumită

GM Deci nu se poate vorbi de o

icircnțelegere mistică a cultului dedicat

idolilorhellip

Pr Sub nici o formă ci de o parte

strict materialistă icircn care avea loc

conform teologiei noastre de data aceasta

și un fenomen demonic

GM Și pacircnă la urmă porunca a

doua face referire la icoană la interzicerea

cultului de cinstire a icoanelor sau face

referire la ceva strict din Vechiul

Testament

Pr Porunca aceea face referire la

idolii lumii antice icircn contextul căreia a

fost emisă pentru că a fost emisă de

Dumnezeu prin Moise pe muntele Sinai

Iar Moise venea din Egipt cu tot poporul

Icircn Egipt se aflau toate zeitățile acelea pe

care le vedem și astăzi prin muzee zeu cu

cap de crocodil zeu cu cap de șacal zeul

nu știu care cu cap de bufniță șamd acele

zeități mixte antropomorfe sau zoomorfe

etc Aceste zeități erau de fapt demoni așa

cum icirci considerau și evreii dar la ele se

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

7

face referire atunci cacircnd porunca a fost

emisă anume ca poporul evreu să se

păzească să se ferească de idolatrie de

cultul acesta adresat demonilor sau

fantasmelor sau a ceea ce și-ar putea

imagina unii oameni

GM Vă icircntreb despre aceasta

poruncă pentru că așa cum bine se știe icircn

secolul al optulea acea dispută pro sau

contra icoane a fost destul de amplă a

icircnceput undeva icircn anul 730 și a ținut pacircnă

la 843 icircn vremea Sfintei Icircmpărătese

Teodora și au fost mai bine de 100 de ani

icircn care problema s-a pus exact icircn această

direcție este sau nu este icoana un idol

Ce răspuns au dat Sfinții Părinți atunci

Pr Aici trebuie să descriem

iconoclasmul ca fiind adaptat la niște erezii

mai vechi A icircnceput icircntr-adevăr icircn jurul

anului 730 dar el avea niște justificări

niște erezii mai vechi la care era conectat

de exemplu la monofizism Monofizismul

a apărut icircn secolul al-V-lea și s-a dezvoltat

rapid icircn toată zona semită a Asiei Adică

nu numai la evrei ci și la samarineni și la

sirieni și la toți semiții

GM Și icircn ce fel a influențat

monofizismul cultul de cinstire a sfintelor

icoane

Pr Monofizismul susținea că icircn

persoana Domnului nostru Iisus Hristos a

Logosului Divin nu există umanitate

Umanitatea a fost icircnghițită diluată sau

dizolvată icircn persoana divină Deci

caracterul de om era doar o aparență doar

o mască practic icircn spatele căreia se afla

Dumnezeu Confunda așadar pacircnă la

disoluție cele două firi una cu cealaltă Și

ei ca atare interziceau reprezentarea

iconică a Dumnezeului-Om

GM Asta pentru că după părerea

acelora Iisus Hristos n-a avut un trup

realhellip

Pr Pentru că n-a fost om așa

susțineau ei Și de aici s-au inspirat și

icircmpărații isaurieni pentru că ei se trăgeau

din Siria Isauria Germaniceea Siriei era

controlată de monofiziți Această viziune a

fost adusă de icircmpăratul Leon al III-lea

Isaurul cacircnd a venit pe tronul Bizanțului

ca un foarte bun generalhellip

GM Tot el este și cel care

pornește prigoana icircmpotriva icoanei

Pr Iconoclasmul a fost una din

formele de manifestare ale unei erezii și

mai cumplite anume doctrina conform

căreia icircmpăratul șeful statului trebuie să

coordoneze și să impună dogme icircn

biserică el icircncerca să reactiveze titulatura

Pontifex Maximus pe care au avut-o

icircmpărații romani păgacircni și pe care au avut-

o și icircmpărații persani cu influență mare icircn

Siria și de la care au copiat lucrul acesta

inclusiv califii După cum spunea un

icircnvățat francez că bdquoeste un lucru

indubitabil că atacirct icircn Imperiul Chinez cacirct

și icircn Imperiul Bizantin cacirct și icircn Califatul

Islamic cu capitala la Damasc a icircnceput

iconoclasmul exact icircn aceeași perioadă ca

și cum s-ar fi vorbit capii celor trei mari

puteri să icircnceapă această campanie

icircmpotriva imaginii sfinte fiecare cu altă

religie și persecuția icircmpotriva celor care se

icircnchinau la ele

GM Așadar avem pe de o parte

motive de ordin dogmatic

Pr Și pe de altă parte motive de

ordin cacirct se poate de material anume că au

icircncercat să-și domine propriile credințe sau

au icircncercat să se insereze să se insinueze

icircn capi ai credințelor popoarelor pe care le

guvernau și au fost refuzați

GM Dar toată lupta de apărare pe

care o vedem la Sfinții Părinți este una

exprimată și icircn plan intelectual pentru că

au cele mai bune argumentehellip

Pr Icircmpărații bizantini n-au avut

argumente de natură dogmatică

Constantin al V-lea Copronimul fiul lui

Leon al III-lea Isaurul inițiatorul

iconoclasmului s-a erijat icircn ideolog al

iconoclasmului dar el n-a reușit sub nici o

formă să găsească vreun argument

icircmpotriva cultului icoanelor Așa cum nu

găsesc nici cei de astăzi argumente

plauzibile Toate argumentele sunt de fapt

trunchieri ale voii Lui Dumnezeu pentru

că iată Vechiul Testament că la el face

referire deci tot icircn Sf Scriptură și tot prin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

8

Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul

Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și

chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l

aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată

numele primului artist din Vechiul

Testament chiar pe Betsaleel care va picta

și va coase pe pacircnza cortului chipuri de

heruvimi chipuri de serafimi chipuri de

icircngeri conform poruncii divine

GM Icircnseamnă că i-au văzut pe

icircngeri ca să-i poată picta

Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod

aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel

ca artist

GM Poate el nu i-a văzut dar

sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către

Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit

Decalogul

Pr Se poate să fi colaborat Moise

și icircn discuția cu Betsaleel să poată să

stabilească un canon iconografic al

Cortului Mărturiei Capacul chivotului

conform descrierii date de Dumnezeu

omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct

se poate de vizibili cacirct se poate de

tangibili din materiale omenești

pămacircntești aurul lemnul salcacircmul

pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie

icircn cultul Vechiului Testament de niciun

fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și

reaua voință adeseori Nu mai vorbim de

șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care

preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care

atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi

veninoși icircn pustie conform pedepsei

divine se puteau tămădui de semnul crucii

din Vechiul Testament care se găsește icircn

forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă

veche era reprezentat prin semnul plus icircn

formă de cruce O icoana profetică a ceea

ce avea să facă Domnul nostru Iisus

Hristos și la care Domnul Icircnsuși face

referire cacircnd vorbește despre șarpele din

pustie că nu li se vor da acestor oameni

desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct

semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau

mai departe semnul lui Iona cu cele trei

zile de stat icircn pacircntecele chitului care

prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului

GM Cum este perceput cultul de

cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi

Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-

au păstrat semnificația pe care Sinodul 7

ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din

843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou

ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca

atare anume că icoana este chip al chipului

dumnezeiesc și icircn același timp chip al

sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite

evenimente concrete ca model și ca

ridicare icircnălțare duhovnicească a minții

noastre spre acel model sfacircnt dar și ca

sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd

icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau

pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment

sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește

GM Are legătură această

sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană

este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea

aureolă se face vreo legătură icircntre această

culoare galben și sfințenie

Pr Aureola din icoane sigur că da

semnifică acea calitate dobacircndită prin

conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om

cu Dumnezeu cu voința divină calitatea

sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției

dumnezeiești calitate de fiu al lui

Dumnezeu

GM Despre icoanele făcătoare de

minuni ce ne puteți spune Sunt toate

icoanele făcătoare de minuni sau numai

unele

Pr Cu privire la icoanele făcătoare

de minuni trebuie să spunem că ele au fost

cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă

din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea

spre exemplu icircn Istoria bisericească spune

că femeia vindecată de Domnul nostru

Iisus Hristos femeia cu scurgerea de

sacircnge care avea originea icircn localitatea

Paneas din Samaria după ce Domnul

Hristos a făcut cu ea acea minune a

vindecării

GM Se vorbește astăzi despre

icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri

biserici din țara noastră sau din alte țări

unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt

posibile aceste minuni sunt toate icoanele

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

9

făcătoare de minuni De ce numai unele

sunt făcătoare de minuni și altele nu

Pr Așa cum la picioarele Crucii

Domnului se aflau două categorii de

oameni cei care credeau și cei care nu

credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni

care cred și oameni care au o credință mai

ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de

față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea

Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te

jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate

despre un om căci ei Icircl considerau om un

simplu condamnat despre un om pe care Icircl

vedeau icircn ghearele morții cuprins de

agonia aceea de dinainte de moarte

respectiv Domnul nostru Iisus Hristos

alții Sf Ioan Evanghelistul femeile

mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria

icircnțelegeau evenimentul care se afla și se

petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și

icoana naște astăzi aceleași dezbinări și

aceleași dezbateri pe care le-a născut și

Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune

bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo

Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni

sunt făcătoare de minuni pentru cei ce

cred Pentru cei ce nu cred

GM Mai puținhellip

Pr au rol educativ au rol de

conducere spre calitatea credinței spre o

icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a

credinței rău oricum nu le fac Acum

tradiția bisericească a consacrat anumite

icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a

poporului a consacrat anumite icoane ca

fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar

icircn mod special orice icoană sfințită de

către preotul hirotonit valabil icircn Biserica

Ortodoxă este făcătoare de minuni și

purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o

icoana consacrată

GM Nu atacirct prin icoana icircn sine

cacirct prin cel reprezentathellip

Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe

care pictezi nici vopseaua cu care pictezi

nu au vreun atribut supranatural ci

imaginea sfacircntă care este stracircns legată de

prototipul ei Așa cum nu putem deosebi

firea umană de firea divină făcacircnd doi

hristoși separați separați unul de altul așa

nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului

de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi

acea imagine clasică dată nouă și de

părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei

Eu am la pieptul meu poza mamei mele și

eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut

hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea

mamei mele și eu nu spun că sărut

imaginea mamei mele nici măcar asta nu

spun eu spun că o sărut pe mama

Imaginea conduce direct evlavia respectul

reverența celui care o practică la prototip

G Ne apropiem de finalul acestui

interviu deși am putea discuta mult mai

mult timp cu părintele Mircea Cristian

Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva

personal ce icircnseamnă pentru

dumneavoastră ca om icoana Și ce

icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot

icoana

Pr Acum iarăși nu pot rupe omul

de preot Nu mă pot dedubla dar pot să

dau un răspuns ca să mulțumesc ambele

laturi ale icircntrebării Din punct de vedere

uman icoana pentru mine mai ales ca

absolvent de arte plastice a icircnsemnat o

culme a frumuseții dar a unei frumuseți

adusă din lumea de dincolo din lumea

icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea

noastră și transpusă pe măsura capacității

noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn

plan pămacircntesc potrivit cu modelul

icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos

Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al

evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața

icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul

familiei mele mi-am spus și bunele și

relele și mi-am luat copilul icircn brațe și

adeseori șantajul a funcționat nu pentru

mine mai ales pentru cel micuț

GM Aș vrea să icircncheiem icircn

această notă pe care ați subliniat-o cu

frumusețea adusă din lumea de dincolo

pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui

Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și

anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă

mulțumim

Pr Și eu vă mulțumesc foarte

mult Hristos a icircnviat

GM Adevărat a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

10

Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă

Arhim Vasile Miron

Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase

a Bisericii icoana şi pictura bisericească au

avut un rol bine definit Prin aceste imagini

vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie

memoria persoanelor şi faptelor sfinte a

icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi

Noului Testament şi a cultivat duhul

evlaviei icircn racircndurile credincioşilor

Icoanele și reprezentările picturale

au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la

icircnceputul creștinismului ca mijloace de

exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și

sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă

credința noastră statornică icircn Dumnezeu și

icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată

credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare

a sfinților

Biserica a icircnvățat dintotdeauna că

noi nu cinstim materia din care este

confecționată icoana ci chipul reprezentat

pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece

asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte

deschisă care ne dezvăluie istoria revelației

dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire

a lumii

Deci icoanele și pictura

bisericească de pe pereții sfintelor locașuri

sunt mijloace de educație religioasă și de

exprimare a adevărurilor de credință

Această pictură nu are un scop estetic şi

pur decorativ ci un scop pedagogic şi

instructiv-educativ Icircn limbajul popular

este numită bdquoBiblia celor neştiutori de

carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru

că fiecare icoană sau scenă religioasă are o

funcţie simbolică redacircnd sub formă de

imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale

Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă

zugrăvind sugestiv anumite fapte şi

evenimente importante din istoria sfacircntă

sau unele ceremonii sacre ale cultului

creștin ortodox

a Tipicul iconografic s-a format

icircn timp zugravii orientacircndu-se după

anumite reguli de icircntocmire a scenelor

iconografice iar toate aceste repere

icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite

Erminii Erminiile arătau zugravilor ce

imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn

pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct

decorul pictural al bisericii să reprezinte un

ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și

fiecare registru de scene sfinte ocupă un

anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine

definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe

care locașul bisericesc are menirea de a o

icircnfățișa credincioșilor prin privirea

imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul

1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap

XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn

col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

11

Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au

stabilit icircn funcţie de următorii factori

1) Dezvoltarea arhitecturii

bisericeşti influențată și ea icircn decursul

timpului de curentele și ideile religioase

care au dominat viața și cugetarea creștină

2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi

a controverselor religioase apărute icircn sacircnul

Bisericii

3) Tradiţiile regionale ale

diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta

o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal

sau Muntenia

4) Oficializarea cultului sfinților

evoluţia cultului divin şi dezvoltarea

racircnduielii Sfintei Liturghii

Pictura diferă icircn raport cu destinaţia

bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o

biserică mănăstirească şi altfel o biserică

de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică

de cimitir (unde predomină scenele

arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi

altfel un paraclis sau o capelă

Icircn toate cazurile amintite mai sus

pictura bisericească trebuie să reflecte

imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri

fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte

frumuseţea paradisului ceresc Biserica

este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește

și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind

răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui

Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul

mărturiei lui Moiserdquo2

Turla redă imaginea Bisericii

biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe

locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează

icoana Pantocratorului (Dumnezeu

Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe

pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc

icircngerii apostolii și proorocii care L-au

prevestit care L-au slujit icircn lume și care

acum se bucură și se desfătează la vederea

feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza

turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti

care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și

cuvintele Macircntuitorului

2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului

Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei

XXVI (1974) nr 9-10 p 825

Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei

ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe

absida nordică (pe boltă) este zugrăvită

Maica Domnului cu pruncul icircn braţe

pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul

născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe

pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor

trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur

Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie

Dialogul precum și alți ierarhi Sf

Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei

Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii

slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)

Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite

scene din istoria sfacircntă a Vechiului și

Noului Testament icircn legătură cu Liturghia

creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea

de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea

Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui

Isaac cina de la Emaus etc

Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se

zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului

iar pe bolta absidei din stacircnga icoana

Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai

absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi

mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe

Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor

Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava

Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și

sfintele mucenițe Tecla Varvara

Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor

martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui

Hristos

Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile

asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta

pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu

icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa

macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta

al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi

Antonie cel Mare Pahomie cel Mare

Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie

Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se

zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor

femei Parascheva Maria Egipteanca

Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula

Teodora de la Sihla etc

Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile

patriarhilor Vechiului Testament (Avraam

Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și

ale proorocilor și drepților care au prevestit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

12

timpurile mesianice și au aspirat la ele dar

nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea

harului La unele biserici se mai zugrăvește

și scena judecății de apoi pentru a sugera

ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția

cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct

trecacircnd prin pragul și divanul judecății

Pe pereţii exteriori ai bisericilor se

zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon

Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au

condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au

icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a

Logosului divin

Locașul bisericii ca spațiu liturgic

icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o

lume transfigurată icircn care este depășită

separația icircntre trecut prezent și viitorul

eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat

și necreat La intuiția și trăirea acestui

adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele

din sfacircntul locaș

b Icoana creştină este o scenă

religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau

hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită

prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea

cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn

culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui

eveniment deosebit din istoria macircntuirii

Prin sfințire icoana devine obiect sacru

fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn

patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii

icoanele devin purtătoare de har și

credincioșii le sărută cu evlavie Ele

icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu

asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin

legătura cu prototipul lor ca mijloace de

comunicare cu persoana reprezentată de

ele

Temeiul reprezentării icoanei este

icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și

cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)

spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin

icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a

unit cu firea dumnezeiască și din acest

motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel

nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn

trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o

reprezentăm nu pe ea o facem icoană

pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu

pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn

icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El

Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se

facă om după voința binevoitoare a

Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru

răscumpărarea propriei Sale creaturi

noi desenăm chipul icircnfățișării Sale

omenești după trup și nicidecum chipul

dumnezeirii Sale nevăzute și de

neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească

s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind

macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt

cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au

făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru

14) devenind fii și moștenitori ai lui

Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu

Hristosrdquo (Romani 8 17)

După destinaţia şi locul folosirii

icoanele se icircmpart icircn două categorii

- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la

oficierea serviciului divin icoane fixe

cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane

3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul

omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed

Anastasia București 1998 p 14

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

13

mobile cum sunt cele care se pun pe

iconostase icircn pridvor și icircn naos

- Icoane icircntrebuințate icircn afara

bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de

pildă icoane familiale sau domestice

adică cele păstrate icircn casele noastre sau

purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)

și icoane rutiere cum sunt cele așezate la

troiţele de la răspacircntiile drumurilor

Iconografia bisericească a luat

avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic

(787) și după sinodul local de la

Constantinopol din 843 cacircnd a fost

condamnată pentru totdeauna erezia

iconoclastă și a fost restabilit definitiv

cultul sfintelor icoane Icircn definiția

dogmatică a Sinodului al VII-lea

Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna

adevărul fundamental că cinstirea acordată

sfintelor icoane este relativă și nu se

confundă cu bdquoadevărata icircnchinare

dumnezeiască care se cuvine numai

Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de

felul acela care se dă cinstitei și de viață

făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și

celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și

punerea de lumacircnări care obicei cucernic

icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă

chipului trece la prototip și cel ce se

icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite

pe eardquo4

Icoana reprezintă o prețioasă

moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția

Bisericii afirmă că prima icoană a

Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții

Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn

Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica

Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă

omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat

al Macircntuitorului Hristos trimis

credinciosului rege Abgar al Edesei și

păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec

4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή

tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec

Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn

Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de

minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p

8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu

introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed

Anastasia 1994 p 28

al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini

Constantin Porfirogenetul și Roman I

Lecapenul o aduc la Constantinopol și o

așează icircn biserica Sfintei Fecioare din

Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al

primilor creștini se exterioriza icircn dorința de

a avea mereu icircnaintea ochilor chipul

Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al

Sfinților Apostoli icircn forme concrete

vizibile care să le stimuleze necontenit

racircvna de a urma exemplul lor divin de

viață sfacircntă și neprihănită

Chiar dacă documentar cultul

icoanelor este atestat din sec al IV-lea7

trebuie să admitem existența lor chiar din

perioada imediat următoare icircntemeierii

Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai

puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne

mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a

pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii

Domnului care au constituit prototipuri

pentru alte icoane O altă icoană datată din

timpul activităţii pămacircnteşti a

Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care

pioasa Veronica (una din femeile

mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce

urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn

spate pacircnă la locul răstignirii Un mare

părinte bisericesc afirma că practica

pictării icoanelor a existat chiar din timpul

Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc

icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane

ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele

ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că

ele n-au fost oprite și că sunt chiar

reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8

Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus

ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum

icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn

glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn

Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn

6 Ibidem p 29

7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că

chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul

lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria

bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom

de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR

București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian

Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col

PSB vol 12 București 1988 p 618

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

14

chip natural din sufletul creștin rămas

continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9

Cum icircnsă creștinii nu-și puteau

manifesta sentimentul de cinstire icircn mod

liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit

nenumărate prigoane din partea păgacircnilor

și a icircmpăraților romani primele elemente

iconografice apar icircn catacombe pictorii

servindu-se pentru redarea ideilor

religioase de diferite simboluri peștele

ancora porumbelul mielul ramura de

măslin crinul10

etc

Pictura catacombelor reprezintă

pentru icircntreaga creștinătate un tezaur

inestimabil de valori artistice și religioase

care dau mărturie peste veacuri și milenii

despre existența icoanelor icircncă din cele

mai vechi timpuri ale creștinismului

despre sentimentul de profundă trăire

religioasă și despre concepția teologică a

primilor creștini

Cele mai vechi catacombe icircn care

se păstrează picturi religioase datează din

sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile

catacombelor subiectele alegorice

reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și

chipurile sub care El se descrie ca vița de

vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri

mielul și peștele11

De la sfacircrșitul sec al II-

lea se trece la o fază portretistică apăracircnd

scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn

diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta

Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și

alte personaje din Noul Testament

Libertatea religioasă acordată

creștinilor prin Edictul de la Milan (313)

precum și aflarea Sfintei Cruci a

Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena

icircn anul 324 favorizează dezvoltarea

vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies

din catacombe se zidesc biserici mărețe și

se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și

cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost

9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești

și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice

XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10

Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II

Bucureşti 1910 p 197 11

Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii

Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p

274

epocile decisive icircn care se formulează și se

fixează icircn scris dogmele creștine iar

iconografia va deveni tot mai simțitor o

limbă religioasă care va ilustra biruința

Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile

Icoanele au constituit un mijloc de

propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care

s-a transmis nu numai verbal sau prin

intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea

imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna

ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi

pentru că izvorul de inspiraţie al

iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat

al Cărţii Sfinte

Icoanele au avut icircntotdeauna un

scop educativ-religios fiind o plasticizare

vie a ideilor și preceptelor religios-morale

exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii

Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă

corelaţie căci amacircndouă contribuie la

lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei

credinţe Am putea caracteriza icoana ca

fiind o Evanghelie icircn culori iar

Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus

Hristos Icoana vorbește despre

Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se

rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn

cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de

icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale

Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau

se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un

comentariu elocvent și strălucitor icircn

liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea

ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă

și arată icoana prin culori Arta de a grăi

prin culori este necesară și folositoare

exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru

că aceasta o cere icircnsăși natura noastră

psiho-fizică Icoana ortodoxă este o

fereastră spre cer o deschidere spre

absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie

faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă

răbdarea eroismul moral și spiritul de

jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile

minunate ale sfinților care și-au dăruit

viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru

triumful adevărului dreptei credințe și

pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea

multe cărți și nici nu am timp liber pentru

a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

15

biserică spitalul obștesc al sufletelor

icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini

podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi

desfată privirea ca o livadă și pe

nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn

suflet Am privit răbdarea mucenicului

răsplata cununilor și mă aprind ca prin

foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la

pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin

mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12

Icircn concluzie icoanele au avut rolul

lor bine determinat icircn istoria

creștinismului constituind pentru

credincioșii ortodocși obiecte sacre de

exprimare a pietății religioase și mijloace

de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și

cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă

identitatea dintre cultul icoanei și cel dat

prototipului bdquoNoi nu venerăm materia

icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului

pe care ea icircl arată materia icoanei

rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia

este cea pe care o cinstim ci prototipul

odată cu figura lui Deci cinstirea adusă

icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre

prototip precum și asemănarea este

aceeașirdquo13

Cultul icoanelor a cunoscut

epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia

a dat expresie doctrinei privitoare la

icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o

lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare

pentru că ea ne arată pe Hristos icircn

nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni

răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la

cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca

și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci

vederea se adaugă contemplării minții și

prin amacircndouă este icircntărită credința și

taina iconomieirdquo14

12

Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic

contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom

de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra

iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p

30 13

Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al

icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed

Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14

Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn

rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București

1996 p 180

Indiferent de felul culorii sau de

forma şi materialul din care este

confecţionată icoana creştină descoperă

minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi

anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu

Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu

Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne

icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne

icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El

Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe

icoane credincioşii se aprind de racircvna

duhovnicească de a imita faptele şi viaţa

Macircntuitorului şi de a practica virtuţile

sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui

Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea

lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei

credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o

funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-

ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre

evitarea răului şi icircmplinirea voii lui

Dumnezeu De aceea Biserica noastră

Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă

şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a

consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile

canonice icircn definiţiile dogmatice ale

sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi

preţuindu-le ca pe un tezaur sacru

inestimabil şi acordacircndu-le cinstea

cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

6

deoarece noi eram creați de Tatăl icircn Duhul

după chipul Fiului Și de aceea chipul

Fiului icoana Fiului din noi trebuia

restaurată de cine oare dacă nu tocmai de

prototip nu-i așa

GM Icircn acest fel icircnțelegem și

motivul pentru care se icircntrupează

Macircntuitorulhellip

Pr bdquoȘi Cuvacircntul Trup S-a făcutrdquo

spune Sf Evanghelie după Ioan Icircntruparea

Cuvacircntului lui Dumnezeu a chipului lui

Dumnezeu este și dovada după care ne

putem justifica icircn apariția primelor icoane

ca și obiecte de cult icircncă de la icircnceput

GM Deci ele au un rol foarte

precis icircn cult adică le icircntacirclnim icircn biserică

la toate slujbele dar au ele și un rol

didactic ne pot icircnvăța ceva

Pr Prima icoană a lui Dumnezeu a

fost omul Din start regăsind icircn El

bunătatea dragostea racircvna bunăvoința și

toate atributele omul cu ajutorul lor putea

să-L descopere pe părintele Său

Dumnezeu Același rol l-a păstrat și icoana

icircn cultul bisericii anume urmărind cu

ochiul minții persoana sau evenimentul

sfacircnt descris de icoană omul poate

descoperi icircn el icircnsuși niște căi spre

Dumnezeu pe care dacă nu ar fi avut

icoana nu le-ar fi avut deschise nu le-ar fi

avut să zicem așa accesibile

GM Putem accepta de exemplu

participarea la slujbele religioase icircntr-o

biserică unde să spunem am da icoanele

jos am spune că icoanele nu-și găsesc

locul acolo pot fi considerate idoli așa

cum se formulează icircn unele intervenții ale

unor creștini de factură neo-protestantă

spunacircnd că porunca a doua din Decalog ar

interzice cinstirea sfintelor icoane

Pr Din start din limba greacă prin

termenii folosiți icircn scrisă Sf Scriptură ne

dăm seama că se face o deosebire foarte

clară icircntre idol și icoană Icircn limba greacă

eidolon nu este totuna cu eikon din start

GM Nu doar etimologichellip

Pr Nu nu Se face referire la doi

termeni complet diferiți Prin eidolon

icircnțelegem o statuie care icircn cultul păgacircn nu

numai greco-roman ci și la celelalte culte

păgacircne reprezenta o personificare a zeității

respective o personificare adică zeitatea

respectivă venea și poseda statuia aceea

icircntr-un fel anume și prin intermediul ei

dădea daruri celor care la racircndul lor icirci

dădeau daruri Deci era un contract o

religie de tip contractual icircn Imperiul

Roman mă refer la perioada clasică

greco-romană șamd dar și la cultele

tacircrzii că practic s-a cimentat pacircnă icircn zilele

noastre termenul acesta dă-mi ca să-ți dau

Grecul sau romanul mergeau icircn fața statuii

zeului Hermes sau eu știu la ce zeu aveau

ei interes sacrificau un țap sau o oaie

pentru jertfa respectivă pe care o făceau și

icircn schimb conform teologiei lor zeul care

locuia icircn statuie sub formă de numen sub

formă de daimon demon de unde a venit

icircn teologia noastră cu titlul de rău demon

cu conotație negativă de zeitate rea de

zeitate icircnșelătoare de diavol acel zeu era

obligat prin contract să răspundă la jertfa

respectivă și dacă nu-și icircndeplinea

calitatea contractuală partea lui din

contract respectivul se putea declara parte

nemulțumită

GM Deci nu se poate vorbi de o

icircnțelegere mistică a cultului dedicat

idolilorhellip

Pr Sub nici o formă ci de o parte

strict materialistă icircn care avea loc

conform teologiei noastre de data aceasta

și un fenomen demonic

GM Și pacircnă la urmă porunca a

doua face referire la icoană la interzicerea

cultului de cinstire a icoanelor sau face

referire la ceva strict din Vechiul

Testament

Pr Porunca aceea face referire la

idolii lumii antice icircn contextul căreia a

fost emisă pentru că a fost emisă de

Dumnezeu prin Moise pe muntele Sinai

Iar Moise venea din Egipt cu tot poporul

Icircn Egipt se aflau toate zeitățile acelea pe

care le vedem și astăzi prin muzee zeu cu

cap de crocodil zeu cu cap de șacal zeul

nu știu care cu cap de bufniță șamd acele

zeități mixte antropomorfe sau zoomorfe

etc Aceste zeități erau de fapt demoni așa

cum icirci considerau și evreii dar la ele se

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

7

face referire atunci cacircnd porunca a fost

emisă anume ca poporul evreu să se

păzească să se ferească de idolatrie de

cultul acesta adresat demonilor sau

fantasmelor sau a ceea ce și-ar putea

imagina unii oameni

GM Vă icircntreb despre aceasta

poruncă pentru că așa cum bine se știe icircn

secolul al optulea acea dispută pro sau

contra icoane a fost destul de amplă a

icircnceput undeva icircn anul 730 și a ținut pacircnă

la 843 icircn vremea Sfintei Icircmpărătese

Teodora și au fost mai bine de 100 de ani

icircn care problema s-a pus exact icircn această

direcție este sau nu este icoana un idol

Ce răspuns au dat Sfinții Părinți atunci

Pr Aici trebuie să descriem

iconoclasmul ca fiind adaptat la niște erezii

mai vechi A icircnceput icircntr-adevăr icircn jurul

anului 730 dar el avea niște justificări

niște erezii mai vechi la care era conectat

de exemplu la monofizism Monofizismul

a apărut icircn secolul al-V-lea și s-a dezvoltat

rapid icircn toată zona semită a Asiei Adică

nu numai la evrei ci și la samarineni și la

sirieni și la toți semiții

GM Și icircn ce fel a influențat

monofizismul cultul de cinstire a sfintelor

icoane

Pr Monofizismul susținea că icircn

persoana Domnului nostru Iisus Hristos a

Logosului Divin nu există umanitate

Umanitatea a fost icircnghițită diluată sau

dizolvată icircn persoana divină Deci

caracterul de om era doar o aparență doar

o mască practic icircn spatele căreia se afla

Dumnezeu Confunda așadar pacircnă la

disoluție cele două firi una cu cealaltă Și

ei ca atare interziceau reprezentarea

iconică a Dumnezeului-Om

GM Asta pentru că după părerea

acelora Iisus Hristos n-a avut un trup

realhellip

Pr Pentru că n-a fost om așa

susțineau ei Și de aici s-au inspirat și

icircmpărații isaurieni pentru că ei se trăgeau

din Siria Isauria Germaniceea Siriei era

controlată de monofiziți Această viziune a

fost adusă de icircmpăratul Leon al III-lea

Isaurul cacircnd a venit pe tronul Bizanțului

ca un foarte bun generalhellip

GM Tot el este și cel care

pornește prigoana icircmpotriva icoanei

Pr Iconoclasmul a fost una din

formele de manifestare ale unei erezii și

mai cumplite anume doctrina conform

căreia icircmpăratul șeful statului trebuie să

coordoneze și să impună dogme icircn

biserică el icircncerca să reactiveze titulatura

Pontifex Maximus pe care au avut-o

icircmpărații romani păgacircni și pe care au avut-

o și icircmpărații persani cu influență mare icircn

Siria și de la care au copiat lucrul acesta

inclusiv califii După cum spunea un

icircnvățat francez că bdquoeste un lucru

indubitabil că atacirct icircn Imperiul Chinez cacirct

și icircn Imperiul Bizantin cacirct și icircn Califatul

Islamic cu capitala la Damasc a icircnceput

iconoclasmul exact icircn aceeași perioadă ca

și cum s-ar fi vorbit capii celor trei mari

puteri să icircnceapă această campanie

icircmpotriva imaginii sfinte fiecare cu altă

religie și persecuția icircmpotriva celor care se

icircnchinau la ele

GM Așadar avem pe de o parte

motive de ordin dogmatic

Pr Și pe de altă parte motive de

ordin cacirct se poate de material anume că au

icircncercat să-și domine propriile credințe sau

au icircncercat să se insereze să se insinueze

icircn capi ai credințelor popoarelor pe care le

guvernau și au fost refuzați

GM Dar toată lupta de apărare pe

care o vedem la Sfinții Părinți este una

exprimată și icircn plan intelectual pentru că

au cele mai bune argumentehellip

Pr Icircmpărații bizantini n-au avut

argumente de natură dogmatică

Constantin al V-lea Copronimul fiul lui

Leon al III-lea Isaurul inițiatorul

iconoclasmului s-a erijat icircn ideolog al

iconoclasmului dar el n-a reușit sub nici o

formă să găsească vreun argument

icircmpotriva cultului icoanelor Așa cum nu

găsesc nici cei de astăzi argumente

plauzibile Toate argumentele sunt de fapt

trunchieri ale voii Lui Dumnezeu pentru

că iată Vechiul Testament că la el face

referire deci tot icircn Sf Scriptură și tot prin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

8

Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul

Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și

chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l

aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată

numele primului artist din Vechiul

Testament chiar pe Betsaleel care va picta

și va coase pe pacircnza cortului chipuri de

heruvimi chipuri de serafimi chipuri de

icircngeri conform poruncii divine

GM Icircnseamnă că i-au văzut pe

icircngeri ca să-i poată picta

Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod

aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel

ca artist

GM Poate el nu i-a văzut dar

sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către

Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit

Decalogul

Pr Se poate să fi colaborat Moise

și icircn discuția cu Betsaleel să poată să

stabilească un canon iconografic al

Cortului Mărturiei Capacul chivotului

conform descrierii date de Dumnezeu

omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct

se poate de vizibili cacirct se poate de

tangibili din materiale omenești

pămacircntești aurul lemnul salcacircmul

pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie

icircn cultul Vechiului Testament de niciun

fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și

reaua voință adeseori Nu mai vorbim de

șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care

preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care

atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi

veninoși icircn pustie conform pedepsei

divine se puteau tămădui de semnul crucii

din Vechiul Testament care se găsește icircn

forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă

veche era reprezentat prin semnul plus icircn

formă de cruce O icoana profetică a ceea

ce avea să facă Domnul nostru Iisus

Hristos și la care Domnul Icircnsuși face

referire cacircnd vorbește despre șarpele din

pustie că nu li se vor da acestor oameni

desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct

semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau

mai departe semnul lui Iona cu cele trei

zile de stat icircn pacircntecele chitului care

prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului

GM Cum este perceput cultul de

cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi

Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-

au păstrat semnificația pe care Sinodul 7

ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din

843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou

ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca

atare anume că icoana este chip al chipului

dumnezeiesc și icircn același timp chip al

sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite

evenimente concrete ca model și ca

ridicare icircnălțare duhovnicească a minții

noastre spre acel model sfacircnt dar și ca

sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd

icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau

pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment

sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește

GM Are legătură această

sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană

este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea

aureolă se face vreo legătură icircntre această

culoare galben și sfințenie

Pr Aureola din icoane sigur că da

semnifică acea calitate dobacircndită prin

conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om

cu Dumnezeu cu voința divină calitatea

sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției

dumnezeiești calitate de fiu al lui

Dumnezeu

GM Despre icoanele făcătoare de

minuni ce ne puteți spune Sunt toate

icoanele făcătoare de minuni sau numai

unele

Pr Cu privire la icoanele făcătoare

de minuni trebuie să spunem că ele au fost

cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă

din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea

spre exemplu icircn Istoria bisericească spune

că femeia vindecată de Domnul nostru

Iisus Hristos femeia cu scurgerea de

sacircnge care avea originea icircn localitatea

Paneas din Samaria după ce Domnul

Hristos a făcut cu ea acea minune a

vindecării

GM Se vorbește astăzi despre

icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri

biserici din țara noastră sau din alte țări

unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt

posibile aceste minuni sunt toate icoanele

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

9

făcătoare de minuni De ce numai unele

sunt făcătoare de minuni și altele nu

Pr Așa cum la picioarele Crucii

Domnului se aflau două categorii de

oameni cei care credeau și cei care nu

credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni

care cred și oameni care au o credință mai

ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de

față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea

Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te

jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate

despre un om căci ei Icircl considerau om un

simplu condamnat despre un om pe care Icircl

vedeau icircn ghearele morții cuprins de

agonia aceea de dinainte de moarte

respectiv Domnul nostru Iisus Hristos

alții Sf Ioan Evanghelistul femeile

mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria

icircnțelegeau evenimentul care se afla și se

petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și

icoana naște astăzi aceleași dezbinări și

aceleași dezbateri pe care le-a născut și

Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune

bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo

Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni

sunt făcătoare de minuni pentru cei ce

cred Pentru cei ce nu cred

GM Mai puținhellip

Pr au rol educativ au rol de

conducere spre calitatea credinței spre o

icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a

credinței rău oricum nu le fac Acum

tradiția bisericească a consacrat anumite

icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a

poporului a consacrat anumite icoane ca

fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar

icircn mod special orice icoană sfințită de

către preotul hirotonit valabil icircn Biserica

Ortodoxă este făcătoare de minuni și

purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o

icoana consacrată

GM Nu atacirct prin icoana icircn sine

cacirct prin cel reprezentathellip

Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe

care pictezi nici vopseaua cu care pictezi

nu au vreun atribut supranatural ci

imaginea sfacircntă care este stracircns legată de

prototipul ei Așa cum nu putem deosebi

firea umană de firea divină făcacircnd doi

hristoși separați separați unul de altul așa

nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului

de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi

acea imagine clasică dată nouă și de

părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei

Eu am la pieptul meu poza mamei mele și

eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut

hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea

mamei mele și eu nu spun că sărut

imaginea mamei mele nici măcar asta nu

spun eu spun că o sărut pe mama

Imaginea conduce direct evlavia respectul

reverența celui care o practică la prototip

G Ne apropiem de finalul acestui

interviu deși am putea discuta mult mai

mult timp cu părintele Mircea Cristian

Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva

personal ce icircnseamnă pentru

dumneavoastră ca om icoana Și ce

icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot

icoana

Pr Acum iarăși nu pot rupe omul

de preot Nu mă pot dedubla dar pot să

dau un răspuns ca să mulțumesc ambele

laturi ale icircntrebării Din punct de vedere

uman icoana pentru mine mai ales ca

absolvent de arte plastice a icircnsemnat o

culme a frumuseții dar a unei frumuseți

adusă din lumea de dincolo din lumea

icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea

noastră și transpusă pe măsura capacității

noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn

plan pămacircntesc potrivit cu modelul

icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos

Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al

evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața

icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul

familiei mele mi-am spus și bunele și

relele și mi-am luat copilul icircn brațe și

adeseori șantajul a funcționat nu pentru

mine mai ales pentru cel micuț

GM Aș vrea să icircncheiem icircn

această notă pe care ați subliniat-o cu

frumusețea adusă din lumea de dincolo

pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui

Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și

anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă

mulțumim

Pr Și eu vă mulțumesc foarte

mult Hristos a icircnviat

GM Adevărat a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

10

Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă

Arhim Vasile Miron

Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase

a Bisericii icoana şi pictura bisericească au

avut un rol bine definit Prin aceste imagini

vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie

memoria persoanelor şi faptelor sfinte a

icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi

Noului Testament şi a cultivat duhul

evlaviei icircn racircndurile credincioşilor

Icoanele și reprezentările picturale

au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la

icircnceputul creștinismului ca mijloace de

exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și

sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă

credința noastră statornică icircn Dumnezeu și

icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată

credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare

a sfinților

Biserica a icircnvățat dintotdeauna că

noi nu cinstim materia din care este

confecționată icoana ci chipul reprezentat

pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece

asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte

deschisă care ne dezvăluie istoria revelației

dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire

a lumii

Deci icoanele și pictura

bisericească de pe pereții sfintelor locașuri

sunt mijloace de educație religioasă și de

exprimare a adevărurilor de credință

Această pictură nu are un scop estetic şi

pur decorativ ci un scop pedagogic şi

instructiv-educativ Icircn limbajul popular

este numită bdquoBiblia celor neştiutori de

carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru

că fiecare icoană sau scenă religioasă are o

funcţie simbolică redacircnd sub formă de

imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale

Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă

zugrăvind sugestiv anumite fapte şi

evenimente importante din istoria sfacircntă

sau unele ceremonii sacre ale cultului

creștin ortodox

a Tipicul iconografic s-a format

icircn timp zugravii orientacircndu-se după

anumite reguli de icircntocmire a scenelor

iconografice iar toate aceste repere

icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite

Erminii Erminiile arătau zugravilor ce

imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn

pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct

decorul pictural al bisericii să reprezinte un

ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și

fiecare registru de scene sfinte ocupă un

anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine

definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe

care locașul bisericesc are menirea de a o

icircnfățișa credincioșilor prin privirea

imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul

1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap

XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn

col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

11

Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au

stabilit icircn funcţie de următorii factori

1) Dezvoltarea arhitecturii

bisericeşti influențată și ea icircn decursul

timpului de curentele și ideile religioase

care au dominat viața și cugetarea creștină

2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi

a controverselor religioase apărute icircn sacircnul

Bisericii

3) Tradiţiile regionale ale

diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta

o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal

sau Muntenia

4) Oficializarea cultului sfinților

evoluţia cultului divin şi dezvoltarea

racircnduielii Sfintei Liturghii

Pictura diferă icircn raport cu destinaţia

bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o

biserică mănăstirească şi altfel o biserică

de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică

de cimitir (unde predomină scenele

arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi

altfel un paraclis sau o capelă

Icircn toate cazurile amintite mai sus

pictura bisericească trebuie să reflecte

imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri

fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte

frumuseţea paradisului ceresc Biserica

este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește

și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind

răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui

Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul

mărturiei lui Moiserdquo2

Turla redă imaginea Bisericii

biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe

locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează

icoana Pantocratorului (Dumnezeu

Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe

pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc

icircngerii apostolii și proorocii care L-au

prevestit care L-au slujit icircn lume și care

acum se bucură și se desfătează la vederea

feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza

turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti

care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și

cuvintele Macircntuitorului

2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului

Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei

XXVI (1974) nr 9-10 p 825

Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei

ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe

absida nordică (pe boltă) este zugrăvită

Maica Domnului cu pruncul icircn braţe

pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul

născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe

pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor

trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur

Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie

Dialogul precum și alți ierarhi Sf

Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei

Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii

slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)

Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite

scene din istoria sfacircntă a Vechiului și

Noului Testament icircn legătură cu Liturghia

creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea

de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea

Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui

Isaac cina de la Emaus etc

Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se

zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului

iar pe bolta absidei din stacircnga icoana

Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai

absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi

mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe

Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor

Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava

Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și

sfintele mucenițe Tecla Varvara

Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor

martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui

Hristos

Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile

asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta

pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu

icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa

macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta

al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi

Antonie cel Mare Pahomie cel Mare

Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie

Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se

zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor

femei Parascheva Maria Egipteanca

Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula

Teodora de la Sihla etc

Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile

patriarhilor Vechiului Testament (Avraam

Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și

ale proorocilor și drepților care au prevestit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

12

timpurile mesianice și au aspirat la ele dar

nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea

harului La unele biserici se mai zugrăvește

și scena judecății de apoi pentru a sugera

ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția

cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct

trecacircnd prin pragul și divanul judecății

Pe pereţii exteriori ai bisericilor se

zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon

Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au

condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au

icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a

Logosului divin

Locașul bisericii ca spațiu liturgic

icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o

lume transfigurată icircn care este depășită

separația icircntre trecut prezent și viitorul

eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat

și necreat La intuiția și trăirea acestui

adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele

din sfacircntul locaș

b Icoana creştină este o scenă

religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau

hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită

prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea

cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn

culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui

eveniment deosebit din istoria macircntuirii

Prin sfințire icoana devine obiect sacru

fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn

patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii

icoanele devin purtătoare de har și

credincioșii le sărută cu evlavie Ele

icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu

asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin

legătura cu prototipul lor ca mijloace de

comunicare cu persoana reprezentată de

ele

Temeiul reprezentării icoanei este

icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și

cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)

spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin

icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a

unit cu firea dumnezeiască și din acest

motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel

nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn

trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o

reprezentăm nu pe ea o facem icoană

pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu

pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn

icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El

Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se

facă om după voința binevoitoare a

Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru

răscumpărarea propriei Sale creaturi

noi desenăm chipul icircnfățișării Sale

omenești după trup și nicidecum chipul

dumnezeirii Sale nevăzute și de

neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească

s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind

macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt

cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au

făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru

14) devenind fii și moștenitori ai lui

Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu

Hristosrdquo (Romani 8 17)

După destinaţia şi locul folosirii

icoanele se icircmpart icircn două categorii

- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la

oficierea serviciului divin icoane fixe

cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane

3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul

omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed

Anastasia București 1998 p 14

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

13

mobile cum sunt cele care se pun pe

iconostase icircn pridvor și icircn naos

- Icoane icircntrebuințate icircn afara

bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de

pildă icoane familiale sau domestice

adică cele păstrate icircn casele noastre sau

purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)

și icoane rutiere cum sunt cele așezate la

troiţele de la răspacircntiile drumurilor

Iconografia bisericească a luat

avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic

(787) și după sinodul local de la

Constantinopol din 843 cacircnd a fost

condamnată pentru totdeauna erezia

iconoclastă și a fost restabilit definitiv

cultul sfintelor icoane Icircn definiția

dogmatică a Sinodului al VII-lea

Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna

adevărul fundamental că cinstirea acordată

sfintelor icoane este relativă și nu se

confundă cu bdquoadevărata icircnchinare

dumnezeiască care se cuvine numai

Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de

felul acela care se dă cinstitei și de viață

făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și

celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și

punerea de lumacircnări care obicei cucernic

icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă

chipului trece la prototip și cel ce se

icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite

pe eardquo4

Icoana reprezintă o prețioasă

moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția

Bisericii afirmă că prima icoană a

Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții

Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn

Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica

Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă

omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat

al Macircntuitorului Hristos trimis

credinciosului rege Abgar al Edesei și

păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec

4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή

tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec

Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn

Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de

minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p

8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu

introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed

Anastasia 1994 p 28

al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini

Constantin Porfirogenetul și Roman I

Lecapenul o aduc la Constantinopol și o

așează icircn biserica Sfintei Fecioare din

Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al

primilor creștini se exterioriza icircn dorința de

a avea mereu icircnaintea ochilor chipul

Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al

Sfinților Apostoli icircn forme concrete

vizibile care să le stimuleze necontenit

racircvna de a urma exemplul lor divin de

viață sfacircntă și neprihănită

Chiar dacă documentar cultul

icoanelor este atestat din sec al IV-lea7

trebuie să admitem existența lor chiar din

perioada imediat următoare icircntemeierii

Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai

puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne

mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a

pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii

Domnului care au constituit prototipuri

pentru alte icoane O altă icoană datată din

timpul activităţii pămacircnteşti a

Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care

pioasa Veronica (una din femeile

mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce

urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn

spate pacircnă la locul răstignirii Un mare

părinte bisericesc afirma că practica

pictării icoanelor a existat chiar din timpul

Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc

icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane

ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele

ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că

ele n-au fost oprite și că sunt chiar

reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8

Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus

ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum

icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn

glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn

Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn

6 Ibidem p 29

7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că

chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul

lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria

bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom

de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR

București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian

Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col

PSB vol 12 București 1988 p 618

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

14

chip natural din sufletul creștin rămas

continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9

Cum icircnsă creștinii nu-și puteau

manifesta sentimentul de cinstire icircn mod

liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit

nenumărate prigoane din partea păgacircnilor

și a icircmpăraților romani primele elemente

iconografice apar icircn catacombe pictorii

servindu-se pentru redarea ideilor

religioase de diferite simboluri peștele

ancora porumbelul mielul ramura de

măslin crinul10

etc

Pictura catacombelor reprezintă

pentru icircntreaga creștinătate un tezaur

inestimabil de valori artistice și religioase

care dau mărturie peste veacuri și milenii

despre existența icoanelor icircncă din cele

mai vechi timpuri ale creștinismului

despre sentimentul de profundă trăire

religioasă și despre concepția teologică a

primilor creștini

Cele mai vechi catacombe icircn care

se păstrează picturi religioase datează din

sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile

catacombelor subiectele alegorice

reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și

chipurile sub care El se descrie ca vița de

vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri

mielul și peștele11

De la sfacircrșitul sec al II-

lea se trece la o fază portretistică apăracircnd

scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn

diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta

Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și

alte personaje din Noul Testament

Libertatea religioasă acordată

creștinilor prin Edictul de la Milan (313)

precum și aflarea Sfintei Cruci a

Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena

icircn anul 324 favorizează dezvoltarea

vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies

din catacombe se zidesc biserici mărețe și

se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și

cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost

9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești

și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice

XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10

Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II

Bucureşti 1910 p 197 11

Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii

Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p

274

epocile decisive icircn care se formulează și se

fixează icircn scris dogmele creștine iar

iconografia va deveni tot mai simțitor o

limbă religioasă care va ilustra biruința

Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile

Icoanele au constituit un mijloc de

propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care

s-a transmis nu numai verbal sau prin

intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea

imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna

ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi

pentru că izvorul de inspiraţie al

iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat

al Cărţii Sfinte

Icoanele au avut icircntotdeauna un

scop educativ-religios fiind o plasticizare

vie a ideilor și preceptelor religios-morale

exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii

Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă

corelaţie căci amacircndouă contribuie la

lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei

credinţe Am putea caracteriza icoana ca

fiind o Evanghelie icircn culori iar

Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus

Hristos Icoana vorbește despre

Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se

rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn

cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de

icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale

Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau

se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un

comentariu elocvent și strălucitor icircn

liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea

ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă

și arată icoana prin culori Arta de a grăi

prin culori este necesară și folositoare

exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru

că aceasta o cere icircnsăși natura noastră

psiho-fizică Icoana ortodoxă este o

fereastră spre cer o deschidere spre

absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie

faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă

răbdarea eroismul moral și spiritul de

jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile

minunate ale sfinților care și-au dăruit

viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru

triumful adevărului dreptei credințe și

pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea

multe cărți și nici nu am timp liber pentru

a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

15

biserică spitalul obștesc al sufletelor

icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini

podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi

desfată privirea ca o livadă și pe

nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn

suflet Am privit răbdarea mucenicului

răsplata cununilor și mă aprind ca prin

foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la

pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin

mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12

Icircn concluzie icoanele au avut rolul

lor bine determinat icircn istoria

creștinismului constituind pentru

credincioșii ortodocși obiecte sacre de

exprimare a pietății religioase și mijloace

de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și

cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă

identitatea dintre cultul icoanei și cel dat

prototipului bdquoNoi nu venerăm materia

icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului

pe care ea icircl arată materia icoanei

rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia

este cea pe care o cinstim ci prototipul

odată cu figura lui Deci cinstirea adusă

icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre

prototip precum și asemănarea este

aceeașirdquo13

Cultul icoanelor a cunoscut

epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia

a dat expresie doctrinei privitoare la

icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o

lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare

pentru că ea ne arată pe Hristos icircn

nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni

răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la

cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca

și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci

vederea se adaugă contemplării minții și

prin amacircndouă este icircntărită credința și

taina iconomieirdquo14

12

Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic

contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom

de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra

iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p

30 13

Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al

icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed

Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14

Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn

rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București

1996 p 180

Indiferent de felul culorii sau de

forma şi materialul din care este

confecţionată icoana creştină descoperă

minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi

anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu

Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu

Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne

icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne

icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El

Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe

icoane credincioşii se aprind de racircvna

duhovnicească de a imita faptele şi viaţa

Macircntuitorului şi de a practica virtuţile

sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui

Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea

lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei

credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o

funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-

ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre

evitarea răului şi icircmplinirea voii lui

Dumnezeu De aceea Biserica noastră

Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă

şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a

consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile

canonice icircn definiţiile dogmatice ale

sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi

preţuindu-le ca pe un tezaur sacru

inestimabil şi acordacircndu-le cinstea

cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

7

face referire atunci cacircnd porunca a fost

emisă anume ca poporul evreu să se

păzească să se ferească de idolatrie de

cultul acesta adresat demonilor sau

fantasmelor sau a ceea ce și-ar putea

imagina unii oameni

GM Vă icircntreb despre aceasta

poruncă pentru că așa cum bine se știe icircn

secolul al optulea acea dispută pro sau

contra icoane a fost destul de amplă a

icircnceput undeva icircn anul 730 și a ținut pacircnă

la 843 icircn vremea Sfintei Icircmpărătese

Teodora și au fost mai bine de 100 de ani

icircn care problema s-a pus exact icircn această

direcție este sau nu este icoana un idol

Ce răspuns au dat Sfinții Părinți atunci

Pr Aici trebuie să descriem

iconoclasmul ca fiind adaptat la niște erezii

mai vechi A icircnceput icircntr-adevăr icircn jurul

anului 730 dar el avea niște justificări

niște erezii mai vechi la care era conectat

de exemplu la monofizism Monofizismul

a apărut icircn secolul al-V-lea și s-a dezvoltat

rapid icircn toată zona semită a Asiei Adică

nu numai la evrei ci și la samarineni și la

sirieni și la toți semiții

GM Și icircn ce fel a influențat

monofizismul cultul de cinstire a sfintelor

icoane

Pr Monofizismul susținea că icircn

persoana Domnului nostru Iisus Hristos a

Logosului Divin nu există umanitate

Umanitatea a fost icircnghițită diluată sau

dizolvată icircn persoana divină Deci

caracterul de om era doar o aparență doar

o mască practic icircn spatele căreia se afla

Dumnezeu Confunda așadar pacircnă la

disoluție cele două firi una cu cealaltă Și

ei ca atare interziceau reprezentarea

iconică a Dumnezeului-Om

GM Asta pentru că după părerea

acelora Iisus Hristos n-a avut un trup

realhellip

Pr Pentru că n-a fost om așa

susțineau ei Și de aici s-au inspirat și

icircmpărații isaurieni pentru că ei se trăgeau

din Siria Isauria Germaniceea Siriei era

controlată de monofiziți Această viziune a

fost adusă de icircmpăratul Leon al III-lea

Isaurul cacircnd a venit pe tronul Bizanțului

ca un foarte bun generalhellip

GM Tot el este și cel care

pornește prigoana icircmpotriva icoanei

Pr Iconoclasmul a fost una din

formele de manifestare ale unei erezii și

mai cumplite anume doctrina conform

căreia icircmpăratul șeful statului trebuie să

coordoneze și să impună dogme icircn

biserică el icircncerca să reactiveze titulatura

Pontifex Maximus pe care au avut-o

icircmpărații romani păgacircni și pe care au avut-

o și icircmpărații persani cu influență mare icircn

Siria și de la care au copiat lucrul acesta

inclusiv califii După cum spunea un

icircnvățat francez că bdquoeste un lucru

indubitabil că atacirct icircn Imperiul Chinez cacirct

și icircn Imperiul Bizantin cacirct și icircn Califatul

Islamic cu capitala la Damasc a icircnceput

iconoclasmul exact icircn aceeași perioadă ca

și cum s-ar fi vorbit capii celor trei mari

puteri să icircnceapă această campanie

icircmpotriva imaginii sfinte fiecare cu altă

religie și persecuția icircmpotriva celor care se

icircnchinau la ele

GM Așadar avem pe de o parte

motive de ordin dogmatic

Pr Și pe de altă parte motive de

ordin cacirct se poate de material anume că au

icircncercat să-și domine propriile credințe sau

au icircncercat să se insereze să se insinueze

icircn capi ai credințelor popoarelor pe care le

guvernau și au fost refuzați

GM Dar toată lupta de apărare pe

care o vedem la Sfinții Părinți este una

exprimată și icircn plan intelectual pentru că

au cele mai bune argumentehellip

Pr Icircmpărații bizantini n-au avut

argumente de natură dogmatică

Constantin al V-lea Copronimul fiul lui

Leon al III-lea Isaurul inițiatorul

iconoclasmului s-a erijat icircn ideolog al

iconoclasmului dar el n-a reușit sub nici o

formă să găsească vreun argument

icircmpotriva cultului icoanelor Așa cum nu

găsesc nici cei de astăzi argumente

plauzibile Toate argumentele sunt de fapt

trunchieri ale voii Lui Dumnezeu pentru

că iată Vechiul Testament că la el face

referire deci tot icircn Sf Scriptură și tot prin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

8

Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul

Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și

chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l

aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată

numele primului artist din Vechiul

Testament chiar pe Betsaleel care va picta

și va coase pe pacircnza cortului chipuri de

heruvimi chipuri de serafimi chipuri de

icircngeri conform poruncii divine

GM Icircnseamnă că i-au văzut pe

icircngeri ca să-i poată picta

Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod

aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel

ca artist

GM Poate el nu i-a văzut dar

sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către

Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit

Decalogul

Pr Se poate să fi colaborat Moise

și icircn discuția cu Betsaleel să poată să

stabilească un canon iconografic al

Cortului Mărturiei Capacul chivotului

conform descrierii date de Dumnezeu

omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct

se poate de vizibili cacirct se poate de

tangibili din materiale omenești

pămacircntești aurul lemnul salcacircmul

pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie

icircn cultul Vechiului Testament de niciun

fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și

reaua voință adeseori Nu mai vorbim de

șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care

preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care

atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi

veninoși icircn pustie conform pedepsei

divine se puteau tămădui de semnul crucii

din Vechiul Testament care se găsește icircn

forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă

veche era reprezentat prin semnul plus icircn

formă de cruce O icoana profetică a ceea

ce avea să facă Domnul nostru Iisus

Hristos și la care Domnul Icircnsuși face

referire cacircnd vorbește despre șarpele din

pustie că nu li se vor da acestor oameni

desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct

semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau

mai departe semnul lui Iona cu cele trei

zile de stat icircn pacircntecele chitului care

prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului

GM Cum este perceput cultul de

cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi

Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-

au păstrat semnificația pe care Sinodul 7

ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din

843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou

ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca

atare anume că icoana este chip al chipului

dumnezeiesc și icircn același timp chip al

sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite

evenimente concrete ca model și ca

ridicare icircnălțare duhovnicească a minții

noastre spre acel model sfacircnt dar și ca

sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd

icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau

pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment

sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește

GM Are legătură această

sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană

este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea

aureolă se face vreo legătură icircntre această

culoare galben și sfințenie

Pr Aureola din icoane sigur că da

semnifică acea calitate dobacircndită prin

conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om

cu Dumnezeu cu voința divină calitatea

sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției

dumnezeiești calitate de fiu al lui

Dumnezeu

GM Despre icoanele făcătoare de

minuni ce ne puteți spune Sunt toate

icoanele făcătoare de minuni sau numai

unele

Pr Cu privire la icoanele făcătoare

de minuni trebuie să spunem că ele au fost

cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă

din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea

spre exemplu icircn Istoria bisericească spune

că femeia vindecată de Domnul nostru

Iisus Hristos femeia cu scurgerea de

sacircnge care avea originea icircn localitatea

Paneas din Samaria după ce Domnul

Hristos a făcut cu ea acea minune a

vindecării

GM Se vorbește astăzi despre

icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri

biserici din țara noastră sau din alte țări

unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt

posibile aceste minuni sunt toate icoanele

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

9

făcătoare de minuni De ce numai unele

sunt făcătoare de minuni și altele nu

Pr Așa cum la picioarele Crucii

Domnului se aflau două categorii de

oameni cei care credeau și cei care nu

credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni

care cred și oameni care au o credință mai

ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de

față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea

Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te

jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate

despre un om căci ei Icircl considerau om un

simplu condamnat despre un om pe care Icircl

vedeau icircn ghearele morții cuprins de

agonia aceea de dinainte de moarte

respectiv Domnul nostru Iisus Hristos

alții Sf Ioan Evanghelistul femeile

mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria

icircnțelegeau evenimentul care se afla și se

petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și

icoana naște astăzi aceleași dezbinări și

aceleași dezbateri pe care le-a născut și

Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune

bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo

Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni

sunt făcătoare de minuni pentru cei ce

cred Pentru cei ce nu cred

GM Mai puținhellip

Pr au rol educativ au rol de

conducere spre calitatea credinței spre o

icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a

credinței rău oricum nu le fac Acum

tradiția bisericească a consacrat anumite

icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a

poporului a consacrat anumite icoane ca

fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar

icircn mod special orice icoană sfințită de

către preotul hirotonit valabil icircn Biserica

Ortodoxă este făcătoare de minuni și

purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o

icoana consacrată

GM Nu atacirct prin icoana icircn sine

cacirct prin cel reprezentathellip

Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe

care pictezi nici vopseaua cu care pictezi

nu au vreun atribut supranatural ci

imaginea sfacircntă care este stracircns legată de

prototipul ei Așa cum nu putem deosebi

firea umană de firea divină făcacircnd doi

hristoși separați separați unul de altul așa

nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului

de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi

acea imagine clasică dată nouă și de

părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei

Eu am la pieptul meu poza mamei mele și

eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut

hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea

mamei mele și eu nu spun că sărut

imaginea mamei mele nici măcar asta nu

spun eu spun că o sărut pe mama

Imaginea conduce direct evlavia respectul

reverența celui care o practică la prototip

G Ne apropiem de finalul acestui

interviu deși am putea discuta mult mai

mult timp cu părintele Mircea Cristian

Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva

personal ce icircnseamnă pentru

dumneavoastră ca om icoana Și ce

icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot

icoana

Pr Acum iarăși nu pot rupe omul

de preot Nu mă pot dedubla dar pot să

dau un răspuns ca să mulțumesc ambele

laturi ale icircntrebării Din punct de vedere

uman icoana pentru mine mai ales ca

absolvent de arte plastice a icircnsemnat o

culme a frumuseții dar a unei frumuseți

adusă din lumea de dincolo din lumea

icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea

noastră și transpusă pe măsura capacității

noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn

plan pămacircntesc potrivit cu modelul

icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos

Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al

evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața

icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul

familiei mele mi-am spus și bunele și

relele și mi-am luat copilul icircn brațe și

adeseori șantajul a funcționat nu pentru

mine mai ales pentru cel micuț

GM Aș vrea să icircncheiem icircn

această notă pe care ați subliniat-o cu

frumusețea adusă din lumea de dincolo

pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui

Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și

anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă

mulțumim

Pr Și eu vă mulțumesc foarte

mult Hristos a icircnviat

GM Adevărat a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

10

Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă

Arhim Vasile Miron

Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase

a Bisericii icoana şi pictura bisericească au

avut un rol bine definit Prin aceste imagini

vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie

memoria persoanelor şi faptelor sfinte a

icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi

Noului Testament şi a cultivat duhul

evlaviei icircn racircndurile credincioşilor

Icoanele și reprezentările picturale

au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la

icircnceputul creștinismului ca mijloace de

exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și

sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă

credința noastră statornică icircn Dumnezeu și

icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată

credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare

a sfinților

Biserica a icircnvățat dintotdeauna că

noi nu cinstim materia din care este

confecționată icoana ci chipul reprezentat

pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece

asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte

deschisă care ne dezvăluie istoria revelației

dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire

a lumii

Deci icoanele și pictura

bisericească de pe pereții sfintelor locașuri

sunt mijloace de educație religioasă și de

exprimare a adevărurilor de credință

Această pictură nu are un scop estetic şi

pur decorativ ci un scop pedagogic şi

instructiv-educativ Icircn limbajul popular

este numită bdquoBiblia celor neştiutori de

carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru

că fiecare icoană sau scenă religioasă are o

funcţie simbolică redacircnd sub formă de

imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale

Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă

zugrăvind sugestiv anumite fapte şi

evenimente importante din istoria sfacircntă

sau unele ceremonii sacre ale cultului

creștin ortodox

a Tipicul iconografic s-a format

icircn timp zugravii orientacircndu-se după

anumite reguli de icircntocmire a scenelor

iconografice iar toate aceste repere

icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite

Erminii Erminiile arătau zugravilor ce

imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn

pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct

decorul pictural al bisericii să reprezinte un

ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și

fiecare registru de scene sfinte ocupă un

anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine

definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe

care locașul bisericesc are menirea de a o

icircnfățișa credincioșilor prin privirea

imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul

1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap

XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn

col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

11

Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au

stabilit icircn funcţie de următorii factori

1) Dezvoltarea arhitecturii

bisericeşti influențată și ea icircn decursul

timpului de curentele și ideile religioase

care au dominat viața și cugetarea creștină

2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi

a controverselor religioase apărute icircn sacircnul

Bisericii

3) Tradiţiile regionale ale

diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta

o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal

sau Muntenia

4) Oficializarea cultului sfinților

evoluţia cultului divin şi dezvoltarea

racircnduielii Sfintei Liturghii

Pictura diferă icircn raport cu destinaţia

bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o

biserică mănăstirească şi altfel o biserică

de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică

de cimitir (unde predomină scenele

arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi

altfel un paraclis sau o capelă

Icircn toate cazurile amintite mai sus

pictura bisericească trebuie să reflecte

imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri

fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte

frumuseţea paradisului ceresc Biserica

este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește

și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind

răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui

Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul

mărturiei lui Moiserdquo2

Turla redă imaginea Bisericii

biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe

locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează

icoana Pantocratorului (Dumnezeu

Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe

pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc

icircngerii apostolii și proorocii care L-au

prevestit care L-au slujit icircn lume și care

acum se bucură și se desfătează la vederea

feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza

turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti

care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și

cuvintele Macircntuitorului

2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului

Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei

XXVI (1974) nr 9-10 p 825

Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei

ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe

absida nordică (pe boltă) este zugrăvită

Maica Domnului cu pruncul icircn braţe

pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul

născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe

pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor

trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur

Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie

Dialogul precum și alți ierarhi Sf

Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei

Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii

slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)

Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite

scene din istoria sfacircntă a Vechiului și

Noului Testament icircn legătură cu Liturghia

creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea

de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea

Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui

Isaac cina de la Emaus etc

Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se

zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului

iar pe bolta absidei din stacircnga icoana

Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai

absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi

mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe

Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor

Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava

Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și

sfintele mucenițe Tecla Varvara

Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor

martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui

Hristos

Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile

asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta

pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu

icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa

macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta

al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi

Antonie cel Mare Pahomie cel Mare

Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie

Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se

zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor

femei Parascheva Maria Egipteanca

Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula

Teodora de la Sihla etc

Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile

patriarhilor Vechiului Testament (Avraam

Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și

ale proorocilor și drepților care au prevestit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

12

timpurile mesianice și au aspirat la ele dar

nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea

harului La unele biserici se mai zugrăvește

și scena judecății de apoi pentru a sugera

ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția

cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct

trecacircnd prin pragul și divanul judecății

Pe pereţii exteriori ai bisericilor se

zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon

Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au

condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au

icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a

Logosului divin

Locașul bisericii ca spațiu liturgic

icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o

lume transfigurată icircn care este depășită

separația icircntre trecut prezent și viitorul

eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat

și necreat La intuiția și trăirea acestui

adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele

din sfacircntul locaș

b Icoana creştină este o scenă

religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau

hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită

prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea

cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn

culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui

eveniment deosebit din istoria macircntuirii

Prin sfințire icoana devine obiect sacru

fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn

patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii

icoanele devin purtătoare de har și

credincioșii le sărută cu evlavie Ele

icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu

asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin

legătura cu prototipul lor ca mijloace de

comunicare cu persoana reprezentată de

ele

Temeiul reprezentării icoanei este

icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și

cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)

spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin

icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a

unit cu firea dumnezeiască și din acest

motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel

nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn

trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o

reprezentăm nu pe ea o facem icoană

pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu

pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn

icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El

Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se

facă om după voința binevoitoare a

Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru

răscumpărarea propriei Sale creaturi

noi desenăm chipul icircnfățișării Sale

omenești după trup și nicidecum chipul

dumnezeirii Sale nevăzute și de

neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească

s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind

macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt

cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au

făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru

14) devenind fii și moștenitori ai lui

Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu

Hristosrdquo (Romani 8 17)

După destinaţia şi locul folosirii

icoanele se icircmpart icircn două categorii

- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la

oficierea serviciului divin icoane fixe

cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane

3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul

omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed

Anastasia București 1998 p 14

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

13

mobile cum sunt cele care se pun pe

iconostase icircn pridvor și icircn naos

- Icoane icircntrebuințate icircn afara

bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de

pildă icoane familiale sau domestice

adică cele păstrate icircn casele noastre sau

purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)

și icoane rutiere cum sunt cele așezate la

troiţele de la răspacircntiile drumurilor

Iconografia bisericească a luat

avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic

(787) și după sinodul local de la

Constantinopol din 843 cacircnd a fost

condamnată pentru totdeauna erezia

iconoclastă și a fost restabilit definitiv

cultul sfintelor icoane Icircn definiția

dogmatică a Sinodului al VII-lea

Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna

adevărul fundamental că cinstirea acordată

sfintelor icoane este relativă și nu se

confundă cu bdquoadevărata icircnchinare

dumnezeiască care se cuvine numai

Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de

felul acela care se dă cinstitei și de viață

făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și

celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și

punerea de lumacircnări care obicei cucernic

icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă

chipului trece la prototip și cel ce se

icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite

pe eardquo4

Icoana reprezintă o prețioasă

moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția

Bisericii afirmă că prima icoană a

Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții

Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn

Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica

Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă

omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat

al Macircntuitorului Hristos trimis

credinciosului rege Abgar al Edesei și

păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec

4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή

tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec

Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn

Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de

minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p

8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu

introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed

Anastasia 1994 p 28

al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini

Constantin Porfirogenetul și Roman I

Lecapenul o aduc la Constantinopol și o

așează icircn biserica Sfintei Fecioare din

Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al

primilor creștini se exterioriza icircn dorința de

a avea mereu icircnaintea ochilor chipul

Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al

Sfinților Apostoli icircn forme concrete

vizibile care să le stimuleze necontenit

racircvna de a urma exemplul lor divin de

viață sfacircntă și neprihănită

Chiar dacă documentar cultul

icoanelor este atestat din sec al IV-lea7

trebuie să admitem existența lor chiar din

perioada imediat următoare icircntemeierii

Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai

puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne

mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a

pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii

Domnului care au constituit prototipuri

pentru alte icoane O altă icoană datată din

timpul activităţii pămacircnteşti a

Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care

pioasa Veronica (una din femeile

mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce

urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn

spate pacircnă la locul răstignirii Un mare

părinte bisericesc afirma că practica

pictării icoanelor a existat chiar din timpul

Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc

icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane

ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele

ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că

ele n-au fost oprite și că sunt chiar

reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8

Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus

ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum

icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn

glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn

Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn

6 Ibidem p 29

7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că

chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul

lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria

bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom

de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR

București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian

Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col

PSB vol 12 București 1988 p 618

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

14

chip natural din sufletul creștin rămas

continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9

Cum icircnsă creștinii nu-și puteau

manifesta sentimentul de cinstire icircn mod

liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit

nenumărate prigoane din partea păgacircnilor

și a icircmpăraților romani primele elemente

iconografice apar icircn catacombe pictorii

servindu-se pentru redarea ideilor

religioase de diferite simboluri peștele

ancora porumbelul mielul ramura de

măslin crinul10

etc

Pictura catacombelor reprezintă

pentru icircntreaga creștinătate un tezaur

inestimabil de valori artistice și religioase

care dau mărturie peste veacuri și milenii

despre existența icoanelor icircncă din cele

mai vechi timpuri ale creștinismului

despre sentimentul de profundă trăire

religioasă și despre concepția teologică a

primilor creștini

Cele mai vechi catacombe icircn care

se păstrează picturi religioase datează din

sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile

catacombelor subiectele alegorice

reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și

chipurile sub care El se descrie ca vița de

vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri

mielul și peștele11

De la sfacircrșitul sec al II-

lea se trece la o fază portretistică apăracircnd

scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn

diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta

Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și

alte personaje din Noul Testament

Libertatea religioasă acordată

creștinilor prin Edictul de la Milan (313)

precum și aflarea Sfintei Cruci a

Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena

icircn anul 324 favorizează dezvoltarea

vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies

din catacombe se zidesc biserici mărețe și

se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și

cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost

9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești

și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice

XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10

Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II

Bucureşti 1910 p 197 11

Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii

Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p

274

epocile decisive icircn care se formulează și se

fixează icircn scris dogmele creștine iar

iconografia va deveni tot mai simțitor o

limbă religioasă care va ilustra biruința

Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile

Icoanele au constituit un mijloc de

propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care

s-a transmis nu numai verbal sau prin

intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea

imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna

ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi

pentru că izvorul de inspiraţie al

iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat

al Cărţii Sfinte

Icoanele au avut icircntotdeauna un

scop educativ-religios fiind o plasticizare

vie a ideilor și preceptelor religios-morale

exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii

Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă

corelaţie căci amacircndouă contribuie la

lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei

credinţe Am putea caracteriza icoana ca

fiind o Evanghelie icircn culori iar

Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus

Hristos Icoana vorbește despre

Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se

rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn

cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de

icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale

Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau

se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un

comentariu elocvent și strălucitor icircn

liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea

ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă

și arată icoana prin culori Arta de a grăi

prin culori este necesară și folositoare

exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru

că aceasta o cere icircnsăși natura noastră

psiho-fizică Icoana ortodoxă este o

fereastră spre cer o deschidere spre

absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie

faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă

răbdarea eroismul moral și spiritul de

jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile

minunate ale sfinților care și-au dăruit

viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru

triumful adevărului dreptei credințe și

pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea

multe cărți și nici nu am timp liber pentru

a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

15

biserică spitalul obștesc al sufletelor

icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini

podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi

desfată privirea ca o livadă și pe

nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn

suflet Am privit răbdarea mucenicului

răsplata cununilor și mă aprind ca prin

foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la

pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin

mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12

Icircn concluzie icoanele au avut rolul

lor bine determinat icircn istoria

creștinismului constituind pentru

credincioșii ortodocși obiecte sacre de

exprimare a pietății religioase și mijloace

de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și

cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă

identitatea dintre cultul icoanei și cel dat

prototipului bdquoNoi nu venerăm materia

icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului

pe care ea icircl arată materia icoanei

rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia

este cea pe care o cinstim ci prototipul

odată cu figura lui Deci cinstirea adusă

icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre

prototip precum și asemănarea este

aceeașirdquo13

Cultul icoanelor a cunoscut

epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia

a dat expresie doctrinei privitoare la

icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o

lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare

pentru că ea ne arată pe Hristos icircn

nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni

răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la

cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca

și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci

vederea se adaugă contemplării minții și

prin amacircndouă este icircntărită credința și

taina iconomieirdquo14

12

Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic

contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom

de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra

iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p

30 13

Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al

icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed

Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14

Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn

rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București

1996 p 180

Indiferent de felul culorii sau de

forma şi materialul din care este

confecţionată icoana creştină descoperă

minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi

anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu

Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu

Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne

icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne

icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El

Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe

icoane credincioşii se aprind de racircvna

duhovnicească de a imita faptele şi viaţa

Macircntuitorului şi de a practica virtuţile

sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui

Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea

lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei

credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o

funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-

ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre

evitarea răului şi icircmplinirea voii lui

Dumnezeu De aceea Biserica noastră

Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă

şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a

consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile

canonice icircn definiţiile dogmatice ale

sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi

preţuindu-le ca pe un tezaur sacru

inestimabil şi acordacircndu-le cinstea

cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

8

Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul

Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și

chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l

aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată

numele primului artist din Vechiul

Testament chiar pe Betsaleel care va picta

și va coase pe pacircnza cortului chipuri de

heruvimi chipuri de serafimi chipuri de

icircngeri conform poruncii divine

GM Icircnseamnă că i-au văzut pe

icircngeri ca să-i poată picta

Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod

aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel

ca artist

GM Poate el nu i-a văzut dar

sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către

Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit

Decalogul

Pr Se poate să fi colaborat Moise

și icircn discuția cu Betsaleel să poată să

stabilească un canon iconografic al

Cortului Mărturiei Capacul chivotului

conform descrierii date de Dumnezeu

omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct

se poate de vizibili cacirct se poate de

tangibili din materiale omenești

pămacircntești aurul lemnul salcacircmul

pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie

icircn cultul Vechiului Testament de niciun

fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și

reaua voință adeseori Nu mai vorbim de

șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care

preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care

atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi

veninoși icircn pustie conform pedepsei

divine se puteau tămădui de semnul crucii

din Vechiul Testament care se găsește icircn

forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă

veche era reprezentat prin semnul plus icircn

formă de cruce O icoana profetică a ceea

ce avea să facă Domnul nostru Iisus

Hristos și la care Domnul Icircnsuși face

referire cacircnd vorbește despre șarpele din

pustie că nu li se vor da acestor oameni

desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct

semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau

mai departe semnul lui Iona cu cele trei

zile de stat icircn pacircntecele chitului care

prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului

GM Cum este perceput cultul de

cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi

Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-

au păstrat semnificația pe care Sinodul 7

ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din

843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou

ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca

atare anume că icoana este chip al chipului

dumnezeiesc și icircn același timp chip al

sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite

evenimente concrete ca model și ca

ridicare icircnălțare duhovnicească a minții

noastre spre acel model sfacircnt dar și ca

sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd

icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau

pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment

sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește

GM Are legătură această

sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană

este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea

aureolă se face vreo legătură icircntre această

culoare galben și sfințenie

Pr Aureola din icoane sigur că da

semnifică acea calitate dobacircndită prin

conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om

cu Dumnezeu cu voința divină calitatea

sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției

dumnezeiești calitate de fiu al lui

Dumnezeu

GM Despre icoanele făcătoare de

minuni ce ne puteți spune Sunt toate

icoanele făcătoare de minuni sau numai

unele

Pr Cu privire la icoanele făcătoare

de minuni trebuie să spunem că ele au fost

cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă

din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea

spre exemplu icircn Istoria bisericească spune

că femeia vindecată de Domnul nostru

Iisus Hristos femeia cu scurgerea de

sacircnge care avea originea icircn localitatea

Paneas din Samaria după ce Domnul

Hristos a făcut cu ea acea minune a

vindecării

GM Se vorbește astăzi despre

icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri

biserici din țara noastră sau din alte țări

unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt

posibile aceste minuni sunt toate icoanele

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

9

făcătoare de minuni De ce numai unele

sunt făcătoare de minuni și altele nu

Pr Așa cum la picioarele Crucii

Domnului se aflau două categorii de

oameni cei care credeau și cei care nu

credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni

care cred și oameni care au o credință mai

ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de

față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea

Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te

jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate

despre un om căci ei Icircl considerau om un

simplu condamnat despre un om pe care Icircl

vedeau icircn ghearele morții cuprins de

agonia aceea de dinainte de moarte

respectiv Domnul nostru Iisus Hristos

alții Sf Ioan Evanghelistul femeile

mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria

icircnțelegeau evenimentul care se afla și se

petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și

icoana naște astăzi aceleași dezbinări și

aceleași dezbateri pe care le-a născut și

Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune

bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo

Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni

sunt făcătoare de minuni pentru cei ce

cred Pentru cei ce nu cred

GM Mai puținhellip

Pr au rol educativ au rol de

conducere spre calitatea credinței spre o

icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a

credinței rău oricum nu le fac Acum

tradiția bisericească a consacrat anumite

icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a

poporului a consacrat anumite icoane ca

fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar

icircn mod special orice icoană sfințită de

către preotul hirotonit valabil icircn Biserica

Ortodoxă este făcătoare de minuni și

purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o

icoana consacrată

GM Nu atacirct prin icoana icircn sine

cacirct prin cel reprezentathellip

Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe

care pictezi nici vopseaua cu care pictezi

nu au vreun atribut supranatural ci

imaginea sfacircntă care este stracircns legată de

prototipul ei Așa cum nu putem deosebi

firea umană de firea divină făcacircnd doi

hristoși separați separați unul de altul așa

nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului

de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi

acea imagine clasică dată nouă și de

părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei

Eu am la pieptul meu poza mamei mele și

eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut

hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea

mamei mele și eu nu spun că sărut

imaginea mamei mele nici măcar asta nu

spun eu spun că o sărut pe mama

Imaginea conduce direct evlavia respectul

reverența celui care o practică la prototip

G Ne apropiem de finalul acestui

interviu deși am putea discuta mult mai

mult timp cu părintele Mircea Cristian

Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva

personal ce icircnseamnă pentru

dumneavoastră ca om icoana Și ce

icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot

icoana

Pr Acum iarăși nu pot rupe omul

de preot Nu mă pot dedubla dar pot să

dau un răspuns ca să mulțumesc ambele

laturi ale icircntrebării Din punct de vedere

uman icoana pentru mine mai ales ca

absolvent de arte plastice a icircnsemnat o

culme a frumuseții dar a unei frumuseți

adusă din lumea de dincolo din lumea

icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea

noastră și transpusă pe măsura capacității

noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn

plan pămacircntesc potrivit cu modelul

icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos

Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al

evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața

icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul

familiei mele mi-am spus și bunele și

relele și mi-am luat copilul icircn brațe și

adeseori șantajul a funcționat nu pentru

mine mai ales pentru cel micuț

GM Aș vrea să icircncheiem icircn

această notă pe care ați subliniat-o cu

frumusețea adusă din lumea de dincolo

pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui

Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și

anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă

mulțumim

Pr Și eu vă mulțumesc foarte

mult Hristos a icircnviat

GM Adevărat a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

10

Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă

Arhim Vasile Miron

Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase

a Bisericii icoana şi pictura bisericească au

avut un rol bine definit Prin aceste imagini

vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie

memoria persoanelor şi faptelor sfinte a

icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi

Noului Testament şi a cultivat duhul

evlaviei icircn racircndurile credincioşilor

Icoanele și reprezentările picturale

au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la

icircnceputul creștinismului ca mijloace de

exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și

sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă

credința noastră statornică icircn Dumnezeu și

icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată

credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare

a sfinților

Biserica a icircnvățat dintotdeauna că

noi nu cinstim materia din care este

confecționată icoana ci chipul reprezentat

pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece

asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte

deschisă care ne dezvăluie istoria revelației

dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire

a lumii

Deci icoanele și pictura

bisericească de pe pereții sfintelor locașuri

sunt mijloace de educație religioasă și de

exprimare a adevărurilor de credință

Această pictură nu are un scop estetic şi

pur decorativ ci un scop pedagogic şi

instructiv-educativ Icircn limbajul popular

este numită bdquoBiblia celor neştiutori de

carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru

că fiecare icoană sau scenă religioasă are o

funcţie simbolică redacircnd sub formă de

imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale

Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă

zugrăvind sugestiv anumite fapte şi

evenimente importante din istoria sfacircntă

sau unele ceremonii sacre ale cultului

creștin ortodox

a Tipicul iconografic s-a format

icircn timp zugravii orientacircndu-se după

anumite reguli de icircntocmire a scenelor

iconografice iar toate aceste repere

icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite

Erminii Erminiile arătau zugravilor ce

imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn

pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct

decorul pictural al bisericii să reprezinte un

ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și

fiecare registru de scene sfinte ocupă un

anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine

definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe

care locașul bisericesc are menirea de a o

icircnfățișa credincioșilor prin privirea

imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul

1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap

XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn

col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

11

Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au

stabilit icircn funcţie de următorii factori

1) Dezvoltarea arhitecturii

bisericeşti influențată și ea icircn decursul

timpului de curentele și ideile religioase

care au dominat viața și cugetarea creștină

2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi

a controverselor religioase apărute icircn sacircnul

Bisericii

3) Tradiţiile regionale ale

diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta

o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal

sau Muntenia

4) Oficializarea cultului sfinților

evoluţia cultului divin şi dezvoltarea

racircnduielii Sfintei Liturghii

Pictura diferă icircn raport cu destinaţia

bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o

biserică mănăstirească şi altfel o biserică

de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică

de cimitir (unde predomină scenele

arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi

altfel un paraclis sau o capelă

Icircn toate cazurile amintite mai sus

pictura bisericească trebuie să reflecte

imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri

fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte

frumuseţea paradisului ceresc Biserica

este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește

și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind

răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui

Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul

mărturiei lui Moiserdquo2

Turla redă imaginea Bisericii

biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe

locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează

icoana Pantocratorului (Dumnezeu

Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe

pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc

icircngerii apostolii și proorocii care L-au

prevestit care L-au slujit icircn lume și care

acum se bucură și se desfătează la vederea

feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza

turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti

care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și

cuvintele Macircntuitorului

2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului

Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei

XXVI (1974) nr 9-10 p 825

Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei

ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe

absida nordică (pe boltă) este zugrăvită

Maica Domnului cu pruncul icircn braţe

pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul

născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe

pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor

trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur

Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie

Dialogul precum și alți ierarhi Sf

Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei

Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii

slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)

Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite

scene din istoria sfacircntă a Vechiului și

Noului Testament icircn legătură cu Liturghia

creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea

de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea

Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui

Isaac cina de la Emaus etc

Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se

zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului

iar pe bolta absidei din stacircnga icoana

Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai

absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi

mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe

Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor

Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava

Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și

sfintele mucenițe Tecla Varvara

Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor

martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui

Hristos

Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile

asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta

pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu

icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa

macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta

al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi

Antonie cel Mare Pahomie cel Mare

Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie

Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se

zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor

femei Parascheva Maria Egipteanca

Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula

Teodora de la Sihla etc

Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile

patriarhilor Vechiului Testament (Avraam

Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și

ale proorocilor și drepților care au prevestit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

12

timpurile mesianice și au aspirat la ele dar

nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea

harului La unele biserici se mai zugrăvește

și scena judecății de apoi pentru a sugera

ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția

cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct

trecacircnd prin pragul și divanul judecății

Pe pereţii exteriori ai bisericilor se

zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon

Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au

condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au

icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a

Logosului divin

Locașul bisericii ca spațiu liturgic

icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o

lume transfigurată icircn care este depășită

separația icircntre trecut prezent și viitorul

eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat

și necreat La intuiția și trăirea acestui

adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele

din sfacircntul locaș

b Icoana creştină este o scenă

religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau

hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită

prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea

cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn

culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui

eveniment deosebit din istoria macircntuirii

Prin sfințire icoana devine obiect sacru

fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn

patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii

icoanele devin purtătoare de har și

credincioșii le sărută cu evlavie Ele

icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu

asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin

legătura cu prototipul lor ca mijloace de

comunicare cu persoana reprezentată de

ele

Temeiul reprezentării icoanei este

icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și

cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)

spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin

icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a

unit cu firea dumnezeiască și din acest

motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel

nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn

trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o

reprezentăm nu pe ea o facem icoană

pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu

pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn

icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El

Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se

facă om după voința binevoitoare a

Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru

răscumpărarea propriei Sale creaturi

noi desenăm chipul icircnfățișării Sale

omenești după trup și nicidecum chipul

dumnezeirii Sale nevăzute și de

neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească

s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind

macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt

cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au

făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru

14) devenind fii și moștenitori ai lui

Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu

Hristosrdquo (Romani 8 17)

După destinaţia şi locul folosirii

icoanele se icircmpart icircn două categorii

- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la

oficierea serviciului divin icoane fixe

cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane

3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul

omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed

Anastasia București 1998 p 14

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

13

mobile cum sunt cele care se pun pe

iconostase icircn pridvor și icircn naos

- Icoane icircntrebuințate icircn afara

bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de

pildă icoane familiale sau domestice

adică cele păstrate icircn casele noastre sau

purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)

și icoane rutiere cum sunt cele așezate la

troiţele de la răspacircntiile drumurilor

Iconografia bisericească a luat

avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic

(787) și după sinodul local de la

Constantinopol din 843 cacircnd a fost

condamnată pentru totdeauna erezia

iconoclastă și a fost restabilit definitiv

cultul sfintelor icoane Icircn definiția

dogmatică a Sinodului al VII-lea

Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna

adevărul fundamental că cinstirea acordată

sfintelor icoane este relativă și nu se

confundă cu bdquoadevărata icircnchinare

dumnezeiască care se cuvine numai

Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de

felul acela care se dă cinstitei și de viață

făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și

celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și

punerea de lumacircnări care obicei cucernic

icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă

chipului trece la prototip și cel ce se

icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite

pe eardquo4

Icoana reprezintă o prețioasă

moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția

Bisericii afirmă că prima icoană a

Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții

Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn

Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica

Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă

omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat

al Macircntuitorului Hristos trimis

credinciosului rege Abgar al Edesei și

păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec

4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή

tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec

Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn

Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de

minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p

8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu

introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed

Anastasia 1994 p 28

al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini

Constantin Porfirogenetul și Roman I

Lecapenul o aduc la Constantinopol și o

așează icircn biserica Sfintei Fecioare din

Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al

primilor creștini se exterioriza icircn dorința de

a avea mereu icircnaintea ochilor chipul

Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al

Sfinților Apostoli icircn forme concrete

vizibile care să le stimuleze necontenit

racircvna de a urma exemplul lor divin de

viață sfacircntă și neprihănită

Chiar dacă documentar cultul

icoanelor este atestat din sec al IV-lea7

trebuie să admitem existența lor chiar din

perioada imediat următoare icircntemeierii

Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai

puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne

mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a

pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii

Domnului care au constituit prototipuri

pentru alte icoane O altă icoană datată din

timpul activităţii pămacircnteşti a

Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care

pioasa Veronica (una din femeile

mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce

urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn

spate pacircnă la locul răstignirii Un mare

părinte bisericesc afirma că practica

pictării icoanelor a existat chiar din timpul

Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc

icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane

ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele

ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că

ele n-au fost oprite și că sunt chiar

reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8

Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus

ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum

icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn

glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn

Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn

6 Ibidem p 29

7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că

chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul

lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria

bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom

de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR

București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian

Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col

PSB vol 12 București 1988 p 618

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

14

chip natural din sufletul creștin rămas

continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9

Cum icircnsă creștinii nu-și puteau

manifesta sentimentul de cinstire icircn mod

liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit

nenumărate prigoane din partea păgacircnilor

și a icircmpăraților romani primele elemente

iconografice apar icircn catacombe pictorii

servindu-se pentru redarea ideilor

religioase de diferite simboluri peștele

ancora porumbelul mielul ramura de

măslin crinul10

etc

Pictura catacombelor reprezintă

pentru icircntreaga creștinătate un tezaur

inestimabil de valori artistice și religioase

care dau mărturie peste veacuri și milenii

despre existența icoanelor icircncă din cele

mai vechi timpuri ale creștinismului

despre sentimentul de profundă trăire

religioasă și despre concepția teologică a

primilor creștini

Cele mai vechi catacombe icircn care

se păstrează picturi religioase datează din

sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile

catacombelor subiectele alegorice

reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și

chipurile sub care El se descrie ca vița de

vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri

mielul și peștele11

De la sfacircrșitul sec al II-

lea se trece la o fază portretistică apăracircnd

scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn

diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta

Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și

alte personaje din Noul Testament

Libertatea religioasă acordată

creștinilor prin Edictul de la Milan (313)

precum și aflarea Sfintei Cruci a

Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena

icircn anul 324 favorizează dezvoltarea

vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies

din catacombe se zidesc biserici mărețe și

se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și

cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost

9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești

și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice

XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10

Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II

Bucureşti 1910 p 197 11

Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii

Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p

274

epocile decisive icircn care se formulează și se

fixează icircn scris dogmele creștine iar

iconografia va deveni tot mai simțitor o

limbă religioasă care va ilustra biruința

Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile

Icoanele au constituit un mijloc de

propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care

s-a transmis nu numai verbal sau prin

intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea

imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna

ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi

pentru că izvorul de inspiraţie al

iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat

al Cărţii Sfinte

Icoanele au avut icircntotdeauna un

scop educativ-religios fiind o plasticizare

vie a ideilor și preceptelor religios-morale

exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii

Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă

corelaţie căci amacircndouă contribuie la

lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei

credinţe Am putea caracteriza icoana ca

fiind o Evanghelie icircn culori iar

Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus

Hristos Icoana vorbește despre

Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se

rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn

cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de

icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale

Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau

se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un

comentariu elocvent și strălucitor icircn

liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea

ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă

și arată icoana prin culori Arta de a grăi

prin culori este necesară și folositoare

exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru

că aceasta o cere icircnsăși natura noastră

psiho-fizică Icoana ortodoxă este o

fereastră spre cer o deschidere spre

absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie

faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă

răbdarea eroismul moral și spiritul de

jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile

minunate ale sfinților care și-au dăruit

viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru

triumful adevărului dreptei credințe și

pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea

multe cărți și nici nu am timp liber pentru

a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

15

biserică spitalul obștesc al sufletelor

icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini

podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi

desfată privirea ca o livadă și pe

nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn

suflet Am privit răbdarea mucenicului

răsplata cununilor și mă aprind ca prin

foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la

pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin

mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12

Icircn concluzie icoanele au avut rolul

lor bine determinat icircn istoria

creștinismului constituind pentru

credincioșii ortodocși obiecte sacre de

exprimare a pietății religioase și mijloace

de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și

cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă

identitatea dintre cultul icoanei și cel dat

prototipului bdquoNoi nu venerăm materia

icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului

pe care ea icircl arată materia icoanei

rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia

este cea pe care o cinstim ci prototipul

odată cu figura lui Deci cinstirea adusă

icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre

prototip precum și asemănarea este

aceeașirdquo13

Cultul icoanelor a cunoscut

epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia

a dat expresie doctrinei privitoare la

icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o

lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare

pentru că ea ne arată pe Hristos icircn

nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni

răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la

cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca

și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci

vederea se adaugă contemplării minții și

prin amacircndouă este icircntărită credința și

taina iconomieirdquo14

12

Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic

contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom

de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra

iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p

30 13

Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al

icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed

Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14

Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn

rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București

1996 p 180

Indiferent de felul culorii sau de

forma şi materialul din care este

confecţionată icoana creştină descoperă

minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi

anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu

Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu

Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne

icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne

icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El

Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe

icoane credincioşii se aprind de racircvna

duhovnicească de a imita faptele şi viaţa

Macircntuitorului şi de a practica virtuţile

sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui

Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea

lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei

credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o

funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-

ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre

evitarea răului şi icircmplinirea voii lui

Dumnezeu De aceea Biserica noastră

Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă

şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a

consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile

canonice icircn definiţiile dogmatice ale

sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi

preţuindu-le ca pe un tezaur sacru

inestimabil şi acordacircndu-le cinstea

cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

9

făcătoare de minuni De ce numai unele

sunt făcătoare de minuni și altele nu

Pr Așa cum la picioarele Crucii

Domnului se aflau două categorii de

oameni cei care credeau și cei care nu

credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni

care cred și oameni care au o credință mai

ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de

față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea

Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te

jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate

despre un om căci ei Icircl considerau om un

simplu condamnat despre un om pe care Icircl

vedeau icircn ghearele morții cuprins de

agonia aceea de dinainte de moarte

respectiv Domnul nostru Iisus Hristos

alții Sf Ioan Evanghelistul femeile

mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria

icircnțelegeau evenimentul care se afla și se

petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și

icoana naște astăzi aceleași dezbinări și

aceleași dezbateri pe care le-a născut și

Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune

bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo

Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni

sunt făcătoare de minuni pentru cei ce

cred Pentru cei ce nu cred

GM Mai puținhellip

Pr au rol educativ au rol de

conducere spre calitatea credinței spre o

icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a

credinței rău oricum nu le fac Acum

tradiția bisericească a consacrat anumite

icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a

poporului a consacrat anumite icoane ca

fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar

icircn mod special orice icoană sfințită de

către preotul hirotonit valabil icircn Biserica

Ortodoxă este făcătoare de minuni și

purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o

icoana consacrată

GM Nu atacirct prin icoana icircn sine

cacirct prin cel reprezentathellip

Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe

care pictezi nici vopseaua cu care pictezi

nu au vreun atribut supranatural ci

imaginea sfacircntă care este stracircns legată de

prototipul ei Așa cum nu putem deosebi

firea umană de firea divină făcacircnd doi

hristoși separați separați unul de altul așa

nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului

de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi

acea imagine clasică dată nouă și de

părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei

Eu am la pieptul meu poza mamei mele și

eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut

hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea

mamei mele și eu nu spun că sărut

imaginea mamei mele nici măcar asta nu

spun eu spun că o sărut pe mama

Imaginea conduce direct evlavia respectul

reverența celui care o practică la prototip

G Ne apropiem de finalul acestui

interviu deși am putea discuta mult mai

mult timp cu părintele Mircea Cristian

Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva

personal ce icircnseamnă pentru

dumneavoastră ca om icoana Și ce

icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot

icoana

Pr Acum iarăși nu pot rupe omul

de preot Nu mă pot dedubla dar pot să

dau un răspuns ca să mulțumesc ambele

laturi ale icircntrebării Din punct de vedere

uman icoana pentru mine mai ales ca

absolvent de arte plastice a icircnsemnat o

culme a frumuseții dar a unei frumuseți

adusă din lumea de dincolo din lumea

icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea

noastră și transpusă pe măsura capacității

noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn

plan pămacircntesc potrivit cu modelul

icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos

Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al

evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața

icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul

familiei mele mi-am spus și bunele și

relele și mi-am luat copilul icircn brațe și

adeseori șantajul a funcționat nu pentru

mine mai ales pentru cel micuț

GM Aș vrea să icircncheiem icircn

această notă pe care ați subliniat-o cu

frumusețea adusă din lumea de dincolo

pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui

Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și

anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă

mulțumim

Pr Și eu vă mulțumesc foarte

mult Hristos a icircnviat

GM Adevărat a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

10

Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă

Arhim Vasile Miron

Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase

a Bisericii icoana şi pictura bisericească au

avut un rol bine definit Prin aceste imagini

vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie

memoria persoanelor şi faptelor sfinte a

icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi

Noului Testament şi a cultivat duhul

evlaviei icircn racircndurile credincioşilor

Icoanele și reprezentările picturale

au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la

icircnceputul creștinismului ca mijloace de

exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și

sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă

credința noastră statornică icircn Dumnezeu și

icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată

credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare

a sfinților

Biserica a icircnvățat dintotdeauna că

noi nu cinstim materia din care este

confecționată icoana ci chipul reprezentat

pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece

asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte

deschisă care ne dezvăluie istoria revelației

dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire

a lumii

Deci icoanele și pictura

bisericească de pe pereții sfintelor locașuri

sunt mijloace de educație religioasă și de

exprimare a adevărurilor de credință

Această pictură nu are un scop estetic şi

pur decorativ ci un scop pedagogic şi

instructiv-educativ Icircn limbajul popular

este numită bdquoBiblia celor neştiutori de

carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru

că fiecare icoană sau scenă religioasă are o

funcţie simbolică redacircnd sub formă de

imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale

Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă

zugrăvind sugestiv anumite fapte şi

evenimente importante din istoria sfacircntă

sau unele ceremonii sacre ale cultului

creștin ortodox

a Tipicul iconografic s-a format

icircn timp zugravii orientacircndu-se după

anumite reguli de icircntocmire a scenelor

iconografice iar toate aceste repere

icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite

Erminii Erminiile arătau zugravilor ce

imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn

pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct

decorul pictural al bisericii să reprezinte un

ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și

fiecare registru de scene sfinte ocupă un

anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine

definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe

care locașul bisericesc are menirea de a o

icircnfățișa credincioșilor prin privirea

imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul

1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap

XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn

col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

11

Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au

stabilit icircn funcţie de următorii factori

1) Dezvoltarea arhitecturii

bisericeşti influențată și ea icircn decursul

timpului de curentele și ideile religioase

care au dominat viața și cugetarea creștină

2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi

a controverselor religioase apărute icircn sacircnul

Bisericii

3) Tradiţiile regionale ale

diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta

o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal

sau Muntenia

4) Oficializarea cultului sfinților

evoluţia cultului divin şi dezvoltarea

racircnduielii Sfintei Liturghii

Pictura diferă icircn raport cu destinaţia

bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o

biserică mănăstirească şi altfel o biserică

de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică

de cimitir (unde predomină scenele

arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi

altfel un paraclis sau o capelă

Icircn toate cazurile amintite mai sus

pictura bisericească trebuie să reflecte

imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri

fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte

frumuseţea paradisului ceresc Biserica

este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește

și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind

răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui

Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul

mărturiei lui Moiserdquo2

Turla redă imaginea Bisericii

biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe

locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează

icoana Pantocratorului (Dumnezeu

Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe

pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc

icircngerii apostolii și proorocii care L-au

prevestit care L-au slujit icircn lume și care

acum se bucură și se desfătează la vederea

feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza

turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti

care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și

cuvintele Macircntuitorului

2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului

Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei

XXVI (1974) nr 9-10 p 825

Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei

ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe

absida nordică (pe boltă) este zugrăvită

Maica Domnului cu pruncul icircn braţe

pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul

născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe

pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor

trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur

Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie

Dialogul precum și alți ierarhi Sf

Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei

Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii

slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)

Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite

scene din istoria sfacircntă a Vechiului și

Noului Testament icircn legătură cu Liturghia

creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea

de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea

Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui

Isaac cina de la Emaus etc

Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se

zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului

iar pe bolta absidei din stacircnga icoana

Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai

absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi

mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe

Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor

Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava

Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și

sfintele mucenițe Tecla Varvara

Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor

martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui

Hristos

Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile

asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta

pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu

icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa

macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta

al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi

Antonie cel Mare Pahomie cel Mare

Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie

Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se

zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor

femei Parascheva Maria Egipteanca

Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula

Teodora de la Sihla etc

Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile

patriarhilor Vechiului Testament (Avraam

Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și

ale proorocilor și drepților care au prevestit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

12

timpurile mesianice și au aspirat la ele dar

nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea

harului La unele biserici se mai zugrăvește

și scena judecății de apoi pentru a sugera

ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția

cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct

trecacircnd prin pragul și divanul judecății

Pe pereţii exteriori ai bisericilor se

zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon

Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au

condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au

icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a

Logosului divin

Locașul bisericii ca spațiu liturgic

icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o

lume transfigurată icircn care este depășită

separația icircntre trecut prezent și viitorul

eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat

și necreat La intuiția și trăirea acestui

adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele

din sfacircntul locaș

b Icoana creştină este o scenă

religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau

hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită

prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea

cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn

culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui

eveniment deosebit din istoria macircntuirii

Prin sfințire icoana devine obiect sacru

fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn

patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii

icoanele devin purtătoare de har și

credincioșii le sărută cu evlavie Ele

icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu

asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin

legătura cu prototipul lor ca mijloace de

comunicare cu persoana reprezentată de

ele

Temeiul reprezentării icoanei este

icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și

cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)

spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin

icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a

unit cu firea dumnezeiască și din acest

motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel

nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn

trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o

reprezentăm nu pe ea o facem icoană

pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu

pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn

icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El

Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se

facă om după voința binevoitoare a

Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru

răscumpărarea propriei Sale creaturi

noi desenăm chipul icircnfățișării Sale

omenești după trup și nicidecum chipul

dumnezeirii Sale nevăzute și de

neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească

s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind

macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt

cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au

făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru

14) devenind fii și moștenitori ai lui

Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu

Hristosrdquo (Romani 8 17)

După destinaţia şi locul folosirii

icoanele se icircmpart icircn două categorii

- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la

oficierea serviciului divin icoane fixe

cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane

3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul

omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed

Anastasia București 1998 p 14

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

13

mobile cum sunt cele care se pun pe

iconostase icircn pridvor și icircn naos

- Icoane icircntrebuințate icircn afara

bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de

pildă icoane familiale sau domestice

adică cele păstrate icircn casele noastre sau

purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)

și icoane rutiere cum sunt cele așezate la

troiţele de la răspacircntiile drumurilor

Iconografia bisericească a luat

avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic

(787) și după sinodul local de la

Constantinopol din 843 cacircnd a fost

condamnată pentru totdeauna erezia

iconoclastă și a fost restabilit definitiv

cultul sfintelor icoane Icircn definiția

dogmatică a Sinodului al VII-lea

Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna

adevărul fundamental că cinstirea acordată

sfintelor icoane este relativă și nu se

confundă cu bdquoadevărata icircnchinare

dumnezeiască care se cuvine numai

Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de

felul acela care se dă cinstitei și de viață

făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și

celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și

punerea de lumacircnări care obicei cucernic

icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă

chipului trece la prototip și cel ce se

icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite

pe eardquo4

Icoana reprezintă o prețioasă

moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția

Bisericii afirmă că prima icoană a

Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții

Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn

Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica

Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă

omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat

al Macircntuitorului Hristos trimis

credinciosului rege Abgar al Edesei și

păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec

4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή

tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec

Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn

Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de

minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p

8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu

introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed

Anastasia 1994 p 28

al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini

Constantin Porfirogenetul și Roman I

Lecapenul o aduc la Constantinopol și o

așează icircn biserica Sfintei Fecioare din

Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al

primilor creștini se exterioriza icircn dorința de

a avea mereu icircnaintea ochilor chipul

Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al

Sfinților Apostoli icircn forme concrete

vizibile care să le stimuleze necontenit

racircvna de a urma exemplul lor divin de

viață sfacircntă și neprihănită

Chiar dacă documentar cultul

icoanelor este atestat din sec al IV-lea7

trebuie să admitem existența lor chiar din

perioada imediat următoare icircntemeierii

Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai

puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne

mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a

pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii

Domnului care au constituit prototipuri

pentru alte icoane O altă icoană datată din

timpul activităţii pămacircnteşti a

Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care

pioasa Veronica (una din femeile

mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce

urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn

spate pacircnă la locul răstignirii Un mare

părinte bisericesc afirma că practica

pictării icoanelor a existat chiar din timpul

Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc

icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane

ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele

ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că

ele n-au fost oprite și că sunt chiar

reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8

Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus

ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum

icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn

glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn

Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn

6 Ibidem p 29

7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că

chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul

lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria

bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom

de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR

București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian

Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col

PSB vol 12 București 1988 p 618

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

14

chip natural din sufletul creștin rămas

continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9

Cum icircnsă creștinii nu-și puteau

manifesta sentimentul de cinstire icircn mod

liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit

nenumărate prigoane din partea păgacircnilor

și a icircmpăraților romani primele elemente

iconografice apar icircn catacombe pictorii

servindu-se pentru redarea ideilor

religioase de diferite simboluri peștele

ancora porumbelul mielul ramura de

măslin crinul10

etc

Pictura catacombelor reprezintă

pentru icircntreaga creștinătate un tezaur

inestimabil de valori artistice și religioase

care dau mărturie peste veacuri și milenii

despre existența icoanelor icircncă din cele

mai vechi timpuri ale creștinismului

despre sentimentul de profundă trăire

religioasă și despre concepția teologică a

primilor creștini

Cele mai vechi catacombe icircn care

se păstrează picturi religioase datează din

sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile

catacombelor subiectele alegorice

reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și

chipurile sub care El se descrie ca vița de

vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri

mielul și peștele11

De la sfacircrșitul sec al II-

lea se trece la o fază portretistică apăracircnd

scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn

diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta

Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și

alte personaje din Noul Testament

Libertatea religioasă acordată

creștinilor prin Edictul de la Milan (313)

precum și aflarea Sfintei Cruci a

Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena

icircn anul 324 favorizează dezvoltarea

vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies

din catacombe se zidesc biserici mărețe și

se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și

cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost

9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești

și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice

XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10

Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II

Bucureşti 1910 p 197 11

Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii

Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p

274

epocile decisive icircn care se formulează și se

fixează icircn scris dogmele creștine iar

iconografia va deveni tot mai simțitor o

limbă religioasă care va ilustra biruința

Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile

Icoanele au constituit un mijloc de

propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care

s-a transmis nu numai verbal sau prin

intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea

imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna

ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi

pentru că izvorul de inspiraţie al

iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat

al Cărţii Sfinte

Icoanele au avut icircntotdeauna un

scop educativ-religios fiind o plasticizare

vie a ideilor și preceptelor religios-morale

exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii

Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă

corelaţie căci amacircndouă contribuie la

lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei

credinţe Am putea caracteriza icoana ca

fiind o Evanghelie icircn culori iar

Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus

Hristos Icoana vorbește despre

Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se

rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn

cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de

icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale

Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau

se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un

comentariu elocvent și strălucitor icircn

liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea

ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă

și arată icoana prin culori Arta de a grăi

prin culori este necesară și folositoare

exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru

că aceasta o cere icircnsăși natura noastră

psiho-fizică Icoana ortodoxă este o

fereastră spre cer o deschidere spre

absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie

faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă

răbdarea eroismul moral și spiritul de

jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile

minunate ale sfinților care și-au dăruit

viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru

triumful adevărului dreptei credințe și

pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea

multe cărți și nici nu am timp liber pentru

a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

15

biserică spitalul obștesc al sufletelor

icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini

podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi

desfată privirea ca o livadă și pe

nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn

suflet Am privit răbdarea mucenicului

răsplata cununilor și mă aprind ca prin

foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la

pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin

mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12

Icircn concluzie icoanele au avut rolul

lor bine determinat icircn istoria

creștinismului constituind pentru

credincioșii ortodocși obiecte sacre de

exprimare a pietății religioase și mijloace

de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și

cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă

identitatea dintre cultul icoanei și cel dat

prototipului bdquoNoi nu venerăm materia

icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului

pe care ea icircl arată materia icoanei

rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia

este cea pe care o cinstim ci prototipul

odată cu figura lui Deci cinstirea adusă

icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre

prototip precum și asemănarea este

aceeașirdquo13

Cultul icoanelor a cunoscut

epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia

a dat expresie doctrinei privitoare la

icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o

lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare

pentru că ea ne arată pe Hristos icircn

nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni

răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la

cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca

și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci

vederea se adaugă contemplării minții și

prin amacircndouă este icircntărită credința și

taina iconomieirdquo14

12

Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic

contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom

de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra

iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p

30 13

Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al

icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed

Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14

Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn

rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București

1996 p 180

Indiferent de felul culorii sau de

forma şi materialul din care este

confecţionată icoana creştină descoperă

minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi

anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu

Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu

Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne

icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne

icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El

Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe

icoane credincioşii se aprind de racircvna

duhovnicească de a imita faptele şi viaţa

Macircntuitorului şi de a practica virtuţile

sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui

Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea

lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei

credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o

funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-

ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre

evitarea răului şi icircmplinirea voii lui

Dumnezeu De aceea Biserica noastră

Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă

şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a

consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile

canonice icircn definiţiile dogmatice ale

sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi

preţuindu-le ca pe un tezaur sacru

inestimabil şi acordacircndu-le cinstea

cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

10

Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă

Arhim Vasile Miron

Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase

a Bisericii icoana şi pictura bisericească au

avut un rol bine definit Prin aceste imagini

vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie

memoria persoanelor şi faptelor sfinte a

icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi

Noului Testament şi a cultivat duhul

evlaviei icircn racircndurile credincioşilor

Icoanele și reprezentările picturale

au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la

icircnceputul creștinismului ca mijloace de

exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și

sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă

credința noastră statornică icircn Dumnezeu și

icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată

credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare

a sfinților

Biserica a icircnvățat dintotdeauna că

noi nu cinstim materia din care este

confecționată icoana ci chipul reprezentat

pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece

asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte

deschisă care ne dezvăluie istoria revelației

dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire

a lumii

Deci icoanele și pictura

bisericească de pe pereții sfintelor locașuri

sunt mijloace de educație religioasă și de

exprimare a adevărurilor de credință

Această pictură nu are un scop estetic şi

pur decorativ ci un scop pedagogic şi

instructiv-educativ Icircn limbajul popular

este numită bdquoBiblia celor neştiutori de

carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru

că fiecare icoană sau scenă religioasă are o

funcţie simbolică redacircnd sub formă de

imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale

Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă

zugrăvind sugestiv anumite fapte şi

evenimente importante din istoria sfacircntă

sau unele ceremonii sacre ale cultului

creștin ortodox

a Tipicul iconografic s-a format

icircn timp zugravii orientacircndu-se după

anumite reguli de icircntocmire a scenelor

iconografice iar toate aceste repere

icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite

Erminii Erminiile arătau zugravilor ce

imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn

pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct

decorul pictural al bisericii să reprezinte un

ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și

fiecare registru de scene sfinte ocupă un

anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine

definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe

care locașul bisericesc are menirea de a o

icircnfățișa credincioșilor prin privirea

imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul

1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap

XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn

col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

11

Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au

stabilit icircn funcţie de următorii factori

1) Dezvoltarea arhitecturii

bisericeşti influențată și ea icircn decursul

timpului de curentele și ideile religioase

care au dominat viața și cugetarea creștină

2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi

a controverselor religioase apărute icircn sacircnul

Bisericii

3) Tradiţiile regionale ale

diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta

o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal

sau Muntenia

4) Oficializarea cultului sfinților

evoluţia cultului divin şi dezvoltarea

racircnduielii Sfintei Liturghii

Pictura diferă icircn raport cu destinaţia

bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o

biserică mănăstirească şi altfel o biserică

de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică

de cimitir (unde predomină scenele

arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi

altfel un paraclis sau o capelă

Icircn toate cazurile amintite mai sus

pictura bisericească trebuie să reflecte

imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri

fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte

frumuseţea paradisului ceresc Biserica

este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește

și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind

răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui

Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul

mărturiei lui Moiserdquo2

Turla redă imaginea Bisericii

biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe

locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează

icoana Pantocratorului (Dumnezeu

Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe

pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc

icircngerii apostolii și proorocii care L-au

prevestit care L-au slujit icircn lume și care

acum se bucură și se desfătează la vederea

feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza

turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti

care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și

cuvintele Macircntuitorului

2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului

Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei

XXVI (1974) nr 9-10 p 825

Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei

ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe

absida nordică (pe boltă) este zugrăvită

Maica Domnului cu pruncul icircn braţe

pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul

născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe

pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor

trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur

Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie

Dialogul precum și alți ierarhi Sf

Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei

Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii

slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)

Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite

scene din istoria sfacircntă a Vechiului și

Noului Testament icircn legătură cu Liturghia

creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea

de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea

Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui

Isaac cina de la Emaus etc

Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se

zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului

iar pe bolta absidei din stacircnga icoana

Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai

absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi

mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe

Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor

Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava

Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și

sfintele mucenițe Tecla Varvara

Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor

martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui

Hristos

Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile

asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta

pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu

icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa

macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta

al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi

Antonie cel Mare Pahomie cel Mare

Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie

Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se

zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor

femei Parascheva Maria Egipteanca

Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula

Teodora de la Sihla etc

Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile

patriarhilor Vechiului Testament (Avraam

Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și

ale proorocilor și drepților care au prevestit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

12

timpurile mesianice și au aspirat la ele dar

nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea

harului La unele biserici se mai zugrăvește

și scena judecății de apoi pentru a sugera

ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția

cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct

trecacircnd prin pragul și divanul judecății

Pe pereţii exteriori ai bisericilor se

zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon

Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au

condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au

icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a

Logosului divin

Locașul bisericii ca spațiu liturgic

icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o

lume transfigurată icircn care este depășită

separația icircntre trecut prezent și viitorul

eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat

și necreat La intuiția și trăirea acestui

adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele

din sfacircntul locaș

b Icoana creştină este o scenă

religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau

hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită

prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea

cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn

culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui

eveniment deosebit din istoria macircntuirii

Prin sfințire icoana devine obiect sacru

fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn

patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii

icoanele devin purtătoare de har și

credincioșii le sărută cu evlavie Ele

icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu

asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin

legătura cu prototipul lor ca mijloace de

comunicare cu persoana reprezentată de

ele

Temeiul reprezentării icoanei este

icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și

cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)

spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin

icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a

unit cu firea dumnezeiască și din acest

motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel

nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn

trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o

reprezentăm nu pe ea o facem icoană

pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu

pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn

icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El

Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se

facă om după voința binevoitoare a

Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru

răscumpărarea propriei Sale creaturi

noi desenăm chipul icircnfățișării Sale

omenești după trup și nicidecum chipul

dumnezeirii Sale nevăzute și de

neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească

s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind

macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt

cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au

făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru

14) devenind fii și moștenitori ai lui

Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu

Hristosrdquo (Romani 8 17)

După destinaţia şi locul folosirii

icoanele se icircmpart icircn două categorii

- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la

oficierea serviciului divin icoane fixe

cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane

3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul

omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed

Anastasia București 1998 p 14

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

13

mobile cum sunt cele care se pun pe

iconostase icircn pridvor și icircn naos

- Icoane icircntrebuințate icircn afara

bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de

pildă icoane familiale sau domestice

adică cele păstrate icircn casele noastre sau

purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)

și icoane rutiere cum sunt cele așezate la

troiţele de la răspacircntiile drumurilor

Iconografia bisericească a luat

avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic

(787) și după sinodul local de la

Constantinopol din 843 cacircnd a fost

condamnată pentru totdeauna erezia

iconoclastă și a fost restabilit definitiv

cultul sfintelor icoane Icircn definiția

dogmatică a Sinodului al VII-lea

Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna

adevărul fundamental că cinstirea acordată

sfintelor icoane este relativă și nu se

confundă cu bdquoadevărata icircnchinare

dumnezeiască care se cuvine numai

Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de

felul acela care se dă cinstitei și de viață

făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și

celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și

punerea de lumacircnări care obicei cucernic

icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă

chipului trece la prototip și cel ce se

icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite

pe eardquo4

Icoana reprezintă o prețioasă

moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția

Bisericii afirmă că prima icoană a

Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții

Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn

Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica

Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă

omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat

al Macircntuitorului Hristos trimis

credinciosului rege Abgar al Edesei și

păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec

4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή

tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec

Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn

Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de

minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p

8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu

introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed

Anastasia 1994 p 28

al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini

Constantin Porfirogenetul și Roman I

Lecapenul o aduc la Constantinopol și o

așează icircn biserica Sfintei Fecioare din

Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al

primilor creștini se exterioriza icircn dorința de

a avea mereu icircnaintea ochilor chipul

Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al

Sfinților Apostoli icircn forme concrete

vizibile care să le stimuleze necontenit

racircvna de a urma exemplul lor divin de

viață sfacircntă și neprihănită

Chiar dacă documentar cultul

icoanelor este atestat din sec al IV-lea7

trebuie să admitem existența lor chiar din

perioada imediat următoare icircntemeierii

Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai

puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne

mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a

pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii

Domnului care au constituit prototipuri

pentru alte icoane O altă icoană datată din

timpul activităţii pămacircnteşti a

Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care

pioasa Veronica (una din femeile

mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce

urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn

spate pacircnă la locul răstignirii Un mare

părinte bisericesc afirma că practica

pictării icoanelor a existat chiar din timpul

Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc

icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane

ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele

ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că

ele n-au fost oprite și că sunt chiar

reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8

Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus

ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum

icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn

glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn

Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn

6 Ibidem p 29

7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că

chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul

lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria

bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom

de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR

București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian

Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col

PSB vol 12 București 1988 p 618

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

14

chip natural din sufletul creștin rămas

continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9

Cum icircnsă creștinii nu-și puteau

manifesta sentimentul de cinstire icircn mod

liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit

nenumărate prigoane din partea păgacircnilor

și a icircmpăraților romani primele elemente

iconografice apar icircn catacombe pictorii

servindu-se pentru redarea ideilor

religioase de diferite simboluri peștele

ancora porumbelul mielul ramura de

măslin crinul10

etc

Pictura catacombelor reprezintă

pentru icircntreaga creștinătate un tezaur

inestimabil de valori artistice și religioase

care dau mărturie peste veacuri și milenii

despre existența icoanelor icircncă din cele

mai vechi timpuri ale creștinismului

despre sentimentul de profundă trăire

religioasă și despre concepția teologică a

primilor creștini

Cele mai vechi catacombe icircn care

se păstrează picturi religioase datează din

sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile

catacombelor subiectele alegorice

reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și

chipurile sub care El se descrie ca vița de

vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri

mielul și peștele11

De la sfacircrșitul sec al II-

lea se trece la o fază portretistică apăracircnd

scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn

diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta

Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și

alte personaje din Noul Testament

Libertatea religioasă acordată

creștinilor prin Edictul de la Milan (313)

precum și aflarea Sfintei Cruci a

Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena

icircn anul 324 favorizează dezvoltarea

vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies

din catacombe se zidesc biserici mărețe și

se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și

cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost

9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești

și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice

XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10

Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II

Bucureşti 1910 p 197 11

Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii

Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p

274

epocile decisive icircn care se formulează și se

fixează icircn scris dogmele creștine iar

iconografia va deveni tot mai simțitor o

limbă religioasă care va ilustra biruința

Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile

Icoanele au constituit un mijloc de

propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care

s-a transmis nu numai verbal sau prin

intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea

imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna

ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi

pentru că izvorul de inspiraţie al

iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat

al Cărţii Sfinte

Icoanele au avut icircntotdeauna un

scop educativ-religios fiind o plasticizare

vie a ideilor și preceptelor religios-morale

exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii

Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă

corelaţie căci amacircndouă contribuie la

lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei

credinţe Am putea caracteriza icoana ca

fiind o Evanghelie icircn culori iar

Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus

Hristos Icoana vorbește despre

Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se

rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn

cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de

icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale

Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau

se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un

comentariu elocvent și strălucitor icircn

liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea

ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă

și arată icoana prin culori Arta de a grăi

prin culori este necesară și folositoare

exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru

că aceasta o cere icircnsăși natura noastră

psiho-fizică Icoana ortodoxă este o

fereastră spre cer o deschidere spre

absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie

faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă

răbdarea eroismul moral și spiritul de

jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile

minunate ale sfinților care și-au dăruit

viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru

triumful adevărului dreptei credințe și

pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea

multe cărți și nici nu am timp liber pentru

a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

15

biserică spitalul obștesc al sufletelor

icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini

podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi

desfată privirea ca o livadă și pe

nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn

suflet Am privit răbdarea mucenicului

răsplata cununilor și mă aprind ca prin

foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la

pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin

mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12

Icircn concluzie icoanele au avut rolul

lor bine determinat icircn istoria

creștinismului constituind pentru

credincioșii ortodocși obiecte sacre de

exprimare a pietății religioase și mijloace

de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și

cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă

identitatea dintre cultul icoanei și cel dat

prototipului bdquoNoi nu venerăm materia

icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului

pe care ea icircl arată materia icoanei

rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia

este cea pe care o cinstim ci prototipul

odată cu figura lui Deci cinstirea adusă

icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre

prototip precum și asemănarea este

aceeașirdquo13

Cultul icoanelor a cunoscut

epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia

a dat expresie doctrinei privitoare la

icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o

lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare

pentru că ea ne arată pe Hristos icircn

nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni

răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la

cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca

și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci

vederea se adaugă contemplării minții și

prin amacircndouă este icircntărită credința și

taina iconomieirdquo14

12

Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic

contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom

de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra

iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p

30 13

Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al

icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed

Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14

Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn

rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București

1996 p 180

Indiferent de felul culorii sau de

forma şi materialul din care este

confecţionată icoana creştină descoperă

minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi

anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu

Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu

Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne

icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne

icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El

Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe

icoane credincioşii se aprind de racircvna

duhovnicească de a imita faptele şi viaţa

Macircntuitorului şi de a practica virtuţile

sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui

Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea

lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei

credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o

funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-

ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre

evitarea răului şi icircmplinirea voii lui

Dumnezeu De aceea Biserica noastră

Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă

şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a

consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile

canonice icircn definiţiile dogmatice ale

sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi

preţuindu-le ca pe un tezaur sacru

inestimabil şi acordacircndu-le cinstea

cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

11

Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au

stabilit icircn funcţie de următorii factori

1) Dezvoltarea arhitecturii

bisericeşti influențată și ea icircn decursul

timpului de curentele și ideile religioase

care au dominat viața și cugetarea creștină

2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi

a controverselor religioase apărute icircn sacircnul

Bisericii

3) Tradiţiile regionale ale

diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta

o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal

sau Muntenia

4) Oficializarea cultului sfinților

evoluţia cultului divin şi dezvoltarea

racircnduielii Sfintei Liturghii

Pictura diferă icircn raport cu destinaţia

bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o

biserică mănăstirească şi altfel o biserică

de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică

de cimitir (unde predomină scenele

arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi

altfel un paraclis sau o capelă

Icircn toate cazurile amintite mai sus

pictura bisericească trebuie să reflecte

imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri

fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte

frumuseţea paradisului ceresc Biserica

este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește

și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind

răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui

Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul

mărturiei lui Moiserdquo2

Turla redă imaginea Bisericii

biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe

locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează

icoana Pantocratorului (Dumnezeu

Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe

pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc

icircngerii apostolii și proorocii care L-au

prevestit care L-au slujit icircn lume și care

acum se bucură și se desfătează la vederea

feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza

turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti

care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și

cuvintele Macircntuitorului

2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului

Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei

XXVI (1974) nr 9-10 p 825

Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei

ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe

absida nordică (pe boltă) este zugrăvită

Maica Domnului cu pruncul icircn braţe

pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul

născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe

pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor

trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur

Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie

Dialogul precum și alți ierarhi Sf

Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei

Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii

slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)

Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite

scene din istoria sfacircntă a Vechiului și

Noului Testament icircn legătură cu Liturghia

creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea

de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea

Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui

Isaac cina de la Emaus etc

Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se

zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului

iar pe bolta absidei din stacircnga icoana

Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai

absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi

mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe

Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor

Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava

Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și

sfintele mucenițe Tecla Varvara

Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor

martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui

Hristos

Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile

asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta

pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu

icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa

macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta

al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi

Antonie cel Mare Pahomie cel Mare

Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie

Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se

zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor

femei Parascheva Maria Egipteanca

Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula

Teodora de la Sihla etc

Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile

patriarhilor Vechiului Testament (Avraam

Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și

ale proorocilor și drepților care au prevestit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

12

timpurile mesianice și au aspirat la ele dar

nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea

harului La unele biserici se mai zugrăvește

și scena judecății de apoi pentru a sugera

ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția

cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct

trecacircnd prin pragul și divanul judecății

Pe pereţii exteriori ai bisericilor se

zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon

Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au

condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au

icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a

Logosului divin

Locașul bisericii ca spațiu liturgic

icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o

lume transfigurată icircn care este depășită

separația icircntre trecut prezent și viitorul

eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat

și necreat La intuiția și trăirea acestui

adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele

din sfacircntul locaș

b Icoana creştină este o scenă

religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau

hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită

prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea

cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn

culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui

eveniment deosebit din istoria macircntuirii

Prin sfințire icoana devine obiect sacru

fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn

patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii

icoanele devin purtătoare de har și

credincioșii le sărută cu evlavie Ele

icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu

asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin

legătura cu prototipul lor ca mijloace de

comunicare cu persoana reprezentată de

ele

Temeiul reprezentării icoanei este

icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și

cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)

spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin

icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a

unit cu firea dumnezeiască și din acest

motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel

nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn

trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o

reprezentăm nu pe ea o facem icoană

pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu

pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn

icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El

Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se

facă om după voința binevoitoare a

Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru

răscumpărarea propriei Sale creaturi

noi desenăm chipul icircnfățișării Sale

omenești după trup și nicidecum chipul

dumnezeirii Sale nevăzute și de

neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească

s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind

macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt

cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au

făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru

14) devenind fii și moștenitori ai lui

Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu

Hristosrdquo (Romani 8 17)

După destinaţia şi locul folosirii

icoanele se icircmpart icircn două categorii

- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la

oficierea serviciului divin icoane fixe

cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane

3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul

omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed

Anastasia București 1998 p 14

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

13

mobile cum sunt cele care se pun pe

iconostase icircn pridvor și icircn naos

- Icoane icircntrebuințate icircn afara

bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de

pildă icoane familiale sau domestice

adică cele păstrate icircn casele noastre sau

purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)

și icoane rutiere cum sunt cele așezate la

troiţele de la răspacircntiile drumurilor

Iconografia bisericească a luat

avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic

(787) și după sinodul local de la

Constantinopol din 843 cacircnd a fost

condamnată pentru totdeauna erezia

iconoclastă și a fost restabilit definitiv

cultul sfintelor icoane Icircn definiția

dogmatică a Sinodului al VII-lea

Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna

adevărul fundamental că cinstirea acordată

sfintelor icoane este relativă și nu se

confundă cu bdquoadevărata icircnchinare

dumnezeiască care se cuvine numai

Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de

felul acela care se dă cinstitei și de viață

făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și

celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și

punerea de lumacircnări care obicei cucernic

icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă

chipului trece la prototip și cel ce se

icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite

pe eardquo4

Icoana reprezintă o prețioasă

moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția

Bisericii afirmă că prima icoană a

Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții

Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn

Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica

Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă

omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat

al Macircntuitorului Hristos trimis

credinciosului rege Abgar al Edesei și

păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec

4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή

tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec

Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn

Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de

minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p

8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu

introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed

Anastasia 1994 p 28

al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini

Constantin Porfirogenetul și Roman I

Lecapenul o aduc la Constantinopol și o

așează icircn biserica Sfintei Fecioare din

Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al

primilor creștini se exterioriza icircn dorința de

a avea mereu icircnaintea ochilor chipul

Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al

Sfinților Apostoli icircn forme concrete

vizibile care să le stimuleze necontenit

racircvna de a urma exemplul lor divin de

viață sfacircntă și neprihănită

Chiar dacă documentar cultul

icoanelor este atestat din sec al IV-lea7

trebuie să admitem existența lor chiar din

perioada imediat următoare icircntemeierii

Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai

puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne

mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a

pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii

Domnului care au constituit prototipuri

pentru alte icoane O altă icoană datată din

timpul activităţii pămacircnteşti a

Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care

pioasa Veronica (una din femeile

mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce

urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn

spate pacircnă la locul răstignirii Un mare

părinte bisericesc afirma că practica

pictării icoanelor a existat chiar din timpul

Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc

icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane

ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele

ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că

ele n-au fost oprite și că sunt chiar

reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8

Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus

ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum

icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn

glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn

Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn

6 Ibidem p 29

7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că

chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul

lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria

bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom

de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR

București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian

Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col

PSB vol 12 București 1988 p 618

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

14

chip natural din sufletul creștin rămas

continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9

Cum icircnsă creștinii nu-și puteau

manifesta sentimentul de cinstire icircn mod

liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit

nenumărate prigoane din partea păgacircnilor

și a icircmpăraților romani primele elemente

iconografice apar icircn catacombe pictorii

servindu-se pentru redarea ideilor

religioase de diferite simboluri peștele

ancora porumbelul mielul ramura de

măslin crinul10

etc

Pictura catacombelor reprezintă

pentru icircntreaga creștinătate un tezaur

inestimabil de valori artistice și religioase

care dau mărturie peste veacuri și milenii

despre existența icoanelor icircncă din cele

mai vechi timpuri ale creștinismului

despre sentimentul de profundă trăire

religioasă și despre concepția teologică a

primilor creștini

Cele mai vechi catacombe icircn care

se păstrează picturi religioase datează din

sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile

catacombelor subiectele alegorice

reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și

chipurile sub care El se descrie ca vița de

vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri

mielul și peștele11

De la sfacircrșitul sec al II-

lea se trece la o fază portretistică apăracircnd

scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn

diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta

Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și

alte personaje din Noul Testament

Libertatea religioasă acordată

creștinilor prin Edictul de la Milan (313)

precum și aflarea Sfintei Cruci a

Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena

icircn anul 324 favorizează dezvoltarea

vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies

din catacombe se zidesc biserici mărețe și

se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și

cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost

9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești

și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice

XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10

Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II

Bucureşti 1910 p 197 11

Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii

Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p

274

epocile decisive icircn care se formulează și se

fixează icircn scris dogmele creștine iar

iconografia va deveni tot mai simțitor o

limbă religioasă care va ilustra biruința

Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile

Icoanele au constituit un mijloc de

propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care

s-a transmis nu numai verbal sau prin

intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea

imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna

ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi

pentru că izvorul de inspiraţie al

iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat

al Cărţii Sfinte

Icoanele au avut icircntotdeauna un

scop educativ-religios fiind o plasticizare

vie a ideilor și preceptelor religios-morale

exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii

Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă

corelaţie căci amacircndouă contribuie la

lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei

credinţe Am putea caracteriza icoana ca

fiind o Evanghelie icircn culori iar

Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus

Hristos Icoana vorbește despre

Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se

rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn

cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de

icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale

Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau

se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un

comentariu elocvent și strălucitor icircn

liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea

ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă

și arată icoana prin culori Arta de a grăi

prin culori este necesară și folositoare

exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru

că aceasta o cere icircnsăși natura noastră

psiho-fizică Icoana ortodoxă este o

fereastră spre cer o deschidere spre

absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie

faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă

răbdarea eroismul moral și spiritul de

jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile

minunate ale sfinților care și-au dăruit

viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru

triumful adevărului dreptei credințe și

pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea

multe cărți și nici nu am timp liber pentru

a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

15

biserică spitalul obștesc al sufletelor

icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini

podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi

desfată privirea ca o livadă și pe

nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn

suflet Am privit răbdarea mucenicului

răsplata cununilor și mă aprind ca prin

foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la

pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin

mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12

Icircn concluzie icoanele au avut rolul

lor bine determinat icircn istoria

creștinismului constituind pentru

credincioșii ortodocși obiecte sacre de

exprimare a pietății religioase și mijloace

de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și

cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă

identitatea dintre cultul icoanei și cel dat

prototipului bdquoNoi nu venerăm materia

icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului

pe care ea icircl arată materia icoanei

rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia

este cea pe care o cinstim ci prototipul

odată cu figura lui Deci cinstirea adusă

icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre

prototip precum și asemănarea este

aceeașirdquo13

Cultul icoanelor a cunoscut

epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia

a dat expresie doctrinei privitoare la

icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o

lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare

pentru că ea ne arată pe Hristos icircn

nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni

răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la

cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca

și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci

vederea se adaugă contemplării minții și

prin amacircndouă este icircntărită credința și

taina iconomieirdquo14

12

Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic

contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom

de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra

iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p

30 13

Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al

icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed

Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14

Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn

rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București

1996 p 180

Indiferent de felul culorii sau de

forma şi materialul din care este

confecţionată icoana creştină descoperă

minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi

anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu

Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu

Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne

icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne

icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El

Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe

icoane credincioşii se aprind de racircvna

duhovnicească de a imita faptele şi viaţa

Macircntuitorului şi de a practica virtuţile

sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui

Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea

lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei

credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o

funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-

ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre

evitarea răului şi icircmplinirea voii lui

Dumnezeu De aceea Biserica noastră

Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă

şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a

consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile

canonice icircn definiţiile dogmatice ale

sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi

preţuindu-le ca pe un tezaur sacru

inestimabil şi acordacircndu-le cinstea

cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

12

timpurile mesianice și au aspirat la ele dar

nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea

harului La unele biserici se mai zugrăvește

și scena judecății de apoi pentru a sugera

ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția

cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct

trecacircnd prin pragul și divanul judecății

Pe pereţii exteriori ai bisericilor se

zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon

Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au

condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au

icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a

Logosului divin

Locașul bisericii ca spațiu liturgic

icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o

lume transfigurată icircn care este depășită

separația icircntre trecut prezent și viitorul

eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat

și necreat La intuiția și trăirea acestui

adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele

din sfacircntul locaș

b Icoana creştină este o scenă

religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau

hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită

prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea

cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn

culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui

eveniment deosebit din istoria macircntuirii

Prin sfințire icoana devine obiect sacru

fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn

patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii

icoanele devin purtătoare de har și

credincioșii le sărută cu evlavie Ele

icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu

asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin

legătura cu prototipul lor ca mijloace de

comunicare cu persoana reprezentată de

ele

Temeiul reprezentării icoanei este

icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și

cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)

spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin

icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a

unit cu firea dumnezeiască și din acest

motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel

nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn

trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o

reprezentăm nu pe ea o facem icoană

pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu

pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn

icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El

Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se

facă om după voința binevoitoare a

Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru

răscumpărarea propriei Sale creaturi

noi desenăm chipul icircnfățișării Sale

omenești după trup și nicidecum chipul

dumnezeirii Sale nevăzute și de

neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească

s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind

macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt

cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au

făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru

14) devenind fii și moștenitori ai lui

Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu

Hristosrdquo (Romani 8 17)

După destinaţia şi locul folosirii

icoanele se icircmpart icircn două categorii

- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la

oficierea serviciului divin icoane fixe

cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane

3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul

omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed

Anastasia București 1998 p 14

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

13

mobile cum sunt cele care se pun pe

iconostase icircn pridvor și icircn naos

- Icoane icircntrebuințate icircn afara

bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de

pildă icoane familiale sau domestice

adică cele păstrate icircn casele noastre sau

purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)

și icoane rutiere cum sunt cele așezate la

troiţele de la răspacircntiile drumurilor

Iconografia bisericească a luat

avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic

(787) și după sinodul local de la

Constantinopol din 843 cacircnd a fost

condamnată pentru totdeauna erezia

iconoclastă și a fost restabilit definitiv

cultul sfintelor icoane Icircn definiția

dogmatică a Sinodului al VII-lea

Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna

adevărul fundamental că cinstirea acordată

sfintelor icoane este relativă și nu se

confundă cu bdquoadevărata icircnchinare

dumnezeiască care se cuvine numai

Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de

felul acela care se dă cinstitei și de viață

făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și

celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și

punerea de lumacircnări care obicei cucernic

icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă

chipului trece la prototip și cel ce se

icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite

pe eardquo4

Icoana reprezintă o prețioasă

moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția

Bisericii afirmă că prima icoană a

Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții

Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn

Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica

Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă

omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat

al Macircntuitorului Hristos trimis

credinciosului rege Abgar al Edesei și

păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec

4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή

tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec

Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn

Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de

minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p

8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu

introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed

Anastasia 1994 p 28

al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini

Constantin Porfirogenetul și Roman I

Lecapenul o aduc la Constantinopol și o

așează icircn biserica Sfintei Fecioare din

Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al

primilor creștini se exterioriza icircn dorința de

a avea mereu icircnaintea ochilor chipul

Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al

Sfinților Apostoli icircn forme concrete

vizibile care să le stimuleze necontenit

racircvna de a urma exemplul lor divin de

viață sfacircntă și neprihănită

Chiar dacă documentar cultul

icoanelor este atestat din sec al IV-lea7

trebuie să admitem existența lor chiar din

perioada imediat următoare icircntemeierii

Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai

puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne

mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a

pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii

Domnului care au constituit prototipuri

pentru alte icoane O altă icoană datată din

timpul activităţii pămacircnteşti a

Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care

pioasa Veronica (una din femeile

mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce

urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn

spate pacircnă la locul răstignirii Un mare

părinte bisericesc afirma că practica

pictării icoanelor a existat chiar din timpul

Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc

icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane

ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele

ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că

ele n-au fost oprite și că sunt chiar

reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8

Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus

ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum

icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn

glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn

Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn

6 Ibidem p 29

7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că

chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul

lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria

bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom

de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR

București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian

Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col

PSB vol 12 București 1988 p 618

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

14

chip natural din sufletul creștin rămas

continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9

Cum icircnsă creștinii nu-și puteau

manifesta sentimentul de cinstire icircn mod

liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit

nenumărate prigoane din partea păgacircnilor

și a icircmpăraților romani primele elemente

iconografice apar icircn catacombe pictorii

servindu-se pentru redarea ideilor

religioase de diferite simboluri peștele

ancora porumbelul mielul ramura de

măslin crinul10

etc

Pictura catacombelor reprezintă

pentru icircntreaga creștinătate un tezaur

inestimabil de valori artistice și religioase

care dau mărturie peste veacuri și milenii

despre existența icoanelor icircncă din cele

mai vechi timpuri ale creștinismului

despre sentimentul de profundă trăire

religioasă și despre concepția teologică a

primilor creștini

Cele mai vechi catacombe icircn care

se păstrează picturi religioase datează din

sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile

catacombelor subiectele alegorice

reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și

chipurile sub care El se descrie ca vița de

vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri

mielul și peștele11

De la sfacircrșitul sec al II-

lea se trece la o fază portretistică apăracircnd

scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn

diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta

Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și

alte personaje din Noul Testament

Libertatea religioasă acordată

creștinilor prin Edictul de la Milan (313)

precum și aflarea Sfintei Cruci a

Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena

icircn anul 324 favorizează dezvoltarea

vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies

din catacombe se zidesc biserici mărețe și

se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și

cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost

9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești

și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice

XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10

Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II

Bucureşti 1910 p 197 11

Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii

Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p

274

epocile decisive icircn care se formulează și se

fixează icircn scris dogmele creștine iar

iconografia va deveni tot mai simțitor o

limbă religioasă care va ilustra biruința

Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile

Icoanele au constituit un mijloc de

propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care

s-a transmis nu numai verbal sau prin

intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea

imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna

ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi

pentru că izvorul de inspiraţie al

iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat

al Cărţii Sfinte

Icoanele au avut icircntotdeauna un

scop educativ-religios fiind o plasticizare

vie a ideilor și preceptelor religios-morale

exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii

Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă

corelaţie căci amacircndouă contribuie la

lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei

credinţe Am putea caracteriza icoana ca

fiind o Evanghelie icircn culori iar

Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus

Hristos Icoana vorbește despre

Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se

rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn

cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de

icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale

Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau

se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un

comentariu elocvent și strălucitor icircn

liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea

ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă

și arată icoana prin culori Arta de a grăi

prin culori este necesară și folositoare

exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru

că aceasta o cere icircnsăși natura noastră

psiho-fizică Icoana ortodoxă este o

fereastră spre cer o deschidere spre

absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie

faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă

răbdarea eroismul moral și spiritul de

jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile

minunate ale sfinților care și-au dăruit

viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru

triumful adevărului dreptei credințe și

pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea

multe cărți și nici nu am timp liber pentru

a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

15

biserică spitalul obștesc al sufletelor

icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini

podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi

desfată privirea ca o livadă și pe

nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn

suflet Am privit răbdarea mucenicului

răsplata cununilor și mă aprind ca prin

foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la

pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin

mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12

Icircn concluzie icoanele au avut rolul

lor bine determinat icircn istoria

creștinismului constituind pentru

credincioșii ortodocși obiecte sacre de

exprimare a pietății religioase și mijloace

de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și

cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă

identitatea dintre cultul icoanei și cel dat

prototipului bdquoNoi nu venerăm materia

icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului

pe care ea icircl arată materia icoanei

rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia

este cea pe care o cinstim ci prototipul

odată cu figura lui Deci cinstirea adusă

icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre

prototip precum și asemănarea este

aceeașirdquo13

Cultul icoanelor a cunoscut

epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia

a dat expresie doctrinei privitoare la

icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o

lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare

pentru că ea ne arată pe Hristos icircn

nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni

răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la

cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca

și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci

vederea se adaugă contemplării minții și

prin amacircndouă este icircntărită credința și

taina iconomieirdquo14

12

Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic

contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom

de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra

iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p

30 13

Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al

icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed

Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14

Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn

rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București

1996 p 180

Indiferent de felul culorii sau de

forma şi materialul din care este

confecţionată icoana creştină descoperă

minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi

anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu

Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu

Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne

icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne

icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El

Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe

icoane credincioşii se aprind de racircvna

duhovnicească de a imita faptele şi viaţa

Macircntuitorului şi de a practica virtuţile

sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui

Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea

lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei

credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o

funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-

ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre

evitarea răului şi icircmplinirea voii lui

Dumnezeu De aceea Biserica noastră

Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă

şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a

consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile

canonice icircn definiţiile dogmatice ale

sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi

preţuindu-le ca pe un tezaur sacru

inestimabil şi acordacircndu-le cinstea

cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

13

mobile cum sunt cele care se pun pe

iconostase icircn pridvor și icircn naos

- Icoane icircntrebuințate icircn afara

bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de

pildă icoane familiale sau domestice

adică cele păstrate icircn casele noastre sau

purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)

și icoane rutiere cum sunt cele așezate la

troiţele de la răspacircntiile drumurilor

Iconografia bisericească a luat

avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic

(787) și după sinodul local de la

Constantinopol din 843 cacircnd a fost

condamnată pentru totdeauna erezia

iconoclastă și a fost restabilit definitiv

cultul sfintelor icoane Icircn definiția

dogmatică a Sinodului al VII-lea

Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna

adevărul fundamental că cinstirea acordată

sfintelor icoane este relativă și nu se

confundă cu bdquoadevărata icircnchinare

dumnezeiască care se cuvine numai

Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de

felul acela care se dă cinstitei și de viață

făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și

celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și

punerea de lumacircnări care obicei cucernic

icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă

chipului trece la prototip și cel ce se

icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite

pe eardquo4

Icoana reprezintă o prețioasă

moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția

Bisericii afirmă că prima icoană a

Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții

Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn

Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica

Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă

omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat

al Macircntuitorului Hristos trimis

credinciosului rege Abgar al Edesei și

păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec

4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή

tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec

Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn

Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de

minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p

8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu

introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed

Anastasia 1994 p 28

al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini

Constantin Porfirogenetul și Roman I

Lecapenul o aduc la Constantinopol și o

așează icircn biserica Sfintei Fecioare din

Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al

primilor creștini se exterioriza icircn dorința de

a avea mereu icircnaintea ochilor chipul

Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al

Sfinților Apostoli icircn forme concrete

vizibile care să le stimuleze necontenit

racircvna de a urma exemplul lor divin de

viață sfacircntă și neprihănită

Chiar dacă documentar cultul

icoanelor este atestat din sec al IV-lea7

trebuie să admitem existența lor chiar din

perioada imediat următoare icircntemeierii

Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai

puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne

mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a

pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii

Domnului care au constituit prototipuri

pentru alte icoane O altă icoană datată din

timpul activităţii pămacircnteşti a

Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care

pioasa Veronica (una din femeile

mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce

urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn

spate pacircnă la locul răstignirii Un mare

părinte bisericesc afirma că practica

pictării icoanelor a existat chiar din timpul

Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc

icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane

ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele

ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că

ele n-au fost oprite și că sunt chiar

reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8

Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus

ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum

icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn

glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn

Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn

6 Ibidem p 29

7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că

chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul

lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria

bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom

de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR

București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian

Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col

PSB vol 12 București 1988 p 618

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

14

chip natural din sufletul creștin rămas

continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9

Cum icircnsă creștinii nu-și puteau

manifesta sentimentul de cinstire icircn mod

liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit

nenumărate prigoane din partea păgacircnilor

și a icircmpăraților romani primele elemente

iconografice apar icircn catacombe pictorii

servindu-se pentru redarea ideilor

religioase de diferite simboluri peștele

ancora porumbelul mielul ramura de

măslin crinul10

etc

Pictura catacombelor reprezintă

pentru icircntreaga creștinătate un tezaur

inestimabil de valori artistice și religioase

care dau mărturie peste veacuri și milenii

despre existența icoanelor icircncă din cele

mai vechi timpuri ale creștinismului

despre sentimentul de profundă trăire

religioasă și despre concepția teologică a

primilor creștini

Cele mai vechi catacombe icircn care

se păstrează picturi religioase datează din

sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile

catacombelor subiectele alegorice

reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și

chipurile sub care El se descrie ca vița de

vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri

mielul și peștele11

De la sfacircrșitul sec al II-

lea se trece la o fază portretistică apăracircnd

scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn

diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta

Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și

alte personaje din Noul Testament

Libertatea religioasă acordată

creștinilor prin Edictul de la Milan (313)

precum și aflarea Sfintei Cruci a

Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena

icircn anul 324 favorizează dezvoltarea

vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies

din catacombe se zidesc biserici mărețe și

se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și

cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost

9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești

și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice

XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10

Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II

Bucureşti 1910 p 197 11

Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii

Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p

274

epocile decisive icircn care se formulează și se

fixează icircn scris dogmele creștine iar

iconografia va deveni tot mai simțitor o

limbă religioasă care va ilustra biruința

Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile

Icoanele au constituit un mijloc de

propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care

s-a transmis nu numai verbal sau prin

intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea

imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna

ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi

pentru că izvorul de inspiraţie al

iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat

al Cărţii Sfinte

Icoanele au avut icircntotdeauna un

scop educativ-religios fiind o plasticizare

vie a ideilor și preceptelor religios-morale

exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii

Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă

corelaţie căci amacircndouă contribuie la

lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei

credinţe Am putea caracteriza icoana ca

fiind o Evanghelie icircn culori iar

Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus

Hristos Icoana vorbește despre

Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se

rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn

cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de

icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale

Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau

se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un

comentariu elocvent și strălucitor icircn

liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea

ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă

și arată icoana prin culori Arta de a grăi

prin culori este necesară și folositoare

exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru

că aceasta o cere icircnsăși natura noastră

psiho-fizică Icoana ortodoxă este o

fereastră spre cer o deschidere spre

absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie

faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă

răbdarea eroismul moral și spiritul de

jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile

minunate ale sfinților care și-au dăruit

viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru

triumful adevărului dreptei credințe și

pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea

multe cărți și nici nu am timp liber pentru

a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

15

biserică spitalul obștesc al sufletelor

icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini

podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi

desfată privirea ca o livadă și pe

nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn

suflet Am privit răbdarea mucenicului

răsplata cununilor și mă aprind ca prin

foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la

pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin

mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12

Icircn concluzie icoanele au avut rolul

lor bine determinat icircn istoria

creștinismului constituind pentru

credincioșii ortodocși obiecte sacre de

exprimare a pietății religioase și mijloace

de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și

cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă

identitatea dintre cultul icoanei și cel dat

prototipului bdquoNoi nu venerăm materia

icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului

pe care ea icircl arată materia icoanei

rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia

este cea pe care o cinstim ci prototipul

odată cu figura lui Deci cinstirea adusă

icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre

prototip precum și asemănarea este

aceeașirdquo13

Cultul icoanelor a cunoscut

epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia

a dat expresie doctrinei privitoare la

icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o

lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare

pentru că ea ne arată pe Hristos icircn

nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni

răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la

cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca

și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci

vederea se adaugă contemplării minții și

prin amacircndouă este icircntărită credința și

taina iconomieirdquo14

12

Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic

contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom

de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra

iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p

30 13

Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al

icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed

Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14

Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn

rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București

1996 p 180

Indiferent de felul culorii sau de

forma şi materialul din care este

confecţionată icoana creştină descoperă

minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi

anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu

Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu

Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne

icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne

icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El

Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe

icoane credincioşii se aprind de racircvna

duhovnicească de a imita faptele şi viaţa

Macircntuitorului şi de a practica virtuţile

sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui

Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea

lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei

credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o

funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-

ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre

evitarea răului şi icircmplinirea voii lui

Dumnezeu De aceea Biserica noastră

Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă

şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a

consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile

canonice icircn definiţiile dogmatice ale

sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi

preţuindu-le ca pe un tezaur sacru

inestimabil şi acordacircndu-le cinstea

cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

14

chip natural din sufletul creștin rămas

continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9

Cum icircnsă creștinii nu-și puteau

manifesta sentimentul de cinstire icircn mod

liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit

nenumărate prigoane din partea păgacircnilor

și a icircmpăraților romani primele elemente

iconografice apar icircn catacombe pictorii

servindu-se pentru redarea ideilor

religioase de diferite simboluri peștele

ancora porumbelul mielul ramura de

măslin crinul10

etc

Pictura catacombelor reprezintă

pentru icircntreaga creștinătate un tezaur

inestimabil de valori artistice și religioase

care dau mărturie peste veacuri și milenii

despre existența icoanelor icircncă din cele

mai vechi timpuri ale creștinismului

despre sentimentul de profundă trăire

religioasă și despre concepția teologică a

primilor creștini

Cele mai vechi catacombe icircn care

se păstrează picturi religioase datează din

sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile

catacombelor subiectele alegorice

reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și

chipurile sub care El se descrie ca vița de

vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri

mielul și peștele11

De la sfacircrșitul sec al II-

lea se trece la o fază portretistică apăracircnd

scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn

diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta

Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și

alte personaje din Noul Testament

Libertatea religioasă acordată

creștinilor prin Edictul de la Milan (313)

precum și aflarea Sfintei Cruci a

Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena

icircn anul 324 favorizează dezvoltarea

vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies

din catacombe se zidesc biserici mărețe și

se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și

cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost

9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești

și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice

XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10

Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II

Bucureşti 1910 p 197 11

Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii

Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p

274

epocile decisive icircn care se formulează și se

fixează icircn scris dogmele creștine iar

iconografia va deveni tot mai simțitor o

limbă religioasă care va ilustra biruința

Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile

Icoanele au constituit un mijloc de

propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care

s-a transmis nu numai verbal sau prin

intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea

imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna

ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi

pentru că izvorul de inspiraţie al

iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat

al Cărţii Sfinte

Icoanele au avut icircntotdeauna un

scop educativ-religios fiind o plasticizare

vie a ideilor și preceptelor religios-morale

exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii

Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă

corelaţie căci amacircndouă contribuie la

lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei

credinţe Am putea caracteriza icoana ca

fiind o Evanghelie icircn culori iar

Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus

Hristos Icoana vorbește despre

Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se

rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn

cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de

icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale

Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau

se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un

comentariu elocvent și strălucitor icircn

liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea

ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă

și arată icoana prin culori Arta de a grăi

prin culori este necesară și folositoare

exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru

că aceasta o cere icircnsăși natura noastră

psiho-fizică Icoana ortodoxă este o

fereastră spre cer o deschidere spre

absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie

faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă

răbdarea eroismul moral și spiritul de

jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile

minunate ale sfinților care și-au dăruit

viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru

triumful adevărului dreptei credințe și

pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea

multe cărți și nici nu am timp liber pentru

a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

15

biserică spitalul obștesc al sufletelor

icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini

podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi

desfată privirea ca o livadă și pe

nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn

suflet Am privit răbdarea mucenicului

răsplata cununilor și mă aprind ca prin

foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la

pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin

mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12

Icircn concluzie icoanele au avut rolul

lor bine determinat icircn istoria

creștinismului constituind pentru

credincioșii ortodocși obiecte sacre de

exprimare a pietății religioase și mijloace

de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și

cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă

identitatea dintre cultul icoanei și cel dat

prototipului bdquoNoi nu venerăm materia

icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului

pe care ea icircl arată materia icoanei

rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia

este cea pe care o cinstim ci prototipul

odată cu figura lui Deci cinstirea adusă

icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre

prototip precum și asemănarea este

aceeașirdquo13

Cultul icoanelor a cunoscut

epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia

a dat expresie doctrinei privitoare la

icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o

lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare

pentru că ea ne arată pe Hristos icircn

nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni

răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la

cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca

și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci

vederea se adaugă contemplării minții și

prin amacircndouă este icircntărită credința și

taina iconomieirdquo14

12

Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic

contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom

de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra

iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p

30 13

Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al

icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed

Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14

Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn

rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București

1996 p 180

Indiferent de felul culorii sau de

forma şi materialul din care este

confecţionată icoana creştină descoperă

minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi

anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu

Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu

Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne

icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne

icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El

Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe

icoane credincioşii se aprind de racircvna

duhovnicească de a imita faptele şi viaţa

Macircntuitorului şi de a practica virtuţile

sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui

Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea

lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei

credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o

funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-

ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre

evitarea răului şi icircmplinirea voii lui

Dumnezeu De aceea Biserica noastră

Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă

şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a

consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile

canonice icircn definiţiile dogmatice ale

sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi

preţuindu-le ca pe un tezaur sacru

inestimabil şi acordacircndu-le cinstea

cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

15

biserică spitalul obștesc al sufletelor

icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini

podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi

desfată privirea ca o livadă și pe

nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn

suflet Am privit răbdarea mucenicului

răsplata cununilor și mă aprind ca prin

foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la

pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin

mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12

Icircn concluzie icoanele au avut rolul

lor bine determinat icircn istoria

creștinismului constituind pentru

credincioșii ortodocși obiecte sacre de

exprimare a pietății religioase și mijloace

de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și

cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă

identitatea dintre cultul icoanei și cel dat

prototipului bdquoNoi nu venerăm materia

icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului

pe care ea icircl arată materia icoanei

rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia

este cea pe care o cinstim ci prototipul

odată cu figura lui Deci cinstirea adusă

icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre

prototip precum și asemănarea este

aceeașirdquo13

Cultul icoanelor a cunoscut

epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia

a dat expresie doctrinei privitoare la

icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o

lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare

pentru că ea ne arată pe Hristos icircn

nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni

răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la

cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca

și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci

vederea se adaugă contemplării minții și

prin amacircndouă este icircntărită credința și

taina iconomieirdquo14

12

Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic

contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom

de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra

iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p

30 13

Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al

icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed

Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14

Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn

rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București

1996 p 180

Indiferent de felul culorii sau de

forma şi materialul din care este

confecţionată icoana creştină descoperă

minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi

anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu

Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu

Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne

icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne

icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El

Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe

icoane credincioşii se aprind de racircvna

duhovnicească de a imita faptele şi viaţa

Macircntuitorului şi de a practica virtuţile

sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui

Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea

lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei

credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o

funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-

ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre

evitarea răului şi icircmplinirea voii lui

Dumnezeu De aceea Biserica noastră

Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă

şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a

consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile

canonice icircn definiţiile dogmatice ale

sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi

preţuindu-le ca pe un tezaur sacru

inestimabil şi acordacircndu-le cinstea

cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

16

Elemente de iconografie şi teologia icoanei

icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)

Maxim Morariu

Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către

Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania

revista Tabor ce aniversează icircn acest an un

deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie

un organ publicistic dedicat exclusiv

tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai

degrabă statutul de tribună a ideilor Acest

fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor

lunare regăsim relativ puţine articole de

teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate

acestea icircnsă cele existente sunt importante

atacirct pentru arealul de cercetare investigat

cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul

său O dovedesc numele celor care au

semnat materialele din acest domeniu dar

şi conținuturile textelor

Astfel de exemplu icircn paginile

primului număr părintele Nikolai Ozolin

publică un amplu text intitulat Tradiţie şi

creativitate artistică2 icircn cadrul căruia

analizează dinamica relaţie dintre cele

două concepte reliefacircnd modul icircn care se

răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul

răsăritean Ulterior icircn numărul următor

Daniel Hanc va publica o amplă cercetare

dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi

relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3

alternacircnd frumoasele explicaţii cu

exemplificări imagistice icircn vreme ce

muzicoloaga Elena Chircev va transporta

icircn numărul următor discuţia icircn sfera

1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile

fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu

de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere

o contribuţie interesantă pentru iconografia

contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică

trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I

(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană

cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p

53-72

interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn

care se răsfracircnge arta bisericească asupra

textului scris şi a creaţiei muzicale din

spaţiul bizantin4

Vor urma apoi cacircteva numere icircn

care nu se vor icircnregistra astfel de materiale

pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea

număr al primului an de apariţie al revistei

profesorul clujean Marius Ghenescu va

publica o amplă analiză dedicată altarului

de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul

Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al

zecelea număr părintele Ioan Ică şi

părintele Justin Marchiş vor reveni asupra

unei tematici abordate anterior oferind o

amplă prezentare a fenomenului

Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor

sublinia şi anumite aspecte privitoare la

reflexele sale iconografice6 Materialul lor

va fi anturat de o altă prezentare

interesantă ce frizează spaţiul iconografic

deşi nu este un studiu realmente specific al

acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei

Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii

vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul

iconografic va fi abordat tangenţial şi de

către Răzvan Codrescu icircn paginile

numărului următor icircn paginile articolului

4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn

ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine

icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la

Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I

(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310

accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale

simbolice icircn legendele hagiografice experienţa

vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10

apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031

6 accesat 17 04 2017

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

17

dedicat dramei literare religioase

autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă

urmate de o pauză destul de icircndelungată

căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul

următor cititorul va mai putea regăsi un

material dedicat subiectului icircn cauză icircn

paginile revistei Tabor Acesta va fi

dedicat unora dintre icoanele din spaţiul

rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă

analiză istoriografică şi iconografică

deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr

Alexandru Valentin Crăciun va realiza o

recenzie a unui volum dedicat unei teme ce

interferează cu acest subiect compensacircnd

oarecum lipsa din ultimele numere10

Icircn contextul editării unor numere

tematice dar şi din pricina orientării

revistei icircnspre alte sfere ale teologiei

culturii şi al profilului publiciştilor multe

dintre numerele viitoare vor fi ulterior

văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn

paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic

se vor regăsi aspecte privitoare la

iconografie icircn paginile unor articole sau

chiar icircn cele ale cursurilor sale de

mistică11

dar cercetări dedicate exclusiv

acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct

icircn cadrul celor două numere din anul 2010

dedicate rolului jucat de icoană icircn

spiritualitatea romacircnească12

Icircşi vor reuni

atunci eforturile icircn paginile celor două

numere cercetători consacraţi ai acestui

8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase

autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn

Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030

0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei

icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023

5 accesat 17 04 2017 10

Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu

Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui

Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn

Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-

revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024

1 accesat 17 04 2017 11

Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană

Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)

Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr

10 p 5-14 12

Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)

nr 3

areal tematic precum academicianul Sorin

Dumitrescu profesorul Marius Porumb

Doina Curticăpeanu părintele Ioan

Bizău13

sau alţii care vor oferi cititorilor

informaţii interesante cu privire la definiţia

iconologică a săptămacircnii mari icoanele

romacircneşti din Transilvania reprezentările

anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza

anumite volume importante din spațiul

destinat cercetării de acest fel Unii vor

republica texte mai vechi14

icircn vreme ce

alţii vor oferi abordări noi şi inedite

Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util

atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct

şi celul profan care doreşte să afle mai

multe informaţii icircn legătură cu el

Acestea ar fi materialele dedicate

iconografiei icircn primii patru ani de apariţie

ai revistei mitropolitane de la Cluj

Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor

putem observa faptul că deşi nu era o

revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui

subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile

ei ideile unor cercetători reprezentativi ai

acestui domeniu oferind abordări noi şi

interesante şi valorificacircnd aspecte ale

spiritualităţii răsăritene şi ale

particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc

fapt ce o clasifică icircntre periodicele

importante ce trebuie apodictic consultate

de către cercetători atunci cacircnd doresc să

se dedice unui subiect din acest spectru

tematic

13

Cf httptabor-

revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat

12 04 2017 14

Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn

paginile revistei un articol din volumul Noi şi

icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi

Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea

icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p

274-299)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

18

Icoana lui Hristos

modelul desăvacircrșirii morale a sfinților

Arhim Cosma Mitu

Dincolo de aspectele dogmatice

biblice și estetice icoana poate fi privită

icircnțeleasă și din perspectiva teologiei

morale pentru că starea de sfințenie icircn care

sunt pictați sfinții este și rodul vieții

morale după poruncile Domnului ca

premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă

icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn

slujba lui Dumnezeu și a semenilor De

aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut

sfinții ca să ajungă icircn această stare

desăvacircrșită sau la icircndumnezeire

Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct

și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre

virtuțile teologice exprimate icircn viața

sfinților credința nădejdea și dragostea

Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi

pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii

care se citește pe chipurile lor ca semn al

curăției sufletești și trupești dar și o

statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă

rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului

icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață

Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa

Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm

Cel care voiește să scape din robie și din

icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin

această ușărdquo1

Icoana ne arată cum vom fi la

icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem

neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a

ajunge la icircnviere mai ales că sfinții

reprezentați icircn icoane sunt dovada că

drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția

lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel

spune despre cei care caută macircntuirea și

anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn

stadion toți aleargă dar numai unul ia

premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I

1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas

București 2003 pag 62

Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de

vedere etimologic subliniază atacirct

finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a

aduce ceva la icircndeplinire a face ceva

plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat

icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau

desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile

generează o nouă viață un alt mod de

percepe viața și continuitatea ei icircn viața de

după moarte Această nouă viață este o

reflecție a vieții veșnice este expresia

legăturii neicircntrerupte dintre oameni și

Dumnezeu

Dacă icoanele au și un rol didactic

pentru cei ce nu cunosc evenimentele

cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului

omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie

a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru

a ajunge la sfințenie Cum sfinții au

zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite

această realitate arată că trăirea virtuților

creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință

asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4

cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție

Icircn iconografie modelul suprem de

transfigurare de sfințenie este chipul lui

Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om

deosebit iar sfinții sunt modele care ne

icircndeamnă să trăim această viață icircntru

Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează

această idee spunacircnd despre chipul

omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod

ireversibil tipul și simbolul Fiului lui

Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El

Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este

alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn

2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală

Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339

4 Ibidem p 351

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

19

Paștele Său Hristos conduce toată creația

la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a

tras toate icircn El Nu există altă cale de

ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu

decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de

icircndumnezeire a omului presupune o viață

trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților

teologice cu cele morale Urmarea lui

Hristos are loc la nivel moral spiritual și

se observă icircn felul icircn care creștinul se

raportează la Dumnezeu și la creație

ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop

ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile

morale reglementează raporturile noastre

față de lumea creată și icircn special față de

semenii noștrii obiectul și scopul imediat

al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai

obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de

icircndumnezeire este așadar cel care icircl face

pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și

definească identitatea prin asemănarea cu

Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea

icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la

semeni prin intermediul celei mai

importante virtuți teologice și anume

iubirea Pentru a ajunge la starea de

icircndumnezeire omul are nevoie de harul

divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire

ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la

botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului

urcuș spiritual al omului icircn care sunt

active și puterile lui adică de-a lungul

purificării de patimi al dobacircndirii

virtuților și al iluminăriirdquo7

Icoana plecacircnd de chipul

desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin

exemplul Maicii Domnului și al sfinților

Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei

pentru care am fost creați de Dumnezeu

Tatăl pentru care am fost răscumpărați

prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost

curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a

sfințeniei este locul unde am fost creați și

5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed

Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă

pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea

Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă

Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992

p 310

locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara

virtuților creștine icircn afara unei vieți

duhovnicești icoana icircși va pierde din

semnificația pe care o transmite către cei

credincioși și anume chemarea neicircncetată

a lui Dumnezeu către sfințenia Sa

Prin acest aspect care ține de

domeniul teologiei morale am vrut să

arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina

icircnvierii pentru că au răspuns chemării

neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi

asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl

cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

20

Icoana Icircnălţării Domnului

Pr Ștefan Zaharia

Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul

Ioan1 subliniază realitatea conform căreia

chipul adevărat al lui Dumnezeu este

Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana

Celui Nevăzut văzut prin iubirea

manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci

născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-

18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul

sau adevăratul scop al creaţiei lumii De

vreme ce lumea a fost creată după chipul

Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o

vocaţie iconică şi simbolică aceea de a

exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4

Chipul reprezentat este dovada existenţei

unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a

comunica pentru a ne cumineca din

sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care

trăieşte icircn comuniune De aceea icircn

Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei

Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un

1

I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce

am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile

noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii

2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după

icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea

bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia

(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt

Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală

principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi

2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of

the invisible God it has an iconic and symbolic

calling that of signifying the mystery of the

presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea

Confessing the Truth in Love Orthodox

Perceptions of Life Mission and Unity Ed

Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale

ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire

cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin

Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)

gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu

observăm trei categorii de familiali ai lui

Dumnezeu Moise şi proorocii care au

auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii

lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti

(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn

mod direct posibilitatea de a-L auzi şi

vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri

prin două căi cuvacircntul scris sau transmis

prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta

Tradiție şi imaginile ndash icoanele7

Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca

majoritatea reprezentărilor iconografice

aduce icircn prim plan icircntacircmplările

dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează

icircn mod festiv

Icircntocmai cu Ispasul8 icoana

Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu

unele excepţii s-a păstrat de-a lungul

veacurilor aproape neschimbată

prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat

taina trupului transfigurat al Domnului şi

ridicarea lui icircn slava Tatălui Această

icoană este un axis mundi care leagă şi

susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi

care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O

asemenea coloană cosmică nu se poate afla

decacirct icircn centrul Universului pentru că

6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn

spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti

2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta

Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii

veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică

fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi

denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea

Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de

obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct

şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice

sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

21

icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur

icircmprejur10

Icoana redă icircn limbajul său specific

detaliile din textul de la Marcu Luca şi

Faptele Apostolilor dar le şi completează

primind elemente care icircntregesc

semnificaţia doctrinară a evenimentului

Conform tradiţiei scripturistice cadrul

icoanei este un ţinut icircnalt pentru că

Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona

- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar

personajele sfinte dispuse icircn majoritatea

reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică

care evidenţiază două planuri unul

pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi

Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe

acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat

de icircngeri ridicacircndu-se la cer

Ideea centrală pe care o redă şi

icoana praznicului este că Macircntuitorul

Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava

dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său

icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun

acest lucru prin mandorlă11

ca simbol

artistic al slavei divine Icircn primele icoane

ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă

lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta

Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn

fildeş aflat la Muzeul Naţional din

Muumlnchen icircnceputul secolului V)

Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării

de pe ampolele din Monza şi Bobbio

(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash

Veneţia (executat după unele surse icircn

secolul al V-lea după altele icircn secolul

XIII) relicvariul palestinian de la Sancta

Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau

Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă

colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt

prezenţi icircn majoritatea scenelor unde

Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn

interiorul mandorlei nu pentru a o susţine

căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria

10

Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed

Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11

Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de

fapt slava divină construită din mai multe forme

concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)

putere dumnezeiască ci ca expresie a

slavei şi a măreţiei divine Cu toată

vechimea lor elementele acestor

reprezentări se vor păstra neschimbate cu

excepţia unor detalii secundare Imaginea

indică faptul că mandorla este redată ca un

obiect suficient de substanţial pentru a fi

susţinută de figurile care asistă la

eveniment exact cum se icircntacircmpla cu

vechile Victorii din arta romană care

purtau gloria cuiva către cer pe un scut

rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla

icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn

Faptele Apostolilor care este chiar

vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei

rotundă ovală sau care combină cercul cu

diferite forme geometrice simbolizează

cerurile preaicircnalte ale prezenţei

dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui

Hristos se icircnalţă Totodată scena

Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o

icoană profetică a Celei de-a doua veniri

după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor

(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza

de Răscumpărător dar la Parusie va fi de

Judecător12

Este imaginea grandioasă a

Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor

noştri unind trecutul prezentul cu viitorul

cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru

avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13

Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna

Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd

Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis

semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn

Evanghelia după Luca Gestul

blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană

şi-l citim din Sfacircnta Scriptură

simbolizează eternitatea

12

Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana

Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl

vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul

profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru

slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 124)

13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn

iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai

2013

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

22

Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o

icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre

naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de

asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul

al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare

de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre

risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar

Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga

boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună

cu Maica Domnului icircncadrată de doi

icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii

ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn

slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea

mai icircnaltă a bolţii14

Erminia de la Athos ne prezintă scena

astfel deal măslini mulţi şi deasupra

apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi

macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor

Născătoarea de Dumnezeu15

uiticircndu-se şi

ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi

de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn

unele icoane) icircn sensul rugăciunii

exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul

Bisericii pe care o personifică precum şi

legătura directă prin rugăciune ca

mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic

al ansamblului ne icircndreaptă spre planul

superior al icoanei unde Macircntuitorul

tronează secondat de doi icircngeri Şi de o

parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri

(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd

veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos

apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un

codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori

Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de

arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu

icircngerească cinste petrecacircndu-se de către

icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de

14

wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-

domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-

69664html 15

Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este

confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te

Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos

Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut

icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-

ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky

Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti

2003 p 210)

muzică merge icircn sus la ceruri

binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16

Expresiile şi mişcările Apostolilor

icircntregesc dinamismul lucrării ele

exprimacircnd poate şi varietatea şi

multitudinea limbilor la care vor accede icircn

ziua Cincizecimii

Troparul Icircnălţării aminteşte

cuvintele Scripturii cu privire la acest

moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă

Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd

Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului

Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare

că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul

lumii17

Ştim aşadar că icircn toate icoanele

Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi

biruinţa icircn care va veni să judece lumea

Numele de Pantocrator Atotţiitorul este

propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la

Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn

icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o

forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile

murale bisericeşti icircn cele care de obicei se

concentrează chiar icircn cupola bisericii şi

care adesea se extind şi pe pereţii

tamburului de sub cupolă Iisus este

reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi

cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească

alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii

suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă

bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi

prin semnificaţia simbolică pe care i-o

conferă Biserica Imaginea lui Hristos

icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai

mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea

Atotţiitoruluirdquo18

Icircn legătură cu venirea lui

Hristos la judecata universală stă şi

aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub

reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou

eshatologic complet

16

Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine

Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17

Constantine Cavarnos Ghid de iconografie

bizantină p 125 18

Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre

sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti

2002 p 167-168

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

23

Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură

de la Mănăstirea Celic-Dere

Dr Nicolae Georgescu

Una dintre cele mai vechi mai

frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte

Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc

Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo

1

Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe

Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013

p 9

mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo

2

Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo

3

Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat

2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

24

din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni

4 Icoana

Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc

4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-

martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-

transilvania-10909 accesat 8052017

poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească

5

Toate cele gacircndite şi aşternute pe

hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului

5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se

curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p

10

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

25

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni

de la Mănăstirea Dervent

Ierom Atal Toma

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului cu Pruncul a fost donată

Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de

moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după

cum menţionează inscripţia caligrafiată cu

vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana

aparţine cronologic icircnceputului de veac

XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-

se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost

supusă unei restaurări icircn luna martie 1940

Pictura vădeşte influenţe stilistice

orientale grefate pe varianta iconografică

bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica

Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo

Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum

cu borduri aurii perlate şi maforion cu

perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele

macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce

faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt

orientate spre gacirctul Maicii Sale

Icircndepărtarea de canoanele iconografice

bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de

tratare a chipului şi a veşmintelor

Pruncului Care are un hiton albastru

verzui drapat cu himation roşu-cinab

Această icoană a Maicii Domnului

a fost transmisă din generaţie icircn generaţie

icircn cadrul unei familii romacircneşti din

Cadrilater O dată cu cedarea acestei

regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash

membrii acestei familii vor emigra spre

ţinuturi care continuau să aparţină

Romacircniei Icircn graba plecării ei au

icircmpachetat numai strictul necesar

intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit

un glas care venea dinspre aceasta şi care a

repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă

luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au

icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu

ei Venind dinspre Silistra drumul lor

trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde

au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la

slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-

şi căutau aici vindecarea au donat acestui

sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni

Aceasta se păstrează pacircnă icircn

prezent icircn partea stacircngă a pronaosului

bisericii icircnălţată pe un iconostas ce

permite credincioşilor să treacă pe sub

icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor

şi mijlocire către Bunul Dumnezeu

Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind

de afecţiuni considerate incurabile din

punct de vedere medical precum şi cei

chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici

alinarea sau vindecarea deplină

Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul

1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani

din Braşov Timp de mai bine de zece ani

ea consultase un număr de peste douăzeci

de doctori care au diagnosticat-o icircn mod

diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit

să-i amelioreze icircn nici un fel starea

sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn

Postul Adormirii Maicii Domnului a venit

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

26

la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei

zile de participare la slujbele bisericii s-a

petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei

Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn

care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd

lacircngă icoana Macii Domnului La

terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi

icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui

Dumnezeu După zece ani de suferinţă

viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin

de o lună de la această minune starea

Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să

renunţe la medicamentele fără de care

odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi

şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta

ei A absolvit apoi o facultate cu profil

economic şi icircn prezent este directoarea

unei firme din Braşov

Minunile petrecute la această

icoană nu se opresc icircnsă numai la

vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi

de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii

Domnului ajutorul primesc icircmplinirea

cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind

apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I

mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei

Sale Maici

Orice icoană este o fereastră către

Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de

cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent este

mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai

aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn

acelaşi timp pe noi de Dumnezeu

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii

Domnului de la Mănăstirea Dervent

icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din

piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol

Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii

icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea

suferinţelor trupului

Mănăstirea Dervent

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

27

O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița

de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

Drd Florin-Dionisi Bătracircnac

Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat

de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și

diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile

cărora poți icircncă regăsi și citi istoria

tumultoasă a creștinismului scrisă cu

sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală

bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din

Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte

icircndelungată comparativ cu alte biserici

fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al

XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne

totuși un far al ortodoxiei la țărmul

romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși

găsesc liniștea și răspunsurile la

rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă

pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn

Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se

găsesc odoare de mare preț părticele din

sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar

icircn naos icircn preajma iconostasului se află

icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la

malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și

acțiuni cu totul minunate sub atenta

purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii

Domnului

Această icoană cel mai probabil a

fost realizată la Schitul Prodromul din

Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform

stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită

Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un

călugăr romacircn aflat la acest schit din

Sfacircntul Munte achiziționează această

1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale

sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal

Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie

Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul

Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare

Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului

făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se

află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul

Munte Athos

icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea

Durău din județul Neamț unde a fost lăsată

spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o

lungă perioadă de timp Mulți credincioși

veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei

ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului

La acestă icoană se ruga periodic și un

tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn

viața mănăstirească și a se călugări pe

nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama

lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se

icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la

mănăstire el pentru a deveni monah iar

mama lui să facă ascultare la bucătărie și la

trapeza mănăstirii

După o scurtă perioadă de timp

călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn

pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput

pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță

cere mamei sale binecuvacircntarea și banii

necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj

Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului

deoarece considera că această călătorie icircl

va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și

dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și

icirci oferă banii necesari pregătindu-l de

drum

Tacircnărul participă la slujba de

priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l

ocrotească și să-i călăuzească drumul ce

avea să-l parcurgă apoi merge la somn să

se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva

minunat se petrecu icircn timp ce dormea

icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a

arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia

icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și

argint cu banii pe care i-ai primit și du-te

cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se

sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii

icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza

icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

28

avut merge și povestește totul mamei dar

se pare că și ea a avut tot un asemenea vis

Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este

voința divină merg la starețul mănăstirii

povestind tot și cer binecuvacircntare să ia

icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și

o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn

argint

Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935

pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a

Tomisului episcopul Constanței

Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește

icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la

Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia

icoana și să o aducă la catedrala din orașul

Constanța bdquoVreau să apăr Țara

Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare

dar pe drum să oprești icircn toate satele și

orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn

acele locuri și să faci sfeștanie Să iei

mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4

Preasfințitul Gherontie

Constănțeanul se pregătește pentru

călătorie dar visul icircl ținea icircn taină

Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost

mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat

seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind

astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu

mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că

fac parte din planul lui Dumnezeu pe care

trebuie să-l icircmplinească Episcopul a

icircnceput să pregătească icoana pentru drum

săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei

Transportul icoanei care măsoară

120m 094m de la Durău la Constanța a

fost dificil Cezar Mereuță directorul

3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)

episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea

decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost

călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub

numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit

eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar

al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo

(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al

Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din

scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au

construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn

Constanţa și eparhie (Vezi

httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-

romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

general al Căilor Ferate a pus la dispoziție

un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a

fost așezată icircntr-un vagon deschis regal

icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur

icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi

Monahii monahiile și cei doi mama și

băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la

drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn

Moldova nu mai plouase de mult timp

seceta amenința populația cu un an greu

fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor

Preasfințitul Gherontie a urmat

icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din

vis și prin localitățile pe unde treceau

făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte

cu preoții și cu autoritățile civile locale

icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se

icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii

Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni

pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea

fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria

bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura

poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe

5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

29

timpul procesiunii cu icoana Maicii

Domnului prin localitățile moldovenești icircn

drum spre Constanța seceta a icircncetat

ploile s-au făcut văzute deasupra

pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care

asigurau hrana populației iar oamenii

aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii

Domnului pentru această minune

Icoana Maicii Domnului Prodromița

din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

După două săptămacircni de

procesiune cu icoana de la poalele

muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării

Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două

după-amiaza pe peronul gării din

Constanța mulțime de oameni a venit

reprezentanți ai bisericii creștinii

autoritățile civile și militare corul

episcopiei și fanfara militară așteptacircnd

marele moment Triumfător icircși făcea

intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului

icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din

vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau

cacircntări psalmodiate de călugării și

călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci

cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul

Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de

bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane

făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei

Constanțardquo7

Fanfara Marinei Militare aflată pe

peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl

Nostru și s-au așternut covoare de la gară

pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se

auzeau din port iar icircn toate bisericile din

oraș clopotele nu conteneau să-și transmită

icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se

completau armonizacircndu-se sub forma unor

ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării

Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi

diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau

icoana precedați fiind de alți patru diaconi

ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar

fumul cădelnițelor se ridica către cer

asemenea rugăciunilor poporului

icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn

macircini formacircnd un culoar de trecere pentru

convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe

strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9

La catedrală ceremonia a continuat cu

citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii

Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul

nopții A doua zi duminică Sfacircnta

Liturghie a fost oficiată cu mare

solemnitate de către arhiereul vicar al

Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10

și

episcopul Gherontie al Constanței și

Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de

preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn

locul pregătit spre icircnchinarea tuturor

oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea

Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu

neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd

7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața

Ovidiu 10

Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și

culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn

Arhiepiscopia Iașilor primind titlul

bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă

icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop

al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940

episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va

sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi

httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-

episcop-martir-126163html

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

30

icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile

lorrdquo11

Astfel primită și condusă cu slavă

deosebită icoana Preasfintei Născătoare de

Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul

catedralei din Constanța veghind la bunul

rost al vieții creștinești de aici și din

icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12

Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-

al Doilea Război Mondial

bombardamentele asupra orașului

Constanța icircncepute la 22 iunie și

continuate pacircnă la 1 septembrie 1941

aveau să producă mari pagube O zi cu

adevărat marcantă dar și de tristă amintire

pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli

Petru și Pavel din Constanța și pentru

locuitorii orașului este cea de 3 august

1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian

sovietic ce viza icircn special portul devenit o

zonă strategică pentru aliați a fost

bombardată chiar catedrala fiind grav

avariată Icircntreaga parte de răsărit a

lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul

și altarul au devenit una cu pămacircntul doar

intervenția divină a făcut ca icircntreaga

catedrală să nu fie distrusă iar icoana

Maicii Domnului confirmă acest lucru

Conform poziției anterioare

bombardamentului icircn care se afla icoana

icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie

distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a

fost găsită intactă la ușa bisericii

Credincioșii au primit acest lucru ca pe o

minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare

a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei

icoane recunoscută ca protectoare a

catedralei și de ce nu chiar a icircntregului

oraș

De atunci pacircnă icircn prezent

credincioșii vin icircn catedrală și se roagă

Maicii Domnului cu credința și nădejdea

că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile

le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu

transmis prin preoții slujitori prin Sfintele

Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită

11

httpadevarulrolocaleconstantapovestea-

icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-

tomisului-bombardament-

1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12

httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml

icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția

bisericilor slave unul din cuvintele care se

folosesc pentru a defini o icoană făcătoare

de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar

traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13

ceea

ce icircnseamnă că orice icoană poate fi

făcătoare de minuni prin rugăciunea celor

care se roagă lui Dumnezeu Maicii

Domnului și tuturor sfinților

Fotografii de epocă nedatate cu

Icoana Maicii Domnului Prodromița

și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța

13

Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația

Tradiția Romacircnească București 2009 p 112

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

31

Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului

Pr Felix Lucian Neculai

Icoana imagine sacră a Bisericii

Ortodoxe este considerată ca o manifestare

majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se

mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei

propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii

Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor

formelor şi culorilor

Mesajul evanghelic al Icircnvierii este

adresat omului care e icircnzestrat cu cele

cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o

lezare a demnităţii umane şi o jignire a

Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți

despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar

putea Odată cu restaurarea naturii umane

prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă

să audă să creadă să pipăie realitatea

dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana

este purtătoarea unui mesaj prin forma sa

prin stilul său şi se adresează vederii după

cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin

intensitatea sunetului iar scrierea prin

cuvacircnt

Trebuie subliniat că există icircn

tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de

icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo

tip specific Bisericii Romano-Catolice

Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile

mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice

orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe

Comentariul de faţă se referă numai

la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea

la iadrdquo

Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va

putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o

taină ce se ucide se desfiinţează pe loc

atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De

aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la

iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin

conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a

icircnviat singur ci odată cu El a ridicat

icircntreaga umanitate reprezentată prin

Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor

aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor

XV22) Iconografia redă această identitate

icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin

simbolismul culorilor De multe ori se

poate percepe uşor cum coloritul deschis al

veşmintelor Macircntuitorului trece şi la

Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii

Domnului se transferă Evei

De multe ori această scenă a

bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod

greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii

Icircndreptarea acestei confuzii se poate face

simplu citind cu atenţie inscripţia de pe

icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo

icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică

bdquoIcircnviereardquo

Această compoziţie iconografică

este formată dezvoltată şi argumentată

biblic liturgic şi patristic şi chiar

influenţată de unele scrieri apocrife (Acta

Pilati Evanghelia lui Nicodim)

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

32

Argumente biblice Faptele

Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19

Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II

24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-

14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18

Argumente liturgice cărţile de cult

ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul

Icircnvierii

Argumente patristice Meliton de

Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul

Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al

Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi

Cosma de Maiuma

Analiza directă a icoanei dezvăluie

icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a

numărului distribuirii personajelor icircn

spaţiu De obicei persoanele din Vechiul

Testament ocupă partea dreaptă a

Macircntuitorului iar contemporanii sau

succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se

observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec

XIV Constantinopol Kariye Djami

Pogoracircrea la iad sec XV Sankt

Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec

XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida

Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello

Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton

Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo

Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan

Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos

1546

Cu toate că fac parte din categoria

drepţilor Vechiului Testament uneori

Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria

contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan

Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta

Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea

superioară spaţiu ce poate fi identificat cu

un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua

jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea

Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)

Icircn spatele lui Adam se află

icircncoronaţi cei doi strămoşi ai

Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David

cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel

ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am

strigat către Tine Doamne Doamne auzi

glasul meu (Ps 129 1)

Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul

care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu

Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)

Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat

de prezenţa personajelor vetero-

testamentare (Adam Eva Abel Avraam

Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)

distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile

din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului

Cuprinşi de lumina interioară ce emană din

Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului

din acest moment atributul sfinţeniei

nimbul sau aureola

Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de

mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre

cele două grupuri de personaje şi icircntre cer

şi iad oferă compoziţiei un anumit

echilibru interior subliniind totodată

icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea

care afirmă că Iisus Hristos este singurul

mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul

nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)

Icircntotdeauna puţin aplecat spre

dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea

lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura

macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna

majestatea şi iubirea divină

Ruloul ţinut de obicei icircn macircna

stacircngă care demonstrează propovăduirea

făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea

iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

33

cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma

biruinţei Această reprezentare este mai

fidelă din punct de vedere dogmatic

deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos

sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe

una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn

mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost

reală Din acest motiv Hristos este

inseparabil de cruce

Geniul artistic manifestat icircn cazuri

singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă

divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn

gestul ridicării lui Adam pare a se

prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o

puternică emoţie spirituală amestecată cu

uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI

biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria

Cipru)

Icircn cercetarea făcută pentru acest

comentariu iconografic al Icircnvierii

Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn

care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă

printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva

(Pogoracircrea la iad sec XIV

Constantinopol Kariye Djami) Permanent

plin de un dinamism divin Hristos

transfigurat păşeşte biruitor deasupra

iadului sugerat de către zugrav printr-o

pată de culoare neagră

Coboracircrea la iad a Macircntuitorului

este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)

şi din motive de pioşenie iconografia nu

reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării

dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul

icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-

8) ea fiind mai mult preocupată de a

transmite rezultatul final biruinţa

De aceea icircn majoritatea

compoziţiilor se poate observa că porţile

iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din

ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul

stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele

sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia

morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă

stare de imponderabilitate Hristos păşeşte

direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad

sec XII Karanlik Kilise valea Goremei

Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea

Sfintelor Paşti susţine fundamentul

dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-

ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai

sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care

ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo

Foarte interesant de remarcat este şi

faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea

Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de

coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din

care o parte flutură icircn sus umflată de aerul

pascal

Icoana Icircnvierii icircn tipurile

bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe

la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala

compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută

şi autentificată icircn timp Icircncărcătura

teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea

trebuie redescoperită şi interpretată la fel

ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn

limbajul culorilor

Repartizarea personajelor şi

culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită

fineţe artistică icircn primul racircnd datorită

faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie

transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct

sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn

vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina

să se realizeze cacirct mai profund

Icircn concluzie ceea ce era de la

icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii

noştri ce am privit şi macircinile noastre au

pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a

arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă

vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)

Sub o altă formă a liniilor formelor

şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi

Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum

toate s-au umplut de lumină şi cerul şi

pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo

Hristos a icircnviat

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

34

Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe

Cătălin-Iulian Drăgan

Dacă icoana are o dimensiune

liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn

cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al

cinstirii de către credincioși ci este o

prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult

descoperind realitatea șederii icircmpreună cu

noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a

evenimentului pe care icircl reprezintă prin

revelare epifanică

Icircn virtutea caracterului liturgic al

icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre

sfacircntul reprezentat și comuniunea

credincioșilor ce stau icircn Biserică privind

icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin

intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-

icoana este și ea doxologită icircn cadrul

imnografiei Bisericii noastre Cinstirea

liturgică a icoanei derivă așadar din relația

acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă

Icircn continuare ne vom referi icircn chip

dezvoltat la trei momente distincte din

cursul anului liturgic icircn care sfintele

icoane sunt cinstite icircn chip liturgic

Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii

din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă

a Domnului nostru Iisus Hristos adică

Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine

pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul

VII Ecumenic icircn duminica imediat

următoare după 11 octombrie

Pentru considerentul de icircntindere al

prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn

iconomia sa să ne referim doar la

Duminica Ortodoxiei prima duminică din

Postul Mare și la Pomenirea aducerii din

Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a

Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta

Mahramă din 16 august

Imnografia acestor zile reprezintă o

formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și

teologică despre icoane și despre relevanța

duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să

surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice

ce se desprind din imnografia liturgică a

acestor zile

1 Realitatea prezenței icircn mijlocul

nostru a chipului reprezentat icircn icoană

Imnografia dumincii icircntacirci din

Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod

minunat faptul că icoana revelează

prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn

mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn

Biserică privind și cinstind icoana

Domnului Iisus Hristos descoperim de

fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn

sensul acesta o stihire de la Vecernia din

Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu

sfintele icoane se luminează acum

icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui

Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască

duhovnicește Să ne adunăm dar cu un

gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind

pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se

poate lesne observa surpinde lumina și

frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele

Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn

mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale

a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe

de altă parte rugăciunea comunității ce stă

icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd

cu evlavie reprezentarea prototipului lui

Hristos icircnfățișat icircn ea

Icoana prilejuiește așadar icircn chip

real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl

reprezintă Icircn acest sens un alt text de la

Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește

bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii

1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am

stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București

1986 p 178

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

35

strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile

Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de

mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și

unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată

că această icircntacirclnirea a oamenilor cu

Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu

dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului

sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui

alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui

Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această

icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după

alungarea eresului apare lumina care ne

luminează sufletele prin icoană icircn chip

minunat se luminează fețele noastre iar icircn

chip real prin privirea lui Hristos și prin

lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea

luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului

Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de

gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-

podoaba și frumuseșea Bisericii lui

Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu

credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4

O stihiră de la Vecernia din

Duminica I a Postului Mare arată că icircn

icoană ni se descoperă realitatea feței lui

Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată

textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea

dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai

pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te

cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul

asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm

spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-

icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd

dumnezeiștilor așezăminte ale

Apostolilorrdquo5

Cel mai bine surprinde icircnsă

realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn

mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei

troparul zilei de la Vecernie

bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm

Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre

Hristoase Dumnezeule că de voie ai

binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să

2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1

Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p

181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182

4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189

5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

3 p 178

macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce

i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire

strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie

Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să

macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar

subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului

Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor

noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru

Care firea dumnezeiască și firea umană s-

au unit icircn chip neamestecat și neschimbat

neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au

afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic

Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi

icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum

afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl

este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine

a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)

iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a

Revelației Sfinții Părinți vor spune că

Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru

că Tatăl ni se revelează prin Fiul

2 Icircntruparea Macircntuitorului ca

ultim temei al cinstirii icoanei

Reprezentarea iconică a lui Hristos

este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut

om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea

acestui fapt este cu putință zugrăvirea

Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu

Hristos este nevăzut și necuprins de mintea

omenească Numai prin Icircntrupare Hristos

se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd

icircn trupul Său firea umană și unind-o pe

aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel

Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn

acesta firea Sa divino-umană Și pentru că

firea Sa dumnezeiască nevăzută și

neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa

omenească cu alte cuvinte pentru că

Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana

Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat

iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa

divino-umană ca urmare a Icircntrupării

Logosului

6 Ibidem Troparul p 180

7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei

icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed

Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

36

Textele liturgice subliniază această

realitate arătacircnd că icoana este cu putință

de reprezentat pentru că Dumnezeu cel

zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup

firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită

pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn

sensul acesta stihira de la Slavă a

Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august

lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd

Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai

știut și ai primit de voie sărăcia noastră și

ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care

pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit

slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni

văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al

icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine

temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o

arată și următorul text bdquoCel ce era fără de

trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința

Tatălui chip trupesc precum suntem noi

Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit

8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la

Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR

București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale

Dumnezeiești

nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei

Salerdquo10

Un alt text al Utreniei din ziua de

16 august arată că icoana descoperă

Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul

lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu

luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El

icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul

nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase

iubirii Tale de oamenirdquo11

Așadar icoana

ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel

icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12

bdquoasemănarea chipului Său celui

dumnezeiescrdquo13

sau bdquotăria feței Talerdquo14

cum este ea slăvită icircn imnografie15

Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui

Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale

Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și

el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui

Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel

icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu

dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci

mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu

fapta și cu cuvacircntulrdquo16

Și icosul sărbătorii

din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai

adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea

taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o

oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe

mahramă Chipul Său17

cel cu

10

Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea

1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe

August p 196 11

Ibidem Laudele la Slavă p 209 12

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p

206 13

Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14

Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p

200 15

Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același

icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea

Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești

Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici

chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai

luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei

asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-

a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia

Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul

pe August p200 16

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p

183 17

Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a

trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

37

dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel

dintacirci de pe Muntele Măslinilor

icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a

așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup

Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului

celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm

eirdquo18

Un alt text al utreniei de la Laudele

din ziua de 16 august arată icircn chip

asemănător că icoana este bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo19

Observăm icircn textele acestea

menționate mai pe urmă faptul că apare

folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo

și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn

icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască

icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel

dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au

icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se

referă desigur la slava Dumnezeiască a

Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe

urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu se descoperă icircn persoana

divino-umană a lui Hristos Așadar

bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava

Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn

persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu

sub chipul firii Sale divino-umane fire pe

care o revelează și icoana Această realitate

este teologhisită și icircn următoarea stihire

Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc

Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și

icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea

cea fără măsură prin voința cea

dumnezeiască S-a făcut chip văzut

purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare

Același precum Icircnsuși știe luminat a

icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn

asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a

icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii

și a luminat lumea cea văzută și cea

nevăzutărdquo20

Textul acesta din urmă

mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I

față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat

dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea

Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p

201-204) 18

Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul

pe August p 201 19

Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20

Ibidem stihira 1 p 208

doxologește pe de o parte despre Hristos

Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei

și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat

făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn

trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă

parte exprimă adevărul că icoana

icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască

asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu

Din această perspectivă spunem că icoana

exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei

nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut

văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului

O stihiră a Vecerniei din ziua de 16

august subliniază acest fapt bdquoai

icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o

credinciosului Avgar care dorea să Te

vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut

după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul

Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai

pătimit de voie să ne aprindem de

dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre

noi pentru mare mila Tardquo21

Icircn virtutea

celor prezentate și tacirclcuite mai sus

icircnțelegem faptul că icoana descoperă de

fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos

Icoana descoperă firea omenească a

Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa

dumnezeiască

Icoana și icircmpărtășirea noastră de

lumina Slavei Dumnezeiești

Un alt aspect pe care textul liturgic

icircl doxologește este acela că icoana fiind

descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a

Macircntuitorului Hristos ne face părtași

luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn

acest sens mărturia textului de la Vecernia

zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi

pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care

oștile icircngerești nu pot privi fără temere

fiind cu dumnezeiască lumină

strălucitărdquo22

Textul acesta liturgic arată

că icircn icoană este descoperită alături de

firea omenească a Macircntuitorului și firea

Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești

nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne

părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o

21

Ibidem la Slavă p 194 22

Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira

1 p 193

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

38

luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii

Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor

Bisericii gustarea din luminarea

Dumnezeieștii slave a lui Hristos

Privirea icoanei răsfracircnge asupra

icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe

care o descoperă chemacircnd-o la luminare

Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane

zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul

chip veselind și luminacircnd toată lumea cea

de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne

strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina

cea neapropiatărdquo23

23

Ibidem Condacul p 198

Luminarea și sfințirea credincioșilor prin

icoană

Textele liturgice surprind și alte

aspecte icircn ceea ce privește icoana și

teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel

vederea și cinstirea icoanei prilejuiește

credincioșilor bucurie duhovnicească și

luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text

al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce

cu adevărat este soarele ce luminează

ochii dar mai dulce este vederea

asemănării tale Hristoase Pentru că

acela luminează sfințirile trupești iar

acesta pe cele duhovnicești cu

icircnchipuirea feței Talerdquo24

Se icircnțelege

desigur icircn textul acesta că expresia

bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur

la icoană care icircntărește duhovnicește pe

credincioși De altfel simpla atingere a

icoanei icirci sfințește pe credincioși

După cum se poate lesne observa

textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate

sfintelor icoane dezvoltă o teologie

iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul

profund duhovnicesc al icoanei precum și

relevanța lor soteriologică pentru sufletele

credincioșilor Bisericii Astfel putem

icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire

de teologia icoanelor expusă icircn paginile

unui tratat sau ale unei lucrări științifice

textele liturgice așează cinstirea și teologia

icoanei icircntr-o dimensiune doxologică

adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei

mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și

devenite astfel mărturisire de credință sau

teologie doxologică

24

Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a

Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1

icircn Triodul p 183

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

39

Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie

Pr Romaniuc Constantin

Sfintele icoane sunt o reprezentare

sensibilă și artistică a persoanei

Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului

și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea

ce a existat odinioară Ele reprezintă un

tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care

icircmpodobește bisericile și casele

credincioșilor și care duce la icircntărirea

evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine

Noțiunea de icoană vine de la grecescul

bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo

bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan

Damaschinul icoana este o asemănare un

model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel

ce este icircnfățișat icircn icoană1

Dar se pune icircntrebarea de ce este

necesară icoana ca mijloc material pentru a

fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se

spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu

și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine

icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este

rostul ei și rațiunea de a fi

Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan

Damaschinul - teologul prin excelență al

sfintelor icoane - care spune că icoana

există mai icircntacirci pentru că nu putem avea

icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul

(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)

și de aceea trebuie să ne mulțumim cu

imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută

de limitarea ființei omenești care nu poate

avea o conștiință directă a celor nevăzute

nici a celor trecute decacirct printr-o imagine

văzută care suplinește lipsa lor din fața

noastră Omul din fire este icircnclinat să-și

reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme

văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care

nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost

1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash

Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru

Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște

Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr

3-4 p 181

descoperită ca să servească la călăuzirea

cunoștinței și la revelarea sau arătarea

celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general

icoana a fost făcută spre folos binefacere

și macircntuire pentru că prin faptul că sunt

scoase la iveală și vădite lucrurile să

cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele

bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele

contrare adică pe cele rele să le evităm și

să le uracircmrdquo2

Existența sfintelor icoane ale

Domnului nostru Iisus Hristos este

justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de

asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea

dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu

L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut

Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut

cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui

Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea

chipului Său icircn icoana care reprezintă

mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt

Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit

icoanele El a născut pe Fiul Său Care este

bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col

I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după

bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)

Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut

icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3

Sfintele icoane au fost icircntrebuințate

de Biserică ca un mijloc didactic și

catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un

fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care

intră icircn biserică dar mai ales a celor

neinstruiți și simpli care nu știu să

citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi

ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil

Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf

Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat

importanța picturii religioase ca mijloc de

icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura

2 Ibidem 3 Ibidem p 184

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192

Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)

40

pentru cei ce știu să citească aceea este

pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn

ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să

urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc

literelerdquo4

Icircn noțiunea de icoană trebuie să

distingem două elemente deosebite pe de

o parte materia din care este făcută icoana

(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe

de alta chipul sau imaginea persoanei

(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe

care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre

materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune

sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei

se icircndreaptă către prototiprdquo

Sf Teodor Studitul adacircncește și

mai mult legătura dintre prototip și icoană

spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt

corelative ca o jumătate cu cealaltă

jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună

cu El icircn mod necesar icoana al cărei

prototip este așa cum jumătatea aduce

inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport

cu care se numește jumătaterdquo5 De aici

apare deplin justificată convingerea

credinciosului că atunci cacircnd privește

icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-

se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos

Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare

deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-

ar face din icoană un fel de idol

Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața

icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos

Privind la ea privirea lui se icircndreaptă

spiritual spre Hristos așa cum mama

privind la fotografia fiului ei vorbește cu

el deși ea nu confundă fotografia fiului cu

fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum

credinciosul uită de icoană și trăiește

relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama

zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui

Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la

ea Icoana și prototipul sunt cuprinse

deodată prin simțire și gacircndire fără să fie

4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva

iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae

Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr

3 p 484

confundate sau mai bine zis icoana este

uitată credinciosul trăind propriu-zis

relația cu prototipul6

Cinstirea icoanei nu se poate

despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe

ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos

nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă

icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este

Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de

Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui

Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt

prietenii lui Dumnezeu care au rezistat

păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe

Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au

trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc

biruințele și patimile lor pentru că prin ele

mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le

imitardquo7

Venerația sfintelor icoane se

icircntemeiază deci nu numai pe natura

subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe

ele ci și pe credința icircn prezența harului pe

care Biserica icircl invocă prin racircnduiala

sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării

icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire

tainică a credinciosului cu Hristos tot așa

și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale

sfinților ele prelungesc viața lor aici pe

pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre

veșnicie Prin prezența harului orice

icoană sfințită este icircn principiu făcătoare

de minuni icircntrucacirct puterea care se

manifestă prin icoanele făcătoare de

minuni este de fapt puterea lui Hristos și

nu a icoanei icircnseși

Icircn concluzie sfintele icoane sunt un

mijloc de trezire de icircntreținere și de

icircntărire a vieții religioase creștine un

stimulent spre cultivarea virtuților morale

și a sentimentelor de iubire devotament și

jertfă pentru Dumnezeu

6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII

45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene

Braniște Teologia icoanelor p 192