U n i v e r s i t a t e a U n i v e r s i t a t e a U n i v e r s i t a t e a U n i v e r s i t a t e a POLITEHNICAPOLITEHNICAPOLITEHNICAPOLITEHNICA d i n B u c u r e ş t id i n B u c u r e ş t id i n B u c u r e ş t id i n B u c u r e ş t i

Prof. Univ. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Conf. Univ. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Conf. Univ. Dr. Ing. Sergiu TONOIU

T O L E R A N Ţ ET O L E R A N Ţ ET O L E R A N Ţ ET O L E R A N Ţ E ♦ Pentru uzul studenţilor ♦

Bucureşti, UPB, Cadra TCM

U n i v e r s iU n i v e r s iU n i v e r s iU n i v e r s i t a t e a t a t e a t a t e a t a t e a P O L I T E H N I C AP O L I T E H N I C AP O L I T E H N I C AP O L I T E H N I C A d i n B u c u r e ş t id i n B u c u r e ş t id i n B u c u r e ş t id i n B u c u r e ş t i

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU,

Conf. Univ. Dr. Ing. Sergiu TONOIU

T O L E R A N Ţ ET O L E R A N Ţ ET O L E R A N Ţ ET O L E R A N Ţ E ♦♦♦♦ Pentru uzul studenţilor ♦♦♦♦

CCCC a p i t o l u l a p i t o l u l a p i t o l u l a p i t o l u l 0000

I N T R O D U C E R E Î N D I S C II N T R O D U C E R E Î N D I S C II N T R O D U C E R E Î N D I S C II N T R O D U C E R E Î N D I S C I P L I N ĀP L I N ĀP L I N ĀP L I N Ā

Bucureşti, UPB, Catedra TCM

CCCC a p i t o l u la p i t o l u la p i t o l u la p i t o l u l 0000

I N T R O D U C E R E Î N D I S C II N T R O D U C E R E Î N D I S C II N T R O D U C E R E Î N D I S C II N T R O D U C E R E Î N D I S C I P L I N ĀP L I N ĀP L I N ĀP L I N Ā

0 .0 .0 .0 . 1 . 1 . 1 . 1 . L O C U L Ş I I M P O R T A N Ţ A L O C U L Ş I I M P O R T A N Ţ A L O C U L Ş I I M P O R T A N Ţ A L O C U L Ş I I M P O R T A N Ţ A D I S C I P L I N E ID I S C I P L I N E ID I S C I P L I N E ID I S C I P L I N E I

0.0.0.0.1.1. 1.1. 1.1. 1.1. Pentru pregătirea în facultatePentru pregătirea în facultatePentru pregătirea în facultatePentru pregătirea în facultate

• Pentru disciplinele de specialitate • Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică studenţească • Pentru examenul de proiect de diplomă • Pentru Master

0.0.0.0.1.2. 1.2. 1.2. 1.2. Pentru activitatea de viitori ingineriPentru activitatea de viitori ingineriPentru activitatea de viitori ingineriPentru activitatea de viitori ingineri

• Pentru activitatea din organizaţie-firmă • Pentru activitatea de cercetare • Pentru activitatea din învăţământ • Pentru pregătirea prin Doctorat

0 .0 .0 .0 . 2 .2 .2 .2 . S T R U C T U R A C A L E N D A R I SS T R U C T U R A C A L E N D A R I SS T R U C T U R A C A L E N D A R I SS T R U C T U R A C A L E N D A R I S T I C Ă Ş I T I T U L A R I IT I C Ă Ş I T I T U L A R I IT I C Ă Ş I T I T U L A R I IT I C Ă Ş I T I T U L A R I I

• Activităţi

Semestrul 4 anul univ. 2012 - 2013 (Sem. 2, anul II B): 2 ore Curs + 1 oră Lucrări / Săpt.

• Examen: Semestrul 4 anul univ. 2012 – 2013 sem. 2, anul II B).

• Titulari disciplină: şi Conf. Dr. Ing. Sergiu TONOIU şi Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Catedra TCM, CE – 101/103, 111, sergiu_ton@yahoo.com, ionescu_upb@yahoo.com.

• Titulari laborator/seminari: Conf. Dr. Ing. Adrian Marinescu, As. Ing. Petre TIRIPLICĂ şi As. Ing. Livia LAZĂR, Catedra TCM, CO-2, CF - 020.

0 .0 .0 .0 . 3333 . . . . O B I E C T I V E L E Ş I C O N Ţ IO B I E C T I V E L E Ş I C O N Ţ IO B I E C T I V E L E Ş I C O N Ţ IO B I E C T I V E L E Ş I C O N Ţ I N U T U L Ş T I I N Ţ I F I CN U T U L Ş T I I N Ţ I F I CN U T U L Ş T I I N Ţ I F I CN U T U L Ş T I I N Ţ I F I C

0.0.0.0.3.1. 3.1. 3.1. 3.1. Obiectivele disciplineiObiectivele disciplineiObiectivele disciplineiObiectivele disciplinei

1. Prezentarea bazelor teoretice ale prescrierii preciziei caracteristicilor constructive ale produselor materiale

2. Prescrierea preciziei caracteristicilor constructive ale unor suprafeţe şi asamblări caracteristice

0.0.0.0.3.2. 3.2. 3.2. 3.2. Conţinutul ştiinţificConţinutul ştiinţificConţinutul ştiinţificConţinutul ştiinţific A. Curs Partea întâi: Bazele teoretice ale prescrierii preciziei caracteristicilor

constructive ale produselor 1. Noţiuni privind produsele şi caracteristicile acestora 2. Abaterea, toleranţa şi precizia caracteristicilor produselor 3. Prescrierea preciziei dimensiunilor 4. Prescrierea preciziei formei macrogeometrice a suprafeţelor 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor 6. Prescrierea preciziei poziţiei relative a suprafeţelor 7. Prescrierea preciziei asamblărilor 8. Teoria rezolvării lanţurilor de dimensiuni

Prof. Dr. Ing. Aurelian Vişan, Conf. Dr. Ing. Nicolae Ionescu, Conf. Dr. Ing. Sergiu TONOIU, TOLERANŢE – Pentru uzul studenţilor, Capitolul 0. Introducere în disciplină

Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare/utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

2

Partea a doua: Prescrierea preciziei unor suprafeţe şi asamblări caracteristice

9. Prescrierea preciziei suprafeţelor şi asamblărilor conice 10. Prescrierea preciziei suprafeţelor şi asamblărilor rulmenţilor 11. Prescrierea preciziei suprafeţelor penelor, canalelor şi asamblărilor cu pene 12. Prescrierea preciziei suprafeţelor şi asamblărilor canelurilor 13. Prescrierea preciziei filetelor şi asamblărilor filetelor 14. Prescrierea preciziei danturilor şi angrenajelor

B. LaboratorLaboratorLaboratorLaborator ////SSSSeminareminareminareminar: : : : Probleme referitoare la

1. Mijloace pentru măsurare şi control utilizate în procesul de fabricaţie: Noţiuni generale, măsurarea cu şublere, masurarea cu micrometre, controlul cu calibre limitative;

2. Măsurarea dimensiunilor liniare şi a abaterilor la dimensiuni liniare: măsurarea dimensiunilor exterioare cu aparatul ABBE vertical, măsurarea abaterilor la dimensiuni interioare cu comparatorul de interior, măsurarea abaterilor la dimensiuni exterioare cu pasametrul;

3. Seminar (săptămânile 5 şi 6); 4. Măsurarea dimensiunilor unghiulare şi a abaterilor la dimensiuni

unghiulare: controlul conicităţii exterioare cu ajutorul riglei sinus, controlul conicităţii interioare cu ajutorul bilelor calibrate;

5. Măsurarea suprafeţelor complexe (filete, roţi dintate): Măsurarea pasului de divizare şi a erorii cumulate de pas la o roată dinţata cilindrică cu dinţi drepţi;

6. Măsurarea şi controlul rugozităţii: M ăsurarea rugozităţii suprafeţelor prin metoda secţiunii luminoase cu microscopul dublu LINNIK – SCHMALTZ (ZEISS);

7. Determinarea curbei de distribuţie a dimensiunilor unui lot de piese prelucrate pe un strung automat, cu scula reglată la cotă.

0 .0 .0 .0 . 4 . 4 . 4 . 4 . D E S F Ă Ş U R A R E A A C T I V I TD E S F Ă Ş U R A R E A A C T I V I TD E S F Ă Ş U R A R E A A C T I V I TD E S F Ă Ş U R A R E A A C T I V I T Ă Ţ I L O R D I S C I P L I N E IĂ Ţ I L O R D I S C I P L I N E IĂ Ţ I L O R D I S C I P L I N E IĂ Ţ I L O R D I S C I P L I N E I

0 .0 .0 .0 .4.1. 4.1. 4.1. 4.1. Predarea cursulu iPredarea cursulu iPredarea cursulu iPredarea cursulu i

• Expunere cu videoproiectorul. • Utilizarea tablei şi a cretei. • Susţinerea de discuţii cu participarea studenţilor. • Transmiterea unor capitole şi subcapitole multiplicate, pentru studiu

individul, obligatorii pentru examen. • Rezolvarea unor teme de casă. • Teste cu întrebări din cursul predat anterior.

0.0.0.0.4.2. 4.2. 4.2. 4.2. Desfăşurarea Desfăşurarea Desfăşurarea Desfăşurarea laboratorului /seminaruluilaboratorului /seminaruluilaboratorului /seminaruluilaboratorului /seminarului

•••• Prezenţa obligatorie (pot fi recuperate maxim doua şedinţe). •••• Rezolvarea unor probleme în sală de către studenţi. •••• Rezolvarea unor teme de casă de către studenţi. •••• Notarea studenţilor pentru fiecare şedinţă. •••• Condiţie de intrare în examen: minim nota 5. •••• Recuperarea şedinţelor: se programează de titularul laboratorului/seminarului.

0000....4.3. 4.3. 4.3. 4.3. Evaluarea cunoştinţelorEvaluarea cunoştinţelorEvaluarea cunoştinţelorEvaluarea cunoştinţelor • Condiţii de prezentare la examen:

− Situaţia încheiată la laborator, nota minimă 5; − Prezentarea de către fiecare student a notelor de curs personale şi a

materialelor primite pentru multiplicare la fiecare curs şi la examen. • Modul de evaluare:

Examen cu lucrare scrisă şi examinare orală. • Modul de notare pentru nota finală la disciplină:

Activitate pe semestru ASEM = 60 puncte, dintre care:

− 14 puncte prezenţă Curs; − 16 puncte lucrare semestriala fără degrevare, sapt a 10-a − 10 puncte teme de casă; − 20 puncte laborator; − Condiţie de intrare în examen: minim nota 5 pe semestru = 30p. Examen = Examinare finală Ef = 40 puncte.

• Structura şi notarea lucrării scrise:

− 2 subiecte de teorie din întreaga materie predată şi din cea prezentată pe materiale multiplicate + 1 Problemă + 1 subiect rezolvat cu acces la orice documentaţie, prezentat oral la tablă

− Notare: S1 = 10p, S2 = 10p, S3 = Problemă = 10p, S4 (oral) = 10p. Total Examen = 40 puncte.

• Condiţii de promovare examen:

− Punctajul minim pe semestru 30 puncte şi minim nota 5 la laborator; − Nota minimă la lucrare examen 5, respectiv 20 puncte.

• Aprecierea activităţii de cercetare ştiinţifică la

disciplină:

− Se acordă puncte la nota finală, în funcţie de activitatea de cercetare realizată şi de activitatea pe semestru, pentru teme de cercetare în domeniul toleranţelor.

0 .0 .0 .0 . 5 . 5 . 5 . 5 . B I B L I O G R A F I A M I N I M ĂB I B L I O G R A F I A M I N I M ĂB I B L I O G R A F I A M I N I M ĂB I B L I O G R A F I A M I N I M Ă

BIBLIOGRAFIE Curs Seminar Nr.

lucr. Autor (i), titlu, oraş, editură, anul apariţiei

1. DRAGU, D., ş. a., Toleranţe şi măsurări tehnice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1982. ∗ ∗

2. LĂZĂRESCU, I., ş. a., Toleranţe, ajustaje, calcul cu toleranţe, calibre, Bucureşti, Editura Tehnică, 1984. ∗ ∗

3. LĂZĂRESCU, I., ş.a., Cotarea funcţională şi cotarea tehnologică, Bucureşti, Editura Tehnică, 1973. ∗ ∗

4. VIŞAN, A., IONESCU, N., Toleranţe - Bazele proiectării şi prescrierii preciziei produselor, Bucureşti, Editura BREN, 2004 sau 2006. ∗ ∗

5. ∗ ∗ ∗, Toleranţe şi ajustaje, Culegere de standarde. ∗ ∗