tol_cap. 09_conice_2011_2012_prez

dUniversitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Prof. Dr. Ing. Aurel ian VIŞAN, Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU

TOLERANŢE Note de curs

PARTEA A DOUAPrescrierii preciziei unor suprafeţe şi asamblări caracteristice

Capitolul 9

Prescrierea preciziei suprafeţelor şi asamblărilor conice

Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 9. Prescrierea preciziei suprafeţelor şi asamblărilor conice

Bucureşti,UPB, Catedra TCMCapitolul 9

PRESCRIEREA PRECIZIEI SUPRAFEŢELOR ŞI ASAMBLĂRILOR CONICE

9.1. DIMENSIUNI ŞI MĂRIMI CARE DETERMINĂ PRECIZIA SUPRAFEŢELOR CONICE

A. Dimensiuni caracteristice suprafeţelor conice

Principalele dimensiuni caracteristice ale suprafeţelor conice sunt (SR ISO 3040 – 94, fig. 9.1):

Figura 9.1. Dimensiunile caracteristice suprafeţelor

conice

1. Diametrul conului la extremitatea mare, D;

2. Diametrul conului la extremitatea mică, d;

3. Diametrul conului într-un plan al unei secţiuni date, DX;

4. Lungimea conului, L;

5. Lungimea care include lungimea conului, L’;

6. Lungimea, LX, care stabileşte poziţia planului de secţiune în care este specificat diametrul DX;

7. Unghiul conului, .

B. Mărimi caracteristice suprafeţelor conice

1. Înclinarea suprafeţelor , I, respectiv:

. (9.1)

2. Conicitatea suprafeţelor : „raportul între diferenţa diametrelor a două secţiuni ale unui con şi distanţa dintre ele”

= 2 I. (9.2)

C. Posibilităţi de definire a suprafeţelor conice

Se definesc patru moduri de determinare a suprafeţelor conice, prin următoarele dimensiuni:

Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

2


1. Se prescriu: D, C şi L. 2. Se prescriu: d, şi L.

3. Se prescriu: Dx, Lx, C şi L’.

4. Se prescriu: D, d şi L.

Figura 9.2. Posibilităţile de definire a suprafeţelor conice, alezaje sau arbori

D. Indicarea în desene a conicităţii

Figura 9.3. Indicarea în desene a conicităţii suprafeţelor conice


3


9.2. PRESCRIEREA PRECIZIEI SUPRAFEŢELOR CONICE

Pentru prescrierea preciziei suprafeţelor conice , alezaje sau arbori, se recomandă 5 moduri de tolerare , în care suprafeţele conice se consideră ca fiind suprafeţe de formă dată (SR ISO 3040:1994).

1. Tolerarea conului şi specificarea unghiului conului

a. Indicare în desen b. Interpretare

Figura 9.4.

2 . Tolerarea conului ş i specif icarea conicităţ i i


Figura 9.5.

3 . Tolerarea conului , specif icarea conicităţ i i ş i def inirea poziţ ie i axiale prin precizarea lungimii Lx ş i a diametrului Dx


Figura 9.6


4


4. Tolerarea conului, specificarea conicităţii şi tolerarea separată a poziţiei axiale a conului

a. Indicare în desen b. InterpretareFigura 9.7

5. Tolerarea conului raportată la o suprafaţă de referinţă şi specificarea unghiului conului (definind simultan coaxialitatea)

a. Indicare în desen b. InterpretareFigura 9.8


5


9.3. PRESCRIEREA PRECIZIEI ASAMBLĂRILOR CONICE

A. Principalele tipuri de ajustaje ale asamblărilor conice

Ajustajele asamblărilor conice pot fi de 4 tipuri , în funcţie de condiţiile funcţionale:

1. Ajustaje cu joc , care permit rotirea arborelui sau alezajului;2. Ajustaje cu strângere , utilizate la transmiterea unor momente;3. Ajustaje de etanşare , care prezintă un contact foarte bun între arbore şi alezaj şi

care se utilizează în sistemele de curgere a lichidelor sau gazelor, îndeosebi în construcţie robinetelor;

4. Ajustaje intermediare , a căror construcţie permite fie obţinerea unui joc fie obţinerea unei strângeri.

B. Principalele modalităţi practice de obţinere a ajustajelor asamblărilor conice

Caracteristicile ajustajelor asamblărilor conice

Jocurile şi strângerile sunt în funcţie de poziţia axială relativă a conurilor , adică a arborelui şi a alezajului.

Piesele conice de asamblat sunt prelucrate separat în funcţie de câmpurile de toleranţă prevăzute şi de diametrul nominal comun.

Pentru asamblările conice se recomandă sistemul alezaj unitar.

Principalele modalităţi prin care se obţin jocurile sau strângerile cerute de ajustajele suprafeţelor conice, care se bazează pe modificarea poziţiei axiale relative a celor două piese, sunt:

1. Poziţionarea pieselor pe baza unei forme adecvate realizată pe acestea;

2. Poziţionarea dimensională a pieselor, pe baza unor plane de referinţă;

3. Poziţionarea prin deplasarea axială a pieselor cu o lungime precizată - determinată;

4. Poziţionarea prin deplasarea axială a pieselor cu forţă de asamblare precizată - determinată.


6


1. Obţinerea ajustajelor conice prin poziţionarea pieselor pe baza formei acestoraÎn acest caz ajustajul conic rezultă din forma dată pieselor conice de asamblat (fig. 9.9). De exemplu, poziţia axială relativă a conurilor în poziţia finală se poate obţine prin realizarea arborelui conic cu un „umăr” în care se opreşte arborele în raport cu alezajul.


7

Fig. 9.9. Obţinerea ajustajelor conice prin poziţionarea pieselor prin forma asociată arborelui - umăr


2. Obţinerea ajustajelor conice prin poziţionarea dimensională a pieselor pe baza unor plane de referinţă

În acest caz ajustajul conic este obţinut prin asamblarea pieselor conice într-o poziţie axiala relativă, independent de dimensiunile reale ale conurilor conjugate (fig. 9.10), obţinută prin poziţionarea dimensională pe baza unor plane de referinţă.

Poziţia reciprocă finală a pieselor conice este indicată pe desen şi, la nevoie, este poziţionata pe conul exterior şi pe cel interior prin plane de referinţă .

3. Obţinerea ajustajelor conice prin deplasarea pieselor cu o lungime precizată

În acest caz ajustajul conic se obţine printr-o deplasare axială a conurilor , unul în raport cu celălalt, pe o lungime determinată , pornind de la poziţia iniţială de deplasare.

În cazul unui ajustaj conic cu strângere, pentru a obţine strângerile cerute, deplasarea


8

Fig. 9.10. Obţinerea ajustajelor conice prin poziţionare dimensională

Figura 9.11. Obţinerea ajustajelor conice prin deplasarea pieselor cu o lungime precizată


axială (dimensiunea Ea din fig. 9.11) este indicată pornind de la poziţia iniţiala de deplasare.


9


4. Obţinerea ajustajelor conice prin deplasarea pieselor cu o forţă axială precizată

În acest caz, ajustajul conic se obţine prin deplasarea conurilor prin aplicarea unei forţe de asamblare precizate pornind de la poziţia iniţială de deplasare (fig. 9.12).

Pentru un ajustaj conic cu strângere, poziţia finală a pieselor conice asamblate se obţine prin aplicarea unei forţe axiale precizate FS.


10

Figura 9.12. Obţinerea ajustajelor conice prin deplasarea pieselor cu o forţă precizată

tol_cap. 09_conice_2011_2012_prez

Documents