ziar independent

ANUL III NR. 481 MIERCURI

16 OCTOMBRIE 1991 8 PAGINI 5 LEI

. Cu toate că nu sînt întotdea­una- de acord cu tonul şi nici cu stereotipia argumentelor din unele publicaţii caro denunţă pericolul extremismului maghiar— am în vedere în primul rînd «România .Mare” — trebuie să admit că au avut dreptate Ca- sandrele dc aici atrăgîndu-nc mereu atenţia asupra unui pe­ricol cituşi de puţin imaginai’. Cred că e limpede astăzi pen­tru oricinc, pentru partidele, formaţiunile de tot soiul, per- sonaliăţilo de bună ori rea cre­dinţă care au pactizat, au coche­tat cu ideile amăgitoare udeme- riste, dar şi pentru Instituţiile centrale de stat şi pentru înalţii reprezentanţi ai acestora, Preşe­dintele . şi Guvernul, conduce­rea Procuraturii, a S.R.I.-ului şi Armatei, aşa cura a devenit limpede pentru parlamentari, că acţiunile maghiarilor se înscriu intr-un plan pc termen lung, riguros, întocmit şi urmărit cu fanatică stăruinţă, cu posibile variante - de adaptat dc la situ­aţie la situaţie, toate vizînd a- celaşi scop: dobîndirca „autono-^ miei1' şi „independenţei" ma* gliiarilor aflaţi pe teritoriul ro­mânesc, separarea, enclavizarea lor pină la crcarea condiţiilor care să le permită „unirea" cu Ungaria. Aii fost acuzaţi de na-

Extremismul maghiari ’

nu e o povesteţionalism, şovinism, tegionarism şi nesfîrşite alte păcate cei ce au semnalat, critic, fie şi exis­tenţa unor „felii" din acest plan *— 'a cţiu n ile .lor demascatoare, trebuiau anihilate, transformate în acte antipatriotice,' anticons­tituţionale şi, fireşte, antidemo­cratice şi la corul „aruncători­lor de p ietre", s-au aliniat şi destui români naivi ori cumpă­raţi. ‘

Luni, o zi frumoasă în Se­nat şi Camera Deputaţilor, ca­ic a clarificat multe lucruri şi a dus Ia normala convergenţă a părerilor, a atitudinii faţă de toato încercările — de suprafa­ţă sau subterane — urmărind destabilizarea ordinii de drept din ţară, atcntînd cu neruşinare la suveranitatea şl integritatea ci teritorială. Nu reiau dove­zile, argumentele indiscutabile, aduse de parlamentarii din a- proape toate partidele în spriji­nul problemei discutate, şi nici condamnarea unanimă a noilor

subversiuni maghiare întreprin­se cu surîsul inocenţei pe buze. A fost condamnat echivocul „justificărilor", al „explicaţiilor" udemeriste, carc ,,se delimitea­ză" dar nu condamnă şi mai a- les nu întrerup actclc ostile, provocatoare — şi la accst ca­pitol aş lansa afirmaţia poate şocantă că Ia originea tuturor actelor destabilizatoare, perfide, nil e, la urma urmelor, decît un foarte bun patriot român —■ fi­indcă a reuşit, prin planul că­ruia maghiarii i-au devenit „u- nelţe", să ducă la unitatea dc opinii, de atitudine şi acţiune a românilor. I)e mult nu i-am văzut pe parlamentari mai u- niţi şi clamînd mai Ia unison împotriva extremismului ma­ghiar! Lăsînd gluma la o parte," aşteptăm (poate că ea s-a şi produs, în momentul cînd ci­tiţi rîndurile de faţă) adeziunea la accastă unire şi a reprezen­tanţilor puterii, justiţiei (forţe­le de ordine şi de apărare a ţă­

rii s-au pronunţat deja şi ci nu prea au intenţia să glumească).

Parlamentul a decis, aşadar, şi-a clarificat poziţia. Un semn do întrebare totuşi sc ridică, pentru ca întreaga confruntare dc idei şi luptă dc argumente să nu fie o "ridicolă (în clipele acestea) inutilitate, un fel d c . . . „vedeţi, românii se agită dc po­mană, ei sînt instigatorii, pro­vocatorii, c i îndeamnă Ia duş­mănie". în emisiunea TV în lim ­ba maghiară de luni s-a dat dc înţeles că întregul conflict n-ar mai avea obiect, fiindcă reuni­unea de la Lutiţa a şi avut loc în 12 octombrie (s-au şi trans­mis imagini de acolo), că a fost o simplă şi pioasă depunere dc coroane la monumentul marti­rilor secui şi că nici vorbă dc referendum sau pretenţii la au­tonomie. Cine pe cine înşeală, în acest caz, cine şi în ai cui ochi azvîrle 'praful amăgirii, al inducerii în eroare? Pe nici un alt canal de mass-media română nu am auzit făcîndu-se luni a- ccastă precizate, această dezice­re (nu „delimitare", stimaţi jon ­gleri inabili de termeni româ­neşti!) de-o intenţie anunţată fără dubii. Suridc cineva satis­făcut din umbră?

Dan REBlîEANU

COiUNlCÂTPartidul Alianţei Civice con­

sideră că: participarea sa alături tis celelalte formaţiuni politice

.lâ ‘ procesul’ de transformare de­mocratică a României constituie 9 '.Îndatorire: patriotică. ' Apre-> tftefti această apropiere ca fiind posibilă ' numai faţă de acote partide care, prin demersurile-' lor tn planurile vieţii politice, econom ice, sociale şi culturale

; dovedesc că sint ataşate intere­selor ' ţării, ale poporului român.

Faptul că anumite partide saii forţe politice pun pe primul loc acumularea de capital politic, ind iferent de consecinţele de orice natură pe plan intern sau extern pentru România, adu- cînd totodată prejudicii morale forţelor cu adevărat democrati­ce, demonstrează ‘ atît imaturi- tatda gîndirii şi practicii politi­ce cît şi primordialitatea intere-. selt«,r*. de grup sau personale aia ceioi)/ care le reprezintă.• Chim ul, să sperăm, -exemplu de acest fel este relevat de in­sinuarea făcută de un reprezen­tant al PUNR, privind im plica­rea „unor alianţe civice" în de­terminarea situaţiei care a dua la emiterea pretenţiei do auto­nomie a unei părţi a minorită­ţii maghiare, mai precis, la cre­area unei „patrii“ a maghiari- niii în România. Această idee.

respinsă inclusiv de UDMR, dar agreată de unii secui din Go- vasna şî Harghita, este străină de principiile enunţate în P lat­forma program ;a PAC şi de toate acţiunile întreprinse pînă acum de partidul nostru.

Partidul Alianţei Civice din Cluj respinge atît insinuarea i- responsabilă a vicepreşedintelui PUNR, cît şi orice acuzaţie a- dusă partidului nostru privind favorizarea intereselor grupări-.

. lor iredentiste. - Partidul A lian­ţei Civice s-a exprimat. întot­deauna pentru respectarea drep­turilor minorităţilor .etnice, în conformitate cu acordurile in­ternaţionale, în scopul creării u- nei societăţi moderna, democra­te, în ecare drepturile omului să nu mai fie încălcatei

Consecvent principiilor inde­pendenţei şl suveranităţii Româ­niei, precum ,şi al indivizibili­tăţii teritoriului său, Partidul A - lianţei Civice respinge orice a- tingere adusă acestor, principii şi cere Parlamentului să adop­te o atitudine intransigentă faţă de acţiunile acelor forţe poli­tice care creează astfel de si­tuaţii, sau le exploatează în in­teresul menţinerii unei stări de

v tensiune interetnică, pentru a- cumularea de capital politic.

Prcscdinteţc Partidului Alianţei• Civice,, filiala Cluj, .

Petru LITIU

DECLARAŢIEIn legătură cu situaţia creată

în jurul festivităţii d e 'com em o­rare de la Lutiţa, poziţia condu­cerii Organizaţiei judeţene Gluj a UDMR se bazează pe docu­mentele adoptate de Congresul a l II-lca al UDMR din acest an şi coincide cu poziţia exprimată de comunicatul Prezidiului U.D. M.R.' apărută în masş-media.' (Sonsiderăm util să cităm din

Program ai (punctul 1.) şi Sta­tutul (punctul 6) Uniunii urmă­toarele:

„Din jpunct de vedere politic şi > ideologic UDMR asigură di­feritelor partide şi organizaţii componente libertatea alegerii platform ei,' se desolidarizează în acelaşi timp cu hotărîre de toa­te acela manifestări ce- ar pre­judicia, ar pune sub semnul în ­doielii sau ar periclita suvera­nitatea şi integritatea teritoria­lă a României".

„Scopul Uniunii este da, în cooperare cu forţele dem ocrati­ce române şi de alte naţionali­tăţi, să contribuie la iăurirea unei Românii democratice, care asigură securitatea socială şi se bazează pe econom ia de pia-

, ţă şi pe autonomia locală, a unui stat de drept în care se integrează organic garantarea

drepturilor individuale şi co ­lective' ale naţionalităţilor".: îri consecinţă, orice luare de poziţie sau acţiune care contra­vine principiilor enunţate, după părerea noastră are la bază am­biţii politice personale irespon­sabile; ca şi cea a mem brilor unui grup aventurier, autointi- tulât „Grup politic Coordonator al Secuimii", care nu reprezin­tă punctul de vedere al uniunii noastre.

După părerea noastră aseme­nea mahifestări necugetate sînt generate de un climat politic instabil, în care situaţia mino­rităţilor naţionale este nesigură, multe din doleanţele lor legiti­me fiind nesocotite,- însoţită' de atacuri - nefondate, repetate, ve­hemente la adresa lor.

îri consens cu- declaraţiile or­ganizaţiilor teritoriale şl locale direct interesate, "ca de exem ­plu: Organizaţia teritorială Ciuc, Organizaţia municipală Odorhe- iu Secuiesc şi însăşi Organiza­ţia locală Lutiţa, sintem cate­goric împotriva transformării festivităţii comemorative de la Lutiţa din 19 octombrie 1991 în­tr-o adunare populară în vede­rea declarării organizării, unui referendum privind - autonomia teritorială a secuimii.

Cluj, la 14 octombrie 1991

Prezidiul Organizaţiei judeţene U.D.M.R. Cluj

KZ490IMPORT EXPORT

Tn eu rîndP B T B

Şl ALTE SURPRIZE ROB. 431

PRECIZARE A P.N.Ţ.-C.D. CLUJprivitoare ia o nouă diversiunea extremiştilor şovini

fn ultimele zilo prin anumite publicaţii şi declaraţii şi mai a- les prin televiziune s-a lansat o • nouă campanie diversionistă £u caracter extremist — şovin, cu scopul evident de-a produce tulburare şi Învrăjbire în socie­tatea românească Se afirmă că un grup din organizaţiile secu­ieşti ale U.D.M.R. pretind auto­nomia celor două judeţe cu ma­joritate secuiască şl intenţio­nează organizarea unui referen­dum în acest scop.

Problema necesită, după pă­rerea noastră o lămurire sub trei aspecte distincte:

1. Poziţia do principiu a P.N. Ţ.-c.d. în laţa prezentatei idei a autonomiei sccuieşti şi refe­rendumului legat de accasla. Poziţia P.N.Ţ.-c.d. în accastă privinţă este precizată do mai

bine de 100 de ani şi se înca­drează în reglementările tuturor chartclor şi tratatelor interna­ţionale în vigoare. Un spaţiu socio-geografic ca al Transilva­niei, care, a reprezentat incon­testabil leagănul de form are al poporului român şi care prin autodeterminare este parte in­tegrantă a Statului Unitar Ro­mân nu, poate fi împărţit în fe ­lii ctnice care fiecare în parte să-şi facă un referendum al ei (referendum caro de altfel este total anticonstituţional). P.N.Ţ.-c.d. nu a acceptat şi nu va ac­cepta nici o soluţie care să le ­zeze într-un fe l sau altul *inte-' gritatea, suveranitatea şi inde­pendenţa României şi/sau a co ­munităţii majoritare româneşti. Pe de altă parte, Partidul Na­ţional Român şi urm aşii său

. P.N.Ţ.-c.d. au fost pionieri ai Europei în elaborarea şi apli­carea drepturilor fireşti, -funda­mentale ale minorităţilor. Sîn­tem şi noi, ca de altfel întreaga Europă, adepţii unui descentra- lism administrativ, cu o auto­nomie administrativă locală. Sîntem pentru aplicarea aces­tui principiu în acelaşi mod, în aceleaşi condiţii şi limite în toa­te judeţele ţării, fără a se face nici un fe l de discriminare le ­gată de ponderea etnică a d ife­ritelor judeţe.

2. Poziţia U.D.M.It.-ului şi a populaţiei maghiare legată dc

P.N.Ţ.-C.D., O RG AN IZAŢIA JUDEŢEANĂ

CLUJ

(Continuare în pag. IV)

C O N C U R S

Redacţia ziarului „ADEVA- RUL DE CLUJ" anunţă con ­curs p6ntru ocuparea unui post de traducător (engleză, germană, franceză), cu cu­

noştinţe de birotică şi progra­mare/tehnoredactare pe ca l­culator. Concursul va avea

loc Ia 31-octombrie 1991. In­formaţii la tel. 11-10-32 sau

11-75-07,'între orele 9 -13 .

• PARLAM ENTARA. Ieri di­mineaţă s-a reunit, într-o scur­tă şedinţă, plenul Adunării De* putaţilor, avînd la ordinea de zi adoptarea unei declaraţii a fo ­rului legislativ privitoare la ac­ţiunile unor cetăţeni români de naţionalitate maghiară din Ttan- silvania, vizînd autonomia teri­torială ' în judeţele Covasna şi Harghita. Proiectul de declara­ţie, citit do dl. Mircea Ionescu. Quintus, a fost aprobat cu ma­joritate de voturi, înregistrîn- du-se, totuşi, 7 voturi contra şl16 abţineri. Şedinţa Adunării Constituantei a debutat cu in­tervenţia senatorului Adrian. Moţiu (PUNR), care a cerut Constituantei să ia de urgenţă în dezbatere Raportul comisiilor parlamentare de ancheta asupra evenimentelor care au avut loo în 1990 în judeţele Covasna şi Harghita. Cu majoritate de vo­turi, plenul Constituantei a ho­tă rit ca acest raport, ce însu­mează peste 200 de pagini să fie audiat joi 17 octombrie. Azi de la ora 9, cele două camere se reunesc în şedinţă comună, în cadrul căreia va fi prezentat noul guvern.

• SĂRBĂTORIRE. Zeci da mii de persoane au sărbătorit,- la Sofia, victoria în alegeri a principalei .mişcări anticomunis­te — Uniunea Forţelor Demo­cratice (U.FD.). Potrivit estimă-' rilor, U.V.D. a obţinut în ju r , de 36 la sută din voturi, faţă da : 33 la sută cit revin Partidului Socialist Bulgar (fost comunist), care dispunea de majoritatea absolută în Parlamentul ante­rior. Rezultatele oficiale nu\fos f i cunoscute înainte de 20 oc­tombrie.

• RESPINGERE. Parlamentul israelian- a respins moţiunea de neîncredere în premierul Yitz* hak Shămir, înaintată de Parti­dul Muncii, aflat tn opoziţie.

• INVITAŢII. Slobodan M i- , loşevici, preşedintele Serbiei, _ respectiv Franio Tudjman. pre- ‘ şedinţele Creaţiei, au sosit la M oscova la invitaţia preşedinte­lui Mihail Gorbaciov, pentru identificarea unor căi paşnice de depăşire a conflictului , sin- geros din Iugoslavia. în altă or­dine de idei, preşedinţii celo» şase republici iugoslave, precum şi preşedintele federal Stipe M e- sici, au fost invitaţi să parti­cipe, vineri 18 octombrie, la o reuniune, la Haga, a declarat lordul earrington, preşedintele. Conferinţei asupra Iugoslaviei.^

• BOICOT. In absenţa depu­taţilor sîrbi, care au boicotat votul, părăsind sala de şedinţe, Parlamentul din Bosnia şi Her- ţegovina a adoptat un „memo­randum privind suveranitatea” acestei republici. A fost adop­tat, de asemenea, un document care defineşte „locul Bosniei şi Herţegovinoi în cadrul viitoarei comunităţi iugoslave", în care convieţuiesc musulmani (majo- ritari), sîrbi. şi croaţi.

• ASIGURARE. La ceremonia prezentării scrisorilor dc acredi­tare a noului ambasador roman la New Delhi, Nelu Ionescu, preşedintele Indiei, Ramaswamy Ventakaraman, a asigurat Ro­mânia că autorităţile . indiene vor întreprinde toate demersu­rile nccesare pentru eliberarea diplomatului român Liviu Radu, • răpit săptămînă trecută do se­paratişti siUhşi. v

' • FOTBAL. în m eci conlînd' pentru preliminariile Campiona- . lului european do fotbal tine­ret, ieri, s-au întilnit, la Piteştii, echipele României şi Scoţici, victoria revenind scoţienilor cu3— 1 Azi arc Ioc, Ia Bucureşti,

' partida dintro cchipelc repre-- zentalive ale României şi Sco«

|lei

HOE'ti) !<»" ţSuji ep juauteo eajajEqzap jS s^izutnap ( u o *{3UUC(£) Jadiyy aP ajcnţoid itfBULiojuj ap aţcuun*01 e io v\ ap »n\TţiI«npv aJ*uud *uiypucuiooaj ţj.v “cinau -iiuip tfuţuu ap [nui«J3oad uţg unicdg ujp «cu izn o .laqjsa ţau -CIV B 'gUBlţlp CJ CDJUlajdjaţU! uj ipi-ţj mi e ţajznui Ba.iE0}ţţ4ţu -ij “Buxîiqas ejjnDse irajnd i}aa ţijdou ţttzoiui sp aţuiiruj uţjnd t»D tOI'CZ b jo kj ap o jad iau j no) aiiiviU Bnpy ţr>ţt>ţii.)Uitq.scd B3IU0J3 •(SJ’ZZ) ipţţCUUOJUţ COI}-cuiaiqoad aţţnosţp uj aoripc ojcd aunisţuia ţ jie o "(cijoijo ci ap iposţqDuj jnjnujojuţ eajiniBAzap pnuţţuoo ojco) ţuojnp {nicpoui -ojM uţp (eai-AI -JB) posida nou an o r i j w o ci ‘|4 (St'OE) 3JU»-ouoaa inoipn-js -(tu) ţiFJJumpv no cnuţţuoo ga jnuiîMSaid -ucad -ojno iu|n)nuo;iIuicj ajrijEiijuiq'-ajd ui ‘cijoos—Biucuioa' jiijmui iiamuiuoy «Aiţeiuazajdiu ns ţujii

UDiniiiiiiiiiamuitiiiiinmiimmisuiuiiHiiuaimiiiiiiuauiiiiiimiaiiumiiiiiuiunmiiiiniiumiimaiiniiiiiiiiaiimmuiaiiRiiiiiiR

•UI3J UJOA OU 9JB3 UJ ţCqjOJ appaul un SS'H ®J ‘aul.l UI ‘OCiJ vju c i jiuaoiappt* tuţuad caunis -ţiua "91 «JO ej |6 5“-cuua3 vquiŢi ap ajunsarw ‘ rJvţra n ji n - x b ţasep «Aap* njţuad auoţs; ap atţaaj o na ‘Ejjcjitiaâ - îu n a jj CtCSI c a *?JCo4n ţo|znm o'p ţp jd ja ju ; waujx *OZ>I El ‘{4 C,JUB ţ-Ot ap ŞJSJIA UJ «UUIBOP osticouna uioa *<jaţ uieaunds ţ?A uino ydnp) , « 1M| c bjsuja ‘ ţ^ ii -hui ap b jo :nvlu3}B 2bj;b ojbo lunţsiuia ttAaţp ;»uiţ n-tjuod ij i «ia naui înm .tifj m ţniviţj {e Eajiop io ţnposţda — OfOI w o b j ap ininţjas ţd n p •ţzwîs.'V

•QE-01-8Î I* f9-6i’-H inuojajaj ei auţiqu |od as aitr) -uauiqdns ji}ewuojuj ’6 ajaao no puţdaauţ "auquiojao gg— sz aţj - a a d s a i ‘ a ţ j q m o ţ a o qz—61 3 P B ţ

-sp uj •gAijjods -gzeq ţieooot: adooi B3AB iOA aauinj BjajBojyuijfi •do,j (jeanţo), n;3miio — ja-i} inooi ‘cdotj ţdoj;) gfqojQ — *;op inooi ‘ Şlî54iXU (uBuunsgg) Dauncj — ţîiuj piaoţ :n idu ) :nsn jj -q) ejiyq -Î1M ’O — T3J;‘ jnaoi ‘dod ’X tl?( -qajQ s — top inaoj ‘uEiUJBSgg IsiUBQ) oaund' h u o u — ijiui jna

-o i :n[qnp ;ţ‘l!gqii\[ aqS joayo — ţajţ inooj ‘ ueuu’js g s laiueQ — top laoaj ‘aaijati u ţ i o i i ' — ţnuj inaoi :njdui|s .-uoiySiţSp ţu o j -yutan na ţeiaqaui b-s iS (ţpjcq •!-B£3 inpod eSuji) „ jâ io ţo n j^ -uo3 “ ŢaAijBjadoo^ c juatuaiSe ap ezeq c j 4ain<Ejsap b-s w }ij -adiuoa 'X 'J'H 'J « f n o laiBîiîj v •sţuaj — iii;qjooj ap laijijsduioa t; ţşuuiBo} ap c ja idu j uţp nou -jiu m inuiud atajmjnzoj uipţuoz -a.«J gA bs Bjnsgui uj uiajujs

S1N3X — T I Vii .LOO J

•pcjy'V 'W I \movoM — EAoa \niaJ *r»W ‘P lâ IHpJO — Pri!V inie» -011 BţdvuKî IW^IS EţJJ-sapuf —• cjini cqiv^ earucaon ‘cAodn Ţiuiioâ — pu-'Q iruny 'pBjy TdO - - upjnj. iniatjy «ia -!îS ’ fniD OD3 — ’ ^ â inJauiM •faa tjajţun — Pbjv in io jja j

cuao cp°S — capEJO -TG6I HJOHWJOiOO

c i ^ a v o i v i v a n v a v j aC CI 6 î l I i 7 intoJÎM -gr? f-I 6 H T i *-»V T d 'O ‘SI5 SI 01 £ E I i I o ’ o a o H ţ EI ZI V I Z l m ET 9 21 01 t O E i M «Pţ?S 'ZI9 If O U 0 £ £ a pw nv -IIi i i 8 j i e i î»at “Jţun ’oi B II 6 a n K4â inioio X » £1 II t 0 H 'I*V ■X’Vl ^8 01 01 E 0 H -V"WI îf'W ’i8 l 6 £ 0 t i pnţv 13K ’9fi 8 21 E 0 t l WO epos SC 6 6 Z X f l -aouiK -fB Ol 01 î I f i Ţiiuiog •£6 f EI Z I * L X 3 'pui -36 l i t , 2 1 V L O -ioJniv 'I

m L N aiV V S V T D -'0— r Bp-înx inioiJV Bp

-ţîS VAodj'i ntuios ‘ i—Z cap -B io ca jţ^ jju j — faa EaJiun. *1—E P « V inpJîati — fniQ O n '3 ’Z—Z i»4â ItuanţW — P®JV ‘O—E p e ja jru n y — iţiin x Biduii3 iauu ;s euţsnpui ‘ 1— 2 injni uqiV BoiuBDaM — ia;s iniaiO ‘l— Z pn;v inicţa^— PiuV 'V IV I injoţojij ‘ l— c bazfj inSamjş — icunj^; busoepos : v - i x v v r a a s ‘v - i i a v T î j v x a 3 ' i a j . v x i a z a a

' i v a x o j a a d v j z i a i q

KOHiOS ' « « a ■ a s u j A u i a u ‘ a d B } -oi .da; ednp ‘ptiruiuicj Suafnp a,.)GiLjjâ ‘(8— ‘c i *oi— "g "g—)v A n a o x •s's'a i » z— eei*I3XS sro (£ ‘E> 0—E- a j < - T m i o a a n o x i i A * s ’ s *3aiadaqaa nxjuad ijaojaiA iou ‘ u o -lur.f -{fi ‘ I I ' ' “EI :ţ'I—) I—£ na VNIXV1S NOHUV3 X 70 Bj snpjaid b ’ r a a V niO X 3IA 'STV '9 BJBUCMZJAip ŞIIBITÎOO • , . . i o p d a 3 c t i n 3“ u j g j u e d p i j i B d

şdiqoa *aHnWI VIVU ^IMVU 'O T ilx a -a " ţadiqaa ^Bţnunud -u « ţsoj t* ‘ irBsfnp înţoi uţp ad -Bţa enop op ţuasqe vozaaorjw uj IBM -riV'IVZ VIMVA ,-fIIS ■‘şsufAuian şţje o ju jiîuj ca „IH VH O'iaxa-Il” pup ‘JOjunţ -jod s ejBS UJ ‘ajjquioţao £1 ‘ ţjţyq -niis aoj ajB ® -ji e ţauas jniq -j»CÎ "(ii) aAJţnaasuoa aţaund so -sz e joţuB ‘lucqB.iqv ţni ]nţas ţsoj b cajjop [C jn^ss "aiBqejqv — UBIJtlX — ABjslUEt; — ut’Sgui-ş x —■ n^MBIA — îiţsouion uaj-31 u ţ J B I J B H B - S - ( £ l ’ ‘ I ‘ 6) 0— £

i i a u o g a ţ e a u n n a

a d l a i i B u i J B j M - J n ţ a q S j s e j s u i a u i

ne inSyiQ iiqruosDjQjd iipiyq * B 3i u i m n g b ) b i a . a p u u d • j ă x a p i z

-ap ţsaoB ‘ţuazaad uj eui^ j^as un p iu apjaid b bjbj ooj mpiui -u d eaJBdnoo li ţp „ y “ uţ ţjj

-BAOiiiojd uţuuop }ţ; b ţcujudxan c - i i „ ia v a O 'lJ x ă -i l“ p d i q o a

B o a a D i i p u o o i i l u c u a j ţ u B ‘ l U O ţ l ’3 -nC ‘ {a iz iA ip în ţ iB ţs a p a j i n e u j

■(jojeojbuj)nasadoj . uuoj; ‘(ţ!uH) Baţsij^ anioaijv' !i snH IÎ-iAt'o ‘(jajoas) idjjpuv nijusineri ap ţţcţnr -b auiq ‘(n şicz) iBpjug câajţx-tii (basci) n jao p jp u j jbpîjon v -snA}irpi cu i;su 3 xSL'UCQ ‘BIŞIZOQ B3UV ‘UEaUlSJglţeuBQ — s;Bi}uapiAa 'fO D IlI

ri n x v N v a r s ' s ’o , U i ‘ c i 'D0—£ :3u cp iA cu iu d iBJţsţSaauj

> b ‘ ţuojaaxa ţu p n r 'ţn\3 injojji,\ ’S'S’O paoaaa •aţţdaDxa cjnsiiis •-• no JOiaţBţpizaa Eaaciuazaid adaouţ uioa t§ -ajcsBidap uţ ţea -u f ivb auafnp «dţqaa ajţciapa aţcoţ ‘r i n a T n a o x iiA0 U 035I U ‘ a i l d a a x a şjuSuis o

n o " b - i i x b p d e ţ a a i u n a o f ; c ţ T i d

- s i p n c - s B O Ţ u ţ u i n p ţ i ş ţ p q u i j s

M V'diiaanr m i v N o i .m v ^ a . m io iN a r ) a v iz iA ia

________ ' 4°I°A(u ţw O

, ;Ba3jij\I « a s jq japund ţ ap ;.ir:Dunjc ap ţz uud aţ -EZ4IBOJ ZL a-»»» « IP “yprM«d ţ.t •nSuţs «-.'ţii; asitasuţ aponrt apSi :<¥dţt[aa c s ia iiu î ap jţAJas ‘jnSţsapj nssajsuo eoa.nîs ap 3}Bziţeaj ţi'.ţnjBUOiduiio a[t> aj'-njosqB ajţinpjoaaJ ţepRBjde uibIţjoţ I » 3JBS «I ICUţ î -JEU1J uj t e —E3) B?—SZl !* “(IE ‘uiui) g£ —m UZ uţui)' iz— fia 'U i -uiui)SZ—-SC “(e *UΫI) z i—Z£ :JOîţ}aui

-■b BaţjiAUj as aa 'Iboibui ap c p q v-cţ îs ţniSaiap b yoicd ajea ‘aa -cjr.jop ţîJBJBAapB o ‘„.rajadno t'dno“ uip ejoţsasB Bajcuţuiţia şd -np aiţz niivd ivuiuu ţ;j joţiuaf -n p . ^inaţî" qns şîb ijb ‘ţ ic i Ea -juqa}Ţ[o,i Bţspaoe VJsţuoţuţqQ

iu iosaxsn o vaaîiiw i m a ini;m ao3;iH îs m —vzi

isv i VDiNiM xnoa — „a "

ţaipsca

•BţsadBpna -jj 'iv iiCSaqsojjBy £ ‘„SiJjouqaj,'* s v Z BAoquJjj n ’S O ’ I :adjqaa ad -{BAoqBJd 'n 'S 'O ) n a p d laţu - c a '£ '(«2 ţ.ijouqox'‘) d ocţ ua3na *<„3ţJjouqax“ ) JjqSay o2jo3£) -j :auipao ui 'ţBssp nc-s luiipiAipui b i ‘ „eiuBAjisuBaj, edn^" no ;eţ -op V i i ajBouBid Jojaiapouioa -ae îEuţisap iBuoi}BUja)ui înpis -anauoo ţrupco u j -BaodBjj-fnio „3ujouqax*> x ‘ BAoqcjd 'f l 'S 'b z ‘ BţsadBpna q n m ozanspoM \X3. -aqsoiiv.ţj x :a tlup j a j -{„Sujou -qaX“ ) j i q 3 jy sâjoaQ •£ ‘(„Sujou -qaX”) d o j uaSna iS (BîsadEpng liCSaqsoîiBa) SEjpuy qţtîuiJBH ’ I

y;uizaad as jcupiAipui ţn; -uauiuscp '„biubaîţsubjx ’ cdnQ” na ţuţop ‘ax jl aJBOuBţd jo p j -apouioaaB siipsap iBUoijBuJaţui insjnouoo bx '„Sjajouqaj," -g ‘ba -oqii-ia 'Xl'S'O ’Z ‘ iEţpax'i ucţaui zb q -ţ :otliqoo a j -(„S u jouqaj/') dod uaâna ’£ ‘(coodB^î-fnio „Sţ.ijouqax1') j i q 3 jv aSJoaoi i (aţSoy bIia u q ) p ţq§gJ0 UBaj- o u " l qt.-npţAipui nrjoiKUun uoţ-ţâ n ip uj Jl’iEţap nB-s ‘ „soocÎbn 8 d.n3 *' na ţcţop “v i i a-ieoucţd jopiapouipjaB lEuijwp pisuna -U03 * 1 -„BJUBAnSUE;tX Bdn3“ \4 „■caodsjj BdnQ“ na ţBjop ‘ajBou -cjd — appouiojau BţBUţquioa‘ luuo;lBUJa}ui însjnaaoQ }Bj-nişjsap b-s jiuizaQ » i ‘ţuaoay

ajapoai-0 J 8 B o p JB IlO lJcU T ajU I S JI13 U 03

M O d 5 ( m t J 3 » * O d S

K o a ia -x ?3jn

•ajcod as t»Bp ‘ijcniound 'iJîtaj3jBj}.za iţojid a ;i;u ţ$ a ico jş ja q z lu n j jc j • * • ajSiu uiiu^duina ţ s :a;|njos. rimă -uis o ţfţsixa ibui şa paja "aicj -fu iiu ji u ;p ju iicu i ap cajeuoijjz

: -npB ednp p iu «ţcsaapai i j jnjnd b riu « i je n js jp a q u j -uşas ad ţ î uiţao}"Bişa ibui BJdnscâp ad ţs

"Bjo" ap ajBjşuinţ o- uiejda*4« ţâi -9 ruţuad şa ş jc : ‘ajnuţui jjî u -uuiajA ad uicpd<4) is ţaţ qc'i

.-uad eaea u j aiazaqţajaj;■56 apznqovnc puridaţic uiap *aa;d t-aiEa ad induirj na jeaoij -jwdoad ţoajip aţiaja ;a[ţq inuri ţnjaod şa isuuijs ms puia aieţ -daap iiÎae u iy - a i x r n o S " ’ O

•ţpejţs §}-seaaB ad ţi ibuuou e in a jp eaţnd sa as duyţ ţjnas ibui jaa « j «a ejads uiaţnd ctsd35 jniaj u j 'ţrr.uipjp ap caaimţsuoa }5 eajauj}aj}u j u; ţliţicioads ap ţdrqoa o na ajnf -b au ţs ţu c jo q e uiassnH uiep -pag u a p u d n jjsou (nţqaaA ‘juaz -aid u j ?u jd p ia sţranuuaţ |j ţtqnd ne-u ub ap ajcjţujnC o ap auţq ibui ap ţp o A ezn a Bpcjjs ad sindaauj sjiJB.i3ni aaaiEoap ‘§3 ui5i|B aîcztJO}neau ssjns«îa *vh o v w i x t o aa a in i5

iţnjnuE jn ţiijijs c j aaiAjosqB ap auiojdip ajSiu js ţuiijd uioa ‘ep ţpep iai^raKl -oad cauauiase ui azaziţcpatis au bs nasajopoaqx ubaz^U piuuiop puţ8 ap 3 j c ajBQ -mea» ţaiu

1 ‘ -îuinp Buxd jJjeui ap ajcjuazajd ţuis au BJE3 aiauiţij ap aţnpjoqu pjîBiua} ajamSms juţs cajsB uiiia 'ajioojouau uţp ‘ ;aşa ‘aţj -dnaoo 1S ijnioiA 'ţ.mSojp ‘auiuo •aijBui bi şuinzaj as bJbia şo ap -oja Baţnd uib «iugh ap ţji |S naj X" şdnp uigni au bs i j jb c o s a■v.tkaaN OdS'JH oa • • • x i a a axxnod au v n v a a io v

-insiunmoa ap ţBjaqna B-au aiB3 „asţoiM” jh on ■ţŢuniţBN ţnjojBAţBg -jaiuşuiojj ţn’ uţuişd ad mjnuuioci insjuiij} aţsa -ţpundnsajd bs şjţsBOABau -uirvp iiţuzţ;jpui jp a p ţţnui ţcin aţsa Euioud no iiuojbuss :„ -y

apiuuiop ‘BAaaye paja na „işjE um sc ţuaiţiuoo ai

o ap ‘pap ‘eqjoA aţj ?s ‘aiija joza ^unjEjaţŢI îb joipasou

. -n--' unq un na aavj c-ap uisab şo ajapaA uj puj.\y iininuisiu -nxuoo iiiţin qşjd BJdnse şuriui -Tjpwţsou Biisipoid iw şjnqţSai -ajoas o-j?uî VU'e 38 aproisiunui

mmm ai(i3

-oa joppijJBd B n3ai b jb jb uj cajajEoos' BaJaa ojbo uiad }uatu -ciJUd uj aijuaAJaţui m cjuao ~3i î i ' iP inu psap ib ţuauiiuţs -uj ap înţoj ‘f,86I uip u r ip g jj ap ţz cuiud uţ jBiqa ‘nosainEao. jon jos coJEjnoaxa uj jBijuasa jo j un îBOui v ajEo p a 'nasainaţoyv, UE3io/y ’n p o ţnJOîBuas îBuinsB ţj i4-gs *.ş3i}d;iBaodB ailBţnq rjj V)sboob uj nosoSnt.'oo ap ţconf jnj - o j punJB ‘uiigjţ o bjbo ad ca j -nqinţ muijdxa au b ' ş jb j ajjBd -an ibui aăjaui uiaţnd n ^ “ :şza;-UejBd O BZB3UUI1 I§ -„UnŢ3BJ3 'ap '6861 ţnţnuB Ţnţiijţjs c j ţBU -juuaj e-s i i so-jsuii ap oţuţBuj £00 Badaouţ b jbs n p p 'puiBQ oţiqţq in p jo jd Bdnp ’ ;ub ap ZO Z t i BDjpB ‘aoţţdţiBOodB ţţJcjnqţjj ţatuţad in;iSjys- e ; ’ţuni 1 ;5 iub ap c i ţd ap ţj ba aţsţunuioh taja înţiSjjjs Ba ’snuiBpBjţsoN înţ aiB aoija;oza a p ;x a ; e[ ap puiujod ‘euuijb nasauoi naţci/v 'şuun uţ ţub gx no ‘bjbi-* :apxiB ajţuiad aunds ‘nosauoi noicţ/y inucui -a i ap aţBjjiosap snuiBpBj;soN ini a p aijnoo aiţipţpajd aadsap

. puiqaoA ‘(utrţiaqOBjy ub;je şarpe) . 'V 1A “ ‘ 1661 auquiojoo Q uip .inuBipiţo^"- ui 4coiiqnd rini -riuisiunuioa iijifenqBJd » pjdbx - a s ţB p ţ n z ţ A a jd c u b u i o j u f l “ injoaivie uj -XIAVIOVW V I a a o i m a n a v iix a a o o n u n

N v z a o a o N v s •»«-uuatiii iţuuiop ui ap ijnţşjnfui âp ;u gA £ jpz arlood o puji-cauj 'uizEx/bUi bj op un® ejvduina ji-e ap caapj-iBJaâns uie-s-j înmBJîJ PI ap D0S2 t»3 i i 00ZZ t13 in.inB ; tapuiA as „tc jjin r )'- inuŢzuScui bi ya i;ja n ju aip nci}4 nu 03 -puriE. iiduinas ne ya uBiuoy « nosa;u iiuuiop ad buia pujp -(niu -ca3 iai °P COIC-i’ 3 Fune cpujA ps ncoaaoui UC’jriE EAţip jiizea uip ' ju n i oţurauiaţ ijejuaiunoop VA gs ’ţjoixîjyduino iua.\ap b ap ajuţBuj n p auiq a;’sa caaac ap îiu ioox 'JoiiJojEjpduino c aiuuuţijui ap c id q od ‘ isap ‘şz -cazjuj a s 'snpojd lie p o e ruţuod ajuijuajojţp ijn ja jd na odbj as - SiBid ap cţuiouooa XVXS •

’ ' ‘4B3-aid uib apun ap ‘ nou uţp *uia3

,-untB io jţsy ţaouojay jO[i3ai lug3i[dB inSujp ap joiţţiqjoj inj -jo juoa yonpaa ţi-ps ţindsip ;u;s nu ‘Buinae-ap auiq larji ‘ţţilV •ţi}[c i i p joac ap itEJa y’oBp *ţ3IUI IBUI ţişjapos UI BaJBZIUBgjO _ -a j caţiuuad aaea ‘s i '-iu ca3a'ţ na ţi jBpJuijiuj e-s B iy: -apeas ' joiţjnpnaţsţudns b bjbpucu - ij Baiajnd ţp e na ‘i{c;ţunqns aiiniu fEUi puudsap ăs j p n o •ţBJBdas ajiOAzap as bs jS şpuud -sap as ţs faiţqEjuaj oop a gumas na «EUi) auipjoqns uip Jonig^ -iun a jiuuad joa eaţsaaE ya snd -nsajd ap naa3 a ;sa -inpqBjs joi - liţaiuaaţnduij. inin;nsuoa jnziABii aijBjţsiuiuipc ap ininţlţsuoa jnpjoaB ap aioAau ajsa bapob ap ajBjŢjdXnna-ajBzuţA aa.uo iuţuad .■jojuqiquţ apuauuaS i§ auijuoa liysui eagai eo ibuium 'p ju iou -oaa jo[ţiua2E tijcajidiţinui Eoapi ţi js o j ’ b şţuaţaDxa luna p j B'j ÎEjnsBui ■şjuaiaoXa -aţuapuadap -ui , iijoas ‘uisunţ ap ‘aţfţajaiu -oa auîBjţun njţuad BSEOfEţucĂB şţnuuoj o 'OAţţaB ap iubzuia Baj -cţijţqţiod şaajo ţugziîBAiJd Bai-qt ■ a a v zn y a a a i'im a s 9

ipuriiu 3ţ[0 u| ţ-npujsţjţiBJaj Uiyji ibui ‘nes ixiui •oS i-npujuţJ ţjiiiBţaads ţţjdo jd azauopuEqtr jt-ys- ’ ţjcu o jw jtu d cai{HJ)iU} uj tujoua uaaua ajEjaţjos o vo au>a a-^anijau im oj n j -jopurojdip îa jcjriaj^ T»n aci ‘vicuaisajojd caJuojtA j j -Bduioa as «v *ajt»iji[ca aue ăibo xuţuad eioasaui uj ţasBoauuui \;s ajeaaij ca. Ds^jţj ţuui i i ajsa j b q •3S3JIJ aţsa nţpaui -iui'iuşjv’Auj ap ■ţuaAiosqe un tto ţjoclfj uj îijiw i -ajd aijc vaAB o;cod ţl-ţ}uooq un ‘ aj-red ţiiB ap a j 'Quciooiajd ap ydiu3 o b{ oţuBsaui aauţaui un ITrnioapjin i'nitrţidca yaiiiaso^ij ys Baind jb-u ţaifj) -undsip a ie j ap ajuţjiauna apiiBuj asasnjuj jî-nu bo ţiqa 'wpnţs ap a ipun j ui aoBj as 'cjiuţqov mi ‘jo i EaJEj -aunuiaa 'aoiSoSepad itpnţs aioa as n b v,JVJ ‘ !'l?i1{t'ţ3ads> asaaAtpap (BţU3A33JJ VJI!J ţi ‘Ş )jouadns }ujiiiBiţ.!AUj op ţluoAjos -qe ţşzca[E2uB as nou ibui ‘luumii nu jâ ‘JB[ooiajd înţuiuieJeÂuj u j• a o T a M o ia ia •• • vxvn d •

-aţiguiudap snd jnjunuB aiaa o j iiîno Bie '(iPJlIB uino) IţlBZIOOyjB ap undsip ţjoj şa cuinu^g 'ajaja aţsnţ na apiussjauioa ţi aţians -51 ilgţsnui na iţlUBsjauioa ju js jfipjouioa inijBds ui iugSoţny «a -V’uuojsuej} ib iJBţo^auaq iţ[cdţo -u ţjd ţp u j e îe ‘iaad c i aţeiadid jS aurind uita ;ujs 3jr:;uaui;ie - o j3b asn p o jj -aiauoi jS.aţajaqS aiţnui ţbui îŢnui ţuis ţî iţSaajrq iSnţq 5zcozi[Epjauioo ajco ţuioj ţtiniu ţbui ţujs îoiB bo ajjqasoap «O ’ inzEap.A TCMilţ" şjBţuauinB -o j3 y e je h bi bs aţjazţui ţicaaaB ajsa iţişxgpî uţp ejBţuamţ'i'Boa3yBiBi^ •esiz- eSb b t * a ia a z iw •

iBjsqujis edy.•gsa.id ap iijoz

-n jip BJ ţi ŢpiUOUWBna BU3ÎSB3 ‘ eiejţBai BiJuaSy bi asasşS as ai ■SPUS '61 b jo no puidaouj ‘ -o-b aţjqmoţao ZZ 81 »P ap iîz ui nunaoŢuie3o>i Epsaţs uip bou -asig bi ooi gsac joa 'ibuoi}bu -jajuţ intnijoţjadai aju ajadopod -co urejScud ut opuudna ea ojbo ‘a[unjBiţoaa -t^uisiaii ţi em oa ‘OXsO ‘SjOqUJŢlNJ ‘s i jb j bi ap şg jo ap aiEUoijBujaiui aoţijnitîATţsaj je ajBono ap ţciţAuţ o je ip a u o

oioed uBijBţî ininţsţţjB aţt: ş2jo ap aJBUipjoBjţxa aţunţEiţoaj bi UBiuopui inoţţqnd yţţAui .cpţu i -EJţci“ şuEafnp ea}E3ţiqnd Aţiaad -saj ‘— ijosuods ap aiEiţiEO u ;— ţţţţUţUIB EIDUlAOjd no 3-injoq -Bioa ui' ‘ In jo -D H aoO H lia” ?o iuyuijojuţ ba 'Bijeii uţp bjbaojm EioujADjd ţi fn io injapnf aJţuj aţ-piUJOţBţS JO[IţjBiaJ {njpB3 VI

v b a o a a aa -V N iaaovaxxa iaa 'ivx iaaa

%,3i3oi■-oaa inguijoţiiioui ii aiiBuin a p ; -aEdui|“ lEiniţţui ţnuoţzoduiis l\ BJO BI ap ‘301 liBpOB uj ‘eziubSjo ea „Ejajsoţq -ţi in m o“ BŢSţuiooqns JEţ ‘ „jaiuBuiba IB icjnjwi inj- T l l U O U I T J ţ C d W 3.1B A J 3S U 03" ţ B i n ţ ţ ţ

- u ţ ţ n u o ţ z o d u i i s ‘ w ţ u i a p c a v e o a i

- o ţ i q ţ a E I ' 0£‘8 B J O B I ‘ a u ţ i u i -B Z

- B a z i u e â i o ţ j j n j B U J o ţ a ţ u a m n u o u i

E ţ i ţ u i o o q n g ' „ o i j o a j j i a j c j p u o )

- s i " j B i n ţ ţ i u ţ , i n u o ţ z o d i u i s " ‘a u a C

- n p j ţ J g j ţ s j a A i u f l i b o ţ 3o ; o p o s a p

{ i i j a u j q B O e i ‘6 « j o n o p u i d a o u j -

‘ a u ţ i u i ţ o } ‘a o j e b a e e a S i R l n J I r i o

ţi şiEiaos aţSoiodcuţuB ‘aijcjSoui - a p ‘a ţ S o i o i o o s a p i n i n A i ţ o a p o

B3J B z ţ u e S j o u j • „ i ţ i o u y V u o j o o u o j

• s ] j a i j c J S o j i q i q a j c a i c n p E a u i

- a i q o j d " e i E i n j j ţ u i g p u n ţ o J e s b u i

“6 b j o e i a p ‘ a u ţ i u i a j i a ţ n p z B S

a u o i s i a p ţ n i n } U ) r } s u i E a a j o j i q ţ a

- u b u i o j î r i p u o d o d b ii a u B i u o j

i i q u i ţ i i ţ j e u u o j î n ţ p r i j s n j ţ u a d

e j s i u i o o q n s a p ş i E i i u s S i o a x e ţ

- s a j i U B U i ‘ „ o j E j n j i n s i i a o i j i i u n j i

a j c u o p j o o o : a i j O } s ; i i j q u i f j "

l E i m ţ i u ţ i n u o i z o d u i i s ‘ i j - j u ţ j i ţ A

-ooBa "3 -Jls *„nuE3in,j[ nixag"şjBjaţiţ aţjoisţ ţi eoiisja3 u; i ap înţnlţJSUI EI 301 p3AB EA ‘6 EJOEI ‘ejeauţuirp auţiui K>X VBţuiou- O J J S B l i E 3I U C 33U 1 n 3 111111X 3009; i ţuewjxoJdi; trijoaj ‘ ţjaiiaiunii Ezj|Euy“ euiaj no ţnuoţzoduiis ‘Iţiuiuie ininţnţiţsux b ajuuajuoo ap EţEs uj ‘g bjo bi ap ‘auţţui ţâeazŢueSjo oţuiouoj}SE îiuoica -ja sq o ţi inoieo ap înţniţţsuj ■„ajujapos i4 a jjc o " inaţjauaâ qtis (nuoizoduiţs nucaoţujşSoji -jţs uip ţaruiapBoy B3aţoţiq;a ei oo[ E8AB BA ‘ fi BJO EI ap 'U3UŢA ţi (gţ ţ4 6 aiaJO) auţţiM '„aaţjBjăouja ajjsbou oijiiojBa : gJBsasau ajEzij -EiipEOJ o'* ţciniţţuţ inuoţzoduiţs cziub2jo ea aiâoţodoj^uB ii a;3 .-oiouţa ap Eisiuiooqns ‘aucuioa ţaţuiopsoy b BoodB^i-Cnio EiBţn.î bi ap aJujpaS ap bibs uj 'u Aţj -oadsaj ‘ g a p jo bi ap ‘auţţiţ

' *„ja jiJSziiEUOiJniiţs -ui ii iiţijiiiuapoui Eaica ad gueaf -n p coiţsuoioioj" Buia) no inu, -oţzoduiţs ‘aufiuoa ţaţuiapBOy b coodRN-fnio EiBina bj ap aţuip -aî ap bjbs uţ ' l i Aţţoodsaj ‘ 6 ai

-a jo b j ap EZBaziuBSio aiSojodojţ -ub |4 oţSojouja op Eisiuioaqns V,BIUBUIoa UI ţ}B{d ap EIUlDUQOa - ii ţdajp ap in ţcis“ jnoţjauaâ qns naţuiapsay Boaţoţiqţa ®l ‘aoipu -nţ sjuţţţi ap Eipas ap IeziubIUo inuoţzoduiţs e i ‘LX Aţpadsaj "6 a p jo bi ‘ BdiaţţJBd iod ţÎEsaJajuţ l30 ‘..jojaiBijaţEiu euatiţgui, ii' ujuiiţi ui o s jjS o j.i" Buia} na inu -oizodiuţs oţuqaiţiod ţninînţpsux Bjny uj EzEazrutigJO „joiajunaiBiti rjuţţiâ" Bisţiuooqns ‘ 0£‘8 Bl ap 'îţiauŢiuţp xnsjna ui jo j; •„Eajuiiqooiq EaJBjao.iao iu :)aij -sadsjad ii pszjiBaa'‘ icţrvi!iuţ şrii -nuoizoduiţs aiUBJoni ‘ reimapEay e EOodBN-ţnfD piEijia Boa;oiiqja ei “b b jo bi daouţ aiuiupoţq op ţaisţuiooqns «pţ3a qns 'OE'EI b jo «I ap ‘pojiBiuoicui ap EajEjţno - c j bi Enuţ;uoo ea jnuoizodaiis •JllGI—1881) . njEJQ oqSaoaqo i i (ZSGI—9981) nosainooo aBjiui^g ‘ telex—IS81) VaJEU m itls ; j i s s « a -iub ţaJX“ inauauaS qns inuoiz - oduirâ soi aiB. ‘b i uu jo iţiaa io

u ;s ‘aţuiouojjsB injoiEAjasqQ bi ‘6 b jo e i a a ".^jBiţAipc — fr»nj -on jjs i i le p a '' ciua; na jnuotzod • -uits *2 Α -ju vân u a jj u o i -Jţs aţa -EUUEj ap iţişunoBa in jţca jţjiu v u j ' i l b jo np puidaouj ‘BJni-Ej

. -sap ea as ajEoipaui oţuiiţi ap iaţs-îu ioo BpiSa qn s •„BiEOipaUi caJ-n pajao ui a sa jS o jj ' înţnuoizpd -uns aiţjţjon i *9 ‘ju jn a isE j -jjs ‘^TJEAopioiv nţini“ jnjjBajijusv u j gnuţţuoo 'g b jo e j ap *izb} -S8 ţp JEpsiE uiţiuţurcaj VA

•JOIţJBJSajţUBUI b ajBjnişjsap' ap nvtnooj ţi p jo caiEoţpuţ no ‘ajţz p jţoaţj ŢniuBJ3 -oad jEţiniap poiu uj tuşiuaz -aid şs snţd ui atioui un cţsoos

, ajsg -aţBjunuE atţuniunaJ bi ‘a) -uuajajd ap aţjounj uj ‘aţsţs-B ■şs ■ţBţţAUţ *3jbi inoţiqnd njţuad ţi ţ p '‘j'oiţJVisajţuciu EajBJnsşjsgp uj ţjcoţlduiţ ţoajţp nţusdpiţ -jsd njţuad ţţie ‘ sajaţuţ aicui eţ» •xaxduioo uiBjSoid un ‘ ;e\unvitj ibiu ure uino ţdnp ‘ irşţsB ruţuad ţi EAJ3Z3J au «aualnio aaţuîap -bob -Jopirz" jnuuias qns luni ţ i -EjnSnuuţ şoijiiuţiţi ţi şjcjnjino ţţiiu iţ şţBAais ap eaJEisajţuBiv

3 H 3 r m ) 3 3 IW 3 Q V W 1 1 1 1 IZ

Z VN IOVd raia aa laayAaav

PAGINA 3 ADEVĂRUL DE CLUJ

= arta. literatura cultură..,Studenţii sînt adevărul şi viitorul nostru"Interviu cu decanul Institutului Pedagogic dc Arie Plastice Chişinău, Nicolai KOLUBNIAK •

TOAMNA MUZICALA CLI/JE ANA

REP.: Să precizez întîi, domnule profesor, c5 dumneavoastră sînteţi cel care aţi însoţit de fle­care dată studenţii basarabeni care studiază la Cluj la Academia d c Arte Plastice. V-aş ruga să justificaţi această decizie a dumneavoastră de a trimite cei mai buni studenţi ai Institutului din • Chişinău în România.

■N.K.; Aceşti studenţi au ios l instruiţi în trei trepte: prima, Şcoala m edie de arte plastice; a doua. Şcoala profesională d e arte plastice; şi a treia, Institutul pedagogic, care cuprinde o facul­tate destul de- suspectă, în sensul că pregăteşte cadre pentru şcolile norm ale rurale, în primul rînd. totodată îşi asumă responsabilitatea pentru livrarea talentelor care s-ar încadra • în creaţia plastică <’ Uniunii Artiştilor Plastici. Va să zică, ei pregătesc specialişti pentru nimic. Dat fiind că în matricola de diplom ă semnează pedagog-artist sau arfet-pedagog, grafieian-pedagog etc., absol- ' ventul are insuficiente studii atît în domeniul p e . ' dagogic, cît şi în cel a l artelor plastice şi noi considerăm că facultatea noastră nu asigură nici noţiunile necesare, n ici practica necesară. El e un specialist, un fel de două feluri. Noi cînd vorbim despre acomodarea metodicii nu avem în vedere, de exemplu, confruntarea metodei socialismului^ re­alist, care a fost de tapt o fantomă şi nu o metodă, ci o invenţie a unei mentalităţi bolnave— cu metoda care se practică actualmente în ora­şul dumneavoastră. Cred că este vorba mai de ­grabă de o acomodare psiho-soeială, deoarece ba- sarabenii într-un sens oarecare se simt inferiori autohtonilor români mai ales fiindcă ne-a fost schimonosită limba, vorbim o lim bă păsărească, cu barbarisme slavone, ţigăneşti, turceşti {avem şi noi o minoritate etnică — găgăuzii). Sperăm că fn primul rînd se va stabili un contact fructuos cînd linia de plutire a posedării lim bii băieţilor noştri va -coincide cu cea a autohtonilor.

HEF.: Sînt obligată să Vă contrazic: am avut şi la Liceu! de artă plastică moldoveni — din România — care erau priviţi şi primiţi cu multă - căldură. Dialectul, moldovean este foarte -pitoresc şi pentru noi foa ile cald. Ci .nu este tratat ca an dialect inferior şi nici gruparea respectivă, ca o grupare inferioară. Aţi pus problema limbii şi în discuţia preliminară. V-aş ruga să precizaţi cum anume vorbirea lim bii Mise deformează mentali­tatea copiilor ?

N.K.: Sînt de acord că există un pitoresc al dialectului moldovean Intre Prut şi Bug, Insă acesta aparţine mai mult cotidianului decît limbii literare sau limbii intelectualilor. Cît priveşte de­formarea mentalităţii e simplu ca adevărul-, copilul care. odată cu laptele m am ei... a preluat şi limbo maternă, e nevoit să cugete in altă lim bă ,. care nu-i aparţine, în mediul unde el există ca indivi­

dualitate. îri acest fel trebuie să ai un curaj, o capacitate deosebită d e a rezista invaziei limbii imperiale, care pentru noi a fost limba nisă. . A ici nu are importanţă faptul că rusa este o limbă fantastică In sensul posibilităţilor sale form ale şi conceptuale.

REP.î Tocm ai de aceea mă miram: de obicei bilingvismul creează o deschidere, nu o inchidere şi deformare. "

N.K.: P e tim pul cînd s-a început Ia noi re ­structurarea se utiliza o lozincă, şi anume că bi- iingvismul înseamnă semigindire. El este probabil o form ă de tranziţie d e la situaţia artificială care s-a creat c în d autohtonii erau nevoiţi să comunice In limba parvenită la monolingvism, adică tot po­porul. în frunte cu guvernul ţi parlamentul, au fost obligaţi ld declararea prin lege a lim bii de stat Asta' « vina -situaţiei politice actuale, pentru că ţările civilizate nu-şi declară lim ba ca limbă de sta t Pentru noi a fost un moment de auto­apărare, de revenire la esenţa primordială a nea­mului. . ’

REP.î Cred -că am înţeles: bilingvismul defor­mează m entalitatea in cazul în care una din limbi este impusă din partea unei naţiuni care te domină, te copleşeşte şi te exploatează. In plus, în limba rusă „se vorbesc" realităţi care nu .vă aparţin dumneavoastră, să ,te numim „realităţi so­cialiste restrictive şi false".

N.K.: Fără îndoială. Insă realităţile acelea pro­babil nu aparţin nici poporului rus: sînt nişte con­s t r u c ţ i i— eu ie-aş numi absurde, dat fiind că înseşi ideile socialismului -sint utopice din toate punctele de vedere, savante şi pur ideale. Teore­ticienii marxism-leninismului, chiar presupunind câ s-au călăuzit după idealuri umane creştine, le-au deformat îri aşa măsură, îneît au devenit antipo­dul idealurilor spre care tinde umanitatea.

REP.: I.e spuneaţi studenţilor: „V oi sînteţi ade- văi ul nostru".

N.K.: Aş adăuga că e i sînt nu numai adevărul, ci şi viitorul nostru. Despre aceşti copii pe care i-am adus încoace ca soli, Mircea Druc a spus: Noi trimitem o armată în-Rom ânia şi arma aces­tei armate este aspiraţia spre lumina şi adevărul cu lturii.. Noi nu trim item o armată care ar în­deplini o falsă misiune internaţionalistă, cum fl fost cea trimisă de imperiu in Afganistan, în care şi-a pierdut i ’ iaţa floarea naţiunii. Spunînd că tinerii sînt adevărul nostru, am în vedere laturile ceie mai pozitive ale poporului care a supravieţuit în condiţii infernale de existenţă. A m fi bucuroşi să găzduim la noi pe maeştrii de la Cluj şi să convenim îm preună la unele decizii practice in vederea reintegrării culturale şi spirituale despre care s-a mai vorbit.

Lucia Stana SEVIANU

MOZART TRĂIEŞTE ŞI A S U l lO lume sonoră ca invenţia m e­

lodică m ereu valorizată de izvoa­rele fermecate a le sensibilităţii creatoare umane, care In ondu- irea m iraculos de naturală a expresiei artistice dezvăluie pli­nătatea de reacţii sufleteşti in - ţelese numai in tăinuirea me­ditaţiei la altitudini spirituale, înalte, convertind auditorul pină la gradele exultării, o poa­te făuri numai un geniu. A - cesta este geniul creator al lui Mozart, căruia lumea întreaga îi omagiază bicentenarul: mor­ţii. , într-adevăr, concertul Or­chestrei de cam efă .Virtuozii din Bucureşti1*, dirijat de Horia Andreescu, cu un program M o­zart, ne-a dezvăluit cu o mare putere de convingere lumea sensibilă a unui talent genial, care a cucerit inimile; oameni­lor de pe întreg globul pămin- tesc. Spaţiul muzical mozartian este asemenea unui Eden viu, în care iubitorii de m uzică îşi găsesc sublima satisfacţie, mai ales atunci cînd reacţiile lor u- mane au ,un curs firesc spre frumos, bine, curat sau chiar sflnt Pentru că numai pe acest traect uman poate fi întilnită muzica lui Mozart, exasperant de pură şi a cărei fervoare te poate duce la cugetări fericite. Divertismentul in Re major K. 251 este nu numai o succe- \ siune de tempouri stilistice. în fiecare secţiune a formei poţi găsi expresia unei metafore so­nore a cărei filiaţie . te con co­tează la cele mai fireşti senti­mente umane. Diversitatea miş­cărilor naşte acei fiori care pot îmblînzî -sufletul omului pus la încercări. Ansamblul „Virtuo­zii"*, intr-o extraordinară uni­tate stilistică imprimată • ’ de aderenţa totală a dirijorului la adîncimile sensibile ale lumii mozartiene, a creat energia poe­ziei muzicale, prin care imagi­nile sonore deveneau stări de spirit Din bogăţia acestora au­ditorul se poate desfăta pînă la visarea radioasă. Cu aceleaşi doze de germinaţie stilistică vio­lonistul Florin Paul (Germania) a entuziasmat, cu talent româ­nesc, melodiile mozartiene, cu o acurateţe sonoră şi plinătate de bucurii câre orientează muzica

pe traectele luminoase ale artei, adevărate. A m admirat In acest şuvoi d e destăinuiri artistice, prilejuite de interpretarea Con­certului nr. S pentru vioară şi orchestră de Mozart, rigurozita­tea muzicalităţii armonizată cu o căldură umană ţîşnită parcă din focul sacru al culturii sti-' listiee. Concertul lui Mozart, astfel interpretat, ne-a înfăţişat o arhitectură sonoră ce iradia­ză omenescul în ce are el mai frumos. Simfonia „H affner" K. 3fî5, una din bogăţiile, . pa­trimoniului clasic vienez, a d i­mensionat inlerpretirea cu a r - . cuirile nobleţei, a acelei stări de spirit care poate antrena audi­torul spre gînduri pline de fru -„ museţe. Alături de culminaţia pe care Erich Bergel a reali­zat-o cu Recviemul de Verdi, concertul „Virtuozilor", a dat „Toam nei, muzicale clujene" străluciri de mare festivaL

Recitalul de pian susţinut de Jean Pierre Armengaud (Fran­ca), realizat în colaborare cu serviciul cultural al Ambasadei franceze şi Centrul cultural ; a l alianţei franceze-Cluj. ne-a pri- lojuit cunoaşterea unei perso­nalităţi artistice complexE, cu un pronunţat caracter de m o­dernitate. Atît repertoriul — > Erik. Satje, Serghai Prokofiev, Claude Debussy — cît şi inter­pretarea, rfu reliefat deschiderea spirituală a solistului spre zo­rele rafinaţiei muzicale. In spe­cial jocu l ritmurilor şi arm onii­lor neconform iste ■ ale muzicii lui Prokofiev — Şase piese op52 -ţi Sonata nr. 5 In do m ajor— dar şi originalele turnuri so ­nore ale francezului com pozitor, „aparte" T. Satie au relevat o permanentă stimulare a fante­ziei creatoare o interpretului, • chiar dacă piesele n-au fost cin tate din memorie. In sfîrşit, în plină desfăşurare a „Toam ­nei* un concert de „com plezen­ţă", cel al 'violoncelistului Ta- mas -Kedves (Ungaria), atrăgă­tor prin programul său şi mai puţin prin realizare. '

Emiliu DRAGEA

JAZZ In am bian ţă autumnalăJazzul românesc trăieşte, par­

că şi mai m ult ca oricind,- prin festivalurile sale. Nici o altă artă nu a reuşit să-şi fă­urească la noi o asemenea struc­tură de rezistenţă, ale cărei „redute” funcţionale, în pre­zent. sînt la Sibiu. Costineşti, Galaţi şi Braşov. De data a- ceâsta, episodul doi al serialu­lui festivalier anual, s-a deru­lat la o dată aproape im posibi­lă, chiar şi pentru fanii incu­rabili ai jazzului şi ai mării,* Şi totuşi, s-a derulat. E drept, cu un public* şi un număr de interpreţi mult mai redus de­cît in alţi ani. Important e în ­să că noul manager, Alexan­dru Şipa, a ştiut să ducă la capăt cu bine această a 11-a ediţie a îndrăgitului fenomen jazzistico-pontic. A ştiut şi să-i păstreze amprenta juvenilă, ca­racterul. de iniţiere a spectato- rilor şi, de ce nu, al interpre­ţilor tineri in universul com ­plexului gen muzioal-improvi- zatoric

Iată un succint panoramic al celor patru gale: în prima sea­ră au evoluat „Academ ic Jazz Group1' (Bucureşti) cluo-ul Bela K am ocsa/M ircea Bunea (Timi- mişoara), formaţia „Gaudea mus1 (Galaţi), iar finalul a fort dominat de Johnny Răducanu, care şi l-a asociat pe foarte tînăruî taîent rontrabasistic Io- nuţ Baranga. în gala a doua, format'^ condusă de trompe­tistul M a'ian Cucu pianistul Adrian Tase. cvartetul de iaez al Liceului de muzică „Ştefan Neaga1* din Chişinău. grupul Triptic din Cluj (Mihai Porci- şanu — trombon. Lucian Păiş— baterie. Eugen Csapai —

saxofoane) îşi continuă explo­rările elitiste, substanţiale, p li­ne de revelaţii sonore, dar poa­te mai adecvate unei ambian ţe camerale, decît amfiteatrului costineştian. Seara s-a încheiat cu o solidă prestaţie hard-bop, datorată fraţilor Popovici din Iaşi. Gala a treia a adus cu sine unul din punctele culm i­nante ale festivalului, big-ban- dul copiilor din Krivoi-Rog (U- craina), condus de Alexandr GabeJ.. Au urmat apoi, recita­lul formaţiei M ircea-T iberian, colajul de jazz-blue.s-belcanto- humbr realizat de Ioan Pascu, recitalul de „blues electric", în fine, o repriză de jam-s^ssion, coordonată, de acelaşi infatiga­bil 'Johnny Răducanu, aflat ln pragul împlinirii a 60 de ani. Cum. în ultima seară a festi­valului, toamna a început să-şi arate colţii, ne-am mutat <x: toţii lâ sala hotelului „Forum* unde s-a cîntat pînă la orele 4 a.m. Septetul dixie al Casei Armatei din Cluj ne-a cucerit prin exparisivitale şi dezinvol­tură, augmentate de recentele turnee în străinătate (fapt im ­posibil pină acum doi ani) Pentru delectabilele momente ce ni le-au oferit, merită să-i amintim pe componenţii aces­tei formaţii — ' Mihai Porcişa- nu. Eugen Csapai, Bogdan Ste. gnru. Cornel Arion, Vasiie Di- ţi. Rudolf Calo şi Mimi Varga Au întregit seara Anca Par- ghel. saxofonistul Garbis Dede- ianul, în fine. eroicul avangar­dist Corneliu Stroe, baterist de înaltă clasă, lider de grup şl abil creator de suite,

V, MIIIAIU

LUPTA GU DEMONULNu credeam câ Editura D acia ‘ ne va produce te bine închegate, şi numeroase panseuri dispara-

atît de -curînd o atît d e rasată bucurie: apariţia te, (jlnduri ce ne aduc din nou în minte chipulvolumului de cronici şi eseuri literar-filosofice, părintelui Nicolae. ' ■ . iM onologul polifonie purtînd semnătura celui ce nu De fapt, este ceea ce numeam odată: avanta-mai este printre noi, dar a rărnas în . cea mai jul de a gindi cu propriile tale „unelte". Şi astaadîncă dragoste a noastră, părintele N. Steinhardt, face părintele Nicolae, are mereu imaginaţia ilu-fină lumină a mănăstirii de la Rohia, luptător minată de gînd, de o form ă organică de a orîn- ;adevărat şi eroi© pentru gîndul românesc. Iar cel dul totul într-o lume_ circulară. Şi frumos spunecare este nu numai un lector abil, modest şi ra- în Care-i snorala ?, că „scrisul se defineşte dreptfinat, dar si un scriitor de cel mâi înalt gust li- îndeletnicirea în care zidarul şi arhitectul seterar, i-am numit pe Virgil Bulat, iată că ren- confundă intr-un acelaşi pricinuitor*. Şi tot aşa,seşte să scoată, după Jurnalul fericirii, fasciuantă nici un moment al scrierilor h ii .N Steinhardtcarte de memorii, un fel de autoportret al lui N. nu este desprins de .acea m ajoră finalitate, careSteinhardt. o nouă carte, ce-1 înalţă din nou pe înalţă omul pînă la adevărurile cele ultime. Pă-autor intre mărimile de excepţie ale culturii ro- rintele Nicolae îl va cita pe Tarkovsky, într-omâneşti. într-o prefaţă, în care se punctează gre- concluzie esenţială şi copleşitoare, in finalul căr-utâţile prin care au trecut toate cărţile părintelui ţii: „Ţeiul artei este să-l pregătească pe ins pen-Nicolae, Virgil Bulat va m arca.de altfel fm por- tru moarte.** şi „Numai arta, prin şoc, prin ca-tanţa volumului. Dar, cartea se exprimă singură tharsis, se învredniceşte de capacitatea facerii su-pentru că este. un fragment de istorie literară, mai fletuiui omenesc receptiv la bine", mult chiar, am avut senzaţia unei supreme con- Esenţa acestui om cred că a fost lupta sa cucentrări, a unei monade secrete ce ne oglindeşte/ demonul. Şi-a asumat-o întotdeauna personal, cuoglindindu-.se în minţile noastre cu puterea unei eleganţa şi zîmbetul gînditorului pentru care Isus ,limpezi lumini, tn sine, volumul cuprinde nume- a rămas model superior de umanitate. Şi dacăroase cronici literare, şî acoperă mare parte din demonul stă în gînd, dar şi în realitate^ părinte-tînăra' no-istră literatură (sau cea numită prin Ie Nicolae ne-a servit o singură învăţătură: seanii 70—80 aşa!), substanţiale portrele „de inte- poate trece pragul luptei pentru a purcode înrior“ ale lui Eliade, Lovinescu, note de călăto Bine. t . , .rie, dialoguri, eseuri cu o osatură fină, dar foar- , Dorm SI.RGIIIE

— ti iniţiativă sjisnwlăIMSTITlir»! CfRVANTfSGuvernul spaniol a decis în ­

fiinţarea a 70 de institute „Cer­vantes", prin intermediul că­rora urmează să fie populariza­te limba şi cultura spaniolă în lume. Instituto Cervantes va fi subordonat Ministerului spaniol de Externe. Trei ministere — cel de externe, cel pentru cul­tură şl cel pentru jnvăţăm înt — au prezentat proiectul primului institut „Eervantes1*. Acesta ur­mează să fie înfiinţat în această

lună la Livcrpool (Marea ’ Bri­tanic) şi., va avea 6- centre ..Cer­vantes". Alte centre vor fi des­chise în viitorul apropiat în Germania, Franţa, italia, Portu­galia, Maroc, Brazilia şi S.U.A. In prezent, limba spaniolă este vorbită în 21 de state, d c circa 320 milioane de oameni, şi este, după părerea ministrului de ex ­terne spaniol Fernandez Ordo­nez, a doua limbă internaţiona­lă importantă, ca m ijloc de co*

mumeaf'c. Institutele culturale spaniole existente urmează să fie încorporate institutelor „Cervantes". După cum a pre­cizat ministrul culturii, Sem - prun, „nu este intenţia noastră să propagăm limba imperiului, cum era numită limba spaniolă în timpul lui Franco. Noi inten- , ţionăm să popularizăm mai mult limba dem ocratei spanio- . le. Bunul universal al culturii spaniole de azi este experienţa noastră în democratizarea ţării". Instituto „Cervantes* va respec­ta şi pluralismul limbilor ţi culturilor din Spania.

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 4

COMDNFCATCOMITETUL' JUDEŢEAN A ii

PARTIDULUI SOCIALIST AL MUNCII respinge cu toată h o­tărîrea acţiunea diversionistă ă iredentiştilor maghiari de a creea, tn judeţele Covasna; şi Harghita, o enclavă naţionalis­tă numită „Ţara Secuilor'1. P.S.M. consideră că unele gru­puri rebele din organizaţia U.D.M R au drept scop, prin această acţiune, să învrăjbească românii şi maghiarii care trăiesc po teritoriul sfint al Patriei noastre — România.

P.S.M. se exprimă cu toată in­dignarea împotriva acestor ac­ţiuni antiromâneşti puse la cale de grupuri separatiste hortysto- fasciste. ce doresc să transforme, din nou, Transilvania într-o gră­dină a supliciilor şi crede că se­cui şi maghiarii, în marea lor majoritate nu împărtăşesc ideile settaratiştilor finanţaţi d in -ex te ­rior, ce lucrează, pe baza unor scenarii pregătite în străinătate, pentru a destabiliza democraţia românească.'

Dc asemenea, Comitetul jude­ţean ai P.S.M. Cluj adresează un apel tuturor oamenilor muncii' 3in judeţ ş i din ţară,'indiferent de naţionalitatea lor, celor ce au militat întotdeauna pentru uni­tatea şî; independenţa ei, pentru suveranitatea cîştigată prin atîtea lupte şi cu atîtea jertfe, să. lup­te pentru idealul de ’ a păstra- iRoinânia ca pc un stat unitar, indivizibil, independent ş i- suve­ran.

Trebuie să se ştie, că Rom â­nia nu este un stat federal sau unidnal şi românii au luptat întotdeauna pentru păstrarea' in­tegrităţii naţionale. .

P.S.M, cheamă oamenii mun­cii să dea dovadă de solidarita­te naţională, indiferent de etnia lor, a convingerilor religioase sau politice pe care le au. Numai aşa România va depăşi momen­tele foarte . periculoase prin care trece. '

COMITETUL JUDEŢEAN AL P.S.M.

COMUNICAT. Partidul Democrat Agrar din România, filiala Cluj, în legătu­ră cu referendumul din judeţele Covasna şi Harghita, care urmă­reşte desprinderea „Ţ ă r ii Secui­mii1' de România, dă următorul comunicat:

Perioada de după 22 decem­brie 1989 plină de frămîntări şi greutăţi are nevoie de linişte, calm, bunăinţeiegere între mem­brii societăţii. Societatea româ­nească în curs de restructurare şi consolidare a verigilor speci­fice unui stat,de drept se călău­zeşte, pînă la definitivarea legii de bază, constituţia ţării, si a celorlalte legi organice, după principiile unanim valabile ale ţărilor democratice.

Măcinarea energiilor umane în dezbinare şi violenţă nu face un deserviciu numai unei părţi din populaţia ţării ci, în egală, măsură, şi celor care caută să canalizeze acestea în scopuri im­proprii progresului social.

Prezumtiva proclam are a „Ţă­rii Secuimii" sau autonomia ju ­deţelor Covasna şi Harghita se înscrie ca o verigă în lungul lanţ al evenimentelor . care s-au suc­cedat din decem brie 1989 în­coace. Ne punem întrebarea fi­rească, ca orice cetăţean cinstit al acestei ţări, „Cui prodest“ ? Cînd Europa caută lărgirea zo­nei comunitare, desfiinţarea „ba­rierelor vamale" şi eliminarea

, discriminărilor de orice fel, cum se explică dorinţa de autonomi­zare, contrară curentului euro­pean?

fa ţă de această acţiune, P.D.A.R. filiala Cluj, credincios principiilor sale de concordie între locuitorii acestei ţări, face apel la toate forţele politice, la toţi Oamenii de bună credinţă să contribuie la împiedicarea re­ferendumului şi proclamarea „Ţării Secuimii1*. Totodată cere autorităţilor competente la ni­vel local şi naţional să ia toate măsurile legale pentru împiedi­carea dezideratelor proclamate de Katona, vicepreşedintele fi­lialei U.D.M.R. Tîrgu Secuiesc.

Cerem Comisiei parlamentare care anchetează evenimentele din 25—26 septembrie să lărgeas­că sfera investigaţiilor pentru a se Vedea dacă intre, cele două evenimente există vreo legătură.

Cerem justiţiei deschiderea unei anchete şi acţionarea în judecată a persoanelor care se dovedesc vinovate de încălcarea legilor ţării. . .

P.D.A.R. este încredinţat că acţiunea „Ţ a ra . Secuilor" este opera unor elemente singulare, care nu se bucură d e ' adeziunea şi sprijinul majorităţii populaţiei maghiare, atît din secuime cit şi din restul teritoriului.

De aceea facem apel la toţi cetăţenii români de etnie- ma­ghiară de a se abţine de la acte care contravin bunei derulări a activităţii şi a vieţii locuitorilor acestei ţări.

Ciuj-Napoca, 14 octombrie 10)1

P.D.A.K.,FILIALA CLUJ

Preşedinte, ing.- Lungu AI.EXA

PRECIZARE A P.N.Ţ.-G.D.(Urmare din pag. I) -

accasţă diversiune. Din declara­ţiile, comunicatele " U.D.M.R.-u­lui şi din interviuri date de persoane autorizate a conduce­rii sale rezultă fără dubii că acel grup extremist şi agitator, reprezintă doar o infimă parte din U.D.M.R., şi că a fost bla­mat şi izolat de majoritatea membrilor acestuia. Conducerea U.D.M.R. consideră că o astfel do iniţiativă este nec’onstituţio- nală, nerealistă şi potrivnică in-' tereselor sale. Am înţeles astfel din declaraţiile oficiale ale con­ducerii U.D.M.R. că această or­ganizaţie îşi dă seama că ar fi împotriva intereselor comunită­ţii maghiare din România, izo­larea şi separarea politică, so­cială, culturală şi economică, de comunitatea majoritară rom â-' nească pe care o astfel de ac­ţiune ar crea-o, producind doar învrăjbire şi discordie prin ab­surditatea pretenţiilor sale.3. Pe cine reprezintă grupul a- gitator extremist şi în ce scop

s-a creat o astfel de diversiune în acest moment? '(Diversiunea este , nu numai lansarea' , unei astfel de idei, dar şi modul de preluare, de difuzare şi de re­acţie a unor oameni, personali­tăţi şi'organizaţii politice în fa ­ţa ei). Autorii acestei diversiuni sint cu oyidenţă extremişti şo­vini, care prin acelaşi scop ur­mărit (învrăjbire) - şi prin a ce -, leaşi m ijloace (dezinformare, a- ţîţare), ridică suspiciunea unei apartenenţe comune. Prin ' pre- . zentarea unui grup minoritar i- responsabil ca fiind cel ce re­prezintă maghiarimea şi care ar fi capabil să „dezgroape securea de război“ împotriva românilor şe urmăreşte crearea unei at­mosfere de panică, ce conduce cu certitudine la ură şi învrăj­bire.

Reprezentantul . P.N.Ţ-c.d. Cluj în F.D.A.C. va depune pe biroul comisiei de litigiu româ- no-maghiâră cererea pentru cer­cetarea acestei diversiuni; * în scopul descoperirii celor fap­tici. : ••

ŞOMAJIIL-LA IILa începutul acestei, săptămîni,

numărul total al şomerilor în judeţul Cluj a ajuns la 4563 din care 2877 sint femei. Pe catego­rii ("situaţia se ' prezintă, astfel: muncitori — 3394 (femei — 2106). personal cu studii medii — 987- (femei — 668), personal cu studii superioare — 182 (femei — ; 103).

CiTEVA PRECIZĂRIIntrucit unii cititori s-au adresat redacţiei zia­

rului nostru-pentru a eere lămuriri referitoare la majorarea tarifelor pentru apă, la rîndul nostru am solicitat Regiei autonome de apă-canal preci­zările de rigoare, oferite cu promptitudine de domnul Dorin. Ceatarîş,: inginer-şef al Regiei de apă-canal.

Am aflat, aşadar că Regia autonomă de apă- canal nu esţe o unitate bugetară, ci încearcă „să reziste" prin propriile resurse. Lucru deloc uşor, dacă ne gîndim la greutăţile tehnice cu care se confruntă zilnic şi la milioanele datorate de unii agenţi economici, deveniţi debitori din cauza blocajului financiar.

In consecinţă, m ajorarea preţurilor la materii, materiale, combustibil etc., s-a repercutat bru­

tal asupra activităţii regiei (am să dau numai un exemplu: tona de clor — necesar tratării apei — a făcut u n 'sa lt spectaculos de la 1200 lei la 13 mii lei!). Majorarea tarifelor nu a fost o mă­sură arbitrară, ci impusă de mersul , preţurilor. Noile tarife, de altfel, au fost aprobate de către Prefectura Cliîj prin decizia nr. 286/24 septem­brie 1991. ' -

In ceea ce priveşte apa meteorică, aceasta se taxează pentru a se acoperi o parte din cheltu­ielile implicate de exploatarea şi întreţinerea sistemului de canalizare (care, trebuie să recu­noaştem, este degradat şi total necorespunzător actualei configuraţii a oraşului).

Dar să fim optimişti- nu ni s-a întîmplat să deschidem robinetul şi apa să nu curgă! (sînt oraşe în care oamenii aşteaptă cu sufletul la gu­ră orele de distribuire a a p e i. .. ) . Cam aşa stăm cu „îngheţarea" preturilor!

Flavia SERGIIIE

Consfătuire internaţională

0 PROBLEMĂ „FIERBINTE” : ENERGIA TERMICĂîn perioada 21—23 octombrie

a.c., din iniţiativă Regiei auto­nome dc termof icarc şi sub egi­da Asociaţiei profesionale a lu­crătorilor din gospodărirea co­munală şi locativă din România, va avea loc Consfătuirea pe ţa­ră a unită(ilor de producerc şi distribuţie a energiei termice. Şi dacă din modestie, organiza­torii s-au sfiit să o numească „internaţională", am să o fac eu, căci îm i dă dreptul participarea (confirmată) la această manifes­tare a unor firme din străinăta­te: Extraplast (Germania), Fotav- Isoplus Budapesta (Ungaria), Vc- gcl Sccpcx, Garlock (toate trei din Austria). In ceea ce priveşte

participarea românească, am să amintesc doar cîteva firm e spe­cializate în producerea şi com er­cializarea echipamentelor nece­sare producerii şi distribuţiei e- nergiei termice: PRECIZIA — -S.A. (Bucureşti), RETROM (Paş­cani), MECANEX — S.A. (Boto­şani), RERO — S.R.L. (Bucureş­ti), FESTO — S.A. (Bucureşti), iar, oraşul nostru va fi repre­zentat d e 'f irm e le TERMOROM, SIETA şi Diviziai Cluj a I.P.A. Bucureşti.

Programul acestei manifestări, prima de acest fel şi de" o ase­menea amploare, este structurat pe cîteva teme de importanţă majoră pentru specialişti, şi am.

să enumăr cîteva dintre ele: Tehnologii noi de izolare a re­ţelelor d c termoficare, Posibili­tăţi de modernizare şl îmbunătă­ţirea randamentelor în _ sistemele de producere a agentului ter­mic, Noutăţi în domeniul con- torizării energiei termice şi a gazului metan, Sistem dc urmă­rire şi protocolare pe calculator a parametrilor de funcţionare a centralelor şi punctelor termice, iar dintre cele mai \ accesibile nouă — Prezentarea unor noi modele de haine dc lucru pro­duse dc firm a „Flacăra" S.A., Pcrspei-tivcle asigurării cu com­bustibil pentru iarna 1991/1992, Carenţe ale actualului cadru le­gislativ cu privire la activitatea unităţilor dc producere şi distri­buire a energici termice. Mate­rialele documentare prezentate de firmele participante vor fi expuse în holul Casei Tineretu­

lui, cea care este gpzda acestei manifestări.

Făptui că aceşti oameni „s-au înhămat" la o acţiune de aseme­nea anvergură dovedeşte că exis­tă preocupări serioase pentru creşterea calităţii serviciului de distribuire a agentului termic şi implicit de mulţumire a benefi­ciarilor (mai simplu, spus, a fie­căruia dintre noi), dar şi încre­derea de care se bucură Regin autonomă de termoficare în ochii străinilor. Altfel cum s-ar ex ­plica participarea unor producă­tori cu „firm ă" de peste hotare?

La timpul potrivit vom reveni cu amănunte -„calde" de la con­sfătuire, sperînd ca ea să aducă lucruri noi în ceea ce priveşte această problemă care se numeş­te atît de banal „energie termi­că", dar care este o Problemă la scara întregii planete.

Flavia SERGIIIE

în ultima perioadă s-au inten­sificat acţiunile de repartizare in ' producţie a unor şom eri.'Astfel, au fost plasate 642 d e ' persoane (515 . muncitori, 91 eu studii me­dii. şi 36 cu studii' superioare). De asemenea, 65 de muhcîtpri sînt încadraţi la cursuri de- cali­ficare. \ . : 'SITUAŢIA LOCURILOR DE

MUNCA VACANTE ;La data de 14 octombrie a c.

existau următoarele oferţe _ de. servicii: A.C.I. (sti. Aurel Vlaicu, nr. 180) — 15 absolvenţi de liceu • eu profil de construcţii, 4 tîm- piari,' 10 dulgheri,' 20 de zidari; S.C.' • „Transilvania" (str. Deva,'1 nr. 1—7) — 12 izolatori, 12 . zi­dari; S.C. Construcţii „Napoca" (str. Taberei^ nr. 4) — 35 dulghe­ri cat. 3—6, ■ 20 de zidari cat. 4;S.C. TCI Contractor general (str. Tineretului) — 5 instalatori în construcţii (vechime 5: ani); Regia autonomă de termoficare (B-dul „22 Decembrie ’ nr; 79) —; 4 izolatori; •V.Termordm*

(B-dul Muncii) r •—5 vopsitori; Casa de cultură a studenţilor (Piaţa Păcii, nr. 1—3) — 2 bar­mani; RATUC (B-dul „22 De­cembrie", nr. 123—130) — 2 con­ducători auto cu gradele C si E. '4 bobinatori motoare c.c.; ROM - C1N Âghireş — 5 electricieni m i- , nieri eat. 4, şi 5 lăcătuşi meca­nici, cat. 5—-6; Nord Confort (str. Dimbul Rotund, nr. 5) —■ 10 dui- > gheri, 5 fierari betonişti, 10 zidari.

ÎMPOTRIVA CORUPŢIEICetăţenii cartierului ZORILOR

Îşi adiacente, care cunosc fapte de corupţie, abuzuri, speculă etc. ori încălcări a demnităţii ce­tăţeanului. săvîrşite de persoa­ne, indiferent de funcţii şi in- stitutii, sînt rugate ă participa Joi 17 X.1991 orele 17.30 la Şcua-' la Generală Nr. 10 (construcţia nouă) pentru constituirea Comi­tetului A IC şi în acest cartier.

rONSILIUL DE CONDUCERE AL ASOCIAŢIEI ÎMPOTRIVA

CORUPŢIEI CLUJ

S.C. INTERCOMEX SCORPIO S.R:L. angajează posesori de autoturisme pentru activi­tate de taxi. Livrează şi montează sisteme de re­cepţie de pe satelit. Telefon 15-07-93. (14898)

SOC. COM. IZOPA - S.A. CLUJ-NAPOCAorganizează în data de 24 octombrie 1991 la Ate­lierul din str. Triajului 23, vînzarea prin licitaţie publică a utilajelor de mică mecanizare în con­strucţii, cu specific de izolaţii, aprobate la casare.Informaţi suplimentare la telefon 11-21-53, int. 137. (1570)

~ ~ T nstitutul de proiectări cluj s a ™st, Memorandumului nr. 28

organizeazâ licitaţie pentru predarea în locaţie de gestiune a cabanei situate în Muntele Băişorii jud. Cluj. înscrierile se fac la sediul institutului, la serviciul comercial, pină în data de 29 octombrie 1991, telefon 11-44-33, int. 129, 124. (1568)

SOCIETATEA COMERCIALA „UNIREA" S.A. CLUJ Piaţa 1 Mai nr. 1-2

anunţă licitaţie pentru lucrarea de refacere a izolaţiei de pe suprafeţele interioare ale TURNU­LUI DE RACIERE. Licitaţia va avea loc în data de 23 octombrie 1991, ora 10, la sediul societăţii, ser­viciul Mecano-Energetic. Detaliile şi documenta­ţia aferentă se oferă so.licitanţilor in data de 18 octombrie 1991 între orele 8—14, la serviciul Me­cano-Energetic. (1569) ^

R A „VICTORIA" - COMPLEXUL AGROINDUS­TRIAL APAHIDA

angajează măţari, măcelari şi tranşatori pentru carmangerie. Prezentarea cererilor la sediul Regiei Autonome „Victoria", str. Napoca nr. 16 - parter sau Ia Complexul Agroindustrial'Apahida telefon13-48-64, str. Libertăţii nr. 1 (lingă gară). Se asi­gură transportul la locul de muncă. (1565/A)

ANUNŢ PENTRU SATELE DEZMIR, SiNNICOARA- APAHIDA Şl CARTIERUL SOMEŞENI

Deţinătorii de teren agricol din tarlalele: GURA VĂII, PE VALE, TĂU VACII, INTRE HOTARE, LA PORUT, -BUDUŞTAU sînt rugaţi sâ se prezinte Ic sediu! Complexului Agroindustrial din Apahida, str. Libertăţii nr. 1 (lingă gară) zilnic intre orele 7-15, pină la 26 octombrie 1991, în vederea per­fectării contractului de asociere privind cultivarea părnîntului. Pentru aceleaşi motive sînt invitaţi şi. locuitorii din cartierul Someşeni care au deţinut teren in tarlaua CHESEiA — Valea Caldă. (1565)

ÎNTREPRINDEREA CINEMATOGRAFICA A JUDE-' JULUI CLUJ

doreşte să închirieze casele video de bună calita­te de lâ întreprinzători particulari şi de stat.Primim oferte la sediul întreprinderii, Piaţa Liber­tăţii nr. 24 şi ia telefon 11-76-38 şi 11-77-57, intre orele 7 -15 . (1564)

PAGINA 5 =ADEVĂRUL DE CLUJ

VÂ PREZENTĂM:

m

C L 1E J - N H P O G f lDialoguri despre: TRECUT, PREZENT Şî VIITOR •

, f | §

Aspect dc muncă din atelierul de croi al secţiei dc producţie din cartierul Zorilor

Printre unităţile cooperatiste, care şi-au cucerit uh binemeritat renume, se numără şi COOPERATIVA „A R ­TA TEXTILA* CLUJ-NAPOCA. Am poposit,, zilele tre­cute, !a sediul central al acestei -unităţi, dialogînd cu domnii Aurel TODOR, economist, preşedintele coopera­tivei, V ictor OLTEANU, economist, şi ing. AD IN A HC)F- FMAN, despre trecutul, prezentul şi viitorul • unităţii; Şi cam orice dialog , are un început, prima întrebare s-a referit la scurtul istoric al unităţii.- latâ şi răspunsul:

— Aurel-TO D O R: Unitatea noastră a luat fiinţă în anul 1968; cu trei profile: confccţii pentru fem ei şi co­pii. ţesături şi broderii executate manual, respectiv m a- rocliinărio. Cei 23 de ani de activitate au însemnat toţ atîtea trepte urcate temeinic pe scara unei continui di­versificări a producţiei şi produselor, strădania noastră . împletindu-se armonios cu preocuparea de a realiza sor­timente de calitate şi în pas cu moda, apreciate' .de clienţii din ţară şi de peste hotare. După un început'

,mai modest, treptat am reuşit să trezim interesul nu numai_al clienţilor autohtoni ci şi ai celor din diferite ţări europene. ~

— In prezent oare este rnodul dc"exprim are productivă a unităţii? Cc înseamnă, azi, unitatea'’ câ secţii dc pro­ducţie?-

— Adina irOFFMAN: Activitatea cooperativei se des­făşoară în ateliere organizate, respectiv cu munca la domiciliu, pe raza întregului Judeţ. Concretizînd, în. mu-,

^nicipiul-Ciuj-Napoca îşi desfăşoară activitatea următoa- - « l e unităţi: secţia Textila. I, din Calea Bucureşti, spe­cializată în confecţii; secţia Textila II Zorilor, 'speciali­zată în confecţii (funcţionează în cartierul Zorilor); sec­ţia Marochinărie, din Bulevardul Eroilor; secţia Ţesăto- rie din Piaţp Engels (in cadrul complexului cooperativei meşteşugăreşti11. In afara municipiului avem: secţia Ţe- sătoric Tam iţa (funcţionează în cadrul coloniei cu ace­laşi num e) şi secţia Dej, specializată in confccţii,

— Cîteva detalii despre dezvoltarea producţiei coope­rativei în decursul anilor carc au tfccut de la înfiinţare.

— A urel TODOIi: Aşa cum spuneam în primul răs- pdns dat, producţia a cunoscut o continuă dezvoltare în cei 23 de ani care au trecut de la înfiinţare. Această dezvoltare a avut loc atît cantitativ cît şi calitativ. O pondere însemnată în creşterile înregistrate au avut-o confecţiile brodate, manual ş i ' ;la maşină, p r in . valorifi­carea modelelor de ţesături şl broderii din arta popu­lară specifică-judeţului Cluj.

— V ictor Olteanu: Aş dori să subliniez faptul că mo- c)elcie produse de secţiile cooperativei noastre s-au bu­curat ş i se bucură permanent de aprecierea tuturor be­neficiarilor interni şi externi datorită exigenţei pe care am manifestat-o în privinţa calităţii produselor. Prin- tr-o muncă de „fuşereală1*, ciim se spune, am fi putut realiza cantitativ mai mult dar asta ar fi însemnat să pătăm marca unităţii noastre, să pierdem încrederea beneficiarilor. Am rămas, deci, credincioşi dictonului: „Marca fabricii, garanţia calităţii produselor11. -

— Sîntcţi de acord să trecem la prezent, adică „Ia zi11, iu contextul multiplelor probleme ridicate dc trcccrea la economia de piaţă ? Cum s-a refleetat această trecerc în problemele de amplasare pe trepte superioare de efi­cienţă a activităţii cooperativei ?

— Victor OLTEANU: Noile exigenţe legate de tre­

cerea la ’ econom ia de piaţă au impus elaborarea unei strategii noi, atît înr privinţa dezvoltării viitoare a pro­ducţiei, cit şi al măririi, sortimentelor şi realizarea unei , calităţi' ireproşabile a produselor. în acest sens a fost elaborat un plan de marketing, vizînd următoarele obi­ective: cerinţele actuale ale pieţei; noi posibilităţi de aprovizionare cu materii prime şi accesorii deosebite; proiectarea unor modele dc calitate, în concordanţă cu noua. linie a modei; prospectarea şi contractarea directă cu, beneficiarii; descliidcrea unei reţele proprii de ma­gazine pentru desfacerea producţiei proprii; participarea lai tirguri şi expoziţii, inclusiv la parade ale modei. Aş dori să evidenţiez, faptul că acest plan a fost elabo­rat datorită şocului provocat de-desfacerea lentă â con­fecţiilor în reţeaua comercială şi de blocajul- financiar la|care s-a ajuns., ... ’.

■— Sintem convinşi eă nu .v ă . ocolcsc greutăţile.— Absolut. Greutăţile cele mai mari le înţîmpinăm

pe plan intern pentru găsirea de materiale de calitate, câpitol la care în prezent industria românească este de­ficitară. Asta pe de o parte. In altă ordine de -idei, la solicitarea unor articole de ţesături cu posibilităţi de^ desfacere există o strangulare a producţiei, fapt ce im­pune plata acestor. materiale cu CEC sau în valută." Ne exprimăm speranţa — în contextul unui optimism le­gat -ds progresul econom iei de piaţă — că actualele gre­utăţi vor fi depăşite. ' - <

— Aţi.am intit, anterior, dc elaborarea unei noi stra­tegii, materializată prin elaborarea unui judicios plan tie marketing, unul din punctele planului referindu-se la participarea Ia tirguri şi expoziţii. Aţi putea actuali­za această preocupare ? • .

—i Aurel TODOR: 'Desigur.; Produsele cooperativei noastre au fost prezentate la diferite expoziţii interna­ţionale organizate de ICECOOP Bucureşti, intrucit for­ma de producţie şi desfacere cea mai avantajoasă este contractarea sistem loch, care elimină greutăţile sub­liniate anterior. Aş sublinia ca un prim succes încheie­rea unui contract de către secţia ‘ de marochinărie cu o firmă din Germania, pentru executarea de poşete de damă din materialul clientului, adică al firmei cu care a fost, încheiat contractul. In al doilea rînd, v amintesc faprul că pentru acoperirea cu comenzi şi în celelalte secţii de producţie, de asemenea există în prezent con­tracte cu diferiţi parteneri străini (şi asta tot pe baza contactelor produselor noastre prezentate la diferite expoziţii internaţionale). -In al treilea rînd sîntem în momentul de faţă prezenţi cu diferite produse la Tîr­gul Internaţional TIBCO *91 Bucureşti, unde de aseme­nea sperăm să cîştigăm noi clienţi, atît pe piaţa internă cît şi pe cea externă. ■ '

— în linii mari am parcurs şi prezentul. De acord să aruncăm o privire şi în v iito r? Ce problem e majore vă preocupă ? "

— Adina IIOFFM AN: Problemele ce ne preocupă sînt multiple. Toate converg spre eficienţă şi realizarea unor produse de calitate superioară; sporirea necontenită a gamei sortimentale, în pas cu moda şi cererea pieţei, pentru atragerea de noi beneficiari interni şi externi şi satisfacerea gusturilor clienţilor. Un accent deosebit în acest context vom pune pe retehnologizarea producţiei, în ordinea uzurii m w ale a utilajelor din dotare, cîştig de cauză avînd creşterea productivităţii muncii şi a efi-

Pagină publicitară

realizată de

Gh. I*. l.A Z A N U

şi

V ictor MORE.Y

F o t o g r a f i i l e :

Radu SA N T E JU D E A N

■' ; - r

\T

M j â

S \ -fierul Zorilor

.j4‘O

Unui dm - produsele prezentate in magazinul „A ltTE X" de pc str. Hori;» sau o . . . anticipare a viitoarei societăţi comerciale ' ■

cienţei. In privinţa modelelor noi vom ţine cont în mod expres de cererile şi sugestiile form ulate de clienţii noş­tri (caz concret cel oferit de producţia secţiei de maro­chinărie). Retehnologizare* şi modernizarea procesului de producţie nu va afecta actuala forţă de muncă, even­tualele disponibilităţi fiind îndreptate spre alte secţii sau procese de producţie. în privinţa preţurilor produ- — selor vom urmări accesibilitatea lor faţă de puterea de cumpărare' a clienţilor. In locul unor produse, cu pre* ţuri exagerate,, greu vandabile, preferăm preţuri accep­tabile, fapt ce va. însemha un plus de sortimente des- > făcute pe piaţă. Vom organiza o judicioasă urmărire a. - noilor modele şi Sn funcţie de cererea pieţei vom lua , măsuri „din mers“ pentru producerea sortimentelor mult solicitate, evitînd astfel goluri de producţie,-asigurînd o eficienţă sporită printr-o productivitate şi "calitate su­perioară..

•' — Aurel TODOR: La cele spuse de inginera noastră aş adăuga ca o. problemă de perspectivă transformarea cooperativei în Socictatea Com ercială ,.ARTEX“ S.A., ca modalitate superioară de producţie şi eficienţă.

— O ultimă întrebare: am adresat-o domnului Victor Olteanu, rugîndu-1 să ofero clientelei clujenc cîteva date despre produsele cooperativei realizate pentru sezonul toamnă-iarnă şi care pot fi procurate de acuma, lată-le:

• COMPLFURI MATLASATE PENTRU COPII

9 BLUZOANE

e SALOPETE PENTRU COPII

O FUSTE DIN STOFA PENTRU FEMEI Şl TINERc

©BLUZE DE DAMA

9 DIFERITE ALTE ARTîCOLE DE SEZON

VIZITAŢI CU ÎNCREDERE UNITĂŢILE COOPEî^gf TIVEI Şl VĂ VEŢI CONVINGE DE MODERNITĂŢI» SI CALITATEA PRODUSELOR NOASTREI

IW E V *R U L D E C L U J PAGINA f

EXPORT W ORT SRL.

ffi Invita la EXPOZIŢA din Incinta magazinului,b-did 22 Decembrie or. 19,Sînt expuse cele mal moderne:APARATE OE TEHNICA DE 81ROU SISTEME OE ALARMA CASE OE MARCAT CÎNTARE ELECTRONICE ARTICOLE OE IARG CONSUM

• televizoare color• video recordere9 aparate de tehnica audio

Expoziţia este deschisă în perioada 15—19 octom­brie 1991. Intre orele 10—ÎS.

Vâ aşteptăm-lî {14890)

~^5.C.l£LECTRGSlG M A” S.A. CLUJ-NAPOCA r Str. Republicii nr. 109

primeşte oferte de transport marfă cu camionete de 2—3 tone. ,

Informaţii suplimentare îa telefon 11-89-78 şi11-B6-84, {1543)

MAGAZIN ~bPERA“Piaţa Ştefan cel Mare nr. 5

vâ oferă frigidere licenţa Soch, capacitatea 351 I, congelator 46 I, temperatură---24 grade C. Ga­ranţie 1 an. {14835)

S.C. ^DUPLEX" anunţă publicul doritor că primeşte înscrieri pen­tru frigidere şi congelatoare. /

Informaţii suplimentare la telefon 14-56-31 sau la sediul firmei, str. Nicolae lorga nr. 32, zilnic In­tre orele 8 -16 . {13928) • v

^ SO ciT i^ rC O M ER C IA LÂ „ZOOMEC" S.A. CLUJ-NAPOCA {fost l.M.A.)

cu sediul în B-dul Muncii nr. 10 9 execută prompt ţl în condiţii de calitate, pen­

tru unităţile de stat şi firmele particulare:— lucrări de prelucrări mecanice— lucrări de turnarea metalelor neferoase® vinde din stoc rezervoare metalice de 4.000

litri, la preţ negociabil.Relaţii şi informaţii la telefoanele 14-20-88 şî

14-21-98. 0 4 9 7 ) ^ ^ __________

SOCIETATEA COMERCIALA „ROBES" SA.BAIA MARE

Str. V. Lucaciu nr. 162 -telefon 994/1-38-53; 1-72-29, telex 33219r,

fax 994/1-38-53 execută şi livrează:

© linii pentru obţinerea uleiului de floarea soa­relui

© mori pentru grîu si porumb — capacitate 75-40 1/24 h

® prese de vulcanizare d e . 100 to cu încălzire electrică sau cu gaz

® matriţe de vulcanizare, scule, dispozitive, stan­ţe şi matriţe

° ascuţiri de scule. (1546)

DIRECŢIA SANITARĂ VETERiNARfTcLuT Piaţa Mărăşti nr. 1, Cluj-Napoea

'vinde la licitaţie, în data de 12 noiembrie 1991:© 2 autocisterne, marca DAC 6135 şi SR 113.Licitaţia va avea loc în Piaţa Mărăşti nr. 1, la

sediul DSV, (1551)

COOPERATIVA^"^ELECTROMECANICA" " CLUJ-NAPOCA

Face înscrieri pentru vînzare televizoare noi color marca SAMSUNG, cu diagonala de 51 cm, preţ de v?nzare 75.000 lei, termen de garanţie 12 luni. înscrierile se fac la sediul cooperativei, str. Horea nr. 35. Termen de livrare: 15 zile de la data în­scrierii. (1533)

DIRECJIA DE ISlECOMUNICAJ^ str. Gh. Doja nr. 33

organizează ln data de 28 octombrie 1991 concurs pentru ocuparea postului de:

• şef birou control financiar

- studii,superioare de specialitate,- 5 ani vechime în specialitate,- bărbaţi

Informaţii suplimentare la telefon 11-62-67 Servi­ciul Resurse Umane. (1fc57)

D1RECJIA SANITARĂ VETERINARA CLUJ

Piaţa Mărăşti nr, 1 Cluj . ’ organizează concurs pentru ocuparea postului de:

• revizor contabil (economist) la data de 4 noiembrie 1991. ,

La data de 18 noiembrie 1991 organizează con ­curs pentru ocuparea următoarelor posturi:

• 3 posturi de medic veterinar la Circ. San.-Vet Control Alimente Cluj V — Abator —

9 1 post medic veterinar la CSV Cămăraş0 1 post medic veterinar (inspector) la Dir. San,

Vet. Cluj• 3 posturi de asistent vet la CSV Cojocna -• 1 post asistent vet. la CSV Bonţida® 1 post asistent vet la CSV Palatca• 1 post asistent vet la CSV laraO 1 post asistent vet ia CSV Control Alimente

Dej 1® 1 post asistent vet la CSV Control Alimente

Huedin• 1 post asistent vet la S.V. Poieni (Valea Dra­

gonului)© 1 post asistent vet la CSV Control AI. Cluj

V — Abator „Condiţiile de încadrare conform Legii 30/1990 şi HG 307/1991. Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul unităţii, telefon 15-29-26. {1550)

SO C COM. f i. PRODUCEREA NUTREŢURILOR COMBINATE „NUTREX* S.A. CLUJ (fostul F.N.C.)cu sediul în Cluj-Napoea, str. Calea Baciului nr.2 -3 cumpără cereale la armatoarele preţuri pe kg-stas, cu plata pe loc, la caseria societăţii:

0 secară — 8 leî 0 orz - 7 lei• orzoaica — 9 tei• porumb boabe — 10 leila predarea cerealelor se ochită şi contravaloa­

rea transportului din lan pînă ila F.N.C.0 Face prestaţii de serviciu Ia persoane ‘parti­

culare şi societăţi — livrînd nutreţ combinat din ce­realele aduse — cu plata tarifului de fabricaţie de 1116 lei/tonă.- ® Livrează nutreţuri combinate contra cost p e ; bază de Notă de comandă şi adeverinţă {eliberată de primărie) din care rezultă că persoana particu­lară sau societatea, posedă animale. (1509)

FIRMA „FACTUM” in serviciul dumneavoastrăîncepînd de luhî, 14 o c ­tombrie 1991.Vă oferă aparate elec- trocasnice şi piese elec­tronice pasive, la preţuri avantajoase. Vă aştep­tăm la magazinul din str, Făcliei nr. 18.

(14884)EXP-1MP

ANUNŢ PENTRU SATELE FEURDENI ŞI CIMPE- NEŞTI

Deţinătorii de teren agricol in tarlalele: DOSiJ MARE, SALANVEGHI, LA FLOAREA, DOSU TAR- NAVEGHIULUI să se prezinte ia dl. Fărăgău Cor­nel, satul Feurdeni nr. 198, sau la Complexul A- groindustrial Apahida, str. Libertăţii nr. 1 (lîngă gară) pentru a perfecta forma de'asociere în cul­tivarea terenurilor arătate. Prezentarea se va face pînă la data de 26 octombrie 1991, zilnic între orele 7-15. (1565/B)

NOU Şl GARANTAT! CASA DE SCHIMB

cumpără şi vinde valută la cel mai bun curs din ţară.Zilnic între orele 9-17 , str. Bariţiu nr. 32. (13513)

C.A.P. CĂIANU Vinde la licitaţie în data de 19 octombrie ora 9 următoarele:

• grajduri• bucătărie furajeră• selector0 atelier tîmplârit• padoc viţei• maşină tratat seminţe, etc. (15143)

Cos!noul este, din nou "CASIN0"f

zilnic între orele 12.00-24.00 în ÎPaTcul Mare,

In, vederea înfiinţării unui "Biliard Club” vâ aşteptăm

zilnic pentru înscrieri « sugestii. .. *

SOCliT^EX^COMERCIALĂTsOREX“ s’ R.L7cLUJVă invită să vizitaţi magazinele MIRA I şi MIRA II situate pe str. Cuza Vodă nr. 2 şi nr. 16, unde puteţi achiziţiona:

• maşini de spălat Alba Lux 11• storcătoare rufe 0 «ristaluri• îmbrăcăminte ţi încălţăminte de sezon pen*

tru adulţi şi copii• prafuri pentru îngheţată• dulciuri, sucuri, ţigări. ^ Informaţii Ja sediul firmei telefon 13-20-72.

SOCIETATEA „SOREX” S.R.L.! FIRM A OV. PREFE- RATĂ! (14889)

: S C DANIELA 1NCOMvă oferă prin magazinul ELIT1 din Observator, că - mi»' 2, la cele mai avantajoase preţuri:

• Ness r• Whisky original U.S.• ţigăriStimaţi consumatori şi întreprinzători particulari,

-«vă aşteptăm cu drag. (14891)

" ~ W FIRMA LOBY *str. Magaziei nr. 26, telefon 13-06-78

• vă oferă .© maşini de spălat Automatic-super• maşini de spălat Alba Lux 7-1 (cu storcător) ® produse alimentare s• bunuri de larg consum. (15146)

SOCIETATEA COMERCIALA SPUT S.A.CLUJ-NAPOCA

str. Fabricii nr. 145/A organizează în data de 25 octombrie 1991 concurs pentru ocuparea postului de:

0 şef secţie {secţia Bistriţa)Condiţii: studii superioare de ingineri 5au sub-

ingineri in specialitatea mecanică şi 5 ani vechime.Cererile se depun pînă la data de 23 octombrie

1991 — relaţii suplimentare telefon 14-11-88, Int. 130. i

- INTERACTIV S R L 5oferă ' "

— programe pentru: ~® calculul salariilor (45.000 lei)© editare şi urmărire facturi (35.000 lei)9 gestiunea vînzărilor Ia magazine (30.000 lei) ® gestiunea mijloacelor fixe (45.000 lei)© gestiunea personalului (25.000 lei)

— calculatoare compatibile IBM AT 386 SX (600.000 lei)— imprimantă STAR color (330.000 lei)Cc/utăm:

® spaţiu comercial (închiriere sau asociere)© spaţiu pentru birouriInformaţii şi oferte: telefon: 15-31-12 după ora

18 sau C.P. 449, Oficiul Cluj 1. (1567) „

S.C „COMSERVICE S.A. CLUJ execută şi livrează pe bază de comandă:

© sondă pentru extras bere din butoi O pistol pentru distribuit bere la pahar ® dispozitiv cu stativ pentru servire suc © sondă pentru extras sucul din butoi O cap dublu distrjbuitor pentru maşina de fa­

bricat îngheţată M.F.I.© role ghidaj 0 110 pentru maşina de fabricat

îngheţată M.F.I.© r.lji pentru cărucioare 0 110 şi 180 O paletă mare şi mică pentru roboţi cofetărie O cirlig mare şi mic pentru frămîntat aluat O teluri manuale pentru bătut spuma ® diverse confecţii metalice• firme şi-reclame din stiplex © cărucioare pentru laboratoare de cofetărie

Relaţii suplimentare se pot obţine zilnic la telefon 13-07-20. 1559)

PAGINA 7 ABEVÂRtîL. DE GLUJ

* x /V > A A A /v /S A A A A A ^ A W A ^ W S A A /W V W '/W V W V W ,W V ty\

COMISIA DE LICHIDARE A CAP. PATA

anunţa Ta cfata «Ie 20 octombrie 1991 licitaţia ur­mătoarelor mijloace fixe:

0 grajduri — 3 , • filtru sanitar — 1• forjă electrică — 1

separatoare lapte — 2 © selector — 1• fînare — 3• betoniera — t \• magazii cereale — 2• fierărie — 1• boiler electric — 1• autocamioane — 2 'Refaţii supfimentare fa sediul C.A.P. Pata, str.

G. Coşbuc nr. 64. (14781}

ANUNŢAngajăm urgent: '• t contabil cu experienţa in cantabilitate agri-

cofăfnfomiatM: ltAvîcoîa“, telefon 11 -22-86, int. 168

(14782Î

ANUNŢ

la data de 22 octombrie ora' 14 vindem la licr- tatie mobila furnir de nuc in str. N. lorga nr. 2, etaj I. (14893}

S.C. TERRA TAXI S.R.L. ,anunţă onorata clientelă că practică următoarele tarife:

• 10 lei pornire• 16 Tei/km• 4 lei^min. staţionare• 20 lei1 deplasare la com andă..Răspunde non stop la telefoanele: 15-27-27;

15-53-44. (14892)

INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU TEHNICĂ DE CALCUL

Str. Republicii 109, tel. 11-76-81; 11-76-82 int. 95- anunţă

Cursurile de formare programatori cu studii medii ţi programatori cu studii superioare, pentru cal­culatoare compatibil; IBM-PC, încep Fn data de 21 octombrie, Ta ora 11.

fnformaţir suplimentare la telefoanele de mai sus, zîfnîc între orele 9-14 .

IN ATENŢIA ABSOLVENŢILOR DE a CLASE Şl 1® CLASE:

GRUPUL ŞCOLAR PROFESIONAL UCECOM CLUi-NAPOCA

str.. Tineretului nr. 5 5 /A ,te f . 14-19-48organizează o noua sesiune de admitere pentru şcoala profesională la următoarele meserii:

— Absolvenţi de 8 clase:• mozaicari faTanţari• zugravi vopsitori• dulgheri-parchetari• zidari— Absolvenţi de tO clase:• instalatori vtehnico-sanitari şi de gaze 9 timplari universali— Absolvenţi de minimum 8 clase şi în vîrstă de

pină la 17 cni cursuri intensive de calificare in meseria de:

• foeHîst centrale termiceInformaţii şî inscrieri la secretariatul şcolii în.

perioada 16—20 octombrie 1991, intre orele 8 -1 6 - Şcororizarea se face contra cost 18.000 lei/an.

(1561)

S.C. IMP.-EXP. t ,PROMPT" S R L CLUJ-M^OCA, str. Castanilor nr. 3/11

INCHIRIAZApe parcurs intern şl internaţional, următoarele ti­puri cfe mijloace de transport:1. AUTODUBE 1,5 t PENTRU TRANSPORT MARFA

• tarif intern: 12 lei/km şi 35 fei^l oră• tarif extern: 18 lei/km şi 50 le î/1 oră

2. AUTODUBE DE 5 t PENTRU TRANSPORT MARFA• tarif intern: 30 lei/km şt 40 le i / l oră9 tarif extern: 35 Iei/km şi 5Q le i /1 oră

3. TRANSPORT (CU SAU FĂRĂ REMORCAJ PENTRU t SAU 2 AUTOTURISME, ACCIDENTATE, DE­FECTE, ETC.

0 tarif intern: iSIei/km şi5Q ie i/loră ; ® tarif extern: 30 lei/km şi 60 le i /1 oră

4. TRAILER PENTRU TRANSPORT AUTOTURISME (7 AUTOTURISME} '

• tarif intern: 50 lei/km; şi 50 Iei/1 oră• tarif extern : 400 DM sau 240 dolari/zi In tarifele enunţate sînt cuprinse:© carburantul pentru parcursul întemr respectiv

plinul Ia ieşirea din ţară pentru parcurs extern ® diurna şoferului• asigurarea autovehiculului (cartea verde) Comenzile se vor face anticipat, cu cel puţin 24

ore înainte de data solicitării.Informaţii la telefon 12-48-97, în perioada luni-

vineri, între orele 8—16. (13933)

ŞCOALA PROFESIONALA NR- 1 » CLUJ-NAPOCASlr, Fabricii de Zahăr nr. St

organizează concurs în dată cfe- 3T octombrie 1991 orele 12 pentru ocuparea urroătoaveloi posturi va­cante:

• maistru instructor instalaţii sanitare '• supraveghetor de noapte' băieţi nRelaţii suplimentare te secretariatul şcolît zilnic

între orele 7—15 Ia telefon 14-78-27’. (1563J

SOCIETATEA COMERCIALĂ „NAPOMAR S.A." / CLUJ-NAFOCAs B-dul Muncii nr. 14

angajează de urgenţă 9 1 inginer (satr subingfner} constr. instalaţii —

pentru activitatea de investiţiuComfiţiîr vechime minimă 3 enF îh «temenit*. Infor­maţii suplimentare la telefon* .75-25-25 int. 182‘-

FIRMA „ANISA" SERVICE IMPORT-EXPORTcu sediul în Cluj-Napoea, Autorizaţie nr. 12 /72 / 199Î anunţă doritorii că încheie contracte de fur­nizare autovefcicuîe din Germania^ producţia 1979- 19811a preţuri deosebit de avantajoase. Cei inte­resaţi sint rugaţi să* se adreseze firmei „ANISA"V str. Dostoievskî nr. 78, Cluj-Napoea. Se pot procu­ra: VV¥ GOLF, VW PASAT, DACIA 1300, RENAULT 12^R£IAUIJ J8 . AUDI 80. Vcr aşteptăm. (T393Q/A)

• „ANISA" Service import-export S.R.L.vinde

— Maşină de cusut pantofii piele; ţesături— M aşină‘de sudat (C 0 2) - 380 V— Mercedes - camion 6;2 t. sigilat-1973 - ;— Mercedes bus - 24 locuri— Remorcă acoperită cu aluminiu — 2 tone— B.M.W, 320 - alb - 1977— Renault 18 - 1980— Datsun chem — 1980— Mercedes tip Salvare '!- Parbriz pt. Audi 80— Piese de schimb pentru Renault 18— bara de protecţie, electromotor, aJternator,

parbriz, stopuri, plastic faţă.— Televizoare color— imprimantă laser Brother H.L.8.— Modem pentru computer pentru comunicaţii

telefonice.— 286 Computer compatibil

I.B.M. — monitor monocrom.Informaţii la tefefon 11.99.27. intre orele 16—20.

(T3930)

■micaPUBtlCITRTE

• Vînd pîeSe der . schimb Ferd Fiesta. Str. Slatina nr.2, ap. 25 (după ora 17). (I5185E

• Vînd Bedford 250 C.F. automatic, transporter, an 1983, m otor 5089 km, per­ie r ii stareţ maşină de scris electrică nouă „A d ler". Str. Gorunului nr. 6, b loc C 3,' sc. VF, ap. 67 după ora 17. U5196>

• Vînd pe valută camion cn remorcă DAF 24 tonei 320 C.P., pe motorină. Rela­ţii la telefon lt-58-01), orele19—21. (15188)

• Vînd Dacia 1310, 3 ani stare perfectă, la preţ avan­tajos. Telefon îfi-68-21.

• Vînd blană lungă de bizam 44—46. Telcf. 15-06-27.(15118)

_ Vînd spaţiu comercial. Telefon 14-66-70, după ora 16. 05124) ______

• Cumpăr apartament 2 camere sau contraef ICRAI.. Primesc fată sau fem eie se­rioasă în familie. Condiţii a- vanfcifonsc; Telefon' 18-54-39; Q5208)_________. . • •

• Caut spaţiu eomcrcial. Informaţii după ora 18, tele­fon 12-03-22. (14622)

• Dau în chirie pe valută două camere, ultracentral, pentru birouri. Telefon:11-06-64. (15244)

• Dau î/r chirie pe valută apartament 2 camere, tot confortul. Telefon 14-10-58. (X4510)

• Caut pentru ' închiriat garsonieră (nc)mobilată, în fei. Telefon 16-71-68. (1512:1)

• Dau în chirie spaţiu pen­tru; producţie birouri, cazare, eter, vad bun. Telefon 18-87-08, după ora. 20. (Î4-J.'Î4-A)

• Dau iri chirie pe valută, garsonieră mobilată, telefon,, ultracentral. Telefon 14-82-08. (14674)

• -Studenţi, căutăm aparta­ment de închiriat. Telefon :14-73-35. (15108)

• închiriez pe valută garso­nieră în Piaţa Mihai Viteazul. Telefon 16-13-53'. (146GI)

• închiriez pe vatută. aparta­ment Z camere mobilate. Tele­fon 14-75-90. (I50S9), • Primesc pe un an tînără

'15.a n i în Italia, ajutor menaj. Telefon 11-78-48. (14685)

• Caut garsonieră mobilată cu plata tn lei. Telefon 966/1-20-4&. (15115)

• închiriez apartament mobi­lat cu telefon, pe valută. Tele-

, fon 18-59-58. (15140) "• Dau în - chirie pc valută a-

partament 2 camcre ultracen­tral. Telefon 11-22-99. (15064-A)

• Studenţi greci căutăm de închiriat apartament 3—4 ca­mere Grigorescu, zona Studio, Coloane, Liceu, Institutul ch i­mie. Plata In valută. Telefon:18-57-54, după ora IC. (15045)

• Caut garsonieră pentru în­chiriat (ne)mobilată.. Telefon:;18-61-01, după ora 18. (15091)- 9- Caut să închiriez un spa-

, ţiu ' central sau; ultracentral pen­tru a dieschide a fermă parti-- cutară. Plata cu înţelegere. Ur­gent după ora 14, telefon:17-36-75. (15122) ■' • Studentă, caută garsonieră.. Telefon 16’-01-G2, o r » 20— 23. (14707)

• Caut garsonieră mobilată sau nemobilată. Telefon 14-05-64 M. Saced Harandi. (I4704-A)

• Tineri căsătoriţr căutăm garsonieră sau apartament de închiriat. Relaţii telefon 15-34-18 între orele 16—20. (14747)

• Dau în chirie garsonieră, u- nei studente, în valută. Prefer Germania, Grecia. - Telefon:12-10-37. (14717)

• Dan în chirie garsonieră cu telefon, în valută. Telefon:16-14-89, orele 17—20. (13183)

• închiriez, dem isol pentru a- telier. Telefon 17-32-32'. (14762)

• închiriez: apartament 2 ca­m ere m obilat, telefon, frigider. Plata In valută (lei) anticipat. Telefon 17-46-19. (15212)

• închiriez casă particulară cii 3 camere m obilate lux, pa­ra) ţi telefon, zona Casei Albe, pentru studenţi străini. Infor­maţii telefon 18-67-0?, după o- ra 17. (14704)

• Căutăm de închiriat spaţiu pentru . activităţi productive. O- ferte telefon 18-48-17. (14740)

• O fer apartament 2 camere, mobilat, 5000 lei/lună, str. Du­nării,- telefon 14-00-82; orele- 16 — 18- (14745).

• închiriez apartament 2 ca­mere în cartierul Andrei Murc- şanu. Telefon 15-94-47; 14-69-92. (B.T.)

scn iM B U R r

• Schimb apartament 3 came- - re (româneşti cu similar sau 2 camere Cluj-Napoea. Telefon: 95/17-10.-40 sau. 933'7-IS-31.(15204)

• Schimb apartament 2 ca­mere ultracentral Oradea cu si­milar (garsonieră) In Cluj. Re­laţii telefon, 991/3-04-03. (14774J

• Schimb proprietate 4 came­re Zorilor cu două apartamen­te. Variante. Telefon 12-31-68, (14780*

• Schimb apartament ICRAL4 camere, cu două apartamente. Variante- Telefon 16-75-17.

.(14614)Schimb 3; camere IGRAL.,,

curte şi posibilităţi de privati­zare, îrt centru, cu două apar­tamente. Telefon 11-60-43, str. Republicii ' nr. 14.. (15109)

• Sehimb urgent 2 camere stil vagon, cu una cameră plrn bu­cătărie: Exclus Mănăştur şi Zo­rilor. Informaţii după masa, str. Ciucaş nr. 7, b loc J 4, ap. 40, fam . Bota. (15132)

• Schimb garsonieră Pata cu ap. 2 pamere (sau garsonieră) Donath (variante>. Terefon:17-16-75. (14734)

,D ,iy ,E ,R ,S E _• Societatea „DIDACTICA

UNDIA" organizen7ă cursuri admitere liceu, facultate, pre­gătire Biwalaureat. ţnvâţnre lim bi străine. Informaţii te­lefon 11-33-88; 14-11-01. (14065)______________________

• GIrda To<lor pierdut carnet de fost deţinut politic. î l declar nuf. (I5r23J, » Firmă S.n.H angajează:

maistre croitorie, croitorese, vo­

ia jo r contractări-, taximetiişti cu maşini. Str. Carpaţi 11 A, te­lefon 13-03-92 între 10— 17. (15060)

• Posed teren "«sat asociat construcţie: Telefon 14-10-49,, o*- ra ÎS. (I4626>. • Rog doamna .care- a călăto­rit dfer Ia- Budapesta Ia, O u } eu Balt Orient să-m i deai relaţii fa legătură ci» bagajeîe rămase la Oradea* în. compartiment, la~ telefon 15-56-35. ’ O fer recom -

.pensă. mare., (14753):• P osed spaţitt centrali. (Saat

parteneir cu capital. Telefon:11-15-76-.. (14722).

• Cine poate da relaţii des­pre accidentul dte circulaţie» .pe­trecut în data «te î octom brie1991, oră XS,40i îh eartferul Zo­rilor, Cluj-Napoea, lis capătul liniei de auîobuz. 46, este rugat să sune Ia telefon 12-49^23, fam. Baciu Gheorghe.

•> AEROBIC; Casa Tineretu­lui, luni, miercuri, vineri. Te­lefon 15-32-20. (15143)

CERERI ŞI OFERTEOE SERVICIU ^

Angajez tîmplar pentru' a-' telier de jaluzele; Tfelefan,15-43-02-, după ora 17. (14759-A)

• Pregătim ţ i îndrumam c- lev i Uk matematică, fizică pers* tn* liceu , admitere clasa a IX -a şi facultate. Informaţii telefon14-09-87, după. ora Iff. CI4769)

• Confecţionez rulouri din lem n dc tei cu termen de ga­ranţie. T elefon • 15-43-02, după ora 17,. (14759)

•> Profesoară, întreţin persoa­nă Ir» vîrstă din Turda sau Cîm­p ia Ţurzii, pentru locuinţă. Str.

Calea V ictoriei nr. 130vbloo A 6V ap: 19, etaj1 I, localitatea Turda, Judi O a }. <15066*

m (Săntăm contabil (ă) penţ firmă, Telefon 12-77-»!. ( l i

IfcEVĂIîUL DE CLUJ PAGIN5 S

~mieaPUBLICITATE

r A & iy E R S Â R L

• Cu ocazia împlinirii, fru­moasei vîrsta do 53 ani ii do­rim scumpei noastre mame şi soţii TONCA M ARIOARA, mul­tă sănătate, fericire Şi un căldu­ros „La mulţi ani“. Margareta, Adrian şi Constantin: (14777)-

■ V . I N Z A R 1 _____

- C I J . M . P Â R . Â R T -

• Vind apartament două ca­mere. Plata în lei sau valută. Telefon 14-68-97 si 14-71-81. (14682)

• Vînd urgent apartament '4 camere, Mănăştur, Grigore A le­xandrescu 33, scara V, ap. 51, pe valută. (14735)

• Vînd casă particulară com ­pusă din trei camere şi bucă­tărie, baie şi dependinţe în str. Paj iţtei nr. 10 (pe valutâ şi in lei). (14715)

• Vînd apartament 4 camere decomandate. Informaţii telefon16-04-86, (14703) , /

• Vind casă şi nutrii, negre. Str. Dorului nr. 18. (15211) '

• Vînd urgent apartament trei camere parter, cartier Gri- goresc’ i, Relaţii după masă ia telefon 926/1-88-60. (15215)

• Vînd sufragerie „Silvana" şi dormitor „Lu\'of“ , noi. Tele­fon 12-38-68, după ora 10.(14731)

• Vînd pat tip dormitor şi mobilă bucătărie. Str. Aurel

'V la icu nr. 4, scara IV, ap. 95. (14726)

• Vînd dulap combinat, str. Traian nr. 12, între orele 9—12 ap. 3. (14763) .

• , Vînd butelie aragaz şi ma­şină tăiţei. Telefon 11-13-81. (14744)

• Vind dormitor „Bobilna", mobilă bucătărie, aragaz, pick- up sţereo-deck, magnetofon Tes­la, aparat mărit foto cap. color, T V Sport 233, aparat foto Ya- shifca, timbre, reviste Telinium an 74—89, discuri, ramă mărit foto 30X40, zilnic 20—22. Tele­fon 13-24-80. (14772)

• Vînd pătuţ copil cu serta­re, scaun copil pentru maşină, dormitor din lemn d ey n u c ,-ta ­blouri vechi, set tacîmuri din alpaca argintate. Telefon 11-55-73 după ora 18. .(14778)

• Vînd sufragerie „Luxor“ nouă. Telefon" 14-61-92. (14788)

• Vindem sobă bucătărie, lemne , foc, tablouri’ vechi. Caut tîmplar. Telefon 18-53-63.(14605) ’

• Vîn-d aragaz npu cu patru ochiuri. Telefon 17-33-50. (14789);

• Vînd Aro 243. Telefon:14-24-46. (15112). • =

• Vînd Magnetofon Rostov 105. Telefon 18-84-33. (14365)

• Vînd Jawa 350, an fabri­caţie 1991, înmatriculată. Tele­fon 14-76-37. (15131) ~

• Vînd CEC Dacia aprilie 1990. Telefon 17-29-09. (15133)

• Vînd CEC Dacia 1310, ridi- cabilă imediat. Telefon 13-30-73. (15130)

• Vind Volkswagen G olf GTI, stare excepţională, cjl mul­te extra. După ora 15, telefon11-62-18. (15126)

• Vînd remorcă a*uto, 50 deoi. Sărmăscl Gară, judeţul Mu­reş, telefon- 352, ora 19. 05139)

• Vînd CEC Dacia înscriere martie 1933. Preţ informativ85.000 Iei. Telefon 17-94-97.(14732)

• Vînd convenabil Opel . re- cyrd cu motor, cutie dc viteză, ambreaj nou de Aro Diesel. Te­lefon 13-78-OG. (14710)

• Vînd Audi 80 Ii. Telefon:14-78-47, după ora 16. (15199)

• Vînd Vibrochen (arbore co­tit), Dacia 1100, cota 0. Bule­vardul . 22 Decembrie nr. 135, bloc M 3, sc. IV, np. 124.(14694)

'• Vind pentru Audi 100 far dreapta plus semnalizare, carburator plus filtru aer, sto­puri, oglinzi, vas expansiune. Telefon 16-80-45, între orele21,30 — 22,30. (14699)

• Vind A udi 100; 5 V şi VW G olf automatic. Telefon 11-79-21. (15193)

• Vînd Dacia, CEC octombrie 1987 sau schim b cu contract locuinţă stat. Telefon 11-37-34. (15180)

• Vînd CEC Dacia din iulie 1937. Telefon 13-11-10. (15191)

• Vînd a.utoturlsm VW Schi- rogo, anul de fabricaţie 1980, preţ rezonabil. In form aţii. la a- dresa Castanilor nr .4, ap. 7, între orele 16ţ—21. (15134)

• Vînd reirjorcă tip „Felicia". Telefon 17-44-61. (15194)

• Vînd Dacia 1300. Telefon:14-09-96. (15190)'

: • Vînd CEC Dacia 1990. Te­lefon 11-38-93, orele 16—21. (15201)

• Vînd urgent CES Dacia 1300 cu depunera m ai 1987, preţ con­venabil (depus 173.000). Telefon16-43-36, după ora Î6. (14760)

• Vînd tractor U 445. Cluj, Aurel Vlaicu 27, bloc V 17, ap. 33. (14758) ’ ■

• Vind CEC Oltcit martie1990. Ridicabilă imediat. Tele­fon 18-93-31. (14756)

• Vînd Lada 1200 (1984. 90.000). Telefon 14-00-25. (14755)

• Vînd autoturism Citroen- Pallas Diesel 2500 şi cauciucuri semiuzate. Telefon 11-82-82. (14754) . .

• .Vîncl CEC Dacia 1989. Te­lefon 15-34-18, între orele 16— 20. ('14748)' .

• Vînd CEG Dacia depus70.000, anul 1987, mai tio. Tele­fon 11-38-02, după masa. (14776)

• Vînd Daeia depunere 180.000 mai 1987. T elefon 952/5-18-56,

. o rolo 18,30—21,30. (14779)• Vînd motor complet Audi

100 combi, diverse piese de-,'.montate pentru Audi 100 combi şi Dacia 1100. Sabău Gheorghe, str. Lunii nr. 22, bloc L 5, sc.

.II, ap. 14. (14896) -• Vînd ' A udi 200 Mod 82,.

pentru pretenţioşi, Audi 8 2 , mo­del 80, M ercedes 200/8 Mod 76 şi parbriz spate- Renault Fuego. Telefon 13-41-74. (14785)

„• Vînd video recorder . Nec, . sigilat casete audio sigilate. Te­lefon 13-06-78, între orele 14—20. (15135) . -

• Vindem televizoare color, video recordere, magnetoscoape.

■ Cumpărăm valută. Telefon:13-29-05. (14720) . .

• Vînd TV- Diamant alb-ne­gru în perfectă stare şi Închi­riez *o garsonieră nemobilată. Telefon. 16-92-76, (14712)

• Vînd telecolor „Grundig" şi videorecorder JVC. Telefon:16-19-24, între orele 20—22. (14709)

• Vînd Ţ V color „Sanyo" în garanţie (5 luni), diagonala .37 cm, preţ 75.000 lei. Telefon:

. 18-10-14. (13213)• ' Vind video playcr nou şl

TV color. Telefon 18-96-04.(14736)

• Vînd convenabil flaut deo­sebit „Sinfonia“ . Maister Paul Krebs. Telefon 18-54-10. (15216)

• Vînd vicfeorecorder stereo JVC multiple performanţe. Fa-

•milia T im iş .' 11-23-63. (14736)• Vînd foto aparat mărit

Durst 305 M, cu analizor color- neg III şi hîrtie color cil preţ discutabil, 50.000 lei, diferite a-

, parate foto vechi bune, bliţuri japoneze, becuri bliţ, 33 filtre color 13X13 cm şi film e color. Informaţii telefon 953/6-77-41. (174)

• Vind struguri pentru vin pînă la 3000 kg, preţ negocia­bil. Telefon 17-62-33. (15206/

• Vînd 70 capre. Telefon:17-67-43; 16-82-71, zilnic între orele- 16--22. (14733)

• Vînd pui dalmaţieni. Tele­fon 954/2-37-37. (15131)

• Vînd medicament cefalos- .porine-cofazolin. Telef. 11-72-04. (14743) '

• Gumpăr faruri <i semnali­zatoare Mercedes. Vînd moche­tă Dacia, stopuri şi semnaliza­toare BMW. Telefon 17-00-11 (15182)

• ■ Vînd sterilizator electric. Telefon 15-00-52. (14765)

• Cumpăr casă mare sau a- partament cu 4 camere în lei sau valută. Telefon 15-83-38.. (15209)

• Cumpăr maşini de cusut de orice tip, in orice stare, pentru piese. Memorandumului 4, te­lefon 16-15-01. (14767)

• Cumpăr ceas taxare pentru 'taxiu.- Telefon 13-84-88. (14766)

• Gumpăr apartament 2—3 camere sau contract ICRAL, a- vantajos. Telefon 11-40-41; (14761)

• Cumpăr garsonieră sau a- partament 2 sau 3 camere. In­formaţii telefon 15-45-14,(14771) • •

• Cumpăr cauciucuri 145 (155) X15. Telefon 18-12-31. (14787)

• Vînd amplificator 2X100 W. Telefon 15-54-91. (15067)

• Vînd Dacia 1310 TLX. Te­lefon 13-88-34. (15232)

• Vînd mobilă Belvedere. Str. Tulcea nr. 8, ap. 19. (14300)

• Vînd VW „Jetta“ cu 4 uşi. din 1980. Telefon 11-92-09. (15252)

• Cumpăr forinţi (sumă marc). Telefon 13-80-72.(14751) _______________

• Vînd Opel Itelţord, an fabricaţie 1981, capacitate motor 1800, stare excepţio­nală. Telefon 17-25-24. (15224)

.COMEMORĂRI.« Cu m ultă durere anunţăm

câ sîm bătă , 12 octom brie 1991 a Încetat clin viaţă scum pul nos tru soţ, tată şl bunic MIRCEA F A T O L , în virstă de 59 ani, p en ­sion ar. Inm orm intarea arc lo c azi, 16 octom brie , ora 14/ din cap e la n ou ă M ănăştur. Fam ilia În d u rera ţi. (101*28)

* Cu ad in că durere aducem la cu noştinţa ce lo r care l-au cu n oscu t şi iubit . că scum pul

n ostru soţ şi tată T . OROSZ M IK L O S, fo st electrician auto la A u to -S erv ice A u re l V la icu , n e -a părăsit Sn u rm a unui tragic a c ­cid en t la num ai 33 ani, in data de 12 o ctom brie 1991. In m orm în - tarea va avea l o c î n ziua de 17 o cto m b r ie la ora 1 4 ,. la c im iti­ru l C entral, capela m are. în tris ­tata soţie A ngela şi scum pul fiu M ik i. (14795)

# Cu in im ile îndurerate an u n ­ţăm încetarea din viaţă a s cu m ­

p u lu i nostru unchi SIMON ŞTEFAN . Inm orm intarea are lo c azi, 18 octom bie ora l t Ia c im itiru l Central. N epotu l Şte-^ fan şi Lenuţa. (15327)

0 P rofu n dă durere, d or n es ­tins în soţesc 13 ani de la p le ­carea în eternitate a neu itatu­

lu i m eu fiu DAN PO M PILIU ZÂH OBAN SCH I, geolog , a căru i som n veşn ic să fie vegheat de dragostea m ea. M am a. (15103)

* Se îm plinesc £ luni d e Ia trista şi 'd u re ro a s a despărţire de fiu l, fra te le , cu m natu l şi un ch iu l nostru drag econ om ist LAUREN ŢIU MUREŞAN (PU IU ). R ugăciuni» lacrim i şi flo r i p e n ­tru su fletu l Iul bun • S ă -i fie od flm a veşn ică şi m em oria In vec i neuitată. C om em orarea sîm* băSă, 19 o ctom brie 1991, ora 10 la b iserica M ănăştur 1. Fam ilia . (14797)

0 L acrim i, flo r i şi lum inări p c m orm in tu l iubitului nostru

soţ, tată şi b u n ic ILIŞAN V A SILE , la şase luni de la tre ­cerca în nefiin ţă . N u te vom uita n iciodată . Fam ilia . (15310)

0 A socia ţia de locatari strada L acu l R oşu nr. 3 îşi exp rim ă c c lc m a r s in ccre con dolean ţe în urm a p lecă rii dintre hol a ce - lui care a tost- CIUCAŞ 10AS. (14791)

i Jen i, sintem al.Muri d c tine in a ceste c lip e gre le . L iiborator te h n ic i dentară M ăioasa.(14820-A)

0 Cu n w n irg m ttă d u rere n e despărfim de bu n u l nostru (ra

te, cum nat şl u n ch i AUREL SALA JAN . V om tl alături de cum nata M aria şi cop iii M arius şt Dana. D um nezeu să -i od ih ­nească în pace. F raţii Ioan , M a­ria şl Adriana c u fam iliile şi cum nata M aria. (14798)

0 , Cu adin că durere in suflet ne dcspăr(im de tin e, d ragă

AUREL. V om . f i m ereu alături de M aria şl co p iii D ana şl M a­rius. D um nezeu să -i od ihnească in pace . P ărinţii Ioan şl V ic to ­ria. (14798-B)

« Un p ios ş i dureros om agiu la trecerca in nefiin ţă a scu m ­

p ulu i nostru fin AUREL S ALA JAN . C ondolean ţe fa m i­liei îndurerate. F am ilia p o p V a- sila şl V arvara. (14798-A )

t S intem alături d e colega noastră U rsu R od ica in m area durere pricinu ită de m oartea ta­tălui drag. C olectivu l O .C.O.T. C luj. (15138)

« Sîntem alături d c colega noastră A n ge lica T r if in m area durere pricinu ită- d e decesu l ta ­tălui drag. C oleg ii de la D irec­ţia M uncii. (15138)

* Sintem alături d c co leg u l nostru N ico l» N ico lae - in m area durere pricinuită d e m oartea ta­tălu i. C olectivul şantieru lu i 7. (15135)

^ Sintem alături de colegu l nostru ing. N ico lae N ico lae in clipe le grele pricinu ite de m oar­tea tatălui drag. C olectivu l Şan­tierului 4 C onstrucţii C lu j.(14711)

* Sintem alături d c prietenii noştri dragi fam iliile D c jica şi Fânăţeanu în m area durere p ri­

cinu ită d e m oartea surorii, RODICA. FAN’A ŢEA N U . Fam ilia C ozm a. (14713)

ţ S în tem alături de co legu l n ostru ing. D orin Oană in c li­pele grele pricinu ite de m oartea socru lu i drag. S in cere co n d o le ­anţe întregii fam ilii. C olegii B irou lu i de ; vln zări de la S.C. „A rm ă tu ra " S .A . C lu j. (14703)

t Sîntem alături d c jpupi şi m ania 'e i in a ce s lc m om en te grele pricinu ite d c m oartea ta­tălui drag. Fam ilia M acavei D o­rina, (15202-A)

I Sîntem alături de dom nul V ăta fu A n cu ln m area durere pricinu ită de p ierderea surorii saU: dragi. S in cere con dolean ţe d in partea /d ire ctoru lu i e co n o ­

m ie ş i co lectivu l d in eom p'.ex O bservator. (147G8)

^ S intem . alături d e co lega noastră Cscte R oza in m area du ­rere pricin u ită de decesu l tată­lu i d rag. S in cere con dolean ţe fam ilist. O îieiu l d e ca lcu l „U - n irea* S .A . (14742)

0 Cu profu n d ă durere con d u ­cem p e ultim ul drum pe un­ch iu l n ostru M ITREA VIOREL. C hipul lu i b lîn d nu-1 vom uita n iciodată . Fam ilia Ţ îrlea . . (15303-B)

0 D ragă A n g e l» sîntem ală­turi de tine in c lip e le d u reroa ­se p e care le trăieşti. M arcela ş l N elu. (147*1)

0 Cadrele d id actice de la ş co a la generală L una (le Sus îm părtăşesc durerea co leg e i lor p ro f . Ioana M u gio iu la p ierd e ­rea tatălui drag. (15217)

0 M ulţum im tuturor a ce lora care I-au ajutat ş i I-au con du s pe ultim ul său drum p c c c l ca ­

re a fost m aistru en ergctic SZEKELY FR AN C fSC . Fam ilia Îndurerată. (1170C)

0 Un ultim om agiu dragulu i nostru ginere şi cu m n at CIUCAŞ IOAN disyărut prem atu r dintre n oi. S ocrii, cu m n aţii şi cum na­tele. (U752-A)

Un pios om agiu aducem ce ­lui d ispărut d intre n o i, M IT R E A ' VIOREL, prieten şi co leg de m uncă. Fam iliile G o lgot, F op a , B urz. (15202-C)

0 P ro fu n d e regrete prin d is ­pariţia dintre n o i a co leg e i

RODICA F A N A ŢE A N U . C on do­leanţe fam iliei. O rchestra O perei' R om âne. (14705)

0 R egretăm n espu s d o m ult d ispariţia fu lgeră toare Intr-un tragic a ccid en t de circu laţie , U vîrsta d e 33 d e an i, a distinsu­

lu i n ostru co le g OROSZ M IK L O S. N e alăturăm fam iliei Îndoliate ş i transm item sincere con do lea n ţe . C o leg ii, d e serviciu d e la Staţia A u to -S erv lce din str. A u re l V la icu nr. 132.(14718)

0 S in cere con dolean ţe şi în­treaga n oastră com pasiun e co ­leg e i A n a C iucaş la trecerea in n e f i in ţ l a tatălui drag. Persona­lu l J u d ecă tor ie i C lu j-N apoca . (15245)

0 V estea tristă a dispariţiei d in viaţă a vec in u lu i şl priete­nu lu i, a ce lu i ce a fost IONEL PE T E A N , n e -a îndurerat p ro ­fu n d . N e alăturăm fam iliei în ­du rerate c u sentim entele noas­tre d e com p asiu n e. F ie -i ţărina u şoară . A socia ţia d e locatari, str. D îm b ov iţe i n r . 45, b loc V 1*. (15240) r

0 D u pă o lu n gă şl grea su­ferin ţă a Încetat d in v a ţă . scum ­pa n oa stră m am ă, bun ică , stră­

b u n ică , R A F IL A CATINAŞ, născu tă B îr log . Inm orm intarea are lo c j o i , 17 o ctom brie 1991, o - ra 11 d in capela n ou ă , cim iti­ru l M ănăştur. Fam ilia îndure­rată. (14816)

0 V eşn ică recunoştinţă celui ce a p lcca t p e drum ul fără în ­

toarcere L U C A MOLDOVAN. Fam ilia M oga V asile , M ia, A n­d re i ş i B og d a n . (15271-A)

* S în tem a îltu r i d e sora noastră L idia greu Încercată

prin m oartea soţu lu i drag LU CA M O LD O V A N . Fraţii şi su rorile c u fa m iliile ; Elena, M aria, V ior ica , A n a , Domniţa, Cheţa, P ctrîcă , N elu şi Ghiţă. (15271)

0 Dragă A n ika sintem alături de tine în m arca durere prici­nuită d c m oartea m a m e i' tale dragi. C o leg e le de la m agazinul Dorm». (152S5)

» Cu su flete le greu încercate ne despărţim acu m d e tine ne­preţu ita n oastră soţie şi mamă A U R O R A M A R IA BARIŢCHI,

c în d n ccru ţă toarea îtoaM te ră­peşte d in fam ilia c e . ţl-1» fost atit d e d ragă . Aşteptării şâ-ţi sărbătorim - a :61-a aniversare, dar n e -a i 'lă sa t sin guri. T e vom p etrece pe u ltim u l drum jo i ti octom b r ie ■ 1991, o ra 15 d e Ia ca­p ela , cim itiru lu i C entral. T e vom iu b i m ereu . P ctr îcă , Cristina şi C orn eliu . (15258)

ţ Cu sentim ente d e profundă com p asiu n e şi regret ne alătu­răm du rerii fa m ilie i greu încer­ca te d e m oartea tragică a co­legu lu i nostru p lut. m a j. AUREL S A L A JA N , oăru ia îl vom păs­tra o neştearsă am in tire. Ca­d re le P o litie i m u n icip iu lu i C lu j- N apoca . (15251) -

0 P ios om ag iu scu m pei noas­tre NEM ETH A N S A . Sincere con d o lea n ţe fam ilie i. V ecinii. ' (14809)

j S in cero co n d o lea n ţ« colegei n oastre O lim pia la trecerea In n efiin ţă a m am ei dragi. Sanex la bora tor cen tral. (14IÎ31)

I S in tem alături d e Chiorean M aria la ^moartea -tată lu i. A so ­cia ţia d e loca tari, b lo c Spray. (15130) -

j Îm părtăşim durerea cum ­natei şl fra te lu i n ostru - la pier­derea tatălui lo r . A ngelica f i fam ilia . (15305)

0 Draga M aria sîntem alături da tine şi co p iii tăi ln aceste clipe de­osebit d e gre le , cauzata de moartea

soţu lu i şi tată lu i drag AUREL Sx\LAJAN. F am ilia C orpodean. (11796)

0 s in tem alături d e colega noas­tră A n gola in m area durere prici­nuită d e m o a r te i tatălui drag. O fi­ciu l d e E xpertiză M edicală. (14701)

0 D ragă N uţi sînt alături de tine şl m am a ta în m area durere p r ic i­nuită da m oartea tatălui drag.

' Puiu. (11319)0 S in tem alături d e colegul nos­

tru C aclo A u re i ln m area durere pricinu ită d e m oartea socrului. Co­lectivu l L iceu lu i d e Inform atică. (15217) '

COLEGIUL DE REDACJIE

Ilie Câljan (redactor şef), Dan Rebreanu (re*i j adjunct), Valei Chioreanu (redactor

ţst adjunct), Troian Bara-(secretar general do roaacfie), fon Ruj, Maria Sângeonan, Radu Vida.

REDACTIAr Cluj, slr. Napoca nr. 16. TELEFOANE: 11* 10-32 (redactor şef); 11*75-07 (redactor ;ef adjunct şi secretariatul de redacţie); 11*74*18 (secţia culturală); 11-73-07 (sec* tia probleme social-economlce); 11*74*90 (secţia probleme cetâ|ene$ti); 11*73*04 (ad* mînistratla ziarului). Mica publicitale se primeşte zilnic Intre orele 9-16, numai la adm!* nîstra|ie, str. Napoca nr. 16 (la parter). Slmbâta $1 duminica închis.