No. 22 Un numgr 25 bani SAPillAth 2-8 lanuarie 18789 Februarie

MONITORUL OFICIADABONAMENTITL :

PE AN, Tratl-DECI i $ESE; SESE LIINI, 20 LEI

intgia Ianuarie i Anegitl Iulie )

AL ROMANIEI

`ANITINTOMBILE :

LINIA DE TREI-DECI LITERK TREI-DEOI DAM

(inserarea II-a si mal departe, 20 b.)

Preul uneT publicaliT judici are,Ong la cineT-deel 1juli, cinci lei; érit mal

mare de eincT-deci liniT, pee lel

DIRECTITYNEA :strada German A, curtea erban-Irodg

Scrisorile nefrancate se refush

Inse4it §i reclame , 6o b. linia,inserarea II-a i mal departe, 30 banl Pula.

Anuneiurile se primese i eu anul

valaerNtmli

8UNLA

PARTEA OFIOIALA. Ministerul de inter-ne : Preseurtgri de deerete

Ministerul de justifie: Prese :dare de decret.Ministerul agriculturei, comerciultd luerd-

rilor publice: PrescurtAtl de deerete.Minislerul de finance: Decisiune.PAR rEA N EOF ICI ALA . Depe§T telegrafice.Senatul : Discursul D-IuT D. Ghiea si parte din

gedinta de la 26 lanuarie cu In& eptárile fAcute.Sedinta de la 27 lanuarie Sedinta Adungreideputatllor de la 27 lanuarie 1878. Ofrande

Anunciuri ministeriale, judieiare, administra-tive §i particular&

=11111111=11

PARTEA OFICIALA

Bueureset, 27 lanuarie 1878.

MINISTERUL DE INTERNE,

Prin inaltele decrete, cu data din 25Ianuarie 1878, dupg propunerile fg-cute de D. ministru secretar de Statla departamentul de interne, sunt nu-

D. N. Boruzescu , actualul sub-prefect de la plasa Balta, judetul Ro-mantT, director la prefectura aceluTjudet , tEl locul D-lui Andrei' Do-brunénu.

D. C. Gavrilescu, sub-prefect laplasa Balta, judetul RomanatT, in lo-cul D-lui N. Boruzescu, trecut in al-tg functitme.

D. I. Costescu, fost functionar ad-ministrativ si actualmente arhivar incancelaria comisieï culord de Verdedin capitalg, sub-comisar cl. I, inloon] D-lui A. Teodorescu.

Prin inaltul decret No. 150, din 25

Ianuarie, dupg recomandatiunea ace-lueasT D. ministru, D. N. Zlotescu, fostdirector la penitenciarele TelegaMarginenT, numit director al casecentrale de corectiune pentru minorTde la Renï, In locul D-lui S. Sgvu-lescu, revocat.

Prin inaltul decret No 149, din 25Ianuarie 1878, dupg recomandatia a-eelueasT D. ministru, D. N. Constan-tinescu, s'a numit in postul vacantde director al arestultA preventiv dinjudetul Ialomita.

MINISTERUL DE JUSTITIE.

Prin inaltul decret domnesc cu No.146, din 23 Ianuarie 1878, dupg pro-punerea fgcutg, prin raport, de D. mi-nistru secretar de Stat la departamen-tul justiOeT, sunt numitT i permutatï:

D. C. Fortunatu , lieentiat in dreptde la facultatea din Bucurescï, actualjude instructor la tribunOul Ilfov,,membru de sedintg la acelasi tribunal,in locul D-ltiï G. Xanto , demisionat.

D. C. Dgnescu, doctor in sciinteleadministrative si politice , actual pro-enrol. pe lêngl tribunal Ilfov,, intru-nind conditiunile axt. 1 si 7 din legeade admisibilitate, Jude instructor laacelasi tribunal , in locul D-lul C.Fortunatu.

D. M. Cara-Costea, licentiat in dreptde la facultatea din Paris, fost procu-ror, actual supleant la tribunalul II-fov, procuror la acelasi tribunal , inloeul D-liff C. Dgnescu, inaintat.

D. C. Ngceseu , licentiat in dreptde la facultatea din Bucurescï, actualsupleant la sectiunea II civill , a tri-bunaluluT Ilfov, in aceeasi calitate lasectiunea III a aceluT tribunal, in lo-cul Dal M. Cara-Costea.

D. C. Disescu , doctor in drept dela facultatea din Paris, intrunind con-ditiunile art. 1, 3 si 7 din legea deadmisibilitate , supleant la sectiuneaII civilg a tribunaluluT Ilfov,, in loculD-luï C. NAcescu, permutat.

MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER-CIULUI SI LUCRARILOR PUBLICE.

Prin inaltul decret cu No. 145, din23 Ianuarie 1878 , dupg propunereafgcutg, prin raport, de cgtre D. mini-stru secretar de Stat la deparamentulagrieultureT, comerciuluT i lucrgrilorpublice, D. inginer ordinar clasa I,Petre Ene, se detasazg provisoriti dinpostul de sub-sef al serviciuluT de con-trol si po1iieï cgilor ferate , se inaltgla gradul de inginer sef clasa II, si senumesce in functiunea de director ge-neral al ministeruluT pe timpul deta-Orel' sale.

Prin inaltul decret cu No. 116, din18 Ianuarie 1878, dupg propunereafgcutg, prin raport, de acelasT D. mi-nistru, sunt numitï membri ai camereide comerciti, din orasul Ismail, D-niïGheorghe Sopor, D. Dubovscky, Al.Sevastian, Athanasie Beiu, Iöchim A-vramov, Dorofthein Tulanoy si Mitro-fan Vdovicenco.

406 MI:INIT(1UL OFICIAL AL 1-tO1 ANIE1 lanuarie (0 FebruarY) 1874

Pri n uiiaIii1 d eve mo.1 24, din21 Ianuarie 1878; du)à pkpunerea a-ct:10, prin clt_piela§I D. mi-nitru, D. C. D. Dimitriu, fost comp-tabil in serviciul societMel Dacia,este numit in postul de verificator inserviciul divisiuna III a acestuI mi-nister, in locul D-InT C. Pestrkui. de-misionat.

Prin inaltul decret eu No. 130, din23 lanuarie 1878, dupa propunereafg-ea* prin raport, de acelasï D. mi-nistru, D. Gh. Jippa, 'actual mecanictn serviciul linieI ferate Bucuresci-Giurgin, Se numesce In locul meca-niculuT Petre The; care prtrItsind pos-tul, se considera ca demisionat.

MWSTFRUL DE FINANCE

Decisiune.

Ministru 'secretar de Stat la departa-mentul financelor,

Avênd in vedere art. 15 al legal.' mono-polulut vénpreT tutunurilor si art. 78 si80 din regulamentul dc aplicatiune al a-cestei legt;

Avend in vedare recomandatinnea fAcu-LI regie prin scrisorile ei No. 4,7854,816 si 4,935,

Decide:Art. 1. Sunt confirmati debitanti, pen-

tru a esercita .venderea de tútunnrT, urmA-t6rele pers6ne:

D. IonitA TAilA, orasul Severin, ja-detul Mehedintf.

D. Marcu Warn, in cOmuna GArla, plasaCampu, judetul MehedintT.

D. Preda GAlAtnsa, in comuna Darrari-de-Sus, plasa Campul, judetul Mehedinti.

D. George Hristescu, in comuna Bras-nita, plasa Ocolu; judetul Mehedinti.

D. Niculae Suva], iii comuna Hartopu,plasa f:)irfflzu, judetul Surceiva.

D. Alesandru Grigorin, in comuna Har-topu, plasa ,omuzu, judetul Suc(va

Judqul Vlasea.D. TAnase Hornescu, in comuna

toriï-MarY, cAtunni Móra-Corbenci, plasaNejlovu.

D. Ilie Anton, in Comuna VenaltwiYcAtunril Cupele, plasa Nejlovu.

D. Mlle Radn, in comuna CAsci6rele, eA-tunul GolAsei.

D. IonitA Popescu, in comuna CA,sci6-rele, eAtunul Podnl, plasa Néjlovu.

D. Petra Georgiu, in omuna ZAdAricin,catunul St:George, plasa Nejlovu.

D. Stoica EnAchescu, In comuna R4a-CAtunu, plasa Néjlovu.

Sandu Drâgau, ui eomuna Corbi-flungY, plasa Néjlovn.

D. San] George, in comunaplasa Néjlovu.

D. George l-droiu, in comuna Corbi-Plasa Néjlovu.

D. Nicolae Badea, in comuna Obislavn,cAtunul Ungureni, plasa Néjlovu.

Art. 2. Brevetul preOdut la art. 80, al.2, din regulamentul dc aplicatiune al le-gel inonopoluld tutunurilor, se va liberafie-care persime, pentru al servi de titludoveditor al calitAteT de debitant.

Art. 3. Decisiunea de facia se va comu-nice regieT mOnopoluluI tutunurilor si seva publica prin Monitorul oficial.

Art. 4 si cel din urml. Directorul ge-neral al vAmilor i contributiunilor indi-recta va ingriji de esecutiunea decisiuneTde faciA

DatA, in Bucuresd, la 23 Ianuarie 1878.p. Ministru financelor,G Cantaeuzino.Director general al vAluilor si contribu-

tinnilor indirecte, 1V. Steriadi.No. 1,504.

11P.1

PARTEA NEOF1CIALA

Bucuresd, 27 lanuarie 1878.

DEPE$I TE.LEGRAFICE(Serviciul privat al iffonitoruitsi)

Londra, 7 Februarie.-- Morning-Ad-vertiser dada cA, grivernur angles a pri-mit Scirea deSpre intrarea armatei rusesciIn Constantinopoll.

Morning-Post crede, c sgomotnl in-trArel armatel ruse in ('oristantinopolT ebaSat pa ut depesA ofiCialA autenticA, so-sitA via .1-36inbay 0 Alexandria. Morning-Post., cOmentand Acestil. nontate , dice ditot se acordA 1 credo cit Constantinopo-luI, cheia Orientuliii, se posedA de Imp.(!-ratul Rusid. Acest diar sperA cit 'on(5-rea-englesA va fi reshrmatA cu prat,.

Times, vorbind de intrarea IZuOlor inConstantinopolT, gAsesce ci nu .e un cu-vétt serios (ra se alarma , .pentru cit o a-semenea- ocupaliune nu pae avea de calacelasT caracter ea .si. intratea gerinanilorin Paris.

Daily-Thlegraplt crede, cit cabinetulangles va delibera astA-dI asupra. intrkeTIttOlor in Constantinopoli. El va cornu-nica neapèrat astà-s411 parEamentulia re-sultatul dell'erarilor sale.

Londra, 7 Februarle. Daily-NeMs(Hce cA corespondentul seti KaAdrianopolia,avtit uit iutrevedere eu Server-pasa Indioa de 28. Acest din urmA declarat caTurcia a fost-incelatA siincur agiatA, a con-tinua lupta prin prornisiunea, el Anglia .1"va VCfl Iii ajutor. Server a aku sat pe br-dul Beaconsfield si pe I). L ayard ca," all

intreIinut In secret increderea. orteï. Ple-

nipotentiarul otoman a ad4ugat cAposedA,d ileum ante call probes OracKatet.dega-ratiunilor sale. El a maf. adAiat-1 c4de-venise partimn al tint'i &Haute pAit*eAku

"Rusia. Colegit lui Server confirm:I decla-ratiunile sale.

Londra, 7 Februarie. Scirea cA D.Lawther ar fi fost nurnit ministru al Irlan-did e desmintita

Se telegrafiazA din Pasta cAtre Standardcit TurciT evacues Varna.

Paris, 7 Februarie, (3 ore séra).Papaeste fOrte bolnav. S'a impArtAsit. S-tacuminecAturA este espusA in bisericl...Nimeni nu pOte esi din Vatican. Car-dinalT straiff ail fost champ.

Roma, 7 Februarie, (3 ore séra). Papas.a impArthsit. Agonia s'a a inceput la

si jum6tate ore diminéta.Se crede cA va espira Ill timpulRoma, 7 Februarie, (4 ore, 30 min.

séra).. Papa a murit la 3 ore. Conch-vul se va reuni imediat.

Losana, 6 Februarie. DécA Rusia siGermania nu primesc ca Viena sA, fie lo-cul viitórd conferinte, alegerea pare a fi

ruArginitA intre Bruxelles si Losana.Semlin, O Februarie. D. Protici, re-

presentantul Serbiel, a plecat asta-di laPetersburg, unde este insArcinat cu uAmisiune specialA. GuVernul Shb care au-torisatiune de a fi representat la confe-rintA prin un delegatcare sA aibAvot con-sultativ, potru a arAta opiniunea sa inchestiunile relatiVelh prindpate.

Viena,-7 Februarie: Comitele An-drassy va tramite TurcieT invitatiune de aasista la conferinta, cand va primi rèspun-sal celor-alte putettt R4spunsul formal alRusid de A Ind'paite ta--ciniferenfg a ve-la astà-di. El este afirmativ dérA Rusianu primesce Viena. ca loc al conferinteL

Respunsul Francid a venit asemenea.Viena, 7 Februaria. Se telegrafiaZA

(1 inl3elgrad Corespondente politiee Ser-bia care Rusier ea representantele s'eti seasiste Ta conferinjA cu rot consultativ.

Colonia, 7 Februarie.Se telegrafiazAdin Londra Gazeta (le Colon; a car datade 6 :

Englitera si Austria doresc ca con-ferinta sA se intrunescA imediat pen-tm ca arangiamentele Rusid i. TurciesA, nu prejudece deliberatiunile. Aceste41116 puteri ar 170i, ca delibera(iunile con-ferintei sit aibA drept basA tractatul deParis, dérA Rusia se va opune, probabil,la realisarea acestei dorinti, precum si laintrunirea apropiaa a conferinteT.

Paris, 7 Februarie. Intrarea Rusi!orin ConstantinopolT, anunciatA de diareleenglese apArute tea diminéta la Londra,nil este confirmatA. Se crede ch acéstAscire provine din informatiuni neesacte.Cu Vte acestea la Globe, jurnal englez,afirmA ea Rusif continua de a inainta re-pede.

lanuarie (9 Pebruarie) 1878 MON1TORUL OFICIAL AL ROMAN1E1 467

Londra, 7 Februarie. In camera co-Munelor, D. Northcote-confirmä. & Rusiisunt la 30 mile de Constantinopolï. En-glitera cere esplicatiuni Rusia, amintindel, in Iu lie trecut, Imperatul a promis canu va ocupa ConstantinopolY, fArg ne-cesitate absolâtg..

D. Forster si retrage amendamentul.(Apla u se).

Athena, 7 Februarie. Adanarea cre-tang, dupa ce a deolarat anexarea la Gre-cia, s'a fixat la Apokorana. Un guvern pro-visorig a fost incArcinat de a mentine or-din ea. ..-

Cretaniï pun increderea lor in decisiu-nea conferinteï.

(Oavas.)

SENATUL

SESIUNEA ORDINARA.

In sedinta Senatului de la 26 ale eu-rentef, in discursul D-10 senator Dimitrie

Ghica, publicat in Illonitoral de eri 27,strecurandu-se maI milt« erorï, se publi-d din nod aceat discurs si,parte din aceasedintä rectificata :

D. D. Ghica. D-lor senatori, interpe-larea care am anunciat, sunt acme câte-va dile, n'are nevoe cred. de uä desvolta-re, cad desvoltárile se fac pentru cestiunicare nu stint simtite de ton, si pentru ca-re aut,,rul se sfiesce a obtine aderenn. Nueste ast-fel in ceea ce privesce interpela-rea mea in eestiunea de fatä, cad ea , pre-cuni sein, face ingrijirea i preocuparea atótei sufilri românesci (Aplause).

Nu am fäcut acésta interpelare fiind caam pus in dubiti, fie un moment chiar,märinimiw a tot puterniculul Imprat alRusiilor. Ar fi uil erimg a se indoi eine-vade simtul de -dreptate al acestui a tot-pu-ternicu ImW-Irat , care , in curs de maibine de 20 ani; a flout prin -virtutile saleadmiratiunea lumei intregi. Pdn interpe-latiunea-le fgg voin sä, provoc ug-inötfit-ne, pentru a proba ca' natiunea romangn'a intrat in resbel pentru a ;face conquis-te, (aplause), c. natiund române 'i estescnmp pamentul s6fi si nu '1 va -ceda inschimb sub Ilia un cuvat si pentru niciuä valóre.; (aplause prelungite); el nu inmomentele de fatg vom face critica fapte-lor- ministerulut actual, ci vOin- urma e-semplul pärintilor. nostri care, de cite oila fost in pericoliubita nóstra, téra,afi sciut,

scim i noi _de a fi unin 0 a uita des-binärile interióre si de partidä (aplanse),si de a fi ca un sigur om unit)" in interesemarl i vitale pentru téra nóstrii, ! (A-plause).

D. CoOlniceanu, ministru de ex-terne. treï qile de rênd, am avutonóre a v da citire de corespondinta ofi-ciósä, care a urmat intre guvern i deose-bitii agent)" ai sl, i intre alte pesóne in-drituite de a.dice cuvântul lor în privintadurerósei cestiuni a inapoildi Basarabian4stre. Am fi dorit sä fim pusi in positi-une de a putea da publicitätei OVA acéstäcorespondentä, téra impreunä cu D-v.,tóta, Europa ar fi vgdat el inteug, aseme-nea mare cestiune, precum i in tóte ces-tiunile cele mad', si sunt Roma-ni, si prin urmare nu pot cugeta, vorbi silucra..de cat românesee. Inainteins eanatiunea sä On, vedea sustinerea, in modoficial a adder, actele nóstre, suntemdatori a v6 spune eg da, ni s'a fault uver-turi, cum se qice, óre-eare propuneri, desi nu inlmod.óficial, pentru inapoiarea Ba-sarabiel, cu compensatiune. Eram siguride mai 'nainte cg, lucram românesce

a e-ram interpretul glasului Orel, mine ammärginit a rgspunde de indatä cu un sin-gur cuv6nt : NU putem". (Aplause pre-lungite); si când am,rostit acest cuvênt,nu putem, am comptat pe dreptul nostru,am comptat pe conventiunea incheiata la4/16 Aprilie, conventiune care ne garan-téz teritodului nostru, sipentru care am gent atâtea sacrificii,am Orsat atâta .sange ; am comptat sicomptlm si asta-di pe märinimia, pe sen-timentele de inaltg, dreptate ale unui Im-p6rat, care '0 a %cut dovedile sale nu nu-mai in imperiul sí, darg, in intreg uni-versul, c este prinaul Getleman, cg, estebarbatul niärinimia si al echitata.

Da D-lor, sentimentele aeestui mareImpärat, echivalezg pentru noi maï multde cat un tractat, cu t6te c avem, in ces-tiunea de fatä tractat formal ea Rusia.Asa darä, o maì repet, comptand pe drep-tul nostru, pa sentimentele de mnaIt drop-tato ale ImsAratului, die, am rgspunsvom rëspunde Nu piton." (Aplauseprelungite).

D. D. Gh!ca. Anima, D-lor, bine-voina asculta moVuuea mea ;

Asupra interpelgra D-lui Dimitrie Gr.Ghica.

Ascultând esplickile ministerului inprivinta dispositiunelor ce a arnat gayer-nul Rusesc, d'a lua ug, parte din terito-dul Romania, in schimb cu pämanturT depeste Dungre ;

AvAnd in vedere, câ integritatea Ro-mania este garantatä de Maple Puterieuropene;

Avand in vedere eh' prin conventiuneade la 4 Aprilie 1877, Rnsia in special agarantat din noti acéstg, integritate prinart.- 2 in .coprinderea urmatóre : Pentruca niel un inconvenient _Safi pericol sä nuresulte pentru Romania din faptul trece-ra trupelor ruse pe teritoriul aèì, guver-nul MajeStätei Sale-Imperatorului tutnlor

Rusielor se obi.' anantine si a face ase respecta ',-politice ale Statu-lui Roman, ast-fel-ienm resultä din legileinteri6re i tractatele esistente, precum sia mantine si a aOra integritatea actuala aRomania;

Considerand cg, Romania .si-a mnclepli-nit eu fidelitate obligatitmile care decurgdin acea conventinne, si este deplin con-vinsg, de simtimintele de inalliAreptatea Majestätii Sase Imperatorului Rusia.

Ponsiderând marele saerificil chiarsacrificil de sange facuta de tell pentrupästrarea integritata si pentru consolida-rea independentei sale;

-Considerand.cg ug, Românie indepen-denta i omogenä rèspunde atilt la into-resele vecinilor sff, cat si la acelea aleEuropa intregi,

Senatul declarg:Cä.este hotgrat a mantine iutegritatea

teritoriulul tèreï, i a nu admite ug instre-inare din pgm6ntul ef, sub nici ug, denu-mire d pentru nici ¡la compensatiune te-ritorialg, sau desdaunare.

D. Ghica, D. Sturdza. B. Boerescu.

(Aplause entusiaste din partea intregu-lui Senat).

eclinta Ianuarie 1878Presidentia D-10 vice-presedinte Di-

mitrie Brritiane. asistat de D. secretarLeca Gheorghe.

Sedinta se deschide la 2 ore dupeatniadi.

Present)" 42 D-ni senatori.Nu respund la apelul nominal 30 D-ni

senatori, si anume :

Bolnavi :Prea S. Sa Mitropolitul Primat, Prea S.

Sa episcopul de Roman, Prea S. Sea epis-copul de Husi, D-niï Cantacuzino G., Her-meziu I., Pacleanu N., Bosiann C., Cgmärg-sescu Nicolae.

In congedirl:

Prot S. Sea episcopul de Ramnic, D-niiAtanasiu M. Cornet Al. (general), GhicaI., HaralambleN. (general), Severin Ema-noil (D-r),

Nemotivatl

Prea S. Sa Mitropolitul Moldova si Su-teva, Prea S. Sa episcopul de Buzgg,D-nii Adamachi V., Bädeseu. G., Boboi-cenu I., Boerescu V., Cracto D., DimitrinG., Mortun Em., Theohari Ahil , AlcazEng.(colonel), Esarhu Al, Värnav Gr., Gin-yam N., Ghermani Menelas., Fäleoianu G.

Se dg, citire sumartilul procesulutVerbal al sedinta precedente care se adoptä.

D. M. C. Iepureanu. D-lor, nu am ni-mic de reclamat in contra sumarului qe-

MONITOUL OPICIAL AL RONANIKI 28 Ianuarie (9 Februarie)1878

dinteT precedente,. InsA as dori sA rog pebiuroti ca sA grAbéseti publioarea in Moni-tor a sedintei de ieri in extenso.

D. secretar G. Leca. S'a si publicat.D. M. C. Iepureanu. S'ad publicat si

cuvintele:pronuntnte de D. Dimitrie Ghica?D. Dimitrie Ghica. S"ad publicat, insl

s'ad reprodus ca multe erori.In discursul de deli ati fost numai ate-

va euvinte insA' aeele cuvinte ad IA insemte

-nAtate is;e1A pot dice, si, fiind cA ad fostred reproiuse in Monitor, am rugat pebiuroti dt. a se rectifiea, ceea ce biuroul a

fAcut, Si déca bfne-voiti se va da eitireacelei rectificki.

D. AI. Zisu. i altA datA sä nu se maipublice asa iute, ci sl se lase a treee ter-menul reglementar.

D. secretar G. Lecca. D-lor senatori,void da citire euvintelor D-lui DimitrieGhica reetificate :

,,D. Dimitre Ghica. D-lor senatori, in-terpelarea care, am anuntat, sunt acumeâteva dile, n'are nevoie cred de ug. des-voltare, eAci desvoltkile se fee pentrucestiuni call nu sunt simtite de top' , sipentru care autorul se silesce a obtine a-derenti. Nu este ast-fel n ceea ee privesceinterpelarea mea in cestiunea de fatil, ccïea, precum sciff, face ingrijirea i preocu-parea a tOtei suflki românesci. (Aplause.)

Nu am fAcut acéstA interpelare fiind-cAam pus in dubiu, fie on moment ehiar,mArinimia a tot puternicului Imperat alRusiilor. Ar fi uA crimA a se indoi cinevade simtul de dreptate al acestui a tot pu-ternicu Imperat, care, In curs mak¡bine de20 ani, a fAcut prin virtutile sale admire-tiunea lumei intregi. Prin interpelatiuneade fao void sA provoc nA motiune, pentrua proba cA natiunea romanA n'a intrat inresbel pentru a face conquiste, (aplause);cA natiuneï rornâne 'T este seump pitmén-tn1 sed 0 nu '1 va cede in schimb sub nieiun cuvént i pentru niel uA valare, (aplausepeelungite); el nu in momentele de fatAvom face critica faptelor ministerului ac-tual, ci vom urmas esemplul pkintilornostri, call de cAte oil a fost in perieoliubita nostrA tora, ati seiut, i seim i noi,de a fi uniti si a uita desbinkile interikesi de partitA (aplause), si de a fi ca unsingur orn unlit in, interese mari i vitalepentru Ora nóstrA ! (Aplause.)"

D. Dimitrie Ghica. D-lor, déca amcerut a se da citire cuvintelor mete recti-ficate, a fost mai eu sémA ca sA se vadAdeed, ati fost corecte acele cAte-va cuvintecari s'aft rectifieat. Negresit cA aeele cu-vinte dise de altirmaï competinti at- fi pu-tut fi esprimate intr'unlangaj mai elegant,mai infloritlinsAinu acésta a fost cugetulmed. ,

D. lit C. Iepureanu. Lucru principaleste sA se vadA cA nu voim conquiste.

Se dA citire comunickei D-lui se--

nator G. Cantacuzino, In coprinderea ur-mAtóre :

Domnule pre,,edinte,Un accident neasteptat causâneldmi

fracture bratului, rn ¡rè d. silit a nu puteapArtisi cAt-va timp locuinta mea.

0 regret atat mai yid, cu cât evenimen-te importante pentru tara nOstrA se des-fAsurA in acest moment.

LuAnd cunoscintA acum de patrioticamotiune votatA in sedinta de eri de eittreonor. Senat, motiune prin care se afirmAintr. un mod peremptoritl i resolut inalie-nabilitatea i indivisibilitatea teritoriuluiRomAniei, me gritbese, D-le presedinte, ave face cunoscut ca me unese intru t6te euacéstA demnA resolutiune, i cA considerea uä on6re d'a semna si numele meli injosul acelei motiunt

PrimitT, D-le presedinte, ineredintareainaltei mete consideratiuni..

G. Gr. Cantacozino.

Senatul ia act.Se mg dA citire unel propuneri de

a se da un ajutor loeuitorilor din Giurgiu:

Propunerea Grajdetnescu.

1. Parte din locuitorii orasului Ginrgiune mai avhd cu ce trAi si uncle a se adA-posti sti fie ajutati din fondurile Statute,fAcénd onor. guvern de urgentit listA decati individi meritA ajutor pe cat strict ne-cesitate or fi.

2. SA se numéscA uA comisie compusAdin 5 ll-ni senatori Si 5 D-ni deputati, in-setiti de 6meni speciali In arehitecturAconstatandu-se stricAciunile etc., sA fie-despAgubitT de Stat, top' cati ad incereatpagubi din cause resbelulni, de Ore-ceGiurgiu si Calafatul a suferit destrugeriin eat mu1 t1 pierdênd mai tot ce ati avutprin jefuirl si bombardAri continue de laineeputul reisbelului One in present.

Ap. Grajdiinescu, Yetre Opran Gr.Iorguleneu, D. Pisca, N. Arlon, N. Voi-nov, G. Or4eanu.

D. N. Voinoxr. Am cerut cuvântul sArog pe biuroT,i cred cA este asentimen-tul intre,plui Senat,ca sA bine-boiascA,a grAbi a, ducerea la ordinea (jileT a projec-tului de lege pentru modificarea legei e-lectorate, care s'a votat de CamerA 0 careeste trAmis la Senat.

Este un project férte important si eredcA este bine a '1 lua cu utt orA mai curendin desbat ere ; de aeea ve rog, D-le prep-dinte, sA bin e-voiti, a lua dispositiuuT easA se inepart.A tuturor D-lor senatori.

D. vice-pre§edinte, D. Bratianu.Acest project , este in desbaterea sectiune-lor incA din anul trecut; D-viistrA, nu a-yeti dér de et It al lua in desbatere si a nu-mi delegatt.

D. D. Stu, .dza. D-le presedinte, am o-

nOre a anunta onor. D-lui ministru de ex-terne uA interpelatiune, i anume

Interpelez pe D. ministru afacerilorstrAine

DécA cunósce conditiunile armistitiuluide la Andrianopole;

Déca este dispus a presenta Senatului,aceste conditiuni, spre a se lua cunoseintitde ele;

Déca cugetA a trAnaite delegati, sub ori-ce denumire ar fi acésta, la viiterul Con-gres pentru a apera drepturile i dorinteleRomanic)", conform voturilor reiterate aletutulor ActunArilor, incepénd de la AdunA-rile ad-hoc si péne astAdi."

D. Sturdza.

D. vice-pre§edinte, D. Briitianu.Se va comunica guvernului acéstA inter-pelare.

Ieri, D-lor, validAndu-se trei nouisenatori, trebue sA impArtim prin tra-Tgore la sorti pe la seetiuni:

D. VArnav va fi la sectinnea a 4-a.D. Giuvara, la seetiunea a 2-a.§i D. Esareu, la seetiunea 1-a .Acum procedem la alegerea comisiunei,

pentru revisuirea regulamentului Senatu-lui, care se va compune din 7 membri, in-tre care D. A. Zisu ca propunetor faceparte de drept.

senatori proced la vot en bi-

D. vice-pre§edinte, D. Brittianu.Resultatul votului este eel urmAter :

Vo tan ti 34Majoritate reglementarA 19

SuntD. D. Ghica,, D. BrAtianu,, D. Sturdza,, G. Lecca,

A. Giani ,N. Voinov.

Acum, D-lor, ne mai fiind nimic la or-dinea Old radio sedinta, i rog pe D-nilsenatori a trece in sectiunT. §edintA pu-blkA ratline. ,

§edinta se rAdicA la 4 ore dupe amédT.

ADUNAREA DEPUTATILOR.

SESIUNEA ORDINA

Seclinta de la 27 Ianuarie 1878.

Presedentia D-lui vice-presedinte A.VAseseu, asistat de D-nii secretari D. I.Ghica, M. Ghelmegénu , N. Dimancea siG. Sefendaehe.

§edinta se deschide la ora 1 si jume-tate dupA amédi.

Presentl 89 D-ni deputati.

28 lanuarie (9 Februarie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 469

Nu respund la apelnl nominal 54 sianume :

Bolnav :D. G. Hasnas.

In congediu:D-nii F . Alunenu, A. Caravasile, D. Do-

nici, N. Furculescu,

N. Goren, I. Iuraseu,C. Leca, D. Leca, G. Livezenu, G. Ma-gheru, I. Nanu, I. Nicolau , D. Pruncu,G. Radovici, A. endrea, C. 61ree, D. So-fronie, A. Teriachiu, N. Cisman.

Färd aratare de motive :D-nii D. Anghel,P. Arbore, St. Bechia-

nu, C. Bobeica, T. Boiu, N. I. Bujorenu,A. Candiano-Popescu,' I. Carabatesen N.Constantinescu L. Costin, D. Frund, A.Cheorghiu, G. Ghiteseu, D. Giani, T. I6n,L Litteseu, G. T Macri, D. Micleseu, G.Miclescu, Gr. Monteor, N. H. Nicola, R.Opren, C. Pesiacov, E. Protopopescu-Pa-che, A. Stirbei, I. A. Sturza, G. Tacu, A.Vizanti, M. Vladimirescu, Gr. Vulturescu,P. Zamfirescu, Gr. Isiteescu, I. Docan, A.Stolojan.

Se citesce sumarul sedinteï precedente.D. Z. 1Mb:its:mu. Din Monitor vecl,

D-le presedinte, eh fare acei earl ali vo-tat asupra celor done propuneri de ierisunt si et trecut anume, old sciti c vo-tul s'a filed cu apel nominal; si apoi, totet me ved trecut intre abtinuti. ET bine,D-lor, nu avém euvent ea sh nu votecl,mai ales cea de a doua propunere , findeh et nu me gäsem deputat chnd s'a vo-tat darea in judecatit a fostului minister.Ve rog derA, D-le presedinte, s faceti casit fit si et trecut intre acei cari a votatpentru ridiearea acusatiunei fostilor mi-nistri.

D. C. Fusea. Aserh fiind bolnav n'amputut sh, ieat parte la sedinta in care s'avotat motiunea relativa h retrocedareaBasarabiei. Declar ch, m unesc in totulcu acestit motiune.

Se pune la vot sumarul sedinteipre-eedente si se adopth.

Se comunicitAduniirei urmAtOrea te-legramh din partea D-lui deputat N.Guran :

Domnule prqedinte,Rog fiti interpretul met care onor. Ca-

rnet% oh, ea representant al colegiului III,aderez la votul set , deelarând ch nu vaceda nici iiä buchtich de phmênt din teri-todul strAmosese.

N. Guran.

Se trhinite la comisiunea de petitiunipetitiunea D-nei Maria Tenea, a D-nei Ma-ria Ionescu si a D-lui Donich Ialciano.

Se tritmite la comisiunea de verificareprotestul unor alegetori al colegiului I deRomallatT contra alegerei Witt la acel

Se comunicit Adunärei telegrama din alt resultat de cht a ne ingreuia positiunea.partea maï multor locuitori din Rirlad Voci. Inchiderea disentiunei.prin care rOgit pe Adunare a fi in contra D. M. Sehina. Am luat euvéntul,retrocedgrei Basarabieï. presedinte, ca s v rog a face sh se cons-

D. G. Serurie. Ieri &id s'a votat mo- tate ader si etí la votul dat de Calli611tiunea relativa la Basarabia, et me aflam in cestiunea interpellrei D-lui UrechM.presidend un biurot electoral si din acesth, D. P. Gilles.. D-lor, in ceea ce priveseemush n'am putut sit fili aci. Deelar asta-cli rectifichrile in momente asa de grave voitioh din tOthinima ader la cele done motiuni astepta ocasiunea pentru a le face, darvotate ieri de onor. Carnerl. acum este u alta cestiune care se legit in

D. Fr. Mileseu. Din imprejurari hide- mod direct cu cestiunile cele mai natio-penclenti de vointa mea n'am putu s uale; este uit cestiune de biserich; cestln-fit ieri presinte pentru a Ina parte la vo- nea bisericei Sf. Spiridon. Am avut on 'e.eatärile insemnate ce s'atí dat relativ la re- sh anunt nu de ieri nu de alalkaeri ei detrocedarea Basarabiei si la retragerea acu- trei septhinâni D-lor ministri uh interpe-satiund d'asupra fostilor lare In privinta bisericei Sf. Spiridon care

Et unul ea representante al colegiulul sth inchisit numai mie onor. misistri 'miII de GorjO , nu voii sh fig taxat de ale- at %out on6rea si favorul de a 'mi refusagetorii mel c m'asi sustrage de a in5 pro- dad le-am cerut, si pe care era dator anunta In privinta acestor done insemnate mile da, deca nu dupa loge, cel putin dupitvoturi.De aceea in privinta retragerei buna cuviin i duph, obiceiurile consti-acusatiuneï contra fostilor miuistri, ve de- tutionall. Cu tote acestea void fi silit sitclar : child euí unul, earepresentante al co- 'mi desvolt interpelarea si flr. aete, chcilegiuld II de Gorjti, am venit in acesth este indispensabilh pentru biserich sà 'mionor. Adunare si am votat darea In jude- esercitez dreptul de a 'di desvolta inter-catg, am lucrat in consciintit fArh. consi- pelarea, drept acordat mie de Constitu-deratiune de partit, consideratiune de tiune i pe care D-nii ministri nu 'micolóre. Am avut in vedere faptele i ehnd pot refuse mai ales ch, doni dintre minis-am ajuns la conclusiunea fosti ministri tri interpellati se ghsese aci chiar dacastint cdpabilï, m'am dus In fricalui Dum- n'ari fi tot asi putea desvolea interpelareanetleil la acea tribuna si am pus votul met in fate D-lui ministru de culte, care, dupitin consciintit pentru tramiterea inaintea cat vedem i dupit cum am mai estejustitiet oratorul obicinuit al guvernulni.

Regret a astit-41 ehnd ved e majori- D. ministru de estrne. Sunt gata atea aeestei onor. AdunAri a retras acusa- respunde.tiunea d'asupra fostilor ministri, regret ch D. AI. Sihleanu, D-lor, eri am fost innu pot sit, fiti de acord cu dense... Camerit de la inceput NO la finit,

D. C. A. Rosetti. Incepem desbaterea and s'a &cut votfil motiuneï presentatadin not ? de D. Vernescu am repuns tare, clar si

D. Fr. Mi'eseu. Atuncea nu e permis chiar de done ori pentru". Atat e de a-ca uA minoritate s se pronunte ?... Duph deverat acesta eh m vM trecut In Moni-mine D-lor avénd in vedere punctele co- tor Intre ceT 55 cari ati votat pentru re-prinse in actul de acusatiune, fostii minis- tragerea acusatiunei fostilor ministri, a-tri sunt culpabill. De aceea eti mentin ac- testa este nit dovadh el am fost si la eeltul de acusatiune i sunt contra retrage- vot. Inch nit dovadh este c gritrei ei... mine n'ar fi numexul votantilor de 93 cum

In cat privesce motiunea relativa la ten- at fost, ci numai 92 ettti din eróre figure-tatiunea ce ni se face In scopul de a ni se (lit in Monitor. Este dark u schpare dinrelua Basarabia, acele trei districte ve de- vedere de la .Monitorul oficial.clar atilt in numele met cat si al tutulor D. vice-preedinte. Se va rectifica.representantilor de Gorjt, cari, din impre- D. M. Burileanu. D-lor deputatT, asu-juräri independenti, nu ati putut sit fie pre- pra voturilor earl s'aii dat eri nu 'nai per-senfi , dar earl m'at autorisat sh, v declar mit s. mai intru in discutiune, find dejaatat in numele meti si in numele lor ct un vot dat de Adunare. Darn uh eestiunesuntem In totul de aeord eu motiunea vo- care se 160 fórte strâns cu unul din voturiletath. De h nit margine a terei pelne la cea date eri, este aeeea a projectului de legealth nu se va ghsi un singur individ care privitor la responsabilitatea ministerialä.sit primeseit a se ciunti u feremith, ul pi- AO ruga pe biurot sh bine-voiaseächturh mitcar din pamentul strAmosese. invite pe delegatii sectiunilor ca sh pre-

D. M. Cogitlniceanu , ministru de sinte mai curénd raportul asupra acestuiesterne. Socotesc, D-lor, died si Sena- project de lege. Fltr. acesth lege mi setul si Camera an fleut un act si patriotic pare, D-lor, c ne am infAtisa inaintea te-si da inaltit conveninth, ca sit voteze fArn re): inteun mod fOrte neeorect. Prin urma-aiscutiune i soeotese c Adunarea astä- re dach eredeti, acésta este i darinta

va fi consecinte ca ea- insgsi si eu nu nanimh a terei, re reg sit Ineuviintati ce-spirit de tact si patriotism va opri aceste rerea facuth de mine de a se invita dele-manifestatiunT %cute în urmA care n'ati gaii sA presinte lucrarea lor cat maï cu

470 MONITORUL OFICIAL AL ROMÄNIEI 28 Ianuarie ((,) Februarie) 1878

rénd; (aplause). Oki daca aid in sesia-nea aeésta nu Vora vota legea pentru res-ponsabilitatea ministerialä, Ora. se Va-credinta cA .ru este dat partidului liberalsA voteze art aserneaea lege.

D: vice-preledinte. D-71or, raportulcomitetului-delegatilor asupra acestui pro-ject de lege se MIA depus pe biuroul Adu-närii incA din sesiunea trecutä, prin ar-mare n'aveti de-eat S deeideti cand voitia '1 Ina iii desbatere.

Vocf : Luni.D. vice-pre§edinte. Ca incaviintarea

D-v6strA se va pane la ordinea Old pen-tru Luni..

Acura si D. Pantazi Ghica are cuv6ntu1pentra a' aesvolta interpelarea D-sale.

D. P. Ghica. D-lor deputati, v6 va pa,-rea hegl.esit eiridat ea er care, dupA cu-vintele unni (Ionia ministru, impArtAsesesentimentele lui Aleco-Pasa, en, care du-pA un alt domn ministru, a5,,,teptam un grad6re-care in artaata otOrnanA, eil care stintun Turco-phil recunoscut si constatat,toemai et sA sA earl_ apararea uneibiserici romane si ortodoxe, toemai eti ca-ra totkl'auaa ua'ftin sfiit- de 6re-care ten-dinte asa de malt ortodoxe pén6 a ne du-ce peste DunAre, eu t6tea aeestea fiind cAsunt si ell crestin, fiind cA am pretentiu-nea de a fi roman si a avea sentimente ro-manesci eu t6te denegatiunile D-lor mi-nistri fiind. cA impArtAsesc sentimente-le tutulor ronaanilor,ori care ar fi indoeli-le D-lor ministri .in acéStA privintA, voittvorbi de bisericA si yolti sustine dreptu-rile unei biserici cu atat mai malt cA amuA datorie pe care 'mi o impute numelece am onóre sA port, name de care in6 fA-lest; numele némulut eartria eti onOre de

apartine."Am avut on6re sA anunt D-lor ministri

uit interpelare in privinta positiunei de-plorabilA in care se aflA pusA biseriea Sf.Spiridon. Am cerut actele privitOre la a-césta afacere pentru ca sA 'nif pot desvol-ta interpelarea in cunoseintA de causA eatot-d'auna insA, in amabilitatea D-lor, încondescendenta D-lor in special care mi-ne, D-nii ministrii m'aii trAmis de la Anala Caiafa, 'mi ati spas anal eA nu se git-sese actele in ministerul s6A, eel-alt citnu le are, cel-alt ea, nu le scie unde suntsi ast-fel acele acte nu le am putut do-Wadi.

desvolta eu t6te acestea interpe-latiunea mea si fArA ele. Si ea sA, ve punsi pe D-v6strA in curent de faptele petrecute in administratiunea averii bisericeiSt. Spiridon, v6 rog sä., 'mi dip voit a des-fAsura inaiatea D-v6stra, tóte cele petre-cute cu acea administratiuue pentru caream sa esprim nu nemultAmirele mele, da-rit regretele mele D-lor ministri, si pen-tru a fac'e, de se va putea, sA inceteze renl.Biserica St. Spiridon e fundatA la 1768de 'Alexandra Ghica V.Y, si 6tA in ce eon-

ditiuni a fost dotatA acea bisericA. Ea a"fost dOtatA cu 7 mosil si onor. CaMerApOte inchipui, dupA modal cairr'se dot*bisericele pe atunci, ce venit p6te sa pio-ducA 7 mosii. In interesul faadatianei,iatre conditiunile testamentalui esteaeeea ca nici uil-datA serviciul eultalui sAnu tie intrerupt sub nici un motiv, i apai

prevede ca escedentele veniturilór sAse marite nOu6 fete pe fie-care an dotan-du-se dupA cuviintA i dupA trebuintA.

-Corn vedeti, DAM:, iatre clausele testa-mentulaï in cat privesce bine-faeerile, liaera de cat uA singurA eonditiane; era aceiade a se dota noire fete pe fie-care an pen-tra mAritisul lor. Iatà, D lor, care era con.-diiunile testamentului Si a-supra, eAroravoesc sA chiem atentiunea D-4tri Ministru.

D-lor, ac6stA bisericA s'a administratnecontenit in interesele Sale de cAtre unmembru al familiei Ghieilor, si in timpiidin urm'i era iiisareinat eu acéstA admini-strare D. Alexandra Ghica care se supra-numea Ccil Mare, i care a continua-t'o pén6 la ineetarea sa din viatA; sag eandD. Alexandra Ghica sapra-numit CacittlaMare a ineetat din via-V.; biserica a re-mas de atunci fArA un Ctitor, fArA un ad-ministrator. Sal) domnia lui Vodà-Cuza,ministrul de finance atone): esistent inscriein budgetul Statului, in contra dispoSiti-unelor testamentalut si fd-rA aid nA lege,uA sumA 6re-care, pe care trebuiea sA odea biserica ea art subventiune asiluluilena-Doamna, dacA my m6 insel. AcéstAsumA, D-lor, nu s'a esecutat" aid uA datAsub domnia lui Voda-C za; pentru ca nuera votatA prin uA lege, nu era sanctionatäprin nici uit dispositivae.regalatA, si ace-sta fiind-cA, era in contra dispositiunelordare ale teStamentultii; si a r6mas in bud-getal Statului ca uA cifrA neefeetuitA, sicare in fie-care an se retrAcea, ea sA dieasa, la pasivul Statului, insA la 1871 findministru de finance D. P. Mavrogheai, D-sa printr'uA incheiere . . . . aci insA per-mitetrmi uit micä parentesA, uitasem sA v6spirit), cA in acel testament se an IA con-ditiune de a se infiinta un consiliti de su-praveghiere, uit epitropie mare cum sA nu-mesce; compusA din mitropolitul tèrei, deministrul de finance si eel de interne. D.Mavrogheni ca membru. AceluT consiliAface trA, incheiere si contractézA un impru-mut in sarcina bisericei de 500,000 leipentru a se plati acea sumA anualA careera trecutA in -budget sub Voda-Cuza, sicare sumä nu se implinise aid 'IA data.Epitropia mare isi insusesce dreptal, îlinsusesce autoritatea de a contracta uninapramut in contra tutulor legilor, in con-tra tutulor dispositiunelor testaMentuluiin sarcina biseried, far:A ea pentru aeestasA fie autorisat acest Imprumut de Camera,farA ca pentru acesta titori sA, fi fost con-sultati, fall ea pentru acesta sA, se fi in-trebuintat pkén6 atund aeea SumA pentru

care sA, alocase un credit 6re-care in bud-getul Statului In anul domniel liii Vodd-Cuza. ET bine, D-lor, acea sumA continuaa fi alocatA in budgetul anual al Statuluipén6 la 1877, cand era dat ministernluiprotector christianismului era dat mini-sterului liberal eminamente pravoslavnicde a face un act barbaric, un act pAgan ;gloria de -a face un act de siluire in con-tra unei biserici. La 1877 , ministrul definance trAmite un ordin cAtre ministrulde justitie care dA ordine de a urmAri prinportArei implinirea sumei de aprópe 145mii lei nuoi.

D. ministru de externe. In ce lunA,s'a dot acest ordin.

D. Pantazi Ghica. N'ati bine-voit ami da actele, ca sA, me puneti in positiunede a nu v6 putea respunde, de aceia v6 rogea sA nu m6 intrerupeti.

Ast-fel D-lor, la 1877 sA, dA acel ordinsi se esecutA biserica ea sA, implinéscA 145mii lei nuoi apr6pe

Atunci epitropul, din fericire bine ales,de si ales in contra dispositinnilor testa-mentare de cAtre D. ministru, aeel epitropD. George FAlcoianu, om prob i energieprotestA contra unni fapt arbitrar al mi-nisterului si se opuse la acestA urmArire.Se convocA de cAtre epitropie un consilitide advocati, i D-nii advocati, ca émeni dedrept, dA avisul Ion cu total in contraministrului desaproband m6surile Nate dedénsul.

Cu tóte acestea, D-lor, ce s'a int6mplat?Este cA la 1877 un preot, care meritA totrespectul, tétA stima i consideratiunea, simai cu s6mA recunostinta n6strA, a Uteri-lor aï acestei biserici ï sacrificA dinarii siproprii si sustine biseriea cu ceea ce doban-dea el ea preot si merge ast-fel plAtindtoti impiegatii bisericei pén6 la 1878, du-cendu-se necontenit ea sA cers6scA de laministrii mila guvernului ea sa pótA sa, fiebiserica deschisA. Ministriï ï respundea,eu tóte cA era cestiunea de bisericA, depravoslavnicie , Ï respundea : suntem o-cupati eu cestiuni politice f6rte

D-nii ministrii se ocupall mai malt depravoslavnicii de peste Drake mai inaintede a incepe, a protege crestini ortodoesidin tail care aveil mai mare trebuintA sichiar dreptul de a fi ei mai anteiprotegiati.Mai respundell ministril et nu avéti bani;dar ï yogi intreba : pentru ce nu avetibani ? i voit respunde tot et : pentru cAati urmArit biserica printr'un alias de au-toritate, pentrn cA nu era nici at lege invirtutea chreia sA se inserie acea sumA inbudgetul Statulul, pentru ea nu era utdispositie a testamentulta, pentru cA nuav6A dreptul ministrii sub VodA Cuza easA inscrie ac6stA sumA, pentru cA nu aveadreptul D. Costa-Foru sA, contracteze acelimprumut...

Ce putea sA fact acel nenorocit preotcare 'si dAdase chiar banal pe care 'I ciì-

28 Ianuarie (0 Februarie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 471

tiga pentru esistenasa dilnicA ? A trebuitin cele dupA urmA , obosit de a da i nemar puOnd, ne maT avênd de uncle sA dea,a trebuit sA inceteze, si atuncï biserica s'agä,sit in imposibilitate de a me functiona,pentru c nicr personalul nu se putea in-trefine, nici lumânger, niel unt-de-lemu,nid prescuri nu mar erail.

Ast-fel, D-lor, la 8 Ianuarie curent,céstA bisericA a incetat de a mar oficia sis'a inchis.

D-lor, circumstantele acester afa-eerr.

Acum mar este al doilea punet asupracAruia sA intinde interpelarea meacare este acel pima.

Biseriesacésta, D-lor, pe lângA ii avereconsiderabilA care thi are, avere care con-sistA din none' mosii situate aier in térA...

D. Ioan Ionescu. Cine ia venitul ace-lor mosii?

D. P. Ghica. Nu m6. inbrebati pe mine,intrebati pe D-nii ministri.

Cum die, D-lor, biserica, acésta, pelangA averea sa intelege cA are Si multeprocese destul de serióse, si mntie alteleare si unul 6u locuitorii din Rosiorir deVede. El' bine , acestr locuitori at (As: sinoi suntem crestinr si nu voim s luAmnimic de la biseriert ; prin urmare propu-nem nä transactiune.

EY bine, acéstA transactiune póte sA fiecred cA este favorabilA bisericer si décA

s'ar fi primit transanctiunea s'ar fi pu-tut lua uA sumA considerabilA i bise-rica ar fi mers mnainte; ba înc i ar fiputut constitui si un capital óre-care dincare ar fi tras an bun profit; derA onor mi-nistra nici datA nu s'a preocupat de a-oea transactiune pier chiar nu a trimis-ola un consiliu de advocatr ca sA cérA opi-niunea lor asupra acelei transactiuni.

IatA D-lor,objectul interpelatiuner mele,am treed pa d'asupra punctulni acelueacare face SA resulte din intentiunea testa-torulur si din spirittil testamentului catot d'a una administratia bisericei sA fiedata until' membru din familia Ghicilor.Am trecut p?,ste acest pullet pentru cA nuvoese sA se clicA cA unul din membriT fa-milier Ghicilor ar cugeta mAcar la pro-copsélA safi la chiverniselA : am trecutpeste aeest punct pentru 'cti or ce s'arr6spunde de catre domnir ministri cuintentiune de a atinge pe membrii fami-Her Ghieilor sA scie cA acele crivinte vorfi mar prejos de noi.

DérA, D-lor, cand aveti in familia Ghi-cilor ataf.T membri din cari ati fi putut nu-mi un administrator, care si-ar fi sacrifi-cat timpul Suí i care ar fi conrespuns in--tru tóte voinei testatorulut pentru cen'ati fAcuto? Acésta mAsurA D-lor minis-tri, ar fi fo'it cel putin uA datorie de con-descendentA, de lama cuviinta de respect:cAtre drepturile uneï familif i pe'nu sf i numiti in administotinne, nu sa

chevernisiti cAeT nu v6. cere chevernis6-1A, ci sA 'T consultati sA le spunetY situa-tiunea srt le arAtati tot, sA le diceti étísituatiunea in care ne afiam, 66, condi-tiunile testamentuluT, ea ganditi si D-v. sitfacem? Stint gat de putin agreahili acestrmembri din familia Ghica D-lor minis-tri, în cat flier chiar ac6stA, on6re nu avoit sA le o facif cAnd era dreptul lor.

D. pre§edinte al consiliulul. Noi nusuntem neam de Domn ca sA a vem rivali-

D. Pantazi Ghica. Scia c avetr re's-punsuri fOrte fine si ate uil-datil fOrte vio-lente, de aceea 'mi reserv dreptul sit ver6spund la timp, si sal nu credeti ca ve facconcesiune, nu suht din aceea earl' transi-geadA ca consciinta sa, de aceea sA sciti

reserv dreptul SA. vl rè'sPund la a-tacurile ce faceti.

Ceea ce cer de la D-nir ministri, esteacésta : nu reclaM eh' «a violat un dreptal familieinóstre, ci ceea ce reclam estecif s'a mnchis nil bisericA si cA nu se pOteinchide nil biseria, sub un minister cres-tin, subnn minister ortodocs si pravos-lavnic, si prin nrmare cer ca sA fad), bu-niitate D-nir ministri, and biserica are Mtavere proprie a ei, sil incetede eu urmAri-rile arbitrare, Sil aSigure pe cat se.va pu-tea functionarea reghlatA a bisericer, sA res-tue aeele same carT acel preot le a chel-tuit din (unan si, carY ail cheltuit acelesume pentru biserieg.

Acestea sunt cererile ce leadresed D-lorministri; vedeti eh' aci nu este vorba deneineredere sail incredere in cabinet, siaper cA D-niiministri nu se vor Audi CUMse sburlesc tot-fra-una cand am euv6ntulea sA desvolt tut interpelare safi Sil discutalt-ceVa.

D. M. Kogalniceanu, ministru deex terne. lor, inainte, de tOte voese sitlieided nit ceatiune personalA en D. Pan-tadi Ghica.

'De ate ori onor. D. Pantazi face catena interpelatiune, tot-d'a:una amin-tesce tiA imputare ce..rni face cum 61,1'asfi asemuit eu Alec() Pasa.

D. Pantazi Ghica. Nu am on'ire de acunósee pe Aleco Pasa.

D. ministru de externe. Sit -naï deavoe D-sa sh '1' SOT cA nu a inteles euvin-tele mele. Nu intrit in deprinderile meleca sA insult pe cine-va, i apor si legAtu-rile ce le am cAtre familia D-lui Ghica nu-nai permit acésta. De cal s'aintkmplatasa,cit atunci and D. Pantazi Ghica atacaconventiunea, s'a servit eu nisce cuvinte pecari et le gAsisem intoemai in urt depesea lui Aleco Pasa, si am dis cA seintamplAea D-sea reproduce cuvintele lui AlecoPasa, cum a,s fi Matt dacl as fi gäsit cu-vintele D-sele reproducé'ndu-se de un al-till de cat de Aleco Pasa.

Nu am inteles Insu ca sA pui prin acéstala indoialA sentimentele D-sOle: eti lin

contra sad cil D-sea are sentimente fúrtebrine si sa m credetY cA, de altmintreleaD-sea este si un orn fOrte evlavios (mareilaritate). Marturisese cA am fost fOrtevia miscat and l'am vedut in bisericil fa-Ond act nu mime de bun ortodox, dérAsi de bun roman and s'a eelebrat pana-chida pentru soldatii o.t.ii carY art cadutpe campul- de luptii.

D. Pantazi GhiCa. Nu v'asceptati casil flit si eli asa de pravoslavnic ea si D-y?

D. ministru de Cxterne. Da, sciil citsunteti evlavios.

Vin acum la interpelare. Yam refusatdosarele pe (wile cere D-sa; de cat uncledintr'elnsele le-am refusat, fiind-cA na leaveni in phstrarea mistrA , ci ele se pAs-trezil in insAsi cancelaria ,aceler biserice,care este ut biseric,A autenoma, cu orga-nisatiunea ei eti totul deosebitil si -undeminiatrii nu figurézh de cat ea rtA colec-tivitate. DérA mArturiseac ert MI parte dindosare nu le-asi fi dat chiar de ar fi fostui pAstrarea néstril ca ministri. D-sa cereca sA'r dAm dosaral procesuluT. Apoi fileapel la D-vóstrA, D-lor, sAnai spitneti careproprietar da, in public, documentele unniproces al sal.? Décit va cere, de eseniplu,dale va din D46strA , de la adnainistra-tiunea domeuielor, ea sA aducit lin dosar,credeti eh va da acea administrati-une ? Ni., va diee : nu pot sal dart.De aceea declae de Mai nainte cA I1U voillda doaarul acestni proces deschis, jiicand cestiunea nu se va hsolva inainteajustitier. .

Actim vin la cestiune ; D. P. Ghica sitservesce anthil de un act..de donatiune.In adevi-r stint acte de bine-facere name-rOae fAcute de familia Ghica,'si rog pe D.Pantazi sil crédA Cil nu voese efi sA mnipu-tillez actele bine-facere ale familielGhica sail sA deneg aceste note; insA dom-nilor, pCme'a ill vOcal trecut, mai aleS subDomnii fanatioti , sii. blase un obiceifi cAerati fluff Donani earl sA nitail la nA me-nastire, se iiiait la nA bisericA, le conve-nea, '1 fAceari Ore-cari avantagie si o limnpe urniA de o fAceall avere proprie a lor ,o dotaii eu averi, en mosii si o dall ori laalte monastiri, ort la epitropie , ori 0' in-china la locurile de jos. Avemtime de asemenea monastiri fondate doDomni si boerr Romani ccii pe urmAluat de Domnil greci si s'afi inchinat lalocurile de jos.

La fondarea acstei biserice recunosech a Nat parte si familia Ghiea, insal sàmidea voe D. Pantazi a'i s¡iune ca ctitoriaprimordiala nu este a familieT Ohica cafondatOre, nid i. tOte mosiele nu stint datede acestA familie; acésta este un lucru deconstatat inaintea tribunalulur , si décafamilia Ghica erede cA are vre un dreptcare nu 'I' se tine in sOmA, nu are de catsh'l reclame inaintea justitiei.

Al donilea, ortor. D, Pantazi Ghica ma"(

479 MÛNTTORT1T, (1-FTeLkL AL ROMANTET 2 Tannarie Fehruarie) 1878

pretinde a in actul ctictoricesc, care nue de cat un act de reinoire, éra nu un actde fondare, sa pune indatorirea ca epitro-pul administratore sh' fi luat sine qua nondin familia Ghica.

D. Pantazi Ghica. Va inselati n'amdis asa.

D. ministru de esterne. AÏ dis'o inmod categoric si alta data si acum.

D-lor, marea epitropie este compusademitropolitul tare)", de vistierul si de po-stelnicul dupa, vremï, si ea numesce unadministratore care sä administreze si nu-mesce pe cine voesce. Déca dar familiacrede ca are dreptul de a fi numit acestadministratore dintre membrit familiet, nu.are de cat sa urmarésca dreptul s6ti acolounde este fn drept urmarésca. Cumam gasit not acésti biserica ? A murit unepitrop administratrr, mi se pare Papa-zolu, care a lasat acésta biSeric i acéstaepitropie i documentele et in cea matmare neorinduiala ; ba Incä mai mult, aconsiderat acésta biseriea si averea et matmultï ant ea proprietate a sa a faeut ce avoit, dupa mórtea lut, fost chemartinot, epitropia mare sa numim alt admi-ni,strator. Am hat un om care pune uastaruintä fórte mare de a cerceta si a 1A-mud actele si documentele in stare chao-tica in care se afia. Iat déra fn privintadocumentelor. Ce am mat gasit noi ? Amgasit acésta biserica färA un ban, deare veniturt mart, preeum o recunoseem sinot ; insa, Vita averea et s'ajluat....

D. Pantazi Ghica. Ordinul s'a dat la1877.

D. ministru de externe. Vet): vedeaea nu e ave. Not am invitat pe consiliulde advocatt ea sa se rostésc i advocatitati recunoseut ca si noi ea s'at %cut camturceste, fara sentinta, fthä nimic, cands'a silit biserica a face un imprumut subcuvint de a indeplini nisce indatorirt luatemat din nainte, nu din vremea nóstra, ni-sce indatorirt cart n'a fost statornieiteintfun mod legal si positiv. Banff s'aluat i s'a varsat in casa visteriet. Déraacum c,lice D. interpelant ca not sa't fl datinapot bisericet. Apot easa Visteriet estea nóstra, 7 Déca am fi facut cum cere D.Pantazi Ghica atund ne ar fi diS chiarD-sa: cum AT cutezat D-v6stra sa luatibanit din visterie si datf fat% un votal Camera ? Acésta not nu o puteam face,ei trebue sä venim cu un project de legeinaintea D-vóstra hotaritï singurt cevet). socoti, déa not nu pntem sa dam unban din lada visteriet.

'MY imputa D. Pantazi Ghiea eä de ceam permis ca biserica sä se inchida. Dareì p616 acum einet dile n'am stiut nimicdespre acésta. D. Fälcoianu, care este sisenator, in loc sa'mt spuna despre acésta,a preferit mat bine WO implinésca misiu-nea D-sale de legislator si sa faca IA in-terpelare th Senat; a preferit maï bine, in

loc sa Ana da mie lämurirt, sa seduca a le da D-lut Pantazi Ghica. Apolce sunt et vinovat de acésta. Déca e vor-ba ca biserica sa se deschida, et voit pu-tea On tret sat patru sute de fraud cucart sa, se intampine cheltuelile oficiululdivin; dar óre acesta a fost scopul inter-pelaret ? Nu ; D. interpelator a voit saconstate drepturile bisericeï., i acestedrepturt nict not nu le punem iii indoialkdar va rugam sa recunoscett ca in stareade asta4 a lucrurilor nu avem nicï tim-pul, nid mintea de a ne ocupa i cu.acéstacestiune ; cunóscett In destul in ce greu-tap ne afilm ca sa nu ne imputati u ne-gligenta In acósta

Sunt incrediatat ca nici unul din D-v.nu va mat ganditï asta-dï nict la avereaD-vóstra, nict la familiile D-vostra, avetïo singura idea' ; salvarea drepturilor si aintereselor tare. Cu tote acestea , d'acaeste vorba ea, biserica este inchisa, darede cat sa vinA maine si sa le dat but' casa o deschida.

Cat pentru cestiunea de fond, acéstAcestiune este prea mare, nu e vorba dedoua, tret mil' de franc)", ci este cestiuneade ua suma, de aprope 400,000 franc)." p ecare D-vóstra nu o piutett hotara acum.Acestï but sunt in casa Statulut, i Sta-tul nu este amenintat de bancruta. DacaStatul a luat banit pe nedrept va da inn-poi, si not singurt chiar vom starui a seda inapot ; cad' not, ministri cart in virtu-tea testamentulut facem parte din epitro-pie, suntem datort sit aparAm i dreptu-rile epitropiet tot asa ea i drepturile Sta-tuluï. Prin urmare, cestiunea acésta o D3111aduce inaintea D-vóstra printr'un proiectde lege, si D-vóstra yeti_ hotarê, si dacilcestiunea a ajuns aid causa este ca atunciCand s'a dal avisul consiliulut de adve-catï ca sa se r estitue banit, D. ministrude finance nu era aid. Vedett dar D-lor,ea si not suntem ortodoest ea si D-v(Istra,sunt i cii crescin ea si cet altY, fara multaparada, fara mult entnsiasm, cu convicti-unile mele si nu voiese ca ua biserica safie inchisa. De aeeea voit face sa se des-ehida biserica, pentru ca sa urmeze mi-misiunea sa bine-facatóre.

D, P. Ghica. Onor. D. ministro de ex-terne a vorbit ca si cum as fi reclamat, asfi revendicat drepturile familit Ghicilor;s'a inselat insa, D-sea, si '1 rog sa fie bineincrédintat ea, cand va fi cestiunea de dre-pturile familiet Ghicilor, nu de la D-1oryogi veni sa le revindic, sit fie bine incre-dintat ea, dam a presupus un moment eaam facut aces% interpelare pentru ca.unuldin membrit familit Ghicilor SA fie pus indrepturile testanrantare, s'ainselat, pentruca inca ua data in,familia Ghicilor nu estenict un om de procopséla, de schiverni-sea.; sa, bine-voéset dar D. ministru sa numat fad asemenea aluiunt, cad protestezcontra lor, si le resping.

D-lor, când ne tramite onor. D. Cogalni-céun inaintea tribunalelor vorn respundeca nu not om merge inaintea tribunale-lor pentru cA sper ca asta-dt se va gasi tugin anima ministrilor destul simtime"nt cres.cin, ortodot, ca sa, nu ne faca sa mergeminaintea tribunalelor pentru averea Unabiserici, sunt convins de ackta, i dacaD vóstra suspectatt simtimintele nOstre,not nu le suspectam pc ale D-vóstra, sun-tem mat sineert de cat D-v., mat presusde cat D-vósträ cel putin sii aeeSt pulletde privire.

Onor. D. Cogalnicónu spune, cum ca nuse dice in testament ca epitropul sa fie nu-noit din familia Ghicilor. i ad se insalade fapt , si ast voi sa avem testamentulsub ocht ea sa't dovedesc acésta inainteaCamerei. Din testament resulta categoricea, unul din membrit familiet Ghicilor vatrebui sa fie nuruit epitrop, déril dam disacésta de cat In trécat, pentru ca nu wu .

sa reclam acest drept pentru vre unnl dinmembrit familier Ghicilor; cu tote acesteadispositiunea esista in testament, si acelcare nu este din familia Ghieilor este aceladministrator , acel secretar, cum a fostD. Popazolo, pus sa administreze snb or-dinek epitropulut , si pen la incetareadin viéta a lut Ghica numit CAciula-Ma-re, administratorul Popazolo nu era de catun esecutor al dispositiunilor luate de a-devaratul epitrop. Déra nu va fac niet uaacusare, nict nà mustrare in privinta acés-ta, si prin umare nu seit de ce ne trami-teï inaintea tribunalelor, not, nu vom mer-ge inaintea tribunalulut i Diet nu cred ea,vett trämite pentru ca facem apel la evla-via, la ortodocsia D-vostra.

In cat privesce despre D. Falcoianu fa-cet)" ua eróre de fapt, pentru ca. nu D.Falcoianu ida indemnat sa fac acésta in-terpelare asupra drepturilor bisericet San-tulut Spiridon , nu D. Falcoiann Ida in-demnat sa esereit acest drept, ci:ealitateamea de titor m'a Impins sa va fac acéstaintrebare pentru ea sA ve faceti datoria.Vedett dOra cì a fost nedrept catre D.Falcoianu, D. F'alcoianu 'int a dat in 'Ir-ma aceste esplicatiunt , si atunct m'amconvins ca D-sa ea epitrop a fost corect,érrt acel care fost cored a fost D. rni-nistru de finance care a .dat ordine sa seeseeute urmarirea contra leget.

Cat pentru ceea ce a rnalversat D. Po-pasolo acésta nu ma privesce pe mine cipe D-v. ea consilit de supra-veghere. Etinu scut si nu ma ocup déca Popazolu aprevaricat banit bisericet , sat déca dincontra 'I-a läsat ban)", eli cred ca a lasatbanul pentru ea asa trebuia sa fie sat alt-fel D-nit ministri "st-ar fi fAent datoriaar fi urmarit despagubirea pentru biserica,in he de a urmari biserica.

Acum, onor. D. ministru vine la ua mar-turisire franca, dice ca,in privinta averetacesteT biseri lucrurile s'at Scut cam

28 Ianuarie (9 Februarie) 1878 MONITOREL OFICIAL AL ROMANItI 473

turcesce"; eï bine, et ve multumese cA a-cum nu sunt nume et ture, si v'atY tur-eit (Ilaritate). Primitï 'si D-r a-eésta, calificare, cad recunOseetï ca, atI fa-ult lucrul cam turcesee, acestea stint eu-vintele D-v propriï,

La 1877 s'a dat ordin se urmarAsca a-averea bisericd; apoï bine, se urmareseeaverea uneï biserid One intfatilta in catsit nu i se lase nicï ua, para en care sa sepóta intêmpina eheltuelile pentru mnde-plinirea serviciulaï divin? Apd nu seiti9-v, ea nid until' particular nu i se p6tesequestra objectele necesare profesiund,ineserie 1u sat pentru castigarea esisten-td luï? Cum del% ati putut sequestra undbiserid cea din urma para ? N'aiT gresitdud atI is, ,D-le ministru, ea mesura a-eésta era cam tureesca? Ba este tureéseade tot:

Acum D. ministru dice ea (heft anfiiners sa'ï spue oh' biserica este inehisa, arfi putut gasi 3 sat 4 sute de francY, casa'T dea pentru a nu se inchide. Ve. mul-tumim, insa nu la bunatate, nu la mila,.nula eleimosina D-v6stri1 trebue sa alergebiserica ei la dreptul

La ceea ce nu bratI In drept sa urnalritiapo s ne spunetT ea tot-d'a-una s'ar

gasi 300 pea, la 400 fraud pentru bise-riea. Ua biserica ea aceea a St. Spiridonnu p6te sit funetioneze an intreg eu 300-400 de francY, eta ceea ce voiam saprin urmare nu p6te fi vorba nid de unvot de blam set de ncreclere care nicI eaera in intentiunea mea, ceea ce voese eteste sa ve rog, este ea cel putin sa res-pectatï legea si testamentul ; cad earn amdis D-v6stra seitY ea tine particular ea-inia nu se p rite urniäri uneltele si instru-nentele care apartin meserid sél.e cu caresus-tine esistenta laY, apoI cu attlt maY mull,trebue sa respectatT i ceea ce apartfi.nebiseried pentru ca sa p6ta funetiona.

Eta D-lor,-pentru ee am dis ea atl faeutUil abus de putere ea atï lovit bisericaeareia nu ia-ti lAsat nicï atta maw cu eesa p6ta plati untul de lemn i luminärileneceSarff earl' ali fost; platite de acel bun(3restin, de acel preot care a deservit bise-riciï pena dud a putut Si numaï atund,eAnd n'a maï putut, a lasat sit se inchidabiserica.

Prin urmare, cererea mea este ea aceea*Jiserica, pentru ea sa FAA functiona re-gulat, trebue sa aiba un budget.

U. voce. Are budgetul.D. Pantazi Ghica. Ve incelatI nu este

un budget, sunt bine informat, am Matcunoseinta chiar de la barbatI earl' cunoecafacerea si care spus 'ea, de un ande dile si mg bine nu esista budget sieste fOrte natural ea, un budget nu se pOteface cu nud. Ve rog der in numele religiund ortodoxe card v'ati constituit In ,

al.durosï campionï, sa bine-yoitY a face salfuneAioneze biserica tu limitele posibilei

si în acelas timp vrmaï rog saa sit face alusiuni i cestiunI personalepentru ca sa nu fiff1 silit si et .pentru casa. nu ating susceptibilitatea nimuluï.

D. pre§edinte al consiliuluI de mi-ni§trIl. Oil de câte orY am avut on6reaa Told la minister si a fi ministru de fi-nance, am cautat sa gasese un midloe easä scap acea biserica de ghiarele reposa-tuluï Pagazoglu ; déra nu'mï a fost prinputinta, pentru ea gasiam Inainte'mï câte

bariera fórte puternica ; am cautat sagasesc pe cine-va care dea un ad-juto intru acesta, si nu am putut gasi penimenY, pena cand Du&neded nu a chematla sanul set pe acel administrator (aplau-se, ilaritate).

Dér seitY, D-lor, la ee a Meat alusiuneD. ministru de externe când a dis ea s'alucrat cam tureesce ? La faptul ea VodäStirbeit a obligat pe epitropiT aceleï bi-serid sit I-litre-PA nu seOla de fete si bi-seriea in cele din urma a fost obligata sase imprumute, fiind c n'a putut sa pla-tésea, pe maY mu1h anï acea subventiune, siast-fel fostul minister a trecut in budgetla veniturï snma ce avea sa, ia de la acestabiserica. Faptul acesta, dupa parerea D-luTCogalnieónu sa Mcut cam turcesce.

Ast-fel, D-lor, eând noT punem ní pir-ghie ea sä, se6tem costiunea din namolulin care se afla, D-v6stra strigatl in contran6stra, in The sa fi strigat atund cand

D. P. Ghica. Nu cram in timpuri asade democratice si de liberalï....

D. pre§edinte al consiliului. Atund'nail pare bine ca recunOseetI ca numaï intimpurile demoeratice i liberaff se facedreptate i chMr bisericilor. (Aplause).

D. N. rleva. D-le presedinte, mi separe ea ne perdem timpul farit nid un re-sultat practic, nid pentrn Adunare, nidpentru ac,a St. biserica, pentru care cutotiï compä'timim c sta. inchisa.

Voiti sa dab. Ore-earI larnurid ea s sciece resolutiune sa ia Camera, guvernalD. ministru de esterne; voiti sa ve dau1aeeste lìhrnuiiih pentru ea sa vedeti in cesta punetele care ar trebui sa se resolvede guvern fad proces, cad am aulit vor-bindu-se de proces. Eta in ce stIl acestpunet.

Acésta biserieä, care are 'la administra-tiune separatit, a fost obligata se plittéseiluì anuitate pentru uä scóla de fete de ca-tre Printul Stirbeit. Acésta anuitaie nus'a cerut an eu an, cad neaperat trebuiá sitse caute a se incurca lucrurile, pentru eadin incurcAtud sit és a. un folos pentrudânsii. Nu sa cerut acesta anuitate, incurs de dece nub, in cilt duph acest timp,tóte anuitatile adunate la un loc s'a nrcatla eifra de 400 mil' lei.

Cand a venit ministerul acela care scitYcum a administdt financele WO, el vr.-dêndu-,se in strimtorare a inceput sa cautecatistichele vechï, gasi acéstä, anuitate

neplatita pe tad multi anY de epitropiabiseried. St. Spiridon. AtuncT chiema pereposatul rapazoglu (Acendu'I sa platéscaachsta suma. Déra, cum era sa o platésea,cându nu sunt de cAt 60,000 francY venitanual, hj suma de plata era de 400,000S'a gasit de euviinta ca biserica sa se im-prumute de la easa de depuneri eu 500miY lei. Guvernul silesce pe epitropia, satieste irOles cu (Musa, putin importA, i seface imprumutul de la casa de depuneffpentru suma de 500,000 leI. Intelegetïbine ea anuitatea acestuT imprumut, im-preuna ca dob6ndile acoperea maï tot ve-nitul bisericeï, in cat nu remânea de dt

neinsemnata suma pentru esistentadilnica r fauctionarilor bisericd. Acéstaeste 'partea care S'a ticut turcesce, si pen-tru care cred eli cii representantlY aceluïasedement trebuia sa visa In Camera eu olege spre a se restitui asedemêntuluïacest imprumut. WM, acésta privescetrecutul. SA venim la presinte. Guvernulasta-dY constrange pe epitropie sa,'Y pla-tésca regulat ate 25,000 lei pe an, si a-césta Mr% nid n titlu, fara nid uA. ho-Wire in contra acestui sedemênt, si bi-serica din acésta, causa s'a ifichis, cadrestul de veniturY s'a sequestrat de mi-nistru de finance pentru a se plati actua-litatea, nu trecutul.

AtuncI protesténd epitropiï bisericii sifacénd nä petitiune au aretat guvernuluïacé-Sta, ilegalitate ; guvernul a tramis afa-cerea in studiul consiliulur de advocatT,earl' at. dis : nu ne ocupam de trecut, nielde imprumutul din trecut, (led intru cfitguvernul nu are nä, hotärire in contra epi-tropid, nu are drept se cOra. acéSta sumape calea de urmarire.

ua voce. SA traga pe guveen in jude-cata.

D. N. FleVa. As intreba pe D. Cantilise'inT spuna ce ar dice D-sa când cine-vaar veni i 'i-ar sequestra averea fara nidnil tiqu ? Cine reclamA trebue sA fad ju-decata. Et cred ea tó.e aceste neIntelegerinu provin de cilt din faptul ea nid go-vernul, nid noi nu am avut timpul a neocupa de asemenea cestiunï in aeestegrave 'mpregiurari; déra când guvernulva lua avisul consiliulnY rie advocatï, vavedea d este unce nedrept si ilegal deurmAri venitul acesteï biserice fad nich untitlu.

Vocl. Inehiderea discutiund.D. ministru cultelor. D-lor deputatI,

ye rog sä nu inchidetI disculiunea, cadsolutinnea ce propune onor. deputat Fle-va nu mi se pare fad justa, nid eficaee.Déca, s'ar putea lua adï de Camera ul resolutiune, ea ar fi acea sa lasatï a se trataeestiunea cu ocashmea votard budgetuld.

A uitat D. Fleva sa spina eh guvernulnu a faeut de cat a urmari de la na, epi-

plata mad cifre budgetare, plata a-nuitatilor until imprumut Meut in 18721'

alocatiun ea pentru intretinerea ordinei pu-blice este numal de 2,500 lei.

In facia evenimentelor prin care trecemaflându-se in térà o mare multime destrAini de tot felul , si serviciul ordinelpublice find cu mult mai important decât in timpii ordinari, alocatiunea preve-dad In budgetul anului trecut este cutotul nesuficieutA, eu atAt mal putin ana-logia de 2,500 lei, ce 'T pöte cheltui inIanuarie.

Guvernul cere dar un credit estra-or-dinar de 50,000 lei pe care comisiunea fi-nanciarl, gAsindul intemeiat, '1 aprobA'1 supune si aprobArei D-vöstre.

Raportor, E. Costinescu.

PROJECT DE LEGE.

Art. unic. Un credit estra-ordinar de50,000 lei este deschis D-lui ministru deinterne asupra esercitiulul anului curent,spre intémpinarea cheltuelilor privitórela mentinerea ordinel publice, care creditse va acoperi din resursele create prin le-gile care autorisA, emisiuma de bonuri detesaur.

D. vice-pre§edinte. Discutiunea ge-nerall este deschisl.

D. I. Ionescu. D-lor, ne gAsim in fataunel eereri förte importante, a unei cereride credit pentru cheltuell de sigurantäpublicA , cheltueli pentru care nu se dAsémA, cheltuelt secrete. Am observat si inanul trecut la votarea budgetului cà Adu-narea a ficsat suma de 30,000 lei pentrucheltuéla acésta.

In cursul anului dificultatile, nevoieleail fAcut de s'ah sporit ac.,ste eredite la120,00014 adiett : de 4 ori mai mult decAt era ficsat in budget. Atunel m'am in-trebat ce este credital aeesta ? Suplimen-tar este? Estraordinar este ? Ce nume tre-bue dad dupA legea comptabilitAtei,ori cal de imperfectA ar fi ea, cAci trebuesA einöseem el este imperfeetA in pAr-tile cele mai importante, mai ales in par-tea socotelelor , si acesta fiind un creditde socotell , care nu se mal iail, natural-mente sunt Imboldit ea su cer euvéntul

sA, 'mi esprim dorinta ca sA se ficseze odatA ideile nostre asupra acestul credit.De ar fi acest credit suplimentar, ar trebuitrecut In budget, si in budget este trecutu,precum spune insusi D. raportator, sumade 30,000 lei, care impArtitA in 12 luni,vine 2,500 lei pe lung,. Nu se ajung acele2,500 lei, si daca nu se ajung, sA ni sespunit cât mai trebue ? Mai trebue nä sutA,doue ? Prea bine sa,' dum, si atunel dupA,legea comptabilitAtei când uA, sumA trecutAin budget nu se ajunge si se mai cere pes-te eeea ce este deja, acea sumA cerutA senumesce credit suplimentar.

Numirea de credit estra-ordinar, dupAlegea comptabilitAtei, are cu totul un alt

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 28 lanuarie (9 Februarie) 1878

Inteles : este un credit, care nu este tre-cut in budget.

Prin urmare, din capul loculul mnepa face umilita mea observatiune si a dicecA, termenul de estra-ordinar nu este po-trivit en obiectul ce este in discutiuneanósträ. Acest credit nu pote su pórte nu-mele de estraordinar , ei el trebue se poi.-te numele de credit suplimentar.

Asa s'a fAcut In anul trecut , cand uucredit se mal cerea peste cifra pusl inbudget; acest credit se chiarau suplimen-tar. Asa este legea comptabilitAtei ; D-vostrA, cari sunteti advocati, si slavA Dom-nului el sunteti 73 In CamerA, yeti fi sci-ind acesta mai bine de at mine. Ed scitinumal ceea ce me jignesce pe mine, ca uncomptabil bêtrân. Prin urmare , din ca-pul boulai incep a face umila mea obser-vatiune , cA, termenul de estraordinar nuse pote aplica la acest credit. DupA aceeavin si me intreb: cum se face un budget,guvernul si Camera, sunt datori impreunäsä se chibzuiaseu si se punit in budget nä,sumA, neaptirat trebuinciósA, pentru intêm-pinarea unel trebuinte publice. Neu iérAsiguranta publicA cere ca sA fie u6, sumAde un milion pentru cheltuell nepreve-dute , pentru earl' nu se dad socotell ,earl pört,A, numele de cheltuell pentru or-dinea publicA, si mal inainte In Fruits, a-ceste cheltueli purtati numirea de fondurisecrete , bine-voésel guvernul a veni sia insemna acestu suml in socotell, i voiäda aretând apol, cul s'a dat si eitt s'a dat.Atunci aeeste credite nu mg ad dreptulde a purta numele de fonduri secrete , cide bunA, sémA, de fonduri de politie , desecuritate publidt. Apol pentru securita-tea publicA numal in Bucuresci dam a-pröpe nä, jumetate milion; si In totu sistemanóstrA de budgete si de comptabilitate neocupum numal sä Seim earl pot fi veniturilesi earl cheltuelile; dértt nu este acestascopul principal al nostru. Seopul nostruprincipal este su avem socotell, eAci lasocoteli se vede cari sunt veniturile sicari cheltuelile; déru asa cum am Inat a-cum obiceiul, ved cA mai mult tinem de aface budgete, si de ug, lunA de când lu-e-ez In comisiunea budgetarA, diseutumacolo cât venit avem si ce cheltuellavem, in cAt atrag atentiunea D-vöstrAasupra obiectulul principal , care 'mlsuscitA, ideia de siguranta publiel,Reek cheltuell, ori cat de marl ar fi, tre-hue trecute in socoteli. Ceea ce sunt da-tor sA, fac ea representant al terei este casA, cer socotela, nu pentru 50,000 lei, careeste impositul ce se plAtesce de 500 te-rani, dérA i ehiar pentru 50 lei. CândderA, In budgetul ordinar al ministerululde interne, este trecutA, suma de 30,000lei pentru siguranta publicA, cifrit pe carecomisiunea budgetarA, a sporit'o la 40,000lei si pentru care guvernul a cerut sA fiela 60,000 lei, eu atât maI mult sunt da,

tor sA cer socoteli. ApoT décA in anul tre-cut a fost 120,000 lei, puneti pentrn Dum-neded acestA cifrA in budget, si nu malveniti in töte dilele ea su cereti fondurisecrete; cud, D-lor, eu fonduri suplimen-tari , cu fonduri extraordinarl in sus, Injos, numai intelegem ce facem.

Legea comptabilitAtii la noi este copi-atA dupA cea veche francesu de la 1859sat 1860, care peste 10 alai s'a imbunAtA-tit, In cat nu o mal cunóscem i ar fi dedorit ea si la noi sA se introdueä nu dis-positiune care esistä, in legea cea nouufrancesA, modificatA sub Napoleon III-lea,prin care se pune ministrilor indatorircaca in cursul lunii luY Ianuariä, sA dea ug,socotéll lAnauritA de toti banil ce a pri-mit si de intrebuintarea kr.

La noi aä intervenit doul leg earl atimodifieat legea comptabilitAtei, dérl a ces-te legi mai mult all Intunecat'o, de eat adindreptat'o. Ceea ce eli doresc D-lor estesA se facA luminA, sA se arate pe fata banicheltuiti si se ditm ea se pote mal putin,si aceea ce dAm sA fie trecut In budget,did décit nu se trece in budget, apol a-cea cheltuélA nu este extraordinarl, cisuplementartt. Trag UM, atentiunea onor.Carried spre a pune o orânduéll la ase-meni cheltuell. EV1 nu qie sl nu se ea inconsideratiune acest credit, eAci si daettas dice o scid bine cA, vorba mea nu seprinde (ilaritate), clOrA v rog sti se de-termine natura acestul credit, care dupAmine nu se póte numi credit extraordinar,ci credit suplementar. DOrA eti m'am cre-q.ut dator sA fac observatiunile ce ati au-dit si declar cd, voiti vota pentru acestcredit fiind dt am ineredere in guvern.

D. E. Costinescu. Nu void slt respundla consideratiunile generale puse inaintede onor. D. Ionescu asupra IntrebuintAreifondurilor secrete; las acésta asupraministru care are sA, vorbeseä, eeea ee voidsA spun sunt douA mid rectifictiri la aceleqise de D. Ionescu. Antâiä, In adever a-nul trecut s'a votat un credit suplimentar,la acest capitol, care nu sa [treat la sumade 120,000 lei, dupA cum aratA D. Iones-cu ei la 90,000 lei. In eeea ce priveseedécA acest credit se euvine a se numi su-plementar sad extraordinar, D. IonesenscapA din vedere un lucru eit nest cre-dit se cere intr'un timp eând budgetn1 nue votat. Ca sA fie suplimentar, trebue sA,figurede in budget si budgetul sA fie votat.

apol acestea nu sunt cheltueli fAcutedeja asupra budgetului anulul trecut ;sunt cheltuell de flout acuma când bud-getul nu esistA si prin urmare nu '1 pu-tem numi alt-fel de cât credit extraordi-nar. Supliment la ceva care nu existA nuse 'Ate vota. Prin urmare, ministerul a-vênd. necesitate de acéstil alocatiune sine putându'ise acorda in alt inod, comi-siunea D-v. v propune sA acordati subforma de credit extraordinar,

28 Ianuarie (9 Februarie) 1878 MONITORIIL OFICIAL AL ROMANIEI 477

D. P. Buescu. E file parte din comi-Siunea financiarn, si am votat acest cre-dit, insä in comisiune a fost discutiune,

argumentele prin care am voit nu sä '1resping creditul, (ma s esplic forma ca-re mi s'a pArut neregulatit, argumentelemele in comisiune a6 fost mai aceleasi es-primate astn-di de D. Ionescu.

D-Ior acest credit pe care negresit Ca-mera '1 va incuviinta, ar fi trebuit sn aibnun altä formn. Se care credit extraordinar,pentru ce? Pentru un capitol care nu esis-tit de loc in budget ? Nicï de cum. Vineguvernul si dice: an fAcut uä cheltuélnextraordinarl $ i de aceea ve rog sndati creditul ce ve cer. DérA 6re nu existitcheltuéln in budget pentru politia secre-tA? Pentru ce sA nu '1 dAm sub denumireade credit suplimentar? Dérn dice D. ra-portator en creditul ce i s'a dat nu estede cât de 2,500 lei adien, a doua-spre-deceparte din creditul care figur4dI in budget.Dern pentru ce ? Pentru cuvântul en nuam votat budgetul. De aceea Urn se in-carcA onor. minister cu credite extraordi-nare mnrind datoria flotanta pe când inbudget existA un capitol asupra eärniaputem sit acordArn un credit suplemen-tar? ET bine, sA votAm acestä cifrA pentruacoperirea cheltuelitor necesasiT de astadiplus acelea carï yor mai trebui pentru res-tul anulul, dérn nu sub denumirea decredit extraordinar. Propun dér ca si D.Ioneseu sn modificati denumirea acestuicredit si s aeordim aceste 50,000 Wpentru care sa se considere ea fAcând par-to din capitolul politiei secrete, si rogpe D. ministru sn bine-voiascit sA eonsim-tit la acéstä modificare, si sä nu se maiinearce cu bonurï de thesaur.

D. P. Ghica. D. Ionescu i Buescu, andis en acest credit nu e venit in conditiu-nile legei de comptabilitate, dérn en amun alt motiv, cu t6tA increderea ee am inminister, eu tóta

Ua voce. In tot-d'a-una fad aeéstädeclaratinne, si tot ne iÏ in loc.

D. P. Ghica. Mi se c,rice a tot-d'autitfac acéstA declaratiune; o fac fiind cA estiosincern si déca n'ar fi asa n'as face-o. Atecuragiul opiniilor si eredintelor mete sicánd voin voi s desaprobez un ministruo spun carat.

Acum, D-lor, étä motivele earl, a falldin neregularitatea presentArei acestuicredit, gall de contradictiunea luI eu le-gea comptabilitAtei, étä motiyele call mefac sit me sfiesc de a'l vota. Motivul este a-cesta : cel mai mare midloc de coruptinne,eel mai mare rert care a esistat in societätiledespotice, era acéstit abondentä de fondurisecrete earl s'an intrebuintat ea sit scru-teze mai cu sémn instentiunile timenilor.

in tóte agile si yeti vedea pretu-tindeni desastrele morale pe carÏ le-an a-itus asupra societntilor cu intrebuintareafondurilor secretes. Pe mine until, care am

pretentinnea de a fi democrat si liberal,me inspAimentn name acéstä denumire defonduri secrete, i 'mi aduc aminte de cu-vintele D-lui Kératry care qicea, and avoit sh stigmatiseze politia din timpulimperiului

D. D. Márgii,ritescu. Nu sunt fonattisecrete acestea.

D. P. Ghica. Acésta este intocmaica cum am vedea pisica umblând pe stre-sinit si %chid mianmian, i ne-am in-doi daca e pisica sari nu. Daca D. minis-tru ne-ar incredinta en acestea sunt fon-duri earl' se intrebuintézn pentru ordineapublien, le votez; dar nu le votez, fiind cnnu esta acésta destinatiunea lor. i creden este un datorie de onóre si de consei-WO din partea majoritätei acesteï Camere,eminamente democraticA si liberall sit nuprimésel a se maï da fonduri secrete pen-tru poliie. Suntem destul de eivilisatide libel-I in Ora Românésen pentru ca siinu mai avem trebuinta a ni se scruta niciconsciinta, nid intentiunile; sii nu mai fimbAnuiti, nici urmAriti pe tot momentulpentru credintele nOstre politice, dupAcum se fAcea mai alattneri.

D. I. Brittianu, pre§edintele consi-liulul de ministr:. D-lor, sn me erte D.P. Ghiha dacA void spune en D-sa esteinconsecinte. Daca me crede capabil sAam un politie secretA care sA cumpereconsciinta 6menitor, cum mai p6te dice enare tétA increderea in acest guvern ?

D. P. Ghica. E un traditiune care s.apAstrat in budget.

D. pre§edinte al consiliulul. Apoi inbudget nu se dice en aceste produsurïstint destinate pentru a scrutaxonsciinteleómenilor, nici de a se corupe 6menii pen-tru al face partisani al guvernulni, i niciun datA guvernul acesta nu ya urma tra-ditiunile la care face alusiune D. P. Ghica.D-v6stri avetY tot dreptul sn ne stigma-

daca vetï gnsi en din aeeste fonduris'a plAtit un singur om ea sA spioneze pecine-va pentru intentiunile lui sail chiarpentru faptele lui politice. Noi nicY nu a-vem meritul de a avea tin adeveratn poli-tie secretn, fiind ea tot-d.a-una am venitla putere en consimtimkitul majoritigeTterei si nu avem trebuinta nici sn corupemconsciintele, nici sA persecutAm pe aceiearl' sunt adversarii nostri.

Revenind la obiectiunile D-lui Ionescu,'1 as ruga sA 'mi spuie care sunt midlOceleacelea ce sciinta a gäsit pentru a face illpolitie de sigurantn publicA in conditiunimai eftine de cat am fitcut'o noi, si sn-mispuie care este guvernul acela care, aftân-du-se in resbel, cu nA armatn strAinit inOrit atât de numerósn, cu mil de vaga-bond1, cu o populatiune flotantn indoitn,de cAt in imprejurnrile ordinare, sit fi pu-tut face faii la chieltuelele de sigurantApublicA, sA fi putut mantine ordinea si aprinde pe hotii nu numai din tarn , d.ar

pe cei fugiï peste frontierA, t6te acesteamime eu suma de 90,000 franci pe un anintreg? Chiar acum colegul men de la jus-titie a primit un telegrama care anuntacA sail prins la Triest hotff carï an prA-dat pe domnul Stancovici. Apoi: ere-detï domnia-v6strit cii t6te aceste luerurTse fac numai prin fermece Onor. D. Io-nescu dicea, sn se dea socotélit. Dérit ase-menea bani se cheltuesc in prinderea ho-tilor i nid un-datit pentru a se cumperaconsciintele nicT pentru a se spiona ad-versarii politici. Inchipuiti-ve cii pentrua prinde un hot am trebuit sA trämit unom intrUn parte.

D. P. Ghica. Atunci nu mai e vorba desigurantA publien, atund e pobiie poli-tica.

D. pre§edinte al,consiliulul. De mul-te ori chiar cheltuelf carT ar putea veniinaintea Camera' si divulge vin impreju-rAri, sunt cuvinte cad te silesc sil le fadfAn votul public al Corpului Legiuitor.D-ta chiqr, D-le Pantazi Ghica, décn asavea nevoe pentru interesele Statului deajutorul D-tale si cere a te duce un-de-va pentru un lucrare Ore-care, i D-tan'ai avea bani, da en, 'ff-ar con-veni a ti se spun numele in public in a-semenea imprejurare ?

D. P. Ghica. Pentru ce nu, décA e inserviciui si interesul Statulul?

D. pre edinte al consiliulul. En n-desc, D-lor , cA meritul eel mai mare aladministratiunei actuate este en in mid-load eircumstantelor politice grele de as-tadT, si cu "IA sumn neinsemnatn ea aeonde 90,000 lei pe an , a putut sA tréen,mentinênd siguranta publicA , printrUicrisn asa de mare. Acum s'a aruncat en-vintele grele cA acesti 50,00010' ee se cersunt paraoa snracului de care trebue sAfim mai economi. Me ertati , paraoa sAra-cubit' e ea si a tuturor ; si déca cerem a-cesti bani eerem pentru sigurantauitea si a bogatului ea si a snracului.

Vine apoi cestinnea de formA, si apro-posito de ac..'st,a, nie mir cum D. Buescu afAcut tiA mare confusiune asupra creditu-lui suplementar ce se cere. D-sa a susti-nut en pentru ea noi sn putem dice creditsuplementar trebuia sal cerem numai pen-tru luna pe care s'a votat budgetnl. Cre-deti D-v6strit en e bine sn dap' numaipentru luna acésta 50,000 de lei ? Noi yecerem pentru un an acest credit, si D-v.voiti sn'l dati pe nA lunA ?

Ua voce. Pe tun lunn, i sii privésen a-nul intreg.

D. pre§edinte al consillulul. Atun eisn faceti bine sn ye &well D-vOsträ la mi-nisterul de finance sii realisati un a-semenea credit , ii yeti vedea daca viiordonantézn cine-va. Nimenï nu'l vaputea ordonanta fiind-cn, ar enlea legea.

S'a maï dis en de ce emit WI-ma de te-saur pentru acéstn sumit ? DénA se scie cii

478 MONITORtiL ariciAL AL ROMANIM 28 Ianuarie -(9 Februarie) 1878

oi de Cate ministerul cere tin credit,trebue sd arate si resursele de unde vaacoperi. Pentru creditul de faciA,fiind incd,tid sumd disponibild din miliónele in bonuri de tesaur ce s'a yotat a se emite. . . .

voce. Dérd nerealisat.D. pre§edinte al consiliulul. Am drep-

tul sa le realises. Acum daca v'asi ceresd acordati bonuri de tesaur nouï, Kt' aveadreptate , dérà cand din suma votata maieste o sumd disponibild putep sd'ml' dati.

\roe. Inchiclerea discutiunei.Se pune la vot inchiderea discutiunei

si se primesce.Se pune la vot luarea in consideratiune

a projectului de lege i scrutinul se de-clard fArd resultat, neintrunind num6rulde votanti cerut de regulament.

Sedinta se rAdicd la 5 ore dupe amédi,cea viitóre se anuncid pe a dorm di, 28

lanuarie.

Cancelaria AdunArel deputatilor.

In cancelaria Adundref deputatilormud vacant un post de copist, se publichconcurs pentru dioa de 30 Ianuarie 1878.

Concursul se va tine in localul Adund-reY deputatilor, la orele 11 de diminétA,uncle concurentii se vor presenta'cu cer-tificatele de studiile ce ad sAve'rsit.

Concurentii sunt invitati a presenta te-rerile D-lor la directia cancelariell Adu-ndrei. (3-3)

D-na Lascar lamandi, din Botosani, aoferit in folosul rAniOlor un colet cu cie-rapi de land.

D. S. Ch. Daniel, din orasul Iasi, ofe-rind in favórea familielor soldatilor ro-mani, care ad calla pe campul de luptd,5 bonnet' domeniale, in valOre de 5,000ler, cu cate 27 cupóne fie care, care bonurile-ad deptis la casieria locald, pe comptaeasel' de depunere, dupb, cum probéza re-cepisa No. 166, Care recepisks'a tramiscase de dodatie a óstei, a rddica aceasumb, spre a servi confo rn donatiunei.

Ministerul aratA viuele sale multumiripentru.acéstA ofrandA.

Ministerul esprimA vitia sa multumireconsiliurilor comunale i judetiane notatemai jos din judetul Mused], earl' ati oferitsuma de lei 6,610 pentru cumprare dearme si lei 40 pentru adjutorul armatei ro-mfine.

Consiliul judetuld Muscel, lei 6,000pentru arme.

Consiliul comunei Topoloveni, lei 420pentru arme.

Consiliul eornunei Domnesci, lei 70 pen-tru arme.

Consiliul comunei Cdlinesci, lei 60 pen-tru cumperare de arme.

Consiliul comunei Gorganu, tel 60 pen-tru arme i lei 40 pentru armatd.

Ministerul esprina mutumirIR sale 'co-mitetului israelit din urbea Petra, judetulNénitu, care a oferit suma de lei 1;008pentru cumprare de-arme.

Lista de ofrandele Mate pentru cum-16rare de arme iadjutomul armatei romanede comunele notate mai jos :

Comuna Priboeni, lei 180 pentru armelei 100 pentru armatA.Comuna Ciulnita,. lei 60 pentru arme.Comuna Golesci, lei 120 pentru arme.Comuna VrAnesci, lei 60 pentru arme.Comuna Valea-Mare , lei 120 'pentru

arme.Comuna tefA.uesci, lei' 240 pentru arme

si lei 100 pentru armatd.Comuna Leurdeui, lei 100 pentru orme.Comuna Tighnesci, pentru arme.Comuna Valeni, lei 71 pentra amine.Corinna CAlinesci, lei 40 Pentru armata.Comuna Glambocelu, lei 6 pentru or-

matä.Colima Beleti lei, 25 pentru arniatA.

* .

Ministerul esprimA viva sa multumiremai multor persóne din judetul Muscelearl' a oferit suma de lei 25 bani 35 pen-tru cumpèrare de arme.

D. Dr. M. Bosianu, ce fade serviciul laspitalul din Severin, oferind in folosul ar-matei solda i aCcesoriile ce i se cuveneade 1415 August Si One' la I Noembre1877, in suma, de lei 775, dupa cum arataseful intendentei din Crajova cu raportulNo. 291, ministerul aratd multumirile salepnntru acésta ofrandA.

D-na Elena BAddrad, din Tuzla, jude-till Ismail, a oferit gratis armatei 400 dr.scanad find, pentru care ministerul es-primA viuele sale multumiri.

Persiniele tirmAtóre din judetulTutova,bine-voind, ail oferit armatei objectele no-tate In dreptul fie-cdreia, adicA :

Locuitorii cdtunel Buda, 1 oca Ruud.D-na Anastasia Fotiade , din Pitesci,

200 dr. scarna.Locuitorii cdtunel Diuga, 1 oca scamd.D. LascAr Popes,:ii, din Costesci, 33 dr.

scamd.D-na Maria S. Popa, din Puesci,200 dr.

petice de olandd.Femeile locuitorilor din RanzescY, 2 oca

scamd.Locuitorii comunel Orgoesci, una oca

scarnd.

D-na Elenca Costache, din comuna Bu-da, un pachet cu petice de olanda.

D-na Anica O. Zadig, din comuua Car-joónii, 200 dr. scamd, 13 buditi olanddcate-va fitile.

Pentru care ministerul le esprimd mul-tumirile sale.

Loeuitorii comunei Bogdana, plasa Si-mila, judetul Tutova, att oferit armatei 15servete,i2 cainAsY, 6 si jumètate coti pauzd,1 pereche itari vechi i tiä pereche obeleasemened, pentru care ministerul le mid-tumesce.

Comitetul protestant din Francia a da-uit spitalelor militare din Turnu-MAgu7idle, prin intermedierea D-lui consul ge-neral al FrancieT; 100 pAturi de land si udladd continênd urmat6rele objecte de pan,sament adica :

10 pachete silc protectiv,10 pachete tifon antiseptic,17 pachete tifon fenicat, si23 pachete iuta fenicatd.Ministerul espriind cu .recunoscintd

viuele sale multumiri comitetulni siconsul general al Franciei, pentru acestäofran(lA.

Locuitoril comunei l'untisenii din ju-de01 Tutova, ali oferit armatei 155 cotipanzA pentru cAmasi, 18 coti .plInzA desae si 4 pros6pe, pentru care ministerulle esprima, multumirile sale.

1). Alen Minculescu, din comuna Bora,jude01 Ialomita, a bine-voit a ofer1 arma-tel 140 dramuri scamA Si 12 pereclai cio-rapi de lânit grósA, precum si D-na MandaVolidi, 166 dr: scamA,pentru care minis-terul le espriol, viiiele sale mulOmiri.

D. Isidor Alexandrescu, din Iasi, a ofo-it arinatO pentru rdniti 200 dramuri sea-

md, pentru care ministerul 'Y esprimA mil-lundrile sale.

D. Nicolan Mihnescu, din comuna Sér-bii, plasa Simile, judetul:Ttitova, a oferitarmatei pentru raniti 150 grame scamd deolandd, pentru care ministerul esprimdmultumirile sale.

D-na Maria Reno, D-ra Zulnia Fataro(fiica D-sale) si D-na Sofia Iosefescu, dinjudetul Tutova, aü oferit armatei pentrprdniri 250 dr. scamA, pentru care ministe-rill le esprimA viuele sale multumiri.

D-na Zamiira I. Constantin din comnnanPanteleimo, judetul Ilfov, oferind armatel

275 grame scamd pentru rdniti, ministe-'T esprimA multumirile sale.rei

Persaele notate mai jos bine-voind

t'7"( E. tti brn, ri IA7A 11.4-PtOR1it OVIVIAt AL MIMAN PI

ofed armatei efectele i objeetele. notatein dreptul- fie-direi, dupa, cum se specificamai jos adica :

Din judetul Nénitu.D-na -Elena Starnatin, 6 cojOce, 15 ca-

masi, 6 ismene si 6 perne.Mai multi locuitori din comuna Redeiu,

7 camasi si 8 perechi ismene.Prirnaria urbei Némtu, 80 cojocele, 110

flanele de Lana si 110 pereeM caltuni demat.

Mai multe persOne din urbea Neil*, 65obiele de sucman, 3 flanele de lava, 6 pe-rechi caltudi de lânä 4 perechi caltuni debumbac, 3 camas)", 7 stergare, 4 servete,4 coti flanela de bumbac, un sucman, unpeptar de oae si 1 .cojocel de miel, 400camhsi confectionate de comitetul damelorromâne din urbea Petra, parte din ofran-de primite din comuna si parte prin con-cursul D-lor Maria Albu si Eugenia Zarn-firescu.

Comitetul israelit din judetul Nérntu,3 oca- 200 draniuri scama.

D-na Ana Fasachi Cracoianu , i ocascamä.

Mai mate persólie din urbea Nemtu, 2oca 50 dr. scania.

D-ra Casandra Sarnoil Cretu, 1 prosop,10 cop' pa.nza, 180 grame scania.

Uii num6r de 24 loCuitori, S ismene16 stergare.

Un numer de 13 locuitorl, 4 camasi, 4stergafe si 5 si jumètate coti panza.

Cati-va lucuitori din Pipirig, 5 coj'.)ce.Locuitorif din Bicaz, 10 catuasi, 3 &AY

sucman, 3 cojóce, 3 prosópe, 3 si jum4a-te coti panza si 3 oca

Din Bucuresci.D-na Rosetti, 95 cojóce de 6e, 18 fla-

nele, 6 veste de flanela, 91 camasi de fla-nela, 11 perechi ciorapï de floral, 10canaisi de panza, 1,500 pachete tutiin si8 vedre vin.

.Din Romanan.D-na Marie Vasilescu si Eugenia Udall,

800 dr. scama.D-na Fani Turcea, 150 dr. smama.Mai multi locuitori din comuna Gura-

Padinif,. 6 camasi, 2 perecM ismene si 3prosópe.

Comitetul damelor, 100 cainasi, 90 is-meée si 153 fete de perna america.

Mai multi locuitori din comuna Apele-VD', 32 camasi, 30 ismene, 24 perechi cio-rapt si 1 camase.

Mai multi locuitori din comuna Celaru,9 canaasi, 6 ismene, I pereche ciorapi, 1pereche pantaloni de struch si 2 veste.

Mai multi locuitori din comuna Moro-tinu-de-Jos, 9 camas,i, 5 ismene si 2 pe-rechi ciorapi.

Din judetullMuscel.D-Ior Tache N. Ganea, 1 bucata panza;

Nita Ganea, 1 bucata, 0114 Nae Barberu,1 camase si 1 pereche ciorapi; N. Dim-lescu, i pereche isinene si 1 camase; Lean-ca N. Barza, idem; N. Dudulea, 1 perecheciorapi; Nita Godanu, 1 carnase; 13. Deco-nescu, idem ; II. Grigorie, idem ; N. Tele-fescu, idem; G. Florea, 1 bucata de pan*Stan Gheorgh, idem ; Gheorghe Tabacu,1 bucata pan* N. Berovoianu, I cAmase;M. Dinnitru, 1 bucata panza; Anica Poso-ento, i bucata panza;, Florea lui Durnitru,1 bucata panza; T. I. Mindoiti, 1 Camase;Dinu Brutaru, 1 petic pan* Bucur gine-rile Mirg, 1 pereche cioareci; Nita Mircea,1 pereche cióreci; Nita Sandoin, 1 perechecióreci; Duman' Costescu, 1 camase; Gg.al Niti, 1 carnase si 1 pereche cióreci; NaeMarcusénu, 1 carnase; Nita, Costescu, I ca-mase; Nita Buica, 1 pereche ciórecY; NitaOlténu, 1 pereche ci6reci; Nicolae Mitu,1 pereche ciOreci; Gg. N. Oproiu, 1 camase;0g. Oncea, 1 camase; Gg. Paslavu, 4 cop'.panza; Culici Paslavu, 2 coti 'Ana; Du-mitru Paslavu, 4 coVi pan* N. Oncei, 1cot panzii; Ion Fegher , 4 coti panza; NitaOproiu, 4 coti panza; Nita G. ()rein, 4coti panzA; Gg. Nita, 1 cot panza; N. Par-vulescu, 6 coti panza; N. Zegher, 10 cotipan* Petro al Tainóei, 3 cop' panza; N.Stanescu, 3 cotl pan* Nita Puree], 4 co-tYOn* Hindi TainOei, 1 caniase; Sandò Fl.Costache, 1 camase; P. Ghica Ungurénu,4 coti panza; Nitä Borcamet, 3 coti panzä;Ghitii N. al Bichi, 2 cop' panza; Petee S.`Nina, 1 camase; N. Dinii Puricel, 4 cotipan* Maria 0g. al Safti, 2 cotï pan*David Trampoe, 1 camase; Pantel G. alSafti, 2 coti 0114 N. G. al Safti, 1 pe-reche isnwne: N. BAnut, 1 pereche ciOreci;MarghiOla S. Ilristea, 3 NV_ panza; Sociacalarasului Chinariu Ion, 2 coti panzii; Mi-

Mate, 3 coti idein; Nita, MiitOne, 4cot( panza; Bucur Chirvasu, 2 coti pAnza;Gg. al Bichi, I clinase; Ion Moise Ungu-rénu, 1 camase; Niculae Husca, 1 camp;Nita Mamaliga, 1 cot de On* Zahiu Nis-toroiu, 1 camase; preotul Bucur Tuluca, 1≉ lón Flustur, 3 COO' [Ana.; Nita N.Valimärentr, 1 camase; D. cap. I. Tutu-ianu, 1 pereche ismene; Nita Pastiu, 1 cä-mase; losif Visoiu, 3 cop panzA; Gg. LucaBatianul, 1 camase si 1 pereche cióreci;Petre Birjaru, 1 camasel Nita, Dade, 1 ca-mase; N. Bughtinu. 1 camase; Nita Bu-ghénu, 3 coti panza: Ilie Bughénu, 3 cotipanza; lancu Pitigoi, 2 coti panza; BucurBotenu, I pereche cióreci; Maria N. COca,3 coti panza; Bodea Copae, 1 camase; M.Tandsoiu, 1 pereche ciOreci; N. Ciolan, 3coti panza, Diiiu Stavarin, 1 pereche ció-reel; Ióna Stoian, 3 coti **St. Calcoi,5 coti 'Alma si 1 pereche cióreci; NicaBo-teuu, 2 coti panza si 1 pereche cióreci; Io-sif Dobrescu, 1 camase; G. Bucur Dobres-au, 1 camase; Niculae Draghici, 4 cotiliana N. Pitigoi, 1 camase; Nica Carausiu,1 camase; G. Vasiloin, 1 carnase; Dumi-

tra 1 cAmase ; Nita. Bortoia,3 coti panza ; Gg. Ciobotea , 4 coilpánza; Gg. Ghisdovetu, 2 coti pânza;Anton Gheorghe 2 coil" panza: N. I.Hulubescu, 2 coti panza; Gg. David, 2cotï :pan* I. N. Green, 2 coll" pan* Gg.Paslaru, 5 cop' liana Gr. Dumitrescu, 2coti papa; I. G. Patrulescu, 2 coli pan*S. Dinu Paslaru, 2 cop' panza; Nita IOn,1 cot pan& Nita I. Stroe, 2 coti pan*N. Glierghinn, 2 coti panza; Ion Dinu, 2coti panza: Moise Vlaicu, 2 cop' pan*Marin Vlaicu, 2 cotI panza; B. Bucur Co-tolan, 2 coti pan* IOn Oncea 4 coti pan-& N. Popescu, 4 coti panza; Nita I. Sto-ian, 2 colt panza; Nita al Sandi, 2 cotipânza; I. B. Rauta, 2 coti panza ; NitaStoica Ilie, i. camase; Preotésa Moisóia, 2coti pang..

Ministerul le esprima cu recunoscintaviuele sale multumiri.

Persaele notate mai jos a oferit ar-mate)" efectelelsi objectele notate in drep-tul fie-carein, adiea:

D-na Dina, socia decedatului DumitruTudor, din Caracal, 2 canalsi, 1 perecheciornpi;.1 córsaf de pat, i prosop si 1 ser-vet.

D-na Elena Ilagiehira, 100 dr. soma.D.. Dobre Teodor, 125 dr. scama.D-na Nicolita Orovénu, 600 dr. scama.

.. Elena N. Iancovici, 200 dr. scamA.Smaranda Nanu, -200 -dr. scama.Teorlora N. Cernatestu, 125 dr.

soma.Locuitm.ii comunelor din plasa Rind-

le, judetul- Maseel, 33 chmasi noul, 25perechi ismene -nouï, 22 carnasi vechï, 14pereebi ismene vechi, 2 perechi- ciorapl,1 si tin sfert coti dimie nógra de ILIArientru òbtoIe i 192 :cOti panza-de-canipa.Locuitorii comunelor din plasa Podgoriei,

109 camasi, 69 perechi ismene, 34 perechiciorapi, t pereche obiele,1 bucata si 4 co-tï americA.

D. Teodor Baldurschi din Bolgrad, 1 o-ca si 370 dr. Scarna.

Ministerul le esprirna viuele sale mul-tumirT.

Ministerul esprima multumirile salepersOnelor numite mill' jos pentru ofran-dele ce all bine-voit a face armatei adica:

D. Petre C. Zamfirescu, din Carapn-Lung , a oferit 4 care fan de mesura.

Comitetul clerical din plaiul elope,districtul Ilehedinti 11 berbeci si 1 vaci.

Emeric Hainol, din comuna Curtesci,districtul Botosanf, 1 stog fan de 16 care.

Herscu Z. Moise, 13 oca fasole; ParohVasile Luca, 13 oca fasole; Mihai Ciupe-ricA, 13 oca fasole; Vasile Olténu, 6 ocafasole; Oh. N. Mutu, 6 oca fasole; Costa-che Irirnia, 6 oca fasole; Gh. I. Boren, 6oca fasole; Gh. Gh. a Hind, 6 oca fasole;

480 moNrratiL OFICIAL AL ItOMANIEI 28 Iannarie (9 Februarie) 1878

Alis Poitele 6 oca fasole; Gh. Poitele 3oca fasole; Ciuperca, 3 oca fasole; ion

BalaseT, 3 oca fasole; Ióna LupoT, 6 ocafasole, totT din comuna Mastacann, plasaBistrita judetul Nemt.Anghel CostovicT, din Severin 300 painT.

Alecu PopescuLdin RosiorT2de-Vede, 2care fan.

C. Georgescu, din Alexandria, 30 ocalefan si nä jumnate banitä, orz.

Comitetul societateT franceze din Bucu-reseT, 600 buteliT vin rosu de Franta.

Din judetul Ilfov.LocuitoriT comuneT Naipu, hrana pentru

280 ómenT, in dine de 18 Decembre 1877,aT escadrónelor III si IV din regimentulNo. 3 de eälarasT; locuitoriT comund Bit-lani, hrana pentru 280 (5menT si 250 caTaT acestor escadróne, in diva de 19 Decem-bre, si locuitoriT comund MihällescT, bra-na pentru 280 GmenT si 250 caT at' acestorescadróne, in dilele de 20 si 21 Decembreacel an.

Din judetulD. Constantin Balténu, din comuna Balta,

5 cojóce, 300 oca fasole si 100 leT.D. Vasile Raduleseu, din comuna Da-

dosT, 40 leT si 150 oca porumb.LocuitoriT Marin Raclu FlorT, Tánase

Borea, Dumitru Burtea, Nica Ghitóia siMarin Bore, din comuna Dobra, 50 oca fa-

se rechisitionase.D. Iancu Leizer si Marcu Meer, din ju.-

detul Roman, ate 4 palme lemne de foc,pentru fiertul hraneT militienilor concen-tratT acolo.

LocuitoriT Vasile Färtätescu i Ilie Po-peseu, din judetul Valcea, 2 perechT boTin jugurT.

ANUNCIURI MINISTERI ALE

MINISTERUL DE INTERNE.

Directorul penitenciaruluT FocsanT, prinraportul eu No. 60, comuniand dosireacondamnatuluT Costache Oberman, dis siCostache LAzareseu, de anT 32, statul mid-locit , 1)61111 carunt, sprincenile negre sifacia óchesa, se invita autoritätile admi-nistrative si comunale ca pentru prinderealuT si tramiterea la locul de unde a dositsa ia cele maT grabnice si serióse mèsuri.

No. 357. 1878, Ianuarie 25.

Directiunea general& a telegrafelor§1 postelor.

Licitatia anunciata pentru din, de 21Ianuarie neputêndu-ee tine din eausa lip-seT de concurentI, se publica u alta hei-taie pentru darea in antreprisa a trans-portuluT expeditieT Statului de la oficiul

postal Crajova la gara loeali vice-versa,cu conditiunile sub No. 18,974, publicatein ilonitorul oficial No. 275, din 1877.

Licitatia s. va tine in diva de 10 Fe-brnarie 1878, de la orele 12-2 p. m., laprefectura districtulul

No. 2,112. (2-2) 1878, Ianuarie 5.

Ave'nd. necesitate de 8000 borcanelede paimênt mid , 1500 elemente3000 borcanele de pam6nt mati i 1000elemente marl, se publica spre cunoscintaD-lor amatori ca, in dioa de 18 Februarie1878, orele 2-4 p. m., se va tine licita-tiune in cabinetul directoruluT general,pentru aprovisionarea acelor materialurTin urrnatórele conditiunT.

1. Licitatiunea se va face prin oferte si-gilate si concurentiT, spre a putea fi ad-misT, vor depune ua cantiune provisoriede 450 leY in dumerariu sat efecte de aleStatulu, era cautiunea definitiva va fi de40 la suta din pretul resultat asupra ad-judecato ruluT.

2. Materialele vor h de cualitatea, gre-utatea si dimensiunile modelelor ce se potveclea la directiune in tóte ilele i orelede lucru. Dupa adjudecatiune modelelese vor sigila si investi ca sub-semnäturaD-luT an treprenor.

3. Predarea se va face la magasia con-trala a directieT la 6C dile de la data con-tractuluT si se vor preda borcanele in ladTcontinândnele.

4. Prirnirea se va face de comisiuneaconsultativa care va avea in vedere mo-delele sigilate.- Se vor respinge or ce can-tätT de material care nu va intruni vranadin conclitiunile modeluluï.

5. Plata se va efectua de clirectiune prinmandat asupra tesauruluT public , lu-ându-se de basa procesul verbal al eomi-siuneT de primire.

6. Taxa timbruluT si taxa de inregis-trare sunt in comptul antreprenoruluT.

7. In cas and antreprenorul nu se vaconforma conditiunilor stipulate, cautiu-nea depusä, va rëmânea in folosul direc-tinneT, fara somatiune, fara judecatä, nicTpunere in intäre,liere.

8. Daca in cursul anuluT directiunea vamaT avea necesitate de asemenea materia-hurl, antreprenorul se obliga a preda can-titätile ce i se vor cere in termen de ma-ximum 30 dile de la data comandeT ce isa va face si eu preturile resultate la a-céstA licitatie.

Pe lênga aceste conditiunT, concurentiTvor avea in vedere art. 40-57 din legeacomptabilitateT generale a StatuluT.

No. 1446. 1878, Ianuarie 13.(3-3)

Se publica spre cunosciata D-lor a-matorT ea, In dioa de 27 Februarie viitor,orele 2-4 p. Tn., se va tine lieitatinne-in

cabitetul directoruluT general pentru aPii)--visionarea a 8000 rulouri hartie, cu urma-tórele conditiunT :

1. Licitatiunea se va face prin ofertesigilate si concurentiY, spre a putea fi ad-misT vor depune uti cautiune provisoria de200 leT in numerar sau efecte de ale Sta-tuluT, éra cautiunea definitiva va fi de 20la suta, din pretul resultat asupra adjude-catoruldi.

2. Rulourile vor fi de calitatea, greuta-tea si dimensiunile modeluluT ce se potvedea la directie in tóte qilele de luausi care se vor sigila si investi cu sigiliulantreprenoruluT.

3. Preclarea se va face la magasia cen-trala a directieT la 60 dile de la data con-tractuluT si se vor primi de comisiuneaconsultativa care va avea in vedere mo-delul.

4. Plata se va efeetua dupa definitivapredare si primire prin mandat asupra te-sauruluT public, luandu-se rie basa proce-sul verbal al comisiuneT de primire.

5. Taxa timbruluT si taxa de inregistraresunt in comptul antreprenoruluT.

6. In cas and antreprenorul nu se vaconforma conditiunilor de maT sus, cauti-unea depusa va ri4manea in folosul diree-tiuneT, f ira somatiune, fara judecata nicTpunere in intardiere.

7. Daca in cursul anuluT directiunea vamaT avea necesitate de asemenea materialantreprenorul este obligat a pred a cantita-tea cerutä in termen de maximum uä lunade la data comandeT ce i se va face si capretul resultat la acéstä,

Pe lêngä, aceste conditiunT, concurentiTvor avea in vedere art. 40-5 / din legeacomptabilitata generale a StatuluT.

No. 1,452. 1878, lanuarie 13.(3-3)

Se publicä spre cunoscinta D-lor ama-tori c, in dioa de 16 Februarie 1878, o-rele 2-4 p. tn., se va tine licitatiune incabinetul directoreld general, pentru a-provisionarea a :

4,000 surupurT de fer, marl.;4,000 idem mieT;

100 sfreclele ;

30 parechT macarale,50 franghiT pentru macarale, cu ur-

matórele conditiunT :1. Licitatiunea se va face prin oferte si-

gilate i concurentiT, spre a putea fi admisT,vor depune u cautiane provisorie de 200leT in numerariq sail efecte de ale Statu-lui, éra cauthmea definitiva va fi de 20 lasuta din pretul resultat asupra adjudeca-toreluT.

Concurentii pot licita in total sail pen-tru fie-care object in parte.

2. Objectele vor fi conform modelelor eese pot vedea la directinne, in Ote ilele

(Supliment)

28 IanuArie (9 Februarie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Snpliment 481

de lucru, i earl' se yor sigila i investi eusub-semnAture D-luT antreprenor.

3. Predarea se va face la magasia cen-t-41A a directieT, /a 60 dile de la data con-tractuluï, si se yor primi de comisiuneaconsultativA care va avea in vedere mode-lele sigilate si care va respinge orT-ce ob-jecte carT nu vor intruni verT-una din con-diiunile modelelor.

4. Plata se va efectua de directiune prinmandat asupi a tesauruluï public, dupl de-finitive predare si primire, ayénd de bazA,procesul-verbal al comisiund de primire.

5. Taxa timbrulaï si taxa de inregistra-re sunt in comptul antreprenorulut

6. In cas când antreprenorul nu se vaconforma conditiunilor stipulate, cautiu-nea depusl va rémânea in folosul directi-uneT fArA somatiune, WA, judacatA nicT punere in intArdiere.

7. Déca in cursul analuT directiunea vemaï avea necesitate de asemenea objeete,antreprenorul este obligat a preda cuan-titAtile ce 'T se yor cere termen de maxi-mum uA luna de la datá comandeT ce 'T seva face 0 cm preturile resultate la acéstAlicitaieL

Pe lêng t. aceste conditiunt coneurentiTvor avea in vedere art. 40-57 din legeacomptabilitAteT generale a Statuluï.

No. 1,440. 1878, Ianuarie 13.3-3

La 31 Ianuarie 1878, se ya tine lici-tatie atAt la prefecture de Buzn, cat 0la prefecture din Mizil, pentru darea Inanteprisl a transportuluT expeditieT Sta-tuluT de la oficiul Mizil la gara localA si

eu conditiunile urmAtóre :1. Transportul se va face eu trAsura,

cai, hamurile i tOte accesoriile antrepre-noruluï.

2. TrAsura va fi in bunt conditiuneasigurAtóre expeditieT de care antrepreno-rul este respuncl'étor.

3. Transportul se ya face orT de câte orïva fi necesitate pe di, la orele ce se va puneIn vederea antreprenorniuT do dike did-g intele respectiv.

4. Antreprenorul este (1,-1,or a tramite,la oficiu si gara, caiï cu trAsura cel putincu ul jumëtate oat inainte de ora desti-natA pentru pornirea expeditieï.

In cas de a nu fi urmAtor, dirigintek vaangaja cu orï-ce pret caï i trAsurA pntrupornirea expeditieT In comptul antrepre-noruluT care va maT fi amendat si cu sub-ventia pr

5. TreT abaterT de la conditiunile con-tractuld dal dreptul directieï la resilia-rea contractuluT, i concedarea transpor-tuluT prin licitatie sail bung, invoialA Incomptul antreprenoruluT care nu ya ayeanieT un fel de pretentiune, si fArt, a i seface yerl-nA 'somatie sat altA punere inintArdiere.

6. Durata contractuluT ya fi de 3 ant

eu incepere de la data contractulut reser-vându'sT insA directia dreptul de a'l resi-lia off când ya credo necesar, anunciândInsA cu 15 dile pe'antreprenor, fArA vre undrept de pretentiune din partea acestuia.

7. Subventia ce va resulta la licitatiese va plAti autreprenoruluï la finele fie-cAreï lunT prin mandat asupra tesauruluïpublic.

Pentru asigurarea StatuluT cA serviciulcancedat se va indeplini conform conditi-unilor, antreprenorul vadepune in termende 15 dile de cAnd i se va comunica apro-barea, nA garantie in numerarit set efeeteale StatuluT equivalentA cu subventia pe3 lunt

Spre a fi admisT la licitatie, coneurentiTvor depune uA cautiune provisoriA de lei100 In numerarit set efecte.

Taxa de timbru si inregistrare ce va ne-cesita faeerea contractuld va fi conformlegeT timbruluT in sarcina antreprenorulut

Pe lêngA acestea coneurentiT vor avea invedere art. 40-57 din legea asupra comp-tabilitAteT generale a Statuluï. 3-3.

Licitatia anunciatA prin Monitoruloficial" No. 275 din 1877, pentru dareain antreprisA a transportului espeditieT dela oficiul postal Craiova la gara localA sivice-versa, neputéndu-se tine din cause,lipsei de coneurentï.

Directiunea publicA uA, altA licitaiepentru darea In antreprisA a acestui trans-port eu conditiunile No. 18,974, inserateIn Monitorul oficial" arétat maT sus.

Licitatia se va tine in diva de 21 Ianua-rie curent de la orele 12-2 p. m., laprefecture districtuld Doljit.

No. 978. 1878, Ianuarie 5.

La 15 Februarie viitor , se va tine liei-tatie eta la directiunea generalA a tele-grafelor i postelor cat si la prefecture deDAmbovita , pentru darea in antreprisA acurselor de deligentA pentru transporta-rea espeditid si de pasagerT de la Tèrgo-viste la gara Titu i vice-versa, pe timpde 5 ani cu incepere de la 1 Aprilie 1878.

Licitatia va fi eu oferte sigilate care sevor primi in mentionata i pé'né la orele 4p. m. când-se vor deschide.

Conditiunile cu care se dA, in antrepri-sA aeeste curse sunt cele urmAtóre :

1. Transportul se ya face cu deligente-le, cait hamurile i téte accesoriile antre-prenoruluT , i va fi dilnice, socotindu-secAte ug, curs1 pe di in fie-care directiune.

2. Deligentele trebuese construite ast-fel in cat sA aibA neapArat cabrioletA dedouè locuri dintre cad' unul pentru con-ductor, érA al cAlArasuluT pe caprA, vor a-yea un cupeu pentru patru sat sése persO-ne in midloc si la spate uA magasie solidconstruitA eu ineuetóre dublA in care nuva fi permis a se pune de cat espeditiaStatulut

In acéstA magasie ya fi fixel uA casA

de fer en incuetóre sistem american, Incare va incApea gropuri de banï i scristrTde valOre, fie-care casA va avea done chefearl se vor preda directieT postelor.

Aceste deligente vor fi tot-d'a- una InbunA stare maT cu sémA interiorul spre anu se aduce nemultumire

La cea d'antAiti reclamatiune sat ins-pectiune care se va notifica antreprenoru-lui, D-sa va fi dator a face imediat repa-ratiunile ce i se vor semnala si in termencel mnit de 15 di1e , 6rA in cas contraritise vor efectua de directiune in comptulgarantieT D-10 antreprenor sail din orT-cebani va avea sA primésca.

Compartamentele dilegentelor vor inchiseou gémurl , carT sa se OM deschide , sicarT se vor tine tot-d'a-una in bunit stare,&I in cas contrarit, se vor infiinta imedi-at de directiune, in comptul Intreprinde-rei, din ori-ce bani va avea sA primésca.

La inceputul contractuluT , diligentelece se vor pune in eirculatie vor fi noT.

3. Objeetele de mesagerie, ce vor tre-bui transportate eu uA, cursA, nu yor pu-tea trece peste greutatea de 500 chilo-grame.

4. Plata biletelor pasagerilor si priso-sul taxeT bagagelor peste greutatea gra-tis, acordatA de lege, vor fi In profitul In-trep rent )rulut

5. Locurile deligentelor din cupefi vorclam I si eele de cabrioletA de cla-

sa 11.Taxa locurilor de clasa I este de 20

banT pentru fie-care chilometru, érii, al lo-curilor de clasa II i V Li nl chilometru.

AcéstA cursA are uA intirdiere de 28chilometre.

pasager are dreptul la 20 chi-lograme bagagit , pentru care nu se vapretinde nicT-uA taxA, prisosul ce va tre-ce peste 20 chilograme, se va taxa con-form legeï taxelor postale.

DécA cabrioletele yor fi inchise cu gé-muri locurile dintrinsele se vor consi-dera de class, I.

6. Antreprenorul va fi dator a trAmitecaul' cu trAsura la biuroul postal sat la ga-rA cel pucin cu uA jum6tate orA inainte deora destinatA pentru plecarea expeditieï,conform orariuluï pus de directia postelor,care va avea dreptul p schimba orTcând va crede necesar pentru regulareacoincidenteï cu alte curse anunciând si peIntreprenor la timp.

7. Maxiitum timpuld pentru parcurstitre punctele extreme se fixézA la 8 mi-nute pentru fie-care chilometru.

8. In cas de intArdierea curselor pesteorele fixate, antreprenorul va fi supus lauà amendA de 15 leï pentru fie-care orAOde' la 3 ore de intardiere , dra, décA vatrece peste 3 ore, amenda ya fi de 30 leTpentru fie-care orA IntArdiatA. Aceste a-mendï se vor retine din cea dInUit ratalunara, ea in cas de neajungere, din lu-

482 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 28 Ianuarie (9 Februarie) 1878

nele urmatóre sail din garantiA.Se apara de acesta penalitate intardie-

rile provenite din cas de forta majora, a--dicä debordarea apelor, ruperea podurilor

vifor, si acestea numaï déca vor fi le-galmente constatate prin procese-verbale,dresate in unire cu primaria ,sati politialocala si eu un amploiat al directiet pos-telor; constatarile intârdierilor pentru ca-re urméza a, se aplica, amenda , asemenease vor face prin preseripte-verbale, inche-iate de cAtre diriginte saì conductor, inunire cii pasageriï si cu. un 'orn al intre-prenorulut sail in lipsa acestuia eu orT-ceautoritate

9. Cana se va constata prin procese-ver-bale in regula ca, caii sad trasurile antre-prenorulut sunt lii prósta stare in cât darputea face servicia in regulä, directiuneaare facultatea sati sa, angajeze cat si saeumpere trasuri sail sa repare pe cele e-sistinte in comptul garantieT a taxelor pa-sagerilor sail a subventiunei intreprenoru-lut spre a Se putea efectua cursele , con-form canditiunilor, fär judecata,' laid' so-matiune sat punere in intardiere, sail a u-sa de drepturile reservate la art. urmAtor.

10. In OS dad contravenirile de la con-tract din partea intreprenorulut vor fi re-petate si in urma mesurilor de mat sus,directia va da un singur avertisment in-vitândif 1 asi pane intreprisa in regulA sidéca pene in termen de 30 de 4ile, de ladata avertismentulat, antreprisa mi va fisatisfAcetóre, direetiunea va putea resiliacontractul, asemenea judecata sialtA somatiune sail punere in intArdiere ,publicând ua noda licitatie in comptul ga-rantieï intreprenorulut sad in cas a nu sepresenta concurenti sa se contracteze prinbunA invoéla.

11. Pentru done eseursiunt pe an aleM. S. Domnitorulut, intreprenorul, in ur-ma anundulta directiunet, cu 3 dile mini-mum inainte, va fi obligat a pune la dis-positia directiet, la fie-care releil ciite 20cat cu hamarile i surugit Thr, socotindu-se departarea intre aceste releurï de 24chilometri.

12. Intreprenorul va permite mergereagratis in diligentele D-sale, deosebit deconductor si calarasul de, eseortä , D-lutdirector generál, inspectorilor, precumamploiatilor, cand merg In interesul ser-viciulut.

13. Nume'rul locurilor fie-careT diligen-te se va determina de catre directiune siintreprenorul nu va putea angaja mat multtpasagerï de cat numeral acestor locurt.

14. Durata contractuluT va fi de 5 ant,cu incepere de la 1/ Aprilie 1878, afaraname déca se va.infiinta uA cale feratäinainte de acest termen, in care cas con-tractul se va considera resiliat de faptrasa intreprenorul sa pretindä veal.' des-pagubire.,

15. Subventia ce va resulta la licitatie,

se va plati intreprenorulul cu analogic lafinale fie-caret hint prin mandat asupratesaurulut public.

16. Pentru asigurarea Statulut, ea' acestservicia se va indeplini conform conditiu-nilor, intreprenorul va depune, in termende 15 dile, când. 'i se va comunica apro-bares, u.A cadtiune in numerar sa efecteale Statului equivalenta cu subveutia pe3 lunT.

Pe langA acestea se va considera ca ga-rantie i trAsurile, caii, hamurile i acce-smile de oil- ce natura,' , pe cart intrepre-norul nu le va putea instraina in timpulduratet contractuluï spre a putea directiausa si de dênsele, in casarile de abatert ,prevedute la art. 9 si 10 de mat; sus.

17. Intreprenorul este obligat a avea 2diligente ca cele prevedute la art. 2 demat sus.

18. Intreprenorul este obligat a obser-va si a faee sit se pAzesca, de cake perso-nalul sea art. 160 pêne la 169 inclusivdin regulamentul poStal , in cas de con-travenire, fiind pasibil de penalitatile aco-to prevedute.

Ort-ce servitor al intreprisei se va con-stata dominat de vr'un vititi si se va sem-nala de directia generala , ,acel servitorsari vizititi se va departa imediat si se varefuse de conductor in servicia. Ort-cetArdiere ar resulta in efectuarea curset prinrefusal conductoruluï de a accepta vr'unvizitit4 a carat depArtare a fost ceruta dedirect-iune , se va imputa intreptenorulut,conform art. 8 de mat sus.

19. Când s'ar erede necesar sa se:in-multésca numeral curselor, intreprenorulva fi dator a'sï complecta antreprisa cuNo. de cat si traSurt necesar pentru acestadaos, in termen de 30 dile de la data a-visulut ce va primi de la directiune, adA-ogindu-se si subventa proportionalä calNo. curselor adaogate.

20. Intreprenorul nu va putea transmi-te acest contract alteT persOne farA con-sitim&ntul directiunet.

Spre a fi admist la licitatie, concuran-vor depune ua, eautiune provisorie in

numerar san efecte de ale .Statului in va-lóre de 600 let nouï.

Taxele de timbru si inregistrare ,ce vanecesita facerea contractuluï., vor fi con-form degeT timbruhit, in sarcina intrepre-noruluï.

Fe lânga acestea concurentit vor avea invedere art. 40-57 din legedasupra com-ptabilitätet generale a Statulut.

No., 47'6. (4) 1878, Ianuarie 2.

Dlrectinnea general& a sérviciuluisanitar.

D. decan al Facultäei de medicina dinBucuresci, prin adresa No.. 33, comunich,cA D. Manolescu Niculae, in virtutea cer-tificatulaY de aptitudine la gradul de doc-tor in medicina i chirurgie, liberat de

corpul profesoral si visat de D. rector. alUniversitatei din Bucurescï a obtinutdreptul de liberA practica, in Ora, ca doc-tor in medicinA i chirurgié.

Acésta se publica, spre sclinta generalà.

No. 266. 1878, Ianuarie 25.-

D. decan al Facultatet de .medicina,din Bucureed, prin adresa No. 35, aratAel D. Argesi.anu Sterie, in virtutea certi-ficatulut de aptitudine la gradul de doctorin medidina si chirurgie liberat de corpul

profesoral i visat de D. rector al Univer-sitAtel: din Bucurese, a obtinut dreptul. deUlna practica in- térA,, ca doctor in medi-cina, i cbirurgie. .

Acésta spre sciinta generalA.

No. 268. 1878, -Ianuarie 25.

In judetul Romanatï, fibed Vaeante trelpostal-I' de mediei de plasA, ou salariulprevedut prin budgetul judetaluT, fie.scare

ca cate let 250 léfa si 100 diurna, de tran-sport pe luuä.

Se publicA acésta ca, D-niï doctort satilicentiati in medicina ce ar don sa ocupeasemenea postart, se sa, adreseze la sellsla acéstA directinne.

No.' 204. (3-3). 1878, Ianuarie 20.

MINISTEREL AGRICULTU REI,COMECIULUI I LUCRARILOR PUBLICELa 17 Februlrie viitor, sei va tine lici-

tatie la acest minister si la prefectura.ju-detulut Ismail, pentru pavare a. pietet dinportn1 Ismail, i a stradel vapórelor "0110in respântia stradet Concordia.

Valórea lucrAret este de let 53,372,70.Detaliurï, pentru aeéstA lucrare se póte

vedea in publicatiunea crt No. 13,473, in-serata, in Monitorul oficial, No. 284.

Se scéte in licitatie darea prin Intre-prindere a aprovisionarit materialelor depetris de reserva necesariuí pe tóte eaglenationale din Ora, conform tabloulut siconditiunilor specialeeinserate in josul a-cesteï publicatiunï, pe termen de un an si-sub reserva ca valúrea acestor iaprovisio-nary sa, se hotäraseA definitiv Ode la 1ale lunet Maiti viitor, in limitele fonduluibudgeter, conform art. . . . din conditiu-nile speciale de mat sus, :si cu urmatóreleconditiu0:

COncureata se va tinea atât la acest mi-nister cal si la prefeeturile judetelor inal cdror coprins cadé fie-care cale, dupa,cum se notéza in tabloal de mai jos, in ur-mAtbrele ile, adici :

Pentru t6te calk din circumscriptiuneaI, licitatia va avea loc In dioa de 5 ale lu-net Martie.

Idem idem II in dioa de O MartieIdem idem III . 7Idem idem IV /I )7

Idem idem V » 11

8 e

9 .7,

28 lanuarie'(9 Februarie) 1878 MONITORUL OVICIAL AL ROMANIE1 48

Idem -idem VI 10Idem idem VII I) 77

1 1

Idem idem VIII 13Idem idem IX 14Idem ideal X 15

Licitaliunile -sedupa amédi.

ufertele ce- se vor presents, vor precisaatilt in litere . cat si trt cifte icAc,lenaeintulsafl sporul la sag asupra slued publicatApentru fie-care parte ce voesce a lua, dupActim se aratA in tabloul insergt mai jos.Ori-ce ofertA, formulatA in mod si conditi-nnt diferite, va fi teSpinsg, si nu se va pu-tea lua in consideratiune.

Se pune In vederea D-lor concurentiart. inclusiv din legea comptabi-lit generale a Statului.

D-nit coneurenti.sunt tinuti- a avea cu-noscintrt in privinta acesteï 1ieitainni, mat'llairite Aim' de dioa -concurenteï, de con-ditinnile generale pentre intreprinderi deluerairt publice, inserate prin Monitoruloficial No. 188, din 1874.

In privinta garantiei si a avansului, seva tirma conform art.: 2, 4, .5 si 11 dinméntionatela conditiunt generale care facparte intregitOre din aceste intreprindert.

In urma fie-cAret adjudecatiunt,-conen-rentil vor fi datort a lua singuri cunoscintAdinbiuroul respectiv al ininisterulut satiivefeeturelor despre resultatul aprobAretlicitatiunilor.

In termen ,de-10 dile de la aprobarearind lieitatiuut, adjudicatarul care nu vadoriune garantia definitivA va perde pe ceaprovisorie si lucrarea- se va sc6te in nouAadjudecatinne sari se va face prin regie,ort se p6te ea ea sA nu se mat esecute, decalse va gAsi de cuviintA. lustificArile deoiïce intArlierï-nu se va putea lua'in con-deratiune.

DupA depunerea garantiet definitive intermen cel mult de 10 qile, antiepreno-viiI trebue sA se presante negresit, oil laminister oil la prefectura judetului, sprea:sub-scri contractul, cAct in cas contraritiluerarea- se va face prin regie sati nouA ad-judecatiune, or, chid va voi ministerol, incomptul acet garantit, fArA -a mat fi trebu-intA, de veri-ce formalitAti sari somatiunecAtre antreprenor i fArA-a mai avea dreptnumitul de a:face vert-uA, pretentiune, orïsi care 'i ar fi motivele de invocat relativla acésta.

Pentru eantitatea materialeler de apro-visionat, pretul lor pe kilometri, forma o-fertelor si osebitele clause ce se vor matprevedea prin contract, concurentit stintobligati a loft cunoscintri din biuroul mi-nisterulut i prefecturilor respective Intóte dilele de lucru, cel putin cu 10 dilemai inainte.de dioa.licitatinnet, cAct ori cepmtentiune arfdicacA in dioa concurentetsari dupA adjturecatinne nu .TP, putea fi lu-atA in consideratinne.

No. 126. 1878, Ianuarie 4.

J1

vor deschide la orele 4

Tablet pentru céile nationale ce sunt a se aprovisiona cu materiale in cursulanulut 1878.

cr2

t) Numirea soselelor

1

Valórea

Lel

Observatiunt,III

IV

VI

ii

VIII

IX

9 Vêrciorova-Severin-Filiast-Oraiova-Tes-luiu

TintAreni-Tésrgul-Jiulut20 Bechetu-DunArea

2 Tesluiu-Slatina-Colovesci21 Riu-Va dulut-CAineni-Lotru-Sipota -CA-

limAn esci-Rilmnicu-DrAgAsan i-Pes :1

22 Saline-Riureni

Cerbu la Pitesct2 Pítesei la Santurt

18 Pitesci-Campu-Lung-Dragoslavele17 Fundata -Thgovistea

50,000120,0001

7 000!

18 15011

23,75011,751

17,000;34,000;10,000;20,000.;

1

2 Bucurescï-*turT t4 Bucureset-Giurgiu . . . .

60,0004'

3 Bucuresct-TigAnesci- Plo es et !

3 Ploesci-Predeal 47,0001

16 Ploeset-Mizil 33,0001

23 Campina-Telega 3,0001

37 Jurul Capitalet 108,000i1

16 Mizil-Buzeri 36,0001

11 Buzeti-RAmnicrt-Focsani . . 50,004:1

1 45,00055,000

Siretu-Focsani-Tecuciti-Berheciu . . 40,000

Focsant-Capu-Draculut-BacAu-Galbeni. 46,00013 Vamesu-Tecuciti-Siret putul Haret. 16,00014 Adjud-Urechesci-Grozesd-Oituzu 2,000

25,2( Baclu7Buhus si BaCAu-CAlugAra . 6,000

3Galatt-ReniGalatt-Vamesu

Docolina-VasluirtVasluiti-MovilaMovila-Blaga

Galben-11 man Sabaóni-Teir gul-Fru-!nos

11 Sabaúni-FAltieeni28 FAlticeni-Cornul-LunceT2 Christesci-Némtu15 Buhusi-Petra-Prisecani

1

912,31

1 0

Iast-BlagaHarlAu-FlAmanda-Botosant-MihAilentIast-TutoraIast-Podul-I16eY-Vrgul-Frumos .Aleca-Coport

esuI Bahluiului

Conditiuni speciale pentru aprovisionarea ma-terialelor de intretenire a ;oseletor pe . . . ani.

Art. I. Autreprenorul va aprovisionamaterialele contractate in cantitAtile arè-tate in statul de indicatiune estimativ cei

15,00011,20019,600

14,00016,0002,0002,000

14,000

65,8806,300

33,6605,140

10,800

Se va publica inurnaA val6rea.

Idem

Mom

se va comunica la epoca hotArAtA in con-tract.

Art. 2. In general mterialele se vor a-secla afarA din sosea grAmedi conice decaie duoi metri cubi.

484 MONITORUL OFICIAL AL RNMANIEI 28 Ianuarie (9 Februarie) 1878

OrT cAnd locul nu ya permite acest modde asedare precum de es., :n partile uncle so-gua se afla in sapaturi ori impliniri mari,in trayersarea oraselor i satelor undelar-gimea legiuitä s'ar afla redusä prin cons-truetiuni, locuri smarc6se sat supuseinundatiunilor etc., grameslile se vor age-ela pe banchetele soseleT in gramedi pris-matice in maxime tot de câte duoi metri e.

Pentru apliearea dispositiunilor presen-tului articol, antreprenorul se va conformainstructiunilor inscrise ce i se vor da decatre inginerul dirigent, i pe cad el estedator sa, le céra, la inceputul fia-carei cam-panii.

Art. 3. Antreprenorul va estrage mate-rialele eu a sa cheltuéla din ori-ce loeurise vor gasi, despagubind pe proprietariïaeelor locuri , conform dispositiei legeTdrumurilor.

Carierele arttate in statele de indica-tinni nu vor putea fi invocate pentru in-deplinirea stipulatiunilor preaqute in pre-sentele condAiuni.

Art. 4. Materialek vor proyeni din prun-duri, maluri sari cariere proprit jise dupaprescriptiunile devisuluï; ele vor fi alesesati sfarimate ast-fel ca sa nu fia, maT marlde sése centimetri, vor fi curatite caingrijire pentru ea sa nu coprincja, paraktsat veri-ua altä materie streina.

Petris märunt sat sfäramaturi maT midde cat du0 eentimetri, orï nisip, nu se va to-lera de cat p!Inii, la maximum de 15 la suta.

Se intelege cu acesta, cä un metru eubde material curat, adica compus numaT dinpetre in märime de duot One la sése cen-timetri sa, nu coprin0 de cat eel mult0,15 m. c. nisip ori petre maï mici de cûtduot centimetre. Se specifica Inca ca, a-césta, tolerantä e relativa numai la gradulcurittirei petrisului sat petrel" si c pentruplata nu se va considera de cAl yolumulmaterialului ce va resulta dupa ce ya fi

curalit de ori ce petre maT mail de seseeentimetri sat mai miei de (hot centime-tri, pr ecum si de ori ce materiT streine.

Art. 5. Pentru a putea constata dacagrameOle de materiale implinesc condi-#unile de marime si ealitate, arttate laart. 2 si 4 de mai sus, inginerul ya fi indrept a alege pe fie-care chilometru gra-made ce i se va pad-ea mai mica sail de MIcalitate maï inferi6ra, i pe care curatin-d'o de t6te petrele mai marl de 0,06 m.0 de cele mai mid de 0,02 m. oil de ni-sip, materialul ast-fel ales se va m6suraca cutia i resultatal dobindit se va apli-ca fr nieT un adaos la t6te gramecjile co-prinse in acel chilom. tru.

Pentru constatarea proportinneï de ni-sip ori petris maT mie de 0,02 m. in :ne-rd va intrebuinta orT ce migloc i se v }A-rea mai nemerit fara, ea antreprenorffi sapóta, face veil ua objectiune de oil ce . a-tura ar fi.

Art. 6. In eas dud dupa facereit probe'!"

preserisa la art. precedent, s'ar gäsi eamaterialele coprind. petre mai mart" de eat0,06 m. sat c volumul nisipuluï petrisu-lui ori sfaxamitturilor maY mid de 0,02 m.prOvenite din ciuruiri intrece maximnl to-lerat de 15 la suta din yolumul materia-luluï curet, se va seadea antreprenorululdin a al 'rea materialelor suma ce ar costaacea curatire sau ciuruire, aplicându-se a-césta scadere la tóte gramecjile coprinsein acel ehilometru.

Asemenea se vor sciidea antreprenoru-hi j sumele ce dupa estimatia ingineru-lul dirigent va costa regularea gramecjilorsi stramutarea kr pe un ehilometru, saside la un chilometru la altul, in cas dudele nu vor fi distribuite In conformitatecu statul de indicatiune i instruetiunilescrise ale inginerulul dirigent.

Aceste seaderi se vor face chiar in ca-sul când cjisele regulari i stramutari nuse va crede oportun a se face de minister.

Art. 7. Pentru anul in care se ¡licheecontractul, aprovisionfirile se vor face ,dupa. statele de indicatie ce afl servit debasa la adjudecatia si a ca,ror reparti-tie se va comunica antreprenorului de ea,-tre inginer in termenul eel mai scut po-sibil dui)/ comuniearea incheerei contrac-tului de minister.

Pentru aniT urmatori, acele aprovisio-näri se vor face dupa statele de indicatiäcall se yor comuuica antreprenorulaï deinginer eel mult FOnt la 1 Februarie iarlistele de repartitie eel mult pilnt la 1Mait al anului respectiy.

Cu t6te acestea, ministerul reservitfacultatea de a modifica acele staturi inmaT mult sail in mai putin pênt la 1 Mgtal fie-WO an, In limitele fondurilor bnd-getarii, fara ea antreprenorul sa aiba, veriun drept de reclamatiune.

Art. 8. Depunerea materialelor aprovi-sionate pe la sosele nu se va putea face deelt in cursul de 4 luni adica de la 1 Maltpênt la 1 Septembre a fie-carui an, in caretimp eantonierii vor ineeta de a mai intro-buin-ta din yeehiul material, iar antrepre-norul va procede eu activitatela transpor-tul si predarea succesivit a materialelornod pe earl' va trebui a le avea pregatitepe'nä la 1 Maill la locurile de extragere incantitate de cel putin jumalate din ceaprescrisa.

Art. 9. Mai 'nainte de inceperea apro-visionarilor aclica 1 Mait al fie-card an,se va face ua. constatare contradictoria decatre inginer si antreprenor, prin inchee-re de proces-verbal in triplu esemplar deeantitatile materialelor vechi ail11t6re laacea epoca pe fie-care chilometru i carivor urma a re"manea neatinse pênt la pri-mirea definitiva a materialelor nouï.

nul din aeeste esemplare se ya da an-treprenoruluT, umil se ya conserva la cir-cumseriptiä, era eel &al treilea se va ma-inta ministerului sub seris de antreprenor

si de seful circumseliMiuneT.In tot timpul cat va thre transportul

nouilor aprovisionarT, antreprenorulrema-ne responsabil de pastrarea atat a mate-rialului adus de dênsul eût i acelui veduticonstat precum s'a is mal sus si pe care'1 va preda la epoca receptiunei definitivea materialelor nouï, mentionându-se aces-ta in a nume proces-yerbal.

Art. 10. Primirile suceesive ale mate-rialelor aprovisionate pentru dare de a-compturi, nu se vor putea cere de antrepre-nor de cat pentru mai multi chilometriicomplect terminati i numai dace el se vafi conformat instructiilor serise ale ingine-rului relative la rândul aprovisionärei o-sebitilor ehilometri.

Fie-care din acésta, primire va fi prece-d.ata de probele prescrise la art. 4 si 5pentru constatarea maxima gramelilor çiealitatea materialelor ce ele .contin.

Faeerea acestor probe si pl4ile %cutepe basa kr nu dati nici un drept antrepre-norului pentru nouile probe ce se vor facela epoca receptiunei definitive si care sin-glue vor servi la lieuidarea antrepriseT.

Art. 11. Osebitele constatari An par-tiaIe eût si generale se vor face de ingi-ner in presenta antreprenorului, care estedator a se afla facia, si a proeura cu a sacheltuéla 6menii i uneltele trebuinase,conform instruetiunilor ce va lainginerul dirigent.

El nu va putea avea alt amestec de catdreptul de a protesta la minister in ter-men de 10 qile de la Incheerea evaluatieipentru ori ce omitere sat nedreptätire arcrede ea i se face.

Art. 12. Receptia definitiva se va faceeel mult p(int la 1 Septembre a fie-earuTan in modul specificat la art. 5, dupa acard efectuare nu va mai fi permis nici in-ginerului a primi, nici antreprerului a maiface veil uä aprovisionare de material.

Mai 'nainte de procedare la acéstä re-eeptie, antreprenorul este obligat sa de-clare bawds inginerului, nunatrul grame-slilor necomplecte din fie care chilometru,cati indata ce receptiunea va fi inceputA,ori ee objectiune a sa, relativa la necom-plectarea unora din gramesli nu ya mai pu-tea fi primita.

Atat grameclile declarate necomplectela epoca receptiunei definitive, cal aeeleace s'ar gasi in mal mult de cat numärulfixat in repartitiune, nu se yor trece in si-tuatiune, niel se vor putea ridica de an-treprenor, remanând proprietatea StatuluifArA niei uti despaglibire.

Asemenea nu se va #ne in sema, antre-prenorului ori-ce eantitate ar trece pestedoni metri cubi la fie-care gramada.

Art. 13. Licuidarea antreprenorului nuse va putea face de cal numai dupa, apro-barea receptiei definitive de catre minis-ter, care va tramite, de va crede necesariiiun inginer hispector in facia locului spre

114,, 1,,Y qUI X 2- .1111 , LW1 GA./ , ue Lulu uuna, iel 10,un antar de fer , lei 6, na curat6re delemn fara fund , b. 50, ua, phlnie de lemnsparta, b. 20, ul vadra idem b. 50, 2 fur-culite cositor idem , bani 10 , u. lingura,idem, lei 5, un cadan de rachit spart, lei40, uh' pereche flare de plug, lei 6, un bu-toit pentru rachit dogit , lei 2, un easanpentru rufe ruinat , lei 25, un topor stri-cat, lei 2, un satâr ca ada de lemn 1 let,3 thrnacópe de dtrimat zid , lei 3, 2 tin-girï sparte, lei 3, ua tigae sparta , 1 let,bani 50, un gratar de fer cu 3 picióre ve-chit, 1 let, 8 farfurii sparte, 1 let, un cas-tron spart , bani 20 , 3 sfesnice de alamarupte, 1 leti, ua tava de dulatit, idem, b.20, 2 cos6re de fer strieate, b. 20, un li-ghian, idem, 1 leti , b. 50 , ua eanapea delemn ruinan, lei 3 , 2 albii vechi sparte,un let. - Total : lei 322 b. 65.

28 Ianuarie (9 Februarie) 1878 MONITOREL OFICIAL AL ROMANIEI 485

- rsr;Irn;fil AcrOnifivVG1111U4 1114bUiluluic prnulu.Numaï dupa resultatul acestei verificarl

se va faee lteuidarea antreprisei.Art. 14: Preturile unitarii pentru fie-

dare inetru cub de petri sati OVA sfärh-mtita; eofirin4And t6te cheltuelele de es-trig-ere; transport; benefieit, despagubiride ori-ce fel, etc. sunt aeele prevklute indevisul estimativ ce a servit la licitatie,

tad un si sub nieï un pretext elenu vor putea fi medificate in tótti duratacontractului nieï de antreprenor , nieT deminister:

Art. 15. Pentru asigurarea indeplinirelaprovisionarilor contractate la termenulfixat, antreprenorul este dator a avea 0116la 1 August cel putin 73 din.cantitatea ho-

dupa con ditiile prescrise mal 811s.La cas contrariti ministerul va putea in-

fiinta regia cu orl-ce preturi pe socotélaantreprenoruld si a garantiei sale, pentrucomplectarea intregeï cantinti a acelor a-provisionari, fara niesi ua sotatiune i faraveri un drept de reclamatiune din parteaantreprenorului.

Pentru asigurarea acestor doug treimiinginerul-sef al eireumseriptiei va face an-treprenorului repartitiea prevNuta la art.7.

In ori-ce cas, pentru cantitatile de apro-visionari ce vitr remânea ne efectuate laepoca receptiei definitive , antreprenorulva fi supus la.ua, amenda de 20 la sundin valórea Ur, si care se va retine dinsumele ce i s'ar euveni la acea epoea satdin garantie.

Art. 16. D6ca ministerul nu ar usa dedispositiunile artitate la art. 15 si de celeprevtdute la art. 33 din conditiunile ge-nerale pentru intreprinderi de lueritri pu-blice, in privinta activärei 1uerarilor si a-provisionarile nu vor fi compleet termina-te la termenul de 1 Septembre prev6dutmai sus, prin singurul acest fapt contrae-tul se va considera desfiintat pentru in-lregul period si ministerul, fara judecatasi farà somotiune, va fi in drept a eseeutarestul acelor aprovisionari ant pe acel ancht i pe eel* viitori, eu preturï, incomptul antreprenorului i garantiel de-puse, anform art. 33 citat mai sus.

Amenda prevNutii la art. 15 de mai susse va apliea chiar in casul and esecuta-rea acelui rest nu ar necesita ataearea ga-rantiei.

Art. 17. In cas când in timpul esecuti-rei acestor aprovisionari, antreprenorul arcere veri ulí, prelungire peste termenul de1 Septembre prescris pentru fie-care cam-panic, si ministerul ar aproba'o, acésta a-probare va fi considerath, ea ug. somatiuneWag, antreprenorului, si and del dupaaasta prelungire de termen aprovision--rile nu vor fi definitiv terminate, contrac-tul se va soeoti asemenea desfiintat pe in-tregul period, si rainistemill va fi in drept aeseeuta aprovisionarile ant pe acel an at

pe eel urnatorl cu off-ee preturi, iu

onmetel Qnfronv.mnt.n111; onvinvni-inst AA_vv....T...1 ...V. VT1 V.V1*114.1.1 bar1.1.4.1,1

puse, fara judecata sari alta somatiune.In niei un cas hash, prelungirea de ter-

men acordata antreprenorului nu '1 vaseuti de penalitatile prev6dute la art. 15si 16 de mai sus.

Art. 18. Pentru garintarea esecutareiaprovisionarilor contraetate, antreprenorulva depune garantia prevkluta la art. 2 dinConditiile generale pentru luerari pubUce.

Acésta garantie se va regula in fie-carean diva val6rea statelor de indicatie cese vor comunica antreprenorului qi eelmult In termen de dece dile de la data R-eel com unload.

Modifiearea garantiei nu va avea insaloc de at in casul and valórea aprovi-sionarilor de fault va fi mai mare de ataeeea ce a servit la inchiarea contractuluisi care nu se va putea micsora, remánênda se restitui numai dupa, espirarea eon-tractuluï.

Art. 19. Pe hInga clausele de mg sus,von fi aplicabile Intreprind.erilor de apro-visionari ee fac objectul presentelor con-ditiuni speciale si conditiunile generalede luerari publice decretate in and 1874,pentru ori-ce dispositiuni nu ar fi contra-rii stipulatiunilor de Bad sus.

MINISTERUL CULTELOR I INSTRUC-TIUNEI PUBLICE

In dioa de 15 Februarie viitor, urméza,a se tine lieitare de catre D. prefect al ju-detului Ilfov , n curtea monastirei Plata-resci, pentru vêndérea objectelor notate inlista de mai jos, se publica ea cloritorii dea cumpara asemenea objeete, sa se presin-te n localul i dioa mal sus insemnataspre coneurare. No. 850.Usti de preturile eu care s'ar putea vinde ob-

jeetele aflate tn penitenciarul PlAtitreseT, §i decare tatézi ordinuluI D-lui prefect. No. 13,749.11 scaune de nuc vechi si parte rupte,

lei 33, 6 scaune de anin vechi si cam rui-nate, lei 18, 1 seaun de schndurï rupt, lei1, 2 jeturi de nue ruinate, lei 12, 2 cana-pele de nue ruinate, lei 36, 2 canapele deanin ruinate, lei 16, 1 mash rotunda rui-nan, lei 3, na oglinda cu toe de nue bu-nä, lei 18 , 3 paturï de aninsaltele si perne de pae putrede lei 30, unpat de sanduri de brad vechiti i rupt,lei. 2, un (Nap de scânduri alb, vechit,lei 6 , u masa rotunda cu imbraamintede lemn ruinata, 1. 2, 3 galeriï de perdeleordinare, nu se pot intrebuinta , haul 30,4 drugi albi de perdele, idem bani 40,7 drugi vechi lemn, idem, b. 70, 4 pe-reehi perdele, idem, bani 40 , uä mash' deleinn mica, rotunda, 1 let , U masä fan'pici6re, 1 let WA tragat6re fer spartä,lei 3, un raz, bani 20 , un dulap de cafeaninat, bani 50, ua raddcire de buti, banï20, un dulap de schnduri alb pentru vasefara inbraciiininte , leT 2 , materialul uatii

Administratia general& a domenie-lor §1 p&durilor Statulul.

Se publica spre cunoseinta generalitla 31 Ianuarie eurent, se va tine licitatiepentru vêndérea spre esploatare, pe perio-dal soeotit eu i'neepere de la I Septembre1877, a padurilor Statuluï, aratate in ta-belul de mai jos, dupa regulamentul delicitaiunei eu conditiunile generale pu-blicate tu Illonitorul oficial No 126, din5 Tunic 1877, si cele speciale aratate intabelul de mal jos.

se vor tine la ora 1 p. m ,de eatre autoritatile notate prin art. 2 si3 din regulament si a nume :

In Crajova, pentru padurile din judete-le Dolit i Gorjití ;

In Bucuresci, pentru cele din judeteleDhmbovita, Prahova si lalomita ;

In Focsani, pentru cele din Baal-4 siIn Iasi pentru cele din judetul Suava.Doritorii de a lua in intreprindere es-

ploatarea parquetelor din aceste paduri sevor presinta la licitatie eu garantiile pro-visorii notate in tabel.

Se mai aduee la cunoseinn amatorilorde a cump0a patina d'ale Statului spreesploatare, c administratia domenielor sipadurilor Statului , avênd ii vedereperiodul esploatärei , dupa conditiunilegenerale, ineepe din dioa de 1 Septembre1877, si a din primul an al intreprinde-rei a trecut deja chte-va lunT de esploatare,se va adaoga in contractele ee se vor daun art. aditional In*coprinderea urmat6re:

Pentru anul I-iti al esploatarei dis eau-sa continuarei licitatiunilor, dupa terme-nul de 1 Septembre, fixat prin conditintapentru inceperea tleref, adjudecataril voravea facultatea, in casul and la finde la-nd Martie, dioa incetarei tkerei lemnelor,le-ar Omfinea *lure netaiata din par-q uetul primula an, s'o taia in and al 2-lead'impreuna cu parquetul acestui an.

No. 876. 1878, lanuarie 12.

486MOSIToRLL OFICiAL AL ROMANIE1 28 lanuarie (9 Februarie) 1878

TABre padurlie Statului din cari se v'end parchete spre esploatare pe periodul cu incepere de la I Septembre

din 5 Iunie 1877, i cu conch

Numirea pAdurei

Numirea mosiei

pe care se aflA

situatA

Plasa Numerile parchetelor ce se pune in esploatare §ilimitele lor

j Aniu

Croitorul sat'Câinónca (Petre-ici-de-Jos)

Bónca. t Ialomita.

Cainónaa.

Judetul Ddmbovita.

Parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5 limitate la Nord-Est cu par-chetul No. 6, prin linia cleschisd pe facia pAnAntultif, avéndstâlpï si mosor6e la ambele capete; la Sud-Vest cu delimitarea

llocuitorilor, la Sud-Est eu linia somierA si la Nord-Vest cuiproprietatea Statultif SAtenY, de care se desparte prin drumulhotar pentru 'parchetele No. 2, 3, 4 si 5, era' parchetul No. 1prin linia deschisA din nat.

Parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate la Nord-Est cu liniadeschisA pe facia pAméntulut, care le deosebesce de restul pA-dureY, avènd la ambele capete stalpi i mosoróe, la Sub-Vesteu delimitarea locuitorilor de pe acést6 proprietate, la Nord-Vest cu linia somierA desehisl pe facia pAméntulut si la SudEst cu mosia Priséca, proprietate a D-lut RAducanu Farfurugiu.

Cobiq.I

Parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate la Nord eu pAméntul!proprietAtei, la Sud cc mosia Visina a mosnenilor Visineni, laI Vest eu. plméntul prOprietAteï, érA la Est eu linia deschisA peIfacia pAmêntuld, avénd pe ambele capete stAlpT si mosoróecare le deosebesce de restul pAdurel.

28 Ianuarie (9 Februarie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 487

LOU1877, ce ait a se licita in dioa detiunile speciale notate mal jos

cu cnoditiunile generale publicate in ,<Blonitoral oficial» No. 126,

lntindereafle-c'etru'i parchet

Intindereatotala a parchetelor

---,-, ...-=

,..,-zt c

e-.

t!o ,.. ct--..-. ,.., P.t r-, 5;

.-",-!

ct ,--

=--2 8 .Z

w 41-,

_. --- o- -,2 gi-::;. E

ObservatiuniPentruMuntenia

PentruMoldavia

PentruMtmtenia

PentruMoldavia

c..

0

-;,-.-y

'':.-.).--q>12;_-,-

,-o._-,,,,,T3

r.:

.2..o,bec

P-,

.,A<C7:

7-Z

,.-_,

Tar.-_,

,--:_--1

'DP.:_.,

c_.,

6 :,- :,?,,4 5,.>

5, - LeT B.

86 8 - 630 -- Intinderea fia-cAruT parchet este:Parehetul No. 1, pogúne 20, stânjenT -

772, 17, 1,080

77419

77 37 ,, 137 /1

514, 167 " --

175, 18, 1,101

Total 86, 8Arbor).* de reserva se vor opri :In parchetul No. 1 arborY 1,000

772 77

900'7 77 3 :7 67577 77 4 77

800

77 77 5 57950

Total 4,325Din suprafacia parehetelor sunt scAdute patru

poenT in intindere totalai de 13 pogóne 0 1,289stânjenï pAtratT, afiate in parchetele No. 2, 3, 4 si 5.

Fagul din val se va luera pe loc in tot cursul a-nulul , érA nuelile de cercurT se vor tAia de la 1August. .

40 948 - 950 _ Intinderea fil-cArui parchet este :Parehetul No. 1, pogOne 8, stânjeni 813

77 77 27 77 87 17'-

17 17 37 77 87 77-

'7 77 47 77 8 1 17135

77 77 57 77 87 77-

Total 40, 948Arbori de reserva, se vor opri :In parchetul No. 1 arbor): 387

77 77 2 77360

77 77 3 77360

774 364

.

77 77 5 7,360

Total 1,831

- 102 813 2,050 _ Intinderea fiA-ca'ruï parchet este :Parehetul No. 1, pogóne 24, stânjeni -

r 2, " 26 , 930

77 77 37 77 217 77-

77

15, 72177

47 r,, ,, 5, 77 15 7 77

458

Total " 102, 813

Arbori de reserva se voi lAsa :

In parchetul No. 1 arbor)! 1,200

.17. 17

2 1,3363 1,050

77 .

77778

774 77

577

-77

768Total 5,132

488 MON1TORUL OFICIAL AL ROMANIEI 28 Ianuarie (9-Februariej- 1878

Numirea moieiNumirea pAdurel pe care se afla

situatA,

Te*.

5 Juda. Juda-Hobeiu.

Plasa

1

DéluluT.

1

Idem

Numerile parchetelor ce se pune în esploatarelimitele lor

Butoiul-de-Jos. Vatra Mr. Buto- Dâmbovkt'ul.

7 Bratesci sati Ca- Cazaciï.zaci.

8 Séca.

Parchetele No. 1, 2, 3, 4 0 5, limitate la Nord cu mo0aFontinelica, proprietatea easel repausatuluT Filip Demetriu , laSud cu linia somierit ce le desparte de restul plduriT, la Estcu linia deschisä pe facia piiméntuluï, avénd stalpï i raopróela ambele capete 0 care le deosebesce de restul päduriY, 0 laVest cu proprietatea mopenilor DrAgoescï-UngurenT.

Parchetele No. 6, 7, 8, 9 0 10, limitate la Nord cu linia so-mierà, la Sud cu livedile proprietittiT, aflate intre aceste par-chete i parchetul No. 35, la Vest cu parehetul No. 11 prinlinia deschisa, pe facia pg,mêntulul. 0 la Est cu parchetul No.5 exploatat.

Parchetele No. 6, 7, 8, 9 0 10, limitate la Nord cu Valea-Dada, la Sud cu mo0a VIAilicéseaya StatuluT, la Vest cu liniadeschisg, care le desparte de ;parchetul No.-11 0 la Est cuparchetul No. 5 exploatat.

Ialomita Parchetele No. 1, 2, 3, 4 0 5, limitate la Nord-Vest cu pro-prietatea D-lui Nae Diírmänescu, ast4 a D-luTATitu Ionescu,érg, despre tOte cele alto pArtY eu pAanêntul proprietilteï.

Judetul Prahova.

Ola di. Gi1ipese I Parchetele No. 1, 2, 3, 4 0 5, limitate la Nord cu Valea-Buboia Staura, la Sud eu Valea-Séca, la Est eu fanetile dup.

Séca proprietatea Stattiluï OlariT 0 la Vest cu parchetul No. 6, prinlinia deschis4 pe facia plm6ntuluT, avénd la ambele capetestalpT ell moqorGe.

BAltita sait Sta- BA,Itita a M-rei9 rita. Viforita

rg Parchetele No. 1, 2, 3, 4 0 5, limitate la Nord en pa.mèntullocuitorilor din catunul Criv6-tu, la Sad eu parchetul No. 6,prin linia deschisA pe facia pAmé1ntuld, avénd stOpT eu mop-róe la ambele opete, la Est cu pildurea D-10 Matache Doro-bantu pusA in tiiere, 0 la Vest cu piidurea depe proprietateaMänescï a D-10 Vildireseu.

28 Ianuarie 9 Februarieyil $78 MONITORUL OFIC AL AL ROMANIE1 489

intozdereafie-cárui, parchet

_Winder-eatotatec tt p'archetelor tr-,

,..., ,...,

4 '1-_-. c., c)-

c" it)

p. .

.,

Q L P-,

o . ct

ObservatiuniPentru

MunteniaI Pentrit

MoldaviaPentru '

MunteniaPentru

Moldavia ,2

N-0zao0

a.,

,,,,.....

<asc'i3

'F.>-=3

PT-4

El.-a

xdr t

cDo

..0EX

,.., '5

LeT B.

30 - 150 - 1500 2500 -

14 907 73 647 - )1;)0 1250 -

21 992 108 1072 - 1100 1100

24 50 120 250 - 0(V 1500 -

139 1056 2300 - Intinderea fil-eäre parchet este :Parchetul No. 1, pogóne 25, stanjeni 33

2, 29, 1,071,, 3, .. 30, 165

74, .. 28, 583

,, , 5, , 26, 500Total , 139, " 1056

Arbori de reservA, se opresce :In parchetul No. 1 arborY 1,000

n,1 ,, 3 , 1,190n " 4 , 1,120,, , 5 , 1,040I

Total 5,530

1- 93 rili i fivi'l 1800 - 1utinderea fia'-cilrui parchet este cea urnaltParchetul No. 1, pogôue 17, stanjeni 277

..,.7 5, 2, 18, o

3 19 24677 7 72 7 .'

1 9, , 776,, 4,-, 5, 19, .. 768

Total , 93, 684

re :

490 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 28 lanuarie (9 Februarie) 1878

.,.,.,

f;.,=tD

6.4

Numirea p hdureINumirea mosiel:pe care se a u

situa th

Plasa=,.

.7,z' Nurnerile parchetelor ce se pun in esploatare §i

lii ormteie i

--10 Dumbrava, duph Vatra monastird Filipesci. Parehetele No. 1, 2, 3, 4 0 5, la Nerd ea parchetul No. 0.

Sföra-Illich a mo-nastireT,

Mislea. prin linia deschish, pe facia phinöntuld, avöncl la ambele capetestEpï si mosoröe, la Sucl cu fanetele ipropriethtiï, la Est cumosnenï Bordenï, si la Vest cu mosneni ScortenT.

Judetul Ialomita.

11 Bllesci. Buesei. lalomita. Parchetéle No.. 1, '2, 3, 4 si 5, limitatela NOrd eu phdurileGrAdésca si Mardescaprin,Séca sati Matca-Veehe a riului Ia-lomita, la Est cu phdUrea Poi.eianca si la Vest cu restul phclu-reï prin linia deschish.

12 Vhrhsci, (cantonuPutu-cu-Ch ile).

Vari. Borcea. Parchetele No. I, 2, 3 4 si 5, limitate la Nord, Sud si Estea mosia Värescï, era la Vest eu restn1 padurii prin linia des-chish pe facia phmêntuluT.

13 Poteóva sari Co-lacu.

Ivanesei: Ialomita. Parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate la Nord eu padureaJatani, la Est ell padureaDoicésca, la Sud ou pf).durea Nem-tilor si la Vest eu ph,durea Crutésea si riul Ialomita.

14 Berlesci-Popesci(cantonul Codósa)

Suditi. Balta.

,

Parchetele No, 1, 2, 3, 4 0 5 limitate la Nord cu restulphduriï Codúsa, prin linia deseliisä pe facia phméntuluï, la Sudcu marheinetul mosiei Suditiï, la Est ell phdurea D-luï EnacheDumitreseu si la Vest eu phdurea Marculesei a D-lor fratiTMaratheia.

Judetul Doljiu.

15 Ciocanari. Ciocanari. Camp u . Parchetul No. 1, compus din 2 portiunï, caye se limitézhprecum urni6zh: un pale ce vine in partea despre Nord, se li-mitézh, in töte phrtile cu livedile de fön, ell cel alt pale se li-mitézh cu locurile de munch ale mosiei Ciocanarir, la Est cupartea din Ciocanarï ce se ailh in judecath cu herezii Paliuliu,la SUd &AO cu phinentul arabil al mosnenilor si la Vest cumosia Caraula,

28 lanuarie (9 Februarie) 1878 MONITOiZUL OFICIAL AL ROMANIEI 491

IM I 1 I ME IMIIintinderea Intinderect

fie-cttrui parchet totalet aparchetelor

IPeutru PentruI Muntenia Moldavia

1,09;'-'

3

3ct

-;573*

PeutruMuntenia

c.)

-c:6

PentruMoldavia 1 ,?

r'f5

c.> Lei IB.

1 I .1 la I 1 I I I= I M

Obser iuni

Lo6

107 613

196 895

1 ,OJ -

450 - Ihtinderea tie-chrui parchet4este :Patchetull No. I, pogóna`14 stanjeni 1,073 ,

n ,, 2, :1 14; 40 i

n i I/ 31 )1 14i 1740

., , 4777

14t 40 ,

., , 5, ,, 14i, ,,,,

1,23430 ITotal ., 68;Arborï de reservh, se vor opri In parchetele Nr.

4 si 5 ate 660 arbori, érh in, parehetele No. 1, 2si 3 nu se liar opri reserve, cu4esceptiune numaï ehla parehetul No. 1 se vor opri 40 arbori in préjtuapoeni din Ael parchet, spre ai, servi ea adhpost locuinteï guatclianuluT phdureï.4,-Din suprafaciä esteseädtith ui tpoénh, Oath in patchetul No. 1.

II

Parchet No. 1, pogone 2 ', stanjenï 1,213 iFari 1,800-. Intinder

ia fie-chria parchei este :

n 2, 2 ,, 618

I/ i // 3, ,, 2 7 77472 11

/7 i 1/ 4, n 2 , ,, 443

/7 1/ 5, :7 211 ;/ 459613

Vhri 9,900 -Total 107,

Intinder0a fie-chre parchet este :Parchetul No. 1, pogóne 39, stanjenï 1,02328

'7 77 27 17 397 ,7

I

3, 30, 3134, 30, 523

295

1

,, 5, ,, 39,895

950

Total . 196,i

1 V .it r

22:1 I

350

Intinderea fie-chruï parch, t este :Parchetul No. 1, pogone . stanjenï 788

,, ,, 2, /1 P.,/796

n n 37 n °.) 796

,, 4 .. 3. n 753

n . /7 51 - 31 845

Total 7 1 i3, 77

90----

Intinderea fih-chrui parchet este:Parchetul No. 1, pogeme 9, stan-jenT 8931

,

,, -7, 21 ,/ S/ 1, 1,253

n n1,196

n /7 4, // `Q_ 7933

A: - 0, ,, ,, 611

Total .. 44, 99S

Din suprafacia parchetAo,- aunt schdute poenila chror intiiidere este de 7 pogone si 1,086 Winjeni pätratï.

492 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 28 Ianuarie (9 Februarie) 1818

Numirea Ware

e

Nurairea mosieï

pe care se afla

situataPia sa

1

1

OP

Herisesci. Mai.

Bogdan. Bogdal

8 Probota (canto- Probata.nul Tresti6ra).

9 Dolhesci. i Dolhesci.

ANUNCIURI JUDICIARE.

LICITATIUNI.

Tribunalul Ilfov, sectia na,D. Isac Marcus çi Leibu Marcus, de

profesie comercianti, domiciliati n capi-tala Bucuresci, suburbea ..5erbanViida,strada Lipscanï, No. 6, in basa actulta deipottea legalisat de aeeste tribunal laNo. 356, din 1873; si investit ,zu formulaesecutorie a cerut punerea. Madero ealicitatie a caselor ca locul lot ain comuna-Bucuresci, suburbea Arhimandritu stradaSanti-ApostolT, No. 26, si strada Artei,suburbea D6mna-Balasa, culórea de Verde,

Novaci.

Trotuu.

Siretu.

S'oni

- Numerile parchetelor ce se pun In CSPIoatare §ilimitele br

Judetul Gorjiu.

Parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate la Nord cu mosnentHerisesd, la Est cu proprietatea Statuluï, ln Sud cu. mosneniGhebanT si la Vest cm mosneni. Anenisenï.

Judetul Bacart.

Parehetele No. 1, 2, 3, 4 Si 5, limitate la Nord cu locuitoriTfosti clacasT, la Sud cu parchetul No. 6, prin linia deschisa pefacia pamésntului, la Est cu rezasii de Negoescï si la Vest culocurile fostilor clacasi si cu mosia fratilor Tafta.

,Iti(letal

Parchetele No. 1, 2, 3, 4 i 5, limitate la Nord-Est f,gi Sud,cu locul de aritturA ale mosieY, érti la Vest cu restul päduriiprin linia deschisä pe facia pämêntaluY.

Parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate precum urrnézä, : par-chetele No. 1, 2 0 parte din 3 aflate n cantonul bosul-Oso-iuluï, se limitézä, la Nord cu pädurea localg, prhi linia somierädeschisä, pe facia pämhtului, la Sud si Sud-Est cu mosiatärusii si la Vest cu mosia Manolea. liestul parchetulul No. 3ii intregi parchetele No. 4 si 5, din cantonul la Grópa, Ducal

tiubeï, SG' limiteza la Nord ea padurea Te'nèrä, prin liniadeschisa pe facia pärnèntuluï, la Est cu mosia Siretulul si laVest cu drumul ce da la poiana Armanulul.

averea D-10 Tache Nedelcu, de profesiecomerciant, domiciliat chiar In aceste case.

Aceste case stint de zid solid, invelitecu tiniehea, compuse din 3 camere sicuhnie, de desupt pivnita, avend i ungénalac care r6spunde in carte, in rand cuaceste case ul brutarie ea coptor de zid,cu 0-Le accesoriele, un grajd i soprou totde zid, invelite cu fer, curtea spatiósaimprejmuita.- Se invecinesce cn propri-etatea fosta a D-lut Tibisoï, cu proprie-tatea D-10 Pesecu Macelaru, In fintd cuapa Dambovita, in fata cu strada Sfinti-Apostoli i strada Artei, unde are si por-e-V. mart

Asupra acestui imobil, se ma aflä ur-matörele impregiurarï, dosaru 690 din

1375, inscriMiunea luata in imobilul incestiune, al D-lui Taehe Nedelcu, pentruasigurarea dotel D-neT Paraschiva Ne-delcu, In.sumä, de galbeni 700.

Se face dérii cunoscut in general el a-céstä ticita:tie se va urma in pretoriul a-cestuT tribunal in dioa de 29 Aprilie1878, la ora 11 dimineta, avm3nd itt vedereca totl" acel earl ar pretinde vre un dreptde proprietate, usufract, servitute, chirie,

ipoteca sati yea' ce alt dreptasupra imobiluluT in cestiune, szi se presintela tribunal, Inainte de 4ioa 'Naralicitatriune, spre a 'sï ar6,ta pretentiunile,cad in cas contrarit veri ce cerell se vorivi, uu se vor mai considera.

No. 698. 1878, lanuarie 20.

28 Ianuarie (9 Februaria) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 493

Intindereafie-atrui parchet

Pentru1111-nntenia

Intindereatotala a parchetelor

Pentru PentruMoldavia Muntenia

Pentru-Moldavia

o

12 1624,6

27

180

Tribunalul de Arge§.

Pe basa cartel de judecata cu No. 100,din 1876, pronunciata de D. jude de paceal plaseï Oltul, investita eu formula ese-eutorie, No. 21, din 1877 si dupa, indopli-nirea dispositiunilor cerute de procedura

prin jurnalul dresat de tribunal subNo. 6,351, din 1877, s'a hotarât ca. Indioa de 6 Maitt 1878 , orele 10 ante-meridiane,sa se vêndä cu licitatie in pre-'toriul acestul tribunal, imobilele jos no-tate , avere a D-luI Nita Catana i alV 5,de profesie agricoli, domiciliatT in coma-na Ursi i Stoilesci, plasa Oltulul, judetullArges, spre despagubirea D-10 Vasile A-1lexe 7 de profesiune agricol , din comuna

52 44"/

¡El

rj)

Leï IB

390, 530

GI 312/3'6 ) 7

te) )

,500

1,820

Observatiuni

1=1

Intinderea fie-cartri parchet este.:Parehetul No. 1, falcï 10.

2, 10.3, , 10.

e

, 12, prajinï 4412/36Total , 52, 44";36

In suprafacia parchetelor, nu sunt coprinse poenile numite la Curatura, Viisóra si.Fan6ta, oarisunt scalute.

Arborl.de reserva se vor opri: lu parchetul No1, 2, 3 si 4 ea 800 arborY, era' in cel cu No. 51,500 arbori.

Din suprafacia parchetelor sunt scadute 3 poeniallate în parchetele No. 2, 3, 4si 5, a carora intin.dere totala este de 3 Mel, 60.prajinï si 6 staujenTpatratï.

1,300 Din suprafacia parc}tetelor sunt scadute 5 poen'in intindere totala de 3 fad, 77 prajinT si 18 ststn-jeni patratT.

Ursi, plasa Oltulul , districtul Arges desumele ce are a primi dupa arnata maïsuscarte de judecata.

Acésta, vêndere se publica spre genera-la cunoscinp, ea totï aceia ce vor avea a-supra acestor imobile vre-undrept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-legitt, ipoteca sari orI-ce alto drepturi, sase arate la tribunal mal 'naintea termenu-luï de adjudecatiune, dd. in urma, nu lise va maT admite nici al pretentiune, eraaceia ea vor yoi s cumpere aceste imobilesa se presinte la tribunal, in tji.ua si 6raindicata ma)." sus, spre a coneura.

Descrierea imobililor ce se vinde, con-,&penile vênpreI i diferite sarcinT i im-prjeurarï ale imobiluluï IAA acum cunos- I

cute :Averea luï Nip Catana, ea la 2 pogóne

panae'nt loc arator , 3 rad6re de vie si is-las, se inyecinesce la s6re-rèsare ea JoanClenci, la s6re apune ea Lazar Grutescn,pe partea de la deal cu drumul dealuluï,si pe de la vale cu apa gârlel, cu deslusi-re ca un rklor de vie, dintre aceste 3 aledebitoruluT este secuestrat de D. Trean-daf Anastase; ea la 4 stangenT si ja-Metate locurl aratura si *lure maruntain Valcoroca, se invecinesee la s6re rèsarecu Marin Data , spre &ire apune ca TomaAlexe Dragutescu , pe de la deal tot euToma Al -ore Dragatescu , i pe de la valecu loan Moncenu ; u ograda ea de 13prajinT cu prttni marunti , in dos se inve-

494 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 28 Ianuarie (9 Februfuie) 1878

cinesce la sOre résare eu Marin Sanda, las4e -apu,n4a spre mé4A-mipte cu Stan Juganaru i méda-di cu.Marin Voicu; ca opt prajini loc ogradd deprunT rodital , tot in dos se invecineseela rësarit cu Vasile Alexe, la apus eu Ra-du Stänica , la iliggiArplictftl partea de-bitoruluT, i méda-di eu Vasile Alexe.

Averea lui Ioan Ciócan: ca la 4 pogónepamént , vie pa 'dénsi i paidure maruntast numitnesce la resärit cu Constantin Toma Dra-gutescu, la apus cu Patru Petrosel, la mé-da-nópte ca Patru Petrosel, si méda-di euPatru Cimpoeru si Baloi6 Gabrianu.

Averea luT Stan Stäncilä: ca la 3 pogó-ne loc , pämênt araturk si radisT islas, seinvecinesee la résarit cu Gheorghe Stan-eila , la apus cu BarbeSandu , la médä-nópte cu Ion Pauneseu , si la méda-di cugarla ; ea la ug, juniétate pogon loe ara'tu-ra, si ograda peste pariu, se invecinesce larésarit cu Gheorghe,,Stancilä., la apus euNi Stäncila, , la-méda:n(pte i Ghebr,glie StAncila la mi'epi-di cuspa pârliilulGongetul.

Averea luï loan Mon4:énu: ca la un po-goipsi jumétate locarT aratura in Lupoea,se invecinesce la résarit cu b1i Neculi,la apus en Marin uliciea, la méda-Th')p-te cil Dragulesci si méda-di cu Flamanda;ca la 10 prajinï pamént loe aratuti, in dosse inVecinesce la résal i cu baeti Necnli ,la apas eu Ion Balm, de la deal cu C. Pan-delicä, si de la vale cu Stan Necula.

Averea lui Zamfir, Ghiobu: un redor devie in fata , se invecinesce la résarit cuCoes'.antiii loan Voicu , la.apus ea Necu-lae Dräguteseu, de la ded: cu 6timul dela Nécsu, si de la vale en Constantin To-ma Draguteseu ; ua ograda din-dos ca la2 pogóne loc cu prunï tinerT, se invecines-ce la resarit cu Radu Stanica, la apus cubae0. luT Florea Glidoba. , de la deal engarla Usénea, de la vale en C. Dnmitru.

AYerea lui Ion Dobre, din Stoilesci: cala 4 pogöne pämtInt, locurï aratura, vie siprunT pe dénsele , in gura Dobriti, in dealla Icóna, , in hotarul Stoilesci , care se in-vecinesce la rèsarit cu mostenitoriï repau-satului Ion Dobre, la opus cu hotarul U-vani, de la deal méda-uópte ,

Dobre i Nitu §erban , si de la vale ,

méda-di cu. Michaill Dobresi Patru. Dobre,cele 5 imobila de la No. 1, péné, la No. 5,stint situate in comuna Ersi, éra cel de laNo. 6, al luï Ion Dobre , in cantina Stoi-

t6te din plasa Oltului, judetului Ar-ges, eerute de creditorul Vasile Alexese urmari.

Esaminandu-se. registrele de inscrip-tiunT de catre D. grefier local , resultà eaasupra imobililor uamarite nu esista nid

sarcina, popriY)re.No. 1090. 1878, Ianuarie 20.

Pe basa sentintelor acestuï tribunal cu

No. 127 si 343 din 1873, a decisiund o- 1,nor-curti de.apel sectia I, din BucureseïNo. 271 din 1876, InVes-dte cu formula e-secutoria, si dupa-indeplinirea dispositiu-nilor cerute de proc, civila, piin jurnaluldresat de tribunaLsub No. 20 , din anulcurent , S'a hotarit ea, inf diva de 13 Mgr"1878, la orele, 10 de- diminta, ;sa-se vén-da,' cu. licitatiune in pretoriul acestut tri-bunal, imobilele jos notate, averea D-lui-Andreiti Céuseseu,-kle profesiane proprie-tar, domiciliat in comuna Uda-de Jos, pla-sa Oltuluï. acest district , spre desplgu-birea D-nei Elena Balotä, de profesiunemenajera, din comuna urbaiia_Pitesd, desum* ce are a primi dupä arétatelemg sus sentinte si deci§iuni. .

Acésta vênc,lére se publica spre genera-la cunoscintä, ea toti aceia ce vor avea a-supra acestor imobile veri-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute chide, privi-legia, ipoteca sail orT-ce alto drepturt, sise presinte la tritifinal maï 'naintea terme-nuluï de adjudeeatie, cad in urml nO lise va admite niet ug, pretentiune, éra aceiace vor voi SA cumpere aceste irnobile, sa sepresinte la tribunal, la qiva si ora i dica-tä mai sus, spre a coneura.

DeOcrierea imobilelor ce se vin , COD-aitimiile vêndérd si diferite sue i si im-prejutärï ale imobilelor pni ac cunos-Cute :

1. Ca la 200 stanjeni mosie de qualita-te araturT, fanete si islaz, care se inveci-nesce cu hotarul Vitomiresd, Stoilesci simosia Launele-de-Jos, po acstaernosie seafla si Mt pereche case de zid, inVelite eusita, WA numér , compuse din 3 camerede locuintä si tia sail pe d'inaintea lor,tia pivnitä de zid , invelitä cu sitä sl 'ua,cuhnie ue bârne , invelita, tot cu sitä, , a-cestea situate in comuna Dallied , plasaOltulul, acest district.

2. Ca la 50 stanjeni mosie de qualitatearaturï si ogradl de pruni, care se inveci-nesce cu mope' i Sovarésd , Barsoi Ple-sesel si apa Sto escilor, acestea situate incomuna StoileS i, pl. OltuluT, acest judet.

3. Ca la 30 stj. mosie de calitatelaratarTsi fanete, care Ie invecinesce cu mosia p-nei Anica AnghWia, Carlesci, Necula Dii-mitriu si. Vitomiresci , acestea situate incomuna Vitomiresci , plasa si districtulArges.

Tötä acesta avere a D-lui A. Çéuseseueste 'Ai plasa (dtuluï, acest district, ce oar,_ cumpérata de la D. I. Panaitescu , euRetail legalisat de tribunalul local la No.9, din 1877.

In urma esaminard facuta registrelorde popriri de care D. grefier local, resul-tä cii asupra imobilelor urmarite nu s'agasit nid ua., sarcina poprit6re.

No. 1,082. 1878, Ianuarie 20.

Corpul portareilor din Bueureset.In dioa de 2 Februarie 1878, s'a beta-

rat de D. judo de pace al ocol. I Onde-rea ca licitatie a averei mobila a D-luiMorit Roth, lampagiti, pentru despagubi-rea S, S. Arhieroului Calist , pentru carese publica ct acesta, vhic,lére se--m efeetua

pe piata tribunalelor,'inceOndu-se la ora11 dirditéta.

No. -738. 1878, Ianuarie 25.

CITATIUNI.

Curtea de-apel din Bucuresci, see. II.

D. Petrache Andreiti, en domiciliul inorasul Slatini, acum necunoscut,'este ci-tat printr'ae4ta, una si singura chiamare,ca, in diva di 1 Martie viitor, Ora 10 dediminéta, S e presinte tn pfocesul ce areea prevenit Ontru furt , pregatit ca toteactele necesare; cunoscénd cal , la near-mare, se-va resolva in lipsa, conform art.-182 din procedura Penala.

o. 467. 1878, Ianuarie 24.

D. Manolache Ioneseu , fost cu do-micilial in copuna Stefänesci, 6.ra acum cudomiciliu nedunoseut, se citéza, printr.acOs-ta, una sisingura.ehiamare, ca, in ditia de24 Mattie viitor , orele 10 de climb:161.d,

vina spre inratisare, in procesul pentruloatae , pregatit cu tóte actele nécesare ;cunoscénd cli , in eas contrarifi, procesulse va resolva in lips , conform art. 182din pr. penala.-

No. 470. 1878, lanuarie 24.

Tribunalul Ilfov, seetia cornerciala.

D. St. Christopolu i Atexandru St.Chtistopolu, ale 'crirora domiciliuri sunt ne-cenoscute, se citézä prin acésta , una sisingura-eitatiune, ca, In 4ioa de 17 Febru-arie 1878, orele 10 si jumétate dimineta,SA se presinte in pretoriul acestuï tribu-nal, in persona sari prin procurator in re-gal* la acésta, sectiane, insocitï de ori-ceacte vor avea , relativ la poprirea facutade D-nu Constantin Atanasiu pe chiriacaselor D-lor din strada Lipscani , inmanile chiriasilor i anume : Vasile L Ra-covita, A. Goldemberg, Stefäneseu si Ba-ras Grigorine' & Tomescu- i Iosef Wei-de ; cad, in cas Contrariti, se va ceteetahotari procesul in absentk conform art.151 din pr. eivila, PAO,* dreptul de oposi-Ainne. Se publica derä acésta spre gene-rala cnnoscinta.

Nó. 543. 1878, ianuarie 20.

Tribunalul de Buzeti.

Principesa Elena Bibescu, .védênd ala-turata copie de petitiane , se eitézä: prinacesta,.una i singura citatiune, conformart. 71 pr. civila, ea, la-6 Maia 1878, ore-le 10 diminéta, sa se presinte spre

23 lanuarie (9 Februarie)1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 495

sare la acest tribunarin procesule'ce are cuD. Teodor¡Vera, p nt'rtf.venit ; cunosc:IndcA, nefiind urmaóre cifatiuneT, se va in-fAcisa 'sijiudeca causa mn lipsA , conformart. 148 din pr. civilä.

No. 1,800. 1878, Ianuarie 24.

PetitiEn-a D-lui .Teodor Vera, adrosaat D-10pr(Titdinte al tribunaiulul Buzeti.

Damnule presedinte,

Prin cumphät6re de la Stat devenindproprietar al mosieI Gruianca,.ce'I dice siManósca, intre alte documente am gAsit de-cisia onor. curtI de apel din Bucuresci,sectia II, No. 3 din 1854 , pronuntatA îllprocesul ce a avut epitropia -monastirilorinchinate santuluT Mormênt pentru monas-Urea Grail] cu printul George Bibescu, in

aflanda-se pentru cAlcarea faeutacu mosia kacoveiu, din acest judet, mo-mia Gruianca a monastireI Gruiu , si princare se decide ca. casa printului Bibeseu

lase liber pAmentul cAlcat , avend amerge si mOsia Gruianca cu lungimeadespre kacoveiu pen 6. in drumul de am&-da,' precum merge mosia Balaciu, a frail-lor Pitisteni si acea kannsca, a easel Glii-ca, intre care amendotO a cestea se MIA simosia Gruianca , remanend apArata casaBibeSculta de venit, pentru cA nu s'a fa-cut cerere de monastire.

Urmarind acéstä decisiune, am gäsit'opendinte la onor. curte de casatie, dupaapelul fAcut de casa printuluI Bibescu ladesfiintatul inalt divan, dupA stäruinta ceAm depus , in puterea dreptuluI de pro-prietar, infAcisandu-me cu principesa He-lena B bescu i cu consOrtele D-sale D.Victof Henri Dubois, färä. clomicilill aci intarA , care represintA casa clefunctulniprintului Bibescu , prin decisiunile pro-nunciate sub No. 331 din 1876 si 332 din1877, s'a respins recursul , dupil cam seva vedea din mentionatele decisiunT.

In basa acestor din urmA decisiuni, pecat sa investit cu titlul esecutoriti, men-tionata decisinne a onor. curti de apel ,sectia II, No. 3 din 1854 , s'a trAmis laacest onor. tribunal Spre aducere la in-deplinire a sa'fin jail pAmentul caleat InstApanire , ca atilt me-cred in drept a fi

despAgubit' de venitul aceluI pAment dela 1854, data mentionatel decisiuni , No.3 din 1854, fiind cá casa printuluT Bibes-en nu a r6mas multumitä pe acea deeisiu-lue, prin apelul ce a fAcut a interdis e-secutarea, profitând de venitul pämentu-lui cAleat de atuncY si 10.0 -acurn de sunt24 de anT.

Cu onóre rog, D-le preedinte, a facede a fi citatA principesa Helena Bibescu siconsórtele D sale, D. Victor Henri Dubois,prin Monitorul oficial, fiind-cA totast-fels'a procedat si la onorinalta curte decasatie, ca prin infAcisare si hotArire, in-temeiata pe eodul Caragea , sub regimul

caruia sa pronunciat decisiunea onorab.curti de apel, sec-tia 11 , No. 3 din 1854,

jsui fia indatoratI ami plAti venitul acelt6pAment cAlcat de la 1854 si pn ìn dioapredAreT, pe cat se va constata prin nä ex-pertiza' localA, osebit lei 400 taxa de tim-bru a portAreilor i spese de instant:1.

AlAtur doufe,coniT &TA acéstA suplicäa se anexa la citatinnile ce nrmézA a se

, face, precum asemenea si douè cOle in-Crustate de cAte 10 leT nod , drept taxatimbraluT.

PrimitT, D-le presedinte, incredintareastimeY ee v6 pilstrez.

Teodor Vera,Din BucurescT, Hand en Teiri, No. 25.

D. Victor Henri Dubois, consórtele prin-cipesei Helena Bibescu, vedend allturatacopie de petitiune, conform art. 71 proc.civila, se eitezA ea, la 6 Maid 1878, orele10 dimineta, sä se presinte spre infAcisarela acest tribunal, in procesul ce are cu. D.'Fodor Vera, pentru venit de pament; cu-noscend cA, nefiind urmAtor, se va infAci-sa i judeca eausa in lipsui , conform art.148 pr.

No. 1,801. 1878, Ianuarie 24.

Petitiunea Teodor Vera, adreatil P-lutpi eedinte al t[ibunalutuT Buzëil

Domnule presedinte ,

Fria cump6rAtúre de la Stat devenindpreprietar al inosieï Gruianca ce 'T dice siMitnésca, intre alte documenturi am gAsitdecisiunea onor. curtI de apel din Bum-reseT, sectia II, No. 3, din 1854, pronun-ciatä in procesul ce a avut epitropia mo-nastirilor inchinate santuluTillorment pen-tru monastirea Gruiu cu printul GeorgeBibescu, In viatä afiându-se, pentru chIca-rea fAcutA, cu mosia Macoveiu, din acestjudet mosieT Gruianca a monastird Gruiu,si prin care se decide cA casa printuluIBibescu sa lase liber pAmentul calcat, a-vend a merge si mosia Gruianca cu lungi-mea despre Macovein pênI Iii drumul deamédT precum merge mosia Balacia a fra-tilor PitiscenT i acea MAn6sca a caseTGhica, intre cari anindotni acestea se OAsi mosia Gruianca, rhuanend apn-atä casaBibesculuT de venit pentru cri nu's'a M-eat cerere de monastire.

Urmärind acéstA decisiune am gäsit'o pen-dintei la onor. tualta curte de casatie, dupAapelnl facut ile easa printuluI Bibescu ladesfiintatul inalt divan, dupa staruinta ceein depus in puterea dreptuluT de propri-etar, infAtisandu-me ca prineipesa ElenaBibescu si consortele D-sale, D. VictorHenri Dubois, fär domiciliul aci in tarA,care represintA casa defunctuluI printuldBibescu, prin decisiunile pronunciate subNo. 331, din 1876, si 322, din 1877, s'atírespins recursul, dupA cum seva vedea dinmentionatele decisiunI.

In basa acestor din urmä decisiuni pre-cat s'a investit ca titlul esecutoriti menti-onata decisiune a onor. curtY de apel, sec-tie II, No. 3, din 1854, si s'a trAmisla ft-cest onor. tribunal, spreaducerea la inde-plinire ca szVnaT iail pAmentul cAlcat in stA-pânire, cu atât m cred in drept a fi des-pAgubit'de venitul aceluT fament cl.e laanul 1854, data mentionateT decisiuni No.3, din 1854, fiind cui casa printului Bi-besen nu a rOmas multumitA pe acéstA de-cisiune ui prin apelul ce a facut a interdisesecutarea, profitând de venitul pAnitntu-lui cAlcat de atuncI si pen6 acum de stint24 de anT.

Cu onOre v rog, D-lepresedinte, a facede a fi citatA principesa Elena Bibescu siconsort&e D-sale, D. Victor Henri Dubois,prin Monitorul oficial, fiind-cul tot ast-fels'a procedat si la onor. inaltA curte de ea-satie, ca prin infiltisare si hotArire inte-meiatA pe codul Caragea, sub regimul cA-ruia s'a pronuntat decisiunea onor. curtide apel sectia II, No. 3, din 1854, sA, fieindatorati a plAti venitul acelui pA-ment cAlcat de la anul 1854 si pen6 indioa predAreT, pe cat se va constata prinuil expertisa, localA, osebit lei 400 taxa detimbru a portAreilor si spese de instantA.

Maur dou0 copil acéstA, suplicAa se anexa la citatiunile ce urmézA a seface, precum asemenea si dou6 cOle in-crustate de cate 10 lei drept taxa tim-bruluT.

PrimitT, D-le presedinte, incredintareastimeT ce vè pastrez.

Teodor Vera, din Bucuresci, Hanul eaTeiti, No. 25.

Tribunalul de Museel.D. Alecu Zamfirescu, epistatul D-10 T.

Furduescu, din comuna Ciumesci, judetulMused, era acum en domiciliul.necunos-cut, este citat ca, in dioa de 27 Febru-arie 1878, la orele 10 de dimineta, sA, sepresinte la acest tribunal, spre InfAtisareca inculpat pentru lovire;. cunoseend cA,nefiind. consecinte, se va judeca in lipsA,conform legeT.

No. 25,302. 1877, Noembre 30.

Tribunalul MehedinV, seetia I.D. David S. Almilin, ca domiciliul ne-

cunoscut, se vestesce prin acesta, conformjurnaluluI incheiat de complect sub No.1,886, ca pentru dioa de 21 Februarie1878, la10 ore dimineta, sa, vie la tribu-nal, sectia I, preparat de actele necesare,spre a se infatisa in apelul ce D. N. Po-pescu a fäcut contra calla judeluI Severin,No. 70, din 1877, pentru banT; cunoscendc'A nefiind urmAtor, se va judeca in lipsA.

No. 1,331. 1878, Ianuarie 20.

Tribunalul de V1a§ea.D. George Alecu, din comuna Babele, se

49ti AffrV7.11F11111)171" IIT,NYCIT T AT 12 CM A VITT 28 Tonnorie (9 rebruarie) 1878vrm. laUI4 VE u 41-1-Ai 711-1

citéza ca, la 1 Februarie 1873, la 10 oredimineta, sit villa la acest tribunal, in. Bu-'curesel, a se infatisa ea ineulpat n proce-1sul pentru furt prin spargere; cunoscéndicA, de nu va fi urmator acester citatiunr,1se va aplica art. 183 din pr. penala.

No. 16,719. 1877, Noembre 22.--Rectificare. In citatiunea cu No,

569, a tribunaluluT Ilfov, sectiunea II ci-vilA, inserata, in Monitorul No. 21, din 2ale curenter, se va citi Gheorghe Gher-gkicény i Andriana Gherghiednu, in locde Gheorghe Gheorghicénu i AndrianaGheorghicénu, cum s'a publicat.

MANDATE DE ADHERE.

Judele de instructiune al tribuna-lulul Ilfov.

In numeleleger si al M. S. Domnulur,NoT M. Dedu, judecator de instructiune

pe lénga acest tribunal ,`mandam si ordo-na,m tutulor portareilor sat agentr ar pu-terer publice, sa aduca inaintea nóstra,conformandu-se leger, pe Simon Andriov,cu domiciliul necunoscut, la 8 Februarie1878, ea sa, fie asculiat asupra inculpa-rilor ce i se adue de furt.

Cerem de la totT depositarir puterer pu-bike de a da ajutor, in cas de trebuinta.,pentru esecutarea mandatalur fio.

Dat la 24 Ianuarie 1878. No. 226.

Judele de instructiune al tribuna-lului Buzett.

In numele leger si,a1 M. S. Domnulur,Nor I. I. Chiriaeescu, delegat judre de

instructiune pe lénga acest tribunal, man-dam si ordonam tutulor portareilor sat a-gentr ai puterer publiee, sa aduca inain-tea nóstra, conformandu-se leger , pe in-culpatul George Ionascu, din comuna Va-lea-Téneulur, éra acum cu domiciliul ne-cunoseut, ea sa, fie ascultat asupra incul-parilor ce 1 se adue de furt.

Cerem de la totr depositarir puterir pu-Mice de a da adjutor, la cas de trebuinta,pentru esecutarea mandatulur de facia.

Dat la 23 Ianuarie 1878. No. 444.

MANDAT DE ARESTARE

Parchetul tribunalului Prahova.Nor, procurorele de pe langa aces-

tribunal,In basa art. 193, din coclul de proce-

dura criminala ;

In temeiul sentinter acestur tribunal, euNo. 1502, sectia I, pronu*ta, in audien-ta de la 9 Noembre 1877, prin care con-damna pe Maria Anclreit, In etate majora,

de profesie servitOre, cu domiciliul necu-noscut, la inchisére corectionala pe ter-men de 6 luni de qile, pentru ca, a comisfaptul de furt, in virtutea art. 309 al. III,diu c. penal.

Cerem ea ori-ce agent al forte publice,sa aresteze si sa conduca pe sus-numitala temnita din orasul Ploescr.

Mandatn si ordonam directoruluT aees-ter inchisori a primi si retine pe sus-nu-mita la disul penitenciar, pe tot timpuldeterminat mar sus, si calculat de la in-carcerare, cand lo espirare o va libera denil va fi detinuta pentra alte cause.

Cerem ca depositar al forteï pu-bike, sì dea adjutor la cas de necesitate,pentru esecutarea presentulnf mandat.

Dat la 13 Ianuarie 1878.No. 204.

ANUNO ADMINISTRATIVE

Prefectura de Mehedinti.Se publica spre cunoscinta generala eaarondismentul plasilor Motru-de-Sus,

plaini Closanr, aeest district, este vacantpostal de doctor in medicina care va fi sivaccinator de copiT.

D-nir amatorT de a ocupa acd ]. post sase presinte la comitetul permanent de aidimpreuna cu documentele despre titluri.

Asemenea post este salariat eu 300 lei,si 100 lei spese de transport pe luna.

No. 552. 1878, Ianuarie 20.

In serviciul tehnic al acestur dis-trict, fiind vacante dout posturr de con-ductorr de clasa 3-a, eu salariul de 185lei, i spese de transport lei 40 pe lunade fie-care, se publica prin acésta sprecunoscinta amatorilor de a ocupa aseme-nea posturr, si care trebue sa fie specialisi sA aiba, autorisatia D-luT ministru lu-crArilor publice, conform art. 42 din legeadrumurilor, co sa se presinte la comitetulpermanent de aid.

No. 570. 1878, Ianuarie 20.

Prefectura de Romanati.La acest judet devenind trer posturr va-

cante de medicr de arondismente cu sala-rial prevtdut in budgetul judetulur de leT250 si transport 100 pe fie-care luna pen-tru fie-care post, in porte.

Prefectura, in conseciata ineheiareï co-mitetuluT permanent cu No. 20, publieldespre acésta spre generala cunoscinta acelor doritorT, ca déca vor voi sa, ocupg a-semenea posturr, sa, se presinte la comite-tul acestur judet cu diploma de doctori inmedicina sat ti;lul de licenOati, spre a lise putea Incredinta aceste posturr; cunos-ceild ca, in lipsa de aceste acte, nu vor pu-tea fi admisr.

No. 537. 1878, lanuarie 13.

CURSUL BUCURESCIDAT DE

C.A.S.A. D SCHIM13TOMA TACHJ

No. 60. Strada Lipseani. No. 60.

Pe dioa de 27 Ianuarie 1878.e amp VAnd.

Obligapunl rurale . . 94 ' 95domeniale . 89 ' 9 90

3001. C. pens.150 160Scrisurr funciare rurale 82 83

urbane72 73Imp. municipal. . . 82 82 2,

cu pr. Bue.(bil.201.)20 21Ac. Dacia" (500 1.) . 120 130, Romania" (100 I.) 40 50

Rubla de hartie . . 2 69 2 71

CURSTJL BUCURESCI

PRIMA CASA DE SOMELA

BURSA"No 08. Strada Lipseani. No. 68

27 Ianuarie 1878.Cump rènd.

10%, Oblig. rurale . . . 94V, 95esite la sorti

8°/, domeniale . . 89. 89%" esite la sorti 97 98

, Casa pens.3001.dob. fr. 10 .

7°/,Scris. funciare rurale . 823/4 831/470 0 urbane . 72 721128° ,Imp. municipal . . . 82 8272

:eu pr.Buc.(bil.201.) 20 21Actiuni Dacia". . . .

, Romania" . . .Cupóne rurale exigibile .

domeniale . 23/4'70 2"/°/0scrisuri . .

Argint contra aur . . 3/4% 5/8 O/0Rubla hartie 2 68 2 70Florinu » . . . . 2 12 2 13

Cursul din Viena, 7 Februarie.Napoleonul . . . . . . 44 flDucatul . . . . . . . 5 59 ,

Oursul din Berlin,17 Februarie.Oblig cailor ferate române 72 50 rakerActiunile " 25 40 "Prioritaff n " 73 25Oppenheim . . . .Ruble hârtie . . . . 221 --

Oursul din Paris,' 7 Februarie.Renta romana fr. 1

Isac X. Levy.

IMPRIMERIA STATUL14.DIRECTOR N. T. OROANU.