Anul 6 2 \ \ \ \ Nr. 1-8

Sibiiu, Ianuarie—August 1931

©BCU CLUJ

„ A S O C I A Ţ I U N E A pentru literatura română şi cultura poporului român"

î n t e m e i a t ă în 1861.

P R E Ş E D I N T E D E O N O A R E : M. S. Regele CAROL II.

Preşedinte aetiu: Vasile Goldiş. Vlee-preşed lnte :

Dr. Gh. Preda .

Membrii Comitetului Central: 1. I. P. S. Sa Mitropolit Dr. Nico-

lae Bălan Sibiu 2. Dr. Ilie Beu, medic 3. Dr. Vasile Bologa, cons. mitrop. 4. Dr. Lucian Borcia, advocat 5. Dr. Ioan Bunea, dir. de liceu 6. Cioran Emilian, protopop 7. Colan Nicolae, rector Acad. teol. 8. Dr. Liviu Ionaşiu, medic 9. Dr. Gheorghe Moga, medic-gen.

10. Dr. Gheorghe Preda, medic, dir. osp. alien.

11. Dr. Octavian Russu, advocat 12. I. U. Soricu, profesor 13. Dr. Iosif Stoichiţia, medic 14. Silviu Ţeposu, insp. şcolar 15. Ioan Vătăşan, dir. gen. „Albina" .. 16. Ion Agârbiceanu, protopop Cluj 17. Dr. Alexandru Borza, prof. univ. 18. Dr. Nicolae Drăgan, prof. univ. 19. Dr. Silviu Dragomir, prof. univ. 20. Nicolae Ivan, episcop 2 1 . Dr. Ioan Lupaş, prof. univ. 22 . Dr. Vaier Moldovan, proi. univ.

23. Dr. Petre Poruţiu, prof. univ., Cluj 24. Dr. Cornel Corneanu,

advocat Caransebeş 25. Ştefan Pop, dir. de l i c , Bucureşti 26. Octavian Goga, fost ministru,

publicist Ciucea 27. Dr. Vasile Uea, medic, dir.

osp. alien. Sighet 28. Dr. Vasile Lăzărescu, arhi­

mandrit. Oradea 29. Alexandru Lupeanu, director

de lic. Blaj 30. Dr. Augustin Popa, prof. ,, 31 . Iacob Popa, canonic ,, 32. Ştefan Roşianu, canonic „ 33. Coriolan Suciu, prof. „ 34. Dr. Achim Miloia, prof., Timişoara 35. Alexandru Nicolescu, epi­

scop Lugoj 36. Dr. Voicu Niţescu, adv. Braşov 37. Ion Pelivan, advocat Chişinău 38. Ilie Rusmir, prof. Oravita 39. Ioan Simu, protopop Sebeş 40. Petru Suciu Turda

Membrii de drept ai 1. Gheorghe Bogdan-Duică, prof.

univ. Cluj 2. Dr. Tiberiu Brediceanu, dir.

la „Albina" Braşov 3. T. V. Păcăţian, publicist Cluj 4. Dr. luliu Haţieganu, ministru ,, 5. Dr. Iuliu Maniu, fost Ministru

Preşedinte „

Comitetului Central: 6. Dr. Victor Stanciu, prof. univ.,

subsecr. de Stat la Min. de Agr., Cluj 7. Florea Ştefănescu-Goangă, prof.

univ. ,, 8. Dr. MihailŞerban, rectorul Acad.

de Agriculturi ,, 9. Dr. Gheorghe Vâlsan, prof.

univ. Bucureşti

©BCU CLUJ

Anul 62. Ianuarie—August 1931. Mi». 1 - 8 ,

TRANSILVANIA Organul societăţii culturale „Astra".

Nr. 2509/1931.

Convocare. ooOOOoo

în înţelesul flrt. 22 din Statute, membri i „Asoeiafiunii pentru literatura română şi cultura poporului român — Astra" s e eonuoaeă la

Adunarea generală e e s e ua ţ inea în oraşul SJt. Gheorghe, în zilele de Duminecă 13 şi Luni 14 Sep temur ie 1931.

Programa adunării: Duminecă, 13 Septemvrie 1931

Ora 9 a. m.: Serviciul divin în Biserica română.

Ora 11 a. m.: Şedinţa l. eu u r m ă t o a r e a ordine de zi: 1. D e s c h i d e r e a adunării g e n e r a l e ; 2. înscr ierea delegaţi lor prezenţi ai despărţăminte lor; 3. înscr ierea delegaţilor, autorităţilor şi societăţi lor cul­

turale surori şi mulţumiri pentru prezenţa lor din par tea preşedintelui adunării g e n e r a l e ;

4. Raportul genera l al comitetului central pe anul 1930/31; 5. A l e g e r e a eomisiunilor pentru:

a) e x a m i n a r e a raportului g e n e r a l p e anul 1930/31 ; b) c e n z u r a r e a s o c o t e l i l o r p e anul 1930 şi a proiectului d e b u g e t

p e anul 1 9 3 2 ; e) î n s c r i e r e a d e m e m b r i n o u i ;

1 1

©BCU CLUJ

d) m o d ' f t e a r e a Art. 21 din Stalufe şi î n t r e g i r e a Art. 13 din P r a g ­m a t i c a d e s e r u i e i u ;

e) e x a m i n a r e a p r o p u n e r i l o r intrate în t e r m e n u l r e g l e m e n t a r ; * ) f) pentru î n t r e g i r e a comitetului c e n t r a l ;

Ora 5 d. m : Şedinţa festivă a secţiilor ştiinţifice'literare.

Luni, 14 Septemvrie 1931

Ora 10 a. m.: Şedinţa a 11-a eu u r m ă t o a r e a ordine de z i : 1. Raportul eomisiunii pentru e x a m i n a r e a raportului ge­

neral ; 2. Raportul eomisiunii pentru e e n s u r a r e a socotel i lor şi a

proiectului de buget; 3. Raportul eomisiunii pentru înscr ierea de membri noui; 4. Raportul eomisiunii pentru modif icarea Art. 21 din

Statute şi întregirea Art. 13 al pragmatice i de seruieiu; 5. Raportul eomisiunii pentru e x a m i n a r e a propuneri lor

intrate în termenul r e g l e m e n t a r ; 6. Raportul eomisiunii pentru întregirea comitetului central ; 7. F i x a r e a locului pentru ţ inerea adunării genera le în

anul 1932; 8. Dispoziţii pentru uerij iearea procesului uerbal al adu­

nării genera le .

Din şedinţa comitetului central al Asoeiaţiunii pentru l iteratura r o m â n ă şi cultura poporului român „Astra", ţinută la 22 August 1931.

Dr. fih. Preda m. p., Nieolae Băilă m. p., u i e e p r e ş e d i n t e . s e c r e t a r .

^ J E u e n t u a l e p r o p u n e r i a u s ă Jie înaintate. în s c r i s , prezidiului flsoeialiiinii, Sibiu, S tr . Ş a g u n a Nr. 6. eu 8 zile înainte d e a d u n a r e a g e n e r a l ă .

După p r â n z :

2

©BCU CLUJ

Raportul general p r e z e n t a t de comi te tu l c e n t r a l al „Asociaţ iuni i pentru l i t era tura r o m â n ă ş i c u l t u r a poporu lu i r o m â n — A s t r a " a s u p r a activităţi i s a l e în anul d e ges t iune 1930/31.

1. Introducere.

Onorată Adunare Generală 1 In eiuda tuturor greutăţilor, de ordin material şi

moral , ear i a p a s ă nu numai a s u p r a ţării noas tre , ei a s u p r a lumeţ întregi, comitetul central , dându-şi s e a m a , c ă tocmai în c o n s i d e r a r e a a c e s t o r greutăţi es te mai multă neuoie de un sfai bun şi înţelept, dat de oameni desinteresaţi şi eu dragos t e curată pentru p r o m o o a r e a culturii ţăranului român şi cunoscând spiritul de jertfă al membri lor ueehei noas tre instituţiuni culturale, a continuat eu a c e e a ş i râună e a şi în trecut s ă p r o p a g e în masse l e poporului nostru c imentarea sentimentelor naţionale, s ă dea înuăţături cum să-ş i păs treze s ă n ă ­tatea, s ă i dea sfaturi cum să-ş l eultiue şi să-ş i ualo-r lzeze produse le muncii sa le şi mai ales a propouă-duit armonia şi buna înţelegere, c a r e trebuie s ă do­mine sufletele cetăţeni lor aces t e i ţări .

A c e i ear i c u n o s c şi ureau s ă c u n o a s c ă organi­zaţia şi îndatoririle instituţiunii noas tre îşi dau s e a m a , c ă comitetul central al aces t e i ueehi instituţiuni nu a r e menirea numai de a ser ie şi tipări broşuri în biblio­t e c a poporală , pentru a fi distribuite în mod gratuit ţăranilor, sau a reprezenta a c e a s t ă instituţie la anu­mite s e r b ă r i şi festiualuri, ci es te chemat s ă admini­s t reze comori le s t rânse eu atâta zel şi muncă desin-t e r e s a t ă de antecesori i acestui comitet. O instituţie e a a noastră , c a r e a r e un muzeu eu peste 11.000 de obiecte ,

3 l*

©BCU CLUJ

o bibliotecă eu peste 50.000 uolume, 74 fonduri şi fun-daţluni, un internat de fete, menit a da eleuelor o c r e ­ş t ere r o m â n e a s c ă şi se l ec tă , e t c , nu s e poate con­duce şi administra fără funcţionari şl cunoscător i s p e ­cialişti în chestiuni administratiue.

Bilanţul nostru cultural es te desigur mai r e d u s decât ce le din anii trecuţi, d a r nu este mai puţin a d e -uărat , c ă în timp c e alte instituţii sim'lare ş i -au sistat or i ce aetiuitate, din c a u z a crizei financiare, institu-ţiunea noas tră m e r g e înainte, înfruntând greutăţi finan­c iare , d a r rămânând la tradiţionala şi nobila ei misiune.

In ce l e c e urinează ne luăm uoie a a r ă t a capitol de capitol toate lucrări le desfăşurate de c ă t r e comi­tetul central şi organizaţiile sa le în subordine, rugând onorata adunare genera lă a le lua la cunoştinţă şi a da d e s c ă r c a r e euuenită pentru gestiunea anului 1930/31.

2. Comitetul central.

Comitetul central a ţinut în timpul dela 22 Sept . 1930 până la 8 August 1931, 20 şedinţe şi anume : 1 ple­nară , 11 ordinare şl 8 oxtraordinare , rezoluind, prin 324 deeiziuni, chestiunile mai însemnate, c a r i în sensul Statutelor şi Regulamente lor Asoeiaţiunii cad în c o m ­petenţa sa . Noul comitet centrel , în frunte eu dl p r e ­şedinte Vasile Qoldlş, a l e s în adunarea genera lă dela C a r a n s e b e ş , s'a constituit în şedinţa ţinută la 27 De-eemurle 1930, a legându-se de uteepreşedlnţl al A s o ­eiaţiunii dnlt Dr. Oetauian Russu şl Dr. Qheorghe P r e d a .

Tot în a c e a şedinţă s'au a les membri eomlslu-nllor: organizatoare , f inaneiară-einematografleă, a pu­blicaţiilor, a Bibliotecii centra le şi Muzeului şl a In­ternatului de fete, p r e c u m şt jurisconsultul în p e r s o a n a dlui Dr. Luc ian B o r e l a şl controlorul în p e r s o a n a dlui loan Vătăşan, membri ai comitetului central .

In lipsa dlui Preşedinte Vasile Qoldlş, c a r e dela a l e g e r e a dela C a r a n s e b e ş până astăzi nu a putut con­duce efeetiu agende le Asoeiaţiunii, fiind bolnau şl oprit de mediei de a călători şl demisionând dl Dr. Oeta­uian Russu din cal i tatea de uleepreşedlnte, conducerea!

4

©BCU CLUJ

efeetiuă a agendelor Asoeiatiunii a auut-o dl uieepre-şedinte Dr. Qh. P r e d a , sau în l ipsa Dsale dl Dr. Uasl le Bo loga , e a eel mai în uârstă membru al comitetului central .

Cu toate a c e s t e a dl preşedinte Uaslle Qoldiş nu a întrerupt o singură clipă legătura Dsale eu centrul, informându-se de a p r o a p e de toate chestiunile mai Importante şl eerând, pe lângă p r o c e s e l e uerbale ale comit, eentr., r a p o a r t e săptămânale din p a r t e a s e e r e -tarulut administratiu, d e s p r e situaţia financiară şi culturală a instituţiunii noastre .

Cu act s epara t înaintăm onor. adunări genera le demisia dlui Dr. Oetauian Russu din cal i tatea de membru a l comitetului central , rugându-o s ă bineuoiască a s e pronunţa a s u p r a aces te i demisii, întregind, euentual, comitetul central prin a l e g e r e a unui nou membru.

3. Secţiunile literape şi ştiinţifice

L a a n e x a 1. dăm în întregime rapoar te l e primite de la diferitele secţiuni.

1. Hotărârile adunării generale dela Caransebeş.

In urma mandatului primit dela adunarea gene ­r a l ă din C a r a n s e b e ş comitetul centra l a auut s ă stu­d ieze următoare le chestiuni:

1. S e r i a r e a crono log i că a eoneluziunilor c o n g r e ­sului cultural ţinut în anul 1930.

2. R e o r g a n i z a r e a Astrei şi modif icarea rad ica lă a statutelor.

3. Muzeul Auram laneu din Uidra. 4. Sprijinirea mater ia l iceş te a regionale lor din

B a s a r a b i a şi D o b r o g e a . 5. R e o r g a n i z a r e a despărţămintelor şi controlul

aetiuităţli lor. 6. R i d i c a r e a unui cămin cultural în Cluj. 7. P r o p a g a n d a culturală pentru fraţii români din

S e c u i m e . 8. Întregirea Art. 13 al pragmat ice i de serulelu a

funcţionarilor Asoeiatiunii.

5

©BCU CLUJ

Toate a c e s t e chestiuni au fost repart izate pentru o studiere mai temeinică eomisiunilor de o r g a n i z a r e , f inanciară şi a Muzeului.

In urma propunerilor făcute de a c e s t e eomisluni, comitetul central r a p o r t e a z ă onoratei adunări gene-r a l e u r m ă t o a r e l e :

Fiind timpul relatiu scurt de când funcţionează noul comitet central , de abia de o jumătate de an, eomisiunile nu s'au putut ocupa temeinic eu toate p r o ­blemele şl propunerile emanate din congresu l cultural şl din adunarea genera lă dela C a r a n s e b e ş , uor căuta însă în biitor s ă studieze şi s ă a d â n c e a s c ă a c e s t e probleme eu calmul n e e e s a r , nu eu pripeala , c a r e de multe ori este dăunătoare scopuri lor , punându-le în ap l icare la timp potriuit şi c â n d situaţia financiară ua permite a c e a s t a .

Cu priuire la propunerea pentru r e o r g a n i z a r e a Astrei şi modificarea r a d i c a l ă a statutelor, comitetul centra l nu găseş t e , c ă momentul a r fi potriuit pentru o astfel de modificare a statutelor, r o a g ă însă onor. adunarea genera lă , e a până la o modificare radicală , şi temeinic studiată a statutelor s ă admită, în mod prouizoriu, c o m p l e t a r e a Art. 21 al statutelor eu u r m ă ­torul p a s a j :

„In lipsa numărul reg lementar de membri la ş e ­dinţa eonuoeată eu inuitări specia le , preşedintele, uiee-preşedinţii sau locţiitorii a c e s t o r a pot ţinea, în cazuri urgente, în a c e e a ş i zi, eu o o r ă mal târziu decât c e a eonuoeată, şedinţă eu a c e e a ş i ordine de zi şi eu ort c a r e număr de membri prezenţi, urmând e a hotărîri le a s tor fel de şedinţe s ă fie numai comunicate într'o şedinţă uiitoare, când numărul reg lementar de membri ua fi prezent".

Cu priuire la Muzeul Auram laneu şi a jutorarea regionalelor s e uorbeşte mai pe larg la capitole le respeet iue, dela pag. 8 şl 15.

In scopul intensificării propagandei culturale în c a d r e l e organizaţiilor instituţiunii noas tre în subordine domnul uieepreşedinte Dr. Qh. P r e d a a c e r c e t a t ş i

6

©BCU CLUJ

c e r c e t e a z ă despărtămlntele Insti'tuţiunii noastre , in-t eresându-se d e a p r o a p e de aettuitatea, de mij loacele şi de neuoile fiecăruia şi dând sfaturi şi îndrumări conducător i lor a c e s t o r despărţăminte. Obscruăr i le Dsale sunt consemnate la capitolul „Momente de im­portanţă".

Comitetul central , în urma raportului eomlsiunii financiare nu g ă s e ş t e c ă este timpul potriuit pentru l a n s a r e a unui apel la contribuţia publică în scopul ridicării unui cămin cultural la Cluj şi propune ch iar , e a edif icarea acelui cămin s ă fie amânată pentru ure-muri mai prielnice, iar în cât priueşte c e d a r e a ueni-telor lăsămintelor făcute Astrei şi c a r i s e uor face în uiitor şi ale c ă r o r litere fundaţionale nu uor auea s c o ­puri determinate, peniru r i d i c a r e a acestui cămin, c o ­mitetul central a dispus, e a biroul s ă facă un control amănunţit a supra ac te lor fundaţionale ale tuturor fon-daţiunilor pentru a uedea eari fundaţiuni şi sume a r putea fi folosite în ace s t s c o p . Aces t studiu însă r e ­c lamând timp mai îndelungat şi muncă suplimentară, propuneri c o n c r e t e nu s e uor putea face decât într'una din uiitoarele adunări genera le şi după c e comitetul central ua lua măsuri pentru a r a n j a r e a a c e l o r a c t e fundaţionale.

Asupra problemei propagandei culturale pentru fraţii români din Secuime, c a r e r e c l a m ă d e a s e m e n e a un studiu temeinic şi mij loace materiale importante, comitetul central ua r a p o r t a d e a s e m e n e a într'una din uiitoarele adunări genera le ale instituţiunii noastre .

Cu priuire la întregirea Art. 13 al Pragmat ice i d e seruieiu al funcţionarilor Asoeiaţiunii, comitetul propune următorul amendament:

„ P e r s o a n e trecute de uârs ta de 50 ani nu uor putea fi angajate în nici o funcţiune retribuită de c ă t r e Asoeiaţiune".

Toate celelalte hotărâr i ale adunării genera le dela C a r a n s e b e ş , car i n'au rec lamat un studiu aparte , au fost executa te din par tea biroului central al Asoe ia­ţiunii.

7

©BCU CLUJ

5. Regionala Astra Basarabeană.

Regionala As tra B a s a r a b e a n ă , neţlnându-şi adu­n a r e a genera lă până la data de 15 August a. e., ultimul termen pentru trimiterea r a p o a r t e l o r a s u p r a aetlultăţii culturale a anului 1930/31, nu a trimis raport .

In conformitate eu dorinţa expr imată de c ă t r e a d u n a r e a genera lă dela C a r a n s e b e ş , e a comitetul cen­tral să dea ajutoare băneşt i aces t e i regionale , eu r e ­gret Uă faeem cunoscut, c ă comitetul central nu a găsit posibilitatea de a sat is face a c e a s t ă dorinţă, a tnteruenit însă la Ministerul sănătăţii pentru a c o r d a r e a unei sub-uenţli, iar în urma aces te i interuenţli Ministerul i-a a c o r d a t pentru anul 1931, suma de Le i 50.000.

6. Regionala Astra Dobrogeană.

Raport d e s p r e aetiuitatea culturală în cursul anului 1930/31 nu am primit. Comitetul central a interuenit la Ministerul Sănătăţi i pentru a c o r d a r e a unei suboenţii pe s e a m a aces te i regionale , durere însă fără sueees .

7. Aetiuitatea despăr}âmintelor.

Din motiue bine cunoscute de toţi a c e l ear i t r ă i e s c în mijlocul poporului şi-i eunose necazuri le şl neuoile, aetiuitatea despărţăminte lor a fost eeua mal r e d u s ă deeât în anii trecuţi. Cu toate a c e s t e a însă şi consi­derând numărul mie de despărţăminte , ear i până la data de 15 August a. e. ş i -au ţinut adunarea genera lă şl ne-au trimis r a p o a r t e d e s p r e aetiuitatea lor cultu­ra lă , desfăşurată în anul de gestiune 1930/31, con­statăm, c ă numărul eonferenţelor şi prelegeri lor p o ­porale de 1099, arăta t în a n e x a Nr. IV. es te faţă de anul trecut în c r e ş t e r e , d e o a r e c e a c e s t număr îl dau numai 23 de despărţăminte (10 desp. centra l judeţene şi 13 desp. de plasă) faţă de c e l e 62 despărţăminte (19 desp. central jud. şl 43 desp. de plasă) din anul trecut.

Auem informaţlunl c ă unele despărţăminte, e a de ex . Târnaua mieă, Orăştle . Bihor , Tg.-Lăpuşului ete. c a r t până în prezent nu au trimis r a p o a r t e , au des-

8

©BCU CLUJ

făşurat în anul 1930/31 o aetiuitate culturală foarte fru­m o a s ă a s u p r a c ă r e i a uom reueni în d a r e a noas tră de s e a m ă c ă t r e adunarea genera lă din anul 1932.

In fruntea despărţăminte lor central judeţene, c a r i desuoltă o aetiultate culturală eu adeuărat frumoasă şi în sensul strict al dispoziţiunilor statutare este şi d e as tădată desp. eentr. jud. Sibiiu, de sub condu­c e r e a dlui Siluiu Ţeposu, c a r e s e îngrijeşte atât de mult, e a în f iecare comună din judeţ s ă s e ţină câ t mat multe pre leger i poporale , însoţite de proieeţiuni eu aparatul „Aladdin" şt manifestări artist ice culturale, c â t şi de augmentarea bibliotecilor popora le eu eărţi folositoare, c u m p ă r a t e din r e s u r s e l e desp., p r e c u m şi de buna administrare a a c e s t o r a , dăruind deodată eu cărţi le un dulap pentru p ă s t r a r e a lor şi un reg is tru pentru c a t a l o g a r e a cărţ i lor aflătoare în bibl iotecă şl un registru al împrumutătorllor de cărţ i .

D a r e a de s e a m ă „Până nu e prea târziu" (un an de muneă), tipărită şi în anul a c e s t a e a b r o ş u r ă deo­sebită, ne d ă o i coană fidelă a manifestărilor ured-niee de toată lauda, în Sibiiu, în comunele mai mari, în sate le judeţului, — este uorba de o muneă s istematică, pornită eu mult elan şi perseuerenţă .

Despărţământul Sibiiu, fiind în a p r o p i e r e a cen­trului „Astrei", a lucrat mână în mână eu comitetul central , ajutând a c e s t comitet în diferitele sa l e atri­buţii de r e p r e z e n t a r e .

S t r â n s a şi înţe legătoarea c o l a b o r a r e a d e s p ă r ţ ă ­mintelor de p lasă Aurtg, M e r e u r e a , Noerieh şt Sălişte eu despărţământul central judeţean le serueş te tuturor conducător i lor a c e s t o r despărţămtnte drept laudă şi a r fi de dorit e a toate despărţămtnte le instituţlunii noa­s t re s ă lucreze după sistemul introdus în judeţul Sibiiu.

Sub-see ţ ia de educaţ ie fizică „Şoimii Carpaţi lor" din Sibiiu s'a înfiinţat în luna Ianuarie 1931 şi după rezultatele obţinute până a c u m s e preuede c ă a c e a s t ă nouă inlţiatiuă ua da în curând r o a d e mulţumi­t o a r e .

9

©BCU CLUJ

Despărţământul central judeţean B r a ş o u , de sub c o n d u c e r e a dlui Dr. Nieolae Căliman, îşi p ă s t r e a z ă locul din anul trecut, arătând şi în anul a c e s t a o deo­sebită şi frumoasă aetiuitate şi putând s ă pr iueaseă eu satisfacţie înapoi şl eu î n c r e d e r e în uiitor. D a c ă muzeul plănuit în B r a ş o u , e — d e o c a m d a t ă — „eeua în deuenire", în schimb biblioteca despărţământului B r a ş o u a auut în eursul anului 1930 frumosul n u m ă r de 4122 cetitori, ear i au eitit 4725 cărţ i .

R e m a r c ă m eu bucurie t ipărirea reuistei „ Ţ a r a Bârse i" , condusă de dl Axente Baneiu, o reuistă c a r e s e ocupă şi de problemele culturale ale Astrei într'un mod foarte meritoriu.

Despărţământul B r a ş o u a subuenţionat a c e a s t ă reuistă eu suma de Le i 100.000"— un ajutor pecuniar , tot atât de frumos, a dat despărţământul şi eonserua-torulul de muzică din B r a ş o u , înfiinţat sub auspicii le despărţământului şi eeree tat a c u m de peste 200 eleui şi eleue. Faptele a c e s t e a u o r b e s e dela sine.

Despărfământul central judeţean Cluj de sub con­d u c e r e a dlui Dr. luliu Haţiegan, pe lângă frumosul număr de eonferenţe şi pre leger i popora le , ţinute la sate şi încadrate întotdeauna în p r o g r a m e artist ice, a introdus în programul de aetiuitate al despărţămân­tului inouaţii, c a r i s'au douedit a fi de un r e a l folos în munca de culturalizare a satelor. A ş a de ex . a lansat chest ionare e c o n o m i c e culturale pentru cu­n o a ş t e r e a apropiată a neuoilor specif ice locale , car t prluese uiaţa culturală, soc ia lă şl e c o n o m i c ă a ţ ă r a ­nilor. S u c c e s e mai pozitiue a obţinut c o n d u c e r e a d e s ­părţământului în p r o p a g a n d a culturală la sate prin de -monstraţiunile p r a c t i c e în faţa ţăranilor. Astfel s'au sădit în ureo eâteua comune, în ch iar grădinile s ă t e ­nilor, pomi fructiferi, puşi la dispoziţie de C a m e r a d e agricultură din Cluj ori cumpăraţ i de despărţământ . Un deosebit c o n c u r s în a c e a s t ă p r o p a g a n d ă au dat pe lângă fruntaşii despărţământului centra l judeţean, conferenţiarii Gameril de Agricultură şi ai Academie i de înalte studii a g r o n o m i c e din Cluj.

10

©BCU CLUJ

O foarte lăudabilă aetiuitate a desuoltat" d e s p ă r ­ţământul Sighet din M a r a m u r ă ş , eondus de dl Dr. U. l lea. Cine urea s ă s e eonulngă de greutăţile ee le întâm­pină un despărţământ al „Astrei" în zilele noas t re , d a r şi de izbânzile ee le câş t igă , în urma p e r s e u e -ranţei pe c ă r a r e a apucată , s ă c i t e a s c ă lunga şi fru­m o a s a d a r e de s e a m ă : „Aetiuitatea Astrei în M a r a ­m u r ă ş (1927—1931)", în e a r e ua afla raportul genera l d e s p r e aetiuitatea despărţământului, catalogul complet al bibliotecii centra le a despărţământului şi al biblio­teci lor popora le din judeţ, apoi regulamentele biblio­tecii, ale Reuniunii muzicale şi ale „Palatului cultural" (eu numeroase ilustraţiuni).

Despărţământul înfloreşte. A închiriat „Palatul cultural", a r e un cinematograf, a preluat Cas ina lo­ca lă e a local de întrunire a membri lor „Astrei", a cumpărat un automobil, a cumpărat şi legat mii de uolume de l iteratură r o m â n ă şi străină bună, a început s ă împartă plăci eomemorat iue pe sate eu numele ce lor căzuţi pe câmpuri le de luptă, a înfiinţat un c o r al intelectualilor români din Sighet şi o o r c h e s t r ă , eu car i a dat eoneerte reuşite , a întreprins anchete s a ­nitare, eu îngrijire gratuită de bolnaui, a dat atenţie educaţiei fizice („Şoimii"), a ţinut un reuşit c u r s de albinărit, distribuind mai apoi, gratuit, coşuri de a l ­bine s istematice .

Despărţământul judeţean Caras — Orauiţa, eondus de dl llie Rusmir, poate să pr iueaseă şi el eu sat is­facţie suf letească la anul de aetiuitate expirat .

In despărţământ s'a înfiinţat un „Muzeu al Almă-julut", eu peste 200 obiecte (monede romane , m a ­ghiare din ueaeul al XIII, a r m e , tablouri ueehi, obiecte c a s n i c e şi de îmbrăcăminte , fotografii), a ş e z a t e în du­lapuri şi mese-uitrină — proprie tatea despărţămân­tului de p lasă Bozouiei (preşed. inimosul domn p ă ­rintele Coriolan Buraeu, căru ia este a s e mulţumi şt înfiinţarea a 12 biblioteci, de câ te 400 uol., eu dula­puri de stejar, dăruite de „Bibi. 1. Q. Bibieeseu" din Turnul Seuerin) .

11

©BCU CLUJ

Tot despart- de p lasă Bozouiei a tipărit în 100 d e ex. un tablou eu numele Almăjenilor morţi în r ă s -boiul mondial. A c e s t tablou s'a distribuit gratuit fa­miliilor c e l o r căzuţi — un exemplu urednie de urmat şi de alte despărţăminte . Tot despart , de p lasă B o -zoDiei a tipărit un Almanah al Almăjulut şi un c a l e n d a r d e părete al despart . , eu fotografiile unor conducător i uestiţl al ţinutului. A r e gata de tipar o l u c r a r e mai m a r e : „Almăjul şi Almăjenii", eu date is torice , stati­s t ice , economice , culturale, eu fotografii, ete.

Corurile şi fanfarele despărţământului sunt un alt minunat stimulent pentru uiaţa culturală a ţinutului. Despart . Ş a s e a a luat ch iar şi iniţiatiua înfiinţării c o r ­pului pompierilor uoluntari din Ş a s e a , cumpărând uni­forme şi instrumente pe urma a 2 pe trecer i .

Despărţământul de p lasă Reghin a desfăşurat şi d e as tădată o aetiuitate eât s e poate de lăudabilă. Un despărţământ e a r e îşi pr i cepe misiunea şi c a r e şi-o îndeplineşte eu seumpătate . L a ce l e 81 pre l eger i p o ­porale ţinute la sa te s'au distribuit gratuit 1680 b r o ­şuri s c r i s e şi tipărite pe cheltuiala dlui Dr. E u g e n Nieoară , preşedintele despărţământului (Despre tu­berculoză , sifilis, tifos şi fumat). De ziua eroilor, după p a r a s t a s , s'a ţinut o s e r b a r e c â m p e n e a s c ă , eu e x p o ­ziţie de porturi naţionale şi eu o expoziţie de copii. Tot atunci a distribuit despărţământul 20 sape , 20 furci, 20 greble uăduuelor de răsboiu, iar copiilor 200 pă­lării de paie şl peste 200 lucrăr i beletrist ice pentru tineret.

Geeaee este însă de r e m a r c a t în spec ia l este , e ă prin interuenţia conduceri i despărţământului s'au dat 208 consultaţii gratuite bolnauilor de tuberculoză, Iar preşedintele despărţământului Dr. E u g e n N i e o a r ă a auut sub tratament grat lit 1268 de bolnaul de sifilis.

Graţie armoniei c a r e domneşte între eondueerea despărţământului Reghin şi eelelaite reuniuni, aflătoare în a c e s t o r a ş , despărţământul a adunat împreună eu a c e s t e a sume frumoase de bani şl a distribuit de Sft. Nieolae 55 rânduri de haine pentru copii s ă r a c i , 22 p ă -reehi de ghete, alimente ete.

12

©BCU CLUJ

Intre ee le mat harnice despărţămlnte trebuie s ă amintim şl despărţământul de plasă Sălciua, c a r e s u b înţeleaptă c o n d u c e r e a dlui protopop Uaslle Qan a desuoltat şi în anul a c e s t a o admirabilă aetiuitate arătând în raportul general 78 prelegeri popora le şi 38 s e r a t e art ist ice ( concer te , teatru, deelamări ete.) ce l mai bun mijloc de a-i a d u c e pe ţărani la pre l e ­ger i poporale .

Ţinem e a la a c e s t capitol s ă ne expr imăm mâh­nirea, c ă în foarte multe cazuri conducători i d e s p ă r -ţămintelor nu ţin s e a m ă de dtspoziţiunile, sfaturile şi îndrumările date prin c i rcu lare de c ă t r e comitetul central al instltuţiunii noas tre şi astfel, prin întârzierea tri­miterii raportului ne pun în imposibilitate de a compune d a r e a noas t ră de s e a m ă anuală în a ş a fel ea s ă fie o a d e u ă r a t ă oglindă a situaţiei culturale desuoltată în c a d r e l e aces te i instituţii.

Fiind eonuinşi c ă a c e s t rău nu este o r e a credinţă intenţionată, el numai o regretabi lă s c ă p a r e din uedere , cauzată şi a c e a s t a poate de împrejurările gre le prin c a r e t r e c e nu numai ţ a r a noastră d a r întreaga lume, nădăjduim e a în uiitor a c e a s t ă lacună s ă dispară.

8. Terenurile de case naţionale-

Terenurile de c a s e naţionale sunt în 815 comune şi în suprafaţă totală de 425 jug. şi 347 m. p.

Tabloul sumar asupra suprafaţei terenurilor şi numărului comunelor în eari s e află terenuri de c a s ă naţională îl dăm în a n e x a V.

9. Colecţiile de biblioteci poporale distribuite de Asociaţiune.

Numărul colecţi i lor distribuite în timpul dela adu­n a r e a generală din C a r a n s e b e ş până la 20 August 1931, diferitelor instituţii (oficii parohiale , spitale, închisori ete.) es te de 78 colecţii compuse din diferite broşuri , în număr de 50—90 exemplare , în total 7105 exemplare , dintre eari 454 au fost trimise diferitelor şcoli pentru a fl împărţite ea premii elenilor merituoşi.

13

©BCU CLUJ

Afară de a c e s t e a s'au trimis tuturor bibliotecilor poporale din despărţămintele Asoeiatiunii broşuri le apărute în „Biblioteca poporală" în anul 1S29, în număr total de 9240 exemplare , în total deci s'au distribuit de c ă t r e Asoeiaţiune, în mod gratuit, 16.345 broşuri din „Biblioteca poporală" a Asoeiatiunii.

10. Muzeul central.

Obiectele Muzeului central s'au sporit în timpul dela 1 Septemurie 1930, până la 20 August 1931, eu 41 obiecte şi a n u m e :

S'au cumpărat un tablou „Părinţii mei" de Ilie Chidu eu L e i 7000-—, două tablouri eu c â t e 20 foto­grafii luate eu prilejul desuelirii monumentului eroi lor din comuna ]ina eu L e i 800"— şi o pipă ueehe din lemn de c i re ş eu L e i 250"—.

Afară de a c e s t e a au donat pe s e a m a Muzeului : Erez i i aduoeatului Ioan P r e d a colecţ ia armelor

de uânătoare a decedatului aduoeat, îo număr de 26 bucăţi, doamna Uăd. P r e d a una decoraţ i e „Coroana României în g r a d de comandor", una medalie „Răs ­plata muncii pentru b i ser i că el. 1." foste ale d e c e ­datului aduoeat Ioan P r e d a şi un pahar ornat ueehiu; comuna Boita 1 insignă de fier de la fosta graniţă între România şi Ungar ia la podul peste Râul Vadului; Colonel A. Sp ies s un P e s c ă r u ş argintiu (Lauus a r g e n -tatus) ; Ioan Qrozau 4 obiecte din e p o c a de b r o n z ; N. Căpriţă un inel ueehiu şi Dr. Gaius Bredieeanu o medalie de bronz.

L a începutul anului 1931, s e c r e t a r u l administraţi», încredinţat de c ă t r e Comitetul central eu inuentarizarea obiecte lor din Muzeul central , a prezentat inuentarul obiecte lor din Muzeul central , c a r e conţine 11.099 obiecte , obseruând c ă inuentarizarea obiecte lor c a r i s e află în sec ţ ia ştiinţelor naturale trebuie făcută de un specialist.

D e o a r e c e aranjamentul actual al obiecte lor din Muzeul central nu mai corespunde regule lor muzeale, iar a ş e z a r e a lor în mtrine neeorespunzătoare sunt

14

©BCU CLUJ

e x p u s e deteriorări i , comitetul centra l a rugat pe dl prof. uniu. şi d irec tor al Muzeului etnografie din Cluj, Romul Uuia, s ă bineuoiaseă a ne s ta într'ajutor pentru o nouă aranjare şi se lec ţ ionare a obiectelor, e e e a e e D-sa a acceptat , urmând e a la 1 Sept . a. e. a c e s t e lucrăr i s ă fie începute.

Muzeul central a fost ulzitat în timpul dela 1 Sept. 1930, până la 10 August 1931, de 630 persoane .

11. Muzeul Auram lancu din Vidra.

In conformitate eu h o t ă r â r e a adunării genera le dela C a r a n s e b e ş , eu priuire la euentuala mutare a obiecte lor din Muzeul Auram lancu la Muzeul Unirii, comitetul central a delegat pe dl Siluiu Ţeposu, membru în comitetul central s ă studieze la faţa locului a c e a s t ă chest iune.

Dl Siluiu Ţeposu a făcut un amănunţit r a p o r t d e s p r e situaţia şi s t a r e a actuală a Muzeului Auram laneu, ajungând la concluzia, c ă obiectele din Muzeul Auram laneu numai în cazul a c e l a s ă fie mutate în Muzeul Unirii, d a c ă a c e s t a din urmă este proprietatea instituţiunii noastre , rămânând în Muzeul din Vidra numai obiecte în legătură eu copi lăria şi uiaţa marelui erou naţional Auram laneu. Cum dreptul de proprie -tate a f Muzeului Unirii nu este al Asoeiaţiunii, comi­tetul central este de p ă r e r e , ea, d e o c a m d a t ă , obiectele din Muzeul Auram laneu s ă r ă m â n ă în a c e s t Muzeu.

12. Muzeul Unirii din Alba lulia.

Neprimind instituţiunea noas tră pentru anul 1930 şi 1931, nici un fel de subuenţie pentru susţ inerea şi a u g m e n t a r e a acestui Muzeu, comitetul central a fost neuoit a lăsa administrarea acestui Muzeu în grija conducer i i despărţământului central judeţean Alba lulla, c a r e s'a oferit a-l administra şi întreţinea eu mijloacele proprii .

Custodele acestui Muzeu dl L e o n t e Opriş a publicat în anul a c e s t a anuarul prim al Muzeului Unirii din Alba lulla, c a r e conţine date interesante referitor la ob iec ­tele aflătoare în a c e s t Muzeu.

15

©BCU CLUJ

13. Biblioteca centrala.

După ee s'au s er i s fişele „Bibliotecii Centrale" (In 30 Iulie 1930 s e aflau în „Bibi. Centr." 53.011 volume şi broşuri) şi s'au cata logat periodicele (tot atunci erau 1000 reDiste şi 1004 ziare) . Sub s u p r a u e g h e r e a s e e r . lit. Dr. Horia Petra-Petreseu eu puteri auxil iare, a urmat a r a n j a r e a fişelor după autori şi după materie. Aeum s e află fişele în fişier, putând fi utilizate din p a r t e a publicului cetitor. Împrumutul cărţ i lor s e în­c e p e eu 1 Sept. 1931. S'au întreprins paşii n e c e s a r i pentru tipărirea unui catalog al „Bibi. Centrale".

S e l u c r e a z ă şi la o c a t a l o g a r e a preţ ioase lor manuscr i se şi corespondenţe aflătoare în poses iunea „Astrel". (Secre taru l lit. a publicat eeua d e s p r e a c e s t e manuscr i se în „Transtluanta", No. 11/12 1930.)

Bibl ioteca a primit în decursul anului donaţiuni dela d-nii: 1. Dr. Aurel Crăciuneseu, consi l ier la con­siliul central al Bis. , prof. la Acad . teolog., reu. „Tran­siluania" 1872—78, 1882, 1883, 1884 şi 1889; 2. Nic. Togan, protopqp gr. eat. Sibiu: Operele complete p o ­et ice ale lui Petofi, în 2 ex . de lux, eu ilustraţii; 3. „Albina" din Sibiu: 1 ex . din Şematismul ultim al armatei aus tro-ungare (1914), eu numele tuturor ofi­ţerilor a r m a t e i ; 4. D-na văd. Berta 1. A. de Preda: „Constituţia bisericii gr . ort. rom. din Ungar ia şi T r a n ­siluania" de /. A. de Preda, în 1225 ex. , de împărţit bibliotecilor p o p o r a l e ; 5. Matei Voileanu, consi l ier arhie-pise. Sibiiu, 225 uolume şi broşur i istorice, eu un dulap.

Aducem uitle n o a s t r e mulţumite şi pe a c e a s t ă ca l e donatorilor martnimoşi.

Cetitori în sa la de lectură au fost în anul 1930 t

1876. Bibl ioteca centra lă a primit în 1930, 1275 z iare şl reuiste şi 2042 uolume.

VI. Publicaţiunile Asoeiaţiunii.

„Biblioteca poporală a Asoeiaţiunii". Şi în decursul anului acestuia ne -am dat os teneala s ă oferim tine­retului şl publicului cet i tor dela ţ a r ă material uarlat şl a les , distraetlu şl Instruetlu. Greutăţile mater ia le ne a u

16

©BCU CLUJ

stat în drum şi de as tădată , încât n'am putut tipări cât am ji urut. In decursul anului 1930 au mai apărut, a fară de ce le anunţate în raportul nostru general din anul trecut : No. 1 7 7 : „Conferenţe penfru popor1", de d-nii /. Agârhiceanu, Familia r o m â n e a s c ă , Împroprie­tăr irea , Cărţile, Sărbător i le naţionale; Sabin Opreanu : România, B a s a r a b i a şi Qr. C. Mărcuş : Cum s e face o b a n c ă poporală . No. 178. Calendarul „As/rez", r e d a c t a t de s eer . lit. Horia Petra-Petreseu; No. 179. Petrea Voinicul şi alte balade, de Ştefan Cacoveanu (între

' ba lade şi „Floarea Soarelui"); No. 180. „Din ţara Haţe­gului'1, pouestiri pentru popor, de /. Pop-Reteganul.

In anul 1931 am tipărit până acum broşur i l e : No. 181. „îngerul a strigaţi", poezii naţionale, patriotice, de /. U. Soricu; No. 182. „Marii cântăreţi": Alecsandri, Coşbuc, Alexandrescu — 3 conferenţe (biografii şi poezii carac ter i s t i c e ) de /. Agârbieeanu; No. 183-„Arhanghelul dela Turda", pouestire is torică, d e s p r e ultimele zile ale lui Mihai Uiteazul, de A. Nanu; No. 184. „Ce trebuie să ştim despre boalele molipsitoare", de Dr. losif Stoichiţia; No. 185. „ Copiii Ursuţului" şi alte pouestiri pentru popor, de Zoan Pop-Reteganul; No. 186. Biografii romane (cei şapte reg i romani şi începutul republicii) de A. W. Qrube. trad. de Nicolae Petra-Petrescu.

După No. 1 8 / , c a r e este „Calendarul Asfrei" pe anul 1932, redac ta t de s eer . nostru l iterar Dr. Horia » Petra-Petr eseu, uor urma numerele: 188 „Sfânta litur­ghie a neamului nostru", c a r t e rel igioasă, eu expli­c a r e a , pas de pas , a liturghiei; apoi 189 din opere le pentru popor ale dlui Nicolae lorga, din prilejul s er -bătorirei a 60 de ani de uiaţă a marelui nostru ani­m a t o r cultural.

După cum se uede, ch iar şi numai din înş irarea titlurilor broşuri lor noastre , am dat atenţia euuenită subiecte lor rel igioase, i s torice (româneşti şi streine), literaturii noas tre (biografii, e s e e r p t e carac ter i s t i c e , poezii patriotice, pouestiri pentru popor) şl sfaturilor medica le . F i e c a r e b r o ş u r ă s e află de uânzare pentru

17 2

©BCU CLUJ

pre{ul de 10 Le i (despărţămintele pot uinde eu preţul excepţ ional de 2.50 L e i exempl.)

Auem cunoştinţă c ă broşuri le să c i t e sc eu mult interes. E de dorit e a propaganda pentru r ă s p â n d i r e a lor să fie tot mai intensivă, ea s ă putem tipări alte broşuri , eu ace l eaş i calităţi şi s ă ret ipărim ace l ea , c a r i sunt epuizate.

„Calendarul Astrei", şi broşuri le eu co laborăr i preţ ioase , au fost r e m a r c a t e şi din par tea prese i . Analizând broşuri le „Bibliotecii poporale* ultime (No. 181—185.) „Convorbirile literare11 (Iunie 1931) s c r i u : „Dacă eăr/z'/e acestea ar străbate fiecare colibă, fiecare casă, nivelul nostru cultural ar fi altul".

Revista „Transilvania", din lipsă de mijloace pe­cuniare, a fost silită s ă s e r e s t r â n g ă la strictul ne­c e s a r . No. 1—6 din 1930 a r e drept conţinut re ferade le şi desbateri le pe larg ale „Congresului cultural" din Mai 1930 (Sibiu). No. 7—10 au cuprins materialul pentru numărul administratiu. No. 1 1 - 12 au apărut după adu­n a r e a genera lă dela C a r a n s e b e ş , eu uorbirile M. Sa le Regelui Carol 11, a l. P r . Sf. Sa le Mitropolitul Bă lan şi a celorlalţi, c a r i au luat parte la adunare , eu o d a r e de s e a m ă a adunării şi materialul beletristie-eultural.

In anul 1931 a trebuit să luăm h o t ă r â r e a dure­r o a s ă c ă — din lipsă de fonduri — „Transiluania" s ă cuprindă, d e o c a m d a t ă , numat par tea administratiuă.

« S ă s p e r ă m eă în uiitorul apropiat ua putea s ă r e a p a r ă organul „Astrei", eu contribuţia preţ ioasă a membri lor secţiunilor ei.

15. Subvenţii şi ajutoare.

In anul 1930 instituţiunea noas tră a primit dela Stat o subuenţie de L e i 500.000'—, iar dela comune urbane rurale şi dela instituţii part iculare în total Lei251 .925-— (Tabloul donatorilor s e află în a n e x a Nr. 11).

16. Internatul de fete al Asociaţiunii.

Internatul de fete al Asociaţiunii a funcţionat în anul ş c o l a r 1930/31 în eondtţiunt c or e s punză toare , a d ă ­postind 44 eleue, în c e a mai m a r e parte dela Liceul

18

©BCU CLUJ

de fete „Domniţa Ileana" Sibiiu. Pentru întreţinerea Internatului de fete nu am primit în aees t an nici o subuenţie dela Minister, în schimb institutul de credit şi de economii „Albina", înţelegând importanţa aeestui Internat pentru educaţ ia e leoelor, a dăruit şl în anul a c e s t a suma de L e i 50.000"— şi a complectat uese la Internatului eu obiecte le de uese lă în ua loare de 20.000 - — Lei , pentru c a r e ajutor expr imăm şi la aees t loc distinsă mulţumită.

Ineassări le la Internatul de fete au fost în anul 1930/31 de Le i 1 .506,592—, iar eheltuelile de . Le i 1,368.664-—.rezultând astfel un eseedent de L e i 137.928 — la c a r e adăugând reportul anilor trecuţi de Le i 80.871'— auem de reportat pe anul 1931/32 Le i 218.799 —

Socote l i le Internatului s e înaintează eu act se ­parat s p r e eensurare .

17. Concesiunile de cinematograf.

Uenitele după concesiunile de c inematograf s e a d mereu , d e o a r e c e în urma crizei genera le existente conces ionar i i c e r încontinuu r e d u c e r e a chiriei pentru conces iunea de cinematograf. Alţi conces ionar i nu au mal putut suporta spese l e de reg ie şt s'au uăzut ne -uoiţi s ă închidă cinematograful.

Situaţia actuală a concesiuni lor de c inematograf es te u r m ă t o a r e a :

Din ce le 213 concesiuni de c inematografe stabile au fost distribuite în decursul timpului 126, din car i s'au p r e d a t :

Regionalei B a s a r a b e n e 21 concesiuni, Regionalei D o b r o g e n e 5, Despărţămlnte lor n o a s t r e 26, iar restul de 73 s'a dat la unele primării şl la particulari.

Din a c e s t e 73 de concesiuni încă nu s'au pus în funcţiune 13, au sistat funcţionarea 12, au fost rest i ­tuite 1, s'au dat în mod gratuit 2, sunt în litigiu eu pri­măria Timişoara 4, funcţionează 41, dintre c a r i situaţia la 14 c inematografe este atât de s labă, încât nu ne putem aştepta la un uenit după a c e s t e a , putând conta a p r o a p e numai la uenitul dela celelalte 27 c inemato­grafe .

19 2*

©BCU CLUJ

Cu toate a c e s t e a s'a îneassat în anul 1930 după concesiuni le de c inematograf suma de Lei 1,575.458, din car i s'a folosit suma de Le i 150.000, pentru amor­tizări la efectele fondului genera l disponibil.

Cele 32 concesiuni pentru c inematografe ambu­lante sunt neplasate . Direcţiunea Educaţ ie i Poporului de pe lângă Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotiri lor sociale , eu a d r e s a Nr. 1514/1931, ne-a auizat c ă con­cesiunile de c inematograf ambulant sunt interzise.

Conces iunea pentru funcţionarea Case i de filme, c e d a t ă condiţionat „Astrei Ginegrafiee", nu a adus, până în prezent, nici un uenit.

18. Fondurile şi fundaţiunile admini­strate de Asociaţiune.

Fondurile şi fundaţiunile administrate de Aso-eiaţiune sunt, eu finea anului 1930, în număr de 74, în ua loare totală de Le i 6,901.455'—. Pentru anul ş c o l a r 1930/31, s'au a c o r d a t burse în suma de Le i 87.000 la 24 eleui şi eleue dela diferite şcoli . (Uezi tabloul bur­sieri lor la a n e x a Nr. VI.)

19. Membrii Asoeiatiunii.

Numărul membri lor de toate categori i le îl dăm lo a n e x a Nr. Vili.

80. Colaborarea eu alte societăţi.

Şi în decursul anului acestuia am auut prilejul s ă c o l a b o r ă m eu „Universitatea liberă" diu Bucureşti şi eu „Extensiunea universitară" din Cluj. Ca în anii trecuţi, a ş a şi acum, şi au trimis a c e s t e două pros ­p e r e instituţii (conduse de d-na Sabina Cantaeuzino şi de d- nii prof. Dr. Bărbat şi Ştefănescu Qoangă) pe misionarii lor culturali prin oraşe le noastre , lăţind euno~ ştinţele folositoare şi sentimentele înălţătoare de inimi.

„Direcţia Educaţiei Poporului", dela „Ministerul Sănătăţii şi al Ocrotirilor Sociale", ne -a solicitat şi de as tădată sprijinul în despărţămintele noas tre pentru „Ziua Temperanţei" (2 Iunie).

20

©BCU CLUJ

Circulara în sensul dorit de „Dir. Educaţiei Po­porului" a pornit dela Centrala „Astrei", tot a ş a e a şi pentru s ă r b ă t o r i r e a zilei de 10 Mai şi de 1 Dec, silele noastre istorice.

„Asociaţia profesorilor secundari' din diferitele regiuni şi asoeiaţiunile preoţeşti şi înuăţătoreşti — d e a s e m e n e a — ne-au dat tot concursu l lor de câ te ori am apelat la o c o l a b o r a r e eu ele. Tot a ş a şi reuniunile femeilor române. Cu par tea muzicală s'au îngrijit s ă completeze programul serbăr i lor noastre reuniunile de cântări şi corurile, fanfarele din diferitele o r a ş e şi orăşe le . (Lista lor o poate afla cetitorul la rapoarte l e secţii lor.)

Aducem ce le mai c ă l d u r o a s e mulţumiri tuiuror a c e s t o r societăţi şi conducător i lor lor.

21. Momente importante.

Dl vicepreşedinte Dr. G. Preda a cerut (în şed. din 24 Iunie 1931) „să fie autorizat a m e r g e în d e s p ă r -ţăminte eu scopul de a examina aettuitatea a c e s t o r a şi — unde ua fi lipsă — a da îndrumări pentru r e ­o r g a n i z a r e a lor, în sensul hotărâri lor dela adunarea g e n e r a l ă din Caransebeş" . Comitetul central a împuter­nicit pe dl uicepreşedinte s ă lucreze în sensul expus de dsa.

In urma aces te i autorizări a luat parte până acum dl Dr. Qh. P r e d a , în următoare le locuri la adunări genera le şi s e r b ă r i de ale „Astrei":

1. Deva, adunarea gen. a despart , jud. Deua, în 19 Iulie (eu membrul din comit, eentr. Dr. Liuiu lonaşiu şi s e e r . Ut. Dr. Horia P e t r a - P e l r e s e u ) ;

2. Bocşa Montană, adun. gen. a despart , jud. Oraviţa, în 26 Iulie;

3. Ighiu, adun. gen. a despart , jud. Alba Mia, în 9 August (eu s eer . lit. Dr. Horia P e t r a - P e t r e s e u ) ;

4. Ţinea, adun. gen. a despart . Oradea, în 15 Aug. E a B o c ş a montană s'a ţinut un c o n c u r s de corur i şi de fanfare, apoi o expoziţie de copi i ; la Ighiu un con­c u r s de jocuri naţ. şi un c o n c u r s de sporturi (alergări ,

21

©BCU CLUJ

aruncăr i , footbal ete . ) ; la Tlnea un eoneurs de jocuri naţionale — toate foarte reuşite.

Din experienţele de până aeum s'au desprins pentru reprezentantul „Astrei" noas tre două adeDăruri, eari uor trebui luate în c o n s i d e r a r e în p r o p a g a n d a noas tră ui i toare: 1. Poporul dela ţ a r ă ţine eu sfinţenie şt aeum la „Astra" noas tră . In B o c ş a Montană, d. e., a uenit popor din depărtăr i de zeci de kilometri, fiindcă s e d a s e loz inca: „Astra" a r e adunare 1 — „Astra", a d e c ă soc ie ta tea c a r e s e ocupă eu probleme cultu­rale , fără e a s ă faeă politică, „Astra", c a r e este a tuturora, de o r i c e eonfesle re l ig ioasă sau politică a r fl.

Intr'o e p o c ă în c a r e urăjrnăşitle sunt atât de acute , „Astra" poate şi este chemata şl de aici înainte s ă r ă m â n ă eu nimbul ei idealist, platforma de c o l a b o r a r e cinstită — e uorba de o p e r u e r s a r e pe c ă r ă r i l e apucate . 11. înjghebarea unui cor, a unei fanfare, eu punctele lor de atracţ ie , auditiue, poate s ă formeze nucleul propagandei prin comune, în folosul „Astrei".

In Bihor şi Banat d. e., coruri le şi fanfarele for­m e a z ă punctele de graoitaţie, ear i — utilizate eu pri­c e p e r e din p a r t e a conducător i lor localnici ai „Astrei" — uor fl esee lente stimulente pentru propeganda noa­stră . Cine ua urea , deet, s ă a lbă s u c c e s e şl mal uădite în p r o p a g a n d a s a de misionar cultural pe sate , ua face bine s ă s e îngrijaseă de înfiinţarea unui c o r sau a unei fanfare, în s t r â n s ă legătură eu p r o p a g a n d a cul­turală (eonferenţe, jocuri, cărţi , expoziţii etc.)

Muzeul „Astrei" a mai fost onorat eu uizita dlor î Lucien Romier, eunoseutul profesor-soeiolog franeez, în 3 Sept. 1 9 3 0 ; Nemeceh, consulul eehos louae din Cluj, în 3 Aug. 1 9 3 1 ; Dr. Hertwig larnih, decanul fa­cultăţii de litere al uniuersităţii „Masaryk" din Brno, eunoseutul nostru filoromân, membru corespondent la sec ţ ia noas t ră l iterară-fi lologică — eu 15 studenţi şi studente cehoslovace dela uniuersltatea sus-menţio­nată (1 Iunie 1931). Saluturile le-au rostit domnii: uiee-preş . Dr. Qh. Preda; membrul în comit, eentr. Dr. V. Bologa şi s e e r . lit. Dr. Horia Petra-Petrescu.

22

©BCU CLUJ

In 14 Dee. 1930 s'a desuelit o placă eomemora-liuă în Sibiiu, din partea despărţământului jud. Sibiiu al „ A s t r e i p e e a s a în c a r e a locuit după răsboiu, până la moarte , fostul nostru preşedinte , regretatul Andreiu Bârseanu. S e r b a r e a a deeurs într'un mod impunător, luând parte întreagă intelectualitatea r o ­mână, împreună eu şcoli le şi armata . Discursul festiu 1-a rostit membrul nostru în comitetul central , dl insp. şeol . Silviu Ţeposu, totodată preşed . desp. jud. Sibiiu al „Astrei".

In 19 Aprilie 1931 s'a desuelit o p lacă eomemorat iuă în comuna Frăua ( a c u m : „Axente Severu"), pe c a s a unde s'a născut eroul naţional Axente Severu. Inultată din partea „ S o c . studenţilor rom. de pe Târnaue", c a r e a aranjat s e r b a r e a , „Astra", a trimis pe s e e r . ei lit. Dr. Horia Petra-Petrescu, c a r e a rostit o euuântare ocazională .

Tot s e e r . lit. Dr. Horia Petra-Petrescu a fost de­legat la desuel irea „Monumentului Eroilor" în comuna Sacadate (Sf. Măria , 15 Aug. 1931) — eu c a r e ocaz ie a adus salutul „Astrei".

E a serbările de 10 ani de existenţă ale Universi­tăţii române din Cluj (când a luat parte şl preşedin­tele nostru de o n o a r e M. Sa Regele Carol 11.) au fost delegaţi din par tea comitetului centra l s ă reprezinte „Astra": dl preşedinte Vas. Goldiş, domnii u ieepre-şedinţi Dr. Qh. Preda şi Oct. Russu, domnul s e c r e t a r al secţi i lor /. Agârbiceanu. Toţi patru au luat parte la s erbăr i l e înălţătoare.

Misiunea uniuersitară a Franţe i : „ Societe d'Eylauu, soc i e ta tea de p r o p a g a n d ă franceză din Par i s , condusă de Abatele Botinelli, c a r e ne-a uizitat şi în Sept. 1925, ne -a făcut p l ă c e r e a s ă ne c e r c e t e z e şi în decursul anului trecut, în 5—6 Aug. 1930. O conferinţă, în fran­ţuzeşte, a ţinut Abatele Picard de la Vacquerie d e s p r e romancier i i moderni francezi , la „Cercul militar-eiuil" din Sibiiu — alta, tot în franţuzeşte, Abatele Botinelli d e s p r e „Mistral", mare le poet prouensal (eonferenţă urmată de lecturi din poeţi de s e a m ă francezi , m o -

23

©BCU CLUJ

derni), în sa la festiuă a stabilimentului ba lnear Oena-Sibiiului, unde au fost oaspeţi francezii în ziua de 6 Aug. C a şi în rândul trecut, „Soeiete d'Eylau" ne-a oferit seruieiile sa le pentru c imentarea unor legături trainice între Franţa şi România. Dl uieepreş . Dr. Qh. Preda a salutat soc ie ta tea franceză în numele „Astrei".

In ziua de Bunavestire 25 Martie 1931, a s e r b ă -torit „Astra" centrală , la Sibiiu (sala „Thalia"), pe domnul profesor Nie. iorga, c a r e — după eum se ştie — a împlinit în anul a c e s t a frumoasa uârs tă de 60 de ani, „Astra" şi-a ţinut de datorie s ă a d u c ă prinosul ei de laudă marelui nostru animator cultural şi sauant, trimiţând şi o c i rcu lară despărţămintelor în c a r e le ruga s ă aranjeze în decursul anului aces tu ia c â t e un festiual lorga .

Festivalul din Sibiiu a reuşit cât se poate de bine, A fost c e r c e t a t de întreagă intelectualitatea română , eiuilă, b i s e r i c e a s c ă , militară şi de tineretul ş co lar . Corul mixt al şcolii normale „Andr. Şaguna", sub con­d u c e r e a dlui prof. Tim. Popouiei şi a dnei L ia T. P o p o -uiei, a executat c â n t e c e patriotice. Guuântul de intro­d u c e r e a fost rostit de uieepreş . al „ Astrei", Dr. Q. Preda, (publicat în întregime în „Telegr. Rom.", Nr. 26/7—931) , discursul Jestiu la ţinut dl prof. /. U. Soricu (publ. tot aco lo şi r e p r o d . în broş . ) , iar s ecre taru l nostru administr., dl Nicolae Băilă a reci tat eâteua poezii a lese de N. lorga .

22. Schimbări intervenite în personalul Asoeiafiunii.

Cu ziua de 1 Martie 1931 comitetul central a r e ­nunţat la seruieiile de contabil ale dlui Nico lae P e -truţiu, angajând în postul de contabil pe dl loan Isailă, c a r e timp de un an de zile a funcţionat pe lângă con­tabilul Nico lae Petruţiu c a contabil s tag iar , înere-dinţându-i-se pe lângă purtarea contabilităţii şi admi­n i s trarea publleaţiunilor Asoeiaţiunii.

24

©BCU CLUJ

23. Situaţia financiară a Asoeiatiunii.

Situaţia financiară a Asoeiatiunii este ară ta iă In anexele despre socotel i şi buget. (Anexele 11. şi 111.)

21. Propuneri.

De încheiere r u g ă m Onor. a d u n a r e :

1. S e ia act eu a p r o b a r e de cuprinsul raportului general pe anul 1930 /31;

2. S ă dea expres iunea durerii sa le pentru pier­d e r e a membrilor şi binefăcătorilor decedaţ i ai A s o ­eiatiunii;

3. S ă mulţumească tuturor binefăcătorilor, c a r i au făcut donaţiune în aees t an pentru aşezămintele Asoeiatiunii;

4. S ă a p r o b e d a r e a de s e a m ă a comitetului cen­tral despre gestiunea anului 1930 şi să-1 desărc ineze de a c e a s t ă gest iune;

5. S ă a p r o b e bugetul pe anul 1 9 3 2 ; 6. S ă a p r o b e în mod proDizoriu modif icarea

Art. 21 din Statutele Asoeiatiunii; 7. S ă a p r o b e întregirea art. 13 din P r a g m a t i c a de

seririeiu a funcţionarilor Asoeiatiunii; 8. S ă î n t r e g e a s c ă comitetul c en tra l ; 9. S ă fixeze locul pentru ţ inerea adunării gene­

ra le ordinare din anul 1932; 10. S ă ia dispoziţii pentru uerlf iearea procesului

uerbal al adunării generale .

Din şedinţa p lenară a comitetului central al Aso­eiatiunii, ţinută în Sibiiu, la 22 August 1931.

Dr. G h e o r g h e P r e d a m. p., N i c o l a e B ă i l ă m. p., vice-preşedinle. secretar .

25

©BCU CLUJ

A n e x a I

Raportul Secretariatului general al Secţiunilor literare-ştiinţifiee ale „Astrei", dela

14 Iunie 1 9 3 0 - 2 1 Mai 1931.*)

DOMNULE PREŞEDINTE, ONORATĂ ŞEDINŢĂ PLENARĂ,

Despre activitatea Secţiunilor literare-ştiinţifice ale „Astrei" dela ultima şedinţă plenară de sfârşit de an, ţinută la 14 Iunie 1930, până azi, am onoarea să Vă prezint următorul raport:

I. In cursul anului 1930/31 Secţiunile au organizat o şedinţă festivă, cu prilejul adunării generale dela Caransebeş, şedinţa a fost prezidată de M. S. Regele Carol II., preşedintele de onoare al „Astrei". Au ţinut conferenţe cu acel prilej membrii noştri, d-nii G. Bogdan-Duică şi Ioan Lupaş, contribuind în mod însemnat la ridicarea nivoului serbărilor. D-nii G. Bogdan-Duică şi Dr, Ioan Lupaş au fost felicitaţi de M. S. Regele.

La 10 Septemvrie biroul Secţiilor a ţinut o consfătuire în care s'a pus şi s'a discutat ideia înfiinţării unei universităţi po­porale, în decursul anului 1930/31.

La 27 Septemvrie s'a ţinut o şedinţă plenară a Secţiunilor, convocate pentru examinarea unui proiect de program a cursurilor universităţii poporale. Au participat la discuţiile din cari a eşit programa definitivă a cursurilor poporale domni: G. Bogdan-Duică, FI. Ştefănescu-Goangă, I, Clopoţel, Silviu Dragomir, I. Agârbiceanu, Sabin Oprean, I. Florinescu, Dr. Pavel Roşea şi alţii.

La 30 Octomvrie 1930 s'a ţinut o şedinţă a membrilor din secţii cari au primit să facă cursuri la Univ. poporală, pentru stabilirea orarului.

*) Şedinţa plenară a Secţiilor s'a întrunit la 21 Mai, cu prea puţini membri. Raportul de faţă s'a dat numai în rezumat.

26

©BCU CLUJ

La 16 Noemvrie o nouă şedinţă a conferenţiarilor în care se stabileşte definitiv orarul.

La 16 Martie s'a ţinut o şedinţă a prezidenţilor secţiunilor în legătură cu destinaţia unui ajutor de 100.000 Lei pus în vedere de Educaţia poporului pentru Secţii pe anul 1931, din care însă până acum nu s'a vărsat nimic.

II. Secţiunile până la 31 Decemvrie 1930 şi-au avut localul propriu la „Ardealul". Cu 1 Ianuarie 1931, în urma imposibilităţii de a ni se mai acorda ajutor pentru chirie dela Comitetul central, am renunţat la local, cu avizarea Comitetului central şi a pre­şedintelui. Nu ne-a încurajat nime să-1 ţinem mai departe.

Cu ştirea^şi aprobarea Comitetului central, neavând unde depozita mobilierul, trebuind să evacuăm cele două camere, am vândut 30 scaune simple şi masa cea lungă Universităţii, cu suma de 9500 Lei pe cari i-am trimis Comitetului central, la cererea acestuia.

Din mobilierul de inventar al Secţiilor mai avem azi 5 scaune simple şi 7 cu braţe, 3 cuere, depozitate în pod la „Ardealul" ; 3 scaune cu braţe şi 5 simple date „Şoimilor Carpaţilor" împrumut; o masă de scris şi un dulap, depozitate la „Ardealul", conţinând reviste, cărţi şi acte.

Depozitul de cărţi primit dela Oficiul de desfacere al „Astrei" şi predat în desfacere şi depozit general la „Ardealul". V. Fodor, librărie, la 12 Dec. 1930, cu 40° / 0 ; cuprinde cărţi în valoare de 331.362 Lei din cari la rabat revin 132.545; şi de Lei 970 din care rabat 388. Cărţile Secţiunii istorice „Epocele principale din istoria românilor" în valoare de 101.920 Lei, au fost retrase din depozit din partea Secţiunii în anul 1930.

Subt titlul de salar pentru secretarul general, dar în realitate şi ca acoperire a tuturor cheltuielilor de birou, se plăteşte de Centru dela 1 Martie 1931 suma de 5000 Lei, minus impozitul după salar, aproape cincisute Lei, din partea Comitetului central, prin „Albina".

III. Activitatea culturală a Secţiunilor în anul 1930/31, lip-sindu-ne un organ de publicitate şi mijloacele de lucru din anii trecuţi, s'a desfăşurat în două direcţiuni, mai cu seamă, — pe lângă concursul membrilor noştri la întreaga mişcare culturală ştiinţifică din Ardeal, ba din întreaga ţară.

2?

©BCU CLUJ

Şi anume :

1. Colaborarea la ziarele poporale cu articole săptămânale s'a continuat şi în 1930/31, suplinindu-se în acest fel lipsa unei gazete a „Astrei", şi venind în contact săptămânal cu cea. 50—60.000 cititori ai următoarelor ziare poporale în care s'au publicat articolele : Foaia Noastră, Glasul Ardealului (Cluj); Unirea Poporului (Blaj); Foaia Poporului, Cuvântul Poporului, Lumina Satelor (Sibiiu), Neamul românesc pentru popor (Bucureşti-Chitila); Cultura Poporului (Bucureşti); Cuvânt Moldovenesc (Chişinău). După aceste ziare adeseori au reprodus şi alte organe de publi­citate pentru popor articolele noastre, scrise în 1930/31 exclusiv de secretarul general al Secţiunilor.

• IV. U n i v e r s i t a t e a p o p o r a l ă . începutul ei se datoreşte

unei consfătuiri a biroului Secţiunilor literare-ştiinţifice, din care consfătuire s'a lansat următoarea adresă către membrii din Cluj ai Secţiunilor:

Domnule membru, Secţiunile literare-ştiinţifice ale „Astrei", luând în considerare

că în Cluj avem o numeroasă populaţie românească: slujbaşi inferiori, mici negustori, comercianţi, meseriaşi, muncitori calificaţi, calfe e t c , cari dela Unire au putut avea prea puţin contact cu cultura şi ştiinţa românească, — intenţionează să înfiinţeze o Universitate poporală pentru îmbogăţirea cunoştinţelor acestui public, şi încadrarea lui sufletească în ritmul vieţii şi al actualităţii culturale, ştiinţifice, economice şi naţionale româneşti.

Secţiunile „Astrei" intenţionează să înfiinţeze această Uni­versitate poporală din convingerea că vechea şi binemeritata noastră instituţie culturală are şi azi datoria să îngrijească de creşterea puterilor sufletului naţional în toate straturile sociale.

Funcţionarea Universităţii poporale se proectează pe un res-timp de 4 luni, dela 1 Noemvrie—1 Martie, zilnic două ore de cursuri, dela 7—9, seara, pentru a putea participa publicul căruia ne adresăm.

Materiile pe cari le proectăm a fi predate în primul an ar fi următoarele : Literatura română; Etica; Istoria românilor arde­leni ; Geografia, în special economică a României; Economia

28

©BCU CLUJ

politică; Finanţele; Socialismul şi comunismul; Pregătirea indu­strială; Avuţiile României mari; Vecinii României; Constituţia României.

Materiile s'au fixat definitiv, indicându-se şi membrii cari să Ie predea, în şedinţa plenară dela 27 Septemvrie, după cum urmează :

1. Literatura română . . . G. Bogdan-Duică secţia literară 2. Educaţia şi. cultură . . , Dr, Pavel Roşea „ şcolară 3. Istoria Românilor . . . Dr. Ioan Lupaş „ istorică 4. Geografia econ. a României Dr. I. Florinescu „ geogr. 5. Economia politică . . . Vasile Vlaicu „ soc. econ. 6. Lecturi Biblice . . . . I. Agârbiceanu „ literară 7. Pregătirea industrială . . Dr. L. Rusu „ soc. econ. 8. Vecinii României . . . . Dr. S. Florinescu „ geogr 9. Constituţia României . . Dr. Lazar Chirilă „ şcolară

10. Igiena aplicată . . . . Dr. M. Zolog „ medicală 11. Curs de 1. română pt. iniţiaţi Dr. C. Sudeţeanu „ şcolară 12. Enciclopedia muzicală . . A. Bena „ artistică.

După cum apare din acest program, toate secţiile şi-au dat concur>ul la aceste cursuri. Cursurils au ţinut 2 ore la zi, dela 7 — 9 ; fiecărui profesor revenindu-i una oră la săptămână.

Publicitatea pentru jnceperea cursurilor, a împăr^ir i orelor e te , în lipsă de mijloace băneşti, am făcut-o numai prin ziare.

Deschiderea cursurilor nu s'a putut face decât la 24 No-emvrie, în loc de 1 Noemvrie cum era proectat, din motivul că nu am putut ajunge mai de grabă la o sală potrivită, în care să putem ţinea 2 ore zilnice de curs, dela 7—9. Universitatea nu ne putea oferi sală decât pentru un ceas. Prin bunăvoinţa con­ducerii Academiei de înalte studii comerciale şi industriale din Cluj, ni s'a pus la dispoziţie o sală încăpătoare în clădirea Aca­demiei, dintre şalele ei de curs în mod cu totul gratuit pentru care sprijin îi aducem dlui rector şi corpului profesoral şi pe această cale toate mulţumitele.

Cursurile s'au deschis deci la 24 Nov. prin o cuvântare a dlui Dr. G. Moroianu, rectorul Academiei, şi însuşi membru activ al secţiei social-economice, printr'o desfăşurare de progam făcută de secretarul I. Agârbiceanu. Apoi dl Dr. P. Roşea şi-a făcut introducerea la cursul său: Educaţie şi cultură.

Prezenţi la deschidere 70—80 ascultători.

29

©BCU CLUJ

Cursurile au ţinut până la 12 Februarie în loc de 1 Martie, cum se proectase, fiind foarte bine cercetate înainte de Crăciun, iar după Crăciun cu mult mai slab.

Răspunzând la apelul secretariatului au cerut să fie înscrişi, dându-şi profesiunea şi domiciliul numai 30 inşi. Cursurile, în medie, au fost ascultate de 50 inşi, afară de ultimile săptămâni după Crăciun.

Cum nu şi-a însemnat fiecare profesiunea, notez aici câteva, pentru a arăta că ne-a venit public la care ne-am adresat: func­ţionari, la tribunal, impiegaţi de mişcare la C. F . R. (4), pan­tofari, învăţători, funcţionar inferior (4), mecanici (5), şefi de atelier (4).

In total s'au ţinut de către cei 12 conferenţiari în restimpul dela 24 Nov. 1930—12 Februarie 1931 — 94 de conîerenţe — cursuri.

Pentru a arăta importanţa acestor conferenţe lăsăm să urmeze aici rezumatul câtorva cursuri:

C u r s u l de i s t o r i a R o m â n i l o r (I, Lupaş).

1. Rolul factorului geografic în trecutul poporului român; importanţa Dunării şi a Carpaţilor;

2. Rolul factorului etnografic; calităţile şi defectele ele­mentului de baştină geto-dac; invaziile elementelor scitice, gre­ceşti, celtice, romane, germanice şi turanice;

3. Factorul religios şi însemnătatea lui în desvoltarea po­porului român;

4. Factorul raţional = limba ca păstrătoare a unităţii po­porului răvăşit sub felurite cârmuiri străine ;

5. Factorul tradiţional •= obiceiurile populare şi importanţa lor educativă în trecutul Românilor;

6. Factorul juridic şi importanţa lui ca element de cohesiune în trecutul poporului român;

7. Factorul moral: conştiinţa poporului român despre me­nirea sa istorică; trezirea, progresul şi biruinţa conştiinţei naţio­nale în năzuinţele de înjghebare ale statului român întregit.

8. împărţirea istoriei Românilor în epoce şi legătura dintre ele: criteriul organic (morfologic), ca temeiul cel mai sigur pentru o împărţire raţională;

30

©BCU CLUJ

9. Epoca veche până la 1241. 10. Epoca medie până la Mihaiu Viteazul. N. Secrt Secţia istorică prin dl I. Lupaş a mai ţinut 8 con-

îerenţe istorice: în Cluj (1), Bucureşti (2), Caransebeş (1), Braşov, (1), Sighişoara (1), Mediaş (1), Arad (1).

C u r s u l de g e o g r a f i e (A. Florinescu).

Cursul a cuprins două părţi: 1. Geografia României şi 2. Ţările vecine. In prima parte am avut dorinţa să fac să reiasă mai în evidenţă frumuseţile, bogăţiile şi caracterul pământului ţării noastre, cum şi posibilităţile de viaţă economică.

In partea a doua, pe lângă geografia propriu zisă a fiecărei ţări, am dorit să desvolt legăturile economice dintre, noi şi fiecare ţară învecinată cu noi, cum şi lucrurile bune, pe cari ar fi bine să le introducem şi la noi.

Dar, cauzele pentru cari s'au suprimat aceste cursuri m'au făcut să nu-mi pot pune în aplicare planul pe de-a-întregul. Din materialul propus am făcut:

1. La Geografia României, aşezarea pământului românesc cu influenţele asupra întregei plăsmuiri a lui (munţi, podişuri, câmpii), apele pământului nostru sau, cum îi spunem noi geo­grafii, răţeaua hidrografică, insistând asupra importanţei şi foloa­selor ei şi în special asupra Dunării. Am arătat bogăţiile naturale ale subsolului ţării noastre (minereuri, petrol, sare, gaz-metan, etc.) şi ale apelor (peşti, vegetaţia lacustră), cum şi foloasele ce se pot trage.

Aici m'am oprit forţat. Vream să vorbesc despre popoarele conlocuitoare pe pământul românesc, de industrie, de agricultură, comerţ, de relaţii comerciale, e t c , dar nu s'a mai putut face nimic,

2. Din partea a doua a cursului, am putut trata doar urmă­toarele capitole :

a) Partea de geografie fizică (munţi, ape, climă) şi morfologie generală a pământului acestor ţări;

b) Am tratat în rezumat, din toate punctele de vedere, ur­mătoarele ţări: Cehoslovacia, Polonia şi Iugoslavia, arătând şi le­găturile politice şi economice ce le avem şi le putem avea noi cu popoarele acestor state;

c) Marea Neagră şi comerţul nostru şi al ţărilor de mai sus, pe ea.

31

©BCU CLUJ

C u r s u l : c u l t u r ă ş i educa ţ i e . (Dr. Pavel Roşea)

Lămurirea acestor noţiuni prin analize făcute asupra vieţii popoarelor cari au avut meritul de a contribui la progresul cul­turii şi educaţiei.

Stabilirea adevărului că dacă viaţa culturală este produsul unei credinţe, a unor idealuri cari trăiesc cu putere în conştiinţa oamenilor, tot concepţia despre lume şi viaţă, fie în forma de credinţă religioasă, fie în forma de concepţie filozofică, determină felul educaţiei, scopul şi mijloacele ei. Credinţa de a fi în slujba unei idei este factorul care stă la baza, atât a ridicării omului la cât mai înaltă umanitate prin educaţie, cât şi a creierii valorilor culturii.

Cultura şi educaţia sunt noţiuni corelative, fiindcă numai un om format prin educaţie aleasă şi integrală poate creia valori culturale şi numai preocuparea pentru cultură poate da îndemn la o mai bună şi continuă educaţie.

Ambele sunt manifestări ale vieţii sociale şi ambele sunt menite să înalţe, să înfrumuseţeze şi să dea Un înţeles superior societăţii şi indivizilor cari o alcătuesc.

Materialismul, care glorifică rezultatele civilizaţiunilor tehnice -— a cărei utilitate nimeni nu o poate contesta — îl înstrăinează însă pe om dela sine însuşi, creiază o educaţie unilaterală şi se pune deacurmezişul oricărei înălţări culturale. Cultura nu poate răsări decât pe temeiul umanităţii, iar umanitatea este rodul unei stăruitoare educaţiuni, făcută sub inspiraţia unor bunuri ideale.

Răsboiul mondial — o pildă înspăimântătoare de măcel şi de distrugere ce le poate produce civilizaţia materială — a avut un înţeles prin aducerea la biruinţă a unor idei superioare de a organiza viaţa popoarelor.

După eforturile răsboiului ne găsim în o perioadă de obo­seală şi desechilibru şi ne găsim copleşiţi de toate greutăţile cari pun la încercare înţelepciunea şi eroismul generaţiei de azi. Nu s'a cristalizat încă suficient o nouă orientare, nu s'a ivit în con­ştiinţa mulţimii un nou ideal, care să unească sforţările pentru o muncă pozitivă. Trebuie să întărim chemarea spre idealul înălţării noastre prin educaţie şi cultură. In acest scop este nevoie de o continuă stăruinţă de a ne cunoaşte, privind adânc în conştiinţa

32

©BCU CLUJ

noastră; este nevoie să ne obişnuim cu o severă disciplină de autocontrol, să luptăm împotriva atâtor ispite cari tind să ne ade­menească ; este nevoie mai presus de toate să ne întărim credinţa neşovăitoare în principiile ordinei morale. Această ordine morală este una, dictată şi prin mintea şi prin inima noastră, ordinea morală înfăţişată prin principiile moralei creştine.

Educaţiunea morală în lumina principiilor moralei creştine. Educaţia naţională, cu consideraţiuni asupra rolului important

al familiei pentru cultivarea conştiinţei naţionale. Educaţia cetăţenească. Consideraţiuni asupra spiritului de

cari sunt animate partidele noastre politice şi asupra felului cum ele înţeleg să practice principiile democraţiei la noi.

Educaţia fizică privită ca o mare problemă pentru afirmarea noastră ca naţiune şi ca stat.

Problema culturalizării poporului prin şcoală şi armată.

C u r s u l : Ig iena a p l i c a t ă (Dr. M. Zolog).

Conf. I. Ce este igiena ? Scopul igienei. Diferenţa între me­dicina curativă şi preventivă. Valoarea sănătăţii. Valoarea omului după etate, sex, stare civilă, sănătate etc. Importanţa economică a igienei.

Conf. II. Duşmanii sănătăţii omului: Microbii, Forma şi fi­ziologia lor. Fenomenele lor de viaţă : Mişcarea, reproducerea etc.

Conf. III Pătrunderea microbilor în organismul uman. Poarta de intrare a diferiţilor microbi. Lupta între organism şi microbi. Imunitatea activă, pasivă. Seruri şi vaccinuri.

Conf. IV. Febra tifoidă. Originea, decursul şi profilaxia boalei. Desinfecţia la patul bolnavului şi desinfecţia terminală.

C u r s u l : E n c i c l o p e d i a m u z i c a l ă (A. Bena).

Enciclopedia muzicală (în fond şi formă poporală). 1. Noţiunea, originea şi desvoltarea enciclopediilor. Impor­

tanţa şi necesitatea cunoştinţelor enciclopedice muzicale pentru cultura generală a intelectualului de astăzi.

2. Despre muzică în general. Reprivire istorică, din care se vede importanţa ce i s'a dat muzicii — mai mult sau mai puţin — la toate popoarele şi în toate timpurile.

33 3

©BCU CLUJ

3. Despre teoria muzicii şi importanţa ei. Confuziuni de noţiuni provenite din necunoaşterea ei şi neînţelegerea operelor de artă muzicală, cu cari ne întâlnim zilnic, cu mult mai des chiar, decât cu ori care alt ram de ştiinţă.

4. Despre instrumentele muzicale, la popoarele primitive, la poporul nostru şi despre cele dintr'o orhestră simfonică şi de operă.

*

Mă simt dator ca în numele Secţiilor să aduc cele mai căl­duroase mulţumite domnilor conterenţiari. Au suplinit la câteva cursuri d-nii Dr. Sabin Oprean şi Dr. 01. Stefanovici, prof. la Academia Comercială. Călduroase mulţumiri aducem Academiei comerciale, pentru sala ce ne-a pus-o la îndemână pentru cursuri.

Din experienţele avute proectăm ca la toamna viitoare (

continuând cursurile Univ. poporale, să le facem cu un singur curs, de un ceas la zi, două ore zilnice dovedindu-se a fi prea îngreunător, şi numai înainte de Crăciun.

V, In afară de această activitate a Secţiilor au fost recensate materialele trimise secţiilor de Secretariatul literar din Sibiiu, pentru a fi publicate în Biblioteca poporală „Astra". Aşa a cen-surat dl C. Martinovici din secţia soc, econ. lucrarea „Cultura pomilor" de Ieronim Mardan, dl Dr, Danielo din secţia medicală lucrarea „Sifilisul" de Dr. Eug. Nicoară; Secţia istorică a cen-surat două lucrări destinate Bibi. poporale.

VI. Biroul Secţiilor a cerut prin adresa No, 1 dela 15 Ianu­arie 1931 Ministerului Muncii etc, un ajutor pentru anul 1931. Cu No, 00,711 Febr, 18, 1931 Direcţia culturii pop. avizează că ni s'a designat un ajutor de 100.000 Lei, de ridicat în 4 rate „pentru publicaţii de cunoştinţe generale şi activitate de cursuri serale". Cu No. 16/931 am cerut ordonanţarea întâiei rate (25.000) pe numele d-lui preşed. del, al Secţiilor dl G. Bogdan-Duică, dar până azi n'a sosit nimic.

Acesta e raportul despre activitatea Secţiilor literare-ştiin-ţifice ale „Astrei" dela 14 Iunie 1930—21 Mai 1931 pe care Vă rog să binevoiţi a-1 lua la cunoştinţă. Detailat aţi luat cunoştinţă de raportul fiecărei secţiuni, între cari se ridică subs. de Ed. fizică.

C l u j , la 20 Mai 1931, ION AGÂRBICEANU

secretarul gen. al Secţiilor.

34

©BCU CLUJ

R a p o r t u l Secţ iuni i l i terare-şt i inţ i f ice p e anul 1930/31.

Neapărând, din pricini bugetare, nici un număr literar-ştiin-ţific din revista „Transilvania" în cursul anului 1930/31, membrii Secţiunii au fost nevoiţi să-şi publice diferite contribuţii în alte reviste şi ziare. Colaborarea lor preţioasă ar fi fost asigurată revistei şi anul acesta. In Bibi. „Astra" pentru popor au publicat câte-o broşură membrii Secţiei /. Agărbiceanu „Marii cântăreţi" şi 1. U. Soricu, o colecţie de poezii naţionale „îngerul a strigat". Dl George Bogdan-Duică a ţinut o conferenţă la şedinţa festivă a Secţiilor, la Caransebeş, subt prezid. M. Sale Regelui, vorbind despre bănăţeanul /. Maniu; apoi la Teatrul Naţional din Cluj despre Axente Severu în Aprilie, a. c. Dl I. Agârbiceanu, tot în numele „Astrei", a ţinut vorbirea festivă de 1 Dec. 1930 la Teatrul Naţional din Cluj. Dl G. Bogdan-Duică, preşedintele secţiei noastre a făcut cursuri de literatură română la Universitatea poporală. Dl I. Agârbiceanu a făcut la aceeaşi Universitate un curs de Lecturi biblice.

Mulţi dintre membrii noştri au continuat şi anul acesta acti­vitatea de publicişti şi conferenţiari, unde li s'a dat posibilitatea, — „Astra" reducându-şi sau suprimându-şi publicaţiile, din lipsă de fonduri.

C l u j , la 20 Mai 1931.

Preşedinte: G. Bogdan-Duică. Secretar : /. Agărbiceanu.

D a r e d e s e a m ă d e s p r e ac t iv i ta tea S e c ţ i u n e ! a r t i s t i c e a „Astrei" p r o 1930/31

Ca şi în ultimii ani, Secţiunea artistică a „Astrei", din totală lipsă de mijloace băneşti, nu a putut îndeplini decât în parte programul său de muncă.

Cele mai remarcabile rezultate sunt realizate şi în anul acesta prin Conservatorul de muzică „Astra" din Braşov, care în Iunie a. c , încheie al treilea an al activităţii sale. Şi în anul şcolar 1930/31 au fost înscrişi peste 200 elevi români, saşi şi unguri, cari au urmat la cursurile de piano (6 catedre), vioară (3 catedre), violoncel (1 catedră), canto (2 catedre), teorie (1 ca­tedră) şi muzică de cameră (1 catedră). In cursul anului au avut loc mai multe concerte interşcolare, date de elevi, şi s'au conti-

35 5*

©BCU CLUJ

nuat aşa zisele „concerte educative" de muzică clasică, date de profesorii Conservatorului. Aceste concerte — şase ,1a număr — s'au început la 15 Februarie a. c , şi s'au ţinut, fără întrerupere, în fiecare Duminecă la ora 11 a. m.; şi punându-se spre acest scop, în mod benevol, la dispoziţie sala „Honterus", concertele s'au oferit publicului, de astădată, cu totul gratuit. Rezultatul a fost, că la unele concerte afluenţa a fost aşa de mare, încât uşile salei au trebuit să fie deschise pentru ca şi publicul rămas pe culoare să poată asculta. Programele au fost compuse exclusiv din muzică de cameră: trio-uri, quartete, quintet'e, executate la instrumente de coarde şi piano, — iar la ultimul concert s'a cântat un septet de instrumente de suflu cu colaborarea unor membri ai Capelei orăşeneşti din localitate. Orchestra simphonică a Conservatorului, înfiinţată în anul trecut, a conlucrat, sub conducerea directorului acestui aşezământ, dl Const. Bobescu, la mai multe ocazii, dintre cari amintim aci festivalele dela 1 Dec. 1930, ziua „Astrei" şi 10 Maiu a. c. Anul şcolar se va încheia prin 4 concerte publice date cu elevii Conservatorului.

Ţinem să observăm la acest loc, că municipiul Braşov, în­demnat de frumoasele rezultate realizate pe terenul muzicei prin Conservatorul „Astra", a decis înscrierea în buget a unei con­siderabile sume de bani, venind astfel în ajutorul acţiunei desfă­şurate de acest institui artistic-cultural, o împrejurare pentru care şi pe aceasta cale aducem conducerei municipiului mulţumitele noastre cele mai sincere şi cordiale.

B r a ş o v , 18 Maiu 1931.

Preşedinte Dr. T. Brediceanu.

D a r e d c s e a m ă d e s p r e ac t iv i ta tea Secj ie i m e d i c a l e ş i b iopol i t ice a „Astrei", de la 30 Iunie 1930—30 Iunie 1931.

Activitatea secţiei în cursul intervalului indicat mai sus s'a desfăşurat în mod normal, conform programului stabilit. S'au ţinut în total peste 150 de conferenţe, despre combaterea diferitelor plăgi sociale (alcoolism, tuberculoză, sifilis e tc ) , distribuindu-se cu aceste ocazii şi numeroase broşuri de propagandă.

In regiunea Cluj aceste conferenţe au fost toldeauna înca­drate într'un program ex?cutat în colaborare cu Despărţământul

36

©BCU CLUJ

ş i care cuprindea în afară de partea medicală şi una culturală şi mai multe puncte distractive. Aceste festivale ale „Astrei" au avut întotdeauna darul să adune foarte multă ţărănime în jurul lor şi numeroase comune ne-au adresat rugămintea ca ele să fie repetate.

In cursul acestui an secţia şi-a sporit numărul organizaţiilor sale provinciale, înfiinţându-se un nou cerc cultural la Timişoara, sub prezidenţia d-lui Dr. Cândea, secretar fiind dl Dr. P. Corcan. Acest cerc dispune de un aparat de proiecţii cu diapozitive şi promite să desvolte o vie propagandă sanitară în Timiş-Torontal.

Cu toate dificultăţile materiale prin cari trecem, secţia în colaborare cu Despărţământul, au izbutit să producă ceva şi în domeniul realizărilor practice. In comuna Feleac, din apropierea Clujului, s'a cumpărat un teren pentru zidirea unei case culturale. Această clădire va putea fi în curând terminată, materialul necesar şi mijloacele băneşti fiind adunate. In afară de sală d« lectură, bibliotecă, sală de conferenţe e t c , va dispune această casă de o baie populară şi de un serviciu de consultaţii gratuite pentru boli sociale, va avea deci şi un important rol în ameliorarea stării sanitare a populaţiei.

In ce priveşte publicaţiile secţiei, „Buletinul eugenie şi bio-politic" îşi continuă regulat apariţia; cărţi sau broşuri noi n'au putut fi editate, din lipsă de fonduri. In „Biblioteca populară" a „Astrei" va fi scoasă însă în curând lucrarea d-lui Dr. E. Nicoară, preşedintele cercului cultural Reghin, despre sifilis.

Subsecţia educaţiei fizice a desvoltat şi în cursul acestui an o frumoasă activitate, despre care se va redacta o dare de seamă deosebită.

C l u j , la 1 Iulie 1931.

Preşedinte: Secretar: ss. Prof. Dr. Iuliu Haţieganu. ss. Docent Dr. L. Daniello.

R a p o r t u l S e c ţ i e i jur id ice .

I. Şedinţe s'au ţinut 2, în cari s'au discutat chestiunile pri­vind secţia. In şedinţa din Febr. a. c , s'a hotărît ţinerea unui ciclu de conferenţe pentru juriştii practiceni, seria de conferenţe proieclată însă a fost amânată pentru sezonul de toamnă.

37

©BCU CLUJ

II. Activitatea membrilor Secţiei s'a desvoltat în specialitatea fiecăruia. Membrii Ioan Papp şi Traian Pop au luat parte la elaborarea proiectelor de reforme judiciare ale Ministerului de justiţie (organizaţia judecătorească, legea corpului advocaţilor, codul de procedură penală şi codul penal).

Membrul Romul Boilă a publicat împreună cu profesorii Negulescu şi Alexianu: Codul administrativ adnotat".

Membrul V. Onişor. a publicat ediţia II., complect refăcută şi pusă la curent, din „Tratatul de drept administrativ român", un volum de 943 pag.

Membrul Camil Negrea a publicat din voi. IV. al „Dreptului civil valabil în teritoriile ardelene, comparativ cu codul civil român", fascicolul I., cuprinzând: Căsătoria, efectele juridice ale ei şi încetarea căsătoriei, 217 pag.

Membrul George N. Leon a publicat voi. II., din „Elemente de ştiinţă financiară", cuprinzând: impozitele asupra consumaţiei, creditul public, bugetul, un voi. de 515 pag. şi o broşură: „Con-sideraţiuni critice asupra politicei noastre economice şi financiare", 20 pagini.

C l u j , la 20 Maiu 1931. Vicepreşed. Secţiei V. Onişor.

D a r e a de s e a m ă d e s p r e -activitatea S e c ţ i e i femenine-b iopol i t i ce a „Astrei", p e anul 1930.

„Secţia femenină-biopolitică" a „Astrei", formată din mem­brele „Uniunii femeilor române" continuă munca sa, potrivit scopului urmărit; principala ei preocupare fiind grija pentru în­tărirea şi îndrumarea spre mai bine, a familiei româneşti, baza generaţiei viitoare.

Pentru realizarea acestui scop — „Uniunea", prin membrele ei, a desvoltat următoarea activitate:

La Cluj: „Reuniunea femeilor greco-catolice", prin doamna Livia Dr. Boilă, prezidentă — a înzestrat mai multe biserici cu odăjdii, promovând cultul religios în folosul moral al tinerimii.

D-a Elena Bratu, prezidentă „Societăţii femeilor creştine", ajută studenţii săraci; cei debili sunt trimişi de Soc. la sanatorii, le dea ajutoare, împrumuturi, ce vor fi restituite după 10 ani dela începutul carierei — unii din studenţi sau studente sunt împărţiţi

38

©BCU CLUJ

pela familii. In felul acesta Societatea apără tinerimea nu numai prin ajutoare materiale, ci şi prin ridicarea moralului. S'au organizat mai multe cantine la periferiile Clujului pentru populaţia lipsită; se ajută îndeosebi familiile cu copii.

La Beiuş: „Reuniunea fem. rom.", cu (prezidenta Angela Sălăgeanu-Buteanu) a organizat un azil de femei infirme. S'au ţinut conferenţe medicale în 14 comune. Pentru deşteptarea inte­resului gospodăresc şi economic, s'au organizat diferite expoziţii: de flori, agricole, etnografice. Pentru strângerea materialului ne­cesar acestor expoziţii au fost cutreerate 44 comune.

La Dobra-Arad: „Reuniunea fem. rom.", (prezidenta d-na Olimpia Moruru) s'a organizat o expoziţie de copii, urmărindu-se deşteptarea interesului şi ambiţia mamelor pentru problemele de educaţie.

La Braşov: „Reuniunea fem. rom." pentru ajutorarea vădu­velor (prezidenta d-na Tini Socaciu) axe un azil pentru văduve în vârstă, în azil sunt adăpostite 9 femei, cărora afară de locuinţă, încălzit, luminat li-se dă 500 lei lunar. Soc. a mai ajutat, în 1930, 200 văduve cu alimente, lemne îmbrăcăminte.

La Timişoara: „Reuniunea fem. rom." (prezidenta d-na Aurelia Dr. Ciobanu) susţine, în internatul său, 12 copii români din Timoc-Jugoslavia.

„Asociaţia femenină", (prezidenta d-na Smaranda Celăreanu) a înfiinţat un dispensar pentru femei fără mijloace, unde primesc consultaţii medicale gratuite.

Turda „Soc. de lectură a fem. rom.", (prezidenta Lucreţia Mureşanu) a organizat o şcoală de gospodărie pentru fete. So­cietatea dispune de o bibliotecă foarte frumoasă.

La Cernăuţi: „Societatea Doamnelor Române", (prezidenta d-na Alma de Volcinschi) a organizat un cămin pentru ucenice şi o şcoală de industrie casnică, unde se lucrează şi odăjdii. Pentru desfacerea produselor are Soc. un bazar permanent.

Iaşi „Cercul de gospodine", (prezidenta d-na Măria Petrovici) susţine 5 dispensării frecventate de 1300 copii, cărora li se dă îngrijire medicală, alimente, medicamente, se învaţă mamele cum să-şi îngrijească raţional copiii. Societatea are şi grădini de copii, unde 150% copii sunt ocupaţi, îndrumaţi. In urma activităţii Soc. mortalitatea infantilă a scăzut dela 4 0 — 5 0 % la 15°/ 0 Soc. cheltu-eşte anual 500.000 lei din care 200.000 lei primeşte dela stat.

39

©BCU CLUJ

Societatea ,,Cantina Şcolară", (prezidentă Alexandrina Praja) alimentează zilnic 540 copii, în 32 cantine. In 1930 s'au cheltuit 440.000 lei, neprimindu-se nici o subvenţie dela stat.

Societatea „Colonia Şcolară „Spim Haret", (prezidentă Măria N. Crupenschi) a susţinut în 1930, la colonia din Bicaz-Neamţ 150 copii debili.

„Reuniunea fem. rom." Şcoala Profesională, (prezidentă d-na Zoe Mârzescu), Soc. îndrumează fetele spre meserii, promo­vează învăţământul profesional-naţional. Trimite anual din cele mai bune eleve ale şcolii bursiere la Paris, la şcolile de artă indu­strială şi decorativă.

„Asociaţia creştină a femeilor Române", (prezidentă d-na Elena Col. Stoenescu), urmăreşte ajutorarea întregului tineret femenin, prin înfiinţarea de căminuri aşezăminte de educaţie şi recreaţie pentru îndrumarea morală şi intelectuală a tineretului.

La Congresul „Uniunii", din Septemvrie 1930, când s'a serbat şi 50 de ani de existenţă a Reuniunii din Abrud, s'au discutat interesante probleme:

In urma apelului Soc. „Frăţia de Cruce" din Cluj, din care relevăm următorul pasaj înduieşetor" : „Ţara moţilor cea mai pără­sită aşteaptă cu înfrigurare dreptate şi ajutor". S'a desbătut pro­blema moţilor.

La propunerea d-nei prezidente a Uniunei „Reuniunile şi Societăţile femenine", întrunite la Congres s'a decis să contribuie prin modestele lor mijloace la rezolvarea acestei probleme, luând în scutul lor 35 fete şi 2 băeţi de moţi. Aceşti copii vor urma în şcoli profesionale, menaj, gospodărie de meserii.

Discutându-se pr,oblema analfabetismului, care la noi pre­zintă un procent ridicat, societăţile femenine au decis să-şi dea tot concursul pentru ameliorarea acestei probleme.

D-na Ella Negruzzi, directoara „Asociaţiei femeniste", a re­levat problema muncii femenine atât de exploatată azi din cauza lipsei legiferării ocrotitoare. Femeia primeşte un salar mult mai mic, nu i se dă concediu în timpul sarcinei.

S'a mai discutat şi problema vieţii poporului dela ţară — gospodăria rurală, igiena poporului — neajunsurile ei. Poporul nu progresează din lipsă de cunoştinţe şi îndrumări. Dacă ţăranul român s'ar ridica la nivelul ţăranilor din statele apusene ar pre­zenta o bogăţie economică nebănuită.

©BCU CLUJ

Pentru ameliorarea în parte a acestor stări d-na Ella Negruzzi a iniiinţat „Şcoli de gospodării", pentru fete la ţară, în com. Tărtă->eşti-Ilfov, Cepari—Argeş, Telega—Prahova.

Pentru îndreptarea stărei precare a igienei poporului se pro­pune înfiinţarea dispensariilor la ţară.

D-na Măria Pop, prezidenta „Asociaţiei femeniste" şi dl ajutor de Primar la Craiova — la chestiunea activităţii femenine în politică accentuiază, că femeia nu lucrează din punct de vedere politic, ţinta ei e îndreptarea, îmbunătăţirea situaţiei, spre binele copiilor ei.

Incheiând schiţarea pe scurt a activităţei secţiei femenine a Astrei, rugăm să ni se dea tot concursul, pentru a putea realiza scopul urmărit, atât de greu, dar atât de frumos.

Prezidenta: Măria B. Baiulescu.

D a r e a de s e a m ă d e s p r e ac t iv i ta tea S u b s e c ţ i e i de e d u c a ţ i e f izică ş i m o r a l ă ş i a A s o c i a ţ i e i „Şoimii C a r p a ţ i l o r " din

Cluj , p e anul 1930/ 1.

In timpul dela 14 Iunie 1930 până la 29 Iunie 1931 aso­ciaţia noastră a continuat munca de organizare. Entuziasmul caracteristic începutului a culminat în serbarea de jurământ din 15 Iunie, care s'a desfăşurat cât se poate de frumos, atât pe Arena Sportivă, cât şi la Teatrul Naţional.

Cu acest prilej s'a sfinţit drapelul cohortei „Mărăşeşti" şi a centuriilor „Ecaterina dela Jiu" şi „Avram lancu". Mulţi dintre cei invitaţi au căutat să-şi arate alipirea la nizuinţele asociaţiei bătând cuiul triunghiular în mânerul drapelului, în calitate de naş al lui şi de sprijinitor al nostru.

Ţinem să mulţumim binevoitorilor noştri şi credem că în silinţele noastre vom avea sprijinul moral, atât de necesar tuturor acţiunilor bune.

In registrul nostru s'au făcut numeroase dedicaţii cu prilejul baterii cuielor.

Suma colectată este destinată fondului Arenei Sportive. Serbarea dela „Teatrul Naţional" a surprins prin noutatea

ei. Programul variat, alcătuit din coruri şi gimnastică liberă, la aparate şi dansuri naţionale, a mai avut şi 2 scenete, una cu

41

©BCU CLUJ

subiect antic, din Homer, iar alta a reprezentat un aspect al spor­tului modern, mai ales abaterile şi exagerările lumei sportive, aşa cum le-a văzut Preşedintele nostru.

Cu ziua de 15 Iunie nu s'a încheiat anul, ci s'a căutat ca Asociaţia să contribue cât de puţin la bunul nume al Ţării noastre şi peste hotare. După vizita din Mai 1930, la Uzhorod (Cehoslo­vacia), am luat parte la marile serbări ale SokoIilor-«Iugoslavi, ţinute la Beograd, în 28—29 Iunie 1930. Asociaţia şi-a dat tri­butul ei, organizând pe neaşteptate un admirabil festival de seară la „Teatrul Naţional", la care a asistat M. S. Regele Alexandru cu M. S. Regina Marioara, cu înalţii demnitari ai statului şi nu­meros public.

Festivalul a avut un succes desăvârşit. Şoimii noştri au arătat elanul, stăruinţa românească şi dragostea de neam. Drept semn al mulţumirii M. S. Regele — proprio motu — a decorat cu ordinele „Sf. Sava" pe Preşedintele nostru, Dr. Iuliu Haţie-ganu şi pe profesorul Sava Golumba, dirigintele corului.

Şoimii au luat parte şi la defilarea pe străzile Beogradului şi au asistat la serbările sportive de pe stadion.

Alături de cei dela Cluj au participat atunci şi Şoimii Româ­niei, organizaţie bănăţeană din Sânicolaul Mare, care azi, în­cadrată, face parte din Asociaţia noastră.

La Beograd au luat parte 80 de Şoimi, 40 de corişti şi 10—15 asistenţi, sub conducerea Preşedintelui, Dr. I. Haţieganu, a Prefectului Dr. L. Rusu, a profesorilor S. Uieşiu, Sava Golumba şi A. Chintian. S'au luat numeroase fotografii de către şoimul P. Borteş.

Cu toate ostenelele drumului de câte 2 zile, Şoimii s'au arătat rezistenţi şi viguroşi, calităţi, cari vor trebui cultivate, fiind de preţ, atât pentru individ, cât şi pentru asociaţie.

Timpul vacanţei unii membri, parte din iniţiativa asociaţiei, parte din iniţiativă proprie, au participat la tabăra de vară al O. N. E. F-ului la Tekirghiol, luând parte şi la concursul de înnot, câştigând premiile cele dintâi. Pentru tabăra de vară Min. Sănătăţii a dat ajutorul său, cu scopul de a cunoaşte şi acest sport şi pentru a fi de folos instrucţia în cadrul asociaţiei. Alţi membri au întreprins excursii în munţi, fiecare căutând a realiza una din cerinţele noastre: de a ne cunoaşte ţara şi a iubi natura.

42

©BCU CLUJ

Toamna a adus cu sine alte griji. Pentru serbările aniversare (de 10 ani) ale Universităţii din Cluj, ţinute sub înaltul patronaj al M. S. Regele Carol II şi Şoimii noştri şi-au avut partea lor. Serbările au decurs într'o atmosferă de mare praznic şi cu un entuziasm de nedescris. La Universitate, la Arenă, la Teatru, peste tot a fost bucurie la acest praznic. La Arenă Şoimii au executat un scurt program şi au defilat alături de celelalte societăţi sportive din Cluj. Drept urmare a serbărilor a fost că M. Sa a primit înaltul patronaj al asociaţiei noastre, ceeace pe noi ne bucură foarte mult, ştiind că inima Primului Român ne va da tăria şi căldura, în toate împrejurările, fie grele, fie uşoare.

Cu prilejul vizitei profesorului Faure au dat Şoimii un festival, la Căminul studenţesc „Avram lancu", cu program muzical şi dansuri.

Deasemenea a căutat să contribuie la ridicarea nivelului ser­bărilor naţionale prin participarea activă, în zilele de 24 Ianuarie şi 10 Mai, contribuind cu puncte sportive muzicale şi dansuri la festivalurile organizate la Teatrul Naţional.

Au luat parte la „Maialul Braşovenilor" din 27 Mai, la primirea premianţilor societăţii „Tinerimea Română" din 22 Mai şi la primirea dlui prim-ministru Nicolae Iorga, cu ocazia vizitei sale din 20 Mai 1931. Participările asociaţiei la toate festivalurile s'au făcut în baza invit <ţii!or organizatorilor.

In Apriiie am avut vizita dlui Colonel Virgil Bădulescu, Directorul general al O. N. E. F-ului, cu care prilej Asociaţia a executat un program muzical, iar dsa a ţinut o foarte interesantă şi instructiv conferinţă despre structura şi organizaţia O. N. E. F-ului.

Cu acest prilej dsa a donat asociaţiei un număr de bro­şuri din publicaţiile institutului şi un frumos album cu vederi şi aspecte din viaţa institutului de educaţie fizică. Vizita reprezen­tantului O. N. E. F-ului a stabilit o legătură între „Şoimii" şi O. N. E. F . pentru o colaborare în domeniul educaţiei fizice şi pentru a cunoaşte directivele date de acest institut în privinţa metodelor mo­derne pentru instruirea, familiarizarea şi răspândirea educaţiei fizice.

Şoimii au dat concursul şi Despărţământului Astrei Cluj, ieşind la sate, în special echipa de dansuri, condusă de Ilie 01-teanu şi corul. S'a făcut şi o legătură cu cercul cultural al „Astrei" din Feleac, în vederea organizării unei unităţi de şoimi în această comună, aleasă de Despărţământ, pentru un cerc cultural model.

La fel se încearcă ca să se organizeze o unitate şi la Nă-săud, alături de unităţile din Sighet şi Sibiiu.

43

©BCU CLUJ

Pentru realizarea unui postulat artistic şi cultural, din ini­ţiativa dlui Sava Columba şi cu cel mai deplin concurs al Pre­şedintelui şoimilor, s'a organizat şi fanfara Asociaţiei, procurân-du-se instrumente în valoare de 80.000 Lei. Instrucţia s'a în­ceput abia în Martie şi deja în Mai fanfara s'a putut prezenta cât se poate de bine. Dorim ca fanfara să fie mijloc . de popu­larizare, nu numai a cântecelor şi dansurilor româneşti, dar mai ales de a avea o muzică proprie, nefiind nevoiţi a apela la con­cursul altora.

Tot fratele Sava Columba a organizat şi o orchestră sim­fonică, cu colaborarea unor valoroase forţe muzicale, alături de membri ai asociaţiei. Dacă azi nu toţi membri muzicanţi sunt şi membri activi ai Asociaţiei în viitor vor fi.

Corul a continuat cu învăţarea numeroaselor cântece şi se crede că anul viitor va executa şi liturghia lui Sabin Drăgoiu.

Toate stăruinţele şi munca neîncetată a dlui Sava Columba au dat dovadă că dacă se pune dragoste desinteresată, se pot face lucruri grele şi frumoase.

Instrucţia şoimilor s'a făcut şi în anul acesta ca anul trecut. Odată pe săptămână s'a ţinut oră de gimnastică, iar Lunea

conferinţele obişnuite. Conferinţele au fost ţinute de către dnii: Prof. Dr. Iuliu Haţieganu, vorbind despre valorile sportului,

raţionalizarea Iui şi organizarea Asociaţiilor de educaţie fizică, Dr. L. Telia, despre bolile de inimă, provocate de exa­

gerările sportului. Dr. L. Rusu, despre disciplină. At. Popa, despre principiile asociaţiei noastre şi calităţile

conducătorului de unitate. L. Faur, despre sisteme gimnastice şi — în special — gim­

nastica suedeză. Odată pe săptămână s'au mai învăţat dansuri naţionale,

instruite de dl Ilie Olteanu. Gimnastică la aparate, instructor dl Albiu Morariu. Scrima, în două grupe, instruită de dl D, Deheleanu, I. Boldor

şi Virgil Ludu — şi box, instructor dl I. Boldor. Este şi o secţie turistică, condusă de dl Ionel Arnăutu, care

aproape în fiecare Duminecă şi sărbătoare a făcut excursie în Munţii Gilăului sau prin regiunile Clujului.

44

©BCU CLUJ

S'a organizat şi un curs de sky, sub conducerea şi instrucţia dlui L. Faur.

Cum numărul cererilor de înscriere înaintate în cursul lunilor Noemvrie —Februarie a ajuns aproape la 1000, am fost nevoiţi ca să formăm grupe de către 60—80 şoimani şi şoimane, ţinând singuraticele grupe de şoimani şedinţe de gimnastică în toate zilele săptămânii, în afară de Dumineca şi Lunia, în sala noastră, iar şoimanele, în zilele de Marţi, Miercuri şi Joi , în sala de gim­nastică a liceului de fete „Regina Măria", pusă la dispoziţie cu o deosebită amabilitate şi cu totul gratuit de către On. Comitet şcolar, la propunerea dlui director Nicolae Bogdan. Ţinem ca şi pe această cale să aducem cele mai călduroase mulţumiri pentru sprijinul deosebit ce ni s'a dat de către conducerea liceului de fete „Regina Măria" din Cluj.

Faţă de numărul mare de membri cari s'au anunţat, Aso­ciaţia a fost nevoită să facă apel şi să angajeze şi pe ceilalţi pro­fesori de educaţie fizică din Cluj şi astfel a angajat încă, alături de cei din anul trecut, pe dnii Teofil Faur, Lucian Boldor, pentru şoimani, pe dna S. Angheliu şi FI. Handa, pentru femei.

Dna R. Mateescu, fiind anul acesta în concediu, plecată în străinătate, n'a putut să-şi continue munca începută anul trecut. Nădăjduim că vom avea prilejul de a o vedea continuându-şi colaborarea preţioasă.

In conducerea administrativă s'a făcut o schimbare în cursul anului. Dl A. Daina şi-a luat sarcina de secretar, iar cu plecarea dlui Dr. I. Bosica, cassierul asociaţiei, sarcina de cassier a luat-o dl Ionel Arnăutu, iar cea de contabil dl I. Leuca.

Conducerea grupelor a fost încredinţată vătafilor, cari au stat într'ajutor profesorilor cu prilejul orelor de gimnastică. Astfel au fost încredinţaţi cu această îndatorire şoimanii: Marius Caliani, Eremia Bodeanu, Flavius Tripon, Ionel Arnăutu şi Aurel Daina, iar la Şoimane, alături de dna Elena Şenchea, ca şefă a centuriei şoimanelor, ajutoare au fost: Delescu Bălaşa şi Florica Sandu.

Asociaţia noastră a fost, prin activitatea sa, un bun mijloc de propagandă pentru educaţia fizică şi pentru cultivarea sportu­rilor. Mulţimea cererilor de înscriere este o indicaţie că tinerimea noastră caută un mijloc de instruire şi afirmare, caută un mediu familiar românesc. Cu toate acestea frecvenţa n'a fost mulţumi­toare, ba în lunile Maiu şi Iunie a fost slabă, fie din pricina

45

©BCU CLUJ

examenelor, fie din lipsa de stăruinţă şi de voinţă. împrejurarea aceasta impune Asociaţiei pioblema metodei speciale pe care trebuie s'o pună în aplicare cu anul viitor. Asociaţia pentru viitor nu va face apelurile de anul trecut pentru înscrieri, ci va face apel la cei înscrişi deja şi aceia cari n'au fost exmatriculaţi din pricina frecvenţei insuficiente.

Nu se va organiza festival de jurământ, decât numai în cazul când se va putea face pregătirea necesară, atât materială, cât şi formală. Va trebui să ne formăm pe viitorii instructori, profesorul de educaţie fizică fiind îndrumător, un instructor şi va trebui ca să îndeplinim şi formele statutare de conducere şi administraţie.

In baza convorbirilor avute de Preşedintele nostru cu înaltele cercuri conducătoare ale Statului, s'a revenit ca — până la alte împrejurări — asociaţia să renunţe la organizarea unităţilor mici între anii 3—17, urmând ca cercetăşia să se ocupe de aceste categorii, iar Şoimii cu cei dela 17 ani în sus.

Renunţarea şi temporară nu ne dă posibilitatea creierii spiri­tului familiar pe care asociaţia vrea să-1 introducă şi cultive, cu atât mai vârtos că cercetăşia nu are între principiile ei de bază şi acest principiu.

Vizita • medicală reglementară s'a făcut de către dl Dr. Telia, pentru şoimani şi tot de dsa, în colaborare cu dşoara Dr. M. Bulgaru, pentru şoimane, în lunile Februarie—Aprilie.

O altă problemă care este actuală este aceea a terenului. Ni s'a dat prin comitetul agrar judeţean, dar s'a luat din

nou pentru Academia de Agricultură. Avem nădejdea că terenul promis să fie în posesiunea noastră

cât mai curând, fiind un mijloc indispensabil de instrucţie şi de practică.

In cursul anului s'au organizat şi unităţile din Sibiiu, sub conducerea dlui Dr. L. Ionaşiu şi la Sighet, sub conducerea dlui Dr. V. Ilea. Pe ziua de 7 Iunie, aniversarea unui an când M. S. Regele Carol II-lea, reîntorcându-se în Ţară, a aterizat lângă Cluj, asociaţia proiectase o serbare de fine de an cu participarea unităţilor din Sibiiu şi Sighet şi a asociaţiei „Şoimii României" din Sânnicolaul mare. împrejurările politice, între cari şi intrarea în guvern a Preşedintelui nostru, a făcut ca aceste serbări să fie amânate pentru ca să se poată desfăşura aşa cum se cere.

46

©BCU CLUJ

In ziua de 21 Iunie o delegaţie de 19 şoimari a luat parte la serbările organizate de asociaţia „Şoimii României" din Sâni-colaul-mare Banat, cu participarea Sokolilor din Becicherecul-rnare şi Chichinda, cu un program sportiv atât pe arena sportivă „Banatul", cât şi la Teatrul Naţional din Timişoara. Membrii noştri au executat exerciţii de gimnastică la aparate, iar di At. Popa a ţinut o conferinţă despre scopurile şi organizarea asociaţiei noastre.

Serbările dela Timişoara au avut un succes moral desăvârşit, cel material nu s'a putut realiza complect, angajamentele fiind prea mari, atât faţă de Sokoli, cât şi faţă de cei din Timişoara.

Cu acest prilej, în baza înţelegerii avute, s'a hotărît ca asociaţia din Banat să fuzioneze cu asociaţia noastră, împli-nindu-se un vechiu dor al ambelor societăţi. Această fuziune va realiza o unitate de scopuri şi de mijloace, ceeace va contribui la întărirea şi răspândirea ideilor dela baza asociaţiei — „Şoimii Carpaţilor".

In cursul anului am căutat un prilej de cunoştinţă între membri celor 2 asociaţii, dar nu s'a putut. I-am cunoscut, în parte, cu prilejul reprezentării filmului lor, luat la diferitele ser­bări în Banat sau Jugoslavia. însufleţirea şi sacrificiul tradiţional al bănăţenilor se menţine şi trebuie să fie un mijloc de a păstra bunele obiceiuri româneşti din acel colţ de ţară.

Am făcut o dare de seamă destul de sumară a anului trecut. De greutăţi materiale nici nu pomenim, fiind destul de mari în criza actuală.

Nădăjduim să trecem peste ele şi vom ţine seamă cu în­ceputul anului viitor, muncind în cerc mai restrâns şi căutând să înaintăm, pas de pas, spre realizarea programului nostru.

Preşedinte: Dr. Iuliu Haţieganu. m. p,

Secretar-Ispravnic; At. Popa, m. p.

47

©BCU CLUJ

A n e x a : II.

Nr. 2 5 2 2 - 1 9 3 1 .

Onorata Adunare Generala! Ne luăm uoie a Vă prezenta în a lă turare conturile de

încheiere ale „Asociaţiunii" pe anul financiar 1930. Anul expirat eu toată cr iza şl r e d u c e r e a a p r o a p e totală

a subvenţiilor, s'a încheiat totuşi mulţumitor pentru Aso-eiaţlune, a c e a s t a în urma măsuri lor luate de a se cheltui minimul posibil eu administraţia, t ipărirea publieaţiunilor ete. Sunt unele poziţii la eari s'a cheltuit mai mult decât a fost bugetat, d. e. pentru t ipărirea reulstei „Transiluania" s'a preuăzut în buget L e i 80.000 şi s'au cheltuit Le i 180 9 2 6 ; eu t ipărirea calendarului şi a bibliotecii popora le bugetat Lei 150.000 şi cheltuit Le i 293.948, iar pentru „Secţiile ştiinţi­fice şi l iterare" nu s'a bugetat nimic şl s'au dat Le i 220.000. in sehimb, s'a cheltuit mal puţin decât s'a preuăzut în buget a p r o a p e la toate celelalte poziţii, iar la „spese de administrare" (sa lare , bani de euartir. eheltueli de birou, emisiuni) s'a cheltuit eu a p r o a p e Le i 600.000 mai puţin decâ t a fost bugetat.

L a uenite, auem îneassăr i în plus faţă de eum au fost preuederl le bugetului, la

Dobânzi după efecte şi în cont-curent eu L e i 3 9 4 0 0 ' — Publicaţii (Bibi. pop. c a l e n d a r şi Transil .) eu „ 37.452'— Cinematografe eu „ 9.458'— Subuenţli eu „ 1 0 1 . 9 2 5 — T a x e de administrare eu „ 68.841'—

L a celelalte poziţii sunt difertnţe mai miel în plus sau în minus, o dlferinţă mal m a r e de î n e a s s a r e în mlns este la „Taxe de membrii", fiind luată în buget suma de Le i 80.000 şi s'au îneassat numai Let 39.790, deei eu Le i 40.210 mai puţin.

48

©BCU CLUJ

D e o a r e c e în urma scăder i i cursului a p r o a p e la t o a t e efectele şi acţiunile, s'a redus simţitor şl uă loarea acţiunilor pe c a r i le a r e Fondul General Disponibil şt fiind a c e s t e a până a c u m inuentarlzate eu nominalul sau eu preţul de cost , c a r e la unele este peste nominal, Gomitetul Central a în-euutlnţat, ea acţiunile să fie Inuentarizate la uă loarea d e curs .

Primită propunerea a c e a s t a , situaţia conturilor s e prezintă în felul u r m ă t o r :

Ineassări le Fondului General au fost de Le i 2,593.004-41 şi anume:

T a x e de membri fondatori şi pe uiaţă Lei 27.560'— aetiul „ 12.230 —

Dobânzi de cont-curent „ 54.596"— după efecte „ 59.804'—

Abonamente la reDista „Translluanta" „ 31.884"50 „ şt îneassăr i la Bibi. pop. B 8 0 . 5 6 7 5 0

Chirii „ 112.400 — T a x e de administrare . . . . . . „ 50 688'41 Muzeul Central „ 35.891"— Subuenţii dela stat şi banei ete. . . „ 701.925'—

şi anume: Lei 500.000'— dela Ministerul instrucţiunii

100.000-— „ B a n c a Albina 10.000 - „ B Oaşia 2 5 . 0 0 0 — „ S o c . Uniuersul, B u c 6 0 . 0 0 0 — „ Munielp. Sibiu

6.925"— „ Diferite primării Cinematografe , . . „ 1,425.458 —

L e i 2 ,593.00441 Cheltuelile Fondului General au fost de L e i 2,348.501"75

şi anume: Bibl ioteca Centrală Lei 103.468 — Muzeul central (cheltuit) . . . . . „ 3 1 . 6 9 ? —

(depus la „Albina") . „ 39.194 — Reutsta „Translluania" „ 180.926-— Bibl ioteca pop. şi c a l e n d a r . . . . „ 293.948 — Contribuţii, apă , canal , as igurăr i . . „ 61.448'—

Transport Le i 710.681'—

49 4

©BCU CLUJ

Report L e i 710.681 — Reparatur i „ 29.293 — Încălzit „ 88.567 — Luminat „ 24.964 — Grădină „ 800'— S a l a r e „ 920.580 — Bani de euartir „ 14.268 — Gheltueii de birou . „ 82 .73750 Esmisiuni „ 86.303'— T a x e de membrii fond. şi pe uiaţă „ 27.560" — Capit. euotei de 20° / 0 din chirii . . „ 22.480 — Gheltueii nepreuăzute „ 105 .25025 Secţi i le ştiinţifice şi l i terare . . . . „ 220.000 — Despărţăminte „ 15.018 —

Le i 2,348.501-75 Cheltuelile au fost mai miei decât uenitele eu

L e i 214.502.65 c a r e s e r a p o r t e a z ă pentru anul uiitor. Fondurile şi Fundaţiunile au ereseut în mod normal.

Creş ter i mai însemnate sunt: Fund. N. Rusu-Poiană, eu Le i 143.542 îneassări din pretensiunile c e le-am auut pentru pământul uândut, Fund. I. Bădi lă Moldouan eu Le i 267.378 50 îneassăr i le chiriilor imobilului Fundaţiunii, Fund. Al. 1. L a p e -datu, eu Le i 39.531'—dobânzi după depuneri, Fondul de Pensii al funcţionarilor, eu Le i 82.346'—din cotizaţiile funcţionarilor, c a r i au fost urca te anul a c e s t a şl contribuţia Asoeiatiunii, Fund. M. Cogălnieeanu, eu L e i 39.44V50 realizaţi din aren-zile terenurilor de c a s e Naţionale şi Fund. 1. Mâuăst ireanu c u L e i 34 335 dobânzi după efectele dela împrumutul Unirii.

In anul a c e s t a aoem următoare l e fonduri noul, primite s p r e administrare : Fondul Monumentului A. B â r s e a n u de Lei 55.554'— rezultând din donaţia „Asoeiatiunii'' de L e i 50.U00 şi restul din co l ec t e şi Fond. Monumentului M. Viteazul de Le i 275.291'— o depunere îneassată dela B a n c a Centrală S u c . Turda.

In cursul anului exp irat au obuenit următoare le schim­băr i în s tocul efectelor.

Vânzări de aeţli în 1930, proprietatea Fondului Ge­nera l Disponibil:

50

©BCU CLUJ

7 buc. „Sentinela" a Lei 100. 3 „ „Mureşana" Reghin â Lei 100. 1 „ C a s a de Păs tr . Ş a s e a Montană, â L e i 50.

300 „ „Albina" a Lei 500 (uândute Fond. Qen. ina­lienabil).

300 „ „Albina" ă Le i 550 (uândute Fond. Qen. ina­lienabil).

6 „ „Sebeşana" â Le i 500. 8 „ „Luceafărul" ă Le i 50.

150 „ „Reşiţa" â Le i 500. 20 „ „Carpatina" â Lei 500.

3 „ Scr i su l Foneiar rural, de nominal Le i 14.320. 6 „ „Vlădeasa" Huedin, (ueehil â Le i 200. 7 „ „ „ (optâri) „ „ 428. 1 „ Rentă 1891 de 4 ° / 0 nominal Le i 1000

200 „ „Făgeţeana" de nominal Le i 40. 10 „ „Economul" Cluj, nominal Le i 100.

2 „ „Vatra" Cluj, de nominal Le i 200 (ueehi). 4 „ „ „ „ „ 2 1 0 (optări). 1 „ „Aurora" baia m a r e â Lei 50. 3 buc. „Siluania" Şimleu, â Lei 270 (ueehi). 1 „ „ „ „ 510 (optări).

12 „ Vajdahunyadi Takp. d Lei 50.

Vânzăr i în fauoarea diferitelor Fonduri şi Fundaţiuni:

Fund. Nichita 5 bue. Ipar e s Qazd, Bank r. t. de nom. 110.

4 „ Kbzepszolnokmegyei tkp. de nom. 100.

5 „ ueehi plus 2 noul Sz l lâgyeseh es Videke de Le i 1000.

80 „ Economul , Cluj (opţiuni) de nom. Le i 100.

2 „ S o m e ş a n a , Dej, (opţiuni) de nom. Le i 110.

Fund. Anca 6 „ C a s a de Păs tr . Sasea -Mont . de nom. Le i 50.

2 „ De lmagyarorszag i Bank es r. t. Timişoara, â Lei 100.

51 4*

©BCU CLUJ

Fund. T. Sandul 12 bue. „Luceafărul" Vârşe ţ â Lei 50. 56 „ „Someşana" Dej, (opţiuni) a

Le i 105. B a n c a Centrală, Cluj â Le i 85 (opţiuni). B a n c a Centrală, Cluj ă Lei 85 (opţiuni). B a n c a Centrală, Cluj â Le i 85 (opţiuni). „Someşana" Dej, (opţiuni) â Le i 105. B a n c a Centrală Cluj, (opţiune) Le i 85. ueehi şi 2 bue. rtoui Szi lâgy-eseh es Videhe, a 200. „Someşana" Dej, de nom. Le i 115 (opţiuni). „Economul" Cluj, (opţiuni) a Le i 100. S e b e ş a n a , S e b e ş - A l b a â L e i 500 (opţiuni). S e b e ş a n a , S e b e ş - A l b a â L e i 500.

A u e r e a totală administrată eu finea anului 1930 s e u r c ă la Le i 10,849.401'38 un plus de Le i 1 ,993,87199 faţă. de anul precedent .

Terminând Uă r u g ă m : a) s ă luaţi la cunoştinţă aees t raport . b) s ă dispuneţi e e n s u r a r e a conturilor de înche iere

„Bilanţ" şi „Venite şi Gheltueli", dimpreună eu celelalte tablouri anexa te şi aflându-le în ordine, s ă daţi d e s c ă r c a r e a pe anul de gestiune 1930.

Dr. G h e o r g h e P r e d a m. p., N i c o l a e B ă i l ă m. p.,

vice-preşedinte. secretar.

N i c o l a e Petruţ iu m. p., expert-contabil .

Fond. N. lorga 1

Fond. D. Bălăneseu 40

Fond. Q. Sândeanu 11

26

Fond. /. Bozacu 1

Fund. Suciu 5

Fund. Petran 540

Fond. de pensii 15

Fund. Oncescu 8

52

©BCU CLUJ

Bilanţ general l a 3 1 D e c e m v r i e

1930

53

©BCU CLUJ

Anexa: II a)

F . M. A e T l U A L e i b. L e i b.

76 10.972 —

77 R e a 1 i t ă J i:

Edificiul Muzeului „ din str . Ş a g u n a 6 . . . „ Internatului d e fete . . . „ din str . Ş a g u n a 8 . . .

350.000 300 .000 250.000 100 000

— 1,000.000

123 78 79 80

B f e e f e : E f e c t e l e fondului g e n e r a l inal ineabil

„ „ „ disponibil „ fonduri lor şi fundaţiunilor

315.000 64.105

1,601.330 147.876

—

2,128.311 81 Depuner i s p r e fruct i f icare . . . . 5 ,501.476 —

\ i

T r a n s p . 1 8.643.759 —

54

©BCU CLUJ

F. M. P fl S 1 U fl L e i b. L e i b.

1 Fondu l g e n e r a l inal ineabi l . . . 1,365.040 —

2 „ „ disponibil . . . . 1,062.735 50

3 F u n d a j i u n e a N. R u s u P o i a n ă . . . 1.231.917 — 4 „ 1. B ă d i l ă Moldouan . 871.798 31

5 „ Al 1. L a p e d a t u . . . 545.838 — 6 „ Dr. P ă e u r a r i u B i a n u . 523.921 — 7 F o n d u l d e pens i i a l funcţ ionari lor 469.474 — 8 58.339 9 „ C. B r â n e o u e a n u 267.650 —

10 F u n d a j i u n e a l. P e t r a n 220 288 — 11 F o n d u l M. G o g ă l n i e e a n u . . . . 236 .003 — 12 F u n d a j i u n e a Andrei B â r s e a n u . . 195.873 — 13 F o n d u l A. M u r ă ş i a n u pt. s tatuie 18T.096 — 14 F u n d a j i u n e a R e g e l e F e r d i n a n d 1. . 180.586 — 15 „ - M ă n ă s l i r e a n u . . . . 298.916 — 16 „ P . M u r e ş i a n u . . . . 143.650 — 17 „ 1. Rusu B r a d . . . . 146.775 — 18 „ 1. fllbon 99.V92 — 19 „ D. B ă l ă n e s e u . . . . 100.568 — 20 94.631 — 21 94.819 — 22 F u n d a j i u n e a Q. S â n d e a n u . . . . 71.211 — 23 F o n d u l Intern, d e fete a l „Astre i" . 79.082 -24 F u n d a j i u n e a Dr. 1. Niehita . . . . 72.2U2 8 9 25 „ Q. Fi l lepp . . . . . 52.237 64 26 „ S . Munteanu . . . . 47.884 —

27 39.194 —

28 36.826

T r a n s p . | 8,794.347 34

55

©BCU CLUJ

F . M. A G T l U A L e i b. L e i b.

R e p o r t 8 , 6 4 3 . 7 5 9

D i u e r ş i d e b i t o r i :

123 F o n d u l g e n e r a l inal ineabi l Go. s e p . 315.000 —

82 Fundaf iunea T. S a n d u l Go. s e p . . 19.622 — 83 „ lul iana P o p Go. s e p . . 1.776 —

127 „ Dr. Niehita Go. s e p . . 9.365 — 84 252 295 —

86 ,89 ,90 ,8! 551.512 | 50 87 R ă s p u n z ă t o r i i 417 371 8 8 1,566.942 33 85 B o n în e o n t - C u r e n t l a .Albina" . 222.300 —

124 Idem pt. monumentul A. B â r s e a n u

-

56.400

T r a n s p . 10,489.401 38

56

©BCU CLUJ

F . M P ff S l V A L e i b. L e i b.

R e p o r t 8,794.347 34

29 37.306 — 30 33.623 38

31 33.315 — 32 F u n d a j i u n e a G. flnea 27.701 — 3 3 F o n d u l P a r t e n i e e o s m a . . . . 25 .963 — 34 „ C. D iaeonouieh 23.699 — 35 „ A. Mureş iart 24 .238 — 36 23.458 — 37 „ G. G o ş b u e 21.793 — 38 F u n d a j i u n e a A. B u d a 19.53? -39 F o n d u l A. Vlaieu . - 18.787 — 40 F u n d a j i u n e a D. Sue iu . . . . . 20 .013 — 41 „ G F o r r o 16.918 — 42 „ 1. l aneu 16.398 — 43 „ G. B o e r i u . . . . 16.601 — 44 „ N. Marinouie iu . . . 14.491 — 45 „ S. P o p M a i o r . . . 14.366 — 46 D. 1. M o g a 13.938 — 47 „ 1. R o m a n 13.912 — 48 13 580 — 49 „ B i b l i o t e c a Uniuersităji i Gluj 12.401 — 50 „ N. P e t r a P e t r e s e u . . . . 10.658 — 51 F u n d a j i u n e a N. D e n s u ş i a n u . . . 10.282 — 52 9.091 — 53 v 1. B a l o m i r i 8.830 -

54 Fondul C a s i n a R o m â n ă 8.842 — 55 F u n d a j i u n e a A n o n i m a D o b â e a . . 8.663 — 56 „ V a s i l e L a d i s l a u B a r o n P o p 8.539 — 57 „ M. Opinear iu . . . . 8.441 — 58 8.140

T r a n s p . ! 9,320.971 72

57

©BCU CLUJ

F. M. A e T 1 U A L e i b. L e i b.

R e p o r t 10,489.401 38 M u z e e l e Asoeiaţ iuni i —.— —

i — Arhiua Asoeiaţ iunii — Mobilierul Asoeiaţiunii

" \

Total 1 1 10.489.401 38

S i b i u , la 31 D e e e m u r i e 1930.

loan Vatăşianu m. c o n t r o l o r .

Examinând acest bilanţ, am constatat, ca este exact şi

-C O M I S I U N B A

DP. Liuiu lonaşiu m. p. Dr. Iile B e u m. p .

Aprobai în şedinţa plenară a Comitetului

Dp. Qh. P r e d a m. P-, u l e e p r e ş e d i n t e .

58

©BCU CLUJ

F . M. P fl S 1 V fl L e i b. L e i b.

R e p o r t 9,320.971 72

5 9 7.602 — 60 „ O n e e s e u 11.408 — 61 „ R. R â u r e a n u . . . . 7 .215 — 62 , St ipendiaţ i lor . . . . 6.432 — 63 6.271 — 64 „ D e s p a r t T i m i ş o a r a . 5 845 — 65 „ 1. Gau. P u ş e a r i u . . 5.769 — 66 Fondu l C a r m e n Sijlua 6.035 — 67 „ D. Birău{ iu 5.630 — 68 „ S. S t o i c a 5.266 69 „ Abso luente lor ş e o a l e i A s o e . 3.072 — 70 „ Internatul P e t r a n . . . . 2.983 — 71 „ Bustul E m i n e s e u ş i ' B a r i j i u 2.183 — 72 F u n d a j i u n e a l. H a n g e a 2 0 9 9 73 F o n d u l Dr. Liuiu B r a n d e Lemenv) 2.082 — 74 F u n d a j i u n e a D e s p ă r J . T o r a e . . . 1.062 75 F o n d u l Ş e . eiuile d e fete a A s o e . 1.258 —

120 Mon. A. B â r s e a n u . . . . 55.554 — 121 437.000 — 126 F o n d u l Mon. M. Uiteazul . . . . 275.291 — 129 S e r b a r e a d e 1 D e e e m u r i e 1928 103.870 —

D e r e p o r t a t p e anul 1931 . . . . 214.502 66

T o t a l |]l0.489.401 38

Nicolae Petpujiu m. p., e x p e r t - c o n t a b i l .

în consonanţă cu cărţile de contabilitate purtate corect.

F I N A N C I A R Ă :

Emilian Cioran m. p .

Central, ţinută la 22 August 1931.

Nicolae Bailă m. p., s e c r e t a r .

59

©BCU CLUJ

Venite şi ehelhieli la

f. M. C H E L T U E L l B u g e t a t G h e i t u i t

f. M. C H E L T U E L l I»ei b. Lei b. | L e i b.

B i b l i o t e c i :

91 B i b l i o t e c a e e n i r a l ă . . . 100.000 — 103.468 -

M u z e e :

Muzeul c e n t r a l 50 .000 — 31.697 — D e p u s eu libel la „Albina" 39.194 — 70.891 —

P u b l i c a ţ i i :

9 5 Reu i s ta Trans i luan ia . . . . 80.000 — 180.926 — 8 6 C a l e n d a r (Bibi. p o p o r a l ă ) . . 150.000 — 293.948 — 474 .8?4 —

C o n s e r u a r e a rea l i tă ţ i l or :

98 A p ă , c a n a l , h o m a r , e te . , im­pozit , a s i g u r ă r i 75 .000 — 61.448 —

S9 50.000 — 29.293 — 100 130.000 — 88.567 — 101 25.000 — 24.964 — 102 G r ă d i n ă . . 5.000 — 800 — 205.072 —

S u b u e n { i i :

Pt. a m o r t i z ă r i la efeet. F o n d . 30.000 —

S p e s e d e a d m i n i s t r a r e :

103 S a l a r e 1,200.000 — 920.580 -104 50.000 — 14.268 — 1 0 5 300.000 — 82.737 50 106 150.000 — 86.303 — 1,103.888 50

F o n d g e n e r a l ina l ineabi l :

T a x e d e m e m b r i fondator i şi 80 .000 — 27.560 —

C a p i t a l i z a r e a euote i d e 2 0 ° / 0

22.400 — 22 480 - 50.040 — T r a n s p o r t | t

i 2,038 233 |50

60

©BCU CLUJ

31 Deeemurie 1930.

F. M. U E N 1 T B B u g e t a t 1 n e a s s a t

F. M. U E N 1 T B Le i b. L e i b. Le i b.

D o b â n z i :

110

D o b â n z i după e j e e l e . . . . D o b â n z i d e eont -eurent . .

P u b l i c a ţ i i :

75 .000 59.804 54.596 — 114.400 —

96

97 95

I n e a s s ă r i din u â n z a r e a c a l e n ­darului şi bibi. p o p . . . .

B i b l i o t e c a „Astra" „Transi luania' ' r e u

C i n e m a t o g r a f e :

75.000 — 80.434 1 3 3

31.884

50

50 112.452 —

115 D u p ă c o n c e s i u n i l e Asoeia) iunii

S u b u e n t i i :

1,416 000 1,425.458

Subu. d e l a Mln. Instr. ( ed . pop. ) „ „ B ă n e a Naj iona lă .

-n » Albina . . „ „ „ O a ş a . . . „ „ S o c . Uniuersul , B u e . „ „ Municipiul Sibiu . „ „ di/, pr imăr i i r u r a l e şi

u r b a n e

400 .000 100.000 100.000 —

500.000

100.000 î n . o o o 25.030 60.000

6.925

—

701.925

T a x e d e m e m b r i i :

T a x e d e m e m b r i fond. şi p e uiafă „ v * ae t iu i . . . .

8 0 . 0 0 0 — 27.560 2.230

— 39.790 —

D i u e r s e :

112 113

Muzeul Gentral t r a n s p u s din

Chirii T a x e d e a d m i n i s t r a r e . . .

112.000 50.000

—

34.871 1.020

112.400 50.68S 41

35.891

163.083 41

T r a n s p o r t | | | 2,593.004 J41

61

©BCU CLUJ

f.M. G H E L T U B L l B u g e t a t C h e l t u i t

f.M. G H E L T U B L l L e i b. L e i b L e i b.

R e p o r t 2,038.233 50

D i u e r s e :

Gheltueli n e p r e u ă z u t e . . . 127.239 — 105.250 25 107 Secţ i i l e ştiinţifice şi l i t erare . 220.000 — 109 15.018 — 340.268 25

De r e p o r t a t p e anul 1931 . . 214.502 66

Tota l . . — 2,593.004 41

S i b i u , la 31 D e e e m u r i e .920 .

Ioan Vătăşiauu m. p., c o n t r o l o r .

Examinând acest cont am constatat că este exact şi

e O M I S l U N B A

Dr. Liuiu lonaşiu m. p. Dr. llie Beu m. p.

Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului

Dr. 6 h . P r e d a m. p., u i e e p r e ş e d i n t e .

62

©BCU CLUJ

f.M. U E N 1 T E B u g e t a t I n e a s s a t

f.M. U E N 1 T E Cei b. L e i b. L e i b.

R e p o r t 2.593.004 41

Total . . 1 ! 2,593.004 41

Nicolae Petrufiu m. p.. e x p e r t - e o n t a b i l .

;n consonanţă cu cărţile de contabilitate purtate corect.

F I N A N C I A R Ă :

Emilian Cioran m. p.

Central ţinută la 22 August 1931.

Nicolae Băilă m. p., s e c r e t a r .

63

©BCU CLUJ

T A B L O U d e s p r e e f ec t e l e fondului g e n e r a l inal ienabi l ş i a fondului g e n e r a l

d i sponib i l l a 31 D e c e m v r i e 1930 .

A. Titluri. F o n d u l g e n e r a l inal ienabi l . L e j

6 0 0 acţiuni „Albina", Sibiu 3 1 5 . 0 0 0 -

F o n d u l g e n e r a l disponibi l . j ^ . Lei 1 0 de aclIMl nom. Lei 1 0 0 0 B-ca Agrară, Cluj curs 3 0 0 ' — 3 0 0 0 ' —

2 1 1 n 11 u „ 2 5 0 „ Centrală „ „ 1 5 0 ' — 3 1 . 6 5 0 ' — 2 ti 11 11 „ 5 0 0 „ Românească, Buc . , , 5 0 0 ' — 1 0 0 0 ' —

4 0 n ii u „ 5 0 0 „ „Bihoreana", Oradea 1 0 ' — 4 0 0 ' — 6 11 11 11 5 0 ,, „Concordia", Uzdin 5 0 ' — 3 0 0 ' — 2 11 11 ii „ 5 0 0 „ „Coroana", Cluj curs 1 0 0 ' — 2 0 0 ' — 6 ii ii n 5 0 ,, „Corvineana" Huned. 5 0 ' — 3 0 0 —

1 0 0 11 11 u ,, 1 0 0 „ „Făgeţeana", Făget 1 0 0 ' — 1 0 . 0 0 0 ' — 6 0 11 11 ii „ 5 0 0 ,, „Forestiera", Cluj 2 5 0 ' - - 1 5 . 0 0 0 ' —

1 11 11 r 1 „ 5 0 0 ,, „Minerva", Beclean 5 0 0 ' — 5 0 0 ' — 2 1 11 ii 11 .. IOO ,, „Sătmăreana", Seini 5 ' — 1 0 5 ' -

7 + 2 11 n 11 „ 2 0 0 „ „Someşana", Dej curs 2 0 0 ' — 1 4 0 0 ' -1 0 11 11 11 „ 5 0 0 „ „Timişana", Timişoara 1 0 ' — 1 0 0 ' —

2 11 ii 11 5 0 ,, „Vulturul", Tăşnad 5 0 ' — 1 0 0 ' — 1 11 11 11 5 0 „ „Zărăndeana", Băiţa —'— 5 0 —

6 4 ' 1 0 5 ' —

B. Optari de titluri. F o n d u l g e n e r a l disponibi l .

1 titlu prov. de 2 5 0 acţiuni nom. Lei 1 0 0 0 Lei Lei „Astra cinegrafică", Sibiu curs 1 . . . 2 5 0 " — —'—

1 titlu prov. de 1 5 0 0 acţiuni nom. Lei 1 0 0 0 „Astra cinegrafică", curs 1 1 5 0 0 ' — 1 7 5 0 ' —

6 6 titlii prov. nom. Lei 5 0 0 „Bihoreana", Oradea curs 1 0 . . . . .

1 2 titlii prov. nom. Lei 5 0 0 „Victoria", Arad . 6 6 0 ' — 6 6 0 ' —

6 0 0 0 ' —

8 4 1 0 '

S i b i i u , la 3 1 Decemvrie 1 9 3 0 .

Nicolae Petrufiu m. p., expert-contabil.

64

©BCU CLUJ

A n e x a III.

Nr. 2&24—1931.

Onorată Adunare Generala! Auem o n o a r e a Uă prezenta în a lăturare proiectul de

buget pentru Asoeiaţiune pe anul 1932, c a r e faţă de cel din anul 1931 este mai redus eu Lei 1.064.681, fiind ueni-tele fixate numai la suma de Le i 2.254.319.

Suma ueniturilor este întreagă distribuita pentru a c o ­p e r i r e a eheltuelilor, rămânând pentru capital izare la fondul genera l inalienabil numai taxe le de membrii fondatori şi pe uiaţă şi co ta parte din uenitele după efectele fondului genera l inalienabil şi după chirii.

In baza acestui buget s'a luat la cheltuieli sumele ne­c e s a r e pentru t ipărirea bibliotecii poporale şi a ca l enda­rului eu Le i 3 0 0 . 0 0 0 — , al anuarului „Astrei" eu Lei 50 .000'—; s'a redus suma pentru sa lare la Le i 885.000'— faţă de Le i 1.200.000 - — fost bugetate pentru anul 1931, iar pentru Secţii le ştiinţifice din Cluj s'a luat numai onorarul s e c r e ­tarului în suma de Lei 60.000'—

L a ceilalţi titlii s'au r e s t r â n s eheltuelile la sumele absolut n e c e s a r e pentru funcţionarea Asoeiaţiunii.

Bugetul fundaţiunilor şi fondurilor s'a fixat în c a d r e l e normale .

Propunem Onor. Adunării genera le s ă a p r o b e aees t buget al instltuţlunel noas tre pentru anul 1932.

S i b i u , Ia 18 August 1931.

Dr. G h e o r g h e P r e d a m. p., N i c o l a e B ă i l ă m. p., u i e e p r e ş e d i n t e . s e c r e t a r .

65 5

©BCU CLUJ

Anexa III a)

Proiect de buget pentru Aso CHELTUIELI L e i b. L e i b .

7. Fondul general. Biblioteca centrala . . . . 30.000 —

50.000 — Biblioteca populară si caîend. 300.000 — Anuarul „Astrei" (2 uolume) . 50.000 —

C o n s e r u a r e a r e a l i t ă ' ţ i l o r :

Impozite c ă t r e stat, t axe c o ­munale şl t a x e pentru apă, canal , as igurări 178.000 —

30.000 — 90.000 — 25.000 —

Grădină 1.000 — 324.000 — S p e s e d e a d m i n i s t r a r e :

885.000 — Bani de euartir 25.000 — S p e s e de birou (imprim, porto) 100.000 — Gheltueli pentru p r o p a g a n d ă 100.000 — 1,110.000 —

S e c ţ i i l e ş t i i n ţ i f i c e C l u j : Onorar pt. s e c r e t a r u l seeţ . . 60.000 —

F o n d u l d e p e n s i u n i : Contribuţia Asoelaţiunel la

augmentarea aeestut fond . 16.000 —

F o n d u l g e n . i n a l i e n a b i l : T a x e de membrii fondatori şi

50.000 — Capital izarea euotei de 2 0 %

după interesele de efecte . 10.000 — Capital izarea euotei de 20°/o

120.000 — 180.000 —

D i u e r s e : 134.319 —

Transport . j | 2,254.319 —

66

©BCU CLUJ

eiaţiune pe anul financiar 1932. U E N I T E L e i b. L e i b.

/. Fondul general.

F o n d u l g e n . d i s p o n i b i l :

Interese de efecte . . . . Dobânzi de cont curent . . 80° / 0 din interesele după efec­

tele fondului genera l inalie­nabil

5.000 20.000

40.000

—

65 000

P u b l i c a ţ i i :

Ineassăr i din uânzarea b r o ­şurilor din biblioteca popu­lară şi a calendarului . . .

Cinematografe 50.000

1,000.000

S u b u e n ţ i i:

Subuenţie dela b a n c a „Albina" din Sibiu 100.000

F o n d u l g e n . i n a l i e n a b i l :

T a x e de membri fondatori şl

Capital izarea euotel de 2 0 % după interesele de efecte .

50.000

10.000 60.000

D i u e r s e :

Chirii T a x e de administrare . . . Report din anul trecut . . .

705.000 60.000

214.319

-~—

979.319

•

Transport . 2.254.319 —

67 5 *

©BCU CLUJ

CHBEiTUEEil t e i b. L e i b.

Report . ; 2,254.319 —

//. Fundaţiuni.

Fundaţiunea Mihail Alhon :

T a x ă de administrare . . . Ajutoare

880 3.765 1.255

— 5.900

Fundaţiunea Dr. Qh. Anea: T a x ă de administrare . . . 370

2.130 —

2.500

Fundaţiunea Ioana Bădilă şi lohana Moldouan n. Farhas

Jntru memoria lui Dimitrie Moldouan":

T a x ă de administrare . . . Reparaturi la e a s a din Sibiu,

Str . A. laneu No. 9 . . . .

13.000

60.000 157.000 230.000

Fundat, studiosului de aV-a el. gimnaz. EmiliuDionisiu Başiota

Motiu Dembul din Abrud: 440

Fundat. Andreiu Bârseanu: T a x ă de administrare . . . 2.700

15.600 18.300

Fundat. Dimitrie Bălăneseu : T a x ă de administrare , . . Capitalizare . . . . . . .

1.050 5.950

— 7.000

Fundat. Andreiu Boborony: T a x ă de administrare . . . Capitalizare ; .

620 3 480

— 4.100

Fundat. Qh. Boeriu din Vad: T a x ă de administrare . . . 380

1.635 545

— , 2.560

Transport . 2,525.119 —

68

©BCU CLUJ

UENITB L e i b. L e i k

Report . 2,254.319 1

—

//. Fundaţiuni.

Fundaţiunea Mihail Albon: Interese de depuneri . . . 5.900 —

Fundaţiunea Dr. Qh. Anca: Interese de efecte Interese de depuneri . . .

1.800 700

— 2.500

Fundaţiunea Ioana Bădilă şi lohana Moldouan n. Farhaş

„Intru memoria lui Dimitrie Moldouan" :

Interese de efecte . . . . . Interese de depuneri . . .

2.000 58.000

170.000 —

230.000

Fundat, studiosului de a V-a cl. gimnaz. Bmiliu Dionisiu Başiota

Motiu Dembul din Abrud:

1

Interese de depuneri . . . 440 — Fundat. Andreiu Bârseanu :

Interese de efecte Interese de depuneri . . .

8.000 10.300

— 18.300 —

Fundat. Dimitrie Bălănescu: Interese de efecte Interese de depuneri . . .

2 000 5.000 — 7.000 —

Fundat. Andreiu Boborony: interese de efecte Interese de depuneri . . .

3.200 900 — 4.100 —

Fundat. Qh. Boeriu din Vad:

Interese de depuneri . . . 2.500

60 —

2.560 — Transport . | | 2,525.119 | —

69

©BCU CLUJ

CHELTUBEi l L e i b. L e i b.

Report . 2,525.119 —

Fundaţiunea Adam Buda:

T a x ă de administrare . . . 120 680

— 800

Fundaţiunea Gregoviu Bozaeu: 150 —

Fundaţiunea Balomireană: Capital izare 400 —

Fundat. Dimitrie Birăuţiu: 300 —

Fundat, anonimă Dobâca : Capitalizare 400 —

Fundaţiunea Qeorgiu Filep: T a x a de administrare . . . 420

2.380 2.800

Fundaţiunea Qregoriu Forro: T a x ă de administrare . . . Capital izare

130 770

— 900

Fundaţiunea Ioan Qallianu; 500 —

Fundaţiunea Qregoriu tiangea: 120 —

Fundaţiunea Avram laneu: T a x ă de administrare . . . 590

3.360 —

3.950 —

Fundaţiunea Ioan laneu: T a x ă de administrare . . . 130

770 —

900 Transport . 2,536.339 —

70

©BCU CLUJ

U E N I T E E. e i b. C e i b.

Report . 2,525.119 —

Fundaţiunea Adam Buda: Interese de depuneri . . . 800 —

Fundaţiunea Qrigorie Bozacu:

Interese de depuneri . . . 50

100 —

, 150

Fundaţiunea Balomireană : Interese de depuneri . . . 400 —

Fundat. Dimitrie Birăuţiu: Interese de depuneri . . . 300 —

Fundat, anonimă Dobâea: Interese de depuneri . . . 400 —

Fundaţiunea Qeorgiu Filep: Interese de depuneri . . . 2.800 — Fundaţiunea Qregoriu Forro: Interese de depuneri . . . 900 —

Fundaţiunea loan Qallianu: Interese de depuneri . . . 500 —

Fundaţiunea Qregoriu Hangea: Interese de depuneri . . . 120 —

Fundaţiunea Avram laneu: Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .

3.600 350

— 3.950

Fundaţiunea loan laneu: Interese de depuneri . . . 900 —

Transport . || | 2,536.339 —

71

©BCU CLUJ

CHELTUIELI d e i b. E> e i b.

Report . 2,536.339 —

Fundat, comerciantului Nieolae Marinoviciu senior din Re-

ghinul-săsesc :

T a x ă de administrare . . . Capitalizare . . . . . . .

120 680 800

Fundaţiunea Dr. Ioan Moga şi soţia Ana născ. Bologa :

T a x ă de administrare . . . Capitalizare

10U 600 I 700 _

Fundaţiunea soţilor Niniţă şi Danii 1. Monasterianu :

T a x ă de administrare , . . 4.050 22.950

— 27.000

Fundaţiunea Sidonia Munteanu:

T a x ă de administrare . . . Capitalizare

700 4.000 Z 4.700

Fundaţiunea Petru Mureşianu: 1 1 '

T a x ă de administrare . . . Capitalizare

l 1.500 1 8.500 10.000 . „

Fondul Statuia A. Muraşanu: i

1

T a x ă de administrare . . . Capitalizare .

1 1.850 j 10.650 . 12.500

Fundaţiunea Dr. Ioan Niehita: 1

T a x ă de administrare . . . Capitalizare

i 900 5.100 6.000

Fundaţiunea Ioan Olteanu: !

T a x ă de administrare . . .

Capitalizare

1.420 4.040 4.040

— 9.500

Transport . | 2,607.539 —

72

©BCU CLUJ

UEN1TE L e i b. L e i b.

Report . 2,536.339

Fundat, comerciantului Nicolae Marinouiciu senior din Re­

ghinul-săsesc :

Interese de depuneri . . . 800 -

Fundaţiunea Dr. loan Moga şi soţia Ana născ. Bologa.

Interese de depuneri . . . 700 —

Fundaţiunea soţilor Niniţa şi Danii 1. Monasterianu:

Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .

24.000 3.000 27.000

Fundaţiunea Sidonia Munteanu:

Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .

3.200 1.500

~1 4 7 0 0

Fundaţiunea Petru Mureşianu:

Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .

8.000 2.000 I: 10.000

Fondul Statuia A. Murăşanu:

Interese de depuneri . . . 12.500 —

Fundaţiunea Dr. loan Nichita:

Interese de efecte . . . . 6.000 —

Fundaţiunea loan Olteanu :

Interesa de efecte . , . . Interese de depuneri . , .

8.000 1.500

-9.500

Transport . i 2,607.539

73

©BCU CLUJ

CHELTUIELI L e i b. L e i b.

Report . 2,607.539 —

Fundat. Nieolae Opincariu : Gapitaltzare 400 —

Fundafiunea loan Oneeseu: Capital izare . . . . . . 650 —

Fundaţiunea loan Popp Maior: T a x ă de administrare . . . Capitalizare

120 680

— 800 —

Fundat. Dr.C.Păcurariu Bianu: T a x ă de administrare . . . Capitalizare

5.700 32.300

— 38.000

Fundaţiunea loan Pefran : T a x ă de administrare . . . Ajutoare Capital izare

6.300 17.850 17.850

— 42.000

Fundaţiunea M. Sale Regelui Ferdinand 1. al României:

T a x ă de administrare . . . Capitalizare

1.800 10.200

— 12.000

Fundat. Radu M. Râureanu: 400 -

Fundat, loan şi Zinca Roman: T a x ă de administrare . . . 100

600 700

Fundaţiunea loan Russu, medie şi soţia sa Cafalina:

T a x ă de administrare . . . Ajutoare

2.430 9.640 4.130

— 16.200

Transpor t . || | || 2.718.689

74

©BCU CLUJ

U E N I T E Ei e i b. L e i b.

Report . 2,607.539 —

Fundat. Nicolae Opincariu:

Interese de depuneri . . . 400 —

Fundafiunea loan Oncescu:

Interese de depuneri . . . 400 250

— 650 _

Fundaţiunea loan Popp Maior:

Interese de depuneri . . . 800 —

Fundat. Dr. C. Pacurariu-Bianu:

Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .

17.000 21.000 38.000

Fundafiunea loan Peiran:

Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . . Arendă pt. grădina din Cluj .

22.000 2.000

18.000 42.000

Fundaţiunea M. Sale Regelui Ferdinand 1. al României: _

Interese de depuneri . . . 12.000 —

Fundat- Radu M. Râureanu:

Interese de depuneri . . . 400 —

Fundat, loan şi Zinca Roman.

Interese de depuneri . . . 700 —

Fundaţiunea loan Russu, medic şi soţia sa Cătălina:

Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .

13.000 3.200 16.200

Transport . | 2,718.689 -

75

©BCU CLUJ

CHELTUIELI L e i b. 1

L e i b.

R e p o r t . 2,718.689 —

Fundat. N. Rus şi soţia sa Cor­nelia Man din Poiana deArieş: T a x ă de administrare . . . 12.C00 Ajutoare 52.500 -

17.500 • - 82 000 —

Fundat. Dr. Qregoriu Săndean: 1 i

T a x ă de administrare . . . 790 _ i 1.500 3.010 - 5.300 —

Fundaţiunea Teodor Sandul : 600 —

Fundaţiunea loan Simu : 350 —

Fundaţiunea Simeon şi Letiţia ] •

Stoica: Capitalizare 250 —

Fundaţiunea Demetriu Suciu: T a x ă de administrare . . . 300 — Capital izare 1.700 — 1 2.000 —

Total . l i M 2,809.189 —

S i b i u , la 18 August 1931.

loan Vătăşanu m. p., c o n t r o l o r

C O M I S I A

D P Liuiu lonaşiu m. p. Dr. llie Beu m. p.

Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului

Dr. Gheorghe P r e d a m. p., u i e e p r e ş e d i n t e .

76

©BCU CLUJ

U E N I T E L e i b. L e i

Report .

Fundat. N. Rus şi soţia sa Cor­nelia Man din Poiana de Arieş : Interese de depuneri şi dela

diferiţi debitori

Fundat. Dr. Qregoriu Săndean: Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .

Fundaţiunea Teodor Sandul: Interese de efecte . . . .

Fundaţiunea loan Simu: Interese de depuneri . . .

Fundafiunea Simeon şi Letiţia Stoica:

Interese de depuneri . . .

Fundaţiunea Demetriu Suciu: Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .

4.500 800

2,718,689

82.000

5.300

• 600

350

1.900 100

250

2 000

Total 2,809.189

loan Mopapiu m. p., e a s s a r .

loan lsailă m. p.,

contabi l .

F I N A N C I A R Ă :

Emili an Gioran m p.

central,'ţinută la 32 August 1931.

Nieolae Băilă m. p., s e c r e t a r .

77

©BCU CLUJ

A n e x a IV.

Conferenţele şi prelegerile poporale ţinute în cursul anului 1930/31.

W l ! COHliriS|Ulll S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

1 Sextil Puşcariu O pagină din istoria con­timporană Alba-Iulia Alba-Iul ia

2 P. Grimm Anglia ţara şi oamenii „ „ 3 Virgil Bărbat Rolul femeii în societatea

de azi „ 4 Dr. Nicolicea Funcţiunile vieţii omeneşti „ 5 G. Bogdan-Duică Originile ideilor de unitate

naţională „ ,, 6 Dr. Bitay Din trecutul Transilvaniei „ „ 7 Leonte Opriş Miinchen „ 8 Ovid Hulea Lourdes „ 9 Dr. Bitay Legătura între Transilvania

şi ţările române „ ,. 10 C. Urzică Figuri măreţe din trecutul

neamului „ „ 11 Dr. Romul Boca Siberia, ţara şi oamenii „ 12 I. Sandu Personalitatea lui N. Iorga „ 13 Dr. R. Boca însemnătatea Astrei Bărăbanţ „ 14 Leonte Opriş Patimile şi moartea D. N. I.

Christos „ 15 Dr. Romul Boca Legătura dintre marea in­

dustrie şi agricultură Drâmbar „ 16 L. Opriş Ţările culte din răsărit,

Japonia „ ,, 17 „ „ Respectul ce este în apus

faţa de avutul altuia „ „ 18 Dr. Nicolicea Puterea vindecătoare a soa­

relui faţă de multe boale Seuşa „ 19 A. Floaşiu Trecutul romanilor Ciugud „ 20 Dr. R. Boca Ajutorarea în agricultură

prin cultura altor plante mai rentabile decât grâul, care zilnic scade din preţ Limba „

21 Dr. R. Boca Cauzele crizei mondiale de azi Straja „

22 L. Opriş Ruinele romane din Pom-peiu „ „

23 L. Opriş Cauzele dezastruoase din trecut şi azi ale cămătăriei Dumitra „

24 Dr. R. Boca Puterea industrială a ţâri­lor din apus asupra agri­culturii noastre Hăpria „

2 5 L. Opriş Cum trebuie să lucrăm şi să cruţăm Ghirbon „

26 Dr. R. Boca Cum ne putem valoriza mai bine produsele noastre Berghin „

27 L. Opriş Mai multă minte şi mai puţină făloşenie Henig „

78

©BCU CLUJ

Humele uiteiemiuilil S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

2S Dr. Nicolicea 29 Dr. R. Boca

30 Irimie Răduţiu 31 Gh. Mareş 32 Irimie Răduţiu 33 Căp. I. Berghia 34 Vas. Berghia 35 36 Gh. Mareş 37 Dr. Traian Bude 38 Vas. Berghia 39 Gheorghe Mareş 40 Dr. Tr. Bude 41 Irimie Răduţiu 42 Căp. I. Berghia 43 Gh. Mareş 44 Tr. Maxim 45 Gh. Mareş 46 Octavian Sumea 47 Dr. Tr. Bude

48 Liviu Florian 49 Valeriu Florian

50 M. Ranga 51 Traian Maxim 52 Gr. Chialda 53 Protop I. Cândea 54 Col. T. Teodorean 55 V. Druhora

56 Ioan Branea 57 58 Nic. Bobeş

59 „ 60 61

62

63 N. Morariu 64 65 I. Ciolan

66 Ilie Mateş 67 68 69 70 Va'er Florian 71

Tratamentul gălbinării Pâclişa Cultivarea plantelor ule­

ioase ca cele mari rentabile însemnătatea Bibi. pop. Importanţa Statului însemnătatea cărţii Biserică, şcoală şi armată Viaţa lui Cristos \ a expli-Grădina Zoologică J c a t f i l m

Organizarea popor, român Tuberculoza A explicat filmul Roma Rolul şi însemnătatea Astrei Tuberculoza însemnătatea cărţii Stările de azi din Rusia Explică filmul New-York Patimile lui Cristos Astra şi bibliotecile pop. Creşterea copiilor „ Istoricul Astrei şi curen­

tele sociale dăunătoare unităţii naţionale Racoviţa

Cultura cărţii „ Aspecte din viaţa culturală

a comunei Racoviţa „ însemnătatea zilei de 1 Dec. Avrig Patimile lui Cristos ,, însemnătatea zilei de 10 Mai „ însemnătatea zilei eroilor „ Importanţa zilei eroilor „ însemnătatea Astrei şi fo­

loasele învăţăturii Boita Dragostea de carte „ Biserica pocăinţii „ Supunerea la legi şi res­

pectul faţă de autorităţi ,, Unirea principatelor „ însemnătatea zilei de lOMai „ Un an de domnie a M. S.

Regelui Carol al II-lea Din scânteia mică se face

focul mare „ Pomicultura „ Patima judecăţilor „ Valorizarea produselor ţă­

răneşti „ însemnătatea zilei de 1 Dec. Glâmboaca

„ „ 24 Ian. „ , .10 Mai

însemnătatea zilei eroilor „ Regalitate Racoviţa însemnătatea cult. raţionale

a pământului „ Aniversarea urcării pe tron

a M.S. Regelui Carol II-lea

Alba- lu l iu

Oarda de jos Glâmboaca A v r i g

Sebeşulde sus

Bradu Sebeşul de jos Avrig Boita

II

Bradu

Avrig Sacadate

79

72

©BCU CLUJ

Nr. crt. Humele toiilereiimi S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

73 74 75 76 77 78

79 8o 81

82 83

84

85 86 87

89

90 91 92 93

94 95

96 97 98

99 ioo 101 102 103

• 04 105 106

107 108

Ioan Mânduc

loaneş Olariu Dorina Olariu

Eugenia Veleanu

Stefania Drâghici Liviu Florian

loan Tatu N. Stoica Octav. Sumea

Ilic Bucur N. Jangalău

Ioan Georgescu Octavian Sumea Toma Mâhăra Ioan Popica

Dumitru Roman Ioan Mihu

Dumitru Bunea

Dumitru Botărel

E. Crăciun Vasile Posa Traian Nicola Manda Bacău Toma Bobanga

Vas. Posa M. Crăciun Toma Bobanga

Dr. D. Nicolae

Datorin(ele copiilor Racoviţa Avr ig Pomăritul raţional ., ,, Despre recensământ Sfaturi pt. sănătate „ ., Alcoolul şi efectele lui ,. Lectură din nuvela Hagi

Tudose Lectură din Judecata Vulpii ,, .. Despre cercul cultural însemnătatea serbătorii Cră­

ciunului Despre bolşevism Combaterea unor obiceiuri

rele dela Crăciun Lectură din trei povestiri

de Tolstoi Combaterea alcoolismului Sacadate Boalele venerice „ Despre apicultură (in fie­

care Sâmbătă din lunile Noemvrie şi Decemvrie)

însemnătatea zilei de 1 Dec. însemnătatea Unirii Prin­

cipatelor Unirea tuturor românilor ,, însemnătatea zilei eroilor Patriotism şi eroism Unirea Ardealului la Patria

Mamă Sadu Unirea Principatelor „ Evenimentele ist. legate de

ziua de 10 Mai " „ Ziua eroilor „ ,, Ziua mamei ,, ., Urcarea pe tron a M. S.

Carol al II-lea însemnătatea zilei de lOMai Sebeşuldejos Eroii neamului „ Pomicultura „ Despre Ioan Creangă Despre sădirea ponjilor şi

arborilor însemnătatea zilei de 8 Iun. „ Comemorarea zilei de 10 Mai „ însemnătatea zilei şi eroii

neamului „ Despre sifilis Tălmaciu ,, Sfaturi pentru popor*)

*) In cercurile culturale Sebeşul de sus şi Tălmăcel preoţii şi învăţătorii au ţinut mai multe prelegeri despre „însemnătatea scrisului şi a cetitului", „Foloasele şcoalei şi îndemnul de a cerceta copiii cât mai regulat şcoala", „Despre însemnătatea zilei de 10 Maiu", „Despre Patrie şi patriotism", „Despre situaţia de azi şi îndreptarea ei", „Despre pomărit, igienă etc." Numele con­ferenţiarilor şi titlul conferenţelor nu ni s'a arătat în raportul despărţământului.

80

©BCU CLUJ

Numele confefentiariDsi S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

81 6

11)9 I.D. Stefănescu.prof. Ilustraţia liturghiei în pic­tura veche românească Braşov B r a ş o v

110 V. Ghidionescu, prof. univ. Solidaritatea ,,

111 P.Grimm,prof.univ. Anglia: ţara şi oamenii „ ,, 112 V Stanciu, ,, ,, Mai putem avea vulcani

activi în ţara noastră ? „ ,, 113 Dr. LiviuCâmpeanu,

docent . Braşovul climateric şi pro­blema tuberculozei ,,

114 Ing. N. Petrescu Atlantida continentul dis­părut

115 Eugen Hulea, prof. Evoluţia ideii de unitate naţională la poporul r o ­mân ,, ,,

116 Val. Căliman, prof. Personagiile femenine în opera lui Ionel Teodo-reanu ,, ,,

117 Eftimie Mărculescu, prof. Din înţelepciunea Asiei „ ,,

118 Atanasie Bălăcescu, prof. Cauzele progresului civili­

zaţiei ,, ,. 119 Dr. Nic. Căliman,

medic Alimentarea raţională a omului modern ,, ,,

120 General A. Cornă-ţeanu Spiritul de dominare ,, ,,

121 Dr. V. Stinghe, med. Freudism (Psichanaliză) ,, ,, 122 P.Teodorescu.prof. „Cartea Junglei" de Rud-

jard Kipling. (Considera­ţiuni estetice) ,, ,,

123 Caius Popescu, ing. Centenarul Căilor Ferate ,, ,, / 124 Dr. V. Stinghe Igiena neamului Braşov-Scheiu ,, H 2 5 N. Furnică, preot Urmarea legii şi păcatele

ce se pot săvârşi ,, ,, 126 A. Căpăţină, avocat Câteva fapte penale „ ,, 127 V. Micu, ing. Din trecutul edilitar al Bra­

şovului „ 128 Bujor Măzgăreanu,

inginer Criza economică şi reper-cursiunile ei asupra po­pulaţiei din Scheiu ,, ,,

129 A. Căpăţină, avocat Organizarea socială în Scheiu ,, „

130 C. Muşlea, pr.-prof. Din trecutul Românilor din Scheii Braşovului ,, ,,

131 I. Colati, prof. Intelectual şi muncitor ,, ,, 132 Dr. V. Stinghe, med. Din trecutul Junilor bra­

şoveni ,, ,,

©BCU CLUJ

erl. Humele conferenţiarului s u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

133 Dr. Ulpiu Ştefan Boli contagioase (la cercul învăţătorilor) Prejmer B r a ş o v

134 Gen. A. Butunoiu Arta naţ. în serv. neamului Dârste ,, .135 Dr. Ulpiu Ştefan Sănătatea (a rulat filmul

„Binefacerile soarelui") Sânpetru 136 Dr. A. Stoian Tuberculoza Bran-centr. 137 ,, Moeciuldejos 138

ţ t Moeclul ne ies-ciieia

139 „ ii t f

Predeal ,, 140 Dr. 0 . Nema Târlungeni 141 >. „ Zizin ,, 142 Dr. Birt lnlwura B»zău!ui 143 „ „ Citim floroafa 144 Dr. A. Stroian Bran-Poarta

Dr. I. Lupu Tuberculoza, cu rularea fil­I. Lupu mului despre tuberculoza Braşov ,,

146 Dr. Cojocariu Idem Turcheş 147 Dr. Al. Sulică Satulung 148 Dr. Daciu Sibianu Despre alcoolism Satulung 149 Dr. O. Nema Tuberculoza Purcăreni 150 11 11 Budila 151 Dr. V. Stinghe FP • „

152 Dr. U. Ştefan Prejmer 153 „ îngrijirea copilului (a rulat

filmul „Copilul iău")

Prejmer

154 Dr. Tălăşescu Tuberculoza Hărman ,, 155 Dr. U. Ştefan Dobârlău „ 156 Dr. Gh. Dogar Măeruş 157 Dr. Birt IstiirsM Buzăului 158 Vama Buzău 159 Dr. Runceanu Sita Buzău ,, 160 Dr. Iliescu Feldioara 161 Dr, Brătănescu Rotbav 162 „ Maeruş 163 Dr. Tictişan Vlădeni 164 Dr. Lazarovici Despre alcoolism , I „

165 Dr. Cărpinişan Despre alcoolism

Codlea 166 Dr. T. Sbârcea Tuberculoza Râşnov ,, 167 Dr. Beraru Despre alcoolism

Râşnov ,,

168 Dr. Sonea Tuberculoza Cristian 169 Dr. P. Nistor

( ) Zârneşti

Poiana mărului 170 „ Profilaxia fuberculozei soc.

şi ind.

Zârneşti

Poiana mărului 171 Dr. A. Gogonea Boala tuberculozei 172 „ I I „ >< lonanul vechiu 173 Dr. Neguş Tuberculoza Holba v „ 174 Dr. Păişi „ Satulung 175 Dr. O. Nema Sifilisul Târlungeni 176 Dr. U. Ştefan Boli venerice (a rulat fil­

mul „Pericolul dragostei") Prejmer ,,

Teliu 177 Tuberculoza (a rulat filmul

„Tuberculoza")

Prejmer ,,

Teliu 178 Dr. U. Ştefan Tuberculoza (a rulat filmul

„Tuberculoza", ungureşte) 179 Dr. A. Stoian Tuberculoza ţa rulat filmul

„Tuberculoza") Bran

82

©BCU CLUJ

Nv. c r t . Humele conferenţlarulDi S u b i e e t u L o c a l i t a t e a Despart.

180 Dr. V. Dogariu

181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207

208 209

210 ^211

212 213 214 215

216 217 218

219 220

221 222 223 224 225 226 227

Dr. A. Sulică Dr. V. Borbil Dr. N. Călimaa

Dr. Dogariu Dr. I. Lupu Dr. Ticuşan

Dr. I. Gancevici Dr. A. Gagonea Dr. A. Stoian Dr. Suciu Sibianu Dr. I. Beraru Dr. V. Stinghe Dr. I. Benţia Dr. Gh. Brâtănescu Dr. T. Sbârcea Dr. I. Runceanu Dr. P. Nistor Dr. I. Birt Dr. I. Nema Dr. Păişi Dr. A. Cojocaru Dr. U. Ştefan Dr. Tălăşescu Col. Oprescu Ion Colan

Dr. V. Dogariu Ion Colan

Dr. Suciu Sibianu Dr. N. Căliman

Tuberculoza (a rulat filmul ,.Tuberculoza"

Sifilisul

(cu film)

Dr. Suciu Sibianu Dr. V. Dogariu Dr. N. Căliman

Dr. Suciu Sibianu Dr. V. Dogariu Aurel Căpăţină

D. Caţaveiu Dr. N. Căliman

Ing. B. Măzgăreanu Dr. Klein

Dr. Tartler Dr. Meltzer Dr. Hornung Dr. Klein

Solidaritatea naţională (s'a rulat şi un film)

Păstrarea sănătăţii Intelectual şi muncitor (a rul.

filmul „Soarele binecuv.") Păstrarea sănătăţii Creditatea, izvor de boală

şi de sănătate Idem Păstrarea sănătăţii

Boli venerice (sifilisul) fil­mul „Copilul tău"

Păstrarea sănătăţii Sifilisul Sfaturi practice din dome­

niul dreptului civil Idem A rulat filmul „Soarele

binefăcător", Creditatea, izv. de boală şi sănătate

Despre criza economică Tuberculoza

(nemţeşte)

Marcoş Râşnov Cristian Holbav Vulcan Codlea Crizbav

Vlădeni Brâu Moeciulde jos Tohanul nou Zârneşti Tohanul vechiu Poiana Mărului Rotbav Bod Prejmer Teliu Intarsura Buzăului Idem şcoală Târlungeni Purcăreni Budila Satulung Dârste Braşov

Budila Holbav

Cristian Vlădeni.Ţânţari

Dârste Feldioara Feldioara, Bod Bod

Budila Hărman Budila

Prejmer Tohanul nou

Moeciul de jos Rotbav Sânpetru Bod Hălchiu

Ghimbav Bod

B r a ş o v

83 6 *

©BCU CLUJ

Nr. ert. Humele conlereiHlaiului S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart..

• 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240

241 242 243

244

245

246

Dr. Tartler

Dr. Franck

Dr. Tartler Dr. Klein Dr. Tartler Dr. Franck

Dr. Klein I. Curcubătă

Dş. Stanicei I. Curcubătă

Dş. Stanicei

Tuberculoza (nemţeşte)

247 I. Curcubătă

<J 248

249

250

251

252

253 Dş. Stanicei 254 I. Curcubătă

255 256 257

•258 Dr. N. Căliman

259 I. Curcubătă

260 Pr. Cojocariu

,, (şi nemţeşte) Despre alcoolism Tuberculoza (şi ungureşte) Idem Sifilisul

Importanţa cooperaţiei în viaţa popoarelor

însemn, pomului de Crăciun Confesionalism Românii şi neamurile de

altă limbă Buna înţelegere atacată de

partidele politice Cum să ferim copiii de

relele din viaţă Rolul cântecelor vechi faţă

de aşa numitele cântece moderne

Românii ca apărători ai creştinismului

Gripa şi pneomonia apă­rarea şi mijloacele de vindecare (cetire)

Munca şi econ. ca mijloace de mântuire a românului

Boalele pomilor, prove­nienţa şi mijloacele de vinderare (cetire)

Primejdia anarhiei propa­gată în Rusia în forma botezului şi înmormân­tării roşii

însemnătatea educaţiei în îndreptarea vieţei sociale

Roza de Tannenburg (cet.) Vechimea cunoaşteriifoloa-selor cult. ale Astrei în Budila şi credinţa străbună

Faci bine eşti fericit Despre minciună Mijloacele de cari trebuie

să se folosească economii de azi ca să scape de criza economică

Boale Î D genere şi în special boalele molips. şi moştenite

Criza morală şi mijloacele de asanare

îngrijirea cimitirelor

Ghimbav Codlea Ţânţari Vlădeni Codlea Sânpetru Hălchiu Crizbav Satu nou Hâlchiu Ţânţari Feldioara

Budila

B r a ş o v

Budi la .

Dobârlău

©BCU CLUJ

Nr. ert.

273 274 275 276

277

278

279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 299 300 301 302 3 0 3 304 3 0 5

Humele conlraliaiuini

Pr. Grecianu Pr. Frateş

I. Curcubătă Moise Grecean înv. Purdilă I. Curcubătă Dr. V. Stinghe Dr. Cojocariu

I. Curcubătă

Pr. Frateş Prof. Colan

I. Curcubătă Dr. Ulpiu Ştefan înv. Călborean Dr. V. Dogariu

Prof. Dr.I.Haţieganu

Prof. Dr. loan Goia

I. Agârbiceanu

Prel. Ooli."silyl Insp. At. Popa

Insp. Iencica Septimiu Popa Prof. Florian Prof. Ilieşiu Asesor Stanca Mureşan abs. teolog Prof. Curea

S u b i e e t u 1

însemnătatea Duminecei Analfabetismul cauza al­

coolismului însemnat. Oastei Domnului Despre cele 10 porunci însemnătatea zilei de 1 Dec. însemnătatea zilei eroilor Tuberculoza Sifilisul şi metoadele de

ferire şi vindecare însemnătatea zilei de 1 Dec. Foloasele Astrei Sufer. ca mijloc de mântuire Mândria naţ. solidaritatea în combaterea polit. satelor noastre şi vorbăreţii zilei

însemnătatea teatrelor Despre sănătate Despre lux Chirurgia la înţepături,

ulcer, sifilis, apendicită, vătămătura şi piatră la ficat şi fiere, arătând şi modele de apendicită şi piatră la ficat

Despre rostul „Astrei" in viaţa poporului rom.

Cultura ca armă de luptă a „Astrei"

Despre carte Ziua de 1 Decemvrie Despre Nicolae lorga Despre carte Despre 10 Mai

Despre Nicolae lorga Trecutul şcoalelor din Blaj însemnătatea cărţii Despre educaţie fizică Ziua de 1 Decemvrie Religiositatea la pop. român Viaţa lui Isus Cristos Despre cinste Istoricul zilei de 10 Mai Scopul „Astrei"

L o c a l i t a t e a

Bâcel

Marcoş Teliu

Budila

Despart.

B u d i l a

Bucur, stud. teolog Legat, ce este între şc. şi bis. Iacob, stud. teolog Despre patimile omeneşti Şanta, stud. teolog Religia în viaţa pop. nostru

„ „ „ Idem „ i „ „ Despre bătrâneţe „ „ „ Pilde din evangelie

Buiu, stud. teolog Din istoria neamului Doc. Daniello Despre sifilis (Proiect.)

„ „ Despre oftică „

Ciucea

Feleac Cluj, Reg. 32

,, Teatr.Naţ.

Reg. 32 Aghireş Ticu Gilău Floreşti Apahida Feleac Hida Măcicaş Zimbor Păniceni Gârbău Borşa Ciumafaia Nădăşel Tăuţi Gădălin Luna de sus Someşeni Soimeni Vişa Topa mare Gilău Cojocna

Cluj

85

261 262

263 264 265 266 267 268

269 270 271 272

©BCU CLUJ

en. Domele cenlerenţiaraloi

306 Doc. Dr. Iancu

307 Doc. Bologa 308 Dr. Spârchez 309 „ 310 Dr. Spârchez 311 , 312 „ 313 „ 314 „ 3 1 5 „ 316 „ 317 Dr. Todea

318 „ 319 „ 320 „ 321 „

322 „

323 „ 324 „ 325 „ 326 „ 327 „ 328 „

329 „ 330 „ 331 „

332 „ 333 „

334 „ 335 „ 336 Dr.Mohaistud.med. 337 Dr.Petran „ 338 Dr.Nicolae,, 339 Bujoreanu 340 Ciobanu, stud. 341 Ioan Pop „ 342 Ing. agr. Micu 343 Cosciuc, ing, agr. 344 ,

345 Nemeşiu 346 347 Ing. Suiaga 348 „ 349 „ 350 „ 351 „ 352 „ 353 „

S u b i e c t u l

Despre îngrijirea copiilor de leagăn

Viaţa rom. de peste graniţe Boalele infecţioase însemnătatea căsătoriei Viaţa familiară Despre sifilis (proiect.) Viaţa familiară Rolul Familiei Despre căsătorie Cum să ne păstrăm sănăt. Idem îndrumări pt. prevenirea

boalelor infect. Idem Istoricul .Astrei" Despre sifilis (Proiect.) Despre boalele infect, (pro-

iecţiuni) Sfaturi pt. prevenirea boa­

lelor venerice Ziua de i Decemvrie Boalele infect. (Proiecţiuni) Despre oftică Despre alcoolism Despre sifilis (proiect,) Rolul „Astrei" in cultu­

ralizarea satelor Idem

Despre primejdia sifilisului, ofticei şi beţiei

Despre oftică Rostul „Astrei" in cultu­

ralizarea satelor Idem Despre oftică Despre sifilis Idem Despre boale Despre plantele medicinale Despre şcoală şi educaţie Despre educaţie Cum să se lucreze pământul Pomicultură raţională Pomicultură raţională. (De-

monstr. practice) Despre pomărit

Foloasele pomiculturii Plantele de nutreţ

;> ii „

îngrijirea vitelor Plantele de nutreţ

L o c a l i t a t e a Despart..

Cluj Floreşti ,, Cojocna ,, Luna de sus ,, Ciucea ,, Feleac „ Cluj, Reg. 31 Tăuţi Dumbrava ,, Ticu Aschilăulmic ,, Ugruţiu

Deuşi Giula ,, Gădălin ,, Topa mică ,,

Sânlhalul Aluralui

Floreşti ,, Drag Someşeni ,,' Nădăşel ,, Someşul rece ,, Cluj, Reg. 32

Băbuţiu ,, Şoimeni Vechea „

Vultureni ,, Ciumafaia ,,

Jucul de sus Jucul de mijloc ,, Valea drăganul. ,, Panticeu Dârjea ,, Agârbiciu " ,, Borşa „

Agârbiciu ,, Tăuţi ,, Dumbrava

Vechea Păniceni Dietea ,, Agârbiciu ,, Aschileul mic Ugruţiu ,, Vultureni ,, Borşa ,, Jucul de sus ,, Valea drăgan. ,,

86

©BCU CLUJ

N r . e r t . S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

354 355

356 357 358 359 360

361 362 363 364 365 366 367

368 369

387

388

389

Ing. agr. Potlog „ „ Sorescu

Irig. agr. Sorescu Mărcuş G.

Ing. agr. Rogojeanu „ „ Cosma

Dr. Vasile Stroescu Dobroş iun. Dr. Vasile Stroescu

Pr. Ticuşan Nic. Pariza

370 Adămoiu Chirion

371 Dr. Mlrcea SqcId Sibiiann

272 Pariza Nicolae

373 Benţia Procopiu 374 Mirean Voina

375 Constantinescu Nic. 376 Virgil Barbulovici

377 Gavril Deac

378 379 380 381 382 383 384 385 386

Importanţa alegerii seminţii întrebuinţarea maşinilor în

agricultură Idem

Despre cooperative

„ Astra „ foloasele băncilor

populare Rostul „Astrei" Importanţa apei în agricult. Despre pomărit Tuberculoza însemnătatea zilei de 1 Dec. Sifilisul şi celelalte maladii

venerice Despre ziua eroilor Despre sărbătorirea in­

dependenţei republicei Cehoslovace

America şi criza economică şi financiară

Despre turism şi întinerire Despre comemorarea gene­

ralului Berthelot Însemnătatea zilei de 1 Dec. Importanţa unirii tuturor

românilor însemnătatea zilei de lOMai Reprivire asupra formaţiei

poporului român şi asupra formaţiei soc. Astra

însemnătatea ce a avut şi are soc. cult. Astra în cul­tura poporului Ardelean

Propaganda antivenerică

Protop. luliu Josan Pr. Ioan Laslo Protop. Iuliu Josan

înv. dir. Vica Savu

Dr. Dumitru Sulică

M şei. M a e lănăseanu

Puterea credinţii Munca nobilitează pe om Ce foloase aduce nvăţătura Biserica în serviciul Astrei Pregătirea zilei de 1 De­

cemvrie prin Astra Roadele unirii noastre cu

Patria Mamă Cauzele Crizei economice

şi finan. de azi Educaţia în familie şi rolul

mamei

Borşa

Jucul de sus Someşul rece Sânm Haini Mmasulii! Panticeu Floreşti

Ticu Agârbiciu Someşul rece Vultureni Ugruţiu Covasna

C lu j

C o v a s n a

Făgăraş F ă g ă r a ş

Gârbou G â r b o u

Poptelec Bârglez Hăsmaş") Brănişca

Ilia "

l l ia

*) Ziua Astrei, ziua de 10 Mai, ziua eroilor, ziua de 8 Iunie s'au serbat atât in Gârbou, cât şi în comunele de pe teritorul acestui despărţământ prin servicii divine, festivale şcolare cu cântări şi prelegeri poporale.

8 7

©BCU CLUJ

"Nr. ert. Humele cmlereniiaiuliii

3 9 0 Protop. Iuliu Josan

391 Adv. stag. I. Costea

392 393

394 3 9 5

3 9 6

397 398

411 412

414 415

4 1 6 417 4 1 8

419 420

Ioan Orgonaş Protop. Iuliu Josan

înv. Valeria Pop

Protop. Iuliu Josan

Dr. V. Ilea Lt. Busuiocescu

399 Dr. I. Chişiu

400 Coriolan Petranu 401 I. Cătuneanu 402 Dumitru Preda 403 Dr. V. Ilea 4 0 4 Aurel Micu 4 0 5 Mateiu Scorobeţ

4 0 6 Ioan Crăciun 407 Mateiu Scorobeţ 408 Ilie Bunea 4 0 9 Dr. Aurel Creţu

4 1 0 I. Neagu

M. Scorobeţ Dr. A. Creţu

413 P. Bratu

I. Bunea Dr. A. Creţu

P. Bratu M. Scorobeţ Dr. A. Creţu

I. Bunea Dr N. Colan

421 Dr. H. P.-Petrescu

S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

Ilia I l ia

Sighet M a r a m u r e ş

Breb Călineşti

Dobârca Spring

Draşov

M e r c u r e a

Cărpiniş

Gârbova

Apoldul de jos

88

Cum e bine şi folositor să prăznuim noi sărbătorile naţionale

Precedenţele istorice zilei de 24 Ianuarie 1859

Istoricul zilei de 10 Mai însemnătatea sărbătorilor

naţionale Mamele celebre Eroii noştri din răsboiul

întregirii neamului Prin ce putem noi come­

mora mai demn pe eroii noştri

însemnătatea zilei de 1 Dec. Lupta împotriva gazelor

otrăvitoare Therapia gazelor otrăvi­

toare Arta engleză Despre Mihail Cogălniceanu Scene din istoria românilor Rosturile Astrei Foloasele albinăritului însemnătatea Astrei în tre­

cut, prezent şi viitor Astra şi binefacerile ei Despre pomicultură Cultura viţei de vie Drepturile de moştenire ale

omului şi ale statului Astra dela început şi până

azi Despre pomărit Despre zestre şi dreptul de.

proprietate asupra imobi­lului, asupra solului şi aerului de deasupra pro­prietăţii, iar al statului asupra sujb-solului şi ae­rului

Astra, foloasele ei in tre­cut şi azi

Pomicultura şi boalele ei Testamentele în scris şi

verbal, vânzări şi promi­siuni de zestre

Răsboiul şi urmările lui Despre pomicultură Despre vânzările pământu­

rilor şi despre testament Cultura viţei de vie însemnătatea culturală a

Astrei Lectură din lucrările sale

dif. poezii

©BCU CLUJ

Rimele nnleieitlaroiiij S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

422 Laţia

423 M. Scorobeţ

424 Dr. O. Vraciu

425 M. Scorobeţ

426 V. Lazar

427 I. Popa 428 „ „

429 „ „

430 „ „

431 I. Preda

432 —n'~ „

433 Nic. Fărcaş ^434 Nic. Rădoiu 435 V. Natanail

436_ !• Topârcean 437 I. Munthiu 438 „

439 „

440 Bogdan En. 441

442 - „

443 I. Mironescu 444 „

445 „ 446. Dr. Oprean Oct.

""447 „ 448 Virgil Gusan

449 Dr. Oprean Oct. 450 Stanciu V. 451 Pr. David

452 Nic. Opriş

453 „ '„ 454 V.' Vulcu

Despre agricultura raţio­nală

Rolul binefăcător al Astrei Motivul mortalităţii mari a

copiilor mici Prăsirea, îngrijirea şi boa-

lele pomilor Rolul cetirii cărţilor bune Sfânta scriptură şi adevă­

rurile cuprinse în ea Foloasele sfintei scripturi

şi cartea ca izvor de cu -tură

Educaţia religioasă morală a tineretului

Portul românesc şi cură­ţenia în casă

Datorinţele copiilor faţă de mai marii lor

Despre alcoolism Cultura pomilor şi grădi­

năritul Cultura albinelor Despre impozite şi legea

comunală Despre boale Iubirea de locul natal Credinţa fără de fapte este

moartă Din istoricul comunei Căr-

piniş însemnătatea şcoalei Lucrarea raţională a pă­

mântului Cinstirea memoriei eroilor

căzuţi pentru neam Cinstirea legilor ţării Iubirea copiilor faţă de pă­

rinţi Despre înjurături Apărarea sănătăţii Explică film. „Dinţi şi gura" Explică filmul „Noul testa­

ment" Tuberculoza (cu film) Scopul cultural al Astrei Explică filmul „Noul te­

stament" Evenimente mai însemnate

din trecutul poporului nostru

Rolul bisericii în stat Pentru ce trebuie să frec­

venteze copii şcoala Caracterul sărbătorilor noa­

stre naţionale

Apolduldejos M e r c u r e a „ „ sus

Doştad

Apolduldejos

Cărpiniş

Doştad

Presaca

Gârbova

89

455 „

©BCU CLUJ

ert. lamele eonlerentlarulut S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despărţi

456

457

4 5 8

459

460 461

462

463 464 465 466

467 468

470 471 472

473 474 475 476 477 478 479 480 481

482

483 484

485

486 487

Numele conferen­ţiarilor nu au fost indicate în raport

Dr. E. Dobrotă P. Acelenescu

469 Avram Tâmpănariu

I. Romul Sava C. Sava P, Acelenescu

Dr. E. Dobrotă A. Tâmpănariu C. Sava G Bucurenciu N. Muntean I. Ghişe I. Bârsan

I. Crăciun

I. Rieger

I. Crăciun

V. Vecerdea

I. Oraviţan

Rolul Astrei şi foloasele aduse de ea în Ardealul nostru şi în cele 4 col­ţuri ale ţării noastre

Tuberculoza şi răspândi­rea ei

Puterea credinţei in viaţa omenească

Despre cooperaţie şi nece­sitatea înfiinţării de co­operative

Iubiţi copiii Rugăciunea ca mijloc de

a dobândi dela Dumne­zeu încetarea nenoroci­rilor

Necesitatea şi importanţa bibliotecilor poporale

Beţia şi urmările ei Ocrotiţi pomii şi arborii Despre caracter însemnătatea zilei de 1 Dec.

pentru poporul român Boalele venerice Căutaţi mai intâiu împără­

ţia şi dreptatea lui D-zeu şi toate se vor adaugă vouă

Cooperativele şi folosul lor pentru popor

Parabola sămănătorului Criza mondială Dragostea de neam şi le­

gea strămoşească Călătoria sa la Ierusalim Secta pocăiţilor Radio şi radiofonie Patrie şi patriotism Criza economică Sărbăt. şi credinţe deşarte Sărbătorile băbeşti Combaterea luxului Orientarea agriculturii că­

tre Zootehnie : Creşterea vitelor şi paserilor

Cultivarea virtuţilor în o-mul de azi

Lectură religioasă-morală însemn. Astrei pt. cultura

pop. român din Ardeal Lucrarea raţională a pă­

mântului însemnătatea zilei de lOMai Şcoala română şi însem­

nătatea ei în zilele de azi Despre sifilis şi celelalte

boale sexuale

Gusu Mc r curta

Jina

Poiana

Recii

Spring

Moldova nouă Moldova nouă.

90

488

©BCU CLUJ

H r. o r i . Humele conlerentlaiolui S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

489 Alex. Moisi

490 Const. Popescu 491 Ioan Oraviţan 492 Constantin Arcan 493 Alex. Vlădulescu 494 Const. Popescu 495 Constantin Arcan 496 Simion Dragoman 497 Dorina Dop 498 Aug. Cichindelean 499 Simion Dragoman

500 Aug. Cichindelean 501 Ioan Ghicăşan

502 Simion Dragoman

Despre sifilis şi celelalte boale sexuale

Idem însemnătatea zilei de 1 Dec.

Moldova nouă Moldova nouă Podina Matei Moldova nouă

503 504 505

506 507

508 509 510

511

512

513

5 1 4 .

515

516 517 518 519 520 521 522 523 524

525

Dorina Dop Dr. Ioan Tatu Simion Dragoman

Ioan Ghicăşan

Simion Dragoman Ioan Ghicăşan Ioan Nuţă

Nic. Bălăban

Simion Dragoman

Petre Popa

V. Florea Preot Florea Nic. Pandrea

Emil Popescu

însemnătatea zilei de 24 Ian. ,, însemnătatea zilei de 10 Mai ,, Idem*) Importanţa recensământului Nocrich Munca, datorie socială „ Pomăritul „ Cultura ca factor de fortifi­

care naţională Beneşti Despre pomărit ., A explicat filmele Altoitul,

Vederi din locurile sfinte, Viaţa lui Isus ,,

Importanţa graiului în pro­gresul omenirii Vurpăr

Munca, factor de îmbogăţire Tuberculoza „ Rolul Astrei în culturali­

zarea pop. nostru delasate Ţichindeal Importanţa Bibliei „ A expl. film. vederi din lo­

curile sfinte şi viaţa lui Isus „ Cartea şi binefacerile ei Marpod Importanţa bibliei „ A explicat filmul: „Viaţa

lui Isus" „ A explicat filmul: „Vederi

din locurile sfinte" „ Contribuţiile Astrei la cul­

tura poporului Ilimbav îngrijirea vitelor şi a vi­

ţeilor sugaci, precum şi mulsul vacilor Cometei

Combaterea luxului şi fru-museţa portului românesc

Naşterea poporului român şi încreştinarea lui „

Insemnătateazileide 10 Mai Mamele celebre „ Educaţia tineretului Despre secte Ghijasa de jos Iubirea deaproapelui Sfânta Treime Viaţa Mântuitorului „ Răsboiul dela 1 8 7 7 - 1878 Familia Regală în timpul

răsboiului pentru între­girea neamului .,

Românii din Penins. Balcan. „

Nocr i ch

*) începând din 18 Februarie în fiecare Duminecă şi sărbătoare după masă la orele 3 şi seara la orele 7 s'a vorbit ţăranilor despre diferitele rele sociale.

91

©BCU CLUJ

Nr. ert. Urnit Gonfereatiarslul S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

526 Emil Popescu

527 528 529

530 531

532 Nudiţan N. 533 534 loan Alexandru

535 Simion Dragoman 536 537 538

563 564 565 566 567 568 569 570 571 572 573

Dorina Dop

loan Ghicăşan

Cornel Stănuleţ

Gh. Banda Gh. Bărdaş Toma Oprean N. Maniţiu G. Bărdaş

539 540 541 542 543 544 545 546 547 548 549 550 551 552 553 554 555 N. Ioniţă 556 N. Maniţiu 557 Const. Nedelcu 558 I. Conciatu

559 G. A. Popescu 560 Constantin Vrabete 561 I. Cucu 562 I. Jianu

I. Rusmir V. Vărădeanu I. Rusmir

Creditul agricol prin băn­cile populare

Economiile mărunte Activitatea şi jertfele Astrei Creşterea pasărilor în mod

raţional Puterea ştiinţei de carte Gazele de luptă şi protecţia

contra lor Constituţia Datorii şi drepturi Mai multe prelegeri cu su­

biect religios, cultural, economic şi patriotic Ilimbav

Importanţa recensământului Nocrich însemnătatea zilei de 1 Dec. „

„ „ 24 Ian. Importanţa arborilor şi a

pomilor Munca, datoria socială însemnătatea zilei de 8 Iunie „ Patimile Mântuitorului „ însemnătatea zilei de lOMai Cultul eroilor însemnata tea zilei de 9Iun.

„ „ lDec „ „ 24 Ian. „ , 10 Mai

însemnătatea zilei eroilor „ Cultul eroilor „ însemnătatea zilei de I Dec. Vurpăr Purtarea în biserică „ Despre economie Unirea Principatelor rom. „ însemnătatea zilei de 10 Mai

Ghijasa de jos N o c r i c h

Săsăuş

V. Vărădean Nic. Jucu

Cultul eroilor Subiectul neindicat Idea de Stat în sudul Ba­

natului Ascensiunea Alpilor însemnătatea zilei de 1 Dec. Meseriile la noi O revoluţie în ştiinţă (teo­

ria lui Einstein) Cultul eroilor

Problemele Almăgiului Obiceiuri vechi Satul de eri şi de azi Despre mamă Pomicultura Satul de eri şi de azi Femeia şi gospodăria Politicianismul şi Statul Tuberculoza

Oraviţa O r a v i f a

Bozovici Ticvanulmare Răchitova Broşteni Goruia Gârlişte Ciclova rom. Cacova

92

©BCU CLUJ

574 575 576 577

Minele conlorontiarutul

Andreiu Mălăescu

D. Iliţescu

Dimitrie Morariu

595

596 597

598 599

6.0

601

602 603 604

605 606 607

•608 609

S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

Secăşeni

Domnecea

Pecica

O r a v i f a

P e c i c a .

578 Dr. Emil Zinveliu Tuberculoza „ ,, 579 Dr. E .ea Benţea Despre sifilis „ ,, 580 Nicolae Ardelean însemnătatea zilei de 1 Dec. „ ,, 581 H ii Insemnătateazileide lOMai „ ,, 582 Dr. Alex. Ceuşianu începutul neamului Ro­

mânesc Reghin Reghin; 583 Alex. Pop Voivodatele Române ,, 584 Dr. E . iNicoară Gânduri de toamnă în

natură ,, ,, 585 Dr. E . Popa Inocenţiu Micu ,, ,, 586 Dr. E . Nieoară Viaţa lui Mihai Viteazul ,, ,, 587 II 11 " Cancerul (cu proiecţii) ,, ,, 588 II II 11 Viaţa şi luptele lui Ştefan

cel Mare „ ,, 589 II >t 11 Nu fumaţi (cu proiecţii) ,, ,, 590 Dr. S. Russu Petru Rareş ,, ,, 591 A . Pop Luptele lui Mihai Viteazul ,, ,, 592 Dr. D. Harşia Liga Naţiunilor ,, ,, 593 Dr. I. Harşia Cultul istoriei ,, ,, 594 Dr. E. Nieoară Funcţiunile normale şi

Ioan Maloş JD>. E . Nieoară

Dr. V. Nicolescu

Dr. Alex. Ceuşian

Dr. E . Nieoară Vladimir Nieoară Dr. Liviu Russu

Prof. Dr. M. Botez Prof.Dr. Aug. Maior Pfol or. ştefan eseu Goangă Dr Eugen Nieoară

anormale a glandelor cu secreţie internă

Problema tuberculoziei (cu proiecţii)

Unirea Principatelor Un prieten a României:

Gen. Berthelot Există Dumnezeu Când şi de unde a venit

sifilisul (cu proiecţii) Certificatul medical la căsă­

torie Diplomaţia secretă şi răs­

boiul mondial Pasteur şi opera lui Dreptul femeilor Generaţia nouă, şcoală

nouă Civilizaţie şi sănătate începutul Universului Neam, Popor, Naţiune Credinţa şi igiena neamului Jabeniţa Pericolul alcoolului asupra

viitorului neamului Ibăneşti sat

*) S'au mai ţinut conferenţe la toate cercurile culturale in ziua de 2 Noemvrie 1930 despre combaterea bolilor venerice.

93

Foloasele pădurii şi despre cultura salcâmului

Rolul şcoalei şi al bisericii în educaţia poporului")

Urcarea pe tron a M. Sale Regele Carol al II-lea

Rostul Astrei şi roadele a-cesteia aduse neamului românesc

©BCU CLUJ

Nr. ert. Humele coMerenliaririu! S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

610 Dr. Eugen Nicoară 611 M

612 M

613 Dr. V. Nicolescu 614 Dr. E. Nicoară

615 Dr. V. Nicolescu 616 Dr. Tr. Pop 617 Dr. V. Pop 618 Dr. D. Lupu 619 Dr. Dostal 620 Dr. E. Nicoară

621 622 Dr. V. Nicolescu 623 Dr. E. Nicoară 624 N. Handrea 625 Ştefan Şular 626 Dr. Eugen Nicoară 627 Dr. Vasile Nicolescu

628 L. Şuteu 629 Dr. E. Nicoară 630 631 Dr. V. Nicolescu 632 Dr. E. Nicoară 633 A. Pop 634 Dr. V. Nicolescu

635 Dr. E. Nicoară 636 Chelemen Şt. 637 Ciloca I. 638 Dr. E. Nicoară 639 Dr. Al. Ceuşianu 64 J Dr. Nicolescu

641 A Pop. 642 Dr. E. Nicoară

643 A. Pop 644 Iuliu Pop 645 L. Şuteu 646 Gh. Sălăgean 647 St. Şular 648 Dr. E. Nicoară

649 Dr. E. Nicoară 650 Iuliu Pop 6D1 Dr. E. Nicoară 652 A. Pop 653 Dr. E. Nicoară' 654 Ştei an Şular 6 5 5 Dr. V. Nicolescu 656 Alb u

Alcoolismul şi urmările lui Credinţa şi igiena Prevenirea bolilor prin

igienă zilnică Sifilis Păstraţi sângele strămoşilor

curat Sifilis

Mihai Viteazul şi credinţa lui

Omul în natură Boli venerice Sifilisul Albinăritul Cauzele Crizei Omul, natura, D-zeu Gaze, microbi şi apărarea

lor Lucrul manual Credinţa tare sănătate bună Nu fumaţi Sifilisul Cum va fi neamul sănătos Familia şi cultura Microbi, gaze ca luptă de

răsboiu Examene în viaţă Se facem bine Ceva despre recensământ Rostul vieţii Isus împrocesuat Gaze şi microbi în viitorul

răsboiu Familia şi şcoala Păstraţi credinţa şi cură­

ţenia Cartea şi familia Credinţa strămoşească Ce să lucreze fetele iarna Ingrăşarea vitelor Cauza crizei Criza sanitară, morală şi

socială Tuberculoza Sectarismul Credinţa şi sănătatea îndrumarea tinerilor Sifilisul Criza economică Certificat de căsătorie Autori români traduşi la

străini

Ibăneşti păd. Regh in Dumbrava ,,

Deda Bistra ,, Sântmihaiu

Deleni

Deda "„ Aluniş Hodac Sântu

Breaza Râpa de sus ,, Sântu Maioreşti ,,

Beica de sus

Fărăgău Idicel sat Idicel sat Ruşii Munţi

Ierbuş Filpişul mare

Ibăneşti

Suseni Iernuţeni

Voivodeni

Urişiul de sus

Râpa de sus

Urişiul de sus Urişiul de jos

Petelea

Râpa de jos

Gorneşti

94

©BCU CLUJ

N r . cri.

657 658 659 660 661 662 663 664 665 666 667 668 669 670 671 672 673 674 675 676 6i7 678 679 680 681 682 683 684 685 686 687 688 689 690 691 692 693 694 695 696 697 698 699 700 701 702 703 704 705 706 707 7U8 709 710 711 712 713

Humele uiltruliinlil

A. Pop Branea G. Dr. E. Nicoară A. Pop Dr. E. Nicoară Bungărzean L lecu Dr. V. Nicolescu Dr. E. Nicoară

Dr. V. Nicolescu Dr. E. Nicoară A. Pop Dr. E. Nicoară

Dr. Cornel Daneţ

Dr. Traian Mica

Dr. Par. Licareţ Preot G. Târba Ioan Isvernaru Dr. Gh. Preda

Conferenţiari au fost: preoţii, învă­ţătorii şcoalelor şi un expert al coo­perativelor din Cluj

S u b i e c t u l

Creşterea copiilor Combaterea tuberculozei Alcoolismul Ccmbaterea bolilor venerice Concubinajul Programul Astrei însemnătatea zilei de 10 Mai Istoricul Astrei Conferinţă religioasă Eroii neamului Idealuri trecute şi viitoare

Toate prelegerile au avut conţinutul religios, cultu­ral şi economic

L o c a l i t a t e a Despart.

Nadăşea

Morăreni

Reghin

Breaza Petelea Şerbeni

Căcuci Apalina

St. Mihai si. Minai iPtiiiş Petriş Petri; iDumbrava)

R e g h i n

Tg. Mureş

Iernuţeni St. Mihai Beica Cliem] de las Beica de jos St. Mihai Beica de sus Sasca S a s c a

Bocşa mont. Baia de Arieş Hădărău Brăreşti Lunca Lătureni Lupşea Ocoliş Ponor Posaga de jos Saitas Geamăna Valea Ghemiieliilei Vidolm uin|a Geamăna

S ă l c i u a

95

Dr. E . Nicoară Dr. V. Nicolescu Dr. E . Nicoară Tomşa Ioan Vişoiu Al. A.. Pop Dr. E Nicoară Dr. E. Popa Liviu Rusu I. Pop I. Oltean Dr. E. Nicoară

Igienă şi credinţă Certificat de căsătorie Nu fumaţi Prin ce arăt. iubirea de ţară Trei proverbe O mamă celebră Cinstirea Mamei Cultul Astrei

Martirii creştinilor Ascultarea părinţilor Trei duşmani Drumurile binelui Nu fum iţi îndrumarea vieţii Apicultura Igiena şi credinţa Să citim Pericolul fumatului Rostul şcoalei îngrijirea casei Certificat de căsătorie 10 Mai Igienă trupească şi suflet. Certificat de căsătorie Eroii Ziua eroilor Cinstiţi morţii Bolile fumătorilor Tuberculoza

©BCU CLUJ

Nr. ert.

714 Dr. M. Lupaş 715 Coman Oţetea

716 Petre Petrescu 717 H. P.-Petrescu 718 Iacob Steflea

719 Constantin Ţintea

720 S. Ţeposu

721 N. Martin

722 I Tolu

723 A. Iosof

724 I. Tolu

725 A. Iosof

726 N. Martin

727 Dr. M. Lupaş

728 I. Tolu

729 A. Iosof

730 N. Borcia

731 Dr. D. Borcia

732 S. Ţeposu

733 N. Colan 734 I. Tolu 735 N. Martin 736 Dr. Iosif Stoichiţia 737 N. Martin 738 Toma Miclăuş

739

740 N. Martin 741 Toma Miclăuş 742

743 744 N. Martin 745 P. Orăştean

746 T. Miclăuş

747 P. Orăştean 748 „ 749 I. Bărbat 750 I. Giurgiu

S u b i e c t u l

A explicat diafilmul Sifilis însemnătatea zilei de 1 De­

cemvrie Omul de mâine Lectură din lucrările sale însemnătatea zilei de 10

Mai însemnătatea zilei de 10

Mai Despre cultură şi impor­

tanţa ei Despre cultură şi depozi­

tarul ei: cartea Rostul bibliotecilor popo­

rale A explicat diafilmul: Isto­

ria românilor Rostul bibliotecilor popo­

rale Explicat diafilmul: Istoria

românilor Elementele culturii Rostul bibliotecilor popo­

rale Creştinism şi democraţie Câteva pagini de istorie

naţională Rostul bibliotecilor popo­

rale Despre rolul Astrei şi bi­

bliotecile poporale Titlul neindicat Idem Rolul bibliotecilor popo­

rale Elementele culturii Microbii patogeni Elementele culturii Creşterea, îngrijirea şi boa-

lele pomilor însemnătatea zilei de 1 De­

cemvrie Despre credinţa Muncă şi economie Datinile şi obiceiurile cre­

ştineşti Unirea Principatelor Iubirea de şcoală Creşterea stupilor şi foloa­

sele lor Relele urmăii ale judecă­

ţilor Folosul citirii cărţilor Despre impozite Iubirea deaproapelui Educ. morală ca baza vieţii

L o c a l i t a t e a Despart-

Sălişte Să l i ş t e

Aciliu

Galeş

Vale

Sibiel

Săcel

Tilişca

Mag

Orlat

Aciliu

Amnaş

96

©BCU CLUJ

ert. «mie conturi

751 I. Giurgiu

752 „ „

753 „

754 N. Jurca 755 I. Giurgiu 756 T. Miclăuş

757 M. Ciorogar

758 P. Orăştean 759 I. Ivan 760 P. Orăştean

781 T. Miclăuş 762 A. Iosof

763 „

764 D. Floaşiu

765 I. Tatu

766 Nic. Hanzu

767 I. Bologa

768 N. Hanzu

769 T. Adam

770 A. Vlad

771 I. Tarcea

772 A. Vlad

773 „ „

774 I. Tarcea

775 A. Vlad 776 I. Becicheri 777 Dr I. Olar 778 I. Stoia 779 C. Ghişe

780 „ „

781 I. Hânsa ' 782 Elis. Ghenie

S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart,

Virtuţile creştineşti şi na­ţionalismul Amnaş

MitropolitulŞagunaca apo­stol al neamului românesc „

Familia Brătianu şi unirea tuturor românilor ,,

Din trecutul neamului ,, Eroii şi generaţia de azi ,, însemnătatea zilei de 10

Mai Diferite momente din isto­

ria neamului ,, Jertfele eroilor ,, Conservarea vinului Creşterea viermilor de mă­

tase şi foloasele lor ,, Altoirea pomilor ,, Epoca străveche a neamu­

lui nostru şi epoca năvă­lirilor barbare Galeş

Apărarea ortodoxiei în sa­tele din margine în sec. al XVII. şi Popa Ioaneş din Galeş „

împăratul Constantin cel mare şi maica sa Elena „

Cultul oamenilor mari ,, Importanţa învăţăturii: Bi­

serica, Şcoala şi Astra Gurarâului Credinţa strămoşească şi

sectarii dela noi „ Izvoare noui de venit pt.

sătenii noştri ,, Necesitatea unirii între să­

teni „ Andreiu Şaguna înfiinţă-

torul Astrei Mag Adunarea dela Alba-Iulia ,, Crucea, originea introdu­

cerii ei în cult ,, însemnătatea zilei de 10

Mai Cruţarea pădurilor ,, Cruţarea păsărilor folosi­

toare şi nimicirea celor stricăcioase ,,

ViaţaDomnuluilsus Cristos Orlat Tuberculoza „ Pomicultura ,, însemnătatea zilei de 1 De-

S ă l i ş t e

cemvrie însemnătatea zilei de 24

Ianuarie Boalele pomilor însemnătatea zilei de 10

Mai

Rod

97 7

©BCU CLUJ

1

N r . e r t . Mele coBlerentiamlDi

Dr. E. Dobrotă V. Popoviciu

I. Dobrotă

M. Bembea

I. Muntean

P. Iuga

I. Iosof G. Păcurar

I. Iosof I. Frăcea

N. iîea

I. Ştirban N. Balteş I. Ştirban

N. Balteş N. Ilea

I. Ştirban

G. Ittu

N. Simian

G. Ittu

N. Simian

S u b i e c t u l

Tuberculoza Lucrări practice în grădina

de pomi Ridicarea vieţii morale la

sate Cultura pomilor Combaterea insectelor şi

criptogamelor în pomărit Ajutorul săracilor şi nece­

sitatea socială Sărbătorile naţionale Sărbătorirea unirii dela

Alba-Iulia Iubirea către Rege Din istoricul satului Sibiel Combaterea sudalmelor Despre îngrăşămintele chi­

mice ale pământului Gunoiul şi suprafosfatul la

cultura plantelor Scopul urmărit de Astra Biserica, pavăza credinţei

şi legei strămoşeşti însemnătatea zilei de 10 Mai Cultura raţională şi farme­

cul şcoalei însemnătatea zilei eroilor Albinăritul Pomicultura Obiceiurile strămoşeşti pă­

strate prin tradiţie Influenţa mediului asupra

tineretului Naşterea Domnului Importanţa zilei de 24 Ian. Băncile populare şi co­

operaţia Răsboiul dela 1877 Eroii trecutului şi eroii vii Regele Carol al II-lea Cultivarea omului prin ci­

tire Puterea crucii Mitropolitul Andreiu Şa-

guna Ziua Unirii Cum să sărbătorim naşte­

rea Mântuitorului Unirea Principatelor Emanuil Gojdu şi caritatea Cultivarea pomilor şi foloa­

sele ce aduc ei Mila şi ajutorul Combaterea paraziţilor la

pomii fructiferi prin stro­pire

L o c a l i t a t e a Despart.

Rod

Sibiel

Săliştc

Tilişca

Topârcea

Vale

98

"*783 784

785

786 787

788

789 790

791 792 793 794

7 9 5

796 797

798 799

800 801 802 803

« 0 4

8 0 5 8 0 6 807

808 809 810 811

812 8 1 3

814 815

8 1 6 817 818

819 8 2 0

©BCU CLUJ

Nr. avi. Humelg conlsrejilianlii S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

821 G. Ittu

822 823 824 825 826 827 828

829

830 831 832 833 834

835

836

837 838

839

840

841

848

849

850

851 852

853

854

N. Simian G. Ittu N. Simian G. Ittu

N. Simian

Dr. Gh. Preda

Dr. D. Stăniloaie I. D. Ştefănescu

Em. Bucuţă

I. U. Soricu D. D. Roşea

Silviu Ţeposu

I. D. Ştefănescu

842 Dr. Ios. Stoichiţia

843 Dr. G. Bolintineanu 844 Dr. Oct. Filipescu

845 Bogdan-Duică

846 847

Coriolan Petran

Ion Popescu-Ueileşti

Pamfil Şeicaru Dr. Romul Cândea

Dr. R. Bussy

G. Marinescu

Lucrările de primăvară la pomi, altoirea

însemnătatea zilei de 10 Mai Cultul eroilor Cinstirea eroilor Îngrijirea copiilor mici Alcoolismul şi ravagiile lui Regele Carol al II-lea Rolul şcoalei în viaţa po­

porului Contrastul în lume şi viaţa

omenească Biserica grecească de astăzi Explicarea liturghiei ortod.

Amintiri despre Caragiale, Vlahuţă şi Delavrancea

Pictura bizantină şi veche românească în Ardeal

Contribuţii la educaţia po­porului

Ziua de 1 Decemvrie Tendinţe caracteristice în

filozofia contimporană Personalitatea lui Andrei

Bârseanu Despre stil în artă, stil în

arhitectură, pictură, sculp­tură şi muzică

Stilul în arhitectură, stilul egiptean, chaldeian, stilu­rile greceşti

Un nou metod de a trata tuberculoza

Igiena primei copilării Concepţia actuală a apen­

dicitei Despre variantele Lucea­

fărului lui Eminescu D. Bolintineanu; Conrad O legendă de V. Alexandri

(Boeri Mustafa) Dictatură şi constituţiona­

lism Despre arta engleză (cu pro-

iecţiuni) Continentele şi problema

mobilităţii lor Federalizarea Europei Desvoltarea statului român

1 8 5 9 - 1 8 6 6 (Politica int.) Desvoltarea statului român

1859—1866 (Politica ext,) Desvoltarea statului român

1 8 5 9 - 1 8 6 6 (Desvolt. cult.)

Vale Să l i ş t e

Sibk Sibiu

99

©BCU CLUJ

Nr. ert. Humele conlerenliarDloI

Silviu Ţeposu

loan Isaicu

Dr. H. P.-Petrescu

863 loan Popa

864 Dr. Ios. Stoichiţia 865 Dr. H. P. Petrescu

866 Silviu Ţeposu : 867 Dr. Liviu Ionaşiu

868 869 Dr. Ios. Stoichiţia 870 Dr. H. P. Petrescu

871 loan Dragomir 872 loan Isaicu 873 I. Berghia 874 Dr. H. P. Petrescu

875 loan Dragomir 876 Dr. Ios. Stoichiţia 877 Dr. H. P. Petrescu

878 loan Isacu 879 loan Dragomir 880 Nicolae Colan 881 Emilian Cioran

882 Silviu Ţeposu 883 Nicolae Colan 884 885 loan Dragomir 886 Dr. N. Petra 887 loan Popa

888 I. Berghia 889 Mina Grădinar

890 loan Dragomir 891 loan Popa

S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart..

Sibiu Sibiu

Ruşcîori

Şura Mică

Caşolţ

Veştem

Cristian

Răşinari

Aciliu

Bungard

Sibiel

Mohu

Cristian 100

855 856

857

858

859

860

861

862

Vladimir Nicoară Emilian Cioran

Drepturile femeilor Viaţa şi patimile lui Isus

(cu proiecţiuni) Viaţa şi patimile lui Isus

(cu proiecţiuni) Viaţa şi patimile lui Isus

(cu proiecţiuni) Viaţa şi patimile lui Isus

(cu proiecţiuni) Din începutul neamului ro­

mânesc Despre secte şi lupta con­

tra lor Romanul Sadoveanu „Bal­

tagul". Serbătorirea lui Sadoveanu (50 ani)

Despre rătăcirile omului dela calea adevărului

Boalele molipsitoare Lectură proprie şi din T.

Păcăţian Trecutul neamului nostru Boalele molipsitoare Rostul Astrei Despre Tuberculoză Cărţile mai nou apărute

şi din Niţă Zdrenghea Importanţa bibliotecilor Credinţa în D-zeu Biserica, Şcoala, Armata Lectură din A. Bârseanu

şi T. Pacăţianu Iubirea de carte Boalele sociale Lectură din A. Bârseanu şi

Z. Bârseanu Rostul Astrei Bibliotecile la sate Despre Colinde Procesul între oraşul Sibiu

şi comuna Răşinari în sec. al XVIII.

Solidaritatea naţională Rostul bibliotecilor la sate Cultură şi civilizaţie Prietinii sinceri Cărţile Rostul cultural al Astrei Figuri reprezentative în

istoria neamului nostru Rostul cultural al Astrei Cooperaţia la noi şi în alte

ţări Rostul bibliotecilor Explicări din Noul Testa­

ment, pe baza a lor 50 tablouri (cu proiecţiuni)

©BCU CLUJ

Nr. ert. Umilele ccnf erenţlar»luf

Emilian Cioran

Ioan Popa Silviu Ţeposu Dr. Liviu Ionaşiu Virgil Nistor Ioan Dinu

Ioan Dragomir

Virgil Nistor

Silviu Ţeposu Petre R. Petrescu Nicolae Colan Traian Petrişor Ioan Isacu

Dr. A. Gâlea Ioan Dinu Virgil Nistor Ioan Isaicu

Nicolae Colan Ioan Dinu Virgil Nistor Ioan Popa Dr. Ioan Stanciu Ioan Dragomir Ioan Isaicu Ioajj Dinu Trand. Scorobeţiu

Ioan Isaicu Ioan Dinu Virgil Nistor Dr. A. Gâlea Emilian Cioran Ioan Dinu Ioan Isaicu Nicolae Colan Ioan Dinu Trand. Scorobeţiu Ioan Isacu

S u b i e c t u l

| E X O 1 . din Noul Test., pe baza J a lor 50 tabl. (cu proiect.)

Importanţa culturală Boalele infecţioase

^Explicări din Noul Testa-J ment (50 tabl. cu proiect.)

Rolul Astrei în culturali­zarea satelor

Explicări din Noul Testa­ment (50 tabl. cu proiect.)

Rostul cultural al Astrei Naţionalismul integral Rostul bibliotecilor la sate Rostul cărţii. Moralitatea încrederea în puterea nea­

mului românesc

Explicări din Noul Testa­ment (50 tablouri cu pro-iecţiuni)

Local i tatea Despart.

Rolul Astrei

Ioan Dinu Dr. Liviu Ionaşiu Ioan Isacu

Explicări din Noul Testa­ment (50 tablouri cu pro-iecţiuni

Rostul cultural al Astrei Pagini din teatrul glorios

al neamului nostru Importanţa cărţii şi a me­

seriilor Activitatea Astrei în trecut

şi astăzi Dr. H. P. Petrescu Lectură proprie şi alţi autori Gh. Lăţea Cultura raţională a pă­

mântului

Ioan Dragomir

Dr. Liviu Ionaşiu

Turnişor Şelimbăr Bungard Hamba

Sadu Cisnădia Boita

Tălmăcel Tilişca

Guşteriţa

Sebeşul de jos Sebeşul de sus Avrig Racoviţa Hamba Sura Mare Ruşi Slimnic Tălmaciu firma Tălmaciu

Bradu Sacadate Poplaca Mohu Veştem Glâmboaca Porumoacul De ies Guşteriţa Răşinari Dai a Caşolţ Cornăţel Nucet Ocna-Sibiului

Noul Roşia Daia

Noul

Sibiu

101

892 893 894 895 896 897 898 899 900

901

902 903 904 905 906

907 908 909 910 911 912 913 914 915 916 917 918 919 920 921 922 923 924 925 926 927 928 929 930 931 932 933 934 935 936

937

9 3 8

939 940

©BCU CLUJ

yr

rt'. Nonele coilereillaiDlel 941 Nicolae Colan

942 Dr. H. P. Petres.

943 T. Spineiu

944 Ioan Isacu

945 Ioan Dragomir 946 Ioan Isacu

947 T. Spineiu 948 Mina Grădinar

949 Emil Baca 950 Timotei Spineiu

951 Mina Grădinar

952 Ioan Isacu

953 Ioan Dragomir

954 Ioan Isacu

955 Mina Grădinar

956 Ioan Berghia 957 Ioan Dragomir

958 Ioan Isacu 959 Ioan Dragomir

960 Mina Grădinar 961 Dr. H. P. Petres.

962 Ioan Isacu 963 Ioan Dragomir 964 T. Modran

965

966

967 N. Boicean 968

969

970 I. Măsariu 971 972 I. Tatu 973 974 I. Răceu 975

S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

102

Importanţa bibliotecilor la sate

Lectură proprie şi alţi autori

Folosul cărţii agricole Iubirea faţă de D-zeu şi

deaproapele Folosul mare al cărţii Frumuseţile şi bogăţiile ţării

noastre Agricultura raţională Cooperaţia la noi şi în alte

ţări Boalele infecţioase O nouă îndrumare spre

creşterea vitelor Foloasele cooperaţiei Pagini din trecutul glorios

al ţării noastre Intoarceţi-Vă la o viaţă

nouă. Folosul bibliotecilor Profitul moral şi material

al României din răsboiul mondial

Folosul Băncilor populare şi al tovărăşiilor

Iubirea gliei strămoşeşti Rolul Astrei şi rostul biblio­

tecilor la sate Facerea de bine Rolul Astrei în culturali­

zarea satelor Importanţa tovărăşiilor Lectură propie şi din alţi

autori Virtuţile creştineşti Folosul bibliotecilor Clevetirea, cel mai mare

păcat al omului Educaţia religioasă a co­

piilor până la vârsta de şcoală

Dragostea şi ajutorarea deaproapelui

Sifilisul şi urmările lui Cum să scriem şi să vor­

bim româneşte Viaţa şi faptele M. S. Re­

gelui Carol II-lea Credinţele deşarte Explicarea fericirilor Tuberculoză şi tifos Bogăţiile României însemnătatea zilei de 1 Dec. însemnătatea zilei de 10 Mai

Apolduldejos Sibiu

Cisnădia „

Marpod „

llimbav ,,

Chirpăr ,,

Săsăuşi ,,

Fofeldea

Tălmaciu firma ,,

Poplaca

Bungard

Caşolţ ,,

Cristian ,,.

©BCU CLUJ

!';,. minele cgmeremianilii

976 I. Răceu

977 G. Coţofană 978

979

980 981 982

983

984 V. Stănilă

985 loan Todea 986 V. Stănilă

987 I. Todea

988 989 V. Stănilă 990

991 I. Todea

992 V. Stănilă 993 Ilie Stoichiţia 994 I. Todea

995 I. Dragomir

996

997 G. Vlad 998 Oprea Olariu

S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

999 1000

1001

1002 Pr. Brote

1003 înv. Ionescu 1004 Pr. Brote 1005 I. Marin

Personalitatea şi activita­tea multi-laterară a dlui profesor Nicolae Iorga Cristian

Sifisul şi relele lui Daia 1 Decemvrie, sărbătoare naţională ,,

însemnătatea zilei de 24 Ianuarie

însemnătatea zilei eroilor ,, Cultul mamei ,, îngrijirile ce trebuesc date

copiilor mici ,, Aniversarea urcării pe tron

a M. S. Regele Carol II. „ Insectele vătămătoare, po­

milor fructiferi şi comba­terea lor Guşteriţa

Şcoala şi Biserica ,, Obligativitatea învăţămân­tului primar şi avantajiile absolvenţilor şcoalei pri­mare cemplecte ţVII. cl.) ,,

Boalele molipsitoare şi combaterea lor „

însemnătatea zilei de 1 Dec. ,, Unirea principatelor ,, Ingrăşămintele naturale şi

artificiale ,, însemnătatea zilei de 10

Mai în istoria noastră ,, Rolul şcoalei primare ,, însemnătatea meseriilor ,, însemnătatea lucrului ma­

nual în şcoala primară ,, însemnătatea meseriilor şi

îndemnul populaţiei de a-şi duce copii la meserii Noul

Foloasele învăţăturii şi a scrisului

Frumuseţa ţării noastre ,, Păcatele neunirii şi stăru­

inţele bunilor români la înfăptuirea idealului naţ. Poplaca

Foloasele plantaţiilor ,, Iubirea acelora cari au su­

ferit şi s'au jertfit pentru înfăptuirea României mari ,,

Datoriile ce le avem către Tron, Rege şi Patrie ,,

Luptele românilor în contra catolicismului în legătură cu unirea Răşinari

Poezia lui O. Goga ,, Lectura din scriptură „ îngrijirea, ajutorarea oame­

nilor săraci şi bolnavi Râul Sadului

Sibiu

103

©BCU CLUJ

Nr. ert. tale conleiealiaiilii S u b i e c t u l Localitatea Despart.

1006 1007

1008 1009 1010 1011 1012 1013

1014 1015 1016

P. Rădoiu I. Marin

I. Banda

I. Modran

G. Ludu

1017 »

1018 S. Meteşan

1019 G. Ludu

1020 N. Topolog

1021 P. Vulcu

1022 Dr. I. Lupaş 1023 S. Puşcariu 1024 G. Bogdan-Duică 1025 Al. Hodoş 10J6 Suciu Sibianu 1027 Dr. O. Ganea 1028 Z. Torok

1029 A. Radu 1030

1031

1032 A. Stoicoviciu 1033 Horia Teculescu 1034 ,, 1035

( ( 1036

tl 1037

( t 1038 1039

M 1040 1041

1042 Emilian Stoica 1043 Dr. G. Petrescu 1044 L. Constantinescu

1045 H. Teculescu

1046 A. P. Bănuţ

Roşia

Şelimber şi a po-

lalmaciu-Nm

însemnătatea Astrei îngrijirea copiilor şi dato­

ria lor faţă de părinţi Despre alcoolism Ziua eroilor Ziua mamei Tuberculoza Urmările beţiei Cultura grâului

rumbului Cultul eroilor Asociaţii şi cooperative Viaţa românilor din Tran­

silvania sub stăpânirea ungurilor

Cum s'a făcut unirea prin­cipatelor ,,

Zile mari din Viaţa popo­rului nostru ,,

Dinastia română şi Regele nostru ,,

Păstrarea obiceiurilor cre­ştineşti ale strămoşilor Turnişor

Unirea dela 1859 şi cea dela 1918

I. M. Piuariu D. Golescu D. Bolintineanu ,, Statele Unite ale Europei ,, Despre sport ., Primejdiile primăverii ,, Petrografia judeţului Târ­

nava mare Părinţii bisericeşti „ însemnătatea zilei de 24 Ia­

nuarie ,, însemnătatea zilei de 10

Mai . » însemnătatea zilei de 1 Dec. ,, Despot Vodă ,, M. Sadoveanu ,, General Berthelot ,, Take Ionescu ,, Cauzele răsboiului mondial 50 ani de regalitate (10 Mai) In amintirea eroilor ,, 8 Iunie „ Cel mai vechiu prieten al

Ardealului (N. lorga) „ N. Iorga şi biserica noastră ,, N. Iorga şi generaţia nouă „ N. Iorga şi şcoala româ­

nească „ N. Iorga şi unitatea nea­

mului „ Rostul Astrei Biertan

Râul Sadului Sibiu

Sighişoara Târnava mare

104

©BCU CLUJ

MP. ert. fiomele GoeferenţlarBlu] S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

1047 1048 1049

1050 1051 1152

U351 1054 1 0 : 5

1056 1057 1058 1059 1060 1061 1062 1063

1064

1065 1066

1067 1068 1069 1070 1071 1072

1073

1074 1075

1076 1077 1078 1079 1080

Dr. A. Căpăţină H. Teculescu

R. Barcianu Ioan Savu Ioan Medrea Dr. I. Ghizdavu S. Şerban H. Teculescu

P. Grim D. Bucur H. Teculescu Radu Barcianu H. Teculescu Z. Harhoiu E. Stoica H. Teculescu

E. Stoica Radu Barcianu

M. Galan Preot Muntean Radu Barcianu Preot Dobre E. Stoica

Preot D. Bucur

Dr. Patrichiu Ţiucra

Alexa Puta Traian Barzu Octavian Albani Traian Barzu Ştefan Giulveza

1081 A. Brancu

1082 Dr.Patrichie Ţiucra

1083 A. Brancu

Bolile de copii Regele Carol al II-lea Oameni mari din judeţul

Târnava-mare Despre meserii Criza economică Radiofonia Alcoolism Rostul şcoalei Frământările neamului no­

stru până la întregire Despre Ioan Ursu Idem Idem Rostul caselor culturale Conştiinţa culturală Despre biblioteci poporale A. Şaguna însemnătatea recensămân­

tului însemnătatea zilei de 1 De­

cemvrie 1918 Mama lui Şaguna Cucerirea oraşelor prin in­

dustrie şi comerţ Iubirea de patrie Lupta dela Possada Rolul Astrei Dragoste de carte însemnătatea Astrei Viaţa şi faptele tribunului

dela 1848 Axente Sever însemnătatea zilei de 10

Mai *) Viaţa cult. la sate Spiritul de cruţare lipsit po­

porului nostru Combaterea luxului Rostul Bibi. pop. Luxul şi urmările lui Despre educaţia copiilor Despre conservarea popo­

rului român Rolul tinerimei în desvol-

tarea neamului din punct de vedere moral

Sentimentul de solidari­tate şi de dragoste ce trebuie să domine la po­porul nostru

Educaţia copiilor

Biertan

Sighişoara

Boiu

Prostea

Caţa

Beia

Aţei Criţ

Daneş

Apold

Saeş

Frâua

Crihalma Fratelia

Izvin

Stanciova

DobocIu" Hades

Herneacova

Şag

Târnava mare

Timiş

Bucovăţ-Brod Beregsău

*) Amintim ca un model activitatea părintelui D. Bucur, care a cutreerat cu aparatul „Aladdin" ţinând conferinţe potrivite pentru popor In comunele : Veneţia, Cuciulata, Crihalma, Hălmeag şi Comana de jos, întemeind şi biblio­teci poporale în aceste' comune.

105

©BCU CLUJ

Nr. ert. lamele tuliiNilinlii S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.

1084 Dr. Patrichie Ţiucra Combaterea boalelor in-fecţioase Cermeteaz

Sănătatea fizică a poporului Gearmata 1 ( 8 5 1086 1087

1088

1089

1090 1091 1092

1093

1094 1095 1096 1097

1098 1099

T i m i ş

Melentie Sora V. Popoviciu

Col. Constantinescu

Dr. Miron Creţu

Căp. V. Chirnoagă Mihail Ogreanu

Iosif Popoviciu

Mihail Ogreanu

Dr, loan Vintilă Aurel Nistor

Ilie Paştină

Educaţia tineretului Izvin Combaterea boalelor in-

fecţioase însemnări şi aspecte din

Nordul Dobrogei Combaterea bolilor conta­

gioase învingerea tuberculozei ,, Dunărea internaţională Educaţia morală din punct

de vedere biologic Viaţa lui Isus şi locurile

sfinte Covasna Educaţia adulţilor Valea-mare Originea românilor Ariuşd Alăptarea sugacilor Valea-mare Puterea credinţei adevăra­

tei creştineşti Bicsad Ierusalim şi locurile sfinte „ Sfintele Taine Ariuşd

Beregsău ,,

Sft. Gheorghe T r e i s c a u n e

106

©BCU CLUJ

A n e x a V-

Tabloul terenurilor de Case Naţionale şi a suprafeţelor

până la 15 August 1930.

Nr. 1 h t 1 e o r n u n e l ° r în S u p r a f a ţ a ert. ' u e ' u ear i se afla teren jug. eat.

1. Alba-Iulia 30 11 1347 2. A r a d 12 4 600 3. Bihor 99 34 1203 4. B r a ş o u 14 3 604 5. C a r a s 3 — 1200 6. Ciue 33 8 738 7. Cluj 38 11 475 8. F ă g ă r a ş 8 1 1283 9. Hunedoara 18 4 1305

10. M a r a m u r e ş 4 1 811 11. Mureş 99 26 452 12. Năsăud 12 3 — 13. Odorheiu 18 3 1233 14. Sutumare 65 16 324 15. Sălaj 28 8 — 16. Seuerin 13 8 200 17. Sibliu 18 5 1117 18. S o m e ş 78 18 1C87 19. Târnaua m a r e 70 17 1127 20. Târnaua mieă 5 1 920 21. Ttmiş-Torontal 83 137 112 22. Tre i seaune 9 3 559 23. Turda 58 14 1328

Total 815 347 4 2 5

107

©BCU CLUJ

A n e x a VI.

Tabloul bursierilor „Asoeiatiunii" p e anul ş c o l a r 1930/31

1. Ştefan Şarlea, eleu la şeo la de ueeniei industriali, Blaj din Fundaţiunea „Mihail Albon" Lei 2500"

2. loan Ghişoiu, stud. Aead. Com. Cluj din Fundaţiunea „Mihail Albon" „ 2000"

3. lvan Virgil, eleu la ş c o a l a de arte şi meseri i , Deua din Fund. „Dr. Gheorghe Anca" . „ 1000-

4. Livia Blaga, stud. Facul tatea de Utere şl filozofie Bucureşt i , din Fundaţiunea „loan Petran" „ 4000"

5. Iustin Muntean, stud. Facul tatea de drept Cluj, dtn Fundaţiunea „loanPetran" . . „ 4000*

6. Mihail Novac, stud. Facultatea de drept şt litere Bucureşt i , Fundaţiunea „loan Petran" „ 4000"

?. loan Flucuş, stud. Facu l ta t ea de litere şi filozofie d u j , Fund. „loan Petran" „ 4GW

8. Ştefan Ciortea, eleu el. VIU. Seminarul teologie Sibiu, Fundaţiunea „loan şi Beater ina Rusu" „ 200CV

9. Virgil Gligor, eleu el. UI. lic. Blaj Fund. „loan şi E e a t e r i n a Rusu" „ 2000"

10 . Aurelia Sasu, elenă el. 1. lic. Blaj Fund. „loan şi Beater ina Rusu" „ 2000 1

11. Dobra Gh. Marină, eleuă el. 11 ş c o a l a sup. de comerţ Sibiu, Fundaţiunea „loan şi E e a t e r i n a Rusu" „ 2000"

108

©BCU CLUJ

12. Mireea Qroza, eleu el. 111. comerţ L l -poua, Fund. „loan şi Beater ina Rusu" Le i 2000"

13. lancu Gh. Simu, stud. seoa la politehnică Timişoara din Fund. „Nieolae Rusu şi soţia s a Cornelia" „ 15.000'

14. Zenouia Suciu, stud. Facul tatea de litere Cluj, Fund. „Nieolae Rusu şi soţia s a Cornelia" , 15.000'

15. Titu G. Suciu, eleu el. 111. lie. Turda Fund. „Nieolae Rusu si soţia s a Cornelia" . „ 10.000'

16. Emil Felderean, eleu el. IU. Sem. ped. uniu. Cluj, Fundaţiunea „Nieolae Rusu şi soţia s a Cornelia" „ 10.000'

17. Liviu Bârsan, eleu el. I. lie. Tg . -Mureş , Fundaţiunea „Nieolae Rusu şi soţia s a Cornelia" „ 2500'

18. Minerva Sândean, eleuă el. IV. ş c o a l a de comerţ Cluj, Fund. „Dr. Gr. Sândean" „ 1500'

19. Strâmbu loan, eleu el. V. pr imară c o ­muna Vad, jud. F ă g ă r a ş „ 250"

20. Boeriu Măria, eleuă el. V. pr imară c o ­muna Vad, jud. F ă g ă r a ş „ 250'

21. Coşgaria Măria, eleuă el. IV. pr imară comuna Vad, jud. F ă g ă r a ş „ 250

22. Boeriu Elena, eleuă el. IV. pr imară c o ­muna Vad, jud. F ă g ă r a ş „ 250'

23. Coşgaria Emilian, eleu el. II. pr imară comuna Vad, jud. F ă g ă r a ş „ 250'

24. Raica Cornelia, eleuă el. 11. pr imară c o ­muna Vad, jud. F ă g ă r a ş „ 250'

Toţi aceş t ia din urmă din Fund. „Qheorghe Boeriu"'.

Total . Le i 87.000'

109

©BCU CLUJ

A n e x a VII.

TABLOUL membrilor decedaţi ai Asoeiaţiunii (despre a e ă r o r a

deces am primit ştire (în an. 1 9 3 0 - 31.

1. M e m b r i fondator i a i „Asoc ia ţ iun i i" : 1. Or. Filaret Musta, arhiereu-uiear. ep iseopese , C a r a n ­

s e b e ş ; 2. Dr. Aurel Lazar, aduoeat, preşed . desp . eentr. judeţean

O r a d e a ; 3. Dr. Constantin Popa, aduoeat, Sibiiu; 4. Dr. Lazar Popooiciu, medie, Stbiiu; 5. Dr. Ştefan Albu, medie, dir. inst. obstretie . A r a d ; 6. Spiridon Moian, maior î. r. , Sibiiu.

2. M e m b r i s e c ţ i u n i l o r l i t e r a r e şi ş t i inţ i f ice: 1. Ioan Vidu, compozitor, L u g o j ; 2. Dimitrie Comşa, prof. î. r . , Sibiiu; 3. Corioîan llieş, inginer, Cluj; 4. Vasile Osvadă, dir. de baneă, Cluj; 5. Carol Mesaroş, inginer. Turda.

5. M e m b r i p e v i a ţ ă : 1. Dr. Atanasie Moga, medie, Sebeş-Alba .

4. M e m b r i fondator i ai „ C a s e i N a ţ i o n a l e " : 1 . Ioan D. Petri, dir. de baneă şi de cinematograf, Sibiiu.

110

©BCU CLUJ

A n e x a VIII.

Tabloul sumar al membrilor „Asoeiatiunii".

1. Membrii onorari . . . . . . 15 11. Membrii 343

111. Membrii fondatori ai C a s e i Naţionale . . 110 IV. Membrii din despărţăminte ete.

Membrii i Membri i Membrii fondatori pe v ia ţă activi T o t a l

1. Desp. 1, Alba 9 12 — 21 2. n Abrud 2 20 — 22 ă. V Aiud 7 91 — 98 4. Ighiu 1 6 — 7 5. „ Ocna Mureşului . — 10 — 10 6. S e b e ş . . . . 5 43 - 48 7. Teiuş 3 16 — 19 8. r Ulnţul de jos . . 3 38 — 41 9. w Zlatna 8 20 — 28

10 . 7. 11. A r a d 37 80 — 117 11. „ Hălmaglu . . . 9 37 — 46 12. Ineu 5 33 — 38 1 3 . Nădlae . 6 — — 6 14. P e e i e a . . . . 8 27 3 38 15. R a d n a . . . . 4 12 — 16 16. „ Săuârş in . . . 6 21 — 27 17. S e b e ş 1 6 — 7 18. Siria — 6 — 6 19. IU. Bihor (Oradea) . 29 52 — 81 20. Beiuş 2 24 26 21. V Bellu 1 — 1 22. n Ceiea 1 13 — 14 23. V M ă r g h i t a . . . . 2 11 — 13 24 . 71 Salonta m a r e . . 3 4 — 7

111

©BCU CLUJ

Membri i fondatori

Membri i pe v ia ţă

Membri i activi Tota

25. Desp. Tlnea 1 10 1 1 2 26. 7> IV. B r a ş o u . . . . 43 236 222 501 27. V B r a n 6 12 — 18 28. W Budila 4 6 23 33 29. r> Buzău — — — — 80. ft Codlea . . . . 1 -- — 1 31. 7? Feldioara . . . — 10 — 10 32. n Hărman . . . . 2 3 — 5 33. „ Râşnou . . . . — 10 — 10 34. S ă e e l e . . . . — 19 — 19 35. Teliu — — — — 36. n Zărneşt i . . . . 7 56 — 63 37. » V. e a r a ş (Orauiţa) — 22 62 84 38. w B o e ş a 2 10 — 12 39. r> Bozouiei . . . . 2 46 173 221 40. r> Moldoua Nouă . 1 9 — 10 41. n Reşiţa — — 53 53 42. r> „UiehentieBabeş" — — — — 43. i) VI. Ctue (Mercurea Ciuc) . 2 19 — 21 44. n Sânmărtin . . . — — — — 45. w Vil. Cluj 44 153 — 197 46. n Almaş 3 22 — 25 47. n Câmpia (Şermaş ) . 1 3 — 4 48. Huedin . . . . 5 68 — 73 49. n Moeiu 1 13 — 14 50. VIU. F ă g ă r a ş . . . . 13 64 — 77 51. „ Cineul m a r e . . 3 9 — 12 52. 7) Ş e r e a i a . . . . 3 27 — 30 53. •n Uiştea de jos . . 3 41 — 44 54. V IX. Hunedoara (Deua) 9 35 — 44 55. B a i a de Criş . . — 14 — 14 56. n B r a d 3 51 — 54 57. 9 — 9 58. » Qeoagiul de jos . 7 37 — 44 59. Qhelar . . . . — 2 — 2 60. » Haţeg . . . . 3 10 — 13 61. Hunedoara . . . 10 37 — 47 62. » l l ia-Mureşană — 7 — 7

112

©BCU CLUJ

Membrii fondatori

Membri i pe v iaţă

Membri i activi T o t a l

63. Desp. ]iu 13 38 — 51 64. » Orăştle . . . . 22 78 — 100 65. TI Pui 2 36 — 38 66. Sarmisege tuza . — 1 - 1 67. Sirneria . . . . — 9 — 9 68. » X . M a r a m u r e ş (Sighet) 4 20 — 24 69. — 23 — 23 70. n Uişeu — 3 — 3 71. T) IX. Mureş (Tg. Mureş) 22 45 — 67 72. V Band — 4 — 4 73. •n Qurghiu . . . . 1 8 — 9 74. n Răeiu 2 8 — 10 75. n Reghin . . . . 8 37 — 45 76. V T e a c a . . . . 3 16 — 19 77. 7t Topltta . . . . 9 11 — 20 78. V XII. Năsăud (Bistriţa) 16 5 — 41 79. „ Năsâud . . . . 22 85 — 10? 80. „ XIII. Odorheiu . . . 1 — — 1 81. Gristur . . . . 1 8 — 9 82. n XIV. Sălaj (Zalău) . . 7 77 — 84 83. V Băseş t l . . . . 11 51 — 62 84. Gareit mari . . 22 58 — 80 85. » Ci*asna . . . . 1 19 — 20 86. •» Jibdu 5 51 — 56 87. fl Şimleu . . . . 8 28 — 36 88. n Tăşhad . . . . 2 52 — 54 89. V Uâlea Iul Mihaiu 3 10 - 13 90. V X V . S a t u m a r e . . . 6 10 — 1 6 91. •n Ardud . . . . — — •— •-—

92. fi Baia m a r e . . . 32 63 — 95 93. n Chioar . . . . 16 41 2 61 94. » Mănăştur . . . 11 19 — 30 95. V Odşu — 1 — 1 96. •n Seint 1 6 — ? 97. w U g o e e a . . . . 2 — — 2 98. » XVI. SeDerln (tt fgoj) . 10 28 6 44 99. C a r a n s e b e ş . . 22 30 349 401

100. Orşoua . . . . 10 65 288 313

113

©BCU CLUJ

Membrii fondatori

Membrii pe viaţa

Membri i activi T o t a l

101. Desp. T e r e g o u a . . . 3 7 63 73 102. „ Sacul 1 — 10 11 103. XVII. Sibiiu 67 185 767 1019 104. V Aurig — 31 169 200 105. n M e r e u r e a . . . 5 32 298 335 106. >î N o c r i c h . . . . 5 28 360 393 107. V Ocna-Sibiului . . — 2 173 17? 108. 71 Sălişte . . . . 11 47 238 296 10 i. XVII. S o m e ş (Dej) . . 1? 42 — 59 110. B e e l e a n . . . . 1 15 3 19 111. V Ciaehi-Gârbău . — 43 28 71 112. n Gherla . . . . 5 17 — 22 113. TI l leanda m a r e . . 1 1 — 2 114. n Lăpuşul ung. . . 4 15 — 19 115. „ X I X . T. m a r e (S ighişoara) 10 18 28 116. » Agnita . . . . 1 11 — 12 117. V Hendorf . . . . — 8 — 8 118. V M e d a ş . . . . 21 28 — 49 119. » Rupeni (Gohalm) 4 19 5 28 120. n Ş e i e a - m a r e . . 8 15 — 23 121. •n X X . T. mică (Blaj) . 11 46 2 57 122. V B a h n e a . . . . — — — — 123. V Dieiosânmărtin . 5 1? - 22 124. n Dumbrăueni . . 21 21 — 42 125. lernut 5 25 — 30 126. X X I . Timiş-Torontal . 17 111 — 128 127. » Buziaş . . . . 3 11 36 50 128. G i a e o u a . . . . 3 26 3 32 129. V Gomloşul m a r e . — — — — 130. Deta 1 5 — 6

131. « Giuluăz . . . . — — — —

132. n jimbolia. . . . . 2 — — 2 133. n Lipoua . . . . 8 3? — 45 134. » Periam . . . . — —• — — 135. n R e e a ş . . . . — 4 — 4

136. V Sânieolaul m a r e 4 37 — 41 137. Uinga . . . . 2 6 — 8

138. XXII. Tre i seaune . . 12 42 110 164

114

©BCU CLUJ

Membrii Membrii Membrii fondator i pe v iaţa activi Tota l

139. Desp. Gouasna . . . 1 5 23 29 140. V Ozun — 3 — 3 141. V Tg. S ă e u e s c . . — — — _ 142. ,, XXIII. Turda . . . . 6 50 — 56 143. V Câmpeni . . . 7 U — 20 144. r> Câmpia Turzii . 1 14 3 18 145. IÎ l ara . . . . . 2 15 — 17 146. n Ludoşul de Mureş 5 18 — 23 147. Sâleiua . . . . • — 34 — 34 148. ii Bucureşt i . . . 35 51 — 86 149. Ceah lău . . . . 2 10 — 12 150. „ Cetatea A l b ă . . — 1 - 1 151. n Constanţa . . . — — — —

152. Tighina-Batalion 1 — * — 1 153. » Tighina-Oraş . . 1 — — 1 154. Afară de Despărţăminte . . 61 83 5 149

Total 1005 3968 34^8 8401 2010

Total 10.411 Membru onorari , ai secţii lor

şl c a s e l o r naţionale . 468 Total 10.879

115 8*

©BCU CLUJ

Cuprinsul. Pagina.

Conuoeare la adunarea generală 1 Raportul genera l 3 A n e x a l.: Raportul secţiunilor ştiinţiflee-literare . 26 A n e x a 11.: Socotel i le „Asoeiatiunii" pe anul 1930 . 48 Anexa 111.: Bugetul pe anul 1932 65 A n e x a IV.: Actiultatea desp. în cursul anului 1930/31 78 A n e x a V. : Tabloul terenurilor de c a s e naţionale . 107 A n e x a VI . : Tabloul bursieri lor „Asoeiatiunii" . . . 108 A n e x a Vil.: Tabloul membri lor decedaţ i 110 A n e x a VIU.: Tabloul s u m a r al membri lor 111

1 1 6

©BCU CLUJ