TIPURI FUNDAMENTALE DE LECTII Analiza fenomenelor de organizare a proceselor de instruire – învăţare permite identificarea mai multor tipuri de lecţii, diferite prin natura contribuţiei lor la realizarea scopurilor urmărite în activitatea şcolară. Învăţarea nu este un act spontan şi nu se realizează dintr-o dată.

  Ea are, în cele mai multe cazuri, caracter procesual, implicând parcurgerea mai multor etape, fiecare dintre acestea îndeplinind funcţii specifice. Astfel, învăţarea completă şi temeinică, în cadrul activităţii şcolare, se realizează prin intermediul mai multor procese: de comunicare şi însuşire de cunoştinţe, de recapitulare şi sistematizare, de formare a priceperilor şi deprinderilor, de evaluare a rezultatelor şcolare.

Combinarea specifică a tipurilor de activităţi amintite, ca şi a metodelor şi mijloacelor de instruire, conduce la numeroase şi variate moduri de structurare a lecţiilor. În multitudinea modurilor de organizare şi desfăşurare a lecţiilor se pot determina anumite tipuri de lecţii, în funcţie de natura sarcinii didactice dominante.

Aceste tipuri de lecţii sunt:

A.    Lecţia de comunicare – însuşire de cunoştinţe

Caracteristică: predomină obiectivele de cunoaştere şi de înţelegere.

Etapele lecţiei:

-         pregătirea clasei pentru activitate;

-         verificarea temei efectuate acasă ( calitativ şi cantitativ);

-         recapitularea lecţiei anterioare;

-         discuţie pregătitoare pentru sensibilizarea elevilor faţă de conţinutul care urmează să fie predat;

-         comunicarea obiectivelor în formă accesibilă;

-         transmiterea şi asimilarea noilor cunoştinţe;

-         fixarea şi consolidarea conţinuturilor predate;

-         explicaţii pentru continuarea învăţării.

 

Observaţie!

Acest tip de lecţie poate avea numeroase variante:

-         astfel, poate avea structura unei lecţii combinate sau "mixte", în care se realizează mai multe activităţi: de comunicare, de repetare, de consolidare, de formare a priceperilor şi deprinderilor, de verificare etc.

 

B.    Lecţia de recapitulare şi de sistematizare a cunoştinţelor

 Caracteristică: predomină obiectivele de analiză, sinteză, creaţie.

  Etapele lecţiei:

-         precizarea materialului de recapitulat, în idei esenţiale, sub forma unui plan da recapitulare;

-         recapitularea conţinutului, alcătuirea unei scheme cuprinzând datele esenţiale;

-         explicaţii suplimentare pentru completarea sau clarificarea unor elemente insuficient înţelese;

-         efectuarea de către elev a unor lucrări care implică aplicarea cunoştinţelor recapitulate (rezolvarea de exerciţii, analize etc.);

-         explicaţii şi indicaţii privind continuarea activităţii de învăţare sau de efectuare a temelor.

 

C. Lecţia pentru formarea şi consolidarea priceperilor şi deprinderilor

Caracteristică: predomină obiectivele de aplicare, de rezolvare.

Etapele lecţiei:

-         explicarea scopului activităţilor ce urmează să fie realizate;

-         recapitularea şi reactualizarea cunoştinţelor care urmează să fie folosite în efectuarea lucrării;

-         descrierea fazelor (etapelor) lucrării;

-         demonstrarea modului în care urmează să fie realizată lucrarea, sau prezentarea unui model;

-         efectuarea lucrării de către elevi, sub îndrumarea învăţătorului;

-         analiza modului de realizare a lucrării, aprecierea lucrărilor; acolo unde este nevoie, se va reface lucrarea.

 

D. Lecţia de verificare şi apreciere a rezultatelor şcolare

Caracteristică: predomină obiectivele de verificare şi apreciere.

Etapele lecţiei:

-         stabilirea conţinutului care urmează să fie verificat; cu precizarea elementelor esenţiale; tematica va fi cunoscută de elevi;

-         verificarea cunoştinţelor elevilor, în mod oral sau scris;

-         aprecierea rezultatelor, cu semnalarea greşelilor caracteristice, sau a omisiunilor;

-         explicaţii pentru corectarea greşelilor sau pentru completarea omisiunilor.

 

E. Lecţia mixtă sau combinată

Caracteristică: sunt combinate toate categoriile de obiective prezentate anterior.

Etapele lecţiei:

-         organizarea clasei;

-         verificarea învăţării şi a organizării temei din lecţia anterioară;

-         reactualizarea cunoştinţelor necesare noului conţinut;

-         prezentarea obiectivelor;

-         comunicarea noilor cunoştinţe şi dirijarea învăţării;

-         aplicarea, învăţarea, consolidarea cunoştinţelor prin exerciţii;

-         precizarea şi explicarea temei pentru acasă.

În strânsă legătură cu cele menţionate, analiza activităţilor întreprinse în lecţii permite constatarea că acestea pot fi ordonate în două categorii: activităţi frecvent întâlnite în toate tipurile de lecţii (pregătirea clasei pentru lecţie, verificarea temelor efectuate acasă, recapitularea cunoştinţelor predate în lecţiile precedente, comunicarea obiectivelor lecţiei, explicarea temei pentru acasă) şi activităţi specifice unor tipuri de lecţii. Corelat cu acestea, organizarea şi desfăşurarea lecţiilor se prezintă ca activităţi cu dublă însuşire de tehnică şi creaţie, în sensul că ele presupun cunoaşterea de către educator a modului de realizare eficientă a diferitelor tipuri de activităţi, a tehnicilor de lucru cu clasa şi o atitudine creatoare, inventivă în realizarea lor.

Determinant este faptul că în cele mai multe cazuri, conţinutul unui obiect de învăţământ este organizat pe teme mari, capitole, subcapitole, acestor unităţi le corespund, în planul desfăşurării procesului didactic, "sistemele de lecţii". În majoritatea situaţiilor, lecţia este o verigă într-un sistem, având o identitate proprie dată de conţinutul şi obiectivele sale distincte, generând o anumită activitate, toate acestea, însă, corelate cu celelalte lecţii din sistem.

Bibliografie:

I.Cerghit, I. T. Radu, E. Popescu, L. Vlăsceanu, ”DIDACTICA” (clasa a X-a), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti (1998).

Silvia Nuţă, "Metodica predării limbii române în clasele primare" (Vol. I), Editura Aramis, Bucureşti (2002)