Asemănări ale presei scrise cu alte componente ale sitemului mass-media:

1) funcțiile informative comune2) auditoruiul potențial comun asupra căruia își exercită influența3) atît presei scrise, cît și celorlalte mijloace de comunicare în masă le sunt caracteristice

următoarele particularități:-universalitatea informației-actualitatea-operativitatea-caracterul emotiv-difuzarea informației în regim non-stop

Mijloacele de comunicare în masă se completează reciproc, deseori publicul este și cititor, și radioascultător și telespectator.Cititorul încearcă să găsească informații în ziar la ceea ce s-a difuzat la TV.

Mijloacele expresive în cadul ziarului sunt: cuvîntul tipărit, fotografia,desenul, schemele,diagramele.

Mijloacele expresive în cazul radioului sunt sunetul,muzica de fond,cuvîntul vorbit

Mijloacele expresive în cazul TV sunt:cuvîntul vorbit, imaginea,sunetul de fundal.

Ziarul se deosebește de celelalte componente ale sistemului mass-media prin permanență-el este un document al timpului,rol ce nu poate fi îndeplinit de Tv sau de radio din motive cunoscute.

Totodată, sunetul și imaginea transmise prin eter sunt efemere, ele dispar imediat din emmorie.în ziare putem să facem însemnări în articole, putem decupa,putem reveni la ele peste o zi, peste o săptămînă, se poate reveni oricînd.

Presa scrisă oferă posibilitatea de a însuși un volum mai mare de informații, ddecît cea electronică.

În comparație cu TV și radioul, presa scrisă nu are limite în extensiune.

Presa scrisă cedează radioului în ceea ce privește operativitatea difuzării informației, TV cedează în ceea ce privește gradul emotiv și autentic de reflectare a realității.

Elementele de identificare a ziarelor

1.titlul publicației

2.indicațiile care însoțesc titlul( motto-ul, sigla, autodeterminarea), de asemenea, informații referitoare la nr. apariției,seria,ediția, anul de apariție,prețul

3.data primului număr

4.periodicitatea

5.momentul apariției, acesta se referă la cotidiene și presupune difuzarea într-un anumit moment cheie al zilei

6.zona principală de difuzare( local, național)

7.formatul( format maxim la ziare-A2, de obicei format A3, formate noi pentru tabloide-A4)

8.tipul de hîrtie( hîrtia de ziar are culoare alb-gălbuie, trebuie să fie destul de ușor, iar hîrtia trebuie să fie rezistentă și opacă pentru a nu fi transparent textul.Hîrtia pentru reviste e numită hîrtie cretată)

9.nr.obișnuit de pagini (ziarele sunt structurate pe pagini în nr. par, din 4 în 4, paginile de ziar nu sunt broșate.Nr. de pagini la reviste de la 20 la 100 și sunt mereu broșate)

10.tirajul

11.prețul

12.cromatica( culoarea dominantă și alte culori,rubricile permanente pot și marcate și ele cu anumite culori)

13.rubrici , pagini frecvente

14.structura redacțională

15.sediul redacției

16.denumirea și adresa tipografiei

17.proprietarul instituției de presă

18. caracteristicile excepționale ale ziarului

19.locul de conservare a colecțiilor

20.locul de depozitare a fișierelor

Politica editorială

Politica editorială reprezintă un set de reguli și valori după care o redacție se ghidează, este principala sită prin care este filtrat conținutul.Politica editorială înseamnă viziune,valori profesionale, financiare,morale,culturale,ea înseamnă poziționare, iar această poziționare este asigurată de întreaga redacție.

Politica editorială este motivul pentru care publicul alege o publicație sau alta.o alege pentru că sistemul său de valori are tangențe cu cel al produsului media preferat.

Politica editorială este realizată de către conducerea editorială( redactorul-șef,adjuncții acestuia,editorii).

Programul maximal orice publicație, chiar în primul ei număr , conține dezvăluirea intențiilor, a a strategiei ce stau la baza viitoarelor ediții.Își divulgă de la început obiectivele pe care intenționează să le realizeze de-a lungul întregului demers publicistic.

Cuprinde scopurile și obligațiile profesionale ale publicației și devine cunoscut odată cu apariția manifestului redacțional.

Programul minimal cuprinde activitatea curentă a redacției,obiectivele ei imediate.

Are 2 componente:

1.ceea ce-și propune să înfăptuiască de la o zi la alta fiecare departament al redacției,ceea ce jurnaliștii au de gînd să realizeze pentru următorul număr

2.sumarul zilei(agenda zilei) ia în discuție produsul jurnalistic al departamentelor redacționale.

Planificarea în cazul activității jurnalistice are trăsături specifice, determinate de:

a) profilul publicațiilor,

b) de aria lor de răspândire și de acțiune,

c) de periodicitate,

d) de numărul de pagini,

e) de structura tematică,

j) de formatul lor,

g) de ceea ce se numește „stilul casei”.

Principii Diagrama-tip

-cel al cuprinderii teritoriale,în cazul publicațiilor naționale fieacre departament trebuie să urmărească,prin articolele care le produce,acoperirea tututror zonelor unde se difuzează ziarul.

-cel al diversității tematice, asigură mai multă informație și atractivitate pentru public.

-diversificarea genurilor publicistice

-cel al ponderii tematice, teme preponderente economice,politice sau culturale.

-cel al problemelor prioritare, ierarhizarea subiectelor după importanță.dacă probelemele vor fi mediatizate în mod insistent și exaGERAT vor deveni banale, alte probleme nu sunt suficient mediatizate.

-cel al diversității semnăturilor, să fie în fiecare număr de ziar cît mai mulți autori.

-cel al raportului dintre semnăturile personalului redacțional si cele ale colaboratorilor externi. Balanța trebuie să se încline în favoarea jurnaliștilor-titulari, adică angajați ai publicației respective.

-cel al respectării zilelor și locurilor de apariție a rubricilor fixe.Cititorul se obișnuiește cu o anumită

structurare în pagini, de aceea este bine să respectăm locul de amplasare a anumitor rubrici (permanente) și zilele

de apariție ale lor, pentru ca publicul să poată găsi cu ușurință ceea ce îl interesează.

Structura discursului integral

1.discursul redacțional include preocupările și eforturile care încep cu identificarea masivului informațional potențial,continuă cu selectarea evenimentului, cu documentarea, cu alegerea detaliilor

care marchează originalitatea,individualitatea,importanța evenimentului și se finisează cu realizarea produsului jurnalistic.

2. discursul secretarial are statut dublu-tehnic și jurnalistic, impune instaurarea unei creativități mediatice aparte în departamentul de secreatriat de redacție.Discursul secretarial are scopul de a ordona manuscrisele și stocul de ilustrații, mai întîi în cadrul fiecărei pagini în parte și apoi prin extindere la tot spațiul publicistic al acesteia.

3.discursul tipografic , după ce materialele au fost redactate și amplasate în pagină, urmează tipărirea publicației.Tipografia obține „bunul de tipar„ numai după ce au fost respectate și îndeplinite primele 2 condiții.

4.Sinteza care cuprinde strategia instituțiilor de presă în domeniul marketingului. Discurs comercial, totodată promoțional.Acesta se referă la preocuparea legată de difuzarea publicațiilor, vânzarea lor, recuperarea cheltuielilor și a retururilor (adică a publicațiilor nevândute). Lor li se adaugă eforturile depuse pentru obținerea contractelor de publicitate, organizarea de către personalul specializat al publicației a propriei publicități, sporirea numărului de abonamente și, de asemenea, grija pentru aprovizionarea cu cele necesare desfășurării activității redacționale, precum și pentru rezolvarea problemelor de dotare și modernizare a întreprinderilor de presă.

Machetarea

Machetarea reprezintă activitatea specifică secretarului de redacție care presupune repartizarea pe pagini și structurarea în pagină a materialelor jurnalistice, care se realizează în baza unor standarde, reguli profesionale și a unei logici editoriale.

Factorii care influențează machetarea. Primul element determinant îl reprezintă cititorii. Așteptările lor au determinat conținutul şi aspectul grafic al publicațiilor. La începuturile ei, presa avea un aspect auster (sobru), lipsit de ilustrații, in care textele erau inserate unul dupa altul fara cea mai simpla incercare de diferentiere a lor, de marcare a importantei lor. O data cu cresterea nivelului cultual al cititorilor, creatorii de presa au trecut la diversificarea tematica a publicatiilor si sporirea expresivitatii grafice.

Un al doilea element care a influentat evolutia punerii in pagina a fost tehnica tipografica. Pe masura ce aceasta s-a perfectionat, facilitatile in schimbarea aspectului grafic al publicatiilor au crescut.

Al trelea factor l-a reprezentat moda. Nu intotdeana influenta ei a fost si benefica. Adesea fiind folosite litere excentrice, greu de citit sau alte artificii grafice care au dus la amalgamarea paginilor, ingreunand claritatea mesajului.

Reguli de machetare

– se va urmari ca titlurile unor articole alaturate sa nu înceapa la aceeasi înaltime a paginii si sa nu fie de aceeasi marime;

– daca nu exista alta solutie pentru a evita alaturarea titlurilor pe pagina, acestea vor avea în mod obligatoriu caractere diferite si marimi diferite ale caracterelor; o modalitate de a evita confuzia între titlurile alaturate poate fi si aceea de a atasa unuia dintre materialele un supratitlu, care va produce o coborâre a liniei de baza a titlului;

– la aranjarea în pagina a intertitlurilor se va urmari ca acestea sa nu fie plasate la aceeasi înaltime în coloane alaturate, pentru a nu crea confuzii;

– se va evita crearea de suprafete mari de text sau de suprafete în care textul este distribuit în acelasi fel, pentru a evita monotonia;

– nu se distribuie imaginile simetric pe pagina si nici la marginea paginii;

– doua articole paginate la fel nu se distribuie alaturat pe aceeasi pagina (de exemplu, doua texte în chenar);

– toate textele amplasate pe pagina trebuie sa aiba titlu, chiar daca reprezinta continuari sau anticipari ale unor articole mai mari;

– începutul textului articolului sa fie plasat cât mai aproape de titlu si sa nu fie despartit de acesta de ilustratii mari sau mai multe ilustratii mici;

– se va evita fracturarea longitudinala sau transversala a paginii, cu exceptia situatiilor în care materialele asezate în pagina respectiva necesita delimitarea prin tematica sau genul de caruia îi apartin;

– nu se vor pagina identic doua pagini alaturate;

– stirile care acopera aceeasi arie tematica pot fi grupate si plasate distinct pe pagina, fie într-o coloana, fie în casete;

– materialele jurnalistice publicitare vor purta în mod obligatoriu marca publicitatii;

– materialele de publicitate pot fi amplasate în pagini separate sau pot fi distribuite în pagini diferite (conteaza si specificatiile prevazute în contractele de publicitate);

– în paginile de interior mai pot fi plasate în rubrici diferite informatii utile: agenda manifestarilor publice, a manifestarilor culturale, teatrale, a cinematografelor, telefoane de urgenta sau adrese de interes public; pentru marcarea grupelor de informatii vor fi folosite vignete si alte modalitati de accentuare a texului jurnalistic;

– în pagina sau paginile economice e recomandabil ca datele sa fie prezentate sub forma de tabele si grafice, usor de interpretat si care nu ocupa un spatiu tipografic mare;

- fotografiile de dimensiuni mari să fie plasate în jumătatea superioară a paginii, iar cele mai mici pot şi chiar se recomandă să fie aşezate, cu predilecţie, în partea inferioară a paginii;

- Să se evite aşezarea unor fotografii chiar pe marginea paginii „privind” spre exterior, mai ales atunci când sunt imaginile unor persoane.

Modalități de structurare a paginilor ziarelor și revistelor

Machetarea primei pagini a ziarelor

– în spatiul rezervat numelui publicatiei se vor tipari si informatiile referitoare la: numarul aparitiei, seria, editia, anul de aparitie, data de aparitie, pretul, anul fo ndarii si o expresie de caracterizare generala a publicatiei, care functioneaza ca un motto (nu este întotdeauna necesara, dar este remarcata

în practica); aceste elemente sunt fixe, particularitatile lor fiind stabilite prin conceptul redactional si grafic ; grija secretariatului si a corecturii este sa urmareasca modificarea datelor variabile din aceasta sectiune;

– daca deasupra numelui publicatiei a fost rezervat spatiu pentru amplasarea materialelor jurnalistice, acestea vor fi astfel tehnoredactate încât sa nu determine o coborâre sau o urcare prea mare a limitei superioare a spatiului rezervat numelui publicatiei; variatia permisa este de doua trei rânduri tipografice de corp de text;

– daca publicatia are un motto, acesta va fi plasat tot în spatiul rezervat numelui publicatiei, conform specificatiilor conceptului redactional si grafic;

– pe prima pagina un singur titlul va avea caracterele cele mai mari (pot fi chiar mai mari decât cele ale numelui publicatiei) si va titra cea mai importanta stire sau eveniment al zilei (din perspectiva publicatiei);

– ziarele de format mare (A2) plaseaza pe prima pagina articolele importante sau de ultima ora ale zilei/săptămânii în întregime, iar contnuările în alte pagini sunt mai degraba exceptia de la regula, în timp ce ziarele de format mic sau mediu (A4, A3) plaseaza pe prima pagina cel mult un articol întreg si deschid aici multe alte articole care îsi au continuarea în paginile de interior ale publicatiei (acest mod de machetare se numeste „pagina vitrina“, deoarece publicatia arata în prima pagina cât mai multe dintre materialele pe care le detine);

– sumarele publicatiilor plasate pe prima pagina reprezinta altceva decât materialele al caror început este plasat pe prima pagina; în cazul sumarelor apare doar titlul si indicatia de pagina, pe când în cazul articolelor începute pe prima pagina, alaturi de titlul apare si text care contine informatii consistente din cuprinsul acestuia;;

– pe prima pagina se plaseaza o serie de stiri de actualitate imediata, de regula într-o coloana marginala;

– editorialul îsi gaseste cel mai adesea locul pe prima pagina; al va fi machetat împreuna cu elementele grafice care îi semnaleaza prezenta; fiind un element important al paginii, este plasat de regula în partea superioara a paginii, sub spatiul rezervat numelui publicatiei si, foarte adesea, în partea stânga a paginii; cu toate acestea, pot exista si alte optiuni în ceea ce priveste pozitia editorialului în pagina (chiar si în dreapta jos sau pe paginile doi, trei), dupa cum este decis prin conceptul redactional si grafic;

– unele informatii de utilitate (curs valutar, meteo etc.) pot fi plasate pe prima pagina;

– prima pagina acorda de regula un spatiu semnificativ imaginii; în cazul tabloidelor imaginile pot ocupa un spatiu mai mare decât textul;

– apelul la culoare este mai rezervat în cazul ziarelor de format mare (A2), dar mai generos în cazul celor medii sau mici şi mai ales în cazul tabloidelor, când prima pagină este foarte dinamica, uneori chiar tipatoare si întesata cu multe frânturi de informatii;

Machetarea primei pagini a revistelor

– prima pagina a revistelor îndeplineste aceleasi functii ca ale oricarei publicatii, fiind destinata asigurarii identificarii si recunoasterii publicatiei respective;

– numele publicatiei este tehnoredactat în conformitate cu specificatiile conceptului redactional si grafic, fiind plasat în partea superioara a paginii, unde ocupa o suprafata echivalenta cu 1/8 din suprafata paginii;

– în spatiul rezervat numelui publicatiei vor aparea: numarul aparitiei, seria, editia, anul de aparitie, data de aparitie, pretul, anul fondarii si o expresie de caracterizare generala a publicatiei (mai ales daca numele publicatiei nu face prin el însusi referire la domeniul acoperit de publicatia respectiva); aceste elemente sunt fixe, particularitatile lor fiind stabilite prin conceptul redactional si grafic; secretariatul de redactie si corectura urmaresc modificarea datelor variabile din aceasta sectiune;

– spre deosebire de ziare, prima pagina a revistelor este ocupata pe toata suprafata oglinzii paginii de o imagine mare, sugestiva pentru continutul jurnalistic al numarului respectiv, indiferent de format; prin aceasta caracteristica a primei pagini a revistelor se încearca apropierea de ideea de coperta;

– pe prima pagina a revistelor se plaseaza un „cover story“, care ilustreaza fie tema dosarului editiei, fie tema centrala a articolelor si materialelor publicate în numarul respectiv (de regula grupate în jurul unei eveniment major petrecut în perioada dintre aparitii, fie materialul de rezistenta al numarului respectiv);

– chiar daca functioneaza ca o coperta, pe prima pagina a revistelor mai poate fi plasat sumarul restrâns al publicatiei, cu titluri si indicatie de pagina;

Machetarea paginilor de interior

Paginile din interiorul ziarelor sunt atribuite diferitelor domenii pe care le acopera publicatia respectiva: opinii, social, politic, economic, finante, sport, cultura, divertisment etc. Materialele jurnalistice vor fi distribuite în pagini în functie de domeniul la care se refera. Paginile vor respecta elementele de colontitlu, numerotatie, titrare, stabilite prin conceptul tipografic

Machetarea ultimei pagini

În ordinea importantei jurnalistice, ultima pagina ocupa locul al doilea, dupa prima pagina. Functiile ei jurnalistice nu sunt identice cu ale primei pagini, deoarece ultima pagina nu are întotdeauna si rolul de coperta. Dar din cauza importantei pe care i-a conferit-o practica consumului mediatic (cititorii prefera, din ratiuni de comoditate si curiozitate, sa citeasca ultima pagina dupa ce o citesc pe prima), ultima pagina are întotdeauna o structura relativ fixa si un continut de actualitate imediata si cu un grad mare de interes. De regula, informatiile si stirile inedite, capabile sa satisfaca curiozitatea si interesul cititorilor, îsi gasesc locul pe ultima pagina.

Ziarele de format mare aloca aceasta pagina fie actualitatii internationale, fie informatiilor în care predomina faptul divers.

Machetarea copertelor (revistelor)

Copertele sunt specifice revistelor brosate (format A4 sau mai mic). Structura lor este stabilita prin conceptul redactional si grafic. În cazul revistelor, în afara numelui publicatiei, prima coperta prezinta întotdeauna o „cover story“, aşa cum spuneam mai sus. Imaginea de pe prima coperta este în consonanta cu tema principala sau cu dosarul tematic al publicatiei. Este întotdeauna o imagine color. Pe prima coperta mai pot fi plasate câteva titluri (fara indicatie de pagina) care completeaza tema principala sau care sunt complementare acesteia. Coperta a doua (verso copertei nr.1) este rezervata,

de regula, unui sponsor important, caz în care va fi ocupata de publicitate. Coperta a treia poate contine publicitate sau poate anunta tematica numarului viitor. Ultima pagina este rezervata tot publicitatii.

Asemănări/deosebiri între ziare și reviste

(Câteva) similitudini:

Ziarele și revistele sunt ambele elemente constitutive ale presei scrise, care:

- îndeplinesc aceleași funcții,

- au un auditori potențial comun, asupra căruia își exercită influența,

- au „acces” la același masiv informațional potențial,

- sunt realizate de echipe stabile de jurnaliști,

- au o periodicitate fixă, etc.

(Câteva) disimilitudini:

a) Revista își exercită influența într-o perioadă de timp mai îndelungată, pe când ziarul trăiește „o singură zi”;

b) Revista este analitică. Ea explică, analizează și comentează evenimentele, care inițial, au fost reflectate operativ în ziare. În revistă predomină materialele cu caracter analitic;

c) Specificul revistei se manifestă în periodicitatea apariției mai rară decât a ziarului (cel mai frecvent – o dată în lună);

d) Specificul revistei se manifestă în volumul atât al revistei, cât și al articolelor publicate (mai mari decât în ziar);

e) Specificul revistei se manifestă și în genurile de presă utilizate. Ştirea și reportajul practic lipsesc, iar cele analitice coincid cu cele din ziar numai după denumire: prin esența și specificul lor ele sunt diferite;

h) Revistele sunt editate în centrele mari ale științei și culturii, pe când ziarele pot apărea și în localități mici.

Deși uneori pare a se identifica adesea cu ziarul, în ce privește formatul, structura, dar uneori chiar prin retorica și tematica informațiilor conținute, totuși, spre deosebire de acestea, revistele se poate distinge printr-o serie de particularități, cum ar fi: accentul pe articolele mai lungi, numărul mare al comentariilor, varietatea de genuri publicistice, rubricația abundentă, ilustrația fotografică somptuoasă, adesea, suportul de hârtie și calitatea imprimării net superioare ziarului obișnuit etc.

Se desprind de aici două caracteristici mai importante: rolul acordat prezentării grafice, inclusiv folosirii culorilor, și ponderea acordată comentariilor. Acestea arată ca este vorba de un public diferit, de o tematică diferită și de funcții diferite.

În mod curent, hârtia de ziar are o densitate de 60mg/cm2 și o culoare alb-gălbuie.

În cazul revistelor, calitatea hârtiei este mult mai calitativă și mai este numită hârtie cretată.

Ziarul trăiește o zi,revista o perioadă de timp mai îndelungată.În ziare predomină materiale cu caracter informativ, iar în reviste materiale cu caracter analitic.Ziarul reflectă operativ evenimentele curente,revista caută să explice, să analizeze și să comenteze aceste evenimente.

Periodicitate diferită, numărul de pagini și volumul articolelor diferă în ziare și reviste.

De regulă, revistele sunt editate în centrele mari ale științei și culturii, pe cînd ziarele pot apărea și în localități mici.

Spre deosebire de ziare, prima pagina a revistelor este ocupata pe toata suprafata oglinzii paginii de o imagine mare, sugestiva pentru continutul jurnalistic al numarului respectiv, indiferent de format; prin aceasta caracteristica a primei pagini a revistelor se încearca apropierea de ideea de coperta.

Publicul presei scrise

Publicul apare ca un grup uman, format din indivizi aflați la distanță unii de alții, caracterizați prin atitudini și opinii comune și prin continuitatea ideilor și a valorilor sociale.

Tipologia publicului presei scrise :

I. a) cititorii obișnuiți care se interesează în primul rînd de conținutul jurnalistic al ziaruluib) clienții comerciali care se interesează de conținutul publicitar al informației și care urmăresc ziarul sau revista pentru a-și publica mesajele publicitare.

II. a) public specializat

locul de trai, avem auditoriu rural și urban în funcție de vîrstă, avem public minor, major și matur în funcție de diferența de sexe, avem publicații destinate femeilor și bărbaților public versat și neinițiat în domeniu auditoriul presei de partid

b)public general

III.după gradul de implicare

a)public activ

b)public pasiv

c) non-public

IV.după comportamentul comunicațional

a) publicurile tuturor problemelor, iau parte active la toate dezbaterileb) publicurile apatice, ele sunt puțin activec) publicul unei singure probleme, sunt active numai în ceea ce privește un număr limitat de teme

d) publicurile problemelor fierbinți, devin active numai după ce presa a transformat problema într-o chestiune de maximă actualitate.

V. a) lectori ocazionali, citesc rar și la întîmplare un anume ziar

b)lectori fideli, categorie formată din publicul obișnuit, care citește în mod curent o publicație anume sau mai multe

c) lectori activi, participă în mod direct la editarea unui ziar.