A m i l I V Si t i iu, Duminecă, 14/26 Ianuarie 1896 Nr. 3

PI>1

sl/ll

■

mIIp< ^

->

P re ţu l abonam entu lu i:Pe un an . . ’ . . . 2 fl. (4 coroane;. Pe o jum ătate de an . . . 1 fl. (2 coroane).

Pentru România 10 lei anual. Abonamentele se fac la Institutul Tipografic în Sibiiu

Apare în flecare Duminecă

INSERA TEse primesc în b iro u l a d m i n i s t r a ţ i u n i i (strada

Poplăcii nr. 15.) — Telefon n r. 14.Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oarS 6 cr.

a treia oară 5 c*.; şi timbru de 30 cr.______

Inv itare de abonament.C u i I a n u a r i e s t . v . « F o a i a P o ­

p o ru lu i» a î n t r a t în a l p a t r u l e a a n a l v ie ţii s a l e . N e luăm p r in a c e a s ta voe a a t r a g e d e c u v rem e lu a re a a m in te a a b o n a ţi lo r n o ş tr i, că cu sfîrş itu l lui D e c e m v rie stil vechiu , le-a în c e ta t a b o ­n am en tu l p e an u l t r e c u t şi ii ru g ă m se b in e v o e a s c ă a g ră b i cu rc în o ire a lui, p e n tru -c a se n u fim siliţi a o p ri tr im i­

te re a m ai d e p a r te a foii.

« F o a ia P o p o r u lu i ) ' a p a re re g u la t

şi d e ac i în a in te , şi p re ţu l îi va re m â n e

acelaşi, şi a n u m e :

îî 11. pe imul infrrfî1 f l . jn> j n m o l i i l e : m .

P e tim p m ai s c u r t, n u p u tem p rim i ab o n am en te le , n ici d e la a lt te rm in , d e c â t d e la în cep u tu l şi d e la m ijlocu l an u lu i

(1 Ia n u a rie şi l Iulie st. v.)A b o n a ţii noi, s u n t ru g a ţi a - ş i .scrie

num ele lo r şi al co m u n e i foarte curat şi cctcf, în s e m n â n d p o s ta d in u rm ă.

R u g a m p e to ţi b u n ii n o ş tr i s p r i­j in ito r i, s e n u ne lip sească n ici p e v iitor d c c a ld u l d -Io r sp rig in , în sch im ­bul c â ru ia n o i n e vom s tră d u i a le d ao foaie b u n ă şi fo lo sito are .

A d m in is t r a ţ i a

..Foii Poporului".

F 0 I T & .8

Si dracul se teme de boscoane.

Datorintă.

Auziţi dela S t. T r lp o tt . morar din loca.

A foşt odată ca nici-odată, că dacă n’ar fi fost, nu s’ar povesti, pe cfînd se potrovea purecele la un picior cn 99 oca de fer, şi tot râmânea nepotcout şi Ee înălţa la nori şi s trig a : auleo! şi vai de mine! că nu-’s pot­covit bine!

E ra odată un om neînsurat. Şi âl om era sărac tare , ştii lipit păm ântului: n’avea nimic, nimic la sufletul lui, nici casa, nici bici, nici haine, vorba ăluia: era îmbrăcat ca un nap din călcâie pâDă ’n cap!

Ăst om se duse odală în pădure după nuiele şi bureţi.

P ădurea era pe un deal mare. Peste deal trecea an drum, de nu-’l putea urca nici nam a dracului, ear’ pe de lături erau nişte gropi, de... noa! — nu ştiu cum se zic!

Am fost uu popor b lând şi bun, care în lungul m ultor veacuri ne-am îndestulit cu p u ţin , care n ’am cău ta t m ai presus decâ t îndestu lirea zilnică, d a r’ acum ve­dem şi ne convingem , că aşa nu mai

m erge.D acă străbunii noştri s ’au îndestulit

cu v iea ţa de câmp, ne căutând alta , decât s6 aibă a tâ ta părnOnt, ca sfr-’şi poată pune boii sei în breazdă, a tâ ta do rin ţă a fost u şo r de îm plinit, noi Îns6 cu a tâ ta nu ne

m ai putem îndestuli.A stăzi treb u in ţe i1; noastre şi dările

s ta tu lu i s ’au spo rit in aşa mCsură, încât treb u e , ca bine *e ne reculegem în ţe lep­ciunea şi ju d eca ta , dacă nu voim sC a jun­gem de ruşinea a lto r neam uri. Astăzi nu ne putem răzitna num ai pe isvorul de venit*, care 11 poate da păm entul, nu, căci noi sporim In n u m er; d a r’ păm entu l nu se poate în tinde şi lă ţi, decât p tiu m ultă {.îrguinţă şi păstra re . Dacă un econom slrguincios mai câştigă că tră moşia pă- r in ţea scă câte o falce de pănient, to tuşi tm părţindu-o In tre — 4 băieţi, In loc de un econom cu stăricică mai bună se fac

3 — 5 săraci.Socoteala este cu ra tă ca razele m ân­

dru lu i soare, că Inbulzirea to t num ai lft cu ltu ra de păm ent, astăzi nu m e rg e . îm ­p re ju rările ne silesc şi impun ca s6 ru ­pem cu dai inele străbune, care. bine nu ne mai po t aduce şi se căutăm fericirea

Umblând omul pe cea coastă — aude odată: hi!... hi!... poc!., jap!... şi ear’ hi!...

__ Oare ce poate fi acolo?... se întrebael. Şi ear’ aude: hi!... şi poc!...

— Hm! trebue că-i ceva! zise el, du-efindu-se se vadă ce-i!

Când colo iacă-tă o babă în tr’o teleguţă, c’o cocioarTu cât ziua de ieri, batea un cal de era gata se-’l prăpădească, că nu o puteatrage la deal.

Zise omul: mai slăbeşte-’], mătuşe, dmcocîoarvă, câ me duc se-’ţi ajut.

__ Ba ’n sărăcie, zise baba. Vină nu­mai aicia, că-i al tău dracul! Şi plioasc în cal!

Omului îi v e d milă de bietul cal, că era Eânge pe la genunchi şi baba tot nu-’l slăbea din pocnituri. Sări în drum şi ta tro clipă tăiară hîţul de pe el. Atunci baba huş- ciuluc! pe coastă ’n jos tot de-a roata, de-ş. rupse toate oasele; esr’ calul perl şi el în­dată de dinaintea ochilor.

Omul, remas singur în drrm , datina din cap şi s’o spâriat, că noa! nu ’i-se cam

părea. Apoi fugi In r , Preend ,a croc' !“

în tra iu l vieţii şi pe a lte căi cum bu n ă­oară s â n t : n eg u ţă to ria şi m ăiestriile.

în vremile tre c u te şi astăzi noi po­porul rom ân susţinem cu sudoarea feţei noastre o m ulţim e m are de s tră in i p rin tre noi, care se deprind cu n eg u ţă to ria şi m ă­iestrii. A proape to ţi aceştia duc o v ieaţă îndestu litoare şi m ai uşoară, pân ă când plugarii noştri abia po t tră i cum se cade.

D atorin ţă avem, că to a te n egu ţă to - riile şi m ăiestriile pe. în c tt , d a r ’ sigu r s6

le cuprindem şi îm brătoşem noi.

D ato rin ţă an p ărin ţii economi, ca sC-’şi îm părţească copiii din familie pen tru toa te dep riud trile d in v ieaţă , n u -’şi s trîu g ă

şi silească to ţi copiii la plug şi sapă. D acă cu bună socoteală îi va îm părţi, ca sC fie din ei oameni învCţaţi, m g u ţâ to ri şi m ăiestri, atunci nu va fi silit a scri- gela pămfiutul în a tâ te a p ă rţi, ci acela va rCmfinfe la unul sau doi, cari asem enea

se pot ferici ca p lugari.D a to rin ţă a re in teligen ţa noastră , ca

pe copii, cari n ’au voe nici m inte ca se-’i poată creşte de oam eni Invcţaţi, stî fie aplicaţi la neguţătorii şi m ăiestrii. Ade- se-ori cu banii, cari se clieltuesc la oraşe cu băieţi slabi pen tru in v e ţă tu ră , fără se poată arSta ceva spor, a’a r pu tea alege negu ţăto ri şi m ăiestri cu staro. bună. A se­m enea părin ţi înceteze a cheltui Inzadar, d a r’ pună la o p a r te ce a r fi che ltu it cu asem enea copii slabi. D acă unii ca aceş­tia au ajuns negu ţăto ri ori m ăiestri, pu- nă-le la îndem ână banii pftstraji, cari la

Când s’a apucat ear, dc strîus bureţi, ţup! la el un ficior.

— Noroc bun, bade!— Mulţumim d-tale!

__ Da ce-’i pofti dela mine, pentru fa­cerea de bine? i

Cela nu zise nimic...

__ Hm! uituc mai eşti, se vede că aimâncat mult rusunoiu: doar’ pe mine me mîna baba cea cu teleaga!

__ îh î! îmi 8duc aminte, zise omul aşacu o jumătate de gură. îşi batea capul, că de unde a putut re sări!

__Io-’s d racu l!.- Pe ta ta şi pe mama’i-a omorît codoşea cea de b ab ă ; pe mine încă me omora, dacă CQ me scăpai tu ! Pentru asta vreau se te cinstesc şi anume aşa: me duc în sat şi me bag în baron. Or veni dof­tori şi popi unul nuai înveţat decât altul, darr nu m’or putea scoate, turnai tu. Te fa doftor, strînge ceva buruieni, apoi vină acolo, că-’i vedea... şi mare bogăţie îi căp e ta!...

Pag. 18 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 3

şco a lă s ’a r fi ch e ltu it fă ră folos, apoi vadă p ă r in ţi i ce oam eni cu s ta re se vor alege d in copiii lor.

D a to rin ţă m ai m are a re in te lig en ţa şi p oporu l rom ân, ca să -’şi părtinească , a ju te şi încurag ieze pe negustorii şi m ăiestrii s e i

N u m ai p u ţin ă d a to rin ţă au n eg u ţă ­to rii şi m ăiestrii a servi cu m ărfii bună şi lucru îndestu lito r.

Dacă noi R om ânii am îm brăţoşa ne- gu ţă to riile , m ăiestriile şi a lte deprinderi, ca ri cad afară de cu ltu ra câmpului în p ro ­p o rţia num ărului nostru , a tunci s ’a r pu te ferici mii de industriaşi num ai dela po­porul nostru .

M ai în to a te oraşele in te ligen ţa şi poporul nostru p lugar este silit a - ’şi da banii străin ilor, fiindcă n ’are n eg u ţă to r şi m ăiestru rom ân, dela care ar putfî s6 cum ­pere cele trebuincioase.

De laudă sâ n t vrednici fruntaşii din B laj, cari după o bună înţelegere au des­chis o prăvălie sau boltă.

Astăzi din aceasta cum pără cele trebuincioase pen tru m âncare şi lucru to t ţinu tu l. J iio v im ea , care începea a se în ­cuiba acolo şi făcea greutăţi paclnicilor cetilţeni fâcendu-se spionii U ngurilor, s iln t daţi la o p arte , în câ t in scurtă vrem e vor fi siliţi a -’şi lua cârpele pe spate să plece mai departe.

Când noi vom voi a scăpa de lipi- torile care ne am âresc v ieaţa , când ne vom pune la lucru cu fră ţie ta te şi bună însoţire, când m intea noastră va fi destu l de trează, ca să ştim judeca, ce lucrare trebue să Îndeplinim cu to ţ i i ; atunci de- pârtase-vor din mijlocul nostru negu ţăto rii stră in i şi m ăiestri, dând noi pânea fii­lor, prin foame vor fi siliţi s trâ in iii să ne părăsească.

In a ce .-.te zile „însoţirea industria­şilor români din Sibiiuu va deschide şi aici o prăvălie rom ânească, In care va vinde a ttic li de consum şi m arfă treb u in ­cioasă m ăiestrilor. Aici s ’au înso ţit m ă­iestrii rom âni şi aceştia s 'au h o tă râ t se

Peste câteva zile se lăţi vestea, câ pe baronul din sat ’l-a fost apucat un beteşug greu şi n’avia hodină nici cât a-’i sorbi o lingură de apă şi era tare mare supărare Ja curte.

Şi dacă era aşa rău baronul, adus’a dof­tori învăţaţi, nu-’i ajutorau nimic, că-’i fum ai re u ; adus’a vlădici şi popi de prin lumea cea largă să-’i cetească, nu-'i ajutară nici aceia; şi unde nu mai aduse vraci şi cetitori de stele, că doară, doară... Dar’ nici pomană. Unul dintre ei zise: ’mi-e teamă so nu fie ceva lucru reu!

Acum era de p erit; când eacâ-tâ se po­meneşte cu un om sărac, câ !l-a doftori de s’a vindeca.

Şi de-a-una s'a apucat de a fert nişte burueni, ce le-a adus cu sine, când docotiau ţeapăn le-a turnat într'un ciubăr, apoi a pus baronului nn ţol în cap, ’l-a pus spre ciubăr cu gura căscată să -’l a bureze!

Şi-’I abura... când de-odată chiul ăl ne­curat, de gândeai că-’l ucide cineva, apoi o făiarâ pe fereastă afară ca un sul de foc.

întem eieze o bo ltă , ca in teligen ţa şi po­p o ru l din loc, şi acest ţin u t să a ibă de u nde cum păra cele trebuincioase.

P rin deschiderea ace3tei p răvălii se îm plineşte un gol foarte sim ţit, ca re a fost do rin ţa m ultora. Noi nici un m inu t nu ne îndoim , că poporul rom ân va şti p re ţu l în trep rin d e rea şi p rin cum părare va da p ărtin irea de lipsă.

Noi dorim deplină em ancipare pe te ren u l negu ţă to resc şi industria l, când am n u tu t isprăvi această lucrare ne-am îm plin it cea m ai de frun te dato rin ţă .

Cea mai nouă yolnicie.Stintem în tra ţi în anul, îu care U n­

gurii vor să-’şi sărbeze m ult pom enitul lo r M illeniu.

M illeniul e o sărbătoare , ca re poate să întem eieze în faţa lumii pen tru U nguri ori un fourte bun renum e, ca să dureze îndelung, ori se le sdrobească şi puţinu l bun num e, de care se mai bucură, câ t m ultă vrem e Bă nu fie in sta re a ’ş i-’l mai câştiga .

L e-ar în tem eia U ngurilor un bun şi tra in ic renum e, când strâ in fita tea m ultă şi aleasă a r pu tea vedă sărbăto rind în acele zile nu num ai pe unul din popoa­re le ţerii, care nu face nici ju m ă ta te d in sum a în treagă a locuitorilor, ci şi pe to a te celelalte neam uri a lă tu rea cu el.

A sta a r fi o dovadă vie, cil neam ul, în m âna căruia e încred in ţa tă cârm uirea acestei ţeri, e un neam în ţelep t şi d rep t, care aşa ştie chivernisi această ţe a ră câ t şi toate popoarele locuitoare în ea, se sim t bine, ticn ite , fericite în casa a s ta obştească, — că în tris ta rea ce a tinge ţea ra e în tris ta re pentru toţi, şi bucuria earăşi bucurie pen tru toţi, s c u r t: e o ţe a ră câ r­m u iţi de un popor în ţelep t, ţea ră cu ce­tă ţen i ce ţin bine laolaltă şi ca a ta re e o (cară tare ş i vrednică de-a ţin ta seavtil dc dfttsal

Yăzăndu-se scăpat, s’a bucurat baronnl ^tare, şi ’i-a dat omului nn sat cu iobagi cu tot şi o merţă de galbeni pede-asupra!

La anul, câud Ii era lumea mai dragă, se pomeni omul, câ-'i vine dracul şi-’i zice:

— Făcutu-te-ain gazdă, bade?— Făcut.— Ai grije, că acum me bag în minis­

tru , dar’ de vii şi acolo, se ştii că de-a-una me bag în tine!

Şi drept că s’o dus, s’a băgat şi a luat pe ministru la hop!

Doftorii ăi mari la eap nu-’i ajutară. De aceea a dat de ştire prin gazete !n toată ţeara, ca dacă s’a r afla cineva se-’l vindece, ’i-ar da aur şi argint.

Dacă a dat de ştire prin gazete, a t r i ­mis baronul de care pomenirăm mai sus, carte Ia m inistru: că îi va trimite om, care să-’l vindece.

Atunci s’a dat baronul după omul nost, şi una-două se meargă şi se meargă, amenin- ţându-’l, că de nu, îl spânzură m inistrul;

U ngurii a r treb u i să aibă în a in te a ochilor aceste socotin ţe în to a tă bună v r e ­m ea m ai m u lt ca noi şi în to a te ale l o r fapte ce a tin g şi pe popoarele n em ag h ia re ,

să se călăuzească de acest gând . Să î n ­cerce a le câştiga , a le îm buna, a le î n ­dulci, că d o a r’ vor lua p a rte cu ei la s e r ­barea de ca re vorbim , p en tru a le fa c e un bun num e în fa ţa lum ii.

D a r’ aş! A r fi p rea cum inţi U n g u rii şi guvernele lor, dacă la a s ta s ’o r g â n d i şi astfel a r purcede în lucrările lo r! E a r cum inţi când, Doamne, s ’au dovedit g u v e r­nele ungureşti ? E le ţin una şi r e a : N o i avem p u te re a în m ână, cine e mai s l a b ; ca noi şi nu se pleacă o rbeşte v o in ţe i . noastre , va fi lovit fără c ru ţa r e ! Şi c ă - ; lăuzite de această p ă r e r e , . m erg înainte p lesn ind în d reap ta şi in s tân g a îu ser- \ m anele neam uri ce n ’au norocirea de a ; st* fi născu t cu pin ten i, şi îu ale lor aşe- j zăm inte şi bunuri în toa te . |

D a r’ ce e mai scârbos in lucrarea î acesto r guverne. ungureşti, e lăcomia jo s - j nicîl ce ele o dovedesc în tru a lua tot \ dela b ietele neam uri nem aghiare, sp re a ’ înghiţi ele şi a lor sem inţie.

N e-au d a t despre aceasta a tâ te a probe revo ltă toare.

F ra ţilo r noştri de suferin ţe , S lovaci­lor, le-au lua t cu ani înain te , trei gint- nasii ce le aveau, cu toate averile lo r , sub cuvănt, că se face în ele „p an slav ism 2, adecA p re a es buni naţionalişti d in e /e , le-au desfiin ţat o reuniune bogată şi în ­floritoare, „vifaticau, şi averea au confiş- cat.-o pe seam a statu lui şi aşa mai d e p a r te .<

N ouă Rom ânilor, săraci cum sftn tem şi fârâ avere naţională obştească, n ’au avu t până acum ce ne lua, d a r ’ au a ta c a t averea bisericilor noastre . A vea b iserica g rcco-orientalâ, de pe vrem ea nem ţie i, un a ju to r îm părătesc de 2 4 .0 0 0 fi., pe c a re le îm p ărţia M etropolitul p reo ţilo r sei, — nainte. cu vre-o 10 ani, guvernul u n g u ­resc a srnuls 2 0 .0 0 0 din acest a ju to r şi a mai lăsat, num ai 4 0 0 0 . Cele 2 0 .0 0 0

ear’ bietul om s’a spăriat şi s’a pus pe drum . Cum mergea el, li cuprinse jele şi supărare mare şi zicea în sine: „bani !mi-au trebu it, bani am atlat, dar’ sufletul ’ini-’l-am dat d ra ­cului", şi se puse pe gânduri ce să facă, cum se scape?

Ajungend la ministru, zise diavolul m â u ia t:— Mei!— Ce-iV .

— Nu ’ţi-am spus, se nu vii aicia? i„Am venit de mila ta, spurcatu-le, c ă j

eată mă întâlnii cu baba şi îmi trase vr’o doue ! cu cociorva, pentru-că te-am slobozit, apoi s’a pornit în lume să te caute. Acum nu ş tiu cine 'i-a dat sfatul — fi-’i-ar sfatul cel de pe urmă — se se abată pe ak i, c’a n im eri!...Eu venisem tot în tr’un suflet, ca se-'ţi spun se fugi în amarul teu, că te aşteaptă cu te~ Icguîa in ogradă!

La asta se înfioră diavolul: eşl din m i­nistru şi se duse ca din puşcă până în iad ş i dus a rămas, ca ’napoi nu s’a îm i întors p e la oaneni.

Nr. 3 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 19

d& d in e le d ac ă , ch iar cere v r ’u n p reo t, dar’ d ă n u m a i la de-aceia, desp re cari sol- gâbirfiul sp u n e , că nu e prim ejdios R om ân, încolo rf im ân b an ii în punga fă ră fund a „statu lu i® .

I n a n u l tre c u t ni-a confişcat sum u- liţa de a p ro a p e 4 0 0 0 fl-, ce adunasem c re iţă reş te p e n tru m onum entul lu i Iancu!

B ise r ic a greco-catolică avea şi ea 1 8 .0 0 0 fl. to t ca „a ju to r îm p ără tesc" acum în septfim âna trecu tă guvernul a înştiin ţat pe căpeteniile acestei biserici, că n ict ei nu -i mai dă num itul ajutor /

Ş i to a te acestea acum în a junu l mi- llen iu lu i lo r ! T oate ca „ în d u lc ire14 „îm - b u n a r e “ a n o as tră de-a lu a p a r te cu ei îm p reu n ă la sărbarea cea m a r e ! Da, vom lna. V o r v ed ea ei cum vom lu a . Vom lua p a r te în aşa chip, câ t lum ea ce vine m irată sfi răm ân ă de aceea ce va vedea faţă de a c e e a la ce se a ş tep tă , p o ate , să vadă. Ş i sfi o facem sfi vadă, că alaiu l şi tâ m b ă lă u l lum inos, nici pe d ep a rte nu e ic o a n a veseliei şi bunei s tă ri a ţe rii, cu a t â t mai pu ţin a m ulţum irii ce tă ţen i­lor, ci mai curfind e o h o ră lum inoasă de su fle te neprim ite de pămGnt., de strigo i, d e -asu p ra în tunerecului şi du rerii de mor- m ent ce încolo se în tinde peste ţeara

în tren g ă !

A lăturea cu cân tecul lo r de veselie tocm ai fiindcă aşa se p o artă şi aşa crud ne lovesc şi acum datori sun tem sfi ne rid icăm şi noi s trigătu l n o s tru dc du re re , ca lum ea s tră in ă ce vine sfi vadă şi sfi c r ta d ă , In su ferin ţe le n o astre , sub ju g u l nedrep tăţii ungureşti.

A vem nădejde ta re , că conducătorii noîtri p o litic i vor afla chipul cel mai po- t r i r i t ş i b u n , cum sfi se, facă aceasta , şi încă de to a te neam urile nem ulţum ite , az i în to v ărfijite laolaltă, ca rfisunetul cu a tâ t mai p u te rn ic sfi fie.

P recu m ne închină, a şa sfi le în ­

chinăm ! r i c o l n .

Eată aşa se descotorosi omul de ăl dc pe comoară. Vezi bine mai căpătase bani şi dela ministru, dar’ nu ştiu de mai trăieşte şi aatăzi, că n’am mai auzit de el.

B la j , 5/17 Ianuarie 1896.O . Torit ca.

Poesii poporale.D i n T i c u ş u l - r o m â n

adese de G eo rg e M a ic a » , tnT?ţitor.

N u ştiu nevasta ’mi-e surdă O ri e toantă ori e mută,E a o mln s5 dea la boi E a-’mi aduce usturoi,E u o mln să dea la vaci E a se duce după fragi,E u o mîn s’aducă apă E a -’mi aduce foi de ceapă,E u o mîn după ;mblăcii E a-’mi aduce cioarecii,E u ti zic fuior se toarcă T oată ziua ea dă roată,

Dorinţe pec&toase!N oi am spus iub iţilo r n o ştri ce tito ri

în rep e ţite rînduri, că ce va sfi zică a-’şi avea un popor şcoalele sa le proprii, cu lim ba lu i, cu conducere d in tre sine.

Cine are şcoalele în mână, are viitorul întreg a l neamului!

A cesta e u n adevăr a tâ t de firesc şi de ta re , că nu credem sfi mai aibă n im eni lipsă sfi-’l d o v ed im ! în şcoală îţi v in bă ie ţii fragezi la m in te şi neştiu ­to ri, cu tăb liţa goală subsuoară , şi cu creerii în cap tocm ai aşa , ca şi tăb liţa de subsuoară . Ce v re i p o ţi scrie pe tăb liţă , şi lucru ri frum oase şi lucru ri u rîte şi cum inţi şi nebune , şi to t aşa p o ţi face şi cu c reeru l nevinovatului b ă ia t. E l p rim eşte cele-ce ’i-le spui aşa precum ’i-le spui, şi n u a re p u tin ţă sfi cerceteze b u n ă ta tea lo r, şi aşa în m âna învfiţătorulu i e dar, ca el sfi pună tem eia bu n ori tem eiu rfiu cu n o ştin ţe lo r tinerei sem inţii, act s to r m lăd iţe alo viitorului.

De ael se poate u şo r în ţelege de ce însem nătate e şcoala p en tru viitorul unui neam . P ă tru n ş i dc însem nătatea ei şi de adevfinil, că c ine a re în m ână şcoalele, are v iito ru l neam ulu i, am z is :

N o i st* n e ţ i n e m ş c o a l e l e î n i n â n i l c n o a s t r e , e a s e n e fim n o i s t ă p â n i p e v i i t o r u l n o s t r u şi pc fe lu l cum băieţii s f rti-se crească, şt dc aceea s i jertfim totul pentru susţinerea ş i înflorirea şcoalelor confesionalei

Şi, m ulţum it/l lui D zeu, .vedem că poporul nostru în ţ 'lc g e şi el acest lucru, şi nu siln t m ulte locuri, unde cl sfi fi lă sa t din vina lu i sfi-’i scape din mână şcoala. Face cl ce, poate, şi o susţine .

D a r’ a s ta n u - 'i place părintescului n o stru guvern , cel care, .s’a lăudat, că din prilegiul m illeniului v rea sfi mai des­chidă p rin tre n eam u rile nem aghiare , d a r’ m ai ales p rin tre R om âni, încă vre-o 4 0 0 de şcoale u n g u re ş t i ! E l lucră , prin in ­spectorii st I, cu to a te pu te rile la unguri-

Şi nimic nu isprăveşte Fără numai tândâleşte.Când vine Dumineca La popa merge-a ’n treba:Părinte Bfinţia ta Slobodă-i Dumineca,C’am un caer de-a gata?Slobod dracul să te ia!D'apoi tu ’n tr’o săptămână N’ai tors un caer de lână?Părinte multe-am făcut Săptămâna a trecu t:Luni şi Marţi eu n’am lucrat Mercurea e sărbătoare Te scapă de multe boale Apoi Joile-’s legate N ’oin lucra se-’mi fac păcate,Vinerile le cinstesc Şi nu mă prea ostenesc Sâmbăta când aş lucra Gata-i popa a toca.Stai părinte nu toca Că eu acu ’ncep a lucra.

*

sarea şcoalelor n o a s tre a tu tu ro r, şi nu

fără dese isbânzi.Scopul le e v fid it: v reau sfi n e un-

guriseze şcolile, ca p r in ele sfi n e ungu- riseze încetu l cu în ce tu l poporul în t r e g ! A cesta e un r îs v ec h ia şi nebun al U n­gurilor. A devfirat, că m erge cam încet în tru p area lui, m u lţum ită p ărin ţilo r ro ­m âni buni, aşa de in ce t, în câ t pe unii p a trio ţi ’i-au ap u cat zgârciu rile de năcaz, şi ne m ai putfind a ş tep ta , dorind sfi se facă a s ta mai rep ed e , au p riu s a cere guvernului să facă paşi m ai m ari, m ai u ngureşti, p en tru a îngh iţi aşa cu top tanu l şcoalele nem aghiare, ca ri îm pedecă în tru ­

p area necuratei lo r d o rin ţe .U ngurii din com itatu l Csongrad,

anum e, au în a in ta t c ă tră d ie ta din B uda­p esta o cerere, ca s i aducă, acum de m illeniu, o lege nouă, prin care sâ smulgă bisericilor din mână toateoşcoalele şi să le iee în cârm uire dela B udapesta! D ar’ mai m u lt! N ici a tâ ta răbdare nu mai au pân ă sfi se aducă farălegea, dacă a r fi sfi se aducă, ci zic în rugarea lor c ă : „şi pâuă atunci sfi iee mfisuri ca învăţătorii confesionali sâ fie scoşi dc sub disciplina mai marilor lor bisericeşti şi să fie daţi pc mâna slujbaşilor civili spre d iscip linare".

Nu-i vorbă, hună do rin ţă pen tru ei şi m are prim ejdie a r fi a s ta pen tru noi. T are însfi sfi nu ne spăriem . T im purile în ca re trăim siln t rficorite cu m ult mai m ult de vfcntul lib e rtă ţii, decâ t ca ca să nu ajungă încă şi la noi, şi toate aceste d escrecră ii c iongrădene şi iudapestane, ne p a r mai m ult n işte dări din niAni şi picioare din partea acelor cari văd câ nu mai pot tm pedeca altfel rfivărsarea duhului lum itiri şi deştep tă rii neam urilor nem aghiare, şi rid ica rea pu terii lor de v ieaţă asupra tirăn ie i şi ned rep tă ţii în care au fost veacuri s tă p â n ite !

încercări nebune s â n t acestea şi ele au sfi se rfisbune am ar a su p ra celor-ce le În c ea rcă ! __________

Du-te bade şi te culcă Nu (inea umbră la furci»,Du-te şi te odihneşte Că de gură nu-’i nădejde.

Măi bade gură căscată Nu-’ţi mai treacă noaptea toată La neveste pe Ia poartă,Că nevestele culcate Lângă alţii aşezate Şi nevestele n’au gură Să dea Ia lăpădătură,Cânta pâsăruică ’n vie Văd mândro, că ’ţi-e mânie, Cântă pâsăruică ’n iaz Văd, mândro, că ’ţi-e năcaz.

Mă dusei din casă ’n casă Să-’mi găsesc m ândră frumoasă, Am umblat cât am umblat Şi n’am găst mândră pe plac, Me dusei la şezătoare Găsii m ândră ca o floare.

Dreptul de alegetor.L e g e a e le c to ra lă u n g u r e a s c ă d in 1874 ( a r ­

tic o lu l X X X III.)

P a r t e a I .

Dreptul de alegere.(Urnire.)

§ . 5 . în părţile ţerii, unde e în vi­goare (are patere) articolul de lege tran­silvănean II. dela 1848, în comunele mari şi mici, au dreptul de alegători aceia:

a) cari pe temeiul catastrului acum în vigoare pentru socotirea c^ntribuţiunii (dării), plătesc contribuţie după un venit curat de 8 4 fl., ear’ de au o casă pusă în cl. I. de contribuţie, atunci are drept dacă plăteşte după un venit curat de 7 9 11. 8 0 er., eor’ dacă casa lor e tre­cută în cl. II. ori îu vre-o dasă mai sus de contribuiie, după un venit curat de 72 fl. 8 0 er. lntămplându-sr, ca acest catastru să fie îndreptat ori făcut de nou, contribuţiile de venit curat se schimbă şi ele în asemănare cu venitul curat pre­văzut în catastrul de acum, faţă de ve­nitele curate înscrise iu catastru îndreptat.

b) au drept de alegători aceia, cari plătesc contribuţie de stat după un venit curat anual de 105 fl., pentru care se plăteşte contribuţie de păment şi de casă, ori contribuţie de cl. I. sau III. după venit.

Pe lângă aceştia mai iau parte la alegeri fiecare comunii, care afară de cei îndreptăţiţi la alegeri în virtutea artico­lului de lege XII. diu 1791, numără încă cel puţin 100 de case, şi anume în parte prin din trim işi a i sci, car’ comunele mai mici prin un trimis, pe cari trimişi îi aleg liber ele, comunele.

Jttsemnart. Precum ae poate Înţelege, acesta o §-ul, care facc deosebire Intre ale­gătorii din Ardeal şi cei din Ţeara-Ungurcaacă, şi anume mare deosebire!

§. G. Afară de aceştia mai au drept de alegetori aceia:

a) cari, fie. ei singuratici, fie cu fe­meile laolaltă ori cu copiii lor minoreni, potrivit prescriselor §-lui 4, — stint pro-

Pag. 20

Din P orcureaculese d? _i m n P o p , ln\ctitor.

Până fuseiu la maica Eram puiu de rtndunea Dragă Ia toată, lumea Cine numai me vedea.

Dar* acuma nimerui Nn-’s nici merlă, nice puiu, Nici nu-’s dragă nimerui SQnt pe mâna străinului.Cant1 să-’i £ac pe voea lui.

Oh! săracă străinătate Mult de tine-avusei part<\ Dar’ acuma ’n sat la tineO duc reu şi nu prea bine

Nu ştiu, Doamne, lumea-i rea Ori ’mi-e dată mie-aşa,Nu ştiu, Doamne, locu-i reu Ori fără noroc sflnt eu.

prietari ai unei case, care ca chirie dată în arendă ar aduce un venit curat de cel puţin 105 fl. şi ca atare e pusă la con­tribuţia ;

b) aceia, cari plătesc contribuţie de stat pentru proprietatea ce stăpânesc în chipul însemnat în punct a), ori după capitalurile lor proprii, sau pentru amân­două împreună, după un venit anual curat de cel puţin 1 05 fl.

c) aceia, cari ca neguţători ori fabri­canţi sunt puşi la contribuţie după un venit anual curat de cel puţin 1 0 5 fl.

d) cari în oraşele libere regeşti ori cu magistrat regulat, sânt puşi la con­tribuţie după un venit curat anual de cel puţin 105 fl.

e) cari în comune mari şi mici plătesc dare de venit după cel puţin o calfă (adecă măiestri, cari lucră cu calfe).

§ . 7 . Au drept de alegători şi aceia, cari plătesc contribuţie pe venitul lor anua), înscris în articolul de lege 24 din 1868 în clasa I , cel puţin 105 fl., ori după un venit anual de clasa II. de cel puţin 700 il., mai departe acei sluj­başi de stat, comitat-nsi şi comunali, cari plătosc dare de venit po an clasa II., cel puţin de 500 11.

§. 8 . Iu felurile ţj-lor 6 şi 7, se cere ca alegătorii ce. urmează să fie în­scrişi în listele de alegetori pe temeiul cerinţelor înşirat^, să ti fost puşi la dare în anul de mai nuinte (celui în care vre-a să fie. socotit ca alegetor), după venit prescris in cerinţele de mai sus.

§. 9. Au drept de alegatori fă ră privire la venitul lor: membrii academiei maghiare de ştiinţe, profesorii, artiştii academiei, medicii, advocaţii, notarii pu­blici, inginerii, chirurgii, farmaciştii (apo- tecarii), agricultorii diplomaţi, silvicultorii şi montaniştii, preoţii, capelanii, notarii comunali, invâfătorii şi instructorii dela asilele de copii, — şi anume au drept în acele cercuri alegătoare, în cari stau cu locuinţa.

F O A I A P O P O R U L U I

Dar’ nici el nu-'i singurel Vine merla cătră el,Şi când el se bolnăveşte Vine merla şi-’l grijeşte.

Dar’ pe mine n’are cine Sflnt singur pustiu de mine, Mă suii la munţi cu peatrâ H c u i ochişorii roată,Me uitai Ia lumea toată Se capăt maică şi tată.

Me suii Ia munţi cu flon Se-'mi capet fraţi şi surori, înzadar me ostenesc Ce-am perdut nu mai găsesc.

P reo ţii şi capelanii însă, p e n tru a: ave d rep tu l de alegători, se cere să fi fo s t num iţi oficios (dela m ai m arii b iseric ii lor) ca a ta r i îa vre-o com ună b isericească- E a r ’ profesorii, învăţătorii, in stru c to rii a s i - lelor de copii şi no tarii com unali, au d re p t num ai dacă au fost num iţi p o triv it le g ii , în slujbele lor, ori au fost a leşi şi în a in ta ţi în ele.

§ . 1 0 . N u au d rep t de a leg ă to ri, nici în tru n in d cerin ţele de m ai sus, a c e ia . ; cari s tau sub p u terea părin tească , ori sn b ' a unui tu to r, o ri ca slugi, sub pu terea! s tăpânu lu i. Şi se socotesc anum e ca slugi f stând sub p u terea stăpânulu i, to ţi ucenicii la negustorie o ri m eserie,, p recum şi s e r­vitorii şi serv itoare le ce s tau în slujbă, publică ori îu a vre-unui s in g u ra tic (privat), j F uucţionarii de ag ricu ltu ră nu s â n t a se ■ socoti ca stând în slujba unui stăpâu.

§. 11. N u pot fi alegâtori şi ca j a tari nu po t fi luaţi în liste le de alegetori; i

1. Soldaţii, m atrozii şi honvezii care ş slujesc în arm aţii ori care au fust numai r pe o vrem e oare care sloboziţi acasă. — d a r’ reserv iştii şi honvezii conchem sţi la servit num ai pen tru deprinderi de arme ori contro lă , în înţelesul §-lui 36 al a r- i ticoluliii de lege X I. din 18G8 şi a r t. de j

lege 32 din 187:5.

2. Nu pot fi alegători cei în slu jbă de pază a finanţelor (finanţii), a vătuit ş i a contribu ţiun ii.

8. Nu pot fi alegători gendarm ii.4 . Nu po t fi cei In slujba de po-

liţie de s ta t, com itatensă ori com unală.$. 12. jYu c urla t s<! se folosească

de dreptul de alegăori, ch iar de li-s’&r* cuveni, şi nu pot fi luaţi în liste , a c e i a :

1. cari au fost osândiţi la perde- rea libertăţii (tem niţă) pen tru vre-o fă ră- delege ori vină, precum şi pen tru vre-o i vină de presă (făcută prin scrie re în foi ori cărţi) ce e op rită prin §-ii 6 , 7 , 8 ,9, 10, 11 şi 12 ai articolului de lege X V III, din 1 8 4 8 , şi anum e nu se p o t folosi de drep tu l lor de alegători tn vremea cât sunt inc h i ş i!

2. N u pot nici aceia, cari se giisesc in închisoare „ preventivă “ , adecă incluşi până să l i - e facă legea), dau tn as tfe l de închisoare iu urm a unei h o tă rlri ju d e ­cătoreşti p en tru vre-o fărădelege ori ş i num ai vre-o v in ă ;

3. nu p o t aceia, pe ca ri vre-o j u ­decată ’i-a osândit la perd erea d re p tu lu i de alegăto r, pe vrem ea pe câ t ’i-a o sân ­d it leg ea ;

4 . acei, cari au falim entat (b an cro ta t), până stau sub falim ent, nu po t a lege ;

5. nu pot folos\ dreptul de aU- g ă o ri nici acei cetăieni, c a r i 11U 'ş i - a u

p l ă t i t d a r e a l o r d i r e c t ă pentru a n u l de naintea celui in care se face întoc­mirea ori reînoirea listei de alegitorL

A legătorii pom eniţi sub punctele 1 .2 , 3, 4 , dacă vor pu tea dovedi a ltfe l dreptul lo r de alegăto ri, vor fi scrişi în.

Nr. 3 î

De aici pân la Braşeu Nu-i nime străin ca eu Ho, mai este unuţiul Colo iarna cucuţul.

Nr. 8 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 21

>0 listă deosebită, şi se vor putea folosi -de dreptul lor, dacă naintea comisiei ce întocmeşte listele vor dovedi, că ’şi-au Impliuit datoria ori de sânt sub faliment, de vor dovedi, că au regulat treaba cu falimentul, pe temeiul unei hotărîri jude­cătoreşti cu putere de drept; ear’ de îşi perduserâ. dreptul de alegator prin jude­cată, să arete că a trecut timpul la cât fusese osândit, aducem! judecata Însăşi înainte.

însemnare. Acesta e, precum Fe poate Înţelege, unul dintre §-ii cei mai însemnaţi ce privesc poporul nostru. Sute şi mii de alegători perdem noi pretutindenea, pentru-că nu cunosc acest §., şi nu-'şt plătesc la limp

.darea directă pentru anul ori anii de dinaintea celui ir: care se rev/d listele, şi aşa, slujbaşii străini şi răuvoitori bietului om, se bucură de asta şi deloc 11 şterg din lUlă, lipsindu-’l

■ de unul diu cele mai preţioase drepturi ale sale pe bunul cetăţean!

Pentru aceea il scoatem acest §. cu deo­sebire Ia iveală şi f.tcem popoml uostru luâtor

-aminte fe ţie seamă de primej iiosul lui ascuţiş!(Va unna.)

SCRISORIVoinţa tare birueşte.

(Jrvlietmţ, I» I I Ianuarie

In toamna anului 1HD5 notarul de uici O srar Ikrân, con liemfuid representanţa comu­nală la şedinţă, — npre a-'şi face merite la mai marii sei, — a făcut pi opunerea ca şcoa- lele noastre comunale cu limba He propunere română şi maghiară so »e predee statului, Împreună cu clădirile furiile cu crunte pudori do

• comună, adecă a voit «<’ so prefacă în şcoale de stal. Ademenind pe repreaentanţii comu­nali, cu tot felul de promisiuni, câ dacă se pred»u g o a le le statului, natul nu va avea se plătească nimic la plăţile dascălilor şi susţi­nerea şcoalelor. Notarul a câştigat tn şe­dinţă pentru propunerea s i majoritatea repre- w ntanţilor presenţi în persoanele lu i: Dânilă Curea, Ilia Morun, llia Turcoane, George l’a- uncu. Kremia Gigum, lîartolomei Ivan şi Ni- colae I’opa, care din neştiinţă au votat pen­tru prop'inerea notarului. în contra propu­nerii au votit bravii rep resen tan ţi: G eorgel’a- tariu. Mthaiu Olariu şi Adam L’ingu. (Onoare lo r !

Notarul a enunţat ca hotărlre primită, că şcoalele comunale din loc se predau statu­lui prefacăndu-se In şcoale de stat. Auzind bravul nostru preot Vasiliu Trăila, dela cei3 representanti despre hotărîrea adusă, numai decât a făcut apelaţiune foarte bine motivată tn contra acelei hotăriri. La sfatul numitului preot apelaţia au subscris-o aproape 200 ce- îtiţen i comunali. Pe calea antistiei comunale & subştem ut-o comisiunei administrative a co­m itatului Timiş. Aceasta în toate a aprobat

. hotărîrea majorităţii comunale.P reotul Inse cu bravii sei poporeni, nici

după aceasta nu a desperat, ci şi îu contra hotărîrii comitateDse, a ÎDaintat apelaţie la m inisterul de culte. In zilele trecute a şi venit ho tărlre fovorabilă pentru noi. Luân- du-se în bună socoteală apelaţia noastră, aş i

• c i h o tărîrea nedreaptă a comisiunii comita- tensă se respinge. Prin arm are şcoalele din

-G rebenaţ =i pe viitor rămân cu caracter co­munal.

Noi de altcum avem 2 şcoale comunale, •cari corespund taturor cerinţelor legii. Pen­

tru-zidirea lor s’au cheltuit aproape 10.000 fl. Avem învăţători cualificati conform prescriselor legii, denumiţi prin minister, care îşi îm­plinesc cu acurateţa datorinţele lor, comuna plăteşte regulat din al seu toate clieltuelile recerute cu susţinerea şcoalelor, deci nici un motiv nu a fost de a se cere prefacerea lor în şcoale de stat.

De laudă este vrednic, preotul V. Trăilă care a luptat neobosit pâua la biruinţă în această causă. Acum întreagă comuna îi este foarte recunoscătoare. Dumnezeu să ni-’l ţină sănătos încă mulţi ani în mijlocul nostru.

Notarul nici cu prima încercare nu s’a liniştit, ci a făcut arătare criminală In contra părintelui V. Trăilă pentru agitare, find-că s’a întrepus cu atâta putere şi voinţă neîn- frentă, ca şcoalele se nu se predee statului. La tribunal nu e finită această afacere, încă numai investigarea a fost. Cum se va sfîrşl Câusa şi acolo vrem se vedem.

D rep tu l.

Din Marmaţia.— 20 Ianuarie 1SUG.

Din toate părţile locuite de Români se scriu şi spun lucruri despre vieaţa poporului, numai despre noi tace lumea. Nu odată me întreb, că noi ne-mu d e -jâ rţit de lumea românească, ori lumea nc-a părăsit pe noi?

Noi Mavamur.'işenr, cir..: am fost scutiţi în vremile trecut'' d** suferinţele iobagiei, care am fost mândri şi făloşi cu poporul nostru, am scăpătat mult de când jidovimea s’a în­cuibat printre noi.

Adevărul trebue ao-’l mărturisim, că avem un popor dc vieaţă şi aplicabil I-i învăţătură şi deşteptare; dar’ ne lip«ia adevăraţii con­ducători.

Mai avem noi şi asom ţiune culturală cu Bcaunul în Sighet, c:ir<ţ ţine şi un convict, unde se cresc mai mulţi coconi de ai n o îtr i ; dar’, după-cum cu durere ve lem. puţină seamă se pune pe limba noastră românească.

Noi auzim şi ştim, câ aso::iaţiunoa aceasta aie meniera de a deştepta şi lumina poportil niureşan. Pe lângă aceasta am dori să mai nvem cunoştinţă câţi membri are însoţirea noastră culturală, care şi din ce venite sc susţine. Drept spunflnd, am doi 1 să vedem so­cotelile acestei însoţiri culturale, ca să ştim cum lucră şi ce spor face an de an?

Unii dintre noi nu cunoştinţă, că noi Maramureşenii avem şi o bibliotecă frumoasă la asociaţiunea noastră, care «i’a compus din dăruirile din Ţeara-Românească şi alţi literaţi din Transilvania. Această bibliotecă adunată prin marinimoasele daruri, care numără câ­teva sute de volume de cărţi, am dori se ştim sub a cui stăpânire se află?

Tinerii şi copii noştri din convict, după cât am putut afla, n'au la îndemână biblio­teca şi cărţile, ca să se poată deştepta in ce­tit de cărţi româneşti. Aşa cred nu vom supăra pe nimenea, dacă de astă-dată vom întreba, unde se află biblioteca asociaţiuniei noastre, cine o grijeşte şi dela cine a r putea lua preoţii, învăţătorii, şi alţi inteligenţi cărţipentru cetire.

Vorbă nu încape, câ avem şi noi greu­tăţile vieţii, ca ori-care neam, dar’ trebue se mărturisesc, ca slăbiciune multă, grele păcate apasă umerii unora, cărora nu le pa?â de po­por, ci fiecare vrea să se linguşascâ străinilor.

Poporul nostru este tare , şi setos de îna­intare, numai, durere, că puţin este număruladevăraţilor păstori.

Aşa cred, de astă-dată va fi destul atâta diu vestita patrie a lui Dragos!

lzanuL

înfundare.Ibişdorful-săsesc, 10 Ianuarie st. n. 1896.

Onorată Redacţiune,în nr. 50 al „Foii Poporuluiu s’a publi­

cat un articol sub titlu : „Spre luare aminte“ , la această scrisoare voesc se răspund.

Adevărat este, că Românii de aici au trăit în bună înţelegere şi frăţietate unii ca alţii, dar’ aceasta s’a întem plat numai până n’a isbutit ura confesională, de curend, pen­tru-că au fost conduse şi direse lucrurile de alţi conducători mai curaţi la inimă de cum sflnt cei de azi.

Nu voiu înşira de astă-dată dovezi, ci mă mărginesc numai a respinge cu mâhnire spusele acelui „un alegător*, că re mine m’a îndemuat ura confesională, ori ura personală la procederea mea cu prilegiul alegerilor din acest an.

Nu e adevărat, că eu am despărţit pe uniţii de neuniţi. Apoi eu ca notar se nu fi

I participat la alegerea comitetului comunal şi a primăriei comunale? şi ducă am participat, oare n’a foît destul de corect şi frumos? Eu am luat parte la alegerea unor Români, deşi în majoritate gr.-orientali, dar’ cu cele mai bune purtări între Românii din această co­mună. Oare ar ti fost mai consult şi mai corect din porte-’mi a participa s.iu a contri­bui la alegerea unor astfel de bărbaţi, cari fiind nu tocmai do mult în oficiu de ju iaţi comunali, cari s’au văzut nevoiţi cu ruşine stj-’şi părăsească oficiul perzăudu-’şi astfel tn- crederea de a mai li ale<i. Asemenea oameni netrebnici şi fără nici o cinste şi vază tn po­por, sunt cei mai încrezuţi şi mat aproape oameni ai preotului gr.-cat. Ioan Doctor, lor nu le-a dat mâna, oamenii cei de. omenie, în ­ţeleg nici Saşii, uici Românii nemiiţi, şi aşa pt.ă topi au preferit mai l’tne a ;;v lua parte la alegerea din chestiune, şi iuc.i tot ei decatră pidurn!

Accasta este starea nd«-vârâtă, deşi foarte tristă, ear’ nu cea descrisă de r u;i ulegetor“ în nr. 50 al acestei preţuite foi. Osândească acum opinia publică pe „răii şi micii la suflet !.

I c r o n h n A U r m t . not. rom.

A in dat loc acestei desvinovaţiri; dar’ trebue să mărturisim cu multă pă­rere de rău, că dl notar In loc de a ne covinge despre contrarul, ne sileşte a crede, că „«« alcgltor* a vorbit adevărul. Con­ducătorul poporului nici-când nu este ier­tat să se folosească de cuvinte: oameni fără nici o cinste, ptcătoşi, pentru-că n’a luat parte la alegere!

A VIS!Sunt rugaţi prctwmtranţii noştri ca s i- ş i

renoiască abonamentele, căci cu hunterul j. vom opri trimiterea dela aceia, care n’au plătit abonamentul pentru „F oaia Popo­rului*1- Deci cine doreşte s l o aibă regulat grăbească cu prenumirarea. Totodată rugăm pe noii noştri abontrtţi s i f ie cu răbdare ş i aşteptare pană s'a puie regula deplin expediţia.

Venindu-ne m ii de abonenţi. avem foarte mult ie lucru cu regular ca exped iţii; dar' fiecare abonent va privii toţi minierii deşi cu puţină

întârziere.

Pag. 22 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 3

CRONICA.George P op de BăseseJ, veterana

anteluptător naţional şi mărinimosul binefăcă­to r al instituţiunilor noastre de mai mulţi ani a dăruit In fiecare an veştminte şi cărţi şco­lare pentru elevii mai săraci ai şcoalei popo­ra le gr.-cat. din Baiţa. Pe sfintele sărbători ale Crăciunului şi Anului-Nou şi acum a pus la disposiţiunea senatului şcolar spre acel scop cărţi si veştminte in preţ de 100 fl. Pentru această faptă marinimoasă senatul şcolar îşi exprimă mulţumită sa cea mai adâncă. B ă i ţa , 8 Ianuarie n. 1896. Pentru senat: Emil Bran, prezident. Petru llieş, notar.

în so ţirea In d u s tr ia ş ilo r ro m â n i d in S ib iiu . După-cum aflăm, cu 1 Februa­rie pot fi aplicaţi în prăvălia acestei însoţiri o calfă care s’a deprins în băcănie cu condi- ţiuni îndatinate. De altă parte se primeşte un învăţăcel, care are cel puţin 2 clase gim- nasiale. Dela amândoi se pofteşte ca să fie născuţi din părinţi români şi să priceapă de­plin limba românească, germană şi până la posibilitate cea ungurească. Epistolele ori alte înţelegeri cu această afacere sQnt a se trimite la direcţiunea amintitei însoţiri pe adresa părintelui I. Costin, cassar.

*Jitnefncere. Din Porcureţ ni-se scrie,

că bunii creştini Nicolae Hârţigoiu cu FOţia Măriuţa au dăruit peutru sf. biserică un potir, lingură de cuminecat, un cuţit de preacurat în preţ de 15 fl. Pe această c*le li-se nduce mulţumită din partea credincioşilor din acea comună.

•Jiu ud în g r ijire . Din comuna .'riad,

comitatul Bih«»r, ni-se scrie, că judele eoni mal Atanasiu Coturni a luat arândt rcgaliei ilela eror pentru comună, tot oditâ a pus dr* crâştnar nn Român de omeni*1. Prin aceasta arfindare, de o parte poporului ’i-se vinde rachiu han, siineto* şi cu preţ mai ieftin, de altă parte, ’i-sa dat modrn de câştig unui Român I-mn Turcea, raro vinde beuturile. I’rin arendările regaliilor de cătră comune ţi aplicarea do cârdrm ri români se pot deporta lipitorile de Jidani din comunele noastre.

«( it prore* bisericesc. Intre biserica

gr.-or. română şi cea cr.-or. serbrasiă din patria nosstri, s’a purtat de multă vreme un proces marc, pen 'ju averea bi*erice.iscă din comtina Sâtt-M ieliu şul-mare. î 11 - ■; i de pe vrem< a cân 1 Ro uânii pr -or. din Ungaria erau conduşi în comrn cu .Serbii g-.-or. şi aveau avere bisericeabră împieunâ, averea din Sân- Miclfuşul-inare o foloseau aşa laolaltă. Fund Insă vorba se se dt*sj>*rtă ierarchia gr.-or. românească de cea sârbească, s’ao ivit icl colo neînţelegeri pei.tru împărţirea averii. In Sî.- Miclcuşul-mare neajunyend la învoeală, a’au dat pe calea judecăţii, şi procesul a durat multă vreme. Tribunalul din Budapesta hotă­rî se, ca biserica şi zidirile aparţinătoare ei, se fie a Românilor, încolo se se facă anumite împărţeli şi răscumpărări. Sârbii au apelat judecata asta până la Curie, şi Curia regească & pertractat procesul In trei zile din săp tă­mâna trecută, schimbând In parte judecata întâiei instanţe, şi anum e: Biserica cu cele aparţinătoare de ea. a predat-o Sârbilor, ear’ Sârbii se rescumpere pe Români cu 12.000 fl. Celelalte averi se se împartă între unii şi alţii. L a desbaterile Curiei erau de faţă şi P atri- archnl sârbesc şi metropolitul român greco- oriental Miron.

*

D ep rin d ere . Domnul Emil C. Şan- dresc din Mezo Gerebencs p. M ezâ-Kapus caută pentru economia sa un şpan sau con­ducător, de naţionalitate Român, care ar fi absolvat şcoala agronomică ori s ’ar fi deprins în vreme mai îndelungată cu conducerea eco­nomiei. Se pofteşte, ca să ştie scrie şi ceti. Cine doreşte şi are voinţa a întră în slujbă, se se pună la înţelegere dea-dreptul cu d-sa.

*

S cu tirea so lda ţilor dela s in u c i­dere. Multele jertfe că/ute de iuţeala şi pu­terea gloanţelor de puşcă, aşa se vede, a pus pe serioasă grije cercurile militare. De câţiva ani încoace, mai ales de când credinţa şi re ­ligiozitatea s’a răcit din cercurile militare, casarmele dau jertfe dese. Mai vîrtos însă îşi pun capăt vieţii soldaţii prin armele, cari se află sub folosinţă de militari. Aşa fiind, cercurile mai înalte se ocupă cum a r pută îm- pedeca aceste jertfe. De astă-dată s’a dat o ordinaţiune, prin care se dispune, că soldaţii nu pot avă la sine cărtuşi de puşcă cu plumbi, decât numai când împliuec senieiu. încât va putea împedeca ceastă disposiţiune sinuciderea, este greu a statorl, dar’ noi credem, că cre­dinţa şi pietatea Oiţe leacul cel mai bun pen­tru a scăpa soldaţii dela sinucidere, apoi t r a ­tamentul uman.

*

D esvinorăţire. Învăţătorul O. Ih- lint din Şicula ne trimite o lungă scrisoare, prin care voeştc a se .«p;ila de cele-ce ’i-so impută îu nr. -16 din 1895 a „Foii Poporului". In loc do a se desvinovăţl şi a răspunde apri.it şi cu fruntea defc Iii* ă : vot> ta d-sa cu Românii ori, după cum se spune, contra candi­daţilor români, trece la alte lucruri, care de loc nu fe ţin de dcHvinnvăţire. Deci cercin răspuns deschis şi înţeles: ai votat pe candi­daţii români In Boroşineu sau contra? Dacă ai vo tit cu Homâi'ii din .Şicula pe candidaţi români, are loc dezvinovăţirea, dacă Inse ai rătăcit, pocăeşte-teşi te îndreaptă pentru viitor.

»P a tru o a m en i in g u ra m o rţii.

Din oraşul Titel s’a răspândit vestea, că p;itru economi, şi adecă: I/>vrin luin, Tanasie Jis- cov, i/cvac Aţa şi Toina Carnva, doreau să trea iă peste Tisa cu ori-ce preţ, ca so poată ajunge într’o comună de peste apă numită Re- zsofalva. Comunicaţiunea din causa gerului de mai multe săptămâni era întreruptă şi sloi de ghiaţă treceau cu undele. Cei patru că­lători porniseră dela ţennure pe o luntre şi cu multă dexteritate au minat luntrea prin s’oii de ghiaţă până Ia mijlocul fluviului. Ajungând aci, trebui să-’şi rrculeagă toată puterea, ca să poată depărta tablele de ghiaţă dela marginile luntrii. Decdatâ se află la mijlocul fluviului, de unde deodată n’au putut să mai mişte nici în dreapta, nici în stânga. Aci apoi veni tablă de tablă de ghiaţă, care 8e grămădea asupra luntrii, îocât spaima era la culme, că luntrea va fi cufundată în valuri. Lovrin Iu ia s ’a r i­dicat în pi ioare, ca so poată depărta mai uşor lespezile de ghiaţă de pe luntre; dar’ clătinându-se luntrea căz& în Tisa. In acest moment Toma Carovo îşi întinse mâna după soţul seu, cel căzut în braţele morţii, cu atâta desperare apucă mâna soţului, încât plecându- se luntrea şi acela căzii în apă. Ceialalţi doi din luntre nu îndrăsneau a se clăti, ci priveau cu desperare Ia cei din unde şi strigau aju­tor. Navigatorii aşezaţi pentru iernat in aceste părţi, auzind strigătele, au alergat şi cu greu­tăţi mari putură să ajungă la bieţii oameni, pe cari apoi ’i-au scăpat din gura morţii. Lo­vrin a petrecut peste l 1/, oră între sloii de

ghiaţă, aşa că puţină speranţă mai 6ste c a Bă poată fi scăpat şi dela moarte. Vieaţa c e ­lorlalţi este scăpată

*P rost fă r ă păreche. Din A m poiţia

ni-se aduce Ia cunoştiuţă, că judele comunal Gr. Laseu, a fost batjocorit în casa sa decătră u n netrebnic de scriitoraş sau adjunct no taria l Dromobroszky. Acest ramulit nebun şi p e rd e vară, eşind afară stăpânul casei, a luat u n e l­tele de Bcris, apoi le-a stricat. După aceasta a luat ■•Foaia Poporului* şi a călcat-o în p i­cioare turnând tină pe dînna, care o făcu UDguraşul nebunit în tr’un pahar. Se aştep tă ca notarul Czuvek Robert să iee la răspundere ; aspru pe nebunul seu scriitor. Dacă ’ş-a p e r- : dut mintea şi cumpătul, că nu poate suferi limba românească şi scrieri în această lim bă, j atunci trim iţă-’l în pustele ungureşti să-’şi f agonisească pânea. Judele n’are se-’l aeuse j decât să spună notarului dacă acesta nu folo- \ seşte pretorului, că dinaintea astorfel de turbaţi ; şi nebuni nu ’şi-a deschide uşa Ia o parte cu I diregători proşti.

»F oam e în I ta lia . După-cum se ra­

portează la mai multe foi, în oraşul Coraat i din statul amintit, s’a ivit foamea în aşa me- ; sură, că în zilele trecute doi oameni au m urit de foame. Mulţime mare de flămâuzi au atacat prăvăliile brutarilor, răpind toată pânea găsită în acelea. Pentru restabilirea ordinei a trebuit ! recuirată miliţia.

în V iena petrecere rom ânească - : Tinerimea noastră română dela şcoalele mai înalte dc acolo, cu pribgiul Anului-Nou au întocmit o petrecere frumoasă. în fruntea t i ­nerimii a luat parte mai toată inteligenţa ro ­mână din Viena. Peste tot această petrecere în mijlocul Nemţilor a fost cât se poate de însufleţită. Din parte-ne mult ne bucurăm, cXnd Românii noştri, atle-se ei ori-unde, dau semne de vicaţă.

*Petrecere in >Somcuta~mare. D in 4

partea unui ţeran aflăm, câ tinerimea din v e­chiul Chior în 9 Ianuarie st. n. a întocmit o pctreceto cu joc. în miezul nopţii tinerii aa cântat mai multe poesiii naţionale, peste tot veselia a fost mare. N’am zicc nici o v o rb i în contră, dacă şi la petrecerile ungurejti B 'ar vorbi, juca româneşte.

POSTA REDACŢIEI.I)lui D. Avram Vasiova. Pentru interesul ce->

porţi pentru lăţirea foii noastre, primeşte mulţumită cea mai călduroasă. Dacă n’an primit foaia noastră dela 1 număr cpî trei abonenţi nn vă supăraţi, c i dau foarto mult <Ic lucru refularea miilor de adrese pentru abonenţi.

Dlui I. Russu, paroeh in Zagar. Ca să pu teţi câştiga ajutor pentru zidirea bisericii trehue s î facpţ: un apel mai bine întocmit, care să se poată publica aproape in toate foile romăne.

Dlui Arc. Nechiu, Monoţtor. La şcoali d e stat nu puteţi fi siliţi; dar1 peste vară trebue să v e întocmiţi grădina de copii (ovoda) cel puţin pe 4 lun i. La cclelalte întrebări vei primi răspuns in «Eco­nomul».

Dlui A. Ciura In Abrud. în numărul viitor. - va ave loc; dar' in acesta nu s'a putut.

Dlui N. Agirbidanu. Af« cerea d-tale se ţin e de administraţiune.

Dlui I. Popovici, Giuliţa. Vom cerca dnpă treab i.Dlui P. Bugsir, Paşad. Dorinţa ’ţi-s'a Împlini.Dlui P. L In numărul viitor îşi va lua răsplata-Dlui G. B. !n Şicula. Pe lângi multa noastră-

bunăvoinţă n’am putut face alta, decât cele zise.

Pentru redacţie ţi edituri responsabil: Andreiu B alteş, Proprietar: Pentru T. L. Albini sub secu es tra -

Iosif Marschall.

Nr. 3 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 23

LOTERIE*Tragerea din 18 Ianuarie n.

B udapesta: 3 7 7 7 5 4 b 1 2

Tragerea din 22 Ianuarie n.

Sibiiu: 74 67 22 13 87

S u b sem n atu l doresc a cum pâra

o M O A R Ă(în Suhaei)

■.s£ tra g ă num ai un cal şi sS se p o ată m ăciua cucuruz şi grâu faiuă sim plă.

C in e are o a ta re m oară şi voeşte a• o v in d e , sau eventual dacă se află un m ăiestru , c a re prim eşte sub garanţie , că o face de nou şi se um ble aşa u şor sfi poată fi m in a tă num ai de un ca l, aceştia biue- voească a m â avisa prin ep i-to lă închisă

• despre cond iţiun ile de vânzare sau în tre ­p rindere , p recum şi locul locuinţei d-lor şi p osta u ltim ă, la ad resa m^a

Nicolae Popovieiî n L u n e n v i ţ a U ’ 1-') 2 —3

p. u . T e r e g o v a , ( e o n i . C a r a ş - S e v c r i n . )

lwOhmimr.;[3632] 3—12

W & :Mml(f W : 4 M 1 . ) &

S s capătă pretutindeni. - Ch’.lo 25 cr„

j LA ŢINTA |{J M E D IT A Ţ IU N E P O L IT IC Ă g g ■»’ 0 0 N. C R I S T E A , || ASES. CXlNMSTOK. | j

d j*r». atV3 do, vCnznrt* la Institutul Tipografic b j T. L Albini in Sibiiu. |^ P rrjn J -10 rr. jiIiih 5 rr . porto pnHtnl. ^

INSTITUT TIPOGRAFIC în SIBIIU.A doua odiţiuuo

V^T:ceasta a O cafea adevărată, pentru familie si sănState, care prin

modul de fabricaţiune a lui K athreiner are pl&cutul gust de cafaa de boane şi numai prin acăsta, fâră de celelalte avantagii, să deosebeşte acostă, cafea de maltă de toate celelalte producte.

Cafeaua - K athreiner este cel mai gustos, sănetos şl ieftin surogat la cafeaua de boane. E un product curat al naturei în boane întregi şi sS useazfc cu

i i f 1 * «s mare avantagiu in locul celei m ăcinate,in locul acelor surogate pcntrc cafea, cari sunt pentre publicul cum părător nocontro- labile, şi cari prin cercetări oficioso sau dovedit adese do falsificate prin adausuri 8truine, încep.'nd cu o terţlalltate, se p6te amesteca mai târziu cafea de boane cu cafea K athreiner, si astfel pe Ningă efectul nepreţuit asupra sftnCt&ţii, dobftndcşti si

un cilstijî in fiecare gospodărie.C afeaua K athreiner o.ste recomandaţii de cei mal renumiţi modici şi rilnic se

dovedeşte ca un bun mijloc de consumat in Institute publice şi în su te de mll de familii. Şi > purii. ndecii furii adaus do cafea do boane, cafeaua Kathreiner este col mai excelent mijloc do în tărire pn-emn şi col mai sinutos, uşor do consumat ?i totodată o beuturâ

;i.Nici o gospodina conscientosă *••>» mama, Iiici »<« iubitor»» a.-

eulVa in g> »< r", a0 nu intiir/.ie, ca pentru propria >.in<V.u.« s* l<do*i’a.sc& de cat.-ir.i» do multă Kn«ipp. Numai n(< fio cu luare aminte la nrtreUmcile im lăţimii, prin cari publicul mnrpu este expus inţi'lilciunoi şi »6 considcro 1» cum peraro m arca do pe pachotolo originale albo

cu nuniol*

Q.j

<S <?€<?>

$ c>iQ:!

OC>V v d l ' /; şd..

.O

i?> &

>c)

>d

% i c) &

H a i ! i r e i B i 0 E r v!TINEREA VITELOR :I *S Y; •

lîrele,'ro+iAvQ' t ..Kvî'DitJi.ii riitn.mc » k**4

comitntul Siblsn-

Prrtrjl umil ••leniplnr i 'J t t* r

P r e c a u ţ i u n e l în in tereiu l propriu nu l&aaţi se fiţi v \ ţ y / — momiţi! Vcrital.ilul „K athrolner” nu poate fl nu-l pormls

Q )l «k »* vAndi cum ponlt, sau In altfel do paehetagiu.î? 1i ........................ .... .... ........ .....

e / c ^ ’e / e y e / e / c y e / e / e ) re / e 7 e / e / e / e / c 7 re7re7’e / e / c |

tr~I

- - '7* £ .}\' T l l ’f l > r

Fabrică de casse.!i Am onorul a aduce la cunoştin ţa p. t. publicului,1 că am m ărit a telieru l meu şi am aran g ia t o l u b r i c aj d e c a ş s e .i S p re încred in ţare , că furnisez num ai m arfă b u n ă| şi frum oasă, servească îm pregiurarea, că vând casseI fabricate exclusiv num ai de mine, şi stă în voea fie-! căru i a se convinge cu prilegiul com audelor în a te lie r5 desp re b u n ăta tea m aterialu lui şi conştien ţio sita tea exe-: cu tării.: . Incred iu ţând p. t publicul pe deplin, ca a tâ t la, cassele nouâ câ t şi la rep ara tu ri şi deschideri voiu face! cele m ai i e f t i n e p r e ţ u r i şi voiu executa în cel m ai1 conştien ţio s mod to a te com andele, sem nez în sp e ran ţa' unei clientele binevoitoare [27S6] 6—6

i cu distinsă stimăi

Griistav 3Ioess,! s trada Poplâcii mare Nr. 8.

Comunelor bisericeşti şi politice li-se acoardă şi plădrea in rate.

Tag. 24 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 3

»i

M ileniu. M ileniu.I

? /TJ - V i . ileniu. !

JDin incidentul aniversării de 1000 de ani a existenţei naţiunii insgliiare se va deschide in Maia 1896 exposiţia ce de 3 ani se arangiază cu spcse enorme, cu care prilegiu se va muta din Austria o casă de export cu fabrică cu tot în Ungari,», ăimlcă aici ia înţelesul legilor nouS fabricele din nou clădite sunt scutite de dare. Din eausa mutării f.ibricei se vor desface deci iraausela deposite pe mărfuri gata: Cuverte de pat, ţoale de cai, papioane, tu lpane do lână «i stofe de to t soiul, precum şi ciasornice, instrum ente m usicale,

saci ete. ete. cil p re ţu ri a tâ t de ieftine, încât

o r i - ş i - c n i i i v a s t a g r a i u l do u im ir eşi va admira neobicînuita ieftinetăte.

[2835] 2 2 - £ &

Fiecare să folosească acest prilegiu pentru a cumpfira acum următoarele articole atât de bune şi atât de ieftine cum nu s’a mai pomenit.

| . T ^ H i l e n i n . |

Cuverte pentru pat şi masăţesute pe ambe feţele in cele mai admi­rabile mostre. Cuvertele de masă 150 ctm. pătraţi, cuvertele de pat 2 metri lungi, 150 ctm. late, mai naiute preţul pro gar­

nitură fl. 10.— acum pro bucatăFelul I. I Felul II. | Felul III. 11. l.S S I II. 2 .4 2 11. 2 .73

j > X s l e i i i u .

T ulpane de ia rn ăpentru dame, din lână fini ţi groasă dc oaie, alpacca, chcviot ţi himalaya-doublt5, călit, cea mai bună, preţuri scăzute acum

Felul I. mari 1H c r .

Felul III. ’ , mari II. t n a

Felul II. ’/» raar> II. l . i o

Ilimalaya 10, mari 11.’ » .*«

0 1) Rfl Un ondn iu Chii-nţ-o remontnir■ utdU dr mk»! ru si?!ţiţn r dc fecundo;

mecanismul r.’g!:lat

OQ Krt Un oro' .-iu prim:» remnntnir dp i O.Uu nikrl. corntr. minunată, foarte precis rn aretitor de nncnnd<*.

remnn, 'iir cti 2 c«- p-'.'-o, i’tn carc urni'! suire, meca­

nismul prerii n : .lat.OC Un nrolo}; ;*t • U* p’.re, i’in cai

OC Un orologiu american poldine < "> ret.eintoir, fin aurit, cu anevoie ►o densei i'-tr de adeve.rat, rn ru lte pră­

s ir i ţi ir?nl*i precis.

U r firolnqiu rem o n to ir de arg in t, . U. cu cap ac e m-ilt şi fin g ravate ,

rvpilat prer s

f] Q Iîr> orologiu remontoir de irgint 11* Oi cu d o u e capa-c, fin g r a v a t , precis recul?.?.

^jA l ''i orologiu anker- r<mrntf.ir • »«» o 3 capier-, cu 15 mbine, precis tsmi'.fbd

I U . |■rwnriuiiMUK^w^.iu.nnumi u ■ n ■■■ —u—3

8 0 0 0 bucăţi *

Ţoale de iarnă pentru caiadmirabile, frumoase, trainice, acomo­date pentru e c o n o m ie 180— 190 ctm. lungi, 120—130 ctm. late, foarte groase, durabile, călduroase, aproape neruinabile, cu vărgi colorate şi pom­pos confecţionate. Singur materialul brut a costat mai mult decât acum ţoalele gata. I’reţuri scăzute pro buc.:

Calitatea I. 1 Calitatea II ţoale ptru econom < ţoale ptru trăsuri

â II. I G( ! â II. 2.4H

Calitatea III. ! Ţoale-dmiblu ţo a le de g a 1 ă | i iul o i t «le t a r i

ă II. s .tin ; â 11 s .h s

^ J C i l e u i o .

Papioanefoarte fine, în drap, albastru, bordeaux, cu deseranuri şi vărgi admirabile, complet de mari pentru ori-şi-care pat, groase, ca­litate foarte durabilă, mai nainte preţul

pro bucată tl. 5.— acum pro bucatăCalitatea I. ] Calitatea II. | Calitatea III.

II. 1.7» : « . 2 .71 I li . :t.5(t

Milei lin.

1 fiorinfiecare buc.

Jkzarul mileniuluitrimitp tonte cAca h 1 fl. nati 2 rornnnc

prin ramlmr^___________

fiorifiecare

ii» 4buc. I

I nAfrmnAITlifP < l!.!i:fo»%3, |*rr»!f\| «!*•«»*, ţ * tnafţ ru c iu<\ 1 fl,

ft ^tiTKnrt'Calitate l-mS, caro

cSivii* i ti.

CnşmAd» îarnS din• Ir I’rrtta, cu »j(3rSMtimatS l fl.

] rAtim«f* l»Arb.

p.'M fr.lofafJi n

l căm a«e feni.din fUnjţ ori in cu

I ri n.

3 rnţitecîf fra»S «J n E'n*<!" rî'":ut ij,fr>t»Jfaunj» *11» 1 fl.

1 oroloirinlîf punctual,

ctix n.

1 covor dp pntdin «trfa A*. j':te

dciin frirmo», m-»r«i n.

■ ! enrt1 c!f pîoairrn<-a!.î, m (>*ţ

X fl.

I pnti/.Atunide tn*«5 »!M,

.J-matt un CnScralS 1 j

1 lirlrin i;m 4 i

«pAraf tliî-’-r 1 li.

1 lillrln ,1 tiiy ri:£?r t Vrfî al :|, fnartr 3*r.

1 *?■_........I «itfliiulrt

;! dc lOAÎfti ţ»rr.'ftjC' U-. |î

1 fl.12 Ilnpu riţn

; d« «iţ a;ţmt. vrtiîaîil dr* i n.

1 Innţdc Otfiîrjiy d; auf

> •rtificiaj cu• 1 fl.

dr iarnî J-r»' IfU ( nj,i d-U I ‘ 3

unt \ fl.

0 Mi*rvioto maţi, aîf*'> ta’i cf>-

lofalPi n.

■I rrnvatt'tir fircaf*b’1 » fnrm * «j r*»J , fnjrtş f.nr l fl.

Ti piiri'clilt*f rif'raj'i, lMr‘n ţnî-.tfr tsu vAfgaţj

fftîrr.o» 1 fl.1 tmmrficaffa, mniinir.

|ia r«*a jr,a» l-unj, dM»A!.-;U 1 fl.1 lini-urA

d«* fcfoi tupi, tţp arp;nt vrritaî*»! d«

rhRftît 1 fl.

1 nAfrnmAde m ivS 1 cot d« mi/* fi ’n oh-<e

«doart 1 fl.

1 cheiede rroiojn11 d*. ar* g:r.t veriutil cu

foti'fnfie 1 fl.

I e iarşafm«t ^ bt

‘ 1 fl.3 batiste

dc mftatS de IJon,mtihirolcf»

1 fl.

1 p iep tar,1 de lini pxr.tnj | dom ci fi doamne

i a.

1 inrl d r nurduUe cu pfairi

1 tl

1 rann?nnde ţtfle nri^i, cS;>ttjv{ cS)durot

1 II.

1 entiede cu»ut, de mf* U4, cti fccimiie dr 1 fl.

1 jv'ir. llădrnplde Un3 JâcTT) pentru domni 1 fl.

li pAn-rln«!r eirimfi într'n

Crîrvafr eatj fretno* E- ţi 1 fl*

I jncluMAJjruff’ţ damr, Ciî-

d»Jff»Jfc3, CH î 1 tl

1 npnr. df foca J'f ifl< !*? înetiţi Ol Ii.ţrala fu-fci«*rt*îxii

i n.H ft'Hiiiri'

fîf t înn. fin 3fE;n-it<-, (’ffruî fr ii -rn»4tj 1 fl.

H nftframi«îe Mp, rs)-{imiat?, |»rr.*fi| iarnj, în

ţoate colorile 1 fl.

Sl Horturide Ca*a, mf'drj

rm»5cfn, de «j îati n.

II lmtinto cu maTg:ni c*»!oraie

*i chirite 1 fl.

1 «nrţ de listcr,cu riit^c

foArte fnimo* i ii.

0 fu m i I iţefnnreie, de aur

veritabil de l’hnnix, In veci alt» X fl.

(> linguride arjint Trrifahiî de Thonix, in rec»

alh 1 fl.

Ţoale pentru cal de s trap a ţi groase călduroase ICO centimetri şi fl frumos invărgate . !!•

Rocuri de Canada groase şi căl­duroase ptru domni şi doamuo

Cămăşi normale de iarnă căi- fl duros plisate.......................... 11»

Pnntnloni normali de iarnă căi- flduros p li.ta ţi.......................... Ut

Stofe din lână tic oaie In lăţime 3 metri pentru un roc, pan- fl taloni şi g i l e t ă .....................H«

, mari,

u o

fl. i.5ol -

-.95dtiplâ,

5.26

-4

a t . u ,, . - . o - i . T-----..1

N u m a i 2 II.o excelentă

Harmooică de concertcu 12 ti apr. acompaniament trcmeln şi bas, acordat curat meindins, m o n ta tă fin şi trainic, se poaln cânta pe ca ori-co pic.iă.

Felnl I. : Felul II. j Felul III.II. 2. II. 4 . - i f l . O__

N u m a i II. 2 .U rm ăto a re le

10 lucruri preţioaseI orologiu de bronz precis umblând,1 ţigar şpiţ dc spumă de marc.1 porte-ţigare trainic,1 «parat dc foc. pe vecie,l cravată de mftasă sau atlas,1 ac pentru cravată cu petri,1 ţcnisă de nikel cu peniţă,1 briciag cu scobitor,1 inel cu petri,1 suvenir din Viena.Toate sccstă obiecte Isolalti costj numai 2 fi.

10.000D e ştea p tă -te ! j! Saci de bucate

costă un orologiu de deşteptare bine regulat, executat conform desemnu-

>y;, Ini, In dulap splendid de nikel, cu [f 3 'r %Vvi arătător de secundă şi cu un clopot

deşteptător ce suni foarte frumos, durabil lucrat, umblă şi deţteaptă foarte punctual; e netăgăduit cel mai frumos şi ieftin orologiu. Pre-

' rt* ţul scăzut numai fi. 2 .— acelaşideşteptător cu ar?tător mechanic de dată ce funcţionează de sine in eternitate fl. 3.

admirabili din tarpauling, buni, groşi, tari şi bine cusuţi, fiecare bucată e îndoit de vrednică fiind de-o trăinicie

neruinabilă.

Sacii tn 2 mărimi diferite:110 cmt lungi

46 ctm. laţi 95 cr.

120 ctm. lungi 56 ctm. laţi

40 cr.

F ie ca re să -’şi cruţe p lum ânile ş i sc-’ş i cum pere

pentru fl. 1.508 bucăţi recdsite de fumat:

1 pipă de lemn cu scurgere,1 verge fină potrivită la ca,1 jărlcău de pele fin,1 ap.irat de foc de buzunar, calitate ne­

ruinabilă,1 ţiitoare de ţigări,i sipcă de ţigarete hig., spumă de m are, 1 excelentă pipă de casă scurţi,1 vergea pe potriveală.

T o a t f îm i i r c u n ă f i . l-JSO.

Comandele se executa cn în g rijire şi pe lângă rambnrsĂ. m arfa care nn convine se schimbă, ori se retarnează. Ia cerere bAnii. A d r e s a :

Export şi deposit general a fatricei de ţoale şi mărfuri de lână,I . F E K E T E , Y ie u a , Y ., R i i d i g e r g a s s e Nr. 1|L3,

ren trn «Institut Tipografic* T. L iviu A lbini sub secuestru: Iosif M arsclialL Pentru tipar responsabil Io sif M arschall.