tinta educatie tertiara

DIRECȚIA GENERALĂ AFACERI EUROPENE ȘI SECRETARIATUL BOLOGNA____________________________________________________

Str. Gen.Berthelot nr. 28-30, Sector 1, 010168, Bucuresti , Tel: +40 (0)21 405 57 06, Fax: +40 (0)21 310 32 05, www.edu.ro1

DOCUMENT DE FUNDAMENTARE

pentru stabilirea la nivel naţional a valorilor de referinţă

ale obiectivelor Strategiei Europa 2020

DOMENIUL EDUCAȚIE

II. OBIECTIV: CREȘTEREA PROCENTULUI ABSOLVENȚILOR DE

ÎNVĂȚĂMÂNT TERȚIAR

INDICATORI ŞI VALORI DE REFERINŢĂ

La nivel european, conform Strategiei Europa 2020, procentul populației cu vârstă cuprinsă între 30 - 34 ani, care a absolvit cu succes învățământul terțiar, ar trebui să fie de,cel puțin, 40%.

A. ASPECTE METODOLOGICE

Componenţa Grupului de lucru sectorial pentru fixarea obiectivului (GSLO):

- Instituţie coordonatoare: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS)

- Instituţii reprezentate: Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale, Ministerul Finanțelor Publice, Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Prognoză, Departamentul pentru Afaceri Europene, Agenția Națională pentru Calificările din Învățământul Superior și Parteneriat cu Mediul Economic și Social, Centrul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic, Institutul de Științe ale Educației

- Reuniuni: 21 şi 28 aprilie 2010.

Metodologie de calcul, indicatori; surse de date, metode de calcul;

- Surse date: - INS (date la nivelul anului 2010), EUROSTAT- Metoda de calcul aparține instituțiilor respective.

B. ANALIZA FACTORIALĂ A OBIECTIVULUI

1. Evoluţia indicatorului – în ultimii 8 ani (2010 previzionat);



Tabelul nr. 1

Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009*

% populație educație terțiară universitară 30-34 ani/populație totală 1) %

8,88 8,89 10,29 11,42 12,37 13,94 15,96 16,78

Rata de creștere anuală % 0,01 1,40 1,13 0,95 1,57 2,02 0,82

2. Factori de influenţă – economici şi sociali, care contribuie la evoluţia indicatorului (afectează valoarea indicatorului)

- Starea economică caracterizată prin valoarea PIB și respectiv, rata de creștere a acestuia (Tab. nr. 2) reprezintă factorul determinant în evoluția educației de nivel terțiar, acestea fiind într-o strânsă legătură de interdependență, iar efectul crizei economice poate induce evoluții negative asupra evoluției educației terțiare cu implicații socio-economice majore.

1 SURSA INS



- Finanțarea publică și privată (per student în anul 2005) este cea mai scăzută din UE (media la nivelul UE este 8329,9 EUR/PPS) aceasta reprezentând o condiționalitate severă privind asigurarea condițiilor de calitate a procesului de educație din România. Creșterea nivelului de finanțare publică pentru învățământul terțiar corelat cu creșterea cifrei de școlarizare poate asigura atingerea țintelor stabilite pentru 3013, 2015 și 2020 la nivelele prezentate în tab nr. 3. În cazul în care se adoptă varianta de creștere a finanțării cu păstrarea constantă a cifrei de școlarizare se poate ajunge în situația de scădere a populației cu studii terțiare ca urmare a faptului că în sistemul de învățământ public și privat plata taxelor de școlarizare este strâns legată de nivelul de bunăstare al populației. Păstrarea echilibrului între nivelul de alocare bugetară, numărul de locuri finanțate de la bugetul de stat și bunăstarea populației reprezintă factorii decisivi în atingerea nivelelor stabilite ca ținte pentru populația cu studii de nivel terțiar și a calității procesului de educație.

Valori (în serii de timp) ale unor mărimi de influență

Tabelul nr. 2

*date provizorii pentru anul 2009 ** Eurostat - nu dispune de date pentru România

3. Limitări

Limitări legislative:

Legislaţia actuală nu defineşte foarte clar conceptul de educaţie terţiară. Astfel, în statisticile UE, învățământul postliceal de specialitate și tehnic de maiștri este considerat ca învățământ terțiar; datele EUROSTAT pentru România din tabelul nr. 1 conținând numai învățământul terțiar de nivel universitar.

Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009*

Valoare PIB per locuitor în EUR PPS

29.4 31.3 34.1 35.0 38.4 41.6 ** **

Rata de creștere reală a PIB %

5.1 5.2 8.5 4.2 7.9 6.3 7.3 -7.1

Cheltuieli anuale în univ. publice și private pentru educația terțiară % din PIB

0,8 0,6 0,6 1,1 ** ** ** **

Cheltuieli anuale în univ. publice și private per student pentru educația terțiară în EUR PPS / valoare raportata la PIB per locuitor

** ** **2375,7/

30,2** ** ** **



Limitări cauzate de nivelul veniturilor şi a condiţiilor sociale

Înrolarea în cadrul învăţământului terţiar este limitată de nivelul veniturilor individului şi ale familiei acestuia, respectiv de nivelul de bunăstare al populației.

Limitări administrative:

- numărul de locuri finanțate de la bugetul de stat se va menține constant;- lipsa unei strategii cu implicaţii economice clar determinate privind legătura directă dintre educaţia terţiară şi modelul de creştere economică adoptat de către România.

Limitări din punct de vedere al implementării pe piaţa forţei de muncă:

- sistemul actual de validare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării din sistemul de învăţământ de bază, cel informal şi non-formal cuprins în educaţia terţiară nu este într-o stare de funcţionare adecvată;- lipsa cadrului naţional al calificărilor pe nivele de studii aferente învăţământului terţiar universitar (licenţă, masterat, doctorat) care limitează corelarea programelor de studii cu cerințele pieței forței de muncă.

4. Riscuri

- necorelarea modelului economic adoptat cu politicile de dezvoltare a învăţământului terţiar, cu implicaţii directe asupra lipsei de personal calificat în economia românească;

- scăderea veniturilor populației determină reducerea participării în învățământul terțiar.

- criza economică actuală corelată cu lipsa unei strategii ferme privind prioritizarea cheltuielilor publice, la care se adaugă creșterea pericolului de cădere a unui procent semnificativ din populație în zona de sărăcie, toate acestea vor afecta direct rata de participare a tinerilor la educația de nivel terțiar.

5. Prevederi ale Programului de guvernare şi ale Programului Naţional de Reformă; obligaţiile deja asumate faţă de UE;

Programul de guvernare – Capitolul 5, Educație:

- asigurarea calității și stimularea excelenței în învățământul superior de stat si privat (pt. 5)

- stimularea educației permanente și obținerea unor calificări noi, a extinderii specializării și perfecționării (pct. 6)

Planul naţional de reformă 2007-2010- Capitolul 11- Creșterea ocupării și a ratei de activitate prin dezvoltarea abilitaților, educației și îmbunătățirea pieței muncii

- adoptarea unei strategii pentru crearea infrastructurii educaţionale



- adoptarea unor măsuri de discriminare pozitivă pentru grupurile defavorizate în vederea creșterii accesului la educaţie.

6. Inventar de strategii, programe, planuri de măsuri în domeniu (inclusiv iniţiative emblematice ale Europa 2020) şi prevederile acestora referitoare la indicatori; vor fi incluse şi documentele programatice aflate în curs de elaborare.

1. Cadrul Strategic National de Referință (CSNR) 2007-20132. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) 2007-20133. Strategia Integrată de Dezvoltare a Resurselor Umane 2009-2020 (SIDRU)4. Strategia „Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii”5. Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2011-2013 (în elaborare)6. Proiectul Legii Educației Naționale (în dezbatere parlamentară)7. Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabila a României. Orizonturi 2013–2020-20308. Cadrul Strategic de Cooperare Europeană în domeniul educației și formării profesionale ET 2020- criteriu de referință al performanțelor medii europene – absolvenți de învățământ terțiar 30-34 ani- 40%9. Programul de “Burse rurale”care asigură burse de studii pentru studenții care provin din și doresc să se întoarcă să lucreze în mediul rural10. Asigurarea în învățământul superior de locuri finanțate de la buget și burse dedicate pentru studenții rromi11. Asigurarea pentru studenți, prin lege, a subvențiilor pentru transport și cămine precum și a burselor pentru cei merituoși12. Înființarea prin lege a Agenției de credite pentru studenți

13. Încurajarea înființării de filiale locale ale universităților și a învățământului la distanță pentru reducerea costurilor specifice ale învățământului superior

14. Înființarea și dezvoltarea ARACIS pentru creșterea calității învățământului superior.

C. PROIECŢII INDICATOR

1. Scenarii de evoluţie a domeniului - posibile evoluţii ale domeniului în perioada 2011 -2020;

În cazul obiectivului creșterea ponderii numărului de absolvenți de învățământ terțiar, perioada de acțiune cu impact major asupra valorii acestuia se poziționează in următorii 3- 4 ani și se referă la tinerii care acum au vârsta cuprinsă între 19- 24 ani și care vor forma majoritatea grupului de absolvenți de învățământ superior care intră in calculul indicatorului.

Ținând seama de istoricul evoluției indicatorului, reconstituit pe baza datelor furnizate de INS, precum și de factorii de influență individualizați în tabelul nr. 2, s-au definit trei scenarii posibile pentru evoluția în perioada 2010-2020 a indicatorului vizat, prezentate în tabelul nr. 3.



1.1. Scenariul optimist: 29, 93%- România înregistrează creștere economică în 2010 și creștere economică medie de

până la 6% până în 2020;- Învățământul și cercetarea sunt priorități naționale reale pentru perioada 2011-2020- Creșterea procentului din PIB alocat pentru învățământul superior la peste 1% din

fonduri publice pana in 2013 si menținerea constantă la acest nivel până în 2020- Stimularea atragerii de fonduri din alte surse decât bugetul de stat pentru finanțarea

învățământului superior cu cel putin la 1% până in 2013 și menținerea acestui procent până in 2020

1.2. Scenariul pesimist: 24,60%- România continuă să aibă scădere economică în 2010 și- Crește datoria publică;- Media creșterii economice pe cei 10 ani nu depășește 2 %;- Învățământul și cercetarea nu sunt priorități reale ale programelor de guvernare.

1.3. Scenariul realist : 26,74 %- România înregistrează creștere economică pana in 2020 de 4 %- Creșterea procentului din PIB alocat pentru învățământul superior la peste 1 % din

fonduri publice pana in 2013 si mentinerea constanta la acest nivel pana in 2020- Învățământul și cercetarea sunt priorități reale ale programelor de guvernare.- Stimularea atragerii de fonduri din alte surse decât bugetul de stat pentru finanțarea

învățământului superior cu cel putin la 1 % până in 2015 si mentinerea acestui procent pana in 2020

2. Proiecţii ale indicatorilor pentru perioada 2011– 2020, cu puncte intermediare 2013 şi 2015 – inclusiv reprezentare grafică.

Evoluția % populației în grupa de vârstă 30-34 ani cu nivel de educație terțiară

Tabelul nr. 3

AnScenariul

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Optimist 17,88 19,1 20,51 21,95 23,33 24,57 25,69 26,85 27,92 28,99 29,93

Realist 17,61 18,41 19,4 20,25 21,3 22,17 23,22 24,06 24,92 25,93 26,74

Pesimist 17,33 17,89 18,49 19,02 19,65 20,21 20,95 21,73 22,57 23,51 24,60



3. Măsuri pentru atingerea obiectivelor pe fiecare perioadă 2011-2013; 2013-2015; 2016-2020 pentru scenariul realist (inclusiv cele vizând acoperirea iniţiativelor emblematice în domeniu):

Măsuri

1. Creșterea cifrelor de școlarizare, prevăzute pentru perioada 2010-2013, conform celor menționate mai jos, pentru studii universitare de licență, și menținerea acestora până în anul 2020:

- pentru scenariul optimist – se preconizează o creștere anuală, până în 2013, de 30 -35 %;

- pentru scenariul realist – se preconizează o creștere anuală, până în 2013, de 20 %;- pentru scenariul pesimist – se preconizează o creștere anuală, până în 2013, de 5

%.2. Operaționalizarea Agenției de Credite pentru Studenți, ca măsură de sporire a

accesului la educație terțiară, în condițiile asigurării egalității de șanse – 2013.3. Restructurarea învățământului de studii universitare de licență, în sensul creșterii

eficienței economice a acestuia, prin reducerea numărului de programe de studii și creșterea numărului de studenți într-un program de studii - 2013- 2015

4. Creșterea atractivității programelor de studii printr-o orientare mai accentuată către nevoile pieței muncii – prin Cadrul național al calificărilor, operaționalizarea acestuia până la sfârșitul anului 2012).

Programe si proiecte referitoare la învățământ superior aflate în derulare și finanțate din fonduri structurale și care pot contribui la obiectivele României în Europa 2020

1. Calitate şi leadership în învăţământul superior românesc (Viziune 2025 învățământ



superior românesc)2. Asigurarea calităţii în învăţământul superior din România, în context european. (Dezvoltarea managementului calităţii academic la nivel de sistem şi instituţional)3. Burse doctorale si post-doctorale (2008-2015: 450 milioane EUR).4. Cadrul National al Calificărilor (descrierea în termeni de competențe a 350 de

programe de studiu, corelarea acestora cu calificările de pe piața muncii și Cadrul European al Calificărilor) - 2012

5. Îmbunătățirea managementului universitar (6 masterate de management universitar și instruirea managerilor)

6. Registrul matricol unic (baza de date electronică privitoare la toți studenții din România)

7. Studii doctorale în România (organizarea şcolilor doctorale în România)8. Studiu național de monitorizare a inserției pe piața muncii a absolvenților din

învățământul superior

Resurse financiare

- Alocarea de fonduri bugetare și din alte surse pentru învățământul superior la peste 1 % din PIB.

- Atragerea de resurse suplimentare din taxe, prin operaționalizarea sistemului de credite pentru studenți.

Resurse instituționale- Creșterea eficienței cheltuirii prin consolidarea comportamentului antreprenorial

(cadrul reglementar și instruire management universitar).

Resurse legislative- Adoptarea proiectului Legii Educației Naționale și implementarea pachetului legislativ

Programul de politici publice pentru implementarea Strategiei 2020, având ca indicator de realizare % populației cu vârsta 30-34 ani cu nivel de educație terțiară.

Anul de referință

Valoarea % populația 30-34 ani cu nivel de educație terțiară / total populațiepesimist realist optimist

2010 17,33 17,61 17,88 estimat2013 19,02 20,25 21,95 prognozat2015 20,21 22,17 24,57 prognozat2020 24,60 26,74 29,93 prognozat

Alocații bugetare (mii lei)

2010 2031 estimat2013 2218 prognozat2015 2248 prognozat2020 2958 prognozat



Venituri provenite din alte surse decât bugetul de stat (mii lei)

2010 6742 estimat2013 2784 prognozat2015 3047 prognozat2020 3712 prognozat

Fonduri Europene Nerambursabile (mii lei)2010 907 estimat2013 907 prognozat2015 prognozat2020 prognozat

tinta educatie tertiara

Documents