Știinta versus religie

tiinta versus religie?

http://www.revista22.ro/stiinta-versus-religie-54185.html[3/17/2015 9:43:22 PM]

Prima pagina Numarul curent Arhiva Interviu Dosar Externe Dezbatere Despre noi Alegeri

Categorii

EditorialPoliticaActualitatePerspectiveEconomicCulturaMediaRasu' plansu'AlegeriGalerii foto 22

Site-uri recomandate

Gourmet Gift - oferte cadouri de craciun corporate

Editorial | Editie scrisa 17.03.2015

742 afisari | 6 comentarii

tiin versus religie?

de Andrei Cornea

A face ore de religie n coal poate fi un stimulent intelectual i spiritual chiar i pentru o educaie tiinific, cu condiia ca religia s nu fie tratat fundamentalist, ci luminat, acceptndu-se o pluralitate de interpretri ale Scripturilor.

Disputa furtunoas din ultimul timp privind re ligia n coli nu a putut omite ntrebarea foarte veche i totui mereu reluat: sunt, n definitiv, re ligia i tiina compatibile? Rspunsul meu general este: depinde. Depinde de ce nelegem prin religie. Iat un caz extrem:

Cltorind cu trenul acum cteva luni, s-a ntmplat s am o conversaie cu un pastor american al unei congregaii neoprotestante. Omul era adeptul literalismului biblic i, aflnd acest lucru, i-am pus ntrebarea capital, convins c l ncui: cum se explic n termenii lui existena fosilelor, a cror vrst este socotit de paleontologie n zeci sau sute de milioane de ani? Omul mi-a rspuns pe loc (n mod evident, avea rspunsul pregtit) c Dumnezeu a fcut lumea n ase zile, acum aproximativ 6.000 de ani, aa cum a scris Biblia, dar a fcut i fosilele crora le-a dat aparena vrstei de milioane de ani vechime, dei n realitate ele nu erau mai vechi dect animalele i plantele vii. Rspunsul m-a uimit prin logica lui ntoars i prin sigurana lui de nezdruncinat, cu soluii simple pentru orice. Desigur, conversaia noastr a luat sfrit. Evident, ntre spiritul tiinific i literalismul sau fundamentalismul biblic nu poate exista dect o total i absolut opoziie, iar o eventual pretenie de a le mprti pe ambele ine de schizofrenie.

Dar s lum un exemplu de la cellalt capt al spectrului: s admitem c cineva susine c totul se mic i este coninut n El, c acest Dumnezeu, sub forma unui spirit subtil, ptrunde prin toate corpurile solide, producnd atracia dintre corpuri, electricitatea i altele, ast fel nct datorit acestei substane a spi ritului tot Universul are via i micare. Aflm c acest cineva a fost Isaac Newton, dup care gravitaia nu era dect manifestarea prezenei lui Dumnezeu. Aceast religie a unei diviniti imanente este compatibil cu tiina, sau cu tiina lui Newton, ba chiar ea a ncurajat probabil accep tarea ideii de aciune la distan. La fel de compatibile cu tiina epocii respective au fost Dumnezeul matematician al lui Platon i Heisenberg, Dumnezeul-scop universal al lui Aristotel, Dumnezeul ceasornicar al lui Leibniz (care a creat lumea, a pus-o n micare i a lsat-o s funcioneze singur), Dumnezeul-ecuaie universal al lui Stephen Hawking i aa mai departe, ba chiar cred c asemenea viziuni, pe care le numim n general deiste, au ncurajat spiritul tiinific al epocilor respective, fie i numai prin diversitatea lor i confruntarea dintre ele.

Muli ar contesta ns c deismele sunt religie, n sensul bun al cuvntului, rezervnd acest termen numai pentru teism. Pe de alt parte, alii ar spune c i teismul luminat poate fi compatibilizat cu tiina, cu condiia interpretrii suficiente a tex telor considerate revelate demers refuzat de fundamentalism. Nu cred c aceast compatibilizare poate reui totui pn la capt. n orice termeni le-am lua, ideea unui Dumnezeu personal i a unei providene este constitutiv teismului, aa cum rmne constitutiv i ideea unui om fcut dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu, chiar dac asemnarea este neleas (aa cum au fcut de mult prinii Bisericii) ntr-un sens moral i spiritual, i nu fizic. Or, nu vd cum tiina poate digera complet acest antropomorfism, orict de rafinat ar fi.

Totui, din perspectiva tiinei, notez o deosebire important ntre fundamentalismul

De acelasi autor

Parodie de moral n Observator cultural Marele ctig al epocii Bsescu e c nu mai exist speran rezonabil ...

Editorial

Editie scrisaLaura Codrua Kovesi la GDS: NU exista dosar bazat doar pe denunt Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat joi, la dezbaterea pe tema luptei anticorupie, organizata ...



---

fizic. Or, nu vd cum tiina poate digera complet acest antropomorfism, orict de rafinat ar fi.

Totui, din perspectiva tiinei, notez o deosebire important ntre fundamentalismul literalist i teismul, s-i zicem luminat: fundamentalismul intr n contradicie imediat i n chip radical, fr nicio ambiguitate, cu tiina. Dimpotriv, teismul luminat poate prea, n prim, chiar secund analiz, compatibil cu tiina. El va nsoi un timp destul de lung tiina epocii, se va adapta la limbajul ei, va ncerca mereu noi interpretri i noi soluii de conciliere ceea ce s-a ntmplat i pe timpul lui Toma de Aquino, i se ntmpl i azi. De exemplu, s-a putut spune c zilele Creaiei au fost de fapt ere geologice.

Aceast compatibilitate, ce-i drept, parial, nu mi se pare totui lipsit de valoare educativ i euristic i asta deoarece nu cred c existena unei concepii despre lume fr fisuri este neaprat un ideal. Dimpotriv, apariia unor fisuri ntr-un sistem aparent armonios, ncercarea dramatic de a le elimina, revenirea lor sub o alt form pot constitui temeiul unei dialectici a spiritului cercettor. Desigur, nu putem gndi n disonan cognitiv i de aceea fundamentalismul i literalismul trebuie refuzate fr apel. Dar nici ntotdeauna o viziune perfect coerent nu genereaz progres. Precum fiina sferic a lui Parmenide, ea e perfecta staz. Aadar, dac disonana radical orbete spi ritul, coerena perfect l adoarme. n schimb, ceea ce l stimuleaz este situarea intermediar ntre coeren i disonan totale.

A face, deci, ore de religie n coal poate fi un stimulent intelectual i spiritual chiar i pentru o educaie tiinific, cu condiia ca religia s nu fie tratat fundamentalist, ci luminat, acceptndu-se o pluralitate de inter pretri ale Scripturilor (att a pasajelor istorice, ct i a celor prescriptive) i punnd astfel probleme. Din pcate, acest deziderat este de obicei n clcat n nvmntul nostru, nu numai religios, dar n general: coala noastr (nici liceul, nici chiar facultatea adesea) nu-i propune s pun probleme, ci s fug de ele ct poate...

- i ce-i o problem?

- Orice nu poate fi lmurit ntr-un compartiment de tren pe durata unei cltorii de cteva ceasuri, nici pe durata a zece cltorii, nici pe a o mie, nici pe a o mie de mii de cltorii!

Comentarii (6)

>>> ADAUGA COMENTARIU



naturii, adica esenta ei divina. Asta nu intra deloc in contradictie cu stiinta (in sens pozitivist), care nu face decat sa puna in evidenta ordinea lumii, natura ei armonioasa, fara a putea explica de fapt originea ei. Eu sunt pentru predarea orelor de religie, nu cred ca ele contravin educatiei rationaliste, daca sunt bine predate. Ar completa de fapt cunostintele copiilor. Altminteri, ar trebui sa eliminam si filosofia idealista, tot Platon, neoplatonismul, toata filosofia Renasterii, pentru ca aceasta, ca si crestinismul, se opune dogmei materialiste. Cred ca exageram aici putin si ne indoim de esenta metafizica a fiecaruia dintre noi. Cred ca e de bun-simt sa admiti predarea religiei in scoli, insa cu conditia sa se lase copillor si adolescentilor dreptul de a interpreta, adica o prezentare nedogmatica. Lucru greu desigur pentru o fata bisericeasca. Insa la Facultatea de Teologie se formeaza si personal didactic, unde sunt admise si fetele. Eu as preda, dupa niste manuale bine structurate, notiuni de istorie a crestinismului, in relatie sa cu alte confesiuni, i-as invata pe copii sa inteleaga sensul moral si argumentativ al parabolelor, i-as familiariza cu acele sintagme culturale care traverseaza gandirea europeana si care altminteri par criptice: a-si purta crucea, drumul Damascului (pentru revelatia lui Pavel) si altele. Le-as aduce exemple de literatura si arta crestina. Le-as indica sursa comuna evanghelica a atator proverbe din culturi diferite. Le-as pune in fata neutru doar faptele, cum o religie grupata in jurul catorva adepti, multi fara cultura teologica (nu erau chiar analfabeti, cum le place unora sa spuna), persecutati de toti, a cucerit lumea. Simpla cunoastere a acestor fapte si mai ales contactul direct cu textul revelat al Evangheliilor sunt suficiente pentru a trezi interesul copiilor. N.B. Poate ar trebui sa amintim copiilor, la orele de fizica, si ca Newton, a fost un mare fizician in sensul modern al cuvantului, dar si un mare teolog (de fapt, el s-a considerat in primul rand teolog). Astfel, poate vom reusi sa imbinam cultura rationala cu cea religioasa. De multe ori respingem dogma religioasa, fara sa ne dam seama ca am facut din rationalismul materialist o dogma.

Raspunde acestui comentariu

17.03.2015 | Virgil Iordache a scris: Frumos.


17.03.2015 | Felix a scris: "Disonanta radicala orbeste spiritul, coerenta perfecta il adoarme". Frumos scris. Intre cele doua sta tensiunea conservator-liberal in politica, intre cele doua sta teza potrivit careia o civilizatie are nevoie, pentru a progresa, de conditii bune de viata dar nu excelente (nu coerenta perfecta) altfel se blocheaza; de fapt si o clasificare grosiera a bolilor psihice de la schizofrenie la paranoia sta tot intre cele 2 extreme: disonanta radicala si coerenta perfecta.


17.03.2015 | Adrian Rusu a scris: (simplificand, intrucatva): Daca veti citi nu mai mult decat Catehismul veti afla ca ,,credinta,, este cunoasterea nevazutelor (si speranta in ele). Stiinta, doar a domeniului vazutelor, pe care il extinde continuu. Consecinta este ca cele doua trebuie sa fie,,compatibile,, doar in zona de contact intre cele doua domenii (daca exista...dubiile sunt indreptatite). Asta inseamna ca, in rest, nu exista niciun motiv ptr. ca ele sa fie compatibile. Pot convietui foarte bine, FARA sa se pupe. Conflictul se va rezolva, in termenii catehismului ...dupa moarte. Asa ca n-ar trebui sa ne punem problema. Exista insa o zona de comunicare intre ele, care este morala- (si nu cunoasterea). AICI ar trebui sa se puna problema ,,compatibilitatii,,. Acesta ar fi uzul firesc al religiei in scoala si subiectul natural al discutiilor pe aceasta tema.


17.03.2015 | Liviu din Timisoara a scris: Mi se pare esential faptul ca toate aceste intrebari dificile, fundamentale, au fost formulate si au reclamat un raspuns fara echivoc in perioade mult prea timpurii ale cunoasterii. De aceea, contradictiile sunt de neocolit. Iar eu ma intreb ce va sa fie atunci cand omul, in sfarsit, se poate declara stapan pe destinul sau. Va fi oare capabil sa faca fata raspunderii ?


1 2

Editie scrisa | Vlad ZografiDNA, ncrederea i gurile negre Corupia i nencrederea se stimuleaz reciproc iar asta e valabil pentru corupia mare ...

Subiectele zilei

Dosarul Rovinari-Turceni. Dan Sova respinge acuzatiile DNA: Sunt neintemeiate Acuzatiile sunt neintemeiate, a declarat marti Dan Sova, dupa mai bine de ...



cele doua sta tensiunea conservator-liberal in politica, intre cele doua sta teza potrivit careia o civilizatie are nevoie, pentru a progresa, de conditii bune de viata dar nu excelente (nu coerenta perfecta) altfel se blocheaza; de fapt si o clasificare grosiera a bolilor psihice de la schizofrenie la paranoia sta tot intre cele 2 extreme: disonanta radicala si coerenta perfecta.


17.03.2015 | Adrian Rusu a scris: (simplificand, intrucatva): Daca veti citi nu mai mult decat Catehismul veti afla ca ,,credinta,, este cunoasterea nevazutelor (si speranta in ele). Stiinta, doar a domeniului vazutelor, pe care il extinde continuu. Consecinta este ca cele doua trebuie sa fie,,compatibile,, doar in zona de contact intre cele doua domenii (daca exista...dubiile sunt indreptatite). Asta inseamna ca, in rest, nu exista niciun motiv ptr. ca ele sa fie compatibile. Pot convietui foarte bine, FARA sa se pupe. Conflictul se va rezolva, in termenii catehismului ...dupa moarte. Asa ca n-ar trebui sa ne punem problema. Exista insa o zona de comunicare intre ele, care este morala- (si nu cunoasterea). AICI ar trebui sa se puna problema ,,compatibilitatii,,. Acesta ar fi uzul firesc al religiei in scoala si subiectul natural al discutiilor pe aceasta tema.


17.03.2015 | Liviu din Timisoara a scris: Mi se pare esential faptul ca toate aceste intrebari dificile, fundamentale, au fost formulate si au reclamat un raspuns fara echivoc in perioade mult prea timpurii ale cunoasterii. De aceea, contradictiile sunt de neocolit. Iar eu ma intreb ce va sa fie atunci cand omul, in sfarsit, se poate declara stapan pe destinul sau. Va fi oare capabil sa faca fata raspunderii ?


1 2

Inalta Curte a ramas in pronuntare pe arestarile din dosarul despagubirilor ANRP. Horia Georgescu astepta decizia acasa nalta Curte de Casaie i Justiie a rmas mari ...

RESURSE ONLINE

Grupul pentru Dialog Social

TAG-URI

pensiile militarilor recalculare Crin Antonescu Fondul Proprietatea Victor Ponta Ovidiu Vantu acord Emil Boc ACD Elena Udrea Barack Obama sindicate salarii bugetari alianta sanatate justitie CSM liberali realitatea Voiculescu Traian Basescu locuri de munca BNR militari in rezerva joburi presedintie guvern Bucuresti universitar arhitectura fotbal invatamant comunism reforma justitie Curtea Constitutionala inflatie imobiliare pogrom Republica Moldova

DESENAND (CA) LUMEA...

Contact

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti Romania

Tel: +4021 3112208;

Fax: +4021 3141776

Email: [email protected]

Copyright 2008-2015 Revista 22 - Editat de Grupul pentru Dialog Social / Web Desing by Etis Design



presedintie guvern Bucuresti universitar arhitectura fotbal invatamant comunism reforma justitie Curtea Constitutionala inflatie imobiliare pogrom Republica Moldova

Copyright 2008-2015 Revista 22 - Editat de Grupul pentru Dialog Social / Web Desing by Etis Design

www.revista22.rotiinta versus religie?

MtcmVsaWdpZS01NDE4NS5odG1sAA==: form1: cauta: Cautareinput3:

Știinta versus religie

Documents