10A Un riumgr 25 banl Thiminia 14 NM 1R7R

MONITORUL OFICIALABONAMENTUL :

PE AN, TREI-DECI Ili Or SE ; OSE MINI, 20 LEI

(ntAiù Ianuarie i ntAirt )

AL ROIIIANIEI

'ANUNCIURLLE

LINIA DE TREI-DECI LITEEE TREI-DECI BAN]

( inserarea si mal departe, 20 b.)

Pretul uneT publicatil judiciare,anA la einel-cjeei linif, clue leT mal

14, mare de eincl-qe0T, unu (jece lei

DIRECTIIINE A :strada Germang, curtea erban-Vodg

Scrisorile nefrancate se refusA

InsertiI qi reclame, 6o b.inserarea II-a qi mal departe, 30 banl linia

Anuneiurile se primese i eu anul

SUMARPARTEA OFICIALA. Ministerul de in-

terne: Deerete. Raport.Ministerul afacerilor strine: PreseurtArT

de deerete.Ministerul agriculturd, cornerciului i Nerd-

rilor publice: Prescurtare de deeret.Ministerul de finance: Cireularl catre

casierf generali de judete.PARTE A NEOFICIAL A. Cronieä. De-

pesT telegrafiee. Sedinta Senatului de la 11Maiti.Sedinta Adunftral Deputatilor de la 13

Ofrande.Anuneitni ministeriale, judieiarc, administrati-

ve si partieulare.

PARTEA OFICIALA

Bucuresci , 13 Maiii 1878.

MINISTERUL DE INTERNE.

CAROL I ,

Prin gratia lui Dumnec,tet i vointa, na-Domn al Romftnilor,,

La toti de facia gj viitor, sanétate.Corpurile Legiuitóre aú votat i Noi

oanctiongm ce urmézg :

L E G E.--pentru contractarea unui imprunzut de14715,284, bani 50, de dare contuna

Art. I. Comuna Iasi' este autorisatä acontracta un imprumut de leT 715,234,banT 50, pentru plata datorielor sale.

Art. II. Acest imprumut comuna '1 vaachita de-ug-datg sag in maT multT anT,dupe cum se va putea Inlesni, din nouileresurse ce ea a votat, sag din alte resursece 'sT va crea.

Acéstg lege s'a votat de AdunareaDeputatilor, tn sedinta de la 22 Febru-

rie 1878, si s'a adoptat cu majori-tate de 54 voturi, contra a 12.

Presedinte, C. A. Rosetti.(L. S. A. D.) Secretar, B.C. l'étarlágénu.

Acéstg lege s'a votat de Senat, tnsedinta sa de la 6 Maiii 1878 ,

s'a adoptat cu majoritate de 30 vo-turf, contra a 3.

Viee-preedinte, C. Bozianu.(L. S. S.) Seeretar, N. Ottnairttsescu.

Facem cunoscut ordongm calegea de facig sl fie investitg cu sigi-liul Statului i publicatg prin Monito-rul oficial, 411 ministril Nostri secre-tail de Stat la departamentele de inter-ne si cel de justitie sunt insgrcinatï cuaducerea la indeplinire a acestui decret.

Dat in Crajova, la 9 Mail 1878.(L. S. St.) CAROL.

Ministru seeretar de Ministru seeretar deStat la departamentul Stat la departamentulde interne, de justitie,

I. C. BrAtinon. Eng. Stittesen.No. 1,074.

CAROL I,Prin gratia luT Dumne4eti si vointa na-

tionalg, Domn al Românilor,La tog de facia fi viitor, stínétate.Asupra raportuluT ministruluT Nos-

tra secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 1,863 ;

Avênd tn vedere voturile AdungreTDeputatilor i Senatului, de la 8 Apri-lie si 6 Maiti 1878 ;

In virtutea art. 93 din Constitutiune,Am sanctionat i -sánefoain ,

Am promulgat i promulggm

L E G E.Art. I. Personalul serviciuluT peniten-

ciar si retributiunile luT se fixézg dupg,cum sunt anume ar6tate n tabloul anexat.

Art. II. Dispositiunile legilor de orga-nisatiune a serviciuluT penitenciar, votatede Corpurile Legiuitóre la 1871 , 1874 ,1876 si 1877, sanctionate prin decretelecu No. 1,248, din 1871,169 si 1,246, din1874, 515 , din 1876 si 411 , din 1877 ,sunt abrogate , numaT in cât privescexarea lefilor si a diurnelor , precum si aposturilor suprimate i infiintate dupgtabloti.

Acéstg lege, impreung cu tabloul a-nexat la ea , s'a votat de AdunareaDeputatilor, in sedinta de la 8 Aprilie1878, si s'a adoptat cu majoritate de64 votml, contra a 3.

Presedinte, C. A. Rosetti.(L. S. A. D) Secretar, G. Sefendachi.

Acéstg lege, impreung cu tabloul a-nexat la ea , s'a votat de Senat , insedinta de la 6 Maiii 1878 , ui s'a a-doptat cu majoritate de 33 voturT, con-tra a 4.

Vice-preseclinte, D. BrAtianu.(L. S. S.) Seeretar, G. Lecca.

PromulgAm acéstg lege si ordongmca ea sl fie investitg cu sigiliul Statulul

publicatg prin Monitorul oficial.Data tn Crajova, la 9 Maiii 1878.(L. S. St.) CAROL.

Ministru seeretar de Ministru seeretarStat la departamentul de Stat la de parta-de interne, mentul de justi tie,

T. C. HrItinnu. Eng. StAtesou.No. 11044.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 14 (26) Maiti 1878

TABLOt\de personalul i retributiunile serviciuld penitenciar.

DIRECTIA GENERALA.

Pe lima fie care

La. riurna.

LeT. LeY.

2

1

3573572421

1

15253540

DirectorSub-director§efi de biurotAdjutor de corespondentAVerificatorArchivarRaportor statisticRegistratorCopistTCamerist

Personalul penitenciarelor.

Directort clasa I . .

II7

IIIGrefierT comptabin clasa I

IIDI

Medid la Bucovëtu si Saline le-MarTMedia' la Dobrovëtu, MArginenT, IaÏ i Thgu-Ocna . .

RegistratorT archivarT la VActiresd i IasTCopist la VAcAresdTelegrafist la VAcAresciPreotYGuardienT clasa I

II

740450260185200185200150110

MINISTERUL AFACERILOR STREINE.

Prin inaltul decret sub No. 961,Maria Sa Domnitorul , a bine-voit , invirtutea art. 5, 9 si 10 din legea pen-tru instituirea ordinuld Stéoa Romci-nier, a conferi acest ordin, in gradeleaci indicate, persónelor, al caror nu-me urméza:

Crucea de Mare Oficiár.D-10 consiliar privat Baron Andreiti

Bühler , qef al archivelor imperiale dinMoscva.

Crucea de Comandore.

D-lui consiliar de Stat Pavel Tchernow,functionar-sef al archivelor imperiale din

70 St. Petersburg.Crucea de Oficiar.

300250200150120180

200150

120100

6040

1 I

605040

Acest tabloù, impreuna cu legea, s'a votat de Adunarea Deputatilor, in se-ta de la 8 Aprilie 1878, si s'a adoptat cu majoritate de 64 voturT, con-

a 3.Prqedinte, C. A. Rosetti.

(L. S. A. D.) Secretar, G. Sefendachi.

Acest tabloù, impreuna cu legea, s a votat de Senat, in sediuta sa de la 6RI 1878, si s'a adoptat cu majoritate de 33 voturï, contra a 4.

Vice-presedinte, D. Brettianu.(L. S. S.)

dintr a

s.taportul D-lui ministru de interne catre MDomnitorul. -1

Prea Inaltate Ddmne,

Legea relativä la clasificarea personalu-luT serviciuluT penitenci2r, votatit de onor.Adunare a Deputatilor, n sedinta de la 8Aprilie 1878, cu nit majoritate de 64 vo-turi, contra a 3, si de onor. Senat, In se-dinta sa de la 6 Malt 1878, cu majorita-te de 33 voturi, contra a 4;

Snb-scrisul, o supune cu tot respectulla sanctiunea MrjeT Vóstre , peatru care

Secretar, G. Lecca.

finit, vë rog s bine-voitT a sub-scrie ane-xatul aci project de decret.

Sunt, cu cel maY profund respect.Prea Inatate Demne,

Al Mitrid Vóstre,Prea plecat i prea supus servitor,

Ministru secretar de Stat ladepartamentul de interne,

I. C. BrAtiann.No. 1,863. 1878, Maid 9.

,11110111.0.1.1.0.11100011,

D-10 Scheboueff , cApitan din guardaimperialA rusg.

Prin inaltul decret cu No. 928, din26 Aprilie 1878, Maria Sa Domnito-rul a bine-voit, in virtutea art. 5, 9 si10 din legea pentru instituirea ordi-nuluT Stéoa Romciniel, a conferi Cru-cea de Comandore a acestul ordin ,

D-lui doctor in medicina i filosofieTeodor Oppolzer, consiliar de Stat alAustrie , profesor de astronomic launiversitatea din Viena.

Prin fnaltul decret cu No. 929, din26 Aprilie 1878, Maria Sa Domnito-rul a bine-voit, in virtutea art. 5, 910 din legea pentru instituirea ordinu-luT Stgoa Romdniel, a conferi Cruceade Oficiar a acestui ordin, D-luI Hen-ri Abdolonyme Ubicini, publicist.

Maria So Domnitorul, in urma ra-portuluI D lui ministru al afacerilorstrèine, cu No. 4,939, a bine-voit aacorda D-luï doctor in medicira Fia-la, Malta aut )risafune pentru a prt-mi i purta ordinul St. Stanislas, cla-sa IiI, ce i s'a conferit de MajestateaSa Imperatorul tutulor Rusiilor.

MINISTERUL AGRICULTURE!, COMER-

CIULUI I LUCRARILOR PUBLICE.

Prin inaltul decret cu No. 4,877, din

29 Aprilie 1878, dupa propunereacuta, prin raport , de D. ministru, se,

4 (23) 1:173 MONITORLI OPICIA AL ROIVIANki 2857

cretar de Stat la departamentul agricul-tureI, comerciuluï i 1ucr4ri1or publi-ce, D. Nicolae Cerkez , inginer con-structor, din scóla centraM din Paris,se primesce in cadrele corpuluT tech-nic, cu gradul de inginer ordinar clasaIII, si se numesce in postul vacant deinginer dirigent al cheului Giurgiu,

cu retribuOunea preve'clua pentruacest post.

MINISTERUL OE FINANCE

CireularA eAtre D-ral easied generali dejudele.

Domnule casier,Prin art. 30 din inctructiunile generale

pentru serviciul casierilor de distriete, siprin ordinul No. 10,549, din 29 Aprilie1876, s'a regulat ca sumele ce vor prisosipeste 10,000 lei, din numerarial case ju-detene, sa le tramiteti, in puistrarea easel'de depuneri si consemnatiuni, liberândpentru ele recepisa ea pentru ori i ce de-punere facuta in comptul easel de depu-neri, recepisa pe care sa o remiteti comi-tetului permanent , contra until certificatin regula, pe temeiul caruia sa ye descar-cati prin registre si compturi.

Acesta este, D-le easier, procedarea re-lativa la vérsarea excedentelor caselor irt-detene, procedare de aminterl f(n-te simpla,cad prin sine insusi nu presinta cea maimica dificultate.

In adevèr, ét filierea ce s'ar urma in a-semenea casuri :

Numerariul casei judetene este, spre e-semplu, de lei 18,000, si se compune din7,000 lei venituri ordinare si din 11,000lei prestatiuni. Suma de lei 7,000 din ve-niturile ordinare, impreuna cu 3,000 dinfondul prestatiunilor, compuind cifra ma-ximului, prevèdut prin instructiuni, rémâneIn cash, éra pentru prisosul de lei 8,000din prestatiuni, casierul formha ua de-claratiune in coprinderea urmAtóre :

Sub-semnatul easier general al dis-trictului.. . . , declar ca vérs pe comptaeasel' de depuneri, conform art. 30 din in-structiuni, din fondul prestatiunilor jade-tene, spre a sta in pastrarea acelei case,lei 8,000."

Pe data duph formarea acestei declara-tiuni, casierul liberéza recepisa in aceeasicoprindere ea si declaratiunea.

Suma coprinsa in recepisa se va inscrieprin registre si prin compturi, la partidaeasel:de depuneri, in pastrarea caria se vainainta, era recepisa se va trAmite comae-tului permanent.

Comitetul permanent liberézA casieru-pentru primirea recepisei, un certifi-

cat, Itivestit cu semnatura membrilorcontra-semnat de secretar i purtând si-giliul oficial al comitetului.

Formula acestui certificat este determi-nata prin ordinal No. 10,549, din anul1876, inserat in instructiunile generale lapagina 44, si publicat prin Monitorul o-

ficial No. 104, din acel an.Dupa primirea certificatulni, casierul

inscrie suma de 8,000 lei prin registrulde cheltueli , la ua partida specialA, pur-tând tidul : Bani v&sari la casa de de-puneri, din numerariul easel judetene.

Tot in aceeasi i se descarca F,ziprinjur-nalul de casa , érd, la finele lunei atasézA,pe lénga comptul de gestiune, certifiatulcomitetului ca act justificativ.Nu am trebuintA a vé indica el in comp-

tul de gestiune , la partea réspunderilor,partida easel judetene este deschisa uAlinie speciald pentru inscrierea unor ase-mnieaversAri, care, sub nici un cuvént,nu vor fi contopite cu cifra plAtilor acutedupA mandate.

Din cele ce preced resultA cA , aceeasisurna care s'a Inseris la veniturile casei dedepuneri, se descarca de la veniturile ju-detene.

In modul acesta, partea Antaill a objec-tului ce propus a desvolta prin cir-culara de facia, este, cred, In destul de la-ma itA.

Vin acum la partea a doua, aceia careprivesce restituirea banilor de la casa dedepuneri.Comitetul permanent este singur in drept

a cere, ea nA parte sad Intréga sumA de-pusA sA se restitue de casa de depunerT.Uh, asemenea cerere InsA , comitetul nupóte sA o adreseze de cât prin midlocireacasierului general.

Nu void indica aci formalitAtile cad tre-buesc indeplinite en ocasiunea efectuAreirestituirel, cAci ele sunt coprinse in regu-lamentul case de depuneri.

IndatA ce comitetul permanent a primamandatul easel' de depunerl, insareinéza peunul din membri séi a se presenta la ca-sierie pentru indeplinirea formalitAtilor derestituire.

Eata in ce consistA aceste formalitatidelegatul comitetului formézA nA declara-tiune in urmatórea coprindere

Sub-semnatul membru al comitetululpermanent de... declar cA vers in primireaD-lui easier general al acestuï district, peséma casei judetene , suma de lei... resti-tuita de casa de depuneri, din veniturilejudetului, qi eer sA mi se liberez3 recepisA."

Delegatul comitetului sub-semnéza inmandat pentru primirea banilor, dupe carecasierul, pe de uA parte, trece mandatul inregistrul de cheltueli, la partida casei dedepuneri, si in jurnalul de casA pe dealta, liberézA delegatului comitetuluirecepisa in urmatórea coprindere :

Am primit de la D..., delegatul comite-

tad permanent, suma restituitA de casa dedepunerl, prin mandatul No ..., din name-raräul easel' judetului."

AcéstA recepisa se depune la comitetulpermanent de cAtre delegatul séri.

Casierul trece suma la ud partidA spe-ciala, in registrul de venituri model No.5, intitulata: Banff de la casa dedepunrei din numerarial easel' judetene aflatin pAstrarea acelel case," precum si in jur-nalul de casa.

Cu modul acesta suma descArcata de lapartida easel de depuneri, pe temeiul man-datului acelei case , sub-sris de delegatulcomitetului permanent, s'a incarcat la ve-niturile easel judetene ; ast-fel cA pe cândnumerariul easel' de depunerI remâne maimic cu lei 8,000, ca sA me' serv de exem-plul cu care am inceput, numerariul easeljudetene se maresee cu 8,000 lei.

Operatiunea este din cele mai facile, sinu cred sA dea loc la erori , afara numaidéca se va cAuta aplicarea ei in procedaricontraril instructiunilor de facia.

Când insA numerariul aflat la casierie,din fondurile ease de depuneri , nu estesuficient pentru acoperirea sumel cuvenitaa se restitui case jucletene, casierul inde-plinesce dispositiunile art. 138 si 139 dinregulamentul disei case , in scop de a ob-tine suma necesarA, ori din numerariul ea-sel Statului, ori prin trAmitere de bani dela casa de depuneri.

Imi rémâne sA atrag atentiunea D-v 6s-trA, Inca asupra unui punct.

Unii casieri a cenit ministerului sA learate déca banii primiti de la casa de de-puneri, spre a 'T resiitui case judetene nuar trebui sA tréca la partida de veniturT,pe socotéla fondurilor din care provin, a-dicA la prestatiuni sad la veniturile or-dinare.

Este de sine inteles ca atund când ca-sierul a prima de la comune sumele im-plinite de la contribuabili, le-a trecut lapartida venitului respectiv spre descArca-rea debitului inscris in sarcina sa, dupAresumatul general al rolurilor. DécA IA a-semenea inscriere, tot la partida venituluirespectiv, s'ar face si cu ocasiunea ram-bursArei banilor de la casa de depuneri,este evident cA numal regularitate nu s'arputea sustine cA existA in lucrarile casie-rid, care s'ar permite sa facA nA operati-une atât de abatutA de la cele mai simplenotiuni de comptabilitate. Ar resulta cAdacA, spre esemplu, venitul din prestatiunlrédicdndu-se, dupa resumatul rolurilor, la50,000 lei, s'a implinit in intregime de lacomune, si déca din acéstA suma s'a ver-sat in pAstrarea easel' de depuneri 8,000lei , care mal in urmA s'a rambursatprin restituire, partida casieriel sa. pre-sinte, presupuind ca operatiunea s'a efec-tuat in modul neregulat arétat mai sus,nA Ineasare de 58,000 lei, contra unui de-bit de 50,000.De unde prisosul de 8,000

4014111"ORIM (*ELUL AL ROkA1IE1 14 (26) Ma% 1818

lei?in casul acesta casierul ar fi chematsA, dea explicatiune la curtea de compturi,si ate alte neregularitAti nu s'ar urma pecare nu am nevoe a le enumera aci !

Asa derl, banii primiti de la casa dedepunerl, din sumele depuse in pAstrareaacelei case, din fondurile judetene, se vortrece la ug, partida specialA, precum s'adis mal sus, atât in registrul de venituricat si in comptul de gestinne.

Nu am trebuintA, cred, a explica aci c.din momentul ce numerariul easel' jude-tului devine mg mare cu suma de 8,000lei, liberarea acestel sume nu se póte fa-ce de easier de cat pe temeiti de mandatein regulA , emise de comitetul permanent.

Comitetul permanent nu pote dispunede banil judetulusi, fie ei rambursatï pe ca-le de restituire de la casa de depuneri, fiedin numerariul care nu se trAmisese inpAstrarea acelel case, de cat prin manda-te, liberate in conformitate cii legea, asu-pra casierului general. Procedând intr'altmod, am ajunge la resultatul cl comptu-rile casierulul general nu ar maT presentain acelasi timp i situatiunea easel jude-tuluY.

FAcui aceste explicatiuni spre a ye pu-ne in positiune sA apreciati cA procedareacomitetelor permanente care s'at. permis Cc,prin aranjamente de altA natura, sA dispuede banii ce se gAski depusi la casa de de-puneri, fArA, mandate adresate casierululgeneral; este u'd procedare contrarie dis-positiunilor art. 95 din legea organisArelconsiliurilor judetene.

v6 autoris d.érA, , ea oil de ate ori A-yeti informa cA, comitetul voesce a dispu-ne in mod direct de fondurile easel' jude-

afiate in pAstrarea easel de depuneri,instituind prin modul acesta uà compta-bilitate ocultA, alAturi cu comptabilitatearegulatA, basatA pe control sufieient ; orlde ate qic v yeti informa despre a-semenea procedAri, pe de uà parte sA, pro-testati comitetulul, in cualitatea D-v. deeasier i.spunde'tor al consiliulul judetén,Ora pe de alta sa denunciati faptul minis-terulul de finance.

Banil rambursati, prin restituire de lacasa de depunerl , yeti intrebuinta InplAti de mandate , dupA, categoria fondu-lui la care apartin: voiti sA, qic cA, décasunt impliniti din prestatiuni, sA nu p1A-titi cu el mandate care nu ar fi fost emisedupA budgetul prestatiunilor, i vice-versa.

Asupra acestui punct , atrag atentiuneaD-v. asupra ordinulul No. 21,247, din 31Iulie 1876.

Când in anul 1868 s'a fAcut IA legepentru drumuri , infiintându-se nà anumedare pentru acésta, dare care consistA in-tr'un numèr hotArit de dile de lucru, Men-te in naturA sari plAtite in bani, leginito-nil nu a avut in vedere sA, ereeze uA nouàresursA caselor judetene, dându-le mid1ó-

I ce mai intinse, pentru intémpinarea ehel-I tuelilor lor obligatoril. Scopul legiuitoru-lui a fost din contra ca fondurile agoni-site din pretul dilelor de lucru plAtite inbani, sA se intrebuinteze a nume in chel-tueli privitóre la acest servicitl, adicA, in-tretinerea until' personal technic , lucrAride artA, constructiuni si intretineri de cAIjucletene.

Art. 27 al legel din 1868 interdice inmod formal intrebuintarea in alto cheltu-ell a sumelor implinite din pretul c,lilelorde luao plAtite in bani ; on tóte acestaa ,pe la unele districte s'a tinut pucinA sémA,

de dispositiunile legeT, cAcT casierii, ere-dênd cA, este in destul sA, aibA banil dinfonclurile judetene , fArA a mai cAuta sAvadA din ce anume venituri se compunenumerariul easel, si la ce anume eheltueliprivese mandatele emise de comitetul per-manent , s'ail grAbit sA plAtésel asemeneamandate din fondul prestatiunilor, mAcarcA ele urmei sA se plAtéscA din venituri-le ordinare.

De aci a resultat cA sumele incasate dinprestatiuni , in 'we sA se intrebuinteze laa devèrata lor destinatiune, intrebuin-tat, ell dispretul legel , la cheltueli ordi-nare , adicA in plAti de retributiuni si al-tele.

Prin ordinul No 21,247, pe care vi l'amcitit mal sus , v'am arOtat modul cum sAprocedati la reintregirea sumelor ce se vorgAsi deturnate de la destinatia lor. Nupot a v'e, recomanda indestril indeplinireadispositiunilor eitatulul ordin.

Acestea sunt, D-le easier, instructinni-le ce am credut de trebuintA a v6; da, inseop de a v6 aminti cu desvoltArl mai in-tinse, mai multe dispositiuni din ordinelesi instructiunile ce deja AT6 sunt date.

Comptes pe interesul ce arna-ti serri-cA nu yeti cruta niel oli silintA spre

a aduce la indeplinire ordinul de faciA.Primiti, D-le easier, asigurarea distin-

eel mele consideratii.p. Ministru, G. Cantacuzino.No. 12,371. 1878, Maiti 12.

P A RTEA NEOFICI ALA

Bucuresd, 13 Mai 1878.

Mercurt 10 Maiú, aniversarea sui-rel. M. S. DomnitoruluT pe Tronul Ro.mania, InAlVmea Sa, afiandu-se in o-rasul Pitesci, a mers, la 9 ore, la bi-serica cathedralA a orasulut unde, decAtre P. S. S. Episcopul de Arges,s'a oficiat Santa Margie, si dupA cares'a cântat un Te-Deum.

In facia cathedralei se aflatt insi-ruite trei regimente de infanterie, unregiment de artilerie i do0 esca-dróne de rosiod. Acest front de pa-radA se intindea d'a lungul intregeistrade, sub comanda D-lui generalRacovità. DupA sIvî.rsirea serviciuluTDivin, InAltimea Sa a incAlicat si, in-conjurat de un numeros stat-major, atrecut pe dinaintea frontultfr In acla-maftunile trupelor. DupA acésta,mers pe bulevardul orasulut uncle aprimit defileti , intoran'du-Se apoi lacuartierul InAhimei Sale, a inceputprimi felicitArile, maï antêitt a tut ulordomnilor oficiArT presenVi tn Pitescl.Cu acéstA ocasiune, D. general Cer-nat, ministrul de resbel, a felicitat peMAria Sa din partea armateT , expri-mându'l ckarmata pe care MAria Sailustrat'o, astA-dï, mandrA i fericitA, ce-lebrézA cu recunoschAA a 12-a ani-versare a snivel' MArieT Sale pe Tron,cA ea i In viitor, sub brava condu-cere a InAltimeT Sale, va sci sA lupte

sA mórA, pentru patrie i Domnito-rul et

La. care, InA4imea Sa a bine-voitrespunde prin uà viue mulOmire si

diand, cA a fost mandru d'a Se aflatn capul armateï, care, ea atâta bravu-rA, 'sï-a fAcut datoria pe câmpul de

DupA acésta, a urmat guarda orA-sen6scA, consiliul municipal si cele-alte autoritAV i maïmiilï particularï.

La ora 11, a plecat in trAsurA spreCurtea-de-Arges. Pe tot drumul MAriaSa a fost Intempinat cu iubire i acla-m4uni.' de cätre popor, care 'I eséInainte, pentru acéstA ocasiune , Im-brAcat in haine de s6rbAtóre.

Ajungênd la comuna Merisani, pro-prietatea D-lui senator AlexandruZisu, S'a oprit pentru a lua dejunul.Frumósa localitate a acesteï proprie-tAtt D. proprietar o impodobise cuosebire pentru primirea InA4imeï Sale.In grAdinA se fAcuse uIt horA, mitrétit,la care M. S. Domnul a privit maïmult timp cu nespusA plAcere. ,La a-cest dejun a luat parte tótA, suita, Im-preung i cu D. agent al Serbieï, ca-rele fusese invitat de InAlOmea Sa dea'L acompania in acéstA escursiune,pentru a visita monastirea Argesuluï,

14 (26) Mail 1878 MON ORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2859

La finele dejunului, D. Nicolae Ra-covitg, a purtat urmgtorul tuast :

Mitria Ta,

Dati-mi voe a inchina, In numele Olte-nilor, acest pahar lu sAnAatea MrieTale.

Acum 12 aril', aIT intrat ntórcaDornnales al Rornanilor.

Maria vóstrA atï luat cu bArbAtie i cre-

dintA sceptrul gloriosilor nostri DomniIn maul.

Necontenit aty lucrat, necontenit aï lup-

tat si, strans legat de poporul Vostru, n'ati

perdut nici u/-da.t/ din vedere tinta.Patriotismul Vostru, iubirea VóstrA pen-

tum Orl ati fost mad, si marl' att fost fap-

tele sevhsite sub Domnia MArieï Vóstre.

Astl-di, dupA 12 ani, constatAm acéstaeu mandrie i cu inimile pline de bucurie.Astl-di Vedeti, Simtitï cat Veinbescepo-porul! Cat este de mândru de Domnul kr,

de vitézul CApitan al armatei Romane

De astA-di inainte, calea cea mré, pecare are a pasi Romania , este desehisAprin marele fapte slvêrsite de natiune, el-lluzith de MAria Vóstrl.

SA trlésel multi ani MAria VóstrA !-

SA trAiti indelungat, spre a Indeplini pé-

ne insférsit menirea la care ati fost chemat !

SA trléscA M. S. Dómna , demnl sociede un Domn ca MAria VóstrA !

Se trAésel armata Românl , care 'si-avérsat sangele cu vitejie pentru tell!

SA trléscl Romania mare, liberl si in-dependentA !

La acest tuast, Mgria Sa, prin cu-vinte ellduróse, a bine-voit a multu-mi D-10 Racovitg.

Dupg dejun, a pornit spre Curtea-de-Arges, unde a sosit la 4 ore §imètate.

chipul mgret, cu care se im-podobise orasul cu florT si covóre, do-vedea iubirea cea mare cu care orgseniTprimesc pe Domnitor. Mergénd dreptla Biserica Domnéseg a luT Radu-Ne-gru Vodg, a ascultat un serviciil di-yin, oficiat de P. S. S. pgrintele epis-

cop de Arges, §i in urmg a mers lacuartierul primaruluT orasului , pre-gittit pentru a primi pe Ingltimea Sa,§i unde'L astepta un numeros publicsi scólele de bgeti §i fete, a'T cgror e-feyi aü rostit maT multe diseursuripoesiT patriotice.

La 6 1/2, a avut loc prândul, la fi-nele cgruia primarul aü purtat urmg-toruI toast :

Maria Ta,

Pentru cetAtenii Curtei-de-Arges esteastA-di ul mare si induoitA grbAtóre , ea,in dioa de 10 Mail, aniversarea suirei Mà-riel pe Tron, sA aibl fericirea de avedea in midlocul lor pe MAria Ta, iubitul

Suveran, care a flout ca tot romanul sà fiemandru de numele precum era

numaï pe timpul gloriosilor Domni Stefan-

eel-Mare si Michail Bravul.Atât din parte'mi ca roman , precum si

In numele concetAtenilor meY, sunt ferice a

exprima MAriei Tale urAri din de

buna veni:e i pentru s6nAtatea MAriei Tale

si a M. S. Dómnei.SA tr.liti ani multi fericitï!

Ingltimea Sa a bine-voit a multumi,arètând bucuria Sa pentru modul cum

fost primit in vechiul scaun Domnesc,§i a inchinat pentru prosperitatea ora-suluT si in sgatatea orgsenilor.

Séra de cgtre seminaristiT episcopieTde Arges , fgcut MgrieT Sale IAserenadg , intonând tntr'un mod fórteplgcut mai multe aril nationale.

Scóla primarg a fgcut asemenea uàserenadg, si sóra orasul era iluminatfórte frumos i impodobit cu mult gust.

Timpul ploios, din nóptea de la 10spre 11 Maid , a impedicat urmareaalgtorieT Mgriei Sale la C.-Lung. As-tg-di Ingltimea Sa a visitat in oras se-minarul si scólele primare de bgeti sifete, unde a fost intâmpinat cu imnurlsi urgri de bung venire. Mgria Sa aconstatat, cu multg satisfacere, bunaingrijire i instructiune datg elevilor.Dupg aceea M. S. Domnitorul a pur-ees la monastire, unde a visitat in tótedetaliurile restauratiunea acestui pre-cios si renumit monument historic, res-taura fune care, din causa diflcultMilor

de inviins si amodultdconsciincios cumse executg, constitue ug opergdin cele maT insemnate ale timpilornostri.

Mgria Sa a fost tnampinat de PreaS. S. episcopul de Arges, in vestminteSacerdotale, inconjurat de clerul epar-chid, §i de D. Le-Comte, distinsul ar-chitect frances , cgruia este incredin-atà restauratiunea monastirel.

Dupg ce a ascultat un discurs fórtebine simtit , rostit de Prea S. S. epis-copul, M. S. Domnitorul, condus de D.inginer Le-Comte a examinat tn cele maimid detaliuri tóte lucrgrile executate siprojectele restului lucrgrilor, i acéstacu cel mai viii interes, urcându-se chi arpe echafodage, pênè la inlgtimea cu-pola principale, exprimând, la fie-carepas ce fgcea, depling multumire D-luiinginer Le-Comte, pentru modul ar-tistic cu care lucrgrile eraii executate.

Dupg acésta M. S. Domnitorul abine-voit a face ug visith Prea S. S.pgrintelut episcop Ghenadie, si la ora5 dui:4 amécji, S'a fnapoiat la resedintg.

Séra orasul a fost iluminat. M. S.Domnitorul a fgcut n plimbare pe jos,pe strada principalg a Curtel-de-Arges,unde org§eniT L'ait intêmpinat cu urgrifrenetice. Mgria Sa a fost recondus lacuartierul Princiar de intréga popula-tiune, cu ug orhestrg de lgutari, si aprivit dupe feréstrit danturile populare,ce, in timp de 2 ore, s'ail jucat in cur-tea resedintei.

DEPESI TELEGRAFICE(Servictinl privat al Nossitorulta)

Londra, 24 MauL Camera comune-lor.MoOunea de blam a marchisului Har-tington, relativA la chemarea trupelor in-diene a fost respinsl cu 347 voturi, con-tra 226. UA ordine de di, continênd IA de-elaratiune de Ineredere In minister, a fostprimitl.

Londra, 24 Main. Jiarele engleze searatA In general satisfAeute, de asigurArileaduse de comitele Suvalof.

Morning-Post c,lice : Impëratul Rusieïface concesiuni considerabile."

Acelasi ;liar asigurl, cà s'a dat ordinegeneraluluï Totleben, ea sA nu incerce ni-mic contra Constantinopolului.

Guvernul rus, mai adaogA el, ar fi strèinInarmArei corsarilor. Cu tóte acestea, Ru-sia refusl de a sterge eu buretele pestetractatul de San-Stephano, pe care eon_

2860 MON1TORUL OFICIAL AL ROMANIEI6..41A-mramplaROMME15:11ela

gresul se preparA a'l discuta, d.4rA apro-

plate demersuri vor conduce la nisce basepentru uso1i4iune definitivA.

Constantinopoll, 24 Mail. Viziratulministerul afacerilor strnne s'ar fi tran-

sportat, p6n6 la nod ordine loealitateacamera deputatilor. not ordin de di algeneralului Totleben, interdice oficiArilor

de a merge la Constantinopoli.Viena, 24 Mait. Se serie din Cataro

cAtre Pol. Cor.: Incordarea raporturilordintre Muntenegreni si Tura cresenecon-tenit. Muntenegrenii atf Acut n dilele dinurmA nisce miscArY, cad dab sA se inte14gAintentiunea, de a urmAri vechilelor poftiriasupra Po dgoritzeT. Tura', 'a at resbunat"

Constantinopoli, 24 Mait. Pórta ahotArat s eérA cuartierula general rus,de a fixa formal uA linie de demareatiunepentru trupele rusesci, n preajma Con-stantinopoluluï. Pórta n curând are degând sa eérA Austria, de a ocupa insulaAdakale, 16110 Orsova, care va fi desertatAde garnisona turcéseA. Se crede el Aus-tria ar primi acéstA cerere.CirculA sgomo-tul, cl textul original turcesc al tractatu-la de San-Stephano a fost ars cu ocasi-unea ineendiuld de fa Sublima PórtA.

Londra, 24 Mait. D. Calimaki-Oa-targi, agentul diplomatic al Români4 laParis, a avut erï uä conferinta cu D. mar-chis de Salisbury.

Petersburg, 24 Mait. Tot pare apromite intrunirea congresula.

Berlin, 24 Main. Reichstagul a res-pins la a doua citire, ea 251 roturi con-tra 57, primul paragraf al projectula delege contra socialistilor. Ministrul deStat D. Hoffman a declarat cA gavernulnu mai punea nici nit valóre pe discutiu-nea ulteriórA a projectului.

Sesiunea se sfarsasce astA-sérit.(Havas)

SENATUL

SESIUNEA ORDINARA PRELUNOITA

edinta de la 11 Maid 1878.

Presedinta viee-presedinte Con-stantin Bosianu asistat de D-nit secretariNicolae CAmArlsescu si Stefan Bela.

dinta s3 desehide la 3 ore dupa a-miadi.L Presentï 40 D-ni senatori.

Nu rspund la apelul nominal 32 D-nisenatori i anume:

Bolnavt :Prea S. Sea episcopal de Roman, D-nit

Ganea M., Vioreanu Dimitrie.

Congediti :D-nit Cernat Al. (general)

Silion C., Ghermani Monelas,Ghiea

14 (26, Malt 1878

Nemotiv t:Prea S. Sea episcopul de Ramnic, Prea

S. Sea episcopul de Arges , D-nii Ada-macho V., Atanasiu M., Boboiceanu I.Boereseu V., Cantancuzin G., Carp P.,CArjet O., Corbu C., Drosu N., FAlcoianuG., Iorgulescu Gr., Lupescu G., Manola-che C., Mortun Em., Opran P., Pisca D.,Racovitt, C., endrea St., Sturdza D.,VAr-nay Gr., Zisu Al., Dimancea P., Mano-lescu N.

Samara procesulut-verbal al sedintapreeedinte se adopta.

Se eitesce urmAt(Srea ordina de di:I. Raportul comitetului delegatilor de

sectiuni, relativ la projectul de lege pen-tru contractarea unui imprumut d dareepitropia spitalelor Sf. Spiridon dia IaÏde la creditul fonciar rural pentru platadatorielor acei case.

II. Idem relativ la projectul de legepentru Tnfiintarea de politit municipale incomunele urbane din OM, si

III. Ma multe raporturi relative la a-cordare de indigenate.

Se comunica Senatuld un memoriu alD-10 Tabaia prin care se aratA cA a venitdin Italia In térA ilia, de la 1834, si tóteserviciile fAcute de D-sa ea arhitect, sprea se area in vedere eu ocasiunea discutiu-nei indigenatula ee cerut.

Se trimite la comitetul delegatilor.D. vice-pre§edinte. Mai fnainte de a

intra n discutiunea altor projecte de lee,vom pAsi la votarea din noti a indigena-tulul D-lui Manliu pentru care, dupa cumseiti, in sediata trecutA a fost votul nul.

Se procede la rot.D. vice-pre§edinte. Resultatul votu-

la este eel urmAtor :

Votanti. . . . ..... 31Majoritate reglementarA . . 20Bile albe pentru . . . . . 29Bile negre contra . . . . . 2

Indigenatul este primit.

D. raportor dA citire raportului 0 pro-jectulul de lege pentru facerea de catreepitropia Sf. Spiridon , a unui imprumutde 435,040 let:

Domnilor senatori,Projeeml de lege pentru contractarea

unlit imprumut de cutre epitropia caseiSf.SPiridon din Iasi , de la ereditul fonciarrural , pentru plata datorielor accl case,presentat n deliberarea Senatulta cu dom-nescul mesagiu Nr.1,028 si votat de onor.Adunare a deputatilor in sedinta de 5Maiu 1878, sectiunele D-vóstrt, luAndu-1in cercetare, t3te Pat admis, mina seqiu-nea IV a opinat ea epitropia se prev4dApe fie-care au n budgetul acela ease a-nuitAtile acestui imprumut.

ComitAul d legatilor intrunindu-se In

dioa de 9 Mala curent, in nun:A' de cincimembri si anume: D-nil N. Voinov, N. A-nion, E. Alcaz, Iacob si subserisul,0 hand din noit In cercetare acest projectde lege , avènd In vedere cA epitropia a-costa ease este datOre astA-di eu suma de435,000 lei, pentru care plAteste in total

dobândA anualA de 41,215 lei , adicAdobandl de 10 la sutA, pe când impru-

mutAndu-se la societatea credituld fon-ciar, ar plAti uA dobAndA care, clupA cur-sul actual, nu ar trece peste 10 la sutA

chiar In casul cand ar trece , totusi InacAsta platA anualA intrA si amortisareacapitalulul.

Causa elderei acesta casein deficit estecA imprumuturile ati inceput a se eontractaInd de pe la anul 1860, si cA fostele ad-ministratiuni si at luat mAsuri pentru a-c6sta , insA venind Imprejurarile actualepolitice, cart at agravat crisa , acele m6-surt a remas fArA efect, si acésta silesteacum pe epitropil a recurge la acest im-prumut, pentru a statornici un equilibruin finantele easel', i tot-d'uA-datA a per-mite óre cari imbungtAtiri reclamate de uAbunA administratiune.

Pe aceste considerante, comitetul dele-gatilor a admis in unanimitate sus disulproject de lege, si vine prin organul sub-5crisu1ui, in cualitate de raportore, a su-pune la cunoscinta i apreeierea D-vóstrAresultatul deliberAret sMe.

Raportor, Ap. Grajdanescu.

LEGEpentru contractarea unui imprumut de

catre epitropia spitalelor casd St. Spi-ridon din Ia0, de la creditul fonciarrural pentru plata datoriilor acd case.

Art. unic. Epitropia spitatelor St. Spi-ridon din Iasi, este autorisatA de a con-tracta un imprumut de la creditul fonciarrural din Bucuresei In ipoteca a doue dinmosiile sale anume: Boziescii din judetulFAlcit si Nuteseff din judetul Tutora,pentru plata datoriilor acei epitropii careactualmente plAtesce procente p40 la su-ma de leT 41,215, bani 66 pe an , pentruun capital de lei 435,040.

AcéstA lege s'a votat de Adunarea de-putatilor, in sedinta de la 5 Mail 1878 0s'a adop'-.at cu majori%ate de 56 rotud con-tra 6, fiind si6 abtinerï.

Pre?edinte, C. A. Rosetti.(L. S.) Secretar :G. Islicescu.

D. prqedinte declarA discutiunea generalA deschisA.

D. N. anuIrtilescu. D-lor senatort,'ml pare On ei D. raportor, membra alsectiund a 3-a din care fac 0 et parte

'nu

aratA, in raportul D-sale, cA et! am fost incontra legei. Ceea-ce am deelarat In sec-¡dune in audul D-sale, dar se póte ca. acés-

14 (26) Mait 1878 MONITORIIL OFICIAL AL UOMANIEI 2861

ta st, fie ut scapare din vedere, nu 4ic maY

mult. Ac,um vit la cestiune : D-lor sena-torT, este vorba de un imprumut al unda$0Amênt public, de bine-faeere, din R-edo ase4minte cad astA-0 arare-orT sevd sA se mai ereeze sat A, se mai dotezecu mosii fl Ora nóstrA, de si astA-0 sun-tem intr'un timp regulat, si acIministratiu-nea nu se face ea in timpii anormali dinveacul trecut. Era un timp n vechimecând monastirile prin egumeniT lor greci

se imprumntat ipotecând rnosiT si ecare-tele, cad ajungead p6n6 a se cere vâncla-

rea lor ; atunci Ora ingrijirorânda-se, la a-nul 1820 a venit ea un ce neap6rat u. ho-tArtire Dornnésel a velitilor boerT halea simasili de a pus capAt imprumuturilor mo-nastiresci si spitalicesci fldnd s disparaprejudiciabile iregularitAti; 0 nu ered et

anul 1878 st fim noT senatoriT mai pu-tin bine-voitori i ap6rAtorl spitalelor, decat erat bUrânii nostri la 1820 Indomnia lui i.t.tu! In faptul ipotectril ceruteet ,ad niel maT mult niel mai putincat drurnul pentru punerea a dou6 mosiT

mad ale spitalului St. Spiridon din 1asTca sl fie Instrè,inate curând sat mai

Pentru ce? Pentru et epitropii aces-tui stabiliment at creat de sinele datoriTfArl nier ut lege, fr nicT tit autorisatiu-ne legalt. Nu am pretentiunea s sciti eudeam6nuntul si sA v6 spun cum s'a floutaeeste datorii, dar nu na6 sfiesc a declarea s'a fAcut inteun chip neregulat, i dom-nil senatori de peste Milcov vor fi cunos-cé'nd mai bine de elt mine luerurile si near putea da informatii ea in cunoseintitde causl, ca s ne pronuntlm dact epitro-piT at putut sh creeze acestA datoril dadat avut un budget regulat In care eratprevNute t6te necesP-Atile i eheltuelile,fArt ea ele sl lase vre un gol. Nu m6 sfi-ese a vé mai declara cA dad acele impru-muturi s'at fAcut fr ut, autorisare'id pare el stabilimentul este scutit deplata lor, i creditoriT nu pot sA atace a-verea

Noi nu vedem astA-c,IT de cat u eererea doui epitropi earl vin si GAsim ettrebue sA ne imprumutAm pentru suma e-norml de 455 mil' lei, si sped" póte et noT

Senatul avem st fim numaT un biurot deInregistrare, pe când chiar D-lor, intr'utespunere a situatiuneT stabilimentului , a-ratt c resurse pentru achitarea datorieiat u pAclure mare de vendut $i ut, snotca de vre-o 90 si mai bina miT lei de luatdespAgubire de terenuri espropriate pentruetile ferate; dar alergA eu töte ac _.stea la es-pedi entul imprumutului sub pretext eh dincause criseT resbelului nu segAs sc do ritorTst ampere pldurea i cA curtea de casatie aadmis oil a respins un recurs pdn care s'atpus in intârcjiere epitropia de a lua de indattacele 90 si maT bine miT lei de despAgu-bi re.

D-lor, sei41 et, când eine-va pune, pentilt

o sunlit enormA, un imobil ipotect, aceaipo-tecare trage dupt sine ea consecintA neapA-rata i vinderea. Seetiunea 4-a a cerut sit setrécl in budget ut sumA pentru plata anui-tAtilor imprumutului; se va trece dar p6tenuse va plAti In tot anul regulat. Vlfac atentiel eforia spitalelor civile din Bucureseieu töte adaosurile de clAdire fAcute chiaracurn pentru bolnavii rAniti, si pe cari lep6te vedea ori-eine lângt spitalul filan-tropieT cu chiar reclAdirea din temelie amAretului spital Rout la Panteleimon, sica atâtea cumpArAtorT de mosiT mad, n afAcut niei tit datode.

Repet cA dupit mine, primindacestA le-ge, nu facem nirnic maT malt, nimie maTputin, de elt ajungem la vinderea acestormosiT pentru el mâne o sA vint domnil e-pitropi sA declare cA nu at eu ce plAti a-nuitatile, ivindu-se necesitate de cutarecheltuialt estraordinart. ET bine, et nucred cA yeti primi D-v. ea st consaerati

asemenea ipotect care, cum maT

are sA tragl dupt dânsa vânclarea moii-cAcT daea in timpiT de demult gt-

sit 6menT asa de piosi st fact donatiunide mosiT astAsIT nu ne prea gAsim asade voiosi st, facem asemenea donatiunicum dar putem sä ne invoim st punemmosiile pe drum sA se vêncIA ?

Pentru aceste motive et, D-lor Sena-torT, stint in"contra acestuiproiect de lege

a$ dori inainte de tóte ca, ori cat deautonomi si independentA s'ar credo on .epitropie st ne dea sema una câte una deacele creed de datori, st vedem cum si de-unde provia ele i ca ee anume autorisa-tiune s'a fAcut, ea st ne putem apoT pro-nunta definitiv asupra lor, iar sA nu avemcard de a fi numai un biurod de inregi-stïare, fiind- et a venit don't' epitropi i vo-este st constitue ut ipotect care pregl-teste vênc,larea acestor mosii; si credeti-673 cA et m6 altept, ea dupt tin an satdoi, sA vie domnii epitropi sA declare elnu at fost In putintA sA plAtesct anuitatea lacredital funciar. De aceea D-lor SenatorT,ve rog sA fiti atenti si sl nu treceti cu u-surintl ci sA respingeti acest proiect delege ea prejuditiabil averei easel spitalu-le St. Spiriclon din Iasi.

D. G. Orleanu. D-lor, In acest proiectde lege am v6slut et se cere suma aeeeade banY ea sA aeopere pe de IA parte ni-sce creante vechi ale epitropieT i pe dealta ea sA se fact ni-Ice imbunAtAtirT. D-Ior,In ceea ce piivesee creantele nu sunt depArerea D-lui CAmArkesen; etel clnd e-pitropiT cic cA sunt nisee crelnte veohimase cle la fostii epitropi bune de plattsi cA ne mai put(Ind suporta dobânciile,car mijlâce ca, st le pal plAti, ne-apAratel, acele creante urmezt sA fie recunos-cute, cad nu putea st se tréel dintr'unbudget intr'altul fArl sA fie recunoseute.Trebue dar a se cAuta mijlocul eel maT e-cenomic spre a se stinge acea datode.

A doua cestiune care m'a preoeupat simaT mult pe mine este et, am vNut c,li-cându-se ilfraport cA are st se fact, nisceimbunAtAtirT bAilor de la SlAnic. ET bine,aeest singur motiv pe mine me face st vo-tez acest proiect de lege. Nu scit dactonor. D-ni Senatori cunosc aceste bAY; elese compun din septe isv6re de niste apedin cele maT bune, care ar putea st se a-semenea eu eele mai bane ape din Euro-pa; aceste bli se gAsese pe un pAmânt pecare guvernul Moldova l'a eedat acesteiepitropiT, numaT ea st Ott sA le Inbuilt,-tAtéset, si din contra nu s'a fAcut nimicp6n6 aci. Acum sunt niste case miei pitu-late In cat este rusine cui-va sA dicA cAintrA intr'un stabiliment de bAT. Eli 4ic,dar el ar fi bine ea noT st ineuviintAm a-cest proiect de lege, dar tot-de-ut-datt,

ruga i pe guvern i pe onor. eforie ea maT'nainte de t6te sA se oeupe de acest stabili-ment, eta el nu nurnaT ar da folósele luipentru sAnAtatea lumel, dar ar da i fol6seleeconomice, cA nu am mai merge in Europaca sA cheltuim pungele n,5stre, dad segAseste la SlAnic ape de t6tA bunAtatea,recunoseute ea ecuivalând eu cele mai bu-ne ape din streinAtate. Or eine merge Tilsitac,IT la acele bli este dator st ia saltea,pat, bucAtar, cAcT nu gAsesce nimic! Tre-bue dar a in lesni epitropieT mijlócele dea organisa tied stabiliment de bAT, spre aprofita bolnavi , pentru care scop s'aeedat acel loc epitropie( St. Spiridon.

tri stint dar pentru ac3st project, eusingura dorintA i rugAciune, atât cAtre gu-vern cAt i ettre epitropie ca st bine voiasclst nu lase acestA conditiune inscrist de ase imbunetAti aceste bAT; eta alt-faldaca aceste imbunfItAtirT ar lipsi, nu a,,;vota acest project.

D. 1. Oraseu. D-lor senatori In pro-ject se ()ice aeest imprumut se face pen-tru a se usura dobancla de 41 miT leT pen-tru un capital de 435,000 lei i tot-d'o-datt, a se si amortisa Intr'un decurs decati-va ani chiar acest capital de datoritcare esistA si pentru care se plAtesc acIT

dobânc,IT grele.D. Menu atinge si cestiunea el, acest

capital se cere si pentru nA imbunsétAtirede la bAile de la SlAnic. Et sat acesta,eAcT am fost ehemat la ministerul menA-nilor publice ea st rule rostese a.upra ace-stui punct. Chiar când n'ar fi acéstA im-bunRAtire, ei ar fi eurat si simplu 435,000datorie actualt pentru care se plAtesce41,000 leT dobândA fArl sA se stingt ca-pitalul, totusi cu coast imprumut are stse micsoreze dobanda, are sl fit ul do-brIndA de 9 la sutt cu cheltuelf cu tot, incare intrA i stingerea capitalului in 20anT, pe când ac,11 se plAtesc dolAncli grelefArA a se stinge i capitalul. Datoria esis-tA si plata ei trebue st se fact, acum sepropune ut usurare a acestei plAti: 1 cadobênd4 mai micA, 2 eu stingerea capita,

2862 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 14 (26) Main 1878

lulul. Ar fi destul acésta pentru ea sit pri-mese acest project de lege.

D. CAmitrAseseu a avut euvânt sit intre-be pentru ee s'a fAcut acéstA datorie?. . .

S'a fAcut; remediul este, dice D-sa, sitse vändit pAdurile, sA se ia despAgubireadupft pitmêntul espropriat si sl se plAtés-cit datoria. ET bine geändu-se imprumutulacesta care este usurAtor acésta nu opre-see ea sit se vênc,IA la timp favorabil pldu-rile, si din pretul hat precum si din Waitesproprierilor loeurilor epitropiet pentrudrumurile de fer sA se pltitéseit datoria cese ya inserie la creditul fonciar.

Daea seetiunea a 1V, a pus ca-sA trkAin budget acéstA anuitate, a fost u.A pre-eautiune inteléptä, yor fi dater):epitropit ca in budgetul fie-eArut an sAtréeit acésta, ea sA nu se fact, aglomerarede datorie.

Pe acest temeit et sunt pentru admi-terea acestut project, si rog si pe D-nitsenatori st. '1 priméseA.

D. G. Leca. D-lor senatort, avemdiscutiune un project de lege care tratézAdespre un imprumut de care are nevoe ca-sa St. Spiridon. A vorbit mat multt D-nimsenatort : D. CAmArAseseu a fAcut apel laD-nit senatort de peste Milcov, ea st dealAmurirt cum se gerézA azéstA casa. Acés-tA east se ger6zA ea t6te easele de ase-menea natnrA, sub controlu Camerel si alguvernulut, care p(Ste sehimb pe adminis-trator)", and se p6rtA

InsA D-lor acestea sunt luerurt veal);datoriele acestea sunt mat de mult con-tractate, et bine, daca suntidatorit contrac-tate trebue plAtite, si D-v(SstrA and ve-dett et, la o cash publica se fac abusuri,avett dreptul sA facett anchetA si se vede-tt care este eausa; dar acésta nu ne impe-dica pe not ea sit votAm seest project delege 0 sA plittim datoriele care sunt in fi-intA si pentru care se plAtese dobêndt gre-le. Not trebue sa obseryAm daea impru-mutul ce se propune adi, este oneros sataduee usurare acet ease. Acest inapt umutse va face la ereditul fonciar rural qi vafi mat putin oneros de eat imprumuturilecare sunt astA,0 en dobändt maT mart.

D-lor, este asemenea sciut un lueru carenu s'a intämplat numat la spitalul sântu-luX Spiridon, ci pe la alte locurt ; ce s'aintämplat ? S'a intêmplat c budgetele seyotati eu usurintA si Mat tot-d'a-una ne-echilibrat, ast-fel eA mat tärdit se pome-neat eu deficite care se acopereat prin im-prumuturt.

Astit-qt luerul este flout, trebue not sAnim sit orânduim anchetA ea sit yedemdael s'at fiteut abusurt i daca pe yiitornu trebue sit fim mat aspri; acésta insA nune impedicA sA votAm legea propusA, careeste IA usurare pentru ac a casA.

Asa dar et as ruga pe onor. Senat sAvoteze legea si pa urmA, daca yett credede euviintA, sA numim nA, anehetA parla-

mentarA ea A lumineze si pe guvern careatunet va putea lua mäsurile trebuit6re.

D. Dim. Ghica. D-lor, am putine eu-vinte de dis in acéstA cestiune, cAct nucred cA este toemat ocasiunea a esprimanumat dorinte, cum at flout unit din o-nor. nostri colegt. In adevär, domnit met,sunt de opiniunea onor. preopinenti el tre-bue sA ne gândim bine, sA avem stabili-mente in tara nóstrA nu numat ca sA dAmadjutor bolnavulut prin spitale ei si prinstabilimentele de bAT, si sA punem un ca-pAt si emigratiunilor anuale care due a-farl din tail, fArA exageratie, aprópe 30milióne. Este timpul sl ne &dim la acestperieol in care ne aftAm, cAct tara n6strAnu este destul de ayutA ca sA priméscluAluare de sânge asa de puternicit de 30 demilióne. RämAind dar ea si guvernul sAineurajeze asemenea idet, sa venim la le-gea de fatt.

Onor. D. CAmAritsescu a bine-voit sAfacA uA comparatiune intre asedäraktulsAntulut Spiridon din last i acela din Bu-curesct ; it fórte multumese sunt rem-noseätor de buna opiniune ce are de mo-dul cum se administrézA eforia spitalelor.Meritul nu este mare, act am avut tut a-vantagit asupra eforiet sAntulut Spiridon,find-el am stat mat mult timp aceiast(Smell)" in capul acestet administratiuni ;

când uA administratiune are inaintea sauA serie de mat multm ant, ar fi un ce ru-sinos sA nu aclud un resultat bun.

Sunt multe de dis asupra eforiet dinBucuresci, et insumt o mArturisese, i nesilim sA faeem cat se póte mat bine dato-ria nOstrA ; insA, daea suntem in uA staremult mat bunA de eat epitopia sAntulutSpiridon, causa e3te el am ayu t inainteanóstrA vr'o dece ant do administratiunecontinuA, si apot nu lAsAm acel eforie re-dusA numat la un singur om, cum a remassAntul Spiridon din Iasi'. Un orn, cat decapabil sA fie, nu are acel curagit trebu-incios, ea sA ia initiativa sA facA reformecare le-ar putea sA le facA când ar fi incomplect membrit prevëduti de lege, a-di it in numär de treï ; un ora singur fiindse mArginesce in uit asemenea adrainistra-tie intinsA, a face numat lucrArt curente.

Esprira si et dorinta acésta, ca sA secomplecteze membrit epitropiet sAntulutSpiridon. Nu Rill dacA sunt bine infor-mat, dar astA-dt sântu Spiridon din Iasi',are numat un singur epitrop.

AcéstA dorintA o esprim cAtre guvernca sA compleeteze acet membri, ca ast-felsA dea autoritate acestet epitropit si sAfacl nisee luerurt mat seriase.

SA venim la projectul de fatit.Nu pot et, D-lor, eu pArere de rät o

spun, a primi opiniunea D. lut CAmArt-seseu, eAct s'ar aduee uA perturbatiunemai mare in budgetul acelet epitopit. Cumpot et sA nu dart epitropiet acéstA opera-tune finauctarAt cad, Se dovedesee cA ba-

nit ce-T datorézA adt, nu-T mat p6te avescu 10 la sutA cum avut pên acum ?

DécA att fi vädut espunerea de motivedosarele , att fi observat cA suma de

450,000 se formézA din mat multe datoritesistente, cA pentru aceste datoriïtn treeutse plAtea 9 la sutA, pe cand. astA-dt nu segAsesce de eat cu 14 sat 18 la sutA. Nueste dérA de datoria nOstrA sA venim inajutorul acestet ease i sl-T spunem : eon-tractézA un imprumut la lun asedAmênt ,precum este creditul fonciar rural dinBucurescï, i unde se p6te obtine bant cuaU dobêndA mat micA ?

Asa dérA voiti vota acéstA lege , si rogpe onor. Senat sA o voteze, insA eat re-

strictiunea care a fitent-o seetiunea a patra,in care fae i et parte , ea sA fie bine in-tales sA nu ajungem la aeea positinne decare se teme onor. D. CAmAräseseu, adieitca sA se vändA mosiile; i spre a evita acé-sta, sA fie obligatA epitropia aceea sA in-scrie In budget anuitAtile acesteT datorrieltre ereditul fonciar ea sA sting/ datoriainteun sir de ant.

Ar fi bine asemenea sA se introducA unamendament ea, din banil cApätatt pe pit-dud 0 din despAgubirea pe plménturT datedrumulut de fer, sl se facA TrabunAtittirtblilor de la SlUnk si sit se plAtéseit dindatorit, érl nu sA se cheltuiascl eta am-ploiaï si alte cheltuelt curente.

D. N. Lahovari. D-lor Senator)", luAndcavéntnl, n'am nicX cum presumtitinea cA,o sA fit urmat in opinia ce am sA emit inchestia de fatit, o fae numat pentru achi-tut consciintet mele. Este yorba, domnilor,de instritinarea unor avert imobile a uneïinstitutiunt de bine-facere, a unlit spital,

ipotecarea echivalézA cu instrAinarea,en véndarea ! ET bine , D-lor , averea unorasemenea institutiunt de bine-facere esteaverea sAracilor, si ea ast-fel, toti suntemdatort a fi eu cea mat mare circonspectiunein gerarea kr; ni se spune cA epitropiaSf. Spiridon are datorit ni se mat spunecA ar fi elAdit un spital la Roman cA aresit facA clAdirï la bAile de la Slänie, t6teaoeste at fAcut uA confusiune in capulmet, clot cum s'ar putea admite ea nit in-stitutiune, ca spitalul, In lipsA de bant ,sA ipoteceze raosit spre a'st plAti datoriile,ce a contractat , pe când at avut indestutbant in obligatiunt rurale, pentru pitmén-turile date, conform leget rurale, locuitori-kr dupit mosiile spitaliceset, in cat sit nuaibA trebuintA de a face datorit ba chiarnu s'ar fi cuvenit niet obligatiunile ruralea le atinge , fiind cA ele represintatt uitavere imensA imobiliarA ce se luase de laspital, necum a face 0 elAdirt, pentru careobieinuit trebuese bant indoitt si intreittde cat cat pre-04g in devis spre a setermina.

Conclusiunea mea dar este , a se res-pinge legea ee ni se cere sit votitm, si pen-tru plata datoriilor, sit se restrAngit chel-

14 (26) Maiii -1878 MONITORUL OF1CIAL AL ROMANIE1 2863

tuelile, suprimându-se chiar din numeralpaturilor, de va cere trebuinta, i fäcênclusela loc treptat dupl imbunlatirea striÏfinanciare a acelui institut.

D. N. Clana,rAleseu. Aram mirat säaud p onor. D. Orleanu vorbind Wilecare ar fi sä, se fad, la SlAnie. Nu avereaimobill, a easel' St. Spiriclon din Iasi estedestinatä, prin di spositiile testatorilor pen-tru facere de bitï, ci ea este pentru spita-le, si antMa datode a 6menilor crestinisufletesti este ea imobilele lAsate prin tes-tamente, la o anume destinatie sl nu sedeturneze de la destinatiunea lor, i sä, nusl instreineze in contra prescriptiunilordonatorilor. Dug, D. Orleanu ne-ar aducetestamentele, si am veclea dicendu-se in-teensele c putem face bAT, ea sg, nu maTmergem in strAinitate, m'asT inclina i asirespecta ideia D-lui Orleanu, cad ar fi res-pectarea dorintel testatorilor.D-lor. senatorise p6te sA fie multe necesitlti si de multefeluef in téra nóstrl, trebue s vedemIn ce scop s cer si dupa care motiv , sidin ce fondpri s. se aeopere ele. Pan ir-mare, 'nai pare a nu era locul s ni sevorbésol de bY acum and sä, eere pentrudatoril create de mai inainte ipotecareamo;di lor, instrainarea lor, dupA mine, eu-n'ind mai târditt; clei el nu sunt op-timist. Onor. D. rleanu ne-a 4is datorias'a %cut, si ce s facem acum ? D-lor se-natori, punctul asupra elruia ve atrag a-tentiunea este sì vedep rnalanttitt, flea-tu-s'a bine acele datoriI? eel' care le-a fä-cut, avutati facultatea WA le fad, ? era aceafacultate data de veri-ul, lege ori nu? D.Orleanu, ea ore de drept, p6te sä, seienimenT nu póte fie ) ceva de at and arecapacitatea legall. Cat pentru eeea ce nemaT slice D. Orleanu el are sä, se prevadldatoria i c o sä, se plltéscl, el pesimis-tul, trebue s spui D-lui Orleanu el se vorviude padurele, se vor lua banii pe tare-nul espropriat pentru cAile ferate i °Andva fi la plata datoriel, se vor gasi alte ne-cesitlp; pentru e seiti c toti tintim slurralm dui)/ ideile nóstre in parte, credên-du-le mai bune, si trecem peste acelea alealtora de eri fie fi fost at de bine espri-mate. ET bine maine and vor fi alï epi-tropT, care vor avea alte idol, i averea va fiin strainitatä !

Onor. D. Lecca a dis, el, se fae budge-te; el bine, onor. D-le Leca, cine ne-a dusacele budgete de ale cerceta? None nu nis'a aeatat nimie, noi nu am avut in vederealt de at u espunere de motive a epitro-pieT care, dupl, afirmarea Printului Dimi-trie Ghica, astl-di este compusä, de at deun sigur membru, fiind desmembratit.

Cana darn epitropia aceld asedlmentst numai inteun singur membru, prin ur-mare flrA ul cercetare seriósti,eum am puteanoT s consacrám acest imprumut? As voidarl sg, mi se afirme in mod incontestabilde onor. D. ministru de interne, daa 4-

cestti, cerere de imprumut este fleutl demajoritatea in fiint6, a membrilor prescrisl,de lege; apoi s ni sä, aducl budgetele aceluiasedam6nt, s le cereetlm eu deamlruntul,si in cas de a vedea o datorie bine con-tractatl, si exigibil, sit avisäm la mesurade a fi plätitl din vendarea de paduri si dinhuff ce se va lua dupl esproprierile de te-ren, aci a lasa a se ipoteca mos'ille spita-lulaT St. Spiridon, acésta ar fi a '1 face sripiardä, curênd sa mai tarditi aceste mosii;si atunci clinta va fi mare precum acumilusiunea celor ce vor s admit/ ipoteca,are a fi scurtA! Insist, D-1or senatori , sislit el, este bine a se cereeta cum s'ati eon-tractat aceste imprumuturi; s ne convin-gem asemenea daca epitropia este astl-dicomplecta ca membriT ei sal este desmem-bratl.

Mai repet dard el cu acest imprumutdatoriele spitalului nu vor fi stinse,se vor vinde mosiele ce s ipotecézi , sidea Dumnezett ea s fill inselat in prove-sderile mele...

Mud voiti vedea el nu sunt ascultat ,ve voiti core voie sA propun un amenda-ment pentru amanare.

D. Dimitrie Ghica. Nu voil sa vor-bese in fond, ei sä, revelez nisee cestiunide prineipiti, pe care, chip/mine, le ered e-ron ate.

Onor. D. Camarlsescu, in ludabila sasolieitudine pentru asedamintele de binefacere, comfit?, ul eróre; D-lui crede cl nuar avea dreptul, (avAnd un capital nege -sit spitalul St. Spiridon) sà fach i stabi-limente de NI.

Este in eróre in privinta disposit unelordonatorilor. Asedemintele de la St. Spiri-don sunt destinate si in hris6ve, in testa-mente se dice curat: pentru spitale, pen-tra invetlture, in fine pentru bine-faceride ori-ce naturl."

Cea maT mare bine-facere pentru sarti-eimea suferindl, sal ehiar pentru omeniresunt bane. Stabilimentele debli vin chiarin ajutorul spitalelor, elci, insanatosindmaT bine pe 6meni, resulta a, de unde spi-talele trebuia sA primésel pa aeelasT bol-nav in mai multe endue'', Kin bX butte seva inslnAtosi, i ast-fel se pot scuti spita-lele de mai multi bolnavi si de mai multecheltueli.

Asemenea vat sä,' combat nit alta ideea D-lui Lahovari. D-sa spune sa se redu-a, namerul paturilor adiel sti se reducl,cheltuielile in proportinne ea venitul actualea S. se On, pllti si datoriile.

alte iconomiT se pot face, dar nuse p6te reduce numerul paturilor, clei lanol in Ora este un spor enorm de bolnavi.Ve voia cita ea esemplu c chiar eri amconstatat la 3 spitale 32 de bolnavi pestenumerul legulamentar, elrora li s'ati flednisce paturi provisorii, fiind el, nu putemlasa 6meniT sä, dad la pOrta spitaluluiPe'ne asta-di am mandria s4 declar ç n'a

bltut niminea la usa until spital al e-foriei, caruia stl nu i se deschia, si sä, fieprimit. (Aplause prelungite in Senattribune).

La spitalul coltiT in trecut ajungea 30de paturi, pentru a in trecut nu era sl-rAcimea asa de mare; pe atunci eralboeril,iertati'mi espresiunea acésta nepläcutlp6te unora erati boeriT care da ajutorsgracimei. Aeesti boeri ati dispArut, findel nfl devenit si ei stiraci, i noT cesti mo-derni am devenit egoisti si nu ne preagândim la slrleime.

Iatl una din eausele care al fleut a semAri numerul sttrAcimei. AfarA de acé sta,astä-di poporul numai e ea in trecut ; as-

numal e nimenT care sä, creep. in des-eantece, ci top vin desi cautä slatatea inspitale.

Ar fi dar o fórt e nenorocitä idee de ase reduc e numerul paturilor, si eti ve eon-jur, D-le Lahovari, sl nu cereti a se re-duce paturile; elei ar fi a condamna pe fiecare an mai multe sute de 6meni sA, m6rit,lipsiti de ajutorul medical!

Acum mai voese sl dal ul esplicatiuneD-lui CanalrAsescu. D-sa face uti er6re andcrede cti s'a cerut acest imprumut numaTde un singur membru al eforiei; el s'a ce-rut Ina, pe and traia D. I. Negurl i ce-rerea este Meutl de doul membri. Am Osinsl el asta-di este un singur membruam e spt imat dorinta sä se compleeteze maTcurand, mai eu séml, el aveti acolo unuldin 6menii cei maT capabili si care s'a de-votat in OM viata, sa 1a, asemenea lucräri,este D. doctor Fetu.

D. C. Bosianu. Onor. senatori, nu ama ye ocupa mult cu aéstti cestiune si credel este bine sä, läsäm la nit parte tótedmiele de imbunitltiri viit6re, cad ele nusunt in eestiune. Cestiunea este el eforiaSt. Spiridon din Iasi ne cere noe per-mis iunea sä, facti un imprumut la creditul

fonciar puind ipqtecarea a done proprietltiale séle. In facia acestei propunerT, donecestiuni ni se presintl. Intéil este util a-eest imprumut ? Al douilea, putem noi a-utoriza acest stabiliment de a contracta u nimprumut ipote and proprietätile sale i-mobiliare ? Toff D-nii oratori p care 'T amascultat cu multa plleere, s'a ocapat numa Tde antka eestiune, dicênd eti este util im-prumutul. ET bine, utilitatea este evidentl;Ma a plat i uti dobendA mai micä, i cufracpune cu fractiune ehiar eapitalul, evi-dent a este maT bine , nu este dediscutat uA asemenea cestiune. Dar greu-tatea este alta: avem se ne intreblm dacanoi, puterea legiuit6re, avem dreptul dea dispune de bunurile imobiliare cu caredonatoriT al dotat asemenea asedäminte.Iatä cestiunea de care avem sl ne preo -cup/m. Ei bine D-lor, noi nu putem dis-pune de aceste bunuri, preeum nu putemdispune de bunnrile celui din urml, cetA-tenu, i constitulia nóstrA ne garantézit

2804 NONITOIalL OFICIAL AL ROMANIEI 14 (26) Maiti 1878

personalitatea i dreptul de proprietate alnostru. Apoi D-lor, and acésta nu putem,cum putem noi aaorisa un imprumutpotecar, and hipoteea este uA instreinareeventuálA?

Apoi se diem; cum sA se plAtésa &Ito-Hile ? Dar uti administratie economrt siprevtdttóre va putea fórte bine in viitor,treptat sA achite aceste datorii. i D-lor,numai pentru cuvtntul de necasitatea dea rachita aceste datorii nu trebue sAlovim un principiú asa de mare, A, atacAradreptul de proprietate al until' sacru ase-*Ant care este Inaintat pentru bindlesocietAteT.W rog dar sA respingeti acastproject de lege.

D. Iaeob Ftttu. Cerusem cuviintul nupentru ca sA vorbesc asupra necesitAtei a-cestui imprumut, p?ntru cà toti D-nii se-natori care s'at ocupat n sactiuni si atputut vedea motivele pe basa cArora epi-tropia l'a cerut; acéstA cestiune o credelucidatA, voi spune numai in treat elimprumuturile ati neeput a se face Inade la 1860, acele imprumuturi nu s'atputut plAti, ast-fel a din an In an s'at a-cumulat mai malt datoria, si astA-di, pre-cum ati vtdut, planézA asupra acestei easenA datorie de peste 435,000 lei.

N'am cerut, ie, cu vet tul ca sA arAt mo-tivele, pentru a le ati vtdut cu toti. Amcerut cuvAntul mai mult ca sl reetific óre-care Mei, ce s'att adus de cAtre D-niT careat combAtut aeest imprumut si acesta seintelege din necunoscintA de causl.

S'a dis de cAtre onor. D. CAmAräsescu siLahovari, cä testatori, care, din timp Intimp, a Inzestrat acest asedAment cu mosiT,n'a voit ca astA-di, sh se instreineze si cäacesta astA-di se face. A doua idee, cl a-céstA casA a St. Spiridon, avênd si boundresultate din improprietArirea locuitorilorpe mosiile sale, acele bound' s'a cheltuits'a prApAdit. ET. bine, sA'naT permitA alespune, cA nu este esact: tocmai acestemosii, care se hipotecézA, sunt cumpArateacum In urmA, nu sunt din mosiile vechl,

s'at cumpArat cu acele bonuri rurale sila neajungere, s'at recurs la imprumuturi.D-lor s'a dis da uncle a provenit a-céstA datorie ? Nu vol veni et ea sA jus-tific pe cei ce at fAcut'o, pentru cA niciet precum nici nimeill din D-niT senatori,cheer si nod din partea locului nu cunoscproveninta el; pentru Care reson corpulcel Oak ati si númit nä anchqA parla-mentara; si raè unesc si et cu onor. repre-sentant de BacAd, ea precum CaMera, cânda votat acest project, a votat i uä comi-siune care sà descopere modal cum s'aadministrat, sat mai bine iend, de undoa provenit aceste datorii, asemenea si noisä numim uä anchetA, din sArtul Senatului,care sti facA acelasi lucru.

D-lor, ori-ce s'ar dice, In priviata mo-dului cum epitropii at Mont aceste dato-di, este tat imprejmeitro,-pe care nimeni n'a

Mr.Telf

relevat'o, el adtninistratiunea spitaluldSf. Spiridon, pa lângg cheltuelile sae or-dinare, a mai fAcut si nisce cheltueli cc-straordinare, ad a fost obligatä sA le &el.Aceste cheltuell sue: clädirea unui spi-tal la Roman si altul h Brlad. PentrucA, D-lor, dAcA epitropia St. Spiridon po-sedä moiI, apoi lo po;edA, cu Ind ttoririsA-facA spitale In un31eloealitY, si, dupecum am avut on,5re sA vt spun, uncle dinacele indatoriri sunt si facerea spitaluluide la Roman cu care epitroph Sf. Spiri-don a cheltuit In anii trecuti poste sapte-deci mii galbmi; asemm)a datoria de aface un spital la B Wad, la care iarAsi acoeribuit p3ste dou6-4eoi mil galbenipentru clAdirea spitalului afarA d chel-tuelile de intretinere.

D-lor senatori, nu void vorbi in cestiu-nea de drept, pa care a relevat'o onor. D.

Bosiano, las acéstA sarcinA altora mai corn-petinti In materie de at mine.

Tot ce as putea adAoga la acésta estecA, casa Sf. Spiridon este uä casA auto-nomA, uA casA care prim statutele sale aredreptul de a'si -administra averea si de ao preface dinteun fond in altul, so tnte-lege cu autorisatiunea Corpyrilor Legini-Ore singurile in drept si clato-ie; si apoiprin autorisatiunea care o cere epitropiaSf. Spiridon de a face acest imprumut, nuse pite perielita mosiele dupe cam erodeD. CAmArAseseu, pria imprumutul ce secere tocrnai se tinde la asigurarea averiiprin punerea ordinei in administratia eT.Po urmä D-lor, mosiele acestea produc unvenit paste 70 miT lei, pa and anuitateaanualA la 'creditul foneiar nu se ridia decat la 27 mii lei, ast-fel cä s'ar putea puneconditiunea ca acele anuitgi, pentru ter-menul pe at se va face Impremutal, sAse garanteze In InsusT veniturile acelormosii. Apoi dupA cum epitropia spune inmotivele sale, daca casa ar putea realisadin vilndarea pAdurelor sat din proceselede espropriare cu ado ferate, óre-carisumi, ar putea cu aeele sumi sA vie se p1A-tésa si inainte de 'berme 11 in parte sull to-tal acéstA datorh la creditul fonciar.

Alt-raintrelea dacA no) vom respinge,precum propune, acest inaprumut, WAY.pe casa Sf. Spiridon intr*UA positiune dincele mai grave, si iotA pentru ce: persó-nele acelea cAtre care debitézA casa, stA-ruesc primescA sumIe, cu at:It mai!nun cA aceste datoril sent si prev6c,lutein budgetul anulul curent, i casa nu estein stare sA plAtéscA cu veniturile ordinaN;asa cA veti Lisa ei creclitorii aceia sA atacesi sA sequestreze veniturile easel, in atse aducl uA perturbatiune in administra-tia si averea acestel epitropil.

Ca acestA ocasiune, Inai exprim i et do-rinta, In unire cu onorab. D. MiticA Ghica,D-lui presedinte al consiliuld; si ac6stAdoriatA nu este numai a mea individualA,ci taste dorinta Moldovei Intregi, do-

rinta care o exprim este ca sl complectezeca tiA orA maT mnain4-,e acea epitropie careasA-dieste vkluvA, naavAnd In emu]. el dect un singur nrunbru.

D. Ctimilri.gescu. Am euvêntul ?D. vice-pre§edinte, D. BrAtiamu. D.

CArnArAsesca a cerut cuvântul pentra atreia órA, nu pot sAl dad cudntul. de cItdad, Sonatul va aproba.

VocI. Da, de, sA vorb6scA.D. N. Cdantixtiqescu. Onor. D. Dim.

Ghica a dis a et m'asT fi opus la facerede bAT cad sunt pentru folosul i usurareade 1161A a lumel suferinde. Dacit am 4isa tin sl so pAcl6scA dispositiunile dona-torilor, n'am inteles prin acésta cl, andse Indeplinesc din venituri cu strietetA a-cele dispositiani si remâne din venituri unprisos, acel prisos se nu se dea in alte In-bunAtAiri de bine-faceri,

D. D. Ghica a mai dis cA, and s'a ce -rut Imprumutul, ali fost duoT epitropi lacasa St. Spiridnn dar cA astA-di nu- estede at unal. EY bine, daca a avut nenoro-circa epitropia spitalulai Sf. Spiridon d'anu i se mncuviinta Imprumutul po timpuland ea era compusA fie si numaT de doulepitropi, astA-di când este numai nn sin-gur epitrop cu atAt mai mult cuvAnt suntde opiniune a se amAna acest Imprumuteel putin 0116 se va complecta numhulepitropilor cerut de :ego, ca sA se vadAbeg si acei epitropi cad vor veni, at a fide acoeasi opiniune ca sA cérA imprumu-tul eu ipotecA i sA nu gAséscA alt espe-

pentru plata datoriilor, de vor fi elefAeute legalmente.

Onor. D. FAtu a venit sA ne spunA cAaceste mwit stint cumOrate cu banii du-pA pAnaInturila date locuitorilor fosti c1A-casi. ET bine, onor. D-le PAU' ce trebuiasA se facA ea acesti bani care ail ramplasatun fond instreinat si nu at fost un venitanual ? Nu era acesti bani ai spitalului ?Cum ? dacA s'a dat aeesti bani In cump-rarea a dou6, mosii;aceste mosit nu at de-venit propri ,tate stabilA a spitalului ca sicea-laltA avere a lui, numai sunt ele alespita'elor? nu trebue sA OmAnA neatinseea i cele-lalte mosil? nu at fost cumpt-rate cu banii spitalului? apoi de ce nu vteste milA de dInsele si voiti sA, le privitiea cum ar fi mai de putin pret.

D. Fatu. s'ati maï adAogat sumele.D. CAnArájeseu. Dati mi voe sA con-

tinuez. Nu inteleg pentru ce sA sustinetica atAta stAruintA ipotecarea. Onor. D. FA-ta mai dice cA acest spital are si un altspital la Roman. Dar aibil ori câte spitalesi ori unde, nu m6 opuiti, el trebue sh leintretinA; mè opun numal la a nu se in-streina averea spitalulul, i v'as ruga sAfim ca toii eu t4tA seriositatea asupra a-costei cestiuni, cAci instreinarea de mosiieste uä cestiune fórte gravA. DupA cumv'a spus'o si onor. D. Bosianu eu pater-nica sa voce, mosia care se pane ipotectil

14 (26) Matt 878

Se pune chiar pe drumul vêndt,Irei. Preeum,copilul, indatt ce se nasce, se pune pe dru-mul mortei, tot asemenea i ut mosie ca-re se ipotecézA, se pune pe calea perdani-ei; rare ori s'a vedut esceptiune la a6sttregult. Onor. D. FAtu a citat ca un mo-tiv de argumentare In sprijinul ipoteceieste el nu s'a putut impliui anul treeutun venit de 71,000 de la arendasi. Nueste asa D-le Fatu? Iat t. ee dice espone-rea de motive a D-lor epitropi pentru ce-rerea permisiunii de ipotecit (citesee).

EX bine, pentru c n'a ing:rijit epitro-pia , ved6nd neîneasarea veniturilor latimp, sA urmAréset garantiile arendasilor,pentru acésta pretind st se constitueipotect ? Mi se pare ct, nu este nici logicnici drept acésta.

Cat pentru ceea C3 ni se promite, cA,cand vor deveni veniturile mai mari, o sAse plAtéset datoria, st;mi dati voe st mìindoese; eta et nuni nu prea ered eu in-lesnire in viitor; nu tot-d'auna so realise-zt promisiunile.

Et unul die et asta-di sA nu primimipoteca, ca SA pregAtim, fiXriX voene, chiarniX vêndare a mosfflor, cAci vêndendu-le,de sigur se vor duce si acele stabilimentesi nu vor mai esista. Astt-di prin ut ipo-tecare, mAine prin uit vèndare, se due mo-siile si atunci de- bunA salt na vor maiesista niei spitalele.

Vi s'a esplicat fórte bine motivul pen-tru care noi nu trebue st ineuviintAm a-cest imprumut cu ipotect. Cnor. D. Bozi-anu a spus, si sunt si et de acord cu. D-lui,et nu putem st primim acéstl ipotect,sunt de Were cA ar fi bine ca guvernulsiX eomplecteze mai antait num6rul mem-brilor acelei epitropii, si acei epitropi o-cupandu-se eu seriositate de datorille spi-talului, ca st, vadt curn s'a fAcut si cums'ar putea plati mai in avantagiul netn-streintrii avail spitalului , st, recurgitchiar la espedientul estrem de a cere ipo-teca, si atund i. vom reveni la acéstA cesti-une, iar acorn st o amantm, siX o inlatu-rtm. Cat pentru ancheta care ni se puneinainte, ea un mijloc de mangtere, et u-nul as dori, si a cere ca aneheta sit sefact inainte de a ne ocupa cu cestiuneaimprumutului, pentra et de va apnea sttréct logea, nu stit la ce bun mai serdancheta, ori care ar fi resultatul ei.

D. St. Belu. D-lor senatori, ceea ce nuinteleg et in cestia de fa-0, e cum este cuputintt sA ni se eért un ast-fel de vot ?Apoi votal aeesta este eurat pentru vén-4area mosiilor ! Acésta nu inteleg. Parin-tii mei i aï D-v6strA last averea unui in-'stitut óre-cire : cil i altii last, averea satmosia pentru bine-fac X co indatorire CA ;st nu se listreineze nici 11A-data, ci siX

cheltuiasc" numai venitul ; vin insà nisce'epitropi, care Dumnedet scie cum ad-,ministrézt, fac nisce cheltuell esagera-:te, fac detoriT, i cand este vorba st

MUNITORUL OFIGIAL AL ROMANIE1

facem economiY , dicem eit nu putem ,pentru cA o st, se prAptcléseit bolnavii, cAnu ut st End fie spitale si paturi de ajuns!Apoi, nu este mai bine sA suprimAm cate-va paturi do belnavi de cat sA suprinalmtotA averea.Onorabilul met amie D. Fétu,dice et, s'at cumpArat doué mosii cu baniiepitropiei. Apoi, banif aeeia ce bani stint?De uncle s'ati luat? s'ati luat dupt, beau-rile rurale tot ale epitropiei. Acele bonuridart. represintat chiar rnoiiIe lAsate dedonatori ei nu se pu teau cheltui. Acum pen-tru cA am cumOrat cu banii din aeele bo-nuri rurale alto moiT, p6te 6re st vêndAepitropia acele mOi? Nu Inteleg si nu ad-mit acesta. In oesthinea de drept, v'a spusonor. D. Bozianu, cA noi Corpurile Legiu-itóre aTt avem dreptul st lAstm mosielecare sunt afectate pentru spitale st se pueipotect, ea mAine poimaine creditul-fan-ciar st le pue in vênc,lare.

Aci D-lor 1111 se dovedesce de cat un lu-cru, cA aeel asedAmênt este red adminis-trat, si cA ast-fel a urmat do la inceput siTAO acurn. Administratorii acelui institutde binefaceri nu att armat ea Printul Di-mitrie Ghica ale drill' spitale si asedt-minte sant atét de prospere, in cat chiarstreini, dud le visitédA, 4ie ch fac onóreacele administratiuni.

Nu mi s'a intamplat mie, nici altora sAvadA respins un om bolnav, paralisat satolog. Si nu numai cA' spitdele sunt bine in-grijite, dar ele s'at mArit prin clAdirinouisi eu téte astea nu a fAcut datorii eforiadin Bueuresci cum a facut cea din Iasi. Nuvoiu sA f te multA retorict i m declar con-tra legei propuse, si voin vota in acestsens.

D. Gheorghe Lem. D-lor, s'a vorbitpentru si contra legei. Acei inst care voesea se respinge legea nu pane niraic in loc.Nu voiti sA se fact acest imprumut credêndel se pun in primejdie mo iile spitaluluiSt. Spiridon; dar óre daca nueplatiti da-toriile, na yeti pine mai mult in primej-dicA mosiile sale ? Negresit et i aat-felali sA fie si mai mult espuse, pentru cAcreditorii ail st, urnatréset averea spitalu-lui si pentru a fi achitati, at sA cérit vén-darea mosiilor péne la aeoperire.

D. st. Belli. SA fact economie adminL-tratia acelor spitale.

D. Gheorghe Leca. D-lor, cit cred cAtrebue st votAm acest project, el este ne-cesar. D-v. puteti pune un amendment,dar nu puteti respinge legea fart a punenimic In locu'i.. Acésta datorie s'a facut defosti adminiStratori, trebue dar st se factonóre angajamentelor, trebue sit se plAtés-ct, datoriile contractate. Acest project delege a venit la noi prin filiera legale, stse fact ut discutiune serióst i maturt.

V6 rog dar D-lor, sit inchidem discuti-unea si st, se punt la vot hiarea sa in dis-cutiune.

2866

D. ministru justitia, E. StAteseu.Dupt tête cele dise, objectinnile care s'atridicat in sinul Senatului contra lutrii inconsideratie a acestei legY, mi se pare etsunt allturY de adevérata cestiune. Mai totiD-nit oratorY alt vorbit in ipotest, cum arvorbi pentrui un imprumut ce s'ar cere not,asa ca cum averea acsta ar fi libert, ne-grevatil de 6re-care datorie, si et prin ur-mare ar veni st se eért un imprumut pen-tru óre-care cheltueli; i asupra ace stei i-potese, acei care at combAtut legea, at c,lis:nu voiai sit incaviintAm imprumutul pen-tru cA se póte pericula si feudal.

ertati a vtl spune et nu acésta esteipotesa; nu este vorba de a se autoriza a-cest aseddmant st contracteze un impra-mut; imprumutul este deja contractat demai mult timp, este un fapt implinit, esteut datorie de mai bine de 400,000 lei Insarcina acestui asedémaant, suma pe carenu pte st o plAtéset numaï din venitulce are spitalul, si creditorii pot cere plataaeei datorii. In aebYstA eventu ditate, epi-tropii asedAmantului 'si dic: de eat st neexpunem la urmtriri judaettoresei maibine carom conversiunea datoriei. In ade-ver, ceea C3 ear epitropii nu este un im-prumut nou ci o novatiune, o conversiunea vechilor datorii.AcéstA conversiune in termenii in care se

propune sit se fact, este 'ea avantagióstpentru acel asedtmant, sat.. este mai One-rosit de cat datoria esistenta? Aci este tóttcestiunea.

EY bine, chiar de cAtre onorabilii sena-torn' care at combAtut luarea in conside-ratiune a legei, s'a recunoscut et, este a-vantagióst, acésta operatiune; et cu aces%conversiune a datoriei este eel putin sansitst se inlAture eventualitatea instrAintreiunei pArti din averea imobilt a acestui a-sedtmant.

In adear, pe de ut parte se va per-mite asedAmantului sântului Spiridon sitfact situatiunea sa financiarA mal bunt,inscriind in budgetul sti anual ut anui-tate cam ecuivalentt cu suma procentelorcare le plAtesce pentru capitalulimprumutat, dar prin care anuitate (dadeste esact cea ce am citit i in raport siin projectul de .lege), va avea avantagiulde a stinge datoria intr'un decurs de milplAtind treptat la creditul fonciar.

Dad este ast-fel, apoi nu mai rtnainenid ut Inc-Malt, et este ceva avantagiospentru acel institut; etei de undo trebuiast plittéset 40 de mil' dobandt , gAsesteun creditor etruia st'Y platéseA numai 39,ast-fel cA intr'un numér de ani st se vaqtachitat si de datorie. EVident dar et ope,ratiunea este avantagióst ; si din acestpunt de vedere nu vèd cum s'ar putea re-fusa autorisarea ce so cere.

Onor. D. Bozianu a rAdicat o objectiunefundatt, pe ut, c:stiune de drept.

D-sa a qis: pot Corpurile Legiuitóre sA

2866 MONITORLL OFICIAL AL ROMANIEI 14 (26) Malt 1878/IIMMIN111111,90.

dispunA de proprietAtile aeestor asede-minto ? Pot administratorii aqed6minte1or

fie ehiar autorisati printr'uA lege, tre-cutA prim ambele Corpuri Leginitóre,

instrAineze u portiune din averea a-cestuT asedemkt?"

IatA ce a dis D. Bozianu, ai la care D-saa rèspuns : nu pot."

Acésta ar fi a adaos D-sea a a-tinge chiar dispositiunea Constitutionalitcare vine sA garanteze inviolabilitateadreptului de proprietate."

SA 'mi permita D. Bozianu pentruale cArui opiniuni In materie de drept amcea maT mare consideratiune , sA 'mipermita, die, a esprima ateva indoell inprivinta acestei teoril formulate de D-sa.MaT Antâit In cea ce se atinge de incon-stitutionalitatea unei autorisitri de instrAi-nare datA de Corpurile Legiuitre prin uAlege asedAmintelor de asemenva naturA,n'aa putea s'o Inteleg de at atund anda r fi in Conititutinne ut. dispositiune caresA declare inalienabile imobilile acestorfondatiuni; atunci aa dice : nu putemprin-tr'uA lege ordinarA sA IncuviintAm instrAi-narea unor'portiunT din acéstA avere; eAcT,

prin Constitutiune se declarA inalienabile,ai prin urmare, am veni in contra (lisposi-tiunelor Constitutionale. Nu este insA ni-mie de asemenea naturA pentru indiena-bilitatea bunurilor aeestor pers6nejuridice.D-lor, ee se intelege prin inalienabilitate?Se intelege et epitropia acestui aqedAm'entnu póte sA instraineze prin contract debunA voe averea nemiscAtóre a acestorfondatinni ; precum epitropiT obicinuW alunuT incapabil nu jot instrAina un imobilal acelui incapabil, instrAinarea ar fi null.Dar In óre-care casuri anume determinatede lege nu póte eforia sA facA Instritinare,precum se face ai pentru averea minorilor

u uA formA i In casurile &terminate delege? Când este un act de administra tieinteléptA, cred el póte s'o fad..

Apoi inalienabilitatea acésta, de care nis'a vorbit, póte impedica pe creditorT de ausa de drepturile lor legitime, and nusunt plAtiti ca sA c6r1 vindarea acestei a-

?

Asedgentul austa póte sA aibA averemobiliarA, dar un creditor nu va veni sA pueseefestru pe paturile din spital sat pe lu-crurile de mancare destinate pentru bol-navi, ei se va duce sA atace averea imobi-harA, qi dad venitul mosiilor nu este n-ficient ea sA se plAtéseA, atund va corevêndarea mosiei; cAd bunurile debitoruluisunt gajuri generale ale creclitorului, a-césta este inscris in lege.

Acum, D-lor, and nA-datA s'a contra-tat de eAtre fostiT epitropi acéstA dato: ie,creditorul nu are dreptul, la cas and nli arfi plittit sA urmAréseA averea r6mAind sA timdacA acele creante sunt legitime sunt eon-traetate in limitele puterei aceloradminis-tratori eare le a ereat? Dar'awv4utpei-

menT ridicând cea. mai micA objeetiune In f)roprietatea sa este al fie-cArd om si nuackstA privintA, cA acele creante de careeste gravatA epitropia ease sAntului Spi-ridon nu ar fi legitime. In asemenea ipo-tesA chiar fArA hipoted seiti cA creditoriiehirografarT pot sA eérA punerea in vêndarea uneT moiÏ, daea nu a fost plAtiti. Ast-fel dar, find faptele, daca s'ar garanta noulimprumut %cut la creditul fonciar ca uitgarantie realA ea sit obting, conditiuni maTavantagióse, acésta nu ar modifiea in ni-mic situatiunea juridicit a averei acestuiaaepmint, aaa cum se gAsesce astA-c,IT tre-bue insA ea Corpurile Legiuitóre sA auto-rize acéstA conversiune a datoriel care e-sistA de mult.

'MY-a pAurut fórte bine cA s'a ridieat a-astit preocupatihne, trebue ea CorpurileLegiuitóre sh se preocupe ca nu cu usu-rintA sA, se risipóscA averea unuT asemeneaaqedtmint AU de necesar societitteT; insA,acest ochi priveghiAtor trebuia sA'l aibAatunci and s'a contractat i'mprumutul o-riginal , iar nu acum and se cautA mid-lóce mai inlesnitóre cum sA seape de uldatorie deja contractatA. A intelege easA se pue chiar In acéstA lege un articolprin care sA se lege maim, epitropilor de amaT mAri pasivul acestul asedAm6nt , de acontracta nouT datorii; sit se ia mAsurichiar sA se atragA atentiunea guvernuluT,ea sA na incuviinteze sub nieiun titlu noulimprumuturi. Dar in presenta unel dato-rii esistente, legitim contractatit , cândvine sA se cérit un miclloc de a scApade eapete, prin anuitAti ai dobandit mal u-aóre; când suma ce se va plAti la creditulfonciar este eu eeva mai putin de at do-Wm:Ale ce se plAtesee astA-0, stingAndu-se treptat si datoria, cred cA, ar fi inteleptea Corpurile Leginitóre sA primóscA acestemich.óce ea, pentru ea Intr un termen datsA se degajeze averea acelta asedAm1nt.Sub benifieiul acestor observatiuni, care'mi am permis sA le espun, rèmâne ea D-v.sA votati cum crediti de curiintA.

D. C. Bozianu. Onor. senatori, D. minis-tru de justit:ie hind euvêntul a inceputmai ìtntâiil a vorbi despre cestiunea utili-tAtii. Este de prisos de a ne oeupa decestiunea utilitAtii. Este evident, eit a-tunci, and ul datorie sit plAtesce frae-tiune cu fraellune, i eu proeente maTe mult mai bine de at când este cinevaobligat a uit plAti de nii-datA.

D. ministru a venit la al doiulea punetdis : este in Constitutiune vre un ar-

ticol care sit prohibe asemenea imprumut cuipotecA pentru asemenea : ased6minte ?

conelusiunea D-sale a fost fórte natu-ralit. Dar intrebarea este esistA In Con-stitutie un artieol care permite putereiLegiuitóre de a dispune de proprietateaó-menilor, in contra vointei lor? Niel putereaLegiuitóre, niel puterea a dministrativA nupóte sit fael un act care nu este permis , Pentru tóte aceste euvinte trebue saprin Coustitutte, dreptul, de a dispune de respingem legea, si sA nu ne speriem cA,

pote interveni nimen1 la acésta, contra Jo-Intel lni.

IatA sub ce raport este neconstitutional,fiind-cit veninfnoi, Corpurile Legiuitóre, adispune de nd avere contra vointei ¡testa-tor,ilor Intreb, avem dreptul aeesta dupeConstitiltie? Testatori and a dat acestebunuri, le a dat cu intentiune de a rèmâ-nea pentru tot-d'auna i numai din veni-turile lor sA se IntretinA spitalul.

Avem noT dreptul sA facem alt-fel ?Ne dA, Constitutiunea acéstA putere ea

sA modificAm Tointa testatorilor? D. mi-nistru nu v'a arnat uit umbrA mAcar dedrept cA putem modifica acéstA vointA.

Când ar fi acésta aa 4ice; vino cu uAlege de pune acest principit, si apoi st,córA autorizatie de a face asemenea im-prumuturi ipotecare.

D. ministru a venit eu un midloe fórteabil, a identifica casul de faciA cu inalie-nabilitatea; n'are a face una cu alta.

Când ne intrebAm daea un bun este i-nalienabil sat nu, suntem in facia acesteiIntrebAri: póte cineva sA dispunA de el ?

Acest bun póte schirnba pe proprietar ?Sat mai bine, acest bun, este sat nu a-farA din cornereit ?

Ad: este cestiunea cea-altii, acei earl'vor sA dispunA de acele bunuri, ace earl'vor sA le supunit la eventualitatea unei in-strAinitri at un asemenea drept ? Póte unbun sA, fie fórte alienabil ai cu tóte aces-tea nu póte dispune de el off cine i oricum; bunurile tutulor dintre D-v. suntfOrte alienabile, dar nu le pot instrAina et.

Prin urmare, Ind itA dat A nfé resum, pen-tru cit testatorii at dat aceste bunuri eon-ditionat ca st, nu se instreinese fondul, esteun contract, este o vointl manifestA pecare Ill respectA legea, adicA, cA numai ve-niturile acestuT bun sA serve la Intretine-rea spitalului si proprietatea sA nu se In-strAinese. Acest prineip este sanctionatrecunoseut de lege cad indatA ce rem-nóseem eit un spital este uit persOna juri-dicA, trebue sl recunóseem ai drepturile ei.

Dar dice D. ministru, vedetY ce se facecu un minor, se instrAinózA bunurile euóre care forme legale. Ati voit sit eompa-rati persónele juridice pént la óre caregrad eu minorii. Aaa este, insA intreb:aveti vre uA, lege formalit care st, auto-rise instritinarea unor asemenea Muni? Nuaveti niel una. Apoi atuncl, D-lor , cu cedrept voiti sA InstrAinati aeeste bunuri?

Asa dar, D-lor, vedeti cA nu putemcompara, sub raportul instrAinArilor, per-s6nele juridiee eu rainoril, cAcT in privin-ta lor nu a vem uit legislatiune. Cum sA semnstrAineze asemenea bunuri când nu a-vem uA legislatiune, ai and respeetulcontractului, respectul vointei testatoru-lui trebue sA rAmânA intact ?

14 (26) Main 1878 MONITORUL OPICIALAL ROMAidin 2867

acei creditori at drepturi i cele-alte;pentru cA Ant tit nu suntem In fada actiunei unuT creditor; al doiIe c ad nueste un singur creditor ci mat multi, siut administratiune economA i prudentApóte plAti treptat. Am audit et spitalulare ill pAdure mare pe care póte sA ovéndA. Dar se dice el acum nu se pateYinde inst se póte vinde peste un an sat duffsi yeti plAti putin mai multA dobAndt, daryeti plAti intr.un mod legal; cad precuma rationat férte just D. Bella : eu idea dea plAti datoriile

'tindem a desfiinta ase-

démintele : bine st imputintm chel-tuelile acestui asedèmint de cat sä auto-ristm imprumuturi care sit'i compromittexistenta.

Voci. Inchiderea discutiunei.D. prim-ministru , Ion Brátianu.

D-lor, ad nu este cestiune de guvern gu-vernul nu este in asemenea materie de câtca st privegheze, tot asa cum suntetiD-vóstrA; pdn urmare, nu avem de efit stcitutAm eu totiT care este midlocul ea acé-stA cast se ést din ntmolul in care a fostbAgatt.

Et nu inteleg cum contesta onor. D.

Bozianu dreptul Corpurilor Leginitóre dea face ceea ce pentru minori póte face tri-bunalele; Corpurile Legiuitore intruneseacéstA misiune, fiind-cA in téte dilele vinaceste perséne juridice inaintea Corpuri-lor Leginitére, pentru schimburi, pentrucumpértri, pentru vinderi etc. Constitu-tinnea nu ne opresee; i lovadA et nu neopresce este ct , de când. sunt CorpurileLegiuit6re tu tot-d'auna IT esereitt acestdrept ; ctei, alt-fel, eine ar putea sä via,si sit indeplinéset eeea ce se indeplines-ce de tribunal pentru minori ?

D-lor, am luat cuvêntul mai ca deose-bire ea st rèspund onor. D-lui D. Ghicain privinta recriminatianilor carT mi-leafleut, ea si ell st fac D-sale ut rugAciune.

D-lor, in 1863 am numit efori, aci: peD. D. Ghiea, Gr. Cantacuzino si Dr. Da-vila, 611 in Iasi am llama pe D. Alex. Ghi-ca, pe Dr. Mu si pe D. Pastia; ambele e-pitropri lucre' si mergeat firte bine. Camse vede, aci in Bucuresci, arn avut maimmaT noroc6sA, pe &id in Iasi nu am avut.Aci am numit émeni earl nid guvernelorcarT ai venit, in urnal nu art fost desplA-cutT si 'T at llsat la locul lor; pe dad eelnumiti dincolo de Milcov, n'a plAcut gu-vernului, si a fost inlAturati; qi de atunciaeea eforie s'a sehimbat pe tot anal, dinmânt In manit.

Iatt, D-lor, ce mè face, de când am ve-nit la guvern, ea sit cant st numesc si a-colo la Iasi Omeni de aceia, earl' st nu fiedesplAcuti guvernuluT viitor, eta noinu o st guvernitm in eternitate, toemaïea st. nu fie supusi la fiactuatiunea princare a trecut, si st nu maT ajungt aeeacash in starea in care se aflh, asta-c;li. Pen-

ttu acest scop m'am adresat la aceia cari

credeam cA intrunesc tóte conditiunile, drept, cred cA venim st facem nicact contra vointei testatorului. Vointatatorului a fost sA vie in ajutor nenorctilor, si ca acéstA avere st nu se risircA. ET bine tocmai prin acéstit miisuritnim tot2d'odatt asigurAm si cAutssuferindil m si starea acestul institut. Ica D-v. gAsiti cit sunt alte midlóce, dcum s'a dis, seAdêndu-se numèrul pattlor sunteti siguri cA este bine, facetiet unul nu as yrea sil iat respundetD-v. aveti mai mult curaj, dar noi nayam un asemenea curagit.

Mai multe voci.Inehiderea diseutimSe dA citire art. I.

D. Vtu. D-le presedinte, vedetiIn projectal de lege se aratt et datoria cESt. Spiridon este de 435 miT lei, si Inrerea prin care acea cast s'a adresa ttre guvern se dice cA imprarnutul ilface numaT de 350 mii lei, si fiind el rin Camera, nici in Senat, nu s'a stabprin projeet acéstl cifrA, pentru aceam luat cuvéntul spre a raga pe onorlSenat a stabili cifra imprumutului la cditul fonciar de 350 mii lei, fiind cA rtul pêné la 435 mii, D-nii epitropi die (vor plAti din economiile ce vor face.

D. N. Citmárillescu. D-lor senatcindatt ce este yorba a se determinaquantum cred cA nimenT din noi nu ecompetidte a determina acest quantuRasta este ut cestiune cara trebuevinil de la epitropie Fi find eh epitro;este desmembrath, ell vé propun amnarea acestei legi 063 ee guvernulcomplecta epitropia, si Out and sevedea si resultatul an chetei trtnaisitCamera deputatilor, spre a se determicifra pentru care s'ar cere imprumutul.

D. FOtu. Volh sh spun onor.preopinEcA nu este necesitate ea st se reinoiascererea de cAtre epitropi pentru imprumicAci aceea este stabilitit prin insusit ceretepitropiei, si onor. D. CAmtrAsescu, n'rde cat st eitéseit adresa epitropiei Sf. Siridon qi va vedea et suma este deja sl

Voci. Inehiderea discutiunei.So pune la vot inchiderea discuti

nel si se primesce.D. vice-pre§edinte.

luarea in consideratianeVoci. Prin bile.D. vice-pre§edinte.

lui este :VotantiMajor. absolutitBile albe pentraBile negre contra

adict, st fie si onorabili i capabili si totuit-datt sit nu displact si acelor earl vorveni dupt mine. M'am adresat la beiza-dea Alex. Ghica, l'ara rugat mult, a in-tervenit i chiar Maria Sa Domnitorul ;m'am adresat la alt D. Alex. Ghica maltênitr; m'am adresat la D. Liténu VArnav,In fine la perséne eari am eredut eti c o

SA p6tA st se strecóre prin téte flue-tuatiunile politice, prin care din ne-norocire trece Ora nóstrA. ET bine, n'atvoit nimenT se priméscA, si de aceia a re-mas de citt-va vreme epitropia St. Spiri-don numai ea un singur membru. Onorab.D. Dim. Ghica póte sa se informese chiarde la telegraf de intervenirile mele careaeele perS6ne. Negresit sper et in dileleacestea se va complecta epitropia de acol),dar pentra numele D-dett nu refusatimidlócele de a esi din nAmolul in care seafit acel asedèmint. Et cred c cumiilo-cui acesta asiguritm averea spitalului Sf.Spiridon fiind-ct dAm midlóce acestei casese plAtéset datoria sa intr'un mod fórteregulat co anuitatea, asa cA in cAti-va anio sit fie datoria stinsit.

ET bine, care este midlocul eel mai bun ?

Un bun gospodar cum 'face, de cAt tot ast-fel ? GAsiti D-v. aft midloc sl se stingt a-cea datode. Onor. D. CAmtritsescu 4ice sitse fact economil. Am on6re a ve spune etCamera deputatilor a nurnit at, comisie deanchett, pentru cA este adevérat cit a fostmulte neregularitAti la acea cast, si sun-teti çi D-v. in drept,st numiti anchetl, cast v dea séma de cum s'a administrat a-cm east si de epitropia de astA-di si deeea dinainte. D. Gusti, care orT unde a fosta adus casele in eea mai bhntstare, a fleuttot ce a putut ; cu tóte acestea puteti stnumitT ut anchett, dar nu trébue st véginditi la alte economii. Apoi, este sta-rea néstrit astA-di .ca sA putem des-fiinta paturi din spitale ? Cine a fost inMoldova scie , a putut st vadit mise-ria care o amerintl, si a putut st va-dA daca este eu putintt st se seadl unsingur pat din spitale. Miseria este mare,acolo este mai multA de cAt dincóce, simid-lócele sunt eu mult maT patine de câtAti face o nenorocire multor orase, pentrucA din norocire acésta cast are spitale inmaT multe orase, i Iasilor maT ea semA,daca ati seade midl6cele de a yeni in aju-tor celor nenorociti.

D. D. Ghica. Am fost în totul de opi-nia D-tale, dar deprins a m6 contradieetot-d'auna, vM cA v adresati la mine.(Ilaritate).

D. prim-ministru. Da, must m'atï atinssubtire, en finete, si am trebuit sA më jus-tific pentru cl nu s.a numit membriT laSt. S piridon.

De aceea, D-lor, cred i rog sipe onor. D.Bozianu sit se ralieze la opinia nóstrA,pentru el nu cred et se atinge Wei un

un;es-)ci-

ve-oreaDa-acaId--0 ;Sea;

a-

ettseice-et-

vadeiilitstaab.re-e--

)rT,

ste

sh

La-

vavaden a

mtelat,.eare

n-

Acum pun la vota projectuliil.

Resultatul vot

32202210

11-

Senatul a luat legea in consideratie.D. G. Leca. D-le presedinte, propun

pe retitle discutiunea pe articole, fiind-cAorele sunt inaintate.

Voci. Ba eAcT legea nu copria-de de eat un singur articol,

2863 MONITORUL OPIGIAL AL '1.6:4iNtg1 14 (26) Maid 1878

D. N. Cám&ràlescu. Numaï suntemin numer.

D. G. Leca. Onor. D. CAmArAsescu cereamenarea; cred cd acum nu se mat póte a-mama cAct Senatul In majoritate a primitluarea tn consideratiune a leget si ar fi a

reveni asupra unul vot dat. Rog dard peSenat, sd, respingd cererea de amânare sisd continnAm cu desbaterea pe articole.

D. N. CAmd.rdleseu. D-lor, deed sAivesce npropunere din partea D-luï Fetuasupra quantumulut imprumutului, cer simat cu drept cu vent amanarea; cad spitalulSt. Spiridon 'se represintA prin epitropie,si epitropria nu esistA. Prin urmare, vedettcd privesce cererea ca inaiviclua1, ca cumnu ar veni complectul legal, si cred cdtrebuia Mcutd, amanarea pêne se va com-plecta epitropia, s vedem dad, noua epi-tropic insista a se face acest imprumut ; cadincd, ud-datA cine cero acest imprumut?Senatul, Adunarea sad guvernul? Nu, ci e-pitropia '1 cere ? Apot eplitropia nu vrea sAdied un singur epitrop, epitropia se corn-pane de treipers(ne, si eel putin trebuesA fie done individe ca sA u formeze rail-car in majoritate pentru aceste cuvenite cersd, se suspende cestiunea One se va com-plecta epitropia si s vedrem dacil matstAruesce in cererea sa. §i la cererea meanu se impotrivesce niel de cum votul datpentru luarea in consideratinne

Prin urmare iatA, ud propunere de amanare:

PROP UNE RE.

Propun amânarea votAret leget, One seva complecta epitropia, nefiind astA-dtde eat un singur membru.

eamárasescu.D. vice-pre§edinte, D. Bratianu. S'a

presentat ud, cerere din partea D-lut Cil-márdsescu, prin care cere amenarea a cesteilegi. Consult Senatul dace sunt 5 D-ntsenatori care o sustine.

Nefiind, propunerea de amânare seinlAturd.

D. I. BrAtianu, prim-ministru. Ehrog pe onor. Senat sA se amâne One manedesbaterea pe articole a acestet legt ; pótechiar ed sd cer ea sa se determine matbine legea.

Von!: Pe mane, pe mane.D. vice-pre§edinte, D. Br&tianu. In-

nainte de rádica sedinta sunt dator sd,ye fac cunokut cAInalt P.'S. Mitropolitulprimal a primit visita consululut Germanieifind insArcinat sd, arate Senatulut multu-mirile Imperatulut pentru simpatiile cea aretat cu ocasiunea scdparel MajestAtei&le de atentatul contra viuetei. (Aplauso).

Ayem incA ud dopese din partea M. S.Domnitorulut ca respuns la depesa dinpartea Senatului ce s'a trámis eri cu oca-siunea aniversArii lut 10 Maid. (Citesee).(Aplause in Senat).

Orele fiind inaintate, sedinta se rádied, la 5ore, a nunciandu-se cea viitóre pe a doua di. ,

ADUNAREA DEPUTATILOR

SESIUNEA ORDINARA PRELLINGITA

Sedinta de la 13 Maid 1878.

Preedinta D-lut presedinte C. A. Ro-se tti, asistat de D-nit secreted N. Cisman,I. Villacrose, Gr. IsAcescu si D. I.:Ghica.

Presenti 92 D-ni deputati.Nu respund la apelul nominal 56 i a-

nume :Bolnavi :

D-nil G. Vernescu.

In congediii :D-nit N. Athanasiu, A. Candiano-Po-

pesco, C. Fleva, P. Gheorghiade D. Leca,G. Magheru, G. Miclescu, F. dilescu, I.Nanu, G. RAdescu, S. Rosetti, A. Stirbey,I. Docan.

Fárá aratare de motive:D-nil I. Agarici, P. Arbore, S. CAlinescu,

R. Campiniu, L. Costin, D. Donici, D.FrunzAl, G. Fulger , N. Furculescu, A.Gheorghiu, P. Ghica, G. Ghitescu, C. GrA-clisteanu,- Ionescu, T. Ion, I. Juraseu, G.Macri, G. Mantu , D. MArgAritescu , G.

Mortun , N. H. Nicolau , S. Nicolau , S.Pastia, D. Pruncu, G. Racloviet, M. Schi-na, A. §endrea, C. §órec, I. A. Sturza,G, Tam , A. Teriachiu , A. Varnali , A.Vizanti, P. Zamfirescu T. Majorescu, C.Varlam, C. Mateid, P. dazotti, A. Stolojan,A. VAsescu.

Sumarul sedintet precedente se aprobA.Se comunied declaratiunea D-ltfi loco-

tenent-colonel D. Papazolu prin care o-fend Adundref un tabloti representand in-dependinta Rornâniei-D. N. Dimancea. D-le presedinte, Sam-

bAta este consacratA, dupd, regulament,pentiu resolvarea petitiunilor si indigene -telor. Indegenate tot s'a mat discutit siacordat pé'ne itellm, dar petitiuni fOrte pu-eine, i cu tóte acestea sunt uncle din eleearl' cer ud solutiune grabnicA. Intre altelevoid aminti uA, petitiune a D-nel Cilinescual cdrit bArbat a murit in resbel la Plevnapentru Ord, Wend mat matt copit pe careconsórta sa n'are cu ce se, D-na CA-linescu a dat nil petitiune Cameral, rugh-du-se a i se vota pensiunea envenitd, darphie acum n'a venit 'hied in desbatere a-céstA cestiune.

Ud. voce. S'a votat lid lege pentru acesta.D. N. Dimancea. Da, dar sant nein-

telegert in privinta aplicArii legi, pe carea yotat'o Camera, i acele neintelegerltrebuesc resolvate, Chet pêne and nu s'orresolve, nu se póte regula dreptul la pen-siune al veduvei. §i cum prin discutinneasi resolvarea petitiuni se va resolve insAsiinterpretarea legit votate si D-na CAlines-

eu '0 ya avea dreptul sisfi satisfacut, rogpe onor. Camera ea sa se ocupe asta-0 caacesta petitinne i sil fael a Inceta eu uitont mai 'nainte suferintele vkluyel si aleorfanilor copil.

D. C. Colib4énu. Cu demisiunea D-luiGhelmegénu din mandatul de deputat alcol. III de Mehedinti, acel colegid a re-mas vacant de mat mult timp i pnC adtnu a mat fost convent sd, implinéscd va-eanta. V'as ruga dar, D-le presedinte, sit

bine voiti a interved pe lengA D-nit mi-nistri ca sd convóce cat mat neintardiatcolegiul vocant, pentru ea' in asement im-prejurdri tóte colegiele districtulut Mehe-dintt sl fie represintate in Adunare.

D. pre§edinte. Nu pot interveni la gu-vern pentru acésta, fiind ea Constitutiunea

dA dreptul de a se folosi de un intervalde douè luni de 4i1e de la vacan0 Onela convo care.

D. Colibd,§énu. Atunci void anunta ud, in-terpelatiune guvernului In privinta acesta.

D. pre§edinte. Prea bine, ye observnumat cit interpelatiunea D-v. va fi incon-stitutionald. Putett sd, o facett dar ve a-mintesc acesta.

-D. D. Economu raportorul comisiunetde verificare, dA citlre urmAtorulut report:

Domnilor deputatl,Comisiunea de verificare esaminând do-

sarul alegerit deputatulut colegiulut alIII-lea de Gorj, vine a supune D-v. resul-tatul lucrArit sale.

Colegiul electoral a fost convocat in ter-menul preveclut de lege. La alegere aluat parte 81 alegetori din 115 inscrist inlista definitivA. D. Petre S. Aurelian a in-trunit 65 voturT, iar D. G. Teliades 16.

Alegerea este efectuatd, in 00, regula,si in conformitate cu noua lege electorall,nu es istA nici !IA protestatiune.

Comisiunea dar, vine a ye raga, sd bine-voitt, a proclan a de de utat pe D. PetreAurilian ca bine i regultat alesIsi ca untilce a intrunit majoritatea absolutd, a votu-rilor esprimate.

Raportator, D. P. Economu.

Nefiind nict ud contestatiune in Adunare,D. presedinte proclamA deputat pe D. P.Aurelian.

D. D. Economu, dA citire urmAtorulutreport:

Domnilor deputati.Comisiunel de verificare a titlurilor

nouilor alest deputatï, intrunindu-se astd-di, in majoritate, sub presedentia D-lut D.Berendet, a luat ìn cercetare closarul ale-gerit colegiulut I de Romanatt, si a cons-tat cd, alegerea este fAcutA ea base tutu-lor formelor legale.

T(')te dispositiunile legit electorale, pre-cum si modifeArile aduse de noua lose

14 ,26) Maid 1878

interpretativa, votata de Adunare, se vklindeplinite cu scrupolositate. Termenelede convocare, precum i publicatiunileprin comunele judetului suet observate.

Candidatul D. Constantin Poroinénu aobtinut majoritatea absoluta de 36 voturidin 61 votanti. Niel wtconsestatiune nu e-sista la dosar.

In facia acestora, comisiunea prin sub-semnatul raportorul s, vt róga, D-lerdeputati, se bine-voiti a valida acésta a-legere, proclamând pe D. Constantin Po-roinénu, deputat al eel. I de Romanati.

Reporter, I. Villarcose.

Nefiind nicï ua, contestare inlAdunare, D.presedinte proclama deputat pa D. C. Po-roinénu.

D. ministru de finance. D-lor depu-tap, v'as ruga sa bine voiti a lua in des-batere de preferinta nisce projecte de ere-dite care sunt urgente si care sunt de in-teres general, si apoi, ve yeti putea ocupa0 de petitiuni.

D. M. Burl lénu. D-dor, 'mi permit saiat cuvêntul spre a vé ruga ca S. bine-vo-iti a consacra diva de astädi asupra uneipetitiuni care denunta ii enormitate deabusuri, adica petitiunea D-lui Basarabe-sou, prin care se denunta abusuri de milió-ne comise de persóne care ocupa functi-uni nalte In ministerul de finance, si pen-tru care chiar D. ministru ar trebui sa seintereseze spre a se resolve acésta peti;i-une cu nit era maï

D. ministru de finance. Daca petitiu-nea D-lui Basarabescu, pe care n'o cunose,a emotionat atât de mult pe D. Bnrilénu,In cât vede In necercetarea acelei petitiuniun pericol, atunci D. Burilenu se 'mY per-mita a i spune c este culpabil ca n'a sti-mulat peguvern pe cale de interpelare, caast-fel s silósca pe ministru a da sa-tisfacecu ua, era mai 'nainte.

Aveji, D-lor, dreptul de interpelare sidace nu 176 yeti' multami pe esplicatiuniledate de ministru la termenul fixat de re-gulament, atunci puteti face ori-ce mo-tiune...

D. Bobeica. RiThpuncleti du pa trei luni.D. ministru de finance. D. Bobeica

dice ca r6spundem dupà trel luni; ei bi e,'ml permita P-sa a nu 1' rC,spunde la a-

césta, fiind-ca, scie maï bine de cat mineca nu ministerul sat majorita tea fixézadiva de rëspuns la interpelare, ci regula-mentul Aclunarei, si oil de câte orï s'a a-mânat un respuns, nu s'a amanat prin a-bus de autoritate al ministruluï, cad eser-

dreptuluï de interpelare este inde-pendent de vointa ministrului, si chiar devointa majoritatei Camera Asa dark, rUi.face D. Bobeica de asvérle u asemenea a-cusare, fie contra gtrvernului, fie contramajoritätei.

Et, D-lor, ea unul c,; cunose mai de a-própe necesitatile Statulul, am cerut de la

140NITORUL OFiCiAL AL ROMAN1g1 2'860

D-v. s votati do preferinta,' nisce crediteearl sunt urgente. ROmâne la D-v. sa a-preciatl claca cererea.mea este acceptabilasari nu, dard nu voesc ca ea acesta ocasiu-ne sa mi se fad, imputari pe care nu le potprimi si pe care le resping din tOte pute-rile mele.

Asa dark, tried uadata, declar ca ace-le credite sunt urgente i necesarii, i v6rog sa, le luati in discutiune.

D. Bobeica. Atund sa luam creditelemai ôntâiul.

D. Dimancea. Et nu inteleg de ce s'aformalisat D. ministru. Aci este vorba denisce absurï earl' s'aù" denuntat Camerel sicarï intereséza chier creditele cerute deD. ministru. Acele abusuri at. dat loe lamulte murmuri. Ei bine, nu maï putemWarn acele murmurT sa se prelungesca.De aeeea as ruga pe onor. D. ministru sabine-voiasca a se uni cu noi spre a lua indesbatere acea petitiune a D-lui Basara-bescu, cad a mai tolera acósta, este a to-lera un scandal public?

D. ministru de finance. Nu admit sase arunce euvOntul de scandal public, fi-ind-ca, a se arunca asemenea cuvinte ina-intea ori carri discutiuni, este a creeapositiuni penibila, until guvern. Cand s'afacut u interpelare, cand s'a desvoltatpunctele interpelarel , când s'a stabilitfaptele, inteleg A. se tic ori-ce, dara,intr'un mod. incidental, 0 ail nici. uàdiscutiune , s se insinueze cuvinte descandal public, acesta n'o admit, mai alesand vine de la un membru al majoritatei.Nu inteleg ca, pe de uä parte s acordatiincredere guvernulul, -era pe de alta partesa 'T aratatf neincredi re intr'un asemeneamod incidental.

D. C. Bobeica. feli face D. mi-nistru de se formalisóza pentru ceea ce am

ca se respunde la interpelari pestetrem fiind-ca nu numal eh' acésta, in-tArdiere s'a intamplat cu mal multe inter-pelatiuni, dara Inch' chiar voturi date deacésta Camera n'a fost aduse la indepli-nire de care guvern. Ast-fel, pot M. v6dati de esemplu vote dat in privinta co-munei Papautii, care percepea ua tug, i-legalä 1i guvernul nu voesce sì aduca, laindeplinire votul Camerel.

D. D. Berendel. D-lor deputati, pecata vremo s'a convenit ea sa ham ântaitin desbatere creditele cerute de D. minis-tru, socotese ct este de prisos sa mal ur-main discutiunea. Ca t6te acestea efl 'mipermit a ruga pe D. ministru sa nu se for-maliseze de cuvintele dise de onor. domncare m'a precedat; din contra, et cred,caeste chiar de ddmnitatea guvernulul de anu lase sit planeze asemenea banueli asu-pra unor pershe, care ocupa, funetiuni mal-te in Stat. Et cred ca, eu atAt nael mult,trebue sa esaniinam maï cnrênd acósta, pe-titiune, i sà vedem p(40, la co punct tre-bue sa 'i dam crepmeónt, cad ea ua, data

iutroclusa, in Camera, a trecut In domeniulpublic, si nu trebue sa o Warn mai multin asteptare.

Voci. Antóiti creditele.

D. PI. Costineseu, raportorul comisiu-nel financiare, da citire urmaterului re-port si project de logo:

Domnilor deputari,La 2 August 1876 s'a promulgat legea

prin care guvernul este autorisat a batemoneta de aur pn la cifra de 3,000,000lei, din cad o a patra parte in piese de 10lei, si restul in piese de 20 lei, precum simoneta de bronz pónt la cifra de un mi-lion cinci sute mil lei, din care o treimeIn piese de un ban si restul in piese deduui bent

Pentru realisarea acestul vet, guvernulpresinta onor. Aclunarl un project de legepentru deschiclerea until credit estraorcli-nar de lei 478,277, bani 69.

Comisiunea financiara vèdônd din es-punerea de motive care insotesce mentio-natul project de lege, ca, acest credit se vaacoperi din Insusi valórea monetel de fa-bricat, In conformitate ea legea de la 2Aufrust 1876, a aprobat creditul cerut, sisublsemnatul reporter '1 supune apro-barea D-v.

Raportor, E. Costinescu.

PROJECT DE LEGE

Art. 1. Pentru celtuelile ce va necesitain cursul anulul 1878, fabricarea moneteinationale de aur si de bronz , autorisata,prin legea de la 2 August 1876 , se des-chide ministerulul de finance un creditextraordinar de lei 478,277, bani 69.

In acésta cifra se coprind cheltuelilepentru cump6ratórea instrumentelor, pen-tru plata personalulul, pentru construe-tiuni i reparatiuni la otelul de moneta,precum si pentru eumperatórea materialu-lui metalic de fabricatiune.

Art. 2. Acest credit se va acoperi dinvalórea monetel ce se va fabrica dupl le-gea de facia.

EXPUNERE DE MOTIVE

La projectul de lege pentru deschidereauntil' credit extraordinar de 478,27710169 bani, necesar la fabricarea moneteïde br9nz si de aur, presentat Adunareldeputatilor, de D. Ión Câmpineanu, mi-nistru de finance.

Domnilor deputari,Prin legea de la 2 August 1876 , pro-

mulgata prin Ionitorul oficial Nr. 176,din acel an, guvernul este antorisat a ba-te moneta cTe aur pOn6 la tifra de trel mi-lióne lei, din care o a patra parte In piesede dece lei si restul in piese de dou6-decilei, precum si moneta de bronz, One' latifra de un milion dud sute mil lei, diu

2870MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 14 (26) Mgiii 108

care uh, treime in piese de un ban si res-tul in piese de deal banï.

Cea ftntii preocupatiune a gusernuluia fost de a sti daca fabricarea monetei s'ar

putea face In Ora la hotelul de moneta alStatului, construit pe soseaoa Kiselef.

Acésth, cladire ridicath inch, din anul 1867remasese fr aid u intrebuintare , afaranumai daca ne vom aminti scurta duratain care a functionat pe la anul 1870, cânds'a fabricat uh mica cantitate de piese de1 franc, in argint, si de 20 fraud, in aur.

Ill momentul lash, in care guvernul 's1propunea de a face ca moneta nationalitsa se bath in Ora, atât hotetul de moneta

instrumentele de fabricatiune nu segaseail in stare de a functiona, cacï zida-ria otelului avea trebuinth de multe repa-ratiuni, i complectari, era instrumentelese gaseail in cea mg mare parte deterio-rate si chiar

comisiune compusa de barbati com-perinti 1), a fost insarcinata," de guver aesamina starea oteluluT de moteta al Sta.-tale si a se pronuata asupra utilitatei dea se fabrica moneta in Ora.

Comisiunea, dup. uu lung studiú, duphmulte i numeróse informatiunT culese InOra si in strainatate , a conchis c fabri-catiunea sa se faca in Ora.

Motivul principal al comisiund este ehconstructiunea otelului care a absorbit uncapital considerabil, reclaual de dreptutilisare pentru care se presinta cea maï

nemerita ocasiune , aceea a fabricatiundmonetei nationale , autorisata prin lcgeade la 2 August 1876.

Inteadevn., comisiunea a constatat eh

cu uä cheltuiala ridicându-se numaï la ti-fra de 28,000 lei, se pot face reparatiuni-le trebuincióse otetuluï de moneta, asa in-cât, acésta important/ cladire, care costape Stat peste 300 mil' lei, WA de a com-pta cheltuelile ce a necesitat intretinereael IAA asta-0, va putea fi pu-4a in starede a functiona.

Dupa acesta, comisiunea a procedat laevaluarea cheltuelilor de fabricatiune, pecare le-a fixat la cifra de lei 3,862,813,coprindendu-se si pretul materialului me-talk destinat fabricatiund. Ast-fel, való-rea monetei a se fabriea , ridicâudu-se lacifra de lei 4,500,000, beneficial ce remA-

ne in profitul Statuluï, va fi de 637,187lei, provenit numaT din baterea moneteide bronz , cad fabricatiunea monetei deaur, departe de a ne da un beneficih, necausézh u perdere de lei 24,645.

Fabricatiunea totalä, se va efectua in 3ani si patru lunT. Acest termen nu estestrict necesar pentru terminarea fabrica-tiunei, ins /. comisiunea a trebuit sä nu

1) Domnil: Bacaloglu , profesor de selinteleisiee la universitatea din Bucures.1, D. doctorBernard, qeful laboratorulu'i de ehimie de laeforia spitalelor eivile din Bueuresci 0 D. in-ginig de mine C. D. gelide.

pérsla din vedere greutatile ce s'ar createsauruluT dact i s'ar cere sh debursezeintr.un timp mai scars intréga suma de3,862,813 leI, care de si mai in urma seva rambursa, nu este insa maï putin ade-v6rat ch trebue avansata pentru un óre-ca re timp.

Eta, cum comisiunea repartesce cifracheltuelilor de fabricatiune , valórea mo-netei ce se va fabrica si escedentul ce re-vine Statului pentru fie-care an, in care seva esecuta fabricatiunea :

- 5It-- C- t-- 0

I:4 al CI C.-4, a> CO

GO 0... 0., ,--i 1--Ia,--i ,--1 IS t----

C- CCc*N1 c.st cc)

cd co a4-,

a a7;17d

C.) 7.",

C)CO

10C.>

GO

C>CC

CC

C)CC

0.)ccCC)

r-I

C--GOGC,

CO

00Of00CC

Ce

gCea) -0

-0

I I

000000C)

c)Ic

1

CrIC

co

CO 0 0CO

co 00 CO

CC

o

Am dis, D-lor deputatT , ca escedentulde lei 637,187 de care beneficiem din fa-bricatiunea monetei nationale, ne vine nu-maï de la moneta de bronz , i inch, acesteseedent ar fi mai mare cu lei 24,645, da-oh, nu am tine campt de perderea ce necauséza, fabricatiunea monetei de aur.

Fabricatiunea monetel de bronz , estecalculata pe valórea cuprului vechiù; da-ea insä in acest material de fabricatiunear intra si cupru tunuri vechi, s'arrealisa a/ economie de lei 62,328 , cares'ar sui la cifra de lei 124,656 daca tuna-rile ne-ar fi cedate , de catre ministerulde resbel fara plata.

Arsenalul Statule posedând mai multetunurï vechT , ele vor fi date oteluluI demoneth, si prin urmare, putem compta peeconomia de lei 124,656 aratata mai sus,care reduce costal fabricatiunei cu 3,23

suta, marind cu 20 suta cifra escedentu-10 net.

Anul 1878, fiind acela in cursul chruiava incepe fabricarea, nu trebue sa perdemdin vedere ca fiind deja trecute apropechid lunT calculul ant de comisia-ne pentru intrega durath a anului, urnaesh,sa se reduca la 6 lunï, remAincl ca parteade fabricatiune neefectuath, in acest an, shse adauge la cifra aferinte anului Yiitor.

Cât pentru instrumentele de fabricati-une, cheltuelile de instalare, trebuesc lu-ate in cifra lor totala, iar cheltuelile pen-tru intretinerea personaluluï, s'a calculatnumal pe 6 luni, presupuind ch, tóte ope-ratiunile ar fi in stare sh, incépa la 1 Iulie.

lath cifra cheltuelilor cum sunt calcu-late pentru intregul an, si cum o propu-nem pentru ultima jumnate a anului :

Pe un aa Pejum an

1. Personalul . 89,268 44,6342. Laboratorul . 16,016 16,0163. Atelierul . . . 77,978 77,9783. Cheltuelile de

administratiune si di-ferite constructiunT . 39,351 39,351

5. Combustibilul silumina tul . . . . 24,800 14,400

6. Cheltueli de in-tretinerea atelierelor . 4,000 2,000

7. Material pentrufabricarea moneteï debronz 98,592 49,296

8. Material pentrafabricarea monetei deaur 500,100 250,050

Total . . 805,105 493,725

Avem asa dar, pentru anal 1878, cifrade lei 493,725, in care se vor marginicheltuelile de instalarea fabricatiunei simaterialul metalic destinat fabricatiu-nei.

Scadend din acesta suing, economia cevora realisa prin intrebuintarea cuprululde tunurï vechi, si care economie este delei 15,447, banï 31, pentru acésta periódhá fabricatiuneT, cifra ce remâne In sarcinaanului 1878, este de lei 478,277, bani 69.

Contra acestei sarcini, vom avea mo-neth fabricath in valöre de lei 475,000 ;maï putin adicä cu lei 3,277, bani 69, siacesta din causa ca, anul 1878 find acelain care se incepe fabricatiunea, el suporthacele cheltueli care se fac uh-data pen-tru tot-d'a-una, precum : instalarea, achi-sitiunea instrumentelor, constructiunile sireparatiunile necesare la otelul de monethcare in total se ridich la cifra de 93,994.

Pentru suma de lei 478,277, bani 69, a-rnata mai sus, vë rog, D-lor deputati, sitacordatï guvernului un credit estra-ordi-nar, asupra esercitiuluï 1878, pentru caresfarsit sa adoptati projectul de lege, pecare am onere a'l presenta pe lánga a-césta in deliberarea D-v.

(Supliment)

14 (26) Malt 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMAMEI Supliment 2871

Creditul acesta nu vine 'In sareina te-saurului, cad' el se va acoperi din valóreamonetei fabricata, asa ca, pe dud in rAia-dul eheltuelilor Statului, va figure sumaplatilor facute pentru fabricatiune, In rân-dul veniturilor, se va inscrie valórea mo-netei fabricata pusa in eirculatiune.

Guvernul va face Inca tot posibilul dea realise ua insemnata economie, atât dincheltuelile ce s'ar socoti mai putin indis-pensabile, eat si din ereditul de 55,300lei, acordatjprin budgetul anului curent,pentru trebuintele fabricatiunei monetelRationale.

Ministru financelor : I. Câmpineanu.

D. pre§edinte. Disentiunea generalAeste deschisa.

D. L. Eraclide. SA fie-bine inteles,D-lor, el noi votana acum nurnal creditulde 20,000 fraud...

D. E. Costinescu. Nicaeri in report nueste vorba de 20.000 fraud.

D. L. Eraclide. Atund as ruga peonor. Camerà a ineuviinta sà se tiparéscaacest:raport, cad iata ce se intâmpla : elicare am aseultat cu cea mai mare atenti-une citirea acestui raport, mi s'a Ord caeste vorba de un credit de 20,000 franci.Apoi pe cat adue aminte, eti SCih cas'a votat uà lege in privinta baterei mo-netei, si nu sein daca, in privinta quantu-lui putem veni sà facem adi uà alta lege.In tot casul , fiind-ca D. raportor a in-trat in multe amOuntimi , as ruga peonor. Camera, se Ineuviinteze tiparirea a-cestul raport pentru a studia cestiunea.Audind citirea acestui report, v'e' martu-risesc Inca ua-data, ca mi s'a parut cà estevorba de un credit de 20,000 francilsi a-cum mi se spune ca se cere 400,000 fr.

Asemenea project trebue sa se tiparésea.En nu radic acésta, obejetiune pentru altmotiv de cal pentru cà voese a sci ee sa

ró Tuna catre alegOtorii metD. ministru de finance. DupA legea

votatä de D-v. la 2 August 1876, guver-nul este autorisat a fabriea in tara moue-ta de arama si de aur, pentru uà sumaóre-care; insa, moneta de aur nu ne cla

ci uà paguba, care altmintreleaeste atat de minima, in ea nu ar trebuisit ve fae a nu primi legea, pe cand fabri-carea monetei de anima, dà un castig in-semnat, care,s'ar putea urea 00 la 70 °/;dar uà parte din acest eastig are sä, se in-trebuinteze In cumparare de noui aparate,in reparatiunea palatului de moneta sialte cheltueli.

De aceea, spre a eplica acestalege, tre-bue sa avem autorisarea D-v. pentru a nedeschide acest credit.

Asa dar, din punctul de vedereaiacerea este avantagiósa; din pune-

tul de vedere legal, venim si cerem legi-timarea acestul credit.

Cum vedeti, afacerea redusa ad, n'are

alta importanta de at un simplu votpentru legitimarea creditului. Cu tóte a-ceste, nu eä 1mi voiti permite vre uà datasa fortez consciinta nimanui, çi daca esteuà banuiala in mintea vre unuia dintreD-17., dad, credeti ea este nevoia aci de unstudiu, nu ne opunem de a se tipari ra-portul; dar daca voiti sà aveti cu nà oramal curând acésta moneta, este de prisosacesta tiparire.

Voci. SA se tiparésca.D. D. Costinescu. Inteleg scrupulul

care face pe D. ministru sa did, el dacaaveff cea mai mica nedomirire, sà amânaticestiunea pOn6 se va tipari raportul; darnu mateleg pa acei D-ni deputati cari ceramAnarea. Acest credit, D-lor, este adu-cerea la indeplinire a unei legi deja vo-tata.

Guvernul nu póte sa aduca la indepli-nire legea votatä la 2 August 1876, si a-cest credit este nuniai uà simpla formali-tate. Cheltuéla este afectata la fabrieareaacestei monete. Ea se va acoperi din in-susi produsul monetei fabricata; pentrucà câstigul este de 700.000 lei. VO rog,prrn urmare, sa, nu mai amánati acestacestiune.

D. Em. Protopopescu-Pache. Toe-mai fiind ca, este vorba de aducerea la in-deplinire a unei lee care nu se póte facefàrà cheltúiala, tome pentru aceea se

esaminam in ce proportiune tre-bue sa, se fabrice acésta moneta.

voce. Acésta este prevh,lut prinlegea de la 2 August 1876.

D. Em. Protopopescu-Pache. Tre-bue sa ne dam sema despre acésta. Gan-dese ca. 24 ore nu este asa mult pentrutiparirea i distribuirea raportului.

D. ministru de finance. Noi nu pu-tern a nu bate ecesta moue-M., de óre-cerealisam un câstig; si al doilea, este sciutca, pentru lurnea saraca, lipsa de miceledivisiuni monetare este vatamatóre.

D. A. Holba-n. Cred ca este de prisossa, se mai céra amânarea. La sate din lip-sa de moneta, de aranaa divisional* sate-tenii perd fórte mult, ori de câte orl at a-faceri cu casieril, cad lipsesce moneta di-visionara de 1 si 2 centime. Ast-fel, decâte ori trebue sa platesca 6 sati 7 bani,ei platesce 10.

Afara de acésta, precum a clis'o D-nuProtopopescu, fabricatiunea monetel de

aroma, (IA un castig, si nu este astadltimpul de a regula acésta cestiune; asta-

trebue sa regulate numai punerea in a-plicatiune a unei legi pe care ati votat'oD-v. Eà n'am avut onórea de a fi atunciIn Camera, dar cred ca acea lege a fostchibzuita dupe necesitatile imperios re-clamate de guvern si de trebuintele tare.Asa dar trebue sa punem mai curând inaplicatiune legea nóstra, monetara, cad asvoi sa ved espulsate din tara, monetelestreine, mai eu sema galbenul austriac

care a ajuns ul spoliatiune nu numai pen-tru poporul care face c merciul mic, darArica pent, u intréga tar* cad sudtem i-nundati do monete falsificate earl' ar tre-bui sa, fie ILA data espulsate din tar* sipe cari cu tóte acestea suntem nevoiti sille primim pe tOte, si galbenul austriac,lira, si napoleonul, si nu putem sil espul-säm numai galbenul, cad atunci am pareapartialï. D aceea, D-lor, cred, fiind-cacestiunea d e fond a fost admisa de Ca-mera si Sei at, ea nu este bine sa refusapereditul peetru punerea In aplieatiune aunei legi votata de D-v, si fiind cil cesti-unea este studiata ar fi bine eu uil era maiinainte sa v Una acésta lege.

Voci. Im hiderea discutiund.Se pune I vot inchiderea discutiunii si

se primesce.Se pune 1 vot propunerea de amânare

si se respingSe pun e la vot luarea in considera-

tiune a proje talui de lege si resultatulscrutinului e3te eel urmator :f

Votant. 66Bile al, e pentru . . . 59Bile ne re contra . . . 7

D. pre§edi rte. Aclunarea a luat in con-sideratiune projectul de lege.

Articolele 1 si 2 se adopta fara discu-Oune.

Se pune la Tot projectul de lege in to-tal, si resultatul scrutinului este eel ur-naltor :

Votanti 69Majoritate reglementara. 38Bile albe pentru . . . 63Bile negre contra. . . 6

D. pre§edinte. Adunarea a primit pro -jectul de lege.

D. E. Costinescu, raportatorul comi-siunei financiare, (IA citire urmatorulul re-port si project de lege :

Doranilor deputati,Inchiderea schelelor de pe Dunare In

timpul resbelulul a avut de efect de amaxi cu mult activitatea schelelor de pecele-alte puncte ale fruntariilor. A fost

dar trebuinta sh trEinsperte functionarii dela schelele Dunarel la cele-lalte schere

Aeure reintrAnd din noti in activitatevamile de pe Duna,..e, este neaparat a setransporta functionarii din non pe la acele

vami.Deosebit de ackta, märirea venitului

vernal intr'uà propertiune fOrte inserenatitcere ua mica creseere de cheltueli ma-ratite, de control si de verificare.

Pentru acoperirea acestor cheltuelT, D.ministru de financ,, cere un credit iotal delei 20,000, po care comisiunea finenciara

OSY* 1,1624-06itit CaríoiAL AL itöMAkti 1 (26) Mai 1878

'1 aprobit, atât pentru gitsesee binejustificat, cat pentru considerA ca u.cheltuiall producAtóre, avênd n vederemange spor de venituri pe care le datvAnaile.

Raportore E. Costinescu.PROJECT DE:LEGE

Art. I. Se deschide pe sema ministe-ruluT financelor credite suplimentare insunlit total/ de lei 20,000 din care

Lei 9000, la Cap. 16, art. 40 pentrucheltueli de transport de deslocatie si in-demnitate pentru diferite delegatiuni inserviciul generale al financelor.

11,000, la Cap. 18, art. 51 pentru chel-tueli mArunte in servieiul vAmilor.

20,000 total.Art. II. AcéstA sumA se va .regula prin

compturi si se va acoped din ereditul de536,561 lei, bani 70, pentru deschidereade credite suplimentare si extraordinare.

D. ministru de finance. D-lor, voiiicAuta sA justific acest credit inaintea D-v.In anul 1877, cele mai multe punete va-male din litoralul DunAreT nu mai fune-tionati de eat numaï prin formA; cele-altepunte vamale functionail cu atat mai mult,cu cat acestea functionat putin ast-felin cat spre a face facil la ingreunitAle ser-viciului, a trebuit sA lulm funetionari deaeolo de unde nu era de lucru i sn'tran-portArn uncle era lueru maï mult.

Cu redeschiderea comunicatiunei pe tí tefruntariile terei, a trebuit ca toff acestfimpiegati sA fie reintegratï la posturilelor. Mai mult Ind, nu puteal vAmile fune-tiona inteun mod regulat din eausa insu-ficientii impiegatilor, restabilirea se fiteeainteun mod treptat i intermitent, sporulvamal insl era atât de mare, in cat nece-sita une orT un personagiti suplem, ntar,siacesta este atat de adev'erat, in cat vA-mile, dad nu ail mers mai departe, dartot a dat mai muR de douè milióne, pecinci luni ale anului acesta, de cat cele-alte einci luni ale anul treeut.

Ast-fel: in Decembre a dat mai mult600,000 lei de cat in Decembre trecut;In Ianuariu 700,000 lei mai mult de catin Ianuariu trecut, in Februariu a dat unmilion si mai bine mai mult de eat in a-nul trecut.

Vedett dar cA, a cere acestA cifrA mini-,mA de 20,000 lei. dud avem un intreit:venit vamal, in comparatiune ca venitulnulut trecut, cred el nu este exagerat, siacésta ca atart maï mult el din acesti bani,plAtim pe un inalt functionar roman de:dincolo de Carpati, care face devise si,care este instru tor al vamisilor nosHtrii pentru tariful vamal eel noti.

La inceput, D-lor, se ad useserA deuiinstructorT francesI si se plAtén fie-care eueke 30,000 fraud, pe can 1 adi avem unsingur instructor cu 500 lei pe lunA. Pe

aeeste motive vë rög sl bine-voitT a votaacest credit.

Se pune la vot luarea in considera-tiune a projectului de lege si se primeseein unanimitate.

Art. 1 si 2 se adoptA fArti discutiune.So pune la vot projectul de lege in

total si resultatul scrutinului este cel ur-maor :

Votang 66Majoritate regulamentarA 38Bile albe pentru . . . 63Bile negre contra . . . 3

D. Pre§edinte. Adunarea a adoptatprojeetul de lege.

D. Emil Costinescu, raportorele co-misiund financiare, dit citire urmAtoruluTraport si project de lege :

Domnilor!Operatiunile militare ale armatei ro-

mane in anul 1877, a cerut fórte nume-r6se transpo. turi militare prin calea fe-ratl. In budget nefiind inserisl nit sumAindestulAt6re pentru acest seop guvernula acoperit prin cereri de credite extra-ordinare tóte transporturile fAcute pe ea-lea feratA pe comptul armateï. panit la 1August 1877. De la acéstA datA s'ag fl-cut noul transporturl si acum directi-unea cAilor ferate cere guvernuluisumA de 1,217,340, lei 6 bani pentru pla tatransportulul de la 1 August Ipanl la 31Decembre acel an. Guvernul nu póte aco-peri acéstit cheltuialA de cat tot printr'uncredit extraordinar precum a fled si pen-tru cele-lalte cheltueli de transport dinanal 1877.

D. ministru de resbel prin masagiul Nr.1,036 cere dar deschiderea unui creditextraordinar de 1,200,000 lei care sA seacopere din escedentul veniturilor anu-lui 1878.

Deosebirea ce este intre suma reclamatAde directiunea clilor ferate i eifra diiicreditul extra-ordinar, vine de acolo, cAguvernul, considerând cA compturile Lye-sente de directiunea cAilor ferate nu suntincA verificate, si cA verificarea lor va daud reducere, crede indestullt6re suma ro-tundA de 1,200,000 lei. In tot casulintrebuintarea acestei sume se va justificain until conform legeï comptabilitAtei.

Comisiunea financiarA gAsind cerereaguvernului justificatit, i resursele cerutepentru acoperirea lui reale, a aprobat acestcredit si '1 supune i aprobArei D-v6strA.

PROJECT DE LEGE

Art. 1. Se deschide pe séma D-lui mini-stru de resbel un cedit extraordinar de lei1,200,000, asupra esercitiului 1878, sprea servi la ordonantarea ca acompto trans-porturiloi de pergne sit materiale militare,

efeetuate tu interesul servicitilul pe tim-pul de la 1 August pánA la 31 Decembre1877, creditate de cAtre societatea actio-narilor eitilor ferate române, remaind cadupit liquidarea totalel creante sA se pll-téseit restul ce ar mai resulta dupe pieselejustificative.

Art. 2. Acest credit se va acoped dinescedentul resurselor esercitiului 1878.

Ne luând nimeni cuvêntul in discntiu-nea generalA se pune la vot luarea in con-sid!ratiune a projectului de lege si se pri-mesee In unanimitate.

Se citesce art. 1.D. L. Eraclide. N'am nimic de qis

in privinta creditului, dar ered cA in vir-tutea legii comptabilitAtii, am putea votaacest credit ea ul cheltnialA de ordine,eAci seiti fórte bine el societatea drumu-lui de fer ne datoreste nouè prin urmaream putea considera acest credit ca uitcheltniall de ordine.

D. E. Costinescu. Tome ca sA neconformAm legil comptabilitAtii trebue sAvotAm acest credit.

In realitate e asa cum dice D. Eraclide;societatea drumulul de fer ne datoresceno i noi datorim societittii, insA intr'ulbunl comptabilitate trecem ca venit totce ne datoresce cine-va si trecem ea chel-tuiall tot ce noi datorim. Prin urmare,tocmaï ea sA ne ceinformitm legil compta-

trebue sit votAm acest credit.Ne mai luând nimeni euvéntul se pune

la vot art. 1, si se primesce.Se eitesce art. 2, si puindu-se la vot

se primesce fArA discutiune.Se pune la vot pi ojectul de lege in

total si resultatul scrutinului este eel ur-mAtor:

Votanti 67Bile albe pentru . . . 69Bile negre contra . . . 8

D. pre§edinte. Adunarea a ineuviintatprojectul de lege.

D. E. Costinescu , raportorele comi-siunil financiare, dA citire urmAtorulul ra-port si project de lege :

Domnilor!D. ministru de finance pe Ungl mesa-

giul Nr. 921 cere deschiderea until cre-dit extraordinar de lei 13,344 asupra eser-citiuluT 1878, pentru plata proeentelor de12 la sutA pe 7 dile ale bonurilor de the-saur emise pcn`ru plata D-lui concesionarCrawley.

Acest adaos de dobândit, pe lângA ceavotatA deja anul trecut de Adunare, meritA,D-lor deputati, se atragl atentiunea D-v.Ea este consecinta intkdierii ce se puneadesea de Corpurile Legiuit6re in votareaunor legï reclamate de nA trebuintA nea-OratA.

14 (26) Main 187MONITORUL OPICIAL AL ROMANIEl 2873

In casul de facia bunurile de thesaure ratexigibile in diva de 15 Decembre ; cutóeacestea ele n'at putut sa fie regulate decat la 22 Decembre. De siguvernul cerusedin timp creditul necesar pentru platadob6ndet lor, Camera n'a votat insh acelcredit de cat dupa expirarea termenulut,ast-fel detentorit bonurilor reclama a-cum cu drept cuv6nt dobênda pentru 7dile de intèrdiere.

Aläturatul project de credit extraordi-nar are de scop a plati acésta, datorie

Comisiunea financiara,aprobAndu'l, a d

ce totusi casul la cunoscinta D-vóstra, spe-rând c acésta va contribui a inlatura peviitor asemenea cheltuell.

Raportor, E. Costinescu.

PROJECT DE LEGE

Art. I. Se deschide D-lui ministru definance un credit extraordinar de let 13,344pentru plata procentelor de 12 la sutaasupra bonurilor de thesaur emise in virtu-tea legit de la 28 Iunie 1877, cu scadentala 15 Decembre trecut, a caror regularenu s'a putut face , Ong, la promulgarealegit din 19 ale ace luni, pentru acorda-rea creditulut necesar la plata procentelorcoprinse in disele bonurl.

Art. U. Acest credit se va inscrie princompt art asupra esercitiulut 1878, si se vaacoperi din escedentul de veniturt, cu carese incheie budgetul disulut exercitin.

Neluând niment cuvêntul in discu-tiunea generali, se pune la vot luarea inconsideratiune si se primesce tn unani-mitate.

Art. 1 si 2 se primesc MCA discutiune.Se pune la vot projectul de lege in

total si resultatul scrutinulut este celurmator :

Votanti 67Majoritate reglementara . . 38Bile albe pentru 59

negre contra 8

D. prepdinte, proclama ca Adunarea

a adoptat proiectul de lege.

D. E. Costinescu, raportorul comisiun etfinanciare, da citire urmatorulut raport siproject de lege.

Domnilor,In anul 1870 , prefectura de Bleat] a

confiscat 450 ocale praf de vênat6re, apar-tinând D-lut Catz , fabricant de praf laTarcat. AcéStä confisCare era abusiva, , deóre-ce D. Catz avea dreptul de a fabricasi de a face comerciul de praf, in virtuteaconcesiund ce posedh de la guvern inch,

din anul 1857. D. Catz a reclamat la gu-vern, cléra One and causa sh,-I fie jude-cat i dreptatea facuth, cea mat mareparte din praful confiseat a fost vêudut de

depositul de arme de la Ia0 i banit in-casatY de Stat.

Ne mat putêndu-se dar restitui insastpraful, ministerul de resbel cere un creditde let 1,776 pentru a despagubi pe fabri-cant, pe pretul de 4 let kilogramul.j Comisiunea financiara considerând capraful a fost pe nedrept confiscat; consi-derând. asemenea eh, Statul a incasat pro-dusul vênc,larit lut, si ca, pria urmare des-daunând acum pe fabricant ca suma mai

sus arCtata, nu face de CAI s inapoeze ulsuma pe nedrept incasatit, a aprobatturatul project de lege, pe care '1 supu-nem si la aprobarea domniet vóstre.

Raportore, E. Costinescu.

PROJECT DE LEGE.

Art. 1. Se deschide pe séma D-lui mi-nistru de resbel un credit extra-ordinarde let 1,776, asupra exercitiulut 2878,pentru a se plati D-lut M. B. Catz, costula 444 kilograme pulbere ce i s'a confiscatin anul 1870 de catre D. ministru deresbel.

Art. 2. Acest credit se va acoperi dinresursele thesaurulut public pe exerci-tiul 1878.

I Dupe adoptarea luarit in consideratiunesi a articolelor ln parte projectul de legese primesce ell 57 bile albe, contra 8 negre.

D. ministru de finance. D-lor, suntchemat la Senat pentru legea arendasilor.As ruga d6ra ca petitiunea push la ordi-nea dilet adt, sä se amâne pentru sedintade Lunt.

Voct. Da, da.Adunarea ineuviintéza a se amain

pentru sedinta de Lunt petitiunea D-lutBasarabescu.

D. Vladimirescu. D-lor deputatt, 'ratpermit sa, v6 roe., ca timpul ce era sa, con-

sacrati la cercaarea petitiunit D-lut Ba-sarabescu , sa bine-voitt consacra unlitact de inalta, justitie , cercetând suplicamint D. profesore, care dap, 15 ant deservicit , a ajuns cu desavérsire in impo-sibilitate de a'st chsciga esistenta; pea-tiunea sa sta aci de jumqate de an. Deaceea inch, ua, data vC rog sa bine-voiti aconsacra câte-va minute pentru a cercetaacea petitiune a D-lut Dimitrian.

D. pre§edinte. Camera a decis a secerceta petitiuni, incepênd cu aceeaa D-netCalinescu. Fiind insä cn. D. raportor esteocupat cate-va momente cu raporturile;vom incepe cu un indigenat.

D. G. Misail citesce urmAtorul raport:

Domnilor Deputatt ,

D. N. Luca, romin din Macedonia, Kinpetitiunea inregistrata la Nr. 762, din anulcurent 1877, a solicitat de la onor. Adu-nare de a i se recunósce cuali'atea de ce-taten român.

Comisi.unea D-v6stre, avênd. in vedereactul de mica naturalisatiune, eliberat deministerul de finance in anul 1864, princare se constatit ca mat sus numitul domneste stabilit in Ora inch, din anul 1847, sioh, 'st-a indeplinit &Ste formalitatile cerutede lege, comisiunea a admis acésta cerere,numind pe sub-semnatul raport or sprea ye ruga sa bine-voitt a aproba i D-v.alaturata aci conclusiune.

Raportor, V. Maniu.

CONCLUSIUNEArt. unic. In virtutea art. 9 din Con-

stitutiune, se rec inósce D-lut Nicolae Luca,român din Macedonia, drepturile de ceta-tén român.

Neluând niment cuv6ntul, se pune lavot conclusiunile cdmisiunet i resultatulserutinulut este cel urmator :

Votanti 63Abtinutt 1

Major. reglementara 38Bile albe pentru . . 56

negre contra . 7

D. pre§edinte. Adunarea a incuviin-tat conclusiunile comi4uni1.

D. P. Ghica 7(IA citire urmatorulut ra-

port :Petitiunea D-net Zoe Calinescu, prin

care arata a pnin Inalta apostila a M. S.Domnitorulul, push, pe raportul coman.lan-tulut trupelor de operatiune in 13ulgaria,s'a aprobat mnaintarea la gradul de capi-tan a sociulut sCi locotenent Dimitrie Ca-linescu, decedat in lupta de la 6 Septem-bre anul espirat.

Acésta inaintare s'a Mcut pe diva de 4Septembre; mush, din er6re de cancelarie a-eel raport purta data de 7 Septembre; cocaca find bine inteles eh, comandantul trupe-Ion nu putea face uit presentare in dioa de7 Septembre pentru izaintarea unui oficiermolt in qiva de 6, din acéstA ertSre, cumsi din causa formalitatilor de indeplinit,decretul ac3la in care se afla i altt oficciart ce figurat in P. celaq raport cu deced.a-tul set sot, n'a putut fi supus la Dom-nésca sub scriere de cat la 16 Octombre1877, aid D. ministru de resbel vè-dut nevoit a sterge pe Dimitrie Calinescu,mort in diva de 6 SepteMbre,

césta er6re ILIA, cum si inthrdiereapresintarit decretelor , neputênd anulagradele dobândite pentru fapte meritorie,vine a raga p onor. Camera se bine-vo-iasca a disposa rectificarea acestel emitrecunoscând u- se gradul de capitan d obán.dit d.e decedatul set socit Dimit. Calinescu

Comisiunea opinka a se recomanda D-lut ministru de resbel acésta petitiune,spre a se constata faptele si a face sa sereguleze reclamantet pensiunea dupe gra-dul sodulut sell ce in ulna i sa dat.

2874MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 14 (26) Malt 1878

oef. Avem un amendament.D. P. Chica. D-lor deputatY, se'mY dati

voie se ve dat ii esplicatiune. TotY scimsi nu e nimenT care sa ignore cand si in ceconditiunY a murit locotenentul CMineseu;el a murit ea un bras pe annul de onóre,si a bine meritat gradul care i s'a dat. Inadever este un lueru constatat comi-siune c Inaltimea Sa Domnitorul, n noelmoment chiar, a naintat pe locotenentulCaliaeseu la gradul de cilpitan ; din eróreinsa raportul s'a %cut tar*, si din er(5-re nu s'a facut raportul dupt, regulelemilitare tnaintat cu data de . . soco-tinclu-se cu data de 6 Septembre, si dinacésta eróre D-na Calinescu, care asta-dieste veduva si inteua positiune fórte ne-fericita , si care are si copiT, se gasesceasupritt, in pensiunea ce i se cuvine, cadlegea I d dreptul la pensiune dupa gra-dul care l'a avut barbatul el' de capitan,iar nu de locotenent.

Prin urmare cred, c este un act de jus-titie, caredrca este un act de equitate, dinpartea Camera legiuitóre sa recomandepetitiunea acésta D-10 ministru deresbel , ca D-sa se vada daca gra-dul trebue sa se considere de la 6 Sep-tembre, i sa dea pensiunea veduve dupitgradul care l'a avut sociul eY In momentuldud a murit

voce. Sa se recomande pur sisimplu.

D. P. Ghica. A recomenda petitiuneapur si simplu este a nu face nimica.

D. V. Maniu. As clod in orY ce modsi in orY ce forma se vin în ajutorul vedu-veï reposatulul Calinescu, pe care l'amcunoscut si care a platit tributul cel maYsacru pentru tara; dar as dori se nu aiba,aerul ca noY, Camera legiuitóre, dam de-crete de inaintare si impietam asupradrepturilor puterd esecutive . . . (intre-rupee). POte se fit eri gresit mnsa trebuese discutam. . . . Voiesc ea sA se reco-mande petitiunea acésta tntr'un mod fórtecalduros D-10 ministru, dar nu voiesc caAdunarca legiuitóre se vie a prejudeca

avênd aerul ca voiesce se impie-teze asupra atributiunilor puterd esecu-tive ; este tréba putere esecutive se sciedaca in adever a fost (*Ran sat n'a fostcapitan in momentul cand a murit ; noimi putem se dicem sa fie capitan. Ve rogdar sa credeti cum cred si et ca acóstacerere merita a se recomada intfun modcalduros D-luT ministru competent, darnoi nu putem sa áicem ca era capitan satlocotenent.

D. N. Dimancea. Rog pe onor. Adu-nlre sa votese conclusiunile raportului,cad nu'mi se pare ceva mg just, ceva maidrept, care sa nu vateme legile terei, decat con clusiunile acestuY rapor.

D. Manin a pus nisce principie,pe care,claca le-am admite, am deroga de la pre-rogativele nóstre. D. Maniu scie ca, este

seris in Constitutiune dreptul pentru top'românii de a reclama la Camera' si noisuntem in drept si datori sa resolvAm a-semenea reclamatiunY. De aeeea and vineaci uà petitiune ca acésta, noi nu putemsa dicem : trimetem petitiunea la minis-ter cu caldura, cad nu putem sa reco-mandam petitiunf cu cAldura sat cu re-MA. Dad, in conclusiuni s'ar dice: n'afost cApitan, dar noi voim faeem ca-pitan, atund as 4ice si eli sa nu primimaceste conclusiunI caci nu este tréba nós-trit sa qicem acésea ; dar iata ce se dicein conclusiunile raportuluT, se dice cAministrul de resbel sà cerceteze, sa eon-state care a fost cel din urma gradsi sa 'Y dea pensiunea in conformitatecu cel din urma grad care '1 a avut. Pen-tru ce ve temetY de aceste conclusiunT ?Noi Camera care suntem datorY sa conchi-dem ceva atunci când ne vine ua petitiuneinaintea nóstrA i mai cu sémA intr'un casca acósta.

Cum ? Calinescu se imbracA in uniforma,de *Ran, ia comanda de *Ran datade ministru, se pune in eapul companiesi se duce la atac ca *Han, móre pecâmpul de lupta ca capitan....

D. P. Ghica. SuntetY in eróre asuprafaptuluT.

D. N. Dimancea. Bine-voip: a me as°culta cad' cunosc faptul. A avut comandade *Ran, a murit ea capitan In capulcompaniei, dar raportul prin care trebuesa i se dea titlul de capitan pórta data de6 sat 7, pe când rangul de *Ran i sededese de maY inainte. Daca yeti. lasasit se constate de D. ministru de resbel,D. ministru va constata ea faptul este asa,de fapt cand a murit pe campul de ràs-bolli uà companie.

D. V. Maniu. Acésta este ua eresie.Putea sa comande un regiment.

D. N. Dimancea. D-le Maniu, lasat1sistema d'a intrerupe, nu prin acésta yetidovedi ca aveti dreptate.

In armata, D-lor, legea da drept oficia-ruluT sA fie mnaintat la gradul care meritä,insa tot-de-uA-data sà i se dea si vechimea,adiet, sA se numósca, cApitan cu un an satdoul Inainte, sà Y. se socot6seit ca un ansat dot' inainte dreptul la vechime si acéstas.a intAmplat in casul de facia. Pe temeiulacesteI legY, când Calinescu s'a recoman-dat, s'a recomandat cu dreptul de vechi-me ; prin urmare inainte chiar de a incepelupta, el avea dreptul acesta; a fost iià e-rare insa cA raportul care parta data de6, fiind. ea nu a putut sa fie inaintat in divaacésta s'a schimbat a doua qi data si s'a fleut7 si in dioa de 6 el a murit. WA, erórea.

A fost ua, fataiitate; el' bine, acésta fatali-tate Camera, in justitia el', in inpartialitateaei,trebue s'o ind.repteze. Cu tóte acestea Ca-mera prin coaclusiunile acestuY raport nudice sà se indrepteze erórea de la sine, cidice sit se cerceteze de D. ministru de

resbel si daca din cercetarile ee va face

va dovedi acéstA eróre, sa se dea pensiu-nea veduvei (1110 gradul care l'a avut CA-linescu in urma.

D-Ior, noT nu suntem aei un biuroil deinregistrare numaï a recomanda pur si sim-plu ministerului petitiunile ce ne vin.

Uncle maY este dreptul nostru de a nepronunta asupra reclamatiunilor daca noile am trece numai pur i simplu la minis-ter ? Nu D-lor ! NoY trebue sA dicem eu-vêntul nostru, si cuvôntul nostru e cumçlice raportul ca ministerul sa cercetezesa acorde reclamante dreptul ce '1 are.

De aceea eà cred ca D. Maniu n'aredrepturile sa combata conclusiunile ra-portuluT pentru el ele sunt farte drepte siequitabile.

Vocl. Inchiderea discutiunei.D. P. Ghica. D-lor, ye rog sit nu inchi-

detY cllscutiunea asupra unui fapt ale cà-ruT nu le cunóstett D. Diman-cea, departe de a ne lumina, a comis e-roil de fapt si pentru ea sa ve putetY pro-nuncia in cunoscinta de causa, ye rog sanu inchideti discutiunea si sa permi-tev sit ve dat esplicatiuni.

Se pune la vot inchiderea discutiu-nei si se primesce.

Se pune la vot conclusiunile rapor-tuluT si scrutinul se deelara nul, neintru-nind majoritatea reglementara.

D. G. Misail citesce urmatorul raport :

Domnilor deputari,D. Teofil Francu, roman de originit, in-

temeiat pe actele alaturate la cererea sa,solicitA de la onor. Adunare legiuitóre re-cunóscerea cualitatei sale de roman.

Comisiunea D-vóstrA luand in cercetarepetitiunea D-1u1 Teofil Franeu si avênd mnvedere cà dupa actele presentate, D-saeste roman de originA, nascut in Transil-vania, cit a renunciat la proteqiunea Aus-tro-Ungara, vine prin mine, a vC pro-pune sa i se confere dreptul cetAtenieiromene.

Raportor, V. Mania.CoNCLUSIUNE

In virtutea art. 9 din Constitutiune serecunósce D-10 Teofil Frâncu, roman dinTransitvania, drepturile cetatanieY române.

Neluand nimeni cuvôntul, se pune la votconclusiunile comisiuniT si resultatul este:

VotantI 66AbtinutY 2Majoritate regl. . 39Bile able pentru . . . 51Bile negre contra . 7

D. pre§edinte. Adunarea a adoptat con-clusiunile raportuluï.

D. P. Ghica citesce urmatorul raped:D. Dumitrian, fost profesor de seminar

la Arges , cere ua pensiune viagerA fi-

14 (26) Ma T6 1878 MONITORIIL OFICIAL AL ROMANIEI 2875

ind cA a fost isbit de ut bólti teribilt care inst nieï-ut, lege in lumea acestA nu póte de culte asupra legei pensiunilor in ce

'T a sdruncinat senttatea, si a devenit n st se socotéseA ea perfeett, in tot-dauna privesce casul de fatt. Drepturilela pensi-

imposibilitate de a maï putea lucra dupt se ivesc casuri earl nu sunt prevedute, uni sunt anume precisate prin lege,

14 anT neintrerupti d.e servicit. i tocmai pentru acésta D-vóstrA sunteti si cand legea dA termenile de 20 si de 30

Comisiunea D-vóstrA avend in vedere aci ca sA complectati legea. anï p entru obtinerea unel pensiuni

et un servicit de 14 aril, mai cu salt, in D-lor, principiul n legea pensiunilor acésta nu face ca sA fie un criteriu prin

ramura instructiunei publice, meritt, a fi este ca st fi servit acest functionar 20 de care st se constate imoralitatea si capaci-

luaI ri consi(leratiune. ani. Et cred et nu este numerul anilor tatea unul individ, ci ca st fie un timp,

Ve propune conclusiunea de a se reco- care trebue a fi luat maï anteit in consi- un interval in cursul. cAruia un functionar

manda cererea reclamanteluï la buna vo- darare,ci este alt-ceva, trebue ca acel fune- s6, pat strange prin retineri ut suma in-

intt a D-lui ministru de culte çi instruc- tionar in decurs de 20 de aril' sA fi dat destulAtóre spre a i se da indArAt ca pen-

tiune publica.necontenit probe de a 0 fi iniplinit eu sirme léfa pe care a avut'o. SA scie cti asa

I). ministru de instructiune publicä. i consciintA datoriele functiuniï luY. Dact, cum e organisatt, casa pensiunilor trebue

D-lorve este adresatt plAngerea unui profe- 'ml este permis a m6 rAdica putin dim- sA fi ut curatt, cast, de economie. Nu este

sor de seminar care a avut nenorocirea st su- preunA cu D. Maniu la ideia legiuitoru- maï prrtin adeverat inst cA asa cum este

fert de ut bólt, grea care '1 a pus in im- luï, inct ut-datt, repet et, nu mi se pare combinatt adi acéstA cast, ea last mult de

posibilitate de a urma cariera si ce e cA importanta matematica, ea c,lic asa, dorit; pentru cA adi acela care depune

mal mult, el nu are Inca anii de pensiune. este ideia de cifre care a predomnit In acolo obolul set, si are dreptul st '1 ia

Ast-fel, acest orn duce ut, viati vrednict intentiunea legiuitorului cand a dis cA mai tardiu, nu '1 reia. i din acest

de plans.trebue 20 sat 30 ani de servicial, ei ideia punct de vedere as dui ea D-nii ministri

Acum, comisiunea conchide a se reco- a fost ea intr'un timp maï mult sat de cat st, vie en proj cte speciale, mai

manda acéstA petitiune la ministerul cul- mai putin lung s i fi incleplinit func- bine ar veni cu ut lege generall prin ca-

telor; pentru ce? Pentru a 'T se face Lit tionarul datoria cu consciintt. Cand inst re sA se fact mal dreptA legea actualt si

pensiune mensuall de acelea cad se dA un functionar n'a servit 20 ani ei mime st se indeplinésct laeunele ce presintt.

la strati? Acésta socotesc et nu ar fi in- 15 anT si In acesti 15 se recunósce ca a Den nu are drept la pensiune integral,

destul. Dart D-vóstrA daea suntetï in- fost consciintios, nu ved monstruositatea, are drept pentru 10, 12 sat 15 anT, st ia

spirati de dorinta de a veni in ajutorul cum ut numesee D. Maniu, de a se aduce si el ceva, eta vedetT D-v., nu se scade

acestui profesore care 'si a indeplinit da- un remediu acelei lipse de timp. dreptul nimenuï, de vreme ce fie-care de-.

toria in consciintt, si care are nenorocirea Ira voce. Veniti cu un project de lege pune in proportiune eu mijlócele sale, si

de a nu se putea bucura de pensiune du- special. fie-care ia in proportiune cu depunerile

pA prescriptiunile legel, atunci puteti da D. ministru cultelor §i intructiunei séle. SA vedem daca acestA lege respunde

altA recomandatiune acestel petitiuni a- publice. Apoi toomaï un project de lege scopului ce am avut in vedere la 1868

diet st 1 se fact ut pensiune dupa léfa are st, se fact. Dart D. Maniu dise adiné- cand am fteut acea lege schiópt? Noi am

ce avea, trecênd, ca st, dic asa, peste la- Lid; eti m'as revolta in mormentul met, impovArat pe functionari punendu-le inct

cuna anilor sa de pensiune. Alt-fel, a '1 dad, as sci et, familia mea, in contra le- eke 5 la sutt, In avantagiul easel pensin-

recomanda la cutia de gratie, ar fi a 'I se gel, s'ar bucura de drepturi decurgênd nilor, imultind capitalul acestia, rAdiean-

da 20 lei pe 1unt, cea ce ar fi ut umilire din merite ale mele, &ad merite nu as fi dul i sarcina de a plAti recompensele

mai mare de cat aceea in care se gAsesee avut. Da, in privinta acesta ar avea drep- nationale; el* bine sA vedem déca legea

adi acest profesore. tate D. Maniu, dact cestiunea s'ar pre- pensiunilor nu ar trebui reformatt

Pentru aceste cuvinte rog pe Camera sinta ad' in realitate asa cum uil pune Voci. Da da.

sA bine-voiascA a fi mal generóst de cat D-sa. inst nu este asa. Pentru ce se dA, D. Holban. D-lor, pensionaril cu drept

comisiunea I privinta acestuT profesore. urmas lor resplAtiri carï decurg din me- de a primi depunerile lor nu sunt numal

D. V. Maniu. D-lor, noi avem WA lege ritele mortului? Pentru a face consola- eel de astA-dl, ei i totï acei functionari

de pensiuni si cred cA nu putem inpovAra tiunea mortului ? Nu. Seopul unor ase- earl' depun; prin urmare vedetï et si a-

thesaurul Statului fAcand in drépta si In menea resplAtiri este a provoca la urma0, cestia at un inceput de drept, 0 de aceia

stenga pensiuni viagere. Pensiunile viage- la eel ce remen, ce trAese dupt mort, trebue ut compensatiune financiara, care sA

re, D-lor, se dat unor cettteni cari at adus sarguinta, strAdunita intru indeplinirea respundA la scopul adeverat al legit Aci

Ord servicie eminente, dart nu peutru eu santenit a datorielor lor. Nu preocu- nu este cestiune de sentimentalism, ci ut

ori-ce nenorocire. Apol si e as putea fi patiunea de sórta urmasilor, nu consola- cestiune de banï, pentru et, la un timp dat

nenoroeit i daca pentru acesta dupt tiunea mortalui a inpins pe legiuitor a st'nai pot lua ajutorul care '1 asi lua de la

mórtea mea, s-ar da pensiune viagert fa- lua asemeni dispoAtiuni, a da asemeni Dacia sat Romdnia. Cum un om care a

miliel mele, eti m'as revolta din mormen- incurageil, ei incuragiarea ce a eredut cA ajuns In neputintit, depunand obolul set

tul met dact n'am fAcut nimic pentru a- trebuea s fact pentru a fi un stimulent in 15 ani, st nu'sTia capitalulset? Apoï du-

céstt tart (aplause) tutulor de a 'si indeplini consciincios da- pt, prineipiele economice acésta e nedrept

Et nu sunt pus ad' ca st dat banil ve- toria. Ast-fel privitt, cestiunea, cred et cAel nu este nimeni dator s piardt fruc-

duvelor in pensiuni viagere, si de aeeea ve, D. Mania nu are euvant a se revolta in tul ostenelelor sóle iri avantagiul altora;

rog st aveti mai multA consideratiune contra acordAriT acestel pensiuni viagere. D. ministra ne cere lit lege pentru ca st,

pentru thesaurul Vera j declar ct, sunt in E vorba de a se suplini un neajuns al le- dAm u pensiune euttrei persóne, dell, de

contra acestul sistem de a dispune ast- gei, care in acéstA privintA e ou totul ne- unde s dam? Me( financele nóstre nu

fel de averea Statulu T. drepta'. Este vorba de un profesor care a sunt de ajuns. SA dicem et, din punctul de

D. Ministru cultelor. D-lor deputati, muncit eu consciintA In timp de 15 ani, vedere al umanitAtei vom face, dért, sunt

din punctul de vedere al legalitAtii, onor. care ell léfa sa n'a putut st '0 agoniséset multe cereil de felul acesta si nu putem

D. Maniu are dreptate. Legea hottrasce nimie, avénd d'abea ca ce st se sustie, si a le satisface pe tóte.

and un functionar al Statuluï póte st pe care este ut rusine a'l vedea cersind Prin urmare, u prefacere alegel pensi-

benificieze de pensiune, i intre conditi- peinea sa! unilor este neapArat necesart, pentru et

unile puse este si aceea a until numer óre- D. A. Holban. 'MI voï permite a fi cu e nedrept ea un ora care a depus 18 aril!

care de ani de serviciti 20 sét 30 ani ; totul in contra aprecierii ministru obolul set, st nu ia nimic dad nu mal

2876MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 14 (26) Malt 1878

este in putintit a luera.Legea este viti6s1,

si de aeeea cer ea onor. guvern, prin or-

ganul ministrului tie culte, sä, bine-voias-

eä a ne da uä sigurantä eit are sä vina eu

uä lege care sA modificelacunele existen-

te in legea pensiunilor, pentru ea sit nu

fim expusi la fie-care reclamatiune sa fa-

cern pensiuni viagere.Pensiunile yiagere se dat la 6menii cari

all ill insemnAtate mai presus de efit ser-viciile ordinare. Profesorele face dato-ria intr'un mod ordinar ea si eel alti fune-tionari. Alt-ceva este dad. vine un profe-sor ea u ilustratiune si face un servicitt6rei sat sciintei prin operile sale, prin in-ventiunile sale, si alta este când un pro-fesor face datoria sa inteun mod ordi-

nar....D.TP. Ghica. Dérä el astä-di na6re de

fóme; trebue sit 'I läsäm asa?D. Holban. Apoibudgetul Statulul nu

p6te sädee, si nu puteti impune maI multmateria imposabilä.

D. P. Ghica. D-lor?

eomisiunea, In ur-ma sinatimilntelor exprimate de D. minis-tru al cultelor ayênd In vedere acelprofesor, dupäun servicit de 14 ani, adinu are nici un mijloc de existentä, decla-rä prin organul met cä primesce un pro-ject de lege prin care se acordä petitio-narului uá pensiune viagerä de 120 lei pe

:Se pune la vot luarea in considera-

tiune a projectului de lege si se primesee.Se pune la vot projectul de lege in

total, si votul se deelarä, nul neintrunindnumèrul de votanti cant de regulament.

D. meclinte consultä Adunarea pen-tru punerea la ordinea Old a projectultade lege comunal. Adunarea a ineuviintata se pune la ordinea 4ileT pentru Luni,15 Mait.

Sedinta se ridieä la 5 ore dupa a-méd , anunciându-se cea viitóre pentruLuni, 15 Mait.

Comuna BAlteni, din judetul Dâmbovita,oferind pentru cumprare de arme sumade lei 240. Ministerul esprimit viva samultumire.

Ministerul erprimä printr'acésta multa-midle sale, loeuitorilor din comuna Tur-burea, plasa Gilortu, judetul Gorjit, cariaq oferit 50 oca porumb s6mAntä familielsergentului Gutiu Stan, mort in resbel.

D. prefect de Covurluit, tnsciintézit càD-nii Nicolae Vlaieu i Costache Busilä,arendasii mosiei Branistea, at dat gratispentru soldatii dorobanti, concentrati, din

comunä, 12 fälei loc de arat, ,care8'01 si arat i semänat eu porumb de co-munä. Ministerul esprimä printeacéstamultumurile sale numitilor D-ni arendasi,

pentru buna-vointä ce ati ar6tat, ea sA viein adjutorul familiilor soldatilor concen-trati.

ANUNCIURI MINISTERIALE

MINISTERUL AGRICULTUREI, CO-MERCIULUI SI LUCRAR. PUBLICE.

Se se6te in licitatie din not darea inantreprisä a pescuitului din lacul Cisme-gib, preeum i darea in antreprisä a plu-tirel pe apa acestuilac, a cosirei erbei dingrAdina Cismegit i esPloatärei ghetei dinlac in timp de iarnä, pe termen de 3 ant

Licitatia se va tine In localul acestuiminister, In dioa de 27 Main. 1878 la ora4 din di precis.

Ofertele vor precisa atât In cifre cAtin litere suma oferitä,

Concurentii, pentru a fi admisi la licita-tie, vor trebui sä depue nit garantie pro-visode de lei 140, pentru arenda pescui-WO, si lei. 400 pentru cea altä antreprisä,eeea-ce resultä din 20 la sutä din sumacu care at fost arendate aceste 2 venituri,Acéstä garantie ya trebui a fi in numerarsat efecte publice d'ale Statulul.

Conditiile se pot vedea la minister inOre dilele de lueru, de la 12 p6n6 la 5ore din di.

No. 4,456. 1878, Maid 10.(27 Matt).

La 6 Iunie 1878 se va tine licitatiela ministerul agriculturei, comerciulul sTluerärilor pulice si la prefecture judetu-lui Mehedintl, pentru constructia unuimitt la Oblanic, kil. 357 si 358, soshaSeverin-gura-VäeT, i reparatia unui podde zidärie la bariera orasului Severin.

Valórea 3,012 lei 52 bani.Detaliuri pentru aceste luerAri se póte

yedea in publicatiunea eu No 4,943, in-serata in Monitorul oficial No. 104.

(6 Iunie).

Se se6te din not in licitatie aprovi-sionarea cu petril .a soselei de la Buell-resei la Tigänesci, al eäruia devis se ureä,la suma de lei 81,680, licitatiunea vaavea loc la acest minister, in qioa de 18!Wait 1878, si conform publicatiund cuNo. 4209, inseratä prin Monitorul oficialcu No. 86, a. c.

No. 5,230. 1878, Melt 8.(18 Mait).

Se se!)te din not In licitatie pentrudioa de 18 Mat 1878, aprovishmarea pe-trisul ni trebuitor pe soséoa Bucuresci-Ginrgiu, in v9.16re de lei 39,992, conformpublicatiunei eu No. 4,209, inseratä, prinMonitorul oficial No. 86, din a. c.

No. 5,314. 1878, Mail 8.(18 Mait).

Pentru dioa de 18 Mait , se se6te innouA licitatiune aprovisionarea materialu-lui de reseryä, trebuitor pe soséoa Ploesci-

in sumä, de lei 33,406, In confer-mitate eu conditiunile publicatiunei No.

4,209, inseratä prin Monitorul oficial cuNo. 86, a. c.

No. 5,318. 1878, Mat 8.(18 Malt).

Se seóte din not in licitatie pentru 4ioade 18 Malt. eurent, aprovisonarea mated-alder de petris trebuitöre la intretinereasoselelor din jUrul capitalei.

Licitatiunea se va tine la acest minis-ter, in conformitate ca dispositiunile co-prinse in publicatiunea cu No. 4,209, in-serate In Monitorul oficial No. 86, din a-nul eurent.

No. 5,316. 1878, Mait 8.(18 Maiii),

Directiunea lintel ferate a StatnlulBucuresci-Giurglu.

Fiind-cä la licitatia tinutä in dioa de 19Aprilie 1878, pentrn inchirierea bufetuluidin statia Fratesei n'a resultat un pret a-vantagios din lipsä de coneurenti, dire(tia autorisatä cu. ordinul D-lui ministru alluerärilor publice cu No. 4,680 , din 27Aprilie 1878, publica uä nouä lieitatiune,care se va tine in dioa de 15 Main 1878,la 2 ore p. m., in localul acestei directii,dupe conditiunile publicate in publicatiaacestei directii, inseratä tri Iffonitorul ofi-cial, No. 76, din 1 Aprilie, eu singura mo-dificare cum cA acest bufet se inehiriazApe termen de nä lunä, 611 garantia ce ur-mézA a se depune la licitatie este numalde 50 lei. (15 Met).

Se pune in vederea doritorilor eä di-rectia a cestei linii are loeurY de inchiriatIn statia Bänésa, pentru deposit de lemnede foe sat de alte materiale de lenanärie sifirärio.

Pentru acest scop se ya tine licitatie ladireetia liniei ferate Bucuresci-Giurgiu, indioa de 15 Mait 1878, orele 2 p. m., prinoferte sigilate.

Se va tine si lieitatie oralä (.164, diree-tia va gäsi de euviintä.

Locurile ce se inchiriazA, Rya de la 500metri patrati in sus si se inchiriaA pe unan sat 6 luni.

Se cere uä garantie de 100 lei, spre a fi

admis la licitatie si acéstä, garantie va rt-mânea in deposit directiei IAA la aproba-rea ministerialä, érä lieitatia nu va fi de-finitivA de ell dupe a probarea ministerului.

Chel tuelile de timbru i inregistrare p en-tru facerea contractelor respective va privipe D-nii concurenti. (15 Mehl).

14 (26) Maie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2877

ANUNCIURI JUDICIARE

LICITATIUNI

Tribunalul Moir, sectia III.D. Em. Hi Hel Matoaeh, baneher, domi-

ciliat k Bucuresci, suburbea RAsvan, stradaSt. George-Not, .No. 94, in basa formuleTexecutorie No. 242, din 1876, push pe ae-till de ipoted, legalisat de acest tribunalla No. 142, din 1871, a cerut punerea Invêndére cu licitatie a mosieT Mariuta, dincomuna Hagiesci-Mariuta , plasa Mostiscea,districtul Ilfov, propcietatea D-luT GeorgeN. Daniilopolu, advocat, domiciliat in Bu-curese, ealea MogosóeT, soséoa Chiseleff,cAcT de catre debitorul George N. Danii-lopolu, druia 'T s'a fAcut de creditor, prinmidlocirea portAreluld de pe LIngA acesttribunal , comandamentul prealabil , No.176, din 1877, prevedut de art. 496 si 497,din proc. civilA, combinat en art. 74, dindisa procadurA , nu 'T s'a dat nid un res-puns si nieT nu a achitat niel pe'ne astA-cppe creditorul Em. Hillel Manoach, de sumade 3,200 napoleonT, cu dobndalor, de la1875, Februarie 3 , coprinsA In sus disulact, tribunalal disposand si formares pro-cesuluT-verbal, prevec,lut de art. 505, corn-binat eu art. 416 din proc. eivilA, de agen-tul judecAtorese, despre coustatarea imo-biluluT Mari* si care, este cA, mosia Ma-rinta proprietatea D-luT George N. Danii-

acIvocat, domiciliat in BucureseT,la soséoa Chiseleff, este cumperatA de D sade la Stat , et, face parte din comuna Ha-giesci-Mariuta , plasa Mostiscea , judelulIlf y , este in mArime ca la 1,400 pogóneplmênt arabil , are pAdure pe dênsa, finétA,helescet cu pesce, insA casa proprietAteTde zid, compusl din 2 camere si ut, cuhnie,invelitA eu tinichea si trestie,alAturT de a-ceste case este un bordeit pentru ghetArie,in facia easel un cosar de gard, invelit cutrestie, tote in acéstA eurte, un pAtul deporum de scandurT, invelit cu trestie , uAmagasie de scandurT invelitA, cn scandurT,

casA de gard, invelitA cu stuf, o altAcasA tot de gard, invelitA en stuf, d'inain-tea caselor grMinA mare ca la 8 pogóne,parte cu arborT fruct'vï i streinT, in mid-keul grAdinel uA casa mare de zid solid,compust, din 2 camere si saIA, invelite cutinichea In curte se maT si 2 puturT,pe acéstA, mosie se maT aflA ea la 8 familiTlocuitorT, improprietAritT dupe legea rurall.

AcéstA, mosie se inveeinesce la rAsAritcu mosia DrAgoesei, a D-luT G. TAtAranu,

'spre apus eu rnosia Belciugatu, a D-IuT Di-mitrie BrAtianu , spre Nord cu mosia Ma-data, a D-luT I. Brezoianu si spre Sud cumosia Belciugatu-Condhsca, a D-luT C.Cióflan.

Conditiile coprinse In actul ipotecar sunturmAtóre : e imbunAtAtirile dupe propri-etatea Mariutal sunt i ele afectate ipoteci

afarA de phdure, d D. Hillel se constituecreditor ipotecar conventional in primulirang pe acéstA proprietate, cu reserva insAa Statulul, pentru dreptul ce 'T dA legeanInc,lereT bunurilor StatukT In privinta res-punderd anuitateT proprietAteT Mariuta.

Dupe examinarea fAcutA registrelor deinscriptiunT i transactiunT, nu s'a mai gA-sit supus imobilul Mariuta, la nieT o altasareinA. Tribunalul prin jurnalul inchei atsub No. 1,878 din 29 Martie 1878, dispo-sand facerea de nouT afipte i pub1ieatiun1a fixat in urma cerereT D-luT Em. HillelManoaeh, vêndérea acesteT proprietatT pen-tru dioa de 14 Iune 1878.

Se face clérl cunoseut In general et, a-eéstA licitatiune se va urma in pretoriulacestuT tribunal , In dioa de 14 Iunie1878,1a 11 ore de diminétA, avand In ve-clere c totT Reel earl ar pretinde veri-undrept de proprietate, usufruct, servitute,chide, privilegitt, hipoted séi verT-ce altdrept asupra imobiluluT in cestinne, sA, searate la tribunal, kainte de dioa fixatA,pentru licitatiune, spre a'sT ardta preten-tiunile ; cei in cas contrarit cereal'se vor ivi, nu se vor md considera,

No. 7,105. 1878, Mgt. 9.

- D. M. Nestor, tutorele minorilor de-cedatuluT N. S. Burlau, de profesie fune-tionar, dorniciliat In Bucuresd, suburbeaSchitul-MAgurénn , strada SchRu-MAgu-rénu, No. 33 , In basa sentintd trib. Ilfov,sectia II eivili, No. 367 si 563, din 18757confirmatA prin decisia onor. curti de a-poi din Bucuresd, No. 54, din 1877, see-tia III, investitA eu formula esecutorie, acenit punerea In v6ndére eu licitatie a donepereehi case din comuna Bucuresci, su-burbea Fontana - BouluT , strada Nunaa-Pornpilit, No. 10, si cele din suburbea Bre-zoianu, strada Renascerel, No. 9 , avere aD-lui C. Burlan, de profesie pensionar, do-mieiliat In Bucuresd, suburbea Fontana-Bould, strada Numa-Pompilit , No. 10.

1. Casele din strada Numa -No. 10, sunt de zid , in paéntA, compusedin 3 camere eu sala si uA budarie cu

uA magasie de scanduri, grAdinitA,curtea imprejmuitA, se Invecinesce cu pro-prietatea D-lui Iosef Halvel , cu a D-luiConstantin Atunénu si in faciA eu stradamen t ionatA.

2. Casele din strada RenascereT, No. 9,sunt de zid solid, compuse in total din 7camere, antret i pivnitA, invelite cu fer,curtea mica si imprejmuitA, se invecinescecu proprietaiea D-lui V. Marescu , cu aD-uel Penésea, in fund cu uA proprietatenecunoseut i in facit cu strada mentio-natl.

Asupra acestul imobil nu s'a mai gAsitaltA, imprejurare.

Se face dar cunoscut In general, cA a-céstA licitatiune se va urma is pretoriulacestul tribunal, in dioa de 10 lunie vi-

itor, ora 10 diminótA , avAnd In vedere cAtop' aceia carT ar pretinde verT-un dreptde proprietate, usufruct, servitute chide,privilegit, ipoted, sat veri-ce aft dreptasupra acestuT imobil st, se arate la tribu-nal, me 'nainte de dioa adjudecatiuneT ,del In urmA, veri-ce cererl se vor ivi, nunu se vor mal considera.

No. 7,136. 1878, Mait 9.

- D. C. Scorténu , prin procurator D.G. BAlAneseu

'de profesie advocat , domi-

ciliat in capitala Bucuresd, suburbea An-tim, strada Antim, No. 10, in basa sentin-teT tribunaluluT Ilfov, sectia II civilA, No.352, din 1877, InvestitA eu formula ese-cutorie, a cerut punerea in vdndére cu li-eitatiune a urmAtórelor imobile , avere aD-nei Anica Petresca , de profesie liberA,domieiliatA in Bucuresd, suburbea Antim,stracla Antim, No. 31 :

1. Locul viran din comuna Bucuresci,suburbea Antim, strada Antim i Justitid,(f.n.) este imprejmuit , se inveeinesce cuD. Veruse Arendasu , en a decedatuluT I.AmArAscu si ca stradele mentionate.

2. Casele din comuna Bucuresci, subur-bea Antim, strada Antim, No. 40, sunt dezid in paéntt, , avnd uA prAvAlie i uA o-dae, kvelite ea fer, In curte alte case totin paén a , avênd doue odAT si de desubbecit, invelite cu for, in eurte dependinte,grajd si sopron, in paónte, invelite cu sitA

tinichea, se invecinesce cu Sultana Ve-duva, In fund cu uA proprietate necunos-cutA, la c,a altA parte eu proprietatea de-cedatuluT Dimitrie Petre, In facil cu stradaAntim.

3. Casele cu locul kr din comuna Bu-curesci, suburbea Antim, strada Antim, No.40, sunt de zid si compuse dintr'un salon

camere eu salele lor, de desub ut, ochepentru servitori, 2 budtAriT i 2 sofrageriTsi un becit, kvelite eu tiniehea.

4. Tot In curtea citatelor ease de la No.3, ul Alta pereehe case, compuse din 4 ca-mere si uA bucAtArie , casele sunt de zid,invelite ca qitA, cam ruivate si de desubpivnitA, se luminesce la resArit ea pro-prietatea tot a debitórel , la apus tot cuproprietatea debitórd, in fund cu proprie-tatea D-neT Luxandra VMuva si a D-neiTinca Dumitrésea , in faciA cu strada susmentionatt.

Asupra acestor imobile s'a gAsit urmA-

tórele imprejurArT:Dosarul No. 50, din 1878, D. I. Chid-

tescu, prin petitia inregistratA la No. 624,din 1878, a cerut punerea in Ondére a i-mobililor in cestiune, pentru suma de nouè-deci napolenT, ce are a lua cu sentinta tri-bunalului ilfov, sectia II, cu No. 236, din1877 ; idem 631, din 1877 , D-na AnicaPetrésea vinde cAtre D. B. Ionescu loculdin suburbea biserica AlbA, din Postovari.strada Antim, in pret de leT nouT 2,200,prin act transcris la No. 432, din 1877.

2878MON1TORUL OFICIAL AL BOMANIEI 14 (20) MaPa 1878

Hem' 844, din 1877 , D-na Anha Pe-trésea vinde cutre D. Pascu Dumitrescuimobilul din suburbea biserica AlbA, stra-

da Antim, in pret de lei noul 1,500, prin

act transeris la No. 563, din 1877 dosa-

rul 47, din 1878, este cel in cestiunDosarul No. 503 , din 1874 , vênclerea

imobilului in cestiune, dupe cerereaCostache LAzAreseu, in basa actulni de i-potecA, legalisat de acest tribunal la No.131, din 1874, investit ea formula esecu-torie, care v6m,lére se face pe comptul ad-judecatorului Diamandi Nicolau.

Se face dérA cunoscut in general cA acé-st licitatie se va urma n pretoriul acest uitribunal, in dioa de 16 August :0_878, la10 ore de diminetA, avênd n vedere cA totiacei carï ar pretinde ver un drept de pre-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-

ipotecA sat veil ce alt drept asupraimobilului in cestiune, sA, se arate la tri -banal, inainte de dioa fixatA, pentrutatiune, spre a '0 arata pretentiunile, ocïin cas contrarit, verT ce cereri se vor ivi,

nu se vor ma considera.No. 7,093. 1878 , Malt 9.

- D-nu perceptor al colórei de Negru,pdn adresa No. 985, din 1877 , in basaautorisatiei D-lui ministru de finance, din17 Iunie 1877, a aerut punerea invênc,lere

cu licitatie a caselor cu local lor din co-muna Bucuresci , subarbea Delea-NouA,strada Vergu, No. 173, avere a D-lui EneStoica, de profesie servitor la peseAde, do-miciliat chiar in aeeste case ce sunt a sevinde prin licitatie, dupe cererea percep-torului de Negru, pentru lei 215 bani 96.

Aceste case sunt de gard, lipite cuniênt, avend doua oclAi si sala la mijloc simagasie, invelite ea sindrilA , curteaprejmuitl, se invecinesce cu Maria Preo-tésa Ivana, eu George Marin si in facia eustrada mentionatA.

Asupra acestui imobil nu se mai aflAalta imprejurare.1Se face dérA eunoscut in general cA a-cestA licitatie se va urma in pretoriul a-eestui trib., in dioa de 13 Septembre 1878,la 11 ore diminéta av6nd In vedere cA totiacei care ar pretinde vre-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-legit, ipotecA, sat veri-ce alt drept asupraimobilului in cestie, sA se aréte la tribunalinainte de dioa fixatA pentruspre a 'si areta pretentiunile , ecÏ n cascontrar vet.' ce cereri se vor ivi, nu se v ormaï considera.

No. 4,985. 1878, Aprilie 12.

- D. pereeptor al colorei de Negru,prin adresa cu No. 18, din 1878, in basaautorisatie D-lui ministru de finante, cuNo.69, din 1877, a cerutpunerea in vendéreca licitatie a easelor ea local lor din co-muna Bucuresei, suburbea Panteleimon,strada FundAtura-Vaselor, No. 19, averea

D-lui Toma Nicolae, de profesie proprie-tar, domiciliat chiar in aceste7case.

Aceste case sunt compuse din trei ca-mere si uA, magasie, ea local lor , invehteeu sitA , se invecinesce eu GhitA Birjaru

cu un loc tiran si eu strada men-tionatA.

Asupra acestui imobil nu se mai afiAalta imprejurare.

Se face derA eunoscut In general cA a-cestA licitatie se va urma in pretoriul aces-tui tribunal, in dioa de 16 Septembre4878,la 11 ore diminéta av6nd in vedere cA top.'acei cari ar pretilide vre un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-legit, ipoteca sat veri-ce alt drept asupraimobilului in cestiune, sl se arete la tri-bunal inainte de dioa fixatA pentru licita-tiune, spre a areta pretentiunile, ccÏ incas contrarit veri-ce cuen . se vor ivi nuse vor mai considera.

No. 4,770. 1878, Aprilie 12.

- D. perceptor al colórei de Galben,prin adresa cu No.130, din 1878, in basaordinului D-lui ministru de finance, No.32,752, din 1877, a cerut punerea In ve'n-Ore cu licitatiune a easelor cu local lor,din comuna Bucuresci, suburbea Precupe-tii-Vechi strada MAcelari, avere a D-luiGeorge lirocea, de profesie proprietar, do-miciliat chiar in aceste case ce sunt aso vinde pentru lei 235 bani

Aceste case sunt in paentA, avad 3 odAlsi uA, magasie, invelite cu schnduri, se in-veeinesce cu lón Rada , eu Stoica Dinu sicu strada mentionatA.

Asupra acestui imobil nu se me afiAalta imprejurare.

face dell cunoscut In general cA acéstalicitatie se va urma in pretoriul acestuitribunal, in c,lioa de 16 Septembre 1878, la11 ore dimindta, avênd in vedere eA topacei cari ar pretinde ver un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-legit, ipotecA sat ver ce alt drept asupraimobil alai In cestiune, M se arate la tri-bunal inainte de dioa fixatA pentru lidita-tiune, spre a '0 areta, pretentiunile ;In cas eontrariti, veri ce cereri se vor ivi,nu se I/ r mai considera.

No. 4 788. 1878, Aprilie 12.

- D. perceptor al colorei de Negru,prin adi esa cu No. 458, din 1877, inbasa jurnalulul onor. eonsilit de ministri,No. 19, din 1875, a cerut punerea In van-Ore ca lieitatie a caselor cu local lor dincomuna ateuresci, suburbea Ceaus-Radu,strada Vul turu, No. 67, avere a D-lui A-lexandra Teisénu , de profesie proprietar,domiciliat ohiar In aceste case.

Aceste case sunt de zid, in paentA, a --and 2 odAT si salA, cu mórA, cu cal, tot inpaéntA invelite cu indril, curtea imprej-muita', se inyeeinesce cu D. Gr. Bursancu,cu un loe virin al primAriei capitalei si custrada mentionatl.

-Asupra acestui imobil nu se may an

Falta imprejurare.Se face dar cunoscut in ge neral cA a-

cesta licitatie se va urma in plivtoriul a -cestui trib., in dioa de 16 Septemb've 1878,la 11 ore diminéta, avênd in vo'edere cAtoti acei cari ar pretinde vre un etiemet deproprietate, usufruct , servitute ,ipoteca sat veri-ce alt drept asupra imobilalui in cestiune, M se .arate la tribuna 1 s'

tnainte de diva fixatA pentruspre arAta pretentiunile , cAcT in cascontrar veri ce cereri se vor ivi, nu se vormai considera.

No. 4,815. 1878, Aprilie 12.

- D. pereeptor al colorei de Negri],prin adresa No. 1,073 din 1877, in basaautorisatiei ministru de finance, din25 Iunie 1877, a cerut punerea in venc,16-re eu licitatie a easelor cu local lor dincomuna Bucuresci, suburbea Lucaci, stra-da Lucaci, averea D-nei Elisaveta Cons-tandinescu, de profesiune proprietarA, do-miciliatA chiar In aceste case, ce sunt a sevinde pentru lei 211 bani 68.

Aeeste ease stint de zid, avênd clouecamere, o cuhnie i sala, curtea inchiM cauluci, invelite cu olane, se invecinesce cu.G. Barzanu, ea Mih. Anastasia, cu AnieaOgrezeanu i eu strada mentionatA.

Asupra acesi ai imobil nu se ailA altaimp rej urare.

Se face dérA cunoscut in general cA a-céstA licitatie se va urma in pretoriul ace-stui tribunal,in diva de 16 Septembre 1878,la 11 ore diminéta , avend in vederetoti acei earl ar pretinde vre un drept deproprietate usufruct, servitute, chide, pri-vilegit, ipótecA, sat veri-ce alt drept asu-pra imobilului in cestiune sA se aréte latribunal inainte de dioa ExatA, pentru liei-tatiune, spre areta pretentiunile ; càcïin cas contrarit veri-ce cereri se vor ivi,nu se vor mai considera.

1878, Aprilie 12.No. 4,797.

- D. perceptor al colorei de Gal-ben , prin adresa No. 76,178, in basa or-dinului D-lui ministru de finance cu No.32,782, din 1877, a cerut punerea in van-dare cu lieitatie a caselor cu local lor dincomuna Bucuresci, suburbia Sf.strada CAtanului, averea D-lui Ioan Nis-noveanu, de profesiune proprietar, domi-ciliat chiar In aceste case, ce sunt a sevinde pentru lei 123 bani 39.

Aceste case sunt de gard, avênd doneoclAi si o magazie de gard, invelit ea sin-clrilA, se invecinesce cu Frone Stan, eu Pa-vel Radu, si eu strada mentionatA.

Asupra acestul imobil nu se mai afiA,

alta imprejurare.Se face (MIA, cunoscut in general cA, a-

céstA, lieitatie se va urma in pretoriul a-cestui tribunal, in áioa de 9 Septembre vi-itor, la ora 11 diminéta, avhd in vedere cg

14 (26) Main 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2579

toti acei earl ar pretinde vre un drept de, Tribunalul, In vederea art. 14 si 15 dinproprietate, usufruct , seryitute, chirie, legea de urmarire, prin jurnalul incheat

ipoteca sat veil ce alt drept de complectul set, sub No. 1,967, din 30asupra imobilului in eestiune, sa. se pre-sinto la tribunal, inainte de 4ioa fixatdpentru 1icitiìiune, spre a areta preten-tiunile, caci 114. cas contrarit veri ce cererise vor iyi, nu se vor mai eonsidera.

No. 4,851. 1878, Aprilie 12.

D. perceptor al colorei de Galben,prin adresa No. 144, din 1878, in bazaordinului D-10 ministru de finance, No.32,752, din 1877, a cerut punerea In vén-dére cu licitatiune, a caselor cu locul lordin comuna Bucuresci, suburbea Cisméua,strada FilantropieY, (f. No.), averea dece-datului Toma Antonin, de profesiune pro-prietar, domiciliat chiar in aceste case, cesun t a se chide pentru lei 413 bani 11,

Aceste case sunt de zid, avénd trei ca-mere, o prayalie si pivnita,Invelite cu sitaalta asä eu patru camere si grajd, cons-truite tot de zirl i inyelite cu sitA, o ma-gasie de scandua, invelita tot cu scan-duri o ghetatie scoperi t cu scanduri,gradina cu pomi roditori si vie, töte COS-tea intr.ua curte, curtea imprejmuita onuluci, se Invecinesee eu Samfira Vaduya,cu Tana se lenotiu5,i en strada mentionatd.

Asupra acestui imobil nu se mai afiaaltA imprejurare.

Se face dell cunoscut in general ea a-céstA licitatie se ya urma in pretoriul a-cestui trib., in dioa de 20 Septembre 1878,la 11 ore diminéta avénd in vedere ca toffacei care ar pretinde yre un drept de pro-prietate, uSufruct, servitute, chink, privi-legiu, ipotecd sat veri-ce alt drept asupraimobilului in cestiune, sa se aréte la tri-bunal inainte de dioa fixatA pentru licita--tiune, spre a al-eta pretentiunile, cAci. incas contrar Yea ce cereri se vor ivi nu sevor mai considera.

No. 5,057. 1878, Aprilie 12.

Tribunalul de Cahul

Ijil numer de locuitori, de profesiuneplugarl, domiciliati in comuna Ldrguta,plasa Tigheciu, acest judet, ne-fiind con-secintl a respunde easel Statului sumeleco debitézA din contributiuni si anume :

D. Bucur Lupu, lei 24 b. 89, IordacheBaraghina, lei 44 b. 72; Costache Cosma,lei 16 b. 60; GheorgheJalba, lei 75 b. 94;Niculae T. Vicol, lei 56 b. 12; SimionBahrin, lei 109 b. 7; Tanase That, lei48 b. 83; Vasile Cambur, lei 12 b. 60 ;Nita Paryan lei 51 b. 48; Ghcorghe Troncu,lei 74 b. 57 si TOder Cosma, fei 13 b. 26.

D. ministru de finance autorisând vén-derea silnica a averel imobiliare a debi-torilor a retati mai sus, dupA cum D. easiergeneral al acestui judet, asigurA prin a-dresa No. 4,473, din 1877.

Septembre 1877, a dispus punerea in -On-Ore a imobilelor debitorilor, a cdrora si-tuatiune este precum se notéza mai jo indreptul fiA-caruia si anume :

D. Bucur Lupu, ua falce pdmént, dinUlturu mosiei LArguta.

D. lordache Baraghina, uà jumetatepogon vie, In marime de 25 prdjini, situatin vatra satului.

D. Costache Cosma, uàcasà cu locul ei,in mArime de 10 prajini, situatA in vatrasatului, constructiunea paretilor de yA1A-tuci, avénd ua camera si iiI tinila.

D. Gheorghe JalbA, 2 Wei pA:ént, a-flate In Ultur.

D. Nicole T. Viol, ud, casA ca local ei,in mdrime de 10 prdjini fAlcesti, situatdin vatra satului, constructiunea. paretilorde Aland, avênd ua camera si tai Una,

D. Timion Bahrin, 2 fader pAment, aflatein Hiza din Rusa.

D. Sdnase Tien, uajumetate pogon vie,in marime de 20 prajini, situat In vatrasatului.

D. Vasile Cambur, uà casti en locul ei,In marime de 5 prajini, situatA in yatrasatului, constroctiunea peretilor de vala-tuci, ayénd tra camera, si

D. Nita Pârvan, ud casa eu osebire nu-mai de locul care este de 70 prajini.

D. Gheorghe Troncu, Mena cu locul ei,in mArime de 10 prajini.

D. TOder Cosma, idem.Tote imobilele aretate mai sus

7sunt

situate pe mosia LArguta.Asupra cdrora imobile nu mai figurézd

nici uà sarcind, dupa cum-asigura D. gre-fier tribunalul local.

Se publicA déra spre cunoscinta gene-raid, yénclerea irnobilelor descrise cu ter-men de 30 dile, numerat de la data inse-rArel.acestia in 1VIonitorul oficial, i careurmézd a se anuncia prin osebite afipte depublicatie, D-nii concurenti amatori yorbine-voi ase presenta In camera tribuna-lului kcal, ora 11 din di, cu garantielepretinse de lege, unde i and urméza ase tine licitatiunea In presenta D-lui ea-sier general, ca representant al Statultasi face adjudecarea asupra acelui ce ya o-fed pretul cel mai avantagios, conform re-gulelor stabilite de pr. ciyila.

Sunt somati dérA toti aceia cari ar pre-tinde veri-un drept de proprietate, usu-fruct, servitute, chirie, privilegit, ipotecasat ori-ce alt drept de proprietate asuprabunului pus In yéndére ca,Inaintea terme-nulul de adjudecatiune sa se arate la tri-bunal, spe ai arata pretentiunele lor cevor fi avend, la din contra sub pedépsA dea nu li se mai tine in semd.

Tot-de-ud-data se face cunoseut cd,plata taxei de inregistrare, acea a foncia-

art. 66 din regulamentul acestui serya primi pe cumperator.

No. 178. 1878, Malt 3.

Pentru indestularea Statului cu sumade lei noui 6,997 bani 81 contributiunidirecte decimi judetene si comunale, dindebituf comunei Lcova, ne achitati pe a-nul 1876, din 1877, privitóre pc sémaD-lui Iftimie Bonstandin, perceptorul co-munei Leova, domiciliat tot in acésta co-mund.

Dupa aprobatiunea data de D. ministrufinancelor, prin ordinul No. 6,376, dupdcum incredintézA D. easier local, pu in a-dresa No. 1,117, din 13 Martie curent,si In brza art. 14, 15 si 16 din legea deurmAriri.

Tribunalul, prin jurnalul incheat decomplectul set sub No. 571, din 15 aleaceleasi luni, a dispus punerea In véndéresilnicd a urmAtorelor imobile, proprietateia numitului debitor.

I. 11A dughénA. cu atenansile ei, situatdpe strada Carantinei, In térgul Leova, me-giesitA spre mécla-di cu casele D-lui I.Boiangioglu.

II. L à casa cu atenansile el, avénd inprejur gard de scânduri, situata de stradaPrutului, ambele ecarete sunt supuse Bez-manului care proprietatea térgului Leova.

ConstatA acéstd situatiune de agentulcompetinte, prin procesul-verbal No. 4,595si 5,824

Se publica spre generala cunoscintA,vêndérea imobilelor descrise cu termenede 30 dile, socotit de la dataaperArei pre-sentei publicatiuní in Monitorul oficial,

la inplinirea card urméza a se anunciaprin osebite afipte de publicatiuni, cândD-nii concurenti vor bine-voi a se pre-senta in camera trib. local, ora 10 dincu garantiele pretinse de lege, uncle area se tine licRatiunea in presenta D-lui ea-sier general ea representant, si face adju-d(carea asupra acelui ce va oferi pretulcel mai avantagios conform regulelor sta-bilite prin lege.

Tot-de-ud-datd se face cunoscut, ca,taxa de inregistrare dupd legea timbruluacea a fonciarului, si acea cuvenitA por-tdreilor dupa art. 66 din rugulamentul a-eestui ofieit, va primi pe cumperAtor.

Stint somati déra totiaceia carI ar pre-tinde veri un drept de proprietate, usu-fruct, servitute, chirie, priyilegit , ipotecAsat ori-ce alt drept asupra bunurilor pusein yândére ea, inaintea termenului deadjudecare, A. se aréte la tribunal, sprea esprima pretentiunile lor ce vor fi a-vénd, la din contra, sub peclépsd de a nuli se mai tine in shad,.

No. 180.

Unn um4 de locuitori, de profesiune plugaff, demiciliati In comuna Leova, ne-fi-

rulul si acea cuvenitA portdreilor dupA . hid consecinti a respunde Statului sumela

2888 MONITORIIL OFICIAL AL ROMANICI14 (26) Malt. 1878

ce debithA din contributiuni, i anume :D-nii Ión SlovA, Id 50 b. 1; Mihail A-

lexandrescu leT 105 b. 30; Gheorghe Sta-vrulea, leT 761 b. 41; Christaehe Zamfi-rache, lei 140 b. 72; Gheorghe Ciumac,lei 52 b. 46; si Dimitrie Popovid, leT 64banT 71.

D. ministru de finance, autorisând vân-dérea silnicA a averei imobiliare a debito-rilor arttati maT sus, dupit cum D. easiergeneral acestuT judet, asiguril prin adre-sile No. 2,219 i 2,387, din 1877.

Tribunalul, in basa art. 14 si 15 dinlegea de urmitrire, prin jurnalul incheatde complectul sât sub No. 1,071, din a-celad an, a dispus punerea in vênc,lere aimobilelor debitorilor, a cArora situatiuneeste precum se notézA maT jos in dreptulfie-cAria i anume :

D. Mu SlovA, uL casa de vAlAtucT, aco-peritA cu stuf, pe strada Chisenn, situatain târgul Leova.

D. sdhail Alexanclr( scu, un magazin,construiti peretii de cémurT, invelit eu yin-drill, situat pe strada Prutu.

D. Gheorghe Stavrula, uA cask, cons-tructia peretilor de cilremidA, nve1it cutinichea, situatA pe strada CarantineT.

D. Christache Zamfirache,uA casA, con-structia peretilor de vAlltud, acoperitA citistuf, situatA pe strada Cahul.

D. Gheorghe Ciumac, uA casa, cons-tructia peretilor de vAlAtuci, acoperitA eustuf, situatit pe strada Sf. Nieolae.

D. Dimitrie Popovici, uA cash, construe-tin peretilor de cArOmidA, acoperitl cusindrilA, situatit pe strada Cahul.

Töte imobilele arâtate, sunt situate pemoda Leova, asupra cArora nu mai figu-rézA nici u sarcinA afarA, de cat asupramobilului D-lui Gh. Stavrulea, dupil cumse constatA din lista presentatA de D. gre-fier conform art. 570 pr. civilA, esistit casarcinl:

I. Obligatiunea ipotecarA pe suma de1,500 galbenT, inscrisl in registrul de ins-criptiuni sub No. 11, din 30 Maid 1870,data de Gh. Stavrulea D-luT Die Boingioglu

trecutAide acésta D-10,Constantin Rafto-pulo.

II. Contractul de arendarea caselor petimp de 5 anT, D-lui Alexandru Cilibida-chi, transcris in registrul de transcripti-uni sub No. 21, din 17 Martie 1877.

Se publicA vendérea acestor imobile cutermen de 30 dile numërat de la datainserArei acestia n Monitorul oficial, laimplinirea cAria, d care urnaézA a se anun-cia prin osebite afipte de publicatiune,D-niï concurenti va bine-voi a se presentain eamera tribunalului local, ora 11 din di,cu garantiele pretinse do lege, duci ur-mézA a se tine licitatiunea in presentaD-lui easier general local, si face adjude-carea asupra acelui ce va ofed pretul celmai avantagios conform regulelor stabi-lite de pr. cicilA,

Sunt somati dar toti aceia care ar pre-tinde veri-un drept de propietate usufruct,servitute

,chide, privilegiu, sat

ori ce altdrept, asupra bunulul pus in vdn-dare, ca inaintea termenului de adjudeca-tiune sA, se arate la trib. spre a'sT espri-ma pretentiunile lor ce vor fi având, la dincontra sub pedépsa de a nu li se maT tinein sepal.

Tot-ua-datA se face cunoscut cA, platataxei de inregistrare, acea a fonciarului vi

aces euvenitA portAreilor dupA art. 66 dinregulamentul acestuT servicit, va privi pecumpérAtori.

No. 181. 1878, Mait 3.

Tribunalul de Teleormau.

Pentru despAgubirea D-lor ChristudorCieaeopulo i Anasta!se P. Pang, comerci-anti din Turnu-Magurele, de suma bani-lor prevâduti in actul de ipotecA, trans-cris in registrul acestui tribunal la No.45, din 1874, investit cu titlu esecutorit.

Prin jurnalul dresat de complect subNo. 1,511, adjurnându-se vândérea cu modele licitatiune, in sala vedintelor acestuitribunal, in dioa de 17 Iunie 1878, ora 10din di, urmAtórea avere imobilA, adich :

85 stânjeni movie, in hotarul SlAvicesci,din comuna Plopi-SlAvicesci, plasa CAl-mAtuid, districtul Teleorman, pe care seaflA locuri de artturA, livedi de fân, uilvie, pAdure, nil casA de locuintA pentruconac, cu. 2 incitperT, bordeit, magazie, sise invecinesce la rtsArit cu moda Crângeni,la apus cu proprietatea D-lui F. Jianu, lamédl-nópte cu pr prietatea lui Ion Mi-haiil si la médA-di cu proprietatea D-luiCosticA Nitu Bulmez, averea debitoruluiParaschivan N. Becu, din comuna Plopi-SlAvicesci, disa plasA si district, si care a-vere dupA ineredintarea datA de grefA, s'agasit supusA la urmAtórele sarcini :

In anul 1874, P. N. Becu ipoted 85stânjeni movie, din Slitvicesci, cAtreCieacopol i Anastase P. Paul, pentru lei20,000, actul legalisat la No. 45, din

1874.In anul 1876, popritA proprietatea sa

SlAvicesci, din acest Judd., drept asigura-rea dotei consörtei sale Paraselaiva Paras-chivan N. Becu, in samA de lei vechi31,430 parale 30, actu llegalisat de tribu-nalul de Arges sub No. 8, din 1843.

In consecinta cAreia tribunalulprin acésta, spre cunoseinta amatorilor sisornézA pe toti aceia care vor pretinde ver-un drept de proprietate, usufruct, servi-tute, chide, privilegiì, ipotecA sat ori-cealt drept asupra imobilului pu s In vân-c,Iée ca, mai inainte de termenul indicatmai sus sA se arete la tribunal, spre a 'sTface pretentiunile ce vor crede cA at, ciici,in urmA, nu li se vor maT tine In sémAniel un fel de asemenea pretentiuni.

No. 9,918. 1878, Mail 6.

Pentru desplgubirea D-lor Tacu Ni-

colati, din Alexandnia i Grigorie Igna-tescu, din Ru0-de-Vede , de sumele debani ce se indreptAtese prin sentintele a-cestuT tribunal , No. 7 vi 23 , din 1873,ambele sentinte investite cu formula ese-cutorie, s'a pus in vânciare cu licitatie, insala sedintelor acestuT tribunal , in c,lioa

de 28 Iunie viitor, orele 10 dimineta, nr-mittórele imobile adicA :

u it prAvAlie de zid In ulita Târgului ,din Rud-de-Vede, cu uit odae In dos, in-velitil cu sitA, avere a debitorului Ion Le-tu din Rusi-de-Vede, care s'a adjudecatdéfinitiv asupra D-lui I. I. Moghilescu cupretul de Id 1,415, si pentru ea nu a fostconsecinte a'l consemna, conform legeT, s'apus scum din not in vêndare, in socotélanumitului adjudecator.

U A prAvAlie in paéntA veche , invelitAcu sitA , clAditA pe un loc de 2 stj. lAti-mea i lungul ca 5 stânjeni, invecinatA larâsArit eu D. Al. Popescu, la apus cu Ma-rin Cercel, la médA-di cu grAdina lui Dau-m Mitu vi la médA-népte cu strada prin-cipalA a comuneT, avere a numitului debi-tor Ion Leta, din urbea Rusi-de-Vede, ca-re s'a pus din not in vândare eu licitatiu-ne in socotéla D lui M. I. Letu, din Rusf,primul adjudecator, cel ce nu a fost con-secinte a depune pretul de lei 1,800 cueare s'a adjudecat definitiv asuprA'T ceadin urnal prAvAlie la licitatiunea tinutA indioa de 6 Septembre 1876, vi care avere,dupit incredintarea datA de grefA, s'a gA-

sit supusA la urmAtórele imprejurAri:In 1857, Ion Letu garantézA cu starea

sa pentru epitropia ee o are GhitA Ghi-sim, a arena' repausatuluT Pancu Ghisim.

In 1871, asigurA cu locul i casele dinRud, secuestrul cerut de Hie Ignatiu peaverea lui NitA Avram pentru Lv. 2718.

In consecintl se publicit prin acéstaspre generala eunoseintA a amatorilorse somézA toti aceia cad vor pretinde ver-un drept de proprietate, usufruct , servi--bite, chide, privilegit, ipotecl sat ori-cealt drept asupra coprinsei averi pusl invêndare ca, maT 'nainte de termennl indi-cat mai sus sA se arate la tribunal, sprea'd face prétentiunile ce vor crede el ail,cAci, In urmA, nu li se vor mal tine in g-ull nici un fel d asemenea pretentiuni.

No. 9,839. 1878, Maid 6.

Pentru despAgubirea D-lui Ene Po-pa Stoica , din urbea Alexandria, epitro-pul case repausatulul Pascu Lupescu, desuma banilor prev6dutï In actin de i vote-d, legalisat de acest tribunal la No'. 22,din 1873, investit cu titlul esecutorit.

Prin jurnalul dresat de complect , subNo. 865, s'a adjurnat v6ndarea cn mod delicitatle, In sala acestuT tribunal , pentrudioa de 16 Iunie Afton, orele 10 dimine-ta, urmAtörea avere imobilil, adicA :

UA prAvAlie din urbea Alexandria, pla-

14 (26) Main 1878

sa Marginea, acest judet, in col6rea Ver-a. acimnrnts1 enrietAtA9 din Bncuresci."..b "'""'" 7

de- zid in paénte, ea 2 odAT, pivaith de de-sub si sala, construith pe un loc de 3 stjhtu si 25 lungu se invecinesce spre me-0-0 cu Petre Argintaru, spre médä-nép-te cu Dancu Cismaru, spre apus corespun-de in strada Gigârtu si spre rgshrit cu u-lita cea mare a tergului, numith Sistovu,6:1 prAvAlia invelith cu sith, avere a D-luilancu Apostolescu, din urbea Alexandria,si care avere, dupg.ineredintarea ¡lath degrefh, s'a ghsit supusit la urmAt6rele sar-cini:

1860, Iancu Apostolescu ipoteca prh-vMia cu locul ei catre case repausatululI. Läpä'descu pentru Ln. 5,000, legalisat laNo. 22, din 1873.

1876, I. Apostolescu ipoteca móra du-ph apa Vedi, domenul Alexandriaj cu tétedependintel9 ei si 2 petice de phdure ,vatra cle 1,600 stj.lungu, loc de ca-sh in orasul Alexandria , d'impreunä cu 2perechl case, elhdite pe densul, situat inulita Hagi Anghel, cum si alte clditÏ iimprejmuiri, aceAea ipotecate chtre D. I.Mares.

In consecinta chruia tribunalal publichprin acésta spre generale cunoseintä a a-matorilor, si somea, pe toti aeeia care vorpretinde vre-un drept de proprietate , u-sufruct, servitute, chide , piivilegiil, ipo-tech., sail alt drept va avea asupracoprinsei averi push in véndére , ca ma)"nainte de termenul indicat mai sus, sh sepresinte la acest tribunal spre a facepretentiunile ce ver crede ch, ari , etici inurmh, nu li se vor mai considera nici unfel de asemenea pretentiuni.

No. 8,129, 1878, Aprilie 10.

Tribunalul de Arge§.

Pe basa decisiund onor. cup cu jumplocal, eu No. 12, din 1873, investith cutitlul executorit, i dupa indeplinirea dis-positiunilor cerute de procedure eivilä,prin jurnalul dresat de tribunal, sub. No.2,050, din a. c., s'a hotärit ca, in dioa de22 August 1878, la orele 10 diminéta, shse vendg cu licitstie in pretoriul acestuitribunal, imobilele jos notate, avere a D-lorGhith Gadinh si Marin Popa Nécsu , deprofesie agricultori. ,domiciliati in comunaMUM, plasa Oltului acest district, spredespagubirea D-lui Grigore Oltenu , deprofesiune agricultor, din comuna Bude-sci, plasa Topologului, acest district, desumele ce are a primi dupa argtata mai susdecisiune.

Acesta vendare se publich spre genera-la cunoscinth, ca toti aceia ce vor avea a-supra aeestor imobile veri-un drept deproprietate, usufruct, servitute, chirie, p rivilegiti, ipoteca sati ori-ce alte drepturi,sh se arate la tribunal mai 'naintea terme-nului de adjudecatie, eàcï, in urmä, nu li

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2881

se va mai admite pretentiune, eraAePin, nA vor vni a enninoro ;least iinnhilpsh se presinte la tribunal in c,lioa si oraindicata maT sus, spre a coneura.

Descriera, imobililor cCse vinde, con-ditiunile vandgrei si diferite sarcinTtrapregiurarT ale imobilulta peng a cum eu-noscute:

Averea urmärith a lui Ghith Godinh:

fase phment de hranh si-pruni, in-ceputh din drumul Mold MAchilor,mer-ge spre feshrit peg, in apa Moldovei, ca-pul de la drum ea 8 stj. invecinat cu Mi-haih Merin pe de la vale eu preotul IonDiaconul Florea i p e de la del tot ,cu a-cesta. Acest plimént din drum Ong in ho-rumetrul easel vechi, este ca 8 stj. latul ,érh d'aei tot spre rgshrit este latul ea 16stj. peng in c6cla Dhrtei , érh pn in apaMoldoviesce tot ca la 8 stj. latul , pe a-cest phment se aill la cash de ostrete, In-velith cu sith; töte acestea sunt situate incomuna Mei, plasa Oltului, acest judet.

Averea urmArith, a lui Marin Pope Necsu :

Doug rhzóre vie pmnt , din drumuldélului MAchilor, spre rgshrit intr'un Sco-rus, latul de 6 stj., invecinându-se pe dela vale cu Marin Barbu, érh, pe de la deleu Ristea Nicolae Borcan.

Ca la 10 stj. phment, inceputi din apaMoldovei, spre rgshrif, merge pt'Ing la pru-ni Dragonel, acest phment este loc de hra-

pruni si phdure. Pe acest piiment semai afl uh cash de ostrete, invelith cusindrilh si uà pivnith in curte asemenea ,si care t6te acestea sunt situate tot in co-muna MAchi, plasa Oltalul, acest judet.

In urma consulthrei registrelor de in-scrip-01ml' , fheuth de catre D. grefler lo-cal, resulth ch imobilele descrise me sus,nu s'all ghsit afectate la nici un cas po-p ritor.

No. 10,246. 1877, Mait 6.

Tribunalul Prahova, seetia I.La 30 Septembre viitor, ora 10 diminé-

ta, s'a decis a se vinde cu licitatie la acesttribunal, averea imobith rgmash, de la de-functul Duth, Radulescu, aflatä sub admi-nistrarea D-lui N. I. Blejeanu, tutorele,de profesie comerciant, domieiliat in Plo-esci, urmhrith dupe cererea D-lui C. Ma-teeseu, de aceeasi profesie, si domieiliattot in Noesci, spre a Iksale despägubire,de suma banilor prevgduth in sentinta a-cestui tribunal No. 309, din 1877, inves-

cu formula esecutorie, care avere secompune din: un loe situat in Ploesci, su-burbia Sf. Ioan, piata Legumelor, care seinvecinesce spre rhsgrit eu proprietateaD-lui M. C. Goghlniceanu, spre apus custrada Legumelor, spre médh, di ea pro-prietatea D-lui Anghel Vasilescu i spreméc,14 népte cu Dragomir Steriu, eyelid in-bunatAtirele urmätóre :

U. pravraie mare cu odae in fund, pir-nifN -morn hnlfif3 cla rlornhtn1 prävàiiel,d'asupra prAväliei in catul de sus un sa-lon, doug odhi i cuhnie ca scan ce seurea sus, constructie de zid i invelith cutinichea albh si private de sus.

Ua odae de desub, brator, in ca e se fa-brick cofeturi i aläturi privath, nstrue-tie de zid in paianth, invelith cu tinichearosie, acestea in fundul locului In curti,care se aflii In devAlrnAsie, curtea cu Dra-gomir Steriu, ca Anghel Vasile i cu BA-lase Scumpuleasa, in curte se afig, un putamerican tot in devAlmäsie.

Descrisele imobile duph atesta ea gre-fei, s'a ghsit afectate la urnaiitórelE impre-jurAIT:

1. Dutii Ilh,d ulescu, Hagi Ioan Vasiles-cu, averea sa, adich easel() din nahalaoaSf. Imphrati, la pretentiT dotale a fliedsale Polixenia, 1867, August 4.

2. Duth Räclulescu, consérta sa Polixe-nia, asigurare de destre locul cu prhvaliadin Sf. 1mi:thrall, dos. No. 8, din 1863.

3. Duth Rldulescu, garantie as] gurareasecuestruld ce voesce a aplica pe averealui Condrea Ridea, peng la suma de leivechi 1,340, jurnalul No. 3,063, cli n 1873.

4. Duth Rhdulescu, garantie pei tru li-berarea provisorie din arestul pro entiv allui Stan Dragomirescu, cu imobilu prevg-dut in ordonanta de adjudecare No. 17,din 1871, nota judelui instructore cm No.5,735, din 29 Septembre 1873, registratitla No. 10,376.

5. Duth Midulescu, Hagi Ioan Vasiles-cu, garantie de secuestru cu prävàUa dinmahalaoa Sf. Ioan, acest ores, 18E6 Iulie12, No. 35 al eondicei de secuestru.

6. Dup. Riidulescu, case reposai el Eca-terina Preotésa, garantie cu averea sa dinmahalaoa Sf. Haralambie, pentru gerereatutelei, 1868 Februarie 23, jurna ul No.664, dos. No. 32, din 1867.

Duth Rhdulescu defunctul, Stei iu Dra-gomir, ipotech o prIvAlie cu locul si tétedependintele el din PloeseT, maha aoa Sf.Ioan, pieta Legumelor, let 2,000, registrade inscriptiuni pe anul 1877.

Se publich de acésta si se somézit topace)." earl' ar pretinde veri-un drept de pro-prietate, usufruc, servitute, chine, privi-

ipotech sah ori-ce alt drept asupraacestui bun urmArit inaintea dilei deadjudecare, sh, vie la acest tribun 1, sprea'iarta pretentiile lor, sub pedépsh dea nu li se mai tine in sémh, conform al. IIIde la art. 506 din procedure civilh.

No. 10,390. 1878, lfi 8.

La 9 Septembre viitor, ora 10 dimi-néta, s'a decis a se vinde cu licitalie la a-cost tribunal, averea imobilh a D luT M.IVIevrodin, de profesie functionar, domici-liat in Ploesci, urrnärith dupe cer( rea D-lui I. Sapunof, le profesie comerdant, sidomiciliat in Ploesci, spre a D-sa e des-

2982 MONITORUL OFICIAL AL ROMANO! 14 (26) Maiti 1878

pägubire de suma banilor prev6dutä inactul de ipoted, inscris de acest tribunal,la No. 5, din 1877, investit cu formula e-secutorie, care avere se compune din : nävie situatä in cAtunul Arionesci, comunaUrlati, plasa Cricovu, acest judet, pe pA-méntul et ohavnic päräginä, vecinätätilecAreia sunt, spre r6sarit cu clrumul Dea-lului, spre apus cu Gena Cärbun ,scuD. C. Basianu, spre médä cji cu Aleeu Dia-conescu i spre médä, nópte eu drumulUrlatilor, avénd la dansa o casä pentruvier, construitä de gard, lipitä cu pämént,invelitä cu päis, nä pivnitä, de värghit destejar, sopron alAturi, invelite cu tinicheade brad, cu obratia ei i livede cu dife-ritt pomi.

Descrisul imobil, dupä atestarea grefei,afara de easul pentru care se urmAresce,s'a gäsit afectat la urmAtórea imprejurare:

Mavrodin M. Ciriseanu, D. C. ipotecä inal doilea rang, via din Urlati, dealul Ari-onesci, plasa Cricovu, pentru lei 1,700 ac-tul No. 50, din 30 Aprilie 1877.

Se publica de acésta si se somézA tottaeeia care ar pretinde vre-un clrept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-

ipotecä satt ori ce alt drept asupraacestor bunurt urmärite ea inaintea ziletde adjudicare sä, vie la tribunal spre a 'stat-Ma pretentiunele lor , sub pedépsä de anu li se mai tine in sémä, conform al. 3de sub art. 506 procedura eivilä.

No. 10,384. 1878, Maiti 8.

La 17 Iunie viitor, ora 10 de diminétä,s'a decis a se vinde cu lieitatie la acesttribunal, averea imobilä a D-10 DumitruDinescu, de profesie proprietar , domici-liat in Ploesci, urmäritä dupä cererea D-etBona LAzArescu, proprietarä si menagerAde cash, din Ploescï, spre desdaunareacreantet coprinsä in sentinta acestut tri-bunal No. 65, din 1876 , investit cu for-mula esecutorie, care avere se compune :

Un loc viran, imprejmuit cu ulna , si-tuat in Ploesei, suburbea Sf. George-Vechifi, strada Sfeteseu, si se invecinescespre resärit cu Stanciu Dogaru, LéncaTrifulésa, spre apus cu strada, spre médä-di cu Anghel Macelaru i spre méda-m5p-te ea G. Sfetescu.

Un alt loc viran, imprejmuit, tot din a-cea suburbe, ce se invecinesee spre resa-rit on strada, spre apus en biserica Sf.George-Vechiii, spre cu Costa-che Dumitrin i spre médit-népte ca lo-cul i casele debitorulut dotale.

Acéstä vêndére se face in comptul D-luiStelian Dumitrescu , asupra eäruia a fostadjudecatä acéstä avere cu pretul de letnout 2,021, si care nu '1-a depus in ter-menul prescris de art. 551 pr. civilä.

Descrisele imobile, dupa atestarea gre-fet, nu s'ati. gäsit afeetate la ilia uA im-prejurare.

Se publieä de acésta si se somézA, tott

aceia care ar pretinde ver un drept deproprietate, usufruct, servitute, chiHe, pri-

ipotecA sah ver-ce alt drept asu-pra acestor bunurt urmArite ca , inainteaqileT de adjudecare , sä vina la acest tri-bunal, spre a'sY areta pretentiunile lor subpedépsä de a nu li se mai tine in sémä,conform al. III de sub art. 506 din proc.civilä.

No. 10,461. 1878, Math 9.---

Rectificare. In publiegiunea No.7,119, inseratä in Monitorul oficial No.105, din 13 Mail f. c., pag. 2,850, col. II,la alin. 1. Via din comuna Valea-CAlugä-résc), Délul-CernAtesci, trecêndu-se rttívecinAtAtile, se rectificA cä: via din comunaValea-CAlugäréseä, Délul-CernAtesci, infundul Väi-Särace , din judetul Prahova,este ea de sépte pogéne mart cu aproxi-matie, cam päräginitä, pe päraênt ohavnie,cu pucinä obratie, &CA nict un ecaret, in-vecinatä pe din sus cu Lénca P'cluva,pede vale cu Hristache Frangopolu, sus incapul viet cu drumul Slemnelor, jos cupäragina Boldesculut. Se public:A acéstaspre sciintä.

CITATIUNI.

Tribunalul de Olt.

VD-nal Elenca Chiriteseu , din comuna41gänesci, acum cu domiciliul necunos-

eut, se eitézA ea, in diva de 30 Maiii 1878,ora 10 a. in., sä, vie la acest tribunal, spreinfAcisare in apelul %cut de Stan Dobre,contra cArtei de judecatä No. 26 , din a-nul 1877; avénd in vedere cti , de nu vafi urmätor, se va judeca in lipsä.

No. 8,496. 1878, Mail 6.

Tribunalul de Ialomita.

Dumitru Ion, servitor, din comuna Ciu-linita , se eitkä printr'acésta ca , tu c,lioade 15 Maig 1878, la orele 10 de diminé-tä, sä vinä inaintea acestut trib anal, spreinfAtisare in procesul in care este ineulpatpentru deliet silvic ; cunoscénd cä, in cascontrarih, procesul se va resolva in lipsh,conform leget.

No. 5,903. 1878, Aprilie 19.

rJudecittoria ofiolului III din Bucu-rescl.

D. Radu Petre , cu domiciliul ne-cunoscut, este chemat la acéstä judecAto-He, in diva de 16 Maih 1878 , orele 11diminéta, spre a se cerceta ea reclamant inprocesul ce are cu Ghitä SAveseu, pentruinsultä; avênd in vedere el, de nu va fi ur-mAtor , se va condamna in lipsä, conformart. 147 pr. criminalä.

No. 2,654. 1878, Malt]. 26.

-- D. Marin Andreit, cu domeiliul ne-eunoscut, este citat ca, in dioa de 16 Main1878, la orele 11 de diminétä, sä vinä laacéstä juckcAtorie, spre a fi cercetat eareclamant in procesul ce are eu ManPreda si a1iY, pentru bätae; cunoscênd eä,nefiind urmAtor , se va judeca in lipsä ,conform art. 147 din pr. criminalä.

No. 2,655. 1878, Mait 6.

D. Nieolae Stere, eu domiciliul ne-cunoscut, este citat ea, in clioa de 16 Maid1878, la orele 11 de diminétä, sä, vinä lala acéstä judecAtorie, spre a fi cercetat cainculpat in procesul ce are cu Marin An-dreg.", pentru insultä i bätae; cunoscêndcä, nefiind urmAtor, se va judeca in lipsä,conform art. 147 din pr. eriminalä.

N. 2,656. 1878, Maili 6.

D. George Ión, cu domiciliul necu-noscut, este citat ea, in dioa de 16 Main'187 , la orek 11 de diminétä, sä vinA laacéstä judecAtorie, spre a fi cercetat ca in-culpat in procesul ca Marin Andreiii, pen-tru bätae; canoscênd cA, nefiind urmätor,se va judeca in lipsä, conform art. 147 dinpr. criminalä.

No. 2,657. 1878, Maih 6.

D. P. Iónidi, cu domieiliul neunoscut,este chemat la acéstä judecAtorie, in dioade 20 Magi 1878, orek 11 de diminétA,spre a se cerceta ca inculpat in ug con-traventie pentru abatere de la regulamen-tele i disposiii1e comunali, urmatä prininfiintarea unlit deposit de lemne pe stra-da Apolodor, fa'rä autorisatia primäriei ;av6nd in vedere cä, de nu va fi urmAtóre,se va condamna in lipsä, conform art. 147din pr. criminalä.

No. 2,766. 1878, Maih 11.

D. Costache, servul kit Barbu Coli,de profesie latrinier, eu domiciliai necu-noscut, este chemat la acéstä judeeätorie,in dioa do 20 Maiii 1878, la orele 11 di-minéta spre a se cerceta ca inculpat In uäcontraventiune de la regulamentele si dis-posiOunile municipalt , urmatä prin de-sertarea vasulut cu escremente pe maida-nul de pe soséua Crajovel; avénd in vederecA, de nu va fi urnagor , se va condamnain lipsä, conform art. 147, din pr iceduracriminalä.

No. 2,767. 1878, Math 11.

D-na Zinca Janiloni, cu domiciuliulnecunoseut, este chematä la acéstä jude-cAtorie, in dioa de 20 Maiti 1878, la orek11 diminéta, spre a se cereeta ea incul-pat in procesul ce are cu N. Dräguläneseu,pentru insultä; avénd in vedere eä, de nuva fi urmAtóre, se va condamna in lipsä,conform art. 147 din procedura criminalä.

No. 2,768. 1878, Maih 11.

14 (26) Malt 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2883

D. Uescu, pensionar, cunecunoscut, este chemat la acestä, jaded-terie, in gioa de 20 Main 1878,1a orele 11diminéta, spre a se cerceta ca incidpatlu procesul ce are en N. DrägulAneseu,pentru insultä; avénd n vedere cA, de nuya fi urmAtor, se va condamna in lipsä,conform art. 147 din pr. eriminalä.

No. 2,769. 1878, Mail 11.

D-na Zamfira -Oduva, cu domiciliulnecunoscut, este chiAmatA la acéstä, jude-cAtorie, in c,lioa de 16 Main 1878 , la o-rele 11 diminéta, spre a se cerceta camartorA, avénd in vedere cA, de nu va fiurmAtore, se va condamna in lipsä, con-form art. 155 din procedura criminalä.

No. 2,658. 1878, Main 6.

D-na Rada Maria, cu domiciliul ne-cunoscut, este chematA la acéstA juded,to-He, In c,liva de 16 Main 1878, la orele 11diminéta, spre a se cerceta ca martork a-vénd n vedere cA, de nu va fi urmAtóre, seva condamna in lipsA, conform art. 155din procedura criminalA.

No. 2,659. 1878, Main 6.

Juclele de pace al oraplui

D. Vasile Ciaieä, eu domiciliul necu-noscut, este citat printeacésta ca, in clioade 24 Main 1878, la orele 10 de diminé-

sä se presinte la acéstä judecAtorie,spre a se infAtisa ea inculpat pentru bä-taia causata luT Ifteni Isofti; contrarin, seva urma conform lege.

No. 1,145. 1878, Main 4.

D. Stefan Vasiliu, cu domiciliai ne-cnnoscut, este citat printr'acésta ca , inclioa de 24 Main 1878, la orele 10 de di-

sA se presinte la acéstä jaded-toHe, spre a se infAtisa ca inculpat pen-tru bAtaia causata lui Ifteni Isofti ; con-trarin , se va urma conform legeï.

No. 1,146 1878, Main 4.

MANDATE DE ADUCERE.

Judele de instructiune al tribunalu-lui Ilfov.

In numele lege si al M. S. Domnuluï,Noi I. Z. Creténu, judecAor de instruc-

Oune pe längá acest tribunal , manclAm siordonAm tutor portkeilor san agentï aïputereï publice, sä aducl inaintea nostrA,conformându-se legei, pe Panait Scam-veli, de originä elenä, de meserie brutar,cii domiciliul necunoscut, pentru qioa de31 Main 1878, ca sA fie ascultat asuprainculpkilor ce I se aduc pentru abus deincredere.

Cerem de la toff depositariT puterd pu-

blice de a da ajutor, in cas de trebuintäpentru esecutarea mandatuluT de faciA.

Dat la 5 Main 1878. No.1,677.

In numele legeT si al M. S. Domnulul,Noi M. Dedu, jude-instructor al acestul

tribunal, mandAm i ordonAm prin acéstatutulor portkeilor i agentï aï putereT pu-blice, a aduce inaintea nóstrA, conformän-du-se legeT, pe Vasile Ciracu, cu domici-Hal necunoseut, ca sä, fie aseultat asuprainculpArilor ce i se aduc.

Cerem de la totï depositariï puterd pu-blice, de a da ajutor, in cas de trebuintä,pentru esecutarea mandatuluT de fatA.

Dat la 4 Main 1878. No. 1,392.

ESTRACTE DE DECISIUNI.

Tribunalul Ilfov, sectla I civibt.

Prin sentinta pronunciatA de acest tri-bunal, No. 260, in procesul dintre D-neïMaria StefAnescu Saviny si social s'élConstantin §tefäneseu Saviny si creclitoriIpentru separatiunea patrimoniulul, s'a ho-tärit urmAtórele :

In numele legeT pronunciA separatiuneabunurilor dotale ale reclamanteï, coprinsein actul dotal autentificat de tribunalulIlfov , sectia III, la No. 2,286, din 1873,de averea sociului Constantin StefAneseuSavinv ; obligA pe socin a restitui recla-manta averea sa dotalä.

Sentinta se pronunciä cu drept de opo-sitie i apel, conform art. 154 si 318 dinpr. eivilA.

Datä si cititä in sedintä publid , la 26Aprilie 1878.

No. 4,120. 1878, Main. 6.

Prin sentinta pronunciatA de acest tri-bunal, cu No. 34, in procesul dintre Ra-Eta Cerchez si RAducanu Cerchez, s'a ho-tArat urmAtórele :

In numele legel deelarä desfAcutä cA-sätoria dintre Ralita Cerchez si RAducanuCerehez.

Divortul se pronunciä in favörea socid.Sentinta se pronunciä cu drept de opo-

sitie si apel, conform legeT.Datä si cititä in sedintä publieä, as-

tä-0, 27 Martie 1878.No. 3,848. 1878, Aprilie 28.

11.11.011»

ANUNC. ADMINISTRATIVE

Primärla urbel Galati.

Comuna avénd necesitate a infiinta inculun numir de 150 felinare cu stAlpiT lor,in conditiunile si forma celor actuale, delemn de stejar, spre a se plasa pe maï

multe strade ale orasuluï, unde lipsesc.PrimAria publicä, despre acésta ea, do

ritorg ce vor voi a se angaja Cu facerea sipredarea unor asemenea felinare , sä sepresinte in camera aceste comune, in clioade licitatie, terminatä la 12 Iunie viitor,acompaniati de garantil solvabile, AM, con-ditiunile se pot vedea In tote qilele delueru la comunA.

No. 2,953. 1878, Main. 5.

Comitetul permanent de Tutova.

La 27 Main curent, se va tine licitatiein camera acestuï comitet , pentru dareain antreprisA a construire pe cAile jade-tene No. I, II si III 10 case de cémurpentru locuinta cantonierilor.

Valórea luerärilor dupA, devis este delei 7,172 banT 60.

Detaliuri pentrn acéstä, antreprisä sepot vedea in publicatia cu No: 2,364, in-seratä, in llionitoriul oficial No. 73, Ga-zeta-cle-Focsan't, No. 31 si Buletinul co-mane Bêrlad, de la 26 Martie trecut.

No. 3,733. 1878, Main. 6.

Prefectura de DA.mbovita.

In c,lioa de 24 Main curent, urmändse tine licitatie in sala comitetulul per-manent, pentru constructia din noti a u-ntil pod de 21 metri lumina, pe calea ju-detianä Bujorénea-Ochiul-Boulut

Se publid acésta spre cunoseinta ge-neraln, ca doritoriT ce vor voi a se insär-cina eu acéstä antreprisä, sä se presintela comitet, in 4ioa arAtatä, orele 12 din

spre concurentä, wand cu sinele sicavenitele cautiunï.

Planal i devisul acesteT lucrArï se potvedea in töte Olele in cancelaria comite-tuluT permanent.

No. 4,681. 1878, Main 4.

Prefectura de Covurluid.

D-na Suzana Bogdanschi , din urbeaCahul, perOnd dintre nisce hrtiï , ce lepästra intfun notes, documental caselorD-sale, situate intre acele ale D-lor Ge-orge Constantinescu i Atanasie Zeliano ,

d'ale D-lui Rosenfeld, in Cahul,earl case le are eumpnrate de la locuito-rul tot din aeea urbe Feodor Bacérov,croitor, timp aprópe de 10 anY, rógul prinpetitiunea inregistratä la No. 3,692, a se,publica aflarea acele document, care, incas de va fi gäsit de ver-trA persönä sinu il va inapoia, va remâne ca nul.

Prefectura, In ceased* publid eelece preced, pentru cunoscinta generalä.

No. 3,724. 1878, Main 3.

2884MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 14 (26) Malt 1878

CITATIUNI DE HOTÄRNICIE.

Subscrisul, autorisat de onor. tribunalMehedintY, prin no`a No. 7,470, a hotAr-nici mosia Prunisori, din jude01 Mehe-dintY, a D-luï Nicolae Glogovénu, am ci-tat operatiune pentru 15 Iulie , care ter-men se publica si prin Monitorul oficial.

Inginer hotarnic, Al. Popovici.1878, Aprilie 15.

Sub-scrisul, autorisat de onor. tri-bunal de Mehedintl prin nota Nr 8,341,a hotanici mosia IVIiculesci, din judetulMehedintT, proprietatea D-luT cApitan Scar-lat Baitler, am fixat pentru acéstâ, opera-tiune dioa de 8 August 1878, care termense publicA si prin Monitorul oficial.

Inginer hotarnic, Emanuel Pohl.No. 27. T.-Severin, 1878, Maiä 6.

BIBLIOGRAFIE

A esit de sub presä :CINTUL I

din

CADEREA PLEVNEIPoemA nationalai'n VI antari.

Coprinde : Invocatiunea. Seriful de laMecca inaintea cugetuluT sëú. El propagä,in numele ProfetuluT, gag, contra chresti-n6täteT. MAcelul din Bulgaria. DornnulRomânieT, inaintea cugetelor Séle. Dochiaapare In visul Seä.

Se afil de véndére la libräria fratilotI6nnitirt et Comp., strada LipseanT, No. 27,pretul unuT esemplar 1 len not.

Dictionai ul topograiic §i statistical RomânieT, coprindênd descrierea 20 mi,nume prop& teritoriale si anume : muutiiTMuffle, nulgurele, movilelele i väile,eturile, par tele, lacurile, bällile, apele mi-n ...Tale si insulele. Judetele, p1äiIe, ora-s 4e, térgurile, tèrgus6rele, satele, catu-nele, monatiri1e, sthiturile, cetätile vechT,

Ir semnate prin bätäliT, precedepa geogr fia si statistica reT , prelucratde Dimitt ie Frunzescu si aprobat de mi-n isterul de instructie si interne. Se OAdepus si re véndére la libräriile Socec et( ()nap. Danielopolu podul Mogos60,

pret de 4 let

A esit de sub tipar brosura IntitulatISpada resbunitrel , de Ath. Chr. Curti.

.T.,T,.AmmonlilEP.`T.T.T.T.

CURSUL BUCURESCI

PRIMA CASA DE SCHIMBBURSA."

No. 68. Strada Lipscani.13 Maiä 1878, de la améd1

10% Oblig. rurale . f, c.esite la sortl

80/0 domeniale . .

esite la sortfCaseT pens.300 1.

dob. fr. 10 f. c.70/0 Scris. func. rurale . .70/o urbane. .

8% Imp. municipal . . .cu pr.Bue.(b11.20 1.)

ActiunT Dacia" . . . .

Romania" . .

Cup6ne rurale exigibiledomenialescrisurT

Argint contra aurRubla hartieFlorinuCursul Viens, 24 Malt

NapoleonulDucatulCursul Berlin, 24 Maiti

Oblig. citil. ferate româneActiunile »PrioritätT "OppeyheimRuble hârtie

Cursul Paris,24 MaiäRenta romanä färä cupon

No. 68.(lump. tiêndui

971/4 97`/298921/4 9298, 981/4

150861/2731/861/221

160452 Vo

21/4

1°/82 452 9

9 661/25 69

7530 7573 7593 75

200 70

51 '/2ISAC. M. LEVY.

15587748722

16550

1 TA

2 462 10

florinT

märeT

fr.

CURSUL BUCURESCI

y..6..,SA DE SCRIMI. M. FERRO

LA

:1F1.13 TT D E A. T3 EtNo. 48. Strada Lipsaul. No 48.

12 Main 1878. Curl:1)6r. Vêndut.

10% Oblig. rurale . . . 9927 1/297

7)esite la sort

n domeniale. . 92 921/2esite la sort

80/ Imprumut municipal 861/2 871/a70,0 ScrisurT fune. rurale 86 72 87

, urbane 73 74a pens.(300) dob. fr 10 140 150

Lce e comunale (fr. 20) . 21 22Ac iunT Dacia (fr. 500) .

, Romania (fr.100) 40 60up6ne rurale exigibile .

domeniale " . 21/2 2fun c. rurale exig.

" urbane ,Ai gint contra aur. . . . 11/4°A 11/,%

CURSUL BUCURESCI

CASA DE SCIIIMBTONI TACIU

No. 60. - Strada Lipscanl. - No. 60.

Pe dioa de 13 Maiä 1878

Oblig. rurale . fArä, cup.domeniale .

casa pensiunilorde (300 leT bucata) .

Scrisurf fun ciare rurale.» » 'urbane.

Imprumut municipale .» cu prime Bu-

cureseT (20 leT bucata)mprumut Oppenheim .

, stern. . .

i Renta românl . . .

I kctiile Dacia (500 1. b.)I; , România(100 Lb.)

'ObitgatiT elito la sortIlluraleDomeniale . .

1

i OnpónoI'De oblig. rurale em igih.

» , d.omeniale ,» n scris. funciare

rurale exigib.scris. fundareurbane ex igib

n impr.municipal

Di verso

l'Azgiut pe aur . . .

dolorinu val. Austriacf.Rubla de chârtie

Cumpex Vêndute

96 1/4 97 '/4'91 1/4 92

146 148786 1/4 87 1/4'73 V2 7486 `/2 87

21 2292.10 92.40

52 52,1/2145 15045 50

1 1/42 3/4

11/22 2

2 T/2

2 %

11/4 % 1'/2 e 012.08 2.102.44 2.45 :4

A NUNCIURI PARTICULARE

CTA 11. AVE ti+ MIL

(Francia, departarrint de l'AllieriPROPElETATE A STATULU1 FRANCE.Se

:41Itiligt1011t3 : hi* 22, hot. oTIMPULU BAILORU

La Stabilimentult 'de la Vichy,unulii din cele rnai bine insaluttie Europei, se giiseseii Brale tart felulii de speed' pentru trata-rea bólelorit de stomaeu, de Raskin,Ile ba§letei, nbeipu, dlabète,gmorta, patra, etc.

De la 15 mg la 15 septembre, nitöte dileie : Theatru, Concerto siCasino. Musia. in Para Ca-binete de citire. Salon reservatiiDamelorii. Sabine de jocurr, de con .orbire si de Billiarde.

CAILE ITERATE CONDUCU LA VI

LOTER,IA BE BANI GERMANAIN SUMA DE

876087800 MARCIAc6stA loteriA de Stat e sanctionatA de guvernul german la Hamburg la al

274-lea de or. Guvernul garantézA ( u tótA, averea Statului pentru plata esactA,a clstigurilor si controlul guvernului nu privesce numat pe emisiunea losuri-lor ei se intinde si asupra tutulor tragerilor, oferindu-se ast-fel publiculuiasiguranta cea maï suficientA. Emisiunea se face numal de 91000 (de la No.1-91000) losuri originale si din acest numèr 49600 maT mult ca jumètate tre-buese sa, castige premiurT dupe cum se póte vedea din programa oficiala a tragereï.

Premiul principal care este de castigat in casul eel maT fericit se urea la MArci

375,000 sat lei noui 500 /000special maï sunt ele castigat premiurile urmAtóre :

14 (6) Malt 18'18 140Mit0 UL OVICIAL AL ROMANIE1 2885

Mare In lei noui Marel in lei nouïi premiii a 250000 333333 6 premiuri a 15000 200001 125000 166666 1 premill , 12000 160001 , 80000 106666 23 premiuri 10000 133331 , 60000 80000 4

178000 10666

1 50000 66666 2 n 6000 80002 premiurT 40000 53333 31 n 5000 66661 premit 36000 48000 74 n " 4000 53333 premiurT 30000 40000 200 n 2400 32001 premit 25000 33333 402 n J) 1200 16005 premiurT 20000 26666 621 n n 500 666

etc. etc., impreunA 49,600 de premiuri. Tóte 49,600 premiuri se trag in 7 sec-iunT de tragerT; tragerile diferitelor sectiuni se succed repede i numaï eu uA

micA intrerupere, ast-fel in cat tragerile tutulor sectiunilor i prin urmarea intregei loteriT se terminA in cate-va luni, u decisiune maT grabnicA nuoferA Ida una din cele-alte loteriT de Stat europene.

Contra trimeterei sumeT deLei noT 48 pentru un bilet Intreg I LeT noi 24 pentru uA jumnate bilet

Subsemnatul biurot principal de loteriA InsArcinat cu desfacerea acestor bi-lete, espediézA aceste bilete originale investite cu armärile Statului pentruprimele 3 sectiuni de tragerï, In tóte pietele lumeT. DupA terminarea Antaelor3 sectiuni de tragerT, posesoriT de bilete primesc de vreme bilete nouT pentrucel a 4 sectinni de trageri urmAtóre, in cat cA fie-care are ocasiune de a par-ticipa la tOte 7 sectiunï de trageri cu sansele lor de castig. Transmiterea cos-

, tuluT se pllte face in monetA de hartie a veil unui alt Stat european, d. e. n fio-rini austriacT socotindu-se 2 lei n. fiorinul; in bilete de band francesA, 1 letn. franeul, sat in rake de postA romane, primindu-se pe deplin fArA seAd6mént,precum si in polite asupra ParisuluT, Londra, Marseille, Triest, Pesta, Viena siOcl-sa.

DupA fie-care tragere purtátoriT de losuri primesc lista oficialA a resultatuluiIn care listA tóte numerile trase impreunA cu castigurile lor respective, suntdetailate inteun mod fórte esaet.

Pla ta premiurilor se efectuez1 sub controlul guvernului german la Hamburg.Participarea publicului roman la loteria ce a avut loc in urmA, a fost ap de

Insemnat6 cA subsemnatul biurot principal de loterie dobandit actual-mente corespondente in tóte pietele maT mArisóre din Romania sprè cA, platapremiurilor sA se fad la domiciliul castigAtorilor.

Fiind cit tragerea, conform hotArtrei oficialA a inaltuluT guvern, are loc la12 IUNIE a. c. s. n., rugAm a ni se transmite comandele cal de curhid.

Biuroul principal de loterie & Co.,Casa de Banca.

(Germania) HAMBURG.Corespmam ronanesee, frantuzesee, englezesee, italienesee, spaniolesee, portugesce

t grecesce. Pin România serisorile sosese la Hamburg in 70 ore.

A. Steiner, bluroui de anunciun, annibiug.

DOCTORUL SELIGMANfost asistent al profesorului Sigmund, ladivisiunea de syphilis, in spitalul general

din Viena, domiciliat in calea §erban-Vo-dA (Podul Beilie), No. 3, da consultatiunela bArbati de la 1 IAA la 3, érA pentrudame de la 4 1),116 la 5 ore p. m. (3-2s)

Epitropia spitaluluI Br&ncovenese §ia bisericel Domnita-B&la§a.

Fiind cA in dioa de 22 Aprilie espirat,cand dupA publicatia inseratA in Monito-rul oficial No. 80, urma sA se tinA hei-taie pentru aprovisionarea spitaluluï, petermen de un an. cu lapte de bivolita, nus'at presintat concurentï, se publicA a doua(VA cA, asemenea licitatie se va redeschidein dioa de 23 Mail curent, i cA fie-careconcurent trebue sit posedA garantie pro-visorie de 100 lei. (1-2z)

No. 401. 1878 Mait 8.

QubsemualiT am avut trebuintA sA ne im-prumutAm cu lei nouT 845, la D. G.

Constantin, pentru care am si fAcut un in-scris cu data 1877 Aprilie 25, si de óre-ce nu m'am putu tntelege sA'mi (lea baniT,care inscris 'I-am pus inteuA condid inprAvAlia mea, insojit cu ua copie scósA depe un act al met, si %red cA'mi lipsesce,de cine va fi luat nu sciti, pentru aceia punin vedere cA eine .1 va poseda acel inscris,se va socoti ca uA hartie albA, hind cA etnu am primit acesti bani.

Ionitä Pop scu,Tuclora Popescu, prin

punere de cleget.(2)

AVIS.Consider&nd c& diverse pre-

miurI mari Insemnate, evite latragerea principal& a loterid debanI german& ce a avut loe inDecembre 1877, n'ail fost inca-sate péne astacy din partea cits-tig&torilor In România, subsem-natul blurot princ:pal de lote-rie róg& d'a i se comunica decâcastig&torif dorese ca plata su-melor c&stigate s& se fac& ladomiciliul lor In România. Ce-rerea acésta va fl respectat& §iurmat& numaI dec&t. Ins& se a-trage atentiunea Inc& u& dat&de a insciinta grabnic pe sub-semnatul biuroll principal deloterie, alt-minterea ar trecetermenul de plat&.

Biuroul principal de loterie

ISENTHAL & Co.,HAMBURG (Germania).

Biuroul ie auuncittriA. Steiner, Hamb urg,

2886 MONITORUL OPIOIAL AL ROMANIEI 14 (26) Main 1878

C`f ub-semnatul proprietar si comerciant,aduce la cunoscin0 pubEeä cA resta-

bilindn'mT domiciliul n orasul Gabrova,strada Nicolaevscae, districtul Urnova,

BulgarieT, precum se constata sidin declara-tiunea fAcutk conform legeT ci-vile, inaintea onor. primAriT a orasultaCraiova, vechiul men domicilin.

Prin urmare, de astAsIT tnainte ori-cecererl, citatiunT, somaiuni, sentinO, de-cisiunT, proteste sail orT-ce alt act de pro-eedurA si de urmArire, in ori-ce afa ceri ju-diciare satt administrative, relative la pro-prietOle ee am România si a daraverilormele comerciale si civile, va trebui sA, fie

notificat la domiciliul sus indicat, sub pe-d6psA de a se declara nule ori-ce acte carinu mi s7ar comunica la acest

Acesta dérl public spre cunosciata ge-neralA.

Crajova, 1878 Aprilie.(7-3z) Tanco Dobroff.

Epitropia seminarulut NifonMitropolitul.

In dioa de 31 Main curent, orele 12, seva tine licita0e la caneelaria epitropieT,strada Filaretu, No. 2, pentru darea prinantreprisk pe termen de un an, a cArniTde vacA necesarA pentrit nutrimentul ele-vilor si personaluluT de servicin. Amato-di de a se InsArcina cu acéstl antreprisA,se vor presinta in arRata i o org, la can-celade spre a eoncura la licitaie; condi-tiunile se pot vedea in orI-ce qi de lucrula cancelarie.

Epitropia bisericel St. Ilie depe ca-lea Crajovel, din Bucuresci.

La 28 V1aiì 1878 , la 12 ore din di , seva sine licitatie la cancelaria acesteT epi-tropiT, ce este in curtea bisericeT, pentrurepararea T Ore-carT lucrarT din not, la zii-gazul dope raul Arges, de la mosia Prisi-ceni-de-Jos, din judeVil Ilfor, , plasa Sa-baru. Devisul i conditiile se pot vedeain ori-ce 4i la cancelaria sliseT epitropiT.

Presedinte, C. I. Anion.

arbu Stefan Bahdosar, fac cunoscut ingenerala cunoscintu cit contractarea

publicatu in Monitorul oficial No. 136,din 1877, s'a prelungit si pe anul curent1878, cu aceleasT drepturi, cu D-lor fra.O.TStefan si Anton Bedros.

IIHNISTERUL DE INTERNE

Directiunea generalii a telegrafelor i postelor

WcIênd cá de la 8 (20) curent se va infiinta pe liniaBucuresci-Vêrciorova un tren accelerat, care va fi le-gáturá cu trenul austriac al statului Orsova-Karansebes-Budapest-Viena, directiunea generala a telegrafelor i pos-telor aduce la cunoscinta publicului mésurile luate pen-tru expedierea postei in .stráinétate cu ineepere de lamentionatá datá

Pe, linia Vêrciorova se va expedia numai corespondentadestinath localitätilor de pe acésta direetie 0116 la Vieriainclusiv, precum aceea cu destinatie departatä, cese depune in timpul noptei, adicá, de la 7 séra Oa la5 N diminéta érá, corespondenta care se depune in tim-pul dilei pêné la 7 séra, cu destinatie pentru localikátilede dincolo de Viena , precum i aceea destinatá penirulinia Cernovitz-Lemberg, se va expedia ea si One' acumnumai pe linia Bucuresci-Itcani.

Se face tot d'uá-datá cunoscut cá, déca nu s'a publi catpënë acum aeeste dispositiuni este cd orariul trenurilornu ni s'a coniunicat de OA S'ambátá, 6 (18) curent, séra.

No. 7,655. 1S78, Maiii 7.IMPRIMERLA STATULUI.

DIRECTOR N. T. OR4ANU.