Universul literar Anul X L I V Nr . 2 9

15 Iulie 1928 3 Lei

1111111

• I I P 1 1

Il i i l III ІІіІР i i ï

ШШІш

10AN MINCU

462. — U N I V E R S U L L I T E R A R - т - г т

I O A N M I N C U In modes tu l loca l al Şcoalei de Arhi -

e c t u r ă d e pe str. Israi l i tă , e r a m a r e miş­ca re în Iunie. '1898.

A r h i t e c t u l Ion Mimen, de c u r â n d nu­mit profesor a l Şcoa le i" de A r h i t e c t u r ă , de c ă t r e Spi ru l l a r e t , e r a a ş t ep ta t la j udeca rea luc ră r i lo r , în u r m a căre ia u rma să se facă c las i f icarea e levi lor , car i a u luc ra t în c o m u n în aces t an d e m u n c ă - d u p ă înf i in ţa rea şcoalei d e Ar­h i t ec tu ră .

Toţ i e lev i i şcoalei, da r mai a les foşti e lev i ai p r ime i şcoli d e A r h i t e c t u r ă a soc. Arh i t ec ţ i lo r Români , a ş t ep t au cu î n f r i g u r a r e şi nu c u p u ţ i n ă t e a m ă ju­decata l uc ră r i l o r lor, de ca re d e p i n d e a c las i f icarea lor în ani TI, sau ani i mai î na in t a ţ i a i şcoale i .

Nu cunoş t eam pe Minen, pu ţ in i e levi îl cunoş teau , d a r d u p ă r e spec tu l eu c a r e se v o r b e a de Arh i t ec tu l Mincu, c h i a r de profesori i — a r h i t e c ţ i a i şcoa­lei1 ca i i n e l ă sau i m p r e s i a c ă Mincu n e va j u d e c a d e o p o t r i v ă pe noi e levi i , cât şi pe ei, profesori i noş t r i — o o a r e care t e a m ă jne s t ă p â n e a pe to ţ i şi sosirea lui Mincrn e r a d e toţ i a ş t ep ta t ă .

îna l t , cu o f igură p r e l u n g ă , osoasă, î n c a d r a t ă d e un p ă r boga t ondu la t , o b a r b ă b i fu rca tă cu mus tă ţ i cari acope­r e a u buza supe r ioa ră răs f rân tă , m a r c â n d o u ş o a r ă i ron ie şi ochi i a d u m b r i ţ i d e sp râncene le - i s tufoase, făcea impres ia unu i om e legant , poli t icos, s t ă p â n p e s ine şi ga ta a s t ă p â n i p e al ţ i i , d a r r e s p i r a b u n ă t a t e şi ceva din mis t ic i smul mar i l o r ar t iş t i . Văzând p e j u d e c ă t o r u l nos t ru , ne -am mai l inişt i t şi am aşteptaţ i astfel r ezu l t a tu l j udeca t e i Ini1. Mincu a j u d e ­cat ş^ a j u d e c a t ou d r e p t a t e şi cu p ă ­t r u n d e r e pe cei ce u r m a u ai fi de la acea d a t ă elevi , meni ţ i a deven i d u p ă el şi p r in el discipoli ai Artéfl Na ţ iona le a Arh i t ec tu re i ,

„Cu băeţii ăştia fac t r e a b ă " a spus el d u p ă e x a m i n a r e a a m ă n u n ţ i t ă a lu­c ră r i lo r , în compoziţ ia c ă r o r a pe l ângă un a m e s t e c n a i v d e forme şi m a t e r i a l e d i s p a r a t e , e r a u s c â n t e e r i de ta len t şi pr i cepe re de b u n i desena to r i . Mincu a în ţe les a lua tu l sufletesc din ca re va f r ă m â n a şi t u r n a pe vi i tor i i a r h i t e c ţ i meniţii a s ch imba a spec tu l e t e rogen al a r h i t e c t u r e i Ţăreil şi s 'a p u s pe m u n c ă .

In al 2.-lea an al şcoaIei,i p r i m u l a n d a p ro feso ra t al lui Mincu, concepţ ia a rh i ­t e c t u r a l ă a p ro ec t e lo r noas t r e , a l ua t o n o u ă înfă ţ i şare , m u l t e d in d e p r i n d e r i l e na ive a le e levi lor f u r ă pe r â n d — când cu b u n ă t a t e , c â n d cu s t ră jn ic ie , î n l ă tu ­r a t e şi! în locu i te cu u n spir i t serios de autocr i t ică , a t â t d e g r e u d e poseda t şi a t â t de necesa r ar t i ş t i lor , ca r i î n a i n t e d e a ,fi j u d e c a ţ i d e ai ţ i i t r e b u e să s'e p o a t ă j u d e c a ei însăşi .

Astfel s'a munc i t şi la f inele celui de al 5-lea an al Şcoale i Oficiale , m u n c a sa şi a tuturor p rofesor i lo r şcoalei , cul­mina printr'o manifestaţie p u b l i c ă : Prima Expoziţie a lucrărilor elevilor

Şcoalei de A r h i t e c t u r ă ; se Înfăţ işă pub l i ­cu lu i în m a r e a rlotondă a A t e n e u l u i Român, Expozi ţ ie c a r e p e l ângă că a t r a ­se a t en ţ i a publ icu lu i nos t ru cunoscă tor , se b u c u r ă şi del m a r e a favoare d e a fi v iz i ta tă şi a p r e c i a t ă cu elogii, de că t re Rege le Caro l I.

Şcoala Naţ iot ia lă d e A r h i t e c t u r ă re­c r u t ă p r imul triumf. Mincu c re i ă şcoa­la, şcoală Românească , în ca re e l emen­te le a rh i t ec ton ice a l e vechi lor n o a s t r e m o n u m e n t e şi r ămăş i ţ e l e de a r t ă a t â t d e pu ţ in lua te în cons idera ţ ie p â n ă la acea epocă, fură p e r ând ce rce ta t e şi in te r ­p r e t a t e cu o r a r ă m ă e s t r i e şi cu o a d â n ­că î n ţ e l ege re a v a l o a r e i lor a r t i s t ice . F e r m e l e na ive şi incomplec te , ca şi f rân­tur i le do ine lo r noas t r e , fură c h e m a t e a se aşeza frumos, în compozit iile de a rh i ­t ec tu ră , f ie-care d u p ă va loa r ea lor şi a forma simfonia a r h i t e c t u r e i Româneş t i , care va t r e b u i să a j u n g ă pr in a r t i ş t i i r omân i la Marea s imfonie a Arh i t ec tu ­rei Na ţ iona le .

Şcoala lui Mincu în A r h i t e c t u r ă a fost a tâ t d e p u t e r n i c ă încâ t a spec tu l Cap i ­talei şi a l a r h i t e c t u r e i Ţ ă r e i se sch imbă în u l t imi 30 d e ani , î m b r ă c â n d o ha ină pl ină d e poésie şi de în ţe les .

U a r Mincu fu cap d e şcoală, p romoto r de idei a r t i s t i ce şi munc i to r p r i cepu t a-j r . ta t de s tudi i le supe r ioa re puse in sé r ­veiül m a r e l u i său ta len t , <Ie 0 c u l t u r ă a r t i s t i că n e î n t r e c u t ă , o ilhnagitlaţ'ie . fe­cundă a ju ta t , de un t a l e n t d e ab i l de ­sena tor şi cu un suflet de a d e v ă r a t apos­tol a l Ar te i . Mincu rad ia în j u r u l lui n u m a i concepţ i i s u p e r i o a r e . d e a r t ă şi nu numa i a rh i tec ţ i i , d a r p ic tor i i şi scu lp­tori i vedeau în el u n j udecă to r compe­ten t a l ope re lo r lor şi u n î n d r u m ă t o r pre ţ ios . Deace i a scu lp tor i cu r e n u m e ca Vasi leseu, Stork , S p ä t e în a r t a s t a t u t a r ă ; Ditz şi a l ţ i i în s c u l p t u r a decora t ivă , lu­crau bucuroş i cu Mincu, s u p u n â n d u - s e î n d e m n u r i l o r lui'.

Cei 4 Evanghe l i ş t i ai m o n u m e n t u l u i lui Evloghie • Gheorgh ie f d in c imi t i ru l Belu, sun t r e a l i z a r e a scu lp to r i lo r noş t r i S tork şi Spä te , în ca re m a r e p a r t e d e mer i t r ev ine p ro fesoru lu i a r h i t e c t Mincu.

L i t e r a t u r a se b u c u r ă şi ea de p a n a lu i Mincu şi a r t ico le le lui scr ise în L i te ra ­t u r a şi A r t a Română , r ev i s t ă p u s ă sub di rec ţ ia p r i e t e n u l u i său N. Pă t r a şcu , a-dâpos teş te comori d e grai r o m â n e s c şi d e concepţ i i şi teor i i a r t i s t ice şi es te t i ce în ca r e in t r ă şi o î n semna tă d o c u m e n ­t a r e a r t i s t ică .

Elevi i lui Міпсш, cfadiaiţuarăl b r a z d a pe ogoru l a rh i t ec tu re i na ţ i ona l e şi mu l ­t e o p e r e f rumoase d e a r h i t e c t u r ă r ă s ­p l ă t i r ă m u n c a comună a profesoru lu i şi e levi lor .

Azi c â n d noi c u r e n t e se man i fes t ă în a r h i t e c t u r ă şi în a r t ă în genere , ne pu ­n e m î n t r e b a r e a ; o a r e a m ' e p u i z a t noi, ca în a p u s toa te pos ib i l i tă ţ i le d e rea-zăr i în a r t a a r h i t e c t u r a l ă românească? Sun tem siliţii să c ău t ăm forme noi, n e

mai a v â n d pos ib i l i t a tea a c rea nimic in­t e r e san t în a r t a na ţ iona l ă? I,a care în­t r e b ă r i r ă s p u n d ca tegor ie : Nu !

Man i f e s t ă r i l e a r h i t e c t u r e i româneşti or icâ t d e f rumoase şi i n t e r e s a n t e , n'au a-j u n s la apogeu şi a ş t eap t ă pe 'ar t i s tu l c a r e s ă î n ţ e l e a g ă şi apoi să conţinute pe m a r e l e m a e s t r u Mincu.

Şi f i indcă vo rb im de Mincu, d e şcoala lu i Mincu şi de st i lul r omânesc parcă v ă d încă p e unii, î n t r e b â n d u - s e cu sau fără s i n c e r i t a t e : Ex i s t ă o a r e stil româ­nesc? A c e s t o r a le r ă s p u n d : C â t ă vreme e x i s t ă u n g r a i românesc , un suflet ro­m â n e s c , e x i s t ă şi un stil românesc . Om ce formă d e i n f l u e n t ă s t r ă i n ă , trecând pr in m â n a m e ş t e r u l u i român , a fost d i formată sau î n d r e p t a t ă , a fost inter­p r e t a t ă şi r ea l i za t ă d u p ă s imţu l , şi pil-cepe rea > / , d u p ă m a t e r i a l u l şi uneltele de ca re a d i spus d â n d astfel lucrară un c a r a c t e r p e r s o n a l specif ic românesc,

Mincu a în ţe les v a l o a r e a documentară a aces to r s a c r e r ămăş i ( e a lo a r te i strămo­şeşti şi p r i n t r ' o i n t e r p r e t a r e măiastră a a j u n s la l u c r ă r i de rea lă va loare artis- ' t ică. D e a c e i a la u l t ima sărbătoare pe c a r e î n t r e g u l corp al arhi tecţ i lor ro­m â n i i-o făcea lui Mincu, d r e p t p rotes-'.:

t a r e con t ra î n l ă t u r ă r i i nmrei lui opere, Pa l a tu l C o m u n a l , Mincu cu o voce stin-.' să î n e c a t ă de l ac r imi ne spuse :

Şcoală r o m â n e a s c ă în mese r i a mea eu:

„n 'aui învă ţa t . Pu ţ i nu l , i o a n a puţinul ce' „ştiu l-am î n v ă ţ a t în lume depa r t e . Când':' „m ' am r e în to r s în ţarăţ s ingur cum mi „s imţeam a m răscol i t şi am cercetat. O: „biser icu ţă , o c a s ă veche şi a l te vechi-,, „ tu r i , fleacuri) de as t ea şi au i crezut că „se poa te face ceva cu e le . In ochii mei „ele e r a u ca n i ş te r ădăc in i sănătoase ale „ u n u i a r b o r e r u p t de f u r t u n ă şi am în-„cerca t să p u n a l t o i u l m e u peste ele. „Azi s p r e b ă t r â n e ţ e , văd că altoiul a s'a p r i n s , că a da t l ă s t a r i şi cred că ele „vor a j u n g e d e p a r t e " .

Aces ta a fost Mincu, m a r e l e arhitect român , capu l şcoalei renaşterea arhitec. t u r e i româneş t i .

Mincu s'a man i fe s t a t în t oa t e ramurile:!) a r h i t e c t u r e i : civile, re l ig ioase şi fune--r a r ă . O p e r e l e sale ma i d e căpetenie sun t : case le Vernescu şi Monteoru, am­bele t r a n s f o r m ă r i şi a m e n a j ă r i de o bo­gă ţ i e şi f r umuse ţ e i n t e r ioa ră remarca­bilă. Case l e g e n e r a l u l u i Jacques Laho-vari , Robescu d in Ga la ţ i .

Pa l a tu l a d m i n i s t r a t i v d i n Gala ţ i cu o ' f a ţadă o r ig ina l ă în c a r e se vede puterea de i n t e r p r e t a r e a maes t ru lu i , care imi­t ând fr izele t ă c t e în t encu ia l ă ale case­lor ţ ă r ă n e ş t i d i n Gor j , Buzău .etc. a de­semna t o friză f rumoasă supr imând ar-h i t r a v u l . S te r io tomia a r cade lo r trilobate : sun t corec t s tud ia te . P lafonul sălei de s e r b ă r i a t â t d e r euş i t ca l inie şi culoa­re, insp i ra t din t a v a n e l e pala te lor ve-ne ţ i ene cu o p r o n u n ţ a t ă n u a n ţ ă origi- . milă a fost şi e s te a d m i r a t de vizita­tor i i s t ră in i ai portului! Ga la ţ i .

- UNIVEP.SUL L I T E R A R . — 463

Cităm încă P a l a t u l Bănce i C o m e r ţ u ­lui din Cra iova ; p la foane le şi mob i ­lierul-palatului Justif ier d i n Bucureş t i , palat executat sub c o n d u c e r e a lu i Mincu după planurile a r h i t e c t u l u i ß a l l y d in Pa­ris, toate de o composi ţ ie a r m o n i c ă b ine studiate. Şcoala c e n t r a l ă de la g răd ina Icoanei având o f a ţ adă c a r a c t e r i s t i c ă şi expresivă cu o a r c a d ă în c u r t e a i n t e r i ­oară deosebită p r i n e l e g a n ţ a t r i lob i lo r ;i colonetelor c a r e o fo rmează . Mobilierul şi c a t a p e t e a z m a C a t e d r a l e i

din Constanţa. In arhi tectura f u n e r a r ă : Mauso leu r i l e

din cimitirul Be lu al familiei G h i k a în tare a reuşit a t â t d e b i n e în linii sob re sä asocieze p i r a m i d a e g i p t e a n ă cu cu­

la bizantină. C a p e l a luj Ev logh ie iergiiief în ca r e bogă ţ i a m a t e r i a l e l o r

|i formelor ne -au da t o b i j u t e r i e a a r t e i rare r omâneş t i ; M o n u m e n t u l lui Eu-

jţen Stătescu b ine c a r a c t e r i z a t şi cu totul [tiiginal. Monumen tu l famil iei C a n t a c u -

în care formele sob re se asoc iază |tn bogăţia d e de ta l iu şi cu s c u l p t u r a «mbolică. Tot în acest gen ci tăm 1110-

că ru i elevi p a r t i c i p a n ţ i la aces t concurs a u c ă u t a t p e a c e a s t ă ca le s ă p u n ă în v a l o a r e mot ive le d in compozi ţ ia m a e s ­t ru lu i : „Ospe lu l C o m u n a l " .

A R H I T . S. VASILESCU

a d f v a r n f e

D e s p r e viaţa in t imă a lu i Mincu vorbeş t e d e s t u b d e e locvent şi de, ca rac t e r i s t i c „Ma­rin G e l e a " al lu i N, Pă t r a şcu . Bolnav, lov i tu ra ce i s'a da t p r i n î n d e p ă r t a r e a lui d e la e x e c u t a r e a p r o e c t u l u i p r i m ă ­riei Cap i t a l e i , boa la [ s'a î n r ă u t ă ţ i t şi desgus ta t , a m ă r î t s 'a lăsa t p r a d ă boa le i fără a-i o p u n e v r e o rez i s ten ţă , fă ră a

La inaugurarea Palatului de Justiţie : Regele Carol I, arhit. I. Mincu, general

Algiu

ptumeniul fam. S imionescu-Râmnieea -Idis',cimitirul Focşani . I n t r ' a l t ,gen e tacepută capela g e n e r a l u l u i Jac Laho-ВІ din cimitirul Belu. [Composiţii n e r e a l i z a t e s u n t : F a ţ a d a Misterului de Războ i d e o r a r ă f rumu-! de in te rpre ta re a c a r a c t e r u l u i seve r röeval, operă d e a l e că re i u r m e nu a nimic.

|?rimărra Capi ta le i , p roec t c a r e es te o tîăraft simfonie d e fo rme şi cu lor i r ă -t din nefer icire n e e x e c u t a t ă p r in în-

|imrea mare lu i Mincu de la rea l iza­ţi operei sale.

ІОретіІе lui Mincu sun t p u ţ i n e la n u -|it, dar î n semna te ca o r i g i n a l i t a t e şi

іме artistică. B o g a t u l m a t e r i a l r ă -! de la a rh i t ec tu l Mincu a fost şi va

Іігтоаге de i n sp i r a ţ i e p e n t r u urui ţ i a r -e(i. Ulimul c o n c u r s al P a l a t u l u i Mu-piului Capitalei s'a res imţ i t p u t e r n i c

kinfluenja a r h i t e c t u r e i lui Mincu, ai

încerca v r e o v indeca re , n e a s c u l t â n d d e s fa tur i le şi î ng r i j i r i l e familei şi p r i e t e ­ni lor — o a d e v ă r a t ă s inuc ide re — şi ast­fel se s t inse Mincu în a n u l 1912 în al 61-lea an a l v ie ţe i sale, r e g r e t a t d e to ţ i câţ i l -au cunoscut , p l âns de elevii! lu i c a r e a u p e r d u t p r i n m o a r t e a l u i Mincu p e p ro fe so ru l iub i t p â n ă la a d o r a r e , p e c r e a t o r u l veşnic fecund, d e la cave se a ş t e p t a u încă m u l t e l u c r ă r i de v a l o a r e . Elevi i săi s t r ânş i în cercul ce-i p o a r t ă n u m e l e a u r id ica t p e m o r m â n t u l lui, în c imi t i ru l Belu, a p r o a p e d e capo-d 'ope-r i le a r h i f e c t u r e i f u n e r a r e t ă i a t e de Mincu o m o d e s t ă t ro i ţ ă d e l emn c a r e vo rbeş t e cu a t â t m a i m u l t suf le te lo r în­ţ e l egă toa re , cu cât es te mai s implă .

ART. S. VASTLESCU

NOTE BIOGRAFICE A r h i t e c t u l I o a n M i n c u s'a n ă s c u t la

Focşan i î n алъиі 1851. El a fost f iu l u n o r a g r i c u l t o r i cu da r e

de m â n ă d i n j u d e ţ u l P u m a . Şeoaleile p r i m a r e le-a î n v ă ţ a t l a F c o ş a n i . i a r l iceul la B u c u r e ş t i l a Sf. S a v a . A t â t în c u r s u l p r i m a r câ t ş i î n cel s e c u n d a r el a fosit u n s t r ă l u c i t e lev, f i ind t o t d e a u n a preimiantull I, şeful de p r o m o ţ i e al ser iei s a l e .

D u p ă ce işi-a l u a t b a c a l a u r e a t u l , a ur­m a t c u r s u r i l e s e r a l e i de beLearte, o-d a t ă cu ace le a l e şcoaie i d e p o d u r i şi şosele d i n B u c u r e ş t i .

Le-a a b s o l v i t pe> a m â n d o u ă şi ş i -a l u a t d i p l o m a d e i n g i n e r cui m a r e dis­t inc ţ ie , f a p t c a r e a a t r a s a t e a ţ i a mi ­n i s t r u l u i d e r e s o r t de pe a t u n c i , Obe-d e n a r u , c a r e 1-a t r imis — în игига e x a ­m e n u l u i d e p u s , — la P a r i s , cu (bursa s t a t u l u i .

Acolo . I o a n M i n c u s 'a î n s c r i s l a „E-cole de b e a u x - a r t e s " .

F i r e mutnc i toa re ş i d o t a t e u o i n t e l i ­g e n ţ ă sclipitoarei, I o a n Mincu , d e j a i ng i ­n e r de l à B u c u r e ş t i , a c ă p ă t a t l a P a r i s cel© m a i m a r i d i s t i nc ţ i i car i le p o a t e d o b â n d i t u n s t r ă i n ( a f a r ă de p r i x de R o m e d a t n u m a i f rancez i lor ) l u â n d m e ­d a l i a de a u r şi d i p l o m a de i n g i n e r - a r -h i t e c t eut cele m a i m a r i l a u d e , c u m în ţ a r ă la noi n ' a fost n i m e n i p â n ă a t u n c i şi n ic i p â n ă az i .

R e î n t o r s în ţ a r ă , (deşi i se oferea o si­t ua ţ i e bunăi ini PT-anţa u n d e p u t e a s ă facă c a r i e r ă s t r ă l u c i t ă , d a r pe r a r e a refuzat-o însă) s'a a ş t e r n u t p e m u n c ă d â n d la ivea lă o p e r e c a r i a u r ă m a s şi a s t ă z i în a d m i r a ţ i a t u t u r o r .

Cele m a i de s e a m ă o p e r e a l e s a l e s u n t : Casele V e r n e s e u , a c t u a l u l m i n i s ­t e r d e i n d u s t r i e ş i comer ţ , c a s a M o n t e o -r u d i n ca lea Vic tor ie i , b u f e t u l de là şo­sea , caisa J a c q u e s L a h o v a r y , a n e x ă a m i n i s t , m u n c i i , e tc .

Apoi . m a u s o d e u r i l e delà. Bo l lu : Ev lo -ghiei Gneorghef f ; C n n t a c u z i n o ; M i h a i Ghica (fost. d i r e c t o r a l P o ş t e l o r ) ; B ise r i ­c u ţ a în s t i l n a ţ i o n a l a lui J a q u e s L a h o ­v a r y ; m o n u m e n t u l lu i E u g e n S tăi e s e u , e tc .

T o t a r h i t e c t u l M i n c u a f ăcu t ş i m o n u ­m e n t a l a c l ă d i r e a P a l a t u l u i de J u s t i ţ i e d in B u c u r e ş t i . Р і а ш ш і і е fusese l u c r a t e de u n a r h i t e c t f rancez , d a r a r h i t e c t u l M i n c u le-a execu t a t f ă c â n d m o d i f i c ă r i l e , şi a d a p t ă r i l e n e c e s a r e . Aşa că s ' a r p u ­t ea s p u n e : P ă t a t u l de j u s t i ţ i e este to t o p e r a lu i .

Fil a î n f i i n ţ a t soeiet . A r h i t e c ţ i l o r Ro­mâni, , şi a fost p r e ş e d i n t e l e ei. I n 1898 a fost n u m i t p rofesor l a Ş c o a l a de A r h i ­t e c t u r ă ,

In via<ţa po l i t i c ă ele a t u n c i s'a d i s t i n s ca u n l u p t ă t o r cinsti t , a l e g a n d u - s e depu­ta t d c m a i m u l t e or i .

A m u r i t l a 1912 în v â r s t ă de 61 de an i .

G. S.

Ш. - ENIVEHäUL LITER AK

lOAN GEORGESCU B I S E R I C A P A R A S I T A

AL O. TEODOREAXU

M Ă S C Ă R I C I U L V Ă L Ă T U C Pe spinare de colină, alungată prin zăvoaie — când aruncă dimineaţa-ude temeli i de ploaie — stă scăpată pe o rână, cu altarul prins pe umeri, O biserică adunată, între cruci ce nu le numeri.

In ocolul de zidire, cu iconnele'mpărţite — umblă temerea în trosnet, printre struni- nelocuite — ca o sgură'nlăturată, petrecută de tăcere, să vegheze adăpostul-ce se macină'n durere.

Multă pace stăpâneşte, acest vechiu Aşezământ. Nu s'aşteaptă nici o vorbă, nu s'ascultă nici un cânt. In mijloc un candelabru—cu lumini închipuite — mai deschide'n golul tâmplei, iimbre'ntonrse l impezite.

Desvel i t de mărturie—cu chivotul — mâini plecate zace-avonu'ntins pe spate, chemând linişti ferecate.

Cineva doar sapă'n noapte-gropi cu ţipăt de mutare; e ţipăt de cucuvae — ce se leagă în... uitare...

PETRE STRIHAN

R I S I P I R E

Vai ţie, suflete de-aîâtea ori stingher.., nn fum albastrii'n zări mânat de vânt ce şi-a purtat doar umbra pe pământ, un vis al visului curat şi nou ce s'a'ngânat cu propriu ecou, te-ai risipit în spaţii şi mister, un suflet larg, înseninat ,stingher...

Te-ai risipit, te-ai risipit, te-ai risipit... te chem de unde încă nimeni n'a venit, te chem îngândurat, străin şi trist, cu hyloiala dacă mai exist .

Pe drumu-aerian pe care-ai mers, atâtea urme 'n urma ta s'au şters... Cu florile ţi-ai îmbinat parfumul, dar ele, ca făclii, îţi luminară mai departe drumul.

Şi subţiat, din floare 'n floare mai uşor, lăsaşi ceva /din viaţa ta în visul lor, până ce astăzi ai rămas un mit, un suflet destrămat, pe pretutindeni risipit.

Vai ţie suflete de-atâfea ori stingher, necunoscutului zadarnic te mai cer ; mă mulţumesc pe-acelaş drum, fără popas, să mă întreb în câte suflete-ai rămas,,.

In Hronic, Vel-Postelnicul Bulbuc, Ce-au scris cu cinste şi cu adevăr, Au pomenit la curtea lui Ciubăr, De-un măscărici, anume Vălătuc.

Ei a ghiduş, isteţ în toate cele Şi vesel peste poate măscăriciul, LV.'nţepător la glumă ca ariciul. Şi nu cruţa bătrânele giubele.

Când se'mbăta, pe toţi ?i lua 'n răspăr, Şi veşnic era beat, pe cât se spune, Ci straje gurii lui neştiând pune Şi- lui Ciubăr, tot el і-ац zis Ciubăr.

Iar Manea, ce băuse trei ocale, Cum nu avea, se vede, altă treabă, La capul mesei s'au şi dus în grabă, D e Pan purât pe loc Măriei Sale.

îăeutu-s 'au Ciubăr atunci ca sfecla. Nu că era de îe lul Iui ciudos, Dar prea era de tot buidulianos Şi nici ca cum nu i-au plăcut porecla.

Şi-a glăsuit Spătarul : „prea te'ntreci"'. Lovindu-1 pe spinare cu ciubucul, Şi'n ghioivji i'au dat pe scări de-a tăvălucul şi l'au inehis apoi pre el în beci.

Dar Domnul, milostiv cum nu sunt doi, Ca n'ar putea pământul să-i încapă, Au liotărit sa n'-i-l mai traga'n ţapâ, Dc-o bea Cotnarul tot dintr'un nutoi.

Şi"n ziua ispăşirii crudei pâre, Erau, pe lângă le ţe le cinstite, P o p o n şi juzi, în haine'inpottobite Geiilaţi buzaţi, cu mana pe satâre

Rostogoleau argaţii buţi umflate, Cu-i păstrător ,ue datini Voevouul Şi'n pravili este scris sa bea norodul Atunci cănd tace Domnul dheptate .

Ci măscăriciul, pehl ivan de soi, C n n sfredel spintecând butom 'n burtă, Sugea c'un pai şi se iacea ca-i turtă Până s'au scurs tot vinul din butoi.

Gealaţii , aprigi, mormăiau în barbă, înfricoşaţi de-aşa beţivan ie, Şi nu vedeau, privind cu duşmănie, Pe dedesubt, cum curge vinu'n iarbă.

Iar măscăriciul s'a rostogolit pe spete, Zicând că mult îi p lace aşa vin Şi jale-i e că prea i -au.dat puţin Şi lui acuma tare-i este sete.

Şi cum juca pre buţile deşarte, Pe când prostimea toată chiuia, S'a vesel i t veliţi boerii foarte Şi mult s'au minunat Măria Sa.

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 465

PARIGORIA LUI OANCEA

— !ji zi aşa coană Băldşico, ga ta -ga ta să-ţi kpargi casa la v r e m e d e b ă t r â n e ţ e !

Inserarea se a ş t e r n e donroală în lunca , ailânciiidu-i con tu ru l în pâcla în tuner ie i -niii cure îşi cerne neguri le in e rbur i .

I.a surlă e clacă. S'au dădulc i t hoţoma-nii la bostană şi svân t ă pepeni i (lela un cap. Nici j ă n d ă n n ă r i a nu le mai poa te da de liae.

I.a anchetă făptaşii se ames tecă , se j u ­ră de mama focului, se l e a p ă d ă d e furti-щ cu gură de foc, se blestemă de curge ţărâna şi se b a t cu pumni i în p iep t p ă iura că ci a r fi din altu sat /

Plotonerul Turcu le ţ r apor t ează la cen­tru că autor i i au r ă m a s necunoscu ţ i şi rodul paracliserului Oancea se d is t ruge pă bună d r e p t a t e .

Paracliserul Oancea e d u s după lemne, Cil bon delà o raş p e n t r u p ă d u r e a Râioasa .

A dat în gri ja muierei să d o a r m ă la bos­tană. L'an simţit ucigaşii că e plecat din sat şi mare minună ţ i e dacă în noap tea as­ta desbrăcaţii n 'or r ade toţi hoşar i i de pe pământ. Nu e vorbă , Oancea , — filotim cum este — nu s'an opune,-ca b u n c reş t in , sí se răcorească şi a l tu l d in poamele lui Dumnezeu. D a r - omul ţ ine m o r ţ i ş să iasă it iiitâi cu t r u f a n d a la Sfân ta Mar ia , la biserică. După aceea î m p a r t e el cu m â n a lai feliile, cu l umână re l e apr inse , gus tă 5І el după ei şi în u r m ă ghior lani i or m a i Inra dacă or fi d i b a c i ; da r n u m a i să apu­ce el întâi să î m p l i n e a s c ă d a t i n a . D a r până atunci nu vrea să ştie că derbedeii an dat iarna în ogorul lui. De aceea coana Bălăşica la inv i ta ţ ia pa rac l i se r tdu i ş i -a luat femeia dăsaga , ca rab ina cu repetefii

şi pe Osman, ciutu f ă r ă ' u r e c h i , C H colţii a f a r ă şi cu fălcile de leu să doa rmă în surlă . In surlă s'a mai îngrămădi t şi altă lume, dorn ică de clacă. Bălăşica şi-a pi t i t urina în trifoi, a posta t pe Osman în bu -ruenile islazului şi şi-a răsucit pc genunchi o ţ igară bu tucănoasă . Conversa ţ ia a înce­put-o Safta săpă lă toreasa , înghesui tă ac i în surla lui Oancea . ca să facă şi ea de carau lă cu Bălăşica, pent ru nişte p o r u m b , hotar cu locul parac l i se ru lu i şi în care s 'ar fi prăs i t şi acmlo, delii un cârd de v r e ­me, nişte u r m e de t â lha r i cari sgâmbăe co ((danii d ibuindu- i dă boabe.

— Păi cum ziseşi d-ta, — cât p 'ac i să-mi risipesc gospodăria acu m la ceasul mor ­ţii ! Oancea să-mi poar te ocara şi tot el săi-nii poar te şi păca tu ! D a c ă i-a in t r a t cumanului bâzdâcur i de a lde-astea în cap şi s'a luat du,pă bazaconi i le maha lag i i lo r ! Zor nevoc că îl înşel ou telefonistrr dă la Orncş t i — cu fenice b ă t r â n ă ce m ă gă­sesc şi pă d ' a supra şi cu copil în p â n ­tece i

— Da cum i-a abă tu t omului aşa d ' o d a . tă pă ne pusă masă ?

— Iacă aşa . cum i se n a z ă r ă nebunulu i . Cumăt ru Mieluş era p r i c ip to r în „Malu-Spart* .şi umbla cu încasăr i le dujpă oa­m e n i —1 om însura t şi el — şi ea tot în poziţie ca şi mine. În t r 'o noap te s'a um­flat Argeşu d'a t recut zăgazn ş'a umplu t podu dă la aba tor . C u m ă t r u Mieluş t aman să'ntorcca: cam p ă înserat din T â n t a v a , dă la niş te pre ta ţ i i . O m u n 'avea faiton — îşi făcea da ravc r i l e p ă jos. Podu, p l in d ă a p ă p â n ă îu pa rape t e . C u m ă t r u a ocolit. Aveam un bordei la z a r zava tu r i , în lunca din spatele ehini i t i rului . Pungaş i i ne di-Luise şi acolo avutu l . Oancea era dus cu popa la un niaslri şi cu un înopta t în bor­dei, ca şi acuş , la p â n d ă .

— Cioc, cioc !

— Cine-i ? ? — Oamen i buni !

Tronc c u m ă t r u Mieluş peste mine ca să-1 găzduesc p â n ă s'o scurge Argeşu, nu­mai noap tea asta, ca să p o a t ă rumârru. a doua zi să t reacă, în sat în Ţigănie. Bor­dóiul era dincolo de Argeş, în nis ipuri le d i v i n i i . Fo r fo t eam u n p e p e n e cu l ipie. Musafiri i , care e ra şi o f i r imi tură de ru­bedenie cu noi, de, — dă-i şi lui din pe­pene, — j indu ia omu şi nu era politicos să-1 refuz. C u m zic, c iuguleam amândo i clin boşar . Copii i e r a u la păşune . Argeşul vuia . î n t r ' o v r eme auz pă O s m a n că să d ă ! Cine să fie ? Rumâni i meu t rebuia să adăs te şi e l la o gazdă pen t ru c ă apele s tă teau tot pă pod. Maslu era dincolo de Argeş, în Ogrezeni , aşa că, şi el ca şi cu­mă t ru Mieluş. t rebuia să aş tepte scurgerea apei ca să vie în bordei . O s m a n îi con­teni a smuţ i tu ra . In za rzava t tuşi deodată

SĂRMANUL K L O P Ş T O C K

e incva. Am asvâr l i t pepenele şi a m eşit în prispă 1. Cine crezi că era ? Hoţomani i dă Oancea — venise pit i t în buruieni , ch ip ca să mă p r inză | Am in t ra t în bordei . C u m ă ­tru Mieluş dă să-i î n t i ndă mâna . Mocofa­nul meu i-a da t -o la o pa r t e ! Ce crezi că s'a î n t â m p l a t d u p ă as ta ? Gata să sc ia cu cuţitele ! I -am lăsat îneăera ţ i şi m ' a m pit i t în marg inea satului . Ce s'o mai fi pe­t recut în bordei, nu ştiu. Nebunii meu n'a mai dat p ' a casă — mă citase în divorţ !

— Te-ai înfă ţoşat ?

— Da dă ce să nu mă înfăţoşez, ce, nu t a r e cumva furasem c e v a ? Ba rni-am că­rat şi copiii cu mine la judeca tă .

— De ce nu te împaci , măi creşt ine, cu femeia ''. M*ii bate- ţ i d rumur i l e oameni cu copii ce vă găsiţi ţ

— ! ! ! ? ? ? — Ce ţi-a făcut femeia ? — ! . ' ! ? ? ?

Jerpeliţ i i amuţ ise . Pasămi- te dă frică, i se încleştase zăpăc i tu lu i g u r a şi n u ma i ştia cum s'o d reagă .

Judecă toru l dă colo, — D.zeu să-i dea sănă ta te , — tot bătea cu pumnu l în masa ră ţoindu-se că t re m a n g a f a u a mea :

— Ei, ce ai de spus ? Ce motive ai de d e s p ă r ţ e n i e ?

— Motivele este că i-am pr ins | — In ce fel ? Expl ică ! — La pepene ! — F u r a u clin pepeni i D-tale ? Acesta

nu a r fi un motiv de te rmina t de legiuitor pent ru despăr ţenie !

— - Mâncau amândo i d i n t r ' o felie ţ — Ei şi ?

! ! ! ? ? ? — Vorbeşte ţ — Pă i d a c ă mâncau amândo i d in t r ' o fe­

l i e copilu c u care a c u ş e grea, nu e. .cu mine ! Nu-l recunosc !

— D a r bine, măi rum âne de D-zeu, ţi­pai eu în judecă tor ie cât m'a luat gura : păi în scara aia când m'ai pr ins m â n c â n d cu curnătrul Mieluş d in t r ' o folie, eu nu e r a m grea cu copilu ma i d ina in te ? Cum tc-am înşelat a tunci ?

I M ? ? ?

— Ei ? — De, se p rea poate ca muierea să aibe

d rep ta t e ! — Atunci ? — Re t rag formele j — Bine faci ! — Te pomeneşt i că pe deasup ra a i mai

avea şi vre-o p re ten ţ iune ? — C a m aşa ceva. — C a r e a n u m e ? — M'o fi înşelat nu m'o fi înşelat , nu

şt iu ! Daij să dea Dumnezeu să iasă copilu cu ochii negri c a ai mei, să-mi semene mie —- barem atâta. . . ca să pot să a s tup cel pu ţ i n gura lumii !

466. — U N I V E R S U L LITERAR

F O C U L AURELIU C O R N E A

El observă, c ă n e v a s t ă - s a n u m a i în a-p a r e n ţ ă î i v o r b e ş t e l u i d a r î n r e a l i t t a e a l t u i a d i n spa t e : u n v l ă j g a n f r u m o s t â n ă r şi p â r l i t de soa re , c u s a c o u ! scos , p r i n c ă m a ş a c ă r u i a se desiema u n p i e p t vc in i e şi m u ş c h i u l o s , c â n d m a i c u sea ­m ă b ă t e a v â n t u l şi m o v u l c ă m ă ş i i se l i pea d e el . T o n u l şi c u v i n t e l e e i n u m a i а г а ч ca ,ie obice i . N u se m a i v e d e a în ele p l i c t i sea lă , n u m a i e r a u ros t i t e n e ­gl i jent , ch i a r schilod, nu mai spunea frazele pe j u m ă t a t e . De a s i ă d a t ă a p r o a ­p e le c ă u t a , ie r o s t e a c u a t e n ţ i e câ t m a i î n t r e g i , m a i r o t u n d e s i m a i f r u m o a s e ; a p r o a p e se a l i n t a .

Astfel n u o v ă z u s e el c o c h e t â n d decâ t c â n d a c u n o s c u t - o î n t â i a d a t a . Ochii n u i se m a i m i ş c a u leneş i , d e c o l o r a ţ i şi p a r c ă u s c a ţ i ca m a i ' n a i n t e . T i n e r e ţ e a u m e d ă din ei, c u l o a r e a lo r p r o a s p ă t ă şi vie, o f ă c u r ă d e n o r e c u n o s e u t . O înde ­p ă r t a r ă d e ol cu zece an i . II d u c e a cu a m i n t i r e a î n t i m p u l î n t â l n i r i l o r die , a-j u n u l c ă să to r i e i . Z â m b e t u l d i n ei îl fur­n ică neobişnu i t , ca acel a l iniei s t r ă ine f rumoase , or i ca ace l ca re însoţ ise p r i ­m e l e lor s ă r u t ă r i . Ves t e j ea l a de р з fa ţa c i d i s p ă r u s e o d a t ă cu p l i c t i s ea l a . Obra j i i f răgez i ţ i ca p r i n m i n u n e e r a u a n i m a ţ i d,ei d i fer i te m i m i c i ale feţii ne ­c u n o s c u t e de el p â n ă a t u n c i , şi s t r ă l u ­c e a u p a r c ă , a tôt de m e r e - i e r a d ispozi ­ţ i a su f l e tească . B r o b o a n e l e inv iz ib i le de sudoa re , topise p u d r a , iar vopseaua roşie d e pe ei, combina tă cu sânge le ca re îm­p rospă t a , n u mai p ă r e a fard. Mişcările, •moi ca de b a b ă a c u m e r a u ale une i cop i te de 12 ani. . .

Ii e r a necaz de n a i v i t a t e a l u i . căci î n a i n t e de a p r i cepe c a u z a acestei 1 r e ­înv ie r i pe n e s i m ţ i t e se mo l ip s i s e şi el î n s u f l e ţ i n d u - s e la fel.

Ii fugise t o ropea la , n l i n sese a f redona şi a o s t r â n g e de m â n ă z â m b i n d u - i c a une i s t r ă i n e . Incfrpuse să - i p l a c ă locul u n d e l u a s e r ă m a s a . Copaci i fragezi ai p r i m ă v e r i i de pe m a r g i n e a l a cu lu i u n d e se a f l a u , n u m a i f o şneau u s c a t şi n u i se m a i p ă r u că se î n t i n d ca n i ş t e f i inţe în agon ie , oi că-ş i î m p r e u n ă vâ r fu r i l e p e n t r u a-şi şopt i z â m b i n d , i a r c â n d îi î n e d p ă r t a v â n t u l p r e a t a r e f l u t u r â n d u - l e f runz i le , i se p ă r e a că r â d în hoho t e l e ca lde şi m â n g â i t o a r » a le vesel ie? b u n e . O a m e n i i .nesuferi ţ i m a i î n a i n t e , d in bă r c i , n u i s e m a i p ă r e a u d rac i , i a r d e s p r e l a c u l v e r d e n u - ş i m a i z icea că e de o t r a v ă . A d m i r a î n luc iu l l u i frea­m ă t u l copac i lo r or i c e r u l a l b a s t r u şi rö ­t e n d pe ca re n o r i i a lbi şi mic i p l u t e a u ca n i ş t e b a t i s t e în aipa s â n e l a t â d i n t r ' o b a l i e .

Ii ven i se şi lui c h e i u l să t r ă n c ă n e a s c ă şi c h i a r de m u l t e oui o î n t r e r u p s e d i n v e r b ă p e n t r u c ă s ă c o n t i n u e el ; i a r s c a u ­n u l .îi s c â r ţ â i a di°desupt . îi s c â r ţ â i a de zor ca şi a l oi. C o n v i n g â n d u - e d i n t r ' u n r â s trimiiî p r e a e c faţă celui 'd in spa te , se p r e f ă c u t to t î n t r ' u n h u e t şi n u m a i văzu n imic un t imp, deşi, se u i t a în t o a t e păirţile f ă r ă n i c i u n scop, fă ră s ă v rea .

— C u m de n u m i - a m i m a g i n a t că n u ­m a i m u t r a m e a n 'o poa t e însuf le ţ i as t ­fel, g â n d i înecat, de bă t ă i l e i n i m e i , fiin-d u d f r ică s'o p r i v e a s c ă ,

Apoi în c r e i e r u l lui p u s t i u i n t r ă cu ecou m e l o d i a ne su fe r i t ă , p a r c ă ba t joco­r i t o a r e , a fanfare i î n d e p ă r t a t e . I s e p ă r u i n t e n ţ i o n a t î n d e p ă r t a t ă şi a s c u n s ă ipen-t r u ca să n 'o găsească . . .

,.Oa h a h a h a h a " r ă s u n ă apoi o r ă c ă i ­tul s a r e a e t i c al une i b roa ş t e .

O salcie p l â n g ă t o a r e a oarei r a m u r i m i ş c a t e de vâmt curgeau fn j o s c a o м v e r d e ţâşm/ită u r i a ş d i n m a l , i s e p ă r u că e i zvoru l d e ven in d in ca re se a l i ­mentează , l acu l .

I n s ă cu ace la ş ecou c u eare- i i n t r ă în c i e e r u l p u s t i i t m e l o d i a s â c â i t o a r e . îi pă­t r u n s e şi în suflet o b u c u r i e s t r a n i e . Ve­d e a c ă n e v a s t a n u ştie că e d e s c o p e r i t ă ş i o b s e r v a t ă de el şi gândii că p r i n pu ­ţ i n ă ş i r e t en i e , a r p u t e a să-i lase d r u m ; i a r în a c e l a ş t i m p slă c o n s t a t e p â n ă u n d e poa t e să a jungă aceas tă femeie, care- i p r e t i n d e m e r e u să-i fie c red inc ios .şi d e a c ă r e i accese d e gelozie e ra as­fixiat. Cu b ă r b ă ţ i e î ncepu să o p r i v e a s ­că a t e n t . I se p ă r e a că p r i v e ş t e n e v ă z u t d in dosu l unei uşi pn in t r 'o bo r t ă de che ie . F u l g e r u l i n d i g n ă r i i t r e c ă n d u - i p r i n i n i m ă , ou c â t se t o p e a cu a t â t l ă s a în ea o ramă u s t u r ă t o a r e c a r e s â n g e r a duioş ie . S i m ţ e a o a<şa. de m a r e milă. de el î n c â t îş i p u s e coa te le p e m a s ă şi ca­pul în mân i , dobor î t ; cu însuf le ţ i rea d e m a i î n a i n t e s t i n să . Vese l ia şi r ă c n e t e l e ca de u r a n g u t a n i a l e celor d i n bă rc i îl f ăceau să-şi înfigă, u n g h i i l e î n obra j i . Copaci i de pe m a r g i n e a l a c u l u i d e a s t ă d a t ă v e r d e ca v e n i n u l , i se p ă r u că. s ' a u asoc ia t cu fanfara, şi r â d î m p r e u n ă ou b r o a s c a de el. î n hoho te .

— Cât de m u l t m ă iubeş t i tu , îi s p u s e el a p r o a p e c â n t a t , d u r e r o s , cu o i ron ie pe c a r e c ă u t a s'o a s c u n d ă i

Ea. î n t r e r u p s e b r u s c t r ă n c ă n e a l a , d a r n u s u r p r i n s ă , căci b ă n u i s e în el o s ch im­b a r e s u s p e c t ă . Totuşi) s c ă p ă r a t u l t ăcer i i ca re a r se se f i rul vorbe i fu a t â t de scur t . P a r c ă - ş i a cope r i s e g u r a c u p a l m a . Z â m ­bind îl c e r c e t ă a t e n t ă , s ă p r i c e a p ă sen-zul c u v i n t e l o r . D a r v ă z u n i ş t e och i s in­ceri ş i calzi , n i ş t e obraj i b u n i şi a l i n ă -rori c a p â n e a şi o s e n i n ă t a t e în t o a t ă fata , c a r e o l i n i ş t i .

Şi îl s t r â n s e d e m â n ă s z â m b i n d m a i s emni f i ca t iv .

— N u - i a ş a că m ă iubeş t i m u l t ? m a i î n t r ebă , s t r â n g â n d - o şi el . bucu ros că o n e l i n i ş t e ş t e , s t r icâ.ndu-i d in p l ăce re şi că nu-1 p r i cepe . Căci •replicile l u i le con­s i d e r a d r e p t c iocăn i tu r i d a t e d e el în u ş a de агіра ca re i se p ă r e a că p r i v e ş t e ; t ă c e r e a b r u s c ă a femeie! şi c e r c e t a r e a a t e n t ă asaupra Iui. e r a fuga e i la u ş ă şi d e s c h i d e r e a p r e c a u t ă s ă v a d ă c ine cio­c ă n e ş t e , i a r d r ă g ă i ă ş i e a c e el d ă d e a o-ch i lor şi s e n i n u l de pe faiţă. fuga lu i î n t r ' o a s c u n z ă t o a r e . S a t i s f ă c u t că. nu-1 vede îi m a i s t r i g ă r â z â n d în s i n e . bă-t ându - ş i joc de e a :

— N u - i a ş a că m ă i u b e ş t i .mult ? Femeia , i a r ă ş i î n d r e p t ă p r i v i r i l e s p r e

el. z â m b i n d d e a s t ă d a t ă m u l t m a i în-doelniq . privindu-l l mult , m a i a t e n t ă , s f r â n g â n d u - i m â n a t r e m u r â n d e n e r v a t ă c u m a r s t r â n g e m â n e r u l -inşiii p e ca r e v r e a s 'o d e s c h i d ă i a r ă ş . P e faţa lu i . î n s ă ace i a ş i d r ă g ă l a ş a c ă l d u r ă şi s in­ceritate c i t i . To tuş i î n t r e b ă n e d u m e r i t ă şi f r icoasă , d a r î n c i u d a t ă , c u s p r â n c e n e l e a p r o p i a t e şi f r u n t e a î nc r e ţ i t ă , c a şi c u m a r s t r i g a : ..cine-i a co lo" ? în t ă c e r e a şi p u s t i u l u n u i coilidor :

— Ce a i ? ! N u t e î n ţ e l e g ? ! C e ai p ă ţ i t ?!...

El l u ă c a p u l d i n m â i n i a s c u n z â n d sius-pinuil ş i a r ă t â n d cât. m a i a p a r e n t z â m ­b e t u l ; apo i d u s e h a l b a la g u r ă . pe ca r e o b ă u p â n ă l a fund. N ' a v e a c e să- i r ă s ­p u n d ă şi p u n â n d h a l b a p e m a s ă scoase o og l in joa ră r o t u n d ă de b u z u n a r apoi se

u i t ă in ea, p e n t r u c a s ă facă ceva ta a c e a t ă c e r e ca r e se c e r e a alungată.

Se găs i şi el a t â t d e b ine cum di m u l t nu-1 a r ă t a r ă og l inz i l e . Pornise ca ea s p r e a c e a s t ă g r ă d i n ă p e n t r u c ă în cele clin c a s ă p r e a se v e d e a îngălbenit ţi î m b ă t r â n i t . A c u m a s tă tea în cumpăni d a c ă n e v a s t a a r ă t a d r ă g ă l ă ş i e pentru cel d i n s p a t e . Dar- îndo ia l a repele îl n ă p ă d i şi-şi a m i n t i că întinerirea iii venise, d in a c e i a a ei.

— „Aces ta d i n s p a t e , c u tinereţea, f r u m u s e ţ e a şi v igoarea. Iui a însufleţiţi) n u eu , g â n d i u i t â n d u - s e în oglindă furi să se m a i v a d ă ; ţ i n â n d - o în dreptul fe­ţei m a i m u l t ca o p a v ă z ă în contra pri­v i r i l o r c e r c e t ă t o a r e a le femelei.

V l ă j g a n u l f r u m o s cu j u m ă t a t e a ie trup n u m a i î n c ă m a ş a m o v cu dungi alt», ven i se l â g n ă ei p l i n de ігасоато de 'pe lac. In l u n t r e a еаччмі a d u s e s e sei mai aflau iii b ă r b a t şi o fată. t ineri i ca. şi el; Acum de» bea îş i a m i n t e ş t e c u m îi fixa nevasta 5І v â s l e a sp re ea. d i n ce în ce niai iute si roa i v â n j o s . Sub m â i n i cile cămeşii я flecate, se bănu ia mişcarea muşchilor, Işi m u ş c a b u z a de jos p r i n s ă între dinţi de câ t e ori t r ă p e a v â s l e l e spre el—inas fel î n c â t sei p u t e a a p u n e c ă trage o fe­meie c a r e i se î m p o t r i v e ş t e de formă, P u t e r e a l u i s m u c e a b a r c a s i carpul Inn-frei î n a i n t a sp re e a a p r o a p e în salturi El v ă z u s e a c e a s t a d a r n u dăduse impar-tainiţă; e r a î n n i s t e m o m e n t e când M se g â n d e a decâ t la el.

P a r c ă avea. i n t e n ţ i e să o izbeasii s ă o p ă t r u n d ă şi cu l u n t r e a nu numai cu p r i v i r i l e lui s e n z u a l ? de brută.

— „ C u m de n u m ' a j igni t aceasta" eânitli el f ă c â n d u - s e m e r e u că se uiţi în og l indă , U l t i m a prărvăipire ne urate, cu vâs le le , -i'zbi b a r c a cu botul d,i> chinga de Ia m a l si a p a t â sn i dni rrw'ri î n ă l ţ i m e . î m p r o s c â r d u - i pp-amâniii, Scuzele v lă iVnmi lu i fu nenumărate, căl­d u r o a s e , z â m b i t o a r e şi pin ne de sinceri c ă i n ţ ă ; el î n s ă s u p ă r a t , avea acrul ci n u le p r i m e ş t e . P n r r a ' i ppnnen : ..ştiu că esti n e g h i o b ca foţi ncoş14 dm Ш si a i fost scuzat, de m u l t d°ci nu ш i rr- is ta". Işi seutmirn r u delientete ha:' ne le , l enevos , c'o m u t r ă acră . fără a ii d i ca ochii o s i n g u r a d a t ă l a el, ori # dea feţii o m i m i c ă d i s t insă .

' N e v a s t ă - s a î n să deşi e r a mai tarei d a t ă . r â d e a c " a tâ+a poftă încât te iţ-tr-otil să ba tă din p a l m e bucuroa«ăiM k t i te le si merci» se n p W n sure el si-1 h-c r e d i n ţ a că nu e n i m i c deşi . nepoftitului •adresase ei p â n ă a t u n c i nici un rirvâi dp ргііят-е. Vl í lkranul avea ce «тч el. î n c a l e c ă b a l u s t r a d a si luă 1w li s o a ţ e l e l u i la o m a s l . u n d e se afla) e r ű m în tiîmr) ce e 1 tsî «ciitiura sW de . o t r a v ă " cu s c â r b ă , s imţind tnM r-^fnorlată. câteva, c l ipe plăcere do sir* r i iaten B c n z e l o r . c a r e F. Zertrenn un h rofo p u r t ă r i l e r e s n i n g S t o a r p flin ЬхА

Totuş i îl t ă i e s c u r t , d'nr delicat, ojir» du - se d in (mişcarea scuturatului firi n.-I p r i v i .

— ,,Nu e n i m i c , n u e n imic domniii! Eşt i s c u z a t . "

P a r c ă a r fi s p u s : , ,Nu m ă laşi nici4 m ă s c u t u r ?"

Ii e r a s i m p a t i c însă. m a i mult decât» sufer i t . A v e a o voce c a l d ă , o veseliei» m u n i c a t i v ă . P a r c ă s p u n e a prin ea i v r e a s ă î m b r ă ţ i ş e z e t o a t ă lumea şi pt b ă r b a ţ i şi pe femei deopotrivă. Nu ті îr.să să' lege v o r b ă cu el crezându-1 pr?j

U N I V E R S U L LITERAR. — 46?

vulgar si p r e a î n d r ă z n e ţ cu femei le ; periculos.

Se a d r e s a m a i la toţ i cei d i n b ă r c i , şi cunoscuţi şi n e c u n o s c u ţ i c u g l u m a . S tă ­tea d e a n d o a s e l e a pe s c a u n , c u s p e t e a z a în faţă pe ca r e a v e a r e z e m a t e coa te le . I ee p ă r e a s i m p a t i c m a i cu s e a m ă c â n d Îşi m â n g â i a m â i n i l e u n a pe a l t a şi s e uita la e le z â m b i n d , n u m a i el ş t i e de ce.

Ochii b u n i . b l ânz i şi neg r i , d e b o l n a v , in faţa s ă n ă t o a s ă , p u ţ i n p i s t r u i a t ă şi pârlită da S ' a r e . a t r ă g e a u n e o b i ş n u i t de mult; aveau t r i s t e ţ ea a c e i a ca ldă , s ince­ră şi1 m â n g â i e t o a r e , n u î n v â r t i r e a n a i v ă şi crudă, c u ref lex de s t i c l ă a i och i lo r rotunzi de voin ic iub i tor d e sport , ca re par a c ău t a n u m a i : mâine a r e şi femei.... Trupul voinic. în p a n t a l o n u l sub ţ i r e şi lipit pe .nepofti tul ce s e to t mi şca leneş pe s c a u n . s t â r n n a d o r i n ţ a de a-l vedea a l e r g â n d o r i lupfândi t -s<\ E r a ci­neva că ru ia f ă ră frică ţi-.ai fi d e s t ă i n u i t secretele, c ă r u i a te-ai fi jefuit « p u n n n -du-ţi du re r i l e , c u m le de s t ă inu i e ş f i urmii airjmal r â n d n ' n i pe n i m e n i ; c i n e v a care ai îi p r i m i t cu b u c u r i e să-l ai de prieten şi să po rneş t i cu el î n t r ' o că lă ­torie l u n g ă şi p e r i c u l o a s ă . C ineva ca r e simţi că-ţi v a fi p r o t e c t o r d a r şi sclav, care-ţi a m i n t e ş t i de iuibiren. c â i n e l u i , ori a unui s ă lba t ec pe cane l-ai s c ă p a t de la moar t e şi-i dai u n t r a i m u l t m a i fericit. C â n d î s ' observa, n e v a s t a î n s ă , îi devenea î w n f o r i t . Căci o n r â d e a de -câteori r â d e a « i v l ă j g a n u l . N u m a i nu in truse în v o r b ă cri el si wu-1 imi t a , vor bind ef lor d in b ă r c i . D a r d r agos t ea ne-vsfei n u o v ă z u decâ t a t u n c i c â n d o altă barcă lovi c h i n g a şi-i î m p r o s c ă d i n neu cu ipî i тіл«-ui a m â n d o r o r a şi al n e ­vestei şi r»! vlă i r a n u l u i deşi n u c m hnt-ircoritor i w n ă r u m u l t m a i nesufe r i t . Pe n f n n e i n i ' i n r - f ' so en g u s t u l a c e l a stts-noct de vorbă şi el î ncepu să o b ă n u ­iască.

Puse og l in j ioara î n b u z u n n r şi s e aşe ­ză în a«n fel ea s'o v a d ă şi pe ea şi pe ' el. Fără să ş t ie c â n d . îi l u ă a t e n ţ i a o fe­meie f rumoasă d e d i n a i n t e a lu i . Obser­vând că şi n e c u n o s c u t a îl p r i v e ş t e m u l t si atent Î 4 a d u s e a m i n t e câ t de bin-e îl arăta " C l i n d a d a r mi s ' m t i In in i r ip . ri silă. Novnsfn nu m a i i sp r ăvea să po­vestească o î n t â m p l a r e do p,« c â n d ora domnişoară, iar v l ă i a n u l îi f redona in snatp p p r â n d d o u ă b r o a ş t e ven i r ă lansă -m-il c h i a r l â n g ă el h o h o t i n l u - i î n nas. Luă p r i v i r i l e dp p p necunoscută- , zâmbi g â n d i t o r şii î ncepu să-ş i scr ie m i -melf". -cu o s c o b i t o a r e p p h â r t i a de d e a -Stipra fetii d<? m a s ă .

— .Asculţi . î n t r e b ă ea. .furând pi­cioarele sub m a s ă lfm ară alo In i ,

M i s-o p a r e că n u . Te v ă d d i s t r a t . — Nu. .mi. dp loc, d in po t r i vă , m ă

amuză în t rânâ el s c r i i n d : . . A r t t i r " — aresta era n u m e l e Ini — nră^-Tt, si eu ciuda - e i i r a r e a r scoa te oebi i u n u l r a r e «й răzbună Лт>оі se î n t o a r s e i a r ca să- i pentă r>.rîv' pe a m â n d o i d a r răimasp r n sin p r ! r r t " l r â n d pe f r u m o a s a do d i ­naintea 1 " i ca re f u m a ţ i g a r ă . .Observă renede că nu o fumStoar .e . d u p ă felul stângaci c u ca re o ţ i n e a î n t r e deirete. «•um o di 'cea la g u r ă şi t r ăgea fumul V'nrbea aşeza t si -serios cu coi d-o p-masa ei : u n i b ă t r â n şi o a l t ă d o a m n a Simţindu-se p r i v i t ă î n t o a r s e c a n u ! si rămase cu ochii î n l r ' a i lu i . cu m u ş c h i i feţii înci-pmen :^i până . ce el îi p l ecă în. jos. P e n t r u c ă l u c r u c u r i o s n i m i c n u zâmbea la. ea ci. d i m p o t r i v ă , t o a t ă a r ă t a o exprimare ca re d a c ă n ' a r fi a v u t du l ­ceaţa s enzua l i t ă ţ i i , a r fi î n g r i j o r a t pe oricine. A s c u ţ i m e a p r i v i r i l o r s t r e i n e i în

ca re l ucea o vesel ie p l ă c u t ă d a r şi tofio-r i toa re , îl p ă t r u n d e a fulgeră tor , a d â n c şi n e s f â r ş i t d e m u l t ; v o r b e a f ă r ă p e r d e a , c u v i n t e pe ca re femeia n u ie s p u n e de­câ t c â n d î ş i î m b r ă ţ i ş e a z ă b ă r b a t u l , ză­v o r â t ă î n t r ' o o d a e ou s t o r u r i l e t r a se . A-ceas t ă f u r t u n ă s e n z u a l ă n ă v ă l i t ă în ea. o m a i v ă z u s e în t r u p u r i l e fetelor de la fe res t re le i n t e r n a t e l o r , a l te or i c h i a r de la ce le a le case lo r par t icular-e , d a r n u ­m a i când se afla în t r a m v a i or i î n t r ' o t r ă s u r ă ca re -1 î n d e p ă r t a . . . Pa t ima . ei s e n z u a l ă , r a r î n t â l n i t ă , îi l u ă c h i a r g â n ­d u l de l a n e v a s t ă c â t e v a c l ipe . Se î n t r e ­b a s c r i i n d : . .Ar tu r" cu s cob i toa rea s t r i ­v i t ă î n t r e d in ţ i , d a c ă n u e p r o s t i t u a t ă . Pe ace.'itea le ş t ia însă că s imulează , că-s super f i c i a le . R id ică i a r ă ş i c apu l sp re s t ră ină , să se î n c r e d i n ţ e z e de s i n c e r i t a t e şi s i m ţ i n d o m i ş c a r e a s c u ţ i t d e p l ă c u t ă în p â n t e c roşi de p l ăce re , r ă m â n â n d ca ful­ge ra t , cu ochi i în f ip ţ i în ea. F r u m o a s a îi vorbea î n a i n t e în g â n d şi n u m a i î nce t a s ă - 1 gus t e . Ch i a r î n c e p u s e să-şi m i ş t e buze le c u m i -a r vorb i . Nevaisrtiă-sa po­ves t i nd m-eireti. î n t o a r s e c a p u l d i s t r a t ă şi su rp r in izând-o cu e x p r e s i a ce ia de faţă, c u r m ă d e o d a t ă i s to r i s i r ea .

Riva la , p r e c a u t ă , r e l u ă c o n v o r b i r e a cu CP ; de la m a s ă . i a r el p r iv i la a-n i r r a ţ i a c l inpre juru l s ă u . I n d i s p o z i ţ i a b r u s c ă a fymeei lu i , îl făcu să s b u r d e (t.1, b u c u r i e . î n t r e z ă r i în fa ţa ei u n r â s i-ron ic şi d u r e r o s . N u m a i n u p u t e a pr i ­cepe de ce n u i-a ven i t în cap m a i di­n a i n t e c'o ponte scoa te s i g u r din -bra­ţele î n c r e z ă t o r u l u i v l ă jgan , p r i n gelozie şi d e ce n ' a î m b r ă ţ i ş a t ou p r iv i r i l e in-t e r . ţ i ona t pe n e c u n o s c u t a de d i n a i n t e a lu i . S c h i m b a r e a r o l u r i l o r îi r ă c o r e a i n i ­m a . A v e a ocazie să o facă să s i m t ă us­t u r ă t o r ca n i c i o d a t ă g h i m p i i geloziei R â d e a î n suf le tu l lui de . . n e î n v i n s u l " d i n spa t e ca r e f r edona m e r e u t r e m u r â n d d in p i c ioa re , z g u d u i n d b a l u s t r a d a şi m a s a l u i .

— A s c u l ă să vezi ce m i - a r ă s p u n s im­bec i lu l , c o n t i n u ă n e v a s t ă sa poves t i rea m u l t m a i p u ţ i n însuf le ţ i t ă , a p r o a p e în si lă, p o a t e n u m a i p e n t r u a î n t r e r u p e tă­ce r ea i n s u p o r t a b i l ă ce se făcuse î n t r e ei, în c a r e cele d o u ă b r o a ş t e r â d e a u m e r e u t i . şurândibi rlp a s t ă d a t ă su f le tu l .

— Te-n î n j u r a t . îj r ă s p u n s e el fără să şt ie ce vorbeş te , p r i v i n d f ă r ă fe rea lă n e c u n o s c u t a .

— As . de u n d e — d o a r ştii — mi s.e p a r e c ă t i -arn m a i povestiit. I n a d e v ă r m i - a p u s p p hârtiei t o a t ă fierea ca re o a v e a î n el. d a r tocmai . . .

— D r a g ă — o î n t r e r u p s e A r t u r — m ă r t u ­r i seş t i s i n g u r ă că mî -a i m a i spus -o ! Se vede c'o spui a l t u i a ! P r e t i n d e ace lu i căruiia-i vorbeş t i s'ă te a scu l t e . De ce n u mă scuteşfi pe m i n e m ă c a r a c u m d n . . .

— M ă c a r a c u m ? î n t r e b ă e a tatorcând c a p u l sp re femeia î n d r ă z n e a ţ ă , muşcat tă de a l u z i a b ă r b a t u l u i .

— Da, m ă c a r a c u m . N 'a i ce s ă vor­beş t i , t a c i . Ne a m u z ă m m a i b i n e p r i ­v ind .

Mai m u l t ca s ă d-o ia î n a i n t e a lui cu a-c u z a r e a decâ t d in i m b o l d u l reproşuQui ea r ă s p u n s e :

— Observ a c e a s t a ch ia r , observ . T o n u l ei e r a i ron ic şi a p ă s a t .

— Ce observ i , ce observi^ p r o t e s t ă el p r e f a c â n d u - s e i n d i g n a t .

— C ă te diistreai, că te d i s t rez i p r i v i n d . Citi pe faţa lu i o u r ă d e r ăa ibună to r

.şi se g â n d e a la s c a n d a l u l >ce-l vo r avea aca să . î n c e t u l cu î n c e t u l deven i t r i s t ă , şi j ră rea că n u m a i a r e pof tă d e n i m i c . F i g u r a ei d e c o n d a m n a t ă l a moarte- îl făcea de r â s şi se s c u l ă s ă p lece d i n t r e o a m e n i i c a r e î n t o r c e a u c a p u l m e r e u sp re ea . C â n d se u i t ă la v l ă j g a n , a-ces ta p l ecă p r iv i r i l e î n h a l b a de be re , cu g u r a p l i n ă de fum d e ţ i g a r ă ; n u t r e c u î n s ă m u i t şi-1 r i d i c ă « u f l â n d u r l în sus. Eşind d i n t r e ьсаипе, ne ­v a s t a o l u ă î n a i n t e oa o v i n o v a t ă , f ă r ă a se u i ta la, seducă to r i ; n u m a i nu ţ inea c a p u l în p ă m â n t . A r t u r p u s e o ţ i g a r ă în g u r ă şi se î n d r e p t ă s p r e el n u a t â t p e n t r u ca să a p r i n d ă , câ t p e n t r u a-i r a d e în nas şi a-i a r ă t a un d i sp r e ţ d e înv ingă­tor. E r a to tuş i i n t i m i d a t de g â n d u l că p r i n el î n t i n e r i s e r ă a m â n d o i , c â t eva m o m e n t e .

V l ă j g a n u l îi î n t i n s e ţ i g a r a po l i t i cos , d a r apoi r e n u n ţ ă şi-i d ă d u p l i cu l de ch ibr i ­t u r i . I n ochii b ă r b a t u l u i v ă a u u n s u r â s i ron ic , d a r în c i u d a lu i , p r i e t e n o s şir nes ­p u s de cald.

P e c â n d a p r i n d e a , s e d u c ă t o r u l îi spuse c a u n ton de s p i r i t p l i n d e d r a g o s t e şt b u n ă t a t e clar l a p l u r a l :

— Când veţ i m a i a v e a nevoe de foc puteţ i , să ape la ţ i ş i a l t ă d a t ă l a m i n e .

El p r i c e p u a l u z i a şi ghi impos, îi r ă s ­p u n s e fără frică şi î ncon ju r , ca unu i p r i e t e n p e care-1 do jeneş te :

— Cu p l ă c e r e , n u m a i că a r fi b ine să-fi faci p u ţ i n ă r e c l a m ă s ă te c u n o a s ­că ş i a l ţ i o a m e n i s t in ş i . De p i l d ă scr ie pe o b a n d ă de h â r t i e „foc" şi l ipeş te ţ i -o p e f runte . . .

V iza tu l p r i n s e a r â d e î n hoho te , a p l e -când-u^se sp re el cu m a n i l e Ini sus , p a r v a peiiïrtru a-1 î m b r ă ţ i ş a , apo i dândui-se pe spa t e şi i a r a p l e c â n d u - s e s p r e el.

Ochii şi f a t a îi v o r b e a u c u v i n t e de ad­m i r a ţ i e i a r hoho t e l e r â s u l u i p ă r e a u a-p l a u z e .

D a r p e n t r u c ă n u m a i t e rmina , s ă se ap lece în faţă şi să se lase pe spa te , r â z â n d tot m a i cu: h a z f ă ră a scoa te u n c u v â n t , lui i se p ă r u b a t j o c o r i t o r ş i plecă iu ţ ind paş i i , să-şi a j u n g ă n e v a s t a .

Ш. — U N I V E R S U L L I T E R A R

Cr •••€€• ••frrfirtl

N O U I E X E R C I Ţ I I D E L O G I C Ă Cititorii noştri î ş i a m i n t e s c c ă încă

din p r i m u l a r t i co l în ca re l u a m n o t a d e i n t e r v e n ţ i i l e d- lor M. EI iade şi P e t r e C o m a r n e s c u , ne mâ i -g ineam la u s i m p l ă a n a l i z ă a a r t i co l e lo r d-lor d in p u n c t de v e d e r e f o r m a l — fără să i n t r ă m în ion d u l discuţ ie i , c u m s'ar spune . Ne m ă r ­g i n e a m să a r ă t ă m - - c u c i t a te d in scr i ­sul lor, impos ib i l i t a tea u n e i discuţ i i cu^ aceş t i t i n e r i , ca re ( d u p ă o p i n i a noa -sră p e ca r e am cău ta t s'o jus t i f icăm) pornesc delà date necontrolabile , nu-şi dau seama de existenta unor nesfârşite nuanţe acolo unde privirea lor slabă nu vede decât forme tari şi s imple, şi se exprimă, din lipsă de exerciţ iu, aproxi­mativ.

C â n d un om îţi s p u n e cu c o n v i n g e r e : ..eu s u n t de c r i s t a l şi mi -e fr ică să n u fac fructe" , n u m a i încerci i n u t i l să-i dovedeş t i că un om n u poa t e fi de cr i s ­ta l şi pe u r m ă , că u n c r i s t a l n u rodeş te g u t u i ' ' . Refuzi or ice d i scu ţ ie în ca­zul n o s t r u de sp re „ m i s t i c i s m " — şi te resemnez i să fii dec l a r a t „un om impo­sibil".

A m c rezu t î n s ă că a r fi u n b u n p r i l e j , p e n t r u c i t i tor i i n o ş t r i s ă facem c â t e v a exe rc i ţ i i - examene de log ică . De aci des-v o l t a r e a pe ca r e a m da t -o a c e s t o r dis­cuţ i i s u b t •ungh iu l lor fo rma l .

A „ d i s c u t a " s e r io s fondu l p rob leme i ni se p a r e o m o n s t r u o z i t a t e l a c a r e n i ­m e n i n u n e poa t e obl iga . In ace laş i sp i ­r i t şi c u aceeaş i gr i je , ca p e u n caz cli­nic de logică, d ă m cele ce u r m e a z ă Con­v inge rea n o a s t r ă e că. a s e m e n e a exer­ciţii sun t mai u t i l e decâ t p l i c t i s i toa re „s tud i i " gaze tă reş t i l i r ice d e s p r e „mis­t ic ism"; mis t ica s t a tu lu i " , -„specificul na t iona l" , „fer ic i rea socia lă" sau „filozo­fia s t i lu lui" .

l a t ă ce n e t r ime te acum, d. Coinar-ncseu :

D o m n u l e Redac tor ,

P e n t r u a vă p u t e a r ă s p u n d e a f i rma­ţi i lor din u l t imul n u m ă r , ape lez la ospi­ta l i t a tea revis te i pe ca re o conduceţ i sp re a publ ica r ă s p u n s u l meu , aşa cuni a fost so r t i t să a p a r ă în pag ina cul tu­rală a „Poli t ici i" . Ape lez la aces t serv i ­ciu î n t rucâ t z i a ru l „Pol i t i ca" şi-a sus­p e n d a t a p a r i ţ i a şi î n t r u c â t es te vo rba de o ches t iune cunoscu tă c i t i tor i lor „U-n iversu lu i L i te ra r" .

Petre Comarnescu

Ia tă r ă spunsu l d-lui P e t r e C o m a r ­nescu :

In „Universu l L i t e r a r " a p ă r u t Sâmbă­tă, d. Cami l Pe t r e scu dovedeş t e încă o-da t ă că es te un sp i r i t imposibi l , ca re e-x a g e r e a z ă şi dep l a sează ches t iun i le cu o ab i l i t a t e d e copist leneş şi fă ră memo­rie. I n t r ' a d e v ă r , s c r i e d - S o , în „Pol i t ica" d. P e t r e C o m a r n e s c u îşi bazează un în­t r eg ar t icol pe o p r e t i n s ă a f i rmaţ ia a

mea, pe ca r e o dă î n t r e ghil imele, anu ­me că „sunt cel mai cul t om". N 'am scris n ic iodată as ta . D. P e t r e C o m a r n e s ­cu min te" .

D. C o m a r n e s c u nu m i n t e p e n t r u că nu poa te minţ i n ic iodată . In sch imb d-1 Cami l Pe t rescu în t r e i fraze sc r ie trei n e a d ă v ă r u r i c ă r o r a li se r ă s p u n d e ast­fel :

t. D. C o m a r n e s c u nu îşi bazează ar­ticolul pe acea a f i rma ţ i e p e n t r u că, Tn afară de ea mai sunt с<Л pu ţ in cinci dovezi , pr in c a r e şi un c i ta t din „Ceta­tea L i t e r a ră" , foar te conc ludent , — clin ca re dovez i recse c lar că au to ru l Iul „Mitică Popescu" e s t e ilogic şi imposi­bil, a b s u r d şi r idicol în d iscuţ i i le sale .

2. D. C o m a r n e s c u n u і й с е s imple afir­maţi i pe c a r e apoi să n u l e poa tă dove­di. D. C o m a r n e s c u p e n t r u a con tu r a pe r sona l i t a t ea p l i n ă de con t raz ice r i şi absu rd i t ă ţ i a d- lui P e t r e s c u s'a s e rv i t în ar t icolul său „Un om impos ib i l " de ci­ta te şi <le discuţi i , pe cai-,» d. Pe t r e scu le-a mai avu t cu d-sa în .faţa mai mu l to r pe rsoane , a c ă r o r m ă r t u r i e >• poa t e o r i ­când chema, sp re conf i rmare . Astfel, u-t i l izând l uc ru r i scrise sau rost i te pub l ic de d. Pe t rescu , d. C o m a r n e s c u n 'a făcut caz decâ t d e e l e m e n t e p e r m i s e în or ice polemică.

3. D . C o m a r n e s c u a scr is c i ta tu l a r ­ticol : „D. Pe t r e scu p l eacă foar te des d e la p r e m i z e false". De p i l aă d-sa s p u n e (nu scr ie , d-le Pe t re scu) ; „Eu sun t cel mai cult om", sau „de la g e n e r a ţ i a tlvs. mă aş tep t Ia or ice" . („Pont ica" d in b Iul ie) . D. P e t r e s c u scr ie că r e d a c t o r u l „Pol i t ic i i" min te . Mai mul t , d. P e t r e s c u scr ie că d-sa „N ' am scr i s u i coda tă acea­s ta" — că ad ică este cel ma i cu l t om.— Din c i ta tu l d- lui C o m a r n e s c u reesc clar că d-sa nu a c u z ă pe d. Pe t rescu de a fi scris ci d e a fi spus (adică verbal ) acea p ă r e r e e x c e l e n t ă d e s p r e s ine în­suşi. D. Pe t r e scu se a r a t ă l ipsit d e огісь preciz iui ie în l ec tur i l e sa le . C â t p r iveş t e e x a c t i t a t e a dec l a r a ţ i e i v e r b a l e а d-lul Pe t rescu , d. P e t r u C o m a r n e s c u o poa te doved i p r in m ă r t u r i a d-lui T i t a Bobeş, avocat şi c r i t ic t ea t r a l , e au ; a as is ta t de la C a p s a în c a r e d iscuţ ie , D o m n u l Pe t r e scu , apos t ro fa t d e d. C o m a r n e s ­cu că se c r ede p r e a cul t şi p r e a in te l i ­gent, deşi a r e a t â t e a l ipsur i , a r ă s p u n s .

„Nu n u m a i că sun t eel mai cul i om, d a r sun t şi cel m a i in te l igent" .

D a r or ic ine a citit ma i m u l t e a r t i co le de-a le d- lui Pe t re scu , s'a p u t u t uşor con­vinge de. lipsa de modes t i e a d-sa le şt de cal i f ica t ivele super la t ive i -ce s ingu r şi le d e c e r n ă . Miile d e pagini , pe ca r e d. Pe t r e scu lc-a ceti t pen t ru a scr ie „ D a n t o n " ; poezi i le cu c a r e îşi spe r i a colegii, l i ceanu l Pe t r e scu sau ne t a de­c la ra ţ i e l in „ C e t a t e a L i t e r a r ă No. 11-12, pag . 81 , „sunt la noi s i ngu ru l om ^ d e t e a t r u ca re a r p u t e a punej în scenă o d r a m ă " , ce sun t a l t ceva decâ t a r g u m e n ­

te în f avoarea nemodes t ie i acestui I-zolat ?

C i n e r ă m â n e ui tuc, aproximativ, si neser ios d u p ă acest r ă s p u n s nu este g r e u do văzut . In o r i ce caz d. Petre Co­m a r n e s c u nu poa te fi acuza t chiar pria a p r o x i m a ţ i e şi zăpăcea lă de. a fi un min­cinos. Nu n u m a i faţă de intelectuali, ci şi faţă de oamen i i d e onoa re , d, Petres­cu se a r a t ă un spir i t imposibil atât de uşor de c o m b ă t u t şi desininţi t , încât nici n u m e r i t ă obosea la de a mai fi luat în cons idera ţ i e" .

Am da t r ă s p u n s u l d-lui Comarnescu. în tocmai cum I-am p r imi t . Trecând [ieste formă, ca re îl pr iveş te , dis t ingem noui confuzii şi ca să nu lung im discuţia, sä p u n e m lucru l la punc t în ordinea indica­tă d o d-sa.

t) La punc tu l întâi ii d-sa afirmă că a avu t în a r t i co lu l „Un om imposibil" „cinci dovez i" ca r e d u p ă pă re rea noas­tră au ex i s ta t ca a t a r e n u m a i In ima­ginaţ ia d-sale. In or ice caz după cum vă pu te ţ i conv inge reci t ind aliniatul din r ă s p u n s u l d-sa le , n u le precizează, nu le a m i n t e ş t e , t rece uşor peste ek. Să t r e c e m şi n o i l ) .

2) D o m n u l Co inănescu recunoaşte că s'a servi t în a r t ico l : „de citate şi de discuţ i i pe ca re d-1 Pe t rescu le-a avut cu d-sa în faţa ma i mul to r persoane, a c ă i o r m ă r t u r i e o poa te oricând chema spre conf i rmare" .

Aceste m ă r t u r i s i r i a l e d-lui Comar­nescu ne -a r scut i — în orice altă) ţară mai a p r o p i a t ă d e mer id i anu l GreenwicJi — d e or ice exp l i ca ţ i e .

U n om ca re în loc să s e ocupe de ce scrie a d v e r s a r u l său în priţvjnţa unei p i o b l e m c se ocupă d e afirmaţiile făcute la, ca fenea , dovedeş te ! o -neseriozitate s u r p r i n z ă t o a r e . P o a t e că d. Petre Co­ma rnescu nu b ă n u e ş t e gravitatea afir­maţ ie i d-sale d e la punc tu l doi. Ca să-şi dea seama m ă c a r pe d e p a r t e de ea, să-i a r ă t ă m ce p r o b l e m e p u n e o astfel ie p r o c e d a r e :

a) es te s igur d-sa că la cafenea se dis-cu t ă t eme in i c p r o b l e m a în chestiune (persona l i-am a t r a s a ten ţ iunea că nia o d a t ă nu „d iscu t" p r o b l e m e , serios la ca. fenea . Mot ive l e rees. chiaţr precizări noas t r e d e mai jos) .

b) C u m poa t e să fie c ineva sigur că a r e ţ inu t e x a c t a f i rmaţ ia cuiva într'o dis­cuţ ie d e cafenea ?

c) cum poa t e să fie c ineva sigur că a r e ţ inu t e x a c t p rop r i i l e lui argumente.

d) c u m poa t e să fie cineva sigur ci a r eda t în tocmai in ten ţ i i l e celui cari vorbeş te când tonu l s i n g u r poate schim­ba sensu l une i fraze, (când îi spun unei Xenicj} f rumoase s u r â z â n d : 1(urâto!"

t) D e fapt r e d ă m ar t icolul tot la sfârjil ca să nu mai î n c a p ă măcar discuţie.

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 469

i-am spus în r ea l i t a t e ' „ f rumoaso" , etc.) . e) D .Comărnescu v o r b e ş t e sen in de

martorii pe ca r e i -ăr p u t e a aduce . D . Co­mărnescu es te e levul d- lui R ă d u l e s c u Mo-tru. D. C o m ă r n e s c u este u n u l d i n t r e admi ­ratorii d-lui Rădu lescu Motru . D. Rădules ­cu Motru a r e câ teva m a r o t e filosofice şi p skho log ice în c a r e s t ă r u e d e d o u ă zeci de a n i d e zile. U n a d i n t r e e le este „psichologia m a r t o r u l u i * în c a r e d-sa dovedeşte că t r e b u e să fim e x t r e m de prudenţi când cerem d o v a d a m a r t o r i l o r , care au fost de fată. Nici ch ia r în lu­crurile cele m a i s igure : poves t i r ea unei eccne, m ă s u r a r e a d in ochi a unei dis­tante, n u m ă r u l exac t a l imui g r u p d e câteva pe r soane — faptu l însuşi de a fi văzut sau nu pe cineva — nu putem, să luăm ceva d r e p t dovedi t d u p ă spusele martorilor. D a r d. Сопшгпебі іс /invocă martori p e n t r u o d i scu ţ i e teore t ică . Pr in urmare d-sa nu şi-a î n v ă ţ a t lecţ ia , la cursul d-lui Rădulescu Motru . Pr in ur­inare d-sa a d m i r ă p e d .Rădulescu Motru dar nu îl p r i cepe , ca elev d e l iceu ambi ­ţios, grăbi t şi nes i l i tor .

Şi pentrucă" în d iscu ţ ia aceas ta ne gândim mai mul t la c i t i tor i , decâ t la persoana d-lni C o m ă r n e s c u , să mai ci­tăm — cbiar l ung ind discuţ ia , încă un argument, în ches t i i le d e mar to r i , pen­trucă e p rea frumos deşi e da to r i t lui Anatole F r a n c e . E o anecdo tă , cu un copios tâlc filosofic.

Un m a r e i s to r ic englez , s p u n e A n a t o l e France, se înch isese î n t r ' u n t u r n ca să ьсгіе, ne în f luen ţa t de n imen i în d o u ă s ­prezece vo lume „Is tor ia Angl ie i" . Nu a-vea lângă e l decâ t O n e p o a t ă c a r e cule­gea flori şi nu p r i m e a de cât un p r i e t e n tot istoric, şi el, cu ca r e lua cafeau.

într'o d u p ă amiază , cum p r i e t e n u l lui intarzia pu ţ in , s e u i t ă p e f e r ea s t r ă să vr.dă de ce n u v ine şi o b s e r v ă d e acolo de sU6, lume s t r â n s ă jos şi scandal . . . P r iv i deci curios şi a t en t . C â n d p r i e t e n u l său se urcă sus şi î n c e p u &ă-şi soa rbă ca­feaua, îşi d ă d u cu p ă r e r e a în t r e acă t : Dar s t raşnică b ă t a e a m â n c a t p o r t a r u l d-tale.

— Por t a ru l m e u a fost b ă t u t ? T e în­şeli onorat confra te , el 1-a snopi t pe zar­zavagiu.

Şi au diiscutat două ceasur i a s ta . P e urmă s'a opr i t , şi-a pr ivi t î n g â n d u r a t cele II volume scr ise d in „Is tor ia Ang l i e i " şi a surâs t r i s t :

—- E ceva d u r e r o s . Eu scr iu vo lume întregi desp re l u c r u r i pe ca r e nu le-am văzut şi p r e t i n d că spun a d e v ă r u l în bătălii şi domni i t recu te , când noi n u pu­tem să ştim exac t ce s'a p e t r e c u t î n t r ' o întâmplare la ca re a m fost a m â n d o i m a r ­tori .

Şi a da t feti ţei cele 11 vo lume ca să facă i e rba re d in ele.

Am redat , cu v o r b e l e n o a s t r e l ips i te dc strălucire, a n e c d o t a lui A n a t o l e F r a n ­ce dar socotim că i -am p ă s t r a t în ţ e l e su l .

Şi d. C o m ă r n e s c u v r e a să d o v e d e a s c ă prin a d u c e r e a m a r t o r i l o r c a r e a u fost de faţă" (d. T i t a Babeş „cr i t i c t ea t r a l " ) cunsul unei d iscuţ i i de cafenea , să recons ­titue cu martor i , de ocazie rep l ic i le , sen­sul, culoarea, a c c e n t u l (de as te n u a n ţ e d. Comărnescu p a r ' c ă nici n*a auz i t v re ' o -dată) şi preciz i i le u n e i d i scu ţ i i d e cafe­nea, când d-sa &e e x p r i m ă a tâ t d e flasa ia scris ?

E cu p u t i n ţ ă ca u n om ca re a f igura t ca

s tuden t , c i teşte f ran ţuzeş te şl me rge la c inematograf , să invoaçe m a r t o r i c a r e au văzu t cum se î n e a e r ă idei le ?

Ah, d a c ă aceas t ă g e n e r a ţ i e t â n ă r ă a r fi î n v ă ţ a t pu ţ i n ma i m u l t ă car te , cât s 'ar îndoi d e ea însă-şi , d e o a m e n i şi de î n t â m p l ă r i . D a r se p a r e că d. N a e Тю-nescu p rofesoru l d e logică n u şi-a p i e r d u t t impu l ((gazetăria e a t â t d e a b s o r b a n t ă fi­reşte) să a r a t e e levi lor săi—şi d. C o m ă r ­nescu şi d. Mircea El iade a fost p r i n t r e aceş t ia , v a l o a r e logică a a r g u m e n t e l o r . F a d e v ă r a t că d. C o m ă r n e s c u se. r e c l a m ă mai mul t d e l à d. I. V ianu şi Ştefan Nen i -(escu d e cât delà d. N a e Ionescu .

3) D a r să v e n i m la p u n c t u l t re i ( rc-citiţi-1 ma i sus ch ia r în s t i lul d-lui Co­m ă r n e s c u ) .

Scrisese fraza asta, r ecunoscu tă : „D-1 Pe t r e scu p l eacă foar te des de là

fremize false. D e p i ldă d-sa s p u n e : Eu sunt omul cel mai cult".

Or i c ine în ţe lege de aci că a m spus în scris că „sunt omul cel mai cul t" . I-am ră spuns eă n ic ioda tă n ' am scris a s t a şi că . .minte" . Imil r ă s p u n d e că : am\,afir­ma t-o la cafenea. A. bun ! In cazul a-cesfa nu urni m i n t e cu intenţ ie . . . m i n t e fără in ten ţ ie , min te clin greşea lă , îl t r ă ­dează fraza, m i n t e p e n t r u că n u ştie să scrie, min te p e n t r u c ă se e x p r i m ă ap ro ­x imat iv . Nu şt ie că în r o m â n e ş t e ver ­bul „a s p u n e " la indica t iv p r e z e n t când se re fe ră la un au tor , fără a l t ă ind ica ţ ie î n s e a m n ă a scr ie ; a a f i rma h o t ă r î t în scris :

„Ce snune Maiorescu d e s p r e be ţ i a de cuv in te ? Ce s p u n e C r e a n g ă de sp re Ha ­rap Alb ? Ce s p u n e Eminescu de sp re ches t ia e v r e e a s c ă ? ce s p u n e K a n t des ­p r e j u d e c a t a s in t e t i că ? C e spune Codul pena l d e s p r e cei ca re falsifică o semnă­tură , un t e x t ?

D. C o m a n e s c u pr in u r m a r e dacă. vrea să fie corec t t r e b u i a să «crie : d. Cam il Pe t r e scu a spus î n t r ' o zi la cafenea. Şi a t u n c i n u ma i p u t e a invoca p l e c a r e a de la f remize false.

D a r d a c ă m i n t e fără in t en ţ i e n u m a i p e n t r u că scrie prost , d. C o m ă r n e s c u fal­sifică abso lu t cu in ten ţ i e . Noi n u îi ce­rem de cât să-şi d e a c u v â n t u l d e Onoa­re — d-lui sau o r i ca re d i n t r e ma r t o r i , d. Tita Bobes „cr i t ic t e a t r a l " — că rep l i ca noas t r ă n 'a fost de cât o s implă g lumă. D-lui î ncepuse o f rază ind igna tă :

— D-ta c a r e t e crezi ce l ma i in te l i ­gent om...

Pardon* i -am r ă s p u n s a m u z a t d e nai­v i ta tea unu i astfel de r e p r o ş : „şi cel ma i cul t" . <

Pes t e câ teva zile conşt i incios d. Co-m a n e a n u lua t act la gaze tă de aceas tă .dec la ra ţ i e a mea" .

C r e d că a r fi a r e s t a t p e Ioc, cu in te l i ­gen ţa d-sa le p r o m t ă şl conş t i inc ioasă şi pe B a u d e l a i r e ca r e poves tea la cafenea , ca să-1 a u d ă bu rghez i i de là mese le ve­cine : D u p ă ce l 'am o m o r â t p e ta ta , i -am m â n c a t c ree r i i . Cu pu ţ in o ţe t şi p ipe i sunt foa r t e bun i " .

I a t ă u n d e a jung i când ai ma i m u l t sp i r i t de agen t secret , ca re d e n u n ţ ă d i s ­cuţ i i le de cafenea şi l u c r u r i l e văzu te pe g a u r a cheii , decât spir i t logic şi ş t i in ţă do ca r t e .

Şi a c u m c red că n u mai e necesa r să l ă m u r i m p e n t r u cet i tor i i „Universu lu i L i t e r a r " de ce n e de sgus t ă î n v e r ş u n a r e a d-lui C o m ă r n e s c u de a ne a t r ibu i că a m

fi scr is fraza ig-nobil d e a p r o x i m a t i v ă , de l ips i tă d e con ţ inu t : „eu sun t cel m a i cul t om", deşi scr i sesem n e t : „că s u n t la noi s inguru l om d e t e a t r u c a r e a r p u t e a p u n e în scenă o d r a m ă " . Nu d e s p r e mo­des t ie e v o r b a acil d-le C o m ă r n e s c u — ci de l ipsa d e stil .

Un s ingur fapt în toa te a s t e a : c ă a m fost foar te eever cu d. Gib . Mihăi lescu deşi c ândva în „ C e t a t e a L i t e r a r ă " l-am citat . Nu e r a nevo ie să a l e r g e tocmai la C e t a t e a L ie ra ră , d. C o m a n e s c u ca să găsească pasagi i f avorab i l e d-lui Cili Mihacscu . Le p u t e a găs i ch i a r în a r t i ­colul d in „Un ive r su l L i t e r a r " în c a r e îl c r i t i cam. Nici o d a t ă p a t i m a n u m'a îm­pins p â n ă acolo în câ t să t ăgăd i i e sc u -ciui a d v e r s a r şi ce l maii mic. mer i t . Las <1-Іог C e z a r Pe t r e scu . Ion D u m i t r e s c u . C o m a n e s c u . AL El iade , e tc . a c e t t t r i s t p rocedeu .

Cred că n ' a mai r ă m a s n imic f ă ră r ă s p u n s d in cele „ t r e i " punc t e .

Ba da . Pasagi î ca aces te i : „d. Cami l Pe t rescu es te un spi r i t impos ib i l e x a g e ­rează şi d e p l a s e a z ă c h e s t i u n i l e " — „Au­torul lui Mitică Popescu es te i logic şi imposibil , absrrrl şi rklicol în d iscuţ i i le sa le" . — ..D. P e t r e s c u se a r a t ă un spi­rit imposibi l a t â t de uşor de combătu t în cât nici n u m a i m e r i t ă oboseala d c a fi l u a t în ser ios" .

D a r la a s e m e n e a luc run i nu &o răs ­punde . E p robab i l că d. C o m a n e s c u le c rede cu s incer i t a te , ca şi' d-nii Mircea Eliade, Ion D u mi t r e s cu , C e z a r Pe t r e scu etc.. e tc .

Când îi p r iveş t i , — a s e m e n e a scr i i tor i — când ci teşt i a s e m e n e a a f i rma ţ i i î n ţ e ­legi însă tot ma i me lanco l i c şi ma i con­v ingător , toa tă zădă rn ic i a c u v â n t u l u i scris . Cea ma i l a m e n t a b i l ă , c e a m a i t r i s t ă d i n t r e zădărn ic i i .

CAMIL P E T R E S C U

• P. S. D a r nu . Un s c r u p u l de i ub i t o r al

logicei m ă î n d e a m n ă să d a u în î n t r e g i m e şi a r t i co lu l p r e c e d e n t a l d-lui iComăv-ne>"cu. Am v r e a ca î n m i n t e a n i m ă n u i să n u fie n ic i u r m ă d e îndo ia l ă a s u p r a coi ec t i tud ine i a f i rmaţ i i lo r noas t r e . Re­dăm deci clin „Pol i t ica" în î n t r e g i m e a r ­t icolul d-lui C o m ă r n e s c u . P a r a n t e z e l e cu senine d e î n t r e b a r e şi m i r a r e s u n t a le n o a s t r e : •

„De t re i n u m e r e , c i t i tor i i „Un ive r su lu i L i t e r a r " au p r i l e j u l să u r m ă r e a s c ă n e d. C a m i l Pe t re scu , cum a p rovoca t o d iscu­ţie pe t ă r â m u r i p a r a l e l e c u c h e s ţ i i u n e a şi în sfârşi t , cum în a l t r e i l e a n u m ă r a t r ecu t la a t a c pe r sona l , î m p o t r i v a u n u i a d i n t r e r e p r e z e n t a n ţ i i t ine r i i generaţi i 1 , l ă s ând p r o b l e m a la o p a r t e . C â t ne p r i ­veş te , no i a m d i scu ta t şi a m a d u s a r g u ­m e n t e (!) în a r t i co lu l pub l i ca t tot în acea­s tă p a g i n ă „ O e n e r a ţ i a d e azi şi obiec­ţ i i le a d u s e ei".

D. C a m i l P e t r e s c u ne-a r ă spuns , d a r p e d e l ă t u r i , d o v e d i n d încă o d a t ă că o d iscu ţ ie se r ioasă cu d-sa es te imposi­bilă.

D-1 P e t r e s c u foa r te des p leacă de là p r e m i z e falşe. D e p i ldă d-sa s p u n e : „Eu sun t ce l m a i cul t om, sau „dela gene­ra ţ ia dv6. m ă aş tep t la or ice" . C u ase ­m e n e a p u n c t e in i ţ i a t e se poa t e uşor în­ţ e l ege că or ice d iscu ţ ie cu d-sa es te inu­tilă.

470. — U N I V E R S U L L I T E R A R

Noi spuneam, în a r t i co lu l nost ru p l in ­i r e a l t e le , că g e n e r a ţ i a d e azi a î n t r e ­pr ins c e r c e t a r e a şt i inţif ică a t r ecu tu lu i uitat ,(?) că a în ţe les sens ib i l i t a tea metaf i ­zică (?) a n e a m u l u i n o s t r u şi că „astăzi p las t ica şi muzica , d a n s u l şi t e a t r u l — n u t r ecu tu l , d-le Pe t r e seu (?) n u m a i sun t p e m â n a d i l e t an ţ i lo r " . (! ?) La toa te ace s t ea d-1 Pe t r e seu r ă s p u n d e că d iscu ţ ia m e r g e g r e u fi indcă şi eu sunt mistic, sau că p u n problema, cu şaizeci de anii în u r ină (deşi în r e a l i t a t e a r ă t a m n u m a i î n r â u ­r i r e a cu ren t e lo r ateif-te. ra ţ iona l i s te , ră­m a s e şi as tăz i la uni i oamen i logici şi pozitivi ca d—I Pe t r e seu ) . ca şi cum a-ceas ta a r fi v ina n o a s t r ă şi n u a d-sale . c a r e ne s i leş te să n e gând im la oameni i de a c u m şaizeci de an i cu sa loane în c a r e pozi t iv ismul lui Augus t e C o m t e e r a să dev ie u n fel d e re l igie sau cu doc-tb r i a tei , ce-şi făceau m o r m i n t e fără c ruce , încă din cursu l vie ţ i i lor.

D-1 Pef rescu d e n u n ţ ă ca s imple afir­maţ i i , ceeace noi socoteam ştiut d e toa­tă l u m e a (!?!?) D a r d-1 Pet reseu a r e d r e p ­ta te . U i t a sem că p e n t r u d-sa P â r v n n n u în seamnă m a r e luc ru , cu toa te că ..Univer sul L i t e r a r " condus de d-sa î-a î nch ina t aces tu i m a r e om u l t imul n u m ă r a p ă r u t U i t a s e m , ia răş i , că d-1 Pe t r e seu o r e t i n d e a n u ex i s t a decâ t la . .Cetatea l i t e r a r ă " . E d rep t , că a p ă r â n d a tâ t de rar 1 u i ta ­sem d e ex i s t en ţ a . .Cetă ţ i i" şi de d-1 P e ­t reseu . d e od in ioa ră . Vina es te de s igur a noas t ră c a r e 1-a m socot i t pe d-1 P e t r e s e u în evoluţ ie . C o n d u c â n d o r e v i s t ă popu-lară . l-am crezu t sociabil şi civil izat , deci in s t a r e să d u c ă o d iscuţ ie . Tonu l u l t i ­mul ni a r t ico l ni 1-a a r ă t a t însă incor ig i ­bi l . D-1 Pe t r e seu de là „ U n i v e r s u l " este cel de là „Ce ta t ea" . Ca t e m p e r a m e n t şi ca idei, ce p o r n e s c de là p r e m i z e falşe.

D a r c i t i toru l a r pu tea admi ra d u p ă ce le spuse d e noi, consecpienţa d- lui Pe t reseu . N'o a r e . irisa nici p e as ta iub i t e ce t i tor ţ

F i e c a r e îşi p o a t e aduce, aminte) de felul ca tegor ic în ca r e d. Pe t reseu nega valoa­rea, sc r i i to ru lu i G ib Mihăi lescu.—Do ce nu i m p o r t a . — D a r nu î n t o t d e a u n a d. C â ­inii P e t r e s e u 1-a nega t pe: d. Gib. Mihăes ­cu. Căc i i a tă ce scr ia sub p r o p r i e iscăl i­t u r ă d i r ec to ru l . .Universului L i t e ra r " . în „Ce t a t ea L i t e r a r ă " Anu l I, No. 1 d in D e ­c e m b r i e 1925 : „Viaţa r o m â n e a s c ă (Oct. No. 10, o feră nn n u m ă r bocrat c ă ru i a nu-i l ipseşte decâ t u n s ingur l uc ru e sen ţ i a l p e n t r u o rev i s t ă : capi tolul cri t ic . Re-vis ta-magazin n'a iucat nici oda tă v re ' un rol cu l tu ra l . Ce folos că publ ici r omanu l , a t â t d e ined i t ca fac tură , p e ca re d-1 To­nei T e o d o r e a m i 1-a consac ra t adolescenţ i i sau n u v e l a „Tntre p o r ţ e l a n u r i " , a d-lui Gib Mihăescu . dacă toa te p r o b l e m e l e li­t e r a t u r i i n o a s t r e d e as tăz i te depăşesc ?" Conc luden t . Nu- i aşa, d-le Pe t r e seu ?

C u d-1 P e t r e s e u n u se poa t e d iscuta .

LIVIU REBREANU : Horia, Cloşca şi Crişan

In l i t e r a t u r a n o a s t r ă n u se poa te vorbi d e s p r e u n r o m a n is tor ic , î n ţ e l egând p r in

- aces ta a c e a e p p p e i e concepu tă ep ic şi realist , în ea,re r o m a n c i e r u l să concu-

•Teze v ia ţa cu eroii scoşi 'din zap ise le . ins­cr ipţ i i le ş t e r se şi d o c u m e n t e l e p ră fu i t e a l e t r e cu tu lu i , cum a făcut po lonezul Si-

p r n t r t i că d-sa se ştie perfect (?) şi de l à în­ceput cu d r e p t a t e . Noi totuşi a m înce rca t să d iscutăm cu d-1 Pe t reseu . Şi nu ne-a p ă r u t rău . căci a c u m a v e m ce is toris i , şî a l to ra . (Deci e v o r b a de discuţie de cafe­nea ? N. R.).

D i scu tam (?) d e s p r e d. Gib Mihăescu, pe c a r e no/i îl a p r e c i e m îndeosebi . P r o p u ­n e m (?) d-lui Pe t r e seu o d iscuţ ie ! a s u p r a d r a m a t u r g u l u i Mihăescu şi a supra n u v e ­l is tului Mihăescu.

Domnul Pe t r e seu spune că d-sa nu a cetit încă în v oTum piesa d- lni spectacolul delà Nat ional în care d-1 Mi­hăescu poa t e să nu a i b ă nici un meri t , regviorul şi ar t iş t i i fiind pr inc ipa l i au tor i ai r ep rezen ta ţ i e i . Conc luz ia ? (A cui ?) Gib Mihăescu nu ex is tă ea a u t o r d ramat ic , p e n t r u eă d-1 Pe t reseu nu i-a cetit piesa în voi uni 2 ) . Asupra nuvel is tului ' Mihăescu încearcă să <b'seufe(?)un scu lp tor al nos t ru . Sculp toru l , om metodic . începe cu însuşi­r i le nuvel i i , ea să a innen , f ireşte la nu ­velist. D-1 Cnmil Pe tn rescu s n n n e . însă. că p e n t r u d-sa nuve la nu exis tă . în tro­nu r i l e l i t e r a r e . Discuţ ia s'n închis . C ine a avut d r e p t a t e . D é f i n i r . d-1 Pe t r e seu pen t ru ca r e neoxis tâml nuve la , un exis tă nuvel is t i si deci nk-i d-1 Gib Mihăescu . Alfa. Vorbind de sp re d r a m a t i s m u l vign-rozi ta tea . m o n u m e n t a l i t a t e a t ipur i lo r lui Gib Mihăescu . ca re în l u c r ă r i scrise fă ră stil, poa te totuşi cons t ru i t ipur i a t â t d e vii. d-1 Pe t reseu a d e c l a r a t că aces te a-t r i bu t e nu exis tă , d-sa n e n n t â n d u r m ă r i decâ t co rec t i tud inea g r ama t i ca l ă a t ex­tu lu i acestui scri i tor. (N'ai nricepuit ee am spus d-le C o m a r n e s c u ) . A t r ibu te l e n-celea le pot da doar misticii , spune ser ios d-1 Pe t reseu . P e n t r u mine C i b Mihăescu şi d-ta (ca a d m i r a t o r ) nu exis/af i .

Tnfofotreti de ce orice diiscufie (de ca­fenea? Nu 9 Cred s incer că toa te d iscu­ţi i le de саГепеа când vor să f 'e se r ioase sunt imbec i le Nici ц г ч nu poa te respec­ta condi ţ i i le logicei. N. R.) cu d. Cami l Pefrescu es te imposibi lă . TTotflrît. p e n t r u d-sa nu exis tă genera ţ i e . (Da). Noi neex i s -

2) Când vă soutien m. când vă spu­neam !... D o m n u l e Comarnescu atri scri­s-o rîe zeci de ori în cronic i le noas r e : când un spectacol nou nu ne p lace p r i m a bănu ia l ă e că a fost d e n a t u r a t de in te r ­p r e t a r e , că deci nu poa te fi făcut respon­sabil au to ru l . Că s ingură ci t i rea t ex tu lu i rezolvă definitiv-. „Fa ls t r a t a t p e n t r u uzul au to r i lo r d r a m a t i c i " de aceea l -am scr is , ca să dovedim astn Cum nn ne plă­cuse „spec taco lu l" Pav i l ionul cu umbro , d m s e m n u l cr i t ic a m refuzat con­d a m n ă m înain+e d e ceti piesa. Tată ch>ci cum p r i cepe d. C o m a r n e s c u . c h i a r dis­cuţ i i le" de cafenea. Şi e încă furios că refuzăm . .p ropuner i l e de discuţ ie" .

ekieviez cari eroi să .gândească şi să se miş te a idoma t impu lu i lor . P u n â n d v ina pe istoria noas t ră , care . nu că e> prea s c u r t ă cum s'a spus adesea , d a r pen t rucă nu con ţ ine e l emen te c u l t u r a l e p rea desvo l ta te . viafn cu l t u r a l ă t r ă i n d numa i în s t r â m t e l e z idu r i d e mănăs t i r i , nu poa t e p u n e la î n d e m â n ă scr i i to ru lu i ca re a r î n t r e p r i n d e o as t fe l d e l u c r a r e mi j loace d e a f ixa complet şi l a r g r a m a t impu lu i p e ca r e v r e a să-1 r e înv ie . Sau

t ând nu p u t e m d i scu ta cu d, Camil Pe­t reseu .

E c la r . Noi n u ex i s t ăm. Nod nu scriem, Noi n u iscălim nici un ar t ico l . In lumea lui d-1 C a m i l P e t r e s e u ex i s t ă singur, în­treg, r a ţ iona l şi perfect .

P E T R U COMARNESCU

N. B. Aces tea fiind spuse socotim inu­tilă or ice d iscu ţ ie cu d-1 Pet reseu . Pen­t ru ce t i to r i însă n e c r e d e m datori a lă­mur i , î n t r ' u n n u m ă r vii tor , contribuţia g e n e r a t e i d e azi ( C a r e ?) şi în special a celei t i n e r e în une l e di recţ i i pe care le-am socot i t p r e a cunoscu te ca să insis­tăm a s u p r a lor (oh, oh). Vom numi pe cei r ep rezen t a t i v i . Vom pr iv i ches t i unea nu numa i în ca-d t u l r e d u s al l i t e r a tu r i i , pe ca r e d-1 Pe» t rescu p robab i l , d in l ene (?) î r apreciazăca un p r o g r e s al discuţiei , f i indcă d-1 Nae Ionescu s'ar fi m ă r g i n i t la el. O genera­ţ ie t r e b u e p r i v i t ă în complexu l ei şi no n u m a i în c a d r u l îngus t al l i teraturi i . Dar d-1 Pe t r e seu c rede că d a c ă a m ajuns la au tomobi l e inut i l să d i scu tăm despre he rghe l i i l e moldoveneş t i d e odinioară, P e n t r u un om pozi t iv ca d-sa nu este de cât p r e z e n t u l şi î ncă un anumi t prezent, c a r e ex i s t ă (!??)

. .Con ten temen t passe r ichesse !" P. COM ARN,

P. S. Ei b ine cari s u n t cele cinci dovezi? Că a m î n c h i n a t u n n u m ă r memoriei lui Vas i le P â r v a n ? Dar d a c ă d. Comarne­scu a r fi c i t i t ce a m s c r i s despre Vasile P ă r v a n , a r fi ş t i u t că. to tdeauna , dacă 1-nrn socoti t un mediocru scriitor, ne-am descoper i t în faţa e r u d i t u l u i de geniu, m a r e factor cu l tu ra l , că ru ia „Universul l i t e r a r " t r ebu ia să-i pomenească memo­ria un an de là m o a r t e . Ce-a dovedit d C o m a r n e s c u , c a r e nu p r inde nici o nuan­ţă, cu a c e a s t ă „ d o v a d ă " ?

O d o v ad ă , cazu l Gib Mihăescu ? Aţi văzu t mai sus ?

F a p t u l că n u r e c u n o s c că , prin inter­ven ţ ia g e n e r a ţ i e i n o u i (V) ,,astăzi plas­tica şi m u z i c a , d a n s u l şi t e a t ru l nu mai sun t p e m â n a d i l e t an ţ i l o r " (ah ferme­c ă t o a r e c a n d o a r e ) , e o d o v a d ă c& sunt „un om imposibi l ?" Şi dacă. aşi recunoaşte că m u z i c a , p l a s t i ca , etc.. s u n t pe mâna d-lor C o m a r n e s c u , E l i a d e şi, alţii mai t ine r i de 28 d e ani , n ' a ş m n i fi : un om ca ca re nu se poa te d iscuta e tc . ?

As ta n u m e ş t e d. Comarnescu o do­v a d ă ? Ş t i e d-sa ce e aceea dovadă în lo­gică. Ş i — încă odată ca r e sunt cele cinci?

C r e d e m în sch imb însă noi. că artico­lele c i t a t e s u n t în î n t r e g i m e — şi me­r i t a u a fi c i ta te c a a t a r e evnirrV "'•' f razeologie a p r o x i m a t i v ă , pornită delà d a t e necon t ro l ab i l e , argumentând, fals ii confuz, j u d e c â n d global şi patetic, Ы-z.ându-sc na iv de l u c r u r i „şt iute de toată l u m e a " . C, P,

p r e t e x t â n d ca scr i i tor că e foarte.greusj i m p r u d e n t să ma i găseşt i un amănunt de viafă e ro i lo r e re i a ţ i d e ei înşişi, à is tor ie şi de l egendă , în literatura noas­t ră nu găsim p e n t r u acest gen decit n u m e ca : Slavici (Din bătrâni) , Sado­veanu. Radu Roset t i . Bucura Dumbravă, C o n s t a n ţ a ITodoş, Becescu-Silvan (Va­lea Albă) car i când au conceput epic din cauza l ipsei d e s tudiu cari dă puteri lucidi tă ţ i i , a u sfârş i t p r i n a da poem-

UNIVERSUL LITERAR, - 471

tluvele is torice, ia r când au conceput re ­alist d i n c a u z ă că n ' a u A v u t p u t e r e a d e creaţie a u descris! m a i mul t , ş i - a u a -mintit.

Despre d-1 Livin Reţbreanu • putem, spune altfel. D - s a a s c r i s . Jon" , roman în care p e n t r u p r ima d a t ă în l i t e r a t u r a noastră u n .scriitor n u se siniţia înăbu­şii de m a t e r i a l u l vast şt robus t a l timiî l'omatr şi n u s e p ie rdea , c ţ <1еІа p r i m a pagină p â n ă la ceii tlin tirniâ r ă m â n e a perfect lucid, s t ăpân ind ea un ver i tabi l creator. 1). Liviu R c b r c a n u a Conceput apoi realist , e ch i l i b r ând comple t viaţa punând a m ă n u n t u l în joc s i ngu ru l ca re colorează şi însuf le ţeş te . Şi ch ia r această riirjulie, d e fa(ă cu toa te că n,u e decâ t o povest i re is torică, p r e a is torică, p rea «eacă, p rea s imp lă" d u p ă c u m însuşi auk­torul o ca rac te r i zează , p ă s t r e a z ă totuşi prin sobr i e t a t ea cu c a r e e scr isă şi pr in •luciditatea c u c a r e e compusă ca l i tă ţ i le de mai s u s :

„Românii, care-1 iubeau a t â t p e floria si pc Cloşca, au fost .siliţi, să as is te la to i turarea căp i tan i lo r dragi . Pe s t e 2600 ţărani clin 4(9 comune e r a u d e faţă Ia acest d u r e r o s spectacol . Mai în tâ i fnin­

se ră cu roata pe Cloşca î ncepând delà picioare spre cap. I sej d ă d u m a i mul t de 20 lov i tu r i până-ş i dădu sufletul .

I a r Hor i a t r e b u i să p r ivească or ib i la m o a r t e a p r i e t enu lu i r ă m a s credincios până la sfârşi t . Hor ia se d u s e fărăţ şo­vă i re Ia locul des t ina t p e n t r u supliciu. D a r cu d â n s u l i s p r ă v i r ă ma i r epede . D u p ă o l ov i tu ră ca r e îi f rânse fhterul d rep t ; î i d ă d u r ă î n d a t ă o l ov i tu ră de gra ţ ie á s u p r á pieptüt l lL

Şi căp i t an i i s'au sfârşit. . ." Aces te r â n d u r i r e c o m a n d ă foar te b ine

pe sc r i i to ru l epic car i ghiceş te efectul în fap te şi nu în stil. Deace ia , d u p ă a-eesie cons idera ţ i i , ne-a desamăg i t fap­tul Cîî de u n d e n« a ş t ep t am ea sub ti­tlul ;,Höriäj Cloşcă şi Ctisan" s ă d ă m de pagin i în cari f.ă trăiţii pfШă^ svâreo-l ire sângeroasă a ţ ă r ăn imi i a rde lene , sa s imţ im mişcându-se eroi i e i d e s b r ă c a ţ i d e legendă , ea oameni , aşa cum s'au mişcat în a d e v ă r a tunc i , m icu l v o l u m uu e d e c â t o desc r i e r e c u r g ă t o a r e a t r ag ice lo r e v e n i m e n t e cu t end in ţă de p o p u l a r i z a r e . Cunoscând că în a-ceas tă c a r t e d-1 Liviu R e b r e a n u a r e des tu l e e l e m e n t e d e cadru p e n t r u un ro ­

mân1 i s tor ic ca : de sc r i e r ea p rec i sa « r a ­por tu lu i sdcial î n t r e r ă s v r ă t i ţ i .şi поЫШ ungur i , p l a n u l cîe l np t ă a l căpitanilor ' , nume le lor, po r t r e tu f conşt i incios făcut al celor t re i , d a t e şi docuf/MÄte cari în­r ă m e a z ă a c e a : t ă revolu ţ ie , сге&ш că a-ceasta ar fi fost un bun proec t de i&tmt» is toric.

Ne pl ace să c r e d e m aceas ta cu a t â t f . mai m u l t cu cât în a f a ră d e r o m a n u l „Mar t i r i i " d e C o n s t a n ţ a Hodoş n u cu- *"* noaş tem nici o a l tă î n c e r c a r e d e a re în­via aces te t impur i e ro ice '

Şi cit cât niai iriult n e - a m a ş t e p t a la d-1 R e b r e á n ü .

„Fapte le , în toată gol ic iunea l o r " in duioşează suf le te le cele ігШі t a r i d a p ă cum însuş i d-sa s p u n e , d a r t r e b u i e sö a t r agă în tâ i şi apo i e d e dor i t sä rSmánaL O r n u m a i romanu l o poa t e face aceas t a .

Tr i log ia lui S ienkiewicz e a l ă t u r i d c Biblie p e ritasa o r i c ă r u i ţ ă r a n polon ce ştie să c i tească .

Astfel, c a r t e a d-lui Liviu R e b r e a n u e o l ec tu ră f rumoasă şi ettífíe»to*re p e n t r u t ine re tu l şcolar m a i a les .

, , CON ST. PÁCLÍV

I. MINCU — Palatul municipal.

I. MINCU.—Mausoleul Evloghie Gheorghieîf I. MINCU, — Mausoleul Ghica

472. — U N I V E R S U L L I T E R A R

fttizelqriq O P L Â N G E R E € • % € • « • - € • % C I . . .

9 9 9

polemici

Nu toa te po lemic i l e s u n t î n v e r ş u n a t e şi n u toţi po lemiş t i i îşi p i e rd c u m p ă t u l , ca b r a v u l Mi rcca EMacle. S u n t une l e care d i m p o t r i v ă a m i n t e s c procedeele fastidioase a le e x t r e m u l u i o r i e n t .

Bine îmţeles cu u n ton m a i jos , c u m se şi c u v i n e în t r ' o ţ a r ă ca a n o a s t r ă ca re ч n u m a i d i n s p r e o r i en t . D-niii regizor i ai ' t e a t r u l u i N a t i o n a l : Soa re Z. Soare şi D u m i t r e s c u B u m b e ş t i a u d a t aces t î nă l ­ţ ă t o r spec tacol . Cel d in t â i îş i î ncepea o sc r i soa re la gaze tă . • D o m n u l D u m i t r e s c u B u m b e ş t i , fer­m e c ă t o r confra te . P a ! Puiu le . . . . Ia ca re ce lă la l t r ă s p u n d e a afec tuos şi f ami l i a r :

— Soare d ragă , eşti a d o r a b i l şi te i u ­besc .

Ah cabot ini , fe rmecător i i cabot ini când încep să polemizeze.

• Următoarea cugetare — iscălită de dom.

n i ş . u r i Viorica St. Mihăilcscu — se poa­le ceti pe mormântu l lui Mihail Emincscu:

Necunoscut în оііЦй. cirlisl si după moarte, Cu oeşnicul Iau 'lâmbel Iu le înfrunţi pe

toate. Da, o da, domnişoara Miihăiloscu Vio­

rica St.

EPIGRAME LUI HORIA FURTUNA

,„Căci în România Mare Este-o vorbă care sună : Arta este ca o mare Bântuită de... FURTUNA.

• UNUI VÂNĂTOR

CS'n chestii de vânat e tar*» Ne-o spune Iorgu. Dar să fie ? Când nici măcar atât nu ş t ie : D e unde iepurele sare.

N. CREVEDIA

D o m n u l e D i r ec to r ,

,.Aji fost ins ta la t în f runtea acestei e i ­se. Ch ia r as tăz i v 'uţi lua t postul în p r imi ­re. Mâine veţi vizi ta serviciile dc sub su­pra vegherea d-voa.stră. P r i n t r e nenoroci -(ii cari sunt închişi aici mul ţ i vor cere să va vorbească. Ei vă vor spune că nu sunt nebuni. Unii d in t re bolnavi îşi păs t rează facultatea de a se dedubla . Boala lor nu- i împiedică să ştie în ce loc sunt in te rna ţ i .-i cari le sunt tovarăşi i p r in t re cari suri! sil i ţ i să-şi t â r a s c ă via ţa lor nenoroc i t ă .

Una din formele nebuniei lor este în mod precis aceea de a striga .sus şi t a r e că sunt sănă toş i la minte şi că societatea a făcut din ei victimele unei nedrep tă ţ i . ( 'uzurile acestea surit foarte cunoscute şi d -voas t ră le veţ i o p u n e d e sigiui- n e p ă s a ­rea profesională , cu care a ţ i ş t iut să vă înarma ji.

,.Eu n u vreau să adaog p lângerea mea tu turor acestor doleanţe . Ea nu va fi re­marca tă . Ar fi cel mai s igu r mij loc de a n'o lua în considerare . Prefer să vă ad re ­sez scrisoarea aceas ta . Nu mă îndoiesc, câini d -voas t ră veţi lua cunoş t in ţă de ea, că s i tuaţ ia mea nu va izbi sp i r i tu l d-voas­tră de d r e p t a t e şi că nu-mi veji acordai fa­voarea legit imă pc- care v'o solicit.

..Aş fi p u t u t să vă t r imit ziarele cu dă­rile de seamă asupra procesului meu, pent ru cu d-voastră să deosebiţi faptele i a n au de te rmina t măsu ra l ua t ă faţă de mine. D a r faptele acestea a u fost astfel dena tu ra t e de preşedinte , procuror , n i ed i . <-ii legişti şi de însuşi avoca tu l meu, în­cât mi s'a p ă r u t mul t ma i p rac t i c să vă dau subs tan ţa procesului , p r i n t r ' u n rezu­mat absolut obiectiv. Veţi avea , de altfel, la t i tudinea de a controla verac i ta tea , re-ferindii-vă, dacă veţi crede dc cuvi inţă , la acele dăr i de seamă.

„Sunt un savan t de oarecare va loare . Am la act ivul m e u mai mul te descoperir i , rari au fost folositoare nu numa i ţăr i i me­le, dar întregii omenir i .

Persoanele, care mi-au dovedit cea ma i mare împotr iv i re , s u n t . p r i m e l e cari le-au recunoscut. Diu nenoroc i re cur iozi ta tea ° -uiiilui de şt i inţă este adesea cauza neferi­cirii sale.

„Am fost to tdeauna a t r a s de s tudiul p r o . blemci vieţii. Cc-i v ia ţa în rea l i ta te ? Ca r i sunt originele ei ? I n ce condi t iun i se poa te mani fes ta? C a r i sun t condi ţ i i le c a r i o fac să d i spa ră ? Eu mă înverşuna i să c'esleg aceste chest iuni diferi te. Ca şi toţî p redecesor i i mei, n ' a m fost des to in ic s ă percep t a ina ce înconjoară pr imele două , adică însăşi definiţ ia vieţii şi a originel ei. P e n t r u u l t imele d o " ă ; cond i ţ iun i l e un­de se manifestă via ţa , condi ţ iuni le cari o fac să d ispară , eu am fost cel mai fericit d in t re cercetători . Isbut isem să stabilesc analiza, apoi sinteza exac tă a acestor d o u ă feluri de condi t iuni .

„Expunerea exper ienţe lor mele în p r i ­v inţa aceasta, depăşeş te l imitele unei sim­ple scrisori. Mi-ar fi de a juns să vă spun că reuşi ta lor îmi punea în mâin i o pu­te re c a r e n u ma i fucese încă d a t ă nic i unui om. Ştiind cum se manifes tă v ia ţa şi

ADRIEN VÉLY cum dispare , aveam, chiar pr in aceasta mij locul d e a o păs t r a la iiifiint. Numai era decât o formulă de stabilit. Asta fu un joc d e copil. E r a m acum în stare a s u p r i m a o p e r a morţ i i .

„Descoperirea era formidabilă. Ar fi fost o nebunie s'o destăiuuesc. s'o pun la dispoziţ ia publ icului . Nemuri rea nu era cel mai mare rău ce poate să se abată a-supra oamenilor ? Un om care a deveni! nemuri tor , un oui care .ştie, că nu va muri niciodată , nu-i o forţă p i e r d u t ă ? Ce vor deveni ac t iv i ta tea , ambi ţ ia , gustul muncii din c l ipa când viaaja nu va mai fi limi­tată,, din clipa când n u vom mai tremura la gândul o per ii î n t r e rup t ă prin sfârşitul neprevăzut al unei car iere totdeauna prea scur tă '? Nemur i rea nu era atunci mult mai g rozavă decât moar tea ? Avui înţelep­ciunea să renunţ, la gloria pc care descope­rirea aceas ta a r fi răspândi t -o asupra nu­melui meu şi păs t ra i pentru mine secretul de temut .

„De ce n 'am fost mai în ţe lept? De ce n 'am fost p â n ă la sfârşit înţelept? Pentru ce n'am. avu t t ă r ia să rezist momelii vi­clene, care-mi oferea talisinanul ee-l ere-iasem şi de care p u t e a m dispune cum vream ? Leacul pe care- l compusei după formula m e a e r a la î n d e m â n a mea; n'a-W i l l i decâ t să-I înghi t şi deveneam numii eu s ingur , cel pu ţ in nemuri tor . Rezistai mul t t i m p ispi te i . Vai ! a fost mult mai pu­t e r n i c ă decâ t vo in ţa mea. Într 'o zi, într'o cl ipă de r ă t ăc i r e , ani înghiţ i t conţinutul fiolei r ă u f ă c ă t o a r e . D e a h i a am făcut im­p r u d e n ţ a as ia fatală, când soţia mea pă­t r u n s e în cab ine tu l meu, soţia mea, că­reia nu- i spusesem n imic asupra cerce­tă r i lo r me le şi a r euş i t e i lor, soţia mea, pe c a r e o a d o r a m . Şi, imediat , îmi dădui seama de g roazn ice l e u rmăr i ale fap­tului i r e p a r a b i l , pe ca r e l-am săvârşit,

„Mă condamnasem să-mi văd soţia Mu­rind sub ochii mei. Ceeace întreţine, ceea ce pur i f ică dragos tea pe care o ai pentru o tovarăşe dragă , este să speri că vei muri înaintea ei. Spe ran ţa aceasta nu-mi era îngădui tă . Aveam senzaţ ia că nu-mi voi [iuţea privi deacum încolo soţia, fără ca ca să nu mi se a r a t e numai decât însem. uată de unele s t igmate distrugătoare ale morţ i i .

„Oh ! nu depindea decât de mine ca să-i dau nemur i rea , a cărei povară mi-o asu-masein eu. D a r înţelesei bine că e tot aşa cu iubirea , ca şi cu activitatea, ambiţia, ac tu l munci i , ca re nu-şi a re tăria decât din grani ţe le ce-i sunt impuse de moaite, că t rebuie să te grăbeş t i a iubi pentru ci ştii că dragostea nu va ţ ine decât un timp, Ca toa te celelalte ra ţ iun i de a trăi, ne­mur i rea ucide dragostea.

„Dilemă înspă imântă toa re , şi din cart nu pu tu i să ies decât p r i n moartea vio. lentă , care îmi r ămânea la dispoziţie, A-p u r a i revolverul îl descărcai asMpra soţia mele. ca re se p răbuş i , lovită de moartt. II î nd rep ta i a sup ra -mi . dar n'am reuşit decât să mă rănesc greu Am fost readus in simţir i , ares ta t şi vindecat .

„La instrucţ ie , la deshaterile Curţii a j u ra ţ i , m'era s t r ădu i t să lămuresc ram

U N I V E R S U L L I T E R A R . - 4M

lifertirci o s e a m a d e

і * р > і і і І 4 к

Inlr'o zi, î n t r u n a d i n v â n a t u r i l e s a l e , Victor Emánuel , regedé I ta l ie i , î n t â l n i ш ţăran care, v à z a n d u - 1 c u m d i n d o u ă evituri o m o a r ă d o u ă p repe l i ţ e , se a p r o ­pie de el şi-i zise :

- Vânaţi b ine D- t ră ! - Nu prea r ă u , r ă s p u n s e rege le . - Aşa dar, a ţ i p u t e a s ă m ă s c ă p a ţ i

de o vulpe ca re -mi m ă n â n c ă pui i ? - X-u m ă tocmesc p r e a m u l t . - Dacă-mi faceţi t r e a b a a s t a v ă voi

da două. băncu ţe . - S'a făcut, a ise regele . - S'a făcut, r ă s p u n s e ţ ă r a n u l . - Ei, bine ! m a i r e d i m i n e a ţ ă , voiu

veni cu cuinele m e u şi te voi soălpa d e vulpea d-tale. - Bateţi m â n a ! Regele bătu m â n a ţ ă r a n u l u i şi a d o u a

ti revine cu câ ine le de v â n ă t o a r e , p r i n s e vulpea şi o omor î . - Slavă D o m n u l u i ! - Ai perdu t cele d o u ă b ă n c u ţ e i -- lată-le, zise ţ ă r a n u l Regele le luă . - Ah ! zise el, i a t ă p r i m i i ban i pe

tare i-am câş t iga t ! Şi făcând să s u n e m o n e d e l e în. m â n ă ,

c a r i c a t u r a zi lei REZON

- Ce plăcere să. p r i m e ş t i ban i b ine câştigaţi.

A doua zi, în s c h i m b u l c e l o r d o u ă ttucuţe ei dă ru i femeii ţ ă r a n u l u i o ro­chie, tin colier si cercei

ludo vitri.iă a une i l i b ră r i i p a r i s i e n e Щт, a lă tur i de d ive r se d o c u m e n t e Wtacieiit), u n p o r t r e t a lui M. C h a r l e s Léger. Douá dame „foar te b i n e " t r e c â n d pe

Ungă librărie so o p r i r ă , p r i v i r ă , şi u n a din ele a r ă t â n d fo togra f ia zise ce le i ­lalte:

Bizar, eu n ' am m a i v ă z u t n ic ioda tă pe Balzac cu u n ast fe l de cap . Desigur, D o a m n ă , des igur .

«M. Am rugat pe judecă to r i să m ă con­tourne la moarte. N ' am fost înţeles ; nu «jlratn fi înţeles. Eni declara t nebun . Şi lai ineflis în această casă. .De când tânjesc aici, a m încercat vic­

iai multe ori să-mi p u n capă t zilelor. Am fost snpravesrliiat : fui împiedecat . Supravegherea asta a junsese a t â t de s t i ă n . «i,încât orice încercare nouă de s inucide-« imi fu interzisă. «Gsndiţi-vă, domnule director , că t u

lut nemuritor, cu orice even tua l i t a t e de marie naturală mi-este refuzată , decât ;аиа de а mă omorî . Lămur i r i l e mele Wfurcă vă vor convinge. Veţi şti a c u m im sunt nebun. Fie-vă milă, faceţi să fiu JUS in libertate, ca să po t să m ă lovesc. It astădată în p l in şi să fac să r e in t r e •murirea mea îu neant .

AŢI VOI UN S O Ţ CELEBRU ?

F o a r t e a m u z a n t s u b i e c t u l t e m e i , ca re a fosit d a t ă ce lor t r e i zec i d e fe te a le u-nei şcoli -din C o l u m b i a (Missour i ) .

I a t ă c h e s t i u n e a l a c a r e t r ebu iau , să r ă s p u n d ă ţ ine r i l e a m e r i c a n e :

„V a ţ i p l ă c e a s a lua ţ i i n c ă s ă t o r i e pe f a i m o s u l colonel aviator i L i n i b e r g h af­

lată, d e s i g u r u n sub iec t b ine făcut p e n t r u a i n s p i r a c o n d e i e l e fernen ine ; .şi cele o s u t ă t re izeci de fete a u r ă s ­p u n s cu a rdoare . . . . Dar <noi toa te a u r ă s ­p u n s „ d a ', şi se i m p u n e a ! Şeasezeci şi trei d i n t r e ele a u l ă s a t s ă se v a d ă că ele i u b i s e u n d o m n ca re n u e de ioc L indbe rg l i . A l t e douăzec i , a c ă r o r i n i m ă p ă r e a l ibe ră , a u r ă s p u n s cu t o a t e ace­s t e a c ă ce l eb ru l a v i a t o r n u e u n t ip p e n t r u ele. Şase l - au g ă s i t p r e a e x p u s şi a u r e m a r c a t pe d r e p t că a r fi p r e a t i n e r e p e n t r u a r ă m â n e v ă d u v e . Ş e a p t e s p r e z e c e , c a r a c t e r e t im ide , s 'au t e m u t că u n om a ş a d e p o p u l a r n u ş i -ar face f e m e i a fer ic i tă .

P o a t e c ă şi î n Ameti iea se zice ca şi în ţ a r a lui N u m a R o u m e s t a n , co rd ia lu l e r o u al lui A l p h o n s e Daude t , , , bucur ia o r a ş u l u i t r i s t e ţ e a case i" .

Un o m p r t a s ă r b ă t o r i t d e l u m e n ' a r p u t e a s ă fie p r e a amabi l : acasă âa el. In f ine, a l ta t r e i d o m n i ş o a r e s ' au e x p r i m a t că ele n ' a r p u t e a concepe c ă s ă t o r i a cu a n o m a ş a de- ce l eb ru şi că n ' a r p u t e a fi c u n o s c u t e d e c â t ca s i m p l ă femeie a lui .

E v i d e n t . L i n d b e n g h este un p e r s o n a j c o v â r ş i t o r , -care a r ec l ipsa î n t r u c â t v a pe d o a m n a Lindbei ig ş i a r fi n e p l ă c u t p e n t r u o femeie c â n d ea a r e şi a m o r p r o p r i u .

I n scur t , h a u fost d e c â t douăzec i şi n o u ă de fete p e n t r u c ă s ă t o r i a cu cele­b r u l a v i a t o r m o n d i a l , douăzec i şi nonă d t n t r o s u t ă t re izeci !

UNDE A LUAT NAŞTERE MARSILIEZA

La S t r a s b o u r g , 4, p i a ţ a Brogtlie, în c a s a b a r o n u l u i Die t r i ch . D a r imob i lu l a d i spăru t , de m u l t t i m p , o r i , c â n d t ru ­pele f ranceze a u i n t r a t î n v e c h e a ce ta te i s to r ică , î n Noiembrie 1918, s a p u s o p a n c a r t ă tl-a c a s a p u r t â n d Nr . 2, care p a n c a r t ă s p u n e a că aici e r a l e a g ă n u l Mansiliczei.

A c e a s t ă u ş o a r ă e r o a r e a fost rect i f ica­tă. Cu toa te a c e s t e a se p o a t e ceti pe fa­ţ a d a Bănc i i f ranceze ca re soi r i d i c ă pe a c e l a ş loc ca şi v e c h e a l o c u i n ţ ă a p r i ­m a r u l u i s t r a s b u r g i c :

„Aci s t ă t ea o d i n i o a r ă casa u n d e , Mar-sil ieza a fost p e n t r u p ritma o a r ă c â n t a t ă de R o u g e t de Lis te , l a p r i m a r u l D ie t r i ch la 26 Apr i l i e 1792".

Mars i l ieza p a r e să a ibă o «ută t re i ­zeci şi şase de an i . Nu es te t ocma i a ş a de t â n ă r ă .

— Doriţ i ca fiul Ove. să. se facă chi­rurg- ; in 'ar fi m a i n e m e rit să-1 faceţi un bun expe r t con tab i l '?

- - Da. D a r n'aire t a l e n t la a r i t m e t i c ă : g reşeş te toate opera ţ i i l e .

(Dimanche i lustrée)

A P T I T U D I N I

— N u în ţe leg c u m cü o astfel de voce, fiul Dvs. n u s'a g â n d i t să facă c i n e m a .

(Life)

LA CLUB

— Da d o m n u l e , se j oacă în aces t m o ­m e n t , î n d r ă z n e s c s 'o s p u n . - ^ î n lluime, o p a r t i d ă !

— Ah ! da.... o be lo t ă d e s i g u r ? ( Judge)

474. _ U N I V E R S U L LITERAR"

cârti recitite in e / I r u s c Î M P Ă R A T U L F R A N T Z I O S E F I N T I M

Otto Ernst

Născut în 1830, ocupă tronul Austro-Ungariei la vârsta de 18 ani şi domni până la adânci bătrâneţe însemnând cea mai lungă domnie în cursul celor mai adânci prefaceri. Deşi atins de senilitate după 1905 el continuă să rămâie pe tronul Austră-ungariei unde-l surprinse marele război de care nu-şi mai da bine seama. Se stinse abia după intrarea României în acţiune

Din scrisorile lui intime răscolite abia acum în arhivele secrete ale casei de Austria şi ale Statului austriac, adevărate confesiuni involuntare, scoase la iveală pentru pentru prima oară de d-rul Otto Ernst încercăm să-i schiţăm portretul sufletesc şi viaţa lui intimă.

Copi l ă r i a lui a fost copleş i tă d e fe­l u r i t e şi exces ive p r e g ă t i r i . î n v a ţ ă de timpuriu l imba g e r m a n ă , f ranceză şi la­tină pe care n u le cunoscu b ine nici­odată, î no tu l , că lă r i a , б с г і т а , „p l imba­rea" , e tc . t o a t e î i fură p r e d a t e cu m a ­x imum d e d i l igen tă . D a r p e n t r u n imic nu avea t a l en t de fel. U n s i n g u r l uc ru

ştia să. facă bine : p e soldatul . Tot i copiii se joacă de-a soldaţii , d a r

c â n d se) fac m a i mari„ îşi c a u t ă a l t e ocupa ţ iun i . D a r cel ce se naş te a r h i d u c e sau î m p ă r a t , con t i nuă toa tă v ia ţa jocul aces ta . F r a n ţ Iosif o făcu d i n toa t ă in ima.

î n a i n t e cu p u ţ i n ă v r e m e d e s u i r e a lui pe t ron , m a m a sa, a r h i d u c e s a Sofia, o femee cu i n imă şi min te , îl t r imise pe c â m p u l de l u p t ă d in Ital ia. Scr ise feld-

mareşa lu lu i R a d o t z k y :

Foarte onorate d-le Feld-mareşal,

Încredinţez mâin i lo r dv. credincioase tot ce am mai scump, sângele vinelor mele.

Fiţi că lăuză fiului meu pe calea ca ur­maţ i , el va merge c u m t rebue şi cu cinste — fiţi pen t ru el ca u n ta tă , căci este un b r a v şi onest bă ia t şi pas ionat d i n frage­da copilărie p e n t r u v i a ţ a mi l i tară . D a r prezenţa lui să nu v ă incomodeze de fel şi t a tă l lui doreşte să dispuneţ i de el cum veţi crede, a l ă t u r â n d u - i pe fe ldmareşa lu l locotenent conte Wrates lav . Fiul meu vă vai spune c â t ă însufleţ ire îmi, inspi ră glo­r ia şi b r a v u r a dv. şi a t rupe lor dv. şi cât de mul t vă admir , e t c . .

D a r curând î m p ă r a t u l F e r d i n a n d sem­nă renunţarea sa la Olmii tz şi F r a n ţ Io­sif care împl in i se 18 a n i fu chemat pe t ronul Austro-Ungar ie i .

In 1856—7 t â n ă r u l î m p ă r a t că lă to r i la Veneţia devas ta tă ca tot nordu l Italiei de soldatoska aus t r i acă şi înce rcă să îmblânzeaecă de formă acele m a n i e r e a le o c u p a n t u l u i care ' i c r e e a s e o u r î t ă fa imă în Europa. In fond el c a r e cunoş tea pe r ­fect de bine ope ra ţ i un i l e cab ine te lo r ne ­gre, conf iscăr i le de ave r i şi b a s t o n a d e l e apl icate până şi ce lor ma i d i s t i n se a r ­tiste — pentru că au fost p r i l e j de m a ­nifestaţii pa t r io t i ce , n u se s inchisea de loc d e toate acestea. Se s i m ţ e a p rea mul t

boldat p e n t r u a l ips i de ast fe l d e plă­ceri pe subal tern i i lui, n u m a i aşa, in i n t e r e s u l u n u i p o p r p e n t r u ca r e nu în ­cerca nici un sen t imen t şi nici o p ă r e r e a l ta decâ t d e a-1 p ă s t r a î n t r e ce le la l te n a ţ i u n i s u p u s e m o n a r h i e i lui .

Pol i ţ i a şi sp iona ju l b ine o rgan i za t e r a u a r m e d e p r i m a ca l i ta te . F r a n ţ Io­sif le î n d r u m a persona l , l i p r i m e a ra ­p o a r t e l e cu i n t e r e s şi p l ăce re , p r e t i n z â n d de ta l i i noui . D a r acea formidabi lă poli­ţie condusă d e î m p ă r a t n u şt ia în ge­nere, mai m u l t decâ t să ba tă , să ş icaneze şi că exp loa teze v ia ţa socială şi pol i t ică a popoa re lo r o p r i m a t e , d a r îi scăpa p i u i t e de ce le mai adeseor i şi d in a-ceas tă p a r t e î m p ă r a t u l avu m u l t e sur ­pr ize .

In 1883 cu ocazia u n o r t u r b u r ă r i ne ­p r e v ă z u t e , F r a n ţ Iosif i n t e rven i p e r s o n a l :

împăratul către preşedintele de consiliu Tisza

Buda-Pesta

Doresc ca repetarea exceselor p re lungi te t re i seri să fie energic împiedica tă . Vă rog să v ă puneţi în l egă tu ră cu c o m a n d a n t u l d e corp spre a avea la dispoziţ ie t rupe în n u m ă r suficient.

• O r i c i n e a r fi p leca t d i n a r m a t a lui ,

t r e b u i a să r e n u n ţ e def ini t iv l a or ice le ­gă tu ră , la orice t i t lu acorda t de el. Ast­fel p r o c e d ă cu f ra te le său Maximi l i an , când aces t a p l ecă p e t ronu l Mexicu lu i c e r ându- i în p lus s ă r e n u n ţ e şi la cal i ­tatea d e m e m b r u al familiei H a b s b u r -gilor, şi cu F e r d i n a n d d e C o b o u r g când aces ta , cu sp r i j i nu l Rusie i , p r i m i ofer ta t r onu lu i bu lga r . î m p ă r a t u l t e legra f ie mi­n i s t r u l u i de e x t e r n e .

Vă rog să nu ui ta ţ i că Pr in ţu l Fe rd inand d e Cobourg v a t r ebu i să renunţe la cali­ta tea de ofiţer îna in te de a pleca în Bul­gar ia (1S77).

F e r d i n a n d d e C o b o u r g scr ise î m p ă r a ­tu lu i o s c r i s o a r e p l i n ă de v e n e r a ţ i u n e , d e s u p u n e r e şi d e umi l in ţ ă p r in care ' i

r u g a p e n t r u cazu l că soa r t a l-ar obliga să r e n u n ţ e la nou l post (cum s'a şi în­t â m p l a t N. R.) să ' i l a s e m â n g ă e r e a dea'şi t e rmina zilele în r ândur i l e a rma te i au-s t r i ace .

Cu ocazia unor procese cont ra unor of i ţer i v inova ţ i , so lda tu l c a r e a fost F r a n ţ Iosif a i n t e rven i t , apă rându-ş i ca­maraz i i .

F U N C Ţ I O N A R U L „DIVIN"

Mai m u l t decâ t toţi l l ab sbu rg i i Franţ Iosif a v u c o n v i n g e r e a n e s t r ă m u t a t ă în e s e n ţ a d iv ină a mis iune i lui . crezu real­

men te în gra ţ ia lui D u m n e z e u în ceea ce ' l p r i v e a ca î m p ă r a t şi r ege .

D e l à î n c e p u t scopul s u p r e m a l lui a fost sa domnească , ' t o a t ă lunga lui via­ţ ă şi-a consac ra t -0 aces tu i meşteşug pe

c a r e ' i depr insese ca un ar t is t dar in m o d s t r i c t t ehn i c şi cu o s iguranţă de s o m n a m b u l . E r a u n v i r tuos în ce pri­v e ş t e m e c a n i s m u l g u v e r n a r e ' . Se per­fec ţ ionase î n ch ip b iu roc ra t i c , funcţiona perfect . Mii le de h â r t i u ţ e ce redacta zil­n ic sun t o m ă r t u r i e vie de felul cum l u c r a în t o a t e d i r ec ţ i i l e fără odihnă, fără obosea lă , f ă r ă greşe l i , f ă r ă capricii .

P e m a s a lu i d e l u c r u găsea în fiecare d i m i n e a ţ ă — se бсиіа r egu la t la orele 5 d i m i n e a ţ a — o no t ă de t a l i a t ă de tot ce a v e a d e făcut în c u r s u l zilei, minut

cu minut . N imic nu lipsia, delà proecte )ăe legi s a u p r o b l e m e po l i t i ce impon. t an t e , p â n ă la onomas t i ca sau boala vre­u n e i î n a l t e p e r s o a n e d e ca re el singur t r e b u i a s ă s e in t e re seze .

S c r i a a s t f e l z i ln ic f e l i c i t ă r i , condo­leanţe, scrisori, ordine, comunicări fa­mi l i a r e , c e r e r i d e in fo rmaţ ie , rezoluţiuni, a d n o t a ţ i u n i , î n t r e b ă r i , toa te în acelaş sc r i s ; t oa t e p a r a f a t e F . J. d r ep t orice s e m n ă t u r ă . D a c ă î n p r o g r a m e ra între a l t e l e : m â i n e onomas t i ca reginei cu­t a r e , î m p ă r a t u l a d ă o g a : rog preparaţi-mi

textu L unei t e legrame în franţuzeşte. Or i ce tex t comanda t , îl revedea şi'l corec ta . D i n zeci le d e mii d e foi presin-t a t e lu i nu e x i s t ă u n a p e ca re să nu se a f le u r m a scr isu lu i lui, fie şi numai o v i rgu lă , d a r e r a un semn că a tre­cu t pe sub ochii lui î na in t e d e a fi ex­ped ia t .

F r a n ţ Iosif nu a v i u t să se servească

ÜTsííVEBSUL L I T E R A R . — 475

ulei odată d e telefon. D u p ă m u l t e iu-tervenţiuni, a a p r o b a t să se ins ta leze un post în c a m e r a a g h i o t a n t u l u i său , d a r receptorul la u r e c h e nu 1-a p u s nici odată. De te legraf se s e r v e a în s ch imb zilnic şi mult . P â n ă şi în comun ică r i l e interioare, în p a l a t

Era un desăvârş i t b i u r o c r a t şi cunoş­tea foarte b ine t o a t ă ş u r u b ă r i a d e can­celarie.

Ori unde s 'ar fi găsi t luc ra z i ln ic cu aceeaş r egu la r i t a t e , s c u l â n d u - s e l a a-ceeaş oră. Ci tea t ă e t u r i l e d in z iare , p a r ­curgea chiar z i a r e î n t r eg i şi u n d e gă­sea eă t r e b u e să i n t e r v i n ă , te legraf ia . De exemplu :

Preşedintelui de consil iu Prinţul I Windischgraetz, Viena

Sper că răspunsu l la in te rpe la rea Bian-àrni în chestia zvonur i lor de mobi l izare tontra Serbiei va fi sever şi că n u veţi uita

Ia blamaţi expres iunea „trupele croate" . Cap Martin 3. II . 1894 orele 11.40 F . J.

• Răspunsul sosi p r o m p t :

Ani onoarea a aduce foarte respectuos li cunoştinţa M. V. că voi r ă s p u n d e inter­pelam în şedinţa de mâ ine şi voi b l ama Mergle expresiunea încr imina tă .

Win d i s chg ra e t z

! In ziua u r m ă t o a r e o r d i n u l î m p ă r a t u l u i Itîa executat î n tocmai , i a r z i a r e l e i n -liiruite, publ icau că zvonur i l e au p o r n i t Idin sursă s â rbească şi au fost l a n s a t e Heim ziar englez, a d ă o g â n d că p r i m u l Iministru le-a r e sp in s energ ic , a f i r m â n d Itâ monarhia nu nu t reş te nici o intenţ ie I utilă integrităţei Serbie i şi b l a m â n d ex -Iwsiimea ..trupele c roa te" apl ica tă cor­nului 13 de a r m a t ă i m p e r i a l ă şi r ega lă . Ide. I Cel mai perfect funcţ ionar super ior Ide control e r a î m p ă r a t u l . El ş t ia ce se • petrece până şi în M a r a m u r e ş , „ r e g i u n e («cotită şi azi ca una clin cele ma i pă -Itisite din Eu ropa" . (Opinie recen tă , c a r e Im e numai a s t r ă i n ă t ă ţ e i N. R.). I In afacerile d e s t a t e r a ne inf luen ţab iL lată cum îi r ă s p u n d e a f ra te lu i s ă u M a x i ­milian pe ca r e î n a i n t e d e a p leca în •cric. îl numise guverna to r al Lom-Indiei :

l-Xut-ţi pot cerc să aprobi tot ce a m kut că trebue să ordon, d a r ţ in s ă fiu h i de un lucru, că tot ce voi ho tă r î • li executat cir zel şi că or ice împot r i -Şjt ce s'ar putea ivi n u vaj găsi o încu-Ijate în gândul că tu nu eşti convins ds fcrlunilatea ordinelor mele".

Ib politica e x t e r n ă e r a d e a s e m e n e a a b -•ust. Citea rapoar te le d ip lomat ice şi cu-Iţtea mai b ine ca or ic ine t o a t ă g a m a •antelor şi fo rmule lor de po l i t e ţă" . Toa tă kea era p e n t r u el compusă d in f i inţe •desăvârşite, m e n i t e să'i e x e c u t e o rd i -fcle. Pentru el, p r i n c i p i u l cons t i tu ţ io -ll care diviza p u t e r i l e în s ta t a t r i b u -Ы datoria d e a domni fără a-i r e -nossfe d rep tu l d e a g u v e r n a , e r a li-li moartă. C u m , să fie el ^prit d e u n it fie chiar cons t i tu ţ iona l , de a-şi con­ti statele, de a controla totul , de a I hotărâri, d e a c o m a n d a ? ioporu] se c r edea condus d e legi, pe li împăratul se s imţea obl iga t să fie

a u t o c r a t . Şi în асеаьча s i tua ţ i e , î m p ă r a ­tu lu i nu- i p l ăceau decâ t soldaţ i i şi func­

ţ ionari i bun i . Personal i tă ţ i le polit ice nu-1 a t r ă g e a u d e loc. C â n d un min i s t ru ,

Trefor t . işi permise să emi t ă o opinie pol i t ică, î m p ă r a t u l s e i r i t a : — Auzi, u n m i n i s t r u a l m e u să facă pol i t ică ? ! U n d e r o m a j u n g e astfel ?

S c h i m b ă r i l e de miniş t r i i sau g u v e r n e îl p l i c t i seau . Nu le în ţ e l egea rostul .

A s e m e n e a e v e n i m e n t e p e n t r u F r a n ţ Iosif e r a u „ sch imbăr i în pe r sona l " . Un­gur i i îi d ă d e a u m u l t e s u p ă r ă r i , nu e r a u p ă t r u n ş i d e sp i r i tu l lui d e o rd ine , se p u r t a u ca n i ş te şcolar i neascu l t ă to r i . Ni­mic nu-1 i r i t a m a i m u l t ca de so rd ine l e i n t e r n e . C u p r i l e ju l vizi tei reginei Na tá ­l i a a Serb ie i , n i ş t e s t u d e n ţ ţ croaţ i a-

c l amând-o în faţa unei biserici, î m p ă r a ­t u l o r d o n ă r e v o c a r e a şefului poliţ iei .

P e z ia r i ş t i nu- i p u t e a su fe r i , d e a l t ­fel c a t o a t ă famil ia lui .

ŞEFUL FAMILIEI

F r a n ţ Iosif n u d o m n i a n u m a i a s u p r a Au-s t ro -Ungar i a ci şi a s u p r a Fami l i e i de H a b s b u r g ca r e forma un a d e v ă r a t &tat îu s ta t , ceva m a i vech i d e c â t m o n a r c h i a

cu d o u ă capete . Şi rudele, s.de îi d ă d e a u a d e s e a tot a t â t e a gri j i , t r i s te ţ i şi difi­cu l tă ţ i ca şi popoare le sale. Spre b ă ­t r â n e ţ e n u m e r o ş i i m e m b r i a i Casei d e Aus t r i a îi d e v e n i t ă s t re in i şi e r a fericit d a c ă în cu r su l u n u i an nu i zbucnea v r e ­u n s canda t c a r e să a l imen teze cronica m o n d e n ă a p rese i e u r o p e n e .

In e x e r c i t a r e a î nda to r i r i l o r s a l e de şef s u p r e m a l famil ie i d e H a b s b o u r g , F r a n ţ Iosif p u n e a e x a c t a ce i a ş minu ţ ioz i t a t e şi r ig id i t a t e ca şi în a c e e a d e şcl a l s ta ­telor sale. Cu propr ia ' i m â n ă red i ja p â n ă şi a s e m e n e a inv i ia ţ iun i :

împăratul către A. S. I. şi R. Prinţul moştenitor Rudolf

la L u x e m b u r g

Vom avea plăcerea să te vedem, pe t ine şi p e .Ştefania. la dineu, S â m b ă t ă d u p ă sosirea noastră, în strictă in t imi ta te .

Mai ales când era vorba de vreun di­n e u al î m p ă r ă t e s e i E l i sabe ta , „Sisi", cum îi z icea e l , se ocupa s i n g u r d e t o a t e in­

vitaţ i i le. Formal i smul lui excesiv, se 'apl ica fă râ e x e c u ţ i e când u n i c u l său

fiu. Rudolf, îşi a n u n ţ a vizitiu la Godollo, î m p ă r a t u l îi r ă s p u n d e a în n u m e l e îm­p ă r ă t e s e i , că d e o a r e ce d â n s a e r a acolo a d e v ă r a t a cas te lană , , ,Maman" îi a co rda cu p l ă c e r e o sp i t a l i t a t e p e n t r u o n o a p t e ; cât p e n t r u rest , se în ţ e l egea că v a lo­cui Ja Buda .

Nic i un m e m b r u al familiei d e H a b s ­b o u r g n u p u t e a p leca în concediu m a i m u l t d e o zi fără p e r m i s i u n e a î m p ă r a ­tu lu i . Te legra f ia d ispozi ţ iuni în aceas t ă

p r iv in ţă , d u p ă cum telegraf ia unei rude în t r ebând-o de nişte ţ igări pr imite sau a l t e e a i n t e r e s â n d u - s e de un poney ofe­r i t cadou, conform obice iu lu i lui, une i mici n e p o a t e .

Intre împă ra t şi împără teasă era o p r ă p a s t i e pe s t e ca r e însă el şt iu toa tă v ia ţa să înt indă punţ i de <> corecti tu­d i n e c las ică . E r a u î n t r e ei p r e a m a r i deoseb i r i sp r e a fi î nce rca t să se apropie , D e a c e e a sp i r i t u l romant i c , supe r io r a l E l i s abe te i o împ inse în că lă tor i i nesfâr­

şite, o doamnă Bovary încoronată . Că ­l ă t o r e a mai mul t incogni to cu accen te le

lu i H e i n e şi cân tece le p o p u l a r e neo -g re -ceşt i în i n imă . Căsn ic ia aceea i m p e r i a l ă conţ inea o t r a g e d i e pe ca r e F r a n ţ Iosif, to ta l l ips i t de sens ib i l i ta te , nu p u t e a s'o b i rue , d a r robus t şi gen t l emen , se aco­m o d a perfect . O t r a t a cu o i ndu lgen ţ ă şi cu r toaz ie ca r e n u cunoş tea marg in i . Nici oda tă — el n u s 'a împo t r i v i t fantezi i lor împă ră t e se i , o r icâ t d e s t ran i i i-ar fi p ă ­ru t . Ea a v e a o n a t u r ă poet ică , ia r îm­p ă r a t u l îi r ea l i za o r i ce do r in ţ ă , p o a t e fi indcă n 'o i ubea .

I n fo rma l i smul lui r ece şi sec, el co­responda des cu împără teasa , c u fiicele lor şi a l t e r u d e ap rop i a t e , d a r numaii t e legraf ic şi v o r b e a m a i m u l t e d e s p r e t imp, m a n e v r e şi a l t e l u c r u r i p u ţ i n po­t r iv i te . Nici soţ ia , ntiei fiul, nici fi icele lu i nu ' l î ncă lzeau câtuş i d e p u ţ i n ! Neo­bosi t con t ro la v ia ţa t u t u r o r m e m b r i l o r familiei şi l e d a o r d i n e .

împăratul către A. S. I. şi R. Arhiduce Franţ Ferdinand

Mulţumesc p e n t r u scr isoare şii felicitări . Autor izez că lă to r ia în Suedia .

„Maman mi . a telegrafiat d in Menton unde r ă m â n e o zi".

L e g ă t u r a lui cu El i sabe ta , a c e a femee en igmat ică , d e o e sen ţă m u l t s u p e r i o a r ă t

îi compl ica via ţa fă ră să i-o t u r b u r e . Pu te rea aceasta incoloră şi decolorantă a firei lui se siirojia în t o a t e raportuSrile lui fami l ia re . U r m ă r i n d pe î m p ă r ă t e a s a îu că lă to r i i l e ei nu u d a să'i t e legraf ieze

e x a c t f luctuaţ i i le termomefrului şi s ta rea lui . D a r n u m a i a t â t . Se i n t e r e s a însă de e t ape l e ce făcea „Stei" şi-i te legraf ia , r es -p e c t â n d u - i n u m e l e su/b c a r e că l ă to rea a-desea incogni to : , ,

„Nu pot clin nefericire autor iza nici t ra­versarea Dardanele lor , • nici şederea la S m y r n a " .

• „Pute ţ i a n c o r a la K n m Kale ş i vizita

Troia dacă n u e nici o p r imejd ie pentru. . . contesa l l ohenems (pseudonime al împa-rătăsei)" . i

D a r cu toa te a c e s t e gr i j i a le î m p ă r a ­tu lu i , sau poa t e u n d e e le e r a u l ips i te d e orice sent iment , dest inul t ragic al Eli­s abe te i d e A u s t r i a fu s ă se împl inească î n t r ' u n loc d e î na l t ă civi l izaţ ie , p e m a l u l lacului Geneva , u n d e ea căzu sub p u m ­na lu l a n a r h i s t u l u i i tal ian.

F r a n ţ Iosif ,se deosebia m u i t ' . ş i ' d e fra­te le său M a x i m i l i a n ca re e r a o fire sim­pa t i că , ideal i s tă , p o p u l a r ă , deş i a v u a b ­so lu t aceeaş educa ţ i e ca el. D a c ă l-ar fi iubi t des igur că n u i a r fi p e r m i s aven­t u r a m e x i c a n ă în c a r e a p ier i t . D o v a d a

răcelei faţă de Maximi l ian a d ă d u n u n u m a i p r i n ş t e r g e r e a l u i d i n r â n d u l m e m b r i l o r Case i d e H a b s b o u r g , d|ar şi prin u i ta rea lui tocmai când acela a r fi a v u t mai m a r e nevoe de sp r i j i nu l său în Mexic ,

M. - U N I V E R S U L LITEifiÁR'

Max imi l i an i n t r ă în Mexic în Mai 1864. Războiul de succesiune e ra în toi. Spir i ­

tul lui roman t i c nu avu nici o resursă p e n t r u p r o b l e m e l e g re l e a l e împă ră ţ i e i ce i se oferise, şi astfel la doi ani d u p ă i zbânda abol i ţ ion iş t i lo r nordiş t i , rebel i i

mexicani îl execu ta ră la Quere ta ro , sub „cerro de la c a m p a n a " unde Maximil ian câzu seninş i t ragic , în mi j locul micei t r u p e cu ca re ma i r ămăsese . Moar t ea lui

mi ' I împiedică pe F r â n t losef să p r i m e a ­scă p e N a p o l e o n I I I să lucreze ca d e ob i ­cei şi eă p lece î nda t ă la v â n ă t o a r e .

Maximil ian a r idicat faimosul castel Mi rumar p e o s t â n c ă a r idă , cu o g r ă d i n ă d e basm. II locui cel d in t â i şi m u r i în ch ip t r ag ic . 11 locui o c u m n a t ă a lui лі că re i b ă r b a t p i e r i d c a s e m e n e a în mod fioros.

Ii u r m ă Stefánia , s o ţ ; a p r i n ţ u l u i moş­tenitor Rudolf care fu vict ima d rame i d e l à M a y e r l i n g şi în fine u l t imul H a b ­s b o u r g care ' l locui fu F r â n t F e r d i n a n d a cărei s o a r t ă ident ică , des lăn ţu i războ­iul m o n d i a l d in ca re m a r e l e imper iu mi-

s t ro-ungar eşi fă râmi ţa t şi familia dc Habsbu rg d e t r o n a t ă .

• A r h i d u c e l e Ioan O r t h fu d e a s e m e n e a

u n e x e m p l u deosebi t al familiei H a b ­sburg . Pr in n a t u r a sa prjovoacă mai mul t ca toţ i pe î m p ă r a t să t r ans fo rme C a s a d e Aus t r i a în t r ' o a d e v ă r a t ă închi-. . ;,re. l ira un revoltat şi în t r 'o b u n ă zi e v a d a pe vasul S a n t a Margheritm şi d u p ă ce co l indă pe coas te le Arnericei de Sud, p ă r ă s i n d Buenos Ayres la 10 Iul ie 1890. sp re Montevideo , se zicea, el d i s p ă r u p e n t r u t o t d e a u n a .

Rudolf însă , fiul î m p ă r a t u l u i şi moş te­n i to ru l d i rec t a l t ronu lu i , a fost e rou l cel ma i de s e a m ă a l familiei . Răcea l a d i n t r e el şi t a t ă l lui e r a notor ie . împie ­dicat m e r e u să se mani fes teze , la 55 a n i Rudolf înce tă d e a se mai s u p u n e . D e b o r d a n t d e v ia ţă , Rudolf a l u n e c ă pe o p a n t ă şi comise ac t e ce nu s e cunosc încă d a r ca re ' l d u s e r ă la sfârşi tul t r ag ic delà Mayer l ing .

După, teribila t ragedie in care unicul său fiu, moş ten i to ru l s fân tu lu i t r on al H a b s b o u r g i l o r pier ise , î m p ă r a t u l , s ingur s t ă p â n p e el în acele ceasur i , r e d a c t a s ingur m i n c i u n a oficială că t re Cur ţ i l e e u r o p e n e :

Adânc îndure ra t vă informez că Rudolf a uiiirit subit azi de d iminea ţă în pav i ­lionul de vână toare delà .Mayerling, ргоікі-bil în urina unei hemoragii interne.

OMUL D E S B R A C A T

In dosu l f razelor Iui cele mar imper ­sonale F r a n ţ Iosif e r a t o t d e a u n a egal cu el însuş i şi a p a r e d i n toate mii je d e scri­sori , fie că s u n t d a t a t e 1853 sau 1903, cu

aceleaşi defecte şi calităţi, cu aceleaşi mărimi sau micimi.

O m u l acesta , a juns încă în viaţă per ­sonaj istoric, a a v u t o s ingură dragoste— d a c ă s e poa te n u m i astfel l e g ă t u r a lui cu d -na C a t e r i n a d e Kiss -Schra t t p e c a r e împără teasa o agreea şi o inv i t a adesea să dineze în trei la Burg. împăra tu l ! co­r e s p o n d a cu a m b e l e femei în ace laş t imp şi uneo r i s e m n a cu ace laş pseudon im, Megal iot is , sau F ranc i s e Iosepli, p e n t r u a m â n d o u ă . O m u l nuan ţe lo r , el le te le­grafia în felul u r m ă t o r :

î m p ă r a t u l Aus t r ie i că t r e M. S. împără t easa Austriei , la Corfu..

Am sosit la Budapes ta în perfectă să­năta te T impi i ! e foarte frumos clar rece.

D-nei C a t e r i n a de Kiss-Schrat t Ia Ischl

Aţi '•osit bine la Ischl şi cum vă aflaţ i

î m p ă r ă t e s e i îi da nou tă ţ i d e s p r e sine, p r i e t ene i îi ce rea veşti de sp re dânsa i . -na Schra t t a fost o Ionice distinsă, sim­p lă şi in te l igen tă .

lia dădu pri lej membri lor scandaloşi ai familiei de l l u b s b u r g să nu mai t r e ­m u r e în faţa î m p ă r a t u l u i şi toţi se s im­ţ i ră obl iga t ' să coboare şi mai m u | t în l u m e ţ m o r a v u r i l o r comune .

F r a n ţ I»sif a fost c redinc ios d-nei S e i m u l toată viaţa ca re pirin t ac tu l şi modes t i a ei nu- i ş t i rbi de loc m a r e l e pres t ig iu c e l avea .

P e l ângă acea s ingură femee p r i e t enă , î m p ă r a t u l a v u şi u n p r i e t e n unic : pe Al­b e r t d e Saxon ia c ă r u i a se des tă inu ia u-neori cu o f rancheţă uimitoare. Cu ca­r ac t e ru l său de o r ig i ta te inf lexib i lă , el nu 'ş i î ngădu i toa tă viaţa decât aces te două pa r ţ i a l e supape de s iguranţă .

S'ar p u t e a c r ede că F ran ţ Iosif ca re a t ră i t în lunga ' i v ia ţă a t â t ea t r aged i i fa­mi l i a re e r a un fel d e e rou de roman , ca P h i l e a s Fogg a l lui Ju les Verne, care r ă m â n e a imp lacab i l şi rezis ta t u tu ro r în­ce rcă r i lo r sor ţ i i . El e ra însâ un om ca re îşi accep ta soa r t a cu răceală , ind i fe ren ţă şi pl ic t iseală . Or i ce s a r li î n t âmpla t , d a t o r i a lui e r a mai p resus d e or ice : şe­dinţa cont inua, în faţa oricărei grozăvii Aceas t a e r a „ a r t a " lui d e a domni , sin­g u r u l scop a l vieţei lui l ips i tă de or ice pasiune.

D u p â 1900 p r i m e l e semne de seni l i ta te îl fac să s c a p e f rânele d in m â n ă tot mai mul t şi căzu în m a r e a apa t i e ca re fu p re ­l ud iu l dec l inu lu i său fiz.c şi u l t imele ră­măş i ţ e de vo in ţă c ă d e a u în nean t . D u p ă a p r o a p e 70 a n i de domniie-corvoadă ne­î n t r e r u p t ă , r ăzbo iu l mondia l îl găsi gâ r ­bov şi seni l la aceeaş masă d e lucru . Se siniţ ia obl iga t d e p rop r i a - i imagine şi

demni ta te să'şi pu l \ e r i zeze ult imele r e s t u r i d e v ia ţă în s lu jba impe r iu lu i . Nu 'ş i m a i da seama d e cele ce ş e în t âm­p lau , da r s t a nedes l ip i t d e b i rou l său cu hâ r t i i d i n a i n t e î n g r ă m ă d i t e , t u r m e n t a t de V , „ , i S C V . u a p u l m o n a r ă în ca re agoniy.b.

O î n t r e a g ă d u p ă amiazi r ă m a s e necl in-4 i t Ia „pos tu l " său, în comă. Trebuin<l să ' l « m u l g ă cu v io len ţă şi să'l d u c ă p e sus în p a t u l mor ţ i i , el p r o t e s t ă :

— Am t r e a b ă încă, t r e b u e să mai lu­c rez I

VÂNĂTORUL PASlONAf

D a c ă n ' a r fi fost împăra t . F r a n ţ Iosif a r fi fost cel ma i fericit vână to r şi nimic a l tceva . In f iecare t o a m n ă îşi acorda o l u n ă de concediu şi pleca la Ischl exclu­s iv p e n t r u v â n ă t o a r e .

C o s t u m u l lui e r a r e n u m i t : o pereche d e bocanc i ni tui ţ i , p a n t a l o n i scurţ i de p ie le , l ă sându- i genunch i i descoperi ţ i , un ves ton v e r d e şi un fetru mi t i te l cu PA­m a t u l u i t r ad i ţ iona l p c o pa r t e . El nu

cunoscu alt costum „civil". Iu acel cos­tum s ta la pândă , cu t reera munţ i i împă­dur i ţ i şi d o r m e a în colibe.

R e v e n i n d î n t r ' o zi delà o vânătoare, f ă r ă sui tă , însoţ i t d e un icu l său prieten A l b e r t al Saxon ie i şi de m a r e l e Duce al

• Toscanei , î m p ă r a t u l opri o că ru ţă sui ducă p â n ă la Iscli. Ajunşi acolo, împă­ra tu l b i n e d ispus îl î n t r e b ă pe ţ ă r a n :

— Ştii pe cine ai t r a n s p o r t a t ? Eu sunt împăra tu l Austriei . Şi ea sunt regele Saxo-11 iei. spu.sc pr ie tenul său Albert „iar eu, i 'duosc al treilea vânător , sunt nunele duce al Toscanei" .

— Şi eu, replică' ţ ă r a n u l î n t ă r â t a t că in loc să' l c ins tească r â d e a u d e el . sunt îm­p ă r a t u l Ch ine i !"

D a c ă u n i c u l lui p r i e t en Alber t nu ve­nea în t r ' o t o a m n ă Ia Ischl împăratul îi făcea o l u n g ă d a r e d e seamă cinegetică foa r te prec isă şi a m ă n u n t . t ă când venea el, se fe rea d e o r i ce vizite îna l te şi tele­

grafia, ministrului :

Dacă soseşte o cerere de vizită din par­t e i regelui Italiei, vă rog remarcaţi că am invitat pe regele Saxoniei la vânătoa­re în munţ i şi că vizita i tal iană înainte de 1 3 Oct. ar fi inopor tună .

N u m e r o a s e t e l e g r a m e de a le lui se re feră exclusiv la isprăvi cinegetice.

Toa tă lumea c a r e 1-a cunoscut ca v â n ă t o r e r a d e aco rd că se pricepea dc m i n u n e .

R. A.

T I P , Z I A R U L U I „ U N I V E R S U L ' 1 , S T R . BRE20IANU Nr\ 11