Theodor Benedikt Sockl (n. 15 aprilie 1815, Viena d. 25 decembrie 1861, Viena) a fost un pictor ?i fotograf austriac.S-a nascut la Viena pe 15 aprilie 1815, fiul me?terului de dulapuri ?i inventatorului Johann Gottlieb Sockl ?i al lui Sophie, nascuta Shurer von Waldheim (printre rudele lui apropiate se afla ?i sora sa, scriitoarea Sophie von Scherer, nascuta Sockl). n anii 1834 - 1836, Sockl a studiat la Academia de Arte Frumoase din Viena, mai nti ca student la sculptura, apoi devenind tot mai interesat de pictura. n 1841, a pictat portretul fratelui sau mai tnar Hermann Karl Sockl cnd acesta avea 16 ani (pictura pierduta) ?i n 1843 a pictat o parte din altarul bisericii Maria Treu din Josefstadt, Viena.[1]Din jurul anului 1846, Theodor traie?te n Transilvania, aparnd n cercul artistic al lui Theodor Glatz, care l recomanda pe plan local ca un pictor talentat. Preda pictura n Sibiu, la Galeriile de Arta Brukenthal, unde n 1847 o ntlne?te, ca studenta, pe viitoarea sa so?ie, Clara Adelheid Soterius von Sachsenheim. Portretul ei, pictat n acel an, e considerat reprezentativ pentru perioada Biedermeier n Transilvania, exprimnd pe un fond bucolic personalitatea modelului, cromatica ?i elegan?a discreta a mbracamin?ii.[2] Originalul este pierdut n Anglia, din fericire, o copie a fost comandata de catre nepotul lui Theodor, Arthur Soterius von Sachsenheim, nainte de a duce pictura originala fiilor lui Theodor n Anglia n 1905. Copia se afla acum la Muzeul de Arta din Bra?ov.[3]Portretul Clarei Adelheid Soterius von Sachsenheim realizat de catre Theodor Sockl (1847)Theodor ?i Clara au nceput sa traiasca mpreuna necununa?i, spre marea suparare a mamei vaduve a Clarei ?i a restului familiei (care o considerau oaia neagra a familiei). n ciuda rezisten?ei din partea familiei, care avea ndoieli n privin?a acordarii consim?amntului pentru casatorie, ca urmare a situa?iei financiare nesigure a lui Theodor, dar ?i ca urmare a diferen?elor religioase ?i de statut, ei s-au casatorit pe 12 august 1847, la Mehadia.[4]Ei au plecat ulterior din Transilvania ?i au trait mai nti n Graz, Austria unde, n 1848, s-a nascut primul lor fiu, Victor Franz Theodor, apoi s-au mutat la Viena, unde s-a nascut n 1849 al doilea fiu al lor, Theodor Friedrich Adolf (care nsa a murit n 1850).[4]n contextul Revolu?iei din 1848 din Imperiul Austriac, o scrisoare deschisa trimisa de catre sora lui, Sophie von Scherer, conferin?ei episcopilor catolici din 1848 de la Wrzburg, cernd reforme ecleziastice, precum abolirea celibatului preo?ilor ?i oficierea cultului n limba germana, a cauzat controverse publice. Theodor Sockl a scris o scrisoare publica, acuznd-o de convingeri protestante. La rndul ei, Sophie i-a invalidat argumentele ntr-o alta scrisoare publica ulterioara.[5]n vara lui 1850, mpreuna cu so?ia ?i fiul lor, s-a ntors la Sibiu, unde au stat n casa familiei Soterius. Aici li s-a nascut o fiica, Ottilie Clara Sophie, n 1851. n aceasta perioada Theodor a pictat un alt portret al Clarei Adelheid, precum ?i a altor membri ai familiei Soterius von Sachsenheim. A pictat de asemenea:doua panouri de u?a, nfa?i?nd un barbat (Asklepois) ?i o femeie (Hygiea) facute pentru chimistul 'Molnau?' n Heltaurgasse, Sibiu, cca. 1852 (ambele n Muzeul Brukenthal Nos. 1493 & 1494);un portret al Kaiserului Franz Joseph ca barbat tnar, cca. 1852 (Muzeul Brukenthal No.1365);fondatorul Bancii Generale de Economii Michael Fr. Herbert (Muzeul Brukenthal No. 2122);un om de afaceri necunoscut din Sibiu (de asemenea n Muzeul Brukenthal No. 1113).n calendarul popular Benignis din 1853 se gase?te o reclama pentru Theodor Sockl, pictor istoric ?i portretist academic n Fleischergasse no.110. nsa contextul economic ?i social lasat de catre revolu?iile din 1848-1849 n Europa au creat un mediu dificil n care Theodor sa ?i poata c?tiga existen?a. Astfel, el a fost for?at pentru o vreme sa aiba un stil de via?a ratacitor n cautare de lucru. ntre timp Clara a dat lec?ii de pictura ?i desen. n 1853, n Bucure?ti, Sockl cumpara un echipament fotografic, ncercnd sa ?i c?tige existenta cu aceasta noutate a acelor timpuri. n 1854, ?i muta studioul fotografic la Sibiu, Clara pictnd unele dintre fotografii, dupa cum era atunci moda acestei forme artistice n evolu?ie. nsa n urmatorii ani ei au trebuit sa calatoreasca prin toata ?ara ca sa ?i poata c?tiga existen?a din fotografii. n 1857, cnd traiau la Oravi?a, n Banat, se na?te un alt fiu, Carl Franz Albert.[4]Sockl nu a reu?it totu?i sa previna ca o parte din bunurile sale sa fie amanetate. n cele din urma, se hotara?te sa se mute cu familia din Or?ova pe Dunare la Viena, Austria unde ei ajung pe 28 octombrie 1857. Aici a realizat paisprezece picturi pentru Manastirea Ursulinelor pentru care a primit 210 fl. C.M. n octombrie 1859 familia se muta ntr-un apartament din Fnfhaus, Hauptstrae No. 231, unde instaleaza de asemenea un studiou fotografic. Clara, care suferea de o boala de plamni, a murit pe 25 iulie 1861, la vrsta de 38 de ani. Peste cteva luni, pe 25 decembrie, Theodor, la 46 de ani, a urmat-o n mormnt. Pentru a acoperi cheltuielile de nmormntare, fratele lui Theodor, Moritz, a vndut picturile ramase de la ei, incluznd ?i sute de studii, unui negustor vienez de vechituri.[4]O parte din picturile lui Theodor Sockl se afla la Muzeul Brukenthal ?i la Muzeul Transilvanean din Gundelsheim. Unele sunt n proprietate privata, iar altele sunt din pacate pierdute.[6]Fiii lor, Victor ?i Carl, au emigrat n Anglia n jurul lui 1889, unde Victor vor pune pe picioare ?i vor conduce o firma de succes care se ocupa cu producerea ?i vnzarea de car?i po?tale ilustrate, numita Sockl and Nathan, n cadrul careia Carl era contabil. Fiica lor, Ottilie, a devenit profesoara ?i a trait n Elve?ia. Nici Victor, nici Otillie nu s-a casatorit ?i niciunul nu a avut copii. Carl s-a casatorit cu veri?oara lui, Emma, fiica lui Hermann, au avut ?ase copii, din care cinci au supravie?uit copilariei, ?i au trait ?i murit n Anglia. Doi dintre ace?tia au avut copii la rndul lor.[4]