OBLIGATIILE COMPLEXECaracterul complex al obligatiei poate sa rezulte din:1. afectarea de modalitati:2. pluralitatea de obiecte;3. pluralitatea de subiecte.In raport de aceste considerente exista :1. obligatii afectate de termen sau conditie;2. obligatii alternative si facultative;3. obligatii divizibile, solidare si indivizibile.

Obligatiile afectate de modalitati

TermenulDefinitieTermenul este acel eveniment viitor si sigur ca realizare pana la care este amanata inceperea sau, dupa caz, stingerea exercitiului drepturilor subiective civile si a executarii obligatiilor corelative.ClasificareIn functie de efectul sau:1.termen suspensiv, adica acel termen care amana exercitiul dreptului subiectiv si obligatiei corelative pana la implinirea lui. De exemplu, termenul la care trebuie restituita suma imprumutata.2.termen extinctiv, adica acel termen care amana stingerea exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative, pana la implinirea lui. De exemplu, data mortii credirentierului intr-un contract de renta viagera.In functie de beneficiarul termenului:1. termen in favoarea debitorului, care reprezinta regula;2. termen in favoarea creditorului; de exemplu, in materia contractului de depozit, termenul este stipulat in favoarea deponentului;3. termen in favoarea ambelor parti; cum sunt, de exemplu termenele stabilite intr-un contract sinalagmatic.In functie de izvorul sau: 1.termen legal; 2.termen judiciar, adica termenul acordat de instanta de judecata debitorului, (termenul de gratie);3.termen conventional, respectiv termenul stabilit prin conventia partilor.In functie de criteriul cunoasterii sau nu a datei implinirii sale:1.termen cert; termen a carui implinire este cunoscuta din momentul nasterii raportului juridic obligational;2.teremen incert; a carui implinire este sigura dar nu se cunoaste momentul cand se va produce acest lucru.

Efectele termenuluiIn legatura cu efectele termenului prezinta interes distinctia dintre termenul suspensiv si termenul extinctiv.Termenul suspensiv nu afecteaza existenta obligatiei ci numai exigibilitatea acesteia, cu urmatoarele consecinte: daca debitorul executa obligatia sa inainte de termen, el face o plata valabila, echivalenta cu renuntarea la beneficiul termenului; inainte de implinirea termenului, creditorul poate lua masuri conservatorii cu privire la patrimoniul debitorului sau; pana la scadenta (implinirea termenului) nu curge termenul de prescriptie; pana la implinirea termenului, creditorul nu poate opune debitorului compensatia; inainte de implinirea termenului, creditorul nu poate intenta actiunea oblica sau actiunea pauliana; de la data implinirii termenului suspensiv incepe sa curga prescriptia dreptului la actiune.Termenul extinctiv marcheaza stingerea dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative. Astfel la implinirea termenului inceteaza efectele raportului juridic obligational. Termenul de gratieJudecatorul poate sa dea imprumutatului un termen potrivit imprejurarilor; Daca insa s-a stipulat numai ca imprumutatul sa plateasca cand va putea sau cand va avea mijloace, judecatorul va prescrie un termen de plata dupa imprejurari.Un asemenea termen se numeste termen de gratie si este acordat de instanta de judecata atunci cand obligatia scadenta nu a fost executata de debitor.Caracteristica acestui termen o constituie faptul ca se acorda de instanta de judecata numai in favoarea debitorului, fara a se cere si consimtamantul creditorului, cu exceptia cazului in care partile au stipulat un pact comisoriu de gradul IV.Termenul de gratie impiedica executarea silita, dar nu impiedica compensatia. Renuntarea la termenPartea in folosul careia a fost prevazut poate renunta la beneficiul termenului, iar cand termenul a fost prevazut in favoarea ambelor parti, ele pot renunta, prin acordul lor, la beneficiul acestuia.Daca se renunta la beneficiul termenului, obligatia nu va mai fi o obligatie afectata de modalitati ci va deveni o obligatie pura si simpla. Decaderea din beneficiul termenuluiDecaderea din beneficiul termenului apare in urmatoarele cazuri: debitorul ajunge in starea de insolvabilitate, indiferent daca are sau nu o vina in producerea ei; debitorul micsoreaza garantiile pe care le-a adus creditorului, iar aceasta micsorare ii este imputabila.Decaderea din beneficiul termenului are natura juridica a unei sanctiuni care produce aceleasi efecte ca si renuntarea la termen. Conditia DefinitieCa modalitate a actului juridic, conditia este un eveniment viitor si sigur ca realizare, de care depinde existenta (nasterea sau desfiintarea) actului juridic civil. ClasificareIn functie de efectele pe care le produce:1. conditie suspensiva de a carei indeplinire depinde nasterea raportului juridic obligational; de exemplu: " iti donez casa mea, daca voi fi transferat la Timisoara;2. conditie rezolutorie a carei indeplinire desfiinteaza retroactiv raportul juridic obligational; de exemplu: "iti vand autoturismul, cu conditia ca, daca voi fi transferat la Timisoara, vanzarea se va desfiinta;Dupa cauza de care depinde realizarea sau nerealizarea evenimentului:1. conditie cazuala cand realizarea evenimentului depinde de hazard; cand nu este nici in puterea creditorului, nici intr-aceea a debitorului. De exemplu,donatorul poate stipula intoarcerea bunurilor daruite atat in cazul cand donatarul ar muri inaintea lui, cat si in cazul cand donatarul si descendentii sai ar muri inaintea sa.2. conditie mixta cand realizarea evenimentului depinde de vointa uneia din parti, cat si de vointa unei alte persoane determinate; de exemplu: "iti vand autoturismul meu, daca parintii imi vor darui un alt autoturism de ziua mea;3. conditie potestativa cand realizarea evenimentului depinde de vointa unei din parti.Conditia potestativa este de mai multe feluri:1. conditie pur potestativa a carei realizare depinde exclusiv de vointa unei dintre parti; obligatia asumata sub conditie pur potestativa din partea celui care se obliga este nula, deoarece o asemenea conditie echivaleaza cu lipsa intentiei de a se obliga; de exemplu: " iti vand casa proprietatea mea, daca vreau;2. conditie potestativa simpla acea conditie a carei realizare depinde atat de vointa uneia din parti, cat si de un fapt exterior sau vointa unei persoane nedeterminate; de exemplu: " iti vand autoturismul daca ma voi muta la Timisoara;Dupa cum conditia consta in indeplinirea sau neindeplinirea evenimentului:1. conditie pozitiva acea conditie care afecteaza raprotul juridic obligational printr-un eveniment ce urmeaza se se indeplineasca; de exemplu: "iti vand autoturismul daca voi fi transferat la Timisoara;2. conditie negativa acea conditie care afecteaza existenta raportului juridic obligational printr-un eveniment ce urmeaza sa nu se indeplineasca; de exemplu: "iti vand autoturismul daca nu voi fi transferat la Timisoara. Efectele conditieiPotrivit sistemului Codului civil, efectele conditiei se produc, in principiu, in mod retroactiv, in sensul ca momentul de la care sau pana la care se produc nu este momentul indeplinirii sau neindeplinirii conditiei, ci data la care a luat nastere raportul juridic obligational.

Efectele conditiei suspensivePendente conditione (intervalul de timp dintre momentul nasterii raportului juridic obligational si momentul realizarii conditiei), se considera ca obligatia nu exista, cu urmatoarele consecinte juridice: creditorul nu poate pretinde executarea obligatiei de catre debitor; daca debitorul executa prestatia, poate sa ceara restituirea ei in temeiul platii nedatorate; in acest interval de timp nu curge termenul de prescriptie extinctiva; nici una dintre partile raportului juridic obligational nu poate invoca compensatia.Eveniente conditione ( atunci cand s-a realizat conditia) se considera ca obligatia isi produce efectele retroactiv, cu urmatoarele consecinte juridice: plata efectuata pana la indeplinirea conditiei, nu mai este considerata o plata nedatorata si nu va mai putea fi restituita; drepturile sub conditie transmise inainte de indeplinirea acesteia sunt valabileDe la caracterul retroactiv al efectelor conditiei indeplinite exista si exceptii, respectiv: termenul de prescriptie extinctiva incepe sa curga numai la data realizarii conditiei; riscurile produse inainte de realizarea conditiei sunt in sarcina instrainatorului; dobanditorul va culege fructele numai din momentul indeplinirii conditiei; actele de administrare facute de instrainator inainte de realizarea conditiei raman valabile.Efectele conditiei rezolutoriiPendente conditione Pana la indeplinirea conditiei raportul juridic obligational este considerat pur si simplu, cu urmatoarele consecinte juridice: debitorul trebuie sa-si execute obligatia, iar creditorul poate sa ceara executarea obligatiei; dobanditorul sun conditie rezolutorie a unui bun individual determinat, suporta riscul pierii bunului in calitate de proprietar res perit domino; dreptul dobandit sub conditie rezolutorie poate fi transmis prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte, tot sub conditie rezolutorie.Eveniente conditioneIntrucat conditia se realizeaza, obligatia se desfiinteaza retroactiv, cu urmatoarele consecinte juridice: partile trebuie sa restituie prestatiile efectuate; drepturile constituite cu privire la un bun individual determinat se desfiinteaza retroactiv.De la regula retroactivitatii efectelor conditiei rezolutorii exista urmatoarele exceptii: riscurile produse inainte de indeplinirea conditiei sunt suportate de dobanditorul sub conditie rezolutorie; actele de administrare facute de dobanditorul sub conditie rezolutorie raman valabile; fructele culese de dobanditorul bunului raman in proprietatea acestuia. Conditia si sarcinaSarcina este o obligatie de a da, a face sau a nu face ceva, impusa de dispunator gratificatului in contractele cu titlu gratuit.Sarcina nu afecteaza existenta raportului juridic obligational, ci stabileste o obligatie pentru una dintre parti, iar de caz de neexecutare creditorul va putea sa ceara executarea obligatiei.Obligatiile plurale

Pluralitatea de obiecteObligatia cu o pluralitate de obiecte se caracterizeaza prin faptul ca debitorul datoreaza mau multe prestatii.In raport de intentia partilor, daca debitorul datoreaza cumulativ toate prestatiile la care s-a obligat, obligatia produce efecte ca si cum ar fi pura si simpla, cu un singur obiect si se va stinge prin executarea tuturor prestatiilor. Obligatia alternativaObligatia alternativa este acea obligatie al carei obiect consta in doua sau mau multe prestatii, dintre care, la alegerea uneia din parti, executarea unei singure prestatii duce la stingerea obligatiei. De exemplu, se datoreaza 50.000 lei sau un autoturism.Alegerea prestatiei ce urmeaza sa fie executata apartine debitorului, dar poate sa apartina si creditorului, insa numai daca exista stipulatie expresa in acest sens.Obligatia se transforma intr-o obligatie pura si simpla atunci cand unul din obiectele obligatiei alternative devine imposibil de executat, indiferent din ce cauza. In cazul obligatiei de a da , dreptul de proprietate asupra unui lucru individual determinat se transmite in momentul alegerii, deoarece pana atunci nu se cunoaste care dintre obiecte va intra in patrimoniul creditorului. Obligatia facultativaObligatia este facultativa cand debitorul se obliga la o singura prestatie, cu posibilitatea de a se libera prin executarea altei prestatii determinate.De exemplu, debitorul are obligatia de a da un autoturism, dar prin conventia partilor i se da dreptul sa se libereze si prin darea unei sume de bani.In cazul obligatiei facultative exista o singura prestatie ca obiect al obligatiei, dar exista o pluralitate de prestatii in privinta posibilitatii de a plati.Creditorul poate sa ceara numai executarea prestatiei principale, iar daca obiectul obligatiei piere din caz fortuit sau de forta majora, debitorul va fi liberat, iar obligatia se stinge.Pluralitatea de subiecte

Obligatiile conjuncte (divizibile)Obligatia conjuncta sau divizibila este acel raport obligational cu pluralitate de subiecte intre care creanta si datoria se divid de plin drept.Obligatia poate fi conjuncta din momentul nasterii sale sau ca efect al mortii creditorului sau debitorului, care lasa mai multi mostenitori intre care obligatia se imparte.Existand o pluralitate de subiecte, dreptul de creanta si datoria se divid in atatea parti cati creditori sau debitori sunt in raportul obligational.Fiecare creditor poate pretinde numai partea sa de creanta, iar fiecare debitor este obligat sa execute numai partea sa de datorie.Fiind mai multe raporturi obligationale, numarul acestora depinde de numarul creditorilor sau debitorilor, ceea ce produce urmatoarele efecte juridice: daca sunt mai multi debitori, fiecare este tinut si poate fi urmarit numai pentru plata partii sale din datorie; daca sunt mai multi creditori, fiecare poate urmari pe debitor numai pentru partea lui de creanta; insolvabilitatea unuia dintre debitori se va suporta de creditor, deoarece ceilalati codebitori nu raspund pentru partea celui devenit insolvabil; intreruperea prescriptiei fata de un debitor, prin punerea sa in intarziere, efectuata de unul dintre creditori nu profita si celorlalti creditori; punerea in intarziere a debitorului si intreruperea prescriptiei fata de unul din debitori nu produce efecte in raport cu ceilalti debitori; plata de catre un debitor a partii sale din datorie nu are efect liberator pentru ceilalti debitori; remiterea de datorie, darea in plata, cesiunea de creanta si novatia facute de catre unul din creditori cu privire la dreptul de creanta sunt inopozabile celorlalti creditori. Obligatiile solidareObligatia plurala solidara (solidaritatea) este acea obligatie cu subiecte multiple in cadrul careia fiecare creditor solidar poate cere debitorului intreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a prestatiei datorate de toti creditorului.Obligatiile solidare fac parte din categorii obligatiilor indivizibile.Solidaritatea poate fi de doua feluri:1. solidaritate activa, atunci cand exista doi sau mai multi creditori;2. solidaritate pasiva, atunci cand exista doi sau mai multi debitori.Solidaritatea active

Obligatia este solidara intre mai multi creditori, cand titlul creantei da anume drept fiecaruia din ei a cere plata in tot a creantei si cand plata facuta unuia din creditori libereaza pe debitor.Din definitia prezentata rezulta ca in cazul solidaritatii active, existand mai multi creditori, fiecare dintre ei este indreptatit sa ceara debitorului comun plata intregii datorii, iar prin plata efectuata numai unuia dintre creditori, debitorul comun este liberat de datorie fata de toti creditorii sai solidari.In raporturile dintre creditorii solidari si debitorul comun, obligatia solidara produce urmatoarele efecte:1. fiecare creditor adre dreptul sa pretinda si sa primeasca plata integrala a creantei, iar plata facuta unuia din creditori libereaza pe debitor;2. cat timp debitorul nu a fost chemat in judecata de un creditor solidar, debitorul poate plati oricaruia din creditorii solidari;3. daca debitorul a fost chemat in judecata de un creditor solidar, debitorul nu poate face plata decat acestuia;4. remiterea de datorie facuta de unul din creditorii solidari libereaza pe debitor numai pentru partea acestui creditor .In raporturile dintre creditorii solidari, efectele obligatiei solidare sunt guvernate de principiul, potrivit caruia " creditorul solidar reprezinta pe ceilalti cocreditori, in toate actele care pot avea de efect conservarea creantei.Aceasta inseamna ca fiecare creditor solidar nu este titularul creantei in integralitatea ei, ci numai pentru partea care-i apartine, iar incasarea creantei in totalitate este posibila in virtutea reprezentarii celorlalti creditori.Din aplicarea acestui principiu rezulta urmatoarele efecte:1. oricare dintre creditorii solidari ai aceleiasi creante poate sa ceara plata integrala a datoriei si sa dea chitanta liberatorie debitorului;2. daca debitorul a fost pus in intarziere de catre oricare dintre creditori, efectele punerii in intarziere profita tuturor creditorilor solidari;3. intreruperea prescriptiei facuta de unul dintre creditori profita tuturor;4. daunele moratorii cerute de un creditor profita si celorlalti creditori;5. un singur creditor nu poate face acte de dispozitie novatie, remitere de datorie, dare in plata cu privire la intreaga creanta fara consimtamantul celorlalti creditori;6. hotararea judecatoreasca obtinuta de un creditor profita si celorlalti creditori, in masura in care este favorabila creditorului urmaritor.Solidaritatea pasivaObligatia este solidara din partea debitorilor cand toti s-au obligat la acelasi lucru, astfel ca fiecare poate fi constrans pentru totalitate si ca plata facuta de unul dintre debitori libereaza si pe ceilalti catre creditor.Din definitia legala a solidaritatii pasive (intre debitori) rezulta ca obligatia solidara pasiva este acea obligatie cu mai multi debitori care da dreptul creditorului sa ceara oricarui codebitor executarea integrala a prestatiei care formeaza obiectul obligatiei.Aceasta forma de obligatie plurala isi are izvorul in vointa partilor si legea.Reprezentand o exceptie de la regula divizibilitatii creantei, obligatia solidara, in materie civila, nu se prezuma, ci trebuie sa fie stipulata expres.Solidaritate pasiva este exprimata in urmatoarele cazuri:1. cei care au cauzat, in comun, prin fapta lor ilicita, un prejudiciu, raspund solidar fata de victima;2. mandantii, care au acelasi mandatar, sunt tinuti sa raspunda solidar pentru toate efectele mandatului;3. executorii testamentari ai aceleiasi succesiuni sunt solidar responsabili pentru bunurile mobile incredintate;4. antreprenorul si arhitectul raspund solidar pentru daramarea constructiei din cauza unui viciu al acesteia sau al terenului pe care constructia este situata; Solidaritatea pasiva produce doua categorii de efecte:- raporturile dintre creditor si debitorii solidari;- raporturile dintre codebitori.In raporturile dintre creditor si debitorii solidari, efectul principal al solidaritatii pasive este obligatia fiecarui codebitor de a plati datoria in intregime, ceea ce implica dreptul creditorului a de a urmari fiecare debitor pentru prestatia care formeaza obiectul obligatiei.Plata facuta de debitorul solidar libereaza pe toti debitorii fata de creditorul comun .In cadrul acestor raporturi, solidaritatea pasiva produce si urmatoarele efecte secundare: punerea in intarziere a unui codebitor produce efecte fata de toti codebitorii solidari; pierirea lucrului care formeaza obiectul prestatiei, din culpa unuia dintre debitori angajeaza raspunderea tuturor codebitorilor; intreruperea prescriptiei extinctive fata de unul dintre codebitori are efect fata de toti codebitorii solidari; curgerea de dobanzi facuta de creditor impotriva unuia dintre debitori are ca efect curgerea dobanzilor fata de toti codebitorii solidari.Codebitorul solidar impotriva caruia creditorul a intentat actiune poate sa opuna acestuia exceptii comune, care profita tuturor debitorilor solidari, precum si exceptii personale, care ii profita numai lui.Exceptiile comune sunt urmatoarele:1. cauzele de nulitate relativa si nulitate absoluta;2. modalitatile comune tuturor acordurilor de vointa ( de exemplu, toti debitorii s-au obligat sub conditie suspensiva si invoca neindeplinirea acesteia);3. cauzele de stingere a obligatiei.Exceptiile personale, care pot fi invocate numai de un codebitor solidar si ii profita numai celui care le-a invocat, sunt urmatoarele:1. modalitatile (termen sau conditie) consimtite numai in raport cu un debitor solidar;2. existenta unei cauze de nulitate relativa numai in raport cu un debitor solidar.In raporturile dintre codebitorii solidari, solidaritatea pasiva produce urmatoarele efecte: efectul principal consta in faptul ca ori de cate ori numai unul dintre debitori plateste intreaga datorie, prestatia executata de imparte de plin drept si trebuie suportata de fiecare debitor; debitorul care a platit se va intoarce impotriva celorlalti solicitand restituirea partii lor de datorie; de regula, plata se imparte in mod egal intre debitori.Solidaritatea pasiva inceteaza prin urmatoarele moduri:1. decesul unuia dintre codebitorii solidari, caz in care datoria se divide intre mostenitori proportional cu partea de mostenire primita;2. renuntarea la solidaritate. Obligatiile indivizibileObligatia este indivizibila daca, datorita naturii obiectului sau conventiei partilor, nu poate fi impartita intre subiectele ei active sau pasive.Obligatia este nedivizibila atunci cand obiectul ei, fara a fi denaturat, nu se poate face parti, nici materiale, nici intelectuale;" obligatia este nedivizibila cand obiectul este divizibil, dar partile contractante l-au privit sub un raport de nedivizibilitate.Obligatiile indivizibile are doua forme:Indivizibilitatea activa se produce ca urmare a mortii creditorului unei creante cu un obiect indivizibil si are ca principal efect faptul ca fiecare dintre creditori poate cere debitorului executarea integrala a prestatiei.Plata facuta oricaruia dintre creditori este liberatorie pentru debitor.Indivizibilitatea pasiva are ca efect principal faptul ca fiecare dintre codebitori poate fi obligat sa execute in intregime prestatia datorata.Daca debitorul solidar, sau mostenitorul acestuia, a platit in intregime prestatia datorata, va avea la indemana o actiune in regres impotriva debitorilor solidari pentru partea fiecaruia dintre ei.