tL liamapEta

DIIIJ GKERALROMANILEI

e G OD JRll LE

'003

Il ,

",.

'V

o Lew) ALCALAY. Editor1 1

-

_ rwww.dacoromanica.ro

CODUL GENERALAL

ROM ANIEi

VOL. I

CODURILE"1903

NE. A se oonanita: pentrn Codnrile din Vol. 1, IndexeleAllabetlee oe preeedeazi ite-eare ood; pentrn legile de la1860-1900, Indexul allsbetle 91 eronologie" de laIneeputul Vol. 11; iar pentra legue de la 1900-1908, In-dexad ultabetle 91 eronologie" de la finittil Vol. M.www.dacoromanica.ro

CODUL GENERALAL

ROMNIEI(Codurile 0 legile uzuale In vignre 1860-1903)cuprindind: Me Codurile, legile uzuale, regulamentele, cdnventin-

nile comerciale ai de extridare, decretele ei deciziunilecele mal importante de la 1860-1903.

Adnotate on trimiterl la legile coreopunOtre, ma noteexplicative I Inzestrat on indexe anabolic

id cronologioeDE

C. HAMANGI1JPR1M-PROCUROR Lk TRIBUNALIIL II,FOV.

VOLUMUL I.--mCODURILEL--

Constitulia.Legea electorali.Procedura electoralli(1903).Codal civil.Procedura civili veche pi, noni.Legea Jade-clitoriilor de pace.Codul comercial cm modiiicArile din1901 01902.Codn1 penaLProcedura penal on modilichrile

din 1902.Codal silvic.Codul marin idCodal jastitiel militare.

BUCURESCI

Edifura LibrArid LEON 11LCIILNY1903.www.dacoromanica.ro

DE ACELAS AUTOR:

Proprletatea ilterara al artistica (1894), un volum de280 paginl. (Lucrare presentatit ca tez pentru luarea licen(el Indrept), b lel.

Scriltorii si artiatl, studiu asupra dreptulul lor, (1897) unvolum do 212 paginl, 4 lei.

Codul Civil, adnotat Cu jnrisprudenta Curial de Castilla tiprecedat de un index alfabetio (1998), un velum de 800 paginl,8 lel.

Codul de procedura civil, (textil vechid gi nor'), adno-tat cu juriaprudenta Cartel de Casatie gi precedat de un indexalfabetic (1900), un velum de 700 paginl, 8 lel.

Codul Comercial, cu ultimele modilicarl din 1901 gl 1902,adnotat cu jurisprudenta Curtail de Casatio gi precedat de un indexalfabetic, un velum de 900 paginl, 6 lel.

Codal penal si Codul Justifies' wililare, (In colaborarecu M. M. Sotir) adnotate en jurisprudenta Tribunelelor, Curtilorde Apel gi a Casatiel, precedate de un index alfabetic gi urmatede conven(iunile de eadrddare gi de Me dispositionile petudedin legile gi regulamentele umiak).

SUB PRESA:

Codal de proeedurit penalA, adnotat cu jurisprudentaTribunelelor, Curtilor de Apel gi a Casatiel.

No. 62,256C2,110VA, STABILIMENTUL INDUSTRIAL DE ARTE ORAFIGE

.RALIAN 'GNAT SAMITCAwww.dacoromanica.ro

PREFATAla editiunea complectit a Codalui General"

---

E de principiul unet bune si utile colectiuni de le0,de a fi tinuta in curentul tuturor legilor, votate in fie-care an de aduna rile legiuit6re, precum s.i. Cu modi-ficarils ce se fac vechilor texte prin nouile legt invigdre.

Urmarind acest scop, am complectat colectiuneandstra de CodurT, legT , i regulamente, publicar subtiaul: Cimlul General al RoinanieT.6, adaog4n-du4 la finitul volumult4 al III, nouile legl votate in1900, 1901, 1902 fi 1903; fi intercalndu4 unele dinlegile nouI, imediat dupti sail inaintea legilor vechlcorespunMdre, pe care le modifica.

Ast-fel, am add' ogat la finitul volumului III subforma de Anexe" (Anexa I, II fi a III) t6te legileuzuale votate in ana 1900, 1901, 1902 fi 1903 Cuparte din regulamentele /or respective.

De asemenea, am intercalat la inceputul volumului Iimediat dupe Legea electorala", noua lege asupraProcedure! electorale" votata in 1903. Tot ast-fel amintercalat la locurile lor respective din volumul I:Noua proceduri civil/0 imecliat fi. inaintea vechietwww.dacoromanica.ro

procedurl ; modificdrile importante fdcute in 1901 si1902 Codulul de Comerciii, imediat la finitul CodululComercial ; modificarea din 1902 a procedurel penalerelativd la libertatea individuar, am intercalar ime-dial inaintea textulul procedurel penale ; de aseme-nea Noua lege asupra comptabilitgel StatuluI", din1903, imediat dupe vechea lege pe care o modifica.%

Am intrebuinfat sistemul acestor intercaliirr allegilor noul, Muga acele vechl pe care le modifica', caunta ce mi s'a pdrut mal practic si mal usor de con-trolat din punct de vedere al deosebirilor de text.

Gratie acestor Anexe" si intercaldrr, Codul Ge-neral al RomilnieT" pdstrndu-.l acelas num4r de 3volume, s'a complectat si s'a pus in curent Cif, ttemodificdrile si legile uzuale nouT, votate in anii 1900,1901, 1902 si 1903, asa cd utilitatea acestel colectiunlcreste, preful el rgmne acelas, multumild sacrificiilord-lux librar editor Leon Alcalay, care, cu t6te addo-girile fd cuto si carl aii necesitat cheltuell destul detnarl, a pdstrat acelas pret de 25 le l a intregel co-lectiunl complecte.

Pentru inlesnirea gdsirel legilor si regulamentelordin aceastet edifie complectd a ,,CoduluY generalal Romaniel", a se consulta Indexele alfabetice sicronologice", aflate la inceputul volumulul II pentrulegile de la 1860-1900 si indexele" afiate la finitulvolumulul III pentru legile de la 1900-1903.

C. HAMANGIUPrimproouror la Tribuna/sil Rfov.

Bucuresm, 1903, Septembrie.www.dacoromanica.ro

IOAN DAMINCONDUCTOR

www.dacoromanica.ro

CONSTITUTIONETh *ADNOTATA Cu JURISPRUDENTA CASATIET

TITLULDespre Teritorbil

Art. 1. (Mol. L. 8 hm.1884). Regatul RomtinieIcujudetele sle din drptaDunfirel constitue un sin-gur Statindivisibil.(Const.133.Art. 1. L. 9 Martie1880).

Teritoriul RomitnieTeste nealienabil.

Limitele statuluI nu potfi schimbate sah rectifi-cate, de crit in virtutea u-neI legI.

Teritoriul Romfinieinu se p6te colonisa cu po-pulatiuni de ginttistrhina.

* Constitutia a fost decre-tata, promulgatti si publicatA prinMonitorul Oficial' de la 1 l'Ale1866. Ea este redaetatA dup. mo-clelul Constitutiel din 25 Februa-rie 1835, a regatulul Belgian; a su-fe ri t insd mal multe modificarl prinlegile de la 13 Octomi re 1879 i 8lunie 1884. Prin sea d'intaill 'I s'arevisuit mult discutatul art. 7,caro si asta-Ol inca prov6cd. multodiscutii, iar prin a doua lege, 'Is'a modificat art. 1, 21,10, 44,45,68, 59, 60, 61. 62, 63, 68, 69, 70,

IIAMANOIU. Codo' General.

Teritoriul este im-phrtit In judete, judeteleIn p141, p1li1e In comune.

Aceste divisiuni i sub-divisiunl mi pot fi schim-bate, sial rectificate, de critprin o lege.

TITLULDespre DrepturileRomfinilor

Romilnil se buenade libertatea consciinteIde libertatea Invthmin-tului, de libertatea preselde libertatea Intrunirilor.(Const. 13, 21, 23, 24, 26).

Constitutiunea de fat5,si cele-l'alte legI relative71, 72, 75, 77, 78, 105, 118, 121,122, 131 i 183. Nol o publicarnab:1 ast-fel cum se gascsce astii-41modificalit, mentionand tanga fie-care articol legea respectiva caro lamodificat.

Prin legea de la 8 Iunie 1884s'a addogat la Constitutie spi art.133 numit articol adi(ional, princare se dispune aplicarea Consti-tutiunel, prin leg) speciale, si inpartea Romaniel de peste Dundre,in Dobrogea.www.dacoromanica.ro

2 CONSTITUTIA (Art. 7)

la drepturile politice de-termina, care surit, osebitde calitatea de roman, con-diiunile pentruexercitarea acestor drep-turI. (Const. 7, 8.Civ. 17.Art. 19. ur. L. 9 Iunie1884).

*7 (Mod. L. 13 Octombr.1879). Diferinta de cre-dinte religiase i confesi-unl nu constitue in Ro-mania o piedictt spre a do-bandi drepturile civilepolitice qi a le exercita.. 1. Strainul flirt ose-bire de religiune, supussat nesupus uneI protec-tiunI straine, pate dobandiImptimIntenirea cu condi-tiile urmatare:

Va adresa guvernu-luI cererea de naturalisare,In care va arAta capitalulce posedk profesiunea satmeseria ce exercita, i vo-

*a). Strainil neirnpa.mintenitt nupot face parte intro alegtoriI verl-unuI colegi. Cas. II 107 I 88 Bul.pag. 875. Cas. II 183 88 Bul. pag.411.

Stating neimplimintenitt carls'ad stramutat In Dobrogea,pot beneficia de drepturile politiceprecum beneficiazi supusil Turdgasitl in Dobrogea la incorporareaacestel trI la Statul Roman. Cas.II. 141 88. Bul. pag. 397.

e). Nationalitatea uneI societatlanonime se determina dupa cumdims. 'qi are sediul gi obiectulprincipal al Intreprinderel in Ro-mania sat In Ora strain& Prinurmare, se comite o er6re de faptsi se interpretza gresit art. 7 Vdin constitutiune cand instanta de

inta de a'0 stabili domi-ciliul in Romania;

b). Va locui, in urmaacesteI cererI, slece anI intart i va dovedi prin fap-tele sle crt este folositor eI.. 2. Pot fi scutitI destagit

AceI carI vor fi adusIn tart industril, inventi-unl utile sail talente dis-tinse, sat earl vor fi fun-dat aci stabilimente marlde comercit sat de indus-trie;

Acel cari, fiind nas-cutl i crescutI In Roma-nia din parintl stabilitI Intrti, nu s'afi bucurat nicIuniI, nicl altiI, vre-odata,,de vre-o protectiune

;

Acel carI at servitsub drapel In timpul res-belulul pentru Indepen-denta i carI vor putea fifond tagaduesce Mined Roma-niel dreptul de a cumpara imo-bile in Romania. Cas. II. 147 I 89Bul. pag. 431.

Copilul nliscut in Romaniadinteun Roman este roman.

Faptul cit plirintele a cerut dinignoranta. impamintenirea I ul, candin realitate era roman, nu p6to a-tinge cu nimic dreptul copilulut.Cas. II. 87 90 But. pag. 491.

Copilul until strain, nitscutsi crescut in Ord, care nu se vafi bucuret niel o data de protec-tiunea etrin, p6te reclama cali-tatea de roman, In cursul unulan dupa. majoritate. Cas. 395 90Bul. pag. 1259.

Israelitul, de origina pamtn-tn roman, botezat in religiawww.dacoromanica.ro

naturalisatI in mod colec-tiv, dupti propunerea gu-vernuluT, printr'o singurrtlege i Mr& alte forma-I it riti.

crestina inaintea promulgaril co-dicelul civil din Decembrie 1864,a incetat de a fi israilit i prinurmare a devenit pamintn cres-tin ; ast-fel hand, el nu are nevoede a reclama niel calitatea sa depaminten, niel de a ob1ine natu-ralisarea. Cas. II 71 91 Bul. pag.

g . Naturalisarea nu se acordttde cat prin lege si in mod indivi-dual. Naturalisarea conferita pa-rinteltil nu prolita copilulul nas-cut mainte de dobandirea calitatilde Roman. Cas. II 73 93 Bul. pag.

h). Copilul devenit major due&promulgarea art. 9 din Constitu-tiunea modilicata In 1879, nu !miteinvoca beneficiite art. 8 din codulcivil. Cas. II. 254 91 But. pag. 517.

O. Romani' din alte state, cartn'ati dobandit pe cale legistativirecunscerea calitatel lor de ro-man, nu pot dobandi imobile ra-mie in Romania. Gas. I 389 91Bul. pag. 1081.

Recun6scerea calitittei de _ro-man, a unul roman de nasceredin orl-ce stat strain, are de e-feet, co osebire de naturalisarede a fi intinsa si asupra fiului nas-cut deja in momentul obtinereide catre parinte, asa di un ase-menea lift trebue a li consideratroman in exercitiul drepturilor po-litice, pe din creme locuesce inRomania si nu este supus la nicio proteetiune straina. Cas. II.38 92. Bul. pag. 298, Cas II. 69 94Bul. pag. 391.

k). Dispositiunea prohibitiva pen-till strain] de a dobandi imobilerurale in Romania, coprinsa in art.7 V din Constitutia revisuita In1879, fiind Wan de legiuitor in-tr'un interes de ordine politicisociala, ori-ce act contrar el e is-

CONSTITLTTIA (Art. 7)Naturalisarea nu

se like acorda de cilt prinlege si In mod individual.

0 lege special& vadetermina modul prin carebit de nulitate radicall, putndinvocat de orl-cine. Cas. I. 180192But. pag. 465.

Posesiunea de stat a caliti-ta de Mann roman nu pite li(Waltmata de cat priu probi con-trarie caro incumba pril ce con-testa acesta califate.

Ast-fel, cand instanta judectito-rase& constata in fapt at o per-sona s'a bucurat in tot-d'a-una doposesiunea de Stat a calitatil decetatn roman si a fost consideratca roman, acelui care 'I contestaacasta calitate trebue sit dove-desca c nu o are. Cas. I. 303 93But. pag. 851.

nt). Art. 7 din Constitutie, ast-fel cum a fost modificat in 1879,a abrogat dispositiunea art. 8 dincodul civil, asa c totl eel nitscntl

crescu(i in Romania pang lamajoritate, fara sa se fi bucurat nielo-datit de verl-o protectiune strain&nu mal aa, in urma diselor modi-licarl, dreptul de a reclama cali-tatea de roman in cursul unul an,dupa majoritate, ci trebue sa artnaturalisarea conform art. 7 dinConstitutiune, acesta fiind singu-rul mod de dobandirea impamin-tenirei. Cas. II. 881 95 But. pag.638.

n). Art. 7 V din Constitutiunecaro nu recunsce strainilor drep-tul de a dobandi imobile ruralein Romania, nu a adus nicI oschimbare la ordina succesoralaadmisa de eodul civil.

Dispositiunea din citatul articolnu are alt litotes de cat acela ca. le-giuitorul a voit, in cas cfuad in mos-tenirea deferita unul strain se OA

imobilele rurate, sa ridice aces-tuI mostenifor dreptul de a posedaasemenea imobile in natura, far&inca a 'i loa dreptul la valrealor, de 6re-ce legea civil& 'I da,www.dacoromanica.ro

4 CONSTITUTIA (Art. Ei-,4)straia vor putea stabililomiciliullor pe teritoriulRomania

. p. Numal RomaniI,sart coi naturalisatl romnipot dobandi imobile ru-rale In Romania.

Drepturile pana acumcastigate sunt respeetate.

Conventiunile interna-tionale asta4I existente 1.6-mal) In vigore, cu bite ola-usele i termenul coprinse

(Const. 6. 8. 9.Civ. 6 21. Art. 4,13L. 9 Mart. 1880.-22, . 4L. 31 Iul. 1881).In calitatea sa de moldeador, undrept de proprietate asura acelorimobile gi acest drept niel o altadispositiune de lege nu '1 atribuealtel perscine, Ces. Sect- unite11197 Dreptul 42.

Recundscerea calitatil detoman de nascere din orl-ce statstraiii, are de efod, cu deosebirede naturalisare, de a ti indas&ql asupra fmlul nAscut deja In mo-inentul obtinerel el de catre pa-rinte, asa ca. un asemenea tia tre-bue fi eonsiderat ca reman, cuexercitiul drepturilor politice, pecita vreme nu locuesce in Romft-nia si nu este supus la niel o pro-logan strainit. Can. II. 38 92 Bul.pag. 298; Cas. II 69 91 Bul. pag.391.

**a). Copilui devenit major dupapromulgarea art. 9 din Constitutiamodificata la 1879, nu 'Ate invocabenoliciile art. 8 din cod. civil. Cas.II 254191 Bul. pag. 517.

b). ilosnAnji dit, alte State milh'au dobandit pe cale legislativarecundscerea caliti1 lor de m-inan, nu pot dobandi imobile ru-mie/ in Romania. Cas. 1. 389 91Bul. pag. 1081.

* S. impamIntenirea seda de puterea legislativa.

Numai Impamintenireaasmana, pe striiin cu Ro-manul, pentru exercitareadrepturilor politice. (Const.7, 8, 32.Civ. 6.-21).

** 9. Rominul din orI-ceStat, ara privire catre lo-cul nasceriI sale, dovedindlepadarea sa de protecti-unea straini, Oto dobandide Indata exercitarea drep-turilor politice, prin unvot al Corpurilor

(Const. 7, 8, 32.Civ. 6-21).

e). Cand este constatat c4 opersna este de origina. stritinit,dinsa de si este 'Ascua In Ro-maula si nu s'a buctrrat de nielO proteetie Irania, nu se pede con-sidera ea avnd caletea de ro-nitin, daca n'a dobandit impamin-tenirea, conform art. 9 din Con-stitutiune. Cas. II 231 92 Bul. pag.398.

Participatiunea une persdneindino) de nationalitate, in com-alunes juratilor, vitiazft. constitui-rea comisiunel juratilor si a ver-dictulul ce a pronuntat, ceea cepe cale de consecinta atrage nu-litatea decisiunet Curta cu jurati,ql acesta chiar In casul In careacel jurat ar fi un roman dintr'unalt stat, si cartita in urma pro-nuntaril verdictulul '1 s'a recunos-cut calitatea de cetlitn roman.Cas. 11. 267193 Bul. pag. 612.

Romanil din altos State, nupot dobandi proprietatea imobiliarttrural& In Dobrogea, rara tia se filepadat de protectiunea straina.Cas. 1. 69 96 Bul. pag. 192.

t). A se vedea si nota art. 81din Constitutiune.www.dacoromanica.ro

10. Nu exista In StatnicI o deosebire de clasA.Totl RomAnil sunt egallinaintea legil i datorI acontribui fftrA deosebire ladfirile qi sarcinile publice.

El singurI sunt admisi-bill In functiunile publice,civile i militare.

LegI speciale vor deter-mina conditiunile de ad-misibilitate 0 de inainta-re in functiunile Statulul.

StrAiniI nu pot fi ad-mi0 In functiuni publice,de at in casurl excepti-onale i anume statorni-cite de legi. (Cons. 111,130).*11. TotI strAinil af1A-

torI pe pAmintul Romftnielse bucurft de protectiuneadata de legI pers6nelor qiaverilor in genere.(Const.10Civ. 11.Art. 9 L. 9Mollie 1880).

**12. Tte privilegiile,scutirile i monopolurile declas5, sunt oprite pentrutot-d'auna In Statul ro-mkn.

Titlurile de noblet& strA-* Actele emanate de la auto-

ritAlile strbine i interpretbrile ceaceste autoritAti, daa acelor acte,nu pot fi primite de autoritA(ilej udecittorescI roman, de cit ca sim-ple mij16ce, iar nu ca acte dove-ditbre, a citror validitate si de-punk credinta sb. nu OM fi pus&in discutiune. Cas. I. 397 93 But.pag. 1110.

cf). Art, 12. 108 si urmatoril

CONSTITUTIA (Art, 10 14) 5inA, precum : principi, grafIbaroni i alte asemenea,ca contrarii vechiuluI a-e46mint al tArel, suntrmAn neadmise in Statulromttn.

Decoratiunile strAine sevor purta numaI cu auto-risarea Regelui. (Const.10.Pr. 208).

Libertatea indivi-dual& este garantatA. (Con.5. P. 99 107, 272274).

Nimeni nu pte fi urinft-rit, de cht In casurile pre-vAl;lute de legl i dupft for-mele prevNute de ele.

NimenT nu p6te fi opritsafi arestat, afark de ca-sul de villa veghiatft, deat In puterea, unuI man-dat judecAtoresc motivat,0 care trebue sA, fie co-municat la momentul a-restftriI, sa6 cel mult In24 ore dupi arestatiune.(P. 99 ur. 149, 272.Pr.P. 40. 88-127; 576-692).

NimenT nu pte fisustras In contra vointeIsale de la judecAtoril cedin Constitutiune prohibind con-ventiunea prin care se impune oredeventA anualit pentru exercita-rea unul comercit, invoelile ante-ribre incheiate pentru un timp de-terminat intre proprietand unuitirg i tirgovet nu mal produc efectdupi sfirsirea termenutul, niel nupot fi prelungite, fie expres tie ta-cit. Cas. I 839 89 But. pag. 905.

b). A so vedea i notele de laart. 11. din Constitutie.www.dacoromanica.ro

6 CONSTITUTIA (Art. 15 20)'I d legea. (Pr. C. 54-65.Pr. P. 141, 142, 176-179,246-258).

Domiciliul este ne-violabil.

Niel o visitare a domi-ciliuluI nu se pate face,de cat In casurile anumepreveOute de lege i po-trivit formelor de ea pres-crise. (Pr. 151Pr. P. 35,ur. 47, 84-83. L. 28 Febr.1887).

Niel o pedpha nupate fi infiintata, niel a-plicata, de cat in putereaune) legt (P. 2).

Niel o lege nu pateinfiinta pedepsa confisca-riT averilor.(P.37,386, 391).

Pedepsa mortiI nuse va putea reinfiinta, a-fat% de casurile preva6utein codul penal militar, intimp de reshel.

*19. Proprietatea de oilce natur, precum i tatecreantele asupra StatuluIsunt sacre 0 neviolabile.

Nimenl nu pate fi ex-propriat de cat pentru ca-use, de utilitate publice,

*a). Primarul fiind insircinat caarticolele de indestulare publicaeste In drept sa facit regulamentoin privin(a debitiril acestor obi-ecte caro sunt obligatoril pentrulocuitoril comunel, fara ca prin a-cesta sit se atinga principiul pro-prietatil inscris in Constitu(iune.Cas. 11. 10186. Bul. pag. 166.

b). Art. 19 din Constitutinne,rnd pentru orl-ce expropriereclaratiunea prealabili a utilitaIll

legalmente constatatadupa o drpt i preala-bila despagubire.

Prin causa, de utilitatepublic& urmz a se in-telege numaI comunicati-unea salubritatea pu-blica, precum i luerarilede apararea

Legile existente privi-tare la alinierea lax-girea stradelor de prin co-mune, precum i la malu-rile apelor, ce curg prin,sail pe Ming& ele, remanIn vigare.

LegI speciale vor re-gula procedura i modulexpropriatiuneI.

Libera i neimpedicataIntrebuintare a riurilor na-vigabile i flotabile, a o-selelor i altor cal de co-municare este de dome-niul public. (Civ. 476, 481Art. 1. L. 13 Apr. 1862.L. 20 Oct. 1864).

20. Proprietatea datateranilor prin legea sural

despagubirea garantataproprietarilor prin acealege nu vor putea fi nielpublico legalmente constatabl, ainteles cA acea constatare sa sefaca conform legilor speciale in vi-Ore, adicS. prin decret regal. Cas.ti. 24 86. Bul. pag. 217.

c). Tribunalele nu sunt In dreptsit hotaxasca exproprierea de uti-litate publica, de cat dacd numaldin actele aflate in dosarul causesse constata ca tete formalitatileprescrise de lege sunt observate.Cas. IL 21188. Bul. pag. 249.www.dacoromanica.ro

o dat5, atinse. (Const. 132.L. 15 Aug. 1864).

21. Libertatea consciin-teI este absolua. (Const.5, 21, 23, 24, 26.Art. 15L. 9 Mart. 1880.)

Libertatea tutulor culte-lor este garantatfi, Intrueta Insta, celebratiunea lornu aduce o atingere a or-

Dac expropriatul din causade urgentit, este deposedat din i-mobilul expropriat mal inainte dea '1 se plati pretul indemnisatiuneldinsul are dreptul si la o despit-gubire equivalenta co venitul i-mobilului pe timpul de la depo-sedare pana la plata indemnisa-tiunet; afilad dar cand juriul, che-mat pentru a lixa indemnisatiu-nea n'a prevdut in evaluare sidespagubirea pentru venit panala plata efectiva a indemnisatiu-nel, expropriatul este in tot drep-tul de a cera de la autoritatile ju-decittoresct ordinare, condamnatiu-nea administratiuniI expropriantela plata acelor despag-ubiri. Cas.I. 312 91. Bul. pag. 770.

Judecatorul actiunel pose-corle nu prejudeca cestiunca peti-torie, respingnd cererea statulutdefender, care invad, drept titlu,art. 11 din legea drumurilor, sprea justifica deposedarea proprieta-rului, far o prealabild despagu-bire. Cas. 1. 312 91. Bul. pag. 770.

Dupi art. 19 din Constitu-tiune, utditatea publica tribu saaib de caus ori-ce comunicati-une, ort salubritate publica, con-ditiuni esentiale fax& de care ex-propriatiunea nu Oto aves. loc.Aceste dispositiunl sunt generale,gi aplicabile atat la Stat cat si lajudet si comuna. A.sa dar, candTribunalul, fila& a stabili dacase gasesce in fata unet cause denatura a fi privad de utilitate pu-blica, i rara a observa dacit con-siliul comunal a indeplinit cerio-

CONSTITLITIA (Art. 21) 9

dineI publice, sau bunelormoravuTI. (P. 181, 209212).

Religiunea ortodox& aR5srtrituluI este religiuneadominant& a Statului ro-mfin.

Biserica ortodox& ro-mlin& este i r5milne ne-atrnat5, de orI-ce china-tele lego' pentru facerea euvenite-lor cercetarl, declara expropriati-unea cortita do acea comuna, pro-nunta o hofarire casabila. Cas. II.186 93. Bul. pag. 790.

Dispositiunile art. 4, din le-gea de la 1 lunie 1893, prin carese acorda Primario! comunel Bu-cnrescl dreptul de a expropria cototul Un imobil atacat prin alinie-rea unel strade existente, sita u-nc piete deschise din non, nuesto constitutionalit, ciicl prin art.19 din Constitutiune, se prevedcl legi speciale vor regula modulexpropriatiunti si sus mentionataloge nu este de cat o regulare inceca ce privesce interesele specialeale orasulut Bucuresci. Cas, II.292194. Bul. pag. 471.

Legea din 1 Junio 1893, de-rogand dispositiunilor legel de ex-propiere din 1864, nu se mal p6teinvoca violares dispositiunilor dinlegea de la 1864, in casurile candprin legea din 1893, s'a derogatla acole dispositiunl. Cas. ll 292 94.Bul. pag. 471.

Conform art. 19 din Consti-tutiune, combinat co art. 14 dinlegea de expropriatiunl, Tribunalula fost in drept sa hotrasca ex-propriatiunea unui imobil pentrualinierea unel strade vechI, des-chiderea une! strade nuol gi lar-girea unel piete publico tntr'un o-ras, daca utilitatea publica a fostconstatata gi declarat duplo for-mole prescrise de lege. Cas. II,419 94. Bul. pag. 1140.www.dacoromanica.ro

8 CONSTITUTIA (Art. 22-24)chie straina, pastrindu-s1ins& unitatea cu Bisericaecumenica a Rsaritulul,In privinta dogmelor.

Afacerile spirituale, ca-nonice si disciplinare aleBisericeI ortodoxe romanese vor regula de o singuraautoritate sinodal& cen-tralii, conform unel legIspeciale.

Mitropolitil i episcopiIeparchiotA al BisericeT or-todoxe romane sunt alesTdup& modul ce se deter-mina, prin o lege special&(L. 19 Dec. 1872).

22. Actele Statulul civilsunt de atributiunea au-toritatiI civile. (Civ. 21.86.I3r. 166, 284.Art. 22L. 9 Martie 1880.-78 ur. R.20 lun. 1880.-77 L. 7 Mai&1887.)

Intocmirea acestor acteva trebui sit precdft Intot-d'a-una benedictiuneareligi6sa, care pentru

va fi obligatbre, a-fara de casurile ce se vorprevedea prin anume Iege.(Civ. 216, 240, 246, ur. 269).

*a) Ofensa adusl contra perso-ne] Regelul, (lind un delict dedrept comun, iar nu politic, sejudecl de tribunalele ordinare, iarnu de juratl. Cas. 11. 522, 1887.Bul. pag. 112.

b) Ori-ce tipografie este obligatsa remite, din ori-co can!, diare,sail alte tipdriri, ce se vor exe-ruta in atelierul stil, cate trei ex-emplare institutiunilor Statulul,(Ir ea prin m'sta sit se intelgl

23. Inv6tamIntul esteliben (Const. 5, 21, 24, 26).

Libertatea Invtrunintu-lul este garantata, Intruct exercitiul el nu ar a-tinge bunele moravurl sa6ordinea publica.

Represiunea delicteloreste regulatil, numaT prinlege.

Se vor lnfiinta treptatscoli primare In tte co-munele Romaniel.

Invtatura In scelle le Sta-tuluI se da fax& plata.

Inv6tatura primar vafi obligat6re pentru Une-riT romftnI, pretutindenIunde se vor afta instituitescoll primare.

O lege specialfi va re-gula tot ce privesce Inva-trunintul public.

*) 24. (Mod. L. 8 Tundo1884). Constitutiunea ga-rantza tuturor libertateade a comunica si publicaideile opiniunile lor prinvit grai6, prin scris i prinpresa, fie-care fiind rs-punc,16tor de abusul aces-el se violzit dreptul de proprio-tate garantat de Constitutiune.Cas.II. 536, 1887. Bul. pag. 1020.

e) Libertaba presel fiind garan-tatA prin Constitutiune, ca factoresentutt al suveranitAtiI, armz.ea fi-ce fapt delictuos indreptatin contra presel i avAnd dreptcausit opiniunile emise de dinsa,constitue o violare de ordine

prin urmare un delict po-litic de competinta Curtilor Cu Ju-www.dacoromanica.ro

tor libertatl, in casuriledeterminate prin codicelepenal, care niel' inteun easnu va putea restrange drep-tul in sine. (Const. 5, 21,23, 26).

Niel o lege exceptional&nu se va putea infiinta inacsta materie.

Niel censura, niel o altam6surfi preventiva pentruaparitiunea, vinderea saadistri butiunea orl-careI pu-blicatiunl nu se va puteain fi inta.

Nu este nevoe de auto-risatiunea prealabill a nieluneI autoritatl pentru a-paritiunea orI-carel publi-catiunl.

Niel o eautiune nu seva cere de la liaritT, scrii-torI, editori, tipografllitografl.

Presa nu va fi pusa niel

rati. Ces. II. 397 90. Bul. pag.1015.

el) Art. 31 din Constitutiune,declarand cl tac puterile Sta-tului emand de la na(iune, re-cunesce principiul suveranitgelpoporuluI, adicI suprematia vo-intel generale asupra orl-carel vo-inte particulare; c41 de si acesttitileo] prevede cl aceste puterlna(innea nu le pote exercitade Mi priu delegatiline totu-siart. 21, garantdnd tutulor li-bertatea de a comunica si pu-blica ideile Ion prin graiii , prinseria si prin presa' iar art. 26recunoscend RomUnilor dreptul dea se Intruni pentru a trata totfelui de cestiuni" esto invederatcl dreptul de discutiune asnpra

CONSTITUTIA (Art. 24) 9

odatti sub regimul ayer-tismentelor.

Niel un (liar sati publi-catiune nu va putea fi sus-pendat saa suprimat.

Autorul este rspunla-tor de scrierile sle; Inlipsa autoruluI este res-punlator girantul ; iar Inlipsa acestuia, editorul.

OrI-ce giar trebuesaibun giran t rspunOtor,caresa se bucure de drepturilecivile *i politice.

Delictele de presa se ju-deca de juria, alar& de a-cele carl s'ar comite incontra pers6neI Regelula familieT Regale, sati con-tra Suveranilor Statelorstraine. Aceste delicte sevor judeca de tribunaleleordinare, dupa dreptul co-mun.

Arestul preventiv in ma-

mersultil si regulttrei afaceillor pu-bien, nu este restaras numal inputerile constituite, dar el cettl-tenil a dreptul do a le discutaprinpres6. si prin intrunirl publi-ce si prin urmare a'st manifestaopiniunea lor nu numai prin de-legal, dar inci prin mijlecetate in art. 24 si 26 din Cottstitu-liune. Cas, II. 397 90. 13u1. pag.1016.

e) In meterle de calumnie prinexpresiunea dcted este

cutpabil contine tete elementelecare censtitue culpabilitatea in-culpatului, fir a ti trebuintd ase mal puno juralitor cestiuneadacit inculpatul a comis faptulcu bonita". Ces. II. g85 96, Bu(.pag. 857.www.dacoromanica.ro

40 CONSTITIJTIA (Art. 215-30)ferie de presa este inter-(fis. (Const. 105. P. 47,77, 181, 193, 299, 398.Pr.P. 226-26, ur. L. 13 A-prilie 1862.L. 30 Decem-bre 1876).

Secretul scrisorilor0 al depeOlor telegraficeeste neviolabil.

0 lege va determinaresponsabilitateaagentilorguvernulul pentru viola-rea secretulul scrisorilor

depepor IncredintatepoOeT i telegrafulul. (P.156. Art. 80, 81 L. 22Mart. 1880).

Romanii at dreptulde a -se aduna pacInicTfar& arme, conformandu-se legilor care regulza.exercitarea acestuT drept,pentru a trata tot felulde cestiunT; intru acstanu este trebuinta de au-torisatiune

Acsta dispositiune nuse va aplica ?i intrunirilorIn loe deschis, care suntcu totul supuse legilor po-litienese. (Const. 5, 21,23, 24, 27).

RomaniT ah dreptula se asocia, conformandu-se legilor care regulza e-xercitiul acestul drept.

Fie-care are drep-tul de a se adresa la au-torit6tile publice prin pe-

49 Calitatea de membru al po-lifiel judiciare nu se modificatru nimio prin imprejurarea aide-

titiunT subscrise de clitreuna sati mal multe per-&fate, neputAnd Ins& peti-tiona de &at In numelesubser4ilor.

NumaI autorittitile con-stituite ah dreptul de aadresa petitiunT in numecolectiv.(Const. 50).

*29. Niel o autorisatiuneprealabila nu este nece-sailt pentru a exercita ur-marirI contra functiona-rilor publicI, pentru fap-tele administratiunil lor,de pArtile vat6mate: r6-maind ins neatinse regu-lile speciale statorniciteIn privinta minWrilor.

Casurile i modul urma-rirel se vor regula prin a-nume lege.

DispositiunI speciale incodicele penal vor deter-mina penalitfitile prepui-torilor. (P. 104, 296, ur.Pr. P. 492.L. 2 Mafia1879. 35. L. 9 Martie1880).

$0. Niel un Roman, fara,autorisatiunea guvernuluInu piSte intra in serviciulunul Stat far& ea Insuqlprin acsta ON& na-tionalitatea. (Civ. 17, 20Art. 24, L. 9 Mart. 1880).

Extradarea refugiatilorpolitic' este oprit.

lictul sau crime pe care o urmit-rea era inchipuitA. Cas. II. 49 S.Bul. pag. 65,www.dacoromanica.ro

TITLUL IIIDespre puterlle Statulul

31. Tte puterile Sta-tulul eman& de la Natiu-ne, care nu le 'Ate exer-cita, de cat numai prindelegatiune i chip& prin-cipiile qi regulile aegatein Constitutiunea de fat&.(Const. 32, ur. 38, ur. 57,ur.)

*32. Pute rea legislativase exercit& colectiv de c&-tre Rege qi Representa-tiunea na.tionala.

Representatiunea natio-nal& se imparte In douAdun&il:

Senatul i Adunarea de-putatilor.

OrI-ce lege cere invoi-rea cfLtor trele ramuil aleputerel legiuitre.

Niel o lege nu p6te fisupusl sanctiuneI regale,de cilt dup& ce se va fidiscutat i votat liber, demajoritatea ambelor Adu-

(Const. 45, ur., 53,54, 93, 99, 126).

33.Initlativalegilor este* Duptt principiile puse In Con-

stitutiune, nic] o pensiune nu septe pune In sarcina Statululo anumo lege, si instantelor jude-etttorescl, este litsatit surcina do aconstata din oficia daca este saanu lege, fncuviinflind plata el.Simplul vot al unuia din corpurilelegiuittne, nu constitue o legeprin urmare judecdtorul nu sep6te intemeia pe dinsul pentru uobliga tesaurul public de a servi

CONSTITUTIA (Art. 31 37)&A& fie-clireia din cele treIramure ale puterel legis-lative.

Totu0 ori-ce lege rela-tiv& la veniturile qi chel-tuelile StatuluI sa la con-tingentul armatel, trebues& fie votatit maIde Adunarea deputatilor.(Const. 113, 120).

Interpretatiunea le-gilor, cu drept de autori-tate, se face numaI de pu-terea legiuitre.

Puterea executiv&este Incredintatk RegeluI,care o exercit& In modulregulat prin Constitutiune.(Const. 82-103).

**36. Puterea judecrtto-rscli se exercit& de curtIi tribunale. Hotftririle isentintele lor se pronuntfiIn virtutea legeI i se e-xecut& In numele Regelui.(Const. 104, ur.Pr. Civ.105.L. 14 Febr. 1879.L. 9 Martie 1879. L. 30Mart. 1886.Art. 1, 3 L.1 Sept. 1890).

37. Interesele exclusivjudetene sat) comunale seo pensione 6re-care. Cas. I. 89187.Bul. pag. 175.

Tribunalele ordinare, suntcompetinte a se pronunla asupracererilor de pensiune fdcute defostil militarl, lar ministerulrsboift este dator st1 mike ti-tlurile celor interesall, care in easde neintelegere, pot face sa valo-ren drepturile lor inainteatelor judecatoresci. Cas. I. b3187.Bul. pug. 111.www.dacoromanica.ro

12 CONSTI TUTIA (Att. 2114-48)

regulza de catre consili-urile judetene satl comu-nale, dup& principiile ase-date prin Constitutiune siprin legI speciale. (Const.106, 110.L. 2 Apr. 1864.L. 7 Mai& 1887).

CAPITOLUL IDespre Represen tarea Na-

tionaldMembrif amandorora

Adunarilor represinta Na-tiunea, iar nu numaI ju-detul sat localitatea care'I a numit. (Const. 31).

edintele Adunarilorsunt publice.

Cu tte acestea fie-careAdunare se formza In co-mitet secret dupa cerereapresedinteluI sat] a ylecemembrit

Ea decide In urma cumajoritate absolut& dacasedinta trebue redeschisain public, asupra aceluiasIobiect.

Fie-care din Adu-narl verifica titlurile mem-brilor sal, si judech con-testatiunile ce se ridicaIn Asa privinta.(Mod. L. 8 lun. 1884).Niel o alegere nu pate fiinvalidata de cat cu doutreimI din numrul mem-brilor present]. (Const. 45,84, 91, 101, 128).

NimenT nu p6te fitot - de - data. membru al

uneia si al celeT-l'alte A-dunfir].

MembriI uneiaceleI-l'alte Adungri numitIde guvern Intr'o functiunesalariat& pe care o pri-mesc, Incetza de a fi de-putatI si nu retail ec-sercitiul mandatuluI lor decat In virtutea unel nouTalegerI.

Aceste dispositiunI nuse aplica ministrilor.

Legea electoral& deter-min& incompatibilitatile.(27, ur. L. 9 lun. 1884).

4$. La fie-care sesiune,Adunarea deputatilor 's1numesce presedintele, vi-ce-presedintiI, i compunebiuroul s6A. (Const. 95).

44. (Mod. L.8 L(11.1884).Senatul alege din sinulsail pe presedinte, pe vi-ce-presedintI, precum si pecel-l'altI membril aI biu-roulul s. (Const. 95).

45.(Mod. L. 8 Iun . 1884).OrI-ce resolutiune este lu-at& cu majoritate absolutaa sufragielor, lark de a-ceea ce se va statorniciprin regulamentele Corpu-rilor legiuitre, In privintaalegerilor i presentatiu-nilor.

In cas de Impart615,a voturilor, propositiuneaIn deliberatiune este res-pinsa.

Adunarile in sedinte cujum6tate plus unul din nu-www.dacoromanica.ro

m6rul membrilor Inscrisiin apelul nominal. (Const.40, 84, 91, 101, 128).

Voturile se daa prinsculare si sedere, prin viagrail"t sa prin scrutin se-cret.

Un proiect de lege nup6te fi adoptat, de cat dupace s'a votat articol cu ar-ticol. (Const. 32, 84).

Fie-care din Adu-narI are dreptul de an-cheta.

Adunarile ail drep-tul de a amenda si de adesparti in mal multo partiarticolele si amendamen-tele propuse.

Fie-care membru alAdunarilor are dreptul aadresa ministrilor inter-pelarI.

Orl-cine are dreptula adresa petitiunl Aduna-rilor, prin mijlocirea biu-roulul, saa a unuia dinmembril s6I. (Const. 28.Art. 29 L. 31 Iul. 1881).

Fie-care din AdunarI aredreptul de a trimite mi-nistrilor petitiunile ce 'Isunt adresate. MinistriIsunt datorT a da explica-tiunT asupra coprinderillor, orI de cite Aduna-rea ar cere-o. (Const. 49).

Niel unul din mem-brii uneia saa celei-l'alteAdunarI nu pte fi urma-rit saa prigonit pentru o-piniunile i voturile emise

de dinsul, In cursul exer-citiuluI mandatuluT st.(Art. 64 L. 13 Apr. 1862).

Niel un membru aluneia sau celeI-lalte Adu-narI nu pte In timpul se-siuneI sli fie niel urmarit,nici arestat In materie drepresiune, de cat cu au-torisatiunea Adunaril dincare face parte, afar& decasul de villa vditft.

Detentiunea saa urmii-rirea until membru al u-neia, saa celeI-Palte Adu-nari, este suspendata Intot timpul sesiuneT, dacaAdunarea o cere. (P. 104.Pr. P. 40-104-10, L. 2Maiti 1879).

Fie-care Adunaie de-termina prin regulamen-tul s6a, modul dupa careea 'sl exercita atributiu-nile.

5.1. Fie-care din Aclu-deliberza i iaa

solutiunile lor separat, a-far& de casurile anumespecificate In Constitutiu-nea de fata. (Const.86).

Fie-care din ambeleAdunarI are dreptul ex-clusiv de a exercita pro-pria sa politie, prin pre-sedintele el, care singur,dupa, Incuviintarea Adu-narii, pte da ordin gu-arde! de servicia.

Niel o putere ar-rnata nu se pOte pune la

CONSTITUTIA (Art. 46-56) 13

www.dacoromanica.ro

14 CONSTITUTIA (Art. 57-61)

usile sag in giurul uneiasag alteia din AdunfirI, faraInvoirea el. (P. 93).Sectiunea T. Despre Adunarea

Deputa(ilor57. Adunarea deputati-

lor se compune de depu-taIT In modul indicatmal jos. (Const. 68, ur.Art. 1, L. 9 lun. 1884).*58. (Mod. L.8 lun. 1884).

Corpul electoral este im-partit, In fie-care judet, IntreI colegiurl. (Art. 2 L. 9fun 1884).

** 59. (Mod. L. 8 lun.1884). Fac parte din cole-giul Intaig totI aceI earl,Intrunind cele-lalte con-ditiunI cerute de lege, ailun venit fonciar rural sagurban de cel putin 1200lei. (Const. 58, 60, 61.Art. 3, L. 9 lun. 1884).

60. (Mod. L.8 Iun. 1884).Fac parte din colegiul aldoilea top ceI earl Intru-nind cele-l'alte conditiunIprevNute de lege, ag do-miciliul si resedinta In o-rase si platesc critra. Stato dare anualft directa, deorl-ce natura., de cel pu-tin 20 de lei.

Sunt scutip de cens InCel care voesce a 's1 exercite

drepturile politice Inteun district,pe langtf.cele l'alte conditiunl pro-scrise de lego, trebue sti aibi oproprietate 6re-caro, pentru carepltitesce o dare fonciarit pe anul

acest colegia:Profesiunile libere;OficeriI In retragere;PensionariI StatuluI;Gel ce ail absolvit cel

putin Invbtamintul pri-mar.

T6te comunele urbanedin un judet, formza, unsingur colegia cu orasulde resedinta. (Const. 68,59, 61.-4, L. 9 lun. 1884).

61. (Mod. L. 8 Inn. 1884).Fac parte din colegiul altreilea totI carl nu suntalegkorI In colegiul In-thia i al douilea,teso o dare cat de micacatre stat.

Aleg5toril acestui cole-gig, cart ag venit fonciarrural de 300 lei in sus sicarl scia citi si scrie, pots. voteze dupa vointa lor,sag direct pe deputat laorasul de resedinta, sagindirect pe delegat In co-munele lor, impreuna cualegkoril farri sciintft decarte si earl nu ag veni-tul cerut.

Votza, asemenea direct,cu dispensa, de cens :

InvtritoriI satescIpreotiI;

Gel ce platese o a-trecnt i curent. Cas. If. 165188.But. pag. 405.

** In venitul care constituo con-sul electoral, trebuesce socotit siscutirea de imposit care se fanepentru tntretinerea imobilelor. Cas.IL 40188. Bul. pag. 303.www.dacoromanica.ro

rend& anualft de cel putin1000 lei.

50 aleg6torl aleg un de-legat.

Primarul, notarul, per-ceptorul, seful de garni-zonh, precum i orT-ce func-ionar public nu vor pu-

tea fi alesi delegatl. (Const.58-61,-5 L. 9 Jun. 1884).

62. (Mod. L. 8 Iun. 1884).Aceste treT colegiurT alegdirect in modul urm&tor:

Col egiul Intalil al e ge citeduol deputatl de fie-carejudet, cu exceptiunea jude-telor : Ilfov, Iasi, Dolj, Bu-z6ii, Mehedinti, Prahova,Teleorman, Bae, Putna,Botosa.n1 i Tutova, earlaleg dup& cum urmgi:

Ilfov, cincl; Jai i Dolj,c&te patru ; Buz6t, Mehe-dintl, Prahova, Teleorman,Bac&il, Putna, BotosanT siTutova, cte trel.

Colegiul al douilea alegeprecum urmz& : Bucu -rescl, nou6 deputati ;sse ; Craiova i Ploesel,cate patru ; Br&ila, Turnu-Mfigurele, Bac&ti, Roman,Galati, Focsanl, B6rladBotosani, ate treT ; Bu-z66, Giurgiu, Hui, PitescI

T.-Severin, ate douI;iar cele-Palte, ate unul.

Colegiul al treilea alegeun deputat pentru fie-carejudet, cu exceptiunea ur-matrelor judete, si a-nume : Bfov, Dolj, Mehe-

CONSTITUTIA (Art. 82-67) 15dintT, Prahova, Buz6i1, Ba-ctin, Putna i Suceava, earlaleg ate douT. (Const. 67.

Art. 6 L. 9 lun. 1884).63. (Mod. L. 8 Inn. 1884).

Censul nu se pte dovedide eta prin rolul de con-tributiune, chitantele sailavertismentele din parteaImplinitorilor de dfirT peanul incetat si pe anul cu-rent. (14, 15, 17, L. 9 lun.1884).

64. Legea electoral& ho-t&rasce -Vote cele-lalte con-ditiunl cerute de la ale-g6torT, precum i mersuloperatiunilor electorale.(16, 18-20, 65-115 L. 9lun. 1884).

65. Spre a fi eligibiltrebue:

A fi Romhn de nas-cere sail a fi primit mareaImp&mIntenire ;

A se bucura de drep-turile civile i politice ;

A avea vrsta de dou6-4ecT i clue' ani

A fi domiciliat in Ro-m&nia.

Legea electoral& vadetermina incapacitiltile.(Const. 16-21, 24-32 L. 9Jun. 1884).

66. Membril AdunfireTdeputatilor sunt alesI pen-tru 4 anl.

Aectiunea H. Despre Senat.67. Pentru Senat, cor-

pul electoral se impartewww.dacoromanica.ro

16 CONSTITUTIA (Art. 69 69)fe-care judet in dou6 co-legiurt (Const 58.Art. 7L. 9 lun. 1884).

*68. (MA L. 8 lun. 1884).Fac parte din colegiul In-

aceI ce all un venitfundar rural saa urban dece! putin 2000 le) anual,cu dispensi de cens pen-tru urmilt6re1e pers6ne:

Fostil i actualil pre-seding saS vice-presedintlal vre-uneia din AdunArilelegiuit6re:

Fostii si actualli de-puta) i senatorI, earl' aftfacut parte din dou6 le-gislaturl ;

Generalil i coloneliiaceT ce ail un grad a-

similat cu acela de gene-ral sail colonel;

Fostit i actualiirepresentanti

diplomatic! aT rel;FostiT i actualiT mem-

bril sat presedinti de curte,procuroii-generalT pe lang5,curtile de apel, presedinti,membril sat"' procurori laCurten de casatiune ;

AceT ce aa diploma dedoctor saa de licentiat inori-ce specialitate, i carT

*a) In venitul care constitue cen-sul electoral, trebuesce socotitscutirea de imposit care se facepentru intretinerea imobilelor. Cas.II. 40188 Bul. pag. 303.

b) Cel care voesce- sit exer-cite drepturile politice intr'un dis-trict, pc Meet cole-l'alte condi-ditiunl prescrise de lege, trebue

vor fi exercitat profesiunealor In timp de sse anl;

Membril AcademieIRombme. (Const. 49.-8 L.9 lun. 1884).

** 69. (Mod. L. 8 lun.1884). Fac parte din cote-giul al douilea totT aleg6to-

directi din orase si dincomunele rurale, cariun venit fonciar rural, sagurban de la 2000 le) Injos pen& la 800, cum si co-merciantil i industriasiTearl plittese o patent& declasa 1-itl, sail a II-a.

Sunt dispensatI de censin acest colegi urmat6-rele pers6ne:

Acei ce posed o di-ploma de doctor de orT-cespecialitate saS un alt titluechivalent cu acela de doc-tor, emanat de la sc6lespeciale superkire ;

Licentiatii in drept, Inlitere, filosofie saS sciinte ;

Fostil i actualii ma-gistral carI ail functionatin timp de Ose anT ;

IngineriT, architectiT,farmacistiT i mediciI-ve-terinari cu diploma;

Profesoril scellelor dinslt aibi o proprietate re-carepentru care pldtesce o dare Ion-eland pe anul curent. Cas.165 88. Bul. pag. 405.

*49. In venitul caro constituecensul electoral, trobuesce socotitgi scutirea de imposit care se lacepentru intretinerea imobilelor. Cas.II.. 40188. But. pag. 303.www.dacoromanica.ro

orae ale Statului sah alcrilelor secundare, recu-

noscute de Stat;f) Pensionaril, carI pri-

mese o pensiune minimumde 1000 leI anual. (Const.60.Art. 9 L. hin. 1884).

(Mod. L. 8 lunie1884). Fie-care din acestedou6 colegiurI votzti se-parat.

Colegiul lntai d doulsenatori, pentru fie-carejudet.

Colegiul al douileaun senator, de fie-care ju-det, cu exceptiunea urma-threlor judete carl alegdupa cum urmz, Ilfov,cincI ; Ja1 treI ; Braila,Covurluih, Dolj, Prahova,BotapmI, Tutova, Teleor-man, MehedintI, Buzhh,Badal, Putna, Diimbovita,RomanatT, Neamtu, catedora senatorI de judet.(Const. 62. 76. 10 L. 9Jun. 1884).

(Mod. L. 8 Iunie1884). OrI In cate secta arfi Impartit colegiul electo-ral, fie-care aleghtor vo-tza numhrul de represen-tann, pe cae' trebue sa-1dea colegiul din care faceparte. (11 L. 9. hin. 1884).

(Ad. L. 8 Iun. 1884).Operatiunile alegerii fie-dual colegitt de Camerasah Senat, se vor face ino singura qi.

Legea electorala deter-mina cele-l'alte conditiunicerute de la aleg6tor, pre-cum i mersul operanuneIelectorate. (16, 18-20, 65-115.L. 9 lun. 1884).

73. Universitatile dinBucurescI trimit fie-

care cate un membru la Se-nat, ales de profesoriT Uni-versitatii respective. (Cons.68, 69.-12, 112-114 L. 9Jun. 1884).

74. Spre a putea fi a-les la Senat este nevoe:

A fi Roman de nas-cere, sah naturalisat;

A se bucura de drep-turile civile i politice ;

A fi dorniciliat In Ro-minio;

A avea vrsta de 40 anl ;A avea un venit de

orI-ce natura de 9400 le'',dovedit In modul prevOutla articolul 63. (Const. 63,65, 75.Art. 22-32 L. 9Iunie 1884).

75. (Mod. L. 8 Iunie1884). Sunt dispensati decens:

Foltif preqedinn sahvice-premdintil aI vre uneiadin Adunarile legiuitre;

FotiI deputan i fin-ta senatorl cae ah facutparte din douh legislaturI;

Generan].lor;

ColoneliI in demisiedisponibilitate;

CONST1TUTIA (Art. 70-75) 17

www.dacoromanica.ro

18 CONSTITUTIA (Art. 76S3)Fostil i actualil

sag representantldiplomaticl a! Taril ;

Acet ce at ocupat Intimp de trel anl funotiu-nea de membru de curte,sati In timp de un an func-_tiuniie de presedinte decurte, de procuror-gene-ral, de procuror sag mem-bru la Curtea de casatiune ;

AceI ce ag diplomade doctor sati licentiat deorI-ce specialitate, i carlvor fi exercitat profesiu-nea lor In timp de Oseanl cel putin ;

Membrit Academietromine. (23 L. 9 lun. 1884).

76. Vor fi de dreptmembri ai SenatuluI:

Mostenitorul Tronu-tul la varsta de 18 ant;Insit el nu va av ea votliberativ, de cat la vrstade 26 anl; (Const. 74 4.Art. 13. L. 9 hin. 1884).

Mitropolitit i episco-piI eparhiott.

77. (Mod. L. 8 lun.1884). Senatoril i depu-tatiI primesc o diurna petimpul sesiunilor. (Const.95.-1. 2. L. 9 Dec. 1884).

78. (Mod. L. 8 Iunie1884). Membrit Senatulutse aleg pe opt ant, si serelnoesc pe jumatate lafie-care patru ant, prin tra-gere la sortI. (Const. 66).

Regulamentul Senatuluiva regula tragerea la sort,

asa in cat eliminareafie repartita pe tate jude-tele.

MembriI esitt suntreeligibilt.

La cas de disoluti-une, Senatul se relnoesceIn Intregul sail. (Const. 95 6).

111. OrI-ce Intrunire aSenatulul, afar& de timpulsesiunil Adunara depu-tatilor, este nula de fel.

CAPITOLUL H.Despre Rege i Minis(ri.

Sectiunea I. Despre Rege.

Puterile constitutio-nale ale Regelul sunt ere-ditare, In linie coborit6redirecta si legitima a Majes-tdtel Sale Regeluf Carol Ide Hohenzollern Sigma-ringen, din barbat In bar-bat, prin ordinul de primo-genitura si cu exclusiuneaperpetua, a femeilor i co-boritorilor lor.

CoborltoriI MajestatetSale vor fi crescutI In re-ligiunea ortodoxa, a Rasa-rituluI. (Const. 21 3).

In lipsa de coborl-torl In linie baxbatscaMajestatet Sale Carol Ide Hohenzollern Sigmarin-gen succesiunea Tronultilse va cuveni celut mal Invrstri dintre fratil s61 sagcoborltorilor acestora, du-www.dacoromanica.ro

pa regulile statornicite Inarticolul precedent.

Daca niel unul dintrefratii, saa coboritoril lornu s'ar mal gesi In viate,sati ar declara mal dina-inte e nu primesc Tro-nul, atuncI Regele va pu-tea numi succesorul seadintr'o Dinastie suveranedin Europa, cu primireaRepresentatiunel nationa-le, date In forma prescrisede articolul 84.

Daca niel una, nicI altanu va avea loe, Tronuleste vacant.

84. La cas de vacantaa tronuluI, ambele Adu-nrI se Intrunesc de til-dad, hile singura Adu-nare, chiar fall convoca-Oune, qi cel mal terdiapina In opt dile de la In-trunirea lor, aleg un Regedintr'o dinastie suveranedin Europa occidentale.(Const. 54).

Presenta a treI patrimIdin membriI car! compunfie-care din ambele Adu-nerT i majoritatea dedone treimI a membrilorpresentI, sunt necesarepentru a se putea procedala acste alegere (Const.40, 45, 91, 101, 128).

La cas cend A dunareanu se va fi fecut In ter-menul maI sus prescris,atuncl In a noua i la a-mialI, Adunerile intrunite

CONSTITUTIA (Art. 84-86) 19vor p4i la alegere,care ar fi numerul mem-brilor presentl i Cu majo-ritate a absolute a voturilor.(Const. 40, 45,91, 101, 128).

Daca Aduntirile s'ar afladisolvate In momentul va-cante! Tronului, se va ur-ma dupe modul prescris laarticolul urmetor. (C. 85).

In timpul vacante! Tro-nuluI, Adunerile Intrunitevor numi o LocotenenteRegale, compus de treIpersene, care va exercitaputerile regale pene lasuirea RegeluI pe Tron.

In tete casurile maI susaretate, votul va fi secret.(Const. 46).

83. La m6rtea Rege-tul, Adunttrile se Intrunescchiar fare, convocatiune,cel terdia 10 dile dupedeclararea mortil.

Daca din intemplare eleat fost disolvate maI Ina-inte i convocatiunea lora fost hoterite In actul dedisolvare pentru o epocaIn urma celor 10 ile, a-tund Adunerile cele vechIse adune pene la Intruni-rea acelora carI oil a leinlocui. (Const. 95).

86. De la data morteIRegeluI qi pena la depu-nerea juramIntuluI a suc-cesorulut sea la Tron, pu-terile constitutionale aleRegeluI sunt exercitate, Innumele poporului Romttn,www.dacoromanica.ro

20 CONSTITUIR (Art. 87 92)de ministril IntrunitT Inconsilitt si sub a lor res-ponsabilitate. (Const. 92 2.L. 2 Maifi 1879).

Regele este majorla v6rsta de 18 anIlmplinitI.(Const. 76 1.Civ. 434).

La suirea Sa pe Tron,el va depune mal IntaiaIn slnul Adunfirilor Intru-nite urmatorul jurilmint:

Jur de a pazi Consti-tutiunea i legile popo-ruluI Roman, de a men-tirle drepturile lul natio-nale qi Integritatea Teri-torului."

Regele In viata fiind,pote numi o regenta com-pus de trel persbne care,dupa m6rtea RegeluT,exercite puterile regaleIn timpul minoriatiT suc-cesoruluI Tronulul. Acstanumire se va face cuprimirea RepresentatiuneTnationale, data In formaprescrisit la articolul 84din Constitutiunea de l'ata.

Regenta va exercita totde-odata si tutela sueco-soruluT TronuluT, In tim-pul minoritatil acestuia.

Daca la m6rtea RegeluT,Regenta nu s'ar gasi nu-mita i succesorul Tronu-luT ar fi minor, ambele A-dunftrI Intrunite vor numio Regentd, procedand du-ptt prescrise laarticolul 84 din Constitu-tiunea de fattr.

MembriT RegenteInu in-bit In functiune, de catchipa ce vor fi depus so-lemn, Inaintea ambelor A-dunarT intrunite, jurttmin-tul prescris de articolul 87din Constitutiunea de t'ata.(Const. 84, 87).

DacA Regele seaila in imposibilitate de adomni, ministri dupa ceconstata legalmente acsthimposibilitate, conv6cft In-data Adunarile.

Acestea aleg Regenta,care va forma si tutela.(Const. 88.)

Niel o modifieatiunenu se 'Ate face Constan-tiuneT In timpul Regente).(Const. 128).

Regele nu va pu-tea fi tot-de-odatft si SefulunuT alt Stat, farft consim-timIntul Adunarilor.

Niel una din Adunrinu pote delibera asupra a-cestul obieet, daca nu vorfi present1 cel putin dougtreimI din membrille compun, i hotarirea nuse p6te lua de cat cu doutreiml din voturile mem-brilor de l'ata. (Const. 4045, 84, 101, 128).

Pers6na RegeluIeste neviolabila. MinistrilluIsuntrspunetorT. (Con-stitutiune 100, 101. P.76-80. L. 2 Maill 1879).

Niel un act al RegeluTnu pote avea tarje, dac&www.dacoromanica.ro

nu va fi contrasemnat deun min istru, care prin a-csta &filar devine r6spun-dtor de acel act. (2, a.3, a, 6. L. 2 Mai& 1879).

* 93. Regele numesce sirevcii pe ministriI s).(Const. 97 ur.).

El sanction6z6 si pro-mulgrt legile. (Const. 32,115, 126.Decret 1 lulie1866).

El p6te refusa sanctiu-nea sa.

El are dreptul de am-nistie In materie(Civ. 128, 150).

Are dreptul de a iertasa micsora pedepsele InmateriI criminale, afar& deceea ce se statornicesce Inprivinta ministrilor. (Con-stitutiune 103).

El nu p6te suspenda cur-sul urmriril sail al jude-cAtiI, niel a Interveni prinniel un mod In administra-tia (Const. 35).

El numesce sail confirm&In tte functiunile publice.

El nu pte crea o nou6* a). Exproprierea pentru utili-

tate public& in privinta lucrarilormilitare se declarft prin decretregal fara sit fie necositate de olego. Regula prescrisa do art,din legea de la 1864, nu se aplicala lucrarile militare. Cas. II 24 86.Bul. pag. 217.

b). Medalla militartt filmt undrept exclusiv al Regelul de a oconferi, curtea de fond nu Wesa acorde pensiunea roclatnata

CONSTITUTIA (Art. 93)functiune, far& o lege spe-cialO.

El face regulamente ne-cesaril pentru executarealegilor, Rix& sh part vre-odata modifica, sail sus-penda legile, si nu ptescuti pe nimen1 de execu-tarea lor. (Const. 10).

El este Capul puterilarmate.

El confer& gradurile mi-litare, In conformitate Culegea. (1 L. 11 lun. 1878).

El va confera decoratiu-nea romn6, conform une)legI. (L. 12 Mai 1877.L.10 Mai 1881).

El are dreptul de a batemonet, conform une) leglspeciale. (L. 22 Apr. 1897.L. 8 Apr. 1879).

El Incheie cu StatelestrOine conventiunile ne-cesara pentru comerciii,navigatiune i alte ase-menea ; mns, pentru ea a-ceste acte s aib autori-tate Indatorit6re, trebuemal Inthig a 'fi supuse pu-ten) legislative si apro-bate de ea.de un gardist caro a servit 12anl, ca una ce este un accesoriOal medaliel. Gas. I. 10187. Bul. pag.19.

c). Dupa art. 93 al. 5 din Con-stitutie, dreptul de gratiere alsuveranulul se 'Weil numal lastarea sad micsorarea pedepselorcorporate, iar nu si la pedepseleaccesoril sat! alte efecte ale esecu-Wet hotaririlor judecatorescl, cadasemenea efecte nu pot sit dis-www.dacoromanica.ro

22 CONSfilTUT1A (Art. 94-99)Legea fixz listapentru durata fie-

carel DomniI. (Leg. 29 Iul.1866. Leg. 10 lun. 1884).

La 15 Noembre afie-carui an, Adunarea de-putatilor i Senatul se In-trunesc Para convocatiune,dac6, Regele nu le-a con-vocat mai Inainte.

Durata fie-carei sesiunIeste de treI lunl.

La deschiderea sesiuniI,Regele expune, prin unMesagia starea treI, lacare Adunarile fac r5spun-surile lor.

Regele pronunta,derea sesiuniI.

El are dreptul de a con-voca in sesiune extra-ordi-nara Adun5,rile.

El are dreptul de a di-solva ambele AdunarI dedata saa numaI una dinele.

Actul de disolvare tre-bue sa, contie convocatiu-nea alegtorilor pana indoua lunI de c,lile, qi a A-dunarilor pana In treI lunI.

Regele pte ~fina A-dunarile ; orl-cum, amana-para di cat prin declararea res-bilitarel condamnatilor, reabilita-re care ins& nu este prevlutitde legiuitorul roman. De aci ur-maza cit. persitna condamnatit lao pedpsit corporal& si la pierde.rea dreptuluI de ponsiune, nu 'siredobandesee, prin gratiere, drep-tul la pensie. Cas. H. 90 92 Bul.pag. 529.

* Nu este necesar ea decretal

rea nu pote exceda ter -menul de o luna, niel a fireinoita in aceia0 sesiune,fr consinitimintul Adu-narilor.

*96. Regele nu are alteputeri, de cat acele date luTprin Constitutiune. (Const.87, 88, 91, 93, 95, 101).

CAPITOLUL III.Despre Mittistri.

Nu pede fi ministrude cat cel care este Ro-man din nascere saa celcare a dobandit impamin-tenire.

Niel un membru alfamilieT Regale nu 'Ate fiministru.

Dac min4tril nuar fi membri al Adunari-lor, el pot lua parte ladesbaterea legilor, fftr aavea Ins i dreptul de avota.

La desbaterile Adunari-lor presenta cel putin aunul ministru e necesara.

Adunarile pot exige pre-senta miniWilor, la deli-beratiunile lor. (Const. 32,46, 50.)Regal caro declara utilitatea pu-blica, sit individualiseze anumeterenul de expropiat, cacl acstase reserva lucrarilor pe taren. Estedestul ca local supus exproprie-rel si fie individualizat ca sana-tiune, intindere i calitate, In catsit nu fie proprietarul in ilubiuasupra obiectulul a cata' cesiunese reclama. Cas. If. 24 89. Bul.pag. 217.www.dacoromanica.ro

In niel un cas or-dinul verbal saft in scrisal RegoluI nu 'Ate aparape un ministru de respun-dere. (Const. 92).

Fie-care din am-bele Adunarl, precumRegele afi dreptul de aacusa pe minitri i a'ltrimite d'inaintea InaHOCurti de casatiune i jus-titie, care singura, in sec-tiunl-unite este In drepta'I judeca, afar& de celece se vor statua prin legIin ceea-ce privesce exerci-tiul actiunel civile a partillesate 0 in ceea-ce prive-sce crimele i delictele co-mise de mini0ri, afar5, deexercitiul functiuneI lor.

Punerea sub acusatiunea mini0rilor nu se 'Aterosti, de cat prin majori-tate de dou treimi a mem-brilor do fa. (Const. 40,45, 84, 91, 128).

0 lege presentatit la ceadintain sesiune -va deter-mina casurile de respon-sabilitate, pedepsele apli-cabile mini0rilor i modulde urmarire in contra lor,atilt in privirea acusatiu-nei admisa, de Represen-tatiunea na4ional, catin privirea urmarirel dinpartea pa,rtilor lesate. (L.2 Maia 1879).

Acusatiunea pornita deRepresentatiune a n ationa-la contra miniWilor se va

CONSTITUTIA Art. 100 104) 23sustine de ea Ins50. (30L. 2 Maki 1879).

Urmarirea pornita deRege se va face prin mi-nisterul public. (P. 104).

Panri, se va facelegea prevalut5, In artico-lul precedent, Malta Curtede casatiunei justitie areputerea de a caracterisadelictul i de a determinapedpsa. (Cas. 42, 68.L.2 Maia 1879).

Pedpsa Ins& nu va pu-tea fi mal mare de cat de-tentiunea, fara, prejudiciulcasurilor anume prevequtede legile penale. (P. 104.2, 3. L. 2 Maia 1879).

Regele nu peoteierte, saa sEt, micpreze pe-dpsa hothrIta mini0rilorde catre malta Curte decasatiune 0 de justitie, decat numai dupa cererea A-dunaril care 'T-an fi pus Inacusatiune. (Const. 93 5).

CAPITOLUL IV.Despre puterea indeedtoresett

Niel o jurisdictiunenu se pte infiinta, de catnumal In puterea uneI a-nume legi.

Comisiunl i tribunaleextraordinare nu se potcrea sub niel un fel de nu-mire 0 sub nicI,,-un fel decuvint.

Pentru intregul Stat ro-nAn este o singura Curtewww.dacoromanica.ro

24 CONSTITUTIA (Art. 105)

de Casatiune. (Cas. 1.L.30 Mart. 1886).

*103. (Mod. L. 8 lun.1884). Juriul este stator-nicit In tate materiile cri-minale si pentru delictelepolitice si de presa.

Actiunea pentru dauneinterese resultand din fap-te i delicte de presa, nu

*a). Judectitorul insarcinat a sepronunta asupra culpabilitatel, e-ste in drept a cerceta, dach acor-da sa5 an circamstante atenuante.In delicte do presa, juriul are a-cast drept. (as. II 387 I 87 But.pag. 828.

(Manga arias& contra pars&nel Regelni, Iiind un delict dedrept coman, iar nu politic, sejudeca de tribunalele ordinare iarnit de jara(i. Cas. II. 522 87. Bul.pag. 1012.

Dupe jurisprudenta constan-1h a Cartel de casatiano in ma-laria penal& cand recursul nu e-ste sustinut, lipsind recurentulnu este motivat, so judeca tot-(l'a-una ox-oficio. Cas. II. 179 88.Bal. pag. 499.

and prin verdictul juratilorso declara ca delietal de calomnicprin presii nu existii, si reclaman-tul se condamml in lipsi la des-pagubiri civile, resultate din aceaactiune, ele nu se pot judeca decat pe calea Watauga a actin-nilor civile, adica prin acordareadreptului de opositiune a colaijudecat in lipsi. Cas. H. 77 88 But.pa2. 991.

c). Delictele comise in sala dealegeri de la primario ca ocasiu-nea alegerii anal senator, prinNUM gi violente, hind delicte po-litice se jadec de catre cartea cojurati. Cas. 11534 88.Bul. pag. 1086

f). Delietul de calomnie prinpresti, stivirsit printeunut din di-arele din Galati, este de competintaCurtel en jurati din Galati, Cu

se p6te intenta de cat Ina-intea aceleias1 juridictiunI.NumaI comisiunea jurati-lor va judeca si pronuntaasupra daunelor interese

asupra cuantumulul lor.(Const. 5. P. 47, 77 181,193, 299, 398.Pr. P. 226.

26, ur. L. 13 Apr. 1862.L. 30 Dec. 1876).

tide ch autorul articolului incri-minat are locuinta in Dobro-gea. Cas. II. 198 89. Bul. pag. 796.

Juratil in materio de prestiaunt competing a se pronunta inprivinta daunelor interese. El potacorda daune, chiar cand au datun verdict de achitare asuprafaptului imputat acusatului. Cas.

b 89. Bul pag. 1002.In materie de delicte de pre-

Curtea cm jurati pte condamnala despagubiri civile pe preveni-tut achitat de responsabilitateapenala. sub conditiune ca acolodespagubiri sti lie lixate prin ver-dictul comisiunei juratilor. Cas.II. 19 80 Bul pag. 71, 20 90 Bul.pag. 75.

0. Arestarea ilegalti a unui ce-ttgdn, in scopul do a fi impedi-cat de a lua parte la vet, constitneun delict politic. De ad urmazach oficeril poli(iei judecatoresci,sunt justiliabill pentru asemrneafapte de curtile cu jurati, conformart. 105 din Constitutie, iar nu deCurtile de Apel conform art. 493din procedura penalli. Cas. II.301 90. Bul. pag. 862.

Libertatea preso) fiind ga-rantatti prin Constitufiune,ca fac-tor esential al suveranitatil, ur-mdzh ch ori-ce fapt delictuos in-dreptat in contra presel, si a-vand drept causa opiniunile omisedo diosa, constitue o violare deordine public& i prin urmare undelict politic de competinta Curtilorcu jurati. Cas. II. 397 90. But.pag. 1015,www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V.Despre jude(ene

si comunal&106. lnstitutiunile ju-

detene i comunale suntregulate de legI, (Const.37.L. 2 Apr. 1864,-36

Orl-ce fapt delictnos comiscu intentiunea do a atinge liber-tatea intrunirilor, alud ele ati deobiect discutiunea cestiunilor deinteres public, precnm este alego-rea unul concilia judeta, consti-tue un delict potitic de competintaCurtilor cu jurap. Cas. II. 431 96.Bul. pag. 1166; 236191. Bul. pag.659.

k . Ori-ce fapt .delictuos exer-citat contra pros" care ar aveadrept causa opiniunile omiso deea, constitue o violafiune, nu aunui drept do ordine privat, cia unui drept a carel respectareesto cerilla in interesul organisa-rel publico a Statulul i prin tu-rnare de ordine publica; crl ast-felfiind, o asemenea violare conga-4u un delict politic de compe-tinta numal a Curta cu juratieonform art. 105 din constitutiune.Cas. II. 193 91. Bul. pag. 559.

I). Ciad se ivesce un conflictnegativ de competinta intre tri-bunalele ordinare represivo si Cur-tea cu jurati, in judecarea unuldelict politic i judecatorul de in-structie s'a pronuntat deja in a-facere, prin o ordonanti definitiva,Guaca de Casatiune este in dreptsi pronunte un regulament de com-peina& si sa trimila afacerea ca-mere! de puliere sub acusare res-pectiva. Cas. II 380 91 I3u1. pag.864.

In). Din economia general& acodului penal, resulta c.a natura

caracterul delietelor, din punc-tul de vedere al dreptului penal,nu se determina (tupa faptul ma-terial comis, ci dupd inten(iuneacucare delicnentul l'a comis; deaci urnidza cii daca delictul pre-

CONSTITUTIA (Art. 106-107) 26ur. L. 9 Mart. 1880.L. 7Maja 1887).

107. Aceste legT vor a-vea de basri, descentrali-sarea administratiuniT inaTcomplectft, si independen-a comunalft.

vadut de art. 181 din codul penalimputat cul-va, este datorit pasi-unel si framinttirilor politice Inlimpia alegerilor, gi in scop de ainfluenta pe alegatorl ea cit vote-ze pentru aderentil inculpatilor,acest delict constituo o violentaa unui drept de ordine politica,si prin urmare un delict politicde competinta Cartel cu jurati.Cas. II. 8393. Bul. pag. 153.

91.). Delictele de pres& comiseprin ori-ce fel de imprimate suntde competinta CurteI cu jurati. Ast-fel, constitue un delict do presade competinta eurtel cu jnrati,delietul de atentat la bundle mo-ravuri, comise prin intermediulunen brosuri Uparito si vindutein public, brosurl caro coprindeaanaratiunl obscene. Cas. 11. 4998.Bul. pag. 73.

'ol. Dup. art. 33 din legea or-ganisaril judecatoresci in Dobro-gea, delictele de presa comise inDobrogea se judecli do Curtes. deApel din Galati, lar nu de Curtescu jurati. Cas. II. 119 94. Bul.pag. 269.

In urrna legel de la 1 Aprilie1894, pentru introducerea judeca-torilor do instructie in Dobrogeapentru crimele savirsite acolo, sicari aa a fi judecate de Curteado Apel din Galatl, trebue sit secomunico acusatului decisiuneacanierel de punere snb acusare,audsta sub peddpsd de nutriste gicacarea hotarirel pronuntata dedisa Curte. Cas. II. 590 95. Bul.pag. 1163.

In urrna casalrei une! bota-nri data de C:urtea de Apel dinGalati, in miedo de crimd savir-sita in Dobrogea, afacerea trebuewww.dacoromanica.ro

26 CONSTITUTIA (Art. 108-113)

TITLUL IV.Despre Finance

Orl-ce imposit esteasegat numaT in folosulStatuluT, judetului sad co-muna (Const. 109).

Niel un imposit alStatului nu se pte sta-bili i percepe, de cit. nu-maT In puterea uneI legT.

(Const. 32, 108).*110. Niel o sareinti, niel

un imposit judetian, nu septe asela de cat cu In-voirea consiliuluT judetian.

Niel o sareinti, niel unimposit comunal nu se p6-te pune, de cat eu eon-simtimIntul consiliulul co-munal.

Impositele votate de con-siliile judetene i comu-a fi trimis spre a fi judecatadin nou inaintea Curtel cu jurati,iar nu a une Curti do Apel dinOrd. Cas. II 59095. Bul. pag.1163; 702 95 Bul. pag. 1042; Cas.II 605 96 Bul. pag. 1571.

r). Imputarea in persna cui-va, pe nedrept, prin fol volantetipdrite, adresato autorititilorla diferite persOne, a unor faptenecorecte i nedemne, constitueun delict de presd, care duplt art.105 din Constitutiune, este decompetinta Curtil cu juratl de a'ljudeca. Cas. II. 226 96. Bul. pag.761.

*a). Impositele stabilite prin hri-Bove domnescl anteriere, numalsunt obligatoril diva promulgareaConstitutiunel,'" clacd (ele nu attfost stabilite In conditiunile pres-crise in art. 110 din Constitutie.Cas. I. 176 90. Bul. pag. 587;224190. Bul. pag, 669.

nale trebue s primsceonfirmatiunea puterll le-giuitre i intdrirea Re-geluI, (Const. 32, 108.71 1. L. 2 Apr. 1864.42 1. 43 1. L. 7 Maid1887).

111. Nu se pot stator-nici privilegiurT In mate-riI de imposit. (Const. 10).

Niel o exceptiune, sadmicsorare de imposit nuse pte statornici de eiltprintr'o lege. (Const. 32,110).

** 112. Niel un fond pen-tru pensiunT, sad gratifi-catiuni in sarcina tesau-ruluT public, nu se pteacorda de at In virtuteauneT lee. (25, f. L. 10 Maid1890).

113. In fie-care an Adu-Conform art. 110 si 130 din

Constftu(iune Wad abrogat orl-ceimpozite impuse prin decrete domnesct anterefire ei, iar art. 184alin. II. din legca maximulnl dola 1871, nu are in vedere de eatacole taxe cart, conform princi-piulul stabilit In art. 110 din Con-stitutiune, s'art botiirlt printr'unvot al Corpurilor leginit6re. Cas.I. 221 90. Bul. pag. 772.

Niel un imposit comunal nupote fi constituit de cat en con-simtimintal consiliulul comunal,confirmat de puterea legiuitereinbirit de Caput StatuluI. Cas. I.13 91. Bul. pag. 13.

Dup principiile puse inConstitntiune, niel o penman nuse Ole pune In sareina Statulul,fira. o anume lege, si instantelorjudeeitorescl, este lisatti. Barcinade a constata din acid decd.este sad nu lege, Incnviintind platawww.dacoromanica.ro

narea deputatilor Incheiesocotelile i votz bud-getul.

Tte veniturile sat chel-tuelile StatuluI trebuesctrecute in budget qi InsocotelI.

Budgetul se va presentatot-d'auna cu un an ina-inte de punerea lui In a-plicare Adunfirii deputa-tilor 0 nu va fi definitivde cat dupil, ce se va votade dinsa qi sanctiona deRege.

Dac& budgetul nu se vo-tz, In timp util, putereaesecutiva va indestula ser-viciile publice dupli, bud-getul anulut precedent,fr, a putea merge cu acelbudget mal mutt de unan, peste anul pentru carea fost votat. (Const. 33.3 ur. L. 14 Apr. 1864).

111. Regularea defini-tiv, a socotelilor trebuestt fie presentati Adunritcel mal t,rdit In termende clout ant de la inche-ierea fie-ctruI exercitit.(60, ur. L. 14 Apr. 1864).

*115. Legfie de financeel. Simplul vet al unnia din cor-purile legiuitre, nu constitue olego i prin urmare judecatorulnu se p6te intemeia pe dinsulpentru a obliga tesaurul publicde a servi o pensiune dre caro.Cas. 11. 89187. Bul. pag. 175.

A se vedea si nota de la art.110 din Constitutie.

* Pentru ca o lege A fie obli-

CONSTITUTIA (Art. 114-119) 27

se publia in Manitoraloficial, ea i cele-l'alte legIqi regulamente de adnii-nistratiune public6,.(Const.32, 93, 126).

116. Pentru t6thRorni-nia este o singur, Curtede compturl. (L. 24 Ian.1864).

116. Diferitele fonduriprovenite pn acum dincase speciale 0 de careguvernul dispune sub di-ferite titluri, trebue si fiecoprinse in budgetul ge-neral al veniturilor Sta-tuluI.

TITLUL VDespre puterea armaa118. (lod. L. 8 Iun.

1884). Tot Romnul faceparte din unul din elemen-tele puterei armate, con-form legilor speciale. (L.16 lul. 1868. L. 5 Mart.1876. 67, 68 L. 9 Mart.1880).

111). Militarilor nu sepot lua gradurile, onoru-rile i pensiunile de ctnumaI in virtutea uneI sen-tinte judecktorescI i incasurile determinate degatorie trebue BA fie publicataprin Monitorul Oficial". Asadar, de si calitaten de cotAtnroman a une persne a fost re-cunoscutit si votata de corpurilelegiuit6re, diosa ins& nu p6te fi1nscrisA in listele electorale, panace legea nu va li publicati si pro-mulgatil. Cas. II 204195. Sal. pag.537.www.dacoromanica.ro

28 CONSTITUTIA (Art. 120-128)lege. (Art. 1 L. 11 Junio1878).

Contingentul ar-mateT se votza, pe fie-care an.

Legea care fixza acestcontingent nu p6te aveatarie pe mal mult de catpe un an. (Const. 33, 113).(Mod. L. 8 lun.1884). Garda cetatenseaeste 0 remane desfiintata.(Mod. L. 8 btu.1884). Niel o trupa stra-ink nu va putea fi ad-misa In serviciul Statulul,niel ocupa teritoriul Ro-manieI, niel trece pe el,de cat in puterea uneT a-nume legi. (Const. 32, 93,126).

TITLUL VIDispositinnl generale

Colorile RomanieTunnza a fi : Albastru, Gal-ben 0 Ro01. (69, L. 9Mart 1880).

Orapl BucurescIeste capitala Statulul ro-man 0 reqedinta guvernu-lul.

Niel un jurilmintnu se p6te impune cul-vade cat in puterea uneTlegT, care hotaresee qi for-mula M. (71, L. 9 Mart.1880).

Niel o lege, nielun Tegulament de admi-nistratiune generala, ju-

detiana sau comunalfi, nupot fi indatoritdre de catdupa ce se publica in chi-pul hotarlt de lege. (Const.32, 93, 115).

Constitutiunea defat& nu Ole fi suspen-data niel in total niel Inparte.

TITLUI, VIIDespre revisuirea Con-.

smutiuneiPuterea legiuit6re

are dreptul a declara eaeste trebuinta a se supu-ne revisiuneI dispositiuni-le din Constitutiune anu-me aratate. (Const. 90.)

Dupa, acsta deelarati-une, citita de trel orl din15 In 15 dile, in edintiipublica i primita de am-bele AdunarI, acestea suntdisolvate de drept i seconvtica altele in terme-nul prescris de articolul 95.

Adunkrile cele nouI pro-ced, In acord cu Regele,la modificarea punctelorsupuse revisiuneT.

In acest cas, Adunarilenu pot delibera daca celputin dou treimI a mem-brilor din earl se compunnu sunt presentI, qi nielo schimbare nu se paadopta daca nu va Intru-ni cel putin dou6 treimIale voturilor. (Const. 40,45, 84, 91, 101).www.dacoromanica.ro

TITLUL VIIIDispositiunI transitorli

atiplimentareDin liva punereI

In vig5re a Constitutiu-net de fat, sunt abrogatetete dispositiunile din legldecrete, regulamentelealte acte, contrariI cu celeaedate de ea.

Consiliul de Statcu atributiuni de conten-cios administrativ nu sep6te reinfiinta.

Curtea de casatiune seva rosti ca i in trecut a-supra conflictelor de a-tributiunI.

Se va putea infiinta ocomisiune permanent& ca-re nu va avea alte atri-but iunI de cat studiareaelaborarea proiectelor deadministratiune

Se vor putea infiintasubsecretarI de Stat. EIvor putea lua parte la des-baterile Corpurilor legi-uitre, sub responsabili-tatea (Mod. L. 8 Iun.1884). Se vor face in celmal scurt timp legI spe-ciale privitre la obiecteleurmt6re :

Asupra descentrali-sril administrative ;

Asupra responsabili-*a) Art. 132 din Constitutiunea

revi4uit6. la 1884, n'a modificatlegea rurall din 1864 In sensul

CONSTITUTIA (Art. 129 132) 29

tteI minitrilor, i celor-l-altI agentI al puterli e-xecutive ; (L. 2 Mal 1879).

Asupra msurilor ce-lor mal nemerite pentrua stabili abusul cumulu-lul ; (L. 1 Iul. 1890).

Asupra modifiertriilegiI pensiunilor; (L. 1lul. 1889.L. 10 Mai 1890.L. 17 Iul. 1891).

Asupra conditiunilorde admisibilitate i de Ina-intare In functiunile admi-nistratiunil publice;

Asupra desvoltrelcilor de comunicatiune

Asupra exploatrelminelor i pfidurilor. (L.24 lun. 1881).

Asupra fluviilorriurilor navigabile sau flo-tabile ;

Asupra organisatiu-nil armateI, drepturilorde Inaintare, de retragere

asupra diferitelor posi-tiuni ale oficerilor. (L. 17Iul. 1868.L. 5 Mart. 1876L. 11 Iunie 1878).

Asupra justitiei mi-litare. (L. 24 MaI 1881.L. 6 Ian. 1884).

Se vor revidui t6te co-dicele i legile existente,spre a se pune in armo-nie cu Constitutiunea defat.

*132. (Mod. L. 8 Iuniede a opri pc satenit improprieti-rip ea si instraineze paminturilela alp Baten!, sau familit de aft-www.dacoromanica.ro

30 CONSTITLITIA (Art. 132)1884) Pfiminturile fc0i-lor clhea0, ale Insuratei-lor i ale locuitorilor cariau cump6rat, sau vor eum-Ora in loturI miel pro-prietqf d'ale Statulul, sunt

vor fi inalienabile, intimp de 32 ani, cu in-cepere de la promulgareaacestei 1PgT.

Locuitorilor insa coprin0in raza vre-uneI comuneurbana, se va putea a-tea Cas. I 283 91 Bul. pag. 738.

b). Paminturile date biserici-lor conform legil rurale din 1864sunt inalienabile i inprescripti-bite, ca i acelea date fostilorclacasi. Gas. I 3591 91 Bul. pag.983.

e). Legiuitorurromah declarandinalienabile paminturile acordatefostilor claras], prin aceasta le-afacut a nu fi susceptibile de pros-criptiune. Cas. 1 149 93 Bul. pag.435.

d) Art. 132 din Constitutiuneareviduita la 1884, n'a moditicatlegea rurala din 1864 si con in-terpretativa. din 1879. in sensulde a opri pe sittenii improprieti-ritl ca s. instraineze paminturilela alti aten! san familil de sft-tenl. Leguitorul prin art. 132 dinConstitutie, nu a voit sa facaalt-ceva de cat s9. dea inalienabi-litatel paminturilor date sateni-lor un caracter constitutional sisa prelungsch termenul tixat pen-tru acsta stare de alienabilitateCas. 1. 324 93 Bul. pag. 933.

e). Inalienabilitatea paminturi-lor rural, prevaduta de art. 132din Constitutiuno, nu opresce pesateril de a instraina pamintu-rile lor la sateni in conditiunilelegel din 1864, si cea interpreta-tiva. din 1879. Brin urmare, a-semenea paminturl vor fi urmil-rite prin licitatiune public& siliti,

corda prin legI speeialefacultatea de a instrainalocurile lor de casa.

Inalienabilitatea se a-plica i la priminturilevindute de Stat In loturimiel, in partea RomanieIde peste Minare.

Schirnburile de pamintcontra pamint nu intraIn prohibitiunea legal det'ata.

Schimburile pfiminturi-dupft cererea creditorilor satnululimproprietarit. Gas. I 355195 Bul.pag. 1087.

1`). Sitenul are dreptul ai fa-cultatea do a dispune prin testa-ment, de pimintul s&u rural.Cas. I. 9896. Dreptul No. 23pag. 276.

g). Dupa art. 8 si 14 din legeade la 12 Februario 1897, pentrumentinerea i executarea art. 7din legea din 1864, hotaraile pro-nuntate de tribunale in actiunileintentate pentru anularearel paminturitor date dup legearural& sunt definitivo si executo-rif, laxa drept de apel san recursin casatie. Gas. 11. 157 96 Bul.pag. 157.

h . Asomanat art. 8 si 14 dinlegas din 9 Februarie 1879, inter-pretativa legal din 1861, numalsentintele date do tribunal pen-tru anularea pammturilor dateconform logel rurate sunt defini-tiva si nu pot fi atacate pe calcaapelului, niel pe aceia a recursu-lul in casatiune, nu si sentinteledate de tribunal in anularea vin-Ore' parnfuturilor cumparate desatent in loturt fie de la Stat, fiede la alti salen) caro cumparaseacole loturl in urma acestorsi care sunt supuse apelululrecursulul. Cae. 1. 388 96. Bul.pag. 1507.www.dacoromanica.ro

lor, de carl e vorba In a-cest articol, nu se vor pu-tea face de cit contra al-tor pruninturI de aceea0intindere i calitate. (Con-stit. 20-7, L. 15 Aug.1864.-2 ur. 15 L. 7 Apr.1889).

CONSTITUVA (Art. 133) lit.

FINELE CONSTIT [TUNE!

13$. Dispositiunile a-cestel Constitutiunl se vorputea aplica prin legi spe-ciale i In partea Roma-nieT de peste Dunfixe. (L.9 Mart. 1880.L. 30 Mart.1886).

www.dacoromanica.ro

LEGEA ELECTOMMADNOTATA CU JURISPRUDENTA CA.SATIE(

TITLUL I.Deepre colegittrile

electoraleArt. 1. Adunarea

putatilor i senatorilor se* Legea elertorald astiI-41 In

vig6re este promulgan la 9 Iu-nie 1884. De si prin legea de la3 MaI 1895'1 se suprimase art. 89i '1 se modificase din punct devodere al competintel art. 90 si135, vechile dispositiunl ale aves,tor articole sunt al in vigre, prinabrogares acesteI legt Menta in[anuario 1897.

Inaintea actuald legl electora-le, in Rominia a fost in vigorelegea doctoran. de la 30 Tulio1866, precum i legea interpretati-va pontru garantaroa libert8te1alegerilor, promulgan. la 23 Apri-lie 1878.

"a) Prin violatiunea legel, se In-serta in listele electorate ale unccomuna eel carl nu dovedesc el Inun domicilia real san o reeedintado cel putin 6 !un in acea co-muna. Ces. II 176 87. Bul. pag.370.

b) Can(' cine-va are domiciliulacolo unde '111 exercitit dropturilepolitice, nu are nevoe de declara-tiune pentru alegerea tul Intru catnu se dovedesce ca exercita

IIAMANOW. (.01111 fieneral

compune de persnele a-lese In modul urmfttor.(Const. 57).

**2. Corpul electoral esteImpartit In -fie-care judetIn trel colegiurT (Cont. 68).aiurea. Cas. II 91 88. Bul. pg.364.

e) Cand este constatat in fapto pers6na a plata darile sale per-sonale fideo comuna, ulule 'siare domiciliul si a fost deja meli-sa in listele doctoral, si in contrasa nu s'a ridirat niel o contesta -tie, consiliul comunal fb.rl dreptil sterge din lista pentru di esteoficer in arman., do 6re-ce el n'afost inscris ca oficer, ci ea av5ndconditiunile cerute do lege. Cas.II 112 89. Bul. pag. 155.

Pentru ea cine-va sit p6titcxercita intr'un judet dreptul elec-toral in colegiul I de Camera ($iSonat, cand nu este dispensat decens pontru acest din urma cole-gia, nu este suficient a plati mi-mai simple dare a cailor de co-municatiune in atol judet, servin-du-so de censul ce ar avea inproprietall situate In alte judete,ci trebuo sI planee& o dare fonci-ara cat de mica si in judetul incaro ar figura ca aleg5tor, adicasa posede imobile In acest judet.Cas. 11 508 94. Bul. pag. 654.

2www.dacoromanica.ro

34 LEGEA ELECTORAL W (Art. 3)* 3. Fac parte din cole-

giul nthiti totl acel carl,Intrunind cele-lalte con-ditiunI cerute de lege, BA

* a) Fac parto intro alegbtoril co-legiulul I de deputati acei cart at)un venit funciar rural saa urbande lei 1200 anual ei lei 800 pentrucolegiul II de Senat. Gas. 11 31 86Bal. pag. 329. Cas. II 30 86. Bulpag. 328. Cas. II 83186. Bul. pag.831. Cas. II 48 86. Bul. pag. 317.Cris. II 3487. Bul. pag. 264.Cas. II42187. Bu I. pag. 269. Gas. 11 101) 87.Bul. pag. 290. Cas. II 134 87. Bul.pag. 332.

b) Proprietarul scutit provisoriade plata impositulul unuiOM s8 exercite dreptul de ale-g5tor, mitcar ca nu platen() im-positul. Cas. II 28 87. Bul. pag.263.

e) Fac parte din colegiul I doCamera si Senat to(i acel carlaa un venit de lei 2000. Cas. II41 87. Bul.pag. 268. Cas. II 172 87.Tiul. pag. 351 Cas. II 6 88 Bul.pag. 268.

Censul electoral so common)si din venitnl imobilului construitdin noa, pentru care legea 'I scu-tesco provisoriti de plata foncie-rei. Cas. II 76 87. Bul. pag. 289.

Fac parte dintre aleg5torilcolegiului I pentru Camera gi Se-nat cu dispensa de cens, toll colcart posed o diploma de doctorsaO licen(iat in veri-ce specialita-te gi caro exercita profesiunealor col putin 6 ani. Cas. II 79 87.Bul. pag. 292

Censul electoral trebuescedovedit prin rolurile de contribu-(iunl chitan(e sau avertismentedin partea implinitorilor do dartpe anul trecut si present. Cas. II138 87 But. pag. 334.

Get earI posedd censul ce-rut de lege, co drept cuvint se In-scritt intre aleg5tori. Cas. II 1688.But. pag. 283; Cas. 11 38 88. Bal.pag. 301.

h). Stramutarea until militar

un venit fundar ruralsail urban de cel putinuna mie dou6 sute lei.(Const. 69).dintr'o localitate ficutti nuznalinteresul serviciului, nu are dreptefect gi schimbarea domiciliuluipolitic executat intr'un jude(, a-

- far& numal do casul and el afacut cererea de strimutare ex-presa. Cas. II 25 88. Bul. pag.294.

In venitul care constitue con-sul electoral, trebuesce socotit giscutirea de imposit care se facepentru intretinerea imobilelor. Cas.II 40 88. But. pag. 303.

Prin faptul incetarei drep-tului de proprietato, incetza sidreptul de alegtor. Cas. II 51 88.But. pag. 316.

Pentru a putea cine-vaexercita dreptul electoral in cole-giul I de deputati gi senatori din-tr'un judet, nu este destul a /wennumai consul resultand din pro-prietati situate in alt judet, eitrebue sa platsea o dare fonder&si in judetul in care a ligurat caaleg5tor. Cas. II 65 89. Bul. pag.436.

B. Un aleg5tor are drept sit fi-gureze inscris in !islet electoraleprovisori1 si definitive, ca venitulproprietatel sale urmarite, chiarIn urma licitatiunel lui definitive,intru eat se gasesce in posesiuneael si licita(iunea o Inca sum's&recursului In casatiune. Cas. II130 89. Bul. pag. 464.

In). De si rolurile sunt menitea constata censul, co bite acestea,cand se dovedesce ca imobilut cucare a fost inscrisit o persona nu'I apartine esclusiv, ci mal mul-tor coeredi, nu 'I OM Beryl con-sul de cat in raport ca por(iuneasa ereditartt. Cas. II 72 90. Bul.pag. 477.

Fac parte din colegiul II-leade Carnerit, co dispensa de cens,profesiunile libere, advocatil) ofi-ceril in retragere, pensionaril Inwww.dacoromanica.ro

* 4. Fac parte din cole-giul al douilea totT acelearl, intrunind cele-lalteconditiuni prevlute delege, ail domiciliul si re-sedinta in orar si platesretragere i col ce aa absolvit celputin invatamintul primar. Cas.ii 78 91 Bul. pag. 459.

Pentru eladirile situate incomunele rural consul electoralse regulza. nu In raport co platacontributiunel foncierd, ci calcu-landu-se i scaxjamintul de a pa-Ira parte din vcnit de care suntsulfite de imposit. Cas. ii 207 91.But. pag. 523.

Venitul une proprietatl su-perliciare, procura este venitul u-net morl construite pe pamintulaltuia in virtutea unul act de con-cesiune al acestuia, pte servi decens electoral. Cas. 11 84 94. Bul.pag. 395.

q . Legiuitorul pentru a formacolegiul I de Camera si Senat,nu a avut in vedere de cat peproprietarii imobilelor rurale, sariurbane, iar niel decum pe acelcari se bueura de un venit fon-ciar, sat un simplu drept de usu-fruct asupra imobilelor. Numaiprin exceptiune usufructuaril suntchematl u vola in aceste dou6 co-legit in dou6 casuri, anume limi-tate si specificate de legiuitor: a-tunci chnd este verba do usufructlegal, mile& pe cat timp parintelese tumult de usufructul legal alimobilelor minorilor sal copil,barbatul do usufructul imobilululdotal. Cas. II 269 95. Bul. pag. 623.

r . Patrimea de imposit funciardo caro aunt seutite contribu(iunileintl.& in calculul venitului imobi-lelor, cerute de lege ca cells elec-toral. Gas. II 553 95. Bul. pag. 667.* a). Fac parte in cologiul II elec-

toral totI acel cart pe lang celealte conditiunl prescrise de art. 16,an denniciliul lor de resedinta inora i platesc o dare anuala di-

LEGEA ELECTORALA (Art. 4 85catre Stat o dare anualttdirect& de orT-ce naturade cel pupil 20 lei.

Sunt scutitT de cens Inacest colegiU:

a) Profesiunile libere;recta do 20 lel de orl-ce natura.Cas. II 4486. Bul. pag. 842. Cas.II 4786. 3u1. pag. 346.

Sunt nedemn1 de a II ale-gatorl cal condamnatl pentru es-erocheril. Cas. II 6487. Bul. pag.280.

Oficeril in retragere cu dreptsail fr drept la pensiune facparte din colegiul II de Camera sii de comuna. Cas. U 1588. Bul.pag. 282. Cas. II 9088. Bul. pag.361.

Oficerit In retragere cart nudovedesc retragerea lor ca drep-tul la pensie, nu pot avea drep-tul de a figura in listele electo-rale en dispensa de cons. Cas. 1191 88. Bul. pag. 364.

Fac parte din colegialpentra Camera totl acel caro pla-tesc o dare cat de midi vitroStat si din colegiul II Comunalam care platese o dare directianualit de cel putin 20 lei. Cas. 11172 88. Bul.pag. 409.

Spre a putea Ii alegator incolegiul II do 'Camera trebue ca,pe tanga cele-lalte conditiunl, saalba alit domiciliul cat si rose-dinta in orasul unde se cero in-scrierea. Nu este destul sa aibanumal domiciliO. Cas. II. 45 89.Bul. pag. 405.

Retinerea de 5 010 asuprafunctionarului cata sa se pri-

vase& ca o dare direct& pentrudreptul de a II alegator. Gas.56 89. Bul. pag. 409.

Proprietatea-mamel nu phteservi de basa ca cons potro drep-turile electorate ale fiulul On.Cas. H 7489. Bn1.-iptig. 445.

s). Au dreptul de a fi alegatorIcu dispensa de cens in colegialde Camera si Senat farmacistil cuwww.dacoromanica.ro

36 LEGEA ELECTORALA (Art. 5)

b) Oficeril in retragere;r) PensionariT StatuluT;(1) Cei ce ah absolvit cel

putin Invtfunintul primar.'bite comunele urbane

clinteun judet formz&unsingur colegi cu oraplde reqedirrtl. (Const. 60).diploma. Cas. II 188 90. Bul. pag.558.

Colonela In retragere atdreptul a figure, cu dispensit decens, In colegiul I de Senat si alII-lea de Camera. Cas. II 343 91.Bul. pag. 531.

In colegiul II-lea de Senatpot figura ca aleg6tori si Col do-miciliati in comunele rural. Cas.II 12 95. Bal. pag. 492.

1). De si art. 4 din legea elec-toral& si art. 4 din legea pentrualegerea consiliilor comunalo, dis-pensz de cene, pentru colegiulIl de Camerit pe col ce ea absol-vit Invtamintul primar si pentrucolegiul I do comun& pe col ce aaterminat invt&mintul secundar,acest& dispens& Ins& nu se intin-de pan& la a fi dispensattorul si de plata dfixilor pentru cii lede comunicatiune, dare impusiltutulor cettRenilor, afar& do aceiapiratl de aceste imposite prin olege specialt. Si plata acesteldid name' pe trimestrul lanua-rie din anul curent 'Him& ca am-bulant nu ca contribuabil stabilal comuneI unde persna pretin-de c& 'sI are domiciliul sat] rese-dinta sa, nu este sulicient& sprea se dovedi acest domicilia. Cas.II 264 95. Bul. pag. 621.

Eforia spitalelor civile dinBucurescl, fiind o institutiune pub-lic& posa sub controlul Statului,pensionara sal aft ca si pensio-naril Statulul, dreptul de a fi dis-pensatl de cens pentruH de Camera. Cas. II 5495. Bul.pag. 658.

n). pecimele judetene si comu-nale nu pot servi contribuabilu-

* 5. Fac parte din cole-giul al treilea totT earl nusunt aleg6torT In colegiulIntii al douilea itesc o dare cfa de micftdare Stat

AlegUoril acestuT cole-gih, carl ah venit funciarlui ca cens electoral cerut de legepentru colegiul II-lea de Camer&si II de comunk, el neconstituindo dare direct& dare Stat, ci infolosul judetelor saS comunelor.Cas. II 571 95. Bul. pag. 669.

Dec& art. 4 din legea elec-toral& si art. I din legea pentrualegerea consiliilor comunale pre-vCd c oli-eril in retragere andreptul de a figura in colegiul alII-lea de Adunare si I de comu-nA, co dispens& de cons, adstainsa in lips& de dispositiuno ex-pros& In lego nu implicit catuside putin ideea c legiuitorul avoit sit excludi de la dreptul dea figure In disci colegil pe oli-ceril in activitate, dacit dinsil s'argasi in conditiunile de cens sail Inveri unul din casurile de dispens&de cena, prevNute de lego. Asadar, oficerul in activitate care aabsolvit cel puf in invtilmintul pri-mar, are dreptul de a figura caalegkor in colegiul al II-lea deAdunare, iar acela care a absolvito said de inOtamint serundar incolegiul I de comuna. Cas.584 95. Bul. pag. 671.

Pentrn a putea figura ci-neva In colegiul II de Camerii aluntil judet, se cere ca s8. albadomiclilu si resedinta inteunuldin orasele acelul judef. Cas. II594 95 Bul. pag. 673.

* a) Fac parte din colegiul I tollacel cart, pc Iftng& cele alto con-ditiunI afi si un venit coi putinde 1,200 let. In acost colegiu le-ginitorul n'a acordat dispens& decene celor cu diploma de limn-Pall, etc. Cas II 70 88 Bul: pag.351.www.dacoromanica.ro

rural de 300 lei In sus siearl scia citi i serie, pot

voteze, dupa vointa lor,sail direct pe deputat laorasul de resedinta,indirect pe delegat In co-munele lor, Impreuna cualegatori