ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

ROLUL INVESTIŢIILOR STRĂINE ÎN

CREŞTEREA ŢĂRILOR CU ECONOMII ÎN

TRANZIŢIE

Cehia, Ungaria, Polonia şi România

Doctorand Conducător ştiinţific Gabriela Baicu Sterian Dumitrescu

Bucureşti

CUPRINS

Introducere

1. Consideraţii generale despre Investiţiile Străine Directe

1.1 ISD - Vector principal al economiei contemporane

1.2 ISD în lumea ţărilor dezvoltate

1.3 Structura ISD

1.4 Societăţile Transnaţionale şi ISD

1.5 Agenţiile de Promovare şi Stimulentele pentru ISD

2. Evoluţia ISD şi a indicatorilor macroeconomici determinanţi pentru ISD în Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România

2.1 Evoluţia Investiţiilor Străine Directe în Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România

2.2 Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici determinaţi pentru ISD

2.3 Indicatori selectivi ai Societăţii Informaţionale

3. Rolul Investiţiilor Străine Directe în creşterea ţărilor cu economie în tranziţie

3.1 Ungaria

3.2 Republica Cehă

3.3 Polonia

3.4 România

3.5 Cadrul legal pentru ISD în România 1990 – 2004

4. Analiza Comparativă a rolului ISD în Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România

4.1 Determinanţii şi impactul ISD asupra ţărilor în tranziţie din EC

4.2 Indexul Încrederii Investitorilor

4.3 Indexul Libertăţii Economice

4.4 Indexul Perfomanţei şi al Potenţialului ISD

4.5 Indexul Competitivităţii Globale

4.6 Structura ISD în ţările EC

4.7 Indexul Atractivităţii pentru ISD

5. Concluzii şi Recomandări

Anexa 1 Tabele

Anexa 2 Bibliografie

Cuvinte cheie:

• Investiţii străine directe, capital social, profit reinvestit, împrumuturi, flux, stoc

• Creştere economică, export, import, deficit comercial, produs intern brut, datorie externă

• Structură investiţii, structură export, sectoare de activitate, mediu de afaceri

• Agenţii de dezvoltare, Europa Centrală şi de Est, integrare europeană

• Index Libertate economică, Competitivitate economică, Potenţial ISD, Performanţă ISD,

atractivitate pentru ISD

• Investiţii Greenfield, Societăţi transnaţionale, Privatizare

• Stimulente, determinanţi, ajutor de stat

Lucrarea de faţă este scrisă într-o manieră pragmatică, trecând dincolo de barierele impuse de

cifrele agregate prezentate de publicaţiile internaţionale şi de diversele analize teoretice ce s-au

întocmit pe parcursul ultimilor 15 ani în. Una din contribuţiile originale ale lucrării se referă la

evidenţierea importanţei pe care o deţine calitatea investiţiilor străine directe în procesul de

creştere a ţărilor cu economii în tranziţie reflectată prin structura investiţiilor şi aportul acestora la

exporturile ţărilor respective.

O altă contribuţie originală este reprezentată de realizarea în premieră a unui Index al

Atractivităţii Mediului de Afaceri alcătuit din 14 parametri cantitativi şi calitativi ce sunt analizaţi

pe parcursul lucrării şi aplicaţi pe baza unei matrici de evaluare comparativă pentru cazul

Republicii Cehe, Ungaria, Polonia şi România.

Capitolul 1 Consideraţii Generale despre Investiţiile Străine Directe oferă o imagine de

ansamblu despre Investiţiile Străine Directe (ISD) incluzând definiţia acestora potrivit Instituţiilor

Financiare Internaţionale (IFI) în special Fondul Monetar Internaţional (FMI) care şi-a asumat şi

sarcina raportării fluxurilor nete de ISD pentru fiecare ţară membră. Practica a arătat totuşi că

există o ralativitate semnificativă a datelor despre ISD publicate de diferite organizaţii cele mai

reprezentative fiind FMI, OECD şi UNCTAD precum şi băncile centrale şi institutele naţionale

de statistică. În plus, distribuţia pe ţări de origine a capitalului străin poate conduce la concluzii

eronate ţări ca Olanda şi Cipru figurând spre exemplu pe primele locuri din clasamente situaţie

datorată în primul rând fiscalităţii atractive pentru firmele care nu desfăşoară acte de comerţ pe

teritoriul lor “off shore”. Concluzia este că datele despre ISD disponibile atât la nivel

internaţional dar şi naţional trebuie analizate cu prudenţă mai ales în stare agregată iar utilizarea

lor în modele econometrice este necesar a fi însoţită de o evaluare calitativă care să testeze gradul

de suprapunere cu realitatea ţării/ţărilor respective.

Având în vedere că, principalii investitori străini din ţările în tranziţie provin din statele

dezvoltate, este analizată structura investiţiilor efectuate de către firmele din UE în terţe ţări

pentru a evalua care sunt tendinţele mondiale. Se constată astfel o evoluţie a preferinţelor

investiţionale de la manufactură la servicii, care prezintă multiple avantaje din perspective ţărilor

ţintă (statele în care se efectuează investiţia). Astfel, prin natura lor serviciile sunt mult mai

localizate gradul lor de internaţionalizare fiind redus. Pe de altă parte, gradul de integrare poate fi

foarte mare dacă ţinem cont de stabilitatea pieţelor cărora li se adresează. Însă servicii de calitate

şi o puternică integrare a acestora în economia locală prin utlizarea de furnizori autohtoni

presupune o colaborare permanentă şi constructivă cu autorităţile locale.

În continuare, Capitolul 1 includeo secţiune specială dedicată societăţilor transnaţionale, actorii

principali ai procesului de globalizare prin investiţii străine directe. Sunt prezentate argumente

pro şi contra acestor entităţi, concluzia fiind că societăţile transnaţionale exercită o influenţă

benefică asupra economiei şi mediului de afaceri în general, dacă există reglementări compatibile

cu cele din ţara de origine a investitorului şi autorităţi de reglementare capabile să vegheze la

aplicarea acestora

Capitolul 1 se încheie cu o prezentare a rolului agenţiilor de dezvoltare precum şi a stimulentelor

oferite de guvernele ţărilor dezvoltate investiţiilor străine. Din balanţa fluxurilor de investiţii

rezultă că ţările dezvoltate sunt şi cei mai mari recipienţi de investiţii străine. Cu toate acestea nici

statele dezvoltate nu ezită, pentru a deveni mai atractive pentru investitorii străini, să ofere

acestora, stimulente fiscale şi de altă natură.

Capitolul 2 “Evoluţia ISD şi a indicatorilor macroeconomici determinanţi pentru ISD în

Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România” debutează prin a prezenta evoluţia ISD în patru

ţări selectate din ECE: Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România din care rezultă că Ungaria

este campioană în materie de ISD în anii ’90, în timp ce Cehia s-a distins net la acest capitol la

începutul anilor 2000. Contribuţia originală a acestui capitol constă printre altele în identificare

unitară a fluxurilor de investiţii străine către cele 4 ţări pe parcursul perioadei 1990 – 2004 în

paralel cu evoluţia de-a lungul aceleiaşi perioade de timp a altor indicatori economici

determinanţi pentru ISD sau care reflectă rolul ISD în economiile respective precum Produsul

Intern Brut, Creşterea Economică, Volumul exporturilor şi importurilor, datoria externă,

societatea informaţională, salariul mediu şi minim pe economie. Concluziile se impun de la sine.

România a demarat procesul de tranziţie teoretic în acelaşi timp cu alte ţări din ECE dar a pornit

la drum cu un set inferior de indicatori economici. Mai mult, faptul că dispunea de o forţă de

muncă mai ieftină nu s-a dovedit a fi un avantaj deoarece realitatea a demonstrat că aceasta era

mai puţin calificată, nepregătită să facă faţă cerinţelor impuse de economia de piaţă.

Datele prezentate în acest capitol evidenţiază că, la momentul 1990, România se clasa din punct

de vedere al indicatorilor macroeconomici pe o poziţie inferioară comparativ cu Republica Cehă,

Ungaria şi Polonia. Absenţa datoriei externe indica practic lipsa investiţiilor necesare

modernizării economiei resinţită mai ales în anii ’80. Cu toate acestea, autorităţile nu au depus

eforturi suplimentare pentru atragerea de ISD şi, în general, pentru restructurarea economiei şi

finalizarea procesului de tranziţie către o economie de piaţă ceea ce a determinat ca, la sfârşitul

anilor ’90, România să se situeze în continuare pe ultimul loc în clasamentele referitoare la ISD

cu perspective modeste de îmbunătăţire a situaţiei fără o reformare structurală a economiei. Abia

după anul 2000, prin deschiderea negocierilor de aderare la UE şi relansarea procesului de

privatizare, România a început să înregistreze fluxul de ISD consemnat de Ungaria pe parcursul

anilor ’90. Nu numai că a plecat în cursă cu un deficit de dezvoltare dar, prin reformele ezitante,

România a reuşit să înregistreze şi un decalaj de 6-8 ani în ceea ce priveşte volumul atras de

investiţii străine cu precădere în investiţiile noi, care sunt prin excelenţă un barometru al

atractivităţii mediului de afaceri.

Capitolul 3 “Rolul Investiţiilor Străine Directe în creşterea ţărilor cu economie în tranziţie”

cuprinde secţiuni speciale pentru fiecare din cele patru ţări analizate în detaliu Republica Cehă,

Ungaria, Polonia şi România precum şi una dedicată cadrului legal pentru ISD din România.

Astfel, se evidenţiază că, în cazul ţărilor care au aderat la UE în 2004, datoită politicilor

consecvente de reformă economică traduse în practică printr-un process susţinut de privatizare, în

paralel cu liberalizarea pieţelor, s-a înregistrat o evoluţie ascendentă continuă a indicatorilor ISD.

Distribuţia ISD pe sectoare de activitate se suprapune peste structura globală a acestora,

preponderente fiind, în cazul primelor trei ţări, sectoare precum construcţia de mijloace de

transport şi producţia de echipamente electrice şi electronice. Aceste două domenii, nu numai că

au atras cel mai mare volum de ISD, dar se situează şi pe primele locuri la export, balanţa

comercială pe aceste categorii de produse fiind majoritar favorabilă ţărilor gazdă.

Nu aceleaşi concluzii sunt valabile şi pentru România, unde distribuţia ISD pe sectoare de

activitate la cele două momente de timp considerate în analiză (1999/2004), nu reflectă decât în

mică măsură, concentrarea investiţiilor la nivel global. Mai mult, structura exporturilor româneşti

nu este conectată în mod direct la cea a ISD, având în vedere, că pe primul loc se situează

industria textilă unde investiţiile străine nu sunt semnificative. Aceeaşi industrie este aproape

inexistentă în clasamentele privind exporturile Cehiei, Ungariei şi Poloniei. Această

preponderenţă a industriei uşoare în exporturile româneşti reflectă lipsa de competitivitate a altor

industrii, unde absenţa capitalului străin nu a fost compensată de investiţiilor locale. Având în

vedere şi plasarea României în Indexul Capitalului Uman pe o poziţie net inferioară altor ţări în

tranziţie, rezultă un tablou cenuşiu al atractivităţii ţării noastre pentru investiţii în domenii înalt

tehnologice şi integratoare. Mai mult, industria textilă îşi va reduce substanţial anvergura datorită

măririi nivelului salariului minim, urmată apoi de creşterea salariului mediu. În aceste condiţii cu

ce înlocuim această industrie? Si cum îi depăşim în atractivitate faţă de investitorii străini pe

vecinii noştri? La această întrebare încearcă să răspundă Capitolul 4.

Capitolul 4 “Analiza Comparativă a rolului ISD în Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi

România” debutează cu o trecere în revistă a studiilor recente realizate pe tema determinanţilor şi

rolului ISD în ţărileîn tranziţie. În esenţă, acestea utilizează datele publicate de UNCTAD şi/sau

FMI pentru ţările din regiune (în funcţie de perioadă, componenţa regiunii întitulate generic ECE

se schimbă) şi de multe ori nu aparţin aceluiaşi an. În plus reclasificările, schimbările de

metodologie ce afectează permanent statisticile ţărilor ECE nu sunt luate în consideraţie. Oricare

ar fi însă studiul, concluzia este aceeaşi: ISD înfluenţează pozitiv creşterea economică. În privinţa

determinanţilor, rezultatele sunt mai nuanţate. Riscul de ţară, costul şi pregătirea forţei de muncă,

capacitatea autorităţilor de a gestiona economia şi mediul de afaceri, funcţionarea statului de

drept (de multe ori parte din riscul de ţară), structura economiei, gradul de deschidere a

economiei măsurat prin prisma volumului comerţului exterior, competitivitatea firmelor locale

reprezintă locul comun al determinanţilor pentru ISD întâlniţi în majoritatea studiilor dedicate

ISD din ţările în tranziţie.

Contribuţia originală a autorului este reprezentată tocmai de construirea unui Index întitulat “

Indexul Atractivităţii Mediului de Afaceri” care combină cu ponderi egale 15 indicatori calitativi

şi cantitativi pe care autorul îi consideră reprezentativi pentru a determina decizia de investiţie.

Importantă este cuantificarea ecartului existent între România şi ceilalţi competitori principali în

atragerea de ISD. Prin alocarea fiecărui indicator a unui scor cuprins între 1 şi 4 (4 indică un scor

foarte bun, 1 indică un scor slab) rezultă o matrice de analiză comparativă a atractivităţii mediilor

de afaceri pentru ISD în cele patru ţări. Prin aplicarea acestei metodologii la două momente de

timp 1999 şi 2004 având ca punct de pornire faptul că, în anul 2000, România a demarat

negocierile de aderare fiind şi primul an de creştere economică după aplicarea măsurilor de

reformă din perioada 1997 – 1999, se obţine radarul atractivităţii mediului de afaceri pentru

fiecare ţară la cele două momente de timp dar şi combinat pentru toate cele patru ţări.

Figura următoare prezintă sintetic situaţia înregistrată pe radar la momentul 2004 pentru fiecare

din cei 15 indicatori a căror importanţă este evidenţiată pe parcursul lucrării. Valoarea fiecărui

indicator este relativă, raportându-se la ţara care a înregistrat cea mai bună perfomanţă pe

domeniul respectiv.

Evaluarea comparativă a capacităţii Cehiei, Ungariei, Poloniei şi Romaniei de a atrage investiţii străine directe în 2004

0

1

2

3

4

Risc de ţară/Indicatorimacroeconomici/Tendinţe

Index libertate economică

Index competitivitate economică

Suport autorităţi pentru investiţii străine

Stimulente speciale pentru investiţiisemnif icative

Armonizare legislaţie cu UE

Disponibilitate forţă demuncă/Cost/Educaţie

Dimensiune piaţăStoc de investiţii străine per capita

Infrastructură comunicaţii, telecom. şiutilităţi

Structură investiţii străine

Structură comerţ exterior

Comerţ exterior per capita

Oportunităţi de afaceri din privatizare

Oportunităţi de afaceri greenfield

Cehia 2004Ungaria 2004Polonia 2004Romania 2004

Concluzia este evidentă. În pofida progreselor relative înregistrate în perioada 2000 – 2004

atractivitatea mediului de afaceri românesc pentru ISD rămâne mult în urma Cehiei şi Ungariei.

Deşi Polonia nu este la fel de bine situată faţă de aceste două state, totuşi calitatea excepţională a

capitalului uman şi salariul mediu mai redus decât în Cehia, combinat cu o populaţie de patru ori

mai mare, de resurse naturale exploatabile economic dar şi de o structură a investiţiilor străine şi a

exporturilor axate in principal pe echipamente electrice şi electronice şi mijloace de transport,

transformă Polonia în principala destinaţie pentru ISD a anilor 2000.

Capitolul 5 “Concluzii” cuprinde viziunea autorului în legătură cu măsurile care ar trebui

întreprinse pentru ca pe termen scurt să se resimtă o îmbunătăţire palpabilă a mediului de afaceri

autohton pentru ISD. Aceste măsuri rezultă de fapt, prin cuantificarea efortului necesar

îmbunătăţirii poziţiei pe radar a României la momentul de timp în care este surprinsă imaginea.

Poziţionarea este relativă vis-à-vis de competitorii momentului în cazul nostru Republica Cehă,

Ungaria şi Polonia. Reţinem pe termen scurt următoarele măsuri:

• Recunoaşterea de către autorităţi a rolului ISD în modernizarea şi retehnologizarea

economiei, în creşterea competitivităţii producătorilor locali şi a exporturilor;

• Conştientizarea autorităţilor centrale şi locale în legătură cu rolul determinant pe care

acestea îl au în procesul de atragere a ISD în special a investiţiilor noi;

• Alocarea de resurse financiare consistente pentru susţinerea activităţii de promovare şi

deschiderea de birouri de reprezentare în străinătate în ţările principale exportatoare

capital străin pentru trecerea la o strategie ofensivă şi activă în locul uneia pasive;

• Modificarea cadrului legal în scopul alinierii atât la legislaţia europeană în materie de

stimulente posibile pentru investiţii dar şi la cea a altor ţări din ECE în special Cehia,

Ungaria şi Polonia;

• Alocarea de resurse financiare la nivelul bugetelor centrale şi locale pentru sustinerea

legislaţiei în domeniul investiţiilor prin posbilitatea alocării de finanţări directe şi mai

puţin prin renunţarea la venituri viitoare;

• Stabilirea construcţiei de mijloace de transport şi a producţiei de echipamente electrice şi

electronice ca domenii prioritare în domeniul manufacturier pentru atragerea de investiţii

străine.

Curriculum Vitae Nume şi Prenume: Baicu Gabriela

Locul şi Data naşterii: Bucureşti, 9 martie 1964

Studii (Selecţie):

• 2000 - prezent Doctorand Relaţii Economice Internaţionale

ASE, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale

• 2000 General Electric & Harvard, Management Strategic (New York)

• 2001 Corporate and Transaction Advisory (Arthur Andersen , Chicago)

• 1999 Pieţe de capital (Bursă Marshal Fund, New York, Washington, Chicago)

• 1999 Investiţii Străine Directe în OECD (Istanbul)

• 1999 Management strategic (Frankfurt, OWZ şi GTZ)

• 1995 – 1997 Marketing şi promovare pentru investiţii (Germania, Marea Britanie etc.)

• 2000, 1994 ANEVAR – Evaluator autorizat

Publicaţii şi Lucrări susţinute la evenimente interne şi internaţionale:

2006 Revista Piata Financiara despre reformă şi investiţii pe piaţa de energie electrică din România;

2005 Revista Capital:

Aşii investiţiilor în România;

Statul joacă ultima carte a privatizării.

2001 - 2005 Colaborator Adevărul Economic cu articole având ca temă investiţiile străine:

România va urca în clasamentul ţărilor atractive pentru investiţii;

Ce şanse de reuşită au parcurile industriale;

Se reînfiinţează Agenţia Română de Investiţii Străine;

Dacă s-ar implica, autorităţile locale ar putea aduce mai mulţi investitori străini;

Funcţionari din minister veghează....mediul de afaceri din ministere;

Schimbări majore pentru investitori;

România - mult în urma celorlalte candidate UE la atragerea de investiţii străine;

Regimul investiţiilor străine România, Cehia, Ungaria şi Polonia.

2000 Coordonator broşura: Doing Business in Romania;

2000 - 2005 Colaborator Romanian Business Digest, autor secţiune Romanian Banking Sector, Key Regulatory Framework and Sectorial Characteristics;

Iunie 2003 Seminar Mamaia organizat de Ziarul Financiar. Tema susţinută: Finanţarea proiectelor de investiţii

Iunie 2003 Seminar Bacău organizat de Ziarul Financiar. Tema susţinută:Evaluarea oportunităţilor de investiţii.

Iunie 01 Seminar organizat de Arthur Andersen. Tema susţinută: Noua Economie, o şansă pentru România?

Oct. 2005 Conferinţa anuală ANEVAR. Tema susţinută:IFRS and Valuation.