UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE MEDICIĂ I FARMACIEȘ

TEZĂ DE DOCTORAT

STUDIU CLIICO EXPERIMETAL CUPRIVIRE LA CACERUL

COLORECTAL

COORDOATOR TI IFIC:Ș ȚProf.Univ.Dr. IOESCU NICU GEORGE

DOCTORAD

Dr. ADOR MIRCEA IOANȘ

ORADEA2008

CUPRISCUPRINS.................................................................................................................................... 3INTRODUCERE......................................................................................................................... 8PARTE GENERALĂ....................................................... 10CAPITOLUL I.............................................................. 11I.1. DEFINIŢIE........................................................................................................................... 11I.1.1. Istoric........................................................................................................................ 11I.2. ANATOMIA CHIRURGICALĂ A COLONULUI SI RECTULUI..................................... 13I.2.1 Anatomia chirurgicală a colonului.............................................................................. 13I.2.2 Anatomia chirurgicală a rectului................................................................................ 20I.3. EPIDEMIOLOGIE................................................................................................................ 23I.4. ETIOPATOGENEZA............................................................................................................ 25I.4.1. Predispozitia genetica................................................................................................ 26I.4.1.1. Cancerul colorectal ereditar polipozic ............................................................. 27I.4.1.2. Polipoza familiala adenomatoasa...................................................................... 29I.4.1.3. Cancerul colorectal nonpolipozic ereditar........................................................ 29I.4.2. Factorii de mediu (ambientali)................................................................................... 31I.4.2.1. Dieta.................................................................................................................. 31I.4.2.2. Iradierea............................................................................................................ 33I.4.2.3. Expunerea la carcinogeni.................................................................................. 33I.4.3. Leziuni sau stări premaligne...................................................................................... 34I.4.3.1. Colita ulcerativă................................................................................................ 34I.4.3.2. Boala Crohn ..................................................................................................... 34I.4.3.3. Colecistectomia in antecedente......................................................................... 34I.4.3.4. Ureterosigmoidostomia..................................................................................... 34I.4.3.5. Chirugia gastrica............................................................................................... 35I.5. DIAGNOSTIC...................................................................................................................... 35I.5.1. Examenul obiectiv .................................................................................................... 35I.5.2. Explorari paraclinice................................................................................................. 36I.5.2.1. Laborator........................................................................................................... 36I.5.2.2. Recto-sigmoidoscopia....................................................................................... 36I.5.2.3. Irigografia......................................................................................................... 364I.5.2.4. Colonoscopia.................................................................................................... 36I.5.2.5. Examenul ecografic.......................................................................................... 37I.5.2.6. Computer Tomograful...................................................................................... 37I.5.2.7. Rezonanţa Magnetică........................................................................................ 38I.5.2.8. Tomografia cu Emisie de Pozitroni / PET scan................................................ 38I.5.2.9. PET-CT............................................................................................................. 39I.5.2.10. PET-MR.......................................................................................................... 39I.6. CLASIFICAREA CLINICĂ TNM........................................................................................ 40I.7. TRATAMENTUL CANCERULUI COLORECTAL........................................................... 42I.7.1. Cancerul colonului, stadiul I...................................................................................... 45I.7.2. Cancerul colonului, stadiul II..................................................................................... 45I.7.3. Cancerul colonului, stadiul III................................................................................... 46I.7.4. Cancerul colonului, stadiul IV................................................................................... 46I.7.5. Cancerul rectal, stadiul 0........................................................................................... 47I.7.6. Cancerul rectal, stadiul 1........................................................................................... 47I.7.7. Cancerul rectal, stadiul II.......................................................................................... 48I.7.8. Cancerul rectal, stadiul II........................................................................................... 48I.7.9. Cancerul rectului, stadiul IV ..................................................................................... 49I.8. TEHNICILE CHIRURGICALE........................................................................................... 50

I.8.1. Tehnica suturii clasice............................................................................................... 501.8.1.1. Sutura monoplan.............................................................................................. 501.8.1.2. Sutura în două planuri...................................................................................... 51I.8.2. Sutura mecanică în chirurgia intestinului gros.......................................................... 53I.8.2.1. Instrumentarul TA (thoraco-abdominal).......................................................... 54I.8.2.2. Instrumentarul GIA (gastro-intestinal anastomosis)........................................ 54I.8.2.3. Instrumentarul EEA (end to end anastomosis)................................................. 54I.9. RADIOTERAPIA.................................................................................................................. 55I.10. CHIMIOTERAPIA............................................................................................................. 55I.11. SCREENINGUL IN CANCERUL COLORECTAL.......................................................... 56CERCETARI PERSOALE.................................................... 58CAPITOLUL II …………………………………………... 59CERCETĂRI CLIICO STATISTICE………………………… 59II.1 MATERIALUL DE LUCRU……………………………………………………………… 595II.2. METODA DE LUCRU…………………………………………………………………… 60II.3. REZULTATE……………………………………………………………………………... 61II.3.1. Rezultate privind datele epidemiologice………………………………………….. 61II.3.2. Rezultate privind factorii demografici…………………………………………….. 63II.3.2.1. Sexul………………………………………………………………………… 63II.3.2.2. Mediul de provenien ă………………………………………………………. 64țII.3.2.3. Vârsta bolnavilor……………………………………………………………. 65II.3.3. Rezultate privind antecedentele heredocolaterale………………………………… 68II.3.4. Rezultate privind simptomatologia bolnavilor......................................................... 69II.3.5. Rezultate în funcţie de localizarea topografică…………………………………… 72II.3.6. Rezultate privind investiga iile imagistice efectuate............................................... 76țII.3.7. Rezultate privind tipul histologic al tumorilor ........................................................ 77II.3.8. Rezultate privind studierea pezen ei metastazelor………………………………... 78țII.3.9. Rezultate privind stadializarea cancerului colorectal……………………………... 80II.3.9.1. Stadializarea Astler-Coller.............................................................................. 80II.3.9.2. Stadializarea Dukes…………………………………………………………. 81II.3.9.3. Stadializarea TNM.......................................................................................... 84II.3.10. Rezultate privind tratamentul aplicat…………………………………………..... 85II.3.10.1. Optiunile terapeutice adoptate…………………………………………….. 85II.3.10.2. Op iunea chirugicală……………………………………………………….. 87țII.3.10.3. Repartizarea pe sexe a pacienţilor operaţi…………………………………. 88II.3.10.4. Intervalul liber diagnostic…………………………………………………. 88II.3.10.5. Tipul intervenţiei chirurgicale……………………………………………. 90II.3.11. Rezultate privind complica iile apărute…………………………………………. 93țII.3.11.1. Complicaţiile cancerului de colon operat………………………………….. 93II.3.11.2. Complicaţiile cancerului de rect operat……………………………………. 94II.3.12. Numărul zilelor de spitalizare…………………………………………………… 96II.3.12.1. Numărul zilelor de spitalizare totală……………………………………….. 96II.3.12.2. Numărul zilelor de spitalizare preoperator………………………………… 99II.3.12.3. Numărul zilelor de spitalizare postoperator……………………………….. 101II.3.13. Starea pacien ilor la externare…………………………………………………… 103țII.3.14. Urmărirea postoperatorie. ……………………………………………………….. 105II.4. DISCU II LA STUDIUL STATISTIC…………………………………………………… 109Ț6CERCETĂRI EXPERIMETALE……………………….... 126OBIECTIVELE CERCETĂRILOR EXPERIMETALE………… 127CAPITOLUL III……………………………………….. 128

CERCETĂRI EXPERIMETALE LEGATE DE CARCIOGEEZACOLORECTALĂ I IFLUE A CARCIOGEEZEI ASUPRAȘ ȚAASTOMOZELOR ESUTURATE……............................................................................128III.1. VALIDAREA METODEI EXPERIMENTALE………………………………………… 128III.2. CARCINOZA COLORECTALĂ………………………………………………………... 129III.2.1. Materialul (animalele)............................................................................................. 129III.2.2. Metode.................................................................................................................... 129III.2.2.1. Inducerea tumorală............................................................................................... 129III.2.2.2. Sacrificarea animalelor........................................................................................ 130III.2.3. Rezultatele.............................................................................................................. 131III.3. ANASTOMOZE “NESUTURATE”................................................................................. 134III.3.1. Materialul animale si anestezia............................................................................... 134III.3.2. Metoda procedura chirurgicală si evaluarea radiologica............................ 134III.3.3. Rezultate - Integritate anastomotică....................................................................... 137III.4. DISCU II………………………………………………………………………………… 139ȚCAPITOLUL IV............................................................ 143CERCETĂRI EXPERIMETALE LEGATE DE CARCIOGEEZACOLORECTALĂ Î RELA IE CU DIVERSE TIPURI DE AASTOMOZE COLICEȚ

I RECTALE...........................................................................................................................Ș143IV.1. MATERIAL I METODĂ................................................................................................. 145ȘIV.1.1. Material: Animale i Anestezie.............................................................................. 145șIV.1.2 Metoda ................................................................................................................... 145IV.1.2.1. Inducerea tumorii…………………………………………………………... 146IV.1.2.2. Procedura chirurgicală................................................................................... 146IV.1.2.3. Evaluare radiologică...................................................................................... 148IV.1.2.4. Pregătirea anatomo-patologică....................................................................... 148IV.1.3. REZULTATE......................................................................................................... 152IV.1.3.1. Mortalitate...................................................................................................... 152IV.1.3.2. Material de sutura rezidual (S.R.).................................................................. 153IV.1.3.3. Producerea, incidenţa si distribuţia tumorală................................................. 1557IV.1.3.4. Prezentare de ansamblu................................................................................. 156IV.1.3.5. Densitatea tumorală....................................................................................... 181IV.1.3.6. Volumul tumoral............................................................................................ 183IV.1.3.7. Inflamaţia si fibroza anastomotică................................................................. 185IV.1.3.8. Conţinutul mucinelor..................................................................................... 189IV.2. DISCU II.......................................................................................................................... 191ȚCONCLUZII……………………………………………………………………………………. 194REFERIN E……………………………………………………………………………………. 198ȚBIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………….. 208

INTRODUCERE

Cancerul colorectal reprezintă o importantă problemă de sănătate publică prinmortalitatea sa ridicată, constituind cel mai frecvent cancer al tractului gastrointestinal i adoua cauză de deces prin cancer la bărbat respectiv a treia laș femeie, asociată cu o morbiditatecrescută i cu o importantă alterare a calită ii vie iiș ț ț pacien ilor.ț

De asemenea neoplasmul colorectal constituie o patologie complexă, care depă e te apanajul chirurgiei i se leagă de celelalte specialită i conexe careș ș ș ț contribuie la tratarea sa.

Noile descoperiri în ceea ce prive te componenta genetică a cancerogenezeiș colorectale aduc o nouă perspectivă în abordarea acestei patologii.

În aceste condi ii am considerat deosebit de utilă efectuarea unui studiu clinicțretrospectiv asupra cancerului colorectal cu tot ceea ce presupune abordarea integrată i de actualitate a acestei patologii. Fundament al concluziilor ob inute îl constituieș ț

studiul statistic efectuat în cadrul Spitalului Clinic Jude ean Oradea, în perioadaț 2001- 2005 care a încorporat 327 de pacien i diagnostica i cu această maladie.ț ț

Această perspectivă clinică este dublată de una experimentală care vizează reproducerea modelului carcinogenezei la obolanii de laborator. S-au studiat la nivelș experimental diferitele tehnici de anastomoză în vederea reducerii recidivei tumorale. Concluziile ob inute în ceea ce prive te anastomoza nesuturată, de i valideț ș ș deocamdată doar la nivel experimental,îndreptă esc luarea în calcul a acestui tip deț anastomoză în abordarea chirurgicală a canceruluicolorectal.

Acestă lucrare se dore te a fi una de sinteză în ceea ce prive te managementulș ș actual al pacientului cu cancer colorectal în conformitate cu tendin ele i modul deț ș abordare a acestei patologii la nivel interna ional. Totodată reiterăm necesitateaț implementării de programe de screening eficiente, dat fiind numărul încă mare de bolnavi depista i în stadii tardive.ț

Din punct de vedere al tehnicii chirurgicale, teza de fa ă ridică problemaț diferitelor metode de efectuare a anastomozei cu impact asupra recidivei tumorale.

Propunem anastomozele nesuturate ca o variantă care merită inclusă în arsenalul tehnic al chirurgiei colorectale, cu men iunea că ele trebuie încăț documentate.

Sunt con tient de faptul că încercarea mea modestă nu este în măsură săș solu ioneze o problemă atât de vastă, cum este cancerul colorectal, dar trăiesc cuț speran a că, într-o mică măsură poate contribui la îmbunătă irea managementuluiț ț care trebuie adoptat în fa a acestui diagnostic.ț

MATERIAL SI METODA

Studiul de fa ă este un studiu retrospectiv i reprezintă o analiză statistică aț ș unui lot randomizat de 327 pacien i interna i în cadrul Clinicii de Chirurgie aț ț Spitalului Clinic Jude ean Oradea, perioada de la 1 Ianuartie 2001 până la 31ț Decembrie 2005 cu diagnosticul de Cancer de colon, Cancer de rect sau Cancer colorectal.

MATERIALUL DE LUCRUMaterialul de lucru folosit au fost pacien i interna i în cadrul Clinicii deț ț

Chirurgie a Spitalului Clinic Jude ean Oradea perioada de la 1 Ianuartie 2001 până laț 31 Decembrie 2005 cu diagnosticul de Cancer de colon, Cancer de rect sau Cancer colorectal.

Pacien ii au fost selecta i în studiu pe baza unor criterii riguroase. Astfel,ț ț ini ial realizării studiului am elaborat unele criterii de includere a pacien ilor în studiuț ț precum i unele criterii de excludere ale pacientilor selecta i în studiu. În urmaș ț acestor criterii de includere i de excludere a pacien ilor a rezultat un lot de 327ș ț cazuri studiate.

Criterii de includere: ⇒ Pacien ii să fie interna i în cadrul Clinicii de Chirurgie a Spitalului Clinic Jude eanț ț ț

Oradea ⇒ Pacien ii inclu i în lot să prezinte diagnosticul, de Cancer de colon,ț ș

Cancer de rect sau Cancer colorectal, unde în cadrul cancerului de rect se include iș cancerul anusului, la internare sau la externare.

⇒ Perioada de internare a pacien ilor să fie între 1 Ianuartie 2001 până la 31ț Decembrie 2005

⇒ Diagnosticul s-a realizat pe baza investiga iilor clinice i paraclinice (examinăriț ș imagistice, examinări de laborator, examen histopatologic).

Criterii de excludere: ⇒ Pacien i interna i în alte clinici ale Spitalului Clinic Jude ean Oradea cuț ț ț

diagnosticul de Cancer de colon, Cancer de rect sau Cancer colorectal ⇒ Pacien ii interna i în cadrul Clinicii de Chirurgie a Spitalului Clinic Jude eanț ț ț

Oradea în altă perioadă decât 1 Ianuartie 2001 până la 31 Decembrie 2005

Diagnosticul de externare al pacien ilor studia i a fost altul decât Cancer deț ț colon, Cancer de rect sau Cancer colorectal

Men ionăm faptul că de;i ini ial în cadrul criteriilor de includere a pacien ilorț ț ț pe bazaexaminărilor de laborator am dorit să realizăm un studiu pe baza antigenului carcinoembrionar descoperit la pacien ii inclu i în lot, din cauza faptului că aceastăț ș investiga ie de laborator nu a fost efectuată de către Compartimentul de Laborator alț Spitalului Clinic Jude ean Oradea în perioada studiată, din motive financiare, iarț

numărul pacien ilor la care am putut ob ine date legate de acest parametru (pacien iiț ț ț au efectuat investiga ia în cadrul unor laboratoare private) a fost destul de mic, amț exclus investiga iile de laborator din cadrul criteriilor de includere în studiu.ț

În urma analizării cazurilor studiate am ob inut un lot de 327 pacien i interna iț ț ț în cadrul Clinicii de Chirurgie a Spitalului Clinic Jude ean Oradea perioada de la 1ț Ianuartie 2001 până la 31 Decembrie 2005 cu diagnosticul de Cancer de colon, Cancer de rect sau Cancer colorectal.

METODA DE LUCRUMetoda de lucru folosită a fost cea de analiză statistică a datelor studiate.Analiza statistică s-a făcut cu ajutorul aplicaţiei EPIINFO, versiunea 6.0,

program al Centrului de Control si Preven ie a bolii – CDC, adaptat prelucrărilor deț statistică medicală.S-au calculat medii ale parametrilor, intervale de frecvenţe, deviaţii standard, teste deseminificaţie statistică prin metoda Student.(testul t)

REZULTATE

În perioada studiată (2001-2005), în judeţul Bihor, evoluţia morbidităţii princancer colorectal a variat între 32,13 la 100.000 locuitori în anul 2001, 29,84 la 100.000 locuitori observat 2002, 37.97 la 100.000 locuitori în anul 2003, 31,09 la 100.000 locuitori în anul 2004 si 31,89 la 100.000 locuitori observat în anul 2005. se observă un vârf de prevalenţă în anul 2003 cu 243 cazuri ceea ce înseamnă 37,97 la 100.000 locuitori).

Procentul pacienţilor internaţi în secţiile de chirurgie a crescut până în anul 2003, după care a scăzut sub nivelul înregistrat la începutul studiului (28,4% în 2005, faţă de 30,2% în 2001), diferenţa nefiind semnificativă. Se observă trendul, ascendent până în 2003, al numărului pacien ilor lua i în studiu pe perioada dată comparativ cuț ț numărul total de cazuri înregistrate în jude ul Bihor cu cancer colorectal, urmat deț scăderea numărului cazurilor în 2004 i 2005. În medie, aproximativ 1/3 din cazurileș studiate au fost din cazurile internate în secţiile de chirurgie.

Studiind varia ia numărului total de cazuri în func ie de vârsta bolnavilor seț ț observă frecvenţa cazurilor creste odată cu înaintarea în vârstă, în special peste vârsta de 60 ani, cu număr de 238 cazuri din toralul de 327 cazuri studiate ceea ce reprezintă 72,8%. În decadele de vârstă inferioare vârstei de 60 ani s-a observat o podere de doar 1,5 % din totalul cazurilor studiate în decadele de vârstă inferioare vârstei de 40 ani. După vârsta de 40 ani ponderea cazurilor cre te semnificativ, dublându-se de la oș decadă de vârstă la alta până în jurul vârstei de 70 ani. După această vârstă ponderea scade semnificativ datorită mentalită ii înregistrate în rândul popula iei care preferăț ț să se resemneze i să ignore boala, precum i datorită faptului că în decadele de via ăș ș ț peste 70 ani numărul popula iei care va putea prezenta cancer colorectal scadeț semnificativ.

Analizând pe stadii supravie uirea bolnavilor la 36 luni postoperator s-aț observat că în stadiul I de boală supravia uirea este destul de ridicată cu o valoare deț 70 % din totalul celor studia i. În stadiul II de cancer colorectal supravie uirea a fostț ț de doar cu 1,2 procente mai mică decat în stadiu I i a avut o valoare de 68.8 % dinș totalul cazurilor studiate.

Dacă în primele două stadii supravie uirea a fost destul de ridicată în stadiilețurmătoare nu mai putem spune acela i lucru. Astfel în stadiul II de boalăș supravie uirea la 36 luni a fost de doar 40,7 % din totalul celor 74 cazuri studiate, înț timp ce supravie uirea la 36 luni a bolnavilor clasifica i în stadiul IV de boală a fostț ț nulă. În cazul acestui stadiu terminal din totalul celor 5 cazuri analizate doar 1 mai supravie uia la 24 luni, în timp ce la 30 de luni postoperator deja supravie uirea a fostț ț nulă.

Rezultatele obtinute la majoritatea anastomozelor «nesuturate» sunt identice cu cele obţinute prin tehnici convenţionale, prin suturi sau agrafe, ceea ce, pe lângă avantajele teoretice menţionate, recomandă uzul preferenţial al acestora. În prezent, al inelelor biofragmentabile,si, într-un viitor care se speră a fi nu prea îndepărtat, al laserului, sau, cine stie,al adezivilor biologici.

În cazul modelului experimental pe care l-am realizat s-a ob inut o inducereț tumorală în propor ie ridicată la animalele sacrificate la 28 săptămâni. La momentulț autopsiei, toate zonele care corespundeau cu leziunile neoplazice au fost înregistrate în funcţie de distribuire ob inându-se în segmentul I 27,1 %, în segmentul II 37,7 % ,ț si în cazul segmentului III 35,2% dintre leziuni. Conform unui test bilateral al diferenţei de medii si variabile, putem spune că, la un nivel valoric de 5%, nu au existat diferenţe între numărul mediu de neoplazii în cele trei segmente analizate.Cât priveste tipul neoplaziei, am întâlnit o medie de 5,143 de leziuni benigne, cu ovariabilă de 4,132 (între 2 si 8 tumori), si o valoare medie de leziuni maligne de 3,571, cu o variabilă de 1,802 (de la 2 la 6 tumori). Efectuând un test bilateral al diferenţei de medii si variabile, putem spune că, la un nivel valoric de 5%, nu au existat diferenţe între numărul mediu de neoplazii benigne si maligne.

Concluzii

1. Există o tendinţă de crestere a morbidităţii cancerului colorectal în ultimaperioadă. Cancerul colorectal se situează pe primul loc între neoplaziile digestive si pelocul 3 per global, după cancerul bronhopulmonar si mamar. Judeţul Bihor se situează între judeţele cu valori peste media pe ţară din acest punct de vedere.2. Incidenţa cancerului colorectal nu este în relaţie semnificativă statistic cu sexulpacienţilor, grupa de vârstă cel mai frecvent afectată fiind decada 6-7, cu tendinţa lascăderea vârstei medii de detecţie.3. În studiul realizat majoritatea pacienţilor provin din mediul urban, confirmânddenumirea de „maladie a ţărilor industrializate” dată cancerului colorectal.4. Prezentarea pacienţilor la medic se face în stadii avansate, când sunt prezentesemnele clinice. În ordinea frecvenţei, acestea sunt: tulburări de tranzit, durere,hemoragie, anemie, ocluzie, febră. Se remarcă numărul mare al pacienţilorasimptomatici.5. Cele mai frecvente localizări ale cancerului au fost în ordinea: la nivelulanusului, rectului, colonului sigmoid, colonului descendent, colonului transvers,colonului ascendent si cecului.6. Toţi pacienţii au beneficiat de colonoscopie, radiografie pulmonară, ecografieabdominală si computer tomografie, dintre care colonoscopia s-a dovesdit a fi cea mai valoroasa dându-ne posibilitatea analizei obiective a tumorii cât i a pelevării deșmaterial biopsic.7. În ordinea descrescătoare a frecvenţei tipurile histologice întâlnite au fost:adenocarcinom, adenocarcinom mucigen, adenocarcinom tubular, carcinomepidermoid, carcinom nediferenţiat si adenocarcinom cu componentă papiliformă.8. Pentru cancerul de colon s-a utilizat stadializarea Astler Coller; majoritateapacienţilor au fost inclusi în stadiile B si C. u au existat pacienţi inlusi în stadiul A.9. Pentru cancerul de rect s-a utilizat stadializarea Dukes; majoritateapacienţilor întrunesc criteriile stadiilor B si C.10. Aproape o treime din subiecţi au prezentat metastaze, în ordinea frecvenţeiacestea au fost: hepatice, multiple, peritoneale, osoase, ovariene.11. La nivel global s-a aplicat stadializarea TM, atât pentru cancerul de coloncât si pentru cel de rect; majoritatea pacienţilor s-au prezentat în stadii avansate III siIV; cel mai mic procent s-a înregistrat în stadiul I.12. Atitudinea terapeutică a fost dictată de: localizarea tumorii, stadiul bolii,tipul histopatologic si prezenţa sau absenţa complicaţiilor. De regulă, a fost asociattratamentul chirurgical celui chimioterapic iar pentru localizarea rectală si celradioterapic.13. Marea majoritate a pacienţilor au fost trataţi chirurgical; de cele mai multeori chirurgia a fost combinată cu chimioterapia.14. Intervalul între diagnostic si intervenţia chirurgicală este în medie de aproapedoi ani, în trend descendent pe parcursul anilor luaţi în studiu.15. Pentru cancerul de rect s-a intervenit chirurgical practicându-se fie o rezecţieanterioară joasă fie amputaţia abdomino-perineală cu colostomă permanentă. Pentrucancerul de colon s-au efectuat următoarele tipuri de intervenţie chirurgicală în

ordinea descendentă a frecvenţei: hemicolectomie stângă, hemicolectomie dreaptă, rezecţie de sigmoid si procedeul Hartman.16. Complicaţiile imediate postoperatorii în chirugia colonului au fost: ocluziiintestinale subacute, hemoragie, fistule, peritonită, ocluzii intestinale acute si altele(pneumonie, IMA, AVC). Complicaţiile postoperatorii sunt reprezentate de diaree siconstipaţie si au remis sub tratament simptomatic.17. Complicaţiile imediate după intervenţia chirugicală pe rect au fostreprezentate în ordinea descrescătoare a frecvenţei de: hemoragie, fistule, peritonite,ocluzii, alte (pnemonie, IMA, AVC). Complicaţiile tardive au constat în diaree,constipaţie si incontinenţă sfincteriană.18. Media zilelor de spitalizare la pacienţii operaţi a fost de 19, 4 zile, în trenddescrescător semnificativ din punct de vedere statistic din anul 2001 până în anul 2005.19. Majoritatea pacienţilor s-au externat în maxim 20 de zile de la dataintervenţiei chirurgicale, media zilelor de spitalizare postoperatorie fiind de 14,4 zile.20. Cei mai mulţi dintre pacienţii internaţi au prezentat la externare stareagenerală ameliorată, dovadă că tehnica chirugicală a fost adecvată, corespunzătoarefiecărui pacient luat în studiu si că evoluţia postoperatorie a acestora a decurs fărăprobleme deosebite.21. În studiul efectuat au fost înregistrate 18 decese, corespunzător la 7,6 % dincazuri, la acestea necropsia a arătat comorbidităţi importante.22. S-a obţinut o supravieţuire globală pentru cancerul de colon si rect la 12 lunide 87, 8 % . La 36 de luni rata supravieţuirii scade la 54,1 % ceea ce este aproximativegală cu ratele supravie uirii din lieratură.ț23. Raportat la stadiile iniţiale ale neoplaziei s-au obţinut următoarelesupravieţuiri: 70 % la 36 de luni pentru pacienţi aflaţi iniţial în stadiul I, în scădere la68,8 % pentru cei înregistraţi iniţial în stadiul II, scădere care a continuat la 40,7 % lacei cu plecare din stadiul III. În final supravieţuirea celor din stadiul IV se opreste la 24 de luni, dată după care toţi pacienţii urmăriţi erau decedaţi.24. Inducerea tumorii cu ajutorul DMH, pe o perioadă de numai 12 săptămâni siîn condiţiile descrise, satisface pretenţia de producere de tumori epiteliale colo-rectale,benigne si maligne, în condiţii de omogenitate în ceea ce priveste frecvenţa si distribuţia loco-regională a acestora, reprezentând un model facil, eficient iș reproductibil.25. Prezenţa materialului străin, oricât de inofensiv ar fi el, ca de exempluadezivele biologice si protezele (“stent”) tranzitorii care le servesc drept suport, poate rfi un factor derisc al carcinogenezei recidivante. Construirea unei anastomoze“nesuturate” s-a dovedit pe deplin eficace în ceea ce priveste integritatea anastomotică.26. Incidenţa tumorală anastomotică, benignă si malignă, în relaţie cu ceaneanastomotică, eviden iază o incidenţă tumorală anastomotică relativă mai scăzutăț la animalele nesuturate si la cele care au fost folosite pentru control.27. De i inciden a tumorală a fost mai mică la animalele nesuturate totu i,ș ț șVolumul Tumoral mediu, anastomotic (VTA) si neanastomotic (VTA), comparat între mulţimea de animale suturate, cele nesuturate si cele utilizate ca si control nu au

subliniat nici o diferenţă statistică.28. Desi indicii inflamaţiei si fibrozei anastomotice sunt superiori când sutura persistă, coeficienţii corelaţiei (cc) dintre inflamaţia anastomotică si fibrozaanastomotică, au arătat că nu există diferenţe semnificative statistic.29. Desi, în cadrul neoplaziilor maligne ale regiunii anastomotice, s-a observat ovaloare medie a sialomucinelor superioară celei întâlnite la carcinoameleneanastomotice, într-un interval de probabilitate de 95%, nu au existat diferenţesemnificative între niciuna din ariile de distribuţie a mucinelor.30. De i tema studiată este în momentul de fa ă în stadiu experimental concluziileș țcercetării care pledează pentru o anastomoză nesuturată poate să fie luată înconsiderare în arsenalul tehnic al chirurgiei colorectale.