TESTUL OMULEULUICONSEMNE sI CONDIII DE APLICARE

Testul poate fi aplicat individual sau colectiv. Fiecare subiect primeste o cutie cu sapte creioane colorate: albastru , verde, rosu, galben, violet, cafeniu, negru, precum si un creion negru, o radiera si o coala de hrtie (21 x 29,5) asezata vertical. Consemnul: "Pe aceasta coala de hrtie vei desena un omulet ct poti tu de frumos, daca vrei poti sa-l colorezi."

Este important sa se respecte textul consemnului. Studiile experimentale au aratat ca modificari n aparenta fara importanta a consemnului antreneaza transformari importante n realizarea desenelor. De exemplu, simpla adaugare la consemnul "deseneaza un omulet" a cuvntului "sau o persoana", pentru a face consemnul mai putin infantil, a determinat la copii de peste 11 ani realizarea unui numar mare de busturi si a cresterii frecventei de aparitie a personajelor de sex feminin. Se stie (Machover) ca un consemn vag n ceea ce priveste sexul personajului care trebuie desenat determina, de obicei, desenarea unui personaj de acelasi sex cu cel al desenatorului.

Subiectul va fi lasat sa deseneze cum doreste, fara sa i se acorde ajutor si fara sa fie formulate critici, aprecieri sau sugestii. Pot fi stimulati copiii nehotarti, fiind ncurajati cu formule de tipul: "Foarte bine, continua." Daca copilul pune ntrebari n ceea ce priveste maniera n care trebuie executat desenul i se va raspunde: "Fa (procedeaza) cum doresti, cum ai chef sa faci."

Subiectul va fi lasat liber n ceea ce priveste alegerea amplasarii desenului, a dimensiunilor sale, a schimbarii pozitiei foii, a sexului personajului desenat, a folosirii liniei, a adaugarii unor elemente n plus fata de tema enuntata, a culorilor folosite sau a refuzului de a colora desenul, alegerea spontana a tuturor acestor caracteristici avnd semnificatia sa. EsANTIONUL

Studiul de etalonare a cuprins 626 de copii "normali", 371 de fete si 255 de baieti de vrsta cuprinsa ntre 3 ani si 12 ani si 11 luni. Acest esantion a servit pentru constituirea "Scalei de maturitate". S-a realizat un studiu comparativ al protocoalelor din esantionul de etalonare cu 232 de protocoale provenite de la copii, care prezentau tulburari de ordin afectiv sau intelectual. Protocolul fiecarui copil a cuprins pe lnga desenul omuletului informatii privind nivelul familial, nivelul sanatatii, rezultatele testului de inteligenta WISC, a altor teste de personalitate.

n total studiul a cuprins 858 de cazuri.

Categoriile de vrsta au fost constituite pornind de la data nasterii subiectilor. Astfel, fiecare categorie cuprinde copii de la vrsta de "x" ani si 0 luni pna la vrsta de "x" ani si 11 luni. Cifrele obtinute n tabelele cu etaloane se refera la media dintre cele doua vrste, adica la vrsta de "x" ani si 6 luni. FIDELITATEA sI VALIDITATEA DESENULUI OMULEULUI

Cercetarile privind fidelitatea testului au prezentat rezultate favorabile. Machover considera desenul omuletului o veritabila semnatura personala. A. Abraham confirma identitatea desenelor efectuate de acelasi subiect dupa un interval cuprins ntre o luna si doi ani. Atunci cnd desenele difera, se constata schimbari importante intervenite n personalitatea desenatorului. Trasaturile variabile ale desenelor consecutive indica caracterul instabil al trasaturii corespondente n personalitatea autorului.

Studiul validitatii s-a efectuat prin confruntarea rezultatelor testului omuletului cu cele provenite de la alte teste proiective. Desenul omuletului s-a dovedit a fi sensibil chiar si la schimbari discrete n personalitatea desenatorului, cum ar fi cele din timpul unei psihoterapii.

Desenul omuletului executat spontan, n joc, are o validitate mai redusa dect desenul efectuat n situatia de testare.

Atunci cnd desenul este executat individual se recomanda notarea modului n care procedeaza copilul: cu ce parte a corpului ncepe, ce parti sunt sterse si apoi refacute, daca lucreaza "rational" sau impulsiv, condus de o inspiratie de moment. Pot fi notate si comentariile spontane ale copilului. CONSTITUIREA SCALEI DE MATURITATE

F. Goodenough a stabilit 51 de itemi conform carora poate fi cotat desenul omuletului, totalul obtinut servind drept baza pentru constituirea unei scale de dezvoltare. Printre criticile aduse acestei variante de cotare, cea mai importanta se refera la faptul ca sunt privilegiati copiii minutiosi, cei care executa desenul cu multe detalii.

Pentru alcatuirea prezentei scale a fost retinut un numar foarte mare de semne particulare ale desenelor provenite de la esantionul de etalonare (aproximativ doua sute de semne), pentru care s-a calculat frecventa de aparitie n functie de vrsta subiectilor. n acest fel au putut fi stabilite urmatoarele categorii de semne:1. Un mare numar de semne care apar sporadic la toate vrstele si a caror frecventa de aparitie nu se ridica la un nivel semnificativ si nici nu se mentine la acelasi nivel. Aceste semne au fost denumite semne sporadice. 2. Semne ale caror frecventa de aparitie creste constant odata cu vrsta, atingnd un nivel semnificativ (fixat arbitrar la 75% din subiectii celor doua populatii, m 19419d38t asculine si feminine) si se mentine la acest nivel. Aceste semne au fost denumite semne evolutive.

Pentru constituirea "Scalei de maturitate" au fost retinute numai "semnele evolutive". Au fost excluse din scala semnele dificil de apreciat (cotarea lor a variat n functie de examinator). Astfel ca n final au fost retinuti 70 de itemi.

Pentru a scoate n evidenta importanta pe care o acorda subiectii unor aspecte distincte n reprezentarea omuletului, scala globala a fost subdivizata n trei scale partiale:1. Scala "capul", care cuprinde 23 de itemi;2. Scala "schema corporala", care cuprinde 33 de itemi;3. Scala "mbracaminte", care cuprinde 14 itemi.

A patra scala nu constituie o scala distincta, pentru ca itemii corespunzatori figureaza n celelalte trei scale partiale si se refera la folosirea culorii.

Lista cu cei 70 de itemi, care reprezinta "semnele evolutive" figureaza n foaia de cotare. Literele dintre paranteze (B sau F acompaniate de o cifra) indica la ce vrsta, pentru baieti si fete semnul atinge frecventa de 75% din populatie. De exemplu, F4 arata ca 75% din desenele fetelor de 4 ani contin semnul evolutiv respectiv. COTAREA

Pentru cotarea si analiza desenului omuletului este comod sa se utilizeze foaia de cotare. Se nseamna pe foaia de cotarea itemii prezenti n desenul considerat. Se atribuie un punct pentru fiecare item prezent.

Se obtin astfel cinci note brute:1. Nota C , reprezinta numarul de itemi reusiti din scala "cap";2. Nota S, reprezinta numarul de itemi reusiti din scala "schema corporala";3. Nota V, reprezinta numarul de itemi reusiti din scala "mbracaminte";4. Nota T (totala), reprezinta nota C + nota S + nota V;5. Nota L (culoare), se vor numara itemii reusiti, care se refera la folosirea culorii, din ntreaga lista de itemi.

Notele brute obtinute vor fi raportate la etalon.

Daca desenele copiilor mai mari sunt realizate sub forma unui bust, n procesul de cotare nu se va putea tine cont de normele descrise mai sus. n acest caz va fi luata n consideratie numai nota C (itemii scalei "capul").

Mai jos sunt prezentate doua tipuri de etalon, care permit att clasarea copilului n raport cu normele vrstei sale ct si aprecierea nivelului sau de maturitate.ETALONUL N QUARTILE (n functie de vrsta reala a copilului)innd cont de sexul subiectului, se va cauta n tabelul corespunzator pe linia, din dreptul vrstei sale reale, nota bruta obtinuta de acesta. Daca nota bruta se situeaza ntre Q1 si Q3, interval n care se gasesc 50% din subiectii normali, se va putea concluziona ca subiectul se ncadreaza n norma. l vom considera usor superior mediei, daca rezultatul va fi superior medianei Q2 si usor sub medie, daca rezultatul se situeaza usor sub mediana. Deasupra lui Q3 se situeaza 25% din copii, cei care sunt n avans fata de vrsta lor, iar sub Q1 se situeaza 25% din copii, care sunt n retard. Se va indica pe foaia de cotare quartilul n care se situeaza rezultatul subiectului examinat. Se va proceda astfel pentru fiecare din cele patru note brute obtinute de subiect.ETALONUL PENTRU VRSTA DE MATURITATE

Etalonul n quartile nu ofera suficiente precizari pentru copiii n avans sau n retard fata de vrsta lor reala, adica pentru cei a caror note se situeaza la extreme. Pentru a aprecia importanta avansului sau a retardului va fi utilizat etalonul n ani maturitate. Acest etalon este constituit din note de maturitate medie, calculate pentru fiecare vrsta reala. Pentru a obtine vrsta de maturitate a unui subiect se va cauta pe linia corespunzatoare notei brute partiale (de exemplu: n dreptul lui C) nota care se apropie cel mai mult de cea obtinuta de subiect. Vrsta de maturitate a subiectului va corespunde vrstei indicate deasupra notei brute a subiectului (cap de coloana). Daca nota obtinuta de subiect se situeaza ntre doua note ale scalei, vom obtine o vrsta intermediara. De exemplu, o nota totala de 16 puncte pentru baieti, care se situeaza ntre nota 10 (care corespunde vrstei de maturitate de 4 1/2 ani) si nota 22 (care corespunde vrstei de maturitate de 5 1/2 ani), poate fi considerata corespunzatoare vrstei de 5 ani. Comparnd vrsta de maturitate cu vrsta reala a subiectului se poate vedea cu ct este copilul n avans sau n retard.

Se poate, de asemenea, calcula un "coeficient de maturitate" folosind formula clasica pentru Coeficientul de Inteligenta: Vrsta de maturitate x 100 = coeficient de maturitate

Vrsta realaConform acestei formule, un coeficient de maturitate mai mare de 100 caracterizeaza avansul copilului, un coeficient mai mic de 100 caracterizeaza retardul copilului. Sunt prezentate mai jos date pentru interpretarea calitativa a coeficientului de maturitate.de la 0 la 50debilitate profunda

de la 50 65debilitate medie

de la 65 la 80debilitate lejera

de la 80 la 90inteligenta normala slaba

de la 90 la 110inteligenta medie

de la 110 la 130aptitudini intelectuale bune

de la 130 si mai multinteligenta superioara

Coeficientul de maturitate permite o comparare a acestuia cu coeficientul de inteligenta obtinut de acelasi subiect n urma aplicarii unor teste de inteligenta.TABELELE CU ETALOANEA. ETALONUL N QUARTILE (functie de vrsta reala)BIEICAPULSCHEMA CORPORAL

Min.Q1Med.Q3Max.Min.Q1Med. Q3 Max.

3ani 1/20234700458

4ani 1/203557046912

5ani1/22579111013141927

6ani 1/24681116514172025

7ani 1/217101321619202530

8ani 1/29101113151419222529

9ani 1/27111213181520242636

10ani 1/24111315201217252932

11ani 1/2511141620922262930

12ani 1/2511151620922272930

BIEIMBRCMINTETOTAL

Min.Q1Med.Q3Max.Min.Q1Med. Q3 Max.

3ani 1/2000010061016

4ani 1/20001306101119

5ani 1/20235101821223147

6ani 1/20356111127303346

7ani 1/214610122033394463

8ani 1/235710132735424656

9ani 1/246810132836454859

10ani 1/215910142037475158

11ani 1/2071012142342485560

12ani 1/2261011132444495556

FETECAPULSCHEMA CORPORAL

Min.Q1Med.Q3Max.Min.Q1Med. Q3 Max.

3ani 1/200246014611

4ani 1/21368113681115

5ani 1/2268918712141828

6ani 1/238101220814182430

7ani 1/239121419719212630

8ani 1/2311141521921252931

9ani 1/27121517201822272931

10ani 1/28121518201722272932

11ani 1/27141619221622283132

12ani 1/210151720221521283133

FETEMBRCMINTETOTAL

Min.Q1Med.Q3Max.Min.Q1Med. Q3 Max.

3ani 1/2000020061016

4ani 1/200123610132127

5ani 1/2024591521253348

6ani 1/2

1469121629353954

7ani 1/226810121636424956

8ani 1/227911132642495469

9ani 1/2591112143049525861

10ani 1/23101112143145545861

11ani 1/23101112143447565964

12ani 1/24101213133346576065

B. ETALONUL PENTRU VRSTA DE MATURITATEBIEI3 1/24 1/25 1/26 7 1/28 1/29 1/210 1/211 1/212 1/2

C3578101112131415

S461417202224252627

V003567891010

Total6102230394245474849

FETE3 1/24 1/25 1/26 1/27 1/28 1/29 1/210 1/211 1/212 1/2

C26810121415151617

S481418212527272829

V01468911111112

Total6132535424952545657

EVOLUIA DESENULUI N FUNCIE DE SEXUL SUBIECILOR

Primele ncercari de a desena un omulet pot fi caracterizate ca fiind "intentii grafice" nereusite. Desenul copiii de doi ani si a unui numar mare dintre copiii de trei ani reprezinta doar o mzgalitura informa, n cadrul careia, n ciuda afirmatiilor desenatorului ca ar fi un omulet, este imposibil de identificat o schema, chiar si rudimentara, a corpului uman.

De la trei ani, ceva mai multi de 50% din copii, baieti si fete, sunt capabili sa deseneze un omulet "identificabil", adesea de tip "mormoloc" (membrele desenate direct din cap) sau manifestnd o anumita divizare a desenului, diferite parti ale corpului nu sunt unite ntre ele.

Astfel ca, cotarile pentru Scala de Maturitate pot fi facute abia de la vrsta de 4 ani.

Evolutia desenului nu are loc identic pentru cele doua sexe. n foaia de cotare este indicat n paranteze la ce vrsta este atinsa frecventa de 75% pentru cei 70 de itemi ai Scalei de Maturitate pentru baieti si fete.4 ani

FETEBIEI

1. Omulet identificabil1. Omulet identificabil

2. Desen "orientat" n pagina2. Desen "orientat" n pagina

3. Prezenta capului3. Prezenta capului

4. Prezenta ochilor (posibil forma simplificata)4. Prezenta ochilor (posibil forma simplificata)

5. Prezenta trunchiului (posibil doar schematic)

6. Prezenta bratelor (posibil dintr-o singura linie)

7. Prezenta picioarelor(posibil dintr-o singura linie)

8. Prezenta a cel putin doua dintre elementele urmatoare: cap, ochi, trunchi, picioare, par, gura.

5 ani

FETEBIEI

1. Prezenta gurii (forma simpla sau evoluata) 1. Prezenta a cel putin doua dintre elementele urmatoare: cap, ochi, trunchi, picioare, par, gura.

2. Prezenta nasului (forma simpla sau ovala) 2. Prezenta nasului (forma simpla sau ovala)

3. Prezenta labelor picioarelor 3. Prezenta trunchiului (posibil doar schematic)

4. Brate atasate de trunchi 4. Forma alungita a trunchiului

5. Picioare atasate de trunchi 5. Prezenta bratelor (posibil dintr-o singura linie)

6. Prezenta hainelor 6. Brate atasate de trunchi

7. Prezenta picioarelor(posibil dintr-o singura linie)

8. Picioare atasate de trunchi

9. Prezenta labelor picioarelor

10. Prezenta hainelor

6 ani

FETEBIEI

1. Prezenta parului (culoare realista)1. ntreg conturul desenului realizat n creion negru

2. Brate desenate din doua linii2. Culoare realista a ochilor

3. Picioare desenate din doua linii3. Prezenta gurii (forma simpla sau evoluata)

4. Forma alungita a trunchiului4. Culoare realista a gurii

5. Prezenta pantalonilor5. Brate desenate din doua linii

6. Prezenta ncaltamintei6. Picioare desenate din doua linii

7. Cel putin un detaliu vestimentar7. Prezenta pantalonilor

8. Cel putin un detaliu vestimentar

7 ani

FETEBIEI

1. Prezenta degetelor1. Prezenta degetelor

2. Proportii bune ale bratelor2. Prezenta ncaltamintei

3. ntreg conturul desenului realizat n creion negru

4. Culoare realista a ochilor

5. Culoare realista a gurii

6. Culoare realista a fondului fetei

7. Cel putin doua detalii vestimentare

8 ani

FETEBIEI

1. Forma evoluata a ochilor1. Contur negru al nasului

2. Cel putin doua detalii a ochilor2. Culoare realista a fondului fetei

3. Prezenta gtului3. Culoare realista a minilor

4. Forma supla a trunchiului4. Cel putin doua detalii vestimentare

5. Brate atasate de trunchi la locul potrivit

6. Forma supla a picioarelor

7. Proportii bune ale picioarelor

8. Mneci identice cu corsajul

9. Mneci detasate de mini

9 ani

FETEBIEI

1. Forma evoluata a parului1. Forma evoluata a gurii

2. Forma evoluata a gurii2. Forma evoluata a nasului

3. Culoare realista a ntregii feti3. Prezenta parului

4. Culoare realista a minilor4. Forma supla a trunchiului

5. Gt suplu5. Brate atasate de trunchi la locul potrivit

6. Picioare atasate de trunchi fara spatiu intermediar6. Sex identificabil

7. Sex identificabil

8. Prezenta curelei

10 ani

FETEBIEI

1. Proportii bune ale capului1. Forma evoluata a ochilor

2. Distanta corecta ntre ochi2. Culoare realista a ntregii fete

3. Prezenta umerilor3. Culoare realista si identica a fetei si minilor

4. Prezenta palmei cu mai multe degete4. Brate atasate de trunchi fara linie de demarcatie

5. Picioare atasate de trunchi fara linie de demarcatie5. Prezenta palmei cu mai multe degete6. Forma supla a picioarelor

6. Vrsta identificabila7. Picioare atasate de trunchi fara spatiu intermediar

7. ntre corsaj si gt linie de demarcatie8. Pozitie buna a labei piciorului

8. Cel putin trei detalii vestimentare9. Vrsta identificabila

10. Mneci identice cu corsajul

11. Mneci detasate de mini

12. Culoare realista pentru ncaltaminte

11 ani

FETEBIEI

1. Plasare corecta n naltime a ochilor1. Prezenta gtului

2. Forma evoluata a nasului2. Forma evoluata a nasului

3. Contur negru al nasului3. Proportii bune ale minilor

4. Brate atasate de trunchi fara linie de demarcatie4. Proportii bune ale picioarelor

5. Prezenta celor 5 degete sau a pumnului6. Culoare realista si identica a fetei si minilor5. Picioare atasate de trunchi fara linie de demarcatie

7. Pozitie buna a labei piciorului6. Prezenta curelei

CRITERII DE COTARE1.CAPUL1. Prezenta capului (F.B.4) - Este reprezentat, de obicei, sub forma de cerc mai mult sau mai putin regulat.2. Prezenta ochilor (F.B.4) - Ochii pot fi indicati printr-un punct sau cu ajutorul a mai multe detalii. 3. Prezenta gurii (F.5, B.6) - Poate fi indicata printr-un punct, linie orizontala sau mai detaliata.4. Prezenta nasului (F.B.5) - Poate fi indicat printr-o linie verticala, un cerc, doua puncte sau mai detaliat.5. Prezenta parului (F.6, B.11) - Poate fi reprezentat prin linii sau hasurari, dar de culori realiste: negru, maro, galben. 6. Culoare realista a fondului fetei (F.7, B.6) - Fondul fetei trebuie sa fie necolorat, sau colorat n roz, conturul fetei n ambele cazuri trebuie sa fie executat cu creion negru. Culoarea ochilor, a gurii sau a altor trasaturi poate fi nerealist.7. Culoare realista a ochilor (F.7, B.6) - Culorile admise sunt negru, maro, bleu, verde. Este putin important daca copilul coloreaza irisul sau ntreg globul.8. Culoare realista a gurii (F.7, B.6) - Conturul gurii trebuie sa fie executat cu creion negru (fara sa fie colorata n interior) sau cu creion rosu (poate fi colorat n interior).9. Forma ovala a ochilor (F 8) - Ochii trebuie sa fie desenati din doua linii sau hasurati, dar alungiti orizontal (fig. 1). 10. Cel putin doua detalii ale ochilor (F.8) - Acestea pot fi: genele, sprncenele, irisul, pupila sau pleoapele.11. Culoare realista a ntregii fete (F.9, B.10) - Conturul fetei trebuie sa fie executat cu creion negru, fondul fetei roz sau necolorat, nici o alta trasatura a fetei nu trebuie sa fie nerealist colorata, cum ar fi: nas rosu, ochi violeti gene verzi, etc. Ochii pot fi verzi, bleu, maro, negri, gura fara sa fie colorata sau colorata n rosu.12. Forma evoluata a gurii (F.9, B.9) - Gura trebuie sa fie desenata din doua linii si sa aiba o forma ovala (fig. 2). 13. Distanta corecta dintre ochi (F.10) - Centrul ochilor trebuie sa mparta fata n trei parti aproximativ egale (fig. 4). 14. Plasarea corecta n naltime a ochilor (F.11, B.12) - Ochii trebuie sa fie plasati n jumatatea de sus a fetei (fig. 4). 15. Forma evoluata a nasului (F.11) - A se consulta figura 3. 16. Forma evoluata sau "coafata" a parului (F.11) - Parul trebuie sa fie reprezentat ca ncadrnd capul prin exterior, fara transparenta sau cu o coafura speciala (fig. 5).17. Culoare realista a nasului (F.11,B.10) - Conturul sau linia nasului trebui sa fie de culoare neagra.18. Cel putin trei detalii ale ochilor (F.12) - A se vedea lista detaliilor ochilor de la itemul 10.19. Prezenta pupilelor (F.B.12).20. Prezenta sprncenelor (F.12).21. Culoarea rosie a gurii (F.12).22. "Coafura" speciala a parului (F.12) - Poate fi o tunsoare scurta, tip periuta, parul mpletit n cozi, sau bucle clar indicate.23. Plasarea corecta n naltime a ochilor si distanta corecta ntre ochi (F.12) - A se vedea itemii 13 si 14. Cele doua criterii trebuie sa fie cumulate.Fig. 1OCHII

forma simpla

forma evoluataFig. 2GURA

forma simpla

forma evoluata

Fig. 3NASUL

forma simpla

forma evoluata

forma foarte evoluata

Fig. 4AMPLASAREACORECT A OCHILOR

n naltime

distanta

n naltime

dintre ochi

si distanta

dintre ochi

Fig. 5PRUL

forma simpla

forma evoluata

2. SCHEMA CORPORAL 1. Omulet identificabil (F.B.4) - Trebuie sa fie prezente cteva elemente ale corpului sau ale capului si acestea sa formeze un ntreg, sa nu fie dispersate. 2. Desen "orientat" n pagina (F.B.4) - Omuletul trebuie sa fie centrat n pagina, fie pe naltimea, fie pe lungimea paginii, sa nu fie desenat prea sus sau prea jos pe pagina.3. Cel putin doua detalii ale corpului (F.4, B.5) - Printre acestea trebuie sa fie prezente: capul, ochii, gura, parul, corpul, picioarele.4. Trunchi prezent (F.4, B.5) - Acesta poate fi reprezentat printr-o linie sau o figura geometrica, cum ar fi un cerc, un oval, un patrat, un dreptunghi sau triunghi sau desigur poate fi reprezentat ntr-o forma mai evoluata. 5. Bratele prezente (F.4, B.5) - Acestea pot fi reprezentate sub forma de linii simple sau trasaturi mai evoluate, chiar daca sunt incorect situate.6. Picioare prezente (F.4, B.5) - Acestea pot fi reprezentate sub forma de linii simple sau trasaturi mai evoluate, chiar daca sunt incorect situate.7. Brate atasate de trunchi (F. B.5) - Bratele sa nu fie atasate de cap, gt, picioare, ci de trunchi, chiar daca nu sunt plasate adecvat sau sunt plasate la limita dintre trunchi si cap, n cazul n care lipseste gtul. 8. Picioare atasate de trunchi (F B.5) - Picioarele sa nu fie atasate de cap, ci de trunchi, chiar daca nepotrivit plasate.9. Prezenta labelor picioarelor (F.B.5) - Acestea pot fi reprezentate printr-o simpla linie situata ntr-un unghi cu piciorul sau printr-un cerc n continuarea piciorului sau ntr-o maniera mai evoluata: din doua linii, ncaltamintea desenata etc.10. Forma alungita a trunchiului (F.6, B.5) - Trunchiul trebuie sa fie mai mult lung dect lat (naltimea trunchiului mai mare dect latimea). Poate fi desenat cu o linie, un oval, un dreptunghi sau de o forma mai supla.11. Brate desenate din doua linii (F.B.6) - Sa nu fie simple linii.12. Picioare desenate din doua linii (F.B.6) - Sa nu fie simple linii.13. ntreg conturul desenului n creion negru (F.7, B.6) - Se refera la liniile exterioare ale desenului: ale capului, trunchiului, membrelor. ntr-un anumit sens, omuletul trebuie sa fie mai nti "desenat" si apoi "colorat". 14. Prezenta degetelor (F.B.7) - Degetele pot fi indicate prin simple linii. Numarul degetelor nu se ia n consideratie.15. Proportii bune ale bratelor (F.7, B.9) - Raportul trunchi/brate trebuie sa fie ntre 1,25 si 2, adica trunchiul trebuie sa fie mai lung dect bratele de aproximativ doua ori.16. Trunchi "suplu" (F.8, B.9) - Trunchiul nu mai trebuie sa aiba o forma geometrica (cerc, oval, patrat, dreptunghi, triunghi) ci linii mai putin schematice, mai apropiate de realitate.17. Gt prezent (F.8, B.11) - Poate fi reprezentat printr-o linie sau prin doua.18. Proportii bune ale picioarelor (F.8, B.11) - Raportul trunchi/picioare trebuie sa fie ntre 0.75 si 1.25, adica picioarele trebuie sa masoare cel putin trei sferturi din lungimea trunchiului, dar sa nu fie mai lungi de o data si un sfert.19. Brate atasate de trunchi la locul potrivit (F.8, B.11) - Bratele trebuie sa fie atasate sub gt, daca acesta exista, sau la limita dintre cap si trunchi, n partea de sus a trunchiului, daca omuletul nu are gt. Nu este necesara prezenta umerilor.20. Forma "supla" a picioarelor (F.8, B.11) - Picioarele desenate din doua linii sa nu fie sub forma unor bastoane ntepenite, rigide sau cioturi schematice. Sa fie prezenta o anumita suplete a liniilor.21. Gt "suplu" (F.9, B.11) - Linia gtului continua cu linia trunchiului, chiar daca umerii nu sunt prezenti (fig. 6), nu exista unghiuri ascutite. 22. Sex identificabil (F.B.9) - Prezenta pantalonilor nu este suficienta, pentru ca si fetele poarta pantaloni, nici coafura nu este un semn clar, uneori baietii au codite. De obicei, sexul personajului desenat poate fi stabilit cu ajutorul urmatoarelor elemente: o palarie masculina, mustati, barba, tigara, cravata, arma, etc. Daca nu se poate decide, itemul nu se coteaza.23. Culoare realista a minilor (F.9, B.8) - Degetele sau minile pot fi roz (nu rosii) sau necolorate, nu neaparat de acelasi fond cu fata.24. Picioare atasate de trunchi fara spatiu intermediar (F. 9) - La vrste mai mici picioarele sunt atasate de trunchi lasndu-se un spatiu mai mic sau mai mare ntre ele. Acest spatiu nu trebuie sa existe (fig. 8). 25. Cinci degete sau degetul mare detasat de restul degetelor reprezentate global (F.10, B.11).26. Prezenta umerilor (F.10, B. 9) - Trebuie sa existe un unghi sau rotunjiri reprezentnd umerii n locul de mbinare a bratelor cu trunchiul.27. Proportii bune ale capului (F.10, B.12) - naltimea trunchiului sa fie de cel putin o data si jumatate mai mare dect cea a capului. Raportul trunchi/cap trebuie sa fie ntre 1,50 si 2,75.28. Vrsta identificabila (F.B.10) - Vrsta omuletului este reprezentata n mod manifest fie printr-un detaliu al fetei: barba, mustatile, ridurile, fie printr-un detaliu vestimentar sau un obiect, cum ar fi: pipa, jucarii, diferite unelte. Omuletul poate reprezenta un copil, un adult sau un batrn.29. Prezenta palmelor (F.B.10) - Trebuie sa existe un spatiu ntre manseta si degete. Este obligatorie prezenta degetelor.30. Picioare atasate de trunchi fara linie de demarcatie (F.10) - Pantalonul trebuie sa continue pna la linia taliei, fara sa existe linie de demarcatie ntre trunchi si picioare (fig.9).31. Brate atasate de trunchi fara linie de demarcatie (F.11) - Linia bratelor continua cu cea a trunchiului.32. Pozitia corecta a labelor picioarelor (F.11, B.10) - n raport cu picioarele labele trebuie sa fie reprezentate n perspectiva, adica vrfurile sa fie mai mult sau mai putin departate simetric. Daca omuletul este desenat din fata, cele doua labe ale picioarelor nu trebuie sa fie ntoarse n aceeasi directie. Nu se coteaza pozitia strict verticala a labelor, n continuarea picioarelor. Trebuie sa fie ct de ct respectata perspectiva: labe mai mult late dect lungi. Daca omuletul este desenat n profil, cele doua labe ale picioarelor trebuie din contra sa fie ntoarse n aceeasi parte ca si restul corpului.33. Culoare realista si identica a fetei si a minilor (F.11, B.12) - Fata si minile trebuie sa fie identice: roz sau necolorate. 3. Hainele1. Prezenta hainelor (F.B.5) - Pot fi hasurate sau colorate diferit de fata si restul corpului.2. Cel putin un detaliu vestimentar (F.B.6) - Sa fie prezent un detaliu din urmatoarea lista: nasturi, pelerina, curea, ornamente ale tesaturilor (dungi, buline, flori etc.), cravata, vesta, manusi, guler sau rotund n jurul gtului, geanta, bijuterii, palarie, pantofi (ncaltaminte), tocuri, sireturi, sosete si alte detalii vestimentare. 3. Prezenta pantalonului (F.B.6) - Acestia trebuie sa fie diferentiati fie printr-o linie dubla n partea de sus, la talie, fie prin culoarea diferita de cea a bluzei.4. Prezenta curelei (F.9, B.11) - Aceasta poate sa figureze printr-o singura trasatura daca este desenata la locul potrivit sau obligatoriu din doua trasaturi reprezentnd cu adevarat o curea si nu o simpla delimitare a trunchiului de picioare. 5. Prezenta ncaltamintei (F.6, B.7) - Este suficient sa fie desenate labele picioarelor (din linie dubla) si ca o linie de demarcatie sau o culoare diferita sa diferentieze labele picioarelor de picioare. 6. Cel putin doua detalii vestimentare (F.8, B.11) - Din lista itemul 2.7. Mneci de culoare identica cu corsajul (F.8, B.11) - Itemul este acordat, chiar daca este desenata o vesta de o culoare diferita, daca care lasa sa se vada la gt culoarea corsajului.8. Mneci detasate de mini (F.8, B.11) - O linie de demarcatie trebuie sa separe mneca de mna deasupra ncheieturii minii (manseta scurta) sau mna este separata de brat printr-o culoare diferita (manseta implicita). La un nivel superior mna apare "detasata " de brat (fig. 10).9. Cel putin trei detalii vestimentare (F.10, B.12) - Din lista de detalii de la itemul 2.10. Corsaj detasat de gt (F.12) - O linie de demarcatie trebuie sa indice rascroiala hainei la gt (de exemplu, rascroiala n unghi, guler pe gt - fig. 11 ). Gtul nu trebui sa fie de aceeasi culoare cu haina. 11. Pantalon detasat de laba piciorului (F.12) - Picioarele trebuie sa iasa din pantalonii care sunt mai largi.12. ncaltaminte de culoare realista (F.12) - Se admite culoarea neagra sau maro sau absenta culorii. 13. Cel putin patru detalii vestimentare (F.12) - Din lista itemul 2.14. Omulet "personalizat" (F.12, B.12) - Costumul omuletului nu este unul oarecare, ci unul care permite sa se recunoasca: un soldat, un atlet, un clovn, etc.

cu linie de

fara linie denesuplu

suplu

demarcatie

demarcatieFig. 6 Gt "suplu"

Fig. 7 Brate atasate de trunchi

cu spatiu intermediar

fara spatiu intermediarFig. 8 Picioare atasate de trunchi

cu linie de demarcatie

fara linie de demarcatie Fig. 9 Picioare atasate de trunchi

inexistente

separate de mini

"detasate" de miniFig. 10 Mnecile

corsaj neseparat de gt

separat de gt

"detasat" de gtFig. 11 Corsajul

absenti

prezenti, separati de laba piciorului

"detasati de picior"Fig. 12 Pantalonii