TEST:1

TEST:1

Istoricul constructiei comunitare

1.1.Expuneti cronologic proiectele cu privire la unitatea europeana si integrare europeana.1) ntr-un discurs susinut la Universitatea din Zrich, Winston Churchill ndeamn la nfiinarea unor State Unite ale Europei.19 septembrie 1946

2)5 iunie 1947 inaintarea planului Marshall, creat pentru revitalizarea economic a Europei.3)17 martie 1948 Belgia, Frana, Luxemburg, rile de Jos i Regatul Unit semneaz Tratatul Uniunii Europei Occidentale (Tratatul de la Bruxelles).

4)16 aprilie 1948 Este creat Organizaia pentru Cooperare Economic European (OEEC), cu rol de coordonare a Planului Marshall.

5)4 aprilei 1949 Semnarea Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) la Washington.

6)5 mai 1949 La Londra (Regatul Unit) este semnat statutul Consiliului Europei si la 10 august 1949 la Strasbourg (Frana) are loc prima sesiune a adunrii consultative a Consiliului Europei. Membrii federaliti solicit nfiinarea unei autoriti politice europene.

7) Ideile care au dus la nfiinarea Uniunii Europene au fost prezentate pentru prima dat la 9 mai 1950 de ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman. Aceast zi este acum celebrat ca fiind un moment cheie n crearea UE.8)18 aprilie 1951 Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i rile de Jos semneaz Tratatul de la Paris, prin care se nfiineaz Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO).

9)1952 intr n vigoare Tratatul CECO. Jean Monnet este numit preedinte al naltei Autoriti, iar Paul-Henri Spaak devine preedinte al Adunrii comune.

10)1954 Adunarea Naional a Franei respinge Tratatul Comunitii Europene pentru Aprare. Jean Monnet, preedinte al naltei Autoriti CECO, demisioneaz dup eecul adoptrii EDC.

Dup Conferina de la Londra, la Paris se semneaz acorduri privind modificarea Tratatului de la Bruxelles i este creat Uniunea Europei Occidentale (UEO).

11)6 mai 1956 Ministrul belgian al afacerilor externe, Paul-Henri Spaak, le prezint colegilor si din CECO un raport privind proiectul de tratat al Comunitilor, care prevede crearea CEE i Euratom. La Bruxelles ncep negocierile pentru redactarea textelor de instituire a CEE i Euratom.

12)25 martie 1957 Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i rile de Jos semneaz, la Roma, tratatele de nfiinare a Comunitii Economice Europene (CEE) i a Comunitii Europene a Energiei Atomice (Euratom). ncepnd cu aceast zi, acestea vor fi numite Tratatele de la Roma.

13)1958 Intr n vigoare Tratatele de la Roma. Comunitile CEE i EURATOM i ncep activitatea la Bruxelles. Adunarea Parlamentar de la Luxemburg i Curtea European de Justiie reprezint instituii comune pentru toate cele trei Comuniti.

1.2)Particularitatile planului Schuman;La 9 mai 1950 in cadrul unei conferinte de presa la Paris,ministru de externe a Frantei R.Schuman lanseaza un plan,ulterior devenit sub denumirea planul lui schuman.Fiind un supporter al integrarii europene,acesta a propus unirea resurselor de otel si carbune ale Frantei si Germaniei sub auspciile unei Inalte Autoritati cu posibilitatea participarii si altor state europene.Planul in cauza a fost proiectat de catre Jean Monnet,care era convins de faptul ca cooperarea economica dintre state este una decisive si cruciala pentru dezvoltare pasnica a statelor europene si ca o putere alternativa si rezistibila in fata expansiunii comunismului sovietic.Inspiratia planului schuman nu a fost una pur econimica,ci a reprezentat si tendinta de a restabili realtiile dintre Franta si Germania,ce au avut de suferit in urma razboiului,de a-i linisti pe francezi vizavi de orice amenintare militara din partea vecinului si de a lega statele in cauza cu un cadru juridic obligatoriu de cooperare c ear exclude rivialitatea in regiunile de producere a carbunelui cum sunt Saar, si Rhur.Propunerea lui Schuman a dus la instituirea CECO-un prim pas important spre o integrare europeana,pas care a mers mai departe de interguvernamentalism si a stability o autoritate supranationala.1.3)Evaluati sistemul de colaborare dintre state in organizatiile internationale de cooperare in raport cu sitemul de colaborare dintre organizatiile internationale de integrare. Sistemul de colaborare dintre state in organizatiile internationale de cooperare se caracterizeaza prin urmatoarele:

*Organizaiile internaionale de cooperare nu trebuie s ncalce suveranitatea statelor membre.*Deciziile i recomandrile organizaiilor internaionale de cooperare nu au, n principiu, un caracter

juridic obligatoriu. Ele devin obligatorii numai n msura n care sunt acceptate de ctre statele

membre.

* Sintetiznd trsturile principale larg acceptate ale organizaiei internaionale de cooperare, aceasta poate fi determinat ca o form de asociere cu caracter permanent a statelor, pe baza unui act consti- tutiv care statua organizarea, funcionarea i puterile sale, autonomia sa funcional n sco- pul ndeplinirii unor obiective comune, convenite privitor la pacea, securitatea i cooperarea internaional. In functie de activitatatea organizatiile internationale de cooperare au drept scop promovarea cooperrii ntre state, care se ocup de probleme la nivel statal. Acestor organizaii nu li se transfer puteri suverane. Spre exemplu, ONU este o form de delegare a unor funcii i competene ale statului. Colaborare dintre organizatiile internationale de integrare nu se limiteaz numai la promovarea cooperrii dintre state, ci concep chiar legislaia aplicabil pe teritoriul statelor care o compun. n cazul acestor organizaii atributul de a guverna, suveranitatea, a fost delegat de la statul membru la organizaie. Prin urma- re, acestea pot edita legi obligatorii pentru subiecii de drept ai statelor membre, fr intervenia guvernului naional. n plus, aceste organizaii pot lua decizii obligatorii cu majoritatea de voturi.Cadrul juridic de colaborare in organizatiile de integrare este mult mai largit si este prevazut in tratatele de constituire a acestora.De la intrare in vigoare a tratalui de Lissabona Uniunea European a pit, spre un nou statut, depind formal ncadrarea n categoria organizaiilor internaionale de cooperare, deoarece noul Tratat confer construciei comunitare cadrul juridic unitar pentru exercitarea unor competene ce in mai degrab de esena statului federal: moned unic, buget provenit i din resurse proprii (exist, ns, i contribuii naionale), control integrat la frontiere, o serie de politici comune decise i gestionate direct de la Bruxelles, o politic extern comun (cu limitele ei), nfiinarea parchetului european, a jandarmeriei europene, a poliiei europene de frontier, precum i atribuii, deocamdat incert conturate, n domenii ca aprarea i securitatea. De altfel, ntreaga evoluie a construciei comunitare a fost una de la interguvernamental spre integrat, chiar dac, de-a lungul istoriei, Comunitatea European (astzi Uniunea European) a cunoscut i perioade de recul i euroscepticism. Actele adoptate n cadrul unei forme de cooperare consolidat sunt obligatorii numai pentru statele membre participante. Acestea nu sunt considerate ca fiind acquis care trebuie acceptat de statele candidate la aderarea la Uniune.2.Comitetul ecomonic si social European-organ consultative al UE2.1.Expuneti natura juridical a Comitetului ecomonic si social EuropeanInfiinat n 1957, CES este platforma instituitonala si consultative in cadrul careia reprezentantii cercurilor social-economice europene isi exprima official punctele de vedere in privinta politicilor UE,consultint astfel marile institutii ale UE si participind active pe deplin la procesul decisional al UE. Comitetul Economic i Social este format din reprezentani ai organizaiilor patronale, salariale i ai altor reprezentani ai societii civile, n special din domeniile socio-economic, civic, profesional i cultural.Scopul acestui organ este de a implica in procesul de realizare a pietii interne unice diverse grupuri de interes economic si social si de a le oferi astfel un mijloc institutional pentru a-si exprima punctele de vedere asupra oricarei chestiuni de intereres comunitar in fata Comisiei,Consiliului si Parlamentului.2.2.Analizati procedura de numire,organizare si functionare a CESE.

Numrul de membri ai Comitetului Economic i Social nu poate depi 350(denumiti consilieri),reprezentanti ai diferitor cercuri social-economice al UE. Consiliul, hotrnd n unanimitate, la propunerea Comisiei, adopt o decizie care stabilete componena Comitetului. Membrii Comitetului sunt numii pentru un mandat de cinci ani. Consiliul adopt lista membrilor stabilit potrivit propunerilor fiecrui stat membru. Mandatul membrilor Comitetului poate fi rennoit.Consilierii sunt organizatii in trei grupuri mari:angajatori,salarizati si activitati diverse cu o repartizare o fotoliilor fata de statel menbre a UE. Comitetul i desemneaz, dintre membrii si, preedintele i biroul pentru un mandat de doi ani i jumtate. Organizare interna se prezinta in felul urmator:CESE alege din rindurile sale un Birou compus de 37 de membri condusi de Presedintele si doi vicepresedinti.Comitetul este compus din 6 sectii(Relatii externe,coeziune economica si sociala etc) a caror grupuri de studio insusi elaboreaza avizele si sint formate din cite 12 consilieri asistati de 4 experti.Comitetul este asistat de un secretarial general,condus de un secreatar general.2.3Estimati rolul CES in procesul de luare a deciziilor in cadrul UE.

Cum deja am afirmat CES este un organ consultativ al Uniunii Europene a carui competenta principala este de a adresa celor trei institutii(CUE,COMISIA,PE) avize pe chestiuni de interes European.Acest fapt denota ca CES considerabil duce aportul spre imbunatarire legislatie si politcii Ue.Promoveaza si reprezinta socieatatea civila in general interesele acestora si nemijlocit in relatiile dintre institutile legisltative. In dependenta de situatie,consultarea CESE este obligatorie sau facultative,totusi Comitetul poate emite avize si din proprie initiative.Astfel,din cele 170 de avize emise(in medie) pe an,aproximativ 15% sint din proprie initiative.