Contabilitate: T14/anul I

1. Se constituie capitalul SC “APOLLO” SA format din 4.000 actiuni emise, avand valoarea nominala de 10 lei. Aportul adus de actionari consta din: - 600 lei o licenta; - 400 lei un program informatic; - 30.000 lei cladiri; - 7.000 lei materii prime. Diferenta de aport in minus de 2.000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile, pentru care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei.Rezolvare:456 = 1011 40.000

%= 456 38.000205 600208 400212 30.000301 7.000

5121 = % 2.300 456 2.000 766 300635 = 5121 2251011 = 1012 40.000

2. SC GAMA SA emite 10.000 obligatiuni cu o valoare nominala de 1 leu si o dobanda anuala de 40%. Dupa un an imprumutul se ramburseaza, iar dobanda se achita beneficiarilor.

1)    Suma imprumuturilor de primit , din emisiuni de obligatiuni  461 “Debitori diversi" =161"Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni" 10.000 lei

2)    Suma imprumuturilor primite5121”Conturi curente la banci lei"  =461"Debitori diversi"  10.000 lei

3)    Rascumparare obligatiuni, restituire imprumut505"Obligatiuni emise si rascumparate" =5121”Conturi curente la banci"  10.000 lei

4)    Dobanda achitata beneficiarului666"Cheltuieli privind dobanzile" =5121”Conturi curente la banci lei"  4.000 lei

5)    Valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, anulate161"Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni" =505"Obligatiuni emise si rascumparate"  10.000 lei

3. SC VIITORUL vinde titluri imobilizate la un pret de vanzare de 4500 lei si plateste un commision de 90 lei. Titlurile au fost achizitionate cu 4000 lei.

% = 762 4500

461 4410

622 90

4. SC “CODEX” SA prezinta urmatoarele informatii cu privire la stocul de materii prime aferente exeritiului financiar 2004: stoc initial in costuri istorice 560 lei; cumparaturi in costuri de achizitie 2.800 lei, TVA 24%; stoc final, in costuri istorice, constatate la inventarul de la finele exercitiului 1.050 lei. Contabilizarea materiilor prime dupa metoda inventarului intermitent

D 301 CSod initial 560Sold final 1050

5601050 Sold final faptic

- % = 401 3472 601 2800 4426 642- anulare sold initial : 601 = 301 560 lei- prelaure solf final : 301 = 601 1050 lei

5. SC “ORADINUM” SA primeste conform facturii nr.2200, 5.000 m stofa de import a 1 USD/m, curs valutar 2,7 lei/USD taxe vamale 10%, accize 20%, TVA 24%, care se elibereaza in consum

6. SC CALIPSO SA societate de comert en-detail, are la inceputul lunii iunie, urmatoarea situatie in conturi: - 371 Sd 14.640 lei - 378 Sc 2.000 lei - 4428 Sc 2.640 lei In cursul lunii iunie s-au primit marfuri la costul de achizitie de 70.000 lei si au fost vandute marfuri la pretul complet cu amanuntul de 117.800 lei. Adaosul practicat este de 20%, iar TVA 124%.

Rezolvare :Achizitia de marfuri :% = 401 13.640371 10.000378 1.0004426 2.640Achizitia de marfuri : 371 = % 108.500

401 70.000378 77.5004428 21.000

Vanzarea de marfuri : 5311 = % 117.800707 95.0004427 22.800

Descarcarea de gestiune : Si 371 = 14.640Si 378 = 2.000K 348= (Si 378 + Rc 378)/[(Si 371 + Rd 371)- (Si 4428+Rc4428)]=(2000+17.500)/[(14.640+108/500)-(21.000+2.640)]= 19.500/99500 = 0,1959Cota de adaos comercial aferenta iesirilor din stoc: Rc707xK= 95.000 x 0,1959 = 18.618% = 371 117.80076.382 60718.618 37822.800 4428

7. La SC CLASICORN SA AGA hotaraste acordarea unor premii din profitul realizat de societate in suma de 100.000.000 lei, impozit 5%, iar plata se face in numerar.  129 = 117 100.000.000 lei117 = 424 100.000.000 lei424 % = 100.000.000 lei 444 5.000.000 lei 5311 95.000.000 lei

8. Consiliul de administratie al SC BIHORUL SA a hotarat ca pentru stocul de incaltaminte femei, in valoare de 5.000 lei, furnizat de SC GUBAN SA Timisoara, sa se realizeze o majorare de adaos comercial de la 25% la 30%.

Adaos comercial 25% pentru stocul de 5.000 lei.Valoare fara TVA 5000*100/119=4201.68 leiValoarea adaosului comercial de 25% : 4201.68 – 4201.68/1.25 = 840.34 lei

Cresterea adaosului comercial la 30% : 3.361,34 * 30% = 1.008,4 lei1.008,4 – 840,34= 168,06 lei371 = 378 168,06 lei

9. O filiala SC OMEGA SA achizitioneaza 1000 de actiuni emise de catre o alta filiala din cadrul aceluiasi grup SC GAMA SA pentru care se cunosc: a. valoarea unitara a actiunilor cotate la bursa este de 3 lei ; b. decontarea actiunilor in cauza este imediata si se face din contul de disponibil in lei;

c. comisionul datorat pentru intermediere este de 1% d. vanzarea la bursa a 800 de actiuni la un curs de 3.4 lei/actiune, cu incasare prin virament; e. comisioanele pentru serviciile bancare (incasari si plati) privind actiunile sunt de 7.5 lei; f. vanzarea la bursa a 200 de actiuni la un curs de 1leu/actiune, cu incasare in numerar.

a. valoarea unitara a actiunilor cotate la bursa este de 3 lei ;261 Actiuni detinute la entitatile afiliate = 2691 Varsaminte de efectuat privite 3000actiunile detinute la entitatile afiliateb. decontarea actiunilor in cauza este imediata si se face din contul de disponibil in lei;2691 Varsaminte de efectuat privite =5121 Conturi la banci in lei 3000actiunile detinute la entitatile afiliatec. comisionul datorat pentru intermediere este de 1%622 Cheltuieli privind comisioanele și onorariile =5121 Conturi la banci in lei 30d. vanzarea la bursa a 800 de actiuni la un curs de 3.4 lei/actiune, cu incasare prin virament;vanzarea a 800 act x 3.4 lei=2720:461=7611 2720Scoatere din gestiune a actiunilor vandute: 800 act x 16641=261 800Incasarea creantei :5121=461 2720e. comisioanele pentru serviciile bancare (incasari si plati) privind actiunile sunt de 7.5 lei;627=5121 7.5 leif. vanzarea la bursa a 200 de actiuni la un curs de 1leu/actiune, cu incasare in numerar.vanzarea a 200 act x 1 lei=200:461=7611 200Scoatere din gestiune a actiunilor vandute: 800 act x 16641=261 200Incasarea creantei :5311=461 200

10. SC MUSAT SRL rezerva suma de 3000 lei necesari cumpararii de valuta la licitatie. In urma licitatiei valutare se obtin 2000 dolari la cursul de 3,2 lei/$. Comisionul bancar pentru schimbul valutar este de 1%.

581 = 5121 64005124 = 581 6400627 = 5121 64

11. Se inregistreaza o ajustare de 400 lei pentru deprecierea imobilizarilor corporale si o ajustare de 200 lei pentru deprecierea imobilizarilor necorporale.

Cheltuieli corporale priv. ajustarea = „Ajustari pentru pierderea 400Pt pierderea de valoare a de valoare a imobilizarilor corporale”Imobilizarilor corporale

Cheltuieli corporale priv. ajustarea = „Ajustari pentru pierderea 200Pt pierderea de valoare a de valoare a imobilizarilor necorporale”Imobilizarilor necorporale

12. O entitate economica produce si comercializeaza produse pentru care se acorda subventii pentru acoperirea diferentei dintre costul efectiv (mai mare) si pretul de vanzare (mai mic). Din documentatia depusa la organele competente rezulta o creanta in suma de 5000 lei. Ulterior subventia se incaseaza prin banca.

- inregistrarea dreptului de a primi subventia 445 = 345 5.000 lei- incasarea subventiei 5121 = 445 5.000 lei

13. SC GAMA SA a livrat in luna septembrie un calculator in urmatoarele conditii contractuale: - pret de achizitie al calculatorului 6.000 lei - adaosul comercial 30% 1.800 lei Pret de vanzare 7.800 lei - TVA 19% 1.482 lei - cota de garantie 10% din pretul de vanzare 780 lei - perioada de garantie 1 an - cheltuieli totale efectuate in luna martie a anului urmator, pentru remedierea 760 lei defectiunilor constatate la calculator din care: 50 lei contravaloarea pieselor de schimb consumate; 50 lei contravaloarea transportului de piese de schimb efectuate de terti; 500 lei salariile personalului care a efectuat reparatiile; 99 lei CAS (20,8%); 13 lei fond de somaj (0,5%); 35 lei CASS (5,2%); in intervalul aprilie-august nu s-au mai efectuat cheltuieli pentru remedierea calculatorului; calculatia costului total al remedierilor efectuate la calculator este de 760 lei.

411= 707 7800411= 4427 1482607=371 6000378= 371 1800267=411 780

602= 401 50624= 401 50641= 421 500645= 431 99645 = 437 13

645 = 431 35

267=411 -760658= 411 760

mai ramine 20 lei garantie pe sold

14. În cursul exerciţiului N, societatea X a acţionat în instanţã un concurent pentru utilizarea ilegalã a unei licenţe. Tribunalul a decis cã societatea concurentã îi va plãti lui X despãgubiri în valoare de 100.000 u.m. Concurentul a fãcut recurs la o instanţã superioarã. Pânã la închiderea exerciţiului N, recursul nu a fost soluţionat. Sã se verifice dacã sunt îndeplinite condiţiile de recunoaştere a unui activ în bilanţul societãţii X, în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii contingente şi active contingente”.

Rezolvare: Pe baza datelor disponibile se constată un activ probabil a cărui existenţă nu va fi confirmată decât de (decizia instanţei cu privire la recursul formulat de către concurent. Nu se poate recunoaşte un activ în bilanţ deoarece decizia tribunalului ar putea să fie modificată de instanţa superioară, dar există un activ contingent.

15. Se predã în concesiune o clãdire, operaţiune referitor la care se vor efectua înregistrãrile contabile pentru urmãtoarele operaţii economice: a) predarea clãdirii în concesiune, cunoscând valoarea contabilã a acesteia de 200.000 lei; b) redevenţa anualã curentã este de 5.000 lei; c) primirea clãdirii şi a modernizãrii efectuate de cãtre chiriaş şi amortizatã integral, în valoare de 50.000 lei.

- 205 = 167 200.000 leiD 8038: 200.000 lei

- 4111 = 706 5.000 lei 5121 = 4111 5.000 lei- 212 = 2812 50.000 lei

16. Ca urmare a expirării duratei de viaţă, un autobuz este casat. Autobuzul a fost iniţial adus ca aport la capitalul social, asociatul respectiv primind în schimb 20.000 de acţiuni cu o valoare nominală de 10 lei/acţiune, iar prima de aport înregistrată în momentul aportării mijlocului de transport fiind de 2.000 lei. Din casare se recuperează piese de schimb evaluate la 1.000 lei.

aport: 214 = 452 2000      452 = 1012 2000

ptr casare : 281 = 214 vanzarea: 461= 758

17. La consignatia KAROLA SRL se primeste de la un deponent, un televizor color PHILIPS, evaluat la 300 lei, comisionul consignatiei 20%, cheltuieli proprii 50 lei.

Se vinde televizorul si se achita suma deponentilor.

a). primirea televizorului în gestiuneD 8033 “Valori materiale primite sau păstrate în custodie “ 300

b). intrarea scriptică în gestiune a televizorului ca marfă- comisionul consignaţiei = 300 lei x 20% = 60 lei- T.V.A. neexigibilă = ( 300 lei + 60 lei ) x 24% = 86,4 lei- preţ de vânzare = 300 lei + 60 lei + 86,40 lei = 446,4 lei

371 “Mărfuri “ = % 446,4462 “Creditori diverşi “ 300378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 604428 “T.V.A. neexigibilă “ 86,4

c). vânzarea televizorului prin consignaţie5311 “Casa în lei “ = % 446,4

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor “ 300 708 “Venituri din activităţi diverse “ 60 4427 “T.V.A. colectată “ 86,4

d). descărcarea gestiunii de mărfurile vândute% = 371 “Mărfuri “ 446,4607 “Cheltuieli privind mărfurile “ 300378 “Diferenţe de preţ la mărfuri “ 604428 “T.V.A. neexigibilă “ 86,4e). scoaterea din gestiune a televizoruluiC 8033 “Valori materiale primite sau păstrate în custodie “ 300f). achitarea deponentului prin caserie462 “Creditori diverşi “ = 5311 “Casa în lei “ 300g). înregistrarea cheltuielilor proprii611 “Cheltuieli de întreţinere şi = 5121 “Conturi la bănci în lei “ 50reparaţii “

II. Audit statutar și al misiunilor de audit și certificare

1. SUPRAVEGHEREA PUBLICĂ ȘI ACORDURILE DE REGLEMENTARE ÎNTRE STATELE MEMBRE

Articolul 32Principiile supravegherii publice(1) Statele membre organizează un sistem eficient de supraveghere publică pentru auditorii legali și firmele de audit în baza principiilor enunțate la alineatele (2)-(7).(2) Toți auditorii legali și toate firmele de audit fac obiectul supravegherii publice.(3) Sistemul de supraveghere publică este gestionat de nepracticieni care au cunoștințe în domenii relevante pentru auditul legal. Cu toate acestea, statele membre pot permite unui grup mic de practicieni să fie implicați în gestionarea sistemului de supraveghere publică. Persoanele implicate în gestionarea sistemului de supraveghere publică sunt selectate printr-o procedură de numire independentă și transparentă.(4) Sistemul de supraveghere publică are responsabilitatea finală pentru supravegherea:(a) autorizării și înregistrării auditorilor legali și a firmelor de audit;(b) adoptării standardelor referitoare la etica profesională, la sistemul de control intern al calității din cadrul firmelor de audit și la audit și(c) formării continue, asigurării calității și sistemelor de investigație și disciplină.(5) Sistemul de supraveghere publică are dreptul, după caz, să întreprindă investigații referitoare la auditorii legali și la firmele de audit și să adopte măsurile necesare.(6) Sistemul de supraveghere publică este transparent. Aceasta include publicarea programelor de activitate anuale și a rapoartelor de activitate.(7) Sistemul de supraveghere publică trebuie să fie finanțat în mod corespunzător. Finanțarea sistemului de supraveghere publică este sigură și fără nici un fel de influențe nedorite din partea auditorilor legali sau a firmelor de audit.

Articolul 33Cooperarea dintre sistemele de supraveghere publică la nivelul Comunității

Statele membre se asigură că acordurile de reglementare pentru sistemele de supraveghere publică permit cooperarea eficientă la nivelul Comunității în ceea ce privește activitățile de supraveghere ale statelor membre. În acest scop, fiecare stat membru desemnează o entitate care să fie responsabilă în mod specific pentru asigurarea cooperării.

Articolul 34Recunoașterea reciprocă a acordurilor de reglementare între statele membre

(1) Acordurile de reglementare între statele membre respectă, în ceea ce privește reglementarea și supravegherea publică, principiul competenței statului membru de origine în care este autorizat auditorul legal sau firma de audit și în care își are sediul social entitatea auditată.(2) În cazul auditului legal al unor conturi consolidate, statul membru care solicită auditul legal al conturilor consolidate nu poate să impună auditorului legal sau firmei de audit care efectuează auditul legal al unei filiale stabilite într-un alt stat membru, cerințe suplimentare cu privire la înregistrarea, verificarea pentru asigurarea calității, standardele de audit, etică și independență.(3) În cazul unei societăți comerciale ale cărei valori mobiliare sunt tranzacționate pe o piață reglementată dintr-un stat membru, altul decât cel în care își are sediul social societatea în cauză, statul

membru în care sunt tranzacționate valorile mobiliare nu poate impune auditorului legal sau firmei de audit care efectuează auditul conturilor anuale sau al conturilor consolidate ale societății, nici un fel de cerințe suplimentare cu privire la înregistrarea, verificarea pentru asigurarea calității, standardelede audit, etică și independență.

Articolul 35Desemnarea autorităților competente(1) Statele membre desemnează una sau mai multe autorități competente pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de prezenta directivă. Statele membre informează Comisia în legătură cu desemnareaacestora.(2) Autoritățile competente sunt astfel organizate încât să se evite conflictele de interese.

Articolul 36Secretul profesional și cooperarea între statele membre în domeniul reglementării(1) Autoritățile competente ale statelor membre responsabile pentru autorizarea, înregistrarea, asigurarea calității, inspecție și disciplină cooperează ori de câte ori este necesar în scopul îndeplinirii responsabilităților care le revin în temeiul prezentei directive. Autoritățile competente dintr-un stat membru, responsabile pentru autorizarea, înregistrarea, asigurarea calității, inspecție și disciplină acordă asistență autorităților competente din alte state membre. În special, autoritățile competente fac schimb de informații și cooperează în investigațiile referitoare la efectuarea auditurilor legale.(2) Obligația secretului profesional se aplică tuturor persoanelor care sunt angajate sau au fost angajate de autoritățile competente. Informațiile care fac obiectul secretului profesional nu pot fi dezvăluitenici unei alte persoane sau autorități, cu excepția cazului în care acest lucru este prevăzut de actele cu putere de lege și normele administrative ale unui stat membru.(3) Alineatul (2) nu împiedică autoritățile competente să facă schimb de informații confidențiale. Informațiile schimbate astfel fac obiectul secretului profesional, care obligă persoanele angajate sau angajate anterior de autoritățile competente.(4) Autoritățile competente furnizează, la cerere și fără o întârziere nejustificată, orice informații solicitate în sensul dispozițiilor alineatului(1). După caz, autoritățile competente care primesc orice astfel de cerere iau, fără nici o întârziere nejustificată, măsurile necesare pentru a strânge informațiile solicitate. Informațiile astfel furnizate fac obiectul secretului profesional care obligă persoanele angajate sau angajate anterior de autoritățile competente care primesc informațiile.În cazul în care autoritatea competentă căreia i-a fost adresată cererea nu poate furniza informațiile cerute fără întârziere, aceasta notifică autorității competente care a adresat cererea motivele întârzierii.Autoritățile competente pot refuza să dea curs unei solicitări de informații atunci când:(a) furnizarea de informații poate aduce atingere suveranității, securității sau ordinii publice a statului membru căreia i-a fost adresată cererea sau încalcă normele privind securitatea națională sau(b) au fost deja inițiate proceduri judiciare cu privire la aceleași acțiuni și împotriva acelorași auditori legali sau firme de audit înaintea autorităților statului membru căruia i-a fost adresată cererea sau(c) a fost adoptată deja o hotărâre definitivă cu privire la aceleași acțiuni și împotriva acelorași auditori legali sau firme de audit de către autoritățile competente ale statului membru căruia i-a fostadresată cererea.Fără a aduce atingere obligațiilor care le revin în cadrul procedurilor judiciare, autoritățile competente care primesc informații în temeiul alineatului (1) le pot folosi doar pentru exercitarea funcțiunilor însensul prezentei directive și în cadrul procedurilor administrative sau judiciare legate în mod specific de exercitarea funcțiilor respective.(5) Atunci când o autoritate competentă constată că se comit sau au fost comise acte contrare dispozițiilor prezentei directive pe teritoriul unui alt stat membru, aceasta notifică, cât mai specific

posibil, autoritatea competentă a celuilalt stat membru cu privire la această constatare. Autoritatea competentă a celuilalt stat membru ia măsurile corespunzătoare. Aceasta informează autoritatea competentă notificatoare cu privire la rezultat și, în măsura în care este posibil, cu privire la evoluțiile interimare semnificative.(6) Autoritatea competentă a unui stat membru poate solicita, de asemenea, efectuarea unei investigații de către autoritatea competentă a unui alt stat membru pe teritoriul acestuia din urmă.Ea mai poate solicita ca unora dintre angajații săi să li se permită să însoțească personalul autorității competente a celuilalt stat membru pe durata investigației.Investigația face integral obiectul unui control general din partea statului membru pe al cărui teritoriu este efectuată.Autoritățile competente pot refuza să dea curs unei cereri de efectuare a unei investigații, astfel cum se prevede la primul paragraf, sau unei cereri ca personalul său să fie însoțit de personalul autorității competente dintr-un alt stat membru, astfel cum se prevede la al doilea paragraf,atunci când:(a) o astfel de investigație poate aduce atingere suveranității, securității sau ordinii publice a statului membru căruia i-a fost adresată cererea sau (b) au fost deja inițiate procedurile judiciare cu privire la aceleași acțiuni și împotriva acelorași persoane înaintea autorităților statului membru căreia i-a fost adresată cererea sau(c) a fost deja adoptată o hotărâre finală împotriva unor persoane pentru aceleași acțiuni de către autoritățile competente ale statului membru căruia i-a fost adresată cererea.

2. Limite inerente unui audit

Orice audit este expus unui risc inevitabil legat de faptul că unele denaturări semnificative ale rapoartelor financiare nu vor fi descoperite, chiar dacă auditul este planificat în mod corespunzător şi exercitat în conformitate cu cerinţele SNA.

Riscul nedescoperirii denaturării semnificative apărută ca rezultat al fraudei este mai mare decât riscul nedescoperirii denaturării semnificative apărută ca rezultat al erorii, deoarece frauda include, de regulă, acţiuni menite să-i ascundă existenţa, cum ar fi înţelegerea secretă, falsificarea, neînregistrarea intenţionată a tranzacţiilor sau prezentarea în mod intenţionat auditorului a informaţiei neautentice. În cazul în care auditorul nu obţine dovezi contrarii, el are dreptul să accepte informaţia prezentată ca fiind veridică, iar înregistrările contabile şi documentele ca fiind autentice. Totuşi, în conformitate cu SNA 200 "Obiectivul şi principiile generale ale unui audit a rapoartelor financiare", auditorul trebuie să planifice şi să efectueze auditul cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscând faptul că pot fi descoperite condiţii sau evenimente care să indice asupra posibilităţii existenţei fraudei sau erorii.

Deşi existenţa sistemelor contabil şi de control intern eficiente reduce probabilitatea denaturării rapoartelor financiare, cauzată de fraudă şi eroare, întotdeauna există riscul de neprevenire sau nedescoperire a acestei denaturări de către sistemul de control intern. Mai mult ca atât, orice sistem contabil şi de control intern poate fi ineficient contra fraudei comise în urma înţelegerii secrete dintre angajaţi sau a fraudei comise de către conducere. Conducătorii anumitor niveluri pot presa (ignora) controlul, care ar preveni săvârşirea fraudei de alţi angajaţi, de exemplu, prin indicaţiile subordonaţilor referitoare la manipularea înregistrărilor contabile, falsificarea documentelor contabile, precum şi prin tăinuirea informaţiei privind operaţiunile economice.

Responsabilitatea auditorului

1. Auditorul nu este responsabil şi nu poate fi considerat responsabil de prevenirea fraudei şi erorii. Totodată, efectuarea unui audit anual poate servi drept mijloc, ce reduce posibilitatea apariţiei fraudei şi erorii.

Evaluarea riscului

2. La planificarea auditului, auditorul trebuie să evalueze riscul legat de faptul că frauda şi eroarea pot conduce la denaturări semnificative în rapoartele financiare şi el urmează să solicite conducerii informaţii despre orice fraudă sau eroare considerabilă care a fost descoperită.

3. Pe lîngă neajunsuri de ordin structural ale sistemelor contabil şi de control intern şi nerespectarea cerinţelor în vigoare ale controlului intern, există condiţii sau evenimente care măresc riscul legat de fraudă şi eroare. Acestea cuprind:

• Aspecte referitoare la onestitatea sau competenţa conducerii.

• Circumstanţe neordinare interne sau externe ce influenţează asupra activităţii agentului economic.

• Tranzacţii neordinare.

• Probleme privind obţinerea dovezilor de audit suficiente şi adecvate.

Exemple de condiţii sau evenimente enumerate mai sus sînt prezentate în Anexa la prezentul standard.

Descoperirea

4. Auditorul, bazîndu-se pe evaluarea riscului, trebuie să elaboreze proceduri de audit care permit obţinerea unei asigurări rezonabile că denaturările, cauzate de fraudă şi eroare, semnificative pentru rapoartele financiare în ansamblu, sînt descoperite.

5. Prin urmare, auditorul caută dovezi de audit suficiente şi adecvate precum că frauda şi eroarea care pot fi semnificative pentru rapoartele financiare nu au avut loc sau, dacă au avut loc, rezultatele fraudei sînt reflectate în mod corespunzător în rapoartele financiare, iar eroarea este corectată. Probabilitatea descoperirii erorilor este, de obicei, mai mare decît probabilitatea constatării fraudei, deoarece frauda este, de regulă, însoţită de acţiuni menite special să-i ascundă existenţa.

6. Datorită limitelor inerente unui audit (vezi paragrafele 13-15 ale prezentului standard) există un risc inevitabil de nedescoperire a denaturărilor semnificative în rapoartele financiare apărute ca rezultat al fraudei şi, într-o măsură mai mică, al erorii. Descoperirea ulterioară a denaturării semnificative în rapoartele financiare, apărută ca rezultat al fraudei sau erorii ce a avut loc în perioada auditată, nu indică, de sine stătător, că auditorul s-a abătut de la principiile de bază şi nu a aplicat procedurile de audit necesare. Respectarea de auditor a acestor principii şi aplicarea procedurilor necesare sînt determinate de corespunderea procedurilor de audit aplicate cu circumstanţele respective şi de corespunderea raportului auditorului cu cerinţele necesare, bazat pe rezultatele acestor proceduri.

3. Luarea în considerare a riscurilor la obţinerea dovezilor

a..  La obţinerea dovezilor auditorul trebuie să utilizeze aprecierea profesională pentru a evalua riscul de audit şi a elabora proceduri de audit în scopul asigurării reducerii acestui risc pînă la un nivel scăzut acceptabil.

b.  Riscul de audit - riscul exprimării de auditor a opiniei de audit necorespunzătoare atunci cînd rapoartele financiare conţin denaturări semnificative. Riscul de audit include:

· riscul inerent – predispoziţia soldului unui cont către denaturarea semnificativă în condiţiile absenţei  politicii şi procedurilor respective de control intern;

· riscul legat de control – riscul, că о denaturare  semnificativă să nu fie prevenită sau descoperită şi corectată la timp de sistemele contabil şi de control intern;

· riscul de nedescoperire – riscul, că denaturările semnificative nu vor fi detectate de procedurile de audit ce ţin de esenţă.

Aceste trei componente ale riscului de audit se iau în considerare la planificarea elaborării procedurilor de audit cu scopul reducerii riscului de audit pînă la un nivel scăzut acceptabil.

c.  Riscul legat de eşantionaj şi riscul nelegat de eşantionaj pot influenţa componentele riscului de audit. Spre exemplu, la executarea testării controlului intern auditorul poate să nu descopere erori în eşantion şi să conchidă, că riscul legat de control este scăzut, în timp ce în realitate rata erorii în colectivitatea generală este inacceptabil de înaltă (riscul legat de eşantionaj). De asemenea, în eşantion pot exista erori pe care auditorul poate să nu le recunoască (riscul nelegat de eşantionaj). În ceea ce priveşte procedurile ce ţin de esenţă, auditorul poate utiliza diferite metode îndreptate spre reducerea riscului de nedescoperire pînă la un nivel acceptabil. În dependenţă de caracterul lor, aceste metode vor fi supuse riscului legat de eşantionaj şi/sau riscului nelegat de eşantionaj. Spre exemplu, auditorul poate alege o procedură analitică neadecvată (riscul nelegat de eşantionaj) sau poate descoperi numai denaturări neînsemnate la testarea detaliată, în timp ce în realitate denaturarea în colectivitatea generală este mai mare decît mărimea admisibilă (riscul legat de eşantionaj). Atît pentru testarea controlului intern, cît şi pentru procedurile ce ţin de esenţă riscul legat de eşantionaj poate fi redus prin majorarea volumului eşantionului, în timp ce riscul nelegat de eşantionaj poate fi redus prin planificarea, supravegherea şi controlul respectiv a lucrărilor de audit în cadrul angajamentului.

Proceduri de obţinere a dovezilor

  Procedurile de obţinere a dovezilor de audit sînt examinarea, observarea, solicitarea şi confirmarea, recalcularea şi procedurile analitice. Selectarea procedurilor corespunzătoare este o chestiune a aprecierii profesionale în circumstanţe concrete. Aplicarea acestor proceduri, frecvent, implică selectarea elementelor dintr-o colectivitate generală pentru testare.

Selectarea elementelor pentru testare

în scopul colectării dovezilor de audit

La elaborarea procedurilor de audit auditorul trebuie să determine metode adecvate de selectare a elementelor pentru testare. Auditorul poate utiliza următoarele metode:

(a) verificarea deplină a elementelor (examinarea de 100 %);

(b) selectarea anumitor elemente;

(c) eşantionajul de audit.

Decizia cu privire la aplicarea unei sau altei abordări va depinde de circumstanţe, iar pentru anumite circumstanţe poate fi adecvată aplicarea unei sau mai multor metode enumerate mai sus. Deşi, decizia referitoare la aplicarea unei sau combinării cîtorva metode se ia în baza riscului de audit şi eficienţei auditului, este necesar ca auditorul să se convingă că metodele utilizate sînt eficace în oferirea dovezilor de audit suficiente şi adecvate pentru atingerea obiectivelor testării.

Verificarea deplină a elementelor

Auditorul poate decide că va fi cel mai adecvat de a examina întreaga colectivitate generală a elementelor care constituie soldul contului sau grupul de tranzacţii (sau un strat ce se cuprinde în această colectivitate generală). Verificarea deplină este mai puţin probabilă în cazul testării controlului intern; însă mai des se aplică la procedurile ce ţin de esenţă. Spre exemplu, verificarea deplină poate fi potrivită în cazurile, cînd:

· colectivitatea generală constă dintr-un număr mic de elemente cu valoare mare;

· riscul inerent şi riscul legat de control sînt ridicate, iar alte procedee nu oferă dovezi de audit suficiente şi adecvate; sau

· caracterul repetitiv al calculării sau alt proces efectuat prin intermediul sistemului informaţional computerizat fac verificarea deplină eficientă din punct de vedere al cheltuielilor.

Selectarea anumitor elemente

Auditorul poate decide să selecteze anumite elemente dintr-o colectivitate generală bazîndu-se pe astfel de factori cum sînt cunoaşterea business-ului clientului, evaluarea preliminară a riscului inerent şi а riscului legat de control, precum şi caracteristicile colectivităţii generale testate. Selectarea anumitor elemente în baza aprecierii se supune riscului nelegat de eşantionaj. Anumite elemente selectate pot include:

· Elemente cu valoare mare sau cu indicii deosebiţi. Auditorul poate decide să selecteze anumite elemente din colectivitatea generală din cauza valorii mari a acestora sau altor indici, spre exemplu, elemente cu caracter suspect, neordinare, ce sînt supuse riscului sau elemente asupra cărora în perioadele precedente au fost comise erori.

· Toate elementele a căror valoare depăşeşte o suma anumită. Auditorul poate decide să examineze elementele valoarea cărora depăşeşte o anumită sumă în scopul verificării părţii mai mari din suma totală a soldului contului sau a grupului de tranzacţii.

· Elemente ce permit obţinerea informaţiei. Auditorul poate examina elementele în scopul obţinerii informaţiei referitoare la aşa aspecte cum sînt business-ul clientului, caracterul tranzacţiilor, sistemele contabil şi de control intern.

· Elemente pentru testarea procedurilor. Auditorul, în baza aprecierii proprii, poate selecta şi examina anumite elemente în scopul determinării dacă se efectuează o procedură sau alta.

Deşi, examinarea selectivă a anumitor elemente ale soldului contului sau grupului de tranzacţii va fi deseori un mijloc eficient de colectare a dovezilor de audit, aceasta nu constituie eşantionaj de audit. Rezultatele procedurilor aplicate la elementele selectate în aşa mod nu pot fi extrapolate asupra întregii colectivităţi generale. Auditorul urmează să examineze necesitatea obţinerii dovezilor adecvate referitoare la restul colectivităţii generale în acele cazuri, cînd acest rest este semnificativ.

Eşantionajul de audit

Auditorul poate decide să aplice eşantionajul de audit la soldul contului sau la grupul de tranzacţii. Eşantionajul de audit poate fi aplicat utilizînd metoda nestatistică sau metoda statistică. Eşantionajul de audit este prezentat detaliat în paragrafele 32 – 57 ale prezentului standard.

4. Intocmirea unui plan general de audit

La intocmirea unui plan general pentru auditul situatiilor financiare ale unei banci, auditorul trebuie sa acorde o atentie deosebita urmatoarelor aspecte:

        Complexitatea tranzactiilor derulate de banca si documentatia aferenta acestora;

        Masura in care orice activitati de baza sunt furnizate de firme prestatoare de servicii;

        Datoriile contingente si elementele extrabilantiere;

        Considerente legate de reglementare;

        Dimensiunea sistemelor IT si a altor sisteme folosite de banca;

        Evaluarile preconizate ale riscului inerent si riscului de control;

        Activitatea auditului intern;

        Evaluarea riscului de audit;

        Evaluarea pragului de semnificatie;

        Declaratiile conducerii;

        Implicarea altor auditori;

        Dispersia geografica a operatiunilor bancii si coordonarea activitatilor intre diferite echipe de audit;

        Existenta unor tranzactii cu partile afiliate; si

        Considerente legate de continuitatea activitatii.

Aceste probleme sunt tratate in paragrafele care urmeaza.

Complexitatea tranzactiilor derulate

Bancile au in mod obisnuit o mare diversitate de activitati, ceea ce inseamna ca pentru auditor este uneori dificil sa inteleaga pe deplin implicatiilor unor anumite tranzactii. Tranzactiile pot fi atat

de complexe incat conducerea insasi esueaza in analizarea corecta a riscurilor generate de noi produse si servicii. Dispersia geografica mare a activitatilor unei banci poate conduce, de asemenea, la dificultati. Bancile intreprind tranzactii care au caracteristici fundamentale complexe si importante ce pot sa nu rezulte din documentatia folosita la procesarea tranzactiilor si la inregistrarea acestora in evidentele contabile ale bancii. Aceasta situatie poate duce la riscul ca nu toate aspectele unei tranzactii sa fie inregistrare sau contabilizate in totalitate sau in mod corect, atragand dupa sine alte riscuri, cum ar fi:

        Riscul de pierdere datorata incapacitatii de a intreprinde actiuni corective oportune;

        Riscul de a esua in crearea, la momentul oportun, a unor provizioane adecvate pentru pierderi; si

        Prezentarea necorespunzatoare sau incorecta a informatiilor in situatiile financiare si in alte rapoarte.

Auditorul obtine o intelegere a activitatilor bancii si a tranzactiilor pe care aceasta le deruleaza, suficient pentru a putea sa identifice si sa inteleaga evenimentele, tranzactiile si practicile care, in opinia auditorului, pot avea un efect semnificativ asupra situatiilor financiare sau asupra examinarii sau a raportului de audit.

Multe dintre valorile care urmeaza a fi inregistrate sau dintre prezentarile facute in situatiile financiare presupun exercitarea de catre conducere a rationamentului profesional, de exemplu, in cazul provizioanelor pentru pierderi aferente creditelor si al provizioanelor asociate instrumentelor financiare cum ar fi provizionul pentru riscul de lichiditate, provizionul pentru riscul de modelare si rezerva pentru riscul operational. Cu cat rationamentul solicitat este mai mare, cat atat este mai mare si riscul inerent, dar si rationamentul profesional solicitat auditorului. In mod similar, pot sa existe alte elemente semnificative in situatiile financiare care sa presupuna estimari contabile. Auditorul ia in considerare recomandarile furnizate in ISA 540, „Auditul estimarilor contabile”.

Masura in care orice activitati de baza sunt furnizate de firme prestatoare de servicii

In principiu, considerentele avute in vedere atunci cand o banca utilizeaza firme prestatoare de servicii nu difera de considerentele avute in vedere atunci cand orice alta entitate foloseste asemenea firme. Totusi, bancile utilizeaza uneori firme prestatoare de servicii care sa desfasoare parti din activitatile lor de baza, cum ar fi managementul creditelor si al disponibilitatilor. Cand banca utilizeaza firme prestatoare de servicii pentru astfel de activitati, auditorul poate sa considere dificila obtinerea probelor de audit adecvate si suficiente in lipsa unei cooperari cu firma prestatoare de servicii. ISA 402 'Considerente de audit referitoare la societatile ca apeleaza la organizatii furnizoare de servicii' furnizeaza recomandari suplimentare cu privire la considerentele de audit si la tipurile de rapoarte pe care auditorii firmelor prestatoare de servicii le furnizeaza clientilor.

Datorii contingente si elemente extrabilantiere

In mod obisnuit, bancile se mai angajeaza in tranzactii care:

        Au un venit din comisioane sau profituri mici, ca procent din activul sau datoria de baza;

        Pot sa nu fie prezentate in situatiile financiare sau chiar in notele la situatiile financiare, conform cerintelor din normele de reglementare locale;

        Sunt inregistrate numai in conturile neoficiale ; sau

        Presupun titlurizarea si vanzarea activelor astfel incat acestea nu mai apar in situatiile financiare ale bancii.

Exemple de astfel de tranzactii sunt serviciile de custodie, garantiile scrisorile de sprijin si acreditivele, swap-urile de rata dobanzii si swap-urile valutare si angajamentele si optiunile de cumparare si vanzare de valuta.

Auditorul analizeaza sursele de venituri ale bancii si obtine probe de audit suficiente si adecvate cu privire la urmatoarele:

(a)      Acuratetea si exhaustivitatea evidentelor contabile asociate unor astfel de tranzactii;

(b)      Existenta controalelor adecvate care sa limiteze riscurile bancare generate de astfel de tranzactii;

(c)      Gradul de adecvare a oricaror provizioane pentru pierderi care pot fi solicitate; si

(d)      Gradul de adecvare a oricaror prezentari de informatii in situatiile financiare, care pot fi solicitate.

Considerente legate de reglementare

Declaratia privind Practicile Internationale de Audit 1004 furnizeaza informatii si recomandari cu privire la relatiile dintre auditorii bancari si organele de supraveghere bancara. Comitetul de la Basel a emis recomandari de supraveghere referitoare la practici bancare solide pentru gestionarea riscurilor, sistemele de control intern, contabilizarea si prezentarea imprumuturilor, alte prezentari de informatii si pentru alte domenii ale activitatilor bancare. In plus, Comitetul de la Basel a emis recomandari cu privire la evaluarea adecvarii capitalului si la alte subiecte importante referitoare la supraveghere. Aceste recomandari sunt disponibile auditorului si publicului general pe pagina de Internet a Bancii Reglementelor Internationale (BIS).

In conformitate cu ISA 310, auditorul ia in considerare daca asertiunile din situatiile financiare sunt consecvente cu cunostintele auditorului referitoare la clientul sau. In multe cadre de reglementare, nivelurile si categoriile de activitati pe care o banca are voie sa le deruleze depind de nivelul activelor si datoriilor sale si de tipurile de riscuri identificate aferente acestor active si datorii (un cadru general cu privire la capitalul ponderat in functie de risc). In astfel de circumstante, exista presiuni mai mari asupra conducerii de a se angaja in raportari financiare frauduloase prin incadrarea gresita a activelor si datoriilor in categorii sau prin descrierea loc ca fiind mai putin riscante decat sunt in realitate, in special atunci cand banca opereaza la nivelele de capital minime cerute sau foarte aproape de acestea.

Exista multe proceduri pe care atat auditorii, cat si supraveghetorii bancari le desfasoara, incluzand:

           Derularea procedurilor analitice;

           Obtinerea de probe cu privire la functionarea sistemului de control intern; si

           Revizuirea calitatii activelor bancii si evaluarea riscurilor bancare.

Auditorul gaseste, prin urmare, benefica interactiunea cu supraveghetorii si accesul la comunicarile pe care supraveghetorii le-au adresat conducerii bancii cu privire la rezultatele muncii lor. Evaluarea realizata de supraveghetori in domenii importante cum ar fi adecvarea practicilor de gestionare a riscului si a provizioanelor pentru pierderi aferente imprumuturilor, precum si indicatorii prudentiali folositi de supraveghetori pot fi de ajutor auditorului la

derularea procedurilor analitice si la concentrarea atentiei pe domeniile specifice de intere pentru supraveghere.

5. b) 212.082 lei

6. Raportarea unei misiuni de compilare

Într-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare în raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, în scopul strângerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate în astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt încrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.

Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:

-titlul;-destinatarul;- o mentiune confirmând ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de întreprindere;- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea întreprinderii;- o mentiune indicând responsabilitatea conducerii întreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor;- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, în consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate în anexe fata de referentialul contabil utilizat;- data raportului;- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: “neauditate” sau “compilate fara audit, nici examen limitat”.

7. Fapte descoperite p ână la data raportului de audit

Auditorul trebuie să pună în lucru proceduri care urmăresc strângerea de elemente probante suficiente şi adecvate care să justifice faptul că au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustări ale situaţiilor financiare sau informaţii suplimentare în anexe, până la data raportului său.Procedurile menite să identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustări a situaţiilor financiare sau unei informaţii în anexe, vor fi puse în lucru la o dată cât mai apropiată de data raportului de audit şi vor cuprinde acţiunile următoare:

- examinarea facturilor de cumpărări, de vânzări, a avizelor de expediţie sau a notelor de intrare-recepţie ale perioadei posterioare închiderii exerciţiului, pentru a verifica dacă operaţiile respective nu

sunt aferente exerciţiului închis (controlul principiului independenţei exerciţiului);- examinarea încasărilor posterioare închiderii pentru a verifica reactivarea creanţelor;cercetarea facturilor de vânzare posterioare închiderii pentru a se încredinţa că stocurile nu sunt evaluate la o sumă superioară valorii lor de realizare sau invers;- analiza procedurilor stabilite de conducerea intreprinderii pentru a se asigura că evenimentele posterioare închiderii au fost bine identificate; - consultarea proceselor verbale ale adunării generale a acţionarilor, ale consiliului de administraţie, ale comitetului de audit, ale comitetului de direcţie, care au avut loc după data închiderii exerciţiului;- analiza altor informaţii financiare luate, previziuni de trezorerie şi alte rapoarte ale conducerii intreprinderii;- cereri, sau cereri suplimentare de informaţii de la oficiul juridic sau de la avocaţii intreprinderii în legătură cu procesele pe rol; - corespondenţa înregistrată la conducerea intreprinderii în legătură cu subiecte, cum ar fi:

1. situaţia actuală a unor elemente contabilizate pe baza unor date preliminare sau neconcludente;2. noi angajamente, împrumuturi, garanţii acordate sau primite;3. vânzări de active realizate sau avute în vedere;4. noi acţiuni sau obligaţiuni emise sau prevăzute a fi emise, proiecte de fuziune, sau alte căi de restructurări;5. active care fac obiectul unor pretenţii de proprietate, distruse din diferite cauze (incendii, inundaţii etc.);6. evoluţia unor riscuri;7. alte evenimente care ar pune în discuţii continuitatea exploatării.

Dacă, prin aplicarea procedurilor de mai sus, auditorul descoperă că evenimentele posterioare au o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare, el trebuie să determine dacă acestea au fost corect avute în vedere şi au făcut obiectul unei informaţii corespunzătoare în notele anexe la situaţiile financiare.Când un subgrup, filială sau sucursală face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum şi necesitatea de a-l informa de data prevăzută pentru semnarea propriului său raport de audit.

8. Prezentați 10 lucrări de efectuat când examinați conturile de vânzări și de clienți

 1. Dacă toate sumele datorate întreprinderii au fost încasate.2. Dacă toate sumele încasate au fost contabilizate.3. Dacă toate sumele plătite au fost contabilizate.4. Dacă toate „descărcările” clienţilor corespund unor încasări efective5. Dacă efectele remise spre încasare au fost corect evaluate.6. Dacă încasările sunt contabilizate la suma reală.7. Dacă încasările şi plăţile sunt înregistrate în perioada în care au avut loc.8. Dacă încasările şi plăţile sunt imputate corect în conturi.9. Dacă operaţiile de încasări şi plăţi sunt justificate şi autorizate.10. Dacă jurnalele (registrele) sunt corect totalizate şi centralizate

9. Ce este și ce semnificație are importanța relativă?

Un factor important care permite auditorilor să aprecieze amploareariscurilor amintite îl constituie „importanţa relativă“care se defineşte înraport cu valoarea sau cu natura unei iregularităţi sau inexactităţi figurând îninformaţia financiară (inclusiv o omisiune), care, singură sau adăugată altora,ţinând seama de circumstanţele speţei, ar avea probabil drept consecinţă influenţarea raţionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijină pe această informaţiei.Iregularităţile sunt acele acţiuni sau omisiuni care încalcă:1) legea sau alte reglementări privind societăţile comerciale;2) principiile şi procedurile contabile;3) dispoziţiile statutare;4) hotărâri ale Adunării Generale;5) deciziile Consiliului de Administraţie.Inexactităţile sunt prelucrările şi interpretările contabile sau juridice aleunui fapt, în neconcordanţă cu realitatea, cum ar fi:1) erori de calcul;2) erori de înregistrare;3) inexactităţi de prezentare a conturilor anuale (cifre inexacte).Auditorul are obligaţia să aducă la cunoştinţa administratorului acesteerori dacă au o importanţă relativă suficientă şi, bineînţeles, dacă se referă laobiectul misiunii sale sau sunt legate de Legea societăţilor comerciale nr.31/1990, ca şi cele legate de obligaţiile contabile.Aprecierea importanţei relative de către auditor se face ţinând cont dedomeniile semnificative specifice unităţii patrimoniale auditate:

1)Sistemele semnificative, în cadrul cărora este necesar să se asigure căriscul legat de audit intern este cât mai mic cu putinţă;  2)Conturile cu semnificaţie valorică, pe care le va examina cu mai multă atenţie decât pe celelalte;

3)Pragul de semnificaţie, care îi va permite auditorului să aprecieze dacăerorile sau inexactităţile constatate trebuie corectate sau nu, putând înconsecinţă să emită opinia corespunzătoare (cu sau fără rezerve). Încă din fazacunoaşterii particularităţilor agentului economic, auditorul trebuie să identificeorice element/grup de elemente care ar putea avea influenţă semnificativăasupra conturilor anuale

IV Evaluarea întreprinderii

1.Evaluările pot fi: a ) evaluari contabile,evaluari administrative si evaluari bazate pe expertiza si diagnostic

2. Prezentați 3 momente din viața întreprinderii în care este obligatorie evaluarea.- modificări in mărimea si structura capitalului social

- modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)

3. Cum influențează raportul de schimb al monedei naționale valoarea unei întreprinderi?Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea întreprinderii astfel: - influenţează rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naţionale - Influenţează bilanţul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efectuării evaluării

4. Cum influențează modificarea prețurilor valoarea unei întreprinderi?Modificarea preturilor influenţează valoarea inteprinderii astfel: - rata de actualizare este influenţata cu riscul de proiecţie; - bilanţul economic este influenţat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaţa care ţin seama de preturile pieţei

5.Sp = CB – ANC x i = 5001.500 – 10.000 x 10%pragul de rentabilitate = VSB x t = 1.000 x 10% = 1.000GW = prof previz – prag rent. = 1.500- 1.000 = 500

X. Organizarea auditului intern și a controlului intern al întreprinderilor

1. În contextual Standardelor de audit intern elaborate de IIA, ce se înțelege prin managemntul riscurilor?

Managementul risculuiActivitatea de audit intern trebuie sa evalueze eficacitatea si sa contribuie la îmbunatatirea proceselor de management al riscului.

– Activitatea de audit intern trebuie sa evalueze expunerile la risc implicate in guvernarea organizatiei, operatiuni si sistemele informationale, avand in vedere:

Veridicitatea si integritatea informatiilor financiare si operationale; Eficacitatea si eficienta operatiunilor; Protejarea activelor; si Conformitatea cu legile, reglementarile si cotractele în vigoare.

– Activitatea de audit intern trebuie sa evalueze posibilitatea de aparitie a fraudei si modul in care organizatia gestioneaza riscul de frauda.

- In timpul misiunilor de consiliere, auditorii interni trebuie sa abordeze riscurile legate de obiectivele misiunii si sa fie vigilenti la alte riscuri semnificative.

– In evaluarea proceselor de management al riscului stabilite de catre organizatie, auditorii interni trebuie sa tina cont de riscurile identificate în timpul misiunilor de consiliere.

– Cand asista conducerea la stabilirea sau imbunatatirea proceselor de management al riscului, auditorii interni trebuie sa evite sa-si asume orice responsabilitate de management care presupune gestionarea efectiva a riscurilor.

Fiscalitate – Testul 14

1. Anexa 1

2. Venit brut estimate = 1500x 12= 18.000 leiVenit net estimate = Venit brut – cota de cheltuiala forfetara 25% = 18.000 – 18.000 x 25%=

13.500 leiImpozit pe venit anual calculat pt plati anticipate = 13500 x 16% = 2160 lei

Plăți de impozit pe venit anticipative:15.03 – 2160/4 = 540 lei15.06 - 540 lei15.09 - 540 lei15.12 - 540 lei

Venit net final = venit brut total – cota de cheltuiala forfetara 25% = 18.000+3000 – 25 % (18000+3000) = 15.750 lei

Impozit final : 15750 x 16 % =2520 lei

Impozit datorat dupa plata anticipate a impozitului: 2520 – 2160 =360 lei

3. Anexa 2, 3, 4

5. un agent economic importă 1000 buc. Din produsul A, petnru care taxa vamala ad valorem este 25%. Pretul unitar extern al bunului respective este de 100 euro, cursul valtuar valabil pentru calculul taxelor vamale fiind de 1 euro=4,19 lei/euro. Stiid ca in tara pretul unui produs echivalent celui importat este de 440 lei, sa se explice eficienta taxelor vamale ca instrument de politica economica (gradul de protectie nominala)

6. o persoana fizica obtine de la un angajator in luna octombrie N un salariu de baza de 1.500 lei pt 8 ore/zi(cu carte de munca). De asemenea, se mai angajeaza cu jumatate de norma (4 ore/zi) la un alt angajator unde obtine in aceeasi luna un salatiu de baza de 400 lei. Sa se determine salariul net al persoanei daca acesta nu are personae in intretinere.

Salariu de baza 1500 leiCAS 10,5% 158 leiCASS 5,5 % 83 leiSomaj 8 lei

Venit net 1251 leiDeducere personala 180 lei Venit baza calcul 1071 leiImpozit 16 % 171 leiSalariu net 1080 lei

Salariu de baza 400 leiCAS 10,5% 42 leiCASS 5,5 % 22 leiSomaj 2 lei

Venit net 334 lei

Deducere personala se calculeaza doar la locul de munca considerat de bazaVenit baza calcul 334 leiImpozit 16 % 53 leiSalariu net 281 lei

Salariu net total = 281 + 1080 =1361 lei

Test 14 Doctrina și Deontologia profesiei contabile

1. FINANTAREA UNUI ORGANISM PROFESIONAL

Sursele de finantare ale CECCAR sunt formate din:

- Taxe de inscriere la examenul de expert contabil si, respectiv de contabilØ autorizat

- Taxa de inscriere in Tabloul Corpului

- Cotizatii anuale asupra veniturilor realizate de catre membrii Corpului care isi exercita profesia

individual sau de catre societati comerciale recunoscute de corp

- Donatii, incasari din vanzarea publicatiilor proprii si alte venituri

2.MARKETINGUL SI PROMOVAREA PROFESIEI

În cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activităţii pe care o efectuează, profesioniştii

contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor.

Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali şi nu trebuie:

- să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi

experienţa pe care o deţin;

- să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de

alţii.

Strategia initiala de marketing a unui organism profesional nou trebuie sa se concentreze pe

identificarea publicului-tinta cheie, atragerea studentilor si asigurarea furnizarii eficiente de servicii.

Componentele cheie ale mediului de marketing sunt:

-macromediul- factori sociali, legali economici, politici si tehnologici;

-micromediul- studenti si membri, parti interesate(lideri industriali,angajatori,organe de

reglementare,institutii de invatamant, furnizori (de pregatire) si concurenti;

-mediul intern- oameni, finante, resurse si infrastructura.

Promovare: Revistele si buletinele informative; Internetul; Website.

O campanie planificata si coordonata de relatii publice este foarte importanta in

informarea cu privire la organismul profesional.Legaturile cu presa nationala si de afaceri si alte

grupuri media trebuie sa fie stabilite inca din faza de inceput.

O campanie de promovare eficienta va include o combinatie a urmatoarelor activitati:

-saloane, congrese, seminarii si mese rotunde;

-prezentari;

-intalniri biunivoce;

-publicitate;

-crearea de relatii cu angajatorii potentialelor membri sau studenti.

Analiza diagnostic a întreprinderii

1. Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate).

Analiza punctului critic prevede că consumurile şi cheltuielile totale ale întreprinderii indiferent de

aceea, se referă ele la costuri sau se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar, trebuie să

fie divizate în variabile şi constante. După conţinut, această analiză se reduce la determinarea punctului

critic (punct de echilibru, prag de rentabilitate).

Prin punctul critic se înţelege volumul vânzărilor, la care întreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu

are încă nici profit. In punctul critic veniturile totale din vânzări sunt egale cu consumurile şi

cheltuielile totale ale întreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat în

unităţi naturale

şi monetare.

Scopul analizei punctului critic constă în alegerea unui asemenea volum al vânzărilor, care va asigura

întreprinderii un rezultat financiar nul.

La baza analizei corelaţiei "cost-volum-profit" stă una din ecuaţiile de bază ale microeconomiei:

Volumul vînzărilor=Consumuri şi cheltuieli variabile+Consumuri şi cheltuieli constante+Profit

Deoarece profitul în punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:

Volumul vînzărilor=Consumuri şi cheltuieli variabile+Consumuri şi cheltuieli constante

sau

Preţul pentru o unitatexCantitatea unităţilor = ﴾Consumuri şi cheltuieli variabile pe o unitatexCantitatea

unităţilor﴿ +Consumuri şi cheltuieli constante

Ţinând cont de această ecuaţie poate fi determinat punctul critic în unităţi de produse:

Pragul de rentabilitate

(în unităţi de produse) =Consumuri şi cheltuieli fixe Preţul pentru o unitate-Consumuri şi cheltuieli

variabile pe o unitate

a) Pragul de rentabilitate operational

Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000) = 370.000 u.m.

Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 = 170.000

Cheltuieli variabile = 200.000

Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 170.000 / (5 – 2) = 56.667 buc

b) Pragul de rentabilitate financiar

Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000) = 410.000 u.m.

Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000 = 210.000

Cheltuieli variabile = 200.000

Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 210.000 / (5 – 2) = 70.000 buc

2.

Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le

in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite ‘structurile

situatiilor financiare’.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele,

datoriile si capitalul propriu.

BILANT

Active imobilizate =30.000

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =

Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate)

Analiza punctului critic prevede că consumurile şi cheltuielile totale ale întreprinderii indiferent de

aceea, se referă la costuri sau se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar, trebuie să fie

divizate în variabile şi constante. După conţinut, această analiză se reduce la determinarea punctului

critic (punct de echilibru, prag de rentabilitate).

Prin punctul critic se înţelege volumul vânzărilor, la care întreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu

are încă nici profit.

In punctul critic veniturile totale din vânzări sunt egale cu consumurile şi cheltuielile totale ale

întreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat în unităţi naturale şi

monetare.

Scopul analizei punctului critic constă în alegerea unui asemenea volum al vânzărilor, care va asigura

întreprinderii un rezultat financiar nul.

La baza analizei corelaţiei "cost-volum-profit" stă una din ecuaţiile de bază ale microeconomiei:

Volumul vînzărilor=Consumuri şi cheltuieli variabile+Consumuri şi cheltuieli constante+Profit

Deoarece profitul în punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:

Volumul vînzărilor=Consumuri şi cheltuieli variabile+Consumuri şi cheltuieli constant sau

Preţul pentru o unitate x Cantitatea unităţilor = ﴾Consumuri şi cheltuieli variabile pe o unitate x

Cantitatea unităţilor﴿+Consumuri şi cheltuieli constante

Ţinând cont de această ecuaţie poate fi determinat punctul critic în unităţi de produse:

Pragul de rentabilitate

Pragul de rentabilitate este acel nivel al activităţii la care întreprinderea prin veniturile obţinute îşi

acoperă integral cheltuielile de exploatare, iar rentabilitatea este nulă.

• Volumul fizic al prod. Prag =ChFixe totale / (Preţ de vânzare unitar-Cost variabil unitar)

• Volumul valoric al prod. Prag sau Cifra de afaceri critică= ChFixe totale / (1-cost variabil unitar/preţ

de vânzare unitar) (în unităţi de produse) =Consumuri şi cheltuieli fixe /Preţul pentru o unitate -

Consumuri şi cheltuieli variabile pe o unitate)

a) Pragul de rentabilitate operational

Volumul vanzarilor = 60.000 + (80.000 + 5.000 + 4.000+5.000) = 154.000 u.m.

Cheltuieli fixe = 8.000 + 5.000 + 4.000 +5.000 = 22.000

Cheltuieli variabile = 60.000+72.000=132.000

Cheltuieli variabile unitare = 132.000 / 5.000 = 26,40 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = = 22.000 / (40 –26,40) =1617,64buc

b) Pragul de rentabilitate financiar

Volumul vanzarilor =60.000 + (80.000 + 5.000 + 4.000 + 5.000) = 154.000 u.m.

Cheltuieli fixe =8.000 + 5.000 + 4.000 + 5.000 = 22.000

Cheltuieli variabile = 60.000+72.000 = 132.000

Cheltuieli variabile unitare = 132.000 / 5.000 =26,4 u.m/buc

Cifra de afaceri critica = 22.000 /1-(26,4/40) = 22.000/0,66 = 33.333,3

Pragul de rentabilitate este acel nivel al activităţii la care întreprinderea prin veniturile obţinute îşi

acoperă integral

cheltuielile de exploatare, iar rentabilitatea este nulă.

• Volumul fizic al prod. Prag =ChFixe totale / (Preţ de vânzare unitar-Cost variabil unitar)

• Volumul valoric al prod. Prag sau Cifra de afaceri critică= ChFixe totale / (1-cost variabil unitar/preţ

de vânzare unitar)

3.

Flux din activitatea de exploatare

CA*1,24=40000*1.24=49.600 incasari cu TVA, TVA colectata :9.600

Cheltuieli materiale :-20.000*1.24%=-24.800 , tva deductibila 4.800

Cheltuieli salariale : -10.000

Cheltuieli cu dobanzi:-800

Impozit pe profit : -1000 , genereaza o plata

TVA de plata: 9600-4800=4.800 plata afecteaza fluxul de numerar cu semnul minus -4.800

Cresterea activului circulant se scade deoarece acesta ar putea genera o plata care nu se regaseste

printre cheltuielile intreprinderii ; -100

Flux de numerar= diferenta dintre incasarile si platile curente ale intreprinderii

FluxGestiune=Rnet+ ch cu dobanda+ch amortizare=(P brut-impozit) +ch amortizare=7700-

1000+800+1500=9000

Flux disponibil=parte din profitul net care se distribuie investitorilor de capital dupa ce s-a platit

impozitul pe profit si dupa ce s-a finantat cresterea economica a firmei

Flux disponibil=FG-variatia imobilizarilor(2100-2000)-variatia fond rulment=9000-100-

100( cresterea activului )=8.800

Expertize contabile

1. Incompatibilități în exercitarea profesiei

Atât O.G. nr. 65/1994 actualizată, cât şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Codul privind

conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România, se referă la

situaţiile de incompatibilitate. Profesionistul contabil se bazează, în conduita sa, pe mai multe principii:

a. integritate – să fie drept, cinstit şi sincer în executarea lucrărilor sale;

b. obiectivitate – profesionistul contabil trebuie să nu cedeze unor prejudecăţi sau concepte

apriorice, care să-i împiedice obiectivitatea; să aibă o comportare imparţială atunci când

întocmeşte un raport privind executarea lucrărilor sale;

c. independenţa – să se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut în vedere, ca

incompatibil cu integritatea şi obiectivitate sa, cum ar fi:

implicare financiară directă sau indirectă;

implicarea în activităţile unui client (membru al executivului sau angajat sub controlul

direcţiunii);

acte de comerţ sau slujbe asigurate în acelaţi timp cu exercitarea unei profesii liberale, ce

pot genera conflict de interese, în contradicţie cu exercitarea liberală a profesiei;

incidenţa relaţiilor familiale şi personale asupra independenţei;

condiţiile în care onorariile, primite de la un client, constituie un procentaj neacceptabil de

ridicat;

acceptarea executării de lucrări în baza unuor onorarii eventuale, neprecizate anticipat

d. secretul profesional – să fie respectat secretul, caracterul confidenţial al informaţiilor obţinute

cu ocazia executării lucrărilor sale;

e. norme tehnice şi profesionale – să efectueze lucrările sale în conformitate cu normele tehnice şi

profesionale care-i sunt aplicate;

f. competenţa profesională – să fie întreţinut nivelul de competenţă pe tot parcursul carierei

profesionale, să execute lucrări pe care le poate realiza cu competenţă profesională;

g. comportare deontologică – să se comporte compatibil cu buna reputaţie a profesiunii.

Încălcarea principiilor înseamnă tot atâtea incompatibilităţi în exercitarea profesiei.

Alte situaţii de incompatibilitate conform regulamentului:

a. experţilor contabili şi contabililor autorizaţi le este interzis să efectueze lucrări pentru egenţii

economici sau pentru instituţiile la care sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajatorii lor sunt în

raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări

pentru rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv, sau soţi ai administratorilor;

b. de asemenea, nu pot exercita lucrările prevăzute în situaţia în care există elemente care atestă

starea de conflict de interese sau de incompatibilitate;

c. Experţii contabili şi contabilii autorizaţi nu pot să-şi exercite atribuţiile conferite de această

calitate pe durata cât ocupă funcţii în cadrul Ministerului Finanţelor.

2. Relațiile profesioniștilor contabili cu clienții.

Relatiile profesionistilor contabili cu clientii lor se stabilesc prin contract scris de prestari servicii,

semnat de ambele parti. Orice alta relatie financiara cu un client este susceptibila de a afecta

obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.

O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii,

asigurându-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.

Stabilirea sau întretinerea relatiilor profesionale cu clientii pot antrena raspunderea pentru un prejudiciu

financiar sau moral, pentru membri Corpului.

Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului în raport cu respectarea

principiilor independentei si competentei.

In cazul unui nou client sau ale unei lucrari noi cerute de un vechi client trebuie sa se ia in considerarea

inaintea semnarii contractului :

-evaluarea riscurilor,

-verificarea privind respectarea principiului independentei profesiei si

-aprecierea eficientei executarii lucrarilor in functie de componenta si mijloacele societatii comerciale.

Daca se ia in vedere extinderea lucrarilor se va incheia un act aditional la contract.

De asemenea pe parcursul derularii contractului se pot face avertismente in scris la adresa clientilor ce

vor putea constituii probe exoneratoare de responsabilitate a profesiei contabile.Aceste descarcari de

responsabilitate nu-l scutesc pe profesionistul contabil de raspundere atunci cand a comis greseli.

Daca membrii Corpului se gasesc in situatia imposibilitatii executarii lucrarilor contractate datorita

neprimirii datelor si informatiilor necesare,conform contractului sau a lipsei de cooperare a

conducatorului unitatii,trebuie sa rezilieze,motivat,contractul cu acest client