Mihaela Orfanu

Admiterea Is Academia de Politie

Sinteze $i teste de istorie

Editie rev,iZuiti

)scu, Aurel Constantin Soare,:sitaria, pp.96-102.a ilI-a, Editura Corvin, pp.

I a tn c ep ut urile mo d ernitdtrii

ditura Corint, pp. 110-l17.lditura Niculescu, pp. 89-94.a .ill-a, Editura Didacticd 9i

r Lica, Octavian Osanu, EmilGimnasium, pp. 109-l 14.

Palade, Bogdan Teodorescu,

:scu, Aurel Constantin Soare,sitaria, pp. 106-114.a XII-a, Editura Corvin, pp.

arile alianle ale secolului sl

ditura Corint, pp. 118-125.:ditura Niculescu, pp. 95-99.a ,\TI-a, Editura Didacticd gi

r Lica, Octavian Osanu, EmilQimnasium, pp. 116-126.Palade, Bogdan Teodorescu,

:scu- Aurel Constantin Soare,rsitaria,pp. 115-118.a -YI-a. Editura Corvin, pp.

ditura Corint, pp. 130-135.Ediurra Niculescu, pp. 103.a ATI-a, Editura Didacticd gi

r Lica- Octar-ian Osanu, EmilGimnasium, pp. 129-131.Palade. Bogdan Teodorescu,

xcu -A.urel Constantin Soare,rsitaria- pp.123-126.a -VI-a. Editura Cowin, pp,

Cuprins

I. Romanitatea romdnilor in viziunea istoricilor / 8Testulnr.l/19Testulnr.2/21Testulnr.3/23II. Secolul al XX-lea intre democralie $i totalitarism. Ideologii qi practici politice in RomAnia qi

Europa I 26Tesrulnr.4/39Testulnr.5/41Testulnr.6/43IIL Constitu{iile din RomAnia / 46Testulnr.7/54Testulnr.8/56Testulnr.9/59IV. Autonomii locale qi institulii centrale in spaliul romdnesc (secolele IX-XVIID / 61Testul nr. l0 I 73Testul nr. l1 I 75Testulnr. 12l 77V. Statul romdn modern: de la proiect politic la realizarea Romdniei Mari (secolele XVIII-XX)

/80Testul nr. 13 I 102Testul nr. 14 I rc4Testul nr. 15 I 107

VI. Romdnia postbelicd. Stalinism, na{ional-comunism 9i disidenld anticomunistd. Construcfiademocraliei postdecembriste / 109

Testul nr. 16 I 122Testul nr. l7 I 124Testul nr. l8 I 126VII. Spa{iul romdnesc intre diplomalie gi conflict in Evul Mediu qi la inceputurile modernitblii

I 129Testul nr. 19 I 143Testul nr. 20 / 145Testul nr. 2l I 147

VIII Romdnia in concertul european: dela criza orientald la marile alianle ale secolului XX/ 150

Testul nr. 22 I 163Testul nr. 23 I 165Testul nr. 24 I L67IX. Romdnia in perioada ,,rdzboiului rece" I 170Testul nr. 25 / 177Testul nr. 26 I 179Testul nr.21 I L8l

Teste finale / 184Rdspunsuri / 260

I. R.omanitatea Romffnilor in viziunea istoricilor*Cronologie- sffirgitul miieniului al III-lea i. Hr.: s-au format popoarele indo-europene- (82-44 i. Hr.): domnia lui Burebista- secolul i i. Hr.: a luat fiin{6 Statul dac

I a ap5rut lucrarea"De Bello Gallico', a lui Caesar- 46 d. Hr.: Dobrogea a intrat sub stdpdnire romanb- secolul I d' Hr.: evanghelizarea Sclthiei (Dobrogei) in de cdtre Sffintul Apostol Andrei- 86 d. llr.: Moesia a fost organizatb in doui provincii- Moesia Superior qi Moesia Inferior- 69-19 d. Hr.: domnia impdratului Vespasian- 8l-96 d. Hr.: domnia impbratului Domitian- 87-106 d. Hr.: domnia regelui dac Decebal- 87-88 d. Hr.: rdzboiul dintre daci gi romani- 89 d. Hr.: Dacia a devenit regat clientelar Romei- 98-117 d. Hr.: domnia impdratului Traian- 101-102; 105-106: rdzboaiele daco-romane- 106: Dacia a devenit provincie romand- 270-275: domnia impdratului Aurelian- 211-2'7 5 d. Hr.: retragerea stdpdnirii romane din Dacia (aureliand)- sec. al III-lea d. Hr.: stela funerari de la Cdqeiu, jud. Cluj- 284-305: domnia impdratului Dioclelian i

I Dobrogea a devenit provincie separatd (Scythia Minor) in timpul lui Dioclelian- 306-337: domnia impdratului Constantin- 313; Constantin cel Mare a acordat libertate creqtinilor (Decretul de la Mediolanum)- 376: go[Ii au fost alungafi, de la nord de Dun5re, de huni- sec. al IV-lea: Donariul de la Biertan,descoperit in l7g0- secolul al V-lea: aparilia lucrdrii Istoria golilor de priscus panites- 454: prdbugirea puterii militare a huniior- secolele V-VI: slavii s-au a$ezat in fosta provincie Dacia- 527-565: domnia impdratului Iustinian- sec. al Vl-lea: cmcea de aur de la Histria- 602: pdtrunderea slavilor ia sud de Dundre- secolul al VII-lea: Imperiul Roman de Rdsdrit cunoaste un intens proces de grecizare

I Tratatul militar bizantin"strategikon", scris de imp[ratul Mauritius- sfArqitul secolului al vIII-lea: incheierea procesului de etnogenezd romAneasc[- secolul al IX-lea: apari\ia lucrdrii Chronografia, de Theofanes Confesor

n geograful Moise Chorenati a scris "Geografia armeand"n aparilia cronicii turce " Ogtizname "

- 825-885: a triit Metodiu- secolele IX-X; slavona a devenit limb6 liturgicl qi de cancelarie- 912-959: domnia impdratului Constantin al VII-lea porfirogenetul- 915-1025: domnia impdratului Vasile al Il-lea Macedoneanul- 980 Ei 1020: vasile al Il-lea Macedoneanul ii numegte pe romdni cu numele de vlahi

- secolul al Xl-lea: Kekaumenos scrie lucrarea "sfaturi ;i povestiri"n geograful persan Gardizi scrie tratatul, ,,podoaba Istoriilor',

- secolul al XII-lea: Ioan Kynnamos scrie lucrarca,'Epitome- 1167: impdratul Manuel comnenul desfigoarr o campanie impotriva maghiarilor

* Autorii nu iqi insuqesc toate informaliile din confinuturi, cronologie qi dic{ionar. Le-am redat pentru cI se regdsesc inmanualele dupd care se susline examenul, dar unele sunt eronate.

'icilor*

ropene

intul Apostol Andreierior gi Moesia Inferior

I in rirrrpul lui Dioclelian

it ut -llediolanum)

rgr:* de _Erecizareiryaruut Mauritiusltnsisancciurts.-rrupqi""

il nrrmele de vlahi

r ktoriilof'

ra maghiarilor

-am redat pentru cE se regisesc in

- 1197-1207 domnia lui loni16 cel Frumos- 1200 (aprox.): Anonymus a scris Gesta Hungarorum- secolul al XIII-lea: Simon deKeza a scris cronica "Gesta Hunnoram et Hungarorum',- 1348-1352: marea ciumb- secolul al XV-lea: au triit Poggio Bracciolini, Flavio Biondo, Filipo Buonaccorsi DemetrieChalcocondil, fratele (sau vdrul) sdu Laonic Chalcocondil, Antonio

-Bonfini, Enea Silvio

Piccolomini - devenit Papa Pius al Il-lea (1458-1464)- 1453: cucerirea Constantinopolului de turci- 1493-1568: a trlit Nicolaus Olahus; a scris lucrarea"Hungaria', (1536)- secolul al XVI-lea: a trdit Jan Laski, episcop de Gnezno- 1501: a apdrul"Cosmografia" de Enea Silvio piccolomini- 1504 - 1573: a trdit dalmatul Anton Varancsics; in 1549 a scris lucrarea DescriereqTransilvaniei, Moldovei ;i ldrii Romiine;ti- l5l4: Conciliul de la Lateran- 1532: Francesco della Valle a scris lucrarea "insentndri despre originea, obiceiurile Ei

ora;ele romdnilor"- secolul al XVI-lea: a trdit Johannes Honterus; in 1542 pe harta sa a consemnat numele deDacia- 1565-1612: a trdit $tefan Szamoskcizi- 1570: Diaconul Coresi ascris "Psqltirea"- 1590-1647: a trdit Grigore Ureche- 1593-1601: domnia lui Mihai Yileazul- 1633-1691: a trdit Miron Costin- 1640-1714: a triit Stolnicul Constantin Cantacuzino- 1666: Ioan Lucius (Ludid), exprimd rezerve cu privire la continuitatea elementului roman- 1686: bitdlia de la Mohacs- 1673-1723: a tr5it Dimitrie Cantemir- sec. al XVII-lea: au trdit Johann Trcister qi Lucretius Toppeltinus, Martin Opitz, comitelesaqilor Valentin Frank von Frankenstein- 1699 qi l70l: diplomele leopoldine care art consacrat unirea romdnilor cu Biserica Romei- l7 44: Ioan Inochentie Micu a inaintat Mariei T ereza memoriur" Supplex Libellus "- 1745-1806: a trdit Samuil Micu; a scris"Elementa lingue daco-romane sive valachicae"- 1754-1816 a hdit Gheorghe $incai; a scris lucrarea "Hronica romdnilor ;i a mai multor

neamuri" (1808)- 1756-1821: a trdit Petru Maior; a scris lucrarea "Istoria pentru inceputul romdnilor in Dacia"- 1778: Benk<j Josef, a scris lucrarea "Transilvania, sive magnus Transilvaniae Principatus"- secolul al XVIIIlea: atrdit Andrei Huszti; sus{ine latinitatea limbii romane- 1780-1790: domnia impdratului Iosif al Il-lea- 178 I : Franz Sulzer scrie lucrarea " Geschichte des transalpinis Daciens " (Istoria dacilor

transalpini)- 1784: riscoala condusd de Horea- 179l: contele Teleki sus{ine cd romdnii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei

a " Supp lex Lib el lu s Val achorum "- secolul al XIX-lea: s-a definitivat limba romdnd literarb- 1843: Mihail Kogdlniceanu rosteqte discursul in cadrul Academiei Mihdilene- 1860: Bogdan Petriceicu Ha;deu a scris studiul "pierit-au dacii?,'- 1861: formarea Imperiului Austro-Ungar- 1868 iulie: Robert R.oesler a scris lucrarea Dacien und romanien- 1871: a apdrut laLeipzig lucrarea lui R.obert Roesler "studii RomdneSti. Cercetdri cu privire

9

la istoria veche a Romdniei"- 1871 qi 1876 a apdrut Diclionarul limbii romdne de August Treboniu Laurian- 1882-192'l: a trdit V. Pdrvan- 1884: a apdrut lucrarea lui Al. D. Xetopol"Teoria lui Roesler. Studii lsupra stdruinlei in

Dacia Traiand"- 1 885: a apdrut lucrarea lui Dimitrie Onciul " Scrieri istorice "- 1913: apare postum lucrarea lui Nicolae Densuqianu " Dacia preistoricd"- 1937: apare lucrarea lui Gh. Britianu " o enigmd qi un miracol istoric. poporul romdn"- 1947: Mihail Roller a scris lucrarea "Istoria Romdniei"- 1972: apare lucrarea lui Adolf Armbruster'?o manitatea romdnilor. Istoria unei idei" ,

reeditatdin 1993- 1996: Lucian Boia a scris "Istorie ;i mit in constiinla romdneascd"

Dic{ionar istoricAsimilare: integrarea in propria civilizalie a unei populalii strdine pdnd la pierderea identitdliiproprii.Continuitate: persistenla popula{iei bdqtinage (dacii 9i daco-romanii) pe teritoriul vechii Dacii.Etnogenezi: proces istoric, etno-lingvistic gi cultural de formare a unui popor.Limes: sistem de apdrare folosit de romani, care consta dintr-un zid de piatrd sau dintr-un valde pdmdnt construit la granilele provinciilor.Protocronism: curent preocupat s6 pun[ in valoare prioritatea uhor idei, teme etc.Romanizare: proces complex qi indelungat prin care civilizaliaromand se impune in teritoriilecucerite; propria limbd este inlocuitd cu limba latind.Romanitate: spa{iu etno-lingvistic care cuprinde popoarele romanice; caractff romanic al unuipoporRomanitate orientalS: spaliu etnoJingvistic ce reuneste popula{iile de limbd latind din parteade est a Imperiului Roman.Sincretism: fenomen religios de contopire a unor divinit[1i dacice sub nume romane (Bendis,Zalmoxis)???????? ?? ??

$coala Ardeleanl: miqcare ideologici qi culturald iluministd a intelectualitdlii romineqti dinTransilvania (sfrrgitul sec. al XV[I-lea qi inceputul sec. al XIX-lea)Teorie istoriograficl: ansamblu de idei qi ipoteze exprimate in scrieri istorice referitoare la oanumitd problemd.Vlahi: nume consemnat in documentele exteme care desemneazdpopulalia de limbl romanicbde la nordul qi sudul Dundrii.Veterani: foqti ostagi romani care, dupd satisfacerea serviciului militar, aveau o serie dedrepturi qi privilegii.

A. Etnogeneza romfineasc[In condiliile marilor migclri de populalii de la sffirqitul mileniului al III-lea i. lk. s-au

format popoarele indo-europene din care ftceau parte qi tracii care erau "cei mai numero;idupd inzi" - (Herodot). Tracii s-au divizat in doud ramuri: tracii sudici qi ramura nordic6, geto-dacii, care erau numili de greci, ge!i, qi de romani, daci.

Geto-dacii s-au organizat politic. in secolul I i. Hr., sprijinit de marele preot Deceneu,Burebista (82-44 i. Hr.) a unificat uniunile de triburi ludnd fiin!5 statul. Romanii au cdutat sd-qiimpund controlul asupra coloniilor grecegti vest pontice, pentru a avea acces la resursele zoneiqi pentru a beneficia de o pozilie strategicl avantajoasd.

Dupd Burebista statul s-a divizat in "patru, apoi cinci pdrli" (Strabon). GranileleRomei s-au apropiat de Dacia. in anul 46 d. Hr. Dobrogea a intraf sub stdpdnire romand fiindintegrati in provincia Moesia. Mai tdrziu, in anul 86 d. Hr., Moesia a fost organizatdin doud

10

oniu Laurian

wdii asupra stdruinlei tn

istoricd"storic. Poporul romdn"

tor. Istoria unei idei",

a'"

pana la pierderea identitalii

nii t pe teritoriul vechii Dacii.t unui popor.id de piatra sau dintr-un val

x idei. teme etc.rneni s€ impune in teritoriile

dce: caracter romanic al unui

Lle de limba latin6 din partea

'sub nume romane (Bendis,

elatualititii romineqti dinalrisi istorice referitoare la o

pqula$a de limb6 romanica

ilitar- aveau o serie de

ri-leniului al Ili-lea i. Hr. s-au:are eFau "cei mai numero;iudici si ramura nordic6, geto-

mit de marele preot Deceneu,unrl. Romanii au cdutat sd-qiarea acces la resursele zonei

i N4i" (Strabon). Granileleu sub stiipdnire romand fiindsia a fost organizald in doub

provincii: Moesia Superior gi Moesia Inferior. Atacuri ale dacilor la sud de Dundre au avut locin timpul impdrafilor Vespasian (69-79 d. Hr.) qi Domilian (St-96 d. Hr.).

Decebal (87-106 d. Hr) a refrcllt unitatea statului dac. S-a confruntat cu armatele trimisede impdratul Domifian in anii 87-88 d. Hr. Prin pacea din anul 89 d. Hr. Dacia a devenit regatclientelar Romei. DupI ce tronul Imperiului Roman a fost ocupat de Traian (98-117 d. Hr.),statul dac a fost considerat o ameninlare. De asemenea bogAfile Daciei au reprezentat o atracliepentru romani. in urma rdzboaielor din anii 101-102 qitOS-tOO Dacia a devenit provincieromanf,.

Romunizurea a fost cel mai important proces istoric din perioada stdpAnirii romaneprin care civllizatia romani a pdtruns in toate compartimentele viefii provinciei cucerite. inDacia qi Dobrogea romanizareaa fost dirijatd de Imperiul Roman. "sigiul Romei " (N. Iorga) l-areprezentat popoarele neolatine. Naqterea acestora a fost rezuitatul romanizdrii. Retragereaarmatei qi a administraliei romane din Dacia in vremea impiratului Aurelian (270-215) a avutimplicalii deosebite, determinAnd modificdri de ordin economic, demografic qi social -politic.Influen{a romanl s-a extins dupd retragerea aureliand (211-275 d. ffu.) qi asupra dacilor liberi;unii dintre aceqtia au pdtruns in fosta provincie.

Etnogeneza romhneascd. A fost rezultatul unui lung proces etno-lingvistic desfrquratin vechea vatrd traco-geto-dacd:

- prima sintezd etno-culturald a fost cea daco-romand. Dacii s-au supus de bundvoieromanilor (Dio Casius). Sinteza daco-romand a fost posibild ca urmare a continuitdlii dace substdpdnirea roman6. Ca dovezi ale acesteia menJionim numeroase aqezdr| toponime (Drobeta,Napoca, Apulum), hidronime (Aiutus, Maris, Samus, Donaris).

- a doua sintezd etno-culturald a constat in asimilarea migratorilor. Retragerea aureliand ademonstrat trf,inicia procesului romanizdrii. Dupd 271 romanitatea s-a extins cuprinzdnd qidacii liberi (care locuiau in Criqana, Maramures, mare parte a Moldovei gi in unele perioade oparte a Munteniei). Continuitatea daco-romani este probatd de descoperirea a numeroaseunelte, morminte, inscriplii, etc. Se menlin legifuri permanente cu romanitatea sud-dunlreanS.Continuitatea este atestatd pentru aceastA perioadi gi prin mdrturii scrise (Priscus Panites -Istoria golilor, secolul al V-lea).Singura structurd administrativS autonomd care s-a menfinut, dupd277, a fost obqtea sdteascd.Din mai multe obgti s-au creat uniunile de obEti - numite de N. Iorga "romanii populare".Liantul spiritual al daco-romanilor a fost reprezentat de creqtinism. Obiectele paleocreqtine dinsecolele II-III d. Hr. sunt pulin numeroase datoritl perseculiilor la care au fost supugi adepliinoii religii. Eusebiu dinCezareea atest[ evanghelizarea Scythiei (Dobrogei) in secolul I d. Hr.de citre Sffintul Apostol Andrei. Dezvoltarea creqtinismului in lumea daco-romand a cunoscutun ritm alert dup[ 313 cdnd Constantin cel Mare, prir. Decretul de la Mediolanum (Mllano), aacordat libertate cregtinilor. Arianismul a avut succes in rdndul germanilor, iar la daco - romanis-a dezvoitat un cregtinism de facturd populard qi de orientare niceeand. Acesta a fostimpulsionat de misionari venili din Dobrogea cunoscut bastion al confesiunii niceene incd dintimpul impdratului Valens. Descoperiri de obiecte creqtine sunt nxmeroase in secolul al lV-iea:opaile, cruci, potire, monumente romane cregtinate. De menlionat este fragmentul decandelabru, Donariul de la Biertan (iud. Sibiu), cu inscriplia "Ego Zenovius votum posui",descoperit in secolul al XV[I-lea (1780). Din secolul. al Vl-lea dateazd, crucea de aur de laHistria

in zona nord-dundreand, in mileniul I al erei creqtine, s-au perindat numeroase populafiimigratoare (golii -vizigolii qi ostrogolii-, hunii, gepizli, avarii, slavii, bulgarii). Dupd 271 daco-romanii au conviefuit cu migratorii. Gofii prezenfi la nord de Dundre au fost alungali de hunidupd 376. Gepizii, dupd prdbuqirea puterii militare a hunilor, in 454, s-au aqezat in vestulBanatului, Criqana, Transilvania nordicd gi centrald. Slavii, plecali din vestul Ucrainei qi zona

11

Niprului s-au a$ezat in fosta provincie Dacia in secolele V-VI. in Dobrogea stdpdnireaImperiului Roman de Rdsdrit s-a menlinut pdnd in anul 602.

Revenirea stdpdnirii romane le nord de Dundre, cel pulin in zonele de lAngd fluviu aavut loc in timpul impd_rafilor Dioclefian (284-305), Constantin (306-337) qi lustinian (527-565), acesta din urmd fiind qi autor al unor acte normative, No,veltae. Do6rogea a devenitprovincie separatd in timpul lui Dioclelian (Sc1.thia Minor, cu capitala la Tomis)iin secolul alVII-iea Imperiul Roman de Rdsdrit cunoagte un intens proces de grecizare devenind ImperiulBizantin.

Conlinutul limbii romdneProcesul de etnogenezd s-a desftqurat in special la nord de Dundre dar qi la sud,

incheindu-se la sf6rsitul secoiului al Vl[-lea. Asemenea altor popoare ale Europei,'spaniolii,porhrghezii, francezti, italienii, romAnii vorbesc o limbl romanica formatd p" U-i tuti11ipopulare vorbite in Imperiul Roman. Procesul de romanizare lingvisticd qi culturali dinsecolele II-III d. Hr., cdnd spafiul nostru geografic a fbcut parte din provinciile Dacia giMoesia, a avut o mare intensitate astfel c[ limba latind a pdtruns in zonele urbane, dar qi in celerurale. Cdnd impdratul Aurelianus a retras stdpdnirea roman[ din Dacia idiomul iatin erapredominant. Dupd pdtrunderea slavilor la sud de Dundre (602), caurmare a pdrdsirii limes-uluidanubian de cltre romani, grupurile de pdstori romanici s-au retras spre pbrlile muntoase,aceqtia fiind cunosculimaitdrziu cu numele de vlahi sau aromAni. Trecerea slavilor la sud deDundre a dus la ruperea romanitllii nord-dundrene de cea sudicd.

Adstratul slav a avut pentru romanitatea rdsdriteand acelaqi rol ca cel germanic pentruromanitatea apuseand. in secolele IX-X slavona a devenit limba iiturgica qi d"e

"""""iuii". in

rnomentul pitrunderii slavilor la nordul gi sudul Dundrii se crease o realitate etno-lingvistic6care n-a putut fi modificatd. Dupd ce Imperiul Roman a devenit Imperiul Bizanlin iar limbagreacd a devenit limbb oficiald qi in contextul relaliilor Imperiului cu formaliunile politice dinPeninsula Balcanicd a awt loc fragmentarea comunitdlilor vorbitoare de limb6 latind asa incAtfiecare s-a dezvoltat diferenliat de fondul originar latin. in secolele IV-Vm hmba iatinavulgar5, vorbitd de daco-romani s-a transformat in limbd protoromdnS. Exemplu este expresiaTorna, torna fratre men\ionatd in lucrarea Chronografia, iin secolul al IX-lea a lui TheofanesConfesor. Majoritatea cuvintelor care desemneaz1 activild\i specifice agriculturii, viticulturii,grddindritului, creqterii animalelor, termeni militari, provin din limba latind; termenii debazd aicreqtinismului provin, de asemenea, din limba latind.

B. Romunitatea romdnilor in viziuneq istoricilorRomanitatea desemneazd un spaliu care cuprinde popoarele romanice. Romanitatea

romdnilor inseamnd descendenla roman[ a romdnilor, latinitatea limbii romdne, unitatea deneam a romAnilor, pdstrarea esenlei romane in datini Ei obiceiuri. Existd dialecte ale limbiiromAne: - dialectul daco-romdn (vorbit in Romdnia, Republica Moldova precum si incomunitdlile romdneqti din fdrile vecine: Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria);

- dialecte sud-dundrene: aromdn, istro-rom6n, megleno-romdn.in limba romdnd existd unele diferenle materializate in-graiuri. Limba romdn5 literar6 s-a

formai in secolul al XIX-lea din graiul muntenesc qi prin contribulia operelor literare dinMoldova.

Substratul autohton (traco-dacic) este reprezentat de aproximativ 200 cuvinte gi reprezintil0% din lexicul limbii romAne. Ele desemneazd animale (mdnz, viezure, barzd), plw-fte(mazdre, brad, gorun), imbrdcdminte (brdu, pAnzd), noliuni legate de familie (copil, biiat, moq,prunc), legate de locuinld (vatrd, gard,brazdd. mal, p6r6u), unelte (grap[, mdtur6, c6rlig), pd{iale corpului (buzd, grumaz) etc. Aceste cuvinte se conjugd qi se declinilla fel ca cele latine.-

Stratul roman (cca. 1500 de cuvinte debazF) reprezintd aproximativ 80% din lexicullimbii romdne. Se pot construi in limba romdnb fraze numai diniuvinte latine, dar nu se potconstrui nici propozi{ii numai din cuvinte slave.

12

ta " pe care coroana maghiara a

!ele.r Carpali au fost colonizate cu

omAnilor, Gh. Bariliu ardta cd,

s tendinle curat politice".icu Hasdeu. Acesta susline)aciei, continuitatea daco-de Dundre.ria lui Roesler. Studii asupraDaciei el subliniazd cd numaii rolul tradiliilor popoarelor in

nsidera cd romAnii s-au formator 5i rolul dacilor qi al slavilor

,iruta postum, in 1913, (1200ptrrnind din Dacia cu 6000 anicirilizaliei europene la Carpa{i

"r dialecte ale aceleaqi limbi. Inadonalisti. Miqcarea legionari,r in comparafie cu cwilizalia

zE opere 5tiinlifice importante

'olilane lo gurile Dundrii" qi

emogeneza rom6neascd intr-unromani. A realizat prima hartd

or in timpul stdpAnirii romane'.ar pe autohtoni"..ic. Poporul romdn" (1937) a

3 Sunt procese normale qi nu

;i continuitatea bazAndu-se pe:narcabile (Alexandru Rosetti,lorga. \rasile Pdrvan, Gheorghe\urelian Sacerdofeanu, Sextille asemenea Adolf Armbrusteri 9-l si reeditatd in I 993.recum Th. Mommsen, J. Jung,

rminia au devenit state satelitezrialist" al stdpdnirii romane gi

ientat studiul spre evidenlierea>ti (,Istoria Romdniei-l9al. inl-

rclansat o operaliune ampld deluate contribulia limbii latine Eistul de repede au apdrut teorii

care combbteau elementul roman ca fiind " asupritor" exager6ndu-se rolul elementuiuiautohton geto-dac. S-a suslinut de cdtre unii cd limba dacb qi nu cea romand a stat la bazaetnogenezei sau cd poporul romdn era deja format in mornentul cuceririi romane. de aicideosebirile dintre limba romiind gi celelalte limbi romanice. in anii 1980 intAlnim o disputdacerb6, nafionalistd, intre istoricii rom6ni, maghiari gi bulgari aducAndu-se drept dovezidescoperirile arheologice. in lipsa celor scrise izvoarele arheologice sunt foarte importante insdele nu pot da rdspuns intrebdrilor legate de originea qi timba vorbitd de purtdtorii acesteiciviliza{ii.

- DupI 1989 istoriografia a adus echilibru in problema romanitdlii romdnilor. Lucian Boia. inlucrarea Istorie ;i mit in con;tiin{a romdneascd (1996) aratd cd singura rqportare la ariginiesre oferita de limba.

Testul nr. 1

I. Marcafi litera corespunzitoare rrspunsului pe care il considerati corect:1. Geto-dacii sunt ramura nordicl a tracilor fiind de origine:

a) germanici; b) celtica; c) slav6; d) indo-europeand;

2. Statul dac devine stat clientelar Romei in timpul ?mpdratului:a) Caesar; b) Vespasian; c) Domilian; d) Traian.

3. St[pdnirea romand in Dacia a incetat in timpul impdratului:a) Hadrian; b) Traian; c) Constantin; d) Aurelian.

4. Dintre migratori influenlele cele mai mari in cadrul etnogenezei romdnegti au avut:a) vizigo{ii; b) hunii; c) slavii; d) maghiarii.

5. in Republica Moldova se vorbeqte dialectul:a) aromdn; b) istro-romAn; c) moldovenesc; d) daco-romdn.

6. Impdratul Traian a domnit intre anii:a)98-l17d.Hr; b)87-106d.lk; c)8i -96d.Hr;

7. Romdnii sunt numili olahi sau blachi de cdtre:.a) ruqi; b) polonezi; c) unguri;

8. Primul umanist transilvdnean care a sus{inut in lucrarea Hungaria unitatea de neam, delimbd qi obiceiuri a romdnilor a fost:

a) Johannes Honterus; b) Nicolaus Olahus; c) Andrei Huszti; d) Lucretius Toppeltinus.

9. Dacia a devenit provincie romani in anul:a) 89 d. Hr.; b) 87 d. Hr.; c) 102 d. Hr.; d) 106 d. i{r.

10. Cronica turcd Ogiizname menliona despre:al pra Balak-Valahia: b) [ara viahilor (ulak-ili);c) romdni, localizati intre Dun[re siun munte mare. d) romdnii, pdstorii romanilor.

II. Analiza{i continuturile enun{urilor si marcafi:a) daci ambele enunfuri sunt adevlrate gi existd o legiturd cauzaldintre ele;lr) dacd arnbele enunluri sunt adevdrate, dar nu existd o legdtur[ cauzaldintre ele;c) dacd primul enunl este adevdrat, iar al doilea este fals;d) dacd primul enunl este fals, iar al doilea este adevdrat.

11. in vremea impdratului Traian, Dacia a fost considerati o ameninlare la adresa tmperiuluiRoman; in urma a doud rdzboaie Dacia a fost cuceritd qi transformatb in provincie romanb.

d) 82 - 44 i.Hr.

d) bizantini.

l9

12. Retragerea stdpdnirii romane, in 2ll-215, in timpul impiratului Domilian, a au,,tconsecinle negative asupra Daciei; dupd 271 influenla romand s-a extins ql arup.a dacilorliberi.

13' Adstraiul slav a contribuit la formarea limbii romane ca unnare a prezenlei slavilor in acestspafiu geografic; dup6 602 slavii s-au aqezat la nord de Dundre.

14' Mihai Viteazul a realizut prima unire politici a romdnilor; $tefan Szamoskozi a aftrmatini{ial c5 romdnii erau urmaqii romanilor, iai dupa 1600 qi-a schimtat pbrerea.

15' Stolnicul C' Cantacuzino in Istoria ldrii Romdne;ti subliniazd cd, labaza etnogenezei seafl6 elementul slav; Dimitrie cantemir a scris Descrierea Moldovei.16. Supplex Libellus Valachorum a fost un progampe romanitate, vechime qi continuitate; in lTgl asuslinea teoria imigrafionistd.

17' in perioada interbelici qcoala istoricd romdneascd elaborcazd opere istorice importantepentru inlelegerea etnogenezei romAnegti; in aceastd perioadd s-au afi^rmat istorici precum Al.D. Xenopol, Vasile PArvan, Nicolae lorga, Gheorghe Brdtianu, q. a

18' Cercetarea arheologicd .u

u*] un rol impoftant in clarificarea problematicii etnogenezeiromdneqti; A.D. Xenopol a dat o ripostd argumentati lui Roesler.

19' Ideea romanitdlii romdnilor a determinat in timp controverse, unele dintre acestea urmdrindalte scopuri decAt cele qtiinfifice; Dimitrie Cantemii a fost un precursor al curentului latinist.20' Instaurarea domina{iei habsburgice in sec. al XV[I-lea in Transilvan ia, marcheazd apariqiateoriei imigra{ioniste; Franz Sulzer era ofifer in armataaustriacd.

lII. Marca{i litera corespunzdtoare ordinii cronologice pe care o considera{i corectl:21. A. Aparilia primului stat dac.

B. Conflictul dintre daci gi statul roman condus de Domilian.C. Instaurarea stdpdnirii romane la nord de Dundre.

politic al romdnilor ardeleni care se bazaap[rut lucrarea lui Robert Roesler care

a) ABC; b) BCA; c) CAB; d) ACB.22. A.incepuhrl domniei lui Traian.

B. Sfrrqitul domniei lui Decebal.C. Impdratul Aurelian retrage din Dacia armaLaqi administralia.a)CBA; b)ABC; c)BAC; oicen.

23. A. Teritorii de la nord de Dundre intri sub stdpdnire romand in timpul lui Constantin.B. Dobrogea este organizatb ca provincie separat[ sub numele de Siythia Minor.C. Provincia Dacia este abandonat6 de romani.

a) ABC; b) BAC; c) CBA; d) cAB.24. A. Granila dundreand a Imperiului Roman se prdbugeqte sub presiunea slavilor.

B. Stlpdnirea romand se retrage din Dacia.C. Vasile al ll-lea ii nume;te pe romani vlahi.

a) ABC; b) BCA; c) BAC; d) cBA.25. A. Grigore Ureche referindu-se la romani spune cd "de ta Rdm ne tragem...,,

B. Nicolaus Olahus scrie lucrarea Hungarii.c. Stolnicul constantin cantacuzino scrie Istoria ldrii Romdne;ti.

a) ABC; b) BAC; c) BCA; d) C'BA.

26. A. $tefan Szamoskcizi scrie epitaful ,fiero Versus',.

20

I

!. Ioan Lucius (Ludid) spune cd romdnii nu sunt de origine roman6.C. S-a incheiat domnia lui Mihai Viteazul.

b) BCA; c) BAC; d) cAts.

mpdratului Domilian, a a\,utLI s-a extins gi asupra dacilor

Ne a prezentei slavilor in acest

: Stefan Szamoskcizi a afirmatmbat pbrerea.

iazd cd la baza etnogenezei sevei.

omdnilor ardeleni care se bazararea lui Robert Roesler care

'azd opere istorice impoftante-au afirmat istorici precum Al.a

uea problematicii etnogenezei

. unele dintre acestea urmirindcursor al curentului latinist.

ansilr-ani a, mar che azd ap ar tqia

r o considera{i corectS:

r-{CB.

l&rC-{8.

s rimpul lui Constantin.: de Sclrhia Minor.

C{B.

resiunea slavilor.

CBA,

m ne ffagem..."

rr€in.CBA.

a) ABC;

27. A. Inochentie Micu elaboreaz1 un program de emancipare a romanilorB. Este lansatd teoria imigralionistit.C- Robert Roesler scrie lucrarea ,,Studii romdnesti. Cercetdri cu privire la istoria veche a

Romdniei".a) ABC; b) BCA; c) CAB; d) cBA.

28. A. Slavii au pdtruns la sud de Dun6re.B. A inceput domnia lui Aurelian.C. Stdpdnirea romand a incetat in Dacia.

a) ABC; b) BCA; c) CBA; d) cAB.29. A. Go\ii au fost alungafi dinzona de la nord de Dundre.

B. S-a prdbugit puterea militard a hunilor.C. Dobrogea a fost organizatd ca provincie separat[ (Scythia Minor).a)ABC; b)BAC; c)BCA; d)CAB.

30. A. Geto-dacii s-au organizat. pentru prima dard. politic.B. S-au format popoarele indo-europene.c. Atacurile dacilor la sud de Dundre la inceputur domniei lui Domilian.

a)ABC; b)ACB; c)BAC; d)CBA.

Testul nr. 2I. Marcafi litera corespunzitoare rdspunsului pe care il considerafi corect:1. Herodot spune ci erau ,,cei mai numeroEi dupd inzi",referindu-se la:

a) ge!i; b) traci; c) greci; d) celfi.

2. impdratul Domilian a domnit la Roma intre anii:a) 82-44 i. Hr.; b) 87-106 d. Hr.; c) 8l-96 d. Hr.; d) 98-117 d. .Hr.

3. Denumirile aqezdrilor Drobeta, Napoca, Apulurn sunt:a) romane; b) greceqti; c) dace; d) celtice.

4. Dobrogea romanb a devenit provincie separatd numitd Scy'thia Minor in timpul imp[ratului:a) Traian; b) Constantin; c) Vasile al IIJea; d) Dioclelian.

5. Referindu-se la teritoriul de la nord de Dunire il numeqte ,,!ara necunoscutd cei zic Balak-Valahia" autorul:

a) Moise chorenati; b) Kekaumenos; c) Ioan Kinnamos; d) Manuel comnenul.

6. Geograful persan Gardizi ii men{ioneazd pe romdni:a) in Dobrogea; b) in zonele muntoase din peninsula Balcanicd;c) intre Dundre si ,,un munte mctre"; d) in zona munlilor Carpa{i.

7. Slavii, bulgarii ;i vlahii, adicd pdstorii romanilor sunt menlionati de:a) Filipo Buonaccorsi; b) Nestor; c) Anonymus; d) Antonio Bonfini.

8. Grigore Ureche susline cd,de laRrim (Roma) ne tragem" in lucrarea:a) De neamul moldovenilor; b) Istoria ldrii Romdne;ti;c) Letopiselul f,drii Moldovei; d) D es crierea Mo I dov ei.

9. La moartea lui Mihai Viteazul a scris un epitaf ltIero versus:

21

_ -dffEil

a) Ioan Lucius (Ludid); b) $tefan Szamoskdzi; c) Franz Sulzer;

10. Despre un presupus imperiu pelasglc vorbeste:

d) I. C. Engel.

a) Nicolae Densuqianu;c) Mihaitr Kogilniceanu;

b) August Treboniu Laurian;d) Alexandru Rosetti.

II. Analizafi con{inuturile enun{urilor qi marcafi:a) dacd ambele enunfuri sunt adevrrate si existi o legdturd cauzald,intre ele;b) dacb ambele enun{uri sunt adevdrate, dar nu exista o legiturd cauzali,intre ele;c) dacd primul enuni este adevdrat, iar al doilea este fals;d) dacd primul enunt este fals, iar al doilea este adevirat

11. in contextul marilor miqcbri de populalii din mileniul I i. Hr. s-au format popoarele indo-europene din care ficeau parte qi tracii; tracii erau "cei mai numero;i dupd inzi" confownafirmaliei lui Herodot.

12. Substratul traco-dacic al limbii romdne este reprezentat de aproximativ 200 de cuvinte; sepot construi propozilii numai cu cuvinte dacice.

13. Moise Chorenati menlioneazd in secolul al IX-lea ,Jara necunoscutd cei zic Balak-valahia"; Manuel comnenul desfrEoarr o campanie impotriva maghiarilor (1167).

14. Nicolaus Olahus a fbst primul umanist din Jara Romdneascd; in lucrarea Hungaria sesuslinea unitatea de neam a romdnilor.

15" $coala Ardeleand a fost o qcoald confesional5 din Transiivania, suslinutd de BisericaOrtodoxS; reprezentan{ii $colii Ardelene au argumentat originea pur romanl a poporuluiroman.

16. in studiul Pierit-au dacii?, Haqdeu criticd teoria imigra{ionistd dar qi exagerlrile latiniste;Haqdeu a dezv ohat teoria c ir cu I a! i e i cuv int e I o r.

17. Dupd al Doilea RSzboi Mondial Romdnia a intrat sub influenla sovieticS; Mihail Roller, arescris istoria romdnilor exagerdnd rolul slavilor in etnogeneza romdneascS.

18. Teoria circulaliei cuvintelor formulati de Haqdeu eviden{ia faptul c[ structura unei limbieste datb de numdrul cuvintelor; Kogdlniceanu, in discursul din 1843, a frcut un elogiu luiDecebal.

19. Curentul latinist s-a rdspdndit;i in Principate; August Treboniu Laurian a scos cuvintelenelatine din "Dicyionarul limbii romdne", apdrut in 1871 qi 1876.

20. R.eprezentan\ii $colii Ardelene si-au fundamentat argumentalia privind originea latin[ qicontinuitatea pe cercetdrile lingvistice qi arheologice; in secolul al XX-lea istoricii romdni aususfinut romanitatea qi continuitatea baz6ndu-se pe cercetdrile lingvistice qi arheologice carefbcuserd progrese remarcabile.

III. Marcafi litera corespunzitoare ordinii cronologice pe care o considerafi corecti:21. A. Dobrogea a intrat sub stdpdnire romanl.

B. S-a creat provincia romand Dacia.C. Decebal a devenit client al Imperiului Roman.

a) ABC; b) ACB; c) BCA; d) cAB.22. A. Dacii liberi au fost romanizali.

B. StdpAnirea romand a incetat in Dacia.C. S-a incheiat procesul de etnogenezd.

c) CAB;22

a) ABC; b) BAC; d) cBA.

iulzer; d) L C. Engel.

rian;

uzald intre ele;rdcauzald,intre ele;

{r. s-au format popoarele indo-numero;i dupd inzi" conforrn

aproximativ 200 de cuvinte; se

'a necunoscutd cei zic Bqlak-raghiarilor (1167).

asc-a: in lucrarea Hungaria se

silrania, sus{inutd de Bisericadnea pur romand a poporului

dst6 dar gi exagerdrile latiniste;

enta sovieticd; Mihail Roller, a

L-}BaneascS.

a faptul ce siructura unei limbilin 18-1-j- a fEcut un elogiu lui

niu Laurian a scos cuvintele6.

ruqia privind originea latind gid al ^rJi-lea istoricii romAni auliner-istice qi arheologice care

re o considerafi corect5:

tI C\8.

23. A. Kekaumenos, in lucrarea sfaturi ;i povestiri, ii aminteqte pe vlahi (romani).B. impdratul Mauritius ttu*"qt" populalia de la nordul Dundrii cu termenul de romani.C. Geograful Moise Chorenati numegte teritoriul de la nord de Dunlre lard necunoscutit

ce-i zic Balak-Valahia.a) ABC; b) BCA; c) BAC; d) cBA.

24. A. Anonymus a scris Gesta Hungarorum.B. Maghiarii s-au creqtinat in timpul lui $tefan cel Sfint.C. Conducdtorii romdni, Gelu, Glad qi Menumorut au domnit in spaliul intracarpatic

a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) cAB.

25. A. A fost lansat Supplex Libellus Valachorum.B. Benk<j Josef menliona cdla abandonarea provinciei Dacia mulli romani impreund cudacii au rdmas pe loc.

C. Dimitrie Cantemir a suslinut originea pur romand a romdnilor anticipdnd ideile gcoliiArdelene.a) ABC; b) BCA; c) CAB; d) cBA.

26. A. Bogdan Petriceicu Haqdeu a scris studiul Pierit-au dacii?.B. Franz Suzler a lansat teoria imigralionistd.C. A. D. Xenopol dI replica imigralioniqtilor in lucrare a Teoria lui Roesler.a)ABC; b)BCA; c)BAC; d)CBA.

27. A.Bogdan Petriceicu Haqdeu formuleazd teoria circulaliei cuvintelor.B. Robert Roesler dezvoltd teoria imigralionist5.C. Nicolae Densuqianu a scris lucrarea Dacia Preistoricd.

a) ABC; b) ACB; c)BCA; d)CAB

28. A. A inceput domnia lui Traian.B. Decebal devine rege al dacilor.C. Statul dac devine stat clientelar al Romei.

a) ABC; b) BAC; c)BCA; d) CBA.

29. A. Dobrogea a fost organizatd ca o provincie separatd numitb Scythia Minor.B. Impdratul Constantin cel Mare a condus Imperiul Roman.C. A fost scris tratatul militar Strategikon.

a) ABC; b) BCA; c) BAC; d) cAB.

30. A. Dimitrie Cantemir a scris Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor.B. in Imperiul habsburgic a domnit Iosif al ll-lea.C. August Treboniu Laurian a scris Diclionarul limbii romdne.

a) ABC; b) BAC; c) CBA; d) CAB.

Testul nr.3l. Marcafi litera corespunzitoare rrspunsului pe care il considerafi corect:1. Dobrogea a intrat sub stdpdnire romand fiind incorporatd provinciei Moesia in anul:

a) 28 i.Hr.; b) 46 d. Hr.; c) 89 d. Hr.; d) 106 d. Hr.

2.Dacia a devenit provincie romand in anul:a\271d.Hr.: b) 89 d. Hr.; c) 102 d. Hr.; d) 106 d. Hr

3. Denumirea de romanii populare a fost folositd de Nicolae Iorga cdnd s-a referit la:Ir CB-{ a) uniunile de obqti;

23

b) aEezdrile romane;