testul arborelui

5
13.12.2003 TESTUL ARBORELUI Tipuri de teste psihologice : cantitative si calitative Testul cantitativ : (- itemii sunt bine delimitati (intrebari si raspunsuri bine detrminate) - ex.: da, nu, nu stiu, 2 puncte, 1 punct, 0 puncte - se caluculeaza scorul si ne uitam in tabel - avantaj - este usor de interpretat si aplicat -dezavantaj - pierdem informatia subiectiva Testul calitativ : - itemii nu sunt bine stabiliti, iar raspunsurile nu sunt determinate - Niciodata nu se aplica un singur test, ci o baterie de teste (16 PF). Trebuie combinate cele calitative cu cele cantitative si cel putin cate 2 teste. TESTUL ARBORELUI: - subiectul se deseneaza pe el insusi. - face parte din randul tehnicilor proiective si este test calitativ. - trebuie creion, nu pix. - Pasul nr. 1: - se analizeaza asezarea in pagina: - asezarea normala este in centru (distanta de 15% de margini) - privim axele + - se indoaie foaia - partea stg. a paginii: - proiectia unor aspecte care tin de trecut, pasivitate, introversie,dependenta de afectivitatea materna (depresie) - partea dreapta a paginii: - proiectii care sunt legate de viitor, activism, extroversie, relatia cu autoritatea patenala (optimism) - partea superioara: - suporta reprezentari care tin de constient, relatia cu aspiratiile, cerul,proiectia spirituala. - partea de jos: - inconstientul, relatia cu originea, cu pamantul, fiecare copac este inradacinat in pamant. (conceptul lui Young - inconstientul colectiv pentru ca toti copacii sunt inradacinati in pamant) - semnificatia fiecarui cadran; - partea stanga sus: zona de proiectie a pasivitatii (zona spectatorului vietii) - partea dreapta sus: zona confruntarii active cu viata

Upload: livia-vizit

Post on 06-Nov-2015

216 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

test

TRANSCRIPT

13

13.12.2003

TESTUL ARBORELUI

Tipuri de teste psihologice : cantitative si calitativeTestul cantitativ : (- itemii sunt bine delimitati (intrebari si raspunsuri bine detrminate)

- ex.: da, nu, nu stiu, 2 puncte, 1 punct, 0 puncte- se caluculeaza scorul si ne uitam in tabel - avantaj - este usor de interpretat si aplicat -dezavantaj - pierdem informatia subiectiva

Testul calitativ : - itemii nu sunt bine stabiliti, iar raspunsurile nu sunt determinate

- Niciodata nu se aplica un singur test, ci o baterie de teste (16 PF). Trebuie combinate cele calitative cu cele cantitative si cel putin cate 2 teste.

TESTUL ARBORELUI:

- subiectul se deseneaza pe el insusi.

- face parte din randul tehnicilor proiective si este test calitativ.

- trebuie creion, nu pix.

- Pasul nr. 1:- se analizeaza asezarea in pagina:- asezarea normala este in centru (distanta de 15% de margini)

- privim axele + - se indoaie foaia- partea stg. a paginii: - proiectia unor aspecte care tin de trecut, pasivitate, introversie,dependenta de afectivitatea materna (depresie)- partea dreapta a paginii: - proiectii care sunt legate de viitor, activism, extroversie, relatia cu autoritatea patenala (optimism)- partea superioara: - suporta reprezentari care tin de constient, relatia cu aspiratiile, cerul,proiectia spirituala.

- partea de jos: - inconstientul, relatia cu originea, cu pamantul, fiecare copac este inradacinat in pamant. (conceptul lui Young - inconstientul colectiv pentru ca toti copacii sunt inradacinati in pamant)

- semnificatia fiecarui cadran;- partea stanga sus: zona de proiectie a pasivitatii (zona spectatorului vietii)- partea dreapta sus: zona confruntarii active cu viata- partea stanga jos : zona conflictelor legate de debut, regresie, fixatii la stadii primitive ale

existentei- partea dreapta jos: zona pulsiunilor, zona nostalgiei pamantului

-fiecare colt este dominat de un semn:- coltul din stanga sus: este simbolizat de aer, emergenta spre afara

- coltul din dreapta sus: este simbolizat de foc, aspiratie, ceva care se consuma

- coltul din stanga jos: apa - simbolul inconstientului

- coltul din dreapta jos: pamantul - reprezentari legate de materie, de cadere, de infem.

- Pasul nr. 2:- se analizeaza calitatea desenului, adica marimea desenului.- un copac mic - o persoana care se vede neansemnata, un eu slab, sentimente de depresie - un copac mare - un entuziasm compensatoriu (compenseaza un anumit deficit)

- Pasul nr. 3:- se analizeaza perspectiva. -copac schitat - pentru ca subiectul nu se implica, fie pt. ca este plictisi fie ca este nesigur pe el

-copac bine conturat + iarba + floricele + etc => nevoie de suport

- Pasul nr. 4:- se analizeaza calitatea liniilor:1. se da subiectului creion si guma si ne legam de simbolistica zonei pe care subiectul o sterge

- Iinii putemice : - agresivitate (indivizi agresivi)- linii subtiri: - fragilitate insecuritate

2. Subiectii care deseneaza la modul impulsiv: - tendinta de exteriorizare si impulsivism

3. Liniile mgrijite : - autocontrol ridicat

4. Linii prea ingrijite : - rigiditate

- Pasul nr. 5:- se urmareste simetria:- simetric: predomma logicul, rationalul, controlul

- perfect simetric: rigiditate, compulsivitate (compulsivitate = oamenii nesiguri de un gest pe care 1-au facut - ex.: controleaza daca au inchis usa de 7 ori), trecerea la act.

- nesimetric: prezinta tendinta de exteriorizare necontrolata

Omiterea unei anumite parti a desenului, nu este accidentala - subiectul refuza sa se gandeasca la problema respectiva.

Ex.: - nu deseneaza coroana: - conflict in relatiile sociale - nu deseneaza trunchiul: - nu deseneaza eul

Pasul nr. 6:- umbrirea:- anxietate legata de simbolistica zonei respective - inegrirea - agresivitate

Pasul nr. 7:- sugestia pe care ne-o creaza arborele- daca este falnic sau caraghios

Pasul nr. 8:- daca pe trunchi este desenat un ciot sau o scorbura- inseamna ca in decursul existentei, a existat un eveniment care 1-a marcat pe individ (un accident)

- indicele lui Wittgenstein = ne spune la ce varsta s-a produs tragedia respectiva. Se masoara desenul m mm. Calculam varsta in ani si luni si impartim H (inaltimea intregului desen) la varsta: H - x indicele lui Wittgenstein.

- masuram in mm de jos la punctul unde apare ciotul ==h (inaltima pana la care apare ciotul) si impartim la x (indicele lui W.)- h/x = varsta traumatismului

=> 120/40 =3Ex.: - subiectul are 40 ani - arborele are 120 mm

- linia stg. este intrerupta la 12,9cm de la baza => 12,9 / 3 = 4,3 ani

v