teste.rom.ex.st 2009

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

APROBAT la Consiliul profesoral al Facultăţii de Drept

din 29 aprilie 2009

TEST nr. 1

Pentru examenul de licenţă la disciplina DREPT PROCESUAL PENAL

Subiectul 1. Suspendarea urmăririi penale1.1 Caracterizaţi temeiurile de suspendare a urmăririi penale.1.2 Determinaţi acţiunile organului de urmărire penală după suspendarea urmăririi penale.1.3 Apreciaţi importanţa revenirii la procedura suspendării urmăririi penle.

Subiectul 2. Condiţiile de fond ale recursului ordinar

2.1 Descrieţi trăsăturile recursului ordinar ca cale ordinară de atac prin prisma condiţiilor de fond ale recursului ordinar.2.2 Stabiliţi deosebirile dintre recursul împotriva hotărârilor instanţelor de apel şi recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul.2.3 Apreciaţi importanţa dispoziţiei legii art.427 alin.2 CPP „Temeiurile menţionate la alin (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanţa de apel”.

Subiectul 3

D-lui Ciobanu i-a fost cauzat un prejudiciu prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. Indicaţi ce acţiuni va putea întreprinde Ciobanu pentru repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. Care sînt temeiurile apariţiei dreptului la repararea prejudiciului.

Şeful catedrei ______________



din 29 aprilie 2009

TEST nr. 2Pentru examenul de licenţă la disciplina DREPT PROCESUAL PENAL

Subiectul 1. Inviolabilitatea proprietăţii

1.1 Descrieţi sumar mijloacele procesuale prin intermediul cărora persoana poate fi privată de elementele dreptului de proprietate.1.2 Determinaţi procedura de punere sub sechestru a bunurilor în procesul penal.1.3 Argumentaţi oportunitatea includerii regulii inviolabilităţii proprietăţii cu statut de principiu în procesul penal.

Subiectul 2. Condiţiile de formă ale recursului ordinar

2.1 Descrieţi condiţiile de formă ale recursului împotrivă hotărârilor instanţelor de apel.2.2 Stabiliţi şi descrieţi deosebirile dintre temeiurile pentru recurs împotriva hotărârilor instanţelor de apel şi temeiurile pentru recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul.2.3 Apreciaţi importanţa procedurii admisibilităţii în principiu a recursului împotrivă hotărârilor instanţelor de apel.

Subiectul 3

Bucătaru este învinuit de săvârşirea unei infracţiuni uşoare şi a înaintat procurorului o cerere privind aplicarea faţă de el a suspendării condiţionate a urmăririi penale. Indicaţi: 1) în prezenţa căror condiţii procurorul nu este în drept, prin ordonanţă, să suspende condiţionat urmărirea penală; 2) termenul maximal a suspendării condiţionate a urmăririi penale; 3) soluţiile după expirarea termenului de suspendare condiţionată a urmării penale; 4) cine este în drept să decidă eliberarea de răspundere penală.




din 29 aprilie 2009


Subiectul 1. Principiul accesului liber la justiţie

1.1 Descrieţi acţiunea principiului accesului liber la justiţie în cadrul procesului penal.1.2 Determinaţi situaţiile de incompatibilitate în procesul penal.1.3 Apreciaţi obligaţia organului de urmărire penală la administrarea probelor în raport cu drepturile acuzatului.

Subiectul 2. Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul

2.1 Descrieţi condiţiile de formă ale recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul.2.2 Stabiliţi similitudini dintre apelul penal şi recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul.2.3 Apreciaţi raţiunea enumerării temeiurilor recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul în lumina efectului devolutiv al recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul.

Subiectul 3 Un stat străin s-a adresat Republicii Moldova privind solicitarea asistenţei juridice internaţionale în materie penală. Indicaţi: 1) prin intermediul căror organe de stat statul străin se poate adresa Republicii Moldova privind acordarea asistenţei juridice internaţionale în materie penală; 2) în ce cazuri Republica Moldova poate refuza acordarea asistenţei juridice internaţionale în materie penală.




din 29 aprilie 2009


Subiectul 1. Principiul libertatăţii de mărturisire împotriva sa

1.1 Descrieţi acţiunea principiului dreptului la tăcere la diferite faze ale procesului penal, inclusiv în cadrul procedurilor speciale.1.2 Determinaţi impactul dreptului de a nu mărturisi împotriva sa asupra situaţiei acuzatului (bănuitului, învinuitului şi inculpatului).1.3 Apreciaţi acţiunea principiului libertăţii de a nu mărturisi împotriva sa asupra altor persoane decât acuzatul.

Subiectul 2. Corpurile delicte şi documentele ca mijloc de probă

2.1 Relataţi despre natura juridică a corpurilor delicte.2.2 Determinaţi deosebirea între corpurile delicte şi documente.2.3 Apreciaţi modalităţile de administrare a corpurilor delicte şi a documentelor în procesul penal.

Subiectul 3 Vlad Chirtoacă s-a adresat la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei cu o plângere referitor la săvârşirea infracţiunii de furt. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, verificându-şi competenţa, refuză în primirea plângerii şi propune d-lui Chirtoacă să se adreseze cu plângerea organului de urmărire penală a MAI. Daţi aprecierea acţiunilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în condiţiile parvenirii unei sesizări privind săvârşirea unei infracţiuni. Indicaţi acţiunile pe care trebuia eventual să le efectueze CCCEC.




din 29 aprilie 2009


Subiectul 1. Principiul oficialităţii în procesul penal.

1.1 Definiţi principiul oficialităţii.1.2 Stabiliţi excepţiile de la principiul oficialităţii.1.3 Apreciaţi importanţa principiului oficialităţii pentru desfăşurarea procesului

penal.

Subiectul 2. Asistenţa juridică internaţională în materie penală

2.1 Descrieţi cazurile de refuz a acordării asistenţei juridice internaţionale.2.2 Stabiliţi condiţiile transferului persoanelor condamnate în cadrul acordării asistenţei juridice internaţionale în materie penală.2.3 Apreciaţi importanţa „regulei specialităţii în cazul extrădării”.

Subiectul 3 Constantinov a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de furt. Instanţa de judecată, adoptând sentinţa de condamnare, s-a bazat pe declaraţiile martorilor Sîrbu şi Guzun care au declarat că au văzut cum Constantinov a ieşit cu televizorul din casa unde a avut loc sustragerea. După 10 luni Sîrbu şi Guzun s-au prezentat la procuror declarând că au depus declaraţii false împotriva lui Constantinov din cauza stării conflictuale existente între ei. Sîrbu şi Guzun au fost condamnaţi pentru depunerea cu bună ştiinţă a declaraţiilor mincinoase. Indicaţi: 1) care acţiuni trebuie să le întreprindă procurorul; 2) în ce condiţii poate fi revizuită cauza penală în privinţa lui Constantinov.


UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT APROBAT

la Consiliul profesoral al Facultăţii de Drept

din 29 aprilie 2009


Subiectul 1. Principiul legalităţii procesului penal

1.1 Descrieţi acţiunea principiului legalităţii procesului penal.1.2 Stabiliţi modalitatea de aplicare în cadrul procesului penal a hotărârilor Curţii Constituţionale şi a hotărârilor explicative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie.1.3 Apreciaţi importanţa principiului legalităţii procesului penal ca principiu cadru al procesului penal.

Subiectul 2. Recursul în anulare

2.1 Descrieţi temeiurile recursului în anulare.2.2 Stabiliţi similitudini dintre reglementarea recursului în anulare şi a recursului împotrivă hotărârilor instanţelor de apel.2.3 Apreciaţi oportunitatea exercitării recursului în anulare prin prisma art.6 al CEDO.

Subiectul 3

Martorul Vlaicu fiind citat într-o cauză penală s-a prezentat la ofiţerul de urmărire penală împreună cu avocatul. Ofiţerul de urmărire penală nu a admis avocatul să asiste la audierea martorului, motivând că aceasta poate să împiedice comunicarea adevărului de către martor. Indicaţi: 1) care sunt drepturile avocatului martorului ?; 2) care este procedura atacării acţiunii ofiţerului de urmărire penală privind neadmiterea avocatului în situaţia dată?



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul 1. Principiul liberii aprecieri a probelor.

1.1 Descrieţi conţinutul principiului liberii aprecieri a probelor.1.2 Stabiliţi legătura dintre principiul liberei aprecieri a probelor şi principiul prezumţiei nevinovăţiei în cadrul diferitelor forme istorice ale procesului penal.1.3 Analizaţi corelaţia dintre principiul liberei aprecieri a probelor şi principiul legalităţii.

Subiectul 2. Revizuirea procesului penal.

2.1 Descrieţi cazurile de revizuire şi procedura declanşării revizuirii procesului penal.2.2 Comparaţi modalităţile de atac a hotărârilor instanţei care a examinat recursul în anulare şi a celei care a examinat revizuirea.2.3 Apreciaţi importanţa revizuirii procesului penal ca o modalitate de reabilitare a persoanei condamnate ilegal.

Subiectul 3

Învinuitul Costin, prin eliberarea mandatului de arest de către judecătorul de instrucţie la demersul procurorului, este arestat preventiv pentru o durată de 30 de zile. Indicaţi: 1) modalităţile de eliberare din starea de arest; 2) descrieţi organul şi actul procedural prin care se eliberează din starea de arest preventiv în fiecare modalitate aparte.



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul 1. Prezumţia nevinovăţiei.

1.1 Explicaţi esenţa principiului prezumţiei nevinovăţiei.1.2 Stabiliţi manifestarea principiului prezumţiei nevinovăţiei în cadrul exercitării căilor de atac şi la faza executării hotărârilor penale. 1.3 Apreciaţi interacţiunea rolului activ al organelor de urmărire penală în procesul penal cu regula interpretării dubiilor cu privire la vinovăţia învinuitului în favoarea sa.

Subiectul 2. Controlul judiciar al procedurii prejudiciare.2.1 Evidenţiaţi conceptul şi conţinutul controlului judiciar al procedurii prejudiciare.2.2 Determinaţi conexiunea controlului urmăririi penale exercitat de către

procuror şi controlul judiciar al procedurii prejudiciare realizat de către judecătorul de instrucţie.

2.3 Apreciaţi utilitatea existenţei controlului judiciar al procedurii prejudiciare, evidenţiind potenţialele avantaje şi dezavantaje.

Subiectul 3

Instanţa de fond a decis suspendarea procesului la data de 30.05.05. Martorul Vlas a atacat cu apel, la data de 29.05.05, încheierea judecăţii privind cheltuielile judiciare cuvenite acestuia. Judecătorul nu a primit cererea de apel motivând că procesul nu s-a finisat prin adoptarea unei sentinţe.

După reluarea judecăţii, instanţa de judecată l-a condamnat pe inculpatul Iacob la data de 30.06.05. Iacob nu a fost prezent la pronunţarea sentinţei deoarece a nimerit într-un accident rutier şi s-a aflat în secţia de reanimare timp de 20 de zile.

Iacob a depus cerere de apel de la data de 22.07.05. Instanţa a admis cererea de apel în virtutea faptului că a fost declarat apel peste termen. Indicaţi eventualele greşelile de procedură.




din 29 aprilie 2009


Subiectul 1. Principiul respectării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii umane1.1 Definiţi conceptul şi conţinutul procesual penal al noţiunilor: drepturile, libertăţile şi demnitatea persoanei.1.2 Distingeţi cazurile de tortură, tratament inuman sau degradant.1.3 Apreciaţi ce garanţii procesuale sînt prevăzute de Codul de procedură penală pentru respectarea principiului menţionat.

Subiectul 2. Procedura privind autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală şi aplicării măsurilor procesuale

2.1Indicaţi măsurile procesuale de constrângere care se aplică cu autorizarea judecătorului de instrucţie.

2.2Determinaţi modul de contestare a încheierilor judecătorului de instrucţie privind aplicarea sau neaplicarea arestării preventive, a prelungirii duratei ei şi a aplicării sau refuzului aplicării liberării provizorii.

2.3Comparaţi controlul judiciar al măsurilor operative de investigaţie cu procedura plângerilor împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală şi a organului care exercită activitate operativă de investigaţii.

Subiectul 3 Ofiţerul de urmărire penală într-o cauză penală privind săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 186 alin. 2 CP (furt) de către bănuitul “F” a citat în calitate de martori – mama şi sora de 15 ani a acestuia. La înmânarea citaţiilor personale în cauză (mama şi sora bănuitului) au refuzat să primească citaţia şi au declarat agentului împuternicit cu înmânarea citaţiei că nu se vor prezenta la ofiţerul de urmărire penală din motivul că nu doresc să facă declaraţii împotriva fiului (fratelui) bănuit de săvârşirea infracţiunii.

Ofiţerul de urmărire penală a emis 2 ordonanţe de aducere silită a persoanelor citate ca martori. Indicaţii: 1) În ce condiţii se admite aducerea silită? 2) Apreciaţi legalitatea acţiunilor ofiţerului de urmărire penală? 3) În ce condiţii pot fi ascultate persoanele în cauză în calitate de martor?



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul 1. Principiul inviolabilităţii domiciliului.

1.1 Explicaţi conţinutul principiului inviolabilităţii domiciliului.1.2 Analizaţi cazurile şi condiţiile în care se admit percheziţiile, cercetările domiciliului şi alte acţiuni de urmărire penală cu autorizare ulterioară a efectuării lor.1.3 Apreciaţi conexiunea principiului inviolabilităţii domiciliului cu alte principii ce se referă la inviolabilităţi în procesul penal.

Subiectul 2. Urmărirea şi judecarea unor infracţiuni flagrante.

2.1 Definiţi conceptul şi numiţi cazurile în care se aplică procedura specială de urmărire şi judecare a infracţiunilor flagrante.

2.2 Determinaţi modul de verificare a materialelor şi judecare a cazurilor de infracţiuni flagrante.

2.3Consideraţi oportună instituţia procedurii speciale aplicate în cazurile de investigare a infracţiunilor flagrante. Motivaţi.

Subiectul 3

Inculpatul Vieru a fost condamnat pentru comiterea infracţiunii prevăzute de către art. 186 CP al. 1(furt) cu amendă în sumă de 200 unităţi convenţionale. Inculpatul a atacat sentinţa cu apel solicitând achitarea. Procurorul care a participat la examinarea cauzei în fond a atacat de asemenea sentinţa solicitând condamnarea inculpatului la privaţiune de libertate. În urma examinării cauzei instanţa de apel a respins apelul procurorului şi a admis parţial apelul inculpatului, condamnându-l la pedeapsa închisorii pe termen de 1 an. Daţi apreciere deciziei instanţei de apel.



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul 1. Dreptul de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori.

1.1 Descrieţi trăsăturile esenţiale ale dreptului de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori.

1.2 Distingeţi cauzele şi condiţiile în care persoana poate fi supusă urmăririi, judecăţii sau pedepsei în mod repetat.

1.3 Apreciaţi mecanismele de protecţie împotriva pericolului de a fi judecat sau pedepsit de mai multe ori.

Subiectul 2. Sechestrarea corespondenţei poştale şi interceptarea comunicărilor.

2.1 Descrieţi procedura de sechestrare a corespondenţei poştale.2.2 Stabiliţi condiţiile de interceptare a comunicărilor.2.3 Consideraţi echitabilă prevederea legală privind autorizarea interceptărilor

comunicărilor de către judecătorul de instrucţie în perspectiva luptei cu criminalitatea ?

Subiectul 3Inculpaţii Vlas Gheorghiu şi Borş au fost condamnaţi pentru comiterea infracţiunii de jaf (art. 187, al. 2 CP) la închisoare pe termen de: Vlas- 4 ani; Gheorghiu- 5 ani şi Borş -5 ani. Sentinţa a fost atacată de către procuror care a solicitat majorarea pedepsei pentru toţi inculpaţii. Inculpatul Vlas de asemenea a atacat sentinţa solicitând achitarea invocând din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii în fapta sa, pe motiv că a păstrat lucrurile sustrase fără a le cunoaşte provenienţa. Instanţa de apel examinând cauza a admis apelul inculpatului Vlas, achitându-l şi a respins apelul procurorului. Totodată instanţa de apel a constatat că instanţa de fond a comis o eroare la aprecierea acţiunilor inculpatului Borş, care a fost organizator şi incorect a individualizat pedeapsa. În legătură cu aceasta instanţa de apel a casat sentinţa, condamnând inculpatul Borş la 6 ani închisoare. Daţi apreciere deciziei instanţei de apel.

Şeful catedrei _____________


APROB

AT la Consiliul profesoral al Facultăţii de Drept

din 29 aprilie 2009


Subiectul 1. Principiul asigurării dreptului la apărare.

1.1 Definiţi conceptul şi conţinutul principiului asigurării dreptului la apărare.1.2 Stabiliţi obligaţiile organelor de stat cu privire la realizarea dreptului la apărare.1.3 Apreciaţi modalităţile de asigurare a dreptului la apărare(desinestătător, din oficiu, prin avocat).

Subiectul 2. Suspendarea condiţionată a urmăririi penale şi liberarea de răspundere penală

2.1 Numiţi cauzele şi condiţiile când este posibilă suspendarea condiţionată a urmăririi penale cu liberare ulterioară de răspundere penală.2.2 Determinaţi procedura de suspendare condiţionată a urmăririi penale.2.3 Apreciaţi oportunitatea suspendării condiţionate a urmăririi penale cu liberare ulterioară de răspundere penală în corelaţie cu principiul oficialităţii procesului penal şi principiile de activitate ale procuraturii.

Subiectul 3 Ofiţerul de urmărire penală Casapu din Comisariatul de poliţie sect. Centru, având informaţie că în apartamentul 35 de pe strada Bucureşti 25 sunt ascunse substanţe narcotice, a efectuat percheziţie împreună cu alţi doi colegi ai săi. Proprietarul apartamentului cetăţeanul Vascan a cerut să i se lămurească temeiurile percheziţiei declarând că poate pune la dispoziţie tot ce se caută. Fără a reacţiona la cele declarate de proprietar reprezentanţii organului de urmărire au efectuat percheziţia.Daţi apreciere acţiunilor ofiţerului de urmărire?



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul 1. Sentinţa de achitare.

1.1 Caracterizaţi temeiurile sentinţei de achitare.

1.2 Stabiliţi diferite consecinţe în dependenţă de diferite temeiuri de achitare.

1.3 Apreciaţi importanţa sentinţei de achitare a persoanei.

Subiectul 2. Expertiza în procesul penal.

2.1 Relataţi despre natura raportului de expertiză în procesul penal.2.2 Comparaţi expertiza suplimentară cu contraexpertiza, expertiza în comisie cu expertiza complexă.2.3 Consideraţi că enumerarea cazurilor de expertiză obligatorie este exhaustivă? Argumentaţi.

Subiectul 3

Inculpatul Mura a atacat la data de 10.02.04 cu recurs împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul (sentinţa pronunţată de Curtea de Apel indicând ca temei că norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiaşi norme date anterior de către Curtea Supremă Justiţie.

Instanţa de recurs a decis să judece admisibilitatea în principiu a cererii de recurs. Este numit un judecător-raportor pentru întocmirea unui raport care va fi prezentat completului de judecată ce va decide admisibilitatea în principiu a cererii de recurs. Cererea de recurs fiind admisă, Curtea Supremă Justiţie purcede la examinarea nemijlocit a recursului. Curtea Supremă Justiţie admiţând recursul şi dispunând rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Chişinău indicând ca temei necesitatea de a reaudia martorii apărării şi a aprecia declaraţiile lor în coraborare cu probele existente la dosar. Daţi apreciere acţiunilor Curţii Supreme de Justiţie. Depistaţi erorile în situaţia dată.



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul 1. Sentinţa de încetare.

1.1 Numiţi cazurile de încetare a procesului în cadrul şedinţei preliminare.1.2 Clasificaţi temeiurile de încetare a procesului în faza judecării cauzei.1.3 Apreciaţi sentinţa de încetare emisă după cercetarea probelor.

Subiectul 2. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei

2.1 Definiţi acordul de recunoaştere a vinovăţiei2.2 Indicaţi deosebirile dintre judecarea în fond şi în căile de atac a acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi procedura obişnuită de judecare.2.3 Argumentaţi dacă consideraţi oportună participarea judecătorului la faza de negociere a acordului de recunoaştere a vinovăţiei?

Subiectul 3

Inculpatul a declarat că deşi vorbeşte româneşte, limba în care avea loc procesul, nu ştie să scrie şi să citească în limba română.În aceste circumstanţe, instanţa de judecată a soluţionat cauza prin condamnarea inculpatului, fără a-i asigura interpret.

Daţi apreciere hotărârii instanţei de judecată.



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul 1. Desfăşurarea procesului penal în termeni rezonabili

1.1 Descrieţi criteriile de apreciere a desfăşurării procesului penal în termeni rezonabili.1.2 Analizaţi cazurile în care urmărirea penală şi judecata trebuie să aibă loc de urgenţă şi în mod preferenţial. Ar trebui să fie prevăzute şi alte cazuri sau vreunul din cele prevăzute să fie exclus din această categorie? De ce?1.3 Consideraţi oportună reducerea pedepsei inculpatului ca remediu al încălcării dreptului acestuia la soluţionarea cauzei în termeni rezonabili?

Subiectul 2. Examinarea corporală şi reconstituirea faptei.

2.1 Descrieţi procedura reconstituirii faptei.2.2 Enumeraţi garanţiile procesuale la efectuarea examinării corporale.2.3 Apreciaţi reglementarea legală a examinării corporale prin prisma normelor dreptului internaţionale.

Subiectul 3

În cursul cercetării judecătoreşti, partea vătămată s-a aflat în sala de şedinţă pe perioada audierii martorilor de către instanţă.Reieşind din aceasta, instanţa de judecată a refuzat audierea părţii vătămate motivând că aceasta a încălcat dispoziţiile legii (art. 356 CPP) conform cărora după apelul martorilor, aceştia trebuie să părăsească sala de şedinţă.Este legală hotărârea instanţei de judecată?




din 29 aprilie 2009

TESTnr.16Pentru examenul de licenţă la disciplina DREPT PROCESUAL PENAL

Subiectul I Inviolabilitatea persoanei

1.1 Definiţi noţiunea de libertate individuală.1.2 Apreciaţi situaţiile de limitare a libertăţii individuale.1.3 Consideraţi suficiente garanţiile legale de asigurare a principiului libertăţii persoanei? Consideraţi că trebuie aduse unele modificări în privinţa termenului de reţinere şi de ce?

Subiectul II Procedura în cauzele privind infracţiunile săvîrşite de persoane juridice

2.1 Descrieţi particularităţile urmăririi penale împotriva persoanei juridice.2.2 Comparaţi controlul judiciar asupra persoanei juridice şi liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei deţinute.2.3 Apreciaţi atribuţiile reprezentantului persoanei juridice in raport cu modul de apărare al persoanei juridice şi persoana care poate exercita apărarea în cadrul acestei proceduri speciale a procesului penal.

Subiectul IIIUn colaborator al serviciului de informaţie şi securitate raportează şefului

său că la audierea lui cu 2 ani în urmă în calitate de martor într-o cauză penală el a depus declaraţii mincinoase în apărare şi inculpatul a fost achitat.

Daţi o soluţie legală la situaţia dată şi explicaţi procedura de citare a martorului sus-numit.

Şeful catedrei____________



din 29 aprilie 2009


Subiectul I. Caracteristica generală a probelor

1.1. Descrieţi trăsăturile esenţiale ale probelor în procesul penal (admisibilitate, pertinenţa, concludenţa şi utilitatea)

1.2. Stabiliţi circumstanţele care urmează a fi dovedite în procesul penal.1.3. Consideraţi oportună recunoaşterea rezultatelor activităţii operative de investigaţii

în calitate de probe în procesul penal?

Subiectul II. Condiţiile de formă şi de fond ale apelului.

2.1. Relataţi despre hotărârile supuse apelului şi titularii dreptului de apel. 2.2. Determinaţi importanţa instituţiilor renunţării la apel şi retragerii apelului 2.3. Consideraţi oportune instituţiile repunerii în termen şi apelului peste termen?

Subiectul IIICetăţenii Constantinov şi Grosu sunt bănuiţi în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 187

alin. 2 Cod penal (Jaful). În legătură cu acest fapt, la 10 noiembrie 2003, ei au fost recunoscuţi ca bănuiţi prin ordonanţa organului de urmărire penală. La 1 martie 2004 procurorul a emis o ordonanţă de punere sub învinuire, iar la 5 martie 2004 a înaintat acuzarea. La audiere ambii învinuiţi au negat vinovăţia prezentând anumite probe care demonstrează „alibi”. Procurorul analizând materialele dosarului penal, totuşi, a concluzionat că există probe suficiente care demonstrează vinovăţia cet. Constantinov şi Grosu şi în legătură cu aceasta a întocmit rechizitorul înaintând cauza în instanţă. În şedinţa preliminară, judecătorul, examinând dosarul a ajuns la concluzia că probele prezentate de acuzare nu demonstrează vinovăţia şi a propus procurorului de a retrage dosarul din instanţă şi a prezentat probe suplimentare. Procurorul a renunţat de a retrage dosarul declarând că la cercetarea judecătorească se va prezenta un martor care va declara despre faptul infracţiunii. Judecata a avut loc la 2 şi 3 aprilie în cadrul căreia a fost audiat martorul Botnaru care a declarat că a văzut cum inculpaţii au sustras bunurile.

Instanţa a pronunţat sentinţa de condamnare care a fost atacată doar de inculpatul Constantinov, Instanţa examinând dosarul a respins apelul lui Constantinov ca nefondat. În acelaşi moment instanţa de apel a depistat unele erori în privinţa cet. Grosu care are antecedente penale nestinse şi a comis o nouă infracţiune. În legătură cu aceasta instanţa de apel a casat sentinţa parţial şi a modificat pedeapsa lui Grosu de la 5 ani închisoare la 7 ani închisoare.

Depistaţi erorile comise în cadrul procesului.



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul I. Probatoriul în procesul penal 1.1. Descrieţi procesul de administrare a probelor în procesul penal.1.2. Stabiliţi rolul subiecţilor procesuali la aprecierea probelor.1.3. Consideraţi oportună prevederea potrivit căreia apărătorul are anumite atribuţii la

administrarea probelor?

Subiectul II. Efectele apelului penal. 2.1. Descrieţi efectul devolutiv şi extensiv al apelului. 2.2. Comparaţi efectul suspensiv şi devolutiv al apelului cu cel al recursului 2.3. Consideraţi oportună existenţa efectului neagravării situaţiei în propriul apel?

Subiectul IIICetăţenii Boriz şi Vlaicu au fost reţinuţi în flagrant la 20 ianuarie ca bănuiţi în momentul

când au încercat să sustragă portmoneul cetăţeanului Bulgacu, care se deplasa în troleibusul Nr. 24. Persoanele bănuite în infracţiunea prevăzute de art. 192, alin.2 al Codului Penal au fost deţinute în comisariatul de poliţie al sectorului Râşcani, iar la 21 ianuarie procurorul s-a adresat cu demers privind arestarea preventivă. În cauza penală a fost înaintată acţiunea civilă a cetăţeanului Bulgacu în sumă de 200 de lei pe care bănuiţii nu o recunosc. La examinarea demersului procurorului apărătorul a înaintat o cerere de liberare provizorie sub cauţiune care a fost acceptată iar persoanelor liberate indicându-li-se că până la 22 ianuarie să depună suma de 300 unităţi convenţionale la contul instanţei de judecată.

Pe parcursul urmăririi s-a constatat : comportamentul lui Boriz provoacă dubii privind starea sa de responsabilitate. În legătură cu aceasta ofiţerul de urmărire a numit o expertiză psihiatrică care a fost efectuată de către medicul Coşcodan, expert -psihiatru la spitalul Clinic de Psihiatrie. După întocmirea raportului ofiţerul de urmărire a constatat că raportul nu este suficient de clar şi a numit o contraexpertiză efectuată de către expertul psihiatru Cocîrlă. Ambii experţi au constatat că Boriz este responsabil.

La examinarea cauzei în instanţă s-a constatat că este necesară efectuarea unei expertize suplimentare deoarece concluziile ambilor experţi nu sunt întemeiate şi există îndoieli în privinţa lor. Expertiza suplimentară a fost efectuată de către Pascaru, care a constatat starea de iresponsabilitate a cetăţeanului Boriz. În legătură cu aceasta instanţa a pronunţat o sentinţă de achitare în privinţa cetăţeanului Boriz, iar pe Vlaicu condamnându-l la 4 ani privaţiune de libertate. Vlaicu a atacat sentinţa. Instanţa de Apel, examinând cauza a constatat că în privinţa lui Vlaicu nu au fost depistate erori, dar prima instanţă incorect l-a achitat pe Boriz. În legătură cu aceasta a casat sentinţa integral.

Depistaţi erorile comise pe parcursul procesului.



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul I. Declaraţiile ca mijloc de probă în procesul penal.1.1. Descrieţi modalităţile declaraţiilor în procesul penal.1.2. Stabiliţi modul de obţinere a declaraţiilor în procesul penal.1.3. Consideraţi oportună existenţa modalităţilor speciale de audiere a martorului şi

protecţia lui? Subiectul II. Procedura în cauzele privind minorii. 2.1. Descrieţi circumstanţele care urmează a fi stabilite în cauzele privind minorii. 2.2. Stabiliţi condiţiile de aplicare faţă de minor a măsurilor procesuale cât şi modul de efectuare a acţiunilor procesuale cu participarea minorilor. 2.3. Consideraţi oportună prezenţa în lege a instituţiilor de încetare a procesului cât şi liberare de pedeapsă a minorului?

Subiectul IIICetăţenii Gromov şi Borodin au fost reţinuţi ca bănuiţi la comiterea infracţiunii prevăzute de art. 188, alin.2 Cod Penal (Tâlhăria).Urmărirea a fost efectuată de către ofiţerii de urmărire penală din cadrul Departamentului de combatere a crimelor organizate al Ministerului Afacerilor Interne.

În cadrul urmăririi penale au fost efectuate acţiuni procesuale la care au participat învinuiţii. Una din acţiuni a fost expertiza psihiatrică a cetăţeanului Borodin. În urma expertizei s-a constatat starea de iresponsabilitate a învinuitului. În legătură cu aceasta ofiţerul de urmărire penală a suspendat cauza penală printr-o ordonanţă. Procurorul considerând că medicii legişti care au efectuat expertiza nu au prezentat concluzii întemeiate şi a fost încălcată ordinea procesuală de efectuare a expertizei, a numit o expertiză suplimentară, efectuarea căreia a pus-o în sarcina aceluiaşi grup de experţi. Expertiza a constatat că Borodin este responsabil, acest fapt permiţând de a întocmi rechizitoriul şi a transmite cauza în instanţa de judecată. La judecarea cauzei în fond instanţa a depistat unele erori la efectuarea urmăririi. Erorile ţineau de raportul de expertiză care nu era semnat de toţi experţii care au participat la efectuarea expertizei. În acest sens instanţa a propus procurorului de a renunţa la proba dată (raportul de expertiză).

Examinând cauza instanţa a depistat de asemenea şi calificarea incorectă. Astfel s-a constatat că actul de tâlhărie a fost săvârşit cu vătămarea gravă a integrităţii corporale. În legătură cu acest fapt, instanţa din oficiu a recalificat faptele inculpaţilor în articolul 188, al.3 CP, pronunţând sentinţa şi condamnându-l pe Gromov la 11 ani şi pe Borodin la 12 ani închisoare.

În apelul său, Borodin solicită micşorarea pedepsei. Instanţa de apel respinge apelul lui Borodin ca nefondat în acelaşi moment analizând dosarul a constata că instanţa de fond nu a individualizat corect pedeapsa faţă de Gromov, care era organizatorul, dar nu a declarat apel. În acest sens instanţa de apel a modificat pedeapsa în privinţa lui Gromov, condamnându-l la 13 ani închisoare.

Depistaţi erorile comise pe parcursul procesului şi pronunţaţi-vă asupra acestora.

Şeful catedrei____________UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT APROB

AT la Consiliul profesoral al Facultăţii de Drept

din 29 aprilie 2009


Subiectul I. Sentinţa.1.1. Definiţi sentinţa şi particularităţile caracteristice.1.2. Caracterizaţi felurile sentinţei de condamnare.1.3. Apreciaţi importanţa părţilor componente ale sentinţei.

Subiectul II. Constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale . 2.1. Relataţi despre natura juridică a constatări tehnico-ştiinţifică şi medico-legală. 2.2. Evidenţiaşi deosebirea între constatare şi expertiză. 2.3. Consideraţi corect faptul că legislatorul a recunoscut în calitate de mijloc de probă constatările?

Subiectul IIICetăţenii Bodiul, Casian şi Pârcălab au fost reţinuţi la 12 februarie 2004 ora 2300 ca

bănuiţi în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 190 alin. 2 Cod penal (Escrocheria). La 13 februarie ora 1900 în prezenţa apărătorului bănuiţilor li s-a adus la cunoştinţă procesul-verbal de reţinere, iar la orele 11 a fost anunţat procurorul. La 16 februarie orele 900 procurorul a înaintat demers în instanţă privind aplicarea arestului preventiv care a fost admis, iar persoanele arestate pe un termen de 15 zile.

În legătură cu necesitatea audierii unui martor care trebuie protejat, procurorul a emis ordonanţa privind audierea prin aplicarea modalităţilor speciale de audiere a martorului. Audierea a fost efectuată de către procuror care se afla într-o încăpere cu martorul, iar în încăperea vecină se aflau bănuiţi şi apărătorii lor.

La 28 martie urmărirea a fost finisată, iar dosarul transmis în instanţă. Instanţa examinând cauza a depistat anumite erori la urmărire. Astfel s-a depistat că nu a

fost efectuată o confruntare între învinuiţi şi este dificil de a constata rolul fiecăruia. În legătură cu aceasta instanţa a propus printr-o încheiere procurorului de a solicita dosarul din instanţă şi a efectua confruntarea.

După efectuarea confruntării dosarul a fost transmis în instanţă, cauza finisându-se cu sentinţa de condamnare.

În apelul său inculpatul Bodiul a solicitat micşorarea pedepsei. Instanţa a admis apelul inculpatului Bodiul modificând pedeapsa, depistând însă anumite erori în hotărârea primei instanţe care nu a recunoscut starea de recidivă a lui Bodiul, astfel casând sentinţa şi pronunţând o nouă hotărâre.

Depistaţi erorile comise în cadrul procesului.



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul I. Acţiunea civilă în procesul penal1.1. Descrieţi procesul de înaintare şi judecare a acţiunii civile.1.2. Stabiliţi trăsăturile esenţiale ale acţiunii civile în procesul penal.1.3. Consideraţi benefică prevederea legală privind recuperarea

prejudiciului moral cauzat prin infracţiune? Apeciaţi importanţa criteriilor de stabilire a cuantumului prejudiciului moral.

Subiectul II. Extrădarea2.1. Daţi noţiunea juridică a extrădării

2.2. Stabiliţi procedura extrădării 2.3. Daţi o apreciere juridică a cazurilor cînd este interzisă extrădarea.

Subiectul IIICetăţenii Pascaru şi Murgudji au fost reţinuţi la 5 ianuarie 2004 ca bănuiţi în comiterea

infracţiunii de şantaj (art. 189, alin.2 al Codului Penal). După punerea sub învinuire şi înaintarea acuzării pe 7 ianuarie procurorul a înaintat demers privind aplicarea arestării preventive. În cauză a fost înaintată acţiune civilă de către partea vătămată Rusu în sumă de 5 mii de lei pe care învinuiţii nu o recunoşteau. La examinarea demersului la 8 ianuarie a fost înaintată şi o cerere privind aplicarea liberării provizorii pe cauţiune. Examinând demersul, judecătorul de instrucţie a acceptat cererea şi a eliberat peroanele stabilindu-le termen de până la 10 ianuarie ca să depună la contul instanţei de judecată o sumă de 400 unităţi convenţionale fiecare.

La 11 ianuarie organul de urmărire a efectuat o percheziţie la domiciliul lui Pascaru. Ca motiv au servit declaraţiile unui martor depuse la 6 ianuarie că la învinuit sunt documente care au importanţă pentru cauza penală. La percheziţie au participat ofiţerul de urmărire penală şi doi poliţişti. Ofiţerul de urmărire nu a solicitat autorizaţia judecătorului de instrucţie considerând că este delict flagrant, dar a anunţat în termen de 10 ore judecătorul de instrucţie.

La examinarea cauzei care a avut loc la 15 martie instanţa a indicat că documentele obţinute în urma percheziţiei nu pot fi recunoscute ca probe, propunându-i procurorului să renunţe la proba dată şi să solicite dosarul din instanţă. Procurorul a refuzat propunerea judecătorului, iar instanţa a pronunţat sentinţă de achitare privind nedovedirea vinovăţiei.

Procurorul a atacat sentinţa solicitând condamnare. Instanţa de apel a respins apelul procurorului dar a constatat că în asemenea situaţie nu a fost dovedit faptul infracţiunii pronunţând o decizie de achitare reieşind din inexistenţa faptului infracţiunii, conform art. 192, alin.2.

Depistaţi erorile comise pe parcursul procesului.



APROBAT


din 29 aprilie 2009

Test nr. 22Pentru examenul de licenţă la disciplina DREPT PROCESUAL PENAL

Subiect I. Arestarea preventivă1.1 Enumeraţi temeiurile, condiţiile şi criteriile complementare ce se i-au în

consideraţie la aplicarea arestării preventive.1.2 Analizaţi temeiurile încetării de drept a arestării preventive.1.3 Determinaţi particularităţile arestării preventive a inculpatului.

Subiect II. Punerea sub învinuire2.1 Descrieţi temeiurile şi procedura punerii sub învinuire.2.2 Determinaţi particularităţile diverselor modalităţi de modificare a învinuirii2.3 Apreciaţi importanţa juridică a punerii sub învinuire şi înaintării acuzării in cadrul procesului penal pentru desfăşurarea activităţii organelor de urmărire penală şi pentru învinuit.

Subiectul IIIGuţu este învinuit de săvîrşirea faptei de viol şi omor la 12 august 2004. În

cursul urmăririi penale a fost numită expertiza medico-legală. Fratele victimei a înaintat cerere privind includerea în componenţa comisiei de experţi pe Grosu, specialist cu renume în domeniul ginecologiei. Cererea fratelui victimei a fost satisfăcută.

Fiindu-i adusă la cunoştinţă ordonanţa privind dispunerea expertizei, învinuitul Guţu a cerut recuzarea lui Grosu pe motiv că dînsul a participat la examinarea exterioară a cadavrului.

1. Poate participa Grosu în calitate de expert.2. Este oare fratele victimei participant la proces ?3. Ce soluţie se va lua în privinţa recuzării solicitate de către învinuit ?



APROBAT


din 29 aprilie 2009

Test nr.23Pentru examenul de licenţă la disciplina DREPT PROCESUAL PENAL

Subiect I. Punerea sub sechestru a bunurilor în procesul penal1.1 Descrieţi scopul şi temeiurile punerii sub sechestru a bunurilor în procesul

penal1.2 Daţi analiza bunurilor care pot fi puse sub sechestru.1.3 Apreciaţi importanţa diferitor proceduri şi temeiuri de scoatere a bunurilor de

sub sechestru.

Subiect II. Sesizarea organului de urmărire penală.2.1 Definiţi noţiunea de sesizare a organului de urmărire penală2.2 Clasificaţi şi analizaţi modurile de sesizare a organului de urmărire penală.2.3 Daţi o analiză juridică a autodenunţului şi faceţi o delimitare de celelalte moduri de sesizare a organelor de urmărire penală?

Subiect III. La 31 august 2004 minorii în vîrstă de 15 ani Lutenco şi Surdu au pătruns în

apartamentul cet.Chiriac, de unde au sustras bunuri în valoare de 27 mii lei (un calculator, un videomagnetofon şi un televizor). Obiectele sustrase au fost vîndute, iar banii încasaţi au fost împărţiţi în felul următor: Lutenco şi-a însuşit 17 mii lei, iar Surdu – 10 mii lei. În scurt timp, Lutenco şi Surdu au cheltuit toţi banii.

În cursul urmăririi penale ofiţerul de urmărire penală a atras părinţii celor doi făptuitori minori în calitate de părţi civilmente responsabile, aplicîndu-le totodată şi sechestrul asupra bunurilor.

În cursul judecării, instanţa a admis în măsură deplină acţiunea civilă înaintată de Chiriac şi a dispus încasare în mod solidar de la părinţii minorilor a celor 27 mii lei.

Apreciaţi acţiunile ofiţerului de urmărire penală şi a instanţei de judecată.



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiect I. Aducerea silită1.1 Enumeraţi condiţiile şi scopul dispunerii aducerii silite1.2 Analizaţi cazurile cînd nu se admite aplicarea aducerii silite.1.3 Determinaţi particularităţile măsurii aducerii silite în raport cu măsura reţinerii.

Subiect II. Pornirea urmăririi penale 2.1Descrieţi condiţiile şi actele procedurale de pornire a urmăririi penale 2.2Analizaţi şi clasificaţi temeiurile de neîncepere a urmăririi penale.2.3Apreciaţi particularităţile pornirii urmăririi penale în baza plîngerii prealabile

a victimei.

Subiect IIIÎn cadrul cercetării judecătoreşti au apărut neclarităţi în privinţa

circumstanţelor în care s-a produs accidentul rutier, deoarece în procesul verbal de cercetare la faţa locului nu au fost reflectate toate împrejurările care au importanţă pentru cauză.

Anunţînd întreruperea şedinţei de judecată, judecătorul cu procurorul s-au deplasat la locul faptei unde minuţios au cercetat terenul.

În sentinţă se conţin date despre cercetarea nemijlocită de către instanţă a locului faptei.

1. Apreciaţi legalitatea acţiunilor instanţei de judecată.2. Descrieţi procedura legală de cercetare la faţa locului a terenurilor şi

încăperilor la judecarea cauzei.



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiect I. Reţinerea bănuitului1.1 Descrieţi condiţiile şi temeiurile reţinerii persoanei bănuite de săvîrşirea

infracţiunii1.2 Comparaţi procedura reţinerii bănuitului cu procedura reţinerii învinuitului.1.3 Apreciaţi importanţa reglementării temeiurilor de eliberare a persoanei reţinute.

Subiect II. Terminarea urmăririi penale cu trimiterea cauzei în judecată.2.1 Descrieţi structura şi conţinutul rechizitoriului 2.2 Analizaţi soluţiile dispuse de procuror la terminarea urmăririi penale.2.3 Apreciaţi rolul procurorului ierarhic superior la terminarea urmăririi penale.

Subiect III La 17 septembrie 2004 în ultimul cuvînt inculpatul Jubea, acuzat de

săvîrşirea faptei prevăzute de art.186 Cod penal (furtul), a declarat că sustragerea bunurilor a fost de fapt comisă de către Lancă, prietenul lui. Jubea şi-a recunoscut vina doar în ceea ce priveşte păstrarea bunurilor sustrase.

Anterior chestiunea privitoare la implicarea ca săvîrşirea infracţiunii de către Lancă nu a făcut obiectul nici a urmării penale şi nici a cercetării judecătoreşti.

1. Cum va proceda instanţa de judecată ?2. Descrieţi acţiunile ulterioare întreprinse în cauză.



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiect I. Liberarea provizorie pe cauţiune a persoanei deţinute.1.1 Definiţi condiţiile liberării provizorii pe cauţiune a persoanei deţinute.1.2 Comparaţi temeiurile revocării liberării provizorii pe cauţiune cu temeiurile

generale de revocare a măsurilor preventive .1.3 Determinaţi particularităţile procedurii de soluţionare a cererii de liberare

provizorie pe cauţiune.

Subiect II. Scoaterea persoanei de sub urmărire penală şi încetarea procesului2.1 Descrieţi temeiurile scoaterii persoanei de sub urmărire penală.2.2 Comparaţi instituţia scoaterii de sub urmărire penală cu instituţia încetării urmăririi penale şi cu cea a clasării cauzei penale.2.3 Apreciaţi efectele soluţiei de scoatere a persoanei de sub urmărirea penală raportate la dreptul persoanei la reabilitare.

Subiect IIILa judecarea unei cauze penale complexe procesul verbal al şedinţei de

judecată a fost întocmit de un grefier fără experienţă.După două zile de la terminarea şedinţei grefierul a prezentat preşedintelui

completului de judecată procesul-verbal pentru a fi semnat. S-a dovedit că multe din acţiunile petrecute în cursul judecării nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Preşedintele a fost nevoit să întocmească personal procesul verbal al şedinţei de judecată, conducîndu-se de materialele cauzei penale şi notiţele sale pe care le făcuse pe parcursul cercetării judecătoreşti şi a dezbaterilor judiciare.

Grefierul a refuzat să semneze procesul-verbal întocmit de preşedinte.1. Apreciaţi legalitatea acţiunilor privitoare la întocmirea procesului verbal

al şedinţei de judecată.2. Descrieţi cerinţele cărora trebuie să corespundă procesul-verbal al

şedinţei de judecată şi garanţiile acestora.3. Expuneţi-vă părerea vizavi de situaţia creată.



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul I. Ofiţerul de urmărire penală1.1. Enumeraţi drepturile şi obligaţiile ofiţerului de urmărire penală.1.2. Demonstraţi contribuţia ofiţerului de urmărire penală la asigurarea protejării

drepturilor şi libertăţilor omului la urmărirea penală.1.3. Analizaţi coraportul activităţii ofiţerului de urmărire penală cu cea a

procurorului şi a organelor de constatare.

Subiectul II. Procedura aplicării măsurilor de constrîngere cu caracter medical.

2.1. Identificaţi obiectul probaţiunii în cadrul procedurii aplicării măsurilor de constrîngere cu caracter material.

2.2. Comparaţi urmărirea penală şi judecarea cauzei în procedura de aplicare a măsurilor de constrîngere cu caracter medical cu urmărirea penală si judecarea cauzei potrivit procedurii generale.

2.3. Apreciaţi importanţa verificării de a aplica în continuare măsurile de constrîngere cu caracter medical

Subiectul III. Condamnatul “M” a înaintat o cerere de revizuire a sentinţei de condamnare la pedeapsa amenzii (500 unităţi convenţionale) motivînd că probele în dosar nu corespund adevărului. Cererea de revizuire a fost înaintată la instanţa ierarhic-superioară judecătoriei, care a examinat cauza în fond.3 Apreciaţi temeinicia şi legalitatea cererii de revizuire .4 Care sunt condiţiile admisibilităţii cererii de revizuire?



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul I. Bănuitul în procesul penal.

1.1. Enumeraţi actele procedurale prin care persoana poate fi recunoscută în calitate de bănuit.

1.2. Comparaţi statutul procesual al bănuitului cu cel al învinuitului şi inculpatului în procesul penal.

1.3. Daţi o apreciere juridică a instituţiei încetării de drept a bănuitului.

Subiectul II. Cercetarea judecătorească.

2.1. Descrieţi ordinea cercetării judecătoreşti.2.2. Analizaţi rolul instanţei de judecată la cercetarea judecătorească în raport cu principiul contradictorialităţii şi nemijlocirii judecării cauzei.2.3. Evidenţiaţi condiţiile de reluare a cercetării judecătoreşti.

Subiectul IIICetăţeanul “J” a fost ascultat în calitate de bănuit pe data de 1 august 2003 aplicîndu-se în aceeaşi şi măsura preventivă obligarea de a nu părăsi ţara. Pe data de 12 august avocatul bănuitului s-a adresat procurorului cu o cerere să fie revocată măsura preventivă, iar bănuitul să fie scos de sub urmărire.1. Care sunt actele procedurale prin care o persoană se recunoaşte bănuit?2. Ce măsuri procesuale de constrîngere pot fi aplicate bănuitului şi durata lor?3. Care sunt temeiurile încetării calităţii de bănuit?4. Ce soluţii poate lua procurorul examinînd cererea avocatul?



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul I. Victima şi partea vătămată în procesul penal.

1.1. Definiţi victima şi partea vătămată.1.2. Găsiţi deosebirile dintre statutul procesual al victimei şi părţii vătămate.1.3. Apreciaţi importanţa juridică şi practică a drepturilor de care dispune

victima indiferent de faptul dacă a fost sau nu recunoscută în calitate de parte vătămată sau parte civilă. Care sunt aceste drepturi?

Subiectul II. Deliberarea şi adoptarea sentinţei.2.1 Definiţi legalitatea, temeinicia şi motivarea sentinţei.2.2 Clasificaţi felurile sentinţelor în procesul penal şi delimitaţi chestiunile care trebuie să le soluţioneze instanţa la darea sentinţei.2.3 Comparaţi efectele sentinţei de încetare a procesului penal adoptate în cadrul şedinţei preliminare şi după cercetarea judecătorească.

Subiectul IIILa judecarea cauzei în prima instanţă, judecătorul examinînd cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive a decis prin încheiere eliberarea inculpatului din stare de arest preventiv cu aplicarea garanţiei personale. Procurorul a atacat încheierea instanţei de înlocuire a arestării preventive la Curtea de Apel, motivînd că inculpatul anterior s-a sustras de la urmărirea penală şi judecată.,1. Apreciaţi legalitatea încheierii instanţei de judecată.2. Apreciaţi admisibilitatea şi oportunitatea recursului procurorului.3. Ce hotărîre v-a adopta Curtea de Apel privind recursul procurorului în cauza

dată?



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul I. Apărătorul în procesul penal.1.1 Definiţi noţiunea de apărător în procesul penal şi enumeraţi atribuţiile lui.1.2Găsiţi deosebirile între instituţiile renunţării la apărător şi înlăturarea

apărătorului din procesul penal.1.3Argumentaţi necesitatea reglementării cazurilor de participare obligatorie a

apărătorului.

Subiectul II. Limitele judecării cauzei penale.2.1 Determinaţi limitele judecării cauzei.2.2 Evidenţiaţi condiţiile modificării învinuirii în şedinţa de judecată în sensul atentării şi agravării situaţiei inculpatului.2.3 Apreciaţi instituţia renunţării la probe şi prezentării de probelor suplimentare.

Subiectul III În şedinţa preliminară la punerea pe rol a cauzei penale, procurorul a propus să fie încetat procesul penal în legătură cu aplicarea amnistiei faţă de inculpat. Avocatul inculpatului şi inculpatul au menţionat că sînt împotriva aplicării acestui temei. Instanţa de judecată a decis prin sentinţă încetarea procesului penal în legătură cu aplicarea amnistiei.

1. Apreciază legalitatea sentinţei de încetare.2. Care sînt temeiurile şi condiţiile încetării procesului penal la punerea pe rol a

cauzei penale?



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul I. Procurorul în procesul penal.1.1Comparaţi statutul procurorului la urmărirea penală şi la judecarea cauzei.1.2Stabiliţi competenţa procurorului la aplicarea, înlocuirea şi revocarea măsurilor

preventive în cursul urmăririi penale.1.3 Apreciaţi corelaţia activităţii procurorului cu cea a judecătorului de instrucţie.

Subiectul II. Punerea pe rol a cauzei penale. 2.1 Definiţi instituţia punerii pe rol a cauzei penale.2.2 Apreciaţi importanţa şedinţei preliminare.2.3 Consideraţi utilă instituţia prezentării listei probelor pentru asigurarea judecării cauzei în condiţii de contradictorialitate.

Subiectul III În cauza penală privind săvîrşirea unui act de şantaj ,conform art.189 alin.1 CP, care se pedepseşte cu închisoarea pînă la 4 ani ,ofiţerul de urmărire penală a anexat la materialele cauzei înregistrarea convorbirilor telefonice a victimei cu bănuitul, efectuată pe cale operativă pînă la pornirea procesului penal. Avocatul învinuitului a contestat legalitatea anexării acestor investigări în calitate de probă, motivînd că nu este suficient acordul victimei de a fi ascultat telefonul, dar trebuie şi cu autorizaţia judecătorului de instrucţiune.

1. În ce condiţii rezultatele activităţii operative pot fi folosite în calitate de probe?

2. Care este deosebirea dintre interceptarea convorbirilor telefonice ca acţiune de investigaţie operativă şi interceptarea comunicărilor ca acţiune procesuală penală?

3. Apreciaţi legalitatea acţiunii organului de urmărire penală.



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul I. Inviolabilitatea persoanei1.1 Definiţi noţiunea de libertate individuală.1.2 Apreciaţi situaţiile de limitare a libertăţii individuale.1.3 Consideraţi suficiente garanţiile legale de asigurare a principiului libertăţii persoanei? Consideraţi că trebuie aduse unele modificări în privinţa termenului de reţinere şi de ce?

Subiectul II. Sesizarea organului de urmărire penală.2.1 Definiţi noţiunea de sesizare a organului de urmărire penală2.2 Clasificaţi şi analizaţi modurile de sesizare a organului de urmărire penală.2.3 Daţi o analiză juridică a autodenunţului şi faceţi o delimitare de celelalte moduri de sesizare a organelor de urmărire penală?

Subiectul IIIBucătaru este învinuit de săvârşirea unei infracţiuni uşoare şi a înaintat

procurorului o cerere privind aplicarea faţă de el a suspendării condiţionate a urmăririi penale. Indicaţi: 1) în prezenţa căror condiţii procurorul nu este în drept, prin ordonanţă, să suspende condiţionat urmărirea penală; 2) termenul maximal a suspendării condiţionate a urmăririi penale; 3) soluţiile după expirarea termenului de suspendare condiţionată a urmării penale; 4) cine este în drept să decidă eliberarea de răspundere penală.



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul I. Liberarea provizorie pe cauţiune1.1 Caracterizaţi procedura examinării cererii de liberare provizorie pe cauţiune.1.2 Clasificaţi condiţiile liberării provizorii pe cauţiune.1.3 Apreciaţi criteriile de stabilire a sumei cauţiunii .

Subiectul II. Procedura privind acordul de recunoaştere a vinovăţiei2.1 Indicaţi soluţiile instanţei de judecată la examinarea acordului de recunoaştere a vinovăţiei2.2 Analizaţi criteriile de acceptare a acordului de recunoaştere de către instaţnă.2.3 Apreciaţi rolul apărătorului la încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

Subiectul IIIConstantinov a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de furt. Instanţa

de judecată, adoptând sentinţa de condamnare, s-a bazat pe declaraţiile martorilor Sîrbu şi Guzun care au declarat că au văzut cum Constantinov a ieşit cu televizorul din casa unde a avut loc sustragerea. După 10 luni Sîrbu şi Guzun s-au prezentat la procuror declarând că au depus declaraţii false împotriva lui Constantinov din cauza stării conflictuale existente între ei. Sîrbu şi Guzun au fost condamnaţi pentru depunerea cu bună ştiinţă a declaraţiilor mincinoase. Indicaţi: 1) care acţiuni trebuie să le întreprindă procurorul; 2) în ce condiţii poate fi revizuită cauza penală în privinţa lui Constantinov.



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul I . Principiul libertăţii de mărturisire împotriva sa 1.1 Descrieţi acţiunea principiului dreptului la tăcere la diferite faze ale procesului penal, inclusiv în cadrul procedurilor speciale.1.2 Determinaţi impactul dreptului de a nu mărturisi împotriva sa asupra situaţiei acuzatului (bănuitului, învinuitului şi inculpatului).1.3 Apreciaţi acţiunea principiului libertăţii de a nu mărturisi împotriva sa asupra altor persoane decât acuzatul.

Subiectul II. Suspendarea condiţionată a urmăririi penale şi liberarea de răspundere penală2.1 Numiţi cauzele şi condiţiile cînd este posibilă suspendarea condiţionată a urmăririi penale cu liberare ulterioară de răspundere penală.2.2 Analizaţi particularităţile procedurii de suspendare condiţionată a urmăririi penale.2.3 Apreciaţi oportunitatea dreptului discreţionar al procurorului în procedura dată.

Subiectul IIIÎnvinuitul Costin, prin eliberarea mandatului de arest de către judecătorul de

instrucţie la demersul procurorului, este arestat preventiv pentru o durată de 30 de zile. Indicaţi: 1) modalităţile de eliberare din starea de arest; 2) descrieţi organul şi actul procedural prin care se eliberează din starea de arest preventiv în fiecare modalitate aparte.



APROBAT


din 29 aprilie 2009


Subiectul I . Desfăşurarea procesului penal în termeni rezonabili1.1 Descrieţi criteriile de apreciere a desfăşurării procesului penal în termeni rezonabili.1.2 Analizaţi cazurile în care urmărirea penală şi judecata trebuie să aibă loc de urgenţă şi în mod preferenţial. Ar trebui să fie prevăzute şi alte cazuri sau vreunul din cele prevăzute să fie exclus din această categorie? De ce?1.3 Consideraţi oportună reducerea pedepsei inculpatului ca remediu al încălcării dreptului acestuia la soluţionarea cauzei în termeni rezonabili?

Subiectul II. Recursul în anulare 2.1 Descrieţi temeiurile recursului în anulare.2.2 Stabiliţi similitudini dintre reglementarea recursului în anulare şi a recursului împotrivă hotărârilor instanţelor de apel.2.3 Apreciaţi oportunitatea exercitării recursului în anulare prin prisma art.6 al CEDO.

Subiectul IIIOfiţerul de urmărire penală Casapu din Comisariatul de poliţie sect. Centru,

având informaţie că în apartamentul 35 de pe strada Bucureşti 25 sunt ascunse substanţe narcotice, a efectuat percheziţie împreună cu alţi doi colegi ai săi. Proprietarul apartamentului cetăţeanul Vascan a cerut să i se lămurească temeiurile percheziţiei declarând că poate pune la dispoziţie tot ce se caută. Fără a reacţiona la cele declarate de proprietar reprezentanţii organului de urmărire au efectuat percheziţia.Daţi apreciere acţiunilor ofiţerului de urmărire?

teste.rom.ex.st 2009

Documents