PA

Chirurgie generală1. CS. După care principiu hemoragiile sunt clasificate în "per diabrosis", "per

rexin" şi "per diapedesis"[ ] a) După principiul anatomic[x] b) După mecanismul de apariţie[ ] c) După raportul faţă de mediul extern[ ] d) După evoluţie[ ] e) După timpul de dezvoltare-------------------------------------------------------------------2. CM. Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne?[x] a) Hemoragia din ulcerul gastric[x] b) Hematomul intermuscular[ ] c) Hemoragia din plaga tăiată a gambei[x] d) Hemoragia pulmonară[x] e) Hemoragia în cavitatea articulară-------------------------------------------------------------------3. CM. Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne intracavitare?[ ] a) Hemoragia din ulcerul gastric[x] b) Hemoragia în cavitatea pleurală[ ] c) Hemoragia uterină[x] d) Hemoragia intraarticulară[x] e) Tamponada cordului-------------------------------------------------------------------4. CS. Cînd se dezvoltă hemoragia secundară precoce?[x] a) În primele zile după traumă, în urma alunecării ligaturii de pe vas sau a

detaşării trombului din lumenul acestuia[ ] b) În timpul traumei[ ] c) În timpul supuraţiei plăgii[ ] d) Peste 14 zile după traumă[ ] e) Peste 21 zile după traumă-------------------------------------------------------------------5. CS. Cînd se dezvoltă hemoragia secundară tardivă?[ ] a) În primele zile după lezarea vasului[ ] b) Nemijlocit după traumă[x] c) În timpul supuraţiei plăgii[ ] d) În timpul transportării accidentatului spre staţionar, din cauza alunecării

ligaturii de pe vas[ ] e) În timpul transportării accidentatului spre staţionar, din cauza detaşării

trombului din lumenul vasului-------------------------------------------------------------------6. CM. Indicaţi reacţiile organismului în caz de hemoragie, ce se referă la faza de

compensare.[x] a) Hemodiluţia[x] b) Centralizarea hemodinamicii[ ] c) Decentralizarea hemodinamicii[x] d) Hiperventilarea[x] e) Includerea mecanismului renal de compensare-------------------------------------------------------------------7. CM. Indicaţi fenomenele patologice, ce se dezvoltă în organism în faza terminală

a hemoragiei.[x] a) Acidoza[ ] b) Centralizarea hemodinamicii[x] c) Toxemia[x] d) Decentralizarea hemodinamicii[ ] e) Hemodiluţia-------------------------------------------------------------------8. CM. Indicaţi semnele generale ale hemoragiei.[x] a) Tahicardia[ ] b) Melena[x] c) Paliditatea[ ] d) Voma cu sînge[x] e) Hipotonia-------------------------------------------------------------------9. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard, s-a

observat aglutinarea cu toate serurile (de grupele I, II şi III). Apreciaţi grupa sangvină.

[ ] a) 0(I)[ ] b) A(II)[ ] c) B(III)[x] d) AB(IV)[ ] e) Eroare în tehnica de apreciere-------------------------------------------------------------------10. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a

observat aglutinarea cu serurile din grupele Il şi III şi lipsa aglutinării cu serul din grupa I. Apreciaţi grupa de sînge.

[ ] a) 0(I)[ ] b) A(II)[ ] c) B(III)[ ] d) AB(IV)[x] e) Eroare în tehnica de apreciere-------------------------------------------------------------------11. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat

aglutinarea cu ţoliclonul anti-B şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-A. Apreciaţi grupa de sînge.

[ ] a) 0(I)[ ] b) A(II)[x] c) B(III)

[ ] d) AB(IV)[ ] e) Eroare în tehnica de apreciere-------------------------------------------------------------------12. CS. Cum se transfuzează sîngele în timpul efectuării probei biologice?[ ] a) În jet, în două prize a cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min[x] b) În jet, în trei prize cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min[ ] c) Cu picătura timp de 15 min, cu o pauză ulterioară de 3-5 min[ ] d) În jet, într-o priză[ ] e) Proba biologică se efectuiază doar în timpul transfuziei de plasmă-------------------------------------------------------------------13. CM. În ce constă aprecierea valabilităţii sîngelui conservat pentru transfuzie?[ ] a) Examinarea microbiologică a sîngelui donatorului[x] b) Controlul corespunderii datelor de pe eticheta containerului cu sîngele ce se

conţine în aceasta[ ] c) Determinarea grupei şi factorului rezus a sîngelui din container[x] d) Evaluarea vizuală a conţinutului containerului cu sînge[x] e) Controlul ermetismului containerului cu sînge-------------------------------------------------------------------14. CM. Indicaţi perioadele şocului posthemotransfuzional:[x] a) Perioada de şoc propriu-zisă[x] b) Perioada de oligo şi anurie (insuficienţei renale acute)[ ] c) Perioada de septicotoxemie[x] d) Perioada de restabilire a diurezei (reconvalescenţei)[ ] e) Perioada stabilizării hemodinamicii-------------------------------------------------------------------15. CM. La complicaţiile mecanice ale hemotransfuziei se referă:[x] a) Dilatarea acută a cordului[x] b) Embolia gazoasă[x] c) Trombozele şi trombemboliile[x] d) Ischemia extremităţii după hemotransfuzia intraarterială[ ] e) Şocul hemolitic-------------------------------------------------------------------16. CM. Semnele clinice locale ale plăgii sunt următoarele:[x] a) Hemoragia[x] b) Doloritatea[ ] c) Leziunea organelor interne[x] d) Dehiscenţa marginilor plăgii[ ] e) Şocul-------------------------------------------------------------------17. CM. Ce factori condiţionează durerea într-o plagă?[x] a) Acţiunea traumatică directă asupra receptorilor nervoşi[ ] b) Ischemia zonei traumatizate în urma trombozei vaselor sangvine mici[ ] c) Paralizia receptorilor nervoşi ca urmare a acidozei tisulare[x] d) Compresia receptorilor nervoşi prin edem[ ] e) Dezvoltarea rapidă a reacţiei inflamatorii locale-------------------------------------------------------------------18. CM. Ce plăgi se evidenţiază în dependenţă de caracterul lezării ţesuturilor?[x] a) Tocată[x] b) Lacerată[x] c) Tăiată[x] d) Prin armă de foc[ ] e) Ocazională-------------------------------------------------------------------19. CS. La ce tip de plagă după caracterul lezării ţesuturilor se referă incizia

chirurgicală?[ ] a) La locul de muncă[ ] b) Prin înţepare[ ] c) Mixtă[x] d) Tăiată[ ] e) Ocazională-------------------------------------------------------------------20. CM. Conform clasificării după gradul de infectare plăgile se clasifică în:[x] a) Recent infectate[x] b) Aseptice[ ] c) Necrotice[ ] d) Putride[x] e) Purulente-------------------------------------------------------------------21. CS. Ce plagă se consideră infectată?[ ] a) Plaga chirurgicală, atunci cînd în timpul operaţiei este deschis intestinul[x] b) Orice plagă ocazională[ ] c) Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai

mare de 103(1.000)[ ] d) Plaga, în care există un proces purulent[ ] e) Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai

mare de 105 (100.000)-------------------------------------------------------------------22. CS. Se cunoaşte, că procesul purulent în plagă se dezvoltă cînd concentraţia

microorganismelor este mai mare de:[x] a) 105 (100.000) pe un gram de ţesut[ ] b) 103 (10.000) pe un gram de ţesut[ ] c) 103 (1.000) pe un gram de ţesut[ ] d) 102 (100) pe un gram de ţesut[ ] e) 101 (10) pe un gram de ţesut-------------------------------------------------------------------23. CM. Care plăgi ale abdomenului se consideră penetrante?

PA

[x] a) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, peritoneului parietal şi a intestinului

[ ] b) Plaga cu lezarea pielii şi ţesutului adipos subcutanat[ ] c) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat şi a aponeurozei[ ] d) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei şi

muşchilor peretelui abdominal anterior[x] e) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, muşchilor

peretelui abdominal anterior şi a peritoneului parietal-------------------------------------------------------------------24. CM. Ce zone de traumare a ţesuturilor se deosebesc în caz de plăgi prin armă

de foc?[x] a) Zona necrozei traumatice primare[ ] b) Zona edemului traumatic[x] c) Zona canalului plăgii[x] d) Zona de comoţie moleculară[ ] e) Zona necrozei terţiare-------------------------------------------------------------------25. CS. Prin ce se caracterizează zona comoţiei moleculare în caz de plăgi prin

armă de foc?[ ] a) Necroza traumatică, ce apare la acţiunea directă a energiei cinetice a

glontelui[ ] b) Nimerirea şi multiplicarea rapidă a infecţiei în canalul plăgii[ ] c) Edemul neomogen al ţesuturilor de-a lungul canalului plăgii[x] d) Dereglarea metabolismului tisular şi distrugerea structurilor celulare[ ] e) Caracterul anatomic complex al canalului plăgii prin armă de foc-------------------------------------------------------------------26. CM. Se deosebesc următoarele faze ale procesului de plagă:[ ] a) Vindecării secundare[x] b) Formării şi reorganizării cicatricei[x] c) Regenerării[ ] d) Vindecării primare[x] e) Inflamaţiei-------------------------------------------------------------------27. CS. Ce fază a procesului de plagă include perioada modificărilor vasculare şi

perioada curăţirii plăgii?[ ] a) Faza vindecării secundare[ ] b) Faza formării şi reorganizării cicatricei[ ] c) Faza regenerării[ ] d) Faza vindecării primare[x] e) Faza inflamaţiei-------------------------------------------------------------------28. CM. Care din procesele enumerate se referă la faza a doua a procesului de

plagă (faza regenerării)?[x] a) Recanalizarea şi creşterea vaselor sangvine[ ] b) Tromboza capilarelor şi venulelor[ ] c) Dezvoltarea acidozei tisulare[x] d) Formarea ţesutului de granulaţie[x] e) Sinteza colagenului-------------------------------------------------------------------29. CS. Care elemente celulare joacă rolul principal în faza a doua a procesului de

plagă (faza regenerării)?[ ] a) Limfocitele[x] b) Fibroblaştii[ ] c) Macrofagii[ ] d) Leucocitele neutrofile[ ] e) Trombocitele-------------------------------------------------------------------30. CM. Ce funcţii fiziologice are ţesutul granulant?[x] a) Protecţia plăgii de penetrarea microbiană[ ] b) Realizarea hemostazei[ ] c) Contribuie la restabilirea integrităţii dermului[x] d) Completarea defectului de plagă[x] e) Sechestrarea şi detaşarea ţesutului necrotizat-------------------------------------------------------------------31. CM. Există următoarele tipuri de vindecare a plăgilor:[x] a) Sub crustă[ ] b) Regenerarea primară amînată[x] c) Regenerarea secundară[x] d) Regenerarea primară[ ] e) Regenerarea secundară precoce-------------------------------------------------------------------32. CS. Vindecarea necomplicată a plăgii operatorii are loc:[ ] a) Sub crustă[ ] b) Prin regenerare secundară[x] c) Prin regenerare primară[ ] d) Prin regenerare secundară precoce[ ] e) Prin regenerare primară amînată-------------------------------------------------------------------33. CS. Suturile secundare precoce se aplică pe plagă:[ ] a) Pînă la începutul dezvoltării ţesutului granulant[ ] b) După prelucrarea chirurgicală primară a plăgii[x] c) După dezvoltarea ţesutului granulant, dar pînă la formarea ţesutului

cicatriceal[ ] d) După excizia ţesutului granulant ce s-a format în plagă[ ] e) După dezvoltarea ţesutului cicatriceal şi fenomenul de contracţie a plăgii-------------------------------------------------------------------34. CM. Indicaţi principiile prelucrării chirurgicale a plăgilor purulente.

[x] a) Suturi primare pe plagă nu se aplică[ ] b) Se aplică suturi primare pe plagă[x] c) Excizia ţesuturilor devitalizate[ ] d) Excizia ţesutului granulant[x] e) Drenarea plăgii cu meşe de tifon-------------------------------------------------------------------35. CM. Indicaţi metodele fizice suplimentare de prelucrare a plăgilor purulente.[x] a) Prelucrarea plăgii cu get pulsatil[x] b) Utilizarea laserului chirurgical[x] c) Cavitaţia ultrasonoră[x] d) Tratament în mediu abacterian dirijat[ ] e) Prelucrarea chirurgicală secundară a plăgii-------------------------------------------------------------------36. CM. Indicaţi factorii, asocierea cărora duce la dezvoltarea infecţiei chirurgicale.[x] a) Prezenţa microorganismelor patogene virulente[ ] b) Hiperemia venoasă a ţesuturilor[x] c) Reacţia de răspuns al organismului la infecţie[ ] d) Bacteriemia tranzitorie[x] e) Prezenţa porţilor de intrare a infecţiei-------------------------------------------------------------------37. CM. Indicaţi sursele posibile ale infecţiei chirurgicale. [x] a) Exogenă[ ] b) Prin implantare[ ] c) Prin contact[x] d) Endogenă[ ] e) Aerogenă-------------------------------------------------------------------38. CS. Indicaţi mecanismul de dezvoltare al edemului în caz de infecţie

chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.[ ] a) Accelerarea locală a reacţiilor catabolice, asociată de eliberarea energiei[ ] b) Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul

inflamator[x] c) Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi

extravazarea lichidului[ ] d) Acţiunea serotoninei, histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul

inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular[ ] e) Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi-------------------------------------------------------------------39. CM. Indicaţi mecanismele şi reacţiile nespecifice de apărare în caz de infecţie

chirurgicală.[x] a) Rolul protectiv al dermei neafectate[x] b) Prezenţa microflorei saprofite a pielii[x] c) Inflamaţia[ ] d) Sinteza anticorpilor contra agenţilor cauzali ai infecţiei[x] e) Fagocitoza-------------------------------------------------------------------40. CS. Ce indică simptomul de fluctuienţă în caz de infecţie chirurgicală a

ţesuturilor moi?[x] a) Formarea unei cavităţi cu conţinut purulent[ ] b) Prezenţa procesului inflamator în stadiul de infiltraţie[ ] c) Prezenţa gazului în ţesuturi[ ] d) Caracterul anaerob neclostridial al infecţiei[ ] e) Implicarea în procesul patologic a organelor subiacente-------------------------------------------------------------------41. CS. În caz de furuncul inflamaţia purulentă se dezvoltă în:[ ] a) Ţesutul subcutanat[ ] b) Glanda sebacee[ ] c) Piele[x] d) Foliculul pilos[ ] e) Glanda sudoripară-------------------------------------------------------------------42. CM. Indicaţi fazele de evoluţie a furunculului.[x] a) Faza de infiltraţie[ ] b) Faza de necroză[x] c) Faza de abcedare[ ] d) Faza de erupere[ ] e) Faza de detaşare a necrozei-------------------------------------------------------------------43. CS. În caz de hidrosadenită inflamaţia purulentă se dezvoltă în:[ ] a) Ţesutul celulo-adipos subcutanat[x] b) Glanda sudoripară[ ] c) Foliculul pilos[ ] d) Ganglionul limfatic[ ] e) Glanda sebacee-------------------------------------------------------------------44. CM. Hidrosadenita se caracterizează prin următoarele:[ ] a) În centrul infiltratului inflamator se află foliculul pilos[ ] b) Localizarea tipică este regiunea occipitală şi cervicală posterioară[x] c) Mai frecvent e localizată în regiunea axilară[ ] d) Inflamaţia purulentă debutează de la glanda sebacee[x] e) Are tendinţă către recidivare-------------------------------------------------------------------45. CM. Carbunculul se caracterizează prin următoarele semne:[x] a) De regulă, se dezvoltă în regiunea occipitală şi interscapulară[ ] b) Starea generală a bolnavului de regulă rămîne satisfăcătoare[ ] c) Pielea de-asupra focarului inflamator nu este schimbată[x] d) Semnul de "sită"

PA

[x] e) Simptomul de fluctuienţă nu este tipic-------------------------------------------------------------------46. CS. Agentul cauzal tipic al erizipelului este:[x] a) Streptococul[ ] b) Stafilococul[ ] c) Colibacilul[ ] d) Pneumococul[ ] e) Bacilul pioceanic-------------------------------------------------------------------47. CM. Indicaţi formele clinice ale erizipelului.[x] a) Forma flegmonoasă[ ] b) Forma abcedantă[x] c) Forma buloasă[x] d) Forma necrotică[x] e) Forma eritematoasă-------------------------------------------------------------------48. CM. Indicaţi simptoamele clinice caracteristice pentru forma eritematoasă a

erizipelului.[ ] a) Formarea bulelor, umplute cu lichid seros, pe piele[x] b) Hiperemia pielii sub forma "limbilor de foc"[ ] c) Formarea sectoarelor de necroză cutanată[x] d) Hiperemia pielii sub forma „hartei geografice"[ ] e) Simptomul de fluctuienţă-------------------------------------------------------------------49. CM. În care forme ale erizipelului este indicat tratamentul chirurgical?[x] a) Forma flegmonoasă[ ] b) Forma buloasă[x] c) Forma necrotică[ ] d) Forma abcedantă[ ] e) Forma eritematoasă-------------------------------------------------------------------50. CM. Pătrunderea microflorei patogene în ţesuturile moi ale mîinii mai des se

petrece:[ ] a) Pe cale hematogenă[x] b) Prin bătături, fisuri ale pielii[ ] c) Pe cale hematogenă[x] d) Împreună cu corpii străini mici (aşchii)[ ] e) Din oasele infectate ale falangelor şi metacarpului-------------------------------------------------------------------51. CM. Panariţiul tendinos al căror degete ale mîinii poate conduce către

răspîndirea infecţiei spre spaţiul Pirogov-Parona?[x] a) Primul[ ] b) Al doilea[ ] c) Al treilea[ ] d) Al patrulea[x] e) Al cincilea-------------------------------------------------------------------52. CM. Indicaţi formele superficiale ale panariţiului.[x] a) Subcutanat[ ] b) Tendinos[ ] c) Pandactilita[x] d) Periunghial (paronichia)[x] e) Cutanat-------------------------------------------------------------------53. CM. Indicaţi formele profunde ale panariţiului.[x] a) Tendinos[x] b) Osos[x] c) Articular[ ] d) Subunghial[x] e) Pandactilita-------------------------------------------------------------------54. CS. Prin termenul "pandactilită" se subînţelege:[ ] a) Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor mîinii[ ] b) Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor plantei[x] c) Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al mîinii[ ] d) Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al plantei[ ] e) Concreşterea tuturor degetelor mîinii sau a plantei-------------------------------------------------------------------55. CS. Ce incizii se efectuiază în caz de panariţiu tendinos?[ ] a) Semilunare, pe falanga distală[ ] b) Longitudinale, pe ambele suprafeţe laterale ale falangei distale[x] c) Longitudinale, pe ambele suprafeţe laterale ale falangei medii şi bazale[ ] d) Incizie longitudinală pe linia medie a suprafeţei palmare a degetului, pe

toată lungimea tecii sinoviale[ ] e) Incizii multiple transversale pe toate falangele-------------------------------------------------------------------56. CM. Edemul regiunii dorsale a mîinii în caz de flegmon al suprafeţei palmare: [ ] a) Se remarcă foarte rar[ ] b) Este cauzat doar de eruperea puroiului spre regiunea dorsală a mîinii[x] c) Este remarcat în majoritatea cazurilor[x] d) Este condiţionat de particularităţile drenajului limfatic[x] e) Apare precoce din cauza structurei laxe a ţesutului subcutanat-------------------------------------------------------------------57. CS. Ce reprezintă sepsisul?[ ] a) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi

organe

[ ] b) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la prezenţa microorganismelor

[ ] c) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin[ ] d) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin[x] e) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică-------------------------------------------------------------------58. CS. Ce reprezintă septicopiemia?[ ] a) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin[ ] b) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică[x] c) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi

organe[ ] d) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la

prezenţa microorganismelor[ ] e) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin-------------------------------------------------------------------59. CM. Care afirmaţii caracterizează corect sepsisul?[x] a) Clinic se manifestă în acelaşi mod deşi agenţii microbieni provocători pot fi

diferiţi[x] b) Sepsisul nu are perioada de incubaţie[ ] c) Tabloul clinic al sepsisului depinde de tipul agentului microbian provocător[x] d) Sepsisul reprezintă un proces sistemic[ ] e) Perioada de incubaţie în sepsis este scurtă (<24 ore)-------------------------------------------------------------------60. CM. Pentru diagnosticul sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS) se

utilizează următoarele criterii:[x] a) Nivelul leucocitelor în sânge[ ] b) Tensiunea arterială sistolică[x] c) Temperatura corpului[x] d) Frecvenţa respiratorie[x] e) Frecvenţa contracţiilor cardiace-------------------------------------------------------------------61. CM. Ce criterii confirmă prezenţa sindromului de răspuns inflamator sistemic

(SIRS)?[ ] a) Frecvenţa contracţiilor cardiace < 90 bătăi/min[x] b) Frecvenţa contracţiilor cardiace > 90 bătăi/min[ ] c) Temperatura corpului > 37,5°C[x] d) Temperatura corpului > 38°C[x] e) Temperatura corpului < 36°C-------------------------------------------------------------------62. CM. Ce criterii confirmă prezenţa sindromului de răspuns inflamator sistemic

(SIRS)?[x] a) Numărul leucocitelor în sânge > 12.000/mm3[x] b) Numărul leucocitelor în sânge < 4.000/mm3[ ] c) Tensiunea arterială sistolică < 90 mm Hg[ ] d) Frecvenţa respiratorie < 14 respiraţii/min[x] e) Frecvenţa respiratorie > 20 respiraţii/min-------------------------------------------------------------------63. CS. Care este definiţia „sepsisului sever"?[ ] a) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) asociat cu disfuncţia de

organ[ ] b) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) asociat cu focarul

confirmat de infecţie[x] c) Sepsisul asociat cu disfuncţia de organ[ ] d) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS)[ ] e) Sepsisul asociat cu hipotensiunea arterială în pofida resuscitării volemice

adecvate-------------------------------------------------------------------64. CM. Indicaţi cele trei citokine cu importanţă maximă în patogeneza sepsisului.[ ] a) Interleukina 6 (IL6)[x] b) Factorul activării trombocitelor (PAF)[x] c) Factorul necrozei tumorale (TNF-alpha)[x] d) Interleukina 1 (IL1)[ ] e) Prostoglandina E (PGE)-------------------------------------------------------------------65. CM. Ce efecte generalizate produc citokinele în cazul sepsisului chirurgical?[x] a) Leziunea endoteliului[x] b) Adeziunea neutrofile-endoteliu[x] c) Coagulopatie cu hemoragii capilare şi microtromboză[ ] d) Eliberarea sângelui din organe şi ţesuturi-depou[ ] e) Paralizia centrului respirator şi stop cardiac-------------------------------------------------------------------66. CM. Pe ce se bazează diagnosticul clinic al sepsisului sever?[x] a) Depistarea semnelor insuficienţei poliorganice[ ] b) Evaluarea nivelului citokinelor în sânge[ ] c) Depistarea hemoculturii sau uroculturii pozitive[x] d) Evidenţierea semnelor locale ale infecţiei chirurgicale[x] e) Depistarea criteriilor pozitive ale sindromului de răspuns inflamator

sistemic (SIRS)-------------------------------------------------------------------67. CS. Care din rezultatele enumerate ale investigaţiilor paraclinice este decisiv

pentru confirmarea sepsisului?[x] a) Hemocultura pozitivă[ ] b) Evidenţierea leucocitozei cu devierea spre stînga în formula leucocitară[ ] c) Nivelul ridicat al citokinelor (factorul necrozei tumorale) în sânge[ ] d) Nivelul crescut al proteinei C-reactive[ ] e) Cantitatea înaltă de procalcitonină în serul sangvin-------------------------------------------------------------------

PA

68. CM. Indicaţi regulile administrării terapiei antibacteriene în cazul sepsisului.[x] a) Trebuie administrate antibiotice cu spectru larg de acţiune[x] b) Antibioticele trebuie modificate în raport cu rezultatele culturilor[ ] c) Terapia antibacteriană trebuie administrată odată cu stabilirea

diagnosticului de sepsis[ ] d) Terapia antibacteriană trebuie administrată doar după primirea rezultatului

pozitiv al hemoculturii, conform antibioticogramei[x] e) Iniţial antibioticele sunt administrate empiric-------------------------------------------------------------------69. CS. Cel mai important agent bacterian provocator al gangrenei gazoase este:[ ] a) Clostridium hystoliticum[ ] b) Clostridium oedomatiens[ ] c) Clostridium tetani[x] d) Clostridium perfringens[ ] e) Clostridium septicum-------------------------------------------------------------------70. CM. Ce efecte biologice provoacă alfa-exotoxina produsă de Clostridium

perfringens?[x] a) Hemoliza sau tromboza[x] b) Miocardio-supresant[ ] c) Dereglarea funcţiei de barieră a intestinului[ ] d) Leziunea endoteliului[x] e) Necroza tisulară-------------------------------------------------------------------71. CS. Crepitaţia determinată palpator în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a

ţesuturilor moi este cauzată de:[ ] a) Pătrunderea în plagă a aerului din tractul gastrointestinal în cazul formei

postoperatorii a infecţiei[ ] b) Fricţiunea fragmentelor osoase în plagă, formate în rezultatul fracturilor

deschise[ ] c) Producerea cantităţilor mari de exotoxină[x] d) Formarea gazului în ţesuturi[ ] e) Pătrunderea în plagă a aerului din mediul extern prin canalul plăgii-------------------------------------------------------------------72. CS. Evidenţierea straturilor de gaz în ţesuturile moi în cazul gangrenei gazoase

la examenul radiologic sau tomografia computerizată este denumită şi:[ ] a) Semnul pozitiv de „carne fiartă"[x] b) Semnul pozitiv Krause[ ] c) Semnul pozitiv Melnicov[ ] d) Semnul pozitiv al „dopului de şampanie"[ ] e) Semnul pozitiv Vişnevskii-------------------------------------------------------------------73. CM. Care sunt scopurile inciziilor longitudinale „de lampas" în cazul gangrenei

gazoase a extremităţii?[ ] a) Simplificarea exciziei ţesuturilor necrotizate şi vizual devitalizate[ ] b) Sporirea vindecării plăgii[x] c) Diminuarea compresiei şi a ischemiei tisulare[x] d) Ameliorarea accesului aerului spre canalul plăgii[ ] e) Prevenirea multiplicării sporilor clostridieni-------------------------------------------------------------------74. CS. Care dintre metodele curative adjuvante enumerate este mai utilă în cazul

gangrenei gazoase?[ ] a) Hemofiltraţia[x] b) Oxigenoterapia hiperbarică[ ] c) Plasmafereza[ ] d) Hemodializa[ ] e) Hemosorbţia-------------------------------------------------------------------75. CM. Indicaţi agenţii microbieni provocatori ai infecţiei anaerobe neclostridiene

a ţesuturilor moi.[ ] a) Pseudomonas aeruginosa[x] b) Bacteroides fragiles[ ] c) Clostridium perfringens[x] d) Peptococcus[ ] e) Klebsiella-------------------------------------------------------------------76. CM. Indicaţi metodele utile pentru diagnosticul infecţiei anaerobe

neclostridiene a ţesuturilor moi.[x] a) Colectarea şi incubarea microorganismelor în condiţii anaerobe[x] b) Microscopia ţesutului sau exudatului infectat[ ] c) Analiza biochimică pentru determinarea nivelului citokinelor în sânge[ ] d) Depistarea toxinelor în ţesuturile infectate prin intermediul reacţiei

imunoenzimatice (ELISA)[x] e) Cromatografia gazo-lichidiană a ţesutului sau exudatului-------------------------------------------------------------------77. CM. Indicaţi situaţiile clinice ce corespund sindromului de picior diabetic

conform definiţiei OMS.[ ] a) Neuropatia diabetică fără ulcer, gangrenă sau infecţie la nivelul plantei[ ] b) Plaga infectată a plantei la un pacient cu diabet zaharat, fără neuro- şi

angiopatie[x] c) Ulcerul plantar asociat cu neuropatia diabetică[x] d) Gangrena degetului plantei asociată cu angiopatie la un pacient cu diabet

zaharat[ ] e) Ulcerul plantar la un bolnav cu ateroscleroză, fără diabet zaharat-------------------------------------------------------------------78. CS. Indicaţi forma piciorului diabetic care cel mai des duce la amputaţie înaltă.[ ] a) Ischemică

[ ] b) Osteoartropatică[ ] c) Neuropatică[x] d) Neuro-ischemică[ ] e) Osteomielitică-------------------------------------------------------------------79. CM. Pentru forma ischemică a piciorului diabetic sunt caracteristice:[ ] a) Prezenţa ulcerelor indolore cu hipercheratoză pe partea plantară[x] b) Prezenţa necrozelor foarte dureroase pe degetele plantei[x] c) Lipsa pulsului pe arterele plantei[ ] d) Tegumentele plantei calde şi uscate[x] e) Suflu sistolic pe artera femurală-------------------------------------------------------------------80. CM. Ce efecte are hiperglicemia în diabetul zaharat asupra sistemului imun?[ ] a) Stimulează migrarea leucocitelor[x] b) Suprimă hemotaxisul leucocitar[x] c) Suprimă sistemul complementului[ ] d) Stimulează funcţia monocitelor[x] e) Suprimă fagocitoza-------------------------------------------------------------------81. CS. Conform clasificării Wagner, ulcerul plantar profund ce depăşeşte stratul

subcutanat dar nu este complicat cu osteomielită sau abces este apreciat ca picior diabetic de:

[ ] a) Gradul 1[x] b) Gradul 2[ ] c) Gradul 3[ ] d) Gradul 4[ ] e) Gradul 5-------------------------------------------------------------------82. CS. Conform clasificării Wagner, ulcerul plantar profund ce depăşeşte stratul

subcutanat şi se complică cu osteomielită, abces sau flegmon este apreciat ca picior diabetic de:

[ ] a) Gradul 1[ ] b) Gradul 2[x] c) Gradul 3[ ] d) Gradul 4[ ] e) Gradul 5-------------------------------------------------------------------83. CM. Indicaţi preparatele medicamentoase care se utilizează în tratamentul şi

profilaxia complicaţiilor vasculare în planta diabetică:[ ] a) Antispastice (papaverina, no-spa)[x] b) Antitrombotice (aspirina, clopidogrel, ticlid)[ ] c) Vitaminele grupei B[x] d) Analogul sintetic al prostaglandinei E1[x] e) Statine (Simvastatina, Atorvastatina)-------------------------------------------------------------------84. CS. Ce indice de laborator corelează cel mai precis cu nivelul dificitului proteic

în organism?[x] a) Albumina în sînge[ ] b) Protrombina în sînge[ ] c) Globulina în sînge[ ] d) Proteina generală în sînge[ ] e) Limfocitele în sînge-------------------------------------------------------------------85. CS. Calcularea indexului masei corporale a bolnavului se efectuiază după

următoarea formulă:[ ] a) % limfocitelor x numărul total de leucocite / 100[x] b) Masa (kg) / talia (m2)[ ] c) Masa corporală la momentul examinării x 100) / masa corporală ideală[ ] d) 48,1 kg la talia de 152 cm plus 1,1 kg la fiece cm ce depăşeşte 152 cm[ ] e) Masa (g) / talia (cm2)-------------------------------------------------------------------86. CS. Ce valori corespund masei normale conform indexului masei corporale?[x] a) 18,5-24,9[ ] b) 25,0-29,9[ ] c) 30,0-34,9[ ] d) 35,0-39,9[ ] e) 40 şi mai mare-------------------------------------------------------------------87. CM. Ce tipuri de amestecuri pentru alimentarea enterală se disting?[x] a) Amestecuri modulate[ ] b) Amestecuri calorice[x] c) Amestecuri enterale standard balansate[x] d) Amestecuri alimentare naturale[x] e) Amestecuri modificate chimic-------------------------------------------------------------------88. CM. Care sunt metodele de realizare a alimentării enterale?[x] a) Continue[ ] b) Parţială[x] c) Fracţionată[ ] d) Mecanică[ ] e) Completă-------------------------------------------------------------------89. CM. Ce complicaţii sunt caracteristice pentru alimentarea enterală?[x] a) Metabolice[x] b) Diarea[ ] c) Mecanice[ ] d) Infecţioase

PA

[x] e) Aspiraţia traheobronhială-------------------------------------------------------------------90. CM. Indicaţi cauzele posibile de dezvoltare a insuficienţei arteriale acute a

extremităţii.[x] a) Trauma arterei magistrale[ ] b) Ocluzia lumenului arterial cu o placă aterosclerotică[x] c) Embolia arterială[x] d) Tromboza arterială[ ] e) Tromboflebita-------------------------------------------------------------------91. CS. Grupa de simptome, reunite în literatura anglofonă sub termenul "6P", este

caracteristică pentru:[x] a) Ischemia acută a extremităţii[ ] b) Ischemia cronică a extremităţii[ ] c) Anevrismul arterial[ ] d) Tromboza venoasă acută[ ] e) Insuficienţa venoasă cronică-------------------------------------------------------------------92. CM. Indicaţi manifestările, ce nu se referă la grupa de simptome reunite în

literatura anglofonă sub termenul "6P".[ ] a) Paresthesia - parestezia[ ] b) Pallor - paloarea tegumentelor[x] c) Polyuria - poliuria[x] d) Poikilocytosis - poichilocitoza[ ] e) Pain - durerea-------------------------------------------------------------------93. CM. Sub noţiunea de „embolie" se subînţelege:[ ] a) Obstrucţia vasului sangvin cu un tromb, format în locul lezării peretelui

vascular[x] b) Obstrucţia unui vas integru (nelezat) cu un tromb, format în alte regiuni ale

sistemului cardiovascular[ ] c) Îngustarea lumenului vascular în urma îngroşării intimei[ ] d) Obstrucţia vasului cu placă aterosclerotică[x] e) Obstrucţia vasului nelezat cu fragment de ţesut sau corp străin, migrat din

alte regiuni ale sistemului cardio-vascular-------------------------------------------------------------------94. CS. Ce se subînţelege sub termenul „tromboză"?[x] a) Obstrucţia vasului sangvin de către un tromb, format nemijlocit în locul

lezării peretelui vascular[ ] b) Obstrucţia vasului nelezat de către un tromb, format în alte regiuni ale

sistemului cardiovascular[ ] c) Îngustarea lumenului vascular din cauza îngroşării intimei[ ] d) Ocluzionarea treptată a vasului cu o placă aterosclerotică[ ] e) Ocluzionarea vasului nelezat cu un fragment de ţesut sau corp străin,

provenit din alte regiuni ale sistemului cardio-vascular-------------------------------------------------------------------95. CS. Indicaţi simptomul, ce nu este caracteristic pentru embolia arterei

femurale?[ ] a) Durere acută în extremitatea inferioară[ ] b) Lipsa pulsului pe artera poplitee şi arterele plantei[x] c) Claudicaţia intermitentă[ ] d) Hipoestezia pielii plantei[ ] e) Pareza plantei-------------------------------------------------------------------96. CS. Metoda optimală de tratament al emboliei arterei femurale este:[ ] a) By-pass-ul femuro-popliteal cu autovenă[ ] b) Tromboliza cu utilizarea urokinazei sau streptokinazei[x] c) Trombembolectomia urgentă cu utilizarea cateterului cu balon Fogarty[ ] d) Tratamentul conservator cu utilizarea dozelor mari de heparină[ ] e) Tactica expectativă şi supravegherea în dinamică a bolnavului-------------------------------------------------------------------97. CM. Locurile tipice de formare a trombilor, ce produc embolia arterelor

periferice sunt:[ ] a) Compartimentele inimii drepte[x] b) Compartimentele inimii stîngi[x] c) Anevrismele aortei şi arterelor mari[ ] d) Sistemul venei cave inferioare[ ] e) Sistemul venei cave superioare-------------------------------------------------------------------98. CM. Asocierea căror condiţii patologice poate conduce spre dezvoltarea

emboliei „paradoxale" a arterelor periferice?[ ] a) Prezenţa maselor trombotice în lumenul ventricolului stîng[x] b) Prezenţa defectului de sept interatrial sau interventricular[ ] c) Prezenţa unui anevrism mare al aortei abdominale cu tromboză parietală[x] d) Prezenţa maselor trombotice în venele profunde ale membrelor inferioare[ ] e) Prezenţa fistulei între o arteră şi venă periferică-------------------------------------------------------------------99. CM. Care metode sunt utilizate pentru determinarea suprafeţei arsurilor?[x] a) Metoda lui Wells[ ] b) Regula sutei[x] c) Regula palmei[x] d) Metoda lui Lund-Brower[ ] e) Indexul lui Kiss-------------------------------------------------------------------100. CM. În care situaţii se va declanşa boala arşilor?[x] a) Arsuri superficiale mai mare de 25%[ ] b) Arsuri a regiunilor funcţional active

[x] c) Arsuri a căilor respiratorii[x] d) Arsuri profunde mai mare de 10%[ ] e) Arsuri profunde mai mare de 5%-------------------------------------------------------------------

Chirurgie nr.11. CS Care din următoarele afirmaţii corespunde herniei inghinale directe:[x] a) Nu coboară în scrot[ ] b) Este congenitală[ ] c) Mai frecvent este unilaterală[ ] d) Se strangulează foarte frecvent[ ] e) Este o hernie de efort-------------------------------------------------------------------2. CS Strangularea diverticulului Meckel este hernia:[ ] a) Richter[ ] b) Maydl[x] c) Littre[ ] d) Gheselbah[ ] e) Brock-------------------------------------------------------------------3. CS Strangularea parietală antimezocolică poarta denumirea de hernie:[ ] a) Brock[ ] b) Gheselbah[ ] c) Maydl[x] d) Richter[ ] e) Littre-------------------------------------------------------------------4. CM În stadiul de ischemie a herniei strangulate sunt prezente următoarele

semne:[x] a) Ansă destinsă, pronunţat cianotică[x] b) Tromboza venelor mezoului[x] c) Peretele îngroşat cu false membrane pe suprafaţă[ ] d) Lichid peritoneal purulent sau fecaloid[x] e) Ansa eferentă palidă, colabată-------------------------------------------------------------------5. CM Tranzitul intestinal este păstrat în următoarele forme ale herniilor

strangulate:[x] a) Hernia Littre[ ] b) Hernia Maydl[x] c) Hernia Brock[ ] d) Hernia Gheselbah[x] e) Hernia Richter-------------------------------------------------------------------6. CS În care din următoarele situaţii sacul herniar lipseşte:[ ] a) Hernia inghinală congenitală[ ] b) Hernia ombilicală[ ] c) Hernia inghinală prin clivaj[ ] d) Hernia perineală[x] e) Hernia diafragmală posttraumatică-------------------------------------------------------------------7. CM Hernia Brock sau pseudostrangularea herniei la un purtător de hernie se

întâlneşte în următoarele situaţii:[x] a) Colecistita acută[ ] b) Pancreatita pseudotumorală[x] c) Ulcerul gastroduodenal perforat[x] d) Apendicita acută perforativă[ ] e) Perforaţia atipică a ulcerului gastric-------------------------------------------------------------------8. CM Tratamentul conservator (bandajul) în hernie este indicat:[x] a) În cazul refuzului categoric al pacientului pentru tratament chirurgical[ ] b) În orice tip de hernie[x] c) La bătrîni cu starea generală contraindicată pentru intervenţia chirurgicală[ ] d) În herniile ireductibile[ ] e) În herniile inghinale congenitale-------------------------------------------------------------------9. CM Selectaţi afirmaţiile corecte privind herniile inghinale oblice:[x] a) Sacul herniar este format de procesul vaginalis[ ] b) Sacul herniar se extinde antero-medial de cordonul spermatic[x] c) Sacul herniar este localzat medial de vasele epigastrice inferioare[x] d) Sacul herniar se extinde lateral de cordonul spermatic[x] e) Hernia inghinală oblică este mai rar bilaterală decât cea directă-------------------------------------------------------------------10. CM Dacă intraoperator la deschiderea sacului herniar se va depista o ansă

intestinală de culoare roşie închisă, destinsă, cu seroasa fără luciu, şi cu sufuziuni în regiunea şanţului de strangulare, vom constata:

[x] a) Stadiul de congestie[ ] b) Stadiul de ischemie[ ] c) Stadiul de gangrenă[ ] d) Stadiul de perforaţie[x] e) Ansă viabilă-------------------------------------------------------------------11. CM Selectaţi afirmaţiile corecte privindl hernia inghinală prin alunecare:[x] a) Porţile herniare sunt mari[ ] b) Conţinutul permanent este numai intestinul subţire[x] c) Colonul sigmoid este o parte componentă a sacului herniar[ ] d) Nu se încarcerează niciodată[x] e) Poate avea dimensiuni mari-------------------------------------------------------------------

PA

12. CS În herniile inghinale oblice scopul major este plastia peretelui anterior al canalului inghinal. Cea mai folosită metodă de plastie este :

[ ] a) Bassini[x] b) Girard-Spasokukoţki cu sutura Kimbarovski[ ] c) Postempski[ ] d) Kukudjanov[ ] e) Martânov-------------------------------------------------------------------13. CS În herniile ombilicale cu diametrul inelulului herniar până la 3 cm metoda

preferabilă de plastie este:[ ] a) Mayo[ ] b) Bassini[ ] c) Sapejko[ ] d) Nici una dintre cele indicate[x] e) Lexer-------------------------------------------------------------------14. CM Indicaţi trei semne principale ale herniei inghinale congenitale:[ ] a) Lipsa debutul dureros[ ] b) Este prezentă numai la copii[x] c) Porţile herniare sunt de dimensiuni majore[x] d) Evoluează într-o hernie inghino-scrotală[x] e) Sacul herniar conţine testicul-------------------------------------------------------------------15. CM Cel mai frecvent herniază următoarele elemente:[ ] a) Vezica urinară[x] b) Epiploonul[ ] c) Colonul ascendent[x] d) Intestinul subţire[ ] e) Prostata-------------------------------------------------------------------16. CM Notaţi trei semne clinice ale herniei inghinale directe:[ ] a) Coboara în scrot[x] b) Este de formă sferică[x] c) Nu coboara în scrot[ ] d) Mai frecvent apare la tineri[x] e) Frecvent este bilaterală-------------------------------------------------------------------17. CM Examenul clinic al pacientului purtător de hernie inghinala oblica poate

prezenta: [x] a) Hernia coboară în scrot[x] b) Pulsaţia arterei epigastrice se determină lateral de sacul herniar[ ] c) Pulsaşia arterei epigastrice se determină medial de sacul herniar[x] d) Expansiunea formaţiunii la tuse[ ] e) Traiectul herniar este perpendicular vs peretele abdominal-------------------------------------------------------------------18. CM Care dintre variantele de hernii enumerate reprezintă hernii externe?[x] a) Hernia femorală[x] b) Hernia ombilicală[ ] c) Hernia diafragmală[x] d) Hernia lombară[x] e) Hernia inghino-scrotală-------------------------------------------------------------------19. CM Care din situaţii nu se încadrează în hernia Maydl ?[ ] a) Strangularea retrograda tip "W"[ ] b) Sacul herniar contine două anse intestinale strangulate[x] c) Hernierea diverticului Meckel[x] d) Hernia obturatorie[x] e) Strangularea parietală a intestinului-------------------------------------------------------------------20. CM Care din următoarele gesturi sunt riscuri şi erori în hernia strangulată?[ ] a) Palparea tumorii herniare[x] b) Intervenţia chirurgicală programată[x] c) Reducerea prin Taxis[ ] d) Tactul rectal sau vaginal[x] e) Eliberarea la domiciliu din secţia de primire a unui bolnav dupa reducerea

spontană a herniei-------------------------------------------------------------------21. CM Care din urmatoarele gesturi pot fi riscuri în hernia ireponibilă?[ ] a) Palparea tumorii herniare[ ] b) Intervenţia chirurgicală de urgenţă[x] c) Reducerea prin Taxis[x] d) Bandajul compresiv al porţii herniare[ ] e) Radiografia abdominală de ansamblu-------------------------------------------------------------------22. CM Procedeele chirurgicale de refacere a peretelui abdominal în hernii

cuprind:[ ] a) Rezecţia organelor din sacul herniar[ ] b) Rezecţia sacului herniar[ ] c) Suturarea colului sacului herniar[x] d) Autodermoplastia[x] e) Aloplastia-------------------------------------------------------------------23. CM Tratamentul chirurgical al herniilor simple reponibile cuprinde:[x] a) Eliminarea sacului herniar[x] b) Repunerea conţinutului sacului herniar[ ] c) Rezecţia parţială a epiploonului[ ] d) Rezecţia segmentară de intestin

[x] e) Hernioplastia-------------------------------------------------------------------24. CM Care din următoarele reprezintă complicaţii ale herniilor:[x] a) Flegmonul herniar[x] b) Ruptura traumatică a herniei[x] c) Ireductibilitatea herniei[ ] d) Varicocelul[x] e) Strangularea-------------------------------------------------------------------1) CS Care este manevra indicată în perforaţia ulcerului gastric la un bolnav de 40-

60 ani, dacă din momentul perforaţiei nu au trecut mai mult de 6 ore?[ ] a) Suturarea simplă a ulcerului[x] b) Rezecţia primară a stomacului[ ] c) Biopsia şi suturarea ulcerului procedeul Oppel[ ] d) Rezecţia cuneiformă a stomacului + vagotomie[ ] e) Vagotomie tronculară bilaterală + suturarea simplă-------------------------------------------------------------------2) CS Reacţia Gregersen-Adler indică:[ ] a) Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei[x] b) Hemoragie microscopică superioară[ ] c) Prezenţa adenomului ulcerogen în pancreas[ ] d) Hemoragie din rect[ ] e) Hemoragie din varicele esofagiene-------------------------------------------------------------------3) CS Semnul Bergman indică:[x] a) Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei[ ] b) Hemoragie microscopică superioară[ ] c) Prezenţa adenomului ulcerogen în pancreas[ ] d) Hemoragie din rect[ ] e) Hemoragie din varicele esofagiene-------------------------------------------------------------------4) CS Situaţia descrisă mai jos: distensie epigastrică, vome cu caracter epizodic şi

tendinţă spre creşterea volumului lor, şi cu o uşurare după ele, corespunde:[ ] a) Stenozei subcompensate[x] b) Stenozei compensate[ ] c) Stenozei decompensate[ ] d) Penetrării ulcerului gastric în pancreas[ ] e) Penetrării ulcerului duodenal în pancreas-------------------------------------------------------------------5) CM În care situaţie este obligatorie biopsia ulcerului perforat:[ ] a) Ulcerul gastric acut[ ] b) Ulcerul duodenal calos cu un diametru mai mare de 2 cm[x] c) Ulcerul gastric la un pacient trecut de 40 ani[x] d) Ulcerul gastric Johnson II cu perforaţie în stomac[ ] e) Ulcerul duodenal calos penetrant în pancreas şi asociat cu hemoragie-------------------------------------------------------------------6) CS Ulcerul mediogastric conform clasificării Johnson este:[ ] a) Nu se încadrează în această clasificare[ ] b) Se încadrează în clasificare în caz de malignizare[x] c) Tipul I[ ] d) Tipul II[ ] e) Tipul III-------------------------------------------------------------------7) CS Semnul Kussmaul reprezintă:[ ] a) Flebita membrului inferior stâng în cancerul gastric[ ] b) Tulburările metabolice în stenoza pilorică decompensată[ ] c) Contractura musculară în ulcerul duodenal perforat[x] d) Prezenţa undelor peristaltice ale stomacului în stenoza pilorică ulceroasă[ ] e) Adenopatie supraclaviculară pe stânga-------------------------------------------------------------------8) CS Care din intervenţiile chirurgicale pe stomac în boala ulceroasă se complică

cel mai rar cu diaree?[ ] a) Vagotomia selectivă[ ] b) Vagotomia tronculară[ ] c) Rezecţia stomacului procedeul Balfour[x] d) Rezecţia stomacului procedeul Billroth-I[ ] e) Vagotomia tronculară cu operaţie de drenaj tip Heineke-Miculicz-------------------------------------------------------------------9) CM Perforaţia atipică reprezintă perforaţia:[ ] a) Acoperită (protejată)[ ] b) Oarbă[x] c) A peretelui posterior al duodenului[x] d) În porţiunea cardială a stomacului[ ] e) În abdomenul liber-------------------------------------------------------------------10) CS Care procedeu prevede utilizarea omentului pe picioruş la suturarea

ulcerului perforat?[x] a) Oppel[ ] b) Judd[ ] c) Braun[ ] d) Heineke-Miculitz[ ] e) Holle-------------------------------------------------------------------11) CM Rezecţia primară nu este indicată în perforaţia ulcerului:[ ] a) Duodenal la bolnavii peste 60 ani[x] b) Duodenal "mut" (fără anamneză)[ ] c) În asociere cu hemoragie

PA

[ ] d) În caz de suspecţie la malignizare[x] e) La tinerii până la 30 de ani-------------------------------------------------------------------12) CS Adenomul ulcerogen produce cantităţi mari de: [ ] a) Histamină[ ] b) Tripsină[ ] c) Kalicreină[x] d) Gastrină[ ] e) Chinine-------------------------------------------------------------------13)CM Tratamentul conservativ în sindromul Mallory-Weiss constă în efectuarea

următoarelor procedee:[x] a) Dieta, antacide, hemocoagulanţi[ ] b) Terapie hormonală (corticosteroizi)[ ] c) Pituitrină i/v[x] d) Sonda Blackmore[x] e) Coagularea endoscopică-------------------------------------------------------------------14) CM În dependenţă de localizarea procesului ulceros deosebim următoarele

tipuri de stenoze, exceptând:[x] a) Stenoza cardiei[ ] b) Stenoza bulbului duodenal[ ] c) Stenoza pilorică[ ] d) Stenoza postbulbară[x] e) Stenoza fundică-------------------------------------------------------------------15) CS Cel mai precoce semn al malignizării ulcerului este:[ ] a) Voma cu miros fetid[ ] b) Hematemeza[x] c) Dispariţia periodicităţii şi violenţei durerilor[ ] d) Pierderea ponderală[ ] e) Melena-------------------------------------------------------------------16) CS Cea mai informativă metodă de investigaţie a secreţiei gastrice este:[ ] a) Testul Hollender[x] b) pH-metria[ ] c) Testul Kay[ ] d) Examenul radiologic[ ] e) Esofagogastroduodenoscopia-------------------------------------------------------------------17) CM Care afirmaţii referitoare la hemoragia digestivă superioară ulceroasă

sunt adevărate:[ ] a) La vârstnici hemoragia digestivă superioară se stopează mai uşor decât la

tineri[x] b) Cel mai important este de a diferenţia hemoragia ulceroasă de hemoragia

din varicele esofagogastrice[ ] c) Se aşteaptă 48 ore efectuând hemostaza medicală[ ] d) Se operează după 48 ore pentru a reduce mortalitatea[x] e) Sursa hemoragiei este situată până la joncţiunea duodeno-jejunală-------------------------------------------------------------------18) CM Sindromul Mallory-Weiss este favorizat de următorii factori:[x] a) Abuz de alcool şi alimente[x] b) Creşterea neaşteptată a presiunii intraabdominale[x] c) Vomă repetată violentă[x] d) Tuse insistente[ ] e) Utilizarea aspirinei, steroizilor, anticoagulanţilor-------------------------------------------------------------------19) CS Cea mai eficace metodă de depistare a ulcerului malignizat este:[ ] a) Radioscopia stomacului cu contrastare dublă[ ] b) Anamneza şi starea clinică[x] c) Fibrogastroscopia[ ] d) Reacţia Gregersen-Adler[ ] e) Tomografia computerizată-------------------------------------------------------------------20) CM Care dintre următoarele măsuri terapeutice nu pot fi folosite în hemoragia

superioară în ciroza hepatică cu varice esofagiene complicate cu hemoragie?[x] a) Vagotomia supraselectivă[ ] b) Hemostaza endoscopică[x] c) Ligaturarea trunchiului celiac[ ] d) Sonda Sengstaken-Blackmore[ ] e) Administrarea de pituitrină i/v-------------------------------------------------------------------21) CS Semnele enumerate mai jos: durere abdominală intensă în epigastru,

înfăţişare anxioasă, pupile dilatate, transpiraţii reci, respiraţie superficială, simptomul Eleker prezent, poziţie antalgică forţată - corespund perioadei după perforaţie:

[ ] a) Peste 12 ore de la asocierea perforaţiei cu hemoragie[ ] b) Primelor 6 ore de la perforaţia retroperitoneală a ulcerului duodenal[x] c) Prima (primele 4-6 ore)[ ] d) A doua (următoarele 4-6 ore)[ ] e) A treia (peste 12 ore după debut)-------------------------------------------------------------------22) CS Metoda conservativă de tratament al ulcerului perforat se reduce la

aspiraţia nazogastrică, aplicarea antibioticelor cu spectru larg de acţiune, corecţia dereglărilor hidroelectrolitice, şi se impune în cazurile când lipsesc condiţiile pentru intervenţie chirurgicală, sau când bolnavul şi rudele refuză categoric operaţia. Acest procedeu a fost propus de către:

[ ] a) Billroth (1881)[ ] b) Pierandozzi (1960)[ ] c) Dragstedt (1960)[x] d) Taylor (1946)[ ] e) Braun (1892)-------------------------------------------------------------------23) CS Activitatea hemoragiei digestive superioare determină tactica chirurgicală

şi este apreciata în rezultatul examenului:[ ] a) Clinic[ ] b) De laborator[ ] c) Radiologic[x] d) Endoscopic[ ] e) Laparoscopic-------------------------------------------------------------------24) CM Sindromul Zollinger-Ellison este caracterizat de următoarele semne:[x] a) Creşterea secreţiei bazale nocturne[ ] b) Constipaţie[x] c) Vome abundente, frecvente şi cu caracter acid[x] d) Hemoragii digestive superioare frecvente[x] e) Durere epigastrică intensă, continuă, cu crize nocturne-------------------------------------------------------------------25) CS Montajul Pean-Billroth-I în rezecţia gastrică constă în:[x] a) Anastomoză gastroduodenală termino-terminală cu îngustarea tranşei de

susţinere din partea curburii mici[ ] b) Anastomoză gastrojejunală termino-laterală[ ] c) Anastomoză gastrojejunală în "Y"[ ] d) Anastomoză gastroduodenală latero-laterală[ ] e) Anastomoză gastroduodenală termino-laterală-------------------------------------------------------------------26) CS Marcaţi cel mai important semn al dehiscenţei anastomozei

gastroduodenale şi a tranşei suturate:[ ] a) Dureri pronunţate în epigastru[ ] b) Vomă şi greţuri[ ] c) Febră şi frison[x] d) Eliminarea prin drenurile din abdomen a albastrului de metilen întrodus în

stomac[ ] e) Contractură musculară în epigastru-------------------------------------------------------------------27) CM Hemoragiile postoperatorii pot avea loc atât în tractul digestiv (2% din

lotul rezecţiilor gastrice), cât şi în cavitatea abdominală. Terapia conservativă (acid aminocapronic 5% + adrenalină 0,1% -1 ml; vicasol; CaCl 10%; decinon; plasmă congelată; crioprecipitat; transfuzii de sânge) este mai frecvent indicată în:

[ ] a) Nici una din ele[ ] b) În ambele cazuri[x] c) În cele din tractul digestiv[ ] d) În cele intraabdominale[x] e) În hemoragiile din ulcerele acute-------------------------------------------------------------------28) CS Anastomozita mai frecvent apare în perioada postoperatorie precoce după

rezecţia gastrică Billroth-I, având ca cauză factorul microbian, trauma ţesuturilor, materialul de sutură (catgutul), procesul alergic, etc.). Semnele majore - dureri epigastrice şi vărsături abundente apar în zilele:

[ ] a) 1-2 zi[ ] b) 2-3 zi[ ] c) 4-5 zi[ ] d) 6-7 zi[x] e) 7-10 zi-------------------------------------------------------------------29) CM Faza cefalică a secreţiei gastrice este stimulată de următorii factori:[ ] a) Distensia gastrică fundică şi antrală[x] b) Vederea, mirosul şi palparea alimentelor[x] c) Masticaţia şi salivaţia[x] d) Deglutiţia[x] e) Insulină-------------------------------------------------------------------30) CM Tratamentul chirurgical al sindromului Mallory-Weiss se aplică când

epuizează cel conservativ, şi se reduce la următoarele procedee:[x] a) Suturarea mucoasei şi submucoasei[x] b) Ligaturarea arterei coronare (artera gastrica sinistra)[ ] c) Rezecţia gastrică distală[x] d) Suturarea mucoasei şi submucoasei + ligaturarea arterei coronare[ ] e) Rezecţia gastrică proximală-------------------------------------------------------------------31) CS Ulcerul gastric se rezolvă chirurgical:[ ] a) Imediat după ce a fost depistat[ ] b) După prima hemoragie[ ] c) La primele semne de malignizare[x] d) După eşecul terapiei medicamentoase timp de 1 -2 luni[ ] e) Numai în caz de perforaţie-------------------------------------------------------------------32) CS Proba (testul) Hollender presupune administrarea a 2 unităţi de insulină la

10 kg masă a corpului i/m cu preluarea a 8 eşantioane (peste fiecare 15 min.) de suc gastric, apreciindu-se ulterior faza secreţiei:

[ ] a) Nocturne[ ] b) Bazale[ ] c) Intestinale

PA

[x] d) Cefalice[ ] e) Hormonale (gastrice)-------------------------------------------------------------------33) CS Semnele ce urmează: parestezii, halucinaţii, uneori tetanie, în sânge -

alcaloză metabolică, asociată cu hipocloremie, hiponatriemie, hipocaliemie, azotemie extrarenală la un bolnav care prezintă caşexie, vome rare, abundente, mărturisesc de:

[ ] a) Ocluzie intestinală tardivă[ ] b) Sindromul Zollinger-Ellison[ ] c) Şoc hemoragic[ ] d) Insuficienţă renală cronică[x] e) Stenoză pilorică decompensată-------------------------------------------------------------------34) CS Simptomul Kulencampf este caracteristic perioadei a II după perforaţie, şi

prezintă:[ ] a) Durere acută pe toată aria abdomenului[ ] b) Matitate deplasabilă în fosa iliacă dreaptă[ ] c) "Abdomen de lemn"[x] d) Bombarea dureroasă a fundului de sac Douglas[ ] e) Durere percepută ca "lovitură de pumnal"-------------------------------------------------------------------35) CM Factorii patogeni primordiali în ulcerul gastro-duodenal sunt:[x] a) Hiperaciditatea[x] b) Diminuarea rezistenţei mucoasei gastro-duodenale[ ] c) Factorul psihic (stresul)[ ] d) Hipermotilitatea gastro-duodenală[ ] e) Prezenţa Helicobacter pylori-------------------------------------------------------------------36) CM Penumoperitoneumul radiologic se întâlneşte în:[ ] a) Perforaţia apendiculară[x] b) Perforaţia gastroduodenală[x] c) Perforaţia colonului[ ] d) Perforaţia colecistului[ ] e) Perforaţiile vezicii urinare-------------------------------------------------------------------37) CM Perforaţia ulcerului se poate produce:[x] a) În peritoneul liber[x] b) În cavităţile peritoneale închise de aderenţe[ ] c) Într-un organ vecin[ ] d) La tegumente[x] e) În spaţiul retroperitoneal-------------------------------------------------------------------38) CM Efectul vagal asupra secreţiei gastrice este:[x] a) Creşte debitul de HCl şi pepsină[x] b) Stimulează eliminarea gastrinei antrale[x] c) Sensibilizează celulele oxintice în sistemul gastrinic[ ] d) Scade secreţia de HCl[ ] e) Nu influentează secreţia de HCl-------------------------------------------------------------------39) CM În tratamentul ulcerului duodenal hemoragic se poate practica:[x] a) Sutura ulcerului hemoragic[x] b) Vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi piloroplastie[x] c) Vagotomia supraselectivă cu excizia ulcerului şi duodenoplastie[ ] d) Rezectia gastrică "la excludere"[x] e) Antrumrezectia Rechel-Polya-------------------------------------------------------------------40) CM În tratamentul hemoragiilor din venele dilatate ale esofagului sunt

recomandate utmătoarele remedii:[x] a) Sânge proaspăt[x] b) Masă trombocitară[ ] c) Sânge conservat[x] d) Albumină[x] e) Plasmă proaspăt congelată-------------------------------------------------------------------41) CM Sonda Bleckmore se aplică în caz de:[ ] a) Ulcer gastric subcardial hemoragic[x] b) Hemoragie din varicele esofagiene[x] c) Sindromul Mallory-Weiss[ ] d) Esofagită peptică[ ] e) Reflux gastro-esofagian-------------------------------------------------------------------42) CM Care dintre afecţiunile mai jos enumerate se pot complica cu ulcer de

stres?[x] a) Arsurile grave[ ] b) Fibroza pulmonară[x] c) Politraumatismele severe[ ] d) Ingestia cronică de aspirină[x] e) Sepsisul-------------------------------------------------------------------43) CM Ulcerul gastric Johnson I cuprinde următoarele dintre localizări, cu

excepţia:[x] a) Ulcerelor prepilorice[x] b) Ulcerelor acute[ ] c) Ulcerelor micii curburi, având aciditate subnormală[x] d) Ulcerelor micii curburi cu ulcer duodenal evolutiv[ ] e) Ulcerelor micii curburi cu localizare în unghiul gastric-------------------------------------------------------------------

44) CM Care dintre procedeele chirurgicale pot fi variante adecvate de corecţie chirurgicală în ulcerul gastric Johnson I?

[x] a) Rezecţia gastrică 2/3[x] b) Rezecţia mediogastrală[ ] c) Vagotomia tronculară asociată cu excizia ulcerului[ ] d) Vagotomia selectivă şi piloroplastia[ ] e) Antrumectomia şi vagotomia tronculară-------------------------------------------------------------------45) CM Indicaţi semnele radiologice ale ulcerului gastric:[x] a) Prezenţa nişei[ ] b) Dimensiuni mărite ale stomacului până în bazin[ ] c) Rigiditatea pliurilor[x] d) Convergenţa pliurilor către leziune[ ] e) Reţinerea masei baritate în stomac peste 6 ore-------------------------------------------------------------------46) CM Care dintre următoarele semne radiologice pledează pentru stenoza

piloroduodenală?[ ] a) Prezenţa nişei în unghiul gastric[x] b) Dimensiuni mărite ale stomacului până la intrarea în bazin[x] c) Reţinerea masei de contrast în stomac peste 12 ore[x] d) Reţinerea masei de contrast în stomac peste 24 ore[ ] e) Refluxul duodeno-gastric-------------------------------------------------------------------47) CM Sindromul Mallory-Weiss este prezentat de:[ ] a) Leziune unică hemoragică gastrică[x] b) Leziuni hemoragice liniare ale mucoasei cardiale ale stomacului[ ] c) Erozii gastrice hemoragice[x] d) Leziuni hemoragice liniare ale joncţiunii esofagogastrice[ ] e) Erozii duodenale hemoragice-------------------------------------------------------------------48) CM Sindromul Darrow din stenoza pilorică ulceroasă decompensată se

caracterizează prin:[ ] a) Acidoză metabolică[x] b) Hipokaliemie, hipocloremie[ ] c) Hiperpotasemie[x] d) Hiperazotemie[x] e) Alcaloză metabolică-------------------------------------------------------------------49) CM Triada Mondor în ulcerul duodenal perforat include:[x] a) Durere epigastrică violentă[x] b) Contractură musculară abdominală[ ] c) Hiperestezie cutanată[ ] d) Pneumoperitoneum[x] e) Antecedente ulceroase-------------------------------------------------------------------50) CM În tratamentul ulcerului duodenal perforat se poate practica:[x] a) Sutura simplă[ ] b) Rezecţia cuneiformă a stomacului[x] c) Excizia ulcerului, vagotomie şi piloroplastie[x] d) Vagotomie selectivă proximală şi sutura ulcerului perforat[ ] e) Rezecţie "la excludere"-------------------------------------------------------------------51) CM Sutura simplă al ulcerului perforat este indicată în:[ ] a) Ulcerul gastric calos[x] b) Ulcerele perforate acute medicamentoase[x] c) Ulcerul duodenal perforat cu peritonită toxică[ ] d) Asocierea hemoragie-perforaţie[x] e) Ulcerul perforat de stres-------------------------------------------------------------------52) CS În ulcerul duodenal se întâlnesc următoarele complicaţii, exceptând:[x] a) Malignizarea[ ] b) Stenoza[ ] c) Hemoragia[ ] d) Penetraţia[ ] e) Perforaţia-------------------------------------------------------------------53) CM Complicaţiile acute ale bolii ulceroase sunt:[x] a) Perforaţia[ ] b) Stenoza[ ] c) Malignizarea[ ] d) Penetraţia[x] e) Hemoragia-------------------------------------------------------------------54) CM Adenomul ulcerogen (gastrinomul) are forma unui nod chistos sau lobat

de diversă consistenţă, care în 50% cazuri se malignizează, metastazează, şi poate fi localizat în următoarele organe:

[x] a) Pancreas[x] b) Duoden[ ] c) Splină[x] d) Colecist[x] e) Stomac-------------------------------------------------------------------55) CS Cauza cea mai frecventă a unei hemoragii digestive superioare este:[ ] a) Ulcerul gastric[x] b) Ulcerul duodenal[ ] c) Gastrita erozivă[ ] d) Cancerul gastric

PA

[ ] e) Sindromul Mallory-Weiss-------------------------------------------------------------------56) CM Ce afirmaţii privind stadiul de stenoză subcompensată sunt corecte:[x] a) Vome abundente zilnic[ ] b) Voma nu uşurează starea generală[x] c) La examenul obiectiv se poate decela clapotaj în epigastru[x] d) Sondajul efectuat pe "gol" depistează o cantitate mare de conţinut stomacal[x] e) Astenie generală şi pierderea ponderală-------------------------------------------------------------------1) CS Semnul major de diferenţiere între deshidratarea intracelulară şi cea

extracelulară este:[ ] a) Hipotonia arterială[x] b) Setea chinuitoare[ ] c) Tahicardia[ ] d) Meteorismul pronunţat[ ] e) Oliguria-------------------------------------------------------------------2) CS Semnul Sklearov se caracterizează prin:[ ] a) Timpanism pronunţat de asupra locului asimetric al peretelui abdominal[ ] b) Rezistenţa elastică a peretelui abdominal[ ] c) Balonare asimetrică al abdomenului[x] d) Prezenţa clapotajului de asupra ansei balonate[ ] e) Zgomotul picăturii în cădere-------------------------------------------------------------------3) CM Sarcinile principale în tratamentul ocluziei intestinale mecanice sunt

următoarele:[x] a) Înlaturarea cauzei ocluziei[ ] b) Antibioticoterapia[x] c) Restabilirea peristaltismului intestinal[x] d) Reducerea distensiei intestinale[x] e) Reechilibrarea hidroelectrolitică-------------------------------------------------------------------4) CS Durerea abdominală paroxistică însoţită de vome, formaţiune tumorală

alungită paraombilicală şi eliminări sangvinolente din rect, întâlnite la un copil, sugerează diagnosticul de:

[ ] a) Apendicită acută pelviană[ ] b) Enterocolită acută[ ] c) Dezinterie[x] d) Invaginaţie intestinală[ ] e) Volvulus de intestin subţire-------------------------------------------------------------------5) CS Cea mai frecventă cauză al ileusului la un bolnav laparotomizat în anamneză

este:[ ] a) Invaginaţia[ ] b) Ileusul biliar[x] c) Bridele, aderenţele[ ] d) Corpii străini postoperatorii[ ] e) Stenoza intestinală postoperatorie-------------------------------------------------------------------6) CS Imagini hidroaerice "cuib de rândunică" de dimensiuni mari, puţine la

număr şi localizate lateral în asociere cu leucocitoză până la 15.000, sunt caracteristice mai mult pentru:

[ ] a) Volvulusul sigmoidian[x] b) Ocluzia prin obstrucţie al intestinului gros[ ] c) Ocluzia intestinului subţire[ ] d) Hernia inghinală strangulată[ ] e) Infarctul intestinomezenteric-------------------------------------------------------------------7) CS Durerea în ocluzia intestinală mecanică prin obstrucţie este:[ ] a) Vagă[ ] b) Continuă[x] c) Colicativă (paroxistică)[ ] d) Tranzitorie[ ] e) Arzătoare-------------------------------------------------------------------8) CM Semnele clinice ale deshidratării extracelulare sunt următoarele:[x] a) Uscăciunea şi paliditatea tegumentelor[x] b) Limba uscată şi saburată[ ] c) Setea chinuitoare[x] d) Greţuri şi vomă[x] e) Hipotonie arterială, tahicardie-------------------------------------------------------------------9) CS Ileusul biliar este o ocluzie prin:[ ] a) Invaginaţie[ ] b) Volvulus[ ] c) Compresiune[x] d) Obstrucţie[ ] e) Spazmarea musculară a intestinului-------------------------------------------------------------------10) CM La constituirea sectorului III (parazitar) în ocluzia intestinală contribuie

următoarele fenomene:[x] a) Transudarea lichidului în lumenul intestinului supraacent[x] b) Staza gastrică[x] c) Transudarea lichidului în peretele intestinului[ ] d) Absorbţia excesivă în intestinul subiacent[x] e) Transudarea lichidului în cavitatea peritoneală-------------------------------------------------------------------

11) CS La devolvularea intestinului subţire s-a constatat necroza unui segment al ileonului. Limita rezecţiei ansei necrotizate în direcţia cranială (ansa aferentă) va trece la distanţa de la marginea vizibilă a necrozei:

[ ] a) 10 - 15 cm[ ] b) 20 - 30 cm[ ] c) 5 - 10 cm[x] d) 30 - 40 cm[ ] e) 15 - 20 cm-------------------------------------------------------------------12) CS Semnul Konig este caracteristic pentru perioada precoce a ocluziei

intestinale şi se manifestă prin:[ ] a) Zgomotul picăturii în cădere[ ] b) Balonare asimetrică a abdomenului[x] c) Peristaltismul vizibil la inspecţie[ ] d) Distensia mărită a cecului[ ] e) Meteorism pronunţat de asupra locului asimetric al abdomenului-------------------------------------------------------------------13) CS Imaginile hidroaerice "cuib de rândunică" de dimensiuni mici, cu sediu

central sunt caracteristice pentru:[ ] a) Sindromul Bouveret[ ] b) Ocluzia prin cancer al sigmoidului[x] c) Ocluzia intestinului subţire[ ] d) Pancreatita acută[ ] e) Stenoza pilorică-------------------------------------------------------------------14) CM Cele mai informative metode în diagnosticul ocluziei intestinului subţire

sunt:[x] a) Proba Schwartz[ ] b) Ultrasonografia abdominală[ ] c) Irigoscopia[ ] d) Laparoscopia[x] e) Radiografia abdominală de ansamblu-------------------------------------------------------------------15) CS Creşterea azotului ureic în ocluzia intestinală se datorează:[ ] a) Pierderii proteinei extracelulare[x] b) Pierderii proteinei intracelulare[ ] c) Pierderii lichidului sectorului extracelular[ ] d) Pierderii ionilor de potasiu[ ] e) Hipocloremiei-------------------------------------------------------------------16) CS În ocluzia intestinului gros cea mai eficace metodă de diagnostic este:[ ] a) Proba Schwartz[x] b) Irigografia[ ] c) Radiografia de ansamblu a abdomenului[ ] d) Tomografia computerizată[ ] e) Laparoscopia-------------------------------------------------------------------17) CS Semnul Bayer se manifestă prin:[ ] a) Balonarea simetrică a abdomenului[ ] b) Balonarea asimetrică pe flancul lateral drept[ ] c) Zgomote hidroaerice pe flancul stâng[x] d) Balonarea asimetrică cu axa orientată din spre fosa iliacă stângă spre

hipocondrul drept[ ] e) Eliminări sangvinolente din rect-------------------------------------------------------------------18) CS Sindromul Bouveret se caracterizează prin vome insistente, alterarea stării

generale, decesul rapid al bolnavului şi se întâlneşte în:[ ] a) Infarctul mezenteric[ ] b) Cancerul cecului[x] c) Ileusul biliar[ ] d) Ileusul postoperator[ ] e) Hernia strangulată-------------------------------------------------------------------19) CM In ce ocluzii intestinale de la debut se afectează vascularizarea

segmentului implicat în proces?[x] a) Volvulus[x] b) Invaginaţie[ ] c) Corpi străini intralumenali[x] d) Strangularea[ ] e) Leziuni parietale inflamatorii specifice-------------------------------------------------------------------20) CM În ocluziile intestinale prin strangulare se încadrează:[ ] a) Ocluziile prin corpi străini intraperitoneali[x] b) Ocluziile prin volvulus[ ] c) Ileusul biliar[x] d) Hernia strangulată[ ] e) Ocluziile prin trihobezoari-------------------------------------------------------------------21) CM Care dintre următoarele cauze pot determina un ileus paralitic?[ ] a) Fitobezoarii[x] b) Colica nefretică[x] c) Peritonita[ ] d) Volvulusul sigmoidian[x] e) Abcesul retroperitoneal-------------------------------------------------------------------22) CM Principalele ingrijiri postoperatorii ale bolnavului cu ocluzie intestinală

sunt:

PA

[x] a) Reechilibrarea hidroelectrolitică, şi susţinută la valori normale ale constantelor biologice

[x] b) Antibioticoterapia[ ] c) Interzicerea mobilizării bolnavului[ ] d) Interzicerea alimentării enterale timp de o săptămână[x] e) Stimularea peristaltismului intestinal-------------------------------------------------------------------23) CM În ocluzia intestinala înalta gazele în lumenul intestinal se acumuleaza:[x] a) 70% din aerul înghiţit[ ] b) 100% în urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene şi reacţiilor

biochimice ale sucurilor digestive[ ] c) 70% în urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene[ ] d) 30% în urma reacţiilor biochimice ale sucurilor digestive[x] e) 30% în urma proceselor de fermentaţie a florei microbiene şi reacţiilor

biochimice ale sucurilor digestive-------------------------------------------------------------------24) CM Decompresia intestinului distens în ocluzia intestinală mecanică este utilă

pentru că:[x] a) Reduce ischemia intestinului[x] b) Îndepărtează toxinele luminale[x] c) Previne sindromul Mendelson[ ] d) Alterează pierderile ionilor de clor[x] e) Reduce pierderile de apă-------------------------------------------------------------------25) CS La ce presiune intraluminală peretele intestinal devine permeabil pentru

microbi şi toxinele lor care pot provoca şocul endotoxic:[ ] a) 10-15 cm H2O[ ] b) 20-25 cm H2O[ ] c) 30-40 cm H2O[x] d) 50-60 cm H2O[ ] e) 65-70 cm H2O-------------------------------------------------------------------25) CS Este cunoscut faptul, că în ocluzia intestinală balonarea abdomenului poate

absenta. La ce nivel va fi sediul obstacolului în acest caz:[x] a) În apropierea ligamentului Treiţ[ ] b) În zona de trecere a jejunului în ileon[ ] c) În zona ileocecală[ ] d) În zona unghiului lienal al colonului[ ] e) În zona rectosigmoidiană la nivelul diafragmei pelviene-------------------------------------------------------------------27) CS Ocluzia la nivelul intestinului subţire este prezentată radiologie prin:[ ] a) Haustraţii[x] b) Multiple imagini hidroaerice[ ] c) Imagini în formă de "cuib de rândunică" localizate periferic[ ] d) Aspect de "anvelopă de bicicletă"[ ] e) Pneumoperitoneum-------------------------------------------------------------------28) CM Ce semne caracterizează torsiunea de colon sigmoid:[x] a) Oprirea completă a tranzitului pentru materii şi gaze[ ] b) Febră[ ] c) Prezenţa sângelui la tuşeul rectal[x] d) Prezenţa semnului Hocvag-Grecov[x] e) Asimetria abdomenului-------------------------------------------------------------------29) CM Ce metode de diagnostic se vor folosi pentru a diagnostica ocluzia

intestinală joasă :[x] a) Radiografia pe gol a abdomenului[ ] b) Proba Schwartz[x] c) Rectoromanoscopia[x] d) Tuşeul rectal[x] e) Irigografia-------------------------------------------------------------------30) CM Ileusul biliar:[x] a) Este o complicaţie a litiazei biliare[x] b) Se caracterizează prin semnele unei ocluzii intestinale prin obstrucţie[x] c) Se poate manifesta prin aerobilie[ ] d) Se confirmă prin irigografie[ ] e) Este o atonie a vezicii biliare-------------------------------------------------------------------31) CM Ocluzia intestinală mecanică joasă se caracterizează prin:[x] a) Întreruperea de la inceput a tranzitului de materii şi gaze[ ] b) Febră[ ] c) Vome precoce[x] d) Starea generală se menţine satisfăcătoare timp îndelungat[ ] e) Pneumoperitoneum-------------------------------------------------------------------32) CM Care ocluzie intestinală se poate trata conservativ?[x] a) Ocluzia intestinală stercorală[ ] b) Ocluzia prin strangulare[ ] c) Ileusul biliar[x] d) Ocluzia aderenţială[x] e) Ileusul postoperator-------------------------------------------------------------------33) CM Aspiraţia gastrointestinală după rezecţie de intestin urmăreşte

următoarele obiective:[x] a) Asigură decompresia intestinului proximal[x] b) Poate preveni sindromul Mendelson

[x] c) Previne evisceraţia plăgii[x] d) Previne ocluzia paralitică[ ] e) Previne o pancreatită postoperatorie-------------------------------------------------------------------1) CM Triada Chauffard-Villard-Charcot se întâlneşte în litiaza căii biliare

principale cu sindrom coledocian major, şi constă din:[x] a) Durere colicativă în hipocondrul drept[ ] b) Veziculă biliară destinsă[x] c) Febră[x] d) Icter[ ] e) Scădere ponderală esenţială-------------------------------------------------------------------2) CS Cea mai frecventă cauză a icterului mecanic este: [ ] a) Tumoare a capului pancreasului[x] b) Coledocolitiaza[ ] c) Strictura căilor biliare[ ] d) Tumorile căilor biliare[ ] e) Papilita stenozantă-------------------------------------------------------------------3) CM Ce Vă sugerează asocierea semnelor clinice: icter+frison+febră+dureri în

hipocondrul drept+urini hipercrome+scaune acolice?[ ] a) Litiază veziculară[ ] b) Colecistită calculoasă acută[x] c) Cancer de pancreas cefalic[x] d) Coledocolitiază[ ] e) Ulcer duodenal penetrant în ligamentul hepatoduodenal-------------------------------------------------------------------4) CM Calculul prezent în calea biliară principală depistat până la operaţie se

înlătură prin:[ ] a) Incizia coledocului supraduodenal[ ] b) Papilosfincterotomie intraoperatorie transduodenală[x] c) Papilosfincterotomie endoscopică postoperatorie[x] d) Papilosfincterotomie endoscopică preoperatorie[ ] e) Se dizolvă cu preparate medicamentoase-------------------------------------------------------------------5) CS La un bolnav la care s-a stabilit icter mecanic, cea mai optimală şi mai puţin

agresivă metodă de investigaţie în stabilirea originii icterului este:[ ] a) Colecistografia perorală[ ] b) Colecistografia intravenoasă[x] c) Ultrasonografia[ ] d) Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică[ ] e) Colangiografia tranparietohepatică-------------------------------------------------------------------6) CS Evidenţierea radiologică a aerului în căile biliare orientează diagnosticul

spre:[ ] a) Coledocolitiază[ ] b) Colecistită acută[x] c) Fistulă bilio-digestivă[ ] d) Fistulă bilio-biliară[ ] e) Infecţia cu salmonella a veziculei biliare-------------------------------------------------------------------7) CS Care din fracţiile bilei se formează în celulele hepatice şi conţine colesterină,

acizi biliari şi fosfolipizi?[x] a) Bila primară[ ] b) Bila secundară[ ] c) Bila finală[ ] d) Nici una[ ] e) Toate trei-------------------------------------------------------------------8) CM La un bolnav cu icter mecanic nu sunt utile, şi deci nu sunt indicate,

următoarele investigaţii:[ ] a) Ultrasonografia[x] b) Colecistografia intravenoasă prin perfuzie[ ] c) Colangiofrafia transparietohepatică[ ] d) Colangiopancreatografia retrogradă[x] e) Colecistografia perorală-------------------------------------------------------------------9) CM Marcaţi semnele clinice care constitue sindromul coledocian:[x] a) Icterul[x] b) Durerea la nivelul rebordului costal drept[x] c) Frison-febra[ ] d) Diareea[ ] e) Contractura musculară abdominală-------------------------------------------------------------------10) CS În colecistita acută litiazică ocluzivă obstrucţia se află la nivelul:[ ] a) Căilor biliare intrahepatice[ ] b) Corpului veziculei biliare[ ] c) La nivelul coledocului[ ] d) La nivelul ductului hepatic[x] e) La nivelul infundibulului sau cisticului-------------------------------------------------------------------11) CS La un bolnav cu icter mecanic cea mai informativă metodă de investigaţie

în stabilirea originii icterului este:[ ] a) Colecistografia perorală[ ] b) Colecistografia intravenoasă[ ] c) Ultrasonografia[x] d) Colangiopancreatografia retrogradă

PA

[ ] e) Laparoscopia-------------------------------------------------------------------12) CS Drenarea coledocului cu un dren în formă de "T", ramura scurtă a căruia

este situată în coledoc, iar cea lungă se exteriorizează, este procedeul:[ ] a) Lane[x] b) Kehr[ ] c) Cattele-Champeau[ ] d) Voelker[ ] e) Duval-------------------------------------------------------------------13) CS Semnul major de diferenţiere al icterului mecanic litiazic de cel de origine

canceroasă este:[ ] a) Icterul pronunţat pe fonul durerilor[ ] b) Scaun aholic şi urină întunecată[x] c) Apariţia icterului precedat de colică[ ] d) Prurit pe fonul icterului[ ] e) Febră intermitentă-------------------------------------------------------------------14) CM Pentru colecistita acută asociată cu peritonită locală sunt caracteristice

următoarele semne clinice: [x] a) Murphy[ ] b) Korte[x] c) Mandel-Razdolschi[x] d) Blumberg[x] e) Ortner-------------------------------------------------------------------15) CS Coledocotomia ideală presupune:[ ] a) Deschiderea transversală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura

coledocului fără drenare[x] b) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura

primară a coledocului fără drenare[ ] c) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi drenarea

externă a coledocului[ ] d) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi sutura

primară a coledocului asupra unui dren trecut prin papilă în duoden[ ] e) Deschiderea longitudinală a coledocului cu înlăturarea calculilor şi drenarea

coledocului după sutura primară prin d.cysticus-------------------------------------------------------------------16) CM Care dintre parametrii enumeraţi se încadrează în colecistectomia

laparoscopică?[x] a) Dureri postoperatorii minime[ ] b) Spitalizare postoperatorie de 9-10 zile[x] c) Aspect cosmetic al cicatricilor[ ] d) Reîncadrare în muncă după 6 săptămâni[x] e) Reîncadrare în muncă după 3 săptămâni-------------------------------------------------------------------17) CM Icterul în litiaza coledociană:[ ] a) Este precedat de prurit[ ] b) Poate să dispară rapid sau lent odată cu încetarea durerii[x] c) Este însoţit de scaune acolice[x] d) Este precedat de durere[x] e) Se asociază cu febră-------------------------------------------------------------------18) CM În colecistita acută litiazică durerea:[x] a) Are caracterul colicii biliare[ ] b) Iradiază în formă de "centură"[x] c) Debutează ca o colică biliară[x] d) Se cupează la administrarea tratamentului antispastic[ ] e) Este precedată de icter-------------------------------------------------------------------19) CM Triada de semne clinice (icter, febră, dureri în hipocondrul drept)

caracterizează:[ ] a) Ulcerul perforat[ ] b) Ciroza hepatică[x] c) Colangita[x] d) Litiaza coledociană[ ] e) Pancreatita acută-------------------------------------------------------------------20) CM O veziculă biliară de dimensiuni majore, palpabilă în prezenţa icterului

prezintă:[x] a) Litiaza coledociană[x] b) Ampulomul vaterian[ ] c) Neoplasmul hepatic[ ] d) Neoplasmul colecistului[x] e) Neoplasmul de pancreas cefalic-------------------------------------------------------------------1) CS Forma supurativ-necrotică a pancreonecrozei corespunde fazei de evoluţie a

procesului patologic în pancreas:[ ] a) De edem[ ] b) De necroză grăsoasă[ ] c) De necroză hemoragică[x] d) De liză şi sechestrare[ ] e) De formare a chistului pancreatic-------------------------------------------------------------------2) CM Metodele non-agresive în diagnosticul pancreatitei acute sunt următoarele:[x] a) Radiografia de ansamblu a abdomenului[x] b) Tomografia computerizată

[x] c) Ultrasonografia abdominală[ ] d) Colangiopancreatografia retrogradă[x] e) Termografia-------------------------------------------------------------------3) CS Semnul Courvoisier-Terrier poate apareaîn:[ ] a) Litiaza coledocului[ ] b) Cancerul corpului pancreasului[ ] c) Colangiocarcinomul de hil hepatic[x] d) Cancerul de pancreas cefalic[ ] e) Neoplasmul vezicular-------------------------------------------------------------------4) CM Care este amploarea intervenţiei chirurgicale în chistul pancreatic?[x] a) Drenarea externă a chistului[ ] b) Pancreatectomia[x] c) Gastrochistostomie[x] d) Jejunochistostomie[ ] e) Colecistochistostomie-------------------------------------------------------------------5) CS Semnul Korte în pancreatita acută reprezintă:[ ] a) Absenţa pulsaţiei aortei abdominale[ ] b) Silenţium abdominal[ ] c) Durere în regiunea scapulo-humerală stângă[ ] d) Sonoritate situată transversal în abdomenul superior[x] e) Rezistenţa musculară şi durere în proiecţia pancreasului-------------------------------------------------------------------6) CM Care din elementele mai jos enumerate sunt cele mai frecvente şi valoroase

în diagnosticul pancreatitei cronice?[ ] a) Hiperamilazemia şi/sau hiperamilazuria[x] b) Scăderea ponderală[ ] c) Vomele[x] d) Durerea[ ] e) Tumoră epigastrică dură, fixă, boselată-------------------------------------------------------------------7) CS În cazul pancreatitei cronice determinate de stenoza papilei Water, cea mai

indicată operaţie este:[ ] a) Rezecţia cefalică a pancreasului (Duval)[ ] b) Pancreatojejunostomia longitudinală (Puestow)[ ] c) Pancreatojejunostomia caudală (Duval)[x] d) Papilosfincterotomia, virsungotomia endoscopică[ ] e) Papilectomia-------------------------------------------------------------------8) CM Care dintre semnele mai jos enumerate au valoare în diagnosticul precoce

al pancreatitei acute?[ ] a) Zonele de cianoză periombilicală[x] b) Creşterea tranzitorie a tensiunii arteriale[x] c) Dispnee cu polipnee[ ] d) Febră de tip hectic[x] e) Discordanţa dintre gravitatea semnelor generale şi starea obiectivă a

pacientului-------------------------------------------------------------------9) CS Semnul Grey-Turner în pancreatita acută semnifică:[ ] a) Tegumente abdominale marmorate[x] b) Echimoza şi cianoza regiunilor laterale ale abdomenului[ ] c) Durere în unghiul costo-vertebral stâng[ ] d) Ansă "santinelă" la o radiografie abdominală simplă[ ] e) Durere la palpare în punctul subcostal stâng-------------------------------------------------------------------10) CS Semnul Cullen în pancreatita acută semnifică:[ ] a) Tegumente abdominale marmorate[x] b) Echimoza şi cianoza periombilicală[ ] c) Durere în punctul costo-vertebral stâng[ ] d) Ansă santinelă la o radiografie abdominală simplă[ ] e) Durere la palpare în punctul subcostal stâng-------------------------------------------------------------------11) CM În pancreatita acută radiografia abdominală de ansamblu care cuprinde şi

lojile pulmonare poate semnifica următoarele:[x] a) Meteorism cu distensie gazoasă a colonului transvers[x] b) Exudat pleural în sinusul costo-diafragmal stâng[x] c) Atelectazii în pulmonul stâng[ ] d) Pneumoperitoneum[x] e) Reducerea excursiilor cupolei diafragmatice stângi-------------------------------------------------------------------12) CS În faza I (de edem) a pancreatitei acute tratamentul cel mai optimal este:[x] a) Tratamentul conservativ complex, iar în cazuri necesare - laparoscopie cu

evacuarea exudatului şi drenarea abdomenului şi bursei omentale[ ] b) Laparotomie cu asanarea căilor biliare şi drenare[ ] c) Laparotomie, decapsularea pancreasului[ ] d) Laparotomie, blocaj peripancreatic[ ] e) Laparotomie, "abdominizarea" pancreasului-------------------------------------------------------------------13) CS Un pancreas sănătos secretă suc pancreatic în 24 ore în mediu (ml):[ ] a) 1500-2500[ ] b) 600-700[ ] c) 300 - 400[x] d) 1000 - 1500[ ] e) 400 - 500-------------------------------------------------------------------

PA

14) CS În 85-90% cazuri pancreatita acută prezintă forma:[x] a) Interstiţială (edematoasă)[ ] b) Necrotică[ ] c) Hemoragică[ ] d) Infiltrativ - necrotică[ ] e) Supurativ - necrotică-------------------------------------------------------------------15) CM Pentru pancreatita acută sunt caracteristice următoarele modificări ale

sângelui:[x] a) Leucocitoză (15-20.000)[ ] b) Monocitoză[x] c) Deviere spre stânga[x] d) Anemie[x] e) Limfopenie-------------------------------------------------------------------16) CS Pentru combaterea durerii, lichidarea spasmului oddian şi ameliorarea

microcirculaţiei se administrează şi efectuiază următoarele preparate şi respectiv manipulaţii, cu excepţia:

[ ] a) Blocajul epidural în segmentul T7 - T8 cu lidocaină 3%[x] b) Morfină 1% i/m fiecare 4 ore[ ] c) Novocaină 1% - 10 ml i/v[ ] d) Baralgină 2,0 i/m fiecare 6-8 ore[ ] e) Reopoliglucină + heparină + eufilină i/v-------------------------------------------------------------------17) CM Complicaţiile precoce în pancreatita acută sunt următoarele:[x] a) Peritonita fermentativă[x] b) Şocul pancreatic[ ] c) Fistula digestivă[x] d) Atelectazie în segmentele bazale ale pulmonului stâng[x] e) Encefalopatia-------------------------------------------------------------------18) CM Avantajele diagnostice ale ecografiei abdominale în pancreatita acută

sunt:[x] a) Accesibilitatea în urgenţă[ ] b) Confirmarea suspiciunii clinice în toate cazurile[x] c) Monitorizarea evoluţiei procesului din pancreas[ ] d) Diagnosticul rapid al litiazei veziculare[x] e) Caracterul non-invaziv-------------------------------------------------------------------19) CM Care dintre elementele mai jos enumerate pot fi atribuite pancreatitei

acute?[x] a) Proces inflamator acut al pancreasului exocrin[x] b) Tulburările psihice pot domina tabloul clinic[x] c) Revărsat pleural stâng[x] d) Ansa "santinelă"[ ] e) Pneumoperitoneum-------------------------------------------------------------------20) CS Care dintre substanţele nocive apărute în evoluţia pancreatitei acute, se

formează în pancreasul ischemic şi determină şocul pancreatic:[ ] a) Chininele[ ] b) Heparina[ ] c) Serotonina[x] d) Kalicreina[ ] e) Histamina-------------------------------------------------------------------21) CM în cadrul traumatismelor abdominale deschise tratamentul plăgilor

pancreasului caudal cunoaşte următoarea gamă de procedee chirurgicale:[x] a) Sutura[x] b) Hemostaza[ ] c) Duodenopancreatectomia[x] d) Rezecţia pancreasului[x] e) Drenarea bursei omentale-------------------------------------------------------------------22) CM Care explorare imagistică oferă date esenţiale în diagnosticul de urgenţă al

pancreatitei acute?[ ] a) Examenul radiologic de ansamblu al abdomenului[ ] b) Colangio-wirsungografia endoscopică[x] c) Ecografia abdominală[x] d) Tomografia computerizată[x] e) Scintigrafia-------------------------------------------------------------------23) CM Complicaţiile pseudochistului pancreatic sunt:[x] a) Eruperea pseudochistului în cavitatea peritoneală[x] b) Hemoragia intrachistică[ ] c) Eroziunea aortei[x] d) Stenoza digestivă[x] e) Abcedarea-------------------------------------------------------------------24) CM Pancreasul produce următorii hormoni:[ ] a) Gastrina[x] b) Insulina[x] c) Somatostatina[x] d) Glucagonul[x] e) Polipeptida pancreatică-------------------------------------------------------------------25) CM Pancreasul produce următorii fermenţi:[x] a) Alfa-amilaza

[x] b) Lipaza, fosfolipaza A şi B[ ] c) Pepsina[x] d) Tripsina, chimotripsina[x] e) Elastaza, colagenaza-------------------------------------------------------------------26) CM Pancreatita acută se deosebeşte de ulcerul duodenal perforat prin:[ ] a) Prezenţa durerii[x] b) Prezenţa pneumoperitoneului[ ] c) Prezenţa stării de şoc[x] d) Iradierea durerii[ ] e) Prezenţa oliguriei-------------------------------------------------------------------27) CM La prezenţa unui pseudochist pancreatic cefalic maturizat sunt indicate

următoarele procedee operatorii:[x] a) Chistogastrostomia[x] b) Chistoduodenostomia[x] c) Chistojejunostomia[x] d) Chistectomia[ ] e) Duodenopancreatectomia cefalică-------------------------------------------------------------------28) CM Şocul precoce în pancreatita acută severă este declanşat de:[x] a) Sechestrarea lichidiană în sectorul III Randall[x] b) Hiperhistaminemie[x] c) Hiperlipazemie[ ] d) Contaminare microbiană[x] e) Eliberarea chininelor vazoactive-------------------------------------------------------------------29) CS Care semn indică un pronostic grav în pancreatita acută:[ ] a) Hiperamilazemia[x] b) Hipocalcemia[ ] c) Hiperglicemia[ ] d) Hiperamilazuria[ ] e) Leucocitoza-------------------------------------------------------------------1) CS În leziunile multiple ale jejunului în perioada de până la 6 ore după traumă,

operaţia de elecţie este:[ ] a) Suturarea defectelor[x] b) Rezecţia segmentului lezat cu anastomoză "termino-terminală"[ ] c) Rezecţia segmentului lezat cu anastomoză "termino-laterală"[ ] d) Jejunostomia terminală[ ] e) Jejunostomia tip Maydl-------------------------------------------------------------------2) CS Majoritatea absolută (90%) a traumatismelor abdominale sunt multiple,

cauza principală fiind:[ ] a) Plăgile prin armă de foc[ ] b) Plagile prin armă albă[ ] c) Catatraumatismele[x] d) Accidentele de circulaţie[ ] e) Traumatismele sportive-------------------------------------------------------------------3) CS Pacientul a suferit un accident rutier. În secţia de internare s-au constatat

următoarele leziuni: fractura oaselor bazinului, ruptura uretrei, ruptura splinei. Această traumă poartă denumirea de:

[ ] a) Traumă închisă nepenetrantă[ ] b) Politraumatism[x] c) Traumatism asociat[ ] d) Traumatism simplu[ ] e) Traumatism combinat-------------------------------------------------------------------4) CS Diagnosticul leziunilor porţiunii retroperitoneale ale duodenului este foarte

dificil. Printre semnele clinice cel mai important este:[ ] a) Blumberg[ ] b) Mandel-Razdolski[ ] c) Grassman-Kulenkampf[ ] d) Bernştein[x] e) Vighiato-------------------------------------------------------------------5) CM Cele mai utile metode de diagnostic a traumei pancreasului sunt:[ ] a) USG[ ] b) Laparocenteza[ ] c) Radioscopia de ansamblu a abdomenului[x] d) Laparoscopia[x] e) Tomografia computerizată-------------------------------------------------------------------6) CS In leziunile transversale ale pancreasului cu lezarea Wirsungului la nivelul

corpului organului, cea mai indicată operaţie este:[ ] a) Suturarea parenchimului cu plastia Wirsungului[ ] b) Rezecţia porţiunii distale a organului[x] c) Drenarea ambelor segmente ale Wirsungului cu drenarea bursei omentale[ ] d) Suturarea parenchimului cu drenarea Wirsungului[ ] e) Pancreatectomia-------------------------------------------------------------------7) CS Semnul Kehr în leziunile splinei reprezintă:[ ] a) Durere provocată şi apărare musculară în hipocondrul stâng[x] b) Durere spontană în hipocondrul stâng cu iradiere în umărul stâng[ ] c) Matitate fixă în hipocondrul stâng[ ] d) Matitate deplasabilă pe flancuri

PA

[ ] e) Hipotensiune arterială cu tendinţă la scădere în ortostatism-------------------------------------------------------------------8) CM Semnele intraoperatorii precoce în leziunile retroperitoneale ale

duodenului sunt :[ ] a) Pete de stearină pe peritoneu şi mezou[x] b) Colorarea foiţei peritoneale posterioare cu bilă[ ] c) Semne de peritonită fibrinos-purulentă difuză[x] d) Emfizem al ţesutului adipos retroperitoneal[x] e) Hematom retroperitoneal-------------------------------------------------------------------9) CM La un traumatizat sondajul vezicii urinare permite:[x] a) A depista leziunea rinichiului[x] b) A depista leziunea vezicii urinare[x] c) A stabili prezenţa simptomului Zeldovici[x] d) A urmări diureze orară[ ] e) A depista retenţia acută de urină-------------------------------------------------------------------10) CM Leziunea stomacului mai frecvent are loc în traumatismele deschise (6-

12%) decât în cele închise (2-3%). Cele mai utile procedee diagnostice sunt:[x] a) Laparoscopia[x] b) Radiografia abdominală de ansamblu[ ] c) USG[ ] d) Laparocenteza[x] e) Tomografia computerizată-------------------------------------------------------------------11) CM În trauma închisă a abdomenului predomină leziunea organelor

parenchimatoase, care în 40% cazuri sunt multiple. Cele mai frecvente sunt leziunile:

[ ] a) Pancreasului[x] b) Splinei[x] c) Ficatului[ ] d) Rinichilor[ ] e) Suprarenalelor-------------------------------------------------------------------12) CS În diagnosticul leziunilor organelor cavitare cel mai miniinvaziv, dar şi

foarte informativ procedeu este:[ ] a) USG[ ] b) Laparoscopia[x] c) Radiografia abdominală de ansamblu[ ] d) Laparocenteza[ ] e) Tomografia computerizată-------------------------------------------------------------------13) CM Sindromul Reily semnifică un abdomen acut fals, şi este întâlnit în:[ ] a) Traumatismele vertebro-medulare[ ] b) Fracturile coastelor cu revărsat intrapleural[ ] c) Hematoamele retroperitoneale[x] d) Rupturile spontane incomplete ale muşchilor abdominali cu hematom

preperitoneal sau supraaponevrotic[x] e) Hematomul peretelui abdominal anterior-------------------------------------------------------------------14) CM Care investigatii paraclinice sunt informative în diagnosticul leziunilor

ficatului:[ ] a) Examenul radiologic de ansamblu al abdomenului[ ] b) Laparocenteza[x] c) Laparoscopia[x] d) Tomografia computerizată[x] e) USG-------------------------------------------------------------------15) CM Reluarea hemoragiei în leziunile splinei în 2 timpi este determinată de

tuse, vome, efort fizic, şi survine:[x] a) În primele 2-3 zile de la traumatism[x] b) În primele 2 săptamini de la traumatism[x] c) Peste 24 ore de la traumatism[ ] d) Concomitent cu momentul traumei[x] e) În primele 24 ore de la traumatism-------------------------------------------------------------------16) CM în ce situaţii la prezenţa plăgii penetrante a toracelui este indicată

toracotomia?[ ] a) La evacuarea iniţială a 1000 ml de sânge pe drenul din cavitatea pleurală[x] b) La evacuarea iniţială a 1500 ml sânge pe drenul din cavitatea pleurală[ ] c) Hemoragie continue > 100 ml/oră[x] d) Hemoragie continue > 250 ml/oră[ ] e) Toracotomia nu este indicată-------------------------------------------------------------------17) CM Hematomul retroperitoneal se manifestă prin:[x] a) Semne de şoc hipovolemic[x] b) Dureri abdominale sau lombare[ ] c) Abdomenul este suplu[x] d) La percuţie, matitate nedeplasabilă pe flancuri[ ] e) întotdeauna se impune intervenţia chirurgicală-------------------------------------------------------------------1) CM Pentru faza toxică a peritonitei este caracteristică următoarea gamă

simptomatică:[x] a) Tahicardie[x] b) Leucocitoză elevată cu deviere spre stânga[x] c) Abdomen balonat, dureros[ ] d) Prevalarea simptomelor locale asupra celor generale

[ ] e) Vome frecvente bilioase-------------------------------------------------------------------2) CM În diagnosticul peritonitelor acute localizate se utilizează diverse procedee.

Indicaţi două dintre cele ce înlesnesc diagnosticul în oricare localizare:[ ] a) Tuşeul vaginal şi rectal[x] b) Ultrasonografia abdominală[ ] c) Laparoscopia[ ] d) Puncţia abdominală[x] e) Radiografia abdominală în ortostatism-------------------------------------------------------------------3) CS Manevra Blumberg în apendicita acută constă:[x] a) Durere vie la decompresia bruscă a fosei iliace drepte[ ] b) Durere provocată la palparea fosei iliace drepte[ ] c) Durere în fosa iliacă dreaptă la extensia corpului[ ] d) Durere la palpare în fosa iliacă dreaptă cu iradiere în epigastru[ ] e) Durere în fosa iliacă dreaptă la insuflarea aerului în rect-------------------------------------------------------------------4) CM Semnele precoce ale peritonitei acute generalizate includ următoarele:[x] a) Dureri abdominale[x] b) Contractură musculară[x] c) Imobilitatea peretelui abdominal[ ] d) Vome fecaloide[x] e) Subfebrilitate-------------------------------------------------------------------5) CS Pierderile de proteine şi lichide în peritonita difuză ating cifrele de 300 g şi

respectiv 9-10 l. La baza acestor pierderi se află în primul rînd:[ ] a) Schimbările microcirculaţiei[x] b) Pareza intestinală[ ] c) Dereglările macrocirculaţiei[ ] d) Alcaloza respiratorie[ ] e) Dereglările funcţiei renale-------------------------------------------------------------------6) CM După lavajul cavităţii peritoneale în peritonita difuză purulentă, cavitatea

peritoneală se drenează, respectând următoarele principii:[ ] a) Drenul se va exterioriza prin calea de acces[x] b) Drenurile se exteriorizează la distanţă de plaga operatorie[x] c) În perioada postoperatorie se va efectua lavajul fracţionat al spaţiilor

drenate[x] d) Se întroduc antibiotice[x] e) Introducerea antibioticelor se va repeta fiecare 4-6 ore-------------------------------------------------------------------7) CM Printre măsurile terapeutice generale în peritonită un rol de primă

importanţă îi revine combaterii ileusului paralitic. În acest scop sunt indicate următoarele manipulaţii:

[x] a) Blocaj novocainic, blocaj epidural[x] b) Perfuzii de potasiu cu glucoză şi insulină[x] c) Decompresia tubului digestiv[ ] d) Stimularea inervaţiei simpatice[x] e) Stimularea peristaltismului intestinal-------------------------------------------------------------------8) CM Dereglările microcirculaţiei sunt mai evidente în faza II şi III a peritonitei

purulente, şi sunt determinate de următorii factori:[x] a) Hipokaliemie[ ] b) Diminuarea hematocritului[x] c) Acidoza metabolică intracelulară[x] d) Dereglări proteice[x] e) Dereglări hidrosaline-------------------------------------------------------------------9) CS La un bolnav cu ulcer perforat, internat peste 10 ore de la debutul bolii

constatăm: limba de umeditate scăzută şi saburată, Ps - 96 b/min., TA - 120/70 mm Hg , dispnee, durere violentă în abdomen, la palpare - "abdomen de lemn", leucocitoza - 16.000. Indicaţi faza peritonitei:

[x] a) Faza reactivă[ ] b) Faza toxică[ ] c) Faza terminală[ ] d) Faza complicaţiilor septice[ ] e) Faza iniţială a insuficienţei poliorganice-------------------------------------------------------------------10) CM În ulcerul duodenal perforat cu peritonită purulentă de 48 ore şi stare

toxico-septică se vor efectua următoarele intervenţii chirurgicale:[ ] a) Rezecţie gastrică 2/3[x] b) Suturarea solitară a ulcerului[x] c) Suturarea ulcerului procedeul Oppel-Policarpov[ ] d) Ecxizia ulcerului cu piloroplastie[ ] e) Rezecţie economă de stomac-------------------------------------------------------------------11) CS Cea mai frecventă cauză de infectare a cavităţii peritoneale este:[x] a) Perforaţia organelor cavitare[ ] b) Calea hematogenă[ ] c) Eruperea în cavitatea peritoneală a hidronefrozei[ ] d) Calea limfogenă[ ] e) Nici una din cele indicate-------------------------------------------------------------------12) CM Pentru peritonita difuză cauzată de perforaţia unui organ cavitar sunt

caracteristice următoarele semne:[x] a) Blumberg[x] b) Mendel-Razdolskii

PA

[ ] c) Păstrarea matităţii hepatice[x] d) "Semnul tusei"[x] e) Grassman-Kulencampf-------------------------------------------------------------------13) CM Contractura musculară este un semn major al peritonitei, însă poate lipsi

în următoarele cazuri:[x] a) La bătrâni[ ] b) La copii[x] c) Dacă au fost administrate antibiotice[x] d) La caşectici[x] e) Dacă au fost administrate opiacee-------------------------------------------------------------------14) CM Peritonitele pot fi acute şi cronice. Cele cronice pot fi de următoarea

origine:[x] a) Tuberculoasă[x] b) Canceroasă[x] c) Parazitară[ ] d) Bilioasă[ ] e) Urinară-------------------------------------------------------------------15) CM în ulcerul duodenal perforat cu peritonită acută generalizată se întâlnesc

următoarele semne:[x] a) Durere epigastrică[x] b) Contractură musculară[ ] c) Creşterea matităţii hepatice[x] d) Pneumoperitoneum[x] e) Durere la tuşeul rectal la nivelul fundului de sac Douglas-------------------------------------------------------------------16) CM Durerea la debut într-o peritonită difuză prin perforaţie digestivă are

următoarele caracteristici:[ ] a) Debut lent, insidios[x] b) Debut ca "lovitura de pumnal"[ ] c) Intensitate medie[x] d) Provoacă dispnee[x] e) Şocogenă-------------------------------------------------------------------17) CM Tratamentul chirurgical în peritonitele difuze este obligator. Scopul

intervenţiei chirurgicale este:[x] a) Laparotomia largă[x] b) Suprimarea sursei de contaminare[ ] c) Activarea medicamentoasă preoperatorie a intestinului[x] d) Toaleta cavităţii peritoneale[x] e) Drenarea cavităţii peritoneale-------------------------------------------------------------------18) CM După extinderea procesului inflamator peritonitele sunt:[x] a) Difuze[ ] b) Primare[x] c) Localizate[ ] d) Secundare[ ] e) Criptogene-------------------------------------------------------------------19) CM Reechilibrarea electrolitică eficientă în peritonite are ca efecte:[ ] a) Normalizarea caracteristicilor pulsului[ ] b) Tahicardia[ ] c) Scăderea în continuare a presiunii venoase centrale[x] d) Creşterea debitului urinar la oră[x] e) Ameliorarea stării generale a bolnavului-------------------------------------------------------------------20) CM Lavajul cavităţii peritoneale în cazul peritonitelor acute difuze:[ ] a) Nu este întotdeauna necesar[ ] b) Se efectuează cu lichide la temperatura camerei[x] c) Se pot folosi antiseptice[x] d) Se efectuează de mai multe ori înainte de a închide abdomenul[x] e) Este urmată de drenajul larg al cavităţii peritoneale-------------------------------------------------------------------21) CM Având o suprafaţă de circa 2 m , peritoneul are următoarele funcţii:[ ] a) De răspândire a infecţiei[x] b) De fixare a organelor intraabdominale[x] c) De protecţie antiinfecţioasă[x] d) De rezorbţie[x] e) De secreţie-------------------------------------------------------------------22) CS Cea mai frecventă cauză a abcesului subfrenic este:[ ] a) Apendicita perforativă[ ] b) Colecistita acută gangrenoasă[x] c) Perforaţia ulcerului gastroduodenal[ ] d) Pancreatita acută necrotico-hemoragică[ ] e) Abcesul hepatic-------------------------------------------------------------------23) CM În peritonitele avansate se poate aplica în cazuri exepţionale:[x] a) Laparostomia[x] b) Acoperirea anselor eviscerate cu folii de poliuretan[x] c) Marginile plăgii sunt fixate pe un cadru sub margine plăgii[x] d) Este indicată perfuzie în abdomen a lichidului de lavaj[ ] e) Toaleta secundară a abdomenului se execută la 3-4 zile-------------------------------------------------------------------1) CS Cel mai important simptom în diagnosticul apendicitei acute este:

[x] a) Triada Dieulafoy[ ] b) Semnul Kocher[ ] c) Semnul Bartomie-Mihelson[ ] d) Semnul Sitcowschi[ ] e) Semnul Blumberg-------------------------------------------------------------------2) CS Durerea periombilicală şi simptomele Kummel, Crasnobaev sunt mai

frecvente în apendicita acută:[ ] a) Subhepatică[ ] b) La bătrâni[ ] c) Retrocecală[x] d) Mezoceliacă[ ] e) Pelviană-------------------------------------------------------------------3) CS Cea mai sigură metodă de tratament a bontului apendicular după

apendicectomie este:[ ] a) Ligatura cu catgut[x] b) Înfundarea bontului apendicular în cec cu suturi "în bursă" şi "Z"cu fire

nerezorbabile[ ] c) Înfundarea în bursă fără ligatură[ ] d) Ligatura cu catgut şi înfundarea în bursă cu catgut atraumatic[ ] e) Ligatura cu catgut şi înfundarea bontului în peretele cecului cu fire izolate-------------------------------------------------------------------4) CM Apendicita subhepatică se manifestă prin următoarele simptome clinice:[x] a) Febră elevată însoţită de frison[ ] b) Mai frecventă e la copii[x] c) Poate fi însoţită de subicter[x] d) Apărarea musculară şi durerea maximă sunt localizate în regiunea

subhepatică[x] e) Evoluează ca o colecistită acută-------------------------------------------------------------------5) CM Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute este necesar de efectuat cu

următoarele afecţiuni:[x] a) Ulcerul gastroduodenal perforat[ ] b) Sindromul Mallory-Weiss[x] c) Toxicoinfecţia alimentară[x] d) Pancreatita acută[x] e) Colica nefretică-------------------------------------------------------------------6) CM Marcaţi laturile triunghiului Iacubovici:[x] a) Linia bispinoasă lateral de marginea externă dreaptă a muşchiului rect

abdominal[ ] b) Linia mediană subombilicală[x] c) Marginea externă a muşchiului rect abdominal[ ] d) Jumătatea liniei bispinale pe dreapta[x] e) Linia spinoombilicală dreaptă-------------------------------------------------------------------7) CM Apendicita acută la bătrâni prezintă următoarele semne:[ ] a) Debutul zgomotos şi evoluare rapidă[x] b) Contractură musculară slabă[x] c) Durere provocată de palpare în fosa iliacă dreaptă[x] d) Tendinţa spre distrucţie pe fonul unui tablou clinic sărac[x] e) Leucocitoză moderată, temperatură puţin elevată şi meteorism pronunţat-------------------------------------------------------------------8) CM Pot simula apendicita acută ascendentă (retrocecală) următoarele afecţiuni:[x] a) Colecistita acută[x] b) Abcesul perinefretic[ ] c) Inflamaţia diverticulului Meckel[x] d) Hidronefroza pe dreapta[x] e) Pielita-------------------------------------------------------------------9) CS În plastronul apendicular:[x] a) Se aplică un tratament conservativ (punga cu gheaţă, dietă, antibiotice,

fizioterapie)[ ] b) Se operează când apare la tineri[ ] c) Se operează când apare la vârstnici[ ] d) Se operează când este situat în pelvis[ ] e) Se operează când clinic nu se exclude un cancer al cecului-------------------------------------------------------------------10) CM Numerotaţi 2 factori mai importanţi şi mai constanţi în declanşarea

apendicitei acute:[ ] a) Nervos[ ] b) Vascular[x] c) Infecţios[ ] d) Chimic[x] e) Obstructiv-------------------------------------------------------------------11) CS La copii cere diferenţierea cu apendicita acută în primul rând următoarea

afecţiune:[ ] a) Ulcerul perforativ[ ] b) Colecistita acută[x] c) Toxicoinfecţia alimentară[ ] d) Colica nefretică[ ] e) Pancreatita acută-------------------------------------------------------------------12) CM Numerotaţi afirmaţiile incorecte referitor la plastronul apendicular

abcedat:

PA

[x] a) Apendiceectomia este obligatorie[x] b) Se practică apendiceectomia de urgenţă[ ] c) Se înlătură apendicele numai dacă este amputat[x] d) Nu se practică intervenţie chirurgicală[x] e) Se face numai tratament cu antibiotice, inclusiv antibioterapie endolimfatică

+ fizioterapie-------------------------------------------------------------------13) CM Particularităţile apendicitei acute la gravide sunt următoarele:[x] a) Durerea este localizată atipic[ ] b) Mai frecvent e în jumătatea a doua a sarcinii[x] c) Sunt frecvente formele distructive[x] d) Durerea şi voma sunt confundate cu cele din cauza sarcinii[x] e) Sunt pozitive semnele Sitkovschi, Bartomie-Mihelson, Coope-------------------------------------------------------------------14) CS Triada Dieulafoy în apendicita acută presupune:[ ] a) Durere în epigastru cu deplasare peste 4-6 ore în fosa iliacă dreaptă,

hiperestezie cutanată şi apărare musculară în triunghiul Iakobovici[x] b) Durere provocată la palpare, apărare musculară şi hiperestezie cutanată în

triunghiul Iacobovici[ ] c) Anorexie, durere provocată şi apărare musculară în triunghiul Iacubovici[ ] d) Durere provocată, hiperestezie cutanată în triunghiul Iacobovici, febră

moderată[ ] e) Rigiditatea musculară locală, hiperestezie superficială, simptome testiculare-------------------------------------------------------------------15) CS Tactica medicală optimală în plastronul apendicular abcedat este:[ ] a) Terapie conservativă, inclusiv antibioticoterapie endolimfatică + fizioterapie[x] b) Drenarea extraperitoneală a abcesului (manevra Pirogov)[ ] c) Drenarea abcesului sub controlul ecografiei[ ] d) Drenarea abcesului prin laparotomie mediană inferioară[ ] e) Drenarea abcesului prin incizie oblică tip McBurney-------------------------------------------------------------------16) CM La diferenţierea apendicitei acute la femei şi afecţiunile genitale acute

sunt utile următoarele simptoame:[x] a) Semnul Promptov[x] b) Metroragii[x] c) Jendrinschi[ ] d) Kulencampf[x] e) Bartomie-Mihelson-------------------------------------------------------------------17) CM Apendicita cronică necesită diferenţierea cu următoarele afecţiuni:[x] a) Nefrolitiază, pielonefrită[x] b) Boala Crohn[ ] c) Sindromul Zollinger-Ellison[x] d) Cancerul de colon drept[x] e) Anexite, ovare sclerochistice-------------------------------------------------------------------18) CS Durerea la palpare în apendicita acută cel mai frecvent se localizează în :[ ] a) Punctul Sonnenburg[ ] b) Triunghiul Wenglovschi[ ] c) Punctul McBurney[x] d) Triunghiul Iacobovici[ ] e) Punctul Lanz-------------------------------------------------------------------19) CM Urmărirea evoluţiei plastronului apendicular se face prin examene clinice

şi paraclinice. Selectaţi-le.[x] a) Termometria[x] b) Leucocitoza în dinamică[ ] c) Determinarea în dinamică a fosfatazei alcaline[x] d) Ultrasonografia abdominală în dinamică[x] e) Dimensiunile tumorii inflamatorii locale la palpare abdomenului-------------------------------------------------------------------20) CM Evoluţia unui plastron apendicular se poate face spre:[x] a) Rezorbţie[x] b) Abcedare[ ] c) Peritonită generalizată fără a mai trece prin faza de abcedare[x] d) Peritonită în doi timpi[x] e) Abcedare şi perforaţie în cec-------------------------------------------------------------------21) CM Care dintre examenele paraclinice menţionate sunt recomandate în

susţinerea diagnosticului de apendicită acută?[x] a) Leucograma[ ] b) Glicemia[x] c) Examenul sumar al urinei[ ] d) Probele hepatice[x] e) Examenul radiologic abdominal-------------------------------------------------------------------22) CS Cea mai frecvent întâlnită poziţie a apendicelui este:[ ] a) Laterală[x] b) Descedentă[ ] c) Retrocecală[ ] d) Ascendentă[ ] e) Medială-------------------------------------------------------------------23) CS Notaţi care strat este dotat cu un număr mare de foluculi, fapt pentru care

apendicele a fost denumit „amigdala abdominală":[x] a) Mucos[ ] b) Submucos

[ ] c) Muscular[ ] d) Seros[ ] e) Toate răspunsurile sunt corecte-------------------------------------------------------------------1) CS Triada Virhov în patogenia tromboflebitei acute constă în:[x] a) Tulburări de coagulare, leziuni endoteliale şi staza circulaţiei venoase[ ] b) Leziuni ale valvulilor, hipertensiune venoasă şi varicele venelor[ ] c) Deficienţa ţesutului conjunctiv, tulburări de coagulare şi stază venoasă[ ] d) Varicele venelor superficiale, hipoproteinemia şi staza circulaţiei venoase[ ] e) Stază venoasă, tulburări de coagulare şi insuficienţa vaselor comunicante-------------------------------------------------------------------2)CM Cauzele insuficienţei venoase acute a venelor extremităţilor inferioare sunt:[x] a) Tromboza venoasă[x] b) Tromboflebita venelor profunde[ ] c) Obezitatea[ ] d) Boala varicoasă[x] e) Leziunile traumatice ale venelor-------------------------------------------------------------------3) CS Procedeul Delbe-Pertes evidenţiază:[ ] a) Funcţia valvulei ostiale (principale) a v.safena magna[ ] b) Funcţia valvulelor venelor profunde[x] c) Permebialitatea venelor profunde[ ] d) Gradul de dezvoltare a varicelor venelor superficiale[ ] e) Funcţia venelor comunicante-------------------------------------------------------------------4) CS În baza patogeniei bolii varicoase sunt trei verigi principale:[ ] a) Insuficienţa cardiacă, dilatarea venelor şi creşterea presiunii venoase[ ] b) Obezitatea, insuficienţa cardiacă şi dilatarea venelor[x] c) Insuficienţa valvulară, dilatarea venelor şi creşterea presiunii venoase[ ] d) Boala hipertonică, insuficienţa valvulară şi creşterea presiunii venoase[ ] e) Limfostaza, insuficienţa valvulară şi creşterea presiunii venoase-------------------------------------------------------------------5) CM Care sunt factorii patogenetici principali în etilogia bolii varicoase?[ ] a) Obezitatea[x] b) Insuficienţa valvulară[ ] c) Insuficienţa cardiacă[x] d) Dilatarea venelor[x] e) Creşterea presiunii venoase-------------------------------------------------------------------6) CM Profilaxia complicaţiilor trombembolice în perioada postoperatorie se

reduce la:[x] a) Administrarea heparinei[ ] b) Masaj la extremităţile inferioare[x] c) Exerciţii fizice curative[ ] d) Aplicarea fibrinolizinei[x] e) Aplicarea pansamentului elastic pe membrele inferioare-------------------------------------------------------------------7) CM Principalele simptome în varicele venelor membrelor inferioare sunt:[ ] a) Claudicaţia intermitentă[x] b) Edemul periferic spre sfârşitul zilei[ ] c) Convulsii nocturne a muşchilor gambei[x] d) Schimbări trofice în regiunea supramaleolară[ ] e) Simptomul "ischemiei plantare"-------------------------------------------------------------------8)CM Enumeraţi metodele chirurgicale mai raţionale de tratament a ulcerelor

trofice:[x] a) Excizia ulcerului[x] b) Autodermoplastia[ ] c) Aplicarea suturilor secundare[x] d) Tratamentul patogenetic[x] e) Plastia suprafeţei ulceroase cu lambou cutanat deplasat-------------------------------------------------------------------9) CM În boala trombembolică factorii determinanţi sunt reprezentaţi de:[ ] a) Ateroscleroză[x] b) Poliglobulie[x] c) Neoplasmele viscerale[x] d) Leziunea venoasă parietală[x] e) Staza venoasă-------------------------------------------------------------------1) CS Voletul costal reprezintă:[ ] a) Fracturi costale multiple[x] b) Fractura în 2 sau în mai multe porţiuni a coastelor vecine, şi ca urmare

perderea legăturilor anatomice cu corsetul costal[ ] c) Formarea unui lambou intim aderat de corsetul costal[ ] d) Traumatism toracic complicat cu insuficienţă respiratorie acută[ ] e) Este o formă gravă a pneumotoracelui-------------------------------------------------------------------2) CS Măsurile urgente în caz de pneumotorace deschis sunt:[ ] a) Transportarea de urgenţă a traumatizatului în staţionar[x] b) Tamponarea plăgii şi aplicarea pansamentului compresiv[ ] c) Oxigenoterapia[ ] d) Respiraţie asistată[ ] e) Aspiraţie din cavitatea pleurală-------------------------------------------------------------------3) CM Manifestările caracteristice pentru hemotoracele masiv sunt: [x] a) Paliditatea tegumentelor[x] b) Dispnee pronunţată, cianoză

PA

[ ] c) Sunet de cutie, freamăt pleural[x] d) Sunet percutor mat, dispariţia murmurului vezicular[ ] e) Bradicardie-------------------------------------------------------------------4) CM Tratamentul hemotoracelui masiv include:[x] a) Transfuzii masive de masă eritrocitară[x] b) Pleurotomie cu aspiraţie activă din cavitatea pleurală[ ] c) Respiraţie asistată şi restituirea volumului săngelui circulant[x] d) Toracotomie, hemostază chirurgicală[ ] e) Supraveghere în dinamică-------------------------------------------------------------------5) CM Hemotoracele:[x] a) Se determină radiologic, dacă volumul depăşeşte 500 ml[x] b) Se caracterizează prin prezenţa sindromului de compresiune pleuro-

pulmonară[ ] c) La percuţie se determină sunet de cutie[ ] d) Tratamentul va consta în efectuarea toracotomiei urgente dacă volumul nu

depăşeşte 100 ml[x] e) Reprezintă acumularea săngelui în cavitatea pleurală-------------------------------------------------------------------6) CS Care din următoarele manifestări nu corespund pneomotoracelui:[ ] a) Dispneia[ ] b) Cianoza[ ] c) Sunetul de cutie la percuţie[x] d) Matitate la percuţie[ ] e) Lipsa respiraţiei veziculare-------------------------------------------------------------------7) CM Consecinţele pneumotoracelui sunt:[x] a) Sindromul compresiunii intrapleurale[x] b) Deplasarea mediastinului[x] c) Creşterea volumului cutiei toracice din partea afectată[ ] d) Dereglarea aeraţiei pulmonului sănătos[ ] e) Dereglarea peristaltismului intestinal-------------------------------------------------------------------8) CM Leziunile traumatice ale diafragmei:[x] a) Apar în rezultatul plăgilor penetrante ale toracelui[x] b) Reprezintă 0,5 -2% din totalitatea politraumatismelor[ ] c) Nu influenţează asupra activităţii cordului[x] d) Deseori se complică cu prolabarea organelor abdominale în cavitatea

pleurală[ ] e) Necesită numai tratament conservativ-------------------------------------------------------------------9) CM „Masca echimotică " Morestin apare:[ ] a) În sindromul venei cave inferioare[x] b) Ca urmare a creşterii presiunii în vena cavă superioară[x] c) Se manifestă prin hemoragii sclero-corniene[ ] d) Apare în leziunile deschise ale toracelui[x] e) Este consecinţa compresiunii cutiei toracice-------------------------------------------------------------------10) CS Tratamentul fracturilor necomplicate ale coastelor includ:[ ] a) Aplicarea bandajului toracic[x] b) Administrarea analgeticelor şi efectuarea blocadelor intercostale[ ] c) Toracotomia[ ] d) Suturarea coastelor cu fire metalice[ ] e) Fixarea externă a coastelor fracturate-------------------------------------------------------------------11) CS Ajutorul de urgenţă în pneumotoracele tensionat constă în:[ ] a) Intubarea oro-traheală[x] b) Întroducerea unui ac de puncţie cu diametrul mare în spaţiul intercostal IV

pe linia medioclaviculară[ ] c) Pleurostomie la nivelul spaţiului intercostal V pe linia axilară medie[ ] d) Pleurostomie la nivelul spaţiului intercostal V pe linia axilară posterioară[ ] e) Determinarea nivelului de saturaţie a săngelui cu oxigen la pacient cu

ajutorul pulsooximetriei-------------------------------------------------------------------12) CM Care din afirmaţii sunt corecte privind pneumotoraxul posttraumatic:[x] a) Sunt ca urmare a plăgilor penetrante[ ] b) Sunt ca urmare a plăgilor penetrante ale abdomenului[ ] c) Toracostomia cu drenarea cavităţii pleurale se efectuiază în a doua etapă a

tratamentului[x] d) La prezenţa pneumotoracelui se efectuiază drenarea cavităţii pleurale lezate[x] e) La prezenţa hemotoracelui se efectuiază drenarea cavităţii pleurale lezate-------------------------------------------------------------------13) CM La examinarea pacientului cu pneumotorace tensionat se determină:[ ] a) Respiraţie veziculară în regiunile inferioare ale pulmonului[x] b) Lipsa respiraţiei veziculare în pulmonul afectat[x] c) Hemitoracele lezat este mărit în dimensiuni[x] d) Deplasarea mediastinului spre hemitoracele netraumat[ ] e) La percuţia hemitoracelui netraumat se determină sunet mat-------------------------------------------------------------------14) CS Ce este caracteristic pentru pneumotoracele deschis extern:[ ] a) Colabarea pulmonului pe partea afectată[ ] b) Colabarea pulmonului pe partea neafectată[x] c) Deplasarea pendulară a mediastinului[ ] d) Deplasarea mediastinului spre partea neafectată[ ] e) Deplasarea mediastinului spre partea afectată-------------------------------------------------------------------

15) CM Din leziunile parietale ale toracelui fac parte:[x] a) Echimozele, hematoamele subdermale[x] b) Fracturile costale[ ] c) Leziunile splinei, ficatului[x] d) Lezarea muşchilor[ ] e) Lezarea vaselor sangvine intratoracice-------------------------------------------------------------------16) CM La un pacient cu traumatism toracic aflat la evidenţă se dezvoltă

sindromul hemoragic. Care sunt manifestările?[x] a) Puls accelerat, diminuarea tensiunii arteriale[x] b) Cutia toracică pe partea afectată este mărită în dimensiuni[x] c) Hipoxemie accentuată[x] d) Prezenţa săngelui la puncţia pleurală[ ] e) Sunet percutor de cutie pe partea afectată-------------------------------------------------------------------

Chirurgie Nr.21. CM Canalul arterial permiabil (CAP), selectaţi răspunsul corect:[x] a) CAP uneşte cârja aortei cu artera pulmonară[ ] b) CAP uneşte aorta ascendentă cu artera pulmonară[x] c) în perioada iniţială a CAP oxigenarea sângelui în circuitul mic este mărită[x] d) iniţial în hipertenzia pulmonară miofibrele arteriolare se hipertrofiază[x] e) în faza IV-a a hipertenziei pulmonare torentul sanguin îşi schimbă direcţia

prin CAP-------------------------------------------------------------------2. CM Canalul arterial permiabil (CAP), selectaţi răspunsul corect:[x] a) în caz de CAP după naştere tensiunea sângelui în artera pulmonară este mai

mare decât în aortă[ ] b) pentru CAP în debut este caracteristic suflul sistolo-diastolic în prezenţa

fluxului sanguin unidirecţional[x] c) viciul CAP poate trece din palid în cianotic[x] d) la bolnavii cu CAP în debut are loc hipervolemia pulmonară[x] e) în CAP, în lipsa tratamentului chirurgical, cele mai severe schimbări în

primul rând au loc în micul circuit sanguin-------------------------------------------------------------------3. CM Canalul arterial permiabil (CAP) - selectaţi răspunsul corect:[x] a) ocluzia CAP poate fi efectuată fără toracotomie[x] b) operaţia pe CAP se efectuează prin toracotomie cu ligaturarea canalului[x] c) operaţia pe CAP poate consta în secţionarea şi suturarea capătului aortal şi

pulmonar[ ] d) la lichidarea CAP în ligatură mai frecvent poate fi antrenat nervul vag[x] e) la ligaturarea CAP în ligatura mai frecvent poate fi antrenat nervul recurent-------------------------------------------------------------------4. CM Defectul septului ventricular (DSV), selectat răspunsul răspunsul corect:[x] a) in DSV suflul sistolic se propagă pe toată cutia toracică[x] b) viciul din palid se poate transforma in cianotic[ ] c) operaţia paliativă poate fi efectuată numai după vârsta de un an[x] d) operaţia paliativă poate fi efectuată în primele trei luni de viaţă[x] e) operaţia efectuată în faza cianogenă este ineficientă-------------------------------------------------------------------5. CM Defectul septului atrial (DSA), care este răspunsul corect ?[x] a) în plastia defectului septului se aplică surjet încotinuu[x] b) în plastia DSA se aplică suturi punctate[ ] c) electrocardiografia depistează semne de suprasolicitare numai a camerelor

drepte ale inimii[x] d) ventriculul stâng rămâne subsolicitat[x] e) schimbările morfologice în micul circuit sangvin apar treptat-------------------------------------------------------------------6. CM Pericardita constrictivă, selectat răspunsul corect:[x] a) micul circuit sangvin este antrenat în proces prin comprimarea venelor

pulmonare[x] b) ficatul relativ devreme se măreşte datorita strangulării venei cave inferioare

şi a atriului drept[x] c) operaţia constă în pericardectromie totală[ ] d) operaţia constă în pericardectomie subtotală[x] e) după pericardectomie inima se lasă denudată-------------------------------------------------------------------7. CM Insuficienţa tricuspidă, selectaţi răspunsul corect:[x] a) pulsează excesiv venele jugulare[ ] b) pulsează excesiv arterele carotide[x] c) in ficat, ca urmare a stazei venoase, evoluează ciroza hepatică[x] d) apar edeme periferice[x] e) viciul poate fi corectat prin plastia valvei, ingustarea inelului fibros,

aplicarea protezei valvulare-------------------------------------------------------------------8. CM Coarctaţia aortei, selectaţi răspunsul corect:[x] a) îngustarea aortei are loc după începutul arterei brahiocefalice[x] b) îngustarea are loc distal de artera subclavă stângă[ ] c) sângele trece în partea inferioară a corpului prin artera subclavă dilatată[x] d) tensiunea în arterele femorale este micşorată[x] e) plastia în coarctaţia aortei constă în excizia segmentului îngustat cu

suturarea termino-terminală sau şutare cu proteză vasculară ori aplicarea protezei vasculare

-------------------------------------------------------------------9. CM Stenoza izolată a arterei pulmonare (SIAP), selectaţi răspunsul corect:[x] a) în SIAP îngustarea poate fi valvulară sau subvalvulară[x] b) in SIAP trunchiul arterei pulmonare este dilatat[ ] c) în SIAP tensiunea în micul circuit sangvin reflector se măreşte

PA

[x] d) în SIAP zgomotul doi pe artera pulmonară este diminuat[x] e) operaţia în SIAP consta în comisurotomie deschisa, excizia surplusului

muscular, aplicarea peticului din material plastic-------------------------------------------------------------------10. CM Tetrada Fallot, selectaţi răspunsul corect:[x] a) se caracterisează prin cianoză excesivă[x] b) sunt forme care periodic (mai ales la repaus) devin acianotice[x] c) sunt asociate frecvent de lipotimii[x] d) minut-volumul circulant în micul circuit sangvin este diminuat[ ] e) atriul sting este suprasolicitat-------------------------------------------------------------------11. CM Tratamentul chirurgical în tetrada Fallot, selectaţi răspunsul corect:[x] a) operaţia radicală presupune dilatarea arterei pulmonare, plastia defectului

septal cu deplasarea aortei spre ventriculul stâng[x] b) operaţiile paliative sunt mai efective pînă la vârsta de trei ani[x] c) mai frecvent în operaţia paliativă se restituie anastomoza a.subclavă -

ramura arterei pulmonare pe dreapta[ ] d) în tetrada Fallot numărul eritrocitelor este diminuat[x] e) la ECG predomină semne de suprasolicitare a ventricului drept-------------------------------------------------------------------12. CM Tamponada cardiacă se traduce prin următoarele semne:[x] a) presiune venoasă crescută[x] b) şoc[x] c) minut-volum cardiac scăzut[ ] d) umplere diastolică a inimii crescută[x] e) tensiune arterială scăzută-------------------------------------------------------------------13. CS Un semn radiografic important în pericardita cronică constrictivă îl

constituie:[ ] a) inima mică[ ] b) deplasarea bronhiei drepte[ ] c) hilii pulmonari mai bogaţi[x] d) calcificarea pericardului[ ] e) poziţia înaltă a cupolei diafragmatice-------------------------------------------------------------------14. CS Care grupe de pacienţi cu tetralogia Fallot sunt supuse intervenţiei

chirurgicale ?[x] a) toţi bolnavii[ ] b) bolnavii cu hipertrofia a ventricului drept[ ] c) bolnavii cu predominanţa stenozei arterei pulmonare[ ] d) bolnavii cianotici[ ] e) numai bolnavii în vârsta de peste 15 ani-------------------------------------------------------------------15. CS Cel mai frecvent defect cardiac congenitale este:[x] a) comunicarea interventriculară[ ] b) comunicarea interatrială[ ] c) persistenţa canalului arterial[ ] d) transpoziţia vaselor mari[ ] e) tetrada Fallot-------------------------------------------------------------------16. CS Pulsul slab pe artera radială este caracteristic pentru:[x] a) stenoza valvulară aortică[ ] b) coarctaţia aortică[ ] c) canalul arterial persistent[ ] d) stenoza mitrală[ ] e) tetrada Fallot-------------------------------------------------------------------17. CM Anevrismul aortei ascendente poate fi determinat de următoarele cauze:[x] a) sindromul Marfan[ ] b) traumatism[x] c) sifilis[x] d) ateroscleroză[x] e) necroza chistică a mediei Erdheim-------------------------------------------------------------------18. CS Anevrismul disecant al aortei toracice este favorizat, în primul rând, de:[ ] a) ateroscleroză[ ] b) sifilis[x] c) degenerescenta tunicii medii[ ] d) traumatism[ ] e) coarctaţia de aortă-------------------------------------------------------------------19. CM Stenoza mitrală poate rezulta din următoarele:[x] a) scăderea a debitului cardiac[x] b) fibrilaţie arterială[x] c) embolie sistemică[ ] d) creşterea a rezistenţei periferice[x] e) edem pulmonar-------------------------------------------------------------------20. CM Indicaţii pentru by-passul coronarian sunt date de:[x] a) angina severă refractară la tratamentul conservator[x] b) angina în progresie[x] c) infarctul în anamneză şi boala vasculară coronariană[ ] d) infarctul în anamneză şi leziune univasculară[ ] e) angina în regresie-------------------------------------------------------------------21. CM Tratamentul chirurgical în stenoza aortică este indicat în următoarele

cazuri:

[x] a) când gradientul de tensiune prin valvulă depăşeşte 50 mm Hg[x] b) când stenoza se asociază cu angină[x] c) când exista viciu cardiac asociat[ ] d) la toţi bolnavii[ ] e) cînd începe hipertrofia ventricului stâng-------------------------------------------------------------------22. CS Chistul hidatic pulmonar este o afecţiune:[ ] a) Micotică[x] b) Parazitară[ ] c) Bacilară[ ] d) Virală[ ] e) Provocată de protozare-------------------------------------------------------------------23. CM Starea adultă a viermelui cestod Taenia echinococcus granulosus trăieşte

şi se dezvoltă în intestinul, exceptând intestinul:[ ] a) Cainelui[x] b) Omului[ ] c) Vulpii[x] d) Bovinelor[ ] e) Lupului-------------------------------------------------------------------24. CM Starea larvară (tumorală) a viermelui cestod Taenia echinococcus

granulosus se dezvoltă în viscerele, exceptând viscerele:[ ] a) Porcinelor[x] b) Vulpii[ ] c) Rozătoarelor[ ] d) Omului[x] e) Cainelui-------------------------------------------------------------------25. CS Care este calea principală de infestare în hidatidoza pulmonară primară?[ ] a) Calea respiratorie[x] b) Calea digestivă[ ] c) Calea directă prin mucoase[ ] d) Calea directă prin muşcături[ ] e) Calea directă prin tegumente-------------------------------------------------------------------26. CM Echinococoză pulmonară secundară se produce pe:[ ] a) Cale enterogenă[x] b) Cale bronhogenă[x] c) Prin mucoase[ ] d) Pe cale hematogenă[ ] e) Pe cale limfogenă-------------------------------------------------------------------27. CS În cazurile de infestare a organismului cu larva Taenia echinococcus

granulosus plămânii se afectează în următoarele proporţii:[ ] a) 5-10%[ ] b) 15-20%[x] c) 25-30%[ ] d) 35-50%[ ] e) 60-80%-------------------------------------------------------------------28. CS Care dintre cele enumerate reprezintă elementele structurale proprie ale

chistului hidatic pulmonar, exceptând:[ ] a) Membrana chitinoasă[x] b) Adventiţia[ ] c) Membrana proligeră[ ] d) Scolecşii[ ] e) Veziculele-fiice-------------------------------------------------------------------29. CS Lichidul hidatic conţine următoarele substanţe şi formaţiuni, exceptand:[ ] a) Substanţe albuminoide[ ] b) Glucide şi enzime glicolitici[x] c) Embrionul exacant (oncosfera)[ ] d) Scolecşii[ ] e) Vezicule-fiice, scolecşii-------------------------------------------------------------------30. CS Care din indicii enumeraţi ale hemogramei sunt caracteristici pentru

hidatidoza pulmonară necomplicată?[ ] a) Leucocitoza[x] b) Eozinofilia[ ] c) Bazofilia[ ] d) Limfopenia[ ] e) Monocitoza-------------------------------------------------------------------31. CS Care este cel mai frecvent simptom in chistul hidatic pulmonar

necomplicat:[ ] a) Durerea toracică[ ] b) Urticaria[x] c) Tusea[ ] d) Febra[ ] e) Hemoptizia-------------------------------------------------------------------32. CS Care din complicaţii chistului hidatic pulmonar se asociază cu şoc

anafilactic?[ ] a) Ruperea în bronhie[ ] b) Supuraţia[x] c) Ruperea în cavitatea pleurală

PA

[ ] d) Ruperea în bronhie cu aspiraţie în plămânul sănătos[ ] e) Hemoragia-------------------------------------------------------------------33. CM În care din următoarele situaţii în chistul hidatic este indicată rezecţia

pulmonară?[ ] a) Chistul hidatic cu ruperea in bronhie[x] b) Chistul hidatic suportat cu pioscleroza pulmonară[x] c) Chistul hidatic cu stenoze bronşice cu lipsa condiţiilor de reexpansionare a

parenchimului[ ] d) Chistul hidatic rupt în cavitatea pleurală[ ] e) Chistul hidatic necomplicat-------------------------------------------------------------------34. CM În care situaţii enumerate ale echinococozei pulmonare tratamentul

chimioterapeutic cu derivaţii benzilmidozolici se practica ca metoda unică?[ ] a) Chistul hidatic rupt în cavitatea pleurală[x] b) Chistul hidatic de dimensiuni mici[x] c) Hidatidoza pulmonară difuză bilaterală[ ] d) Hidatidoza pulmonară şi hepatică[x] e) Boli concomitente decompensate-------------------------------------------------------------------35. CM Care din afirmaţiile enumerate se referă la chisturile aeriene pulmonare?[x] a) Apar ca urmare a unor antecedente patologice[ ] b) Au înveliş bronşic[x] c) Apar la o vârstă mai mare[ ] d) Se depistează în sechestraţiile pulmonare intralobare[x] e) Se caracterizează prin caracterul schimbător al imaginilor radiologice-------------------------------------------------------------------36. CM Care din afirmaţiile enumerate sunt adresate pneumotoraxului spontan

primitiv (idiopatic) ?[x] a) Este o urgenţa medico-chirurgicală[ ] b) survine pe leziuni preexistente[x] c) apare brusc[x] d) de regulă, fără o cauză cunoscută anterior[ ] e) se depistează preponderent la copii-------------------------------------------------------------------37. CM Care sunt condiţiile principale pentru survenirea pneumotoraxului

spontan:[x] a) Existenţa unui loc de minimă rezistenţa[ ] b) Virsta[x] c) Intervenţia unui element declanşator (efort fizic, tuse)[ ] d) Existenţa bolilor asociate[ ] e) Sexul-------------------------------------------------------------------38. CM Care metodă de investigaţie din cele enumerate nu se va efectua imediat

după momentul acut al pneumotoraxului spontan?[ ] a) Radiografia de cadru şi tomografia[ ] b) Investigaţiile cu radionuclizi[x] c) Bronhografia[ ] d) Toracoscopia[x] e) Fistulografia-------------------------------------------------------------------39. CM Complicaţiile cele mai frecvente ale pneumotoraxului nerezolvat sunt:[ ] a) Hemoragie[x] b) Empiemul pleural[ ] c) Cancerizarea cavităţii pleurale[ ] d) Tuberculizarea cavităţii pleurale[x] e) Cronicizarea-------------------------------------------------------------------40. CM Tratamentul conservator în pneumotoraxul spontan acut este indicat în

următoarele situaţii, exceptând:[ ] a) Pneumotoraxul benign[ ] b) Pneumotoraxul închis[ ] c) Pneumotoraxul de volum mic (15-20%)[x] d) Piopneumotoraxul[x] e) Pneumotoraxul deschis cu fistulă bronşică importantă-------------------------------------------------------------------41. CS Factorul etiologic (mecanismul) principal in dezvoltarea abcesului şi

gangrenei pulmonare este:[x] a) factorul bronhogen[ ] b) traumatismele[ ] c) boala bronşiectactică[ ] d) emboliile septice[ ] e) răspândirea infecţiei din focare purulente din vecinătate-------------------------------------------------------------------42. CS Cauza principala in dezvoltarea gangrenei pulmonare este:[ ] a) reactivitatea imunologica scăzuta[ ] b) virsta înaintata a pacientului[ ] c) bolile concomitente[ ] d) flora microbiană[x] e) reactivitatea imunologică scăzuta şi flora microbiana-------------------------------------------------------------------43. CS Care flora microbiana mai frecvent provoacă declanşarea gangrenei

pulmonare?[ ] a) protozoarele[ ] b) fungii[ ] c) flora microbiana aeroba gram-pozitiva[ ] d) flora microbiana aeroba gram-negativa

[x] e) flora microbiana anaeroba neclostridiană-------------------------------------------------------------------44. CS Care este localizarea mai frecvente a abceselor pulmonare prin aspiraţie?[ ] a) segmentele bazale anterioare ale lobilor inferiori[ ] b) segmentele laterale ale lobilor inferiori[ ] c) segmentele apicale ale lobilor superiori[ ] d) segmentele anterioare ale lobilor superiori[x] e) segmentele posterioare ale plămânilor (preponderent lobii superior)-------------------------------------------------------------------45. CM Abcesele de origine bronhogenică în majoritatea cazurilor sunt:[ ] a) multiple[ ] b) periferice[x] c) solitare[x] d) centrale[ ] e) bilaterale-------------------------------------------------------------------46. CM Abcesele pulmonare secundare unor embolii septice sunt:[ ] a) centrale[x] b) multiple[x] c) periferice[ ] d) solitare[x] e) bilaterale-------------------------------------------------------------------47. CM Care sindrom se diminuează în faza a două a abcesului pulmonar acut?[ ] a) hemoptizia[ ] b) tusea[ ] c) expectoraţie[x] d) dispneea[x] e) intoxicaţia septico-purulenta-------------------------------------------------------------------48. CS Sindromul fizic caracteristic pentru faza I a abcesului pulmonar este:[ ] a) sindromul de hiperinflatie pulmonara[x] b) sindromul de condensare pulmonara[ ] c) devierea mediastinului contralateral[ ] d) sindromul fizic cavitar[ ] e) sindromul de revărsat pleural-------------------------------------------------------------------49. CS Sindromul fizic caracteristic pentru faza a doua a abcesului pulmonar acut:[ ] a) sindromul de hiperinflaţie pulmonară[ ] b) sindromul de condensare pulmonară[ ] c) devierea mediastinului contralateral[x] d) sindromul fizic cavitar[ ] e) sindromul de revărsat pleural-------------------------------------------------------------------50. CS Care metoda paraclinică de diagnostic este mai informativa in faza I a

abcesului pulmonar acut ?[ ] a) scanarea cu radionuclizi[ ] b) bronhoscopia[x] c) tomografia asociata cu puncţie transtoracală[ ] d) ultrasonografia[ ] e) bronhografia-------------------------------------------------------------------51. CM Cea mai informativă metodă de diagnostic în faza a II a abcesului pulmonar

acut este:[ ] a) angiopulmonografia[x] b) radiografia de ansamblu în doua proiecţii[x] c) scanarea cu radionuclizi[ ] d) tomografia[ ] e) ultrasonografia-------------------------------------------------------------------52. CS Imaginea radiologica caracteristica pentru gangrena pulmonara este:[ ] a) condensarea plămânului[ ] b) sindromul de hiperinflatie[ ] c) formaţiunea cavitară solitară[ ] d) imaginea lichidiana plina bine delimitată[x] e) opacitatea pulmonara răspândită cu focare de destrucţie /fagure de albină/-------------------------------------------------------------------53. CS Cu care forma a empiemului inchistat diagnosticul diferenţial a abcesului

pulmonar este mai dificil?[ ] a) empiem apical[ ] b) empiem mediastinal[x] c) empiem interlobar cu fistula bronşică[ ] d) empiem parietal[ ] e) empiem supradiafragmal-------------------------------------------------------------------54. CS Cu care dintre formaţiunile cavitare ale toracelui diagnosticul diferenţial al

abcesului pulmonar este mai dificil de efectuat?[ ] a) cancerul pulmonar forma atipică[ ] b) tuberculoza pulmonara forma excavată[x] c) chist supurat cu fistulă bronşică[ ] d) boala bronşiectatică[ ] e) abcesul mediastinal-------------------------------------------------------------------55. CS Complicaţia cea mai frecventa a abcesului piogen pulmonar acut:[ ] a) generalizarea procesului septico-purulent cu abcese la distanţă[x] b) piopneumotoraxul[ ] c) hemoragia

PA

[ ] d) mediastenita acută[ ] e) afectarea plămânului sănătos-------------------------------------------------------------------56. CM Metodele principale de tratament ale abceselor şi gangrenei pulmonare

sunt:[x] a) corecţia metabolismului hidro-salin[x] b) antibioticoterapia[x] c) dezintoxicaţia[x] d) asanarea locala a focarului purulent[ ] e) imunocorecţia activă-------------------------------------------------------------------57. CM Care din cauzele enumerate conduc la cronicizarea abcesului pulmonar?[x] a) tratamentul consevator intirziat[x] b) terapia antibacteriană defectuoasă[ ] c) localizarea apicală a abcesului[x] d) terapia de detoxifiere neadecvată[x] e) abcesul pulmonar voluminos cu sechestre, asanat defectuos-------------------------------------------------------------------58. CM Care din complicaţiile enumerate apar mai frecvent în perioada precoce la

bolnavii operaţi pentru supuraţii parenchimatoase pulmonare?[ ] a) bronhospasmul[ ] b) plămânul de stres[x] c) atelectaziile[x] d) sindromul de încărcare bronşica[ ] e) bronhopneumoniile-------------------------------------------------------------------59. CM Care din următoarele afirmaţii, referitoare la structura anatomică a

plămânilor, nu este corecta?[ ] a) plămânul stâng este alcătuit din doi lobi[ ] b) plămânul drept este alcătuit din trei lobi[x] c) plămânul stâng este alcătuit din trei lobi[x] d) plămânul drept este alcătuit din doi lobi[ ] e) plămânul drept are lob mediu-------------------------------------------------------------------60. CM Locul de plecare al arterelor bronşice este:[ ] a) artera pulmonară[x] b) arterele intercostale[ ] c) artera axilară[x] d) artera subclavia[x] e) aorta-------------------------------------------------------------------61. CS In stenoza aterosclerotica a arterei carotide interne tratamentul de ales

consta in[x] a) trombendarterectomie[ ] b) rezecţie cu anastomoza termino-terminala[ ] c) by-pass[ ] d) ligaturarea arterei corotide interne[ ] e) administrarea agenţilor antitrombocitari-------------------------------------------------------------------62. CS Tratamentul fistulelor artero-venoase consta în:[x] a) excizia fistulei cu restabilirea continuităţii vaselor[ ] b) ligaturarea arterei distale de fistula[ ] c) amputaţia membrului[ ] d) ligaturarea venei distale de fistula[ ] e) tratament exclusiv medicamentos-------------------------------------------------------------------63. CM Schimbările trofice condiţionate de ischemia cronica includ următoarele:[x] a) scăderea parului[x] b) modificările unghiilor[x] c) atrofia pielei[x] d) atrofia musculaturii[ ] e) osteoporoza-------------------------------------------------------------------64. CS Emboliile arteriale se fixează mai des la nivelul:[ ] a) bifurcaţiei aortice[ ] b) arterei iliace comune[x] c) arterei femurale comune[ ] d) vaselor cerebrale[ ] e) arterei poplitee-------------------------------------------------------------------65. CS Ce afirmaţie referitoare la particularităţile maladiei Burger este incorecta?[ ] a) se întâlneşte mai frecvent la bărbaţi[ ] b) se observa intre 20 şi 40 ani[ ] c) este însoţita de claudicatie intermitenta[ ] d) este în raport strâns cu fumatul[x] e) prezintă o forma deosebita de ateroscleroza-------------------------------------------------------------------66. CS Claudicatia intermitenta, ca urmare a aterosclerozei avansate a arterelor

iliace externe, este mai eficient tratat prin:[ ] a) simpatectomie lombară[ ] b) gimnastica efectuata zilnic[x] c) by-pass[ ] d) vasodilatatoare[ ] e) rezecţia segmentului afectat cu anastomoza-------------------------------------------------------------------67. CS La apariţia trombozei acute arteriale al membrilor contribuie:[ ] a) cardioscleroza aterosclerotica

[ ] b) endocardita septica[ ] c) viciul mitral reumatic[x] d) ateroscleroza obliterantă al vaselor membrilor inferioare[ ] e) toate cele enumerate mai sus-------------------------------------------------------------------68. CS Date despre starea arterelor magistrale distal de locul emboliei putem

obţine la:[ ] a) capilaroscopie[ ] b) examenul obiectiv[ ] c) examinare radionuclida[x] d) dopplerografie[ ] e) toate cele menţionate mai sus-------------------------------------------------------------------69. CS Operaţia de baza, efectuată în embolia arterii femurale este:[ ] a) dilatare renghenoendovasculara[ ] b) trombintimectomia[x] c) embolectomia[ ] d) profundoplastia[ ] e) by-passul-------------------------------------------------------------------70. CM Care din afirmaţiile următoare este corectă:[ ] a) mediastinul posterior conţine: traheia, esofagul, nervii vagi, venele azygos şi

hemiazygos, ganglionii limfatici[x] b) în mediastinul superior se află: segmentele proximale ale traheii, esofadului

şi timusului: cârja aortei cu ramurile ei, canalul toracic limfatic[x] c) în mediastinul posterior sunt situate: esofagul, segmentul toracic

descendent al aortei; canalul toracic limfatic, nervii simpatici şi parasimpatici, ganglioni limfatici

[x] d) în mediastinul mediu se află: pericardul, inima, bifurcaţia traheii şi bronhiile principale, arterele şi venele pulmonare, ganglionii limfatici ai bifurcaţiei traheii

[ ] e) în mediastinul anterior între pericard şi stern, sunt situate: timusul, nervii vagi, canalul limfatic toracic, esofagul

-------------------------------------------------------------------71. CM Care din metodele de investigaţii enumerate se folosesc pentru aprecierea

localizării tumorilor şi chisturilor în mediastin?[x] a) metodele radiologice[x] b) biolocaţia ultrasonoră[x] c) rezonanţa magnetică nucleară[x] d) metodele instrumentale de diagnostic[ ] e) investigaţiile morfologice-------------------------------------------------------------------72. CS Pentru diagnosticarea tumorilor şi chisturilor mediastinului se folosesc

următoarele metode radiologice, exceptând:[ ] a) radioscopia şi radiografia în două proiecţii[ ] b) tomografia[ ] c) pneumomediastinografia[ ] d) angiografia[x] e) urografia cistoscopică-------------------------------------------------------------------73. CS Care din metodele de investigaţii enumerate confirmă histogeneza

tumorilor mediastinului?[ ] a) rezonanţa magnetică nucleară[ ] b) tomografia computerizată[ ] c) mediastinografia[x] d) examenul morfologic[ ] e) pneumomediastinigrafia-------------------------------------------------------------------74. CS Tumorile mediastinului de origine embrionară sunt următoarele,

exceptând:[ ] a) chisturile dermoide şi teratoamele[ ] b) seminoamele primitive[x] c) tumorile benigne şi maligne din mezenhim[ ] d) corioepiteliomul primitiv[ ] e) cordomul-------------------------------------------------------------------75. CS Chisturi ale mediastinului de origine embrionara sunt următoarele,

exceptind:[ ] a) chisturi mezoteliale pleuro-pericardiace[ ] b) chisturi bronhogenice[ ] c) chisturi gastro-enterogene[ ] d) chisturi paraesofagiene[x] e) meningocelul-------------------------------------------------------------------76. CM Tumori dezvoltate pe seama ţesuturilor mediastinale adulte sunt

următoarele, exceptind:[x] a) tumori din ţesutul conjunctiv[x] b) tumori neurogene[x] c) tumori din ţesut adipos celular[x] d) tumori ganglionare[x] e) tumori din vasele sanguine şi limfatice-------------------------------------------------------------------77. CM Tumori şi chisturi mediastinale primitive sunt următoarele, exceptand:[ ] a) tumori timice[x] b) meningocelul[x] c) chistul hidatic[x] d) tumori metastatice

PA

[ ] e) maladia Hodjkin-------------------------------------------------------------------78. CS Complicaţia cea mai frecventa a chisturilor primitive mediastinale este:[ ] a) degenerarea malignă[ ] b) comprimarea organelor învecinate[ ] c) hemoragie[ ] d) perforaţia[x] e) inflamaţia şi supuraţia-------------------------------------------------------------------79. CM Contraindicaţiile absolute pentru intervenţia chirurgicală în tumorile

maligne mediastinale sunt următoarele:[x] a) metastaze la distanţă[x] b) sindromul venei cave superioare[x] c) paralizie laringiana stabilă (persistentă)[ ] d) disfagie[ ] e) sindromul doloric-------------------------------------------------------------------80. CS Care afirmaţie este corecta în atitudinea tacticei de tratament a tumorilor

benigne şi chisturilor mediastinale?[ ] a) supraveghere in dinamica[x] b) tratamentul chirurgical[ ] c) tratamentul radioterapeutic[ ] d) chimioterapia[ ] e) tratamentul combinat-------------------------------------------------------------------81. CS Cea mai eficace metodă de tratament în tumorile maligne neganglionare a

mediastinului este următoarea:[ ] a) tratamentul chirurgical[ ] b) tratamentul radioterapeutic[ ] c) tratamentul chimioterapeutic[ ] d) tratamentul radioterapeutic şi chimioterapeutic[x] e) tratamentul combinat: chirurgical şi chimioterapeutic-------------------------------------------------------------------82. CS Metoda de baza (principala) în tratamentul limfoamelor maligne primitive

ale mediastinului este următoarea:[ ] a) tratamentul chirurgical[ ] b) tratamentul radioterapeutic[ ] c) tratamentul chimioterapeutic[ ] d) tratamentul chirurgical şi chimioterapeutic[x] e) tratamentul combinat: chimioradioterapeutic-------------------------------------------------------------------83. CM Emfizemul mediastinului poate fi provocat de următoarele cauze:[x] a) ruptura traheei[x] b) ruptura esofagului[x] c) ruptura bronşiilor[ ] d) ruptura stomacului[ ] e) ruptura pericardului-------------------------------------------------------------------84. CS Care din metodele paraclinice de diagnostic în mediastinita acută purulentă

sunt cele mai informative?[ ] a) ultrasonografia[ ] b) investigaţiile de laborator[x] c) metodele radiologice[ ] d) bronhoscopia[ ] e) pneumoperitoneum-------------------------------------------------------------------85. CM Care din sindroamele şi simptoamele enumerate sunt caracteristice pentru

mediastinita acută?[x] a) Dureri retrosternale[x] b) Dureri interscapulare[x] c) Disfagie[x] d) Dereglări respiratorii[x] e) Instabilitatea hemodinamicei-------------------------------------------------------------------86. CM Care sunt părţile musculare ale diafragmului:[x] a) Lombară[x] b) Costală[ ] c) Lombo - costală[x] d) Sternală[ ] e) Sterno-costală-------------------------------------------------------------------87. CM Enumeraţi părţile slabe ale diafragmului:[x] a) Fisura Larrey[x] b) Fisura Morgani[x] c) Fisura Bohdalec[ ] d) Triunghului lui Paimerov[x] e) Hiatus aorticus-------------------------------------------------------------------88. CM Tabloul clinic al unei rupturi totale de diafragm include :[x] a) Semnele insuficienţei respiratorii[x] b) Semnele insuficienţei cardiace[x] c) Semnele migrării organelor cavităţii abdominale în cavitatea toracică[ ] d) Semnele insuficienţei renale[x] e) Semnele de hemoragie-------------------------------------------------------------------89. CM Ruptura posttraumatică de diafragm cel mai des se asociază cu

traumatismul următoarelor organe :

[x] a) Splina[x] b) Ficatul[ ] c) Esofag[x] d) Stomac[x] e) Colonul transvers-------------------------------------------------------------------90. CS Lungimea colonului constituie:[ ] a) 50 cm[ ] b) 80 cm[x] c) 150 cm[ ] d) 200 cm[ ] e) 300 cm-------------------------------------------------------------------91. CS Sursa arterială pentru colonul drept este:[ ] a) artera mezenterică inferioară[x] b) artera mezenterică superioară[ ] c) artera renală dreaptă[ ] d) artera ileacă externă dreaptă[ ] e) artera ileacă internă dreaptă-------------------------------------------------------------------92. CS Inervaţia simpatică a colonului drept provine din:[ ] a) plexul hipogastric[x] b) plexul mezenteric superior[ ] c) nervii vagi[ ] d) simpaticul lombar[ ] e) nici una din cele de mai sus-------------------------------------------------------------------93. CM Care din următorii sunt factori de risc pentru cancerul de colon:[x] a) polipoza rectocolonică familială[x] b) bolile colonice inflamatorii[x] c) diverticuloza colonică[ ] d) colecistectomia[x] e) ureterosigmoidostomia-------------------------------------------------------------------94. CM Diseminarea cancerului de colon se poate face prin:[x] a) invazia de vecinătate[x] b) limfatice[x] c) diseminare hematogenă[x] d) diseminare lumenală[x] e) diseminare perineurală-------------------------------------------------------------------95. CM Care din următoarele explorări paraclinice sunt utilizate pentru

diagnosticul cancerului de colon:[ ] a) anuscopia[x] b) irigografia[ ] c) tranzitul baritat[x] d) colonoscopia[ ] e) rezonanţa magnetică nucleară-------------------------------------------------------------------96. CM Care din următoarele explorări paraclinice sunt utilizate pentru

determinarea stadiului evolutiv al unui neoplazm de colon:[x] a) ecografia abdominală[x] b) tomografia computerizată[x] c) rezonanţa magnetică nucleară[ ] d) ECG[x] e) radiografia pulmonară-------------------------------------------------------------------97. CM Care din următoarele constituie complicaţii frecvente ale cancerului de

colon:[x] a) ocluzia[x] b) sindromul de malabsorbţie[x] c) perforaţia[x] d) hemoragia[ ] e) septicemia-------------------------------------------------------------------98. CM Care din următoarele metode sunt folosite în tratamentul cancerului de

colon:[x] a) intervenţia chirrurgicală[x] b) radioterapia[x] c) chimioterapia[x] d) imunoterapia[ ] e) imunosupresia-------------------------------------------------------------------99. CM Care din următoarele constituie obiective majore ale intervenţiei

chirurgicale în cancerul de colon:[x] a) îndepărtarea leziunii[ ] b) refacerea tranzitului colic[x] c) tratamentul complicaţiilor (stenoză, perforaţii)[ ] d) evaluarea leziunilor hepatice[ ] e) conservarea unei porţiuni cît mai mari de colon-------------------------------------------------------------------100. CM Care din următoarele metode în chirurgia cancerului de colonau fost

introduse în ultimii ani:[ ] a) disecţia şi îndepărtarea ganglionilor limfatici[x] b) suturile mecanice[ ] c) circulaţia extracorporală[x] d) rezecţiile laparoscopice

PA

[ ] e) endoscopia intraoperatorie-------------------------------------------------------------------101. CM Care din următoarele antibiotice sunt utilizate pentru pregătirea

preoperatorie a colonului:[x] a) cefalosporinele[ ] b) gentamicina[x] c) metronidazol[ ] d) ampicilină[ ] e) cloramfenicolul-------------------------------------------------------------------102. CM Care din următoarele principii stau la baza intervenţiei radicale pentru

cancerul de colon drept:[x] a) rezecarea colonul drept în întregime (hemicolectomie dreaptă)[x] b) refacerea tranzitului se efectuează prin ileotranzverzostomie[x] c) concomitent se rezecă pediculii vasculoşi şi limfoganglionii regională[ ] d) refacerea tranzitului se efectuează, de obicei, al doilea timp[ ] e) ablaţia ganglionilor de la originea arterei mezenterice superioare este

obligatorie-------------------------------------------------------------------103. CS Dilatarea toxică acută a colonului poate să evolueze în următoarea

patologie:[ ] a) diverticuloza colonului[ ] b) polipoza familială difuză[x] c) rectocolita ulceroasă nespecifică[ ] d) colita ischemică[ ] e) colita spastică-------------------------------------------------------------------104. CS Din care complicaţiile enumerate mai jos nu-i caracteristică pentru colita

ulceroasă nespecifică:[x] a) fistulele intestinale interne[ ] b) perforaţia colonului[ ] c) hemoragia intestinală[ ] d) malignizarea[ ] e) dilatarea toxică a colonului-------------------------------------------------------------------105. CS In tratamentul conservativ al rectocolitei ulceroase nespecifice totul e

corect, exceptind:[ ] a) preparatele antibacteriale din grupa Salazopirinei[ ] b) hormonii steroizi[ ] c) preparatele antidiareice[ ] d) nutriţia parenterală[x] e) antibioticoterapia-------------------------------------------------------------------106. CS în maladia Crohn pot evalua toate complicaţiile enumerate, cu excepţia:[ ] a) hemoragia intestinală[ ] b) fistulele intestinale interne[ ] c) plastroanele intraperitoneale[ ] d) stricturile intestinului[x] e) polipoza colonului-------------------------------------------------------------------107. CS Schimbări ale mucoasei colonului sub forma "pietrelor de pavaj" pot fi

depistate la bolnavii cu:[ ] a) colită ulceroasă nespecifică[ ] b) polipoză adenomatoasă familială[x] c) maladia Crohn[ ] d) colită ischemică[ ] e) boala Hirshprung-------------------------------------------------------------------108. CS Care este complicaţia cea mai frecventă a unui diverticul Meckel?[x] a) divetriculita[ ] b) ocluzia intestinală[ ] c) malignizarea[ ] d) hernia Litre strangulată[ ] e) hemoragia digestivă-------------------------------------------------------------------109. CS In infarctul intestino-mezenteric sunt adevarate urmatoarele afirmaţii, cu

excepţia:[ ] a) durere periombilicala violenta[ ] b) vărsături[ ] c) stare generală alterată[ ] d) colaps precoce[x] e) zgomote peristaltice hiperactive-------------------------------------------------------------------110. CS Care este excepţia clinică cea mai frecventă în tumorile intestinului

subtire?[ ] a) hemoragia digestivă[ ] b) perforaţia[ ] c) tumora palpabilă[x] d) ocluzia intestinală[ ] e) tulburările dispeptice-------------------------------------------------------------------111. CS Ce tratament este indicat în complicaţiile bolii Crohn?[ ] a) antibiotice[ ] b) salozopirină[x] c) tratament chirurgical[ ] d) metronidazol[ ] e) radioterapie

-------------------------------------------------------------------112. CS Prezenţa unui diverticol Meckel intr-un sac hernial se numeşte:[x] a) hernie Littre[ ] b) hernie Richter[ ] c) hernie Spiegel[ ] d) hernie Morgany[ ] e) hernie Gardner-------------------------------------------------------------------113. CS Cea mai frecventă indicaţie pentru tratament operator in boala Crohn o

constituie:[ ] a) evoluţia indelungată a bolii[ ] b) recidiva ordinară[x] c) ocluzia intestinală[ ] d) fistulele externe[ ] e) hemoragiile digestive masive-------------------------------------------------------------------114. CS Care este localizarea cea mai frecventă a tumorilor carcinoide?[ ] a) intestinul subţire[x] b) apendicele vermicular[ ] c) colonul[ ] d) rectul[ ] e) stomacul-------------------------------------------------------------------115. CS Tratamentul de elecţie în tumorile carcinoide intestinale este:[ ] a) radioterapia[ ] b) chimioterapia[ ] c) combinarea chimioterapiei şi radioterapiei[ ] d) chirurgia urmata de radioterapie[x] e) rezecţia intestinală-------------------------------------------------------------------116. CM Tabloul clinic al ocluziei intestinale include următoarele semne clinice:[x] a) durere abdominală colicativă[x] b) vărsături[x] c) oprirea tranzitului de gaze[x] d) meteorism abdominal[x] e) zgomote hidroaerice-------------------------------------------------------------------117. CM Examenul radiografic pe gol al abdomenului în ocluzia intestinală

mecanică poate arăta următoarele:[x] a) distensia gazoasă a intestinului subţire[x] b) nivele hidroaerice[ ] c) pneumoperitoneu[ ] d) aerobilie[ ] e) ştergerea umbrei psoasului-------------------------------------------------------------------118. CM În ocluzia intestinală mecanică deshidratarea este determinată de

următoarele cauze:[x] a) acumulării de lichid în intestin[x] b) pierderii ionilor de sodiu[x] c) vărsăturilor[x] d) transvazării apei în cavitatea peritoneală[ ] e) pierderii ionilor de clor-------------------------------------------------------------------119. CM În embolia arterei mezenterice superioare se găsesc următoarele semne

clinice:[x] a) semne funcţionale de ocluzie[x] b) semne generale de hemoragie[ ] c) vărsături rare[ ] d) meteorism[x] e) tumefacţie mată cu contur şters-------------------------------------------------------------------120. CM Care din următoarele cauze pot determina un ileus paralitic:[ ] a) fitobezoarii[x] b) colica renală[x] c) peritonita[ ] d) volvulusul[x] e) supuraţia retroperitoneală-------------------------------------------------------------------121. CM Ce semne radiologice se întîlnesc în ocluzia ileală:[x] a) imagine hidroaerică unică periombilicală[ ] b) imagini aerice periferice[x] c) nivele sub formă de arcuri orizontale[ ] d) contur boselat[ ] e) distensia cadrului colic-------------------------------------------------------------------122. CM Ce afirmaţii referitoare la infarctul intestinomezenteric sunt adevărate:[x] a) tabloul clinic este dominat de durere[ ] b) durerea porneşte din regiunea lombară[ ] c) pulsul este frecvent şi TA este crescută[ ] d) abdomenul este suplu cu matitate pe flancuri[x] e) la auscultaţia abdomenului nu se înregistrează zgomote-------------------------------------------------------------------123. CM Diverticulul Meckel poate să:[x] a) conţină ţesut ectopic gastric[x] b) determine hemoragie digestivă[x] c) conţină tumoră carcinoidă[x] d) determine ocluzie intestinală

PA

[x] e) ajungă într-un sac de hernie inguinală-------------------------------------------------------------------124. CM Cele mai folosite operaţii în boala Crohn sunt:[x] a) derivaţii externe[x] b) bypas cu excluderea segmentului afectat[x] c) rezecţii intestinale limitate[ ] d) rezecţii întinse de intestin subţire[ ] e) colectomie totală-------------------------------------------------------------------125. CM Ce semne clinice nu confirmă ocluzia mecanică a intestinului subţire:[ ] a) vărsături precoce[ ] b) absenţa meteorismului[ ] c) alterarea stării generale[x] d) sindrom Koning[x] e) contractură musculară-------------------------------------------------------------------126. CS Complicaţiile chistului hidatic hepatic sunt următoarele exceptând:[ ] a) ruptura în pleură, bronhii[ ] b) ruptura în cavitatea peritoneală[ ] c) fisurare în căile biliare[x] d) pileflebita[ ] e) supuraţia-------------------------------------------------------------------127. CS Ce afirmaţie referitoare la chistul hidatic hepatic este incorectă:[ ] a) este adesea unic[x] b) este mai frecvent situat în lobul stâng hepatic[ ] c) serologia pentru hidatidoză este adesea pozitivă[ ] d) se poate erupe in căile biliare, pleură, cavitatea abdominală[ ] e) intervenţia chirurgicală este obligatorie-------------------------------------------------------------------128. CM Indicaţiile echinococcectomiei deschise sunt:[x] a) supuraţia chistului hidatic hepatic[ ] b) calcificarea chistului hidatic hepatic[x] c) prezenţa unei fistule biliare[x] d) situaţie anatomică a chistului nefavorabilă pentru bolnav şi chirurg[ ] e) prezenţa cirozei hepatice-------------------------------------------------------------------129. CS Cea mai frecventă tumoră benignă a ficatului este reprezentată de:[ ] a) lipomul hepatic[x] b) hemangiomul hepatic[ ] c) chistadenoamele hepatice[ ] d) leiomioame hepatice[ ] e) fibroame hepatice-------------------------------------------------------------------130. CS Ce afirmaţie referitoare la echinococcoza alveolară hepatică este

adevărată: [ ] a) se traduce ecografic printr-o imagine chistică unică[x] b) este transmisă in special prin intermediul vulpilor[ ] c) se întâlneşte mai ales in Moldova si sudul Ucrainei[ ] d) este determinată de Echinococcus granulosus[ ] e) tratamentul chirurgical constă în capitonajul chistelor-------------------------------------------------------------------131. CS Una din afirmaţiile ce se referă la chistul hepatic neparazitar este

incorectă:[x] a) are debut acut[ ] b) poate fi posttraumatic[ ] c) adesea este asimptomatic[ ] d) puncţia ecoghidată este soluţia optimă de tratament[ ] e) pot surveni unele complicaţii evolutive-------------------------------------------------------------------132. CS Tratamentul de elecţie în chistul hidatic hepatic este:[ ] a) chimioterapia[x] b) chirurgical[ ] c) terapie actinică[ ] d) hormonoterapia[ ] e) antibioticoterapia-------------------------------------------------------------------133. CM Referindu-ne la echinococcoza alveolară a ficatului, prezentaţi care din

afirmaţii sunt false:[ ] a) are o evoluţie lentă[ ] b) diagnosticul întâmpină dificultăţi[x] c) este o tumoră malignă[ ] d) are creştere invazivă şi prognostic sumbru[x] e) puncţia-lavaj peritoneal este soluţia optimă de tratament-------------------------------------------------------------------134. CM În caz de hematom gigant subcapsular, fără ruptura ficatului pot fi

practicate:[x] a) puncţia şi evacuarea hematomului[x] b) incizia capsulei şi evacuarea hematomului[x] c) evacuarea hematomului şi diatermocoagularea zonei hepatice respective[ ] d) drenajul cavităţii peritoneale[ ] e) abţinere de la orice manevre şi închiderea cavităţii abdominale-------------------------------------------------------------------135. CM Prezentaţi care din afirmaţii, referitoare la hemobilie, sunt false :[x] a) colică hepatică[x] b) icter[ ] c) hemoragie în tractul digestiv

[x] d) hepatomegalie[ ] e) melenă-------------------------------------------------------------------136. CS Care afirmaţie, referitoare la tumorile benigne hepatice sunt corecte?[x] a) evoluţie lentă[ ] b) au indicaţii absolute pentru intervenţie chirurgicală[ ] c) sunt mai frecvente la femei[ ] d) frecvent se complică cu fistulă biliară[ ] e) frecvent apare melenă-------------------------------------------------------------------137. CS Lichidul hidatic al unui chist ne complicat are următoarele caracteristici:[x] a) este limpede, incolor, inodor, cu densitate de 1008-1015 şi pH 6,7-7,2[ ] b) este limpede, de culoare gălbuie, cu miros fad, cu densitate de 1016-1020[ ] c) este tulbure, inodor, cu densitate de sub 1007[ ] d) este tulbure, albicios, inodor, cu densitate de 1000[ ] e) este tulbure, cu miros de coli-------------------------------------------------------------------138. CM Care sunt principalele efecte adverse ale Escazolului[x] a) leucopenie[ ] b) insuficienţă renală[ ] c) aritmie cardiacă[x] d) creşterea reversibilă a aminotransferazelor[ ] e) nu are efecte adverse-------------------------------------------------------------------139. CM Tratarea chirurgicală a cavităţii perichistice constă în:[x] a) drenajul cavităţii perichistice cu un tub de dren[x] b) capitonajul cavităţii restante[x] c) închiderea fără drenaj a cavităţii restante[x] d) anastomoze chisto-digestive[ ] e) puncţia - lavaj peritoneal-------------------------------------------------------------------140. CS Rezecţia marginală hepatică este indicată în hidatidoza hepatică în

următoarele situaţii:[ ] a) în toate chistele hidatice indiferent de stadiul lor evolutiv[ ] b) în chistul hidatic supurat cu pioscleroză hepatică[ ] c) în chistul hidatic hepatic complicat cu fistulă biliară[ ] d) erupt în cavitatea abdominală[x] e) în chistul hidatic hepatic marginal situat-------------------------------------------------------------------141. CM Chisturile neparazitare ale ficatului pot beneficia de:[x] a) fenestrarea chistului[x] b) rezecţie hepatică[x] c) anastomoză chisto-digestivă[ ] d) devascularizarea azigo-portală[ ] e) şunt porto-sistemic transjugular-------------------------------------------------------------------142. CM Care sunt cauzele hemobiliei:[x] a) trauma ficatului[x] b) tumoarea ficatului în descompunere[ ] c) litiaza biliară[ ] d) sindromul Budd-Chiari[ ] e) sindromul Mirizzi-------------------------------------------------------------------143. CM Caracteristice pentru hemobilie sunt următoarele simptome:[ ] a) colica hepatică[ ] b) icter[x] c) hemoragia în tractul digestiv[ ] d) hepatomegalie[x] e) melenă-------------------------------------------------------------------144. CM Pentru diagnosticul hemobiliei pot fi utile:[x] a) Fibroesogastroduodenoscopia (FEGDS)[ ] b) Ecografia[ ] c) Scintigrafia[ ] d) Tomografie computerizată[x] e) Angiografia selectivă-------------------------------------------------------------------145. CM Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sistemele de irigare sanguină

ale ficatului:[ ] a) venos în sistemul v.cava superioară[x] b) arterial din ramurile trunchiului celiac.[x] c) venos în sistemul v.cava inferioare[x] d) venos din sistemul v.porta[ ] e) arterial din ramurile aortei ascendente-------------------------------------------------------------------146. CM în legătura cu guşa sporadică sunt adevărate următoarele afirmaţii:[x] a) Creştere de volum a tiroidei[x] b) Normofuncţie tiroidiană[ ] c) Apare la cca 20% din populaţia unei zone[x] d) Apare mai frecvent la femei[x] e) Se transmite autosomal recesiv-------------------------------------------------------------------147. CM În evoluţia unei guşi sporadice pot apare următoarele complicaţii:[x] a) Compresiune pe structurile anatomice invecinate[x] b) Hemoragii interstiţiale[x] c) Tiroidita acută[x] d) Hipertireodizare

PA

[x] e) Degenerescenţa malignă-------------------------------------------------------------------148. CM Indicaţii pentru tratamentul chirurgical al unei guşi sunt:[x] a) Eşecul tratamentului medical[ ] b) Guşa parenchimatoasă difuză la debut[x] c) Guşa hipertiroidizată[x] d) Guşa nodulară[x] e) Guşa suspectă de malignizare-------------------------------------------------------------------149. CM În funcţie de situaţie pot fi utilizate următoarele tipuri de intervenţii

chirurgicale în tratamentul unei guşi:[x] a) Tiroidectomia subtotală[x] b) Lobectomia totală[x] c) Tiroidectomia totală[x] d) Lobectomia subtotală[ ] e) Disecţia radicală a gâtului (radical neck dissection)-------------------------------------------------------------------150. CS Imaginea scintigrafica adenomului toxic arată:[ ] a) Captare difuză şi omogenă a trasorului radioactiv[ ] b) Captare difuză dar neomogenă a trasorului radioactiv[ ] c) Captare în "tablă de şah"[x] d) "Nodul fierbinte"[ ] e) „Nodul rece"-------------------------------------------------------------------151. CS Tratamentul cu iod radioactiv în tireotoxicoze are următoarele indicaţii:[x] a) Boala Basedow[ ] b) Adenomul toxic[ ] c) Asocierea hipertiroide - cancer tiroidian[ ] d) Tirotoxicozele induse de administrarea de hormoni tiroidieni[ ] e) Hipertioridii secundare tumorilor secundare tireotrope-------------------------------------------------------------------152. CS Ce medicamente se folosesc în tratamentul tireotoxicozei :[ ] a) Mebendazol[ ] b) Biseptol[x] c) Mercazolil[ ] d) Omeprazol[ ] e) Ampicilina-------------------------------------------------------------------153. CM Tratamentul medical adresat tireotoxicozei are următoarele obiective:[x] a) Corectarea tulburărilor de ritm şi tahicardiei[x] b) Reducerea hipertiroidiei[x] c) Prevenirea crizelor tireotoxice[x] d) Sedarea centrilor cortico-diencefalo-hipofizari[ ] e) Combaterea hiperparatiroidismului-------------------------------------------------------------------154. CS La 24 ore după o tireoidectomie subtotală pentru tireotoxicoză, apare:

agitaţie, stare prediliorioasă, tahicardie - 180 bat./min, aritmie, hipertermie. Va gândiţi....

[ ] a) Paralizie a recurenţilor[ ] b) Hipertireoza[ ] c) Hipoparatireoza[x] d) Criza tireotoxică[ ] e) Embolie gazoasă-------------------------------------------------------------------155. CS Complicaţiile tiroidectomii includ următoarele, cu excepţie:[ ] a) Pareza de recurent[ ] b) Mixedem[ ] c) Criză tetanică[ ] d) Criza tirotoxică[x] e) Sindrom exoflatmic-------------------------------------------------------------------156. CM Tireotoxicozăprezintă:[x] a) Sindromul cardiovascular, digestiv şi neuropsihic[x] b) Are particularităţi neuropsihic, legate de etiologie, vârstă, asociere morbidă[x] c) Suma manifestărilor clinice şi viscerale este consecinţă unui exces de

hormoni tiroidieni[ ] d) Suma manifestărilor clinice nu este consecinţa unui excess de hormoni

tiroidieni[ ] e) Toate enumerate sunt false-------------------------------------------------------------------157. CM Manifestările crizei tirotoxice includ:[x] a) Hipertermie, tahicardie, hipertensiune[ ] b) Termofobie, transpiraţii, parestezii[x] c) Agitaţie, stare confuzională, vârsături[ ] d) Exoftalmie, insomnie, atrofii musculare[ ] e) Toate enumerate sunt false-------------------------------------------------------------------158. CS Care din aceste afirmaţii sunt corecte:[ ] a) În tireoidită cronică Haşimoto se evidenţiază anticorpi antitiroglobulinici şi

antimicrosomali[ ] b) În boala Basedow se evidenţiază imunoglobulinele tireostimulatoare (LATS-

P)[ ] c) Tumorile benigne tirodiene sunt reprezentate de adenome[ ] d) Timoma este o tumoră a timusului[x] e) Toate afirmaţii sunt corecte-------------------------------------------------------------------

159. CS Ce afirmaţie referitor la denumirea adenomului toxic tiroidian este exactă?

[ ] a) Este numit şi boala Graves-Basedow[ ] b) Este numit guşa Hashimoto[x] c) Este numit boala Plummer[ ] d) Este numit guşa Riedel[ ] e) Toate afirmaţiile sunt false-------------------------------------------------------------------160. CS Factorii care declanşează apariţia crizei tirotoxice sunt:[ ] a) Suspendarea terapiei[ ] b) Agresiuni infecţioase sau agresiuni neuropsihice[ ] c) Intervenţii chirurgicale insuficient pregătite[ ] d) Toate afirmaţiile sunt false[x] e) Toate afirmaţiile sunt corecte-------------------------------------------------------------------161. CM Ce afirmaţii referitor la tumorile benigne ale tiroidei sunt corecte?[x] a) Sunt reprezentate de adenome, sunt asimptomatice, se dezvoltă încet[ ] b) Au debut acut cu evoluţie rapidă[ ] c) Metastazarea este frecventă şi timpurie[x] d) În 70% din cazuri apar ca noduli "reci" pe scintigramă[ ] e) În 70% din cazuri apar ca noduli "calzi" pe scintigramă-------------------------------------------------------------------162. CM Pentru diagnosticul unei guşi maligne preoperator sunt utile următoarele

examinării:[x] a) Scintigrama tiroidiană[ ] b) Titrarea în ser a anticorpilor[ ] c) Metabolismul bazai[ ] d) Indicii de iodcaptare[x] e) Biopsie prin puncţie aspiraţie-------------------------------------------------------------------163. CM Adevarate pentru neoplazia endocrină multiplă de tip I (MEN1) sunt

adevărate următoarele afirmaţii:[x] a) Este compusă din tumori sau hiperplazii ale paratiroidelor, insulelor

pancreatice şi hipofizei[ ] b) Este compusă din tumori sau hiperplazii ale suprarenalelor, pancreasului şi

hipofizei[x] c) În cadrul MEN1 hiperparatiroidismul este cea mai comună manifestare (90-

100%)[x] d) Adenomul hipofizar pare a fi prezent la aproape toţi pacienţii cu MEN 1[x] e) MEN 1 este o anomalie genetică autozomal dominantă-------------------------------------------------------------------164. CS Ce afirmaţie referitor la ciroza hepatica este exacta?[ ] a) se asociază cu crize de hipoglicemie[ ] b) ecografia nu precizează diagnosticul[x] c) este cauza cea mai frecventa a hipertensiunii portale[ ] d) apărarea musculara in hipocondrul drept este sugestiva pentru diagnostic[ ] e) febra poate fi prezenta in 80% cazuri-------------------------------------------------------------------165. CS Care din următoarele intervenţii chirurgicale se complica mai rar de

encefalopatie hepatica?[ ] a) anastomoza porto-cava termino-lateral[ ] b) anastomoza porto-cava latero-laterala[ ] c) anastomoza spleno-renala proximala[x] d) anastomoza spleno-renala distala (Warren)[ ] e) anastomoza mezenterico-cava-------------------------------------------------------------------166. CS Fibroscopia evidenţiază varice esofagiene gr. III care sângerează, mucoasă

gastrică fără ulceraţii. La ce metodă de hemostază apelaţi mai întâi?[ ] a) ligatura varicelor esofagiene[ ] b) rezecţia esofagului inferior cu anastomoză esogastrică[x] c) tamponament cu sonda Blackmore, pituitrină intravenos[ ] d) deconexiune azygo-portală[ ] e) anastomoză spleno-renală-------------------------------------------------------------------167. CS Care din afirmaţia prezentata mai jos, este eronata:[ ] a) ficatul poseda o dubla circulaţie[ ] b) fluxul sanguin hepatic este de cca 1500 ml/min sau 25-30% din debitul

cardiac in repaus[ ] c) sistemul venos portal leagă 2 retele capilare[ ] d) vena portă se formează prin unirea: venei mezenterice superioare,

mezenterice inferioare si splenice[x] e) axul venos-portocaval este bogat in valve ce determina modificările

presionale în tot sistemul venos port-------------------------------------------------------------------168. CM Pentru sindromul Baumgarten-Cruveilhier NU este caracteristic: [x] a) debut acut[ ] b) recanalizarea venei portă, apariţia capului de meduză şi suflu specific la

auscultaţie[x] c) emfizem subcutanat[x] d) coagulopatia[x] e) respiraţia paradoxală-------------------------------------------------------------------169. CS Cea mai sigură şi obiectivă metodă de diagnostic al hemoragiilor digestive

superioare este?[x] a) fibroesofagogastroduodenoscopia[ ] b) radiografia baritată[ ] c) scintigrafia

PA

[ ] d) angiografia[ ] e) laparoscopia diagnostică-------------------------------------------------------------------170. CS Ce metoda poate fi folosita in tratamentul hipertensiunii portale cirogene?[ ] a) drenajul Wirsungului[ ] b) vagotomie tronculară[ ] c) transplant lienal[x] d) deconexiunea azygo-portală[ ] e) splenopancreatectomie stângă-------------------------------------------------------------------171. CS Cauza cea mai frecventa a hipertensiunii portale este?[ ] a) pericardita congestiva[ ] b) sindromul Budd-Chiari[x] c) ciroza hepatica cu baraj intrahepatic[ ] d) cvadrifurcatia venei porte[ ] e) tromboza venei lienale-------------------------------------------------------------------172. CS Pentru aprecierea stării funcţionale hepatice la pacienţii cirotici cu

sindrom de hipertensiune portală se foloseşte:[ ] a) scorul Ranson[ ] b) indicele Algover[ ] c) scorul Apgar[x] d) criteriile Child[ ] e) scorul Glasgow-------------------------------------------------------------------173. CM Care din explorările de laborator sunt utile pentru stabilirea gravităţii

hemoragiei variceale?[ ] a) testele de coagulare[x] b) hemoglobina[ ] c) trombocitele[x] d) hematocritul[x] e) eritrocitele-------------------------------------------------------------------174. CM Condiţiile necesare pentru apariţia ascitei sunt:[ ] a) existenta sindromului de malabsorbţie[ ] b) prezenta icterului[x] c) prezenţa hipertensiunii portale cronice şi retenţia hidrosalina[ ] d) prezenţa hipertensiunii portale acute asociata cu icter intermitent[x] e) hipoalbuminemie-------------------------------------------------------------------175. CM După care din următoarele intervenţii chirurgicale mai rar apare

encefalopatia hepatica?[ ] a) anastomoza porto-cava termino-laterala[ ] b) anastomoza porto-cava latero-laterala[ ] c) anastomoza spleno-renala proximala[x] d) anastomoza spleno-renala distala (Warren)[x] e) anastomiza mezenterico-cavă-------------------------------------------------------------------176. CM Indicaţi remediile eficiente pentru reducerea hipertensiunii portale?[ ] a) cimetidină[x] b) octreotid[ ] c) mercazolil[ ] d) 5-ftoruracil[x] e) pituitrină-------------------------------------------------------------------177. CM Incidenţa complicaţiilor cauzate de tamponamentul cu sonda Blakemora

al varicelor esofagiene sângerânde variază între da 4-9% complicaţii. Cea mai frecventa dintre ele sunt:

[ ] a) ruptura esofagului[ ] b) obturarea traheei[x] c) necroza mucoasei esofagiene[x] d) aspiraţia[ ] e) mediastinită-------------------------------------------------------------------178. CM Şunturile porto-sistemice non-selective sunt reprezentate de:[x] a) şuntul porto-cav termino-lateral[x] b) şuntul porto-cav latero-lateral[x] c) şuntul proximal spleno-renal[ ] d) şuntul spleno-renal distal[ ] e) şuntul porto-sistemic transjugular intrahepatic-------------------------------------------------------------------179. CM Hipertensiunea portală cirogenă prezintă următoarele complicaţii,

exceptând:[x] a) icterul[ ] b) hemoragia varicială esofagiană[ ] c) hemoragia digestivă inferioară[x] d) exoftalmia[ ] e) encefalopatia-------------------------------------------------------------------180. CM Enumeraţi cauzele de sângerare digestivă în contextul hipertensiunii

portale:[x] a) ruperea varicelor esofagiene[x] b) gastropatia portal-hipertensivă[ ] c) displazia epitelială esofagiană Barret[x] d) ruperea hemoroizilor secundari[x] e) ruperea varicelor gastrice fundice-------------------------------------------------------------------

181. CM Care din următoarele modalităţi terapeutice pot fi folosite în stoparea hemoragiei din varicele esofagiene rupte?

[x] a) scleroterapia endoscopică[ ] b) rezecarea esofagului toracic plus esofagoplastie[x] c) sonda Sengstaken - Blakemore[ ] d) vagotomia cu piloroplastia[x] e) ligatura cu inele elastice-------------------------------------------------------------------182. CM Criteriile clasificării Child de apreciere a stării funcţionale hepatice

includ:[x] a) bilirubina şi albumina serică[x] b) ascita, tulburările neurologice[ ] c) transaminazele, ureea, protrombina[ ] d) glicemia, transferaza[x] e) starea de nutriţie-------------------------------------------------------------------183. CM „Gura esofagului" este situată:[ ] a) la nivelul vertebrei a III cervicale[x] b) la distanţa de 14-17 cm de la marginea anterioară a incizivilori superiori[ ] c) la nivelul bifurcaţiei traheei[ ] d) la distanţa de 10-12 cm de la marginea anterioară a incizivilor inferiori[x] e) la nivelul vertebrei VI cervicale-------------------------------------------------------------------184. CM Pentru sindromului Boerhaave sunt caracteristice:[x] a) ruptura postemică la nivelul esofagului distal[x] b) mediastinită acută[ ] c) defectul liniar de mucoasă în regiunea cardială cu hemoragie[x] d) defansul muscular abdominal[ ] e) prezenţa gazului sub diafragm la radiografia de panoramă a abdomenului-------------------------------------------------------------------185. CM Semnele radiologice ale acalaziei cardiei sunt:[x] a) îngustarea esofagului la nivelul sfincterului inferior esofagian[ ] b) îngustări segmentare localizate pe traiectul esofagului[x] c) semnul „cozii de şoricel"[x] d) dilatare suprastenotică în formă de „pâlnie" a esofagului[x] e) lipsa sincronizării deschiderii sfencterului inferior esofagian cu deglutiţia-------------------------------------------------------------------186. CM Tratamentul dilatator în acalazie este indicat în:[x] a) stadiul I al acalaziei[x] b) stadiul II al acalaziei[ ] c) stadiul III al acalaziei[ ] d) stadiul IV al acalaziei[ ] e) toate cazurile-------------------------------------------------------------------187. CM Tratamentul chirurgical al acalaziei are următoarele obiective:[x] a) cardiomiotomia extramucoasă[ ] b) crurorafia posterioară[ ] c) vagotomia tronculară[x] d) fundoplicaţia[ ] e) rezecţia de esofag-------------------------------------------------------------------188. CM Numiţi mecanismele ce împiedică refluarea conţinutului gastric în esofag:[x] a) contracţiile tonice ale sfincterului inferior esofagian[x] b) gradientul dintre presiunea toracică şi cea abdominală[ ] c) reflexul deschiderii cardiei la deglutiţie[x] d) unghiul Hiss[x] e) valva Gubarev-------------------------------------------------------------------189. CM Ulcerul peptic esofagian poate fi asociat cu:[x] a) refluxul gastroesofagian[x] b) herniile hiatului esofagian al diafragmului[x] c) brahiesofagul[ ] d) acalazia esofagului[ ] e) invazia de Helicobacter pilori-------------------------------------------------------------------190. CM Diverticulii esofagieni se identifică mai des:[x] a) la bărbaţi[ ] b) la femei[ ] c) până la 30 ani[x] d) după 50 ani[x] e) pe segmentul toracic al esofagului-------------------------------------------------------------------191. CM După localizare se disting diverticuli esofagieni:[x] a) faringoesofagieni[ ] b) supraaortici[x] c) bifurcaţionali[x] d) epifrenici[ ] e) cardiali-------------------------------------------------------------------192. CM Numiţi particularităţile distinctive ale diverticului Zenker[ ] a) este localizat pe peretele anterior la trecerea faringelui în esofag[ ] b) este un diverticul tracţional[x] c) presiunea mărită şi discordanţa contracţiilor musculare sunt cauzele

formării diverticului[x] d) necesită diverticulectomie[ ] e) poate fi rezolvat prin invaginare-------------------------------------------------------------------

PA

193. CM Pentru diverticulii bifurcaţionali sunt caracteristice:[x] a) ruperea în trahee[x] b) durerile retrosternale[ ] c) defansul muscular abdominal[ ] d) prezenţa semnului „şnuruirii ghetelor"[x] e) mai des au clinică mută-------------------------------------------------------------------194. CM Diagnosticul diverticulilor se va stabili prin:[ ] a) tomografie computerizată[x] b) radioscopia esofagului cu masă baritată[x] c) fibroesofagoscopie[ ] d) pH - metrie esofagiană[ ] e) manometrie esofagiană-------------------------------------------------------------------195. CM Tratamentului conservator vor fi supuşi diverticulii:[ ] a) tracţionali[ ] b) epifrenici[x] c) mici[x] d) fără complicaţii[ ] e) asociaţi cu reflux gastro-esofagian-------------------------------------------------------------------196. CM Complicaţiile diverticulelor esofagieni sunt considerate:[x] a) perforaţia, penetraţia, hemoragia[x] b) stenoza de esofag[ ] c) acalazia cardiei[x] d) fistulele[x] e) cancerul-------------------------------------------------------------------197. CM Indicaţii pentru tratament chirurgical al diverticulelor esofagieni servesc:[x] a) complicaţiile diverticulelor[ ] b) diverticulii mici fără complicaţii[ ] c) pseudodiverticulii[x] d) retenţia de mase ingerate în diverticul[x] e) diverticulii mari cu retenţie minimă de mase ingerate-------------------------------------------------------------------198. CM Dereglările secundare de motilitate esofagiană sunt apreciate în

următoarele patologii:[ ] a) acalazie[x] b) sclerodermie[x] c) boala Chagas[x] d) diabet zaharat[x] e) pseudoobstrucţii digestive pe fundalul neuro-miopatiilor generalizate-------------------------------------------------------------------199. CM Dereglări primare de motilitate esofagiană sunt definite în următoarele

patologii:[x] a) acalazie[ ] b) sclerodermie[x] c) esofagospasm difuz[ ] d) boala Rendu-Osller[ ] e) reflux gastro-esofagian-------------------------------------------------------------------200. CM Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada

Anderson:[x] a) vomismentele[ ] b) emfizemul subcutan[x] c) polipneea[x] d) contractura abdominală[ ] e) hemoragia-------------------------------------------------------------------201. CM Nu se vor aplica protocoalele conservatoare de tratament al perforaţiilor

esofagiene:[ ] a) în perforaţii de până la 24 ore[x] b) în perforaţii de până la 72 ore[x] c) în perforaţii complicate cu mediastinite ce determină starea foarte gravă a

pacientului[x] d) în perforaţii de până la 12 ore cu emfizem subcutanat pronunţat, cu

dereglări respiratorii[x] e) în perforaţii complicate cu pneumotorax-------------------------------------------------------------------202. CM. Perforaţia de esofag va fi apreciată paraclinic prin:[x] a) aer liber în spaţiul retroesofagian[ ] b) aer liber sub diafragm[x] c) simptomul Naclerio pozitiv[x] d) extravazarea substanţei de contrast în spaţiul periesofagian[x] e) hidropneumotorax-------------------------------------------------------------------203. CM. Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada

Mackler?[ ] a) vomismentele[x] b) hemoragia[x] c) durerea toracică joasă[x] d) emfizemul subcutanat cervical[ ] e) disfagia-------------------------------------------------------------------204. CM. Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Barret?[x] a) dispneea[ ] b) vomismentele

[ ] c) diareea[x] d) emfizemul subcutanat[x] e) defansul muscular epigastral-------------------------------------------------------------------205. CS Gastrectomia totală este utilă în:[ ] a) sindromul Dumping precoce[ ] b) sindromul Dumping tardiv[x] c) ulcerul peptic recidivant cauzat de sindromul Zollingher - Ellison[ ] d) gastrita alcalina de reflux[ ] e) diarea postvagotomică-------------------------------------------------------------------206. CS Frecvenţa ulcerului peptic postoperator este determinată în primul rînd

de:[ ] a) vîrsta bolnavului[ ] b) vechimea bolii[ ] c) sediul si dimensiunile ulcerului[ ] d) complicaţii ale ulcerului existente la momentul operaţiei primare[x] e) tipul operaţiei primare-------------------------------------------------------------------207. CS În urma cărui tip de operaţie, frecvenţa ulcerului peptic recidivant este

cea mai mică?[ ] a) gastroenteroanastomoză[ ] b) rezecţia gastrică 2/3[ ] c) vagotomie tronculară cu operaţie de drenaj gastric[x] d) vagotomie tronculară cu rezecţie gastrică economă[ ] e) vagotomie selectivă proximală-------------------------------------------------------------------208. CS Pentru sindromul cronic al ansei aferente cel mai caracteristic semn clinic

este:[x] a) durerile în epigastriu, greţurile, vomele[ ] b) pirozisul[ ] c) anorexia[ ] d) constipaţiile[ ] e) tahicardie-------------------------------------------------------------------209. CS După care din intervenţiile menţionate poate apărea gastrita alcalină de

reflux ?[ ] a) vagotomia tronculară cu piloroplastie[ ] b) rezecţia gastrică 2/3 tip Bilroth I[ ] c) vagotomia tronculară cu gastrojejunostomie[ ] d) vagotomia tronculară cu gastrojejunostomiă[x] e) oricare din procedeele citate-------------------------------------------------------------------210. CS Cauza cea mai frecventă pentru apariţia ulcerului peptic recidivant este:[x] a) rezecţia economă a stomacului[ ] b) vagotomia incompletă[ ] c) rămăşiţa unui sector de ţesut a canalului piloric in bontul duodenal[ ] d) gastrinoma[ ] e) hiperparatireoidizm primar-------------------------------------------------------------------211. CS Excluderea gastrinomul la un bolnav ulceroş, va începe cu?[ ] a) ultrasonografie, computertomografie[ ] b) angiografie selectivă[ ] c) testul cu secretina[ ] d) dozarea gastrinei serice[x] e) testele secreţiei gastrice-------------------------------------------------------------------212. CS Ulcerul peptic recidivant este cel mai frecvent determinată de:[x] a) alegerea si efectuarea a interventiei chirurgicale[ ] b) hiperparatireodism[ ] c) gastrinom[ ] d) infecţia cu Helicobacter pylori[ ] e) refluxul duodeno-gastral-------------------------------------------------------------------213. CM Pentru a stabili cauza ulcerului peptic recidivant sunt utile urmrtoarele

explorări:[x] a) esofagogastroduodenoscopia[x] b) examenul biopsic[x] c) dozarea gastrinemiei[x] d) dozarea calciului seric[x] e) testele de evaluare a secreţiei gastrice-------------------------------------------------------------------214. CM Tratamentul conservator preoperator al ulcerului peptic postoperator

recidivant poate include:[x] a) antagonişti H2[x] b) diclofenac, cu scop de micşorare a edemului periulceros[x] c) vitamine[x] d) infuzii cu soluţii de aminoacizi[x] e) omeprazol-------------------------------------------------------------------215. CM Cauzele ale ulcerului peptic recidivant sunt considerate următoarele,

exceptând:[ ] a) rezecţia economă a stomacului[x] b) gastroenteroanastomoza largă[x] c) evacuarea continue, rapidă a conţinutului gastric[ ] d) hiperplazia celulelor parietale[ ] e) reflux-gastrita

PA

-------------------------------------------------------------------216. CM Enumeraţi operaţiile în urma cărora poate survine boala stomacului

operat:[ ] a) suturarea ulcerului perforat[x] b) rezecţia gastrică tip Bilroth I[ ] c) gastrojejunoanastomoza pe ansa „omega"[x] d) vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi piloroplastie tip Djudd[x] e) rezecţia gastrică cu aplicarea gastrojejunoanastomozei pe ansa „omega"-------------------------------------------------------------------217. CM Enumeraţi afirmaţiile corecte pentru sindromul Zollinger - Ellison:[x] a) simptomul dominant este hipersecreţia acidului clorhidric[x] b) se manifestă prin hipergastrinemie[x] c) poate fi cauzat de tumoră de celule D pancreatice[x] d) poate fi cauzat de hiperplazia celulelor G ale mucoasei antrale[x] e) gastrinomul poate fi localizat în peretele duodenului-------------------------------------------------------------------218. CM Hiperaparatiroidismul primar se manifestă prin:[x] a) hiperclorhidrie[x] b) hiperacalciemie[x] c) fosfaturie[x] d) adenomatoză endocrină multiplă[ ] e) osteocondroză a coloanei vertebrale-------------------------------------------------------------------219. CM Enumeraţi afirmaţiile ce definesc corect gastrina:[x] a) este produsă de celule G din mucoasa antrului[x] b) este produsă de celulele D ale aparatului insular pancreatic[x] c) nivelul seric la om sănătos este de 50 - 200 pg[ ] d) nivelul seric la om sănătos este de 500 - 600 pg[ ] e) se apreciază prin testul de stimulare maximă Key-------------------------------------------------------------------220. CM Semnele radiologice ale sindromului Dumping sunt:[x] a) stomac cu forma de „pâlnie"[ ] b) refluxul duodeno-gastral[x] c) pasajul grăbit pe intestinul subţire[x] d) diaree peste 15 min de la administrarea masei baritate[x] e) „prăbuşirea" masei baritate din stomac în jejun-------------------------------------------------------------------221. CM Pentru gradul I al sindromului Dumping este caracteristic:[x] a) intensificarea pulsului cu 10-15 bătăi pe minre după administrarea

Glucidelor[x] b) scăderea TA cu 10-15 mm Hg[ ] c) ineficacitatea tratamentului conservator[ ] d) capacitate de muncă pierdută[x] e) deficit de masă corporală 5 kg-------------------------------------------------------------------222. CM Cauzele sindromului cronic al ansei aferente sunt:[x] a) stenoza ansei aferente[ ] b) gastrostaza postoperatorie[x] c) denervarea duodenului[ ] d) malabsorbţia intestinală[x] e) stenoza ansei eferente-------------------------------------------------------------------223. CM Pentru sindromul acut al ansei aferente sunt caracteristice:[ ] a) stenoza gastroduodenoanastomozei[x] b) prezintă pericol pentru viaţa pacientului[x] c) apare în urma invaginatului ansei aferente[x] d) apare în urma cudurii ansei aferente[ ] e) apare în urma denervării duodenului-------------------------------------------------------------------224. CM Operaţiile utile în sindromul acut al ansei aferente sunt:[ ] a) reduodenizarea[x] b) rerezecţia cu refacerea GEA pe ansa în „ Y" a la Roux[x] c) jejunoduodenostomia[ ] d) reversiunea segmentului jejunal[ ] e) dezinvaginarea ansei aferente-------------------------------------------------------------------225. CM Enumeraţi sindroamele postvagotomice:[x] a) gastrostaza[ ] b) sindromul Dumping tardiv[x] c) duodenostaza[ ] d) sindromul cronic al ansei aferente[ ] e) sindromul Dumping precoce-------------------------------------------------------------------226. CM Enumeraţi tipurile de malabsorbţie postoperatorie:[x] a) gastrogenă[x] b) enterogenă[x] c) pancreatogenă[x] d) hepatogenă[x] e) endocrină-------------------------------------------------------------------227. CM Enumeraţi semnele clinice ale malabsorbţiei:[x] a) caşexia[x] b) anemia[ ] c) hiperhidroza tegumentelor[ ] d) hirsutismul[x] e) steatoreea-------------------------------------------------------------------

228. CM Enumeraţi factorii favorizanţi pentru instalarea diareei postvagotomice:[x] a) secreţie minoră de HCl[x] b) disbacterioza[ ] c) hipergastinemia[x] d) dereglările de motilitate intestinală[x] e) dereglări de metabolism al acizilor graşi-------------------------------------------------------------------229. CM Enumeraţi cauzele ulcerului peptic recidivant după vagotomie:[x] a) secţionarea incompletă a ramurilor gastrice ale nervilor vagi[ ] b) rezecţia economă gastrică[x] c) drenajul gastric neadecvat[ ] d) hipercalciemia[ ] e) hipergastrinemia-------------------------------------------------------------------230. CM Enumeraţi cauzele de bază ale ulcerului peptic recidivant după rezecţia

gastrică Bilroth II[ ] a) invazia cu Helicobacter pylori[x] b) rezecţia gastrică economă[x] c) mucoasa antrală reziduală deasupra bontului duodenal[ ] d) hipergastrinemia[ ] e) malabsorbţia-------------------------------------------------------------------231. CM Enumeraţi operaţiile inutile în caz de ulcer peptic recidivant, cauzat de

mucoasă antrală reziduală deasupra bontului duodenal:[x] a) micşorarea dimensiunilor gastroenteroanastomozei[x] b) reduodenizarea[ ] c) rezecţia porţiunii antrale deasupra duodenului[x] d) reduodenizarea prin gastrojejunoduodenoplastie[x] e) reconstrucţia anastomozei din Bilroth II în Bilroth I-------------------------------------------------------------------232. CM Enumeraţi operaţiile utile în tratamentul sindromului Dumping: [x] a) reversiunea segmentului jejunal[x] b) gastrojejunoplastia izoperistaltică[ ] c) jejunoduodenostomia[x] d) reconstrucţia anastomozei din Bilroth II în Billroth I[ ] e) rerezecţia subtotală-------------------------------------------------------------------233. CS Principalele leziuni precanceroase care duc la apariţia cancerului rectal

sunt:[ ] a) melanoamele cu localizare rectală[x] b) polipii colorectali, tumori viloase, rectocolita ulceroasă[ ] c) hemoroizii şi fistulele perianale[ ] d) anorectitele nespecifice, pectenoza[ ] e) prolapsul mucos anorectal-------------------------------------------------------------------234. CS Grading-ul tumoral rectal reprezintă:[x] a) clasificarea în funcţie de gradul de diferenţiere histopatologică[ ] b) clasificarea clinică a cancerului rectal[ ] c) gradul de invazie tumorală în peretele rectal[ ] d) markeri biologici ai cancerului rectal[ ] e) o metodă complementară de tratament al cancerului de rect-------------------------------------------------------------------235. CS Cea mai frecventă formă anatomopatologică de cancer rectal este:[x] a) adenocarcinomul ulcerovegetant[ ] b) adenocarcinomul[ ] c) melanomul malign[ ] d) carcinomul spinocelular[ ] e) rabdomiosarcomul-------------------------------------------------------------------236. CS Examinările specifice în cancerul de rect sunt:[ ] a) tomografia computerizată, citologia exfoliativă[x] b) tuşeul rectal, endoscopia colorectală, irigografia[ ] c) echografia pelviană, determinarea antigenului carcinoembrionar[ ] d) echografia endoluminală, limfografia, arteriografia[ ] e) cromolimfoscopia, echografia transabdominală, citologia exfoliativă-------------------------------------------------------------------237. CS Chirurgia de teritoriu în cancerul de rect înseamnă:[ ] a) extirparea segmentului tumoral al rectului[ ] b) extirparea rectului şi a ganglionilor mezenterici inferiori[x] c) îndepărtarea rectului tumoral sau a segmentului afectat împreună cu staţiile

ganglionare şi ţesutul conjunctiv înconjurător[ ] d) limfadenectomie extinsă şi extirparea segmentului de rect afectat[ ] e) exereza tumorii rectale sau a rectului împreună cu sigmoidul şi colonul

descendent-------------------------------------------------------------------238. CS Principala atitudine chirurgicală, care se aplică în cancerul de rect sunt:[ ] a) criochirurgia[ ] b) electrochirurgia[x] c) amputaţia de rect şi rezecţia rectului[ ] d) rectohemicolectomia stîngă lărgită[ ] e) rezecţia tumorală cu raze lazer-------------------------------------------------------------------239. CS Factorii inhibitori ai carcinogenezei cancerului colorectal sunt:[ ] a) alimentaţia vegetală, vitamina A, prostoglandinele[ ] b) antitripsina, acidul folic[ ] c) imunoglobulina A secretantă, heparinaza, vitamina E[x] d) seleniul, retinoizii, steroizii vegetali

PA

[ ] e) tromboplastina tisulară, complexul vitaminic B, lipoproteinlipaza-------------------------------------------------------------------240. CM Cancerul rectal se poate localiza la următoarele niveluri:[x] a) rectului ampular[x] b) joncţiunii rectosigmoidiene[x] c) rectului perineal[ ] d) foselor ischiorectale[ ] e) tecii rectului-------------------------------------------------------------------241. CM Principalele grupe de simptome în faza de debut a cancerului rectal sunt:[x] a) scurgerile patologice[x] b) sindromul dureros[x] c) tulburările defecaţiei[ ] d) tulburările neurologice[ ] e) sindromul biliopancreatic-------------------------------------------------------------------242. CM Cauzele diagnosticului tardiv cu cancerului rectal sunt:[x] a) evoluţia frustă îndelungată[x] b) tergiversarea prezentării la medic[x] c) superficialitatea examinării bolnavului[ ] d) raritatea cazurilor de cancer rectal[ ] e) absenţa investigaţiilor moderne-------------------------------------------------------------------243. CM Principalii parametri, care stau la baza tratamentului chirurgical în

cancerul rectal sunt:[x] a) localizarea leziunii[ ] b) concentraţia sanguină a antigenului carcinoembrionar[x] c) stadiul bolii[ ] d) rezultatul biopsiei prin endoscopie[ ] e) determinarea markerilor tumorali-------------------------------------------------------------------244. CM Cele mai utilizate procedee tehnice în exerezele de rect sunt:[x] a) amputaţia de rect[ ] b) crioterapia[x] c) rezecţia de rect[ ] d) extirparea endoscopică a tumorii[ ] e) excizia tumorii cu raze lazer-------------------------------------------------------------------245. CM Leziunile precanceroase incriminate în cancerul colorectal sunt:[ ] a) diverticuloza colică[x] b) polipii colorectali[ ] c) displaziile vasculare[x] d) rectocolita ulceroasă[ ] e) megadolicocolonul-------------------------------------------------------------------246. CM Tuşeul rectal dă informaţii referitoare la:[ ] a) tipul histologic tumoral[x] b) localizarea tumorii[x] c) grading-ul tumoral[ ] d) extensia tumorii la organele vecine[ ] e) grupele ganglionare cu metastaze-------------------------------------------------------------------247. CM Intervenţiile chirurgicale cu viză oncologică în cancerul de rect sunt:[x] a) amputaţia rectală[x] b) rezecţia rectală[x] c) operaţia Hartmann[x] d) rezecţia rectală joasă mecanică[ ] e) colostomia în "ţeavă de puşcă"-------------------------------------------------------------------248. CM În etiopatogenia cancerului rectal sunt incriminaţi:[x] a) factorii ereditari[x] b) leziunile precanceroase ale rectului[x] c) factorii alimentari şi de mediu[x] d) factorii iatrogeni[ ] e) afecţiunile hepatopancreatice-------------------------------------------------------------------249. CM Metodele moderne de explorare în cancerul rectal sunt:[x] a) tomografia computerizată[x] b) echografia endoluminală[x] c) citologia exfoliativă[x] d) dozarea antigenului carcinoembrionar[ ] e) anuscopia cu lumină laterală-------------------------------------------------------------------250. CM Principalele simptome ale cancerului rectal sunt:[x] a) rectoragiile mici[x] b) tenesmele rectale[x] c) mucozităţile rectale[x] d) senzaţia de corp străin intrarectal[x] e) constipaţia alterînd cu diareea-------------------------------------------------------------------

Chirurgie Pediatrică1. CS Nou-născutul, care se asfixiază şi respiră greu, iar gura i se umple cu secreţii

salivare are:[ ] a) Emfizem lobar congenital acut;[ ] b) Chist bronhogen tensionat;[ ] c) Pneumotorax spontan tensionat;[ ] d) Fistulă eso-traheală

[x] e) Atrezie de esofag-------------------------------------------------------------------2. CS Semnul de certitudine în diagnosticul stenozei hipertrofice congenitale de

pilor este:[ ] a) Vărsătura de la naştere;[ ] b) Pliul cutanat leneş;[ ] c) Scaunul cu caracter de constipaţie;[x] d) Palparea olivei[ ] e) Stagnarea staturo-ponderală;-------------------------------------------------------------------3. CS Simptomul principal la debutul stenozei hipertrofice de pilor este:[ ] a) Ascensiunea termică;[ ] b) Agitaţia copilului;[ ] c) Vărsătura bilioasă repetată;[x] d) Vărsătura "albă", în get;[ ] e) Constipaţia severă-------------------------------------------------------------------4. CS Simptomul dominant în atrezia duodenului este:[ ] a) Vărsătura alimentară de culoarea laptelui ingerat, în get;[x] b) Vărsătura bilioasă precoce, repetată;[ ] c) Vărsătura bilioasă, apoi meconială;[ ] d) Vărsătura cu aspect meconial, apoi fecaloid;[ ] e) Abdomenul distensiat-------------------------------------------------------------------5. CS Diagnosticul clinic al ocluziei congenitale înalte se bazează pe:[ ] a) Vărsături alimentare[x] b) Vărsături bilioase, lipsa tranzitului meconial[ ] c) Vărsături meconiale, apoi fecaloide[ ] d) Vărsături meconiale, apoi fecaloide, lipsa tranzitului meconial[ ] e) Vărsături hemoragice-------------------------------------------------------------------6. CS Prezenţa a 2 imagini hidroaerice în etajul abdominal superior (de o parte şi

de alta a coloanei vertebrale) la radiograma toraco-abdominală simplă în poziţie ortostatică precizează diagnosticul:

[ ] a) Stenoza hipertrofică congenitală de pilor;[x] b) Atrezia duodenului;[ ] c) Stenoza duodenului;[ ] d) Ileusul meconial[ ] e) Peritonita meconială.-------------------------------------------------------------------7. CS Vărsătura bilioasă la nou născut este simptomul capital în:[ ] a) Stenoza hipertrofică congenitală de pilor[ ] b) Spasmul piloric[ ] c) Stenoza duodenului[x] d) Atrezia duodenului[ ] e) Malformaţii cardiotuberozitare (hernie hiatală)-------------------------------------------------------------------8. CS Simptomul dominant al ocluziei intestinale congenitale înalte este:[ ] a) Vărsătura alimentară[x] b) Vărsătura bilioasă[ ] c) Vărsătura alimentară cu striuri sanguine[ ] d) Tranzitul meconial redus[ ] e) Distensia abdominală impresionantă.-------------------------------------------------------------------9. CS. Simptomul dominant al ocluziei intestinale congenitale joase este:[ ] a) Vărsături bilioase din primele 24 ore de viaţă[x] b) Vărsături bilioase după 24-48 ore de viaţă, apoi vărsături cu conţinut

intestinal[ ] c) Durere colicativă abdominală[ ] d) Rectoragie spontană[ ] e) Meconiu foarte vîscos, aderent la peretele intestinului-------------------------------------------------------------------10. CS Orice nou-născut care varsă bilios trebuie să fie suspectat de:[ ] a) Reflux gastro-esofagian;[ ] b) Stenoză hipertrofică de pilor;[x] c) Obstrucţie congenitală duodenală;[ ] d) Peritonita meconială;[ ] e) Megacolon congenital.-------------------------------------------------------------------11. CS Complicaţia cea mai frecventă şi gravă a malrotaţiei intestinuluii este:[ ] a) Stenoza de ileon;[ ] b) Invaginaţia întestinală;[ ] c) Gastrita meconială;[ ] d) Enterocolita ulceroasă;[x] e) Volvulusul intestinului.-------------------------------------------------------------------12. CS Apariţia afecţiunii Hirschprung este determinată de:[ ] a) Atrezii ano-rectale complecte;[ ] b) Atrezii ano-rectale cu fistule perirectale;[ ] c) Fistule congenitale ano-rectale;[x] d) Aganglionoza sau hipoganglionoza rectală şi/sau rectosigmoidală;[ ] e) Alimentaţie incorectă.-------------------------------------------------------------------13. CS Constipaţia este simptomul principal (cu variaţii de la caz la caz) în

perioada neonatală, de sugar şi în restul copilăriei în următoarea afecţiune:[ ] a) Stenoză anorectală;[ ] b) Megacolon idiopatic;

PA

[ ] c) Megacolon simptomatic;[x] d) Megacolon congenital;[ ] e) Malrotaţiile intestinului.-------------------------------------------------------------------14. CS Durerile colicative asociate cu vărsături alimentare în plină stare de

sănătate la sugarul trecut la alimentaţie diversificată apar în:[ ] a) Diverticulită;[ ] b) Apendicită acută;[ ] c) Gastroenterită;[x] d) Invaginaţie intestinală[ ] e) Enterocolită ulcero-necrotică.-------------------------------------------------------------------15. CS Rectoragia spontană, instalată la 12-24 ore de la debutul bolii la sugarul cu

durere abdominală colicativă şi vărsături alimentare apare în:[ ] a) Diverticulul Meckel[ ] b) Enterocolită ulcero-necrotică[ ] c) Polipoza rectocolică[ ] d) Polipul rectal[x] e) Invaginaţia intestinală-------------------------------------------------------------------16. CS Durerile abdominale paroxistice în alternanţă cu perioade de acalmie,

însoţite de vărsături alimentare, sângerare rectală la sugarul de 7 luni reprezintă triada simptomatică clasică în:

[ ] a) Apendicită acută;[ ] b) Volvulus intestinal[x] c) Invaginaţie intestinală[ ] d) Enterocolită acută[ ] e) Diverticul Meckel hemoragic.-------------------------------------------------------------------17. CS Următoarele afirmaţii referitor la invaginaţia intestinală la sugar sunt

adevărate:[ ] a) Este o ocluzie intestinală funcţională;[ ] b) Debutul afecţiunii este lent;[ ] c) Se întâlneşte predominant la copilul mare;[ ] d) Nu se întâlneşte la sugar;[x] e) Tratamentul este conservator şi /sau chirurgical;-------------------------------------------------------------------18. CS Următoarele afirmaţii referitor la sângerarea rectală în invaginaţia

intestinală la sugar sunt adevărate, cu excepţia:[x] a) Apare precoce cu ocazia primelor crize dureroase;[ ] b) Este un semn tardiv;[ ] c) În ce priveşte gradul sângerării, sub raport cantitativ, există variaţii;[ ] d) Aspectul sângelui eliminat este diferit;[ ] e) Prin tuşeu rectal sângele trebuie căutat nu aşteptat.-------------------------------------------------------------------19. CS Simptomul major al ocluziei intestinale mecanice la sugar este:[x] a) Durerea colicativă, intermitentă;[ ] b) Poate fi durerea colicativă, intermitentă;[ ] c) Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale;[ ] d) Poate fi oprit tranzitul intestinal pentru gaze;[ ] e) Hematochezia.-------------------------------------------------------------------20. CS Simptomul principal funcţional al apendicitei acute este:[ ] a) Inapetenţa;[ ] b) Vărsăturile bilioase;[x] c) Durerea abdominală continue;[ ] d) Durerea abdominală colicativă;[ ] e) Meteorismul abdominal-------------------------------------------------------------------21. CS Cea mai frecventă tulburare de tranzit în apendicita acută la nou - născut

este:[ ] a) Constipaţia;[x] b) Diareea;[ ] c) Rectoragia;[ ] d) Scaune diareice cu mucozităţi sangvinolente;[ ] e) Nici un răspuns nu este corect.-------------------------------------------------------------------22. CS Debutul peritonitei primitive la copil este[x] a) Brutal, cu durere abdominală violentă[ ] b) Poate fi brutal, cu durere colicativă[ ] c) Lent, cu durere difuză ştearsă[ ] d) Lent, cu durere colicativă[ ] e) Lent, cu durere crescândă-------------------------------------------------------------------23. CS Complicaţia cea mai frecventă a enterocolitei ulcero-necrotice la nou-

născut, sugarul mic este:[ ] a) Plastronul intraperitoneal;[ ] b) Invaginaţia intestinală;[ ] c) Volvulus intestinal;[x] d) Peritonita perforativă;[ ] e) Metastazele septice viscerale.-------------------------------------------------------------------24. CS La sugar hemoragia digestivă inferioară este cauzată predominant de:[ ] a) Sindromul Peutz-Jeggers;[x] b) Invaginaţia intestinală acută;[ ] c) Diverticulul Meckel;[ ] d) Purpura Werlhoff;

[ ] e) Volvulusul cronic de intestin subţire.-------------------------------------------------------------------25. CS La copilul de 1-3 ani hemoragia digestivă este cauzată predominant de

următoarele afecţiuni, cu excepţia:[ ] a) Dublicaţii de intestin;[x] b) Diverticulită Meckel;[ ] c) Diverticul Meckel ulcerat;[ ] d) Hernii hiatale;[ ] e) Afecţiunea Şereşevschi-Terner.-------------------------------------------------------------------26. CS. Următoarele afirmaţii despre emfizemul lobar congenital sunt false, cu

excepţia: [ ] a) În emfizemul lobar congenital manifestările clinice sunt absente în toate

formele;[ ] b) În emfizemul lobar congenital simptomul dominant este starea septică

însoţită de febră;[x] c) În emfizemul lobar congenital simptomatologia dominantă este dispnea,

polipnea, cianoza progresive;[ ] d) În emfizemul lobar congenital simptomul dominant este tusea însoţită de o

spută mucopurulentă;[ ] e) În emfizemul lobar congenital radiologic se observă o imagine rotundă

hidroaerică în hemitoracele afectat-------------------------------------------------------------------27. CS Manifestările clinice ale emfizemului mediastinal:[ ] a) Dispnee, tuse uscată chinuitoare[ ] b) Durere retrosternală, dispnee, tuse, ascensiune termică[ ] c) Durere în hemitorace pe dreapta, dispnee, emfizem subcutanat[x] d) Durere retrosternală, dispnee, voce răguşită, emfizem subcutanat în

regiunile suprasternală, supraclaviculare[ ] e) Dispnee, tusă uscată, hemoragie pulmonară-------------------------------------------------------------------28. CS Simptomul permanent al pneumomediastinitei este:[ ] a) Tahicardia extremă[ ] b) Tusea chinuitoare[ ] c) Hemoptizia[x] d) Emfizemul subcutanat supraclavicular şi cervical[ ] e) Dispneea-------------------------------------------------------------------29. CS. Simptomul principal, dominant în nefroblastom (tumora Wilms) este:[ ] a) Disuria[ ] b) Retenţia acută de urină[ ] c) Incontinenţă de urină[x] d) Tumora abdominală în flanc cu contact lombar[ ] e) Durerea abdominală violentă-------------------------------------------------------------------30. CS Tumorile maligne mai frecvent întâlnite la sugar:[ ] a) Reticulosarcomul Ewing;[x] b) Neuroblastomul;[ ] c) Sarcomul osteogen;[ ] d) Limfomul malign Hodgkin[ ] e) Limfangiomul-------------------------------------------------------------------31. CS Simptomul capital al osteomielitei hematogene acute este:[x] a) Durerea osoasă vie exacerbată de mişcări;[ ] b) Durerea nocturnă;[ ] c) Durerea vie migrătoare;[ ] d) Durerea continue exacerbată în repaus;[ ] e) Nici un răspuns nu este corect.-------------------------------------------------------------------32. CS Simptomul local principal al flegmonului necrotic extensiv al nou-

născutului este: [ ] a) Echimoza[ ] b) Limfostaza[x] c) Hiperemia[ ] d) Zemuirea cutanată[ ] e) Sectorul afectat e strict limitat-------------------------------------------------------------------33. CS Următoarele afirmaţii despre osteomielita hematogenă acută sunt

adevărate, cu excepţia:[ ] a) Osteomielita hematogenă acută este afecţiune osoasă gravă a organismului

în creştere;[ ] b) Se localizează la nivelul metafizei osoase;[x] c) Afectează cu predilecţie oasele plate;[ ] d) Afectează mai frecvent oasele tubulare lungi;[ ] e) Mai des se îmbolnăvesc băiţeii.-------------------------------------------------------------------34. CS Următoarele afirmaţii despre osteomielita hematogenă acută sunt

adevărate, cu excepţia:[x] a) Factorul determinant este traumatismul osteo - articular;[ ] b) Factorul determinant este flora microbiană;[ ] c) Stările de carenţă în hipoalimentaţie favorizează declanşarea procesului

osteomielitic;[ ] d) Afecţiunile infecţioase, stările toxice favorizează apariţia osteomielitei

hematogene acute.[ ] e) Evoluţia osteomielitei hematogene acute este gravă cu complicaţii septice-------------------------------------------------------------------

PA

35. CS Incontinenţă urinară permanentă, prezentă de la naştere, concomitentă cu micţiile normale la copilul, care se dezvoltă conform vârstei e semnul:

[ ] a) Extrofiei de vezică[ ] b) Duplicaţiei vezicale;[ ] c) Sindromului megavezică - megaureter;[x] d) Rinichiului dublu cu ectopia ureterului[ ] e) Fistulei de uracă.-------------------------------------------------------------------36. CS Următoarele afirmaţii despre torsiunea de testicul sunt adevărate, cu

excepţia:[ ] a) Sensul torsiunii se face spre linia mediană a corpului;[ ] b) Se întâlneşte la orice vârstă;[ ] c) Simptomul dominant este durerea violentă şi continuă în hemiscrotul

afectat;[x] d) Ridicarea scrotului afectat calmează durerea;[ ] e) Ridicarea scrotului afectat exacerbează durerea.-------------------------------------------------------------------37. CS În sindromul scrotal acut ridicarea scrotului exacerbează durerea în:[ ] a) Torsiunea hidatidei Morgagni;[x] b) Torsiunea de testicul;[ ] c) Traumatismele scrotale;[ ] d) Orhiepididimita acută microbiană;[ ] e) Edemul scrotal acut.-------------------------------------------------------------------38. CS Tumora "fantomă" abdominală la nou născut este simptom patognomonic

în:[ ] a) Volvulus intestinal acut[ ] b) Invaginaţie intestinală.[ ] c) Hidronefroză congenitală[x] d) Sindromul dopului de meconiu[ ] e) Chist de mezenter-------------------------------------------------------------------39. CS Inflamaţia diverticului Mechel prezintă un tablou clinic cu simptome şi

semne de nedeosebit de:[ ] a) Limfadenita mezenterică;[ ] b) Ulcerul peptic perforat;[ ] c) Invaginaţia intestinală;[x] d) Apendicita acută;[ ] e) Pancreatita acută.-------------------------------------------------------------------40. CS Cel mai important semn în hernia inghinală strangulată la sugar este:[ ] a) Agitaţia copilului[ ] b) Vărsăturile alimentare[ ] c) Oprirea tranzitului intestinal[x] d) Tumoră inghinală evidentă, situată la orificiul extern al canalului inghinal,

dureroasă la palpare, de mobilitate redusă, ireductibilă[ ] e) Tumoră inghinală evidentă, nedureroasă la palpare, cu mobilitate laterală,

ireductibilă-------------------------------------------------------------------41. CM Simptomatologia dominantă la nou născutul cu atrezie de esofag[ ] a) Tuse şi cianoză în momentul fiecărei alimentaţii;[ ] b) Regurgitaţie de alimente;[x] c) Hipersalivaţie şi stagnarea bucofaringiană a secreţiilor salivare;[x] d) Criză dramatică de asfixie cu tuse şi cianoză la tentativa de a alimenta

copilul;[ ] e) Respiraţie polipneică-------------------------------------------------------------------42. CM În perforaţiile esofagiene copilul poate prezenta:[x] a) Durere retrosternală vie ascuţită[x] b) Durere cu sediu corelabil cu sediul perforaţiei, agravată de deglutiţie[x] c) Disfagie[x] d) Emfizem subcutanat supraclavicular, cervical[ ] e) Distensie abdominală-------------------------------------------------------------------43. CM Semne concludente în stabilirea diagnosticului stenozei congenitale de

pilor:[ ] a) Dureri colicative abdominale[ ] b) Vărsături bilioase[x] c) Vărsături în get de culoarea laptelui ingerat[x] d) Unde peristaltice vizibile în epigastru[x] e) Prezenţa tumorii pilorice .-------------------------------------------------------------------44. CM Vărsătura în stenoza hipertrofică congenitală de pilor:[ ] a) Este rar întâlnită;[x] b) Apare în jurul vîrstei de 14-21 zile de viaţă;[ ] c) Este albă cu striuri de sînge;[x] d) Este albă;[x] e) Poate conţine striuri de sînge.-------------------------------------------------------------------45. CM Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la semnele clinice ale stenozei

congenitale hipertrofice de pilor:[x] a) Vărsăturile albe reprezintă simptomul dominant al bolii;[ ] b) Vărsăturile albe abundente, frecvente de la debutul bolii;[ ] c) Copilul îşi pierde apetitul de la debutul bolii;[x] d) Copilul îşi păstrează apetitul şi, imediat ce varsă, este dispus să sugă;[x] e) Pe măsura progresării stenozei vărsăturile devin mai frecvente, se produc în

jet, la distanţă.

-------------------------------------------------------------------46. CM Simptomatologia dominantă la copilul cu atrezia duodenului:[x] a) Vărsătura bilioasă[ ] b) Vărsătura alimentară[ ] c) Abdomen distensiat cu edem al peretelui abdominal inferior[x] d) Abdomen retractat[ ] e) Scaunul meconial apare normal-------------------------------------------------------------------47. CM Următoarele afirmaţii despre simptomatologia atreziilor duodenale sunt

adevărate:[ ] a) Simptomul dominant este vărsătura alimentară;[x] b) Simptomul dominant este vărsătura bilioasă;[x] c) Scaunul meconial lipseşte;[x] d) După stimulări rectale poate apărea o cantitate mică de materii colorate

cenuşiu, murdar;[ ] e) După stimulări rectale apar eliminări meconiale abundente..-------------------------------------------------------------------48. CM Simptomatologia volvulusului acut la nou născut:[x] a) Stare de agitaţie;[x] b) Vărsături bilioase;[x] c) Oprirea tranzitului intestinal;[ ] d) Abdomenul este destins;[ ] e) Abdomenul poate fi destins.-------------------------------------------------------------------49. CM Simptomatologia dominantă în ocluzia congenitală jejun - ileonală este:[x] a) Din prima zi după naştere vărsături bilioase frecvente şi reduse cantitativ[ ] b) Din prima zi după naştere vărsături bilioase frecvente, abundente, apoi

vărsături cu aspect meconial[ ] c) Abdomen distensiat;[x] d) Abdomen retractat;[x] e) Lipsa meconiului sau prezenţa mucozităţilor cu puţine materii de culoare

cenuşie-------------------------------------------------------------------50. CM Următoarele afirmaţii despre atreziile colonice sunt adevărate:[x] a) Simptomul dominant este vărsătura[ ] b) Vărsăturile apar din primele ore de viaţă[x] c) Vărsăturile apar după 24-48 ore de la naştere[ ] d) Abdomenul are aspect absolut normal[x] e) Abdomenul se meteorizează-------------------------------------------------------------------51. CM Următoarele afirmaţii despre afecţiunea Hirschprung sunt adevărate:[ ] a) Este o obstrucţie parţială organică;[x] b) Este o obstrucţie parţială funcţională;[x] c) Este provocată de absenţa celulelor ganglionare din plexul mienteric

Auerbach şi Meissner;[ ] d) În aproximativ 90 % din cazuri aganglionoza se extinde pe întreg cadrul

colic;[x] e) În aproximativ 90 % din cazuri aganglionoza se limitează la rect şi zona

rectosigmoidului;-------------------------------------------------------------------52. CM În forma malignă de megacolon congenital:[x] a) Fazele de constipaţie sunt întrerupte de enterocolită;[x] b) Scaunele diareice sunt abundente şi putride;[x] c) Enterocolita este o complicaţie gravă;[ ] d) Enterocolita nu agravează starea generală a copilului;[x] e) Degradarea stării generale se instaliază rapid, prin deshidratare şi pierderi

electrolitice.-------------------------------------------------------------------53. CM Simptomatologia afecţiunii Hirschprung în perioada de sugar şi copil:[x] a) Simptomul principal este constipaţia;[ ] b) Scaunele spontane sunt frecvente;[x] c) Scaunele spontane devin din ce în ce mai rare;[ ] d) Enterocolita, complicaţie gravă, are frecvenţa şi gravitatea din perioada

neonatală;[x] e) Enterocolita, complicaţie gravă, nu mai are frecvenţa şi gravitatea din

perioada neonatală;-------------------------------------------------------------------54. CM Cauze favorizante în producerea invaginaţiei intestinale a sugarului sunt:[ ] a) Polipozele intestinale[x] b) Virozele sezoniere[x] c) Diversificarea alimentaţiei[x] d) Dezvoltarea anormală a regiunii ceco-colice în raport cu intestinul subţire[x] e) Lipsa de acolare a ceco - colonului ascendent la peritoneul parietal posterior-------------------------------------------------------------------55. CM Tabloul clinic al invaginaţiei intestinale la sugar în primele 12 ore include:[x] a) Stare de agitaţie;[ ] b) Abdomen meteorizat[ ] c) Vărsături cu conţinut intestinal[x] d) Semnul biberonului[x] e) Vărsături alimentare-------------------------------------------------------------------56. CM După 12 - 24 ore de la debutul invaginaţiei intestinale la sugar,

simptomatologia include:[x] a) Meteorizarea abdomenului;[x] b) Vărsături frecvente cu conţinut intestinal;[ ] c) Vărsături frecvente cu striuri de sânge;[ ] d) Vărsăturile încetează;

PA

[x] e) Rectoragia apare spontan.-------------------------------------------------------------------57. CM Simptomatologia invaginaţiei intestinale a sugarului la debut include:[x] a) Durere abdominală colicativă[ ] b) Durere abdominală continuă[x] c) Vărsături alimentare[ ] d) Vărsături albe explozive, în jet[ ] e) Scaune cu sânge sau serozităţi sanguinolente-------------------------------------------------------------------58. CM Semnele fizice în invaginaţia intestinală acută a sugarului includ:[ ] a) Apărare musculară;[ ] b) Contractură musculară[x] c) Se poate palpa tumora de invaginaţie[ ] d) Se palpează întotdeaunaa tumora de invaginaţie;[x] e) Poare fi prezent semnul fosei iliace drepte goale (semnul Dance)-------------------------------------------------------------------59. CM Triada simptomatică clasică în invaginaţia intestinală acută la sugar

include:[x] a) Durere colicativă;[ ] b) Durere acută continuă;[x] c) Vărsături alimentare reflexe;[ ] d) Scaune diareice sangvinolente;[x] e) Rectoragie-------------------------------------------------------------------60. CM În invaginaţia intestinală a sugarului, faza de epuizare, datorată

infarctizării ansei intestinale invaginate, se manifestă:[x] a) Încetează starea de agitaţie;[x] b) Sugarul este palid, somnolent, devine indiferent;[x] c) Vărsăturile încetează;[x] d) În faza aceasta se palpează uşor tumora: de invaginaţie[ ] e) În faza aceasta tumora de invaginaţie este imposibil de determinat-------------------------------------------------------------------61. CM Volvulusul cronic la sugar se manifestă:[x] a) Vărsături neregulate;[x] b) Dureri abdominale de intensitate variabilă;[x] c) Poftă de mâncare scăzută;[x] d) Stagnare staturo - ponderală;[ ] e) Radiografia abdominală "pe gol" arată o imagine dublă aerică în talere de

balanţă.-------------------------------------------------------------------62. CM În apendicita acută la copilul mic:[x] a) Starea generală se prăbuşeşte în 12-24 ore;[x] b) Copilul prezintă (după 12 - 24 ore de la debut) „facies toxic" ochii

încercănaţi;[ ] c) Starea copilului se poate agrava în 12 - 24 ore de la debut;[x] d) Examenul palpatoriu al abdomenului evidenţiază o sensibilitate difuză;[ ] e) Examenul palpatoriu al abdomenului evidenţiază o formaţiune tumorală

moderat sensibilă cu suprafaţa netedă.-------------------------------------------------------------------63. CM Rotaţiile incomplete de intestin sau lipsa de acolare a intestinului pot

genera:[x] a) Volvulus acut sau cronic;[x] b) Stenoze de duoden prin compresie extrinsecă;[x] c) Hernii srtangulate interne în diverse fosete mezenterice;[x] d) Invaginaţii intestinale;[ ] e) Megacolon simptomatic.-------------------------------------------------------------------64. CM Semnele dominante ale apendicitei acute la sugar:[x] a) Stare de agitaţie neobişnuită cu perturbarea somnului[x] b) Vărsături, refuzul alimentaţiei[x] c) Distensie abdominală[ ] d) Sensibilitate dureroasă difuză, mai accentuată periombilical[ ] e) Episoade dureroase intermitente-------------------------------------------------------------------65. CM Semnele dominante ale apendicitei acute la copilul mic:[x] a) Durere difuză pe tot abdomenul[x] b) Stare febrilă[x] c) Vărsături repetate[ ] d) Constipaţie[ ] e) Abdomen retractat-------------------------------------------------------------------66. CM La copilul de vîrstă mică cu apendicită acută (la debutul bolii) examenul

palpatoriu al abdomenului evidenţiază:[ ] a) Formaţiune tumorală dureroasă la palpare[ ] b) Contractură musculară generalizată[x] c) Sensibilitate difuză a peretelui abdominal[x] d) Un oarecare grad de rezistenţă a peretelui abdominal[x] e) Flexia coapsei drepte pe abdomen în timpul palpaţiei-------------------------------------------------------------------67. CM Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la apendicita acută la copil:[x] a) Este cea mai frecventă afecţiune chirurgicală;[x] b) Tabloul clinic şi evoluţia bolii diferă la copilul mic faţă de adult:[ ] c) Tabloul clinic şi evoluţia bolii nu diferă la copilul mic faţă de adult:[ ] d) Nu se întâlneşte la nou - născut şi sugar;[x] e) Poate evolua imprevizibil şi înşelător.-------------------------------------------------------------------68. CM Următoarele afirmaţii despre apendicita acută la copil sunt adevărate:

[ ] a) La copil apendicita acută este cea mai rară afecţiune chirurgicală[x] b) La copil apendicita acută este cea mai frecventă afecţiune chirurgicală[ ] c) La copilul nou-născut şi sugar apendicita acută nu se întîlneşte[x] d) Incidenţa maximă a apendicitei acute la copil este între 8-15 ani[x] e) Evoluţia apendicitei acute la copil este mai rapidă şi mai gravă ca la adult-------------------------------------------------------------------69. CM în apendicita acută la copilul mic examenul palpatoriu al abdomenului

evidenţiază:[x] a) Sensibilitate difuză a peretelui abdominal anterior;[ ] b) Contractură musculară generalizată;[x] c) Un oarecare grad de „rezistenţă" a peretelui abdominal anterior;[x] d) Flexia coapsei drepte pe abdomen în timpul examenului palpatoriu;[ ] e) Durere insuportabilă pe toată aria abdominală..-------------------------------------------------------------------70. CM Semnele caracteristice ale peritonitei meconiale sunt: [x] a) Vărsături bilioase precoce şi repetate;[ ] b) Vărsături alimentare apoi intestinale;[x] c) Lipsa tranzitului meconial;[x] d) Distensie abdominală importantă;[x] e) Edem hipogastric şi circulaţie colaterală.-------------------------------------------------------------------71. CM Manifestările clinice ale peritonitei acute primitive la nou - născut:[ ] a) Contractură musculară generalizată;[x] b) Meteorism abdominal;[x] c) Edem al peretelui abdominal în etajul inferior şi pe flancuri;[x] d) Tegumentele abdominale sunt lucioase, destinse;[x] e) Este evidentă circulaţia venoasă în regiunea peretelui abdominal inferior.-------------------------------------------------------------------72. CM Semnele care permit diferenţierea purpurei Henoch-Şchonlein de

apendicita acută sunt:[ ] a) Durerile abdominale în fosa iliacă dreaptă;[x] b) Durerile abdominale difuze;[ ] c) Vărsăturile;[x] d) Uneori rectoragii;[x] e) Erupţie purpurică periarticulară.-------------------------------------------------------------------73. CM Sindromul Peutz-Jeggers prezintă următoarele caracteristici:[ ] a) Hemoragii digestive superioare, repetate[x] b) Hemoragii digestive joase, repetate[x] c) Lentiginoza cutaneo-mucoasă (pete brune, negricioase, distribuite

peribucal, pe mucoasa bucală)[x] d) Invaginaţii sincrone[ ] e) Scaun redus cu caracter de constipaţie-------------------------------------------------------------------74. CM Sindromul Peutz-Jeggers se manifestă prin:[x] a) Episoade repetate de dureri abdominale;[x] b) Durerile abdominale sunt de fapt invaginaţii intestinale;[x] c) Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin melenă;[ ] d) Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin hematemeză;[x] e) Pot fi pierderi hemoragice oculte intestinale.-------------------------------------------------------------------75. CM La sugar hemoragia digestivă inferioară este cauzată predominant de:[ ] a) Sindromul Peutz-Jeggers;[x] b) Invaginaţia intestinală acută;[ ] c) Diverticul Meckel ulcerat;[x] d) Volvulusul acut de intestin subţire;[ ] e) Volvulusul cronic de intestin subţire.-------------------------------------------------------------------76. CM În enterocolita ulcero-necrotică cu perforaţie la sugar simptomatologia

este dominată de:[x] a) Vărsături fecaloide[x] b) Abdomen intens meteorizat cu tegumente lucioase, circulaţie venoasă

evidentă[ ] c) Scaune diareice abundente, rău mirositoare[ ] d) Rectoragie abundentă[x] e) Lipsa tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale-------------------------------------------------------------------77. CM Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la simptomatologia atreziei de căi

biliare:[ ] a) Copilul prezintă de la naştere o culoare galbenă a tegumentelor persistentă,

progresivă;[x] b) Copilul prezintă, uneori, de la naştere o culoare galbenă a tegumentelor

persistentă, progresivă;[x] c) Copilul prezintă, uneori, la 10-15 zile de la naştere o culoare galbenă a

tegumentelor persistentă, progresivă;[x] d) Meconiul poate fi decolorat;[x] e) Urina este închisă la culoare.-------------------------------------------------------------------78. CM Simptomatologia dominantă la nou-născutul cu emfizem lobar congenital

include::[x] a) Dispnee expiratorie progresivă;[x] b) Polipnee, cianoză;[x] c) Bombarea hemitoracelui afectat cu lărgirea spaţiilor intercostale;[ ] d) Abdomenul este suplu;[x] e) Abdomenul este fără modificări.-------------------------------------------------------------------79. CM Simptomatologia în emfizemul lobar congenital este dominată de:

PA

[x] a) Dispnee, polipnee;[x] b) Cianoză;[x] c) Bombarea hemitoracelui respectiv;[ ] d) Tuse cu spută mucopurulentă;[ ] e) Stare febrilă.-------------------------------------------------------------------80. CM Diagnosticul diferenţial al herniei diafragmatice cu manifestări acute se

efectuează cu:[x] a) Atelectaziile pulmonare ale nou-născutului;[x] b) Emfizemul lobar congenital;[ ] c) Bronşiectazia congenitală;[x] d) Bronhopneumonia nou-născutului;[x] e) Malformaţia cardiacă cianogenă.-------------------------------------------------------------------81. CM Complicaţiile pneumoniei purulente distructive la copil:[x] a) Septicopiemia;[x] b) Mediastinita[x] c) Emfizemul mediastinal;[ ] d) Emfizemul lobar;[x] e) Hemoragia pulmonară;-------------------------------------------------------------------82. CM Pneumomediastinita la copil este cauzată de:[x] a) Pneumonii purulente distructive[ ] b) Tumori mediastinale[ ] c) Bronşiectazii[x] d) Leziuni traumatice ale esofagului[x] e) Leziuni traumatice ale traheei-------------------------------------------------------------------83. CM Simptomatologia dominantă la nou-născutul cu hernie diafragmatică pe

stînga cu manifestări acute:[x] a) Dispnee şi cianoză progresive, impresionante cu fiecare oră ce trece;[x] b) Respiraţie polipneică cu mare efort;[ ] c) Regurgitaţii cu sănge modificat;[ ] d) Disfagie;[x] e) Zgomotele cardiace tahicardice se aud pe dreapta-------------------------------------------------------------------84. CM Simptomatologia flegmonului necrotic extensiv al nou-născutului include:[ ] a) Placard roşu cu mărginile proeminente la suprafaţa tegumentului;[x] b) Placard roşu cu mărginile neproeminente la suprafaţa tegumentului;[ ] c) Placard roşu cu marginile bine conturate, reliefate;[x] d) Placard roşu cu marginile ne conturate;[ ] e) Suprafaţa afectată este rece.-------------------------------------------------------------------85. CM Osteomielita hematogenă acută a perioadei de creştere se caracterizează

prin:[x] a) Debut brutal cu ascensiune termică[x] b) Durere spontană vie, continuă[x] c) Sediul durerii este metafizar[ ] d) Durere suportabilă osoasă cu intensificare în repaos;[ ] e) Durere osoasă intermitentă cu maximum nocturn-------------------------------------------------------------------86. CM În forma septică pioemică a osteomielitei hematogene acute

simptomatologia este dominată de:[x] a) Debut brutal cu ascensiune termică, care poate atinge 39-40 grade C, frison[x] b) Durere violentă localizată la nivelul unui segment de membru[ ] c) Durere violentă articulară[x] d) Impotenţă funcţională parţială sau totală a membrului afectat[x] e) Agitaţia sau adinamia bolnavului, tahicardie, respiraţie accelerată-------------------------------------------------------------------87. CM Simptomele permanente principale ale osteomielitei epimetafizare la nou-

născut:[x] a) Edem osteoarticular;[x] b) Contractură articulară;[x] c) Agitaţia copilului la mobilizarea membrului afectat;[ ] d) Roşeaţă (hiperemie) locală, periarticulară;[x] e) Imobilitatea membrului afectat;-------------------------------------------------------------------88. CM Următoarele afirmaţii referitor la evoluţia osteomielitei hematogene acute

(după 3-4 zile de la debut) sunt adevărate:[ ] a) Starea generală se ameliorează;[x] b) Persistă şi progresează intoxicaţia;[x] c) Starea generală se alterează;[x] d) Semnele locale se modifică în sensul exteriorizării supuraţiei către părţile

moi;[ ] e) Semnele locale se modifică în sensul micşorării edemului, tumefacţiei,

diminuării durereii locale.-------------------------------------------------------------------89. CM Pentru teratom este caracteristic:[x] a) Sediul mai frecvent este regiunea sacro-coccigiană;[x] b) Tumora adultă conţine porţiuni mai din toate ţesuturile organismului;[x] c) Tumora este încapsulată;[x] d) Are un potenţial malign crescut;[ ] e) Prognostic favorabil întotdeauna;-------------------------------------------------------------------90. CM Cauza tumorii palpatorii în abdomen la copil poate fi:[ ] a) Diverticulita[x] b) Hidronefroza

[x] c) Rinichi polichistic[x] d) Nefroblastom[x] e) Chist mezenterial-------------------------------------------------------------------91. CM La copil mai frecvent se întâlnesc următoarele tumori maligne:[ ] a) Cancerul gastric[ ] b) Cancerul pulmonar[x] c) Nefroblastomul[x] d) Sarcomul osteogen[x] e) Reticulosarcomul Ewing-------------------------------------------------------------------92. CM. Nefroblastomul prezintă următoarele caracteristici:[x] a) Formaţiune tumorală de dimensiuni variabile, netedă sau uşor boselată[x] b) Tumoră uşor mobilă cu contact lombar[ ] c) Tumoră cilindrică, elastică, dureroasă la palpare[x] d) Tumora poate creşte exploziv[x] e) Hematurie macroscopică-------------------------------------------------------------------93. CM Triada simptomatică clasică a nefroblastumului:[ ] a) Ascensiunea termică;[x] b) Tumora palpabilă în abdomen;[x] c) Durerea abdominală, uneori iradiată spre coapsă;[ ] d) Oliguria;[x] e) Hematuria.-------------------------------------------------------------------94. CM. Neuroblastomul prezintă următoarele caracteristici:[x] a) Se poate întâlni la copilul foarte mic (de la nou - născut până la 3-4 ani)[ ] b) Se localizează numai retroperitoneal[x] c) Se dezvoltă oriunde, dar în majoritatea cazurilor se dezvoltă în spaţiul

retroperitoneal[x] d) Este o tumoră neîncapsulată, invazivă[ ] e) Este o tumoră încapsulată, neinvazivă-------------------------------------------------------------------95. CM Semnele clinice ale displaziei de şold la sugar:[x] a) Asimetria pliurilor cutanate ale coapselor;[ ] b) Rotaţia internă a membrului inferior;[x] c) Rotaţia externă a membrului inferior;[x] d) Limitarea de abducţie în articulaţiile de şold;[ ] e) Limitarea de adducţie în articulaţiile de şold.-------------------------------------------------------------------96. CM Diagnosticul omfalocelului prezintă următoarele caracteristici:[x] a) Hernierea viscerelor abdominale prin inelul ombilical mult lărgit[ ] b) Exteriorizarea intestinului subţire printr-un defect paraombilical al

peretelui abdominal anterior[x] c) Viscerele eviscerate sunt acoperite de o membrană avasculară[ ] d) Ansele intestinale eviscerate sunt retractate şi edemaţiate[ ] e) Ombilicul cu depresiunea sa sunt normale-------------------------------------------------------------------97. CM Diagnosticul laparoschizisului prezintă următoarele caracteristici:[ ] a) Hernierea viscerelor abdominale prin inelul ombilical mult lărgit[x] b) Exteriorizarea intestinului subţire printr-un defect paraombilical al

peretelui abdominal anterior[ ] c) Viscerele eviscerate sunt acoperite de o membrană avasculară[x] d) Ansele intestinale eviscerate sunt retractate şi edemaţiate[x] e) Ombilicul cu depresiunea sa sunt normale-------------------------------------------------------------------98. CM Torsiunea de testicul la copil are următoarele caracteristici:[x] a) Debut brutal în plină stare de sănătate[x] b) Durere violentă şi continuă în hemiscrotul afectat cu iradiere spre regiunea

inghinală şi rădăcina coapsei, exacerată la palpare[ ] c) Debut lent cu durere moderată în hemiscrotul afectat[x] d) Hemiscrot moderat mărit, edemaţiat[x] e) Palparea evidenţiază o glandă mărită de volum ascensionată spre pube-------------------------------------------------------------------99. CM Următoarele afirmaţii despre hemangiom sunt adevărate:[ ] a) Hemangiomul întotdeauna evoluează spre dispariţie;[x] b) Hemangiomul poate cuprinde zone mari;[x] c) Evoluţia unui hemangiom nu se poate prevedea niciodată;[x] d) Hemangiomul tuberos este cea mai frecventă formă;[x] e) Evoluţia spontană a hemangiomului este spre extindere, ulcerare, sângerare-------------------------------------------------------------------100. CM Simptomatologia dominantă a limfangiomului:[x] a) Formaţiune tumorală în regiunea cervicală prezentă de la naştere[x] b) Formaţiune tumorală elastică, fluctuentă, nedureroasă la palpare[ ] c) Formaţiune tumorală dură, dureroasă la palpare[ ] d) Formaţiune tumorală dură de 1-3 cm diametru[ ] e) Formaţiuni tumorale dure cu aderarea tegumentului

PA

Medicina InternăALERGOLOGIE1) C.S. Numiţi tipurile reacţiilor alergice care participă în patogenia bolii serului:[ ] a) Tip anafilactic[ ] b) Tip citotoxic[x] c) Afectarea cu complexe imune[ ] d) Hipersensibilitatea întârziată[ ] e) Cu participarea Ig M---------------------------------------------------------2) C.S. In cazul şocului anafilactic după penicilină numiţi preparatul ce poate fi

utilizat ca antidot:[x] a) Penicilinază[ ] b) Antihistaminice[ ] c) Metilxantine[ ] d) Betaadrenoblocatori[ ] e) Antibiotice---------------------------------------------------------3) C.S.Criteriile de diagnostic ale stării de rău astmatic sunt:[ ] a) Criza de astm bronşic e însoţită de hipotonie[ ] b) La pacient se dezvoltă bradicardia[ ] c) Accesul se dezvoltă pe fond de febră[ ] d) Există dependenţă de corticosteroizi[x] e) Criza de astm bronşic durează peste 24 ore---------------------------------------------------------4) C.S. Preparatele cu efect bronholitic folosite în tratamentul astmului bronşic

pot fi:[ ] a) Antihistaminicele[ ] b) Antibioticele[ ] c) Sulfanilamidele[x] d) Eufilina[ ] e) Vitaminele---------------------------------------------------------5) C.S. Factorii principali în etiopatogeneza astmului bronşic sunt:[ ] a) Factorii alergici[ ] b) Factorii nonalergici[ ] c) Hiperreactivitatea bronşică[ ] d) Factorii genetici[x] e) Toate cele enumărate---------------------------------------------------------6) C.S. Factorii care provoacă accesele astmatice sunt:[ ] a) Factorii alergici[ ] b) Infecţiile virale[ ] c) Efortul fizic[ ] d) Refluxul gastroesofagian[x] e) Toate cele enumărate---------------------------------------------------------7) C.S. Un loc primordial în investigaţia bolnavului astmatic ocupă:[x] a) Explorarea funcţională respiratorie[ ] b) Examenul radiologic toracic[ ] c) Examenele de laborator al sputei[ ] d) Examenul de laborator al sângelui[ ] e) Analiza gazelor sanguine---------------------------------------------------------8) C.S. După gravitate astmul bronşic poate evolua cu excepţia uneia din cele

enumărate:[x] a) Astmul cu accese nocturne[ ] b) Astmul cu accese intermitente[ ] c) Astmul persistent uşor[ ] d) Astmul persistent moderat[ ] e) Astmul persistent sever---------------------------------------------------------9) C.S. Astmul bronşic trebuie diferenţiat de următoarele maladii, cu excepţia:[ ] a) Sindromul de hiperventilaţie[x] b) Bolile cardiace cu insuficienţă ventriculară dreaptă[ ] c) Bolile cardiace cu insuficienţa ventriculară stângă[ ] d) Bronşita cronică obstructivă[ ] e) Sindromul carcinoid---------------------------------------------------------10) C.S. Medicaţia de elecţie a accesului de astm sunt:[ ] a) Medicamente anticolinergice[ ] b) Corticosteroizii sistemici[ ] c) Metilxantinele (teofilina)[ ] d) Cromoglicatul disodic[x] e) Agonişti beta 2- adrenergici---------------------------------------------------------11) C.S. Mecanismele de acţiune a corticosteroizilor în tratamentul astmului

bronşic sunt:[x] a) Reducerea producerii de citokine[ ] b) Creşterea transudării microvasculare[ ] c) Asigurarea migrării şi activării celulelor inflamatorii[ ] d) Creşterea nivelului de citokine[ ] e) Creşterea eliberării de mediatori din mastocite---------------------------------------------------------12) C.S. Mecanismul de acţiune a aminofilinei în tratamentul astmului bronşic este

condiţionat de:[ ] a) Creşterea producerii de fosfodiesterază[x] b) Inhibarea producerii de fosfodiesterază

[ ] c) Creşterea eliberării de Ca++ intracelular[ ] d) Micşorarea eliberării de catecolamine[ ] e) Micşorarea AMPc intracelular---------------------------------------------------------13) C.S.Cauza majoră a hiperreactivităţii bronşice la persoanele atopice cu astm

bronşic este:[ ] a) Efortul fizic[ ] b) Stresul psihoemoţional[ ] c) Infectiile respiratorii[x] d) Alergenii din mediu[ ] e) Aerul rece---------------------------------------------------------14) C.S. Pentru astmul bronşic este caracteristică variabilitatea zilnică a debitului

expirator de vârf:[ ] a) Sub 1%[ ] b) Peste 5%[x] c) Peste 15%[ ] d) Sub 10%[ ] e) Nu este variabilitate---------------------------------------------------------15) C.S. Pentru astmul bronşic sunt valabile următoarele devieri ale parametrilor

ventilaţiei pulmonare:[ ] a) Creşterea volumelor expiratorii forţate[ ] b) Creşterea volumului expirator forţat în prima secundă[x] c) Scăderea volumului expirator forţat în prima secundă[ ] d) Scăderea volumului expirator forţat în primul minut[ ] e) Nici una din aceste afirmaţii nu este corectă---------------------------------------------------------16) C.S. Manifestările clinice ale alergiei medicamentoase pot fi, cu excepţia:[ ] a) Şoc anafilactic[ ] b) Vertije[ ] c) Erupţii cutanate[x] d) Halucinaţii[ ] e) Hipotonie---------------------------------------------------------17) C.S. Tratamentul alergiei medicamentoase include:[ ] a) Beta-adrenoblocatori[ ] b) Penicilină[ ] c) Vitamine[ ] d) Preparate sedative[x] e) Corticosteroizi---------------------------------------------------------18) C.S. In alveolita alergică exogenă în spută sunt prezente următoarele

modificări:[x] a) Eozinofile[ ] b) Fibre elastice[ ] c) Epiteliu alveolar[ ] d) Leucocite[ ] e) Toate enumerate mai sus---------------------------------------------------------19) C.S. Polinoza este o afecţiune alergică condiţionată de hipersensibilitatea la

alergenii:[x] a) Polenici[ ] b) Alimentari[ ] c) De menaj şi epidermali[ ] d) Medicamentoşi[ ] e) Infecţioşi---------------------------------------------------------20) C.S. Criteriile de diagnostic al polinozei sunt:[ ] a) Anamneza alergologică agravată[ ] b) Manifestările clinice[ ] c) Testele cutanate pozitive[ ] d) Depistarea anticorpilor IgE-specifici[x] e) Toate enumerate mai sus---------------------------------------------------------21) C.S. Ce tip de reacţii alergice predomină în dermatita atopică:[x] a) I tip - anafilactic, IgE - dependent, imediat[ ] b) II tip - citotoxic - citolitic[ ] c) III tip - mediat de complexe imune[ ] d) IV tip - hipersensibilitate de tip întârziat sau tuberculinic[ ] e) V tip - autosensibilitate de tip stimulator---------------------------------------------------------22) C.S. Pentru sindromul urticarian sunt caracteristice cele enumărate mai jos, cu

excepţia de:[x] a) In toate cazurile (100 %) se incriminează o cauză alergică[ ] b) In 50% cazuri se asociază cu angioedemul neurotic[ ] c) Afectează acut o dată în viaţă 25% din populaţie[ ] d) De 4 ori mai frecvent se întâlneşte la genul feminin[ ] e) Este un sindrom cutaneomucos caracterizat prin papule, eritem adiacent,

prurit---------------------------------------------------------23) C.S. Pentru urticaria cronică sunt corecte afirmaţiile de mai jos, în afară de:[ ] a) Elementele urticariane persistă sau recidivează mai mult de 6 săptămâni[ ] b) Agentul etiologic se stabileşte până la 30% cazuri[ ] c) Se întâlneşte în practica medicului de familie la 30% din bolnavi[x] d) Este o continuare evolutivă obligatorie a urticăriei acute[ ] e) Provoacă discomfort şi probleme cosmetice

PA

---------------------------------------------------------24) C.S. Urmatoarele caracteristici determină angioedemul neurotic, cu excepţia:[ ] a) Este un echivalent clinic şi histopatologic al elementului urticarian extins în

suprafaţă şi profunzime[ ] b) Este o urticarie gigantă asimetrică cu o senzaţie tipică de arsură[ ] c) Se dezvoltă preponderent în ţesuturile profunde ce conţin ţesut lax afectând

mai des buzele, zona periorbitală, limba, organele genitale, membrele[ ] d) Afectează mucoasele faringelui, glotei, tractului gastrointestinal[x] e) Regresează prompt la diuretice---------------------------------------------------------25) C.M. Şocul anafilactic necesită diagnostic diferenţial cu :[x] a) Lipotemie[ ] b) Hipertensiunea arterială[x] c) Epilepsie[x] d) Şocul cardiogen[x] e) Şocul traumatic---------------------------------------------------------26) C.M Tipurile reacţiilor alergice sunt următoarele:[ ] a) Rezistenţa nespecifică[x] b) Reacţia citotoxică[x] c) Fenomenul Artus (prin complexe imune)[x] d) Reacţia de hipersensibilizare mediată celular[x] e) Reacţia anafilactică---------------------------------------------------------27) C.M Tratamentul patogenetic în bolile alergice include următoarele grupe de

preparate:[x] a) Stabilizatori ai membranei mastocitare[x] b) Antihistaminice[x] c) Cortisteroizi[ ] d) Antiinflamatoarele nesteroidiene[ ] e) Beta-blocatori---------------------------------------------------------28) C.M Care din afecţiunile de mai jos necesită diagnostic diferenţial cu astmul

bronşic:[ ] a) Tuberculoză pulmonară[x] b) Dischinezia traheo-bronşică[x] c) Bronşita cronică obstructivă[x] d) Astmul cardiac[x] e) Bronşită cronică astmatiformă---------------------------------------------------------29) C.M Alergenii ce pot provoca astmul bronşic atopic sunt:[x] a) Praful de casă-acarieni[x] b) Polenurile[x] c) Sporii fungici[ ] d) Alergenii bacterieni[x] e) Alergeni epidermali---------------------------------------------------------30) C.M Evaluarea gravităţii astmului bronşic se efectuează conform următoarelor

criterii clinice:[ ] a) Citologia sputei[x] b) Rezultatele examenului spirografic[x] c) Tratamentul necesar pentru a menţine controlul asupra maladiei[x] d) Frecvenţa acceselor de astm bronşic[x] e) PEF-ul---------------------------------------------------------31) C.M Astmul bronşic este o afecţiune cronică la baza căreia se află un proces:[x] a) Inflamator al căilor respiratorii[ ] b) Destructiv al căilor respiratorii[x] c) La care participă multiple celule, în deosebi, mastocitele şi eozinofilele[ ] d) La care participă multiple celule, în deosebi, limfocitele[ ] e) Dischinezia bronşică---------------------------------------------------------32) C.M Astmul bronşic moderat se caracterizează prin:[x] a) PEF (fluxul exprirator de vârf) 60-80%[x] b) Variabilitatea PEF-ului constituie 20-30%[x] c) PEF normal după bronhodilatatori[ ] d) PEF < 60%[x] e) Exacerbări nocturne mai frecvente de 1 dată pe săptămână---------------------------------------------------------33) C.M Pentru tratamentul de fond (antiinflamator) al astmului cronic persistent

sunt folosite:[ ] a) Agonişti beta2 - adrenergici[x] b) Corticosteroizii[ ] c) Metilxantinele (teofilina)[x] d) Cromoglicatul disodic[ ] e) Anticolinergice---------------------------------------------------------34) C.M Tratamentul astmului acut grav (stare de rău astmatic) include:[x] a) Medicaţia bronhodilatatorie[x] b) Administrarea de oxigen[x] c) Corticosteroizi[ ] d) Medicamente sedative sau tranchilizante[ ] e) Antihistaminice H2---------------------------------------------------------35) C.M Examenul sputei în astmul bronşic relevă următoarele elemente

caracteristice:[x] a) Eozinofile

[ ] b) Fibre elastice[x] c) Spirale Curschmann[ ] d) Celule atipice[ ] e) Leucocite---------------------------------------------------------36) C.M Starea de rău astmatic este condiţionată de:[x] a) Obstrucţia difuză brutală şi intensivă a căilor respiratorii[x] b) Folosirea abuzivă a beta2 - agoniştilor[x] c) Infecţiile virale acute respiratorii[ ] d) Creşterea sensibilităţii beta2 - adrenoreceptorilor[ ] e) Insuficienţa acută a ventriculului stâng---------------------------------------------------------37) C.M Explorarea spirografică a astmului bronşic relevă următoarele perturbări

caracteristice:[ ] a) Creşterea capacităţii vitale pulmonare[x] b) Creşterea volumului rezidual[ ] c) Scăderea capacităţii reziduale funcţionale[x] d) Scăderea VEMS proporţional cu severitatea astmului[x] e) Scăderea indicelui Tiffeneau---------------------------------------------------------38) C.M Astmul bronşic este o boală a căilor respiratorii manifestată prin:[x] a) Creşterea reactivităţii traheobronşice la diferiţi stimuli[ ] b) Tulburări ale sistemului de reglare a respiraţiei[x] c) Obstrucţie respiratorie reversibilă[ ] d) Obstrucţie difuză ireversibilă şi progresivă a căilor respiratorii[ ] e) Dischinezia traheobronşică---------------------------------------------------------39) C.M Astmul bronşic nonalergic este caracterizat prin:[ ] a) Este generat de un mecanism imunologic tip I.[x] b) Debutul bolii se înregistrează după 30-35 ani[ ] c) Istoricul personal şi/sau familial identifică anamneza alergologica agravată[x] d) Teste cutanate cu alergeni sunt negative[ ] e) Teste cutanate cu alergeni sunt pozitive---------------------------------------------------------40) C.M Efectele mediatorilor inflamaţiei în căile aeriene în cazul astmului bronşic

sunt:[ ] a) Micşorarea permeabilităţii vasculare[x] b) Contracţia muşchilor netezi[ ] c) Hiposecreţie mucoidă[x] d) Hipertrofia membranei bazale[ ] e) Atrofia epitelilului ciliar---------------------------------------------------------41) C.M In astmul bronşic se produc următoarele modificări morfologice:[x] a) Hipertrofia membranei bazale la nivelul bronhiilor[x] b) Hipertrofia glandelor submucoase[x] c) Hipertrofia musculaturii netede a căilor aeriene[x] d) Hiperplazia glandelor submucoase[ ] e) Atrofia glandelor mucoase---------------------------------------------------------42) C.M Valorile VEMS şi PEF sunt folosite pentru:[x] a) Aprecierea severităţii astmului bronşic[x] b) Aprecierea reversibilităţii obstrucţiei bronşice[x] c) Evaluarea hiperreactivităţii bronşice[ ] d) Determinarea forţei de contracţie a muşchilor ventilatori[ ] e) Aprecierea severităţii pleuropneumoniei---------------------------------------------------------43) C.M In reacţia urticariană participă următoarele elemente celulare:[x] a) Mastocitul[x] b) Eozinofilul[x] c) Bazofilul[x] d) Monocitul[ ] e) Fagocitul---------------------------------------------------------44) C.M Urticaria alergică poate avea la bază următoarele mecanisme

patofiziologice:[x] a) Tipul I de reacţii imunologice[x] b) Tipul II de reacţii imunologice[x] c) Tipul III de reacţii imunologice[ ] d) Tipul V de reacţii imunologice[ ] e) Tipul IV de reacţii imunologice---------------------------------------------------------45) C.M In cazul sindromului urticarian, mecanismele activării mastocitelor sunt:[x] a) Hipersensibilitatea imediată de tip reaginic[ ] b) Insuficienţa inhibitorului Ci al complementului[x] c) Activarea sistemului kininic al plasmei[x] d) Activarea directă a mastocitelor[x] e) Activarea complementului pe calea alternă---------------------------------------------------------46) C.M Din formele imune ale sindromului urticarian fac parte:[ ] a) Urticaria colinergică[ ] b) Urticaria de contact la căldură[ ] c) Urticaria papuloasă[x] d) Urticaria atopică[x] e) Urticaria în boala serului---------------------------------------------------------47) C.M Urticaria colinergică este indusă de:[x] a) Efort fizic

PA

[ ] b) Aport masiv de alimente bogate în tiramină[x] c) Stresul psihic acut[ ] d) Iradierea ultravioletă[x] e) Mediul ambiant cald---------------------------------------------------------48) C.M In diagnosticul sindromului urticarian de geneză alimentară o importanţă

primordială are:[x] a) Anamneza (efectul de eliminare)[x] b) Respectarea dietei hipoalergice de bază[x] c) Efectuarea zilnicului alimentar[x] d) Efectuarea testelor cutanate cu alergeni alimentari[ ] e) Ultrasonografia organelor abdominale---------------------------------------------------------49) C.M Preparatele de elecţie în controlul simptomatic al sindromului urticarian

sunt:[ ] a) Colinomimeticele[x] b) Adrenomimeticele[ ] c) Ganglioblocatorii[x] d) Antihistaminicele[ ] e) Adrenoblocatorii---------------------------------------------------------50) C.M Simptomele clinice în polinoză se manifestă:[ ] a) Numai în anotimpul rece[ ] b) Numai în anotimpul de toamnă[ ] c) Nu este caracteristică manifestarea sezonieră[x] d) Au caracter sezonier[x] e) Diminuiază după ploaie---------------------------------------------------------51) C.M Care manifestări clinice cel mai frecvent se întâlnesc în polinoză:[x] a) Rinita atopică sezonieră indusă de polen[x] b) Conjunctivita alergică sezonieră indusă de polen[x] c) Astm bronşic atopic indus de polen[ ] d) Dermatită atopică[ ] e) Alveolita alergică---------------------------------------------------------52) C.M Gravitatea exacerbărilor sezoniere în polinoză depinde de:[x] a) Concentraţia polenului în aer[ ] b) Genul plantelor[x] c) Gradul sensibilităţii individuale[ ] d) Durata sezonului de polenizare[ ] e) Presiunea barometrică---------------------------------------------------------53) C.M Principiile de bază în tratamentul polinozei sunt:[x] a) Eliminarea alergenului[x] b) Efectuarea imunoterapiei alergenspecifice[x] c) Medicaţia antihistaminică[ ] d) Antibioticoterapia[ ] e) Colinomimeticele---------------------------------------------------------54) C.M Ce grup de preparate include farmacoterapia polinozelor?[ ] a) Antibiotice[x] b) Antihistaminice[ ] c) Sedative[x] d) Stabilizatori ai membranei mastocitare[x] e) Corticosteroizi topici---------------------------------------------------------55) C.M Diagnosticul dermatitei atopice se bazează pe:[x] a) Anamneza alergologică ereditară agravată[x] b) Testele cutanate pozitive cu alergenii incriminaţi[x] c) IgE crescute[ ] d) IgE micşorate[ ] e) Biopsia cutanată---------------------------------------------------------BOLI PROFESIONALE56) C.S. Ce profesie include riscul apariţiei bolii Cheson?[x] a) Scafandrier[ ] b) Pescar[ ] c) Miner[ ] d) Muncitor de la exploatarea turbei[ ] e) Marinar---------------------------------------------------------57) C.S. Ce profesie nu include riscul apariţiei bolii de vibraţie?[ ] a) Concasator de piatră[ ] b) Miner - perforator[x] c) Montajor - electric[ ] d) Betonist[ ] e) Rectificator - lustruitor---------------------------------------------------------58) C.S. Pericolul dezvoltării bolii de vibraţie e maxim la vibraţia cu frecvenţă:[ ] a) 125 - 1000 Hţ[ ] b) 8-16 Hţ[ ] c) 31 - 1000 Hţ[x] d) 16 - 250 Hţ[ ] e) 1-8 Hţ---------------------------------------------------------59) C.S. Care este veriga iniţială în patogenia schimbărilor vasculare în cazul bolii

de vibraţie?

[ ] a) Vasodilatare bruscă[x] b) Angiospasm[ ] c) Necroza intimei vasculare[ ] d) Hipertrofia intimei vasculare[ ] e) Perforarea peretelui vascular---------------------------------------------------------60) C.S. Dereglările trofice apărute în boala de vibraţie cauzată de acţiunea

vibraţiei locale sînt următoarele cu excepţia:[ ] a) Hipercheratoză palmară[x] b) Accentuarea desenului[ ] c) Unghii îngroşate, deformate[ ] d) Fisuri palmare multiple[ ] e) Miofasciculite, tendomiozite---------------------------------------------------------61) C.S. Numiţi factorii de care nu depinde dezvoltarea maladiei „de zgomot".[ ] a) Parametrii zgomotului[ ] b) Stagiul de lucru în condiţii de acţiune a zgomotului[ ] c) Durata acţiunii zgomotului pe parcursul zilei de lucru[x] d) Umeditatea mediului extern[ ] e) Sensibilitatea individuală a organismului---------------------------------------------------------62) C.S. Analizatorul auditiv e mai sensibil la perceperea sunetelor cu frecvenţa[ ] a) 125 - 250 Hţ[ ] b) 300 - 500 Hţ[ ] c) 600 - 800 Hţ[x] d) 1000 - 3000 Hţ[ ] e) 50- 100 Hţ---------------------------------------------------------63) C.S. Acţiunea asupra organismului uman a undelor electromagnetice radio

depinde de următoarele condiţii, cu excepţia:[ ] a) Lungimea undei[x] b) Vîrsta persoanei expuse[ ] c) Intensitatea iradierii[ ] d) Durata acţiunii undei[ ] e) Combinarea cu alţi factori nocivi---------------------------------------------------------64) C.S. Care din prafurile enumerate contribuie la formarea silicozei ?[ ] a) De plumb[ ] b) De fosfor[ ] c) De arsen[ ] d) De bor[x] e) Praf ce conţine SiO2 liber---------------------------------------------------------65) C.S. Simptoamele clinice precoce ale silicozei sunt următoarele cu excepţia:[x] a) Hemoptizia[ ] b) Tusea[ ] c) Dispneea[ ] d) Toracalgiile[ ] e) Insuficienţa respiratorie---------------------------------------------------------66) C.S. Complicaţiile astmului bronşic profesional sunt următoarele cu excepţia:[ ] a) Emfizemul pulmonar[ ] b) Pneumoscleroza[x] c) Sindromul polineuritic[ ] d) Cordul pulmonar[ ] e) Bronşita cronică---------------------------------------------------------67) C.S. Numiţi sindroamele care nu se includ în intoxicaţia cu plumb.[x] a) Bronşita cronică obstructivă[ ] b) Eritrocitele cu granule bazofile[ ] c) Polineurita motorie[ ] d) Anemia[ ] e) Colica saturnină---------------------------------------------------------68) C.S. Formarea methemoglobinei are loc în următoarele intoxicaţii[ ] a) Cu fluor[ ] b) Cu compuşii mercurului[x] c) Cu amino- şi nitro- compuşii benzenului[ ] d) Cu plumb[ ] e) Cu compuşii arsenului---------------------------------------------------------69) C.S. Numiţi intoxicaţiile în care corpusculii Heinz au valoare diagnostică.[ ] a) Cu compuşii mercurului[ ] b) Cu compuşii organici ai fosforului[ ] c) Cu plumb[ ] d) Cu tetraetil de plumb[x] e) Cu amino- şi nitro- compuşii benzenului---------------------------------------------------------70) C.S. În care intoxicaţie cronică se dezvoltă osteoporoza pronunţată şi pot avea

loc fracturi spontane de oase?[ ] a) Intoxicaţie cu mangan[ ] b) Intoxicaţie cu mercur[x] c) Intoxicţaie cu fluor[ ] d) Intoxicaţie cu oxidul de carbon[ ] e) Intoxicaţie cu tetraetil de plumb---------------------------------------------------------71) C.S. Precizaţi patogeneza anemiei în intoxicaţia cronică cu plumb

PA

[ ] a) Anemie feriprivă[ ] b) Anemie aplastică[ ] c) Anemie posthemoragică[ ] d) Anemie B12 deficitară[x] e) Blocarea formării hemului---------------------------------------------------------72) C.S. Pentru cuparea crizei de „colică saturniană" se folosesc remediile

enumerate mai jos cu excepţia de:[ ] a) Atropina[ ] b) Blocada cu novocaină[ ] c) Pentacina[ ] d) Tetacina[x] e) Purgativele---------------------------------------------------------73) C.S. Substanţe cu acţiune asfixiantă sunt următoarele, cu excepţia:[ ] a) Clorul (Cl2)[ ] b) Oxidul de sulf (SO2)[x] c) Acetatul de plumb[ ] d) Oxidul de azot (NO2)[ ] e) Amoniacul---------------------------------------------------------74) C.S. Intoxicaţia acută cu clor se manifestă prin:[ ] a) Sindrom astenovegetativ, encefalopatie, polineuropatie[x] b) Lăcrimare, senzaţie de uscăciune şi arsură în cavitatea nazală şi laringe,

disfonie, constrîngere toracică, tuse chinuitoare[ ] c) Culoare icterică a tegumentelor[ ] d) Ameţeli, greaţă, palpitaţii, pierderea cunoştinţei, convulsii[ ] e) Stomatită şi gingivită ulceroasă---------------------------------------------------------75) C.S. Tratamentul intoxicaţiilor acute cu clor constă în următoarele, cu

excepţia:[ ] a) Evacuarea bolnavilor din zona periculoasă[ ] b) Eliberarea de haine[x] c) Administrarea glucocorticosteroizilor[ ] d) Spălături ale ochilor cu sol. bicarbonat de sodiu[ ] e) Administrarea eufilinei, efedrinei, dimedrolului---------------------------------------------------------76) C.S. Hipoxemia albastră în caz de edem pulmonar provocat de intoxicaţia cu

NO2 se manifestă prin următoarele, cu excepţia:[ ] a) Cianoză[ ] b) Tensiune arterială normală sau neînsemnat elevată[x] c) Inhibiţie[ ] d) Reducerea concentraţiei O2 în sîngele arterial[ ] e) Hipercapnie---------------------------------------------------------77) C.S. Hipoxemia gri în caz de edem pulmonar indus de NO2 se manifestă prin

următoarele, cu excepţia:[ ] a) Tegumente cenuşii[x] b) Excitabilitate[ ] c) Apatie[ ] d) Prăbuşirea bruscă a tensiunii arteriale[ ] e) Scăderea concentraţiei CO2 în sînge---------------------------------------------------------78) C.S. În ce constă acţiunea toxică a pesticidelor fosfororganice ?[x] a) Micşorează activitatea colinesterazei[ ] b) Măresc activitatea colinesterazei[ ] c) Micşorează conţinutul acetilcolinei[ ] d) Măresc pH-ul sanguin[ ] e) Micşorează conţinutul O2 în sînge---------------------------------------------------------79) C.S. Care remedii restabilesc activitatea colinesterazei în intoxicaţii acute cu

pesticide fosfororganice?[x] a) Dipiroximul[ ] b) Glucoza[ ] c) Inhalaţiile cu O2[ ] d) Vitamina Bi[ ] e) Cocarboxilaza---------------------------------------------------------80) C.M. Neurozele coordinatorii cel mai frecvent se dezvoltă la persoanele

următoarelor profesii:[x] a) Dactilograf[ ] b) Vînzător[x] c) Pianist[x] d) Telegrafist[ ] e) Lăcătuş---------------------------------------------------------81) C.M. Numiţi mecanismele patogenetice ale maladiei Cheson.[x] a) Saturaţia ţesuturilor cu azot la creşterea presiunii[ ] b) Hipocapnia[x] c) Desaturaţia ţesuturilor de azot la decompresie[ ] d) Hipercapnia[ ] e) Oxigenarea redusă a ţesuturilor---------------------------------------------------------82) C.M. Semnele clinice ale bolii de altitudine sunt cele expuse mai jos:[x] a) Slăbiciune generală[x] b) Sincope[x] c) Hemoragii nazale

[x] d) Instabilitate emoţională[ ] e) Diaree---------------------------------------------------------83) C.M. Numiţi semnele clinice caracteristice bolii de vibraţie cauzate de acţiunea

combinată a vibraţiei locale şi generale.[x] a) Cefalee temporo-frontală[x] b) Durere, parestezie în membrele inferioare[x] c) Astenie progresivă[ ] d) Hemoragii nazale[x] e) „Crize vegetative"---------------------------------------------------------84) C.M. Investigaţiile instrumentale mai informative folosite în diagnosticul bolii

de vibraţie sunt:[x] a) Capilaroscopia[x] b) Termometria[ ] c) Ultrasonografia[x] d) Electromiografia[x] e) Electromiotonometria---------------------------------------------------------85) C.M. Numiţi patologiile cu care se efectuează diagnosticul diferenţial al bolii de

vibraţie[x] a) Boala Raynaud[ ] b) Reumatism[x] c) Siringomielia[x] d) Polineuritele vegetative[x] e) Boala Behterev (spondilita anchilozantă)---------------------------------------------------------86) C.M. Numiţi acuzele de bază prezentate în cazul bolii de vibraţie cauzată de

acţiunea vibraţiei locale:[ ] a) Febră 38°C[x] b) Accese de albire bruscă a degetelor mîinilor[x] c) Dureri, însoţite de parestezii în membre[ ] d) Somnolenţă[ ] e) Dereglări dispeptice---------------------------------------------------------87) C.M. Modificările vasculare apărute în boala de vibraţie cauzată de acţiunea

vibraţiei locale sunt:[x] a) Asimetria TA[x] b) Sindromul Pal-pozitiv[ ] c) Hiperemia tegumentelor palmare[x] d) Fenomenul petei albe[ ] e) Teleangiectazia---------------------------------------------------------88) C.M. Care grupe de preparate sunt folosite în tratamentul bolii de vibraţie?[x] a) Colinolitice centrale[ ] b) Corticosteroizi[x] c) Vasodilatatoare[ ] d) Antiaritmice[x] e) Ganglioblocante---------------------------------------------------------89) C.M. Numiţi măsurile profilactice în cadrul bolii de vibraţie.[x] a) Utilizarea amortizatoarelor la uneltele generatoare de vibraţie[x] b) Controlul medical periodic al muncitorilor[x] c) Efectuarea gimnasticii de înviorare şi pauzelor[x] d) Automatizarea proceselor de producere[ ] e) Evitarea fumatului---------------------------------------------------------90) C.M. Pentru stabilirea diagnosticului de surditate profesională se iau în

considerare:[x] a) Parametrii zgomotului[ ] b) Umiditatea aerului[x] c) Caracteristica sanitaro-igienica a condiţiilor de muncă[x] d) Durata acţiunii zgomotului pe parcursul zilei de muncă[x] e) Stagiul de lucru sub influenţa zgomotului---------------------------------------------------------91) C.M. Efectele biologice cauzate de undele electromagnetice sunt cele

enumerate mai jos: [x] a) Acţiunea termică[x] b) Acţiunea netermică specifică[ ] c) Acţiunea mecanică[x] d) Efectul biologic de cumulare[x] e) Acţiunea dezadaptantă---------------------------------------------------------92) C.M. Numiţi sindroamele caracteristice afectării cu unde electromagnetice cu

frecvenţă supraînaltă:[x] a) Sindromul vegetativ[x] b) Sindromul astenic[x] c) Sindromul astenovegetativ[ ] d) Sindromul dispeptic[x] e) Sindromul angiodistonic---------------------------------------------------------93) C.M. Numiţi prafurile care declanşează silicatozele[ ] a) Dioxid de siliciu liber[x] b) Dioxid de siliciu legat cu aluminiu[x] c) Dioxid de siliciu legat cu magneziu[x] d) Dioxid de siliciu legat cu fier[x] e) Dioxid de siliciu legat cu calciu

PA

---------------------------------------------------------94) C.M. In clasificarea pneumoconiozelor sunt incluse următoarele patologii:[x] a) Metaloconioza[x] b) Carboconioză[ ] c) Bronşita de praf[x] d) Pneumoconioza condiţionată de inhalarea prafului mixt[x] e) Pneumoconioza condiţionată de inhalarea prafului cu conţinut de SiO2---------------------------------------------------------95) C.M. Numiţi sindroamele care se pot forma în pneumoconioze.[ ] a) Pericardita[x] b) Insuficienţă respiratorie[x] c) Emfizem pulmonar[x] d) Pneumoscleroză[x] e) Bronşită---------------------------------------------------------96) C.M. Cele mai frecvente complicaţii ale pneumoconiozelor sunt următoarele

patologii:[ ] a) Alveolita alergică[x] b) Artrita reumatoidă[x] c) Boala bronşiectatică[x] d) Pneumonia[x] e) Tuberculoza---------------------------------------------------------97) C.M. Conform evoluţiei pneumoconiozele se impart în:[x] a) Rapid progresive[x] b) Lent progresive[x] c) Tardive[x] d) „Regresive"[ ] e) Staţionare---------------------------------------------------------98) C.M. Principalele metode de diagnostic ale pneumoconiozelor sunt: [ ] a) Puncţia pleurală[x] b) Tomografia[x] c) Bronhografia[x] d) Spirografia[x] e) Radiografia---------------------------------------------------------99) C.M. Numiţi stadiile evolutive în pneumoconioze[x] a) Stadiul 1[x] b) Stadiul 2[x] c) Stadiul 3[ ] d) Stadiul 4[ ] e) Stadiul 5---------------------------------------------------------100) C.M. Diagnosticul diferenţial al pneumoconiozelor se efectuează cu:[x] a) TBC diseminată[x] b) Forma pulmonară a sarcoidozei[ ] c) Astmul bronşic (neprofesional)[x] d) Carcinomatoza pulmonară[x] e) Artrita reumatoidă---------------------------------------------------------101) C.M. Numiţi substanţele ce pot provoca astmul bronşic profesional după

acţiunea asupra mucoasei căilor respiratorii:[x] a) Substanţele cu acţiune sensibilizantă: praful vegetal, antibiotice ...[x] b) Substanţele cu acţiune sensibilizantă şi local- iritantă: crom, nichel, ursol...[x] c) Substanţele cu acţiune iritantă: clor, iodul, oxizii azotului ...[ ] d) Substanţele cu acţiune anticolinesterazică[ ] e) Substanţele cu acţiune calinolitică---------------------------------------------------------102) C.M. In stabilirea diagnosticului de astm bronşic profesional au importanţă:[x] a) Ruta profesională[x] b) Apariţia acceselor în condiţii nocive[x] c) Rezultatele testelor cutanate cu alergeni suspectaţi[x] d) Probele de provocare inhalatorii cu alergeni suspectaţi[ ] e) Analiza sângelui---------------------------------------------------------103) C.M. Bronşita cronică de praf este cauzată de inhalarea:[x] a) Prafurilor cu conţinut nesemnificativ de SiO2[ ] b) Prafului de fier[ ] c) Prafului de plumb[x] d) Prafurilor de sudare[ ] e) Prafurilor de Cu---------------------------------------------------------104) C.M. Tabloul clinic al bronşitei cronice de praf se caracterizează prin

următoarele manifestări:[x] a) Debut insidios cu tuse uscată sau productivă[x] b) Evoluează în faze[ ] c) Anemie[x] d) Dezvoltare rapidă a proceselor atrofice ale mucoasei bronhiilor[x] e) Alterare difuză a arborelui bronşic---------------------------------------------------------105) C.M. In tratamentul bronşitei cronice de praf sunt folosite următoarele? [x] a) Intreruperea contactului cu praful[x] b) Abandonarea fumatului[x] c) Restabilirea permeabilităţii bronhiilor[ ] d) Hiposensibilizarea specifică cu praful incrimniat[x] e) Expectorantele

---------------------------------------------------------106) C.M. In care intoxicaţie reticulocitoza şi eritrocitele cu granule bazofile are

valoare diagnostică majoră:[ ] a) Intoxicaţie cu ftor[x] b) Intoxicaţie acută cu amino- şi nitro- compuşii benzenului[x] c) Intoxicaţie cronică cu plumb[ ] d) Intoxicaţie cu mercur[ ] e) Intoxicaţie cu arsen---------------------------------------------------------107) C.M. Numiţi sistemele afectate în intoxicaţia cronică cu benzol[x] a) Sistemul hemopoetic[ ] b) Sistemul renal[x] c) Sistenul nervos[x] d) Sistemul cardiovascular[ ] e) Sistemul muscular---------------------------------------------------------108) C.M. Care manifestările periferice sanguine apar în intoxicaţia cronică cu

benzen?[x] a) Leucopenia[x] b) Anemia[x] c) Trombocitopenia[x] d) Pancitopenia[ ] e) Eozinofilia---------------------------------------------------------109) C.M. In tratamentul intoxicaţiei acute cu amino şi nitro compuşii benzenului

folosim:[x] a) Methylenium coeruleum[x] b) Oxigen[x] c) Natrii Thiosulfat[ ] d) Sol. Atropini[ ] e) Unitiol---------------------------------------------------------110) C.M. Intoxicaţia cronică cu plumb include următoarele simptoame:[x] a) Crize de dureri abdominale[x] b) Incordarea peretelui abdominal[x] c) Micşorarea durerilor abdominale la palparea lui.[x] d) Constipaţii[ ] e) Scaun lichid---------------------------------------------------------111) C.M. Care antidoţi se folosesc în tratamentul cu mercur?[x] a) Unitiol[x] b) D-penicilamină[ ] c) Atropină[ ] d) Prozerină[ ] e) Dibazol---------------------------------------------------------112) C.M. Enumeraţi organele (sistemele) ce sunt preponderent atacate în

intoxicaţii cu substanţe clororganice (pesticide).[x] a) Inima[x] b) Sistemul nervos central[x] c) Ficatul[ ] d) Muşchii[ ] e) Sistemul hematopoietic---------------------------------------------------------113) C.M. Numiţi antidoţii folosiţi în intoxicaţia acută cu substanţe fosfororganice.[x] a) Atropină[x] b) Dipiroxim[ ] c) Sulfat de magneziu[ ] d) Enalapril[ ] e) Adrenalină---------------------------------------------------------114) C.M. Care ţesuturi şi sisteme sunt mai sensibile la acţiunea radiaţiei

ionizante?[x] a) Ţesutul hematopoietic[x] b) Epiteliul testiculelor, intestinului şi pielii[x] c) Sistemul nervos[ ] d) Sistemul hepatobiliar[ ] e) Sistemul muscular---------------------------------------------------------115) C.M. Care sunt modificările formulei sanguine în caz de boala actinică (stadiu

IV)?[x] a) Leucopenie până la agranulocitoză[x] b) Pancitopenie[x] c) Limfopenie[ ] d) Trombocitoză[x] e) Anemie---------------------------------------------------------CARDIOLOGIE116) CS. Patologie cardiacă, caracterizată prin dilatarea majoră a tuturor

camerelor cordului cu asocierea hipertrofiei moderate a miocardului este:[x] a) Cardiomiopatie dilatativă[ ] b) Cardiomiopatie hipertrofică[ ] c) Cardiomiopatie restrictivă[ ] d) Infarct miocardic[ ] e) Miocardită difuză---------------------------------------------------------

PA

117) CS. Patologia cardiacă, caracterizată prin hipertrofia ventriculară stînga cu diminuarea volumului sistolic este:

[ ] a) Cardiomiopatie dialativă[x] b) Cardiomiopatie hipertrofică[ ] c) Cardiomiopatie restrictivă[ ] d) Infarct miocardic[ ] e) Miocardită---------------------------------------------------------118) CS. Patologia miocardului caracterizată prin dereglarea funcţiei diastolice:[ ] a) Cardiomiopatie dilatativă[ ] b) Cardiomiopatie hipertrofică[x] c) Cardiomiopatie restrictivă[ ] d) Infarct miocardic[ ] e) Miocardită---------------------------------------------------------119) CS. Principala verigă patogenetică în dezvoltarea cordului pulmonar cronic

este:[ ] a) Hipertensiunea arterială[x] b) Hipertensiunea pulmonară[ ] c) Hipotensiunea arterială[ ] d) Creşterea presiunii venoase[ ] e) Nici una din aceste variante---------------------------------------------------------120) CS. Profilaxia şocului cardiogen din infarctul miocardic acut constă în

următoarele, cu excepţia:[ ] a) Reducerii intervalului de debut a infarctului miocardic acut - spitalizare[ ] b) Aplicării terapiei trombolitice cît mai precoce[ ] c) Profilaxiei şi corecţiei dereglărilor de ritm[ ] d) Corecţiei dereglărilor volumului de sânge circulant.[x] e) Administrării agenţilor vasopresori---------------------------------------------------------121) CS. In şocul cardiogen, Dopamina în doze mici nu provoacă:[ ] a) Dilatarea arterelor coronariene[ ] b) Dilatarea arterelor cerebrale[ ] c) Dilatarea arterelor renale[ ] d) Stimularea receptorilor dopaminergici[x] e) Stimularea alfa-receptorilor---------------------------------------------------------122) CS. Care este simptomul dominant al insuficienţei cardiace cronice pe

stânga?[ ] a) Tusea[ ] b) Hemoptizia[x] c) Dispneea[ ] d) Astenia[ ] e) Respiraţia Cheyne-Stokes---------------------------------------------------------123) CS. Ce simptom nu este caracteristic pentru staza venoasă?[ ] a) Cianoza rece şi generalizată[ ] b) Edeme generalizate[ ] c) Icter[x] d) Hipertenisiunea arterială[ ] e) Hipertensiunea venoasă---------------------------------------------------------124) CS. Pentru insuficienţa cardiacă pe dreapta este caracteristic:[x] a) Turgescenţa jugularelor[ ] b) Accentuarea pulsaţiei arterelor carotide[ ] c) Accentuarea pulsaţiei arterelor femurale[ ] d) Absenţa pulsaţiei pe arterele radiale[ ] e) Pulsaţia venelor membrelor inferioare---------------------------------------------------------125) CS. Care este criteriul ce stă la baza clasificării insuficienţei cardiace NYHA:[ ] a) Tahicardia[x] b) Dispneea[ ] c) Bradicardia[ ] d) Astenia[ ] e) Tusea---------------------------------------------------------126) CS. Ce preparate reduc presarcina şi scad tensiunea hidrostatică în capilarele

pulmonare?[ ] a) Analgezicele opioide[x] b) Diureticele[ ] c) Adrenomimeticele[ ] d) Bronholiticele[ ] e) Antiinflamatoarele nesteroidene---------------------------------------------------------127) CS. Selectaţi cauza principală a anginei pectorale:[ ] a) Stenoza aortică[ ] b) Hipertensiunea arterială[x] c) Ateroscleroza coronariană[ ] d) Cardiomiopatia hipertrofică[ ] e) Hipertiroidia---------------------------------------------------------128) CS. Localizarea tipică a durerii anginoase este în regiunea:[ ] a) Precordială[ ] b) Epigastrală[x] c) Retrosternală[ ] d) Interscapulară

[ ] e) Umărului stâng---------------------------------------------------------129) CS. Semnul electrocardiografic, caracteristic pentru un acces de angină

pectorală este:[ ] a) Unda P bifazică[x] b) Modificările segmentului ST[ ] c) Unda P negativă[ ] d) Modificările segmentului PQ[ ] e) Modificările complexului QRS---------------------------------------------------------130) CS. Testul cu efort fizic este contraindicat în caz de:[ ] a) Infarct miocardic acut[ ] b) Angină pectorală instabilă[x] c) Hipertensiune arterială sistemică[ ] d) Endocardită infecţioasă[ ] e) Tulburări severe de ritm cardiac---------------------------------------------------------131) CS. In infarctul miocardic acut creatinfosfochinaza se majorează :[ ] a) La 2 ore de la debut, atinge un maxim la12 ore şi revine la normal în 1-2 zile[x] b) La 4- 8 ore de la debut, atinge un maxim la 36- 48 ore şi revine la normal în

3-5 zile[ ] c) La 8- 10 ore de la debut, atinge un maxim la 36- 48 ore şi revine la normal în

5-7 zile[ ] d) La 5 ore de la debut, atinge un maxim la 6 ore şi revine la normal în 2 zile[ ] e) La 5 ore de la debut, atinge un maxim la 2 ore şi revine la normal în 2 zile---------------------------------------------------------132) CS. Cea mai eficace metodă de diminuare a durerii în infarctul miocardic acut

este:[ ] a) Administrarea nitraţilor[ ] b) Administrarea analgezicelor neopioide[ ] c) Administrarea analgezicelor opioide[x] d) Efectuarea neuroleptanalgeziei[ ] e) Administrarea beta-adrenoblocantelor---------------------------------------------------------133) CS. Hipertensiunea arterială sistemică este definită ca o depăşire a valorilor

tensionale sistolice şi diastolice mai mult de:[ ] a) 130/80 mm Hg[x] b) 140/90 mm Hg[ ] c) 150/100 mm Hg[ ] d) 160 /100 mm Hg[ ] e) 155/110 mm Hg---------------------------------------------------------134) CS. Valorile tensiunii arteriale sistolice 160 - 179 mm Hg şi tensiunii arteriale

diastolice 100 -109 mm Hg sunt caracteristice pentru:[ ] a) Hipertensiune arterială gradul I[x] b) Hipertensiune arterială gradul II[ ] c) Hipertensiune arterială gradul III[ ] d) Hipertensiune arterială sistolică izolată[ ] e) Distonie neurovegetativă de tip hipertensivă---------------------------------------------------------135) CS. Care este efectul advers, specific furosemidului, administrat pe termen

lung în tratamentul hipertensiunii arteriale:[ ] a) Manifestări alergice[ ] b) Vasculite[x] c) Nefrită interstiţială[ ] d) Ginecomastie[ ] e) Diminuarea libidoului---------------------------------------------------------136) CS. Ce funcţie nu poate fi atribuită pericardului:[ ] a) Fixarea şi limitarea mişcărilor excesive ale inimii[ ] b) Reducerea fricţiunii inimii faţă de structurile vecine[ ] c) Limitarea dilatării acute a a cordului[ ] d) Participarea la distribuirea şi egalizarea forţelor hidrostatice a celor doi

ventriculi[x] e) Funcţia de pompă---------------------------------------------------------137) CS. La bolnavii cu stenoză mitrală, cu decurgere asimptomatică, strategia

tratamentului prezintă:[ ] a) Valvuloplastia cu balon[ ] b) Tratamentul cu anticoagulante[x] c) Restricţia de sare şi administrarea diureticelor[ ] d) Comisurotomia pe cord închis[ ] e) Comisurotomia pe cord deschis---------------------------------------------------------138) CS. Cel mai frecvent întâlnit simptom în clinica miocarditei de orice etiologie,

este:[x] a) Dispneea[ ] b) Cardialgia[ ] c) Palpitaţiile[ ] d) Sincopa[ ] e) Fatigabilitatea---------------------------------------------------------139) CS. In cazuri tipice, debutul reumatismului articular acut se manifestă:[x] a) Peste 1-5 săptămâni după o infecţie streptococică faringiană[ ] b) Peste 1 - 2 zile după o suprarăcială în absenţa unei legături cu o infecţie[ ] c) Peste 2 -3 luni după gripă[ ] d) Peste 1 an de la începutul manifestărilor sindromului articular

PA

[ ] e) Peste 2 - 3 ani după un herpes suportat---------------------------------------------------------140) CS. Manifestările sindromului articular în cazul reumatismului articular acut

se caracterizează prin:[x] a) Caracterul "migrator" al poliartritei[ ] b) Afectarea asimetrică a articulaţiilor mari[ ] c) Afectarea simetrică a articulaţiilor mici[ ] d) Durata sindromului algic mai mult de 4 săptămâni[ ] e) Durata durerilor pe parcursul a 2 - 3 luni---------------------------------------------------------141) CS. Reumatismul articular acut, de regulă, se manifestă prin:[x] a) Leucocitoză neutrofilă[ ] b) Anemie hipocromă[ ] c) VSH 60-80 mm/oră[ ] d) Leucopenie moderată[ ] e) Micşorarea titrelor ASL-O, ASK, ASG---------------------------------------------------------142) CS. In reumatismul articular acut, valorile titrelor de anticorpi

antistreptococcici si dinamica lor:[ ] a) Nu reflectă gradul de activitate al reumatismului[x] b) Reflectă indirect gradul de activitate al reumatismului[ ] c) Nu reflectă gradul de sensibilitate cu antigenii streptococici[ ] d) Nu e un criteriu de diagnostic[ ] e) Nu se modifică în dinamică---------------------------------------------------------143) CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular

gradul I este:[x] a) Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.[ ] b) Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec[ ] c) Disocierea completă a ritmului atrial (P) şi cel ventricular (QRST) si

micşorarea frecvenţei contracţiilor ventriculare mai puţin de 60-30 pe min.[ ] d) Lipsa unor complexe ventriculare QRST[ ] e) Devierea axei electrice a cordului spre stânga---------------------------------------------------------144) CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular

gradul II este:[ ] a) Prelungirea intervalului P-Q (R ) mai mult de 0,20 sec.[ ] b) Prelungirea complexului QRS mai mult de 0,12 sec.[ ] c) Disocierea completă a ritmului atrial (P) şi cel ventricular (QRST) şi

micşorarea frecvenţei contracţiilor ventriculare mai puţin de 60-30 pe min.[x] d) Decăderea unor impulsuri atriale[ ] e) Devierea axei electrice a cordului spre stânga---------------------------------------------------------145) CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular

gradul III este:[ ] a) Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.[ ] b) Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec[x] c) Disocierea completă a ritmului atrial (P) şi cel ventricular (QRST) şi

micşorarea frecvenţei contracţiilor ventriculare mai puţin de 60-30 pe min.[ ] d) Lipsa unor complexe ventriculare QRST[ ] e) Devierea axei electrice a cordului spre stânga---------------------------------------------------------146) CS. Caracteristica anginei pectorale clasa, I conform clasificării canadiene,

prezintă:[x] a) Activitatea tipică obişnuită nu provoacă angină; aceasta apare la efort intens[ ] b) Angina apare la urcatul scărilor rapid sau la mers rapid[ ] c) Angina apare la efortul de mers obişnuit, sau la urcatul scărilor în condiţii

normale[ ] d) Angina poate fi prezentă şi în repaos[ ] e) Angina lipseşte---------------------------------------------------------147) CS. Caracteristica anginei pectorale clasa II, conform clasificării canadiene,

prezintă:[ ] a) Activitatea tipică obişnuită nu provoacă angină; aceasta apare la efort intens[x] b) Angina apare la urcatul scărilor rapid sau la mers rapid[ ] c) Angina apare la efortul de mers obişnuit, sau la urcatul scărilor în condiţii

normale[ ] d) Angina poate fi prezentă şi în repaos[ ] e) Angina lipseşte---------------------------------------------------------148) CS. Caracteristica anginei pectorale clasa III, conform clasificării canadiene,

prezintă:[ ] a) Activitatea tipică obişnuită nu provoacă angină; aceasta apare la efort intens[ ] b) Angina apare la urcatul scărilor rapid sau la mers rapid[x] c) Angina apare la efortul de mers obişnuit, sau la urcatul scărilor în condiţii

normale[ ] d) Angina poate fi prezentă şi în repaos[ ] e) Angina lipseşte---------------------------------------------------------149) CS. Caracteristica anginei pectorale clasa IV, conform clasificării canadiene,

prezintă:[ ] a) Activitatea tipică obişnuită nu provoacă angină; aceasta apare la efort intens[ ] b) Angina apare la urcatul scărilor rapid sau la mers rapid[ ] c) Angina apare la efortul de mers obişnuit, sau la urcatul scărilor în condiţii

normale[x] d) Angina poate fi prezentă şi în repaos[ ] e) Angina lipseşte

---------------------------------------------------------150) CS. Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru o tahicardie

supraventriculară paroxistică:[ ] a) Ritmul cordului regulat, 90 bătăi/min[ ] b) Ritmul cordului regulat, 120 bătăi/min[x] c) Ritmul cordului regulat, 220 bătăi/min[ ] d) Ritmul cordului neregulat[ ] e) Deficit de puls---------------------------------------------------------151) CS. Selectaţi preparatul optim pentru reducerea frecvenţei contracţiilor

cardiace in fibrilaţia atrială asociată cu o insuficienţă cardiacă:[ ] a) Aminofilina[ ] b) Propranololul[x] c) Digoxina[ ] d) Verapamilul[ ] e) Dopamina---------------------------------------------------------152) CS. Selectaţi preparatul optim pentru tratamentul extrasistoliei pe fond de

tahicardie şi suprasolicitarea atriului stâng:[ ] a) Digoxina[ ] b) Hidroclorotiazida[ ] c) Furosemida[x] d) Propranalolul[ ] e) Aminofilina---------------------------------------------------------153) CS. In ce forme de blocuri cardiace poate fi depistat un puls aritmic:[ ] a) Bloc atrio-ventricular gradul I[x] b) Bloc atrio-ventricular gradul II, tip Mobitz I[ ] c) Bloc atrio-ventricular gradul II, cu conducerea 2/1[ ] d) Bloc atrio-ventricular complet[ ] e) Bloc de ramură stânga fasciculul His---------------------------------------------------------154) CS. Dimensiunile cordului în cardiomiopatie dilatativă sunt:[ ] a) Intotdeauna normale[x] b) Intotdeauna deplasate[ ] c) Deplasate spre stânga[ ] d) Deplasate spre dreapta[ ] e) Pot fi atât majorate cât şi normale---------------------------------------------------------155) CS. Dimensiunile cordului în cardiomiopatia hipertrofică sunt:[ ] a) Intotdeauna normale[ ] b) Intotdeauna deplasate[ ] c) Majorate spre stânga[ ] d) Majorate spre dreapta[x] e) Pot fi atât majorate cât şi normale---------------------------------------------------------156) CS. Care este metoda de bază în diagnosticul cardiomiopatiilor:[ ] a) Electrocardiografia[ ] b) Investigaţiile de laborator[ ] c) Fonocardiografia[x] d) Ecocardiografia[ ] e) Radiografia toracelui---------------------------------------------------------157) CS. Factorii de risc in dezvoltarea hipertensiunii arteriale esenţială sunt

urmatorii:[x] a) Istoric familial agravat[ ] b) Istoric familial neagravat[ ] c) Tabagismul[ ] d) Actvitatea fizică sporita[ ] e) Modul sedentar de viaţă---------------------------------------------------------158) CS. Salturi tensionale frecvente, însoţite de palpitaţii, transpiraţii şi

hipotensiune posturală sunt caracteristice pentru:[ ] a) Hipertensiunea arterială esenţială[ ] b) Pielonefrita cronică[ ] c) Glomerulonefrita cronică[x] d) Feocromocitom[ ] e) Hipertensiunea renovasculară---------------------------------------------------------159) CS. Hipertensiunea arterială în glomerulonefrita cronică este cauzată de:[ ] a) Insuficienţa coronariană cronică[ ] b) Infarctul miocardic[ ] c) Ictusul cerebral[ ] d) Insuficienţa cronică cardiacă[x] e) Insuficienţa cronică renală---------------------------------------------------------160) CS. Modificari ale aspectului fundului de ochi sunt caracteristice pentru:[ ] a) Hipertensiunea arterială[ ] b) Pielonefrita cronică[ ] c) Glomerulonefrita cronică[ ] d) Hipertensiunea renovasculară[x] e) Schimbările sunt identice pentru toate formele de hipertensiune arterială---------------------------------------------------------161) CS. Aortografia este o metodă preţioasă de cercetare în următoarea

patologie:[ ] a) Hipertensiunea arterială esenţială[ ] b) Pielonefrita cronică

PA

[ ] c) Glomerulonefrita cronică[x] d) Hipertensiunea renovasculară[ ] e) Tireotoxicoza---------------------------------------------------------162) CS. Tensiunea arterială diastolică în hipertensiunea arterială la vârstnici

poate fi:[ ] a) Mai mică decât 80 mmHg[ ] b) Mai mică decât 85 mmHg[x] c) Mai mică decât 90 mmHg[ ] d) Mai mică decât 95 mmHg[ ] e) Mai mică decât 100 mmHg---------------------------------------------------------163) CS. Tensiunea arterială sistolică în hipertensiunea arterială la vârstnici poate

fi:[x] a) Egală sau mai mare decât 140 mmHg[ ] b) Egală sau mai mare decât 150 mmHg[ ] c) Egală sau mai mare decât 160 mmHg[ ] d) Egală sau mai mare decât 170 mmHg[ ] e) Egală sau mai mare decât 180 mmHg---------------------------------------------------------164) CS. In stenoza valvulei aortale zgomotul II la baza cordului este:[ ] a) Accentuat[ ] b) Nu e schimbat[ ] c) Dedublat datorită ejecţiei scăzute a ventriculului stâng[x] d) Diminuat[ ] e) Dedublat la efort fizic---------------------------------------------------------165) CS. In insuficienţa mitrală pronunţată, precoce se determină:[ ] a) Majorarea ventriculului stâng, apoi a atriului stâng[x] b) Majorarea atriului stâng, apoi a ventriculului stâng[ ] c) Majorarea atriului drept, apoi a ventricului drept[ ] d) Majorarea ventricului drept, apoi a atriului drept[ ] e) Majorarea ventricului drept, apoi a ventriculului stâng---------------------------------------------------------166) CS. Deplasarea şocului apexian spre stânga în insuficienţa valvulei mitrale e

cauzată de:[x] a) Dilatarea şi hipertrofia ventricului stâng[ ] b) Dilatarea şi hipertrofia atriului stâng[ ] c) Dilatarea şi hipertrofia atriului drept şi ventricului drept[ ] d) Dilatarea şi hipertrofia ventricului drept[ ] e) Dilatarea şi hipertrofia atriului drept---------------------------------------------------------167) CS. Numiţi diametrul normal al atriului stâng conform datelor

ecocardiografice:[ ] a) 20-30 mm[x] b) 30-40 mm[ ] c) 50-60 mm[ ] d) 70-80 mm[ ] e) 80-100 mm---------------------------------------------------------168) CS. In stenoza mitrală la palparea regiunii precordiale poate fi determinat:[ ] a) Şocul apexian neschimbat[ ] b) Devierea şocului apexian spre stânga[ ] c) Freamătul sistolic[x] d) Freamătul diastolic[ ] e) Freamătul sistolic şi diastolic în acelaşi timp---------------------------------------------------------169) CS. Primul simptom al stenozei mitrale este:[ ] a) Edemul periferic[ ] b) Durere în cavitatea abdominală cauzată de majorarea ficatului[ ] c) Palpitaţiile[x] d) Dispnea[ ] e) Durere în regiunea cordului---------------------------------------------------------170) CS. La bolnavii cu insuficienţă mitrală şocul apexian se determină:[ ] a) In spaţiul intercostal IV[ ] b) In spaţiul intercostal V[ ] c) In spaţiul intercostal VI[x] d) In spaţiul intercostal VI şi deplasat spre stânga[ ] e) In spaţiul intercostal VI şi deplasat spre dreapta---------------------------------------------------------171) CS. Cea mai frecventă cauză etiologică a stenozei mitrale este:[ ] a) Ateroscleroza[ ] b) Endocardita septică[x] c) Reumatismul articular acut[ ] d) Poate fi congenitală[ ] e) Degenerativă---------------------------------------------------------172) CS. La bolnavii cu stenoza mitrală zgomotul II pe artera pulmonară este:[ ] a) Atenuat[ ] b) Nu se determină[x] c) Accentuat[ ] d) Nu este modificat[ ] e) Se ascultă zgomotul II accentuat şi suflu diastolic de insuficienţă pulmonară---------------------------------------------------------173) CS. Semnele electrocardiografice caracteristice stenozei mitrale sunt:[x] a) Modificarea undei P (creşterea duratei şi forma crestată)

[ ] b) Majorarea duratei complexului QRS[ ] c) Majorarea duratei complexului Q-T[ ] d) Lărgirea undei R mai mult de 0,12 sec[ ] e) Aplatizarea undei T---------------------------------------------------------174) CS. Pentru suflul sistolic în insuficienţa mitrală sunt caracteristice

următoarele:[ ] a) Insoţeşte tremorul diastolic[ ] b) Intensitatea maximă e la baza cordului[ ] c) Intensitatea maximă e în zona tricuspidală[ ] d) Intensitatea maxima e în zona pulmonarei[x] e) Suflul holosistolic cu maximum de intensitate la apex şi iradiere în regiunea

axială---------------------------------------------------------175) CS. Pentru freamătul diastiloc în stenoza mitrală sunt caracteristice

următoarele:[ ] a) Se determină frecvent[ ] b) De obicei nu se determină[x] c) Se determină la apex[ ] d) Se determină la artera pulmonară[ ] e) Se determină la aorta---------------------------------------------------------176) CS. Pentru clacmentul de deschidere al valvulei mitrale în stenoza mitrală

asociată sunt caracteristice următoarele:[ ] a) Intotdeauna se păstrează[x] b) Frecvent nu se păstrează[ ] c) Are tendinţă spre accentuare[ ] d) Insoţeşte zgomotul II accentuat[ ] e) Se aude mai bine la apex---------------------------------------------------------177) CS. In stenoza mitrală largă presiunea în capilarele pulmonare şi artera

pulmonară poate fi:[ ] a) Mult mai înaltă decât în stenoza mitrală "curată"[ ] b) Mult mai înaltă decât în stenoza mitrală strânsă[x] c) Mai joasa decât în stenoza mitrală strânsă[ ] d) La fel ca şi în stenoza mitrală strânsă[ ] e) Nu depinde de gradul stenozei---------------------------------------------------------178) CS. Următoarea afirmaţie este corectă pentru simptomatica auscultativă

caracteristică pentru defectul septului atrial:[ ] a) Suflu protodiastolic în spaţiile intercostale II-IV pe marginea stânga a

sternului este determinată de stenoză[ ] b) Suflu protodiastolic în spaţiile intercostale III-IV pe marginea stânga a

sternului, generat de defect[ ] c) Suflu protodiastolic în spaţiile intercostale III pe marginea stânga a sternului

este determinată de schimbările funcţionale ale valvulelor arterei pulmonare[ ] d) Suflu mezodiastolic la nivelul apofizei xifoide este determinat de stenoza

organică a orificiului tricuspidal[x] e) Suflu sistolic gr. 2-3 parasternal în spaţiul III-IV, generat de defect---------------------------------------------------------179) CS. Selectaţi particularitatea hemodinamicii în canalul arterial deschis:[ ] a) La un diametru mic şi o presiune normala în artera pulmonară ejecţia

sângelui din aortă în trunchiul pulmonar are loc numai în timpul sistolei[ ] b) La un diametru mic şi presiune normală în artera pulmonară fluxul de sânge

din aorta în trunchiul pulmonar are loc numai în timpul diastolei[x] c) La un diametru mic şi presiune normală în artera pulmonara fluxul de sînge

din aorta în trunchiul pulmonar are loc în timpul sistolei şi diastolei[ ] d) La un diametru mare ale canalelor şi hipertensiune pulmonara înalta fluxul

arterio-venos a sângelui se păstrează ca şi în parametrii normali[ ] e) La un diametru mare ale canalelor şi hipertensiune pulmonară înalta nu

apare insuficienţa ventriculului stâng şi insuficienţa cardiacă congestivă---------------------------------------------------------180) CS. Etiologia miocarditelor infecţioase de regulă este:[x] a) Virală[ ] b) Streptococică[ ] c) Pneumococică[ ] d) Stafilococică[ ] e) Fungică---------------------------------------------------------181) CS. Pentru miocardite este caracteristică:[x] a) Hipotensiune arterială[ ] b) Tensiune arterială labilă cu tendinţa spre hipertensiune[ ] c) Hipertensiune arterială moderată[ ] d) Hipertensiune arterială severă[ ] e) Hipertensiune arterială izolat sistolică---------------------------------------------------------182) CS. In miocardite, limitele cordului, apreciate percutor şi radiologic pot fi:[ ] a) Permanent normale[ ] b) Permanent majorate[x] c) Pot fi majorate sau normale[ ] d) Deplasate spre stânga[ ] e) Deplasate spre dreapta---------------------------------------------------------183) CS. Pentru miocardită sunt caracteristice următoarele schimbări

instrumentale şi de laborator:[ ] a) Date de laborator clinic în limitele normei[ ] b) Teste pozitive ale activităţii procesului inflamator

PA

[ ] c) Teste negative ale activităţii procesului inflamator[ ] d) Schimbări vizibile radiologice ale configuraţiei cordului[x] e) Aceste schimbări sunt labile, iar lipsa lor nu contrazice diagnosticului de

miocardită---------------------------------------------------------184) CS. Tratamentul antiinflamator contemporan al miocarditelor constă în

utilizarea:[ ] a) Aminohinolonelor[ ] b) Glucocorticoizilor[x] c) Preparatelor antiinflamatorii nesteroidiene[ ] d) Preparatelor ce ameliorează metabolismul miocardului[ ] e) Preparatelor de potasiu---------------------------------------------------------185) CS. Corticoterapia poate agrava evoluţia miocarditelor în primele două

săptămâni după debut şi majora mortalitatea în cazul:[ ] a) Cardiomegaliei pronunţate[ ] b) Prezentei insuficienţei cardiace de stază[ ] c) Tulburărilor severe de conducere[x] d) Miocarditelor provocate de infecţie virală[ ] e) Tahiaritmiilor atriale---------------------------------------------------------186) CS. In tratamentul miocarditelor se utilizează corticoterapia în doze:[ ] a) Mici (5-10 mg/zi)[x] b) Moderate (15-30 mg/zi)[ ] c) Mari (60-120 mg/zi)[ ] d) Pulsterapia (1000 mg/zi)[ ] e) Nici un răspuns nu e corect---------------------------------------------------------187) CS. Ce substanţă antiinflamatorie nesteroidienă nu se recomandă in

tratamentul miocarditelor în combinare cu prednisolona (din cauza scăderii pe fond de prednisolonă a concentraţiei remediilor antiinflamatorii nesteroidiene în sânge):

[x] a) Acidul acetilsalicilic[ ] b) Indometacina[ ] c) Diclofenacul[ ] d) Ibuprofena[ ] e) Piroxicamul---------------------------------------------------------188) CS. Ce mecanism se află la baza tendinţei de apariţie a efectelor toxice în

tratamentul miocarditelor cu glicozide cardiace:[ ] a) Pierderea de către cardiomiocite a calciului[x] b) Pierderea de către cardiomiocite a potasiului[ ] c) Retenţia sodiului în organism[ ] d) Eliminarea sodiului din oragnism[ ] e) Efectul toxic asupra cardiomiocitelor---------------------------------------------------------189) CS. Pentru tratamentul insuficienţei cardiace în miocardite e preferabil de

administrat:[x] a) Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotenzinei[ ] b) Glicozide tonecardiace[ ] c) Antagonisti ai ionilor de calciu[ ] d) Corticosteroizi sistemici[ ] e) Metilxantine---------------------------------------------------------190) CS. Dimensiunile cordului în cazurile aritmiilor cardiace pot fi:[ ] a) Intotdeauna normale[ ] b) Intotdeauna mărite[ ] c) Majorate spre stânga[ ] d) Majorate spre dreapta[x] e) Pot fi atât mărite cât şi normale---------------------------------------------------------191) CS. Selectaţi afirmaţia, ce nu prezintă o complicaţie mecanică ale infarctului

miocardic acut(IMA):[ ] a) Ruptura peretelui liber miocardic apare mai frecvent în IMA intins, cu unda

Q[x] b) Defectul septal ventricular se caracterizează prin apariţia insuficienţei

cardiace severe, fără ca auscultaţia cardiacă să se modifice[ ] c) Disociaţia electromecanica este caracteristică rupturii peretelui liber

miocardic[ ] d) Ecocardiografia doppler color este utilă în diagnosticul diferenţial dintre

ruptura septului intraventricular şi insuficienţa mitrală severă[ ] e) Balonul de contrapulsaţie intraaortic poate stabiliza temporar din punct de

vedere hemodinamic pacienţii cu insuficienţa mitrală acută severă---------------------------------------------------------192) CS. Clasa Killip III de disfuncţie ventriculară stângă din infarctul miocardic

acut se caracterizează prin:[ ] a) Absenţa semnelor de congestie venoasă pulmonară[ ] b) Raluri de stază la bazele pulmonare[ ] c) Prezenţa zgomotului de galop IV şi a semnelor de insuficienţă ventriculară

dreaptă[x] d) Edem pulmonar acut[ ] e) Şoc cardiogen---------------------------------------------------------193) CS. Selectaţi afirmaţia ce nu corespunde tratamentului medicamentos în

infarctul miocardic acut (IMA):[ ] a) La debutul IMA, aspirina în doze 160-325 mg trebuie mestecată pentru o

absorbţie bucala

[ ] b) Este bine să se evite administrarea nitraţilor în IMA de ventricul drept[ ] c) Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administraţi în IMA şi insuficienţa

cardiacă[ ] d) Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administraţi în IMA şi bloc de

ramură stângă a f. Hiss[x] e) Antagoniştii canalelor de calciu trebuie administraţi de rutină în IMA---------------------------------------------------------194) CS. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, legate de betablocante,

administrate postinfarct miocardic acut, cu EXCEPŢIA:[ ] a) Scad mortalitatea globală[ ] b) Previn infarctul repetat[ ] c) Previn moartea subită[ ] d) Beta-blocantele sunt indicate la majoritatea pacienţilor postinfarct[x] e) Istoricul de astm bronşic nu este o contraindicaţie---------------------------------------------------------195) CS. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, legate de prevenţia secundară în

infarctul miocardic acut, cu EXCEPŢIA[ ] a) Acidul acetilsalicilic administrat postinfarct reduce riscul de mortalitate[ ] b) Beta-blocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalităţii[x] c) Antagoniştii canalelor de calciu sunt recomandaţi de rutină în tratamentul

pe termen lung[ ] d) Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicaţi indefinit postinfarct cu

insuficienţă cardiacă[ ] e) Factorii de risc ai aterosclerozei trebuie modificaţi în sens favorabil---------------------------------------------------------196) CS. Creatinfosfokinaza totală creşte în urmatoarele afecţiuni, cu EXCEPŢIA[ ] a) Boli musculare şi traumatisme musculare[ ] b) Cardioversie electrică[x] c) Hipotiroidism[ ] d) Pancreatită acută[ ] e) Atacul vascular cerebral---------------------------------------------------------197) CS. Cea mai frecventa acuză prezentata de catre bolnaviii cu infarct

miocardic acut este:[x] a) Durere[ ] b) Palpitaţii[ ] c) Jenă precordială[ ] d) Inţepături precordiale[ ] e) Leşin---------------------------------------------------------198) CS. Cea mai frecventă modalitate imagistică folosită in dignosticul infarctului

miocardic acut este:[x] a) Ecocardiografia bidimensională[ ] b) Ecocardiografia unidimensională[ ] c) Rezonanţa magnetică nucleară[ ] d) Tomografia computerizată[ ] e) Ventriculografia radioizotopică---------------------------------------------------------199) CS. Un element esenţial în tratamentul pacienţilor cu suspiciune de infarct

miocardic acut îl reprezintă:[ ] a) Administrarea digoxinei[ ] b) Administrarea chinidinei[ ] c) Administrarea lidocainei[ ] d) Administrarea diltiazemului[x] e) Administrarea heparinei---------------------------------------------------------200) CS. Analgezicul extrem de eficient pentru combaterea durerii asociate cu

infarctul miocardic este reprezentat de:[x] a) Morfina[ ] b) Paracetamolul[ ] c) Ibuprofena[ ] d) Diclofenacul[ ] e) Indometacina---------------------------------------------------------201) CS. Marea majoritate a deceselor provocate de fibrilaţia ventriculară în

infarctul miocardic acut apar în:[x] a) Primele 24 ore[ ] b) Primele 3 zile[ ] c) Prima săptămână[ ] d) In prima lună[ ] e) On primele 3 luni---------------------------------------------------------202) CS. Care este agentul antiplachetar standard în infarctul miocardic acut?[ ] a) Dipiridamolul[ ] b) Ticlopidina[x] c) Acidul acetilsalicilic[ ] d) Clopidogrelul[ ] e) Antiinflamatoriile nesteroidiene---------------------------------------------------------203) CS. Morfina administrată în controlul durerii din infarctul miocardic acut

(IMA) se caracterizează prin următoarele, cu EXCEPŢIA:[ ] a) Este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociată în IMA[ ] b) Poate reduce constricţia arteriolară şi venoasă mediată simpatic[ ] c) Scăderea debitului cardiac şi a tensiunii arteriale constituie contraindicaţiii

pentru folosirea morfinei[ ] d) Are efect vagotonic şi poate cauza bradicardia[x] e) Staza venoasă rezultată poate scădea debitul cardiac şi tensiunea arterială

PA

---------------------------------------------------------204) CS. Insuficienţa de pompă în infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza

prin următoarele, cu EXCEPŢIA:[ ] a) Reprezintă principala cauză de deces în spital[ ] b) Corelează bine cu extensia necrozei ischemice[ ] c) Cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 şi Z4[x] d) Nu corelează cu mortalitatea precoce[ ] e) Corelează bine cu mortalitatea tardivă---------------------------------------------------------205) CS. Contraindicaţiile relative ale terapiei trombolitice sunt: [ ] a) Istoric de hemoragie cerebrovasculară în urmă cu 10 ani[x] b) Diateza hemoragică cunoscută[ ] c) Accident vascular nehemoragic în ultimul an[ ] d) Suspiciune la disecţie de aortă[ ] e) Hemoragii interne active---------------------------------------------------------206) CS. Cea mai frecventă şi potenţial cea mai serioasă complicaţie a trombolizei

este:[ ] a) Reacţie alergica la streptokinază[ ] b) Hipotensiune arterială[ ] c) Fibrilaţie ventriculară[x] d) Hemoragie[ ] e) Hipertensiune arterială---------------------------------------------------------207) CS. Selectaţi afirmaţia corectă efectulului caracteristic dopaminei:[ ] a) La doze de 2 - 10 (ug/Kg)/min are efect cronotrop negativ[ ] b) Nu este utilă la pacienţii cu insuficienţa de pompă[x] c) La doze de 2 - 10 (ug/Kg)/min are efect inotrop pozitiv[ ] d) Reprezintă un preparat beta-adrenoblocant[ ] e) La doze mici (<2 (ug/Kg)/min) are efect vasoconstrictor renal şi splahnic---------------------------------------------------------208) CS. Ocluzia trombotică a arterei coronariene din infarctul miocardic acut este

declanşată de:[ ] a) Eliberarea de oxid nitric[x] b) Fisurarea, ruperea sau ulcerarea unei plăci de aterom[ ] c) Dezvoltarea unui aneurism[ ] d) Eliberarea de prostaglandina E2[ ] e) Eliberarea de endotelină---------------------------------------------------------209) CS. Aprecierea concentarii mioglobinei serice este utilă pentru diagnosticul

infarctului miocardic acut deoarece:[x] a) Este eliberată în sânge doar în cîteva ore de la debutul infarctului miocardic[ ] b) Este foarte specifică pentru diagnostic[ ] c) Nivelurile ei pot rămâne crescute timp de 7-10 zile dupa debutul infarctului

miocardic[ ] d) Este utilă pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacienţii care se

prezintă la examenul medical după mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor

[ ] e) Are o specificitate superioară troponinei T cardiac-specifice (cTnT) şi troponinei I cardiac-specifice (cTnI)

---------------------------------------------------------210) CS. Durerea anginoasă din infarctul miocardic acut poate fi localizată sau

iradiază în următoarele zone, cu EXCEPŢIA:[ ] a) Epigastru[ ] b) Braţe, bilateral[ ] c) Umărul stâng[ ] d) Mandibulă[x] e) Regiunea hipogastrică.---------------------------------------------------------211) CS. La debutul infarctului miocardic acut (IMA), sindromul clinic de

hiperactivitate parasimpatică, constând din bradicarie şi/sau hipotensiune atrială are o incidenţă de pâna la 50% la bolnavii cu:

[ ] a) IMA anterior[x] b) IMA inferior[ ] c) IMA asociat cu fibrilaţie atrială[ ] d) IMA asociat cu tahicardie ventriculară[ ] e) IMA antero - septal---------------------------------------------------------212) CS. Infarctul miocardic acut (IMA) care prezintă numai modificări dinamice,

tranzitorii ale segmentului ST şi ale undei T, poate fi considerat drept:[ ] a) Infarct cu unda Q[ ] b) Infarct transmural[ ] c) Infarct non transmural[x] d) Infarct non - Q[ ] e) Nici un răspuns corect---------------------------------------------------------213) CS. Tratamentul anticoagulant cu heparină în infarctul miocardic acut (IMA)

este controlat şi ajustat în funcţie de:[x] a) Timpul de protrombină[ ] b) Timpul parţial de tromboplastină activat[ ] c) Indice de protrombină[ ] d) Timp Quick[ ] e) Timp de sBngerare---------------------------------------------------------214) CS. Blocul atrio-ventricular de gradul I evoluează cu intervalul P-Q mai mare

de:[ ] a) 0,12 s

[ ] b) 0,14 s[ ] c) 0,16 s[ ] d) 0,18 s[x] e) 0,20 s---------------------------------------------------------215) CS. Tratamentul de elecţie al bolnavilor cu fibrilaţie atrială, cu stare clinică

sever alterată este reprezentat de:[x] a) Cardioversia electrică[ ] b) Terapia cu propranolol i.v.[ ] c) Terapia cu verapamil i.v.[ ] d) Terapia cu adenozina i.v.[ ] e) Terapia cu lidocaină i.v---------------------------------------------------------216) CS. Cel mai eficient tratament al fluterului atrial este reprezentat de:[ ] a) Administrarea Lidocainei[ ] b) Administrarea Verapamilului[ ] c) Administrarea Captoprilului[ ] d) Administrarea Izoprenalinei[x] e) Cardioversia electrică, cu energie mica (25-50 W.s)---------------------------------------------------------217) CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:[ ] a) Digoxina[ ] b) Verapamilul[x] c) Amiodarona[ ] d) Electrocardioversia cu energie mare[ ] e) Electrostimularea overdrive---------------------------------------------------------218) CS. Blocul atrioventricular de gradul III este localizat nodal dacă: [ ] a) Complexul QRS are 0,14 s.[x] b) Frecvenţa cardiacă este de 40-55 bătai/min[ ] c) Nu creşte la efort[ ] d) Nu creşte la atropină[ ] e) Ritmul de scăpare este instabil---------------------------------------------------------219) CS. Cel mai eficient medicament în tratamentul de urgenţă al tahicardiei

ventriculare este:[ ] a) Propranololul[ ] b) Digoxina[x] c) Procainamida[ ] d) Adenozina[ ] e) Verapamilul---------------------------------------------------------220) CS. Daca în prezenţa fibrilaţiei atriale ritmul cardiac devine regulat şi lent

(30-60 /min), ce fenomen s-a produs:[ ] a) Revenire la ritmul sinusal[x] b) Bloc atrioventricular complet[ ] c) Tahicardie jonctionala[ ] d) Tahicardie ventriculara[ ] e) Bloc sino-atrial---------------------------------------------------------221) CS. Propafenona este un antiaritmic din clasa:[ ] a) I A[ ] b) I B[x] c) I C[ ] d) II[ ] e) III---------------------------------------------------------222) CS. Hipertensiunea arterială sistolică, cu presiune pulsativă mărită prin

volum bătaie cardiac crescut, apare în următoarele condiţii etiologice cu excepţia uneia:

[ ] a) Tireotoxicoză[x] b) Insuficienţa mitrală[ ] c) Fistulă arteriovenoasă[ ] d) Insuficienţa aortică[ ] e) Canal arterial persistent---------------------------------------------------------223) CS. Hipertensiunea arterială secundară renală din nefroblastoame (tumori

ale celulelor juxtaglomerulare), se caracterizează prin următoarele trăsături, mai puţin una:

[ ] a) Secreţie în exces de renină[ ] b) Hipokaliemie[ ] c) Hipersecreţie de aldosteron[ ] d) Funcţie renală normală[x] e) Activitate plasmatică a reninei scăzută---------------------------------------------------------224) CS. Numiţi măsurile terapeutice ce nu produc efect fetotoxic la o pacientă

gravidă hipertensivă:[ ] a) Ganglioplegie[ ] b) Administrarea diureticelor[x] c) Administrarea metildopei[ ] d) Administrarea nitroprusiatului de sodiu[ ] e) Administrarea inhibitorilor enzimei de conversie---------------------------------------------------------225) CS. Care dintre următorii factori de risc nu posedă prognostic nefavorabil al

hipertensiunii arteriale:[x] a) Sexul feminin[ ] b) Fumatul

PA

[ ] c) Diabetul zaharat[ ] d) Consumul exagerat de alcool[ ] e) Vârsta tânără---------------------------------------------------------226) CS. Diureticele tiazidice provoacă frecvent urmatoarele efecte adverse, cu

excepţia:[ ] a) Hiperpotasemiei[ ] b) Hiperuricemiei[ ] c) Hiperglicemiei[ ] d) Hipercolesterolemiei[x] e) Hiperalciemiei---------------------------------------------------------227) CS. Care din următoarele medicamente nu provoacă tusea sau angioedem:[ ] a) Captoprilul[ ] b) Enalaprilul[ ] c) Fosinoprilul[ ] d) Lisinoprilul[x] e) Losartanul---------------------------------------------------------228) CM. Semnele principale ale anginei pectorale Prinzmetal sunt următoarele:[x] a) Durerile apar în repaus[x] b) Accesele dureroase sunt mai prelungite[x] c) Durerile au un caracter mai intens[x] d) Răspunsul la beta-adrenoblocante este mai puţin efectiv[ ] e) Răspunsul la Nitroglicerină este imediat---------------------------------------------------------229) CM. În insuficienţa cardio-circulatorie, activarea neuroumorală are

următorul efect:[x] a) Vasoconstricţie sistemică cu creşterea postsarcinii[x] b) Retenţie hidrosalină[x] c) Tahicardie[ ] d) Excreţie scăzută a ionilor de potasiu[ ] e) Vasodilataţie sistemică---------------------------------------------------------230) CM. Asupra cărei cavităţi a codului compresia externă în tamponada cardiacă

este mai marcată:[x] a) Asupra atriului drept[x] b) Asupra ventriculului drept[ ] c) Asupra atriului stâng[ ] d) Asupra ventriculului stâng[ ] e) Asupra tuturor cavităţilor inimii uniform---------------------------------------------------------231) CM. Care este cea mai frecventa cauză a pericarditei constrictive:[x] a) Neoplasme[x] b) Boli ale ţesutului conjunctiv[ ] c) Infarct miocardic acut[ ] d) Cardiomiopatii[x] e) Tuberculoza---------------------------------------------------------232) CM. Şocul cardiogen la persoanele în vârstă se caracterizează prin

următoarele:[ ] a) Creşterea bruscă a tensiunii arteriale[x] b) Infarctul are adesea o extindere limitată[x] c) Are evoluţie gravă[x] d) Mortalitate înaltă (80%)[x] e) Se instalează la 2-3 zile de la debutul infarctului---------------------------------------------------------233) CM. Numiţi cele mai benefice combinatii terapeitice in tratamentul anginei

pectorale:[x] a) Combinaţia nitraţi şi blocante de calciu[x] b) Combinaţia nitraţi şi beta blocante[ ] c) Combinaţia beta blocante şi blocante de calciu[ ] d) Combinaţia nitraţi, beta blocante, blocante de calciu[ ] e) Nici una din ele---------------------------------------------------------234) CM. Ce este caracteristic pentru durerea din infarctul miocardic acut:[x] a) În majoritatea cazurilor e localizată retrosternal[x] b) Iradierea durerii în umărul sau membrul superior stâng[x] c) Caracterul durerii este de constrângere, apăsare[x] d) Durata durerii e de zeci de minute, ore[ ] e) Durerea cedează la Nitroglicerină sau la analgetice neopioide---------------------------------------------------------235) CM. Ameliorarea funtiei de pompa a cordului este moderata de urmatorii

factori hemodinamici:[x] a) Scăderea volumului săngelui circulant[x] b) Scăderea presarcinii[x] c) Scăderea postsarcinii[ ] d) Creşterea tonusului vascular[ ] e) Ameliorarea funcţiei ficatului---------------------------------------------------------236) CM. Examenul paraclinic în insuficienţa cardiacă include:[x] a) Examenul radiologic al cutiei toracice[x] b) Electrocardiografia[x] c) Ecocardiografia[ ] d) Spirografia[ ] e) Angiografia pulmonară---------------------------------------------------------

237) CM. Care sunt complicaţiile pericarditei acute?[x] a) Tamponada cardiacă[x] b) Revărsat pericardic cronic[x] c) Stază venoasă superioară[ ] d) Insuficienţă respiratorie[ ] e) Insuficienţă renală---------------------------------------------------------238) CM. Evoluţia cordului pulmonar cronic este direct dependentă de:[x] a) Boala de bază, care a determinat hipertensiunea pulmonară[x] b) Gradul hipertensiunii pulmonare[x] c) Elementele de reversibilitate ale afecţiunilor pulmonare şi ale hipertensiunii

pulmonare[x] d) Gradul insuficienţei respiratorie[ ] e) Hipertensiunea arterială sistemică---------------------------------------------------------239) CM. Pentru angina pectorală Prinzmetal este caracteristic:[x] a) Accesul de durere apare mai frecvent noaptea[x] b) Prezenta reactiilor vegetative pe fondalul sindromului algic[x] c) Accesele sunt însoţite de aritmii, uneori de sincopă[ ] d) Sindromul algic absent[ ] e) Lipsa schimbărilor electrocardiografice în timpul accesului---------------------------------------------------------240) CM. Numiţi posibilele simptoame asociate durerii anginoase tipice:[x] a) Dispnee[x] b) Transpiraţii[x] c) Sincopă[ ] d) Dureri în rebordul costal drept[ ] e) Vomă---------------------------------------------------------241) CM. Enumeraţi semnele electrocardiografice, caracteristice pentru o leziune

ischemică subendocardică:[x] a) Subdenivelarea segmentului ST[ ] b) Supradenivelarea segmentului ST[x] c) Unde T negative sau bifazice[ ] d) Unde T pozitive[ ] e) Devierea a ei cordului spre stBnga---------------------------------------------------------242) CM. Numiţi efectele beta blocanţilor:[x] a) Reducerea frecvenţei contracţiilor cardiace şi a contractilităţii[x] b) Reducerea tensiunii arteriale sistolice de efort[ ] c) Majorarea frecvenţei contracţiilor cardiace şi a contractilităţii[ ] d) Majorarea contractiilor cardiace la efort[ ] e) Scăderea duratei diastolei---------------------------------------------------------243) CM. Ce schimbări sunt caracteristice pentru analiza generală de sânge în

pericardita purulentă?[x] a) Leucocitoza[ ] b) Leucopenia[x] c) VSH crescut[ ] d) Limfocitoza[ ] e) Euzinofilia---------------------------------------------------------244) CM. Cele mai frecvent întâlnite simptoame în clinica stenozei mitrale sunt:[x] a) Dispneea[x] b) Hemoptiziile[x] c) Emboliile arteriale[x] d) Tusea[ ] e) Dureri în rebordul costal stâng---------------------------------------------------------245) CM. Care semne din cele enumărate mai jos sunt cele mai caracteristice în

evoluţia clinică a insuficienţei mitrale:[x] a) Dispnea la efort[x] b) Ortopnea[x] c) Dispnea paroxistică nocturnă[ ] d) Hemoptiziile[ ] e) Emboliile periferice---------------------------------------------------------246) CM. Strategia de tratament a insuficienţei mitrale uşoare şi moderate constă

în:[x] a) Reducerea aportului de sare[x] b) Evitarea eforturilor fizice deosebite[ ] c) Terapia cu tonicardiace[x] d) Terapia cu vasodilatatoare[ ] e) Tratamentul chirurgical---------------------------------------------------------247) CM. Cele mai frecvente complicaţii, ce apar în prolapsul valvulei mitrale sunt:[x] a) Insuficienţa mitrală[x] b) Endocardita infecţioasă[x] c) Tulburările grave de ritm[x] d) Moartea subită[ ] e) Infarctul miocardic acut---------------------------------------------------------248) CM. Semiologia clinică caracteristică stenozei aortice cuprinde:[x] a) Dispneea[x] b) Angina pectorală de tip clasic la efort[x] c) Sincopa la efort[ ] d) Hemoptiziile

PA

[ ] e) Astenia---------------------------------------------------------249) CM. Tratamentul chirurgical la bolnavii cu stenoza aortică se indică în:[x] a) Apariţia anginei pectorale[x] b) Apariţia sincopelor la efort[x] c) Aparia insuficienţei cardiace congestive[ ] d) La orice bolnav cu stenoza aortică asimptomatică[x] e) Apariţia semnelor endocarditei infecţioase---------------------------------------------------------250) CM. Selectaţi cele mai rar întâlnite simptoame în clinica insuficienţei aortale:[x] a) Sincope[x] b) Dureri abdominale[x] c) Cefalee[ ] d) Astenia[ ] e) Dispnea la efort---------------------------------------------------------251) CM. Numiţi factorii fiziopatologici în declanşarea şocului cardiogen:[x] a) Extinderea necrozei miocardice mai mult de 40%[x] b) Hipovolemia[x] c) Tulburări electrolitice[ ] d) Creşterea activităţii simpatice[ ] e) Modificări ale microcirculaţiei în organe---------------------------------------------------------252) CM. Caracterizaţi durerea în angina pectorală stabilă:[x] a) Se manifestă prin apariţia acceselor[ ] b) Nu cedează la nitroglicerină[x] c) Este similară în timpul acceselor[ ] d) Diferă de la un acces la altul[ ] e) Durează mai mult de 10-15 minute---------------------------------------------------------253) CM. Numiţi elementele caracteristice pentru durerea anginoasă:[x] a) Localizarea[x] b) Iradierea[x] c) Durata[x] d) Frecvenţa acceselor[ ] e) Neeficacitatea nitroglicerinei---------------------------------------------------------254) CM. La examinarea cordului în hipertensiunea arterială se observă:[x] a) Grade variate de cardiomegalie (predominant în ventricolul stâng)[x] b) Accentul zgomotului II pe aortă[x] c) Suflu sistolic la apex[ ] d) Suflu diastolic la apex[ ] e) Pulsaţie diastolică a ventriculului drept---------------------------------------------------------255) CM. Mecanismul renal în hipertensiunea arterială include:[x] a) Activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron[x] b) Reducerea excreţiei de sodiu[x] c) Majorarea secreţiei reninei[x] d) Micşorarea secreţiei prostaglandinei E2[ ] e) Eliminarea intensă sodică şi hidrică---------------------------------------------------------256) CM. Criteriile hipertensiunii arteriale maligne sunt:[x] a) Tensiunea arterială diastolică mai mult de 130 mm Hg[x] b) Hemoragii şi/sau limforagii retiniene, edem papilar[x] c) Insuficienţă renală progresivă[ ] d) Răspuns bun la tratament[ ] e) Lipsa insuficienţei cardiace---------------------------------------------------------257) CM. Examenul obiectiv al cordului în cordul pulmonar cronic relevă:[x] a) Pulsaţia sistolică a ventriculului drept în regiunea epigastrică[x] b) Zgomotul II înalt şi dedublarea lui în "punctul" arterei pulmonare[x] c) Suflu diastolic Graham-Still în "punctul" arterei pulmonare[ ] d) Suflu sistolic la apex[ ] e) Accentuarea zgomotului I la apex---------------------------------------------------------258) CM. Care sunt efectele Aminofilinei, folosite în tratamentul cordului

pulmonar cronic:[x] a) Bronhodilatare[x] b) Vasodilataţie pulmonară[x] c) Stimularea centrului respirator[ ] d) Reducerea tahicardiei[ ] e) Vasoconstricţie sistemică---------------------------------------------------------259) CM. În infarctul miocardic acut Lidocaina este indicată:[x] a) Prezenţa exrasistolelor ventriculare frecvente[x] b) Prezenţa extrasistolelor ventriculare de clasă Lown 3-5[x] c) Prezenţa unui epizod de tahicardie ventriculară în anamntză[ ] d) La bradicardie pronunţată[ ] e) Se administrează profilactic la toţi bolnavii cu IMA---------------------------------------------------------260) CM. Factorii de risc a hipertensiunii arteriale sunt:[x] a) Antecedente familiare[x] b) Aportul alimentar de sare majorat[x] c) Obezitatea[x] d) Consumul de cafea, tabagismul[ ] e) Eforturile fizice excepţionale---------------------------------------------------------

261) CM. Marcaţi elementele clinice de hipertensiune arterială (HTA) renovasculară:

[x] a) Debutul unei HTA severe la tineri sau după 50 ani[x] b) Deteriorarea rapidă a funcţiei renale la un hipertensiv[x] c) Durerea şi suflurile lombare apărute în contextul unei HTA[x] d) HTA refractara la tripla asociere medicamentoasă[ ] e) Sporirea predominantă a valorilor tensionale sistolice---------------------------------------------------------262) CM. Simptoame şi semne clinice de feocromocitom:[x] a) Hipertensiune paroxistică[x] b) Hipertensiune persistentă[x] c) Hipotensiune ortostatică[ ] d) Polidipsie, poliurie[ ] e) Convulsii---------------------------------------------------------263) CM. Preparate medicamentoase antihipertensive eficiente în feohromocitom

sunt:[x] a) A.Alfa blocantele neselective[x] b) Alfa blocantele selective[x] c) Labetalolul[ ] d) Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotenzinei[ ] e) Antagoniştii de calciu---------------------------------------------------------264) CM. Indicaţi preparatele medicamentoase ce pot provoca hipertensiunea

arterială:[x] a) Contraceptivele orale[x] b) Glucocorticoizi[x] c) Antidepresive[ ] d) Preparate de brom[ ] e) Preparate de potasiu---------------------------------------------------------265) CM. La bolnavii compensaţi cu stenoză mitrală şi fibrilaţie atrială pot fi utile:[ ] a) Glicozidele cardiace[x] b) Betablocanţii[x] c) Anticoagulantele[ ] d) Valvuloplastia cu balon[ ] e) Comisurotomia pe cord deschis---------------------------------------------------------266) CM. Criteriile majore, caracteristice prolapsului valvulei mitrale sunt:[x] a) Suflu telesistolic la apex[x] b) Insuficienţă mitrală la Doppler-ecocardiografie[x] c) Unde T negative în derivaţiile III, AVF sau V5,V6 la electrocardiogramă[ ] d) Anomalii ale cutei toracice, hipomastie[ ] e) Dispnee, vertij, sincope---------------------------------------------------------267) CM. Tratamentul miocarditelor include administrarea:[x] a) Antiinflamatoarelor nesteroidiene[x] b) Terapia antibacteriană a agentului infecţios[x] c) Medicaţia imunosupresivă[ ] d) Medicaţia insuficienţei renale[ ] e) Medicaţia insuficienţei hepatice---------------------------------------------------------268) CM. Complicaţiile miocarditelor sunt urmatoarele:[x] a) Decesul[x] b) Insuficienţa cardiacă[x] c) Apariţia aritmiilor[ ] d) Insuficienţa renală[ ] e) Insuficienţa respiratorie---------------------------------------------------------269) CM. Opţiunile terapeutice pentru tratamentul cardiomiopatiei dilatative

idiopatice sunt următoarele:[x] a) Transplant de cord[x] b) Administrarea inhibitorilor enzimei de conversie angiotenzinei[x] c) Administrarea nitraţilor[x] d) Administrarea diureticelor[ ] e) Administrarea clonidinei---------------------------------------------------------270) CM. În patogenia aterosclerozei o importanţă majoră au:[x] a) Nivelul colesterolului[x] b) Nivelul trigliceridelor[x] c) Nivelul Llpoproteidelor[ ] d) Nivelul protrombinei[ ] e) Nivelul ureei---------------------------------------------------------271) CM. Clasificarea cardiopatiei ischemice include:[x] a) Moarte subită[x] b) Angina pectorală[x] c) Infarctul miocardic acut[x] d) Aritmiile cardiace[ ] e) Ictusul cerebral ischemic---------------------------------------------------------272) CM. Semnele electrocardiografice, caracteristice cordului pulmonar cronic

sunt:[x] a) Unda P înalta şi ascuţită în derivaţiile II, III, aVF[x] b) Axa electrică verticală şi devierea spre dreaptă[x] c) Complexul QRS dilatat de tip RSR1 onV1,V2[x] d) Unda S adâncă în V1,V2,V3

PA

[ ] e) Subdenivelarea segmentului S-T şi unda T inversată în derivaţiile II, III, aVF, V1-V2

---------------------------------------------------------273) CM. Selectaţi factorii etiologicici esenţiali ai aritmiilor cardiace:[x] a) Procese inflamatorii ale miocardului[x] b) Dereglări ale circulaţiei coronariene[x] c) Miocardioscleroza[x] d) Tireotoxicoza[ ] e) Cerebrastenia posttraumatica---------------------------------------------------------274) CM. Selectaţi aritmiile pentru care este caracteristică accelerarea de ritm

cardiac:[x] a) Tahicardia sinusală[x] b) Tahicardia supraventriculară paroxistică[x] c) Tahicardia ventriculară paroxistică[x] d) Fibrilaţia atrială[ ] e) Sindromul Frederik---------------------------------------------------------275) CM. Selectaţi acuzele bolnavilor cu dereglări de ritm cardiac:[x] a) Palpitaţii[x] b) Iregularitatea ritmului cardiac[x] c) Slăbiciune generală[ ] d) Vomă[ ] e) Pirosis---------------------------------------------------------276) CM. Zgomotele cardiace on prezenta aritmiilor pot fi:[x] a) De sonoritate crescută[x] b) De sonoritate variabilă[x] c) Zgomotul I la apex diminuat[ ] d) Accentuarea zgomotului II la aortă[ ] e) Accentuarea zgomotului II la artera pulmonară---------------------------------------------------------277) CM. Determinaţi semnele clinice şi electrocardiografice, caracteristice pentru

tahicardie ventriculară paroxistică:[x] a) Ritm cardiac regulat, 250 bătăi/min[x] b) Ritm cardiac regulat, 170 bătăi/min[ ] c) Deficit de puls[x] d) Complexul QRS dilatat[ ] e) Complexul QRS normal---------------------------------------------------------278) CM. Determinaţi semnele clinice şi electrocardiografice (ECG), posibile în

fibrilaţia atrială:[x] a) Ritm cardiac accelerat[x] b) Distanţa R-R pe ECG variabilă[x] c) Undele P lipsesc[ ] d) Undele P se înregistrează[x] e) Se determină undele F---------------------------------------------------------279) CM. Determinaţi semnele clinice şi electrocardiografice, caracteristice pentru

fluterul atrial:[x] a) Ritm cardiac neregulat[x] b) Ritm cardiac regulat[x] c) Undele atriale au forma de dinţi de ferestrău în unele deviaţii[ ] d) Tratamentul medicamentos este mai efectiv, decât în fibrilaţie atrială[ ] e) Undele P se înregistrează---------------------------------------------------------280) CM. Indicaţi semnele clinice şi electrocardiografice posibile în fibrilaţia

atrială pe fond de stenoză mitrală:[ ] a) Unda P înaltă şi ascuţită în deviaţiile I, II, AVF[x] b) Devierea axei electrice spre dreapta[ ] c) Devierea axei electrice spre stânga[ ] d) Suflul presistolic se păstrează[x] e) Suflul presistolic dispare---------------------------------------------------------281) CM. Indicaţi semnele clinice şi electrocardiografice posibile în fibrilaţia

atrială de etiologie aterosclerotică:[x] a) Suflu sistolic la aortă[ ] b) Accentuarea zgomotului II la artera pulmonară[x] c) Rv6>Rv4[x] d) Tensiunea sistolică înaltă şi cea diastolică joasa la persoane de vârstă

înaintată[ ] e) Unda S adâncă în V5, V6---------------------------------------------------------282) CM. Selectaţi cele mai optimale preparate pentru tratamentul tahicardiei

sinusale de etiologie neurogenă:[x] a) Sedative[ ] b) Rezerpina[x] c) Propranolol[ ] d) Digoxin[ ] e) Aminofilina---------------------------------------------------------283) CM. Selectaţi cel mai optimal preparat pentru tratamentul tahicardiei

sinusale în insuficienţa cardiacă:[ ] a) Aminofilina[x] b) Metoprololul[x] c) Digoxină[x] d) Amiodarona

[ ] e) Dopamină---------------------------------------------------------284) CM. Selectaţi preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice

supraventriculare:[x] a) Verapamil[x] b) Digoxin[ ] c) Lidocain[x] d) Novocainamid[x] e) Propranolol---------------------------------------------------------285) CM. Selectaţi preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice

ventriculare:[ ] a) Digoxin[x] b) Lidocain[ ] c) Propranolol[x] d) Procainamid[ ] e) Verapamil---------------------------------------------------------286) CM. Selectaţi preparatele optimale pentru jugularea paroxismului de

fibrilaţie atriala:[ ] a) Isosorbiddinitrat[x] b) Verapamil[x] c) Digoxin[x] d) Procainamid[x] e) Propranolol---------------------------------------------------------287) CM. Selectaţi preparatele pentru tratamentul formei rezistente de fibrilaţie

atrială:[x] a) Digoxin[x] b) Propranolol[x] c) Amiodaron[x] d) Chinidin[ ] e) Aminofilina---------------------------------------------------------288) CM. Selectaţi datele auscultative caracteristice pentru blocul atrioventricular

complet:[ ] a) Zgomotul I la apex diminuat[ ] b) Zgomotul I la apex accentuat[ ] c) Suflu sistolic la apex[x] d) Sonoritate variabilă a zgomotului I la contracţile ritmice ale ventriculelor[x] e) Zgomotul clacant Strajesko---------------------------------------------------------289) CM. Selectaţi preparatele optimale pentru ajutorul de urgenţă în bloc

atrioventricular de tip proximal, ce complică evoluţia infarctului miocardic acut:

[x] a) Dobutamin[x] b) Atropin[x] c) Isoprenalina[ ] d) Hidrocortison[ ] e) Prednisolon---------------------------------------------------------290) CM. Selectaţi metodele de tratament ale blocului atrioventricular complet

cronic de tip proximal:[x] a) Isoprenalina[ ] b) Hidrocortison[x] c) Electrostimularea permanentă a cordului[ ] d) Glicozide cardiace la dezvoltarea insuficienţei cardiace[ ] e) Lidocain---------------------------------------------------------291) CM. Selectaţi metodele optimale pentru ajutorul de urgenţă în blocul

atrioventricular acut complet de tip distal:[ ] a) Propranolol[ ] b) Verapamil[x] c) Dobutamina[ ] d) Hidrocortison[x] e) Electrostimularea temporară a cordului---------------------------------------------------------292) CM. Numiţi semnele clinice şi electrocardiografice (ECG), caracteristice

pentru blocade intraventriculare:[ ] a) Zgomotul I la apex accentuat[x] b) Zgomotul I la apex dedublat[ ] c) Complexul ventricular pe ECG neschimbat[x] d) Complexul ventricular deformat, dilatat[ ] e) Intervalul P-Q majorat---------------------------------------------------------293) CM. Tactica posibilă şi remediile tratamentului blocadelor picioruşelor

fasciculului His:[x] a) Tratamentul maladiei de bază[x] b) Electrostimulare a cordului[ ] c) Glicozide cardiace la dezvoltarea insuficienţei cardiace[ ] d) Verapamil[ ] e) Propranolol---------------------------------------------------------294) CM. Care sunt semnele comune pentru tahicardiile paroxismale

supraventriculare şi ventriculare:[x] a) Debut acut[ ] b) Debut insidiostreptat

PA

[ ] c) Puls ritmic cu frecvenţa mai mică de 140 bătăi/min[x] d) Puls ritmic, cu frecvenţa mai mare de 140 bătăi/min[ ] e) Puls aritmic frecvent---------------------------------------------------------295) CM. Cum se deosebeşte blocul atrioventricular complet distal (jos) de cel

proximal. Prezentaţi semnele caracteristice pentru blocul distal:[x] a) Simptomatica sindromului Morgagni-Adams-Stokes este menţionată mai

frecvent[x] b) Hemodinamica progresiv se înrăutaţeşte[ ] c) Tratamentul medicamentos efectiv[x] d) Tratamentul medicamentos este neefectiv[ ] e) Tratamentul cu atropină efectiv---------------------------------------------------------296) CM. Ce semne ne vorbesc în favoarea hipertensiunii arteriale?[ ] a) Diminuarea zgomotului I la apex[x] b) Tip hipertensiv al reacţiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat[ ] c) Tip distonic al reacţiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat[ ] d) Tip astenic al reacţiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat[x] e) Istoric familial agravat---------------------------------------------------------297) CM. Ce unităţi nozologice enumerate aparţin cardiomiopatiilor:[x] a) Cardiomiopatia dilatativă[x] b) Stenoza subaortală idiopatică[x] c) Cardiomiopatia hipertrofică[ ] d) Cardiopatia ischemică[x] e) Cardiomiopatia restrictiva---------------------------------------------------------298) CM. Ce factori etiologici sunt caracteristici cardiomiopatiilor secundare:[x] a) Proces inflamator[x] b) Maladii endocrine[x] c) Intoxicaţii[x] d) Hipovitaminoze[ ] e) Sedentarismul---------------------------------------------------------299) CM. Numiţi factorii, care pot conduce la dezvoltarea cardiomiopatiei

dilatative:[x] a) Infecţie virală[x] b) Alcool[ ] c) Supraefort fizic[ ] d) Emoţii negative[ ] e) Dilatare varicoasă a venelor membrelor inferioare---------------------------------------------------------300) CM. Cele mai frecvent întâlnite tulburări de ritm şi conducere în

cardiomiopatia dilatativă sunt:[x] a) Fibrilaţia atrială[x] b) Extrasistolia ventriculară frecventă[x] c) Tahicardia ventriculară paroxistică[x] d) Blocurile ventriculare[ ] e) D. Ritmul şi conductibilitatea cordului nu sunt alterate---------------------------------------------------------301) CM. Enumeraţi semnele auscultative în cardiomiopatia dilatativă:[x] a) Suflu sistolic la apex[ ] b) Suflu sistolic pe aorta[ ] c) Suflu sistolic la artera pulmonară[x] d) Ritm protodiastolic de galop[ ] e) Accentuarea zgomotului II pe aortă---------------------------------------------------------302) CM. Enumeraţi semnele auscultative în cardiomiopatia hipertrofică

obstructivă:[x] a) Suflu sistolic la apex[x] b) Suflu sistolic la marginea stânga a sternului[ ] c) Suflurile lipsesc[x] d) Suflu sistolic pe aortă[ ] e) Suflu sistolic la artera pulmonară---------------------------------------------------------303) CM. Menţionaţi semnele electrocardiografice, caracteristice pentru

cardiomiopatii:[x] a) Tahiaritmii[ ] b) Electrocardiograma nemodificată[x] c) Deformarea complexului QRS[x] d) Undele Q sau QS patologice (pseudoinfarct)[x] e) Semne de hipertrofie a diferitor regiuni ale cordului---------------------------------------------------------304) CM. Menţionaţi semnele ecocardiografici caracteristice unei cardiomiopatii

dilatative:[x] a) Dilatarea tuturor cavităţilor cardiace[ ] b) Dilatarea ventriculului stâng[ ] c) Deformarea valvulei mitrale de tipul "gura peştelui"[ ] d) Stenoza valvulei aortale[x] e) Insuficienţa mitrală---------------------------------------------------------305) CM. Numiţi cauzele principale ale decesului în cardiomiopatii:[x] a) Fiblilaţia ventriculară[x] b) Insuficienţă cardiacă progresivă[x] c) Tromboembolia[ ] d) Hemoragiile pulmonare[ ] e) Hemoragiile gastrointestinale

---------------------------------------------------------306) CM. Ce afecţiuni ale miocardului pot fi tratate efectiv si au prognostic

favorabil:[x] a) Cardiomiopatia alcoolică[x] b) Cardiomiopatia dishormonală[ ] c) Cardiomiopatia dilatativă[ ] d) Cardiomiopatia hipertrofică[ ] e) Cardiomiopatia restrictivă---------------------------------------------------------307) CM. Ce preparate de elecţie se indică în tratamentul insuficienţei cardiace

provenită din cardiomiopatie dilatativă:[ ] a) Glicozide cardiace[x] b) Diuretice[x] c) Nitraţi[ ] d) Metilxantine[x] e) Inhibitori ai enzimei de conversie---------------------------------------------------------308) CM. Selectaţi acţiunile glicozizilor cardiaci asupra funcţiei cordului:[x] a) Măresc contractilitatea[ ] b) Micşoreaza contractilitatea[x] c) Măresc excitabilitatea[ ] d) Micşorează excitabilitatea[x] e) Micşorează conductibilitatea---------------------------------------------------------309) CM. Acţiunea glicozizilor cardiaci asupra funcţiei cordului, în caz de

supradozare, este urmatoarea:[ ] a) Măresc contractilitatea[ ] b) Micşorează contractilitatea[x] c) Brusc măresc excitabilitatea[ ] d) Brusc micşorează excitabilitatea[x] e) Brusc micşorează conductibilitatea---------------------------------------------------------310) CM. Care este acţiunea beta-blocantelor asupra cordului:[x] a) Micşorează automatismul[ ] b) Măresc automatismul[x] c) Micşorează conductibilitatea[ ] d) Măresc conductibilitatea[x] e) Micşorează excitabilitatea---------------------------------------------------------311) CM. Cum acţionează nitraţii asupra hemodinamicii:[x] a) Micşorează tonusul venelor[ ] b) Măresc tonusul venelor[x] c) Micşorează tonusul arterelor[ ] d) Măresc tonusul arterelor[ ] e) Măresc tonusul arteriolelor---------------------------------------------------------312) CM. Numiţi afecţiunile în care există afinitate mărită faţă de glicozizii cardiaci

şi este posibilă intoxicaţia la folosirea dozelor terapeutice ale acestor preparate:

[ ] a) Cord pulmonar cronic[ ] b) Cardiopatie ischemică[x] c) Cardiopatie inflamatorie[x] d) Miocardită acută[x] e) Cardiomiopatii restrictive---------------------------------------------------------313) CM. Care sunt măsurile de profilaxie ale cardiomiopatiilor:[x] a) Excluderea alcoolului[x] b) Excluderea tabagismului[ ] c) Respectarea regimului strict la pat[x] d) Practicarea sportului[x] e) Depistarea precoce a dereglărilor de ritm cardiac "fară cauză"---------------------------------------------------------314) CM. Masurile de urgenţă în intoxicaţii cu glicozide cardiace constau în

urmatoarele:[x] a) Anularea glicozidelor cardiace[ ] b) Micşorarea dozelor glicozidelor cardiace[x] c) Administrarea preparatelor de potasiu[ ] d) Administrarea preparatelor de calciu[x] e) Administrarea unitiolului---------------------------------------------------------315) CM. Ce simptoame vorbesc in favoarea cardiomiopatiei dilatative:[x] a) Cardiomegalia în lipsa simptoamelor viciului cardiac, hipertensiunii

arteriale şi cardiopatiei ischemice[x] b) Creşterea presiunii telediastolice în ventriculul stâng[ ] c) Scăderea presiunii telediastolice în ventriculul stâng[x] d) Micşorarea vădită a fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng[ ] e) Majorarea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng---------------------------------------------------------316) CM. Ce simptoame vorbesc in favoarea cardiomiopatiei hipertrofice

obstructive:[x] a) Lipotimii periodice la persoanele tinere fizic dezvoltate bine, deseori la

sportivi[x] b) Suflu sistolic la apex şi marjinea stângâ a sternului[x] c) Hipertrofia septului intraventricular depistat ecocardiografic[ ] d) Suflu sistolic pe artera pulmonară[ ] e) Hipertrofia venriculului drept depistat ecocardigrafic---------------------------------------------------------

PA

317) CM. Criteriile de diagnostic ale hipertensiunii arteriale maligne sau cu evoluţie accelerata sunt urmatoarele:

[x] a) Insuficienta cardiaca[x] b) Insuficienta renala[x] c) Tensiune arterială diastolica mai înaltă de 130 mmHg[x] d) Retinopatie hipertensivă de gradul III sau IV[ ] e) Retinopatie hipertensivă de gradul I sau II---------------------------------------------------------318) CM. In patogenia hipertensiunii arteriale în pielonefrita cronică se implică

urmatoarele verigi patogenice:[x] a) Schimbări organice ale arterelor renale[x] b) Edem inflamatoriu al interstiţiului renal[x] c) Infiltraţia interstiţiului renal[ ] d) Dilatarea bazinetelor şi calicelor renale[ ] e) Procesele inflamatorii în căile urinare---------------------------------------------------------319) CM. Hipertensiunea arterială în pielonefrita cronică este:[x] a) Asociată cu edeme[x] b) Asociată cu leucociturie[x] c) Creşte în timpul acutizării pielonefritei[ ] d) In timpul acutizării pielonefritei se micşorează[x] e) Poate să devină malignă---------------------------------------------------------320) CM. Sindromul urinar precedă hipertensiunea arterială în următoarele

maladii:[x] a) Hipertensiune renovasculară[x] b) Nefropatia gravidelor[ ] c) Hipertensiunea arterială esenţială (primară)[x] d) Pielonefrita cronică[x] e) Glomerulonefrita cronică---------------------------------------------------------321) CM. Proteinurie înaltă poate fi în următoarele patologii: [ ] a) Coarctaţia de aortă[x] b) Glomerulonefrita cronică[x] c) Nefroscleroza diabetică[x] d) Nefropatia gravidelor[ ] e) Hipertensiunea arterială esenţială (primară)---------------------------------------------------------322) CM. Evoluţia hipertensiunii renovasculare se caracterizează prin:[ ] a) Labilitate[x] b) Stabilitate[x] c) Rezistentă la terapia medicamentoasă[x] d) Pusee hipertensive frecvente[ ] e) Pusee hipertensive rare---------------------------------------------------------323) CM. Selectati afirmatiile, caracteristice pentru hipertensiunea renovasculară:[ ] a) Suflu sistolic asupra arterelor renale[x] b) Suflu sistolo-diastolic asupra arterelor renale[x] c) Lipsa unor simptoame fizicale[x] d) Hipertensiune arterială refracteră la tripla asociere medicamentoasă[ ] e) Suflu sistolic la apex---------------------------------------------------------324) CM. Suflu epigastric în hipertensiunea renovasculară poate să nu fie auzit în

urmatoarele cazuri:[x] a) In obezitate[x] b) A. Muşchii abdominali dezvoltaţi excesiv[x] c) Meteorism[x] d) In grade mici de stenoză[ ] e) In grad moderat de stenoză---------------------------------------------------------325) CM. Factori de bază ce conduc la majorarea tensiunii arteriale la vârstnici

sunt următorii:[ ] a) Scăderea relativă a frecvenţei contracţiilor cardiace[ ] b) Schimbări în sistemul capilar[x] c) Creşterea rezistenţei aortei sclerozate[x] d) Creşterea rezistenţei vaselor mari sclerozate[x] e) Schimbări în sistemele umorale presoare şi depresoare---------------------------------------------------------326) CM. Tensiunea diastolică în hipertensiunea arterială la vârstnici poate fi:[ ] a) Normală[x] b) Scăzută[x] c) Majorată pentru scurt timp[ ] d) Permanent majorată[ ] e) Scăzută pentru scurt timp---------------------------------------------------------327) CM. Particularităţile pulsului şi tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială

la vârstnici sunt urmatoarele:[x] a) Puls înalt[x] b) Puls frecvent[ ] c) Puls încetinit[x] d) Tensiune de puls înalăa[ ] e) Tensiune de puls joasă---------------------------------------------------------328) CM. Menţionaţi factorii etiologici, ce duc la dezvoltarea insuficienţei valvulei

aortale:[x] a) Endocardita reumatică[x] b) Sifilisul

[x] c) Ateroscleroza[ ] d) Anevrism disecant de aortă[x] e) Miocarditele---------------------------------------------------------329) CM. Volumul fluxului retrograd în insuficienţa valvulei aortale depinde de:[x] a) Suprafaţa orificiului[ ] b) Durata sistolei[x] c) Durata diastolei[x] d) Gradientul tensiunii în aortă şi ventriculul stâng în timpul diastolei[ ] e) Gradientul tensiunii în aortă şi ventriculul stâng în timpul sistolei---------------------------------------------------------330) CM. Pentru sindromul algic în insuficienţa aortală sunt caracteristice

urmatoarele:[ ] a) Durează scurt timp[x] b) Poate dura ore[x] c) Durerea este strict localizată[x] d) Nitroglicerina are acţiune analgetică slabă[ ] e) Narcoticele jugulează bine durerea---------------------------------------------------------331) CM. Numiţi simptomatica auscultativă posibilă în insuficienţa valvulei

aortale:[ ] a) Zgomotul I la apex accentuat[x] b) Zgomotul I la apex diminuat[ ] c) Zgomotul II pe aortă accentuat in etiologie reumatismală[x] d) Zgomotul II pe aortă diminuat în etiologie reumatismală[ ] e) Zgomotul II pe aorta diminuat on etiologie sifilitică---------------------------------------------------------332) CM. Menţionaţi caracteristicile auscultative ale suflului pe aortă în

insuficienţa valvulei aortale:[x] a) Se auscultă suflu diastolic[ ] b) Se auscultă suflu sistolic şi diastolic[x] c) Suflu diastolic urmează după zgomotul II[x] d) Suflu diastolic urmează după un interval anumit după zgomotul II[ ] e) Suflu diastolic se accentuează la sfârşitul diastolei---------------------------------------------------------333) CM. Determinaţi zonele auscultative în care se propagă suflul pe aortă în

insuficienţa valvulei aortale:[x] a) Pe vasele gâtului[ ] b) In spaţiul interscapular[x] c) In punctul Botkin-Erb[ ] d) La baza procesului xifoid[x] e) In regiunea apexului cardiac---------------------------------------------------------334) CM. Suflul determinat pe aortă în insuficienţa valvulei aortale se auscultă mai

bine:[x] a) In poziţie orizontală[ ] b) In poziţie verticală[ ] c) In poziţie verticală cu mâinile ridicate[ ] d) La inspiraţie[x] e) La expiraţie---------------------------------------------------------335) CM. Prezentaţi caracteristica tremorului sistolic, ce se determină la bolnavii

cu stenoza istmului aortal:[x] a) Se determină în regiunea apexului cardiac[x] b) Se determină în spaţiul intercostal II pe dreapta[ ] c) Se determină în spaţiul intercostal II pe stânga[ ] d) Se determină pe mijlocul sternului la nivelul spaţiului intercostal II[x] e) Se determină pe vasele gâtului---------------------------------------------------------336) CM. Prezentaţi caracteristica suflului sistolic în stenoza aortală:[ ] a) Liniştit nu durează mult, nu e brutal[x] b) Tare, îndelungat, de tembru brutal[x] c) Se intensifică la reţinerea respiraţiei la expir[ ] d) Se intensifică în tahiaritmii[ ] e) Se intensifică în emfizem pulmonar---------------------------------------------------------337) CM. Menţionaţi caracteristicile pulsului şi tensiunii arteriale în stenoza

aortală:[ ] a) Pulsul înalt[x] b) Puls de amplitudine mică[ ] c) Puls frecvent[x] d) Pulsul încet[ ] e) Pulsul rapid---------------------------------------------------------338) CM. Menţionaţi datele electrocardiografice caracteristice pentru stenoza

istmului aortal:[x] a) Ritm sinusal[x] b) Fibrilaţia atrială se întâlneşte rar[ ] c) Ritm nesinusal[x] d) Hipertrofia ventriculului stâng[ ] e) Hipertrofia atriului stâng---------------------------------------------------------339) CM. Menţionaţi factorii etiologici, ce conduc la dezvoltarea valvulopatiei

aortale combinate (insuficienţa aortală şi stenoza istmului aortal):[x] a) Endocardita septică[ ] b) Ateroscleroza[ ] c) Reumatismul

PA

[x] d) Sifilisul[ ] e) Anevrismul disecant de aortă---------------------------------------------------------340) CM. Semnele, ce caracterizează miocardita Abramov-Fidler sunt

urmatoarele:[ ] a) Insuficienţa cardiacă progresivă gravă rezistentă la tratament[ ] b) Insuficienţa cardiacă gravă, însă bine curabilă[ ] c) Lipsa cardiomegaliei[x] d) Cardiomegalie pronunţată[x] e) Lipsa dereglărilor serioase de ritm şi conductibilitate---------------------------------------------------------341) CM. Simptoamele şi criteriile Asociaţiei Cardiologilor din New York de

diagnostic ale miocarditelor sunt urmatoarele:[ ] a) Acuze la cardialgii şi palpitaţii[ ] b) Fatigabilitate[ ] c) Subfebrilitate[x] d) Tahicardie sinusală[x] e) Diminuarea zgomotului I---------------------------------------------------------342) CM. Schimbările electrocardiografice caracteristice pentru miocardite sunt

urmatoarele:[ ] a) Dinamica pozitivă pe parcursul zilelor[x] b) Dinamica pozitivă pe parcursul săptămânilor[ ] c) Dinamica lipseşte[ ] d) Lipsa dereglărilor repolarizării în efectuarea testelor cu B-blocante şi

clorura de potasiu[x] e) Lipsa reacţiei pe electrocardiogramă în efectuarea testelor farmacologice---------------------------------------------------------343) CM. In ce constau dereglările de repolarizare pe electrocartdiogramă în

miocardite:[x] a) Scăderea amplitudei undei T[x] b) Undele T bifazice[x] c) Unda T negativa[ ] d) Unda T nu este supusă schimbărilor[x] e) Subdenivelarea segmentului ST---------------------------------------------------------344) CM. Care sunt schimbările electrocardiografice (ECG) caracteristice pentru

miocardite:[x] a) Dereglarea repolarizării ventriculare[x] b) Aritmii şi blocade[x] c) Modificarea complexului QRS, deformarea lui[x] d) Scăderea voltajului ECG[ ] e) ECG fără modificări patologice---------------------------------------------------------345) CM. Simptomatica auscultativă a miocarditelor este următoarea:[x] a) Ritm de galop[ ] b) Sufluri sistolice în toate punctele auscultative[ ] c) Suflu sistolic pe aortă[ ] d) Tonul deschiderii valvulei mitrale[x] e) Suflu sistolic la apex---------------------------------------------------------346) CM. Schimbările pulsului în miocardite pot fi următoarele:[x] a) Puls alternant[x] b) Puls mic[x] c) Puls accelerat[x] d) Puls aritmic, conform tipului extrasistolelor[ ] e) Puls neschimbat---------------------------------------------------------347) CM. In tratamentul pacienţilor cu hipertensiune arterială malignă la care se

suspectează feocromocitom, vor fi evitate următoarele medicamente:[ ] a) Fentolamina[x] b) Metildopa[ ] c) Rezerpina[ ] d) Guanetidina[x] e) Furosemidul---------------------------------------------------------348) CM. Selectaţi betoadrenoblocantele selective:[ ] a) Timolol[x] b) Atenolol[x] c) Metoprolol[ ] d) Labetolol[x] e) Acebutolol---------------------------------------------------------349) CM. Selectaţi preparatele antihipertenzive cu acţiune centrală:[x] a) Clonidina[ ] b) Guanitidina[x] c) Guanfacina[ ] d) Doxazosina[x] e) Metildopa---------------------------------------------------------350) CM. Care din următoarele afecţiuni pot determina hipertensiunea arterială

secundară:[x] a) Porfiria intermitentă acută[x] b) Periarterita nodoasă[ ] c) Hipocalciemia[ ] d) Acromegalia[x] e) Boala renală polichistică

---------------------------------------------------------351) CM. Care din următoarele teste sunt utile pentru evaluarea hipertensiunii

arteriale secundare în sindromul Cushing:[ ] a) Determinarea metanefrinelor urinare/24h[ ] b) Determinarea catecolaminelor urinare/24h[x] c) Testul de supresie nocturnă cu dexametazona (determinarea matinală a

cortizolului plasmatic după administrarea a 1 mg dexametazonă seara precedentă)

[ ] d) Determinarea catecolaminelor plasmatice[x] e) Determinarea cortizolului în urină/24h---------------------------------------------------------352) CM. Gradul III în clasificarea retinopatiei hipertensive (Keit-Wagner-Backer)

se caracterizează prin:[ ] a) Raportul diametrului arteriolar - venos 1:2[x] b) Prezenţa de exudate[x] c) Prezenţa de hemoragii[ ] d) Prezenţa de edem papilar[ ] e) Depresiuni sau proemineţe ale venei---------------------------------------------------------353) CM. Selectaţi preparatele - blocante ale canalelor de calciu, subgrupul

dihidropiridine:[x] a) Amlodipina[ ] b) Diltiazemul[ ] c) Verapamilul[x] d) Nifedipina[x] e) Felodipina---------------------------------------------------------354) CM. Numiţi preparatele medicamentoase de prima linie în tratamentul

hipertensiunii arteriale:[x] a) Enalaprilul[x] b) Atenololul[x] c) Diltiazemul[ ] d) Pentamina[ ] e) Hidralazina---------------------------------------------------------355) CM. Care din următorii factori de risc indică un pronostic nefavorabil al

hipertensiunii arteriale?[x] a) Fumatul[ ] b) Consumul de cafea[ ] c) Consumul exagerat de alcool[x] d) Obezitatea abdominala[x] e) Hiperglicemia---------------------------------------------------------356) CM. Care din următorii factori de risc indică un pronostic nefavorabil al

hipertensiunii arteriale?[x] a) Presiunea diastolică persistentă >115mmHg[x] b) Fumatul[ ] c) Sexul masculin[x] d) Dislipidemia[x] e) Vîrsta înaintată---------------------------------------------------------357) CM. Diureticele tiazidice sunt contraindicate sau există precauţii în

administrarea lor în următoarele afecţiuni:[x] a) Diabet zaharat[x] b) Hiperuricemie[x] c) Sindrom metabolic[ ] d) Feocromocitom[ ] e) Ulcer peptic---------------------------------------------------------358) CM. Care din următorii antagonişti ai canalelor de calciu pot încetini

conducerea atrioventriculară ?[ ] a) Nifedipina[ ] b) Felodipina[ ] c) Amlodipina[x] d) Diltiazemul[x] e) Verapamilul---------------------------------------------------------359) CM. Care din următoarele medicamente au o acţiune imediată în tratamentul

hipertensiunii arteriale?[ ] a) Enalapril[x] b) Nitroprusiat de sodiu[x] c) Diazoxid[x] d) Trimetafan[ ] e) Rezerpina---------------------------------------------------------360) CM. Care din următoarele medicamente utilizate în tratamentul

hipertensiunii arteriale au o acţiune mai latentă:[x] a) Enalapril[x] b) Amlodipina[ ] c) Nifedipina[x] d) Nifedipina-retardată[ ] e) Captopril---------------------------------------------------------361) CM. Care din următoarele medicamente utilizate în tratamentul

hipertensiunii arteriale sunt forme medicamentoase pentru administrare orală:

[ ] a) Nitroprusiatul de sodiu

PA

[ ] b) Diazoxidul[ ] c) Trimetafanul[x] d) Hidralazina[x] e) Labetalol---------------------------------------------------------362) CM. Care din următoarele medicamente pot fi administrate în hipertensiunea

arterială la gravide?[x] a) Metildopa[x] b) Hidralazina[ ] c) Losartan[ ] d) Nitroprusiatul de sodiu[ ] e) Captopril---------------------------------------------------------363) CM. Selectaţi preparatele medicamentoase, inhibitorii ai enzimei de

conversie angiotensinei:[x] a) Fosinopril[x] b) Lisinopril[x] c) Quinapril[ ] d) Isradipina[ ] e) Losartan---------------------------------------------------------364) CM. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de urmatoarele

patologii:[x] a) Tumoare unilaterală de suprarenală[x] b) Hiperplazie a suprarenalelor bilaterală[ ] c) Tumoare a aparatului juxtaglomerular[ ] d) Tumoare de ganglioni simpatici[ ] e) Tumoare de hipofiză---------------------------------------------------------365) CM. Encefalopatia hipertensivă se manifestă prin următoarele:[x] a) Hipertensiune arterială severă[x] b) Tulburări ale conştiinţei[x] c) Retinopatie cu edem papilar[ ] d) Edem pulmonar acut[ ] e) Afectarea funcţiei renale---------------------------------------------------------GASTROENTEROLOGIE366) C.S. Disfagia apărută iniţial la lichide (sau este mai pronunţată la lichide

decât la alimentele solide) este caracteristică pentru:[ ] a) Esofagul Barrett[x] b) Acalazia cardiei[ ] c) Diverticuli esofagieni[ ] d) Boala de reflux gastroesofagian[ ] e) Tumori ale esofagului---------------------------------------------------------367) C.S. In acalazia cardiei se pot întâlni următoarele semne:[ ] a) Regurgitare[ ] b) Tuse iritativă[ ] c) Scădere ponderală[ ] d) Durere retrosternală[x] e) Toate semnele enumerate în funcţie de forma şi stadiul clinic de evoluţie---------------------------------------------------------368) C.S. Pirozisul este semnul patognomic pentru: [ ] a) Cancerul gastric[ ] b) Acalazia cardiei[x] c) Boala de reflux gastroesofagian[ ] d) Gastrita cronică tip A[ ] e) Toate cele enumerate---------------------------------------------------------369) C.S. Metaplasia mucoasei esofagiene malpighiene cu o mucoasă metaplasică

gastrică sau intestinală este prezentă în:[ ] a) Ulcerul esofagian[ ] b) Stenoza peptică[x] c) Sindromul Barrett[ ] d) Esofagita erozivă[ ] e) Toate cele enumerate---------------------------------------------------------370) C.S. Manevra „Turn-up" (întoarcerea endoscopului cu vârful în sus) este

necesară pentru evidenţierea:[x] a) Herniei gastrice paraesofagiene[ ] b) Esofagului Barrett[ ] c) Diverticulilor esofagieni[ ] d) Acalaziei cardiei[ ] e) Bolii de reflux gastroesofagian---------------------------------------------------------371) C.S. Boala de reflux gastroesofagian se caracterizează prin:[ ] a) Prezenţa refluxului gastroesofagian[x] b) Prezenţa refluxului gastroesofagian patologic (> 50 epizoade / 24 ore)[ ] c) Leziuni ale mucoasei esofagiene obligatorii[ ] d) Metaplazia mucoasei obligatorie[ ] e) Creşterea tonusului sfincterului esofagian inferior---------------------------------------------------------372) C.S. Măsuri generale în cadrul tratamentului bolii de reflux gastroesofagian

sunt cele enumerate, cu excepţia:[ ] a) Regimul alimentar în prânzuri mici şi dese[ ] b) Evitarea alimentaţiei înainte de somn[ ] c) Evitarea alimentelor iritante (chimic, termic, mecanic)

[ ] d) Somn cu căpătâiul ridicat[x] e) Purtarea corsetelor---------------------------------------------------------373) C.S. Care din elementele de mai jos confirmă prezenţa cancerului esofagian ?[ ] a) Prezenţa regurgitaţiei[ ] b) Prezenţa disfagiei[ ] c) Pierderea în greutate[ ] d) Anemia[x] e) Nici unul din elementele enumerate---------------------------------------------------------374) C.S. Herniile transhiatale pot conduce la următoarele complicaţii, cu

excepţia:[ ] a) Esofagită peptică[ ] b) Încarcerare supradiafragmatică a stomacului[ ] c) Obstrucţie esofagiană prin inelul Schatzki[x] d) Disfagie funcţională[ ] e) Gastrită erozivă a pungii herniare---------------------------------------------------------375) C.S. Semnele radiologice posibile ale acalaziei:[ ] a) Lipsa sau reducerea camerei de aer gastrice[ ] b) Îngustarea segmentului inferior al esofagului[ ] c) Dilatarea corpului esofagului[ ] d) Esofagul cu peristaltism redus sau cu absenţa undelor peristaltice

propulsive[x] e) Toate criteriile enumerate sunt valabile---------------------------------------------------------376) C.S. Herniile diafragmale se pot solda cu următoarele complicaţii, excluzând:[ ] a) Hemoragii gastrointestinale superioare[ ] b) Esofagita de reflux[ ] c) Strangularea herniei[x] d) Diverticuli esofagieni[ ] e) Gastrita cronică a pungii herniane---------------------------------------------------------377) C.S. Gastrita cronică tip „B" se defineşte prin:[ ] a) Gastrită rigidă[ ] b) Gastrită granulomatoasă[ ] c) Gastrită autoimună[x] d) Gastrită antrală indusă de Helicobacter pylori[ ] e) Gastrită hipertrofică---------------------------------------------------------378) C.S. Boala Menetrier reprezintă:[x] a) Gastrita cronică hipertrofică gigantică[ ] b) Gastrita eozinofilă[ ] c) Gastrita cronică granulomatoasă[ ] d) Gastrita cronică polipoasă[ ] e) Gastrita cronică limfocitară---------------------------------------------------------379) C.S. Cel mai răspândit factor etiologic al gastritelor cronice hiperacidice este:[ ] a) Refluxul duodeno-gastral[x] b) Infecţia Helicobacter pylori[ ] c) Alcoolul[ ] d) Acidul acetilsalicilic[ ] e) Fumatul---------------------------------------------------------380) C.S. Cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice medicamentoase este

utilizarea:[ ] a) Colereticelor[ ] b) Prochineticelor[ ] c) Steroizilor anabolici[ ] d) Glicozidelor[x] e) Antiinflamatoarelor nonsteroidiene---------------------------------------------------------381) C.S. Durata terapiei complexe de eradicare a Helicobacter pylori constituie:[ ] a) 2-3 săptămâni[ ] b) Mai mult de 3 săptămâni[ ] c) 1-3 zile[x] d) 14 zile[ ] e) 30 zile---------------------------------------------------------382) C.S. Care dintre factorii numiţi nu posedă agresivitate pentru celulele

mucoasei gastrointestinale ?[x] a) Bicarbonatul[ ] b) Acizii biliari[ ] c) Pepsina[ ] d) Ioni de H+[ ] e) Fosfolipaza şi proteazele secretate de Helicobacter pylori---------------------------------------------------------383) C.S. Care dintre următoarele afirmaţii nu este caracteristică pentru ulcer la

senili:[ ] a) Frecvent se complică cu hemoragii[ ] b) Evoluţie cu simptomatică clinică ştearsă[ ] c) Se localizează de obicei în stomac[x] d) Se localizează de obicei în duoden[ ] e) Dimensiuni mari, dar nu este adînc---------------------------------------------------------384) C.S. Tumorile asociate sindromului Zollinger - Ellison mai frecvent sunt

localizate în:

PA

[ ] a) Stomac[ ] b) Esofag[ ] c) Ganglionii limfatici[ ] d) Splină[x] e) Pancreas sau duoden---------------------------------------------------------385) C.S. Care din condiţiile patologice de mai jos pot evolua cu gastropatie ?[ ] a) Diabetul zaharat[ ] b) Ciroza hepatică[ ] c) Mixedemul[ ] d) Insuficienţa cardiacă[x] e) Toate enumerate---------------------------------------------------------386) C.S. Care din simptomele de mai jos este patognomic gastritelor cronice ?[ ] a) Dureri epigastrale[ ] b) Inapetenţă[ ] c) Gust neplăcut[ ] d) Sialoree[x] e) Nici unul din simptomele enumerate---------------------------------------------------------387) C.S. Diagnosticul pozitiv într-o gastrită cronică se face prin:[ ] a) Examen clinic[ ] b) Examen radiologic[x] c) Examen morfologic[ ] d) Examen biochimic[ ] e) Toate cele enumerate în funcţie de forma clinică de gastrită---------------------------------------------------------388) C.S. La examenul obiectiv al unui pacient cu ulcer duodenal necomplicat se

pot întâlni semnele:[ ] a) Dispariţia matităţii hepatice (la percuţie)[ ] b) Semnul Murphy pozitiv[ ] c) Dureri la percuţia apofizelor spinoase Tio - Ti2[x] d) Dureri la palpare în regiunea epigastrică[ ] e) Toate semnele enumerate în funcţie de durata bolii---------------------------------------------------------389) C.S. Numiţi preparatele care formează o peliculă de protecţie pe baza

ulcerului:[ ] a) Gastrocepina[ ] b) Cimetidina[x] c) De-nolul[ ] d) Metronidazolul[ ] e) Metiluracil---------------------------------------------------------390) C.S. Indicaţi dieta necesară pacientului cu Dumping - sindrom:[ ] a) Dieta cu glucide uşor asimilate[ ] b) Alimentaţie lichidă[x] c) Dietă solidă şi semisolidă bogată în proteine[ ] d) Dieta lacto-vegetală[ ] e) Dieta îmbogăţită cu fibre vegetale---------------------------------------------------------391) C.S. Care dintre formaţiunile enumerate au un potenţial de malignizare înalt?[x] a) Polipii adenomatoşi[ ] b) Polipii hiperplazici[ ] c) Hamartomul[ ] d) Leiomiomul[ ] e) Fibromul---------------------------------------------------------392) C.S. Sinonimul celiachiei este:[x] a) Enteropatia glutenică[ ] b) Spru tropical[ ] c) Enteropatia secundară[ ] d) Boala Wippl[ ] e) Totul este corect---------------------------------------------------------393) C.S. Excluderea glutenului din alimentaţia unui subiect cu enteropatie

glutenică durează:[ ] a) Până la ameliorarea clinică[ ] b) Până la normalizarea funcţiei intestinului[x] c) Toată viaţa[ ] d) Până la normalizarea morfologiei mucoasei intestinale[ ] e) Până la normalizarea concentraţiei folaţilor serici---------------------------------------------------------394) C.S. Manifestările clinice ale diareei secretorie sunt:[ ] a) Materiile fecale cu mucus şi puroi[x] b) Diaree cu polifecalie[ ] c) "Diaree falsă"[ ] d) Alternarea constipaţiilor şi diareelor[ ] e) Rectoragii---------------------------------------------------------395) C.S. Pentru încetinirea funcţiei de propulsare a intestinului subţire în diarea

cronică se indică:[ ] a) Domperidon[ ] b) Metoclopramid[x] c) Loperamid[ ] d) Cisaprid[ ] e) Gluconat de Ca---------------------------------------------------------

396) C.S. Boala Crohn este o afecţiune idiopatică definită prin:[ ] a) Inflamaţia difuză a colonului[ ] b) Inflamaţia difuză a ileonului[x] c) Inflamaţia segmentară a oricărui segment al tractului gastrointestinal[ ] d) Inflamaţia difuză a oricărui segment al tractului gastrointestinal[ ] e) Inflamaţia difuză a colonului si ileonului---------------------------------------------------------397) C.S. Pentru colita ulceroasă nespecifică sunt caracteristice:[ ] a) Fistule[ ] b) Stenoze[x] c) Ulceraţii superficiale[ ] d) Granulom sarcoid[ ] e) Fisuri---------------------------------------------------------398) C.S. Preparatul recomandat pentru menţinerea remisiunei colitei ulceroase

nespecifice este:[ ] a) Prednisolonul[ ] b) Azatioprina[x] c) Mesalazina[ ] d) Metronidazol[ ] e) Penicilina---------------------------------------------------------399) C.S. Medicamentul de elecţie în giardioza intestinală este:[ ] a) Ampicilina[ ] b) Ciproflaxacina[ ] c) Mesalazina[x] d) Metronidazolul[ ] e) Tetraciclina---------------------------------------------------------400) C.S. Cea mai frecventă patologie a intestinului gros este:[ ] a) Diverticuloza intestinului[ ] b) Colita pseudomembranoasă[ ] c) Colita ulceroasă nespecifică[ ] d) Tumori ale intestinului gros[x] e) Sindromul intestinului iritabil---------------------------------------------------------401) C.S. Clinic sindromul colonului iritabil se poate manifesta prin simptoame, cu

excepţia:[ ] a) Diaree[ ] b) Dureri şi disconfort în abdomen[ ] c) Eliminarea mucusului la defecaţie[x] d) Hemoragie digestivă inferioară[ ] e) Constipaţii---------------------------------------------------------402) C.S. Complicaţiile sindromului colonului iritabil sunt:[ ] a) Hemoragiile intestinale[ ] b) Malignizarea procesului patologic în intestin[ ] c) Pseudopolipi ai intestinului[ ] d) Stricturi ale intestinului[x] e) Complicaţiile intestinale nu-s cunoscute---------------------------------------------------------403) C.S. Semnele endoscopice ale sindromului de colon iritabil sunt:[ ] a) Pseudopolipoza[x] b) Mucoasa neschimbată[ ] c) Ulceraţii unice în intestin[ ] d) Erozii unice ale mucoasei intestinale[ ] e) Prezenţa diverticulelor intestinale---------------------------------------------------------404) C.S. Care sunt căile de diseminare ale cancerului de colon ?[ ] a) Invazia locală[ ] b) Diseminarea prin implantare[ ] c) Diseminarea hematogenă[ ] d) Diseminarea limfatică[x] e) Toate enumerate---------------------------------------------------------405) C.S. Cum definiţi steatoreea ?[ ] a) Prezenţa în scaun de fragmente de alimente nedegerate[ ] b) Scaune frecvente şi abundente[x] c) Cantităţi mari de grăsimi eliminate prin scaun[ ] d) Scaun acolic[ ] e) Toate elementele enumerate în funcţie de gravitatea steatoreei---------------------------------------------------------406) C.S. Consumul crescut de fibre alimentare are rol:[ ] a) De factor de risc pentru cancerul colorectal[ ] b) De factor de risc pentru cancerul gastric[x] c) De factor protector faţă de cancerul rectocolic[ ] d) Nu are nici un rol faţă de cancerul rectocolic[ ] e) Nu se cunoaşte rolul lor---------------------------------------------------------407) C.S. Cancerul colorectal debutează cel mai frecvent prin:[ ] a) Rectoragii masive[x] b) Rectoragii oculte[ ] c) Ocluzie intestinală[ ] d) Fisuri[ ] e) Proctalgie---------------------------------------------------------408) C.S. Anatomic în ficat se evidenţiază:

PA

[ ] a) 4 lobi şi 7 segmente[ ] b) 3 lobi şi 6 segmente[x] c) 2 lobi şi 8 segmente[ ] d) 2 lobi şi 5 segmente[ ] e) Lipseşte deviderea în lobi şi segmente---------------------------------------------------------409) C.S. Macrofagi organospecifici ai ficatului sunt:[ ] a) Celulele Ito[x] b) Celulele Kupffer[ ] c) Celulele Pit[ ] d) Plasmocitele[ ] e) Macrofagii alveolari---------------------------------------------------------410) C.S. Steluţele vasculare se datorează: [ ] a) Hipoestrogenemiei[ ] b) Hipoaldosteronemiei[x] c) Hiperestrogenemiei[ ] d) Hiperaldosteronemiei[ ] e) Hiperglucagonemiei---------------------------------------------------------411) C.S. La inspecţia cavităţii bucale puteţi identifica următorul aspect tipic

pentru hepatopatia cronică:[ ] a) Afte bucale[ ] b) Gingivită necrozantă[ ] c) Edeme labiale[ ] d) Glosită atrofică[x] e) Nici unul din elementele enumerate---------------------------------------------------------412) C.S. Ce vă poate sugera prezenţa unei hiperecogenităţi hepatice difuze la

examenul ecografic ?[ ] a) Hemangiom hepatic[x] b) Steatoză hepatică[ ] c) Metastaze hepatice[ ] d) Cancer hepatic[ ] e) Hematom---------------------------------------------------------413) C.S. Sindromul biologic de citoliză hepatică cuprinde:[x] a) Creşterea ALAT[ ] b) Hipoalbuminemia[ ] c) Scăderea ASAT[ ] d) Hipergamaglobulinemia[ ] e) Creşterea 5-nucleotidazei---------------------------------------------------------414) C.S. In ce condiţii creşte gama glutamiltranspeptidaza ?[ ] a) Ulcer gastroduodenal[ ] b) Pancreatită cronică[ ] c) Colecistită cronică[x] d) Hepatopatie alcoolică[ ] e) Enteropatie glutenică---------------------------------------------------------415) C.S. Care sînt semnele ce nu pot fi întâlnite într-o hepatită alcoolică acută ?[x] a) Scăderea IgA serice[ ] b) Creşterea gama GT[ ] c) Creşterea transaminazelor[ ] d) Trombocitopenie[ ] e) Leucocitoză---------------------------------------------------------416) C.S. Care din virusurile hepatice are acidul nucleic ADN?[ ] a) Hepatita A[x] b) Hepatita B[ ] c) Hepatita C[ ] d) Hepatita D[ ] e) Toate---------------------------------------------------------417) C.S. In sânge pot fi decelaţi markerii infecţiei HBV, cu excepţia:[x] a) HBcAg[ ] b) HBsAg[ ] c) Anti-HBc[ ] d) HBeAg[ ] e) Anti-HBe---------------------------------------------------------418) C.S. Infecţia HCV se priveşte ca un „mecanism declanşator" (trigger) în

dezvoltarea:[x] a) Hepatitei autoimune[ ] b) Colangitei sclerozante[ ] c) Cirozei biliare primare[ ] d) Infecţiei HDV[ ] e) Infecţiei HBV---------------------------------------------------------419) C.S. Evoluţia cronică a hepatitei virale B este cauzată de:[ ] a) Toleranţa imunologică[ ] b) Răspunsul imun normal[ ] c) Reacţia hiperergică a sistemului imun[x] d) Imunodeficienţe secundare sau primare[ ] e) Toate enumerate---------------------------------------------------------

420) C.S. Care este singurul element de certitudine ce diferenţiază hepatita cronică activă de cea persistentă ?

[ ] a) Evoluţie peste 6 luni[ ] b) Transaminaze crescute peste valori de 5 ori normalul[ ] c) VSH accelerat[x] d) Aspectul histologic[ ] e) Hipergamaglobulinemia importantă---------------------------------------------------------421) C.S. Care este criteriul necesar pentru diagnosticul de hepatită cronică

activă ?[ ] a) Icter[ ] b) ALT > de 5 % faţă de norme[ ] c) Hipoalbuminemie[x] d) Leziuni bioptice de tip necrotic[ ] e) Anamnestic de hepatită virală---------------------------------------------------------422) C.S. După ce interval minim de evoluţie putem vorbi de o hepatită cronică ?[ ] a) 3 luni[ ] b) 5 luni[x] c) 6 luni[ ] d) 9 luni[ ] e) 12 luni---------------------------------------------------------423) C.S. Terapia antivirală în caz de infecţia HBV cronică este indicată:[ ] a) HBsAg+[x] b) ADN HBV+[ ] c) Anti HBs+[ ] d) Anti HBe+[ ] e) Anti HB cor sumar +---------------------------------------------------------424) C.S. Prezenţa anticorpilor antimitocondriali este caracteristică pentru: [ ] a) Hepatita acută A[x] b) Ciroza biliară primară[ ] c) Ciroza alcoolică[ ] d) Boala Wilson - Conovalov[ ] e) Hepatita acută B---------------------------------------------------------425) C.S. Simptomul precoce în ciroza biliară primară este:[ ] a) Icterul[x] b) Pruritul cutanat[ ] c) Febra[ ] d) Dureri în hipocondrul drept[ ] e) Ascita---------------------------------------------------------426) C.S. Tratamentul cirozei biliare primitive include următoarele, cu excepţia:[ ] a) Imunodepresive[ ] b) Colestiramină[ ] c) Vitamine liposolubile (A, D, E, K)[ ] d) Acidul ursodeoxicolic[x] e) Repermeabilizare prin endoproteză a căilor biliare---------------------------------------------------------427) C.S. Denumiţi sindromul pe baza căruia putem presupune evoluţia hepatitei

spre ciroză hepatică.[ ] a) Sindromul asteno-vegetativ[ ] b) Sindromul de citoliză[ ] c) Sindromul imuno-inflamator[x] d) Sindromul de hipertensiune portală[ ] e) Sindromul de colestază---------------------------------------------------------428) C.S. Care sunt elementele histologice ce se pot întâlni într-o ciroză activă ?[ ] a) Prezenţa de infiltrat inflamator limfo - plasmocitar portal[ ] b) Necroza celulară[ ] c) Prezenţa de ţesut fibrotic difuz[ ] d) Nodulii regenerativi[x] e) Toate elementele enumerate---------------------------------------------------------429) C.S. Denumiţi sindromul care caracterizează stadiul de decompensare a

cirozei:[ ] a) Sindromul de hipersplenism[ ] b) Sindromul imuno-inflamator[x] c) Sindromul insuficienţei hepatice[ ] d) Sindromul asteno-neurotic[ ] e) Sindromul de colestază---------------------------------------------------------430) C.S. Hemoragia digestivă superioară din ciroză se produce mai frecvent prin

unul din mecanismele următoare:[x] a) Ruptură de varice esofagiene[ ] b) Sindrom Mallory-Weiss[ ] c) Ulcer gastric[ ] d) Eroziuni esofagiene de reflux[ ] e) Gastrită hemoragică---------------------------------------------------------431) C.S. Encefalopatia hepatică la un cirotic poate fi declanşată de următoarele

cauze, cu excepţia:[ ] a) Regim alimentar hiperproteinic[x] b) Regim alimentar hiperglucidic[ ] c) Hipokaliemie

PA

[ ] d) Hemoragie digestivă[ ] e) Tratament neurosedativ---------------------------------------------------------432) C.S. Hipoalbuminemia din ciroză se explică prin:[ ] a) Hipercatabolism[x] b) Insuficienţa sintezei hepatice[ ] c) Gastroenteropatie exsudativă[ ] d) Sindrom de malabsorbţie[ ] e) Proteinurie---------------------------------------------------------433) C.S. Care din manifestările clinice nu sunt caracteristice pentru cancerul

hepatic?[ ] a) Ascita[ ] b) Hepatomegalia[ ] c) Dureri în hipocondrul drept[ ] d) Icterul tegumentelor[x] e) Diarea---------------------------------------------------------434) C.S. Cea mai frecventă tumoare hepatică malignă este:[x] a) Hepatocarcinomul[ ] b) Colangiocarcinomul[ ] c) Angiosarcomul[ ] d) Hepatoblastomul[ ] e) Carcinosarcomul---------------------------------------------------------435) C.S. Marker caracteristic al cancerului hepatic este:[ ] a) Eritrocitoza[ ] b) Trombocitoza[x] c) a-fetoproteina[ ] d) Hipercalciemia[ ] e) CA -19-9---------------------------------------------------------436) C.S. Deficitul căreia dintre enzime se constituie mai rapid în pancreatita

cronică?[ ] a) Amilaza[x] b) Lipaza[ ] c) Tripsina[ ] d) Elastaza[ ] e) Chimotripsina---------------------------------------------------------437) C.S. Care caracteristică a durerii în pancreatita cronică nu este adevărată?[ ] a) Durerea poate fi intermitentă, pregnantă, cu durată de ore, zile şi chiar

săptămâni[ ] b) Sediul durerii este epigastric ori spre hipocondriul stâng, cu iradiere în

spate sau "în centură"[x] c) Durerea se se poate ameliora după prânzuri[ ] d) Durerea se ameliorează la aplecarea anterogradă a trunchiului sau în poziţie

şezând[ ] e) Durerea poate fi persistentă, profundă, sâcâitoare, perioadele dureroase

fiind relativ continue---------------------------------------------------------438) C.S. Când este indicat testul la secretină pentru diagnosticul pancreatitei

cronice? [ ] a) Prezenţa calcificărilor pancreatice[ ] b) Prezenţa steatoreei pancreatice[ ] c) Prezenţa diabetului zaharat pancreatogen[x] d) Lipsa atât a calcificărilor pancreatice, cît şi a steatoreei şi a diabetului

zaharat pancreatogen[ ] e) Prezenţa atât a calcificărilor pancreatice, cît şi a steatoreei şi a diabetului

zaharat pancreatogen---------------------------------------------------------439) C.S. Care dintre bolile pancreatice numite se întâlneşte mai frecvent?[ ] a) Pancreatita cronică ereditară[ ] b) Pancreatita cronică indurativă[x] c) Pancreatita cronică recidivantă[ ] d) Chistadenocarcinomul pancreatic[ ] e) Adenocarcinomul ductal---------------------------------------------------------440) C.S. Cauza cea mai frecventă a pancreatitei cronice la adult este:[ ] a) Litiaza biliară[x] b) Intoxicaţia cronică alcoolică[ ] c) Hipercalciemia[ ] d) Obezitatea[ ] e) Diabetul zaharat---------------------------------------------------------441) C.S. Care investigaţie este mai informativă pentru diagnosticul diferenţial

între pancreatita cronică şi neoplasmul pancreatic ?[ ] a) Cercetarea enzimelor pancreatice serice (lipaza)[ ] b) Testul combinat la secretină şi colecistokinină[ ] c) Testarea curbei glicemice[ ] d) Testarea markerilor tumorali (CA 19 - 9)[x] e) Biopsia pancreatică percutană sub ghidaj ecografic---------------------------------------------------------442) C.S. Dozarea preparatelor enzimatice complexe în caz de insuficienţă

exocrină pancreatică se efectuează după conţinutul de:[ ] a) Amilază[x] b) Lipază

[ ] c) Tripsină[ ] d) Elastază[ ] e) Chimotripsină---------------------------------------------------------443) C.S. Care dintre manifestările clinice ale malabsorbţiei în pancreatita cronică

se întâlneşte mai frecvent?[x] a) Scaune anormale, steatoree[ ] b) Anemia[ ] c) Dermatita[ ] d) Hemoragiile[ ] e) Diareea secretorie---------------------------------------------------------444) C.S. Cum credeţi că poate fi obiectivizată stetoreea ?[x] a) Prin coloraţie cu Sudan III a materiilor fecale[ ] b) Prin dozarea azotului din fecale[ ] c) Prin efectuarea unei pancreatografii[ ] d) Prin explorări radioizotopice[ ] e) Prin radiografie abdominală---------------------------------------------------------445) C.S. Ce semnificaţie are instalarea icterului pe fondul unei suferinţe

pancreatice ?[ ] a) Hemoliză sporită prin creşterea enzimelor pancreatice în ser[x] b) Dezvoltarea unui neoplasm de cap de pancreas[ ] c) Insuficienţă hepato-celulară în cadrul sindromului de malabsorbţie[ ] d) Dezvoltarea unui neoplasm de corp de pancreas[ ] e) Toate cele enumerate---------------------------------------------------------446) C.S. Pentru aprecierea funcţiei exocrine a pancreasului se utilizează testul:[ ] a) Toleranţa la glucoza[x] b) Testul secretină - pancreozimină[ ] c) Activitatea serică a transaminazelor[ ] d) Coeficientul amilază / creatinin[ ] e) Fosfataza alcalină---------------------------------------------------------447) C.S. Care este clinica unei colangite sclerozante primitive ?[ ] a) Icter[ ] b) Prurit[ ] c) Astenie[ ] d) Hepatomegalie[x] e) Toate cele enumerate---------------------------------------------------------448) C.S. In tratamentul colicii biliare este contraindicată administrarea de:[ ] a) Atropină[ ] b) Algocalmin[ ] c) Papaverină[x] d) Morfina[ ] e) Nitraţi---------------------------------------------------------449) C.S. Care din afirmaţiile numite nu este caracteristică pentru tabloul clinic al

litiazei biliare?[ ] a) Dureri în hipocondrul drept[ ] b) Iradierea durerilor în umărul şi omoplatul drept[ ] c) Sindrom dispeptic[x] d) Iradierea durerilor în regiunea inghinală[ ] e) Manevra Murphy pozitivă---------------------------------------------------------450) C.S. Metoda cea mai larg utilizată pentru identificarea litiazei biliare este:[ ] a) Examenul radiologic panoramic al abdomenului[ ] b) Colangiografia endoscopică retrogradă[x] c) Ecografia abdominală[ ] d) Colecistografia orală[ ] e) Tomografia computerizată---------------------------------------------------------451) C.S. Factorii etiopatogenetici ai colecistitei cronice sunt următoarii:[ ] a) Calculi biliari[ ] b) Infecţia[ ] c) Suferinţe ale unor organe adiacente[ ] d) Tulburări hormonale[x] e) Toate cele enumerate---------------------------------------------------------452) C.S. Sindromul postcolecistectomic include diferite afecţiuni

morfofuncţionale, cu excepţia:[ ] a) Calcul restant în căile biliare[x] b) Anastomozita[ ] c) Colangita[ ] d) Disfuncţia sfincterului Oddi[ ] e) Sindromul de bont lung---------------------------------------------------------453) C.S. Care din afirmaţiile numite nu este caracteristică pentru clinica litiazei

biliare?[x] a) Diaree[ ] b) Dureri în hipocondrul drept[ ] c) Constipaţii[ ] d) Stază veziculară[ ] e) Dispepsie---------------------------------------------------------

PA

454) C.S. Care din factorii numiţi nu are însemnătate în etiopatogenia litiazei biliare?

[x] a) Hipertensiunea arterială[ ] b) Hipodinamia[ ] c) Obezitatea[ ] d) Hiperlipidemia[ ] e) Vârsta înaintată---------------------------------------------------------455) C.S. In terapia de dizolvare orală a litiazei biliare se indică:[ ] a) Spasmolitice[ ] b) M-holinolitice[ ] c) Miolitice selective[x] d) Acidul ursodeoxicolic[ ] e) Ulei de măsline---------------------------------------------------------456) C.S. Numiţi cel mai frecvent agent cauzal al angiocolitei:[ ] a) Stafilococii[ ] b) Pneumococii[ ] c) Streptococii[x] d) Esherihia coli[ ] e) Fungii---------------------------------------------------------457) C.S. Infectarea căilor biliare intra-şi extrahepatice se produce pe următoarele

căi:[ ] a) Hematogenă[ ] b) Limfogenă[ ] c) Ascendentă[ ] d) Per continuitatem[x] e) Toate cele enumerate---------------------------------------------------------458) C.S. Tratamentul colecistitei cronice include:[ ] a) Antibiotice[ ] b) Coleretice[ ] c) Spasmolitice[ ] d) Regimul igieno-dietetic[x] e) Toate enumerate---------------------------------------------------------459) C.S. Care este cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare ? [ ] a) Dispepsia[ ] b) Febra[ ] c) Eructaţia[x] d) Colica biliară[ ] e) Steatoreea---------------------------------------------------------460) C.S. Tabloul clinic al coledocolitiazei include semne, cu excepţia:[ ] a) Dureri biliare[ ] b) Icter[ ] c) Febra[x] d) Pirozis[ ] e) Hepatomegalie---------------------------------------------------------461) C.M. Care din bolile de mai jos apar mai frecvent la femei ?[ ] a) Hemocromatoza[ ] b) Boala Wilson[x] c) Colelitiaza[x] d) Hepatita autoimună[ ] e) Cancerul pancreatic---------------------------------------------------------462) C.M. In care din afecţiunile de mai jos se poate întâlni hematemeză ?[ ] a) Esofagită catarală[x] b) Varice gastrice[x] c) Ulcere de stres[x] d) Sindromul Zollinger-Ellison[x] e) Boala Mallory-Weis---------------------------------------------------------463) C.M. In care din circumstanţele de mai jos credeţi că poate apare disfagie ?[ ] a) Obezitate[x] b) Sclerodermie sistemică[x] c) Miastenia gravis[x] d) Acalazia cardiei[x] e) Cancerul esofagian---------------------------------------------------------464) C.M. Acalazia cardiei se caracterizează prin:[x] a) Insuficienţa de relaxare a sfincterului esofagian inferior în timpul deglutiţiei[ ] b) Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului[ ] c) Mucoasa columnară a esofagului netedă sau cu cicatrice[ ] d) Insuficienţa de contracţie a sfincterului esofagian inferior[x] e) Absenţa undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian---------------------------------------------------------465) C.M. Numiţi complicaţiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian.[x] a) Sindromul Barrett[x] b) Ulcerul esofagian[ ] c) Stenoza pilorică[x] d) Hemoragia digestivă superioară[x] e) Cancerul esofagian---------------------------------------------------------466) C.M. Tratamentul patogenetic al bolii de reflux gastroesofagian include:

[ ] a) Tratament anti-Helicobacter pylori[x] b) Medicaţie antisecretorie[ ] c) Antiflamatoare nonsteroidiene[x] d) Prokinetice[ ] e) Beta- adreno blocante---------------------------------------------------------467) C.M. Care preparate pot agrava sau provoaca refluxul gastroesofagian ?[ ] a) Domperedonul[x] b) Isosorbid dinitrat[x] c) Atropina[ ] d) Metoclopramidum[x] e) Theophyllina---------------------------------------------------------468) C.M. Numiţi metodele de diagnostic instrumental, care sunt apte să confirme

prezenţa bolii de reflux gastroesofagian[x] a) Monitorizarea pH-ului esofagian[ ] b) Endoscopia digestivă superioară[x] c) Manometria monitorizată a esofagului[ ] d) Examenul ecografic[ ] e) Analiza histologică---------------------------------------------------------469) C.M. Complicaţiile locale ale bolii de reflux gastroesofagian pot fi puse în

evidenţă prin:[ ] a) Monitorizarea pH-ului esofagian[x] b) Endoscopia digestivă superioară[ ] c) Test cu D-xyloză[x] d) Examenul histologic al fragmentelor de mucoasă esofagiană[ ] e) Manometria monitorizată a esofagului---------------------------------------------------------470) C.M. Pentru stabilirea diagnosticului de disfagie funcţională:[ ] a) E suficientă prezenţa senzaţiei de dificultate la deglutiţie[x] b) Este necesar de exclus patologia esofagiană organică[x] c) Este necesar de exclus acalazia[x] d) Sunt necesare evaluări pentru excluderea refluxului gasroesofagian

patologic[ ] e) Nu este valabilă nici una din strategiile enumerate---------------------------------------------------------471) C.M. In producerea herniilor transhiatale intervin următorii factori:[x] a) Slăbirea sistemelor de fixare a segmentului esofago-cardio-tuberozitar[x] b) Lărgirea hiatusului diafragmatic[x] c) Creşterea presiunii abdominale[ ] d) Refluxul gastroesofagian[ ] e) Dispepsia funcţională---------------------------------------------------------472) C.M. Diferenţierea durerilor toracice funcţionale de origine esofagiană de

durerea în angina pectorală se bazează pe:[ ] a) Localizarea retrosternală a durerii[x] b) Reducerea durerii la ingestia de antiacide[x] c) Influenţa de P-blocantelor asupra intensităţii durerii[ ] d) Apariţia durerilor este în legătură cu stresul psihoemoţional[ ] e) Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină---------------------------------------------------------473) C.M. Care din simptomele enumerate mai jos sunt caracteristice pentru

sindromul de dispepsie funcţională?[x] a) Senzaţie de arsură epigastrică[ ] b) Dureri abdominale, care se amiliorează după defecaţie[x] c) Saţietate precoce[ ] d) Meteorism[x] e) Durere epigastrică---------------------------------------------------------474) C.M. Se disting următoarele variante clinice ale dispepsiei funcţionale:[x] a) De tip ulceros[x] b) De tip dismotilitate[x] c) Forma nespecifică[ ] d) Cu predominarea balonării, distensiei abdominale şi durerilor[ ] e) Cu predominarea diareei---------------------------------------------------------475) C.M. Cine necesită o explorare paraclinică pentru diagnosticul diferenţial

dintre dispepsia funcţională şi cea organică?[x] a) Bolnavii cu subfebrilitate[x] b) Bolnavii cu simptome nocturne[x] c) Bolnavii peste 45 ani[ ] d) Bolnavii sub 45 ani[x] e) Scăderea ponderală nemotivată---------------------------------------------------------476) C.M. Factorii etiopatogenetici şi fiziopatologici numiţi sunt comuni atît

ulcerului gastric, cît şi celui duodenal:[x] a) Fumatul[x] b) Alcoolul[x] c) Helicobacter pylori[ ] d) Hipersecreţia nocturnă de HCl[x] e) Preparatele antiinflamatorii non-steroidiene---------------------------------------------------------477) C.M. Criteriile diagnostice pentru gastrita autoimună sunt următoarele:[x] a) Autoanticorpii serici anti-celule parietale[x] b) Gastrita atrofică fundală[x] c) Anemia Biermer (pernicioasă)

PA

[x] d) Autoanticorpii anti-factor intrinsec[ ] e) Gastrita antrală---------------------------------------------------------478) C.M. Gastrita cronică de tip „A" reprezintă:[x] a) Gastrita fundală[ ] b) Gastrita de reflux biliar[x] c) Gastrita autoimună[ ] d) Gastrita asociată cu Helicobacter pylori[ ] e) Gastrita limfocitară---------------------------------------------------------479) C.M. Gastrita biliară de reflux necesită tratament cu:[x] a) Metoclopramid[ ] b) Propranolol[x] c) Domperidon[ ] d) Atropină[ ] e) Prednisolon---------------------------------------------------------480) C.M. Tabloul clinic al sindromului Zollinger-Ellison include:[x] a) Diareea[x] b) Ulcerele refractare la tratament standart[x] c) Sindromul algic pronunţat, ce se supune greu tratamentului antiulceros

standart[ ] d) Constipaţiile[ ] e) Leucopenia---------------------------------------------------------481) C.M. Afecţiuni precanceroase ale stomacului sunt:[ ] a) Gastrita hiperclorhidrică[x] b) Gastrita cronică atrofică cu metaplazie intestinală[ ] c) Gastrita de reflux biliar[x] d) Boala Menetrier[ ] e) Gastrita eozinofilică---------------------------------------------------------482) C.M. Terapia de linia 1 pentru eradicarea Helicobacter pylori recomandată::[ ] a) Quamanel 20 mx x 2 ori/zi[ ] b) Claritromicini 250 mx x 2 ori/zi[x] c) Omeprazol 20 mg x 2 ori/zi[x] d) Amoxicillină - 1 g x 2 ori/zi[x] e) Claritromicină - 500 mg x 2 ori/zi---------------------------------------------------------483) C.M. Gastrita granulomatoasă e legată etiopatogenetic cu:[x] a) Boala Crohn[x] b) Tuberculoza[x] c) Sarcoidoza[x] d) Sifilisul[ ] e) Helicobacter pylori---------------------------------------------------------484) C.M. Care este conduita terapeutică într-o gastrită acută simplă ?[ ] a) Se administrează preparate cortizonice sau antiinflamatoare nesteroidiene[ ] b) Se administrează propranolul per os sau în lavaj[x] c) Se întrerupe contactul cu substanţe iritante[ ] d) Se aplică pungă de gheaţă pe regiunea epigastrică[x] e) Se administrează Omeprazol---------------------------------------------------------485) C.M. Care din simptomele enumerate mai jos caracterizează ulcerul duodenal

?[x] a) Dureri epigastrale[x] b) Simptoame dispeptice[ ] c) Xerostomie[ ] d) Alternanţa diaree-constipaţie[ ] e) Meteorism---------------------------------------------------------486) C.M. Care credeţi că sunt indicaţiile fibroendoscopiei gastroduodenale ?[ ] a) Abdomenul acut[x] b) Hemoragia digestivă superioară[x] c) Ulcerul anastomotic postoperator[x] d) Ulcerul duodenal[x] e) Varicele esofagiene---------------------------------------------------------487) C.M. Care credeţi că sunt complicaţiile ulcerelor ?[x] a) Perforaţia[x] b) Stenozarea[x] c) Malignizarea[x] d) Penetraţia[ ] e) Esofagita de reflux---------------------------------------------------------488) C.M. Care sunt indicaţiile de tratament chirurgical în ulcer cronic ?[ ] a) Hemoragie digestivă unică, fără tulburări hemodinamice[x] b) Perforaţia[ ] c) Ulcerul postbulbar[ ] d) Ulcerul gastric[x] e) Stenoza decompensată---------------------------------------------------------489) C.M. Care din leziunile de mai jos sunt considerate ca precanceroase ?[x] a) Gastrita Menetrier[ ] b) Ulcerele de stres[x] c) Polipii gastrici adenomatoşi mai mari de 2 cm[ ] d) Ulcerul cronic duodenal

[ ] e) Gastrita hiperacidică---------------------------------------------------------490) C.M. Un pacient cu neoplasm gastric poate descrie:[ ] a) Dureri abdominale colicative[x] b) Anorexie selectivă, mai ales pentru carne[x] c) Vărsături cu alimente ingerate în urmă cu mai mult de 24 ore[x] d) Epigastralgii cvasicontinui care nu sunt ameliorate de alimentaţie[ ] e) Diaree cu polifecalie---------------------------------------------------------491) C.M. Ce alterări biologice pot apare în neoplasmul gastric ?[x] a) Prezenţa antigenului carcinoembrionar[x] b) Scăderea hemoglobinei[ ] c) Leucopenie[x] d) Creşterea VSH-ului[ ] e) Creşterea acidului uric---------------------------------------------------------492) C.M. Numiţi preparatele care se utilizează în tratamentul gastritei cronice de

reflux.[x] a) Prochinetice[x] b) H2-blocheri[x] c) Inhibitori ai pompei de protoni[ ] d) Amoxicillina[ ] e) Claritromicina---------------------------------------------------------493) C.M. Numiţi factorii ulcerogeni în patogenia bolii ulceroase.[x] a) Prezenţa Helicobacter pylori[x] b) Hipersecreţia HCl[x] c) Hiperproducerea de pepsină[ ] d) Mărirea secreţiei de bicarbonaţi[ ] e) Mărirea sintezei de prostaglandine---------------------------------------------------------494) C.M. Numiţi factorii de protecţie în patogenia bolii ulceroase. [x] a) Mărirea sintezei de prostaglandine[ ] b) Mărirea secreţiei de pepsină[ ] c) Creşterea concentraţiei serice de gastrină[x] d) Mărirea secreţiei de bicarbonaţi[x] e) Regenerarea normală a mucoasei---------------------------------------------------------495) C.M. Numiţi semnele caracteristice ulcerului duodenal:[ ] a) Vârsta înaintată (50-70 ani)[x] b) Ritmicitatea şi periodicitatea sezonieră a sindromului dolor[x] c) Mărirea secreţiei gastrice acide nocturne[ ] d) Lipsa poftei de mâncare[ ] e) Durere difuză în abdomen---------------------------------------------------------496) C.M. Numiţi preparatele cu acţiune asupra factorului acido-peptic în

patogeneza bolii ulceroase:[x] a) Famotidina (ranitidina)[x] b) Almagelul (fosfalugelul)[ ] c) Retabolilul[x] d) Omeprazolul[ ] e) Metronidazolul---------------------------------------------------------497) C.M. Numiţi preparatele care acţionează asupra Helicobacter pylori în

tratamentul bolii ulceroase:[ ] a) Platifilina[ ] b) Cimetidina[x] c) Amoxicilina[x] d) Preparate de bismut[x] e) Metronidazolul---------------------------------------------------------498) C.M. Care sunt semnele caracteristice pentru Dumping-sindrom?[x] a) Palpitaţii postprandiale[x] b) Astenie fizică pronunţată postprandială[ ] c) Disfagie[ ] d) Necesitatea în alimentaţie lichidă[ ] e) Ameliorarea stării în poziţie verticală---------------------------------------------------------499) C.M. Numiţi maladiile cu risc oncologic.[ ] a) Ulcerul duodenal[x] b) Gastrita cronică a bontului gastric[ ] c) Duodenita cronică[ ] d) Sindromul de ansă aferentă[x] e) Ulcerul gastric---------------------------------------------------------500) C.M. Numiţi factorii implicaţi în patogeneza duodenitei cronice.[x] a) Agresiunea acido-peptică[x] b) Dereglarea troficii mucoasei[ ] c) Hipertensiunea arterială[x] d) Staza duodenală[ ] e) Boală de reflux gastro-esofagian---------------------------------------------------------501) C.M. Numiţi factori etiologici ai duodenitei cronice:[x] a) Helicobacter pylori[x] b) Corticosteroizi[x] c) Antiinflamatorii nonsteroidiene[ ] d) Clostridium difficile

PA

[x] e) Lamblioză---------------------------------------------------------502) C.M. Simptomatologia posibilă în duodenita cronică:[x] a) De tip ulceros[ ] b) Colică abdominală[x] c) De tip dispeptic[x] d) Asimptomatică[ ] e) Pierdere ponderală manifestă---------------------------------------------------------503) C.M. Indicaţiile polipectomiei endoscopice sunt.[x] a) Adenoamele gastrice ce nu au devenit maligne[x] b) Mărimea până la 20 mm[ ] c) Polip hiperplazic[ ] d) Mărimea mai mult de 20 mm[ ] e) Formaţiunea protruzivă cu baza mare de implantare---------------------------------------------------------504) C.M. Care sunt semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune?[x] a) Sindrom anemic[ ] b) Sindrom de intoxicaţie[x] c) Fenomene neurologice degenerative[x] d) Sindrom dispeptic[ ] e) Diaree hemoragică---------------------------------------------------------505) C.M. Inflamaţia granulomatoasă a mucoasei gastrice este posibilă în:[x] a) Tuberculoză[x] b) Sarcoidoză[x] c) Boala Crohn[x] d) Sifilis[ ] e) Amiloidoză---------------------------------------------------------506) C.M. Care sînt mecanismele patogenetice ale diareei cronice?[ ] a) Aciditatea gastrică majorată[x] b) Mărirea presiunii osmotice intralumenale[x] c) Tranzitul intestinal accelerat[x] d) Hiperexudaţie intestinală[ ] e) Scăderea presiunii osmotice intralumenale---------------------------------------------------------507) C.M. Enumeraţi maladiile ce decurg cu diaree cronică:[x] a) Enteropatia glutenică[ ] b) Boala Hirschsprung[ ] c) Dizenteria[x] d) Sindromul de intestin scurt[x] e) Insuficienţa dizaharidazică---------------------------------------------------------508) C.M. Clinic sindromul de malabsorbţie se manifestă prin: [x] a) Scădere progresivă în pondere[x] b) Edeme şi ascită[x] c) Dureri în oase şi parestezii[x] d) Sîngerarea mărită[ ] e) Artrite---------------------------------------------------------509) C.M. Sindromul de malabsorbţie poate fi condiţionat de:[x] a) Insuficienţa exocrină a pancreasului[x] b) Deficitul acizilor biliari în rezultatul bolii colestatice a ficatului[x] c) Ischemia cronică a intestinului subţire[ ] d) Patologia funcţională a intestinului gros[ ] e) Sindromul colonului iritabil---------------------------------------------------------510) C.M. Tratamentul sindromului de malabsorbţie include:[x] a) Administrarea parenterală de vitamine[ ] b) Indicarea preparatelor de antifermenţi[x] c) Administrarea parenterală de preparate proteice[ ] d) Administrarea prokineticelor[x] e) Administrarea parenterală de microelemente---------------------------------------------------------511) C.M. Paraclinic sindromul de malabsorbţie se manifestă prin:[x] a) Hipoalbuminemie[ ] b) Creşterea ceruloplasminei[x] c) Hipovitaminoză[x] d) Steatoree[x] e) Scăderea nivelului fierului seric---------------------------------------------------------512) C.M. Clasificarea fiziopatologică a diareilor cronice înclude:[x] a) Diareea osmotică[x] b) Diareea secretorie[x] c) Diareea prin tulburări de motilitate[x] d) Diareea prin leziuni inflamatorii ale mucoasei[ ] e) Diareea hipoostomică---------------------------------------------------------513) C.M. Diareea hemoragică poate fi cauzată de:[x] a) Şhigella[ ] b) Helicobacter pylori[x] c) Entamoeba histolitica[x] d) Salmonella[x] e) Eh. coli enteropatogenă---------------------------------------------------------

514) C.M. Metoda de bază a tratamentului enteropatiei glutenice este excluderea din alimentaţie a produselor:

[x] a) Grîu[x] b) Orz[x] c) Secară[ ] d) Orez[x] e) Ovăz---------------------------------------------------------515) C.M. Testele paraclinice folosite pentru precizarea patologiei intestinului

subţire: [x] a) Examen radiologic[x] b) Examen endoscopic[x] c) Examinare coprologică[x] d) Test de toleranţă la lactoză[ ] e) Test cu secretina - pancreozimină---------------------------------------------------------516) C.M. Tratamentul enterocolitei virale acute înclude:[ ] a) Preparate antivirale (interferone)[ ] b) Preparate antibacteriene[ ] c) Preparate antifungice[x] d) Reechilibrare hidroelectrolitică[x] e) Loperamida---------------------------------------------------------517) C.M. Manifestările extraintestinale în boala Crohn sunt:[ ] a) Diabetul zaharat[x] b) Pioderma gangrenosum[x] c) Spondilita anchilozantă[x] d) Eritemul nodos[x] e) Artrita---------------------------------------------------------518) C.M. În tratamentul patogenetic al bolii Crohn se utilizează:[x] a) Mesalazina[x] b) Corticosteroizii[x] c) Azatioprina[ ] d) Platifilina[ ] e) Famotidina---------------------------------------------------------519) C.M. Macroscopic pentru colita ulceroasă nespecifică este caracteristic:[ ] a) Leziuni cu caracter segmentar[ ] b) Aspect de „piatră de pavaj"[x] c) Hemoragii de contact[x] d) Ulceraţii superficiale[ ] e) Fistule intestinale---------------------------------------------------------520) C.M. Examenul endoscopic în colita ulceroasă nespecifică constată:[ ] a) Relief în „piatră de pavaj"[x] b) Ulceraţii polimorfe superficiale[ ] c) Ulcere liniare profunde[x] d) Friabilitatea mucoasei[x] e) Ştergerea luciului, edem, hiperemie---------------------------------------------------------521) C.M. Irigoscopia în stadiile avansate ale colitei ulceroase nespecifice denotă:[x] a) Scurtarea colonului[x] b) Dehaustrarea colonului[x] c) Spiculi marginali/pete baritate[ ] d) Fistule[x] e) Colonul cu aspect tubular---------------------------------------------------------522) C.M. Complicaţiile colonice în colita ulceroasă nespecifică sunt:[x] a) Megacolonul toxic[x] b) Hemoragia digestivă inferioară[ ] c) Complicaţiile intestinale nu-s cunoscute[x] d) Perforaţia[x] e) Fistule viscero-viscerale---------------------------------------------------------523) C.M. Formele clinice de constipaţie cronică sunt:[ ] a) Constipaţia osmotică[x] b) Constipaţia idiopatică[ ] c) Constipaţia secretorie[x] d) Constipaţia prin tulburarea defecaţiei[x] e) Boala Hirschprung---------------------------------------------------------524) C.M. Constipaţia cronică poate fi în:[x] a) Hipotiroidism[x] b) Diverticuloză intestinulă[ ] c) Hipertiroidism[x] d) Sindromul colonului iritabil[x] e) Megacolon---------------------------------------------------------525) C.M. Factorii de risc în dezvoltarea cancerului intestinului gros sunt:[x] a) Polipoza familiară multiplă[x] b) Polipii adenomatoşi intestinali[ ] c) Diverticulii intestinali[x] d) Cancerele familiale nepolipoase[x] e) Colita ulceroasă nespecifică---------------------------------------------------------526) C.M. Sindromul colonului iritabil se caracterizează prin:

PA

[x] a) Dereglarea motilităţii intestinale[ ] b) Proces inflamator cronic în intestin[x] c) Prezenţa durerilor şi disconfortului în abdomen[ ] d) Proces distrofic în mucoasa intestinului[x] e) Lipsa substratului organic de afectare---------------------------------------------------------527) C.M. Medicul poate exclude sindromul colonului iritabil la prezenţa

simptoamelor:[ ] a) Diaree cu mucus[ ] b) Dureri în abdomen[x] c) Hemoragie intestinală[x] d) Temperatură subfebrilă[x] e) Scăderea progresivă a masei corpului---------------------------------------------------------528) C.M. Tratamentul sindromului colonului iritabil include:[x] a) Psihoterapia[ ] b) Tratamentul de substituţie[x] c) Gimnastica curativă[x] d) Spasmoliticele miotrope[x] e) Fizioterapia---------------------------------------------------------529) C.M. La tratamentul medicamentos al sindromului colonului iritabil se

indică:[ ] a) Mesalazină[x] b) Mebeverină[x] c) Beladonă[x] d) Drotaverina[x] e) Lactuloză---------------------------------------------------------530) C.M. Bolnavilor cu sindromul colonului iritabil cu diaree se indică

preparatele:[x] a) Smecta[x] b) Loperamid (Imodium)[x] c) Cărbune activat[x] d) Carbonat de calciu[ ] e) Levomicetină---------------------------------------------------------531) C.M. Notaţi afecţiunile care evoluează mai frecvent cu diaree:[x] a) Dizenteria[ ] b) Ulcerul duodenal[x] c) Carcinoidul[x] d) Ileita terminală[x] e) Colita ulceroasă nespecifică---------------------------------------------------------532) C.M. Notaţi afecţiunile care evoluează mai frecvent cu constipaţie:[ ] a) Hipertiroidismul[x] b) Hipotiroidismul[ ] c) Diabetul zaharat[x] d) Disfuncţia muşchilor pelviene[x] e) Boala Hirschsprung---------------------------------------------------------533) C.M. Cauzele diareei care nu răspunde la post sunt:[x] a) Sindromul carcinoid[x] b) Vipomul[ ] c) Deficitul de dizaharidaze[x] d) Carcinomul medular de tiroidă[ ] e) Insuficienţa pancreatică exocrină---------------------------------------------------------534) C.M. Care din preparatele de mai jos pot modifica culoarea scaunului,

conferindu-i aspect pseudomelenic?[x] a) Preparatele cu conţinut de fier[ ] b) Cefalosporinele din generaţia a III - a[x] c) Preparatele de bismut[x] d) Cărbunele medical[ ] e) Preparatele cortizonice---------------------------------------------------------535) C.M. Care din afecţiunile de mai jos prezintă risc crescut de malignizare ?[x] a) Colita ulceroasă nespecifică[ ] b) Iersinioza intestinală[ ] c) Diverticuloza colonică[x] d) Polipoza colonică[ ] e) Sindromul colonului iritabil---------------------------------------------------------536) C.M. Ce consecinţe clinico-biologice poate avea steatoreea ?[x] a) Scăderea ponderală[x] b) Hipovitaminoze[ ] c) Apariţia edemelor[ ] d) Instalarea ascitei[ ] e) Icter---------------------------------------------------------537) C.M. Forme clinice ale sindromului colonului iritabil sunt:[x] a) Cu predominarea constipaţiei[ ] b) Cu predominarea disfuncţiei vegetative[x] c) Cu predominarea diareei[x] d) Forma mixtă[ ] e) Cu predominarea asteniei---------------------------------------------------------

538) C.M. Giardiaza clinic se poate manifestă prin:[x] a) Diaree cronică[ ] b) Constipaţie cronică[x] c) Dureri în abdomen, crampe abdominale[x] d) Anorexie, greaţă[x] e) Malabsorbţie secundară---------------------------------------------------------539) C.M. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea bilirubinei

neconjugate.[ ] a) Cancer hepatocelular[x] b) Talasemie[ ] c) Hepatită alcoolică[ ] d) Hepatită medicamentoasă[x] e) Sindrom Gilbert---------------------------------------------------------540) C.M. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea fracţiei

bilirubinei conjugate.[ ] a) Sindromul Gilbert[x] b) Cancerul papilei Fater[ ] c) Talasemia[ ] d) Anemia B12 - deficitară[x] e) Cancer al capului pancreasului---------------------------------------------------------541) C.M. Enumeraţi stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid

glucuronic.[x] a) Icterul fiziologic al nou-născuţilor[ ] b) Cure de foame îndelungată[x] c) Sindromul Gilbert[ ] d) Sindromul de colestază[x] e) Sindromul Crigler-Najjar---------------------------------------------------------542) C.M. Care din testele serologice enumerate sunt caracteristice pentru

hepatita cronică virală B?[x] a) AntiHBcor IgM[x] b) Anti HBcor[ ] c) Anti HCV[ ] d) Anti HDV[x] e) Ag HBe---------------------------------------------------------543) C.M. Care din maladiile de mai jos nu induc tulburări excretorii ale

bilirubinei?[ ] a) Hepatitele (acute, cronice) şi cirozele[ ] b) Colestaza medicamentoasă[ ] c) Icterul recurent din cadrul sarcinii[x] d) Hemangiomul hepatic[x] e) Calcinate hepatice---------------------------------------------------------544) C.M. Hepatomegalia este caracteristică pentru:[x] a) Tromboza venelor hepatice[x] b) Boala Wilson[ ] c) Boala Crohn[x] d) Hemocromatoză[x] e) Steatoza hepatică---------------------------------------------------------545) C.M. Din punct de vedere etiologic clasificarea hepatitelor cronice include:[x] a) Hepatita autoimună[x] b) Hepatita virală B[x] c) Hepatita medicamentoasă[x] d) Boala Wilson[ ] e) Boala Caroli---------------------------------------------------------546) C.M. Care sunt cauzele insuficienţei hepatice fulminante?[x] a) Hepatitele virale acute[x] b) Hepatitele medicamentoase[x] c) Intoxicaţiile acute[ ] d) Hemocromatoză[ ] e) Boala Wilson---------------------------------------------------------547) C.M. Pruritul într-o afecţiune hepatică poate orienta către:[ ] a) Steatoză hepatică[x] b) Chist hidatic hepatic[x] c) Ciroză primară biliară[x] d) Colangită sclerozantă primitivă[ ] e) Hemangiom---------------------------------------------------------548) C.M. În prezenţa unei suferinţe hepatice apariţia febrei poate avea

semnificaţia:[ ] a) Hemangiomului hepatic[x] b) Hepatitei alcoolice acute[x] c) Instalării angiocolitei[x] d) Prezenţei abcesului hepatic[ ] e) Sindromului Pickwick---------------------------------------------------------549) C.M. Care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie

cronică ?[x] a) Eritem palmar[x] b) Steluţe vasculare

PA

[x] c) Ginecomastie[ ] d) Eritem nodos[ ] e) Erupţii urticariene---------------------------------------------------------550) C.M. Creşterea evidentă a consistenţei hepatice la palpare este caracteristică

pentru:[x] a) Metastaze hepatice[ ] b) Hepatită acută[ ] c) Hemangiom hepatic[ ] d) Steatoză hepatică[x] e) Ciroza hepatică---------------------------------------------------------551) C.M. Care din probele biologice de mai jos sunt caracteristice pentru un

sindrom de colestază ?[x] a) Fosfataza alcalină[x] b) Bilirubina conjugată[ ] c) ASAT (aspartataminotransferaza)[x] d) Gamaglutamiltranspeptidaza (GTP)[ ] e) ALAT (alaninaminotransferaza)---------------------------------------------------------552) C.M. Care din investigaţiile biochimice de mai jos caracterizează sindromul

hepatopriv ?[ ] a) Hipersideremia[x] b) Hipoalbuminemia[x] c) Scăderea protrombinei[ ] d) Creşterea ceruloplasminei[ ] e) Scăderea lipazei---------------------------------------------------------553) C.M. Ce semnificaţie poate avea creşterea fosfatazei alcaline în prezenţa

icterului ?[ ] a) Sindrom Rotor[ ] b) Sindrom Budd-Chiari[x] c) Cancer de cap de pancreas[x] d) Litiază biliară[ ] e) Sindrom Gilbert---------------------------------------------------------554) C.M. Ce semne întâlniţi mai frecvent în icterul prehepatic ?[ ] a) Urina decolorată[ ] b) Scaun acolic[x] c) Fecale intens colorate[ ] d) Leziuni de grataj determinate de prurit[x] e) Splenomegalie---------------------------------------------------------555) C.M. Ce semne caracterizează icterul prin obstrucţie ?[ ] a) Hiperbilirubinemie pe seama fracţiei indirecte[x] b) Hiperbilirubinemie pe seama fracţiei directe[ ] c) Stercobilină prezentă în cantităţi mari în materii fecale[x] d) Prezenţa bilirubinei în cantităţi mari în urină[ ] e) Hipolipidemie---------------------------------------------------------556) C.M. Ce afecţiuni pot evolua cu ascită ?[ ] a) Hepatita cronică[x] b) Sindromul nefrotic pronunţat[x] c) Pericardita constrictivă[ ] d) Sindromul Cushing[x] e) Carcinomatoza---------------------------------------------------------557) C.M. Steatoza hepatică alcoolică este definită ca:[x] a) Formă benignă[x] b) Formă reversibilă[x] c) Acumulare de lipide în ficat[ ] d) Formă malignă, ireversibilă[ ] e) Prezenţa depozitelor de Cu---------------------------------------------------------558) C.M. Pentru afectarea etilică a ficatului sunt caracteristice:[x] a) Epizoade repetate de „hepatită acută"[x] b) Manifestări ale hipoavitaminozei[x] c) Etilismul în anamneză[ ] d) Autoanticorpi către membrana hepatocitelor[ ] e) Icter pronunţat îndelungat---------------------------------------------------------559) C.M. Macroscopic ficatul gras este:[ ] a) Micşorat în volum[x] b) Mărit în volum[ ] c) De culoare roşietică[x] d) De culoare galbenă[ ] e) De culoare brună---------------------------------------------------------560) C.M. Care din analizele de laborator redate mai jos sunt sugestive pentru o

hepatopatie etanolică ?[ ] a) Scăderea gama-globulinelor[x] b) Creşterea importantă a IgA[ ] c) Creşterea ureei[x] d) Creşterea indexului AST/ALT[ ] e) Creşterea acidului uric---------------------------------------------------------561) C.M. Hemocromatoza se caracterizează prin următoarele manifestări clinice:

[x] a) Hepatomegalie[x] b) Pigmentare brună sau cenuşie a tegumentelor[x] c) Diabet zaharat[ ] d) Icter colestatic[ ] e) Sindrom extrapiramidal---------------------------------------------------------562) C.M. Hepatita de etiologie HDV este posibilă în caz de:[x] a) Coinfecţia HBV+HDV[x] b) Superinfecţia HDV/HBV[ ] c) Coinfecţia HDV+HCV[ ] d) Superinfecţia HDV/HCV[ ] e) Monoinfecţia HDV---------------------------------------------------------563) C.M. Care sunt indicaţiile tratamentului antiviral în hepatitele cronice virale ?[x] a) Existenţa replicării virale cronice prin prezenţa în hepatocite al Ag HBc

nuclear şi ADN HBV[x] b) Existenţa replicării virale cronice prin prezenţa în ser a Ag HBe, ADN VHB şi

anti Hbcor IgM[x] c) Histologia de hepatită activă cu date de replicare virală[ ] d) Nivelul anormal al ALAT, independent de faza infecţiei virale[ ] e) Nivelul normal al ALAT, independent de faza infecţiei virale---------------------------------------------------------564) C.M. Care sunt contraindicaţiile tratamentului cu alfa-interferon în bolile

hepatice virale ?[x] a) Maladiile autoimune[x] b) Ciroza hepatică virală decompensată[x] c) Afecţiunile cronice decompensate non-hepatice[x] d) Leucopenie pronunţată[ ] e) Ciroza hepatică de etiologie virală compensată---------------------------------------------------------565) C.M. Ce efecte secundare puteţi obţine după administrarea corectă a

interferonului ?[x] a) Deprimarea măduvei hematoformatoare[x] b) Alopecie[ ] c) Endocardită fibrinoasă[ ] d) Infiltrate pulmonare tranzitorii[x] e) Labilitate emoţională, depresie---------------------------------------------------------566) C.M. Care sînt simptomele caracteristice hepatitei autoimune?[x] a) Artralgii[x] b) Disproteinemie[ ] c) Ascită[x] d) Temperatură subfebrilă[ ] e) Hipertensiune arterială---------------------------------------------------------567) C.M. Pentru hepatita cronică autoimună sunt caracteristici următorii

autoanticorpi[x] a) Anticorpii antinucleari[x] b) Anticorpii antimicrosomali hepatici şi renali[x] c) Anticorpii către musculatura netedă[ ] d) Anticorpii antistreptolizina O[x] e) Anticorpii antiproteină ficat specifică---------------------------------------------------------568) C.M. Tratamentul hepatitei autoimune include următoarele grupe principale

de preparate:[ ] a) Imunostimulatori[x] b) Glucocorticosteroizi[ ] c) Interferoni[x] d) Citostatice[ ] e) P-blocante---------------------------------------------------------569) C.M. Care din elementele de mai jos caracterizează hepatita cronică

autoimună ?[x] a) Din punct de vedere anatomo - patologic presupune necroză, inflamaţie şi

fibroză[ ] b) Apare mai frecvent la bărbaţi tineri[x] c) Mecanismul leziunilor constă în depunerea de complexe imune[ ] d) Etiologia este predominant medicamentoasă[x] e) Este caracteristică evoluţia severă---------------------------------------------------------570) C.M. Enumeraţi indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune cu

activitate maximală.[x] a) VSH evident mărită[x] b) Hipertransaminazemie[x] c) Hipergamaglobulinemie[ ] d) Mărirea evidentă a bilirubinei neconjugate[ ] e) Trombocitoza---------------------------------------------------------571) C.M. Care sînt preparatele cu acţiune benefică în cadrul inflamaţiei

mezenhimale în hepatitele autoimune?[ ] a) Silimarina[ ] b) Vitaminele B6, B12[ ] c) Fosfolipide esenţiale[x] d) Azatioprina[x] e) Prednizolona---------------------------------------------------------572) C.M. Ce elemente clinice puteţi întâlni în hepatita cronică autoimună ?

PA

[ ] a) Endocardită[x] b) Pericardită[x] c) Sindrom articular[x] d) Sindrom anemic[ ] e) Astm bronşic---------------------------------------------------------573) C.M. Modificările biochimice caracteristice hepatitei cronice autoimune sunt:[ ] a) Hiperalbuminemia[ ] b) Hipoglobulinemia[x] c) Hipergamaglobulinemia semnificativă (peste 20 g/l)[ ] d) IgA - crescută[x] e) IgG - crescută accentuat (peste 20 g/l)---------------------------------------------------------574) C.M. Pentru ciroza hepatică sunt caracteristice următoarele semne cutanate:[ ] a) Eritem facial[x] b) Eritem palmar[ ] c) Acrocianoză[x] d) Steluţe vasculare[ ] e) Eritem nodular---------------------------------------------------------575) C.M. Reducerea funcţiei de sinteză în caz de ciroză hepatică se manifestă

prin:[x] a) Hipoalbuminemie[ ] b) Hipergamaglobulinemie[x] c) Scăderea indicelui protrombinei[ ] d) Creşterea nivelului lactatdehidrogenazei[ ] e) Creşterea fosfatazei alcaline---------------------------------------------------------576) C.M. Care sînt semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice.[ ] a) Distrofia hepatocitară[ ] b) Dilatarea ducturilor portale[x] c) Noduli de regenerare hepatocitară[x] d) Septuri conjunctive aparente, care înconjoară nodulii de regenerare[ ] e) Necroze în puncte---------------------------------------------------------577) C.M. Care sînt factorii declanşatori ai encefalopatiei hepatice?[x] a) Hemoragii digestive[x] b) Tratamentul intens cu diuretice[ ] c) Administrarea de dizaharide non absorbabile[x] d) Administrarea benzodiazepinelor[ ] e) Dieta hipoproteică---------------------------------------------------------578) C.M. Cauzele peritonitei bacteriene la cirotici sunt:[x] a) Paracenteza[x] b) Focarul de infecţie în diverse organe[x] c) Intervenţiile chirurgicale[x] d) Dereglarea permeabilităţii intestinale[ ] e) Hemoragia digestivă---------------------------------------------------------579) C.M. Elementele difinitorii pentru hipersplenism sunt:[ ] a) Acromegalie[x] b) Leucopenie[x] c) Anemie normocitară, normoblastică[x] d) Trombocitopenie[ ] e) Leucocitoză---------------------------------------------------------580) C.M. Cele mai frecvente manifestări ale hipertensiunii portale sunt:[x] a) Splenomegalie[x] b) Dilatarea varicelor esofagiene[x] c) "Capul de meduză"[ ] d) Hipertensiunea arterială[ ] e) Trombocitoză---------------------------------------------------------581) C.M. Care este atitudinea terapeutică în encefalopatia hepatică?[x] a) Administrarea de lactuloză[ ] b) Administrarea sedativelor[ ] c) Perfuzii cu Dextran[ ] d) Dieta bogată în proteine[x] e) Administrarea Ornitinei---------------------------------------------------------582) C.M. Tabloul clinic al colangiocarcinomului este caracterizat de următoarele

simptoame:[x] a) Pierdere în pondere[x] b) Icter[x] c) Hepatomegalie[ ] d) Hemoragie gastrică[x] e) Anorexie---------------------------------------------------------583) C.M. Care sunt cauzele dezvoltării pancreatitei cronice?[x] a) Alcoolismul[ ] b) Diabetul zaharat[ ] c) Reumatismul[x] d) Litiaza biliară[ ] e) Tireoidita autoimună---------------------------------------------------------584) C.M. Care sunt factorii declanşatori în patogenia pancreatitei cronice?[ ] a) Activarea enzimelor proteolitice în duoden

[x] b) Lezarea endoteliului în ductele pancreatice[x] c) Refluxul colangio-pancreatic[x] d) Activarea enzimelor proteolitice în ducturile pancreatice[ ] e) Refluxul duodeno-gastral---------------------------------------------------------585) C.M. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pancreatitei cronice?[x] a) Dureri postprandiale[x] b) Steatoree[ ] c) Simptomul Kernig pozitiv[ ] d) Splenomegalia[ ] e) Limfadenopatia---------------------------------------------------------586) C.M. Care sunt semnele pancreatitei cronice în faza de acutizare? [x] a) Hiperamilazurie[x] b) Durere epigastrică cu iradiere în hipocondri[ ] c) Simptomul Curvuazie pozitiv[x] d) Hiperlipazemie[ ] e) Proteinurie---------------------------------------------------------587) C.M. Enumeraţi grupurile de preparate, necesare pentru tratamentul

pancreatitei cronice în acutizare.[ ] a) Glucocorticosteroizi[x] b) Enzime pancreatice[x] c) Remediile antisecretoare[ ] d) Fosfolipide esenţiale[x] e) Analgetice---------------------------------------------------------588) C.M. În tratamentul pancreatitei cronice cu durere persistentă se include:[x] a) Dieta cu evitarea prânzurilor abundente bogate în grăsimi şi proteine[x] b) Înlăturarea aportului de alcool[x] c) Terapia cu somatostatină[ ] d) Terapia cu imunostimulatoare[x] e) Terapia cu enzime pancreatice---------------------------------------------------------589) C.M. Numiţi metodele informative în diagnosticul pancreatitei cronice.[x] a) Examenul coprologic[x] b) Ecografia abdominală[x] c) Tomografia computerizată[x] d) Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică[ ] e) Colecistocolangiografia perorală---------------------------------------------------------590) C.M. Către complicaţiile posibile ale pancreatitei cronice se referă:[x] a) Icterul mecanic[x] b) Diabetul zaharat[x] c) Deficitul de vitamine liposolubile[ ] d) Sindromul Mallori-Veiss[ ] e) Sindromul Zollinger-Ellison---------------------------------------------------------591) C.M. Care afirmaţii despre evoluţia pancreatitei cronice sunt corecte ?[x] a) Evoluţia îndelungată poate conduce spre malabsorbţie[ ] b) Scăderea secreţiei de enzime proteolitice predomină asupra scăderii

secreţiei de lipază[x] c) Puseurile dureroase se accentuează postalimentar[x] d) Evoluţia bolii poate avea caracter cronic-recidivant[x] e) Diabetul zaharat poate fi o complicaţie a pancreatitei cronice---------------------------------------------------------592) C.M. În tratamentul sindromului algic în pancreatita cronică sunt eficiente

următoarele medicamente:[x] a) Somatostatina[x] b) Analgezicele nonopioide[ ] c) Nicotinamida[x] d) Enzimele pancreatice[ ] e) Riboxina---------------------------------------------------------593) C.M. Care afirmaţii despre mecanismele durerii în pancreatita cronică sunt

recunoscute în prezent?[ ] a) Creşterea concentraţiei de glucagonă[x] b) Inflamaţia perineurală şi fibroza nervilor intrapancreatici[ ] c) Hiperinsulinemie[x] d) Obstrucţia ductală cu mărirea presiunii intraductale[x] e) Afectarea de vecinătate a peritoneului şi (ori) duodenului---------------------------------------------------------594) C.M. Care dintre explorările numite sunt utile pentru diagnosticarea puseului

acut al pancreatitei cronice precoce?[x] a) Amilaza serică[ ] b) Testul Şhilling[x] c) Lipaza serică[ ] d) Testul cu D-xiloză[ ] e) Aspartataminotransferaza serică---------------------------------------------------------595) C.M. Care semne sunt caracteristice pentru durerile pancreatice ?[ ] a) Durere colicativă în etajul abdominal superior[ ] b) Durere în hipocondrul stâng cu iradiere în fosa iliacă stângă[ ] c) Cedează la administrarea i.v. de fenobarbital[x] d) Sunt relativ continuie[x] e) Dureri în centură---------------------------------------------------------

PA

596) C.M. Selectaţi factorii etiologici ai pancreatitelor cronice:[x] a) Etilismul[x] b) Patologia căilor biliare[x] c) Factori nutriţionali[x] d) Hipercalciemia[ ] e) Hipolipidemia---------------------------------------------------------597) C.M. Complicaţiile pancreatitei cronice sunt:[x] a) Formarea pseudochisturilor pancreatice[x] b) Cancer pancreatic[x] c) Diabetul zaharat[ ] d) Insuficienţa hepatică[ ] e) Tromboza v. porta---------------------------------------------------------598) C.M. În ce constă sindromul de malabsorbţie în pancreatită cronică ?[x] a) Scaune anormale[x] b) Pierdere ponderală[x] c) Creatoree[ ] d) Disfagie[x] e) Steatoree---------------------------------------------------------599) C.M. Ce complicaţii pot apare în colangita sclerozantă primitivă ?[x] a) Malabsorbţie[ ] b) Bronşite acute repetate[x] c) Colangiocarcinom[ ] d) Adenocarcinom[ ] e) Pericardită cronică---------------------------------------------------------600) C.M. Angiocolita (colangita) este o inflamaţie acută sau cronică a:[ ] a) Veziculei biliare[x] b) Căilor biliare intrahepatice[x] c) Căilor biliare extrahepatice[ ] d) Căilor biliare şi veziculei biliare[ ] e) Ducturilor pancreatice---------------------------------------------------------601) C.M. Factorii etiopatogenetici ai colangitei sunt?[ ] a) Diabetul zaharat[ ] b) Ulcerul cronic[ ] c) Ischemia acută a peretelui veziculei biliare[x] d) Contaminarea cu germeni bacterieni a căilor biliare[x] e) Obstrucţia completă sau parţială al căilor biliare---------------------------------------------------------602) C.M. În caz de colică biliară se administrează:[ ] a) Colekinetice[x] b) Spasmolitice[ ] c) Antiacide[x] d) Analgezice[ ] e) Coleretice---------------------------------------------------------603) C.M. Care din factorii numiţi participă în formarea calculilor biliari?[x] a) Staza biliară[x] b) Infecţia cronică a căilor biliare[ ] c) Prezenţa ulcerului duodenal[x] d) Schimbările litogenice ale bilei[ ] e) Prezenţa ulcerului stomacal---------------------------------------------------------604) C.M. Numiţi investigaţiile care sunt informative pentru diagnosticarea

colecistitei cronice?[x] a) Colecistografia orală[x] b) Ecografia abdominală[x] c) Tubajul duodenal şi bilicultura[ ] d) Duodenoscopia[ ] e) Gastroscopia---------------------------------------------------------605) C.M. Care din suferinţele numite sunt incluse în sindromul

postcolecistectomic ?[x] a) Disfuncţia sfincterului Oddi[ ] b) Abcesele hepatice[x] c) Bontul cistic lung[ ] d) Litiaza reziduală postoperatorie[ ] e) Icterul parenchimatos---------------------------------------------------------606) C.M. Semnele clinice posibile în colangită sunt:[x] a) Dureri în hipocondrul drept[x] b) Icter[x] c) Febră şi frisoane[x] d) Hepatomegalie[ ] e) Dureri în regiunea paraombilicală---------------------------------------------------------607) C.M. În formarea calculilor de colesterol sunt implicate următoarele

mecanisme:[x] a) Creşterea concentraţiei de colesterol în bilă[x] b) Reducerea transformării colesterolului intrahepatocitar în acizi biliari

primari[x] c) Scăderea secreţiei biliare de acizi biliari şi fosfolipide[ ] d) Creşterea cantităţii de bilirubină neconjugată în bilă[ ] e) Hiperfermentemie pancreatică

---------------------------------------------------------608) C.M. Tratamentul colecistitei cronice include:[x] a) Drenante biliare (preparate coleretice)[ ] b) H2 - blocatori[x] c) Tratamentul antimicrobian[x] d) Preparate antispastice[ ] e) Antiinflamatorii nonsteroidiene---------------------------------------------------------609) C.M. Manifestările clinice posibile în sindromul postcolecistectomic includ:[x] a) Dureri de tip biliar[x] b) Intoleranţa faţă de alimentele colecistochinetice[x] c) Frison şi febră[x] d) Icterul episodic sau continuu[ ] e) Diabetul zaharat---------------------------------------------------------610) C.M. Ce semne sonografice consideraţi relevante pentru diagnosticul de

colecistită acută ?[ ] a) Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic[x] b) Îngroşarea peretelui veziculei biliare cu peste 4 mm[x] c) Colecţie fluidă pericolecistică[ ] d) Lipsa de vizualizare a veziculei biliare[ ] e) Toate semnele de mai sus în faze diferite de evoluţie a bolii---------------------------------------------------------611) C.M. Care sunt factorii predispozanţi pentru litiaza biliară ?[x] a) Obezitatea[x] b) Hipercolesterolemia[ ] c) Administrarea de hormoni androgeni[ ] d) Tratamentul cronic cu glucocorticoizi[ ] e) Dietele bogate în proteine---------------------------------------------------------612) C.M. Care sunt caracteristicile colicii biliare tipice?[ ] a) Iradieri în spate pe sub rebordul costal stâng[x] b) Iradieri spre vârful scapulei[x] c) Debut brusc al durerilor[ ] d) Localizare paraombilicală[x] e) Localizare în hipocondrul drept sau în epigastru---------------------------------------------------------613) C.M. Care sunt complicaţiile litiazei veziculare ?[x] a) Neoplasmul vezicular[x] b) Pancreatita acută[x] c) Hidrops vezicular[ ] d) Colesteroza veziculară[x] e) Colecistita acută---------------------------------------------------------614) C.M. Tratamentul medicamentos al durerilor colicative biliare presupune:[ ] a) Acidul chenodeoxicolic[ ] b) Cefalosporine din generaţia a IlI-a[x] c) Antispastice[x] d) Analgetice[x] e) Anticolinergice---------------------------------------------------------615) C.M. Enumeraţi preparatele cu efect de dizolvare a calculilor biliari:[x] a) Acid ursodeoxicolic[ ] b) Himecromon[ ] c) Pancreatin[ ] d) Antibacteriene[x] e) Acid chenodeoxicolic---------------------------------------------------------NEFROLOGIE616) CS. Care test este considerat drept test util în diagnosticul pielonefritei

cronice:[x] a) Piuria[ ] b) Celulele Steinheimer-Malbin[ ] c) Prezenţa în cantităţi crescute a Y-globulinelor[ ] d) Hematuria[ ] e) Proteinuria---------------------------------------------------------617) CS. Care metodă de diagnostic instrumental este prioritară în diagnosticul

pacienţilor cu reflux vezicoureteral în pielonefrita cronică:[ ] a) Arteriografia[x] b) Cistoureterografia micţională[ ] c) Urografia[ ] d) Nefroscintigrama[ ] e) Biopsia renală---------------------------------------------------------618) CS. Care remediu din cele enumerate mai jos se utilizează în tratamentul

edemelor în glomerulonefrita acută:[ ] a) Sulfatul de magneziu[ ] b) Diclofenac[ ] c) Sulodexid[x] d) Furosemid[ ] e) Dipiridamol---------------------------------------------------------619) CS. Schema "Ponticelli" utilizată în tratamentul patogenetic al

glomerulonefritei membranoase este constituită din următoarea combinaţie de remedii medicamentoase:

[ ] a) Ciclofosfamidă + Prednison

PA

[ ] b) Metotrexat + Leucheran[x] c) Prednison + Leucheran[ ] d) Dipiridamol + Aspirină[ ] e) Metotrexat + Dipiridamol---------------------------------------------------------620) CS. Ce stă la baza amiloidozei:[ ] a) Patologia autoimună difuză a ţesutului conjunctiv[x] b) Patologia sistemică cu formarea şi depunerea în ţesuturi a substanţei

caracteristice[ ] c) Concreşterea în rinichi a ţesutului conjunctiv[ ] d) Conjugarea proteinelor fibrilare ale amiloidului cu proteinele plasmei

sanguine (R-componentul)[ ] e) Flora gram-negativă - fenomenul "alipirii"---------------------------------------------------------621) CS.Amiloidoza renală se caracterizează prin:[ ] a) Complex imun, care conţine antigen şi anticorpii lui[x] b) Depunerea extracelulară a unor fibre proteice insolubile în diferite organe şi

ţesuturi[ ] c) Structura amiloidului nu e formată din proteine fibrilare[ ] d) Hiperuricozurie[ ] e) Disproteinoză stromo-vasculară, cu apariţia unor proteine fibrilare

anormale---------------------------------------------------------622) CS. Edemul ţesutului adipos subcutan în evoluţia sindromului nefrotic se

confirmă prin:[x] a) Proba "Oldrici" accelerată (se introduce subcutan 0,2 mji 0,9% NaCl) până la

30 sec.[ ] b) Resorbţia probei "Oldrici" peste 1-2 min.[ ] c) Resorbţia probei "Oldrici" peste 5-10 min.[ ] d) Resorbţia probei "Oldrici" peste 20-30 min.[ ] e) Resorbţia probei "Oldrici" peste 40-50 min.---------------------------------------------------------623) CS. Alegeţi regimul alimentar pentru bolnavul cu sindrom nefrotic:[x] a) Proteine până la 1 gr/kg timp de 24 ore[ ] b) Proteine până la 1,5-2,0 gr/kg[ ] c) Utilizarea NaCl în perioada edemelor moderate până la 6-7 gr/24 ore[ ] d) Utilizarea NaCl în perioada edemelor moderate până la 0,5 gr/24 ore[ ] e) Conţinerea normală a glucidelor---------------------------------------------------------624) CS. În etiologia pielonefritei rolul primordial le revine:[x] a) Bacteriilor[ ] b) Micoplasmelor[ ] c) Viruşilor[ ] d) Candidelor[ ] e) Salmonelelor---------------------------------------------------------625) CS. Care doză de nitroxolină este cea mai eficace în pielonefrita cronică:[x] a) 400 mg/24 ore[ ] b) 200 mg/24 ore[ ] c) 150 mg/24 ore[ ] d) 100 mg/24 ore[ ] e) 50 mg/24 ore---------------------------------------------------------626) CS. Care simptom clinic din cele enumerate mai jos specifică pielonefrita

acută:[x] a) Algia lombară[ ] b) Hipertonusul abdominal[ ] c) Hipotensiunea arterială[ ] d) Voma[ ] e) Slăbiciune generală---------------------------------------------------------627) CS. În care variantă morfologică a glomerulonefritei cronice glucocorticoizii

sunt puţin eficaci:[x] a) Membranoasă[ ] b) Glomerulonefrită proliferativă[ ] c) Glomeruloscleroză focală[ ] d) Glomerulonefrită fibrilară imunotactoidă[ ] e) Glomeruloscleroză segmentară---------------------------------------------------------628) CS. Declanşarea crizei nefrotice este caracterizată prin:[ ] a) Febră[ ] b) Anemie[x] c) Eriteme dermale dolore "erizipiloide" (abdomen, membrele inferioare)[ ] d) Hipertensiune arterială[ ] e) Anasarcă---------------------------------------------------------629) CS. În care caz sunt contraindicate citostaticele:[ ] a) Insuficienţa renală cronică fără activitate[x] b) Sindromul Goodpasture[ ] c) Pancitopenia[ ] d) Leucopenia[ ] e) Sindromul nefrotic la bolnavii cu Lupusul eritematos sistemic---------------------------------------------------------630) CS. Evoluţia nefritei în patologia Henoch-Schonlein se poate asocia cu:[x] a) Purpura fără trombocitopenie[ ] b) Sindromul algic[ ] c) Sindromul articular

[ ] d) Sindromul Alport[ ] e) Sindromul abdominal---------------------------------------------------------631) CS. În care formă de insuficienţă renală cronică se indică Unitiolul:[ ] a) Hemoliză masivă[ ] b) Hemoragică[x] c) Nefrotoxică[ ] d) Renală[ ] e) Septică---------------------------------------------------------632) CS. Ce remediu din antiinflamatoarele nesteroidiene este cel mai eficace în

tratamentul pielonefritei cronice:[x] a) Indometacina[ ] b) Acidul acetilsalicilic[ ] c) Baralgina[ ] d) Piroxicam[ ] e) Metamizol---------------------------------------------------------633) CM. Care sunt modificările renale în stadiul proteinuric al amiloidozei renale:[x] a) Mărirea rinichilor în dimensiuni[ ] b) Micşorarea rinichilor în dimensiuni[x] c) Rinichii sunt duri[ ] d) Durata stadiului este de 3-5 ani[x] e) Se dezvoltă scleroza şi atrofia nefronilor---------------------------------------------------------634) CM. Cu care patologii este necesar de efectuat diagnosticul diferenţiat al

amiloidozei renale:[x] a) Nefropatia gravidelor[x] b) Glomerulonefrita cronică[ ] c) Pielonefrita acută[x] d) Glomeruloscleroza diabetică[ ] e) Pielonefrita cronică---------------------------------------------------------635) CM. În care colagenoze poate evalua sindromul nefrotic:[x] a) Lupusul eritematos sistemic[x] b) Artrita reumatoidă[x] c) Sclerodermia[x] d) Poliarterita nodoasă[ ] e) Dermatomiozita---------------------------------------------------------636) CM. În care maladii neoplazice poate evalua sindromul nefrotic:[x] a) Limfogranulomatoză[x] b) Limfoleucoză cronică[x] c) Limfosarcoma[x] d) Leucemiile[ ] e) Diateza hemoragică---------------------------------------------------------637) CM. Enumeraţi modificările în rinichi în cazul sindromului nefrotic:[ ] a) Adîncituri plate sau cicatriciale pe suprafaţa renală[x] b) Rinichiul mărit în volum[ ] c) Rinichiul micşorat în volum[x] d) Capsula renală se desprinde uşor[ ] e) Capsula renală se desprinde greu---------------------------------------------------------638) CM. Caracteristica tabloului clinic în sindromul nefrotic:[x] a) Edeme[x] b) Oliguria[x] c) Fatigabilitate[x] d) Hidropericardită[ ] e) Sete (uscăciune în gură)---------------------------------------------------------639) CM. Care sunt cele mai tipice complicaţii ale sindromului nefrotic:[x] a) Infecţiile bacteriale (pneumonia, peritonita, pleurita, sepsisul)[x] b) Criza nefrotică[x] c) Tulburări metabolice[x] d) Tromboze vasculare cu localizare variată[ ] e) Trombozele arterelor renale (infarctul rinichiului)---------------------------------------------------------640) CM. Numiţi modificările examenului sumar al urinei în sindromul nefrotic:[x] a) Densitatea relativă înaltă[ ] b) Densitatea relativă joasă[x] c) Urina are aspect tulbure[x] d) Proteinuria nictemerală poate fi majorată[ ] e) Leucocite "active"---------------------------------------------------------641) CM. Care remedii (metode) pot fi utilizate în formele severe ale sindromului

nefrotic:[x] a) Antiinflamatorii nesteroidiene[x] b) Glucocorticosteroizii[ ] c) Uroseptici[ ] d) Terapie nespecifică imunostimulatoare[x] e) Heparina şi dezagregantele---------------------------------------------------------642) CM. Ce preparate diuretice se utilizează în tratamentul sindromului nefrotic:[x] a) Hipotiazida[ ] b) Veroşpirona[x] c) Indapamida

PA

[x] d) Acidul etacrinic (uregit)[ ] e) Triampurul---------------------------------------------------------643) CM. Care combinaţii dintre diuretice şi antibiotice sunt ototoxice:[ ] a) Hipotiazidul + Penicilina[x] b) Uregitul + Canamicina[ ] c) Verospirona + Cefalosporina[x] d) Uregitul + Gentamicina[ ] e) Furosemidul + Penicilina---------------------------------------------------------644) CM. Care complicaţii pot surveni în urma tratamentului cu diuretice:[x] a) Hipokaliemia[x] b) Hiponatriemia[ ] c) Hiperglicemia[ ] d) Hiperuricemia[ ] e) Hiperholesterenmia---------------------------------------------------------645) CM. Ce factori de risc joacă un rol important în realizarea procesului

inflamator în pielonefrita cronică:[x] a) Refluxurile urinare[x] b) Obstrucţia căilor urinare[x] c) Sarcina[x] d) Malformaţiile congenitale la diferite nivele[ ] e) Distonia renală---------------------------------------------------------646) CM. Insuficienţa renală acută poate decurge sub următoarele forme:[x] a) Restabilirea funcţiei renale în stadiul de debut (oliguria funcţională,

prerenală)[x] b) Evoluţie clasică cu stabilirea şi decurgerea tuturor stadiilor[x] c) Evoluţie atipică fără oligoanurie[x] d) Decesul în stadiul de debut sau oligoanurie[ ] e) Absenţa trecerii insuficienţei renale acute în insuficienţă renală cronică---------------------------------------------------------647) CM. Enumăraţi acuzele caracteristice bolnavilor cu pielonefrită cronică în

acutizare:[x] a) Febră[x] b) Slăbiciune generală[ ] c) Diminuarea ponderii[x] d) Durere lombară[x] e) Dizurie---------------------------------------------------------648) CM. Care sunt semnele ultrasonografice caracteristice pielonefritei:[x] a) Dilatarea canaliculelor[x] b) Deformarea canaliculelor şi ureterelor[x] c) Modificarea structurii parenchimei[ ] d) Îngroşarea peretelui vascular[ ] e) Îngustarea peretelui vascular---------------------------------------------------------649) CM. Care sindroame clinice sunt prezente în pielonefrită:[x] a) Urinar[x] b) Dizuric[x] c) De intoxicaţie[x] d) Algic[ ] e) Proteinuric---------------------------------------------------------650) CM. Ce grupe de antibiotice pot fi utilizate în pielonefrita cronică:[x] a) Uroseptice[x] b) Cefalosporinele[ ] c) Macrolidele (eritromicina)[x] d) Aminoglicozidele (gentamicina)[ ] e) Carbapenemele---------------------------------------------------------651) CM. Tratamentul medicamentos al pielonefritei acute include:[x] a) Antibiotice[x] b) Spasmolitice[x] c) Preparate dezagregantel[x] d) Analgetice[ ] e) Fitoterapie---------------------------------------------------------652) CM. Cu care remedii nu se recomandă de asociat acidul nalidixinic:[ ] a) Levomicetina[x] b) Streptomicina[x] c) Nitrofuranele[ ] d) Gramurina[ ] e) Citostaticele---------------------------------------------------------653) CM. Care metode instrumentale de tratament extracorporal pot fi utilizate în

stadiul terminal al insuficienţei renale cronice:[x] a) Hemodializa[x] b) Dializa peritoneală[ ] c) Laparoscopia[x] d) Transplant renal[ ] e) Scintigrafia---------------------------------------------------------654) CM. Care remedii se utilizează în tratamentul insuficienţei renale cronice:[ ] a) Testosteronul[x] b) Eritropoetinul-recormon recombinant

[ ] c) Metotrexatul[x] d) Furosemid[x] e) Acidul etocrinic---------------------------------------------------------655) CM. Alegeţi patologiile principale, în care se poate dezvolta amiloidoza

renală:[x] a) Tuberculoza[x] b) Proces supurativ pulmonar[x] c) Artrita reumatoida[ ] d) Reumatismul[ ] e) Osteomielita---------------------------------------------------------656) CM. Ce organe cel mai frecvent sunt afectate în amiloidoza secundară:[ ] a) Oasele[x] b) Splina[x] c) Rinichii[x] d) Ficatul[ ] e) Glanda endocrină---------------------------------------------------------657) CM. Alegeţi cauzele principale, în care poate evalua sindromul nefrotic

secundar:[x] a) Glomerulonefrita membranoasa[x] b) Diabetul zaharat[x] c) Tuberculoza renală[x] d) Glomerulonefrita membranoproliferativa[ ] e) Hipertensiunea arterială---------------------------------------------------------658) CM. În care boli de sistem se poate dezvolta sindromul nefrotic:[x] a) Lupusul eritematos sistemic[x] b) Artrita reumatoidă[x] c) Sclerodermia[x] d) Poliarterita nodoasă[ ] e) Reumatism articular acut---------------------------------------------------------659) CM. Care sunt semnele caracteristice formei hipertenzive în

glomerulonefrita cronică:[x] a) Hipertensiunea arteriala[x] b) Sindromul urinar moderat pronuntat[x] c) Lipsa edemelor[ ] d) Prezenţa edemelor[ ] e) Hipertrofia ventriculului drept---------------------------------------------------------660) CM. Evolutiv insuficienţa renală cronică poate decurge sub diferite forme de

hidratare, printre care distingem următoarele:[x] a) Hiperhidratarea extracelulara (izotona)[x] b) Hiperhidratarea hipotona (intoxicatie cu apa)[x] c) Deshidratare hipotona-extracelulara[x] d) Tulburarile echilibrului de xaliu[ ] e) Tulburarile echilibrului de insulina---------------------------------------------------------661) CM. Care modificari ale urogramei caracterizează pielonefrita cronică:[x] a) Cilindri leucocitari[x] b) Bacteriurie[x] c) Prezenţa celulelor Sternheimer -Malbin[ ] d) Hematurie evidentă[x] e) Piurie---------------------------------------------------------PNEUMOLOGIE662) CM Bronşita cronică simplă realizează următoarele:[x] a) Celule inflamatorii în mucoasa şi submucoasa bronşiilor mari[x] b) Edem în peretele bronşic[x] c) Hipertrofia stratului muscular al bronşiilor[x] d) Fibroză peribronşică[ ] e) Obstrucţie progresivă a bronşiilor---------------------------------------------------------663) CM Bronşita cronică obstructivă este marcată de:[x] a) Obstrucţia permanentă a căilor aeriene mici[x] b) Mucus filant produs de celulele caliciforme[x] c) Inflamarea cronică a căilor aeriene mici[ ] d) Infiltrat inflamator interstiţial[ ] e) Alveolită exsudativă---------------------------------------------------------664) CM Bronhopneumopatia cronică obstructivă se caracterizează anatomic

prin:[x] a) Leziuni de bronşită cronică[x] b) Emfizem pulmonar centrolobular[x] c) Leziuni obstructive cronice, ireversibile în căile respiratorii mici[ ] d) Atrofia musculară în bronşiile mari[ ] e) În spaţiul alveolar se găsesc fibrină, neutrofile, eritrocite---------------------------------------------------------665) CM Fenomene auscultative on emfizemul pulmonar sunt:[x] a) Expir semnificativ prelungit[x] b) Raluri bronşice rare[x] c) Diminuarea murmurului vezicular[ ] d) Suflu tubar[ ] e) Frotaţii pleurale---------------------------------------------------------

PA

666) CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include:[ ] a) Istoric de bronşită[x] b) Istoric de dispnee[ ] c) Torace normal cu raluri bronşice[x] d) Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat[ ] e) Hipoventilaţie---------------------------------------------------------667) CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include

următoarele:[x] a) Istoric de dispnee[x] b) Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat[ ] c) Percutor- sonoritate normală[ ] d) Raluri bronşice frecvente[x] e) Hematocrit <55%---------------------------------------------------------668) CM Tipul bronşitic al Bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evoluţie

severă include:[x] a) Hematocrit > 60%[x] b) PaO2 mult scăzută (sub 50-60 mm Hg)[x] c) Hipercapnie (PCO2 > 60-65 mm Hg)[ ] d) Normo sau hipocapnie[ ] e) Ventilaţie crescută---------------------------------------------------------669) CM Tipul bronşitic al bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evoluţie

severă include următoarele:[x] a) Dispnee[x] b) Episoade frecvente de insuficienţă cardiacă dreaptă[x] c) Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat[ ] d) Percutor sunet submat[ ] e) Cianoză de tip central cu extremităţi calde---------------------------------------------------------670) CM Corticoterapia este indicată pacienţilor cu bronhopneumopatie cronică

obstructivă (BPCO) când:[x] a) Răspunsul este nesatisfăcător la administrarea bronhodilatatoarelor[x] b) Obstrucţia bronşică este severă[x] c) Insuficienţa respiratorie este severă[ ] d) Insuficienţă cardiacă este severă[x] e) Hipoxemia si hipercapnia sunt severe---------------------------------------------------------671) CM Mecanismele secretorii de apărare pulmonară sunt:[x] a) Lisosimul[x] b) Imunoglobulinele (secretorii A şi serice)[ ] c) Bariera epitelială[x] d) Interferonul[ ] e) Monocitele---------------------------------------------------------672) CM Etiologia bronşitei cronice include:[x] a) Fumatul[x] b) Poluarea atmosferică[x] c) Infecţiile bronşice[ ] d) Factorii genetici[x] e) Expunerea profesională la praf---------------------------------------------------------673) CM Endotoxinele bacteriene acţionează nociv prin:[x] a) Activarea complementului[ ] b) Inactivarea factorului Hageman[x] c) Coagulare locală[x] d) Eliberarea interleukinei-1[ ] e) Inactivarea prostaglandinelor şi chininelor---------------------------------------------------------674) CM Pneumonia comunitară poate fi determinată de:[x] a) Streptococcus pneumoniae[x] b) Klebsiella pneumoniae[x] c) Stafilococcus pneumoniae[x] d) Virusuri şi micoplasme[ ] e) Mycobacterium tuberculosis---------------------------------------------------------675) CM În mecanismul dilatării ireversibile a bronşiilor (bronsiectaziei) joacă

rolul principal:[x] a) Scăderea rezistenţei la deformare a peretelui bronşic datorită leziunilor

inflamatorii[x] b) Malformaţia congenitală a sistemului de susţinere parieto- bronşic[ ] c) Tracţiunea centrifugă scăzută, aplicată peretelui bronşic de fenomenele

lezionale.[ ] d) Tracţiunea centrifugă crescută, aplicată peretelui bronşic.[ ] e) Creşterea rezistenţei la deformare a peretelui bronşic---------------------------------------------------------676) CM Astmul bronşic este caracterizat prin:[x] a) Inflamaţia căilor respiratorii[x] b) Obstrucţia complet sau incomplet reversibilă[x] c) Hiperreactivitatea căilor aeriene la diverşi stimuli[ ] d) Boala granulomatoasa cu localizări multiple[ ] e) Adenopatia hilară bilaterală---------------------------------------------------------677) CM în lumenul bronşic al astmaticilor se găsesc dopuri sau cilindri bronşici

formaţi din:[x] a) Glicoproteide

[ ] b) Eritrocite[x] c) Celule inflamatorii[x] d) Celule epiteliale descuamate[ ] e) Granulom epitelioid---------------------------------------------------------678) CM Examenul radiologic toracic în criza severă de astm bronşic relevă:[x] a) Hiperinflaţie pulmonară[x] b) Diafragm aplatizat[x] c) Hipertransparenţa câmpurilor pulmonare[x] d) Lărgirea spaţiului retrosternal[ ] e) Metastaze septice---------------------------------------------------------679) CM Mecanismul de acţiune al beta2-agoniştilor include:[x] a) Relaxarea fibrelor bronşice şi încetarea bronhospasmului[x] b) Modularea eliberării de mediatori din mastocite şi bazofile[x] c) Inhibarea eliberării de acetilcolină din nervii colinergici[x] d) Creşterea clearans-ului mucociliar[ ] e) Bradicardie---------------------------------------------------------680) CM Metabolismul gazos pulmonar în accesul sever de astm bronşic este

profund modificat şi constă din:[x] a) Hipoxemie[ ] b) Hipocapnie[ ] c) Alcaloză respiratorie[x] d) Hipercapnie[x] e) Acidoza respiratorie---------------------------------------------------------681) CM Modificările gazelor sanguine în starea de rău astmatic include:[x] a) Hipoxemie[x] b) Hipercapnie[x] c) Acidoză metabolică[ ] d) Alcaloză metabolică[ ] e) Hipocapnie---------------------------------------------------------682) CM Glucoza în lichidul pleural este scăzută în:[x] a) Pleurezia parapneumonică[x] b) Pleurezia tuberculoasă[x] c) Pleurezia neoplazică[ ] d) Pleurezia postembolica[ ] e) Sindromul Dressler---------------------------------------------------------683) CM Revărsatele pleurale franc-hemoragice sugerează o etiologie:[x] a) Neoplazică[x] b) Postembolică[x] c) Traumatică[ ] d) Parapneumonică[ ] e) Boli de colagen---------------------------------------------------------684) CM O proporţie de limfocite mai mare de 50% în lichidul pleural sugerează

diagnosticul de:[x] a) Pleurezie tuberculoasă[x] b) Pleurezie malignă[x] c) Pleurezie virală[ ] d) Pleurezie cardiacă[ ] e) Pleurezie uremică---------------------------------------------------------685) CM Tratamentul pleureziei parapneumonice include:[x] a) Antibioterapie corespunzătoare etiologiei[x] b) Antitusive şi analgezice[x] c) Antiinflamatoare nesteroidiene[x] d) Evacuarea lichidului la necesitate[ ] e) Chimioterapia sistemică---------------------------------------------------------686) CM Pneumotoraxul spontan secundar este o complicaţie a:[x] a) Bronhopneumopatiei cronice obstructive[x] b) Tuberculozei[x] c) Mucoviscidozei[x] d) Pneumoniei necrotice[ ] e) Bronshiectazei---------------------------------------------------------687) CM Fiziopatologia sindromului de detresă respiratorie include următoarele:[x] a) Scăderea brutală a complianţei pulmonare[x] b) Sindrom restrictiv sever[x] c) Şunt intrapulmonar dreapta-stânga[ ] d) Creşterea complianţei pulmonare sau sindrom obstructiv sever[x] e) Hipertensiune arterială pulmonară cu o presiune de umplere atrială stângă

normală.---------------------------------------------------------688) CM Care din următorii indici reprezintă volume şi capacităţi pulmonare

(reprezintă valori anatomice respiratorii):[x] a) Spaţiul mort[ ] b) Volumul expirator maxim pe secundă[x] c) Volumul rezidual[x] d) Capacitatea pulmonară totală[x] e) Volumul rezidual funcţional---------------------------------------------------------

PA

689) CM Care din următorii indici reprezintă debite (sau constante dinamice) pulmonare:

[ ] a) Capacitatea vitală[x] b) Capacitatea vitală forţată[x] c) Volumul expirator maxim pe secundă[x] d) Volumul rezidual[ ] e) Debitul expirator maxim instantaneu de vBrf---------------------------------------------------------690) CM Valoarea capacităţii vitale pulmonare şi a volumului expirator maxim pe

secundă variază fiziologic în dependenţă de:[x] a) Masa corporală[ ] b) Vârstă[x] c) Sex[x] d) Talie (înălţimea subiectului)[ ] e) Anotimp---------------------------------------------------------691) CM Care afirmaţie din cele ce urmează, referitoare la faciesul poliglobulic,

este corectă:[x] a) Faciesul poliglobulic reprezintă coloraţie roşie a feţei cu cianoză intensă[x] b) Pentru faciesul poliglobulic este caracteristică hiperemie conjunctivală[x] c) Se instalează în insuficienţă respiratorie cronică[x] d) Se instalează în cord pulmonar cronic[ ] e) Se instalează în emfizem pulmonar esenţial---------------------------------------------------------692) CM Toracele emfizematos prezintă:[x] a) Diametrul anteroposterior mărit[ ] b) Diametrul anteroposterior micşorat[x] c) Unghiul epigastric obtuz[ ] d) Unghiul epigastric ascuţit[x] e) Coastele orizontalizate---------------------------------------------------------693) CM Toracele astenic se caracterizează prin:[x] a) Aspect plat ca şi cum ar fi în expir[ ] b) Unghiul xifoidian obtuz[x] c) Unghiul xifoidian ascuţit[x] d) Coatele verticalizate[x] e) Spaţiile intercostale reduse---------------------------------------------------------694) CM Transmiterea diminuată a vibraţiilor vocale se observă în:[ ] a) Torace astenic[x] b) Pleurezie[ ] c) Torace rahitic[ ] d) Torace senil[x] e) Pneumotorax---------------------------------------------------------695) CM Transmiterea vibraţiilor vocale se accentuează în:[ ] a) Astm bronşic în criză[x] b) Pneumonie[ ] c) Emfizem pulmonar[x] d) Torace senil[ ] e) Simfize pleurale bilaterale---------------------------------------------------------696) CM Care afirmaţie din cele ce urmează, referitoare la ralurile uscate

ronflante, este corectă:[ ] a) Se produc on bronhiile de calibru mic[x] b) Se produc în bronhiile de calibru mare şi trahee[x] c) Au tonalitate joasă[x] d) Au tonalitate înaltă[ ] e) Se percep în ambele faze ale respiraţiei---------------------------------------------------------697) CM Care afirmaţie din cele ce urmează, referitoare la ralurile uscate sibilante,

este corectă:[x] a) Se produc în bronhiile de calibru mic şi bronhiole[ ] b) Se produc în bronhiile de calibru mare şi trahee[x] c) Au tonalitate ascuţită[ ] d) Au tonalitate joasă[x] e) Se percep în ambele faze ale respiraţiei---------------------------------------------------------698) CM Un pacient cu carcinom pulmonar de lob superior stBng poate avea:[x] a) Sindrom Horner stBng[x] b) Paralizie de diafragm stBng[x] c) Paralizie de coardă vocală stângă[ ] d) Scăderea frecvenţei mişcărilor respiratorii[ ] e) Sindrom bronhospastic---------------------------------------------------------699) CM Cele mai precise şi informative metode de diagnostic al

tromboembolismului pulmonar sunt:[ ] a) Ecocardiografia[x] b) Angiografia arterei pulmonare[ ] c) Electrocardiografia[ ] d) Radiografia pulmonară[x] e) Scintigrafia pulmonară de perfuzie---------------------------------------------------------700) CM Rezultatele de laborator care indică necesitatea oxigenoterapiei includ:[ ] a) Saturaţia sângelui arterial (SaO2) = 98 %[x] b) Presiunea parţială a oxigenului (PaO2) on sBngele arterial < 55 mm Hg

[x] c) Presiunea parţială a bioxidului de carbon (PaCO2) on sBngele arterial = 70 mm Hg

[ ] d) Volumul expirator maxim pe secundă = 70 %[ ] e) Capacitatea vitală = 70 %---------------------------------------------------------701) CM Dereglarea permeabilităţii bronhiilor în criza de astm bronşic este

cauzată de:[x] a) Edemul mucoasei[x] b) Spasmul bronşic[x] c) Hipersecreţia de mucus vâscos[ ] d) Dischinezia hipotonică a bronhiilor[ ] e) Diminuarea elasticităţii plămânilor---------------------------------------------------------702) CM Criza astmatică determină:[x] a) Scăderea volumului expirator maxim pe secundă[x] b) Creşterea volumului rezidual[ ] c) Creşterea complianţei pulmonare[ ] d) Creşterea capacităţii vitale[ ] e) Creşterea debitului ventilator maxim pe secundă---------------------------------------------------------703) CM Valoarea debitului expirator de vBrf (apreciat prin peakfîow-metrie):[x] a) La persoanele sănătoase poate varia pe parcursul a 24 ore până la 10%[ ] b) La persoanele sănătoase este constantă[ ] c) La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore până la 10%[x] d) La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore peste la 15%[x] e) Variază proporţional cu severitatea astmului bronşic---------------------------------------------------------704) CM Preparatele de elecţie pentru tratamentul astmului bronşic moderat

(Treapta II) sunt:[ ] a) Teofilina retard[x] b) Corticosteroizii inhalatori[ ] c) Corticosteroizii per os[x] d) Beta2-agoniştii inhalatori[ ] e) Corticosteroizii parenteral---------------------------------------------------------705) CM Preparatele de elecţie pentru tratamentul astmului bronşic moderat,

necontrolat de treapta II (Treapta III) sunt:[x] a) Teofilina retard[x] b) Corticosteroizii inhalatori[ ] c) Corticosteroizii per os[x] d) Beta2-agoniştii inhalatori[ ] e) Antibioticele---------------------------------------------------------706) CM Preparatele de elecţie pentru tratamentul astmului bronşic sever

(Treapta IV) sunt:[x] a) Teofilina retard şi/sau Beta2-agoniştii inhalatori[x] b) Corticosteroizii inhalatori[x] c) Corticosteroizii per os[ ] d) Antibioticele[ ] e) Acidul cromoglicic (Intal) sau Nedocromilul---------------------------------------------------------707) CM Opacităţile percepute prin examenul radiologic al plămânilor pot fi

cauzate de:[x] a) Absenţa aerului din alveole[x] b) Lichid in alveole[x] c) Fibrozări şi calcificări;[ ] d) Chiste aerice[x] e) Corpi străini radioopaci---------------------------------------------------------708) CM Arătaţi 3 indici care sunt cei mai informativi pentru aprecierea

exsudatului (în revărsatul pleural):[ ] a) Reacţia Rivalt este pozitivă[ ] b) Concentraţia proteinei în lichidul pleural > 25 g/l[x] c) Raportul proteine pleurale/proteine serice > 0,5[x] d) Raportul lacticdehidrogenază (LDH) pleurală/LDH serică > sau = 0,6[x] e) Lacticdehidrogenază pleurală (LDH) > 2/3 din limita superioară a valorii

normale a LDH serice---------------------------------------------------------709) CM Ce elemente conţinute în spută sunt caracteristice pentru supuraţiile

pulmonare:[ ] a) Macrofage cu hemosiderină[x] b) Fibrele elastice[ ] c) Eozinofilele[x] d) Cristalele de acizi graşi[x] e) Cristalele de colesterol---------------------------------------------------------710) CM Ce elemente conţinute în spută sunt caracteristice pentru astmul bronşic:[ ] a) Cristalele de hematoidină[x] b) Spiralele Curchman[x] c) Cristalele Charcot-Leiden[ ] d) Cristalele de colesterol[x] e) Eozinofilele---------------------------------------------------------711) CM Respiraţia Kussmaul se caracterizează prin:[ ] a) Ritm neregulat[x] b) Ritm regulat cu amplitudine mare[x] c) Inspir amplu, profund şi zgomotos, urmat de o pauză scurtă

PA

[x] d) Expiraţie sacadată urmată de o pauză scurtă[ ] e) Ritm neregulat cu amplitudine mică---------------------------------------------------------712) CM Respiraţia Biot se caracterizează prin:[ ] a) Ritm regulat[x] b) Ritm neregulat[x] c) Alternarea perioadelor variate apneice cu 4-5 respiraţii de amplitudine

diferită[ ] d) Respiraţii de amplitudine foarte mare[x] e) Respiraţii de amplitudine diferită---------------------------------------------------------713) CM Fumatul îndelungat alterează:[x] a) Mişcarea cililor[x] b) Funcţia macrofagelor alveolare[ ] c) Bronhoplegia[x] d) Eliberarea enzimelor proteolitice ale polimorfonuclearelor[ ] e) Activarea eozinofilelor---------------------------------------------------------714) CM Boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa bronsitei, în

stadiu avansat se caracterizează prin:[x] a) PaCO2 > 60 mm Hg[ ] b) Hematocrit = 35-45%[x] c) PaO2 < 50-60 mm Hg[x] d) Hematocrit > 60 %[ ] e) Nici una dintre ele---------------------------------------------------------715) CM Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu

predominanta emfizemului sunt:[ ] a) Tusea instalată înaintea debutului dispneei[x] b) Spută redusă, mucoidă[x] c) Tusea instalată după debutul dispneei[ ] d) Spută abundentă, purulentă[ ] e) Frecvenţa crescuta a cordului pulmonar---------------------------------------------------------716) CM Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonară cronică obstructivă cu

predominanţa emfizemului sunt:[x] a) Tahipneea[ ] b) Bradipneea[x] c) Hipersonoritatea pulmonară[x] d) Expirul relativ prelungit[x] e) Galopul presistolic accentuat on timpul inspirului---------------------------------------------------------717) CM Cele mai frecvente bacterii patogene implicate în infecţiile respiratorii la

bolnavii cu boala pulmonară cronică obstructivă sunt:[x] a) Haemophilus influenzae[ ] b) Streptococul beta-hemolitic[x] c) Stretococcus pneumoniae[ ] d) Pseudomonas aeruginosa[x] e) Branhamella catarrhalis---------------------------------------------------------718) CM Oxigenoterapia de durată la bolnavii cu boala pulmonară cronică

obstructivă este recomandată în următoarele situaţii:[x] a) Hipoxemie persistentă şi severă (PaO2 < 55 mm Hg)[ ] b) Anemie[x] c) Hipoxemie persistentă şi severă (SaO2 < 80 %)[x] d) Insuficienţă cardiacă dreaptă severă[ ] e) Hipocapnie (PaCO2 < 35 mm Hg)---------------------------------------------------------719) CM Emfizemul pulmonar se defineşte ca:[ ] a) Afecţiune asociata cu secreţia exagerată de mucus la nivel traheobronsic[ ] b) Distensia permanentă a spaţiilor aeriene de la nivelul bronşiilor principale[x] c) Afecţiune în care se distrug septurile alveolare[x] d) Distensia permanenta a spaţiilor aeriene distal de bronşiolele terminale[ ] e) Afecţiune în care se păstrează septurile alveolare---------------------------------------------------------720) CM Care dintre următoarele afirmaţii privind bronhopneumopatia cronică

obstructivă cu predominanţa bronşitei sunt adevărate:[x] a) Percuţia toracelui arată sonoritate normală sau hipersonoritate[x] b) Pacientul este de obicei supraponderal[ ] c) PCO2 este cronic scăzut[ ] d) Volumul rezidual este scăzut[x] e) Debitele maximale respiratorii sunt mici---------------------------------------------------------721) CM Care dintre următoarele afirmaţii privind bronhopneumopatia cronică

obstructivă cu predominanţa emfizemului sunt adevărate:[x] a) Dispneea este severă[ ] b) Radiografia toracică arată un cord mărit[x] c) Hematocritul este < 55 %[x] d) Hipertensiunea pulmonară este moderată[ ] e) Episoadele de acutizare a bolii sunt mai frecvente---------------------------------------------------------722) CM Boala pulmonară cronică obstructivă (BPCO) cu predominarea bronşitei,

când obstrucţia bronhiilor este severă, clinic se manifestă prin:[x] a) Dispnee la efort[x] b) Hipercapnie[x] c) Cord pulmonar[ ] d) Hemoptizie

[ ] e) Bronhoree fetidă---------------------------------------------------------723) CM Următoarele bronhodilatatoare se utilizează în terapia bronşitei cronice

obstructive:[x] a) Bromura de ipratropium[x] b) Aminofilina[ ] c) Atropina[ ] d) Efedrina[x] e) Terbutalina---------------------------------------------------------724) CM In bronşita cronică la examenul sputei se izolează cel mai frecvent

următoarele bacterii patogene:[x] a) Streptococcus pneumoniae[x] b) Haemophilus influenzae[ ] c) Staphilococcus aureus[x] d) Branhamella catarrhalis[ ] e) Pseudomonas aeruginosa---------------------------------------------------------725) CM Terminarea unui episod de astm bronşic este frecvent marcată de:[x] a) Tuse cu expectoraţie groasă, filantă[x] b) Depistarea în spută a spiralelor Curshman[x] c) Depistarea în spută a eozinofilelor si cristalelor Charcot-Leyden[ ] d) Scădere a tensiunii arteriale[ ] e) Bradicardie---------------------------------------------------------726) CM Glucocorticoizii se folosesc în tratamentul astmului bronşic pentru

efectul lor:[ ] a) Bronhodilatator[x] b) De a reduce inflamaţia căilor aeriene[x] c) Benefic în suferinţele acute, când obstrucţia severă a căilor aeriene nu

cedează la alte tratamente[ ] d) Bronhoconstrictor[ ] e) Antitusiv---------------------------------------------------------727) CM Boala pulmonară cronică obstructivă (BPCO), tip bronşitic (B), evoluţie

severă, se caracterizează prin:[x] a) Hematocrit peste 55-60 %[ ] b) Normocapnie[ ] c) Rare infecţii bronşice[x] d) Spută abundentă purulentă[x] e) Dispnee---------------------------------------------------------728) CM Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de acutizarea bolii

pulmonare cronice obstructive (BPCO) sunt:[x] a) Haemophylus influenzae[ ] b) Streprococcus haemolyticus grupa B[x] c) Streptococcus pneumoniae[x] d) Branhamella catarrhalis[ ] e) Staphilococcus aureus---------------------------------------------------------729) CM În tratamentul bronhodilatator în boala pulmonară cronică obstructivă

(BPCO) se utilizează:[x] a) Simpatomimetice[x] b) Derivaţi de teofilină[x] c) Anticolinergice[ ] d) Mucolitice[ ] e) Oxigenoterapie prelungită---------------------------------------------------------730) CM La examinarea radiologică a plămânilor în boala pulmonară cronică

obstructivă (BPCO) cu predominanta emfizemului se constată:[x] a) Diafragme coborBte, aplatizate[ ] b) Silueta cardiaca largă, mărită[x] c) Atenuare periferica a desenului bronho-vascular[ ] d) Hipotransparenţa retrosternală[ ] e) Lărgirea mediastinului superior---------------------------------------------------------731) CM Pentru pneumonia datorată pneumococilor susceptibili, antibioticele de

elecţie sunt:[x] a) Penicilina[ ] b) Metronidazolul[x] c) Ampicilina[ ] d) Trimetoprim-sulfametoxazolul[ ] e) Vancomicina---------------------------------------------------------732) CM Sindromul clinic din pneumonia crupoasă are următoarele caracteristici:[x] a) Este generat de Streptococus pneumoniae[x] b) Matitatea are topografie precisă[x] c) Debutul este gradat[ ] d) Predomină simptomele extrapulmonare[ ] e) Durerea este de tip pleural---------------------------------------------------------733) CM Pentru eliminarea secreţiilor din arborele traheobronşic se pot folosi

următoarele metode:[x] a) Sonde de aspiraţie[x] b) Forţarea pacientului să tuşească[x] c) Bronhodilatatoare beta-adrenergice[ ] d) Administrarea de glucocorticoizi

PA

[x] e) Drenaj postural şi percuţia toracelui---------------------------------------------------------734) CM Selectaţi antibioticele de elecţiune în suspiciunea de pneumonie

pneumococică:[ ] a) Trimetoprim - sulfametoxazol[x] b) Penicilina[x] c) Ampicilina[ ] d) Fluorochinolone[ ] e) Metronidazol---------------------------------------------------------735) CM Cauze infecţioase de formare a cavităţii pulmonare sunt.[x] a) Pseudomonas aeruginosa[x] b) Staphylococcus aureus[x] c) Germeni anaerobi[ ] d) Haemophilus influenzae[ ] e) Granulomatoza Wegener---------------------------------------------------------736) CM Printre simptomele caracteristice crizei de astm, se numără:[x] a) Dispnee paroxistică respiratorie[ ] b) Junghi toracic[x] c) Wheezing[x] d) Puls paradoxal[ ] e) Hemoptizie---------------------------------------------------------737) CM Stimulii care interacţionează cu reactivitatea cailor aeriene şi care pot

induce episoade acute de astm, pot fi reprezentaţi de:[x] a) Alergeni[x] b) Infecţii[x] c) Factori profesionali[x] d) Medicamente - aspirina[ ] e) Medicamente - digoxina---------------------------------------------------------738) CM Diagnosticul diferenţial al astmului bronşic presupune excluderea

următoarelor entităţi:[x] a) Insuficienţa ventriculară stângă acută[x] b) Obstrucţia cailor aeriene superioare prin tumori[x] c) Edemul laringian[x] d) Embolia pulmonara recurenta[ ] e) Pneumonia---------------------------------------------------------739) CM Glucocorticoizii sunt indicaţi în terapia astmului bronşic în următoarele

situaţii:[x] a) La orice pacient la care boala nu este controlată prin bronhodilatatoare

inhalatorii[ ] b) În criză de astm uşoară[x] c) În criză de astm severă[x] d) În astmul bronşic cu crize frecvente[ ] e) În criză de astm bronşic uşoară care evoluează concomitent cu pneumonie---------------------------------------------------------740) CM Agenţii stabilizatori ai mastocitelor (cromolynul de sodiu si nedocromilul

de sodiu) se folosesc în tratamentul astmului bronşic pentru că:[ ] a) Influenţează tonusul căilor aeriene[x] b) Inhibă degranularea mastocitelor[x] c) Ompiedică eliberarea mediatorilor chimici ai inflamaţiei[ ] d) Îmbunătăţesc funcţia pulmonară[ ] e) Măresc reactivitatea căilor aeriene distale---------------------------------------------------------741) CM Severitatea obstrucţiei în astmul bronşic este indicată de:[x] a) Wheezing[ ] b) Bradicardie[x] c) Dispariţia murmurului vezicular[ ] d) Prezenţa murmurului vezicular[x] e) Puls paradoxal---------------------------------------------------------742) CM Cele mai eficace mijloace de tratament în astmul bronşic sunt

reprezentate de:[x] a) Eliminarea agenţilor cauzali din mediul unui astmatic alergic[x] b) Medicamente care inhibă contracţia musculaturii netede bronşice[x] c) Medicamente care diminuează si/sau previn inflamaţia[ ] d) Antibiotice[ ] e) Antitusive---------------------------------------------------------743) CM Simptomele persistente de astm bronşic sever pot fi tratate cu:[x] a) ß2 agonişti inhalatori cu durată lungă de acţiune[x] b) Teofilină retard[x] c) Corticosteroizi inhalatorii sau orali[ ] d) Diuretice[ ] e) Propranolol---------------------------------------------------------744) CM Forma nesezonieră de astm bronşic poate fi consecinţa alergiei la:[x] a) Pene[x] b) Fanerele animalelor[x] c) Praf cu paraziţi[x] d) Fungi si alte antigene din mediul înconjurător[ ] e) Oxigen---------------------------------------------------------745) CM Simptomele astmului bronşic constau în:

[x] a) Dispnee[x] b) Tuse[x] c) Wheezing[ ] d) Tahicardie[ ] e) Tensiune arterială crescută---------------------------------------------------------746) CM Sindromul Pickwick constă în:[x] a) Obezitate[x] b) Somnolenţă diurnă[ ] c) Leucocitoză[x] d) Insuficienţă cardiacă dreaptă[x] e) Hipertensiune pulmonară---------------------------------------------------------747) CM Mecanismul de aspiraţie al pneumoniilor apare mai frecvent şi este mai

sever la:[x] a) Alcoolici[x] b) Pacienţii supuşi anesteziei generale[ ] c) Cardiaci[x] d) Pacienţii cu accident vascular cerebral[x] e) Pacienţii cu tulburări de deglutiţie---------------------------------------------------------748) CM Următoarele afirmaţii referitoare la sindromul de detresă respiratorie a

adultului sunt adevărate:[ ] a) Este o insuficienţă respiratorie cronică[x] b) Este o insuficienţă respiratorie acută[ ] c) Se dezvoltă în consecinţa obstrucţiei bronşice cronice[x] d) E caracterizată prin hipoxemie[x] e) Reprezintă un edem pulmonar produs prin creşterea permeabilităţii

capilare---------------------------------------------------------749) CM Revărsatul pleural de tip exsudat poate fi cauzat de:[x] a) Infecţii virale[ ] b) Insuficienţă cardiacă congestivă[x] c) Neoplazii maligne[x] d) Pneumonii bacteriene[ ] e) Sindromul nefrotic---------------------------------------------------------750) CM Chilotoraxul este produs de:[ ] a) Tromboza de venă cavă inferioară[x] b) Traumatisme[x] c) Tumori mediastinale[ ] d) Expunere la asbest[ ] e) Insuficienţă cardiacă stângă---------------------------------------------------------751) CM Modificările patologice care pot apare în bronhopneumopatia cronică

obstructivă sunt:[x] a) Hipertrofia glandelor mucoase[x] b) Infiltrat inflamator în mucoasă şi submucoasă[x] c) Edem în peretele bronşic[ ] d) Bronhodilataţe cronică[x] e) Hipertrofia musculaturii netede bronşice---------------------------------------------------------752) CS Abcesul pulmonar primitiv în marea majoritate de cazuri (80-90%) este

provocat de:[ ] a) Fungi[x] b) Bacterii anaerobe[ ] c) Viruşi[ ] d) Clamidii[ ] e) Protozoare---------------------------------------------------------753) CS In septicemii infecţia pulmonară se produce pe cale hematogenă şi

patogenetic este o pneumonie:[ ] a) Primară[ ] b) Nosocomială[ ] c) Prin aspiraţie[x] d) Metastatică[ ] e) Comunitară---------------------------------------------------------754) CS Fumatul de tutun acţionează asupra structurilor pulmonare provocând

următoarele, cu excepţia:[ ] a) Stimularea secreţiei bronşice de mucus[ ] b) Inhibarea mişcării cililor bronşici şi activării macrofagelor alveolare[ ] c) Acumularea macrofagelor şi neutrofilelor în jurul căilor aeriene distale[ ] d) Stimularea receptorilor de iritaţie din submucoasa bronşiilor[x] e) Stimularea beta2-adrenoreceptorilor---------------------------------------------------------755) CS Indicele Tiffeneau este:[ ] a) VEMS (Volumul expirator maxim în 1 secundă) + CV (Capacitatea vitală)

+100[ ] b) VEMS +100[x] c) VEMS/CV x100[ ] d) CV/VEMS x 100[ ] e) VEMS + CV - 100---------------------------------------------------------756) CS Simptomul principal on emfizemul pulmonar este:[ ] a) Tusea uscată[x] b) Dispneea

PA

[ ] c) Junghiul toracic[ ] d) Tusea cu spută[ ] e) Tusea paroxistică---------------------------------------------------------757) CS Semnele cardiovasculare ale bronhopneumopatiei cronice obstructive cu

evoluţie severă sunt cele ce urmează, cu excepţia:[ ] a) Tahicardie, alte aritmii cardiace[ ] b) Hipertensiune arterială pulmonară la pacient nehipertensiv[ ] c) Puls paradoxal[ ] d) Modificări ECG de hipertrofie a ventriculului drept[x] e) Modificări ECG de hipertrofie a ventriculului stâng---------------------------------------------------------758) CS Efecte secundare importante ale simpaticomimeticelor sunt cele

menţionate, cu excepţia:[ ] a) Hipopotasemie[ ] b) Aritmii cardiace[ ] c) Tahifilaxie[ ] d) Bronhoconstricţie paradoxală[x] e) Hiponatremie---------------------------------------------------------759) CS Medicaţia de primă treaptă în BPCO (bronhopneumopatie cronică

obstructivă) tinde să fie:[ ] a) Medicaţia simpatomimetică[x] b) Medicaţia anticolinergică[ ] c) Glicozizii cardiaci[ ] d) Corticoterapia[ ] e) Corticoterapie + simpaticomimetice---------------------------------------------------------760) CS Preparatul cu acţiune anticolinergică, folosit în tratamentul BPCO

(bronhopneumopatiei cronice obstructive) este:[x] a) Ipratropium bromid (Atrovent)[ ] b) Teofilina[ ] c) Digoxina[ ] d) Panangina[ ] e) Fenoterol (Berotec)---------------------------------------------------------761) CS Frisonul solemn este mai frecvent ontBlnit on:[ ] a) Pneumonia virală[x] b) Pneumonia pneumococică[ ] c) Bronhopneumonie[ ] d) Tuberculoză pulmonară[ ] e) Pleurezie purulentă---------------------------------------------------------762) CS Pneumonia provocată de Mycoplasma cu evoluţie gravă necesită

tratament timp de 10-14 zile cu:[ ] a) Co-trimoxazol[ ] b) Amoxicilină[ ] c) Rimantadină[x] d) Eritromicină[ ] e) Penicillină---------------------------------------------------------763) CS Sindromul Mendelson este o:[ ] a) Atelectazie pulmonară[ ] b) Pneumonie bacteriană[ ] c) Pneumonie secundara[x] d) Pneumonie acidă[ ] e) Pneumonită alergică---------------------------------------------------------764) CS Metoda de elecţie pentru diagnosticul bronşectaziilor este:[ ] a) Radiografia toracică standard[ ] b) Peak-flow metria[ ] c) Scintigrafia radioizotopică pulmonară[x] d) Bronhografia[ ] e) Spirografia---------------------------------------------------------765) CS Examenul de spută la pacienţii cu astm bronşic evidenţiază elemente

caracteristice, cu excepţia:[ ] a) Eozinofile[ ] b) Cristale Charcot-Layden[x] c) Trombocite[ ] d) Corpi Creola[ ] e) Spirale Curshmann---------------------------------------------------------766) CS Indicele Tiffeneau relevă:[ ] a) Capacitatea vitală[x] b) Permeabilitatea bronşică[ ] c) Volumul rezidual[ ] d) Fluxul expirator de vBrf[ ] e) Capacitatea reziduală funcţională---------------------------------------------------------767) CS La formarea unui transsudat contribuie următoarele, cu excepţia:[ ] a) Hipertensiunea venoasă sistemică[x] b) Creşterea presiunii osmotice a plasmei[ ] c) Hipertensiunea venoasă pulmonară[ ] d) Afectarea drenajului limfatic pleural[ ] e) Reducerea presiunii osmotice a plasmei---------------------------------------------------------

768) CS La schimburile normale de O2 şi CO2 pulmonare contribuie, cu excepţia:[ ] a) Ventilaţia alveolară[ ] b) Perfuzia capilară[ ] c) Difuziunea alveolo-capilară[ ] d) Controlul neuro-umoral al respiraţiei[x] e) Trombocitemia---------------------------------------------------------769) CS Volumul de gaz care rămâne în plămâni la sfârşitul unei expiraţii maxime

reprezintă:[x] a) Volumul rezidual[ ] b) Spaţiul mort[ ] c) Capacitatea vitală[ ] d) Capacitatea expiratorie[ ] e) Volumul expirator de rezervă---------------------------------------------------------770) CS Volumul de aer rămas în canalele aeriene la sfârşitul inspiraţiei

reprezintă:[ ] a) Volumul rezidual[ ] b) Volumul expirator de rezervă[x] c) Spaţiul mort[ ] d) Capacitatea inspiratorie[ ] e) Volumul inspirator de rezervă---------------------------------------------------------771) CS Volumul de gaz mobilizat cu fiecare inspiraţie ori expiraţie în stare de

repaus reprezintă:[ ] a) Capacitatea vitală[x] b) Volumul curent[ ] c) Capacitatea pulmonară totală[ ] d) Capacitatea reziduală funcţională[ ] e) Curbele de flux-volum---------------------------------------------------------772) CS Capacitatea pulmonară totală este volumul de gaz:[ ] a) Eliminat din plămâni într-o expiraţie maximă neforţată care urmează unei

inspiraţii maxime, pacientul nefiind limitat în timp[ ] b) Conţinut în plămâni la sfârşitul unei expiraţii maxime[ ] c) Eliminat din plămâni într-o expiraţie completă şi forţată care urmează unei

inspiraţii maxime[ ] d) Cantitatea totală de aer inspirat sau volumul total de aer expirat în decurs

de un minut, în condiţii de ventilaţie spontană şi repaus muscular[x] e) Conţinut în plămâni la sfârşitul unei inspiraţii maxime---------------------------------------------------------773) CS Capacitatea vitală este volumul de gaz:[ ] a) Mobilizat cu fiecare inspiraţie ori expiraţie în stare de repaus[x] b) Eliminat din plămâni într-o expiraţie maximă neforţată care urmează unei

inspiraţii maxime, pacientul nefiind limitat în timp[ ] c) Conţinut în plămâni la sfârşitul unei inspiraţii maxime[ ] d) Care poate fi inspirat plecând de la sfârşitul unei expiraţii de repaus[ ] e) Eliminat din plămâni în prima secundă a unei expiraţii complete şi forţate---------------------------------------------------------774) CS Indicele Tiffeneau reprezintă raportul dintre:[ ] a) Capacitatea vitală şi capacitatea pulmonară totală[ ] b) Volumul expirator maxim pe secundă şi capacitatea pulmonară totală[ ] c) Volumul expirator maxim pe secundă şi volumul curent[x] d) Volumul expirator maxim pe secundă şi capacitatea vitală[ ] e) Capacitatea inspiratorie şi capacitatea vitală---------------------------------------------------------775) CS Ce tip de dereglare a ventilaţiei pulmonare este în următorii indici

spirografici: capacitatea vitală este normală; volumul expirator maxim pe secundă este scăzut; indicele Tiffeneau este scăzut.

[ ] a) Dereglare a ventilaţiei pulmonare de tip mixt cu predominare a restricţiei[ ] b) Dereglare a ventilaţiei pulmonare de tip mixt cu predominare a obstrucţiei[ ] c) Ventilaţia pulmonară este normală[ ] d) Dereglare a ventilaţiei pulmonare de tip restrictiv[x] e) Dereglare a ventilaţiei pulmonare de tip obstructiv---------------------------------------------------------776) CS In ce situaţie fiziopatologică nu se va instala hipoxemia?[x] a) Perfuzia < ventilaţia alveolară[ ] b) Perfuzia > ventilaţia alveolară[ ] c) Difuziunea alveolo-capilară a gazelor este diminuată[ ] d) Ventilaţie moderat diminuată + debit cardiac mărit[ ] e) In şunt anatomic venos-arterial mărit---------------------------------------------------------777) CS Faciesul cianotic nu este caracteristic pentru:[ ] a) Bronşita cronică obstructivă[ ] b) Insuficienţa respiratorie cronică[x] c) Bronhopneumopatia cronică obstructivă de tip A[ ] d) Bronhopneumopatia cronică obstructivă de tip B[ ] e) Cordul pulmonar cronic---------------------------------------------------------778) CS Limita inferioară a plămânului poate fi ridicată în:[ ] a) Acces de astm bronşic[x] b) Fibroză pulmonară[ ] c) Emfizem pulmonar[ ] d) Bronşită cronică obstructivă[ ] e) Bronşiolită---------------------------------------------------------779) CS Sunetul timpanic la percuţia cutiei toracice nu apare în:

PA

[ ] a) Emfizem pulmonar on stadiu avansat[ ] b) Emfizem compensator[ ] c) Pneumotorax[ ] d) Caverne mari şi medii[x] e) Fibrotorax---------------------------------------------------------780) CS Sunetul timpanic la percuţia cutiei toracice nu apare în:[ ] a) Emfizem pulmonar esenţial în stadiu avansat[ ] b) Emfizem pulmonar secundar on stadiu avansat[ ] c) BPCO (bronhopneumopatie cronică obstructivă) de tip A în stadiu avansat[ ] d) Emfizem compensator[x] e) Fibrotorax---------------------------------------------------------781) CS In pneumotorax, cauza obişnuită de reducere marcată a oxihemoglobinei

este:[ ] a) Poziţia orizontală a pacientului[ ] b) Reducerea procentului de oxigen on aerul atmosferic[ ] c) Efectul agentului anestezic[ ] d) Reflexă, datorită intervenţiei chirurgicale[x] e) Circulaţia sângelui prin plămânul colabat---------------------------------------------------------782) CS In emfizemul pulmonar avansat:[ ] a) Diafragmul este coborât dar se mişcă bine în timpul inspirului[x] b) Diafragmul este coborât şi se mişcă slab în timpul inspirului[ ] c) Poziţia diafragmului este normală şi el se mişcă normal în timpul inspirului[ ] d) Respiraţia este predominant diafragmatică[ ] e) Diafragmul este înalt şi se mişcă slab în timpul respiraţiei---------------------------------------------------------783) CS La pacientul emfizematos cronic oxigenoterapia poate să:[x] a) Reducă frecvenţa respiratorie[ ] b) Crească frecvenţa respiratorie[ ] c) Lase neschimbată frecvenţa respiratorie[ ] d) Facă pacientul cianotic[ ] e) Facă pacientul dispneic---------------------------------------------------------784) CS Oxigenoterapia nu este atât de eficace în hipoxia anemică cât în hipoxia

hipoxică, întrucât:[x] a) Presiunea parţială a oxigenului (PaO2) în sângele arterial este normală[ ] b) Ţesuturile nu sunt capabile să utilizeze oxigenul suplimentar[ ] c) Gradientul arterio-venos este normal[ ] d) Oxigenul solvit fizic este peste normal[ ] e) Tipul de circulaţie sanguină este anormal---------------------------------------------------------785) CS Administrarea de oxigen nu va ameliora desaturarea cauzată de:[ ] a) Hipoventilaţie[x] b) Şunturile arterio-venoase pulmonare[ ] c) Blocul alveolo-capilar[ ] d) Emfizem[ ] e) Astm bronşic---------------------------------------------------------786) CS Spasmul bronşiolar se manifestă prin: [ ] a) Inspir normal şi expir scurt[ ] b) Inspir prelungit[ ] c) Inspir prelungit şi expir prelungit, greoi[x] d) Inspir scurt şi expir prelungit, greoi[ ] e) Expir şi inspir reduse---------------------------------------------------------787) CS In ce situaţii doza teofilinei nu trebuie micşorată:[ ] a) In insuficienţă cardiacă congestivă[ ] b) On pneumonie[ ] c) On boli hepatice[x] d) La fumători[ ] e) On toate cazurile---------------------------------------------------------788) CS Acidul cromoglicic (Intal):[ ] a) Este eficient în starea de rău astmatic[ ] b) Este eficient în criza de astm bronşic[x] c) Se foloseşte pentru profilaxia acutizării astmului bronşic[ ] d) Se foloseşte în cure de durată mică din cauza riscului de dezvoltare a

dependenţei faţă de preparat[ ] e) Este un corticosteroid---------------------------------------------------------789) CS Hipoxemia on astmul bronşic este cauzată de:[ ] a) Deteriorarea difuziunii alveolo-capilare (bloc alveolo-capilar)[x] b) Deteriorarea raportului ventilaţie-perfuzie[ ] c) Diminuarea circulaţiei sanguine în circuitul mic[ ] d) Dezvoltarea şuntului anatomic arterio-venos[ ] e) Toate mecanismele enumerate---------------------------------------------------------790) CS Preparatele de elecţie pentru tratamentul astmului bronşic uşor (Treapta

I) sunt:[x] a) Beta2-agoniştii inhalatori[ ] b) Anticolinergicele inhalatorii[ ] c) Teofilina retard[ ] d) Corticosteroizii inhalatori[ ] e) Corticosteroizii per os---------------------------------------------------------

791) CS Cel mai bun criteriu de apreciere a eficacităţii respiraţiei este:[ ] a) Volumul curent[ ] b) Minut-volumul[ ] c) Frecvenţa respiratorie[ ] d) Măsurarea spaţiului mort[x] e) Presiunea parţială a oxigenului (PaO2) şi a bioxidului de carbon (PaCO2) on

sBngele arterial---------------------------------------------------------792) CS Care din următoarele nu determină hipoxie hipoxică:[ ] a) Altitudinea mare[x] b) Intoxicaţia cu CO[ ] c) Edemul pulmonar[ ] d) Emfizemul[ ] e) Presiunea parţială a oxigenului în aer = 60 mm Hg---------------------------------------------------------793) CS Cianoza este produsă în mod obişnuit de toate, exceptând:[ ] a) Amestecul cu sBnge venos a sBngelui arterial[ ] b) Methemoglobinemie[ ] c) Şunt anatomic arterio-venos în plămâni[ ] d) Tetralogia Fallot[x] e) Otrăvirea cu monoxid de carbon (CO)---------------------------------------------------------794) CS Respiraţia Cheyne-Stokes se caracterizează prin:[ ] a) Inspir scurt - expir prelungit[ ] b) Inspir prelungit - expir scurt[x] c) Faze alternate de apnee şi hiperpnee[ ] d) Eupnee[ ] e) Apnee---------------------------------------------------------795) CS Care din următoarele afirmaţii despre pacienţii cu obstrucţie severă si

retenţie de CO2 sunt adevărate:[x] a) In cursul unei infecţii respiratorii apare o alterare pronunţata a

simptomatologiei[ ] b) In cursul unei infecţii respiratorii simptomatologia rămâne nealterată[ ] c) Supravieţuirea este de lunga durata[ ] d) Nu au vreo modificare a capacitaţii de munca[ ] e) VEMS>50%---------------------------------------------------------796) CS Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizează boala

pulmonara cronică obstructivă:[x] a) Granulomul noncazeificant[ ] b) Hiperplazia celulelor mucipare din căile respiratorii mici[ ] c) Fibroza peribronsică[ ] d) Hipertrofia musculaturii netede în căile respiratorii mici[ ] e) Celulele inflamatorii în mucoasa şi submucoasa căilor respiratorii mici---------------------------------------------------------797) CS Care dintre manifestările de mai jos nu este caracteristică pentru bronşita

cronică:[x] a) Distensia permanentă, anormală a spaţiilor aeriene distal de bronşiolele

terminale[ ] b) Secreţia exagerată de mucus la nivel traheobronşic[ ] c) Tusea si expectoraţia cel puţin 3 luni pe an, minim 2 ani consecutiv[ ] d) Hipertrofia glandelor producătoare de mucus[ ] e) Sputa muco-purulentă, persistentă sau recurentă în absenţa unui proces

supurativ localizat (bronsiectazia)---------------------------------------------------------798) CS Care dintre factorii etiologici implicaţi în patogenia bronşitei cronice este

considerat a fi cel mai important:[ ] a) Predispoziţia genetică[ ] b) Poluarea aerului[x] c) Fumatul[ ] d) Expunerea profesională la pulberi si gaze toxice[ ] e) Factorii infecţioşi---------------------------------------------------------799) CS In BPCO (bronhopneumopatia cronică obstructivă) oxigenoterapia se

indică la pacienţi cu PO2 de:[x] a) < 55 mmHg[ ] b) 55 - 60 mmHg[ ] c) 60 - 65 mmHg[ ] d) 65 - 70 mmHg[ ] e) 70 mmHg---------------------------------------------------------800) CS Bronşita cronică mucopurulentă se caracterizează prin:[x] a) Sputa mucopurulentă persistentă sau recurentă[ ] b) Sputa perlată[ ] c) Sputa mucoasă[ ] d) Hemoptizie[ ] e) Wheezing precoce---------------------------------------------------------801) CS In patogenia bronşitei cronice a fost cel mai bine demonstrata implicarea:[ ] a) Deficitului de ceruloplasmină[x] b) Fumatului[ ] c) Poluării aerului cu amoniac[ ] d) Poluării aerului cu dioxid de azot (NO2)[ ] e) Poluării aerului cu pulberi silicogeni---------------------------------------------------------802) CS Pot da cavitaţie pulmonară următorii germeni, cu EXCEPTIA:

PA

[ ] a) Anaerobi din cavitatea bucală[ ] b) Bacili enterici aerobi Gram negativi[x] c) Mycoplasma pneumoniae[ ] d) Mycobacterium tuberculozis[ ] e) Staphylococcus aureus---------------------------------------------------------803) CS Indicaţi testul ce permite stabilirea astmului bronsic:[x] a) Demonstrarea obstrucţiei reversibile a căilor aeriene[ ] b) Demonstrarea existenţei reacţiilor cutanate pozitive la diverşi alergeni[ ] c) Demonstrarea eozinofiliei in sBnge[ ] d) Demonstrarea eozinofiliei in spută[ ] e) Demonstrarea creşterii IgE serice---------------------------------------------------------804) CS La un pacient cu astm bronşic, hiperinflaţia marcată a toracelui, folosirea

muşchilor respiratori accesorii şi prezenţa pulsului paradoxal semnifica:[x] a) Obstrucţia severă a căilor respiratorii[ ] b) Un tablou obişnuit întâlnit în criza de astm bronşic[ ] c) Pneumonia[ ] d) Embolia pulmonară[ ] e) Asocierea infecţiei---------------------------------------------------------805) CS Empiemul reprezintă un revărsat pleural:[ ] a) De tip transsudat[ ] b) Bogat în limfă[x] c) Intens purulent[ ] d) Predominant cu limfocite[ ] e) Predominant cu eozinofile---------------------------------------------------------806) CS Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a

receptorilor beta-adrenergici, utilizate în tratamentul astmului bronşic, este:[x] a) Inhalatorie[ ] b) Intravenoasă[ ] c) Intramusculară[ ] d) Subcutanată[ ] e) Orală---------------------------------------------------------807) CS Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronşic

datorită efectului (efectelor):[x] a) De inhibare a degranulării mastocitelor[ ] b) Bronhodilatator[ ] c) Antiinfecţios[ ] d) Expectorant[ ] e) Mucolitic---------------------------------------------------------808) CS In astmul bronşic cu crize rare, tratamentul de elecţiune este reprezentat

de:[x] a) Administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie[ ] b) Administrarea cronică de simpaticomimetice inhalatorii[ ] c) Administrarea cronică de glucocorticoizi pe cale inhalatorie[ ] d) Administrarea cronică de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenţi

stabilizatori ai mastocitelor[ ] e) Administrarea cronică de glucocorticoizi pe cale orală---------------------------------------------------------809) CS Cromoglicatul disodic acţionează prin:[ ] a) Reducerea inflamaţiei căilor aeriene[ ] b) Efect anticolinergic[ ] c) Stimularea receptorilor beta-adrenergici[x] d) Inhibiţia degranulării mastocitelor[ ] e) Inhibiţia fosfodiesterazei---------------------------------------------------------810) CS Care dintre următorii factori nu se recunosc în etiologia

bronhopneumopatiei cronice obstructive:[ ] a) Fumatul[ ] b) Factorii genetici[x] c) Alcoolismul[ ] d) Infecţiile bronşice[ ] e) Inhalarea cronică a diferiţilor iritanţi bronşici---------------------------------------------------------811) CS Cel mai important on profilaxia bronhopneumopatiei cronice obstructive

este evitarea:[ ] a) Expunerii la frig[ ] b) Expunerii sporadice la noxe profesionale[x] c) Spaţiilor aglomerate[ ] d) Fumatului[ ] e) Virozelor respiratorii---------------------------------------------------------

REUMATOLOGIE812) CM Care indici de laborator certifică etiologia streptococică în reumatismul

articular acut:[x] a) Titrul antistreptokinazei[x] b) Titrul antistreptolizinei-O[ ] c) Fibrinogenul[ ] d) Gama-globulinele[ ] e) Albuminele serice---------------------------------------------------------813) CM Enumeraţi manifestările clinice ale reumatismului articular acut:[x] a) Poliartrită

[x] b) Cardită[x] c) Coree[ ] d) Noduli Geberden[ ] e) Noduli Boushard---------------------------------------------------------814) CM Care afecţiuni pot intra în discuţie în diagnosticul diferenţial al

sindromului articular în reumatismul articular acut:[x] a) Artrita gonococică[x] b) Artrita reumatoidă[x] c) Artrita reactivă[ ] d) Spondilita anchilozantă[ ] e) Periarteriita nodoasă---------------------------------------------------------815) CM Care caractere ale artritei sunt specifice pentru reumatismul articular:[ ] a) Afectare simetrică[x] b) Caracter migrator[ ] c) Caracter deformant[x] d) Caracter nedeformant[ ] e) Caracter eroziv (radiologic)---------------------------------------------------------816) CM Care dintre următorii factori de risc sunt incriminaţi în etiologia artritei

reumatoide:[x] a) Sexul feminin[x] b) Gena HLA-DR4 a complexului major de histocompatibilitate clasa a Ila[ ] c) Hiperglicemia[x] d) Factori de mediu, cum ar fi clima şi urbanizarea[ ] e) Sedentarismul---------------------------------------------------------817) CM Procesul inflamator din artrita reumatoidă este condus de limfocite T-

helper care infiltrează sinoviala. Selectaţi argumentele care sustin această ipoteză:

[x] a) Predominarea celulelor T in sinoviala[x] b) Stimulează limfocitele B, responsabile de producţia factorului reumatoid[x] c) Proliferarea celulelor endoteliale[ ] d) Nu influenţează plasmocitele[ ] e) Producerea de colagen---------------------------------------------------------818) CM Precizaţi care sunt deformările caracteristice ale mâinii, care apar in

timpul evoluţiei artritei reumatoide:[x] a) Deformare în"butonieră"[x] b) Deformare on forma de "M"[x] c) Deviaţie ulnară a degetelor[x] d) Deformare în "Gît de lebădă"[ ] e) Anchiloza articulaţiilor interfalangiene distale---------------------------------------------------------819) CM Care dintre următoarele reprezintă crirterii de diagnostic ale artritei

reumatoide elaborate de către Colegiul American de Reumatologie (1987):[ ] a) Existenţa anemiei hemolitice autoimune[x] b) Artrita simetrică: interesarea simultană bilaterală a aceloraşi articulaţii cu

durata de cel putin 6 săptămîni[x] c) Prezenţa nodulilor reumatoizi[x] d) Prezenţa factorului reumatoid[ ] e) Modificari radiografice demonstrînd osteoporoza difuză---------------------------------------------------------820) CM Terapia artritei reumatoide cuprinde:[x] a) Diclofenac[ ] b) Metronidazol[x] c) Prednison[x] d) Aurotiomalat de sodiu (Tauridon)[x] e) Metotrexat---------------------------------------------------------821) CM Modificările caracteristice sinovitei reumatoide sunt următoarele:[x] a) Proliferarea celulelor sinoviale[x] b) Prezenţa de modificări vasculare focale sau segmentare[x] c) Proliferarea fibroblaştilor[ ] d) Depunerea de uraţi[x] e) Prezenţa "pannusului"---------------------------------------------------------822) CM Manifestările sistemice ale artritei reumatoide sunt determinate de:[x] a) Vasculita arterelor mici[x] b) Vasculita arterelor mijlocii[ ] c) Depunerea de anticorpii ADN[x] d) Vasculita venulelor[x] e) Infiltraţia limfocitară---------------------------------------------------------823) CM Tumefierea articulară în artrita reumatoidă apare datorită:[x] a) Leziunilor microvasculare[x] b) Cresterii numarului celulelor sinoviale[ ] c) Osteoporozei epifizare[ ] d) Eroziunii periostului[ ] e) Lezării cartilajului articular---------------------------------------------------------824) CM Cele mai frecvente localizări ale nodulilor reumatoizi sunt:[x] a) Cot[x] b) Pleură[x] c) Pericard[x] d) Parenchim pulmonar

PA

[ ] e) Urechi---------------------------------------------------------825) CM Afectarea oculara întâlnită la pacienţii cu artrită reumatoidă constă în:[x] a) Sclerita[x] b) Episclerita[ ] c) Glaucom[x] d) Scleromalacia perforans[ ] e) Cataracta---------------------------------------------------------826) CM Analiza lichidului sinovial la pacienţii cu artrită reumatoidă evidenţiază:[x] a) Celularitate crescută, între 50000 şi 60000 celule inflamatorii/ microlitru[ ] b) Predominanţa limfocitelor (75%)[x] c) Ragocite[ ] d) Complementul total şi fracţiunile C3 si C4 crescute[ ] e) Nivel crescut de glucoză---------------------------------------------------------827) CM Printre criteriile ARA de diagnostic al lupusului eritematos sistemic se

numără:[x] a) Fotosensibilitate[x] b) Artrită[x] c) Serozită[ ] d) Sacroileită[x] e) Ulceraţii orale---------------------------------------------------------828) CM Care sunt manifestările afectării renale în lupusul eritematos sistemic:[x] a) Glomerulonefrita mesangială[x] b) Glomerulonefrita proliferativă focală[ ] c) Displazia chistică renală[ ] d) Litiaza oxalică[x] e) Sindrom nefrotic---------------------------------------------------------829) CM Care caractere ale artritei sunt specifice lupusului eritematos sistemic:[ ] a) Monoartrită[x] b) Afectare simetrică[ ] c) Sacroileită[x] d) Afectarea articulaţiilor carpo-metacarpiene[ ] e) Migrator---------------------------------------------------------830) CM Afectările cardiovasculare în boala lupică sunt:[x] a) Miocardita lupică[x] b) Endocardita lupică[x] c) Pericardita lupică[x] d) Ocluzii trombotice arteriolare[ ] e) Mixom atrial---------------------------------------------------------831) CM Care dintre următoarele leziuni sistemice se asociază cu un prognostic

sever în lupus:[x] a) Infarct miocardic[x] b) Nefrita membranoasa[ ] c) Fenomen Raynaud[ ] d) Hipotensiunea arteriala[x] e) Arteriita mezenterică---------------------------------------------------------832) CM Care dintre urmatoarele articulatii sunt cel mai frecvent afectate on

lupusul eritematos sistemic :[ ] a) Interfalangiene distale[x] b) Interfalangiene proximale[x] c) Metacarpofalangiene[x] d) Genunchii[ ] e) Coxofemorale---------------------------------------------------------833) CM Semnele clinico-paraclinice în lupusul eritematos sistemic includ:[ ] a) Titru crescut de antistreptolizina O[x] b) Eritem în fluture[x] c) Celule lupice[x] d) Testul Vasserman pozitiv[ ] e) Creatinfosfokinaza crescută---------------------------------------------------------834) (C.M.Semnele tegumentare prezente în lupus sunt:[x] a) Erupţie eritematoasă maculopapulară predominant în zonele expuse la

soare[x] b) Alopecie[ ] c) Hperpigmentare axilară si palmară[x] d) Leziuni discoide[x] e) Telangiectazii---------------------------------------------------------835) CM Afectarea neurologică la pacientii cu lupus eritematos sistemic e cauzată

de:[ ] a) Ateroscleroza vaselor cerebrale[x] b) Necroza fibrinoidă vasculară[x] c) Proliferări intimale vasculare[x] d) Depuneri de IgC şi C3 la nivelul plexurilor coroide[ ] e) Insuficienţa vertebro-bazilară---------------------------------------------------------836) CM Afectarea gastrointestinală la pacientii cu lupus eritematos sistemic se

exprimă clinic prin:[x] a) Dispepsie

[x] b) Ascită[x] c) Hepatomegalie[x] d) Pancreatită[ ] e) Enzimopatii---------------------------------------------------------837) CM Afectarea neurologică în lupusul eritematos sistemic se exprimă clinic

prin:[x] a) Convulsii[ ] b) Encefalită multifocală[ ] c) Meningită purulentă[x] d) Cefalee severă[x] e) Pareză facială---------------------------------------------------------838) CM Pentru diagnosticul polimiozitei explorările esenţiale sunt:[x] a) Electromiografia[ ] b) Scintintigrafia osoasă[x] c) Biopsia musculara[ ] d) Tomografia computerizată[x] e) Aprecierea enzimelor serice de origine musculară---------------------------------------------------------839) CM Diagnosticul pozitiv al dermatomiozitei se face pe următoarele criterii:[x] a) Slăbiciune musculară simetrică[x] b) Creşterea enzimelor serice de origine musculară[ ] c) Distrucţie osoasă[x] d) Anomalii electromiografice[x] e) Fibroza musculara---------------------------------------------------------840) CM Următoarele caracteristici definesc dermatomiozita:[ ] a) Proces cronic supurativ[x] b) Proces difuz[x] c) Afectarea musculaturii extremităţilor[x] d) Afectarea pielii[x] e) Afectarea organelor interne---------------------------------------------------------841) CM Care dintre următorii factori se presupune a fi implicaţi în apariţia

dermatomiozitei:[x] a) Picornaviruşi[ ] b) Tabacismul[x] c) Aberaţii genetice[ ] d) Administrare de corticosteroizi[ ] e) Abuz de etanol---------------------------------------------------------842) CM Manifestările musculare întâlnite în dermatomiozită sunt:[x] a) Durere musculară spontană[x] b) Dizartrie[x] c) Atrofie musculară[x] d) Calcinoză[ ] e) Flegmon intramuscular---------------------------------------------------------843) CM Aspectele anatomopatologice ale fibrei musculare striate în

dermatomiozită sunt:[x] a) Atrofie musculară[x] b) Infiltraţie musculară cu limfocite[x] c) Necroza fibrelor musculare[x] d) Vasculita cu tromboze plachetare[ ] e) Microabcese musculare---------------------------------------------------------844) CM Care dintre următoarele leziuni tegumentare sunt prezente în

dermatomiozită:[x] a) Edem palpebral (Rash heliotrop)[x] b) Erupţii eritemo- papulare[x] c) Eritem periunghial[ ] d) Eritem nodular[ ] e) Alopecie---------------------------------------------------------845) CM În fazele tardive ale dermatomiozitei explorarea morfologică a muşchilor

poate releva:[x] a) Fibrozare endomisială[x] b) Atrofie perifasciculară[x] c) Calcinoză[ ] d) Miocite Anicicov (celule cu nuclei alungiţi)[ ] e) Celule Aschoft---------------------------------------------------------846) CM Ce manifestări cardiovasculare prezintă bolnavii cu dermatomiozită:[ ] a) Stenoză aortică[x] b) Insuficienţă cardiacă congestivă[x] c) Miocardită[x] d) Pericardită[x] e) Sindromul Raynaud---------------------------------------------------------847) CM Care dintre cele enumerate constituie sindromul CREST:[x] a) Calcinoză subcutanată[x] b) Esofagopatie[x] c) Sclerodactilie[ ] d) Rash facial[x] e) Teleangioectazii---------------------------------------------------------

PA

848) CM Care dintre manifestările de mai jos definesc sclerodermia: [x] a) Boala a ţesutului congunctiv[ ] b) Afectează numai pielea[ ] c) Caracterizată prin obliterări ale arterelor mari[x] d) Caracterizată prin obliterări ale arterelor mici şi capilarelor[x] e) Evoluează cu producţie exagerată de colagen---------------------------------------------------------849) CM În mecanismul de instalare a sclerodermiei se identifică următoarele

procese:[x] a) Iniţial se afectează celula endotelială[x] b) Se produce ocluzia vasculară[x] c) Fibroblaştii secretă multă fibronectină[ ] d) Mastocitele inhibă fibroblaştii[ ] e) Monokinele împiedică dezvoltarea fibrozei---------------------------------------------------------850) CM Care dintre afirmaţii privind activitatea fibroblaştilor în sclerodermie

sunt corecte:[x] a) Secretă mult colagen[x] b) Secretă fibronectină[x] c) Secretă glucozaminoglicani[ ] d) Sunt inhibate de limfocitele T[ ] e) Sunt inhibate de mastocite---------------------------------------------------------851) CM Aspectul cartonos al tegumentului on sclerodermie se datorează

depunerii în dermul profund a componentelor:[x] a) Colagen[x] b) Fibronectină[x] c) Glucozaminoglicani[ ] d) Acid uric[ ] e) Trigliceride---------------------------------------------------------852) CM Afectarea tegumentară în sclerodermie se manifestă prin:[x] a) Edemaţierea tegumentului[x] b) Induraţia tegumentului[x] c) Teleangioectazii[ ] d) Eritem cutanat[ ] e) Tofuşi---------------------------------------------------------853) CM Ce modificări se pot produce în sclerodermie la nivelul cordului:[ ] a) Endocardită[x] b) Degenerarea fibrelor miocardiace[ ] c) Stenoza aortică[x] d) Fibroza miocardică interstiţială[ ] e) Insuficienţa mitrală---------------------------------------------------------854) CM Clinic, afectarea renală în sclerodermie se manifestă prin:[x] a) Hipertensiunea arterială malignă[x] b) Insuficienţă renală cronică[ ] c) Pielonefrită[ ] d) Polichistoză renală[ ] e) Nefroptoză---------------------------------------------------------855) CM Ce aspecte radiologice ale degetelor pot fi prezente la bolnavii cu

sclerodermie? [x] a) Calcinoza ţesuturilor moi[x] b) Osteoliza falangelor[x] c) Osteoporoza periarticulară[ ] d) Osteofite[x] e) Anchiloze---------------------------------------------------------856) CM Ce aspecte radiologice pulmonare pot fi prezente la bolnavii cu

sclerodermie:[x] a) Fibroză interstiţială difuză[ ] b) Imagine hidro-aerică[x] c) Benzi reticulare de la hil spre bază[x] d) Plămîn în fagure de miere[ ] e) Opacităţi mari rotunde---------------------------------------------------------857) CM Sindromul Raynaud se întîlneşte la pacienţii cu:[ ] a) Gută[ ] b) Osteoartroză[x] c) Sclerodermie[x] d) Lupus eritematos sistemic[x] e) Poliartrită reumatoidă---------------------------------------------------------858) CM Ce modificări se pot produce în sclerodermie la nivelul rinichiului:[x] a) Hiperplazia intimei arterelor interlobulare[x] b) Necroza fibrinoidă a arterelor aferente[ ] c) Stenoza ateromatoasă a arterelor renale[ ] d) Compresie extrinsecă a arterelor renale[ ] e) Displazia fibromusculară a arterelor renale---------------------------------------------------------859) CM Care dintre următoarele semne corespund afectării renale în

sclerodermie:[ ] a) Nefroptoză[x] b) Proteinurie[ ] c) Leucociturie marcată

[x] d) Hipertensiune arterială[x] e) Edeme palpebrale---------------------------------------------------------860) CM Care dintre următorii autoanticorpi pot fi depistaţi în sclerodermie:[x] a) Antinucleari[x] b) Anti Scl-70[x] c) Anti colagen[x] d) Anti lamina[ ] e) Anti Ro---------------------------------------------------------861) CM Probele funcţionale respiratorii la bolnavii cu sclerodermie pot exprima:[x] a) Sindrom restrictiv[x] b) Tulburări de difuziune a gazelor[x] c) Insuficienţă respiratorie[ ] d) Sindrom obstructiv[ ] e) Indicele Tifeneau=85%---------------------------------------------------------862) CM Contraceptivele orale pot fi factori importanţi de agravare a:[x] a) Lupusului eritematos sistemic[x] b) Hipertensiunii arteriale[ ] c) Reumatismului articular acut[ ] d) Sindromului Reiter[ ] e) Spondilitei anchilozante---------------------------------------------------------863) CM Care sunt criteriile de diagnostic a vasculitei hemoragice Henoch-

Schonlein:[x] a) Purpura[x] b) Debut la vârsta sub 20 ani[x] c) Dureri abdominale[ ] d) Fotosensibilitate[ ] e) Rash malar---------------------------------------------------------864) CM Manifestările cutanate în vasculita hemoragică sunt urmatoarele:[x] a) Peteşii[x] b) Purpura[x] c) Prurit cutanat[ ] d) Eritem palmar[ ] e) Ulcere trofice pe gambe---------------------------------------------------------865) CM Indicaţi anomaliile de laborator care apar în vasculita hemoragică:[x] a) Nivel crescut de IgA în ser[x] b) Complexe imune cu IgA[x] c) Proteinurie[ ] d) Hipercolesterolemie[x] e) Macrohematurie---------------------------------------------------------866) CM Ce modificări patomorfologice se întâlnesc în vasculita hemoragică:[x] a) Afectarea capilarelor[x] b) Afectarea venelor mici[x] c) Afectarea arterelor mici[ ] d) Afectarea venelor mari[ ] e) Afectarea arterelor mari---------------------------------------------------------867) CM Prin ce se caracterizează lombalgia din spondilita anchilozantă:[x] a) Debut sub 40 de ani[x] b) Intensificare spre dimineaţă[x] c) Durata mai mare de 3 luni[x] d) Redoare matinală[ ] e) Ameliorare nocturnă---------------------------------------------------------868) CM Artrita periferică din spondilita anchilozantă se caracterizeaza prin:[x] a) Eroziuni cartilaginoase centrale[x] b) Hiperplazia sinovialei[ ] c) Infiltrat cu neutrofile[x] d) Formare de pannus[ ] e) Depozitare de fibrina---------------------------------------------------------869) CM Pacienţii cu spondilită anchilozantă în evoluţie pot prezenta urmatoarele

modificari radiologice:[x] a) Vertebre pătrate[ ] b) Lărgirea interliniului articular[x] c) Sindesmofite[x] d) Pensarea interliniului articular al articulaţiilor interapofizare[x] e) Aspect de coloană în "trestie de bambuc"---------------------------------------------------------870) CM Care dintre modificările de laborator enumerate pot fi prezente la

bolnavii cu spondilită anchilozantă, forma severă:[x] a) Valori crescute ale fosfatazei alcaline.[ ] b) Valori crescute ale bilirubinei directe.[ ] c) Valori crescute ale gammaglutamiltranspeptidazei.[x] d) Accelerarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor[x] e) Anemia normocromă normocitară.---------------------------------------------------------871) CM Care dintre următoarele afirmaţii privind modificările radiologice ale

articulaţiilor sacroiliace în spondilita anchilozantă sunt adevărate:[x] a) Pseudolărgirea spaţiului articular[x] b) Dispariţia interliniului articular

PA

[ ] c) Osteofite marginale[x] d) Anchiloză osoasă[x] e) Osteoscleroza osului subcondral---------------------------------------------------------872) CM Printre criteriile diagnostice pentru spondilita anchilozantă se numără:[x] a) Limitarea mişcărilor coloanei lombare în plan sagital şi frontal[ ] b) Osteoporoza[ ] c) Osteofite[x] d) Sacroileita definită radiologic[x] e) Limitarea expansiunii cutiei toracice---------------------------------------------------------873) CM Afectarea cardiacă în spondilita anchilozantă se manifestă prin:[x] a) Insuficienţă aortică[ ] b) Stenoză mitrală[x] c) Pericardită[x] d) Miocardită[x] e) Tulburări de conducere---------------------------------------------------------874) CM Care dintre urmatoarele criterii sunt folosite pentru diagnosticul de

spondilită anchilozantă:[x] a) Istoric de lombosacralgie de peste 3 luni[ ] b) Gonartroză[x] c) Limitarea miscarilor coloanei lombare în plan sagital şi frontal[x] d) Limitarea expansiunii cutiei toracice (raportată la vîrstă şi sex)[x] e) Sacroileita definită radiologic---------------------------------------------------------875) CM Durerea inflamatorie de coloană în spondilita anchilozantă, se

caracterizează prin:[ ] a) Debut brusc[x] b) Este persistentă[x] c) Se exacerbează în cursul nopţii[ ] d) Se accentuează la mişcare[ ] e) Localizare în regiunea lombară superioară---------------------------------------------------------876) CM Care dintre cele enumerate sunt manifestări extraarticulare ale

spondilitei anchilozante:[x] a) Fibroză pulmonară[ ] b) Glomerulonefrită cu insuficienţă renală[x] c) Uveită[x] d) Tulburari de conducere ( blocuri AV)[x] e) Insuficientă aortică---------------------------------------------------------877) CM Care dintre următoarele afirmaţii privind modificările de laborator din

spondilita anchilozantă sunt corecte:[x] a) Creşterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor la majoritatea pacienţilor cu

boală activă[x] b) Nivelurile serice de IgA sunt frecvent crescute[ ] c) Factorul reumatoid este constant prezent[ ] d) Anticorpii antinucleari sunt constant prezenţi[x] e) Creşterea nivelului proteinei C reactive la majoritatea pacienţilor cu boală

activă---------------------------------------------------------878) CM Tratamentul medical în spondilita anchilozantă se face cu:[x] a) Indometacină 75-150mg/zi[x] b) Sulfasalazină la pacienţii cu artrită reactivă persistentă[x] c) Fenilbutazona[ ] d) Sarurile de aur[ ] e) D-Penicilamina---------------------------------------------------------879) CM Precizaţi care sunt manifestările comune ale spondilartritelor

seronegative:[x] a) Asimetria artritelor, aspect de deget în cârnăcior[x] b) Leziuni tegumentare[ ] c) Ulceraţii bucale[x] d) Afectarea oculară[ ] e) Uretrită---------------------------------------------------------880) CM Care dintre cele enumerate sunt caracteristice pentru sindromul Reiter:[x] a) Artrita asimetrică[x] b) Conjunctivită[ ] c) Uveită[ ] d) Eritem nodos[x] e) Uretrită---------------------------------------------------------881) CM Nodulii Bouchard sunt localizaţi pe:[x] a) Articulatiile interfalangiene proximale ale indexului, mediusului[x] b) Prima articulaţie carpo-metacarpiană[ ] c) Genunchi[ ] d) Coate[ ] e) Picior---------------------------------------------------------882) CM Modificările radiologice caracteristice gonartrozei sunt:[x] a) Îngustarea spaţiului articular[x] b) Osteoscleroza subhondrală[x] c) Chiste osoase subcondrale[x] d) Osteoscleroza epifizară[ ] e) Eroziuni marginale

---------------------------------------------------------883) CM Durerea în osteoartroză se caracterizează:[x] a) Apare la efort[x] b) Intensificare spre seară[ ] c) Micşorare după efort[ ] d) Intensificare spre dimineaţă[ ] e) Exacerbare în repaus---------------------------------------------------------884) CM Artroza discovertebrală cervicală provoacă semnele:[x] a) Cefalee occipitală[x] b) Diplopie[x] c) Nistagmus[x] d) Scotoame[ ] e) Afazie---------------------------------------------------------885) CM Care dintre patologiile enumerate mai jos manifestă şi afectări renale:[x] a) Poliarteriita nodoasă[x] b) Lupus eritematos sistemic[ ] c) Sindrom Reiter[ ] d) Arteriita Takayasu[x] e) Granulomatoza Vegener---------------------------------------------------------886) CM Vasculita vaselor mici este leziunea esenţială în:[x] a) Purpura Henoch- Schonlein[ ] b) Arteriita temporală[ ] c) Arteriita Takayasu[x] d) Crioglobulinemia mixtă[x] e) Boala serului---------------------------------------------------------887) CM Afectarea esofagului în sclerodermie poate beneficia de terapie cu:[x] a) Almagel[x] b) Metoclopramid[ ] c) Lincomicină[ ] d) Panzinorm[ ] e) Drotaverină (No-şpa)---------------------------------------------------------888) CM Complicaţiile corticoterapiei de durată sunt:[x] a) Osteoporoza[x] b) Infecţiile bacteriene[x] c) Necroza aseptică osoasă[ ] d) Hipoglicemia[x] e) Ateroscleroză coronară accelerată---------------------------------------------------------889) CM Care dintre situaţiile enumerate pot fi considerate efecte adverse în

crizoterapie:[x] a) Reacţii cutanate[x] b) Febra[ ] c) Hipertensiunea arterială[x] d) Alopeţie[ ] e) Bloc atrio-ventricular---------------------------------------------------------890) CM Care patologii dintre cele enumerate sunt considerate contraindicaţii

pentru tratamentul cu imunosupresoare (metotrexat) în bolile ţesutului conjunctiv:

[x] a) Ulcer gastric[x] b) Hepatita activă[ ] c) Leucemia acută[x] d) Insuficienţa renală[ ] e) Osteosarcom---------------------------------------------------------891) CM Tratamentul cu penicilamină poate avea următoarele efecte adverse:[x] a) Leucopenie[x] b) Trombocitopenie[ ] c) Hirsutism[x] d) Proteinurie[ ] e) Hipoacuzie---------------------------------------------------------892) CM Efectele secundare cele mai importante ale metotrexatului sunt[x] a) Afectarea ficatului[x] b) Ulcer gastric[x] c) Anemia[x] d) Leucopenia[ ] e) Leucocitoză---------------------------------------------------------893) CM Tratamentul îndelungat cu metotrexat necesită controlul periodic al

următorilor indici:[x] a) Leucocitelor[x] b) Eritrocitelor[x] c) Transaminazelor[x] d) Bilirubinei[ ] e) Glicemiei---------------------------------------------------------894) CM Tratamentul vasculitei hemoragice include:[x] a) Antiinflamatore nesteroidiene[x] b) Antinflamatore steroidiene[x] c) Imunosupresive[ ] d) Neuroleptice

PA

[ ] e) Diuretice---------------------------------------------------------895) CM În dermatomiozită imunosupresia se utilizează împreună cu

corticoterapia în caz de:[x] a) Apariţie a manifestărilor pulmonare[x] b) Intoleranţă de megadoze de prednizon[x] c) Forme refractare la corticoterapie[x] d) Afectare a cordului[ ] e) Insuficienţă renală---------------------------------------------------------896) CM Indicaţiile puls-terapiei în lupus eritematos sistemic sunt următoarele:[x] a) Afectări pulmonare[x] b) Afectări cardiovasculare[ ] c) Ulcer gastric[x] d) Determinări renale[x] e) Modificări neurologice---------------------------------------------------------897) CM În tratamentul eritemului facial din lupus se pot utiliza: [x] a) Acid acetilsalicilic (Aspirină)[x] b) Indometacin[x] c) Diclofenac[ ] d) Aurotiomalat de sodiu (Tauredon)[ ] e) Calciu---------------------------------------------------------898) CM Din arsenalul terapeutic al lupusului eritematos sistemic fac parte

următoarele medicamente:[x] a) Antiinflamatoare nesteroidiene[x] b) Antiinflamatoare steroidiene[x] c) Antimalarice de sinteză[x] d) Imunosupresive[ ] e) Hipoglicemice---------------------------------------------------------899) CM Glucorticoizii sunt utilizaţi în sclerodermie în cazul afectării:[x] a) Pulmonare[x] b) Pericardului[x] c) Articulaţiilor refractare la antiinflamatoare nesteroidiene[x] d) Musculaturii[ ] e) Stomacului---------------------------------------------------------900) CM În tratamentul sindromului Raynaud se pot utiliza:[x] a) Nifedipină[x] b) Prasosin[x] c) Reopoliglucina[ ] d) Propranolol (Anaprilină)[x] e) Dipiridamol---------------------------------------------------------901) CM Tratamentul antifibrinolitic în Sclerodermie include administrarea de:[x] a) D- penicilamin[x] b) Colchicin[x] c) Azatioprin[ ] d) Propranolol[ ] e) Interferon---------------------------------------------------------902) CS Criteriul morfologic în reumatismul articular acut se consideră:[x] a) Noduli Aschoft[ ] b) Noduli Osler[ ] c) Noduli reumatoizi[ ] d) Noduli Geberden[ ] e) Noduli tofacee---------------------------------------------------------903) CS Testul Schober prezintă determinarea:[x] a) Mobilităţii coloanei vertebrale[ ] b) Osteoporozei[ ] c) Crepitaţiei articulare[ ] d) Adenopatiei[ ] e) Pocnetelor articulare---------------------------------------------------------904) CS Componentele lichidului sinovial la oamenii sănătoşi sunt următoarele,

EXCEPTÎND: [ ] a) Celule sinoviale[ ] b) Celule mononucleare[x] c) Eritrocite[ ] d) Acidul hialuronic[ ] e) Proteine 1,5-1,8 g/dl---------------------------------------------------------905) CS Pacienţii cu artrită reumatoidă cu manifestări ale vasculitei sistemice pot

prezenta următoarele, cu excepţia:[ ] a) Sindrom Rayneaud[ ] b) Metroragii[ ] c) Echimoze[x] d) Cardiopatii metabolice[ ] e) Gangrena degetelor---------------------------------------------------------906) CS Cea mai comună manifestare a artritei reumatoide stabilite, este

reprezentată de:[ ] a) Miocardita[ ] b) Vasculita

[x] c) Redoarea matinală[ ] d) Afectarea coloanei vertebrale[ ] e) Afectarea articulaţiei coxo-femurale---------------------------------------------------------907) CS Precizaţi care dintre urmatoarele afirmaţii definesc sindromul Felty:[ ] a) Artrita reumatoidă (AR) se asociază cu eritrocitoză[ ] b) AR se asociază cu trombocitoză[ ] c) AR se asociază cu neutrofilie[ ] d) AR se asociază cu eozinofilie[x] e) AR se asociază cu splenomegalie---------------------------------------------------------908) CS Manifestările oculare cel mai frecvent întîlnite în artrita reumatoidă sunt

reprezentate de:[ ] a) Uveită[x] b) Episclerită[ ] c) Cataractă[ ] d) Scleromalacia perforans[ ] e) Conjunctivită---------------------------------------------------------909) CS Precizaţi mecanismul de producere a anemiei normocrome, normocitare

întilnite în artrita reumatoida activă:[x] a) Eliberarea insuficientă a Fe din sistemul reticulo-endotelial[ ] b) Perturbări de sinteză a porfirinei[ ] c) Exces de B6[ ] d) Deficit de acid folic[ ] e) Fermentopatii eritrocitare---------------------------------------------------------910) CS In tratamentul artritei reumatoide sunt utilizate următoarele preparate,

cu excepţia:[ ] a) Antiinflamatoarelor steroidiene[ ] b) Antiinflamatoarelor nesteroidiene[ ] c) Imunosurpesivelor[ ] d) Sărurilor de aur[x] e) Antibioticelor---------------------------------------------------------911) CS Deformările caracteristice mâinii reumatoide includ următoarele

modificări, cu EXCEPŢIA:[ ] a) In formă de M[ ] b) În"butonieră"[ ] c) Deviaţie ulnară a degetelor[ ] d) "Găt de lebedă"[x] e) Anchiloza articulaţiilor interfalangiene distale---------------------------------------------------------912) CS Obiectivle terapiei artritei reumatoide sunt urmatoarele, cu exceptia:[ ] a) Reducerea inflamaţiei[ ] b) Reducerea durerilor articulare[ ] c) Oprirea evoluţiei leziunilor distructive ale oaselor, articulaţiilor[ ] d) Corectarea mecanică a funcţiei articulare[x] e) Corecţia acidozei---------------------------------------------------------913) CS Majoritatea pacientilor cu artrită reumatoidă sunt purtatori ai antigenului

major de histocompatibilitate:[x] a) HLA DR 4[ ] b) HLA DR 2[ ] c) HLA DR 3[ ] d) HLA A2[ ] e) HLA B7---------------------------------------------------------914) CS Afectarea viscerala mai des întîlnită în artrita reumatoidă este:[x] a) Pericardita[ ] b) Gastrita[ ] c) Ulcer gastric[ ] d) Colecistita[ ] e) Colita---------------------------------------------------------915) CS Polimorfonuclearele, care au fagocitat complexe imune, ce se vizualizează

ca granulaţii intracelulare, caracteristice artritei reumatoide, se numesc:[ ] a) Sinoviocite[ ] b) Plasmocite[x] c) Ragocite[ ] d) Limfocite[ ] e) Celule B---------------------------------------------------------916) CS Nodulii reumatoizi sunt formaţiuni ce conţin resturi de celule, fibre de

reticulină şi:[x] a) Colagen[ ] b) Hidroxiapatită[ ] c) Colesterol[ ] d) Lipoproteide[ ] e) Cristale Charcot- Leyden---------------------------------------------------------917) CS Stadiul II radiologic al artritei reumatiode Nu incliude:[ ] a) Osteoporoza vizibilă radiografic[ ] b) Absenţa deformării articulare[x] c) Anchiloza articulară[ ] d) Atrofia muşchilor adiacenţi articulaţiei[ ] e) Prezenţa facultativă a leziunilor extraarticulare

PA

---------------------------------------------------------918) CS Analiza lichidului sinovial in artrita reumatoida evidentiază:[x] a) Ragocite[ ] b) Sinoviocite[ ] c) Plasmocite[ ] d) Limfocite[ ] e) Celule B---------------------------------------------------------919) CS Efectele adverse ale chlorochinei (delagilei) sunt următoarele, cu

excepţia:[ ] a) Ţulburări vizuale[ ] b) Colaps cardiovascular[ ] c) Convulsii[ ] d) Stop respirator[x] e) Hiperglicemie---------------------------------------------------------920) CS In inducţia lupusului eritematos sistemic sunt incriminate următoarele

preparate, cu excepţia:[ ] a) Metildopa[x] b) Metilprednizolonul[ ] c) Chinidina[ ] d) Rezerpina[ ] e) Ţetraciclina---------------------------------------------------------921) CS Alegeti afirmaţia falsă despre anticorpii antifosfolipidici:[ ] a) Se asociază des cu livedo reticularis[ ] b) Se asociaza cu trombozele arteriale si venoase[ ] c) Pot determina avorturi spontane[ ] d) Se asociaza cu valvulopatii[x] e) Se asociaza frecvent cu hemoragii---------------------------------------------------------922) CS Care dintre următorii autoanticorpi au incidenţa cea mai mare în lupusul

eritematos sistemic:[ ] a) Anticorpi anti-centromer[ ] b) Anticorpi anti Jo1[ ] c) Anticorpi anti-gialuronidaza[ ] d) Anticorpi anti-streptolizina-O[x] e) Anticorpi anti ADNds (dublu catenar)---------------------------------------------------------923) CS Osteoporoza poate fi indusă administrînd îndelungat:[ ] a) Calciu[ ] b) Metotrexat[x] c) Corticosteroizi[ ] d) Diuretice tiazide[ ] e) Vitamina D---------------------------------------------------------924) CS Osteoporoză şi eroziuni ale articulaţiilor mâinilor sunt caracteristice

pentru:[x] a) Artrita reumatoidă[ ] b) Osteoartroză[ ] c) Osteoporoză juvenilă[ ] d) Spondilită anchilozantă[ ] e) Artrită infecţioasă---------------------------------------------------------925) CS Blocarea ciclooxigenazei şi inhibarea consecutivă a prostaglandinelor este

efectul principal al:[ ] a) Sărurilor de aur[ ] b) Antipaludicelor de sinteză[x] c) Antiinflamatoarelor nesteroidiene[ ] d) Steroizilor[ ] e) D-penicilaminei---------------------------------------------------------926) CS Pentru ce afecţiune este tipic următorul tablou clinic: femeie tânără cu

subfebrilitate, poliartralgii persistente, erupţii "în fluture" şi afectare viscerală (nefrită, pleurezie, anemie)?

[ ] a) Spondilită anchilozantă[ ] b) Artrită psoriazică[x] c) Lupus eritematos sistemic[ ] d) Artrită reumatoidă[ ] e) Artrită juvenilă---------------------------------------------------------927) CS Care dintre următorii factori nu pot favoriza apariţia sclerodermiei:[ ] a) Policlorura de vinil[ ] b) Hidrocarburi aromate[ ] c) Uleuri toxice[ ] d) Bleomicina[x] e) Prostaciclina---------------------------------------------------------928) CS Sindromul CREST este o variantă limitată a:[x] a) Sclerodermiei sistemice[ ] b) Artritei reumatoide[ ] c) LES[ ] d) Spondilitei anchilozante[ ] e) Polimiozitei---------------------------------------------------------929) CS Criteriile de diagnostic al sclerodermiei sunt următoarele, cu excepţia:[ ] a) Sindromul Rayunaud

[ ] b) "Edem dur", induraţia tegumentuluui[ ] c) Calcinoza subcutanată[ ] d) Osteoliza falangei distale[x] e) Sindromul Reiter---------------------------------------------------------930) CS Injuria celulei endoteliale în sclerodermie poate fi reflectată de nivelul

crescut de:[x] a) Factorul Fon Willenbrant[ ] b) Factorul reumatoid[ ] c) Factorul Hageman[ ] d) Colesterol[ ] e) Glicoză în sânge---------------------------------------------------------931) CS Care tegumente sunt interesate cel mai rar în sclerodermie:[ ] a) Ale degetelor şi mîinilor[ ] b) Ale feţei[ ] c) Ale antebraţului[ ] d) Ale trunchiului[x] e) Ale tălpilor---------------------------------------------------------932) CS Artralgiile on sclerodermie pot fi explicate prin:[x] a) Colagenarea sinovialei[ ] b) Degenerarea proteoglicanilor cartilajului articular[ ] c) Depunerea cristalelor de oxalat de calciu în articulaţii[ ] d) Depunerea cristalelor de apatită în articulaţii[ ] e) Osteoporoză subcondrală---------------------------------------------------------933) CS Guta este o maladie determinată de anomalia înnăscută sau dobîndită a

metabolismului:[ ] a) Glucidic[x] b) Purinic[ ] c) Hidric[ ] d) Electrolitic[ ] e) Energetic---------------------------------------------------------934) CS Care articulaţie e afectată cu predilecţe (în debut) în gută:[ ] a) Radio-carpală[x] b) Tarso-falangeală l[ ] c) Genunchii[ ] d) Umerii[ ] e) Cotul---------------------------------------------------------935) CS Manifestări clinice ale periarteriitei nodoase pot fi următoarele, cu

excepţia celor:[ ] a) Renale[ ] b) Musculoarticulare[ ] c) Nervoase[ ] d) Gasrointestinale[x] e) Oculare---------------------------------------------------------936) CS Criteriile principale de diagnostic ale dermatomiozitei sunt următoarele,

Cu EXCEPŢIA:[ ] a) Slăbiciune musculară simetrică[ ] b) Edem periorbital[ ] c) Creşterea Creatinfosfokinazei în ser[x] d) Nivel crescut de antistreptolizină-O în ser[ ] e) Anomalii elecromiografice de tip miotonic---------------------------------------------------------937) CS Aproape 100 % dintre pacienţii cu miozită cu autoanticorpi anti-Jo-1

aparţin fenotipului:[x] a) Polimiozită asociată cu fibroză pulmonară interstiţială[ ] b) Boala mixtă a ţesutului conjunctiv[ ] c) Lupus eritematos sistemic[ ] d) Sindromul Sjogren[ ] e) Sindromul CREST---------------------------------------------------------938) CS Simptoamele de reflux esofagian în dermatomiozită sunt cauzate de:[ ] a) Afectarea musculaturii striate faringiene[x] b) Disfuncţia sfincterului esofagian inferior[ ] c) Colecistită[ ] d) Disfuncţia sfincterului esofagian superior[ ] e) Fermentopatie---------------------------------------------------------939) CS Manifestarea precoce a spondilitei anchilozante se consideră:[x] a) Durere lombosacrală[ ] b) Durere cervicală[ ] c) Bolnavul are aspectul unei "marionete de lemn"[ ] d) Cifoză dorsală superioară[ ] e) Amiloidoza renală---------------------------------------------------------940) CS Cea mai frecventă manifestare extraarticulară la pacienţii cu spondilită

anchilozantă este:[ ] a) Afectarea renală[x] b) Afectarea oculară[ ] c) Afectarea cardiacă[ ] d) Afectarea vasculară[ ] e) Afectarea tegumentară

PA

---------------------------------------------------------941) CS Complicaţia neurologică care poate apărea la pacienţii cu spondilită

anchilozantă în stadiu avansat este:[x] a) Sindromul "cozii de cal"[ ] b) Hiperestezie perineală[ ] c) Accentuarea reflexelor achiliene[ ] d) Compresia nervului median[ ] e) Afazia---------------------------------------------------------942) CS Afectarea majoră cardiacă în spondilita anchilozantă este reprezentată

de :[x] a) Insuficienţa sigmoidelor aortice[ ] b) Stenoza aortică[ ] c) Insuficienţa mitrală[ ] d) Insuficienţa tricuspidală[ ] e) Stenoza mitrală---------------------------------------------------------943) CS Atigenul de histocompatibilitate cel mai frecvent întâlnit la pacientii cu

spondilită anchilozantă este:[ ] a) HLA DR 4[ ] b) HLA DR 2[x] c) HLA B27[ ] d) HLA A2[ ] e) HLA B7---------------------------------------------------------944) CS Sacroileita bilaterală de diverse grade, confirmată radiologic, este

criteriul esenţial pentru:[x] a) Spondilita anchilozanta[ ] b) L upus eritematos sistemic[ ] c) Artrita reumatoidă[ ] d) Reumatism articular acut[ ] e) Gută---------------------------------------------------------945) CS In grupul spondilitelor seronegative sunt incluse următoarele, cu

excepţia:[ ] a) Spondilitei anchilozante[ ] b) Artritei reactive[ ] c) Artritei psoriatice[ ] d) Sindromului Bechet[x] e) Sindromului Raynaud---------------------------------------------------------946) CS Care vasculită poate debuta cu astm bronşic:[x] a) Sindromul Churg -Straus[ ] b) Granulomatoza Wegener[ ] c) Boala Kawasaki[ ] d) Purpura Henoch-Schonlein[ ] e) Crioglobulinemia mixtă---------------------------------------------------------947) CS Afectarea tegumentară în vasculita hemoragică include următoarele, cu

excepţia:[ ] a) Peteşii[ ] b) Echimoze[x] c) Teleagioectazii[ ] d) Purpura[ ] e) Papule---------------------------------------------------------948) CS Afectarea aortei, a ramurilor sale cu afinitate deosebită pentru

colateralele arterei carotide externe şi, în special, pentru artera temporală superficială, este cunoscută sub denumire de:

[x] a) Arteriita Horton[ ] b) Sindromul Churg -Straus[ ] c) Granulomatoza Wegener[ ] d) Purpura Henoch-Schonlein[ ] e) Crioglobulinemia mixtă---------------------------------------------------------949) CS Arteriita Takayasu poartă denumirea de:[ ] a) Alveolita[x] b) Boala „ fără puls"[ ] c) Boala legionarilor[ ] d) Purpura trombocitopenica[ ] e) Crioglobulinemia mixtă---------------------------------------------------------950) CS Criteriile diagnostice în boala Kawasaky sunt următoarele, cu excepţia:[ ] a) Febra[ ] b) Conjunctivita[x] c) Glomerulonefrita[ ] d) Limfadenopatie cervicală[ ] e) Erupţii polimorfe pe trunchi---------------------------------------------------------951) CS Eritemul nodos Nu poate fi simptomatic pentru:[x] a) Distonia neurocirculatorie[ ] b) Sarcoidoză[ ] c) Infecţie streptococică[ ] d) Yersinioză[ ] e) Tuberculoză---------------------------------------------------------952) CS Care este de obicei prima manifestare a bolii Behcet:

[ ] a) Artrita articulaţiilor tarso-falangiene[ ] b) Astm bronşic[ ] c) Nefrita[ ] d) Pneumonita[x] e) Ulceraţii recurente orale şi genitale---------------------------------------------------------953) CS In apariţia sindromului Reiter este cunoscut rolul:[x] a) Agenţilor infecţioşi[ ] b) Anomaliilor metabolice[ ] c) Traumatismului cardiac[ ] d) Abuzului de alcool[ ] e) Aterosclerozei coronare---------------------------------------------------------954) CS Contraindicaţie în tratamentul cu corticosteroizi este:[ ] a) Reumatismul articular acut[ ] b) Astmul bronşic[ ] c) Nefrită lupică[ ] d) Dermatomiozită[x] e) Ulcerul gastric în acutizare---------------------------------------------------------955) CS Care preparat se foloseşte în puls- terapia bolilor reumatice:[ ] a) Penicillin[ ] b) Nandrolon (Retabolil)[ ] c) Dobutamin[ ] d) Aprotinină (Contrical)[x] e) Metilprednizolon---------------------------------------------------------956) CS Tratamentul bolnavului cu artrită reumatoidă se începe cu medicaţia:[ ] a) Antipaludice de sinteză (hidroxiclorochina)[ ] b) Terapie imunosupresivă (metotrexat)[x] c) Antiinflamatoare nesteroidiene (diclofenac)[ ] d) Antiinflamatoare steroidiene (prednison)[ ] e) Săruri de Aur (tauredon)---------------------------------------------------------957) CS Efecte adverse în puls- terapie la bolnavii cu lupusul eritematos sistemic

sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:[ ] a) Salt tensional[ ] b) Prurit cutanat[ ] c) Aritmii[ ] d) Convulsii[x] e) Icter---------------------------------------------------------958) CS Care din următoarele preparate pot provoca leziuni retiniene ireversibile

ce duc la pierderea vederii?[ ] a) Sărurile de aur[ ] b) Corticosteroizii[ ] c) Antibioticele[ ] d) Sulfasalazina[x] e) Antimalaricele de sinteză---------------------------------------------------------959) CS Care dintre următoarele afirmaţii privind efectele adverse ale terapiei cu

aspirină nu este corectă:[ ] a) Dispepsie[ ] b) Urticărie[ ] c) Hipoacuzie[x] d) Trombocitoză[ ] e) Leucopenie---------------------------------------------------------960) CS Profilaxia reumatismului articular acut se face cu:[x] a) Benzatin benzilpenicilina G[ ] b) Lincomicină[ ] c) Trimetoprim[ ] d) Nitrofurantoină (Furadonin)[ ] e) Norfloxacin (Nolicin)---------------------------------------------------------961) CS Contraindicaţie în tratamentul cu acidul acetilsalicilic este:[x] a) Ulceraţia gastro-intestinală în faza acută[ ] b) Angina pectorală[ ] c) Artrita reumatoidă[ ] d) Tromboflebita acută[ ] e) Reumatismul articular acut

PA

Testele la Obstetrică şi Ginecologie1. CS La organele genitale externe se referă următoarele formaţiuni, cu excepţia :[ ] a) labiilor mari[ ] b) vestibulului[ ] c) clitorisului[ ] d) perineului[x] e) vaginului---------------------------------------------------------------2. CS Labiile mici reprezintă repliuri:[x] a) ale mucoasei vulvare[ ] b) cutanate[ ] c) cutanate şi mucoase[ ] d) conjunctive[ ] e) musculare---------------------------------------------------------------3. CS Glandele Skene sunt localizate:[x] a) parauretral[ ] b) în treimea posterioară a labiilor mari[ ] c) în grosimea labiilor mici[ ] d) în vagin[ ] e) pe colul uterin---------------------------------------------------------------4. CS Glandele Bartholin sunt localizate:[ ] a) parauretral[x] b) în treimea posterioară a labiilor mari[ ] c) în grosimea labiilor mici[ ] d) în vagin[ ] e) pe colul uterin---------------------------------------------------------------5. CS Amenoreea reprezintă lipsa menstrei:[ ] a) timp de 1 lună în perioada reproductivă[ ] b) timp de 3 luni[ ] c) timp de 4 luni în lipsa sarcinii, lactaţiei[ ] d) în perioada preclimacterică[x] e) timp de 6 luni, în lipsa sarcinii şi lactaţiei---------------------------------------------------------------6. CS Care din cele enumerate reprezintă cauza amenoreei false?[x] a) atrezia himenului[ ] b) sarcina[ ] c) tumoră hipofizară[ ] d) hipotireoza[ ] e) postmenopauza---------------------------------------------------------------7. CS Amenoreea fiziologică apare în:[ ] a) aplazia uterului şi vaginului[x] b) sarcină[ ] c) hipotireoză[ ] d) maladii psihice[ ] e) anemii grave---------------------------------------------------------------8. CS Menopauza fiziologică este cauzată de :[ ] a) majorarea nivelului de progesteron[ ] b) producerea în exces a gonadotropinelor[ ] c) majorarea producţiei de hormoni steroizi[x] d) epuizarea aparatului folicular ovarian[ ] e) îmbătrânirea organelor genitale---------------------------------------------------------------9. CS La simptomele clasice care caracterizează ovarele polichistice primare nu se

referă:[ ] a) amenoreea[ ] b) hirsutismul[x] c) hiperpolimenoreea[ ] d) sterilitatea[ ] e) obezitatea---------------------------------------------------------------10. CS Algodismenoreea este o dereglare a ciclului menstrual care se manifestă

prin:[ ] a) hiperpolimenoree[ ] b) disfuncţii anovulatorii[x] c) dureri în timpul menstruaţiei[ ] d) menometroragii[ ] e) hemoragii disfuncţionale ovulatorii---------------------------------------------------------------11. CS La cauzele algodismenoreei secundare nu se referă:[ ] a) endometrioza[x] b) nivelul înalt a estrogenilor[ ] c) fibromiomil uterin[ ] d) sinehiile cervico-istmice[ ] e) procesele inflamatorii ale organelor genitale---------------------------------------------------------------12. CS Eficacitatea contraceptivă este apreciată după indicele:[ ] a) Soloviov[ ] b) Ţovianov[x] c) Pearl[ ] d) Abuladze[ ] e) Genter---------------------------------------------------------------

13. CS Pe fundalul steriletului sunt posibile următoarele accidente, cu excepţia:[ ] a) dereglărilor menstruale[ ] b) expulziei steriletului[ ] c) afecţiunilor inflamatorii[ ] d) survenirii sarcinii[x] e) hiperprolactinemiei---------------------------------------------------------------14. CS La tumorile epiteliale ovariene seroase benigne se referă:[x] a) chistadenomul[ ] b) lipomul[ ] c) teratomul[ ] d) fibromul[ ] e) chistul pseudomucinos---------------------------------------------------------------15. CS Trompele uterine şi uterul se formează din:[ ] a) ducturile mezonefrotice (Wolf)[x] b) ducturile paramezonefrotice (Muller)[ ] c) bulbii sinovaginali[ ] d) canaliculele metanefrotice[ ] e) pronefros---------------------------------------------------------------16. CS Care din următoarele metode nu este informativă pentru diagnosticul

factorului uterin al sterilităţii?[ ] a) biopsia endometrului[ ] b) histeroscopia[ ] c) metrosalpingografia[ ] d) laparoscopia[x] e) examenul bacterioscopic al conţinutului vaginal---------------------------------------------------------------17. CS La complicaţiile maladiilor sexual transmisibile nu se referă:[ ] a) sterilitatea[ ] b) cancerul de col[x] c) endometrioza[ ] d) sarcina ectopică[ ] e) boala inflamatorie pelvină---------------------------------------------------------------18. CS Tratamentul specific al gonoreei se face cu:[x] a) peniciline[ ] b) metronidazol[ ] c) nizoral[ ] d) valtrex[ ] e) aciclovir---------------------------------------------------------------19. CS Sarcina tubara în evolutie se manifestă prin urmatoarele simptome, cu

exceptia:[ ] a) semnelor sarcinii[ ] b) amenoreei[ ] c) dimensiunile uterului mai mici decât termenul presupus al sarcinii[ ] d) palpării unei formatiuni în regiunea anexelor[x] e) hemoragiei uterine masive---------------------------------------------------------------20. CS Care din metodele enumerate nu este utilă pentru diagnosticul sarcinii

tubare în evoluţie?[ ] a) testul de sarcină[ ] b) ultrasonografia[ ] c) chiuretajul uterin[ ] d) laparoscopia[x] e) puncţia fornixului posterior---------------------------------------------------------------21. CS Tratamentul sarcinii tubare consta în :[x] a) inlaturararea trompei prin laparoscopie sau laparotomie[ ] b) chiuretaj uterin[ ] c) administrarea antibioticelor[ ] d) administrarea preparatelor estrogen-gestagene[ ] e) fizioterapie---------------------------------------------------------------22. CS Apoplexia ovariană mai des se dezvoltă :[ ] a) la începutul ciclului menstrual[ ] b) la sfârsitul ciclului menstrual[x] c) în timpul ovulaţiei[ ] d) în timpul menstruaţiei[ ] e) în premenopauză---------------------------------------------------------------23. CS Simptomatologia apoplexiei ovariene include următoareale, cu exceptia:[ ] a) durerilor hipogastrice[ ] b) semnelor de hemoragie intraabdominală[x] c) semnelor pozitive de sarcina[ ] d) anemiei[ ] e) semnelor de iritaţie peritoneală---------------------------------------------------------------24. CS Cu ce scop se administrează componenta progestogenică din preparatele

hormonale la femeile postmenopauzale:[ ] a) pentru prevenirea osteoporozei[ ] b) pentru controlul bufeelor şi a transpiraţiilor nocturne[ ] c) pentru controlul simptomelor atrofiei vaginale[ ] d) cu scopul protecţiei anti-cancer de colon[x] e) cu scopul protecţiei anti-cancer de endometru

PA

---------------------------------------------------------------25. CS În care fază de dezvoltare a corpului galben începe secreţia

progesteronului:[x] a) proliferare şi vascularizare[ ] b) metamorfoză glandulară[ ] c) înflorirea[ ] d) involuţia[ ] e) preovulator---------------------------------------------------------------26. CS La baza sintezei steroizilor sexuali stă:[x] a) nucleul ciclo-pentano-perhidrofenantren al colesterolului[ ] b) nucleul ciclofosfat al colesterolului[ ] c) lipidele[ ] d) proteinele[ ] e) glucidele---------------------------------------------------------------27. CS Efectul hipertermic al cărui hormon ovarian se foloseşte în testele

diagnostice funcţionale:[ ] a) estradiol[x] b) progesteron[ ] c) testosteron[ ] d) vasopresina[ ] e) oxitocina---------------------------------------------------------------28. CS Stroma glandei mamare constă din ţesut:[ ] a) adipos[ ] b) glandular[ ] c) muscular[x] d) conjunctiv[ ] e) nervos---------------------------------------------------------------29. CS O sângerare menstruală care depăşeşte volumul de 150 mililitri se

numeşte:[ ] a) hipomenoree[x] b) hipermenoree[ ] c) polimenoree[ ] d) amenoree[ ] e) opsomenoree---------------------------------------------------------------30. CS O sângerare menstruală în cantitate de 15 mililitri se numeşte:[x] a) hipomenoree[ ] b) hipermenoree[ ] c) oligomenoree[ ] d) amenoree[ ] e) opsomenoree---------------------------------------------------------------31. CS Miomul uterin este o tumoră:[x] a) benignă[ ] b) malignă[ ] c) limitrofă[ ] d) feminizantă[ ] e) masculinizantă---------------------------------------------------------------32. CS Manifestările clinice ale miomului uterin nu depind de:[ ] a) localizare[ ] b) dimensiuni[x] c) numărul de avorturi în antecedente[ ] d) numărul de noduli[ ] e) ritmul de creştere---------------------------------------------------------------33. CS Pentru miomul uterin submucos semnul sugestiv la histerosalpingografie

este:[x] a) defectul de umplere[ ] b) umbre după contur[ ] c) conturul regulat al cavităţii uterului[ ] d) substanta de contrast nu patrunde in trompe[ ] e) substanta de contrast nu patrunde in cavitatea abdominala---------------------------------------------------------------34. CS Care din metodele de examinare enumerate nu se referă la cele

endoscopice:[ ] a) colposcopia[ ] b) cervicoscopia[ ] c) laparoscopia[x] d) ultrasonografia[ ] e) histeroscopia---------------------------------------------------------------35. CS Laparoscopia şi culdoscopia sunt contraindicate în caz de:[ ] a) suspecţie la tumoră anexială uterină[ ] b) endometrioză ovariană[ ] c) sterilitate de geneză tubară[x] d) proces aderenţial pronunţat în bazinul mic[ ] e) sindromul ovarelor polichistice---------------------------------------------------------------36. CS Care este termenul optimal pentru efectuarea metrosalpingografiei în caz

de adenomioză:[ ] a) faza foliculară tardivă a ciclului menstrual[ ] b) faza luteinică a ciclului menstrual

[ ] c) în timpul menstruaţiei[x] d) nu mai târziu de a 5-7-a zi a ciclului menstrual[ ] e) în ajunul menstruaţiei---------------------------------------------------------------37. CS Care maladii nu pot fi diagnosticate prin histerosalpingografie:[ ] a) tuberculoza anexelor uterine[ ] b) hipoplazia uterului[x] c) corioepiteliomul[ ] d) adenomioza[ ] e) uterul bicorn---------------------------------------------------------------38. CS Ce patologie nu serveşte drept contraindicaţie pentru efectuarea

histerosalpingografiei:[ ] a) metroragia[ ] b) sarcina[x] c) forma latentă a tuberculozei genitale[ ] d) acutizarea salpingitei cronice[ ] e) endometrita latentă---------------------------------------------------------------39. CS La testele de diagnostic funcţional a stării ovarelor se referă:[ ] a) proba cu dexametazon[ ] b) cromatodiagnosticul[ ] c) culdoscopia[ ] d) cervicoscopia[x] e) colpocitologia---------------------------------------------------------------40. CS Histerometria nu este contra indicată în caz de:[ ] a) suspiciu la sarcină[ ] b) suspiciu la cancer al colului uterin[x] c) nod miomatos submucos[ ] d) cancer de corp uterin[ ] e) eliminări purulente din canalul cervical---------------------------------------------------------------41. CS Care hormon este cel mai informativ pentru diagnosticul de

postmenopauză:[x] a) foliculostimulant[ ] b) luteinizant[ ] c) estrona[ ] d) prolactina[ ] e) testosteronul---------------------------------------------------------------42. CS Care sunt consecinţele clinice pe termen scurt ale hipoestrogeniei în

menopauză:[x] a) bufeele şi transpiraţiile nocturne[ ] b) scăderea memoriei[ ] c) incontinenţa urinară[ ] d) semnele atrofiei vaginale[ ] e) osteoporoza---------------------------------------------------------------43. CS Care sunt consecinţele clinice pe termen mediu ale hipoestrogeniei în

menopauză:[ ] a) bufeele şi transpiraţiile nocturne[ ] b) depresie, insomnie[x] c) infecţiile urinare recurente[ ] d) semnele atrofiei vaginale[ ] e) osteoporoza---------------------------------------------------------------44. CS Ce se referă la consecinţele clinice pe termen lung ale hipoestrogeniei în

menopauză:[ ] a) bufeele şi transpiraţiile nocturne[ ] b) anxietate, palpitaţii[ ] c) incontinenţa urinară[ ] d) disconfort vaginal[x] e) osteoporoza---------------------------------------------------------------45. CS Stratul bazal al endometrului constă din:[x] a) glande cu epiteliu în continuă proliferare[ ] b) celule secretorii care se descuamează în timpul menstruaţiei[ ] c) celule ciliate care se descuamează în timpul menstruaţiei[ ] d) celule adipoase[ ] e) ţesut muscular---------------------------------------------------------------46. CS Ce modificări se produc în endometru sub acţiunea estrogenilor?[ ] a) regenerare[x] b) proliferare[ ] c) secreţie[ ] d) descuamare[ ] e) metaplazie---------------------------------------------------------------47. CS Ce modificări se produc în endometru sub acţiunea progesteronului?[ ] a) regenerare[ ] b) proliferare[x] c) secreţie[ ] d) descuamare[ ] e) metaplazie---------------------------------------------------------------48. CS Efectele specifice ale estrogenilor asupra glandelor mamare includ:

PA

[x] a) creşterea şi dezvoltarea ţesutului glandular[ ] b) creşterea numărului alveolelor[ ] c) creşterea lobulilor[ ] d) creşterea şi dezvoltarea ţesutului conjunctiv[ ] e) atrofia ţesutului glandular---------------------------------------------------------------49. CS Cum acţionează prolactina asupra glandei mamare:[ ] a) măreşte numărul receptorilor către estrogene[x] b) stimulează lactaţia[ ] c) măreşte numărul alveolelor[ ] d) stimulează dezvoltarea ductelor galactofore[ ] e) stimulează dezvoltarea ţesutului conjunctiv---------------------------------------------------------------50. CS Diagnosticul apoplexiei ovariene se bazeaza pe urmatoarele, cu exceptia:[ ] a) semne de hemoragie intraabdominala[ ] b) legatura cu ciclul menstrual[x] c) febră[ ] d) puncţia pozitivă a fornixului posterior[ ] e) dereglarea integrităţii ovarului la laparascopie---------------------------------------------------------------51. CS Pedicolul chirurgical al tumorii ovariene torsionate include următoarele

componente, cu exceptia:[ ] a) ligamentul suspensor ovarian[ ] b) trompa uterina[ ] c) ligamentul propriu ovarian[x] d) ligamentul rotund[ ] e) o parte din ligamentul lat---------------------------------------------------------------52. CS Tratamentul tumorii ovariene torsionate consta în:[x] a) anexectomie[ ] b) detorsionarea tumorii si supraveghere[ ] c) drenarea cavitatii abdominale[ ] d) chimioterapie[ ] e) administrarea preparatelor estrogen-gestagene---------------------------------------------------------------53. CS Necroza nodulului miomatos se asociază cu următoarele simptome, in afară

de:[ ] a) dureri abdominale acute[ ] b) defans muscular[ ] c) febră[ ] d) leucocitoză[x] e) hemoragie uterină---------------------------------------------------------------54. CS Tratamentul necrozei nodulului miomatos consta în:[ ] a) miomectomie conservativă[ ] b) tratament hormonal[ ] c) histerectomie cu înlăturararea trompelor uterine[x] d) histerectomie fara tubectomie[ ] e) enuclearea nodulului miomatos---------------------------------------------------------------55. CS Diagnosticul diferenţial al abdomenului acut ginecologic nu se face cu:[ ] a) apendicita[ ] b) pancreatita[ ] c) colica renala[x] d) hepatita cronica[ ] e) ulcer gastric---------------------------------------------------------------56. CS Ce simptom nu este informativ pentru diagnosticul diferenţial al

apendicitei cu sarcina tubară întreruptă ?[ ] a) întârzierea menstruaţiei[ ] b) febra[x] c) durerile hipogastrice[ ] d) prezenţa semnelor sarcinii[ ] e) leucocitoza---------------------------------------------------------------57. CS Care din patologiile enumerate nu favorizează dezvoltarea sarcinii

ectopice?[ ] a) endometrioza trompelor[ ] b) salpingitele cronice[x] c) adenomioza[ ] d) procesul aderenţial peritubar[ ] e) tuberculoza trompelor---------------------------------------------------------------58. CS Care muşchi formează stratul profund al diafragmului urogenital?[ ] a) transvers superficial[x] b) transvers profund[ ] c) bulbo-cavernosus[ ] d) ischio-cavernos[ ] e) levator anal extern---------------------------------------------------------------59. CS Cum se numeşte metoda de contrastare artificială a canalelor galactofore a

glandei mamare?[ ] a) canaliculografie[x] b) ductografie[ ] c) mamografie[ ] d) ultrasonografie[ ] e) sinusografie

---------------------------------------------------------------60. CS În ce zile ale ciclului menstrual se efectuează investigaţia hormonală la

pacientele cu sterilitate endocrină?[ ] a) a 2-a şi a15-a zi[x] b) a 7-a , a 14-a zi şi a 21-a zi[ ] c) a 14-a şi a 28-a zi[ ] d) a 17-a şi a 25-a zi[ ] e) a 5-a şi a 25-a zi---------------------------------------------------------------61. CS Tratamentul formei medii de hiperstimulare ovariană presupune:[ ] a) micşorarea dozei preparatului[ ] b) mărirea dozei preparatului[ ] c) schimbarea schemei de tratament[ ] d) administrarea progesteronului[x] e) anularea preparatului---------------------------------------------------------------62. CS Din ductele Muller se dezvoltă următoarele organe genitale cu excepţia:[ ] a) uterul[ ] b) ovarele[ ] c) trompele uterine[ ] d) vaginul[x] e) labiile mari şi labiile mici---------------------------------------------------------------63. CS În cazul atreziei himenului se efectuează:[ ] a) incizie transversală[ ] b) incizie longitudinală[x] c) incizie în "cruce"[ ] d) incizie semilunară[ ] e) incizie în formă de stea---------------------------------------------------------------64. CS Unghiul de versiune se formează între axa:[x] a) uterului şi a vaginului[ ] b) uterului şi a bazinului[ ] c) corpului uterului şi colul uterin[ ] d) colului uterin şi axa bazinului[ ] e) colului uterin şi rect---------------------------------------------------------------65. CS La cauzele posibile ale prolapsului genital nu se referă:[ ] a) pluriparitatea[ ] b) traumatismul muşchilor de susţinere[ ] c) efortul fizic sporit[ ] d) infantilismul genital[x] e) obezitatea---------------------------------------------------------------66. CSCare hormoni se indică pentru tratamentul sindromului adrenogenital?[ ] a) gonadotropi[ ] b) androgeni[x] c) glucocorticoizi[ ] d) tiroidieni[ ] e) progestine sintetice---------------------------------------------------------------67. CS În cazul sindromului adrenogenital, dereglările primare sunt la nivelul:[ ] a) hipofizei[x] b) suprarenalelor[ ] c) ovarelor[ ] d) hipotalamusului[ ] e) uterului---------------------------------------------------------------68. CS Care dereglări duc la virilizare în cazul sindromului Stein-Leventhal?[x] a) hiperandrogenia ovariană[ ] b) hiperandrogenia suprarenaliană[ ] c) hipoestrogenia[ ] d) hiperestrogenia[ ] e) hipercorticismul---------------------------------------------------------------69. CS Care este metoda de bază în tratamentul endometriozei?[ ] a) chirurgicală[x] b) tratament hormonal[ ] c) fizioterapia[ ] d) chimioterapia[ ] e) radioterapia---------------------------------------------------------------70. CS Histerosalpingografia în adenomioză trebuie efectuate:[ ] a) nemijlocit înaintea menstruaţiei[x] b) nu mai tîrziu de ziua a 7-10- a a ciclului menstrual[ ] c) în zilele 19-20 a ciclului menstrual[ ] d) în zilele 24-28 a ciclului menstrual[ ] e) în timpul menstruaţiei---------------------------------------------------------------71. CS Care este cea mai frecventă formă a cancerului de corp uterin?[ ] a) adenomul malign[x] b) adenocarcinomul[ ] c) adenocanceroidul[ ] d) cancerul pavimentos[ ] e) carcinosarcomul---------------------------------------------------------------72. CS Chiuretajul uterin în caz de sarcină tubară relevă:

PA

[x] a) modificări deciduale ale mucoasei uterine[ ] b) modificări proliferative ale endometrului[ ] c) modificări secretorii ale endometrului[ ] d) prezenţa de resturi ovulare[ ] e) modificări atrofice endometriale---------------------------------------------------------------73. CS Polipoza endometrială apare mai frecvent în:[ ] a) perioada juvenilă[ ] b) perioada de lăuzie[x] c) perioada preclimacterică[ ] d) în timpul tratamentului cu gestagene pure[ ] e) în timpul administrării contraceptivelor orale combinate---------------------------------------------------------------74. CS Pe ce se bazează creşterea temperaturii bazale?[ ] a) efectul hipertermic al estrogenilor[ ] b) hipersecreţia de serotonină[ ] c) efectul hipertermic al testosteronului[x] d) efectul hipertermic al progesteronului[ ] e) efectul hipertermic al cortizolului---------------------------------------------------------------75. CS Noţiunea de metroragie defineşte:[ ] a) menstruaţii de lungă durată[x] b) hemoragii uterine aciclice[ ] c) menstruaţii cu durata mai puţin de 3 zile[ ] d) menstruaţii abundente[ ] e) lipsa menstruaţiei timp de 6 luni---------------------------------------------------------------76. CS Rolul declanşator în reglarea ciclului menstrual îi revine:[x] a) hipotalamusului[ ] b) hipofizei[ ] c) ovarelor[ ] d) uterului[ ] e) suprarenalelor---------------------------------------------------------------77. CS Proba combinată cu estrogeni-progesteron negativă indică amenoree:[ ] a) hipotalamo-hipofizară[ ] b) hipofizară[ ] c) ovariană[x] d) uterină[ ] e) hipotalamică---------------------------------------------------------------78. CS Cuplul se consideră steril în caz de lipsa sarcinii timp de:[x] a) 1 an de viaţa sexuală regulată fără utilizarea contracepţiei[ ] b) 3 luni de viaţa sexuală regulată fără utilizarea contracepţiei[ ] c) 6 luni de viaţa sexuală regulată fără utilizarea contracepţiei[ ] d) cel puţin 3 ani de viaţa sexuală regulată fără utilizarea contracepţiei[ ] e) cel puţin 5 ani de viaţa sexuală regulată fără utilizarea contracepţiei---------------------------------------------------------------79. CS Cea mai sigură metodă pentru diagnosticul cancerului de col utérin este:[ ] a) examinarea colului uterin cu valvele[ ] b) colposcopia simplă[ ] c) colposcopia lărgită[x] d) biopsia de col[ ] e) sondajul canalului cervical---------------------------------------------------------------80. CS Care dintre localizările miomului provoacă cel mai frecvent

menometroragii?[ ] a) subseros[x] b) submucos[ ] c) intramural[ ] d) cervical[ ] e) intraligamentar---------------------------------------------------------------81. CS Rezultatele tratamentului cancerului ovarian depind de următoarele

aspecte, cu excepţia:[ ] a) natura histologică a tumorii[ ] b) gradul de agresivitate al tumorii[ ] c) stadialitatea tumorală[x] d) paritatea femeii[ ] e) metoda terapeutică aplicată---------------------------------------------------------------82. CS Hipomenoreea reprezintă:[x] a) menstruaţie în cantitate mică[ ] b) menstruaţia care durează mai puţin de 3 zile[ ] c) scurtarea ciclului menstrual[ ] d) menstruaţie mai mult de 6 zile[ ] e) menstruaţie abundentă---------------------------------------------------------------83. CS Anovulaţia pe fundalul hiperestrogeniei apare în caz de:[x] a) persistenţă a foliculului matur[ ] b) atrezia folicului[ ] c) persistenţa corpului galben[ ] d) scurtarea fazei luteinice[ ] e) scurtarea fazei foliculare---------------------------------------------------------------84. CS Care din cele enumerate reprezintă o indicaţie pentru fecundarea

extracorporală?

[ ] a) sterilitatea masculină[x] b) sterilitatea tubară[ ] c) sterilitatea uterină[ ] d) sterilitatea de origine endocrină[ ] e) sterilitatea cauzată de factorii genetici---------------------------------------------------------------85. CS Creşterea rapidă a tumorii, concreşterea cu organele din vecinătate,

bilateralitatea, ascita, caşexia sunt caracteristice pentru:[ ] a) torsiunea tumorii[ ] b) dezvotarea fibromului ovarian[ ] c) dezvoltarea pseudomixomului ovarian[x] d) malignizarea tumorii[ ] e) regresia tumorii---------------------------------------------------------------86. CS Proba cu dexametazonă se efectuează pentru:[ ] a) diagnosticul amenoreei hipofizare[ ] b) diagnosticul amenoreei hipotalamice[ ] c) diagnosticul ovarelor polichistice[x] d) stabilirea originii hiperandrogeniei[ ] e) diagnosticul amenoreei uterine---------------------------------------------------------------87. CS Care este agentul patogen al cancerului de col?[ ] a) gonococul[x] b) virusul Papiloma uman[ ] c) toxoplazma gondii[ ] d) virusul citomegalic[ ] e) chlamidia Trachomatis---------------------------------------------------------------88. CS Care din formele histologice ale cancerului de col uterin nu se referă la

tumorile epiteliale?[ ] a) adenocarcinomul endocervixului[ ] b) adenocarcinomul endometrioid[ ] c) adenocarcinomul mezonefroid[ ] d) cancer glandular-pavimentos[x] e) rabdomiosarcomul embrionar---------------------------------------------------------------89. CS Atunci când se dezvoltă în cavitatea uterină, miomul se numeşte:[ ] a) subseros[ ] b) interstiţial[x] c) submucos[ ] d) cervical[ ] e) istmic---------------------------------------------------------------90. CS Necrobioza aseptică a miomului uterin se dezvoltă cel mai frecvent:[ ] a) în timpul sarcinii[x] b) în post-partum imediat[ ] c) în post-menopauză[ ] d) în premenopauză[ ] e) în timpul menstrelor---------------------------------------------------------------91. CS Care este obiectivul principal al contracepţiei de urgenţă?[ ] a) inducerea amenoreei[ ] b) modificarea glerei cervicale[x] c) prevenirea implantării oului fecundat[ ] d) inhibarea ovulaţiei[ ] e) împiedicarea dezvoltării embrionul---------------------------------------------------------------92. CS Care este metoda contraceptivă de elecţie pentru o adolescentă?[ ] a) pilula minidozată estro-progestativă[ ] b) dispozitivul intrauterin[x] c) prezervativul[ ] d) implantul subcutanat[ ] e) progestinele pure---------------------------------------------------------------93. CS Care este cea mai frecventă localizare a Chlamidiei?[ ] a) uretra[ ] b) vaginul[x] c) colul uterin[ ] d) cavitatea uterină[ ] e) ovarele---------------------------------------------------------------94. CS Care este cea mai frecventă formă a infecţiei gonococice?[ ] a) vaginita[ ] b) salpingita[x] c) endocervicita[ ] d) uretrita[ ] e) parametrita---------------------------------------------------------------95. CS Metroragiile pubertare sunt legate cel mai frecvent cu:[ ] a) infecţii[ ] b) dereglări de hemostază[x] c) anovulaţia pe fon de hipoestrogenemie[ ] d) corpi străini[ ] e) traumatisme---------------------------------------------------------------96. CS Telarha prematură este definită ca:[x] a) dezvoltarea precoce şi izolată a sînilor

PA

[ ] b) accelerarea brutală a vitezei de creştere[ ] c) o avansare brutală a maturării osoase[ ] d) dezvoltarea precoce şi izolată a pilozotăţii pubiene[ ] e) metroragii izolate---------------------------------------------------------------97. CS Pubarha prematură este definită ca:[ ] a) dezvoltarea precoce şi izolată a sînilor[ ] b) accelerarea brutală a vitezei de creştere[ ] c) o avansare brutală a maturării osoase[x] d) dezvoltarea precoce şi izolată a pilozotăţii pubiene[ ] e) metroragii izolate---------------------------------------------------------------98. CS Testul postcoital are drept scop aprecierea:[ ] a) permeabilităţii trompelor uterine[x] b) capacităţii spermatozoizilor de a penetra glera cervicală[ ] c) prezenţa ovulaţiei[ ] d) sursa hiperandrogeniei[ ] e) reactivitatea endometrului---------------------------------------------------------------99. CS Numiţi afecţiunile ginecologice cele mai frecvente la fetiţe:[ ] a) vulvitele[x] b) vaginitele[ ] c) anexitele[ ] d) bartolinitele[ ] e) endometritele---------------------------------------------------------------100. CS Perioada optimală pentru efectuarea operaţiilor ginecologice este:[x] a) prima fază a ciclului[ ] b) a doua fază a ciclului[ ] c) preovulator[ ] d) imediat postovulator[ ] e) în timpul menstrelor---------------------------------------------------------------101. CS Care este etiologia hiperplaziei endometriale?[x] a) hiperestrogenia[ ] b) hipoestrogenia[ ] c) hiperinsulinismul[ ] d) excesul de progesteron[ ] e) excesul de prostaglandine---------------------------------------------------------------102. CS Care este tratamentul de referinţă în caz de hiperplazie endometrială

atipică?[ ] a) derivaţi de 19-norsteroizi[ ] b) rezecţia histeroscopică a endometrului[ ] c) chiuretajul cavităţii uterine[ ] d) analogi ai gonadoliberinelor[x] e) histerectomie---------------------------------------------------------------103. CM Funcţia endocrină a ovarului constă în :[ ] a) eliberarea celulei germinale[x] b) secreţia de estrogeni[x] c) secreţia de progesteron[x] d) secreţia de androgeni[ ] e) secreţia de prolactină---------------------------------------------------------------104. CS Histerectomia constă în ablaţia :[x] a) chirurgicală a uterului[ ] b) colului uterin[ ] c) ovarelor[ ] d) trompelor[ ] e) vaginului---------------------------------------------------------------105. CS Ce operaţie plastică se va efectua la o pacientă de 45 ani cu prolaps uterin

grad I?[x] a) colporafie anterioară şi posterioară[ ] b) colporafie anterioară[ ] c) histerectomie transvaginală[ ] d) histerectomie prin laparotomie[ ] e) colporafie mediană---------------------------------------------------------------106. CM Din punct de vedere constituţional, fetiţele cu pubertate precoce

adevărată se caracterizează prin:[ ] a) talie înaltă[x] b) talie joasă[ ] c) extremităţi lungi[x] d) extremităţi scurte[x] e) trunchi înalt---------------------------------------------------------------107. CM Tabloul clinic al pubertăţii precoce de tip izosexual de geneză centrală cu

caracter organic, se caracterizează prin:[x] a) reflexe patologice[x] b) labilitate emoţională excesivă[x] c) modificări ale fundului de ochi[x] d) hipertensiune intracraniană[ ] e) hirsutism---------------------------------------------------------------108. CM Pubertatea precoce de tip izosexual, forma ovariană, este determinată de:

[ ] a) tumori intracraniene[x] b) tumori ovariene hormonal active[x] c) chisturi ovariene foliculare[ ] d) tumori tiroidiene[ ] e) tumori paratiroidiene---------------------------------------------------------------109. CM Noţiunea de planificare familială presupune:[x] a) prevenirea sarcinilor nedorite[x] b) planificarea naşterilor[ ] c) întreruperea sarcinilor nedorite[x] d) contracepţie[x] e) reglarea demografiei---------------------------------------------------------------110. CM Selectaţi metodele de planificare familială naturală:[x] a) metoda calendarului[x] b) măsurarea temperaturii bazale[ ] c) metodele de barieră[x] d) coitus întrerupt[ ] e) spermicide---------------------------------------------------------------111. CM Selectaţi contraindicaţiile pentru aplicarea steriletului:[x] a) sarcina[x] b) procese inflamatorii acute ale organelor genitale[x] c) eroziunea colului uterin[x] d) eliminări vaginale purulente[ ] e) vârsta reproductivă---------------------------------------------------------------112. CM Selectaţi metodele contracepţiei masculine:[x] a) coitus întrerupt[x] b) prezervativul[x] c) vasectomia[ ] d) steriletul[ ] e) tubectomia---------------------------------------------------------------113. CM Numiţi efectele androgenelor asupra organismului feminin:[x] a) efect anabolic[x] b) intensificarea libidoului[ ] c) hipertrofia glandelor mamare[x] d) anovulaţie[ ] e) alopecie---------------------------------------------------------------114. CM La virilismul suprarenal se referă:[x] a) sindromul adrenogenital[ ] b) sindromul Ştein-Leventhal[x] c) androsteromul[x] d) corticosteromul[ ] e) sindromul Chiarri-Fromeli---------------------------------------------------------------115. CM Pentru sindromul adrenogenital înnăscut este caracteristic:[x] a) pseudohermafroditism[x] b) aplazia vaginului[x] c) uter, ovare, trompe normale[ ] d) transpoziţia vaselor mari[ ] e) osteoporoză pronunţată---------------------------------------------------------------116. CM Numiţi factorii ce contribue la apariţia sarcinii:[x] a) spermatogeneza normală[x] b) ovulaţia[x] c) permeabilitatea trompelor[ ] d) polipoza endometrului[ ] e) azoospermia---------------------------------------------------------------117. CM Enumeraţi cauzele sterilităţii tubare:[x] a) aderenţe peritubare[x] b) aderenţe intratubare[ ] c) dereglări endocrino-metabolice[x] d) obliterarea porţiunii fimbrilare[x] e) hidrosalpinx---------------------------------------------------------------118. CM La principiile de tratament a maladiilor sexual transmisibile se referă[x] a) tratamentul etiologic al tuturor partenerilor sexuali[x] b) repaos sexual[ ] c) terapia psihotropă[ ] d) fizioterapia[x] e) tratamentul local---------------------------------------------------------------119. CM Tabloul clinic al vulvo-vaginitelor include:[x] a) leucoree abundentă[x] b) hiperemie[x] c) prurit[ ] d) tulburări dispeptice[ ] e) disurie---------------------------------------------------------------120. CM La cauzele abdomenului acut, provocat de hemoragii interne nu se

referă :[x] a) necroza nodulului miomatos[x] b) pelviperitonita

PA

[ ] c) sarcina extrauterină[ ] d) apoplexia ovariană ( forma hemoragică)[ ] e) traumatismele organelor genitale interne---------------------------------------------------------------121. CM La cauzele abdomenului acut, provocat de dereglari de trofică nu se

referă:[ ] a) torsiunea pedicolului nodulului miomatos[ ] b) torsiunea pedicolului chistului ovarian[ ] c) necroza nodulului miomatos[x] d) apoplexia ovariană[x] e) sarcina uterina stagnată---------------------------------------------------------------122. CM La cauzele abdomenului acut, provocat de ginecopatii inflamatorii se

referă :[x] a) peritonita generalizată[x] b) perforaţia formaţiunilor purulente[ ] c) sarcina extrauterină[ ] d) apoplexia ovarului[ ] e) ischemia nodulului miomatos submucos---------------------------------------------------------------123. CM Tratamentul conservativ al sarcinii tubare constă în administrarea :[x] a) metotrexatului[x] b) mifepristonului (RU-486)[ ] c) preparatelor estrogen-gestagene[ ] d) androgenilor[ ] e) prostaglandinelor---------------------------------------------------------------124. CM Se disting următoarele forme ale apoplexiei ovariene:[x] a) anemică[ ] b) acută[x] c) doloră[ ] d) cronică[x] e) mixtă---------------------------------------------------------------125. CM Enumeraţi factorii medicali de risc ai osteoporozei la femeile

postmenopauzale:[x] a) medicaţie cu heparină[x] b) medicaţie cu corticosteroizi[x] c) medicaţie cu paratiroidiene[ ] d) mono-terapie hormonală de substituţie cu estrogeni[ ] e) terapie hormonală de substituţie combinată---------------------------------------------------------------126. CM Enumeraţi factorii generali de risc ai osteoporozei la femeile

postmenopauzale:[ ] a) antecedente familiale de miom uterin[x] b) imobilizare îndelungată[ ] c) exerciţii fizice regulate[x] d) alimentaţie săracă în calciu[x] e) abuz de tutun şi/sau alcool---------------------------------------------------------------127. CM Endometrul este format din următoarele straturi:[x] a) bazal[x] b) funcţional[ ] c) parabazal[ ] d) intermediar[ ] e) superficial---------------------------------------------------------------128. CM Ce se referă la barierele fiziologice ale organelor genitale?[ ] a) formarea corpului galben[x] b) PH acid al conţinutului vaginal[x] c) activitatea proteolitică şi bactericidă a glerei cervicale[x] d) himenul[x] e) descuamarea stratului funcţional ale endometrului în timpul menstruaţiei---------------------------------------------------------------129. CM Tabloul clinic al vulvitei acute include:[x] a) prurit vulvar[x] b) edemul organelor genitale externe[ ] c) febră[x] d) hiperemie vulvară[ ] e) hiperpolimenoree---------------------------------------------------------------130. CM Numiţi modificările colposcopice în colpita cronică în perioada

reproductivă:[x] a) hemoragii punctiforme[x] b) edemul mucoasei[ ] c) atipia vasculară[x] d) hiperemia mucoasei[ ] e) atrofia mucoasei---------------------------------------------------------------131. CM Enumeraţi semnele caracteristice pentru cervicita cronică[x] a) induraţia colului uterin[x] b) hiperemia regiunii orificiului extern[x] c) eliminări sero-purulente[x] d) hemoragii de contact[ ] e) pseudoeroziune---------------------------------------------------------------132. CM Numiţi semnele caracteristice pentru endometrita acută:

[x] a) dureri hipogastrice[x] b) febră[ ] c) cianoza orificiului extern al colului uterin[x] d) leucocitoză cu devierea formulei leucocitare la stânga[x] e) eliminări sero-purulente---------------------------------------------------------------133. CM Enumeraţi manifestările clinice posibile ale miomului uterin:[x] a) menoragii[ ] b) osteoporoză[ ] c) amenoree[x] d) durere[x] e) dereglarea funcţiei organelor adiacente---------------------------------------------------------------134. CM Enumeraţi complicaţiile posibile ale miomului uterin:[x] a) naşterea nodulului miomatos[x] b) malignizarea nodulului[ ] c) regresia tumorii[x] d) necroza nodulului[x] e) torsionarea pedicolului nodulului miomatos---------------------------------------------------------------135. CM Care metode complementare sunt utile pentru diagnosticul miomului

uterin:[x] a) histerometria[ ] b) culdocenteza[ ] c) frotiul colpocitologic[ ] d) cistoscopia[x] e) USG---------------------------------------------------------------136. CM Care metode endoscopice nu se folosesc pentru diagnosticul miomului

uterin:[ ] a) histeroscopia[ ] b) laparoscopia[ ] c) culdoscopia[x] d) bronhoscopia[x] e) cistoscopia---------------------------------------------------------------137. CM Selectaţi contraindicaţiile pentru biopsia de col uterin:[ ] a) aspecte colposcopice suspecte[x] b) sarcina[x] c) infecţii locale supraadăugate[ ] d) proliferări papilare[ ] e) endocervicoză---------------------------------------------------------------138. CM Selectaţi indicaţiile pentru biopsia de endometru :[x] a) sterilitatea hormonală[ ] b) sarcina[x] c) tuberculoza genitală[x] d) hemoragii uterine disfuncţionale[ ] e) procese inflamatorii acute utero-anexiale---------------------------------------------------------------139. CM Curba menotermică (temperatura bazală) oferă informaţii despre :[ ] a) eficienţa tratamentului antibacterian[x] b) sarcina[x] c) prezenţa/lipsa ovulaţiei[ ] d) permeabilitatea trompelor uterine[x] e) durata de viaţă a corpului galben---------------------------------------------------------------140. CM Care semne sunt caracteristice pentru hiperanteflexia uterului?[ ] a) sindromul hipomenstrual[ ] b) proiomenoreea[x] c) senzaţii de presiune în regiunea vezicii urinare[ ] d) hipoplazia uterului[x] e) infertilitatea---------------------------------------------------------------141. CM Care din următoarele antecedente favorizează apariţia prolapsului

uterin?[x] a) naşterea unui făt macrosom[x] b) ruptura perineului de gradul III[ ] c) naşteri premature[x] d) pluriparitatea[ ] e) avort spontan habitual---------------------------------------------------------------142. CM Care din metodele enumerate se folosesc pentru diagnosticul anomaliilor

uterine:[x] a) metrosalpingografia[x] b) ultrasonografia vaginală[x] c) sondajul uterin (histerometria)[ ] d) tuşeul recto-vagino-abdominal[ ] e) determinarea markerilor oncologici---------------------------------------------------------------143. CM Pentru examenul bacterioscopic (frotiu) se colectează materialul din:[ ] a) fornixul vaginal anterior[x] b) canalul cervical[x] c) fornixul vaginal posterior[ ] d) fornixul vaginal lateral drept[x] e) vestibulul uretral---------------------------------------------------------------

PA

144. CM Sindromul premenstrual se caracterizează prin:[x] a) hiposecreţia progesteronului[x] b) hipersecreţia de FSH şi ACTH[x] c) hipersecreţia estrogenilor[x] d) hipersecreţia bradichininei[ ] e) hiposecreţia adrenalinei---------------------------------------------------------------145. CM Tabloul clinic al adenomiozei include:[x] a) algodismenoree[x] b) hiperpolimenoree[ ] c) edem cutanat[x] d) dispareunie[x] e) eliminări brune "ciocolatii" postmenstruale---------------------------------------------------------------146. CM Care din criteriile citate nu constituie o indicaţie pentru tratamentul

chirurgical al miomului uterin?[ ] a) localizarea submucoasă a tumorii[x] b) durata îndelungată a maladiei[x] c) dimensiunile miomului de 9-10 săptămâni de sarcină[ ] d) dereglarea pasajului intestinal[ ] e) dereglarea funcţiei vezicii urinare---------------------------------------------------------------147. CM Selectaţi indicaţiile pentru tratamentul conservativ al miomului uterin:[ ] a) dimensiuni mai mari de 12 săptămâni de sarcină[x] b) dimensiuni sub 9 săptămâni de sarcină[ ] c) viteza rapidă de creştere a tumorii[x] d) viteza lentă de creştere a tumorii[ ] e) asocierea miomului uterin cu chist ovarian---------------------------------------------------------------148. CM Selectaţi preparatele care nu se folosesc în tratamentul conservativ al

miomului uterin:[x] a) estrogeni[ ] b) agonişti gonadotropini Rilizing hormoni[ ] c) progestine sintetice[ ] d) androgeni[x] e) anticoagulante---------------------------------------------------------------149. CM Care preparatele citate constituie actualmente baza tratamentului

conservativ al miomului uterin:[ ] a) estrogenii[x] b) progestinele sintetice[x] c) agonişti gonadotropini Rilizing hormoni[ ] d) prostaglandinele[ ] e) anticoagulantele---------------------------------------------------------------150. CM Enumeraţi metodele de tratament chirurgical conservativ pentru miomul

uterin:[x] a) miomectomia[x] b) miometrectomia[ ] c) histerectomia subtotală cu anexe[ ] d) histerectomia subtotală fără anexe[ ] e) histerectomia totală fără anexe---------------------------------------------------------------151. CM Volumul intervenţiei chirurgicale în caz de miom uterin nu depinde de:[ ] a) vîrsta femeii[ ] b) localizarea nodulilor[ ] c) numărul nodulilor[x] d) starea generală înainte de operaţie[x] e) numărul de sarcini în anamneză---------------------------------------------------------------152. CM Cu ce scop se administrează componenta estrogenică din preparatele

hormonale de substituţie la femeile postmenopauzale?[x] a) prevenirea accidentelor cardiovasculare[x] b) prevenirea osteoporozei[x] c) controlul bufeeor şi a transpiraţiilor nocturne[ ] d) tratamentul atrofiei vaginale[ ] e) protecţie anti-cancer de endometru---------------------------------------------------------------153. CM Care sunt contraindicaţiile absolute pentru terapia hormonală de

substituţie la femeile postmenopauzale?[x] a) cancerul de sîn şi de endometru[x] b) tromboza venoasă profundă[x] c) embolia pulmonară recentă[x] d) maladii hepatice grave[ ] e) gastrita cronică---------------------------------------------------------------154. CM Mono-terapia hormonală de substituţie cu estrogeni este asociată cu

următoarele riscuri:[x] a) cancer mamar[x] b) cancer de endometriu[x] c) cancer ovarian[x] d) tromboembolie venoasă[ ] e) cancer de col uterin---------------------------------------------------------------155. CM Glanda mamară conţine receptori pentru:[x] a) estrogeni[x] b) prolactină

[x] c) progesteron[ ] d) cortizon[ ] e) hormonul adrenocorticotrop---------------------------------------------------------------156. CM La fracţiile estrogenilor nu se referă:[ ] a) estrona[ ] b) estradiolul[ ] c) estriolul[x] d) 17-CS - cetosteroizii[x] e) dihidroepiandrosteronul---------------------------------------------------------------157. CM Tratamentul apoplexiei ovariene consta in :[ ] a) histerectomie cu anexectomie[x] b) laparatomie cu suturarea ovarului[ ] c) anexectomie unilaterala[x] d) diatermocoagularea laparascopică a ovarului[ ] e) anexectomie bilaterală---------------------------------------------------------------158. CM In componenţa pedicolului anatomic al tumorii ovariene intră :[x] a) ligamentul suspensor ovarian[ ] b) ligamentul rotund[x] c) ligamentul propriu ovarian[ ] d) omentul[x] e) o parte din ligamentul lat---------------------------------------------------------------159. CM Vaginul se referă la organele:[ ] a) genitale externe[x] b) genitale interne[ ] c) pare[x] d) impare[ ] e) endocrine---------------------------------------------------------------160. CM Uterul este un organ:[x] a) cavitar[x] b) muscular[x] c) impar[ ] d) par[x] e) mobil---------------------------------------------------------------161. CM Numiţi porţiunile anatomice ale trompei uterine:[x] a) interstiţială[ ] b) mijlocie[x] c) istmică[x] d) ampulară[x] e) fimbrială---------------------------------------------------------------162. CM Din punct de vedere histologic în structura ovarului se distinge:[x] a) epiteliu germinativ[x] b) zona corticală[x] c) zona medulară[ ] d) epiteliu pavimentos[ ] e) epiteliu cubic---------------------------------------------------------------163. CM Vascularizaţia ovarului este realizată de arterele:[x] a) ovariană[x] b) uterină[ ] c) iliacă comună[ ] d) femurală[ ] e) pudendă---------------------------------------------------------------164. CM Uterul este vascularizat de către artera:[x] a) uterină[x] b) ovariană[ ] c) vezicală[ ] d) rectală[ ] e) femurală---------------------------------------------------------------165. CM Tumorile ovariene benigne se pot complica cu:[x] a) torsiune[x] b) perforare[x] c) malignizare[ ] d) hemoragii uterine masive[ ] e) prurit vulvar---------------------------------------------------------------166. CM Care din preparatele hormonale enumerate se folosesc pentru hemostază

în cazul hemoragiilor uterine disfuncţionale din perioada reproductivă:[ ] a) estrogenii[x] b) contraceptivele orale combinate[ ] c) androgenii[ ] d) agoniştii gonadotropini Rilizing hormoni[x] e) norsteroizi---------------------------------------------------------------167. CM Diagnosticul diferenţial al hemoragiilor disfuncţionale din perioada

reproductivă se face cu:[x] a) polipul placentar sau endometrial[x] b) miomul uterin submucos[x] c) adenomioza

PA

[x] d) adenocarcinomul endometrial[ ] e) cancerul pulmonar cu metastaze---------------------------------------------------------------168. CM Selectaţi cauzele hemoragiilor juvenile:[x] a) imaturitatea hipotalamo-hipofizară[x] b) acţiunea nefavorabilă toxico-infecţioasă[x] c) hipovitaminoza[ ] d) miomul uterin[x] e) stresul psiho-emoţional---------------------------------------------------------------169. CM Care din patologiile enumerate reprezintă anomalii mulleriene:[x] a) uterul bicorn[ ] b) sindromul feminizării testiculare[x] c) uterul didelf[x] d) sindromul Rokitansky-Kustner-Hauser[ ] e) aplazia treimii inferioare a vaginului---------------------------------------------------------------170. CM Inervaţia glandei mamare este realizată de:[x] a) ramurile anterioare ale nervilor intercostali 2-7[ ] b) ramurile posterioare ale nervilor intercostali 2-7[x] c) nervii supraclaviculari[ ] d) nervii subclaviculari[ ] e) nervul intercostal 1---------------------------------------------------------------171. CM Mastopatia se asociază mai frecvent cu următoarele patologii

extragenitale:[x] a) diabetul zaharat[ ] b) boala varice[ ] c) miocardita[x] d) tireotoxicoza[x] e) afecţiuni hepatice---------------------------------------------------------------172. CM Care din metodele enumerate mai jos sunt eficiente pentru profilaxia

mastopatiei:[x] a) contracepţia hormonală[ ] b) contracepţia cu dispozitiv intrauterin[ ] c) vitaminoterapia sistematică[x] d) alăptarea îndelungată[ ] e) condomterapia---------------------------------------------------------------173. CM Enumeraţi cauzele dereglărilor ovulatorii:[x] a) insuficienţa hipotalamo-hipofizară[x] b) maladiile glandei tiroide[ ] c) insuficienţa cardiacă[ ] d) micşorarea nivelului de progesteron[ ] e) maladiile cronice ale aparatului digestiv---------------------------------------------------------------174. CM Selectaţi metodele de tratament folosite în cazul sterilităţii imunologice:[ ] a) folosirea spermicidelor[ ] b) tratament antiinflamator[x] c) inseminarea artificială cu sperma soţului sau donatorului[x] d) însămînţarea artificială cu sperma donatorului[ ] e) hidrotubarea---------------------------------------------------------------175. CM In cazul sterilităţii determinate de situaţia incorectă s-au anomalia

dezvoltării uterului se recurge la:[ ] a) tratament antiinflamator[x] b) masaj ginecologic[ ] c) terapie hormonală[x] d) corecţie chirurgicală[ ] e) chimioterapie---------------------------------------------------------------176. CM Enumeraţi investigaţiile care se recomandă în hiperprolactinemie:[ ] a) evaluarea nivelului de estrogeni[x] b) radiografie craniană[ ] c) proba cu estrogeni[x] d) proba cu bromcriptin[x] e) tomografia şeii turceşti---------------------------------------------------------------177. CM Sterilitatea este considerată secundară atunci când în anamneză există:[x] a) naşteri[x] b) avorturi spontane[x] c) avorturi medicale[x] d) sarcină extrauterină[ ] e) amenoree secundară---------------------------------------------------------------178. CM Selectaţi contraindicaţiile pentru contracepţia hormonală:[x] a) sarcina[x] b) tumori maligne ale sistemului reproductiv[ ] c) artrita reumatoidă[x] d) hipertensiune arterială severă[x] e) proteze valvulare---------------------------------------------------------------179. CM Selectaţi simptomele care servesc ca motiv de adresare urgentă la medic

în cazul utilizării contraceptivelor orale combinate:[x] a) cefalee[x] b) dureri retrosternale

[ ] c) amenoree[x] d) dispnee[x] e) dereglări vizuale acute---------------------------------------------------------------180. CM Sterilizarea feminină poate fi aplicată ca metodă contraceptivă

pacientelor:[x] a) peste 35 ani, care au cel puţin 3 copii[x] b) cu probleme de sănătate şi căror le este contraindicată sarcina[ ] c) cu multiple avorturi în antecedente;[ ] d) cu colecistită cronică[ ] e) cu reacţii adverse la contracepţie hormonală---------------------------------------------------------------181. CM Simptomele clinice ale atreziei himenului sunt:[x] a) amenoree[ ] b) dureri epigastrice[x] c) dureri hipogastrice ciclice[x] d) himen de culoare cenuşie[x] e) dureri lombare ciclice---------------------------------------------------------------182. CM Cauze ale pubertăţii tardive de geneză centrală pot fi:[x] a) maladiile toxico-infecţioase[x] b) stările de stres[x] c) dereglările hipotalamice[ ] d) tumorile hormonal dependente[ ] e) anemia gravă---------------------------------------------------------------183. CM Numiţi indicaţiile pentru efectuarea histeroscopiei:[x] a) sterilitate de geneză necunoscută[x] b) anomalii uterine[ ] c) endometrioza retrocervicală[x] d) nodul miomatos submucos[x] e) polipoza endometrială---------------------------------------------------------------184. CM Laparoscopia diagnostică planificată este indicată în următoarele cazuri:[x] a) diagnosticul şi diferenţierea tumorilor organelor genitale interne[x] b) diagnosticul anomaliilor de dezvoltare ale organelor genitale interne[x] c) diagnosticul ovarelor polichistice[ ] d) suspiciunea apoplexiei ovariene[ ] e) suspiciunea perforării uterului---------------------------------------------------------------185. CM Laparoscopia diagnostică urgentă este indicată în caz de:[x] a) suspiciune la sarcină ectopică[x] b) lipsa efectului tratamentului conservativ a procesului inflamator acut timp

de 12-48 ore[ ] c) sterilitate secundară[x] d) suspiciunea perforării uterului[ ] e) sterilitate primară---------------------------------------------------------------186. CM Laparoscopia chirurgicală se efectuează cu scop de:[ ] a) diagnostic al ovarelor polichistice[x] b) sterilizare tubară[x] c) colectarea ovulelor pentru fertilizare in vitro[x] d) diatermocoagularea focarelor endometriozei[x] e) biopsie tumorală---------------------------------------------------------------187. CM Contraindicaţii absolute pentru efectuarea laparoscopiei sunt:[x] a) peritonita generalizată[ ] b) diabetul zaharat decompensat[ ] c) diateza hemoragică[ ] d) maladii infecţioase cronice[x] e) ocluzia intestinală---------------------------------------------------------------188. CM Numiţi metodele care permit aprecierea permeabilităţii trompelor

uterine:[x] a) laparoscopia[ ] b) histeroscopia[ ] c) histerometria[x] d) metrosalpingografia[ ] e) colposcopia---------------------------------------------------------------189. CM Numiţi metodele de diagnostic ale eroziunii colului uterin:[x] a) examen cu specul vaginal[ ] b) tuşeul vaginal[ ] c) laparoscopia[x] d) colposcopia[ ] e) biopsia colului uterin---------------------------------------------------------------190. CM Menopauza fiziologică este cauzată de :[x] a) micşorarea nivelului de estrogen[ ] b) producerea în exces de prostaglandine[ ] c) majorarea producţiei de hormoni steroizi[x] d) schimbări involutive de vârstă a axului Hipotalamo-Hipofizar[ ] e) îmbătrânirea organelor genitale externe---------------------------------------------------------------191. CM Diagnosticul diferenţial al sindromului ovarelor polichistice se face cu:[x] a) sindromul Iţenco-Cushing[ ] b) hermafroditismul androgenoid

PA

[x] c) distrofia adipozo-genitală[x] d) tumorile androgen-producătoare ale ovarelor[x] e) tumorile suprarenaliene---------------------------------------------------------------192. CM La virilismul suprarenalian se referă:[x] a) sindromul adrenogenital[ ] b) sindromul Stein-Leventhal[x] c) hiperplazia corticosuprarenaliană[x] d) corticosteromul[ ] e) sindromul Chiarri-Frommeli---------------------------------------------------------------193. CM La virilismul ovarian nu se referă:[x] a) sindromul adrenogenital[ ] b) sindromul Stein-Leventhal[x] c) sindromul Chiarri-Frommeli[x] d) adrenoblastomul[x] e) sindromul Iţenco-Cushing---------------------------------------------------------------194. CM Tabloul clinic al androsteromului include următoarele:[x] a) addissonism[x] b) virilism[x] c) sterilitate[x] d) amenoree[ ] e) hipotensiune arterială---------------------------------------------------------------195. CM Tabloul clinic în boala Iţenco-Cushing include următoarele cu excepţia:[x] a) polimenoree[ ] b) vergeturi[ ] c) hirsutism[x] d) avorturi habituale[ ] e) osteoporoză---------------------------------------------------------------196. CM Care sunt simptomele cancerului de corp uterin:[x] a) hemoragiile uterine[x] b) sindromul algic[x] c) leucoreea apoasă[ ] d) febra[ ] e) caşexia---------------------------------------------------------------197. CM La stările precanceroase ale endometriului se referă:[ ] a) hiperplazia glandulară[x] b) hiperplazia adenomatoasă[ ] c) polipii endometriali[ ] d) mola hidatiformă[x] e) hiperplazia glandulară atipică---------------------------------------------------------------198. CM Selectaţi localizările cele mai frecvente ale cancerului de corp uterin:[ ] a) segmentul inferior al uterului[x] b) fundul uterin[x] c) unghiurile uterine[ ] d) regiunea istmusului[ ] e) peretele posterior al uterului---------------------------------------------------------------199. CM Selectaţi semnele care sugerează malignizarea tumorii ovariene:[x] a) creşterea rapidă[x] b) imobilitatea tumorii[x] c) apariţia ascitei[ ] d) torsiunea tumorii[ ] e) consistenţa chistică (la examen ecografic)---------------------------------------------------------------200. CM Selectaţi caracteristicele chistului dermoid:[ ] a) nu este o tumoră veridică[x] b) este un teratom matur[ ] c) este un chist ovarian funcţional[ ] d) are incidenţă maximă în perioada climacterică[x] e) frecvent se torsionează---------------------------------------------------------------201. CM In caz de cancer al colului uterin, stadiul B, se recomandă:[ ] a) conizarea[ ] b) amputarea colului uterin[x] c) operaţia Werthaim[x] d) radioterapia[ ] e) tratament hormonal---------------------------------------------------------------202. CM Localizările predilecte ale metastazelor cancerului de col uterin sunt:[x] a) peritoneul[x] b) omentul[x] c) ganglionii limfatici regionali[x] d) ficatul[ ] e) pancreasul.---------------------------------------------------------------203. CM Specificaţi care din investigaţiile următoare permit stabilirea

diagnosticului de sarcină extrauterină în evoluţie:[x] a) dozarea fracţiunii beta a gonadotropinei corionice[ ] b) colposcopia lărgită[x] c) ecografia[x] d) chiuretajul diagnostic al cavităţii uterine

[x] e) laparascopia---------------------------------------------------------------204. CM Care din maladiile enumerate duc la sterilitate tubară.[ ] a) amenoreea[x] b) salpingita de etiologie nespecifică[x] c) salpingita tuberculoasă[ ] d) sinechiile uterine[x] e) chlamidioză urogenitală---------------------------------------------------------------205. CM Care sunt semnele cele mai frecvente ale adenomiozei:[x] a) dispariunia[ ] b) hemoragii aciclice[x] c) algodismenoreea[x] d) durerile pelviene[ ] e) bufeele de căldură---------------------------------------------------------------206. CM Selectaţi consecinţele ginecologice posibile ale maladiilor sexual

transmisibile :[x] a) sarcina ectopică[x] b) sterilitatea[x] c) avorturi habituale[x] d) sarcina stagnată[ ] e) hiperplazia endometrului---------------------------------------------------------------207. CM Pentru tabloul clinic al pelviperitonitei de etiologie specifică este

caracteristic:[ ] a) dureri epigastrice acute[x] b) dureri hipogastrice acute[ ] c) lipsa iritaţiei peritoneale[x] d) semnul Bloomberg pozitiv[x] e) febră 39-40°C---------------------------------------------------------------208. CM Tratamentul pelviperitonitei de etiologie specifică prevede:[ ] a) intervenţie chirurgicală de urgenţă (laparotomie)[x] b) tratament antibacterian specific[ ] c) laparascopie chirurgicală de urgenţă[x] d) terapie infuzională de detoxicare[ ] e) tratament fizioterapeutic---------------------------------------------------------------209. CM Care din stările patologice enumerate mai jos se referă la stările de fond

ale colului uterin:[x] a) polipul[ ] b) displazia[x] c) ectropionul[x] d) papilomul[ ] e) adenomioza---------------------------------------------------------------210. CM Care din stările patologice enumerate mai jos se referă la stările

precanceroase ale colului uterin[ ] a) leucoplazia simplă[x] b) displazia[x] c) leucoplazia cu atipie celulară[x] d) eritroplazia[x] e) adenomatoza---------------------------------------------------------------211. CM Diagnosticul diferenţial al miomului uterin se face cu:[x] a) tumorile ovariene[x] b) rinichiul pelvin[x] c) tumora de sigmoid[ ] d) apoplexia ovariană[ ] e) sarcomul uterin---------------------------------------------------------------212. CM Efectele specifice ale estrogenilor constau în :[x] a) maturizarea şi menţinerea tractului genital feminin[x] b) regenerarea şi proliferarea endometrului[ ] c) dezvoltarea corpului galben[ ] d) modificări secretorii ale endometrului[ ] e) menţinerea sarcinii---------------------------------------------------------------213. CM Efectele specifice ale progesteronului constau în :[x] a) acţiune hipertermică asupra centrului de termoreglare[ ] b) regenerarea şi proliferarea endometrului[ ] c) maturizarea somatică[x] d) modificări secretorii ale endometriului[x] e) menţinerea sarcinii---------------------------------------------------------------214. CM Selectaţi factorii care pot reduce riscul cancerului ovarian:[x] a) lactaţia[x] b) sarcina[x] c) utilizarea contraceptivelor orale[ ] d) steriletul[ ] e) sterilizarea chirurgicală---------------------------------------------------------------215. CM Selectaţi circumstanţele favorizante pentru dezvoltarea cancerului de

vagin[x] a) utilizarea îndelungată a pesariilor[x] b) infecţiie Humoni Papilomo Virus în antecedente

PA

[x] c) radioterapie pelviană în antecedente[x] d) igiena defectuoasă[ ] e) operaţii cezariene în antecedente---------------------------------------------------------------216. CM Funcţia endocrină a ovarelor constă în secreţia de:[ ] a) cortizolului[x] b) estrogeni[x] c) progesteron[x] d) androgeni[ ] e) hormonul luteotrop---------------------------------------------------------------217. CM La intervenţiile ginecologice radicale se referă:[x] a) histerectomia subtotal ă[x] b) histerectomia totală[ ] c) miomectomia[ ] d) miometrectomia[ ] e) chiuretajul uterin---------------------------------------------------------------218. CM Factorii de risc pentru cancerul ovarian sunt:[x] a) nuliparitatea[x] b) menopauza tardivă[x] c) menarha precoce[ ] d) menarha tardivă[ ] e) utilizarea contraceptivelor orale---------------------------------------------------------------219. CM Care sunt criteriile de pronostic a cancerului de endometru?[x] a) stadiul[x] b) tipul histologic[x] c) extensia ganglionară[x] d) gradul de penetrare a miometrului[ ] e) paritatea---------------------------------------------------------------220. CM Mecanismele patogenetice ale pelviperitonitei includ:[x] a) excitarea aparatului receptor peritoneal[x] b) sinteza mediatorilor edrenergici[x] c) vasodilatare şi hiperpermeabilitate vasculară[x] d) activarea sistemului chininic[ ] e) vasoconstricţie generalizată---------------------------------------------------------------221. CM Intervenţia chirurgicală în peritonita ginecologică difuză are drept scop:[x] a) înlăturarea sursei de infecţie[x] b) drenaj adecvat[x] c) decompresia tractului digestiv[ ] d) păstrarea uterului şi anexelor[ ] e) reechilibrare hidro-electrolitică---------------------------------------------------------------222. CM Selectaţi tipurile histologice ale tumorilor epiteliale comune:[x] a) seroase[x] b) mucinoase[x] c) Brenner[x] d) cu celule clare[ ] e) cu celule Sertoli---------------------------------------------------------------223. CM Care sunt semnele revelatorii cele mai frecvente pentru cancerul

ovarian?[x] a) semne digestive[x] b) senzaţie de greutate abdominală[x] c) dereglări de tranzit/constipaţie[ ] d) menometroragii abundente[ ] e) dispnee---------------------------------------------------------------224. CM Care sunt factorii favorizanţi pentru dezvoltarea hiperplaziei

endometriale?[x] a) anovulaţia[x] b) obezitatea[x] c) estrogenoterapie izolată[ ] d) pluriparitatea[ ] e) folosirea contraceptivelor de barieră---------------------------------------------------------------225. CM Tratamentul de referinţă al polipilor endometriali constă în:[x] a) polipectomie prin chiuretaj uterin[x] b) rezecţie histeroscopică[ ] c) histerectomie subtotală[ ] d) diatermocoagulare[ ] e) histerectomie totală---------------------------------------------------------------226. CM Numiţi metodele utile pentru depistarea cancerului de endometru[ ] a) examen bacterioscopic vaginal[x] b) biopsie de endometru[x] c) citologie endometrială[ ] d) laparoscopia[ ] e) colposcopia---------------------------------------------------------------227. CM La infecţiile genitale înalte se referă:[x] a) endometrita[x] b) salpingita[ ] c) vaginita

[ ] d) vulvita[ ] e) bartolinita---------------------------------------------------------------228. CM Care sunt consecinţele unei histerectomii?[x] a) imposibilitatea sarcinilor ulterioare[x] b) lipsa menstrelor[ ] c) dereglarea vieţii sexuale[ ] d) creştere în greutate[ ] e) înbătrînirea organismului precoce---------------------------------------------------------------229. CM Kraurozisul vulvar se manifestă prin:[x] a) vulvită atrofică[x] b) infiltraţie scleroasă[x] c) usturime la urinare[ ] d) vomă[ ] e) dispnee---------------------------------------------------------------230. CM In diagnosticul stărilor de fond a glandei mamare se utilizează:[x] a) roentgeno mamografia[x] b) pneumocistografia[x] c) dree-biopsia[x] d) puncţia[ ] e) colposcopia---------------------------------------------------------------231. CM Numiţi factorii de risc pentru dezvoltarea patologiei mamare[x] a) obezitatea[x] b) absenţa raporturilor sexuale[x] c) diabetul zaharat[x] d) pubertatea precoce[ ] e) gastrita cronică---------------------------------------------------------------232. CM Selectaţi simptomele posibile ale prolapsului genital:[x] a) incontinenţă urinară de efort[x] b) dificultate la urinare[x] c) dificultate la defecare[x] d) senzaţie de greutate în bazin[ ] e) metroragii---------------------------------------------------------------233. CM Tratamentul chirurgical al prolapsului genital depinde de:[x] a) natura prolapsului[x] b) vârsta pacientei[ ] c) paritate[ ] d) numărul de avorturi în antecedente[x] e) dorinţa de a mai avea copii---------------------------------------------------------------234. CM Numiţi metodele de întrerupere a sarcinii posibile până la 12 săptămâni

amenoree.[x] a) aspirare[x] b) chiuretaj[ ] c) administrarea medicamentelor intraamnionale[x] d) Mifepriston/Misoprostol[ ] e) cezariană mică---------------------------------------------------------------235. CM Numiţi metodele de întrerupere a sarcinii posibile în al doilea trimestru

de sarcină.[ ] a) aspirare[ ] b) chiuretaj[x] c) administrarea medicamentelor intraamnionale[x] d) Mifepriston/Misoprostol[x] e) cezariană mică---------------------------------------------------------------236. CM Care sunt complicaţiile posibile în timpul avortului?[x] a) perforarea uterului[x] b) hemoragie[x] c) lezarea intestinului[ ] d) riscul de sarcină ectopică[ ] e) dispareunie---------------------------------------------------------------237. CM Avortul medicamentos constă în administrarea de:[x] a) Mifepriston[x] b) prostaglandine[ ] c) B- mimetrici[ ] d) oxitocinei[ ] e) spasmolitici---------------------------------------------------------------238. CM Numiţi factorii de risc pentru dezvoltarea displaziilor de col uterin[x] a) tabagismul[x] b) depresie imună[x] c) parteneri multipli[ ] d) alcoolismul[x] e) precocitatea primelor raporturi sexuale---------------------------------------------------------------239. CM Tratmentul displaziilor de col uterin depinde de:[x] a) vârsta femeii[x] b) dorinţa de mai avea copii[x] c) gradul displaziei[ ] d) paritatea

PA

[x] e) statutul imunitar---------------------------------------------------------------240. CS Conduita naşterii în bazin strâmtat plat rahitic, prezentaţie pelviană a

fătului şi deschiderea completă a colului uterin prevede:[ ] a) extracţia fătului de pelvis[x] b) operaţia cezariană[ ] c) naşterea per vias naturalis[ ] d) embriotomia[ ] e) forcepsul obstetrical---------------------------------------------------------------241. CS Numiţi punctul de reper în biomecanismul naşterii în prezentaţie

occipitală varietate anterioară:[ ] a) fontanela mare[x] b) fontanela mică[ ] c) partea piloasă a frunţii[ ] d) glabella[ ] e) mijlocul suturii sagitale---------------------------------------------------------------242. CS Numiţi punctul de reper în biomecanismul naşterii în prezentaţie

occipitală varietate posterioară:[ ] a) fontanela mare[ ] b) fontanela mică[ ] c) partea piloasă a frunţii[ ] d) glabella[x] e) mijlocul distanţei dintre fontanela mare şi mică---------------------------------------------------------------243. CS Numiţi punctul de sprijin în biomecanismul naşterii în prezentaţie

occipitală varietate anterioară:[ ] a) partea piloasă a frunţii[ ] b) glabella[x] c) fosa suboccipitală[ ] d) protuberanţe occipitale[ ] e) fontanela mare---------------------------------------------------------------244. CS Numiţi punctul de sprijin în biomecanismul naşterii în prezentaţie

occipitală varietate posterioară:[x] a) partea piloasă a frunţii[ ] b) glabella[ ] c) mandibula[ ] d) protuberanţa occipitală[ ] e) fontanela mare---------------------------------------------------------------245. CS Unde se localizează bosa serosanguină în prezentaţie occipitală varietate

posterioară?[ ] a) mare[ ] b) pe frunte[ ] c) pe fese. pe fontanela mică[x] d) pe mijlocul suturii sagitale[ ] e) pe fontanela---------------------------------------------------------------246. CS Definiţia angajării sinclitice a căpuşorului este:[ ] a) sutura sagitală angajată mai aproape de simfiză[ ] b) sutura sagitală angajată mai aproape de promontoriu[ ] c) sutura sagitală nu coincide cu axul longitudinal al bazinului[x] d) sutura sagitală angajată la mijlocul distanţei între simfiză şi promontoriu[ ] e) sutura sagitală coincide cu axul longitudinal al bazinului---------------------------------------------------------------247. CS Schimbul de gaze (O2 şi CO2) între mamă şi făt se realizează prin

mecanismul:[x] a) difuziei simple[ ] b) fagocitozei[ ] c) absorbţiei selective[ ] d) pinocitozei[ ] e) toate răspunsurile sunt corecte---------------------------------------------------------------248. CS În care plan al bazinului mic are loc flexia capului ca prim moment al

biomecanismului naşterii:[ ] a) în planul îngust al bazinului mic[x] b) la întrarea în bazinul mic[ ] c) în partea lată a excavaţiei[ ] d) la ieşirea din bazin[ ] e) la naşterea capului---------------------------------------------------------------249. CS Cele mai frecvente complicaţii în trimestrul I al sarcinii sunt următoarele,

cu excepţia:[ ] a) iminenţei de avort spontan[ ] b) disgravidiei precoce[ ] c) anemiei[ ] d) hipotoniei[x] e) preeclampsiei---------------------------------------------------------------250. CS Conduita obstetricală în distrofia lipidică acută a ficatului la gravide

prevede:[x] a) întreruperea urgentă a sarcinii în condiţii de staţionar specializat[ ] b) prelungirea sarcinii în instituţii medicale specializate[ ] c) transferul gravidei în secţia de hepatologie pentru tratament şi păstrarea

sarcinii

[ ] d) transferul gravidei la spitalul de boli infecţioase pentru tratament şi păstrarea sarcinii

[ ] e) tratamentul în secţia de patologie a sarcinii până la 37 săptămâni de gestaţie---------------------------------------------------------------251. CS Indicaţii pentru întreruperea sarcinii în patologii hepato-biliare sunt

următoarele, cu excepţia:[ ] a) icter mecanic[ ] b) hepatită cronică în fază activă cu evoluţie progresivă[ ] c) distrofie lipidică acută a ficatului[x] d) hepatită cronică persistentă[ ] e) ciroză hepatică---------------------------------------------------------------252. CS În cazul viciilor reumatice indicaţii pentru întreruperea sarcinii servesc

următoarele nozologii, cu excepţia:[ ] a) endocarditei reumatismale active[ ] b) endocarditei bacteriene[ ] c) stenozei valvei mitrale cu simptome de hipertensiune pulmonară[ ] d) insuficienţei valvei tricuspidale[x] e) stenozei valvei mitrale fără simptome de hipertensiune pulmonară---------------------------------------------------------------253. CS Reumatism activ la gravide este o indicaţie pentru naştere:[x] a) prin operaţie cezariană[ ] b) prin vacuum-extracţie a fătului[ ] c) prin aplicarea forcepsului[ ] d) spontană[ ] e) prin stimularea travaliului---------------------------------------------------------------254. CS Enumeraţi cea mai frecvent întâlnită complicaţie după operaţia cezariană:[x] a) endometrita[ ] b) pneumonia[ ] c) tromboflebita[ ] d) embolia cu lichid amniotic[ ] e) deshiscenţa suturilor pe uter---------------------------------------------------------------255. CS Numiţi metode pentru determinarea stării cicatricei pe uter după operaţia

cezariană în timpul sarcinii:[ ] a) histeroscopia[ ] b) metrosalpingografia[x] c) examenul ultrasonografic a uterului[ ] d) R-grafia organelor bazinului mic[ ] e) pneumogenicografia---------------------------------------------------------------256. CS Pentru copii extraşi prin operaţia cezariană este caracteristic:[ ] a) boala hemolitică[ ] b) piodermia[ ] c) pierderea patologică în pondere[x] d) disadaptarea[ ] e) simptomatica neurologică---------------------------------------------------------------257. CS Când se efectuează ligaturarea trompelor în timpul operaţiei cezariene?[ ] a) după prima operaţie cezariană[ ] b) la a doua operaţie cezariană[x] c) la dorinţa pacientei[ ] d) după a treia operaţie cezariană[ ] e) după indicaţii sociale---------------------------------------------------------------258. CS Semnele insuficienţei cicatricei pe uter în timpul sarcinii sunt cele

enumerate, cu excepţia:[ ] a) sensibilitate la palparea cicatricei[x] b) prurit[ ] c) eliminări vaginale sanguinolente[ ] d) subţierea cicatricei uterine constatată la ultrasonografie[ ] e) apariţia durerii în regiunea cicatricei la mişcările fătului---------------------------------------------------------------259. CS Indicaţiile relative pentru operaţia cezariană la termenul sarcinii 33-34

săptămâni pot fi:[x] a) prezentaţia pelviană[ ] b) preeclampsia uşoară[ ] c) cicatrice pe uter după cezariană[ ] d) vârsta 28 ani[ ] e) primipară---------------------------------------------------------------260. CS La tratamentul local al endomiometritei puerperale nu se referă:[ ] a) irigarea cavităţii uterine cu antiseptice[ ] b) aspirarea conţinutului cavităţii uterine[x] c) băiţele vaginale[ ] d) iradierea cavităţii uterine cu raze Laser (heliu-neon)[ ] e) hipotermia locală---------------------------------------------------------------261. CS Către factorii de risc (în timpul sarcinii) pentru dezvoltarea

endomiometritei puerperale se referă toţi cei menţionaţi, cu excepţia:[ ] a) infecţiei urogenitale[x] b) vîrstei gravidei[ ] c) polihidramniosului[ ] d) iminenţa de întrerupere a sarcinii[ ] e) patologiei extragenitale gravă---------------------------------------------------------------

PA

262. CS Factorii de risc (în naştere) de dezvoltare a endomiometritei puerperale sunt cei menţionaţi, cu excepţia:

[ ] a) aplicarea forcepsului obstetrical[ ] b) controlul manual al cavităţii uterine[ ] c) traumatisme ale canalului de naştere[x] d) naştere în prezentaţie pelviană[ ] e) hemoragii masive în naştere---------------------------------------------------------------263. CS Care intervenţie obstetricală comportă riscul major de dezvoltare a

infecţiei puerperale[ ] a) controlul manual al cavităţii uterine[ ] b) epiziotomia[x] c) operaţia cezariană[ ] d) aplicarea forcepsului obstetrical[ ] e) tuşee vaginale multiple---------------------------------------------------------------264. CS Alfa-fetoproteina este un marker fetal care serveşte drept metodă de

screening în următoarele termene de sarcină (săptămîni):[ ] a) 7-8 s.a[ ] b) 11-12 s.a.[ ] c) 12-13 s.a.[x] d) 15-22 s.a.[ ] e) 23-25 s.a.---------------------------------------------------------------265. CS Care este metoda de cercetare a caracteristicilor calitative ale lichidului

amniotic:[ ] a) USG[ ] b) amnioscopia[ ] c) culdoscopia[x] d) amniocenteza[ ] e) tocografia---------------------------------------------------------------266. CS Mecanismele producerii excesive a lichidului amniotic sunt următoarele,

cu excepţia:[ ] a) creşterii diurezei fetale[ ] b) dereglării procesului de deglutiţie[x] c) alterării integrităţii tegumentelor (la făt)[ ] d) anomaliilor de dezvoltare ale SNC[ ] e) dereglării tranzitului digestiv la făt---------------------------------------------------------------267. CS Cea mai sigură şi utilă metodă de diagnostic de sarcină în termenii

precoce este:[x] a) determinarea gonadotropinei corionice în urină[ ] b) determinarea concentraţiei de estrogeni în sânge[ ] c) efectuarea probei biologice Galli-Mainini[ ] d) testul imunologic de hemaglutinare[ ] e) testul cu oxitocină---------------------------------------------------------------268. CS La examenul ultrasonografic la 34 săptămâni de sarcină nu este

obligatorie aprecierea:[ ] a) corelaţiei dintre dimensiunile fetale şi termenul de gestaţie[ ] b) prezentaţia şi atitudinea fătului[ ] c) localizarea şi structura placentei[x] d) sexul fătului[ ] e) volumul de lichid amniotic---------------------------------------------------------------269. CS Fundul uterului la nivelul marginii superioare a simfizei pubiene

corespunde termenului de sarcină:[ ] a) 6 săptămâni[ ] b) 8 săptămâni[ ] c) 10 săptămâni[x] d) 12 săptămâni[ ] e) 16 săptămâni---------------------------------------------------------------270. CS Fundul uterului la termenul de 32 săptămâni de sarcină este situat:[ ] a) la nivelul ombilicului[ ] b) sub procesul xifoid[ ] c) cu 4 cm mai jos de procesul xifoid[x] d) la mijlocul distanţei între procesul xifoid şi ombilic[ ] e) la mijlocul distanţei între simfiză şi ombilic---------------------------------------------------------------271. CS Oscilaţiile sincrone pe cardiotocogramă reflectă:[x] a) BCF şi contracţiile uterine[ ] b) BCF şi mişcările fetale[ ] c) contracţiile uterine şi mişcările fetale[ ] d) frecvenţa bătăilor cordului gravidei şi a BCF[ ] e) contracţiile uterine şi tensiunea arterială---------------------------------------------------------------272. CS Dimensiunile normale ale Indicelui Soloviov sunt:[ ] a) 1,5-2 cm[ ] b) 3-4 cm[ ] c) 5-6 cm[x] d) 14-16 cm[ ] e) 18-20 cm---------------------------------------------------------------273. CS Care din criteriile următoare nu se ia în consideraţie la aprecierea stării

nou-născutului după scorul Apgar:

[ ] a) mişcările respiratorii[ ] b) frecvenţa cardiacă[x] c) greutatea nou-născutului[ ] d) tonusul muscular[ ] e) reflexele---------------------------------------------------------------274. CS Criteriul de laborator cel mai informativ în cazul vomei incoercibile este:[x] a) cetonuria[ ] b) hiperglicemia[ ] c) accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor[ ] d) proteinuria[ ] e) azotemia---------------------------------------------------------------275. CS Indicaţi metoda contemporană de apreciere a stării intrauterine a fătului

în naştere:[ ] a) fetometria ultrasonografică[ ] b) determinarea alfa-fetoproteinei în lichidul amniotic[ ] c) aprecierea profilului biofizic fetal[x] d) cardiotocografia[ ] e) amnioscopia---------------------------------------------------------------276. CS În complexul de investigaţii pentru diagnosticul insuficienţei placentare

sunt utilizate următoarele metode, cu excepţia:[ ] a) aprecierea bătăilor cordului fetal[ ] b) examenul ecografic[ ] c) determinarea nivelului de lactogen placentar[ ] d) determinarea proteinelor specifice gestaţiei[x] e) determinarea nivelului somatotropinei---------------------------------------------------------------277. CS Perioada de lăuzie durează:[ ] a) 4-6 săptămâni[x] b) 6-8 săptămâni[ ] c) 8-9 săptămâni[ ] d) 2-4 săptămâni[ ] e) 3-6 săptămâni---------------------------------------------------------------278. CS Lăuzia imediată reprezintă primele:[ ] a) 10 zile după naştere[ ] b) 10 ore după naştere[ ] c) 8 ore după naştere[x] d) 2 ore după naştere[ ] e) 6 ore după naştere---------------------------------------------------------------279. CS Orificiul extern al colului uterin se închide:[x] a) peste 3 săptămâni după naştere[ ] b) peste 12 zile după naştere[ ] c) peste 6 ore după naştere[ ] d) peste 7 zile după naştere[ ] e) peste 12 ore după naştere---------------------------------------------------------------280. CS Epitelizarea suprafeţei interne a uterului se finalizează în zilele:[ ] a) 7-8 ale perioadei de lăuzie[x] b) 10-12 ale perioadei de lăuzie[ ] c) 14-16 ale perioadei de lăuzie[ ] d) 4-6 ale perioadei de lăuzie[ ] e) 20-24 ale perioadei de lăuzie---------------------------------------------------------------281. CS După naştere, endometrul se restabileşte în volum deplin la:[x] a) 6-8 săptămâni[ ] b) 10-12 săptămâni[ ] c) 10-12 zile[ ] d) 2-3 săptămâni[ ] e) 4-5 săptămâni---------------------------------------------------------------282. CS Glandele mamare produc colostru în primele[x] a) 2-3 zile după naştere[ ] b) 4-5 zile după naştere[ ] c) 6 zile[ ] d) 8 zile[ ] e) 16 zile după naştere---------------------------------------------------------------283. CS Din zilele 3-4 până în zilele 18-20 postpartum se produce:[ ] a) colostru[x] b) lapte "de tranziţie"[ ] c) lapte propriu-zis[ ] d) nu se produce nimic[ ] e) colostru şi lapte de tranziţie---------------------------------------------------------------284. CS În prima zi a perioadei de lăuzie fundul uterului se palpează:[x] a) la nivelul ombilicului[ ] b) la mijlocul distanţei dintre ombilic şi simfiză[ ] c) la nivelul simfizei[ ] d) la 2 cm de la simfiză[ ] e) sub simfiză---------------------------------------------------------------285. CS În a 4-a zi a perioadei de lăuzie fundul uterului se palpează[ ] a) la nivelul ombilicului

PA

[x] b) la mijlocul distanţei dintre ombilic şi simfiză[ ] c) la nivelul simfizei[ ] d) la 2 cm mai sus de simfiză[ ] e) sub simfiză---------------------------------------------------------------286. CS În primele 8 zile postpartum cantitatea totală a lohiilor constituie:[x] a) 500-1000 ml[ ] b) 300-400 ml[ ] c) 1000-1200 ml[ ] d) 200-300 ml[ ] e) 150-200 ml---------------------------------------------------------------287. CS Retenţia lohiilor în cavitatea uterină se numeşte:[x] a) lohiometra[ ] b) lohia rubra[ ] c) subinvoluţia uterului[ ] d) lohiocolometrie[ ] e) involuţie uterină---------------------------------------------------------------288. CS La sfârşitul perioadei de lăuzie greutatea uterului constituie:[ ] a) 90-100 gr.[x] b) 60-70 gr.[ ] c) 40-50 gr.[ ] d) 20-30 gr.[ ] e) 110-120 gr.---------------------------------------------------------------289. CS După expulzia placentei uterul are o greutate de:[ ] a) 500 gr.[ ] b) 700 gr.[x] c) 1000 gr.[ ] d) 300 gr.[ ] e) 1500 gr.---------------------------------------------------------------290. CS Complicaţiile sarcinii în caz de patologie pulmonară includ următoarele,

cu excepţia:[ ] a) hipotrofia fătului[ ] b) moartea antenatală a fătului[ ] c) oligo- şi polihidramnios[x] d) ruptura de uter[ ] e) acutizarea afecţiunii pulmonare---------------------------------------------------------------291. CS În caz de patologie pulmonară sunt posibile următoarele complicaţii

fetale, cu excepţia:[ ] a) infecţie intrauterină a fătului[ ] b) anomalii congenitale la făt[ ] c) moarte antenatală a fătului[x] d) sindromul regresiei caudale la făt[ ] e) hipotrofie fetală---------------------------------------------------------------292. CS Care din cele enumerate este sinonim al prezentaţiei fesiere:[ ] a) prezentaţie pelviană completă[x] b) prezentaţie pelviană decompletă[ ] c) prezentaţie podalică completă[ ] d) prezentaţie podalică decompletă[ ] e) prezentatie a feselor si picioarelor decompletă---------------------------------------------------------------293. CS Diagnosticul de prezentaţie pelviană se pune în baza următoarelor semne,

cu excepţia:[ ] a) palparea la intrarea în micul bazin a unei părţi mari, moi, care nu balotează[ ] b) palparea la fundul uterului a unei părţi sferice, dure, care balotează[x] c) auscultaţia bătăilor cordului fetal la stânga mai jos de ombilic[ ] d) auscultaţia bătăilor cordului fetal la dreapta mai sus de ombilic[ ] e) auscultaţia bătăilor cordului fetal la stânga mai sus de ombilic---------------------------------------------------------------294. CS Atunci cînd naşterea în prezentaţie podalică se complică cu ridicarea

mănuţelor fătului conduita obstetricală va fi:[x] a) aplicarea procedeului clasic manual de eliberare a mănuţelor[ ] b) extragerea fătului[ ] c) aplicarea procedeului Ţovianov I[ ] d) aplicarea procedeului Ţovianov II[ ] e) operaţia cezariană---------------------------------------------------------------295. CS Procedeul clasic manual în prezentaţie pelviană se aplică:[ ] a) în toate cazurile de prezentaţie pelviană[ ] b) în caz de prezentaţie podalică[ ] c) în caz de prezentaţie fesieră[x] d) la survenirea complicaţiilor- ridicarea mănuţelor[ ] e) actualmente nu se mai aplică---------------------------------------------------------------296. CS Dacă la tuşeul vaginal se palpează ambele picioare ale fătului si pelvisul,

prezentatia se numeste:[ ] a) podalică completă[ ] b) podalică decompletă[x] c) pelviană completă[ ] d) pelviană decompletă, modul feselor[ ] e) fesieră şi podalică decompletă---------------------------------------------------------------

297. CS Dacă la tuşeul vaginal se palpează fesele fătului si un picior, prezentaţia se numeşte:

[ ] a) podalică completă[ ] b) podalică decompletă[ ] c) pelviană completă[ ] d) pelviană decompletă, modul feselor[x] e) fesieră şi podalică decompletă---------------------------------------------------------------298. CS Dacă la tuşeul vaginal se palpează fesele fătului, prezentatia se numeste:[ ] a) podalică completă[ ] b) podalică decompletă[ ] c) prezentaţie pelviană completă[x] d) prezentaţie pelviană decompletă, modul feselor[ ] e) prezentaţie fesieră şi podalică decompletă---------------------------------------------------------------299. CS Dacă la tuşeul vaginal se palpează ambele picioruşe ale fătului, prezentatia

se numeste:[x] a) podalică completă[ ] b) podalică decompletă[ ] c) pelviană completă[ ] d) pelviană decompletă, modul feselor[ ] e) prezentaţie fesieră şi podalică decompletă---------------------------------------------------------------300. CS Dacă la tuşeul vaginal se palpează un picioruş al fătului, prezentatia se

numeşte:[ ] a) podalică completă[x] b) podalică decompletă[ ] c) pelviană completă[ ] d) pelviană decompletă, modul feselor[ ] e) prezentaţie fesieră şi podalică decompletă---------------------------------------------------------------301. CS Scurgerea prematura a lichidului amniotic in prezentaţie pelviană se

explică prin:[ ] a) cantitatea mare a lichidului amniotic (polihidramnios)[ ] b) subţierea membranelor amniotice din cauza infecţiei asociate[x] c) lipsa inelului de contact între partea prezentată şi segmentul inferior[ ] d) mişcările active ale picioruşelor fătului ce conduc la ruperea pungii

amniotice[ ] e) făt macrosom---------------------------------------------------------------302. CS Cauza cea mai frecventă a avortului spontan în termen mic este:[ ] a) insuficienţa istmico-cervicală[ ] b) preeclampsiile[x] c) anomalii embrionare genetice[ ] d) anemia feriprivă a gravidei[ ] e) uterul în retroflexie---------------------------------------------------------------303. CS Scăderea concentraţiei de progesteron în sarcină corelează cu:[ ] a) evoluţia normală a sarcinii[ ] b) faza a doua a ciclului menstrual[ ] c) funcţia normală a placentei până la 16 săptămâni de gestaţie[x] d) iminenţă de avort spontan[ ] e) nu are nici o semnificaţie---------------------------------------------------------------304. CS Spitalizarea în caz de avort habitual este raţională în perioada:[ ] a) anteconcepţională[ ] b) în primele săptămâni de sarcină[ ] c) nu mai târziu de 20 săptămâni[x] d) în termenul la care a avut loc avortul precedent[ ] e) în orice moment---------------------------------------------------------------305. CS Termenul optimal de aplicare a cerclajului uterin în caz de insuficienţă

istmico-cervicală este (săptămâni gestaţionale):[ ] a) 4-8 s.a.[ ] b) 8-10 s.a.[x] c) 14-16 s.a.[ ] d) 24 - 28 s.a.[ ] e) 30-34 s.a.---------------------------------------------------------------306. CS Elementul principal în tratamentul etiopatogenetic al insuficienţei

istmico-cervicale este:[ ] a) regim protector[ ] b) profilaxia hipoxiei fetale[ ] c) anestezia pudendală cu novocaină şi lidază[x] d) reclaj uterin după tratament tocolitic şi electrorelaxare[ ] e) electroforeza cu sulfat de magneziu---------------------------------------------------------------307. CS Scăderea persistentă a "temperaturii bazale" în primele 3 luni de sarcină

este semnificativă pentru:[ ] a) disgravidii precoce[ ] b) insuficienţa suprarenaliană[ ] c) evoluţia normală a gestaţiei[ ] d) anomaliile fetale[x] e) iminenţa reală de întrerupere a sarcinii---------------------------------------------------------------308. CS Indicaţi preparatele folosite pentru profilaxia detresei respiratorii:[ ] a) curantil

PA

[ ] b) aspirină[ ] c) no-spa[ ] d) indometacina[x] e) dexametazonă---------------------------------------------------------------309. CS Tratamentul conservativ în caz de naştere prematură declanşată spontan

este posibil până la deschiderea colului uterin de:[ ] a) 0-1 cm[ ] b) 1-2 cm[x] c) 3-4 cm[ ] d) 5-6 cm[ ] e) 7-8 cm---------------------------------------------------------------310. CS Apreciaţi termenul de gestaţie pentru care sarcină se consideră

supramaturată :[ ] a) până la 37 săptămâni[ ] b) de la 37 până la 40 săptămâni[ ] c) de la 40 până la 42 săptămâni[x] d) după 42 săptămâni[ ] e) după 45 săptămâni---------------------------------------------------------------311. CS Bacteriuria la gravide apare în următoarele afecţiuni, cu excepţia:[ ] a) uretrite[ ] b) cistite[x] c) prolaps al peretelui vaginal posterior[ ] d) pielonefrite[ ] e) anomalii de dezvoltare a tractului urinar---------------------------------------------------------------312. CS Tabloul clinic al pielonefritei acute la gravide se manifestă prin

următoarele semne, cu excepţia:[ ] a) febrei[x] b) hipertensiunii arteriale[ ] c) durerii lombare[ ] d) disuriei[ ] e) semnelor de intoxicaţie generală---------------------------------------------------------------313. CS Căile de infectare a fătului cu virusul herpes sunt cele menţionate, cu

excepţia:[ ] a) transplacentară[ ] b) transcervicală[ ] c) prin căile moi de naştere[ ] d) prin instrumente şi materiale contaminate[x] e) calea fecalo-orală---------------------------------------------------------------314. CS Infecţia herpetică la nou-născut se manifestă prin semnele menţionate, cu

excepţia:[ ] a) hepatosplenomegalie[ ] b) sindromul CID (sângerări difuze)[ ] c) hipertensiune intracerebrală[x] d) sindromul regresiei caudale[ ] e) hiperbilirubinemie---------------------------------------------------------------315. CS Căile de contaminare a fătului şi nou-născutului cu virus citomegalic sunt

următoarele, cu excepţia:[ ] a) fecalo-orală[ ] b) aspiraţională[x] c) aeriană[ ] d) contact direct (prin tegumentele afectate, manipulaţii instrumentale)[ ] e) calea verticală (transplacentară, transcervicală)---------------------------------------------------------------316. CS La patogeneza citomegalovirozei nu se referă:[ ] a) localizarea virusului în glandele salivare[x] b) localizarea virusului în ţesutul pulmonar[ ] c) diseminarea hematogenă în sarcină[ ] d) contaminarea transplacentară a fătului[ ] e) contaminarea fătului prin aspirarea lichidului amniotic---------------------------------------------------------------317. CS Tabloul clinic al citomegalovirozei la gravide include următoarele

simptoame, cu excepţia:[ ] a) febrei[ ] b) simptomelor gripei[ ] c) edem al glandelor salivare[x] d) edeme generalizate[ ] e) sindromului mononuclear---------------------------------------------------------------318. CS Care din infecţiile menţionate afectează cel mai frecvent sistemul imun al

gravidei:[ ] a) sifilisul[ ] b) trichomoniaza[ ] c) citomegaloviroza[x] d) HIV[ ] e) hepatitele virale---------------------------------------------------------------319. CS Conduita gravidelor cu HIV presupune:[ ] a) supravegherea permanentă în staţionar[x] b) tratament continuu cu Zidovudină[ ] c) întreruperea urgentă a sarcinii prin operaţie cezariană mică

[ ] d) întreruperea urgentă a sarcinii prin avort medical[ ] e) păstrarea sarcinii---------------------------------------------------------------320. CS Sepsisul neonatal provocat de streptococul de grup B include următoarele

semne, cu excepţia:[ ] a) pneumoniei congenitale[ ] b) septicemiei[ ] c) detresei respiratorii profunde[x] d) viciilor cardiace congenitale[ ] e) manifestărilor sindromului CID---------------------------------------------------------------321. CS Bacteriuria asimptomatică se caracterizează prin:[ ] a) bacteriurie cu peste 100.000 de germeni/ml de urină[ ] b) bacteriurie cu mai puţin de 100.000 de germeni/ml de urină[ ] c) bacteriurie cu peste 100.000 de germeni/ml de urină în absenţa semnelor

clinice[ ] d) bacteriurie cu acelaşi germene, cu peste 100.000 de germeni/ml de urină

evidenţiată la 3 determinări consecutive[x] e) bacteriurie cu acelaşi germene, cu peste 100.000 de germeni/ml de urină

evidenţiată la 2 determinări consecutive, în absenţa semnelor clinice de infecţie a tractului urinar

---------------------------------------------------------------322. CS În cistita acută la gravide se pot întâlni semnele jos enumerate, cu

excepţia:[ ] a) polakiurie[ ] b) disurie[ ] c) febră[ ] d) dureri în regiunea suprapubiană[x] e) acetonuria---------------------------------------------------------------323. CS În perioada preicterică a hepatitei virale în tabloul clinic la gravide

predomină următoarele semne:[ ] a) sindromul astenovegetativ[x] b) sindromul dispeptic şi febra[ ] c) sindromul cataral[ ] d) sindromul de intoxicare[ ] e) toate răspunsurile sunt corecte---------------------------------------------------------------324. CS Diagnosticul de pielonefrită cronică în timpul sarcinii este confirmat de

următoarele semne de laborator, cu excepţia:[ ] a) leucociturie peste 10 leucocite în câmpul de vedere[ ] b) bacteriurie cu peste 100.000 de germeni/ml de urină în absenţa

manifestărilor clinice[ ] c) asocierea leucocituriei cu bacteriurie, inclusiv cea nesemnificativă (mai

puţin de 100.000 de germeni/ml de urină)[ ] d) densitaţea urinei în limite normale în analiza generală[x] e) hipoizostenurie şi nicturiei conform probei Zimniţkii---------------------------------------------------------------325. CS Piuria semnificativă recidivantă şi rezultatul negativ la examenul

bacteriologic al urinei pledează pentru :[ ] a) bacteriurie asimptomatică[x] b) abces renal[ ] c) insuficienţă renală cronică[ ] d) infecţie cu Chlamydia[ ] e) insuficienţa renală acută---------------------------------------------------------------326. CS Hepatita virală la gravide se poate complica prin următoarele stări:[ ] a) insuficienţei renale[ ] b) afectarea sistemului cardiovascular[x] c) necroza acută masivă a ficatului[ ] d) afectarea SNC[ ] e) toate răspunsurile sunt corecte---------------------------------------------------------------327. CS Care din următoarele stări în timpul sarcinii necesită tratament în condiţii

de staţionar:[ ] a) risc de dezvoltare a infecţiilor urinare[ ] b) bacteriurie asimptomatică[x] c) pielonefrită acută[ ] d) pielonefrită cronică[ ] e) anemie---------------------------------------------------------------328. CS Influenţa sarcinii asupra organismului în cazul diabetului zaharat constă

în:[x] a) micşorarea toleranţei la glucoză[ ] b) mărirea sensibilităţii la insulină[ ] c) atenuarea discompunerii insulinei[ ] d) micşorarea circulaţiei în sînge a acizilor graşi liberi[ ] e) toate răspunsurile sunt corecte---------------------------------------------------------------329. CS Oxitocina se depozitează în:[ ] a) lobul anterior al hipofizei[x] b) lobul posterior al hipofizei[ ] c) lobul intermediar al hipofizei[ ] d) ovare[ ] e) suprarenale---------------------------------------------------------------330. CS Corpul galben în sarcină produce preponderent următorul hormon:

PA

[ ] a) estrogeni[x] b) progesteron[ ] c) glucocorticoizi[ ] d) tireoidieni[ ] e) hipofizari---------------------------------------------------------------331. CS Hormonul somatotrop se produce în:[x] a) lobul anterior al hipofizei[ ] b) lobul intermediar al hipofizei[ ] c) lobul posterior al hipofizei[ ] d) corticosuprarenală[ ] e) medulosuprarenală---------------------------------------------------------------332. CS Statutul imun în timpul sarcinii suferă următoarele modificări:[ ] a) creşte[ ] b) nu se modifică[x] c) scade[ ] d) creşte periodic[ ] e) scade periodic---------------------------------------------------------------333. CS Mecanismul declanşator în patogeneza sindromului CID obstetrical este:[x] a) activizarea coagulanţilor[ ] b) activizarea anticoagulanţilor[ ] c) leucocitoza[ ] d) anemia[ ] e) hipoxia---------------------------------------------------------------334. CS Forma fulminantă a sindromului CID obstetrical se dezvoltă în caz de:[ ] a) preeclampsie severă[x] b) embolie cu lichid amniotic[ ] c) insuficienţă placentară cronică[ ] d) anemie feriprivă[ ] e) obezitate---------------------------------------------------------------335. CS Cauzele hemoragiei în lăuzia precoce sunt următoarele, cu exeptia:[ ] a) resturi placentare[ ] b) hipotonie uterină[ ] c) coagulopatie[ ] d) ruptură uterină[x] e) placenta praevia---------------------------------------------------------------336. CS Originea hemoragiei în placenta praevia poate fi din partea:[ ] a) fetală[x] b) maternă[ ] c) mixtă[ ] d) paternă[ ] e) extragenitală---------------------------------------------------------------337. CS La mecanismele compensatorii în cazul unei hemoragii nu se referă:[ ] a) vasoconstrucţia periferică[ ] b) centralizarea circulaţiei sangvine[x] c) scăderea reflexă a tonusului vascular[ ] d) autohemodiluţia[ ] e) eliberarea sîngelui din depouri---------------------------------------------------------------338. CS Indicele de şoc Allgower reprezintă raportul:[x] a) dintre puls şi TA sistolică[ ] b) dintre TA sistolică şi puls[ ] c) puls şi TA diastolică[ ] d) TA diastolică şi puls[ ] e) TA sistolică şi TA diastolică---------------------------------------------------------------339. CS Valoarea normală al indecelui de şoc Allgower constituie:[x] a) 0,5[ ] b) 1,1[ ] c) 0,9[ ] d) 0,1[ ] e) 2,0---------------------------------------------------------------340. CS La o pacientă, peste 6 săptămâni după înlăturarea molei hidatiforme au

apărut eliminări sangvinolente, au devenit pozitive semnele sarcinii, a crescut nivelul de gonadotropină corionică. Care e diagnosticul?

[ ] a) sarcină 4-5 săptămâni[x] b) corioepiteliom[ ] c) mola hidatiformă distructivă[ ] d) avort spontan incipient[ ] e) perforaţia uterului---------------------------------------------------------------341. CS Corioepiteliomul este:[ ] a) forma metastatică a cancerului pulmonar[ ] b) forma distructivă a molei veziculare[x] c) tumoră malignă, ce se dezvoltă din elementele oului fetal[ ] d) forma metastatică a cancerului de ovar[ ] e) recidivă a molei veziculare---------------------------------------------------------------342. CS Cea mai periculoasă complicaţie a molei hidatiforme este:[ ] a) hemoragia internă

[ ] b) sterilitatea[ ] c) hipofuncţia ovarelor[x] d) corioepiteliomul[ ] e) amenoreea---------------------------------------------------------------343. CS Ruptura perineului de gradul II include farmaţiunile următoare,cu

excepţia:[ ] a) pielea perineului[ ] b) comisura posterioară[x] c) sfincterul anal extern[ ] d) pereţii vaginului[ ] e) muşchii planşeului perineal---------------------------------------------------------------344. CS La examinarea în valve a fost evidenţiată ruptura colului uterin de 4 cm,

care nu atinge fornixul. Numiţi gradul rupturii:[ ] a) I[x] b) II[ ] c) III[ ] d) IV[ ] e) V---------------------------------------------------------------345. CS Apariţia scremetelor când capul fătului se află la întrarea în bazinul mic

indică:[ ] a) începutul perioadei de expulzie[ ] b) insuficienţa forţelor de contracţie[ ] c) hipertonia uterină[ ] d) travaliul discoordonat[x] e) iminenţa rupturii uterului---------------------------------------------------------------346. CS În cazul rupturii uterului naşterea se finisează prin:[ ] a) aplicarea forcepsului[ ] b) versiunea obstetricală[ ] c) embriotomia[x] d) laparotomia de urgenţă[ ] e) extracţia fătului de extremitatea pelvină---------------------------------------------------------------347. CS În clasificarea rupturilor de uter nu se foloseşte criteriul:[ ] a) momentul rupturii[ ] b) tabloul clinic al rupturii[ ] c) patogenia rupturii[x] d) intensitatea rupturii[ ] e) caracterul rupturii---------------------------------------------------------------348. CS Examenul USG efectuat la 30 săptămâni de gestaţie oferă următoarele

informaţii, cu excepţia:[x] a) masa fătului[ ] b) volumul lichidului amniotic[ ] c) termenul de gestaţie[ ] d) localizarea placentei[ ] e) profilului biofizic---------------------------------------------------------------349. CS În cadrul evaluării antenatale a gravidelor sunt obligatorii următoarele

investigaţii paraclinice, cu excepţia:[ ] a) testul serologic la sifilis[ ] b) frotiul vaginal[ ] c) determinarea HBsAg la gravidele nevaccinate[x] d) testul la infecţia HIV/SIDA[ ] e) examen general de urină---------------------------------------------------------------350. CS Nivelul sporit al a-fetoproteinei serice indică prezenţa la făt a

următoarelor patologii, cu excepţia:[x] a) hipotrofiei fetale[ ] b) defecte ale tubului neural[ ] c) herniei diafragmale[ ] d) omfalocel[ ] e) gastroşizis---------------------------------------------------------------351. CS Care din următoarele patologii se caracterizează prin diminuarea

nivelului seric al a -fetoproteinei?[x] a) sindromul Down[ ] b) defectele de tub neural[ ] c) hernia diafragmală[ ] d) omfalocelul[ ] e) gastroshizis---------------------------------------------------------------352. CS Diagnosticul prenatal al anomaliilor congenitale include metodele

menţionate, cu excepţia:[ ] a) exameni USG[ ] b) biopsia corionului[x] c) profilulul biofizic[ ] d) amniocenteza[ ] e) testul a-fetoproteină---------------------------------------------------------------353. CS Examenul ecografic de rutină în cadrul supravegherii antenatale a

gravidelor este efectuat la termenul:[ ] a) 16-17 săptămâni[x] b) 18-21 săptămâni

PA

[ ] c) 22-24 săptămâni[ ] d) 26-28 săptămâni[ ] e) 30-32 săptămâni---------------------------------------------------------------354. CS Termenul de gestaţie se determină conform datelor menţionate, cu

excepţia:[ ] a) ultima menstruaţie[ ] b) coitusul fecundant[ ] c) primele mişcări fetale[x] d) examenul USG efectuat la 30-32 săptămâni[ ] e) termenul sarcinii la I-a vizită antenatală---------------------------------------------------------------355. CS Cea mai sigură metodă de diagnosticare a placentei jos înserate este:[ ] a) examen obstetrical extern[ ] b) examen obstetrical intern[ ] c) colposcopia[ ] d) amnioscopia[x] e) examen ultrasonor---------------------------------------------------------------356. CS Pentru sarcina tubaraîn evolutie sunt caracteristice simptomele

enumerate, cu exceptia :[ ] a) semnelor sarcinii[x] b) amenoreei[ ] c) discordanţa între dimensiunile uterului şi termenul presupus al sarcinii[ ] d) palparea unei formatiuni în regiunea anexelor[ ] e) hemoragie uterine nesemnificativă---------------------------------------------------------------357. CS La simptomele clinice ale apoplexiei utero-placentare se referă, cu

excepţia:[ ] a) dureri în abdomen[ ] b) hipertonus uterin[ ] c) asimetria uterului[x] d) poliurie[ ] e) hipoxia fătului---------------------------------------------------------------358. CS Cea mai frecventă cauză a apoplexiei utero-placentare este:[ ] a) disgravidie precoce[x] b) preeclampsie severă[ ] c) diabet zaharat[ ] d) anomalii de dezvoltare a uterului[ ] e) prezentaţia pelvină---------------------------------------------------------------359. CS Tratamentul sarcinii tubare consta în :[x] a) inlaturararea trompei prin laparascopie sau laparatomie[ ] b) raclajul cavitatii uterine[ ] c) administrarea antibioticelor[ ] d) administrarea preparatelor estrogen-gestagenice[ ] e) aspirarea cavitaţii uterine---------------------------------------------------------------360. CS Perioada caracteristică de dezvoltare a apoplexiei ovariene este :[ ] a) la începutul ciclului menstrual[ ] b) la sfîrsitul ciclului menstrual[x] c) în timpul ovulaţiei[ ] d) în timpul menstruaţiei[ ] e) în premenopauză---------------------------------------------------------------361. CS Tabloul clinic al apoplexiei ovariene include simptomele enumerate, cu

excepţia:[ ] a) durerilor in hipogastriu[ ] b) semnelor de hemoragie intraabdominală[x] c) semnelor pozitive de sarcina[ ] d) anemiei[ ] e) semnelor de excitare a peritoneului---------------------------------------------------------------362. CS Diagnosticul de apoplexie ovariană se bazează pe simptomele enumerate,

cu excepţia:[ ] a) tabloului clinic de hemoragie intraabdominală[ ] b) anamneziei (legatura cu ciclul menstrual)[x] c) febrei[ ] d) puncţia pozitivă a fornixului posterior[ ] e) dereglarea integrităţii ovarului la laparascopie---------------------------------------------------------------363. CM Selectaţi formele rar întâlnite de bazin anatomic strâmtat:[x] a) osteomalitic[ ] b) strâmtat plat simplu[x] c) cifotic[ ] d) strâmtat plat rahitic[x] e) spondilolistic---------------------------------------------------------------364. CM Numiţi factorii etiopatogenetici în dezvoltarea bazinului strâmtat:[ ] a) diabetul zaharat în perioada reproductivă[x] b) infecţii suportate în copilărie[x] c) traumatism pe parcursul vieţii[x] d) infantilismul[ ] e) insuficienţa cardiacă---------------------------------------------------------------

365. CM Numiţi particularităţile biomecanismului naşterii în caz de bazin uniform strâmtat:

[x] a) flexia maximă[x] b) angajarea cu sutura sagitală în unul din diametrele oblice[x] c) naştere prelungită[x] d) supraextensia perineului[ ] e) angajarea asinclitică a craniului fetal---------------------------------------------------------------366. CM Numiţi particularităţile naşterii în bazin plat rahitic:[x] a) angajarea îndelungată a căpuşorului cu sutura sagitală în diametrul

transversal la întrarea în bazinul mic[x] b) asinclitism anterior[x] c) naştere prelungită[ ] d) supraextensia perineului[ ] e) angajarea sinclitică a craniului fetal---------------------------------------------------------------367. CM Selectaţi formele de bazin anatomic strâmtat frecvent întâlnite:[ ] a) spondilolistic[x] b) strâmtat transversal[ ] c) strâmtat în formă de pâlnie[x] d) strâmtat plat[x] e) general şi uniform strâmtat---------------------------------------------------------------368. CM Definiţia corectă în caz de angajarea asinclitică este:[x] a) angajarea capului cu sutura sagitală aproape de simfiză[x] b) angajarea capului cu sutura sagitală aproape de promontoriu[ ] c) angajarea capului cu sutura sagitală la mijlocul simfizei şi promontoriu[ ] d) sutura sagitală coincide cu axul longitudinal al bazinului[ ] e) sutura sagitală situată transversal---------------------------------------------------------------369. CM La diagnosticarea sarcinii supramaturate se pot utiliza următoarele

metode:[x] a) colpocitologia[x] b) amnioscopia[x] c) dinamica modificării perimetrului abdominal şi înălţimii fundului uterin[ ] d) colposcopia[ ] e) rezistocervicografia---------------------------------------------------------------370. CM Numiţi formele rare de gestoze cu afectare hepatică, caracteristice

sarcinii:[x] a) icterul idiopatic al gravidelor[x] b) icterul familial recidivant al gravidelor[x] c) distrofie adipoasă hepatică acută a gravidelor[ ] d) maladii hepatice cronice[ ] e) hepatită virală acută---------------------------------------------------------------371. CM Conduita obstetricală a gravidelor cu hepatită virală acută în termeni

precoce de sarcină prevede:[x] a) tratamentul simptomatic[x] b) întreruperea sarcinii după efectuarea tratamentului[ ] c) tratamentul antibacterian[ ] d) tratamentul orientat spre ameliorarea circulaţiei feto-placentare[ ] e) nu se permite administrarea medicamentelor---------------------------------------------------------------372. CM Conduita gravidelor cu patologie cardio-vasculară presupune:[x] a) consultul cardiologului[x] b) evitarea excesului ponderal[x] c) prevenirea infecţiilor[x] d) evitarea efortului fizic, stresului[ ] e) prevenirea şi tratarea hepatitei---------------------------------------------------------------373. CM Numiţi termenele de gestaţie, la care este obligatorie internarea

gravidelor cu patologie cardiacă:[x] a) 7-12 săptămâni[ ] b) 13-14 săptămâni[x] c) 28-32 săptămâni[ ] d) 20-24 săptămâni[x] e) 37-38 săptămâni---------------------------------------------------------------374. CM Naşterea per vias naturalis la gravidele cu reumatism se admite în caz de:[x] a) reumatism în faza inactivă[x] b) sistemul cardiovascular compensat[x] c) insuficienţă nepronunţată a valvei mitrale[ ] d) stenoză a orificiului aortic[ ] e) reumatism acut---------------------------------------------------------------375. CM Pronosticul matern în cazul viciilor cardiace congenitale este determinat

de:[x] a) tipul viciului[x] b) prezenţa cianozei[x] c) rezerva cardiacă funcţională[x] d) tratamentul chirurgical al viciului cardiac anterior sarcinii[ ] e) gradul de maturizare a placentei---------------------------------------------------------------376. CM Drept contraindicaţii absolute pentru sarcină la pacientele după

protezarea valvelor cardiace servesc:[x] a) dereglarea funcţiei protezei

PA

[x] b) endocardita septică[x] c) insuficienţa cardiovasculară gr.II-III[x] d) prezenţa cardiomegaliei[ ] e) prezenţa anemiei---------------------------------------------------------------377. CM Selectaţi complicaţiile posibile în travaliu la o parturientă cu patologie

cardiacă:[ ] a) naştere[x] b) hipoxie intrauterină a fătului[ ] c) placenta praevia[x] d) hemoragie[x] e) edem pulmonar---------------------------------------------------------------378. CM Indicaţii pentru administrarea preparatelor analgezice în I perioadă a

travaliului sunt:[ ] a) deschiderea colului uterin pînă la 4 cm[x] b) travaliul discoordonat[ ] c) lipsa pungii amniotice[ ] d) insuficienţa forţelor de contracţii[x] e) surmenajul parturientei în faza activă a travaliului---------------------------------------------------------------379. CM Selectaţi particularităţile evoluţiei sarcinii în hipotensiunea patologică:[x] a) hipoxia cronică intrauterină a fătului[x] b) insuficienţa feto-placentară[x] c) hipotrofie fetal[ ] d) decolarea prematură a placentei normal înserate[ ] e) sarcină suprapurtată---------------------------------------------------------------380. CM Enumeraţi tipurile de incizie a uterului în operaţia cezariană :[x] a) transversală în segmentul inferior, sub formă de semilună[x] b) corporală[ ] c) sigmoidă[ ] d) în formă de "U"[ ] e) pe rebordul uterului---------------------------------------------------------------381. CM Enumeraţi indicaţiile absolute pentru operaţia cezariană:[ ] a) prezentaţia pelviană[x] b) placenta praevia centrală[x] c) bazin anatomic strâmtat gradul III[x] d) dezlipirea totală a placentei normal inserate în sarcină[x] e) angajarea transversală neglijată a fătului---------------------------------------------------------------382. CM Starea cicatricei pe uter după operaţia cezariană depinde de:[x] a) tehnica suturării plăgii[x] b) conduita postoperatorie[ ] c) vârsta pacientei[ ] d) calitatea utilajului[ ] e) metoda de anestezie folosită---------------------------------------------------------------383. CM Pentru diagnosticul precoce al complicaţiilor septico-purulente după

operaţia cezariană se monitorizează:[x] a) dinamica Ps[ ] b) prezenţa factorilor de risc[x] c) dinamica involuţiei uterului[ ] d) lactaţia[ ] e) starea copilului---------------------------------------------------------------384. CM Contraindicaţii pentru păstrarea sarcinii la gravide cu diabet zaharat

sunt:[ ] a) diabetul zaharat constituie o contraindicaţie pentru păstrarea sarcinii[ ] b) diabet tip II[x] c) diabetul zaharat complicat prin retinopatia progresivă, nefroangioscleroza[x] d) prezenţa diabetului zaharat la ambii părinţi[x] e) asocierea diabetului zaharat cu rezing-imunizarea mamei---------------------------------------------------------------385. CM Sarcina la femeile cu diabet zaharat se complică mai frecvent cu:[x] a) preeclampsie[x] b) polihidramnios[x] c) pielonefrită, cistită[ ] d) insuficienţă cardio-vasculară[x] e) anemie---------------------------------------------------------------386. CM La femeile cu diabet zaharat în perioada post-partum pot să apară

următoarele complicaţii:[x] a) infecţii septico-purulente[ ] b) sindromul CID[ ] c) hipertensiune arterială[x] d) hipogalactie[x] e) anemie---------------------------------------------------------------387. CM Enumeraţi indicaţiile pentru operaţie cezariană la o femeie cu diabet

zaharat:[x] a) chetoacidoza[x] b) progresia angiopatiei diabetice[x] c) bazin clinic strâmtat[ ] d) insuficienţa istmico-cervicală[x] e) prezentaţia pelviană a fătului, făt macrosom

---------------------------------------------------------------388. CM Care sunt termenele de gestaţie pentru internarea pacientelor cu diabet

zaharat:[x] a) de la survenirea sarcinii până la 12 săptămâni[x] b) de la 20 până la 24 săptămâni[x] c) la 34-36 săptămâni de gestaţie[ ] d) pe parcursul sarcinii în întregime[ ] e) la 38-39 săptămâni---------------------------------------------------------------389. CM Diabetul zaharat reprezintă:[x] a) insuficienţa insulinică absolută sau relativă[x] b) dereglarea metabolismului glucidic[ ] c) dereglarea metabolismului în întregime[ ] d) modificări patologice în toate organele[x] e) modificări patologice în pancreas---------------------------------------------------------------390. CM Complicaţiile caracteristice la gravidele cu tireoidită includ:[x] a) avorturi spontane[x] b) naşteri premature[ ] c) gestoze precoce[x] d) anemii[x] e) sarcini oprite în evoluţie---------------------------------------------------------------391. CM Enumeraţi modificările caracteristice care se produc la nivelul glandelor

mamare în timpul sarcinii:[x] a) hiperpigmentarea areolelor mamare şi a mameloanelor[x] b) creşterea în volum a glandelor mamare[ ] c) diminuarea turgorului glandelor mamare[ ] d) prezenţa sectoarelor de infiltraţie dură, asimetria glandelor mamare[x] e) apariţia colostrului la exprimarea mamelonului---------------------------------------------------------------392. CM Indicaţi semnele sigure ale sarcinii:[x] a) aprecierea bătăilor cordului fetal[ ] b) creşterea abdomenului în volum[ ] c) creşterea uterului în volum[x] d) aprecierea mişcărilor fetale de către obstetrician[x] e) palparea părţilor fetale mari---------------------------------------------------------------393. CM Durata unei sarcini umane normale este de:[x] a) 270-280 zile[x] b) 39 - 40 săptămâni[x] c) 9 luni calendaristice[ ] d) 300 zile[ ] e) 3-5 săptămâni---------------------------------------------------------------394. CM Pentru determinarea datei probabile a naşterii se folosesc următoarele

scheme:[x] a) se adaugă 7 zile de la data primei zile a ultimei menstruaţii şi se scad 3 luni[x] b) se adaugă 256 zile de la data coitului fecundat (dacă a fost unic în perioada

respectivă)[ ] c) se adaugă 280 zile de la data apariţiei colostrului[ ] d) se adaugă 280 zile de la data apariţiei primelor greţuri şi vărsături[x] e) la data perceperii primelor mişcări ale fătului se adaugă 20 săptămâni la

primipare şi 22 săptămâni la multipare---------------------------------------------------------------395. CM Alegeţi variantele corecte care caracterizează uterul gravid:[x] a) depăşeşte simfiza pubiană după 12 săptămâni[ ] b) se află sub simfiza pubiană la 16 săptămâni[x] c) atinge procesul xifoid la 36 săptămâni[x] d) atinge nivelul ombilicului la 24 săptămâni[ ] e) atinge procesul xifoid la 40 săptămâni---------------------------------------------------------------396. CM Palparea după metoda Leopold include următorii 4 timpi:[x] a) delimitarea înălţimii fundului uterin[x] b) palparea segmentului inferior cu aprecierea părţii prezentate[x] c) palparea flancurilor cu stabilirea poziţiei fetale[x] d) aprecierea gradului de angajare a părţii prezentate[ ] e) obstetricianul efectuează tuşeul vaginal---------------------------------------------------------------397. CM Selectaţi hormonii specifici sarcinii:[x] a) coriogonadotropina[ ] b) testosteronul[ ] c) prolactina[ ] d) estrogenii[x] e) hormonul lactogen placentar---------------------------------------------------------------398. CM Rolul fiziologic al gonadotropinei corionice în evoluţia sarcinii este[x] a) catalizator în biosinteza estrogenilor placentari şi a progesteronului în

corpul galben[x] b) responsabil pentru sinteza relaxinei[ ] c) responsabil pentru creşterea testosteronului în organismul gravidei[ ] d) responsabil pentru moartea antenatală a fătului[x] e) responsabil pentru steroidogeneza în organismul fătului---------------------------------------------------------------399. CM Numiţi indicaţiile pentru efectuarea amnioscopiei la sfârşitul trimestrului

III de sarcină:[x] a) sarcină suprapurtată

PA

[x] b) sarcină pe fond de Rh negativ[ ] c) infecţii suportate în timpul sarcinii[ ] d) colpită[ ] e) placenta praevia---------------------------------------------------------------400. CM Activitatea funcţională uterină se caracterizeză prin:[x] a) tonus[x] b) intensitate[x] c) excitabilitate[x] d) conductibilitate[ ] e) permeabilitate---------------------------------------------------------------401. CM Insuficienţa forţelor de contracţie duce la următoarele complicaţii:[x] a) travaliu prelungit cu surmenajul parturientei[x] b) prelungirea perioadei alichidiene[x] c) hipoxia intrauterină a fătului[x] d) hemoragii hipotonice[ ] e) naştere rapidă---------------------------------------------------------------402. CM Consecinţele hiperactivităţii uterine sunt cele menţionate, cu excepţia :[ ] a) durata naşterii 2-4 ore[ ] b) decolarea prematură a placentei normal inserate[ ] c) creşte riscul de embolie cu lichid amniotic[x] d) durata naşterii 12-14 ore[x] e) perioada alchidiană prelungită---------------------------------------------------------------403. CM Pentru tratamentul hiperactivităţii uterine în naştere se recomandă :[ ] a) administrarea intramusculară a metilergometrinei[ ] b) administrarea prostoglandinelor intravenos[ ] c) administrarea ocitocinei intravenios 5 UI în 500 ml Glucoză 5%[x] d) administrarea spasmoliticelor[x] e) tocoliză cu beta-mimetice---------------------------------------------------------------404. CM Pentru tratamentul contracţiilor uterine discoordonate se recomandă:[x] a) administrarea spasmoliticelor[x] b) administrarea P-mimeticelor[ ] c) supraveghere timp de 9 ore[ ] d) administrarea ocitocinei intravenos 20 un[ ] e) prostaglandine intravenos---------------------------------------------------------------405. CM In cazul insuficienţei secundare a scremetelor se recomandă:[x] a) stimularea travaliului cu oxitocină[x] b) forceps obstetrical[ ] c) operaţie cezariană în segmentul inferior[ ] d) operaţie cezariană vaginală[ ] e) embriotomie---------------------------------------------------------------406. CM Numiţi fazele I perioade a naşterii după partogramă:[x] a) latentă[ ] b) expulzivă[ ] c) de accelerare lentă[x] d) activă[ ] e) discoordonată---------------------------------------------------------------407. CM Enumeraţi modificările în muşchii uterului în timpul contracţiilor?[ ] a) nivelare[x] b) contracţie[x] c) retracţie[x] d) distracţie[ ] e) scurtare---------------------------------------------------------------408. CM Prima perioadă a naşterii fiziologice se caracterizează prin:[x] a) ştergerea şi dilatarea colului uterin[x] b) creşterea frecvenţei şi duratei contracţiilor uterine[ ] c) coborârea căpuşorului[ ] d) ruperea prematură a pungii amniotice[ ] e) asocierea scremetelor---------------------------------------------------------------409. CM Enumeraţi complicaţiile principale ale naşterii rapide:[x] a) morbiditate perinatală înaltă[x] b) naşterea la domiciliu sau pe stradă[ ] c) perioadă alchidiană prelungită[x] d) traumatism matern sporit[x] e) hipoxia acută intrauterină a fătului, traumatism letal---------------------------------------------------------------410. CM Enumeraţi indicaţiile pentru epiziotomie:[x] a) hipoxia acută[ ] b) degajarea căpuşorului fătului[ ] c) sarcina gemelară[ ] d) insuficienţa scremetelor[x] e) aplicarea forcepsului---------------------------------------------------------------411. CM Diagnosticul de hipoxie intrauterină a fătului poate fi stabilit pe baza

următoarelor investigaţii:[x] a) cardiotocografia fetală[ ] b) pelvimetrie[x] c) amnioscopie, amniocinteză

[ ] d) culdoscopie[x] e) ultrasonografie (Doppler)---------------------------------------------------------------412. CM Insuficienţa feto-placentară se poate dezvolta pe fond de:[ ] a) prezentaţie pelviană[x] b) patologie cardiacă la mamă[x] c) anomalii congenitale la făt[x] d) patologie renală la mamă[x] e) preeclampsie---------------------------------------------------------------413. CM La metodele contemporane de diagnostic a hipoxiei fetale se referă cele

enumerate, cu excepţia:[x] a) gravidograma[ ] b) ECG fetală[x] c) fetometria fetală[ ] d) dopplerometria[ ] e) aprecierea profilului biofizic fetal---------------------------------------------------------------414. CM Semnele principale caracteristice fetopatiei diabetice sunt următoarele:[x] a) greutatea mare a corpului la naştere[ ] b) greutatea mică a corpului la naştere[x] c) dezvoltarea exagerată a ţesutului celuloadipos subcutanat[x] d) hipoplazia părţii inferioare a corpului şi a membrelor[ ] e) micşorarea tonusului muscular---------------------------------------------------------------415. CM La dezvoltarea placentaţiei joase contribuie următoarele modificări în

structura uterului:[x] a) distrofice[x] b) inflamatorii[x] c) cicatriciale[ ] d) descvamatoare[x] e) profilirative---------------------------------------------------------------416. CM Factorii care condiţionează „migrarea" placentei:[x] a) extensia segmentului inferior al uterului[x] b) deplasarea straturilor miometrului în procesul sarcinii[x] c) atrofia porţiunii inferioare a placentei[x] d) dezvoltarea mai activă a porţiunii superioare a placentei[ ] e) deplasarea vilozităţilor corionului pe membrana bazală a uterului---------------------------------------------------------------417. CM Tipurile de hipotrofie fetală sunt cele enumerate, cu excepţia:[ ] a) simetric[ ] b) asimetric[x] c) hipotrof[x] d) mixt[x] e) intermediar---------------------------------------------------------------418. CM Diagnosticul de hipotrofie fetală se stabileşte pe baza investigaţiilor:[x] a) determinarea înălţimii fundului uterin şi a circumferinţei abdomenului în

dinamică[x] b) fetometria ecografică[x] c) greutatea gravidei în dinamică[ ] d) placentometria ecografică[ ] e) pelvimetria în dinamică---------------------------------------------------------------419. CM Diagnosticul de hipoxie intrauterină a fătului se stabileşte pe baza

rezultatelor următoarelor investigaţii:[x] a) cardiotocografia fetală[x] b) amnioscopie[x] c) testul non-stres[x] d) profilul biofizic fetal[ ] e) dozarea alfa-fetoproteinei---------------------------------------------------------------420. CM Insuficienţa feto-placentară se poate dezvolta pe fond de:[x] a) anemie[x] b) patologie cardio-vasculară la mamă[x] c) anomalii congenitale la făt[x] d) patologie renală la mamă[ ] e) făt macrosom---------------------------------------------------------------421. CM Particularităţile hemoragiei în cazul placentei praevia:[ ] a) sensibilitatea uterului la palpare[x] b) hemoragia apare în repaos, mai des în timpul nopţii[ ] c) hemoragia externă poate lipsi[ ] d) simptomele hemoragiei intraperitoneale[x] e) hemoragie fără dureri---------------------------------------------------------------422. CM Excluderea scremetelor la o gravidă cu patologie cardiacă se efectuează

în caz de:[x] a) insuficienţa cardiocirculaţiei gr.II A[x] b) aritmie fibrilară[ ] c) insuficienţă cardiacă cronică[x] d) hipertensiune pulmonară pronunţată[ ] e) sufluri sistolice şi diastolice în regiunea cordului---------------------------------------------------------------423. CM Operaţia cezariană este indicată gravidelor cu patologie cardiacă în caz

de:

PA

[ ] a) insuficienţă cardio-circulatorie gr.I[x] b) insuficienţă cardio-circulatorie gr. IIB - III[x] c) endocardită septică[x] d) insuficienţă cardiacă acută în naştere[x] e) stenoză mitrală pronunţată---------------------------------------------------------------424. CM Pentru aplicarea forcepsului cavitar sunt necesare următoarele condiţii:[x] a) deschiderea completă a colului uterin[x] b) fătul viu[x] c) lipsa pungii amniotice[ ] d) căpuşorul aplicat la strîmtoarea superioară a bazinului mic[ ] e) fătul mort---------------------------------------------------------------425. CM Cazurile principale ale discordanţei contracţiilor utérine sunt:[x] a) dereglările neuro-endocrine[x] b) punga amniotică funcţional insuficientă[ ] c) punga amniotică ruptă[x] d) rigiditatea anatomică a colului uterin[ ] e) făt macrosom---------------------------------------------------------------426. CM Insuficienţa contracţiilor uterine se caracterizează prin:[ ] a) prezenţa contracţiilor dureroase[x] b) micşorarea amplitudinei contracţiilor uterine[ ] c) dificultăţi la palparea părţii prezentate a fătului[x] d) scăderea frecvenţei contracţiilor uterine[x] e) micşorarea tensiunii intrauterine---------------------------------------------------------------427. CM Predispoziţia către formarea edemelor pe membrele inferioare la gravidă

este determinată de:[x] a) scăderea presiunii osmotice a plazmei sangvine[x] b) comprimarea venei cava inferioare de către uterul gravid[x] c) reţinerea natriului în organism[ ] d) reţinerea caliului în organism[x] e) majorarea secreţiei de aldosteron---------------------------------------------------------------428. CM Semnele sindromului HELLP sunt:[ ] a) hiperglicemie[ ] b) hiperproteinemie[x] c) hemoliză[x] d) creşterea transaminazelor[x] e) trombocitopenie---------------------------------------------------------------429. CM Indicaţi criteriile diagnostice ale hipertensiunii indusă de sarcină:[x] a) TA sistolică > 140 mm Hg determinată la interval de 6 ore[x] b) TA diastolică > 90 mm Hg determinată la interval de 6 ore[x] c) creşterea TA sistolice cu 30 mm Hg faţă de valorile pregestaţionale[x] d) creşterea TA diastolice cu 15 mm Hg faţă de valorile pregestaţionale[ ] e) modificarea TA pulsatile---------------------------------------------------------------430. CM In preeclampsia severă se constată următoarele modificări în sistemul de

hemostază:[x] a) trombocitopenie[x] b) creşterea produşilor de degradare a fibrinei[x] c) micşorarea activităţii antitrombinei III[x] d) consumarea factorilor de hemostază[ ] e) micşorarea numărului de leucocite---------------------------------------------------------------431. CM La gravidele cu preeclampsie se pot determina următoarele

particularităţi ale evoluţiei sarcinii, cu excepţia:[ ] a) hipotrofie fetală[x] b) anomalii de dezvoltare a fătului[ ] c) decolare prematură a placentei normal înserate[x] d) naştere supramaturată[ ] e) moarte antenatală a fatului---------------------------------------------------------------432. CM Factori de risc pentru dezvoltarea preeclampsiei sunt:[x] a) sarcina gemelară[ ] b) multiparitatea[x] c) antecedente familiale de preeclampsie / eclampsie[x] d) hipertensiune arterială cronică[ ] e) anemie---------------------------------------------------------------433. CM La complicaţiile preeclampsiei/eclampsiei nu se referă:[ ] a) dezlipirea de retină[ ] b) hemoragii intracraniene[ ] c) hipotrofia fetală[x] d) polihidramniosul[x] e) anomaliile de dezvoltare a fătului---------------------------------------------------------------434. CM Enumeraţi consecinţele posibile ale eclampsiei:[x] a) moartea antenatală a fătului[x] b) hemoragia coagulopatică (sdr. CID)[x] c) naştere prematură[x] d) dezlipirea de retină[ ] e) placenta praevia---------------------------------------------------------------

435. CM La o gravidă în a II jumătate a sarcinii, la termenul de 32 de săptămâni se determină TA 180/120 mm Hg, cefalee, greţuri, vărsături, edeme. Care este conduita?

[x] a) terapia antihipertensivă[x] b) evaluarea stării intrauterine a fătului[ ] c) administrarea diureticelor[x] d) administrarea dexametazonei[x] e) finalizarea sarcinii după stabilizarea stării generale a gravidei---------------------------------------------------------------436. CM Indicaţi agenţii patogeni mai frecvent implicaţi în dezvoltarea infecţiilor

puerperale:[ ] a) stafilococul aureus[x] b) streptococul epidermal[x] c) esherihia colli[x] d) proteus vulgaris[x] e) peptostreptococii anaerobi---------------------------------------------------------------437. CM In sarcina fiziologică se observă următoarele modificări ale

metabolismului glucidic:[ ] a) micşorarea filtraţiei gromerulare a glucozei[x] b) tendinţa spre glucozurie[x] c) diminuarea sensibilităţii la insulină[x] d) majorarea filtraţiei glomerulare a glucozei[ ] e) creşterea sensibilităţii la insulină---------------------------------------------------------------438. CM Numiţi afecţiunile care se referă la etapa I de răspândire a infecţiilor

puerperale:[ ] a) parametrita[ ] b) anexita[x] c) endometrita[x] d) ulcerul puerperal[ ] e) pelviperitonita---------------------------------------------------------------439. CM Numiţi afecţiunile care se referă la etapa a Il-a de răspândire a infecţiilor

puerperale:[x] a) parametrita[x] b) anexita[ ] c) endometrita[x] d) tromboflebita pelviană[x] e) pelvioperitonita---------------------------------------------------------------440. CM Numiţi afecţiunile care se referă la etapa a III-a de răspândire a infecţiilor

puerperale:[ ] a) parametrita[ ] b) pelviperitonita[x] c) şocul septic[x] d) peritonita difuză[x] e) tromboflebita progresivă---------------------------------------------------------------441. CM Numiţi afecţiunile care se referă la etapa a IV-a de răspândire a infecţiilor

puerperale:[x] a) septicemia[ ] b) şocul septic[ ] c) peritonita difuză[x] d) septicopiemia[ ] e) pelviperitonita---------------------------------------------------------------442. CM Tabloul clinic al endometritei include semne enumerate, cu excepţia:[x] a) diaree[ ] b) febră[ ] c) frisoane[x] d) creşterea tensiunii arteriale[ ] e) tahicardie---------------------------------------------------------------443. CM Formele endometritei diagnosticate la histeroscopie sunt cele enumerate,

cu excepţia:[ ] a) forma pură[ ] b) necroza membranei deciduale[x] c) resturi placentare[x] d) asocierea cu miom uterin[x] e) asocierea cu polip placentar---------------------------------------------------------------444. CM Mecanismele patogenetice în dezvoltarea peritonitei după operaţia

cezariană sunt cele enumerate, cu excepţia:[ ] a) infectarea peritoneului în timpul operaţiei cezariene[x] b) infectarea peritoneului până la operaţie[ ] c) pareza intestinală îndelungată[ ] d) dehiscenţa suturilor pe uter[x] e) lohiometra---------------------------------------------------------------445. CM Tratamentul chirurgical al peritonitei puerperale prevede:[ ] a) histerectomia totală cu anexe[x] b) histerectomia totală cu trompe[ ] c) histerectomia supravaginală cu anexe[x] d) histerectomia supravaginală cu trompe[x] e) drenarea cavităţii abdominale---------------------------------------------------------------

PA

446. CM Selectaţi funcţiile lichidului amniotic în timpul sarcinii:[x] a) protejează fătul, placenta, cordonul ombilical de traumatismele externe[x] b) menţine temperatura constantă[ ] c) lubrefiază căile de naştere[x] d) protejează fătul de infecţia ascendentă[x] e) permite acomodarea fătului în cavitatea uterină şi mişcările lui---------------------------------------------------------------447. CM Sursele principale ale lichidului amniotic sunt:[x] a) urina fetală[x] b) lichidul pulmonar fetal[ ] c) secreţia cavităţii bucale[ ] d) secreţia cavităţii nazale[ ] e) plasma maternă---------------------------------------------------------------448. CM In caz de polihidramnios naşterea se complică frecvent cu:[x] a) poziţii anormale ale fătului[ ] b) hipoplazie pulmonară la făt[x] c) anomalii a forţelor de contracţie[x] d) prolabarea anselor cordonului ombilical[x] e) dezlipire prematură a placentei normal inserate---------------------------------------------------------------449. CM In caz de polihidramnios idiopatic în sarcină se indică:[x] a) conduită expectativă, antibioticoterapie[x] b) efectuarea USG la fiecare 2-3 săptămâni[x] c) aprecierea în dinamică a creşterii volumului lichidului amniotic[x] d) aprecierea stării intrauterine a fătului[ ] e) amniotomie precoce---------------------------------------------------------------450. CM In caz de polihidramnios acut şi starea gravă a gravidei se indică:[x] a) amniocenteza decompresivă[x] b) regim de pat[ ] c) amnioinfuzie[x] d) indicarea inhibitorilor prostaglandinsintetazei[ ] e) preparate contractile---------------------------------------------------------------451. CM Enumeraţi semnele sigure ale sarcinii:[x] a) mişcările fetale sesizate de către examenator[ ] b) cianoza mucoasei colului uterin şi a mucoasei vaginale[x] c) determinarea părţilor fetale prin palparea externă Leopold[x] d) auscultarea bătăilor cordului fetal[ ] e) creşterea în volum a uterului---------------------------------------------------------------452. CM Selectaţi semnele unei sarcini la termenul de 10-11 săptămâni de

graviditate:[x] a) simptomul Horvit-Hegar[x] b) prezenţa bătăilor cordului fetal la ultrasonografie[x] c) amenoreea[ ] d) semnul Vasten[ ] e) prezenţa mişcărilor fetale---------------------------------------------------------------453. CM Alegeţi metode de investigaţii paraclinice utilizate rar pentru diagnosticul

sarcinii:[ ] a) testele imunologice[x] b) reacţiile biologice[x] c) radiografia[ ] d) ecografia[x] e) dopplerometria---------------------------------------------------------------454. CM Numiţi dimensiunile bazinului osos care pot fi apreciate prin pelvimetrie

externă[x] a) distanţa bispinarum[ ] b) conjugata diagonală[x] c) distanţa bitrohanterică[x] d) distanţa bicristarum[x] e) conjugata externă---------------------------------------------------------------455. CM Pentru determinarea masei probabile a fătului sunt utile următoarele

criterii:[x] a) înălţimea fundului uterin[ ] b) distanţa bicristarum[x] c) circumferinţa abdomenului[ ] d) indicele Soloviov[x] e) masa gravidei---------------------------------------------------------------456. CM Colostrul conţine:[x] a) corpi colostrici[x] b) leucocite[ ] c) celule pentagonale[x] d) celule epiteliale[x] e) aminoacizi---------------------------------------------------------------457. CM In perioada de lăuzie se determină clinic următorii parametri uterini:[x] a) înălţimea fundului uterin[ ] b) diametrul antero-posterior[ ] c) diametrul transversal[x] d) consistenţa[x] e) sensibilitatea

---------------------------------------------------------------458. CM Contaminarea fătului şi nou-născutului cu virusul HIV are loc prin

următoarele căi, cu excepţia:[ ] a) transplacentară[ ] b) prin căile de naştere[x] c) fecalo-orală[x] d) aeriană[ ] e) prin lactaţie---------------------------------------------------------------459. CM Profilaxia infectării fătului şi nou-născutului cu virusul HIV prevede

următoarele momente, cu excepţia:[ ] a) excluderea lactaţiei[ ] b) naştere prin operaţie cezariană[x] c) efectuarea perineo- şi epiziotomiei[x] d) naştere per vias naturalis[ ] e) administrarea Zidovudinei în timpul sarcinii şi pe parcursul travaliulu---------------------------------------------------------------460. CM Manifestările clinice ale chlamidiozei în sarcină sunt:[x] a) cervicite, uretrite, colpite[ ] b) sterilitate[ ] c) sarcină ectopică[x] d) ruperea prematură a pungii amniotice[x] e) sarcina oprită în evoluţie---------------------------------------------------------------461. CM Tratamentul chlamidiozei la gravide include:[ ] a) tetraciclină[x] b) sumamed[x] c) eritromicină[ ] d) doxaciclină[x] e) spiramicină---------------------------------------------------------------462. CM Infecţia virală în termene tardive de sarcină se poate manifesta prin:[x] a) hipertermie[x] b) intoxicaţie[x] c) perturbarea circulaţiei feto-placentare[ ] d) efect teratogen[ ] e) anemie gravă---------------------------------------------------------------463. CM Nou-născuţii de la mame, care au suportat infecţii acute în timpul sarcinii

pot avea:[x] a) piodermie[x] b) omfalită[x] c) conjunctivită[x] d) pneumonie[ ] e) anemie---------------------------------------------------------------464. CM Acţiunea infecţiilor bacteriene asupra sarcinii se poate manifesta prin:[x] a) sarcină oprită în evoluţie[x] b) avort spontan[x] c) naştere prematură[x] d) hipotrofie fetală[ ] e) patologii de inserţie a placentei (increta, acreta, percreta, transcreta)---------------------------------------------------------------465. CM Semnele de debut ale pielonefritei acute în sarcină sunt :[x] a) febră de 39-400C[x] b) cefalee[ ] c) greţuri[x] d) alterarea stării generale[ ] e) cetonurie---------------------------------------------------------------466. CM Numiţi infecţiile urinare ce pot provoca şoc toxico-septic:[ ] a) cistita acută[x] b) pielonefrita acută purulentă[x] c) abcese renale[x] d) abcese perirenale[ ] e) bacteriuria asimptomatică---------------------------------------------------------------467. CM Pentru pielonefrita gestaţională sunt caracteristice următoarele semne:[x] a) anemie hipocromă, nivelul hemoglobinei mai jos de 100g/l[x] b) leucocitoză, mai mult de 11,3 x10 cel/ml[x] c) piurie, bacteriurie[ ] d) proteinurie peste 1,0g/l[ ] e) cetonurie---------------------------------------------------------------468. CM Măsurile profilactice ale infecţiilor tractului urinar la gravide includ:[x] a) regimul igienic şi dietetic[x] b) asanarea focarelor de infecţie[x] c) sporirea rezistenţei nespecifice a organismului[x] d) depistarea precoce a gravidelor cu risc de dezvoltare a infecţiilor urinare[ ] e) regim la pat---------------------------------------------------------------469. CM Pentru tratamentul gravidelor cu pielonefrită se folosesc:[x] a) peniciline semisintetice[x] b) cefalosporine[ ] c) aminoglicozide[ ] d) macrolide[ ] e) tetracicline

PA

---------------------------------------------------------------470. CM Numiţi indicaţiile pentru spitalizarea gravidelor cu pielonefrită cronică:[x] a) iminenţă de naştere prematură[ ] b) anemie în termenii până la 12 săptămâni[x] c) anemie şi iminenţă de naştere prematură (în termenii 22-28 săptămâni)[x] d) bacteriurie asimptomatică[x] e) acutizarea pielonefritei cronice---------------------------------------------------------------471. CM Excitabilitatea cortexului cerebral în sarcina suferă următoarele

modificări:[ ] a) nu se schimbă[ ] b) creşte[ ] c) scade[x] d) scade până la 13-16 săptămâni[x] e) creşte de la 13-16 săptămâni până la 40 săptămâni---------------------------------------------------------------472. CM Glanda tiroidă în sarcină contribuie preponderent la:[x] a) creşterea conţinutului de Iod în sânge[ ] b) menţinerea metabolismului hidric[x] c) menţinerea metabolismului bazal[ ] d) menţinerea metabolismului glucidelor[x] e) menţinerea statusului hormonal---------------------------------------------------------------473. CM In timpul sarcinii în glandele suprarenale se produc următoarele

schimbări:[x] a) se îngroaşă cortexul[x] b) se multiplică celulele cortexului[x] c) se acumulează lipide[ ] d) se acumulează lichide[ ] e) nu se produc schimbări---------------------------------------------------------------474. CM In timpul sarcinii se produc următoarele schimbări în articulaţii:[x] a) ramolirea fibrocartilajelor[x] b) ramolirea ligamentelor bazinului[x] c) ramolirea membranelor sinoviale[ ] d) ramolirea nu se produce[ ] e) ramolirea şi relaxarea tuturor articulaţiilor---------------------------------------------------------------475. CM In sarcina fiziologică se observă modificări ale metabolismului lipidic:[x] a) creşte nivelul acizilor graşi nesaturaţi[x] b) creşte nivelul lipidelor în plasmă[ ] c) scade conţinutul de lipide în eritrocite[ ] d) scade nivelul acizilor graşi nesaturaţi[x] e) creşte conţinutul de lipide în eritrocite---------------------------------------------------------------476. CM Numiţi simptomele caracteristice pentru placenta praevia:[x] a) hemoragii uterine repetate[ ] b) hipoxie cronică intrauterină a fătului[ ] c) anomalii de dezvoltare ale fătului[x] d) prezentaţii vicioase ale fătului[x] e) mobilitate sporită a părţii prezentate---------------------------------------------------------------477. CM Diagnosticul de placenta praevia poate fi stabilit prin:[ ] a) pelvimetria externă[x] b) examenul în valve[x] c) tuşeul vaginal[x] d) ultrasonografia[ ] e) radiografia---------------------------------------------------------------478. CM Tratamentul conservativ în caz de placenta praevia include:[x] a) regim la pat[x] b) antianemice[x] c) hemostatice[ ] d) antibiotice[ ] e) antiagregante---------------------------------------------------------------479. CM Care sunt metodele optimale de evacuare a cavităţii uterine în cazul

molei hidatiforme?[ ] a) chiuretaj uterului[x] b) vacuum-aspiraţia[x] c) evacuarea digitală a vilozităţilor[ ] d) laparotomia şi histerectomia[ ] e) inducerea unui avort spontan---------------------------------------------------------------480. CM Selectaţi simptomele clinice ale iminenţei de ruptură a perineului:[x] a) pielea devine palidă[x] b) edimaţierea perineului[x] c) bombarea şi cianoza perineului[x] d) pielea devine lucioasă[ ] e) apariţia eliminărilor sangvinolente---------------------------------------------------------------481. CM Enumeraţi care din patologiile menţionate duc la ruptura uterului?[ ] a) iminenţa de întrerupere a sarcinii[x] b) poziţia transversală a fătului[x] c) uter cicatricial[ ] d) polihidramnios[x] e) bazin funcţional strâmtat

---------------------------------------------------------------482. CM Teoriile patogenetice ale rupturii de uter sunt următoarele, cu excepţia:[ ] a) mecanică[x] b) idiopatică[ ] c) histopatologică[x] d) combinată mecanică-idiopatică[ ] e) combinată mecanico-histopatologică---------------------------------------------------------------483. CM Tratamentul iminenţei de ruptură a uterului include următoarele, cu

excepţia:[x] a) stimularea travaliului cu Ocitocină[x] b) aplicarea forcepsului[ ] c) suprimarea travaliului[x] d) embriotomia[ ] e) operaţia cezariană de urgenţă---------------------------------------------------------------484. CM Tabloul clinic al rupturii uterine constituite include:[x] a) agravarea progresivă a stării generale[ ] b) creşterea bruscă a tensiunii arteriale[x] c) dispariţia bătăilor cordului fetal[ ] d) febră[x] e) durere abdominală violentă---------------------------------------------------------------485. CM Diagnosticul rupturii uterine în travaliu se bazează pe următoarele

criterii clinice:[x] a) stare de şoc[x] b) hemoragie externă[x] c) modificări ale formei uterului[ ] d) accelerarea bătăilor cordului fetal[x] e) căderea bruscă a tensiunii arteriale---------------------------------------------------------------486. CM La factorii de risc pentru ruptura uterului se referă cei menţionaţi, cu

excepţia:[ ] a) bazin anatomic strâmtat[ ] b) făt macrosom[x] c) preeclampsie[ ] d) multiparitaţe[x] e) vicii cardiace---------------------------------------------------------------487. CM Cauzele cele mai frecvente ale decesului matern în caz de ruptură uterină

sunt:[ ] a) anemia acută[x] b) şocul hemoragic[ ] c) encefalopatia[ ] d) afecţiuni septico-purulente[x] e) şocul algic---------------------------------------------------------------488. CM Scopul examenului ultrasonografic efectuat la 18-20 săptămâni de

gestaţie prevede determinarea:[ ] a) masei fătului[x] b) volumul lichidului amniotic[x] c) localizării placentei[ ] d) profilului biofizic al fătului[x] e) anomaliilor congenitale ale fătului---------------------------------------------------------------489. CM La indicaţiile pentru examen ultrasonografic suplimentar, după 21

săptămâni de gestaţie se referă:[x] a) diabetul zaharat[x] b) placenta praevia[x] c) hipotrofia fetală suspectată[x] d) hemoragii vaginale[ ] e) decurgerea fiziologică a sarcinii---------------------------------------------------------------490. CM In cadrul îngrijirii antenatale a gravidelor este obligator screening-ul:[x] a) sifilisului[x] b) infecţiei HIV/SIDA[x] c) hepatitei B[x] d) gonoreei[ ] e) infecţiei cu Ch. Trachomatis---------------------------------------------------------------491. CM Numiţi metodele de diagnostic prenatal al anomaliilor congenitale:[x] a) examenul USG[x] b) biopsia corionului[x] c) testul la a-fetoproteină[x] d) amniocenteza[ ] e) amnioscopia---------------------------------------------------------------492. CM Numiţi investigaţiile de laborator obligatorii la a IlI-a vizită antenatală

(22-24 săptămâni):[ ] a) examenul serologic la sifilis[x] b) determinarea hemoglobinei[ ] c) determinarea glicemiei[x] d) analiza generală a urinii[x] e) frotiu vaginal---------------------------------------------------------------493. CM Prin intermediul gravidogramei se protocolează:[x] a) dinamica masei corporale

PA

[x] b) dinamica valorilor TA[x] c) bătăile cordului fetale (BCF)[x] d) înălţimea fundului uterin[ ] e) tonusul uterin---------------------------------------------------------------494. CM Termenul de gestaţie poate fi determinat conform:[x] a) datei ultimei menstruaţii[x] b) datei coitusului fecundant[x] c) datei primelor mişcări fetale[ ] d) examenului USG efectuat la 30-32 săptămâni[x] e) după prima vizită la medic (până la 12 săptămâni)---------------------------------------------------------------495. CM Examinarea glandelor mamare în postpartum include:[x] a) inspecţia formei glandelor[x] b) starea mameloanelor[x] c) prezenţa fisurilor mameloanelor[x] d) prezenţa sau absenţa tumefierii[ ] e) concretizarea numărului alăptărilor---------------------------------------------------------------496. CM Involuţia uterină în postpartum se datorează:[x] a) contracţiilor uterului care au loc reflex prin intermediul sistemului nervos

simpatic[x] b) contracţiilor uterului care au loc reflex prin intermediul sistemului nervos

parasimpatic[x] c) sub influenţa ocitocinei[ ] d) sub influenţa foliculinei[x] e) sub influenţa prostaglandinelor---------------------------------------------------------------497. CM Numiţi complicaţiile sarcinii în caz de patologii pulmonare:[x] a) naşterea prematură[x] b) moarte antenatală a fătului[ ] c) ruptură de uter[x] d) acutizări frecvente ale afecţiunilor pulmonare[x] e) hipotrofie fetală---------------------------------------------------------------498. CM Enumeraţi partcicularităţile de conduită a naşterii în insuficienţa

respiratorie de grad I:[ ] a) operaţie cezariană[x] b) naştere per vias naturalis[x] c) perineo-, epiziotomie[x] d) forceps obstetrical[x] e) ventuză obstetricală---------------------------------------------------------------499. CM Complicaţiile posibile a patologiilor pulmonare materne asupra fătului

sunt:[x] a) hipotrofia fetală[x] b) moartea antenatală[x] c) sepsis congenital[x] d) piodermia nou-născutului[ ] e) pielea de "pergament"---------------------------------------------------------------500. CM Insuficienţa respiratorie de grad III-IV la gravide se manifestă prin:[x] a) cianoză[x] b) dispnee[ ] c) diaree[x] d) tuse[ ] e) turgescenţa venelor jugulare---------------------------------------------------------------501. CM Care sunt complicaţiile specifice naşterilor în prezentaţie pelviană?[x] a) insuficienţa forţelor de expulzie[x] b) ruperea prematură a pungii amniotice[x] c) deflexia capului si ridicarea mănuţelor[ ] d) moartea intranatală a fătului[ ] e) traumatism matern accentuat

PA

Testele la Pediatrie1. CS Care factor influenţează absorbţia vitaminei D la nivelul intestinului subţire?[x] a) Absorbţia normală a lipidelor[ ] b) Concentraţia mărită a proteinelor în hrană[ ] c) Micşorarea electroliţilor în hrana copilului[ ] d) Concentraţia mărită a vitaminelor grupei B în hrana copilului[ ] e) Concentraţia mărită a glucidelor în hrana copilului------------------------------------------------------------------2. CS Care metabolit al vitaminei D este cel mai activ?[ ] a) Colecalciferol[ ] b) 7-dihidroxicolesterol[ ] c) 25-oxivitamina D3[ ] d) 24,25-dioxivitamina D3[x] e) 1,25- dioxivitamina D3------------------------------------------------------------------3. CS În care organ se formează cel mai activ metabolit al vitaminei D?[ ] a) Piele[ ] b) Intestin[ ] c) Ficat[x] d) Rinichi[ ] e) Stomac------------------------------------------------------------------4. CS Hiperplazia ţesutului osteoid în rahitism formează următoarele simptome,

cu excepţia:[x] a) Şanţul Harrison[ ] b) Bose frontale şi parietale a craniului[ ] c) "mătănii costale"[ ] d) "brăţări rahitice"[ ] e) "şirag de mărgăritare"------------------------------------------------------------------5. CS Care este necesitatea zilnică fiziologică în vitamina D la copii?[ ] a) 40 UI[ ] b) 50 UI[ ] c) 200 UI[ ] d) 300 UI[x] e) 400 UI------------------------------------------------------------------6. CS Rahitismul carenţial de gradul III se caracterizează prin următoarele

simptoame, cu excepţia:[ ] a) Deformaţii osoase pronunţate[ ] b) Anemie severă[ ] c) Afectarea severă a organelor interne[ ] d) Retard neuromotor şi fizic[x] e) Indicii biochimici ai sângelui normali------------------------------------------------------------------7. CS Semnele de debut ale rahitismului carenţial sunt următoarele, cu excepţia: [x] a) Craniotabes[ ] b) Transpiraţie abundentă[ ] c) Alopecie occipitală[ ] d) Somn neliniştit[ ] e) Dermografism roşu, stabil------------------------------------------------------------------8. CS Semnele osteomalaciei în rahitismul carenţial sunt următoarele, cu excepţia:[ ] a) Craniotabes[ ] b) Flexibilitatea mărită a bordurilor fontanelei anterioare[ ] c) Şanţul Harrison[ ] d) Aplatizarea occipitală[x] e) Alopecia occipitală------------------------------------------------------------------9. CM Din preparatele vitaminei D fac parte:[x] a) Calciferol[x] b) Oxidevit[x] c) Calcidiol[x] d) Calcitriol[ ] e) Bio-splat------------------------------------------------------------------10. CM Perioada de stare a rahitismului carenţial decurge cu următoarele semne

craniene:[x] a) Craniostenoză[ ] b) Aplatizarea occipitală[x] c) Cap "pătrat"[x] d) Frunte olimpiană[x] e) Bose frontale şi parietale------------------------------------------------------------------11. CM Funcţia căror organe este influenţată de metabolitul 1,25-

dihidrocolecalciferol?[x] a) Intestinul subţire[x] b) Rinichii[ ] c) Plămânii[x] d) Sistemul muscular[x] e) Glandele paratiroide------------------------------------------------------------------12. CM Care este rolul parathormonului în patogenia rahitismului carenţial?[x] a) Mobilizează calciul din oase în condiţiile de hipocalciemie[x] b) Stimulează sinteza de 1,25(OH)2D3[x] c) Stimulează reabsorbţia calciului şi magneziului în tubii renali[ ] d) Micşorează excreţia fosfaţilor cu urina

[x] e) Măreşte excreţia bicarbonaţilor cu urina------------------------------------------------------------------13. CM Hipotonia musculară întâlnită în rahitismul carenţial decurge cu

următoarele simptome:[x] a) Torace în formă de "clopot"[x] b) Abdomen "de broască"[x] c) Dehiscenţa muşchilor drepţi ai abdomenului[x] d) Cifoza dorsolombară[ ] e) Şanţul Harrison------------------------------------------------------------------14. CM Evoluţia rahitismului carenţial poate fi:[x] a) Acută[x] b) Subacută[x] c) Recidivantă[ ] d) Latentă[ ] e) Progresivă------------------------------------------------------------------15. CM În care organe are loc metabolizarea vitaminei D?[x] a) Piele[x] b) Rinichi[x] c) Ficat[ ] d) Plămâni[ ] e) Intestin------------------------------------------------------------------16. CM Care tulburări dentare se întâlnesc în rahitismul carenţial dobândit?[x] a) Erupţia dinţilor de lapte întârzie[x] b) Hipoplazia smalţului[x] c) Predispunerea la carie a dentiţiei definitive[ ] d) Erupţia dentară definitivă precoce[ ] e) Erupţia dentară de lapte precoce------------------------------------------------------------------17. CM Pentru diganosticarea rahitismului carenţial sunt folosite următoarele

date:[x] a) Examenul clinic[x] b) Modificările biochimice în sânge[x] c) Datele radiologice cu schimbări caracteristice[ ] d) Indicii dezvoltării fizice[ ] e) Starea funcţională a sistemului cardiovascular------------------------------------------------------------------18. CM Care factori influenţează ineficienţa razelor solare:[x] a) Latitudinea nordică[x] b) Sticla obişnuită[x] c) Concentraţia mărită a prafului în aer[ ] d) Sezon - primăvara[x] e) Pigmentarea cutanată------------------------------------------------------------------19. CM Ce schimbări la nivelul oaselor lungi sunt caracteristice pentru rahitismul

carenţial?[x] a) "Brăţări" rahitice[x] b) Coxa vara[x] c) Genu varum[x] d) Deformaţii în formă de "O"sau "X"[ ] e) Şanţul Harrison------------------------------------------------------------------20. CM Diagnosticul pozitiv în rahitismul carenţial se bazează pe:[x] a) Tabloul clinic[x] b) Calciul seric normal sau scăzut[ ] c) Hiperfosfatemie[x] d) Creşterea nivelului parathormonului în sânge[x] e) Micşorarea nivelului metaboliţilor vitaminei D (25(OH)D3, 1,25(OH)2D3)------------------------------------------------------------------21. CS Tabloul clinic a hipotrofiei dobândite de gradul II se caracterizează prin

toate, cu excepţia:[ ] a) Apetitul scăzut[x] b) Toleranţa digestivă marită[ ] c) Scaun instabil[ ] d) Turgorul tisular redus[ ] e) Musculatura hipotonă------------------------------------------------------------------22. CS Care din factorii enumeraţi mai jos nu constituie o greşeală alimentară

calitativă în hipotrofia dobîndită:[ ] a) Raţie insuficientă de proteine[ ] b) Exces de făinoase[ ] c) Carenţa de lipide[ ] d) Carenţa totală de calorii[x] e) Numărul de alăptări mărit------------------------------------------------------------------23. CS Tabloul paraclinic al hipotrofiei dobândite de gradul II se caracterizează

prin următoarele schimbări, cu excepţia:[ ] a) Secreţia şi aciditatea sucului gastric scade[ ] b) Metabolismul bazal scade[ ] c) Mobilitatea fagocitelor este redusă[ ] d) IgA secretorie scade[x] e) Activitatea dizaharidazelor creşte------------------------------------------------------------------24. CS Formele clinice ale hipotrofiei congenitale sunt următoarele, cu excepţia:[ ] a) Neuropatică

PA

[x] b) Cardiovasculară[ ] c) Neurodistrofică[ ] d) Encefalopatică[ ] e) Neuroendocrină------------------------------------------------------------------25. CS Care din factorii enumeraţi mai jos nu constituie o greşeală alimentară

cantitativă în hipotrofia dobîndită:[ ] a) Hipogalactia la mamă[ ] b) Copil anorexic[x] c) Numărul de mese mărit[ ] d) Aport insuficient cantitativ, determinat de vomitări cronice[ ] e) Dereglări de supt------------------------------------------------------------------26. CS Hipotrofia congenitală poate fi consecinţa următoarilor factori etiologici, cu

excepţia:[ ] a) Gestozele la mamă[ ] b) Influienţa toxică a diferitor factori nocivi profesionali la mamă şi făt[x] c) Supraalimentaţia mamei în timpul sarcinii[ ] d) Boli cronice ale mamei[ ] e) Alimentaţia deficitară a mamei on timpul sarcinii------------------------------------------------------------------27. CS Hipotrofia dobândită poate fi consecinţa următoarelor malformaţii

congenitale, cu excepţia:[ ] a) Pilorostenoza[x] b) Sindactilie[ ] c) Megacolon[ ] d) Atrezie a căilor biliare[ ] e) Malformaţii congenitale de cord------------------------------------------------------------------28. CS Criteriile pentru aprecierea gradului de malnutriţie la sugari sunt toate, cu

excepţia:[ ] a) Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan[ ] b) Indicele ponderal[x] c) Factorul etiologic[ ] d) Indicele de nutriţie[ ] e) Tabloul clinic------------------------------------------------------------------29. CM Tabloul paraclinic al hipotrofiei dobândite de gradul II se caracterizează

prin:[x] a) Scăderea secreţiei şi acidităţii sucului gastric[x] b) Scăderea metabolismului bazal[x] c) Scăderea IgA secretorii[ ] d) Creşterea activităţii dizaharidazelor[x] e) Reducerea mobilităţii fagocitelor------------------------------------------------------------------30. CM Greşeli alimentare calitative ca factori etiologici a hipotrofiei dobândite fac

parte:[x] a) Raţie insuficientă de glucide[x] b) Raţie insuficientă de proteine[x] c) Carenţa de lipide[ ] d) Numărul de mese mărit[x] e) Folosirea preponderent a proteinelor vegetale------------------------------------------------------------------31. CM Din greşelile alimentare cantitative ca factori etiologici a hipotrofiei

dobândite fac parte:[x] a) Apetit scăzut la copil[x] b) Aport insuficient cantitativ determinat de vomitări cronice[x] c) Hipogalactie la mamă[ ] d) Alimentaţie artificială[x] e) Dereglări de supt/deglutiţie------------------------------------------------------------------32. CM Criteriile de apreciere a gradului de malnutriţie la sugar sunt:[x] a) Curba ponderală[x] b) Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan[x] c) Indicele ponderal[x] d) Indicele de nutriţie[ ] e) Factorul etiologic------------------------------------------------------------------33. CM Hipotrofia dobândită poate fi provocată de următorii factori etiologici: [x] a) Alimentari[x] b) Infecţii recidivante[x] c) Malformaţii congenitale[ ] d) Vaccinoprofilaxie[x] e) Enzimopatii ereditare------------------------------------------------------------------34. CM Tulburările cronice ale stărilor de nutriţie la copiii sugari includ

următoarele:[x] a) Hipotrofie[x] b) Hipostatură[x] c) Paratrofie[ ] d) Eutrofie[ ] e) Hipoplazie------------------------------------------------------------------35. CM Tabloul clinic al hipotrofiei dobândite gradul III se caracterizează prin:[x] a) Apetit scăzut până la anorexie[x] b) Toleranţa digestivă scăzută[x] c) Scaun constipat

[ ] d) Tegumentele pal-roze[ ] e) Turgorul şi elasticitatea tisulară nu sunt schimbate------------------------------------------------------------------36. CM Istoricul anamnestic al hipotrofiei include:[x] a) Stabilirea antecedentelor infecţioase la mamă şi copil[x] b) Modul în care a decurs sarcina[x] c) Alimentaţia mamei înainte şi în decursul sarcinii[x] d) Greutatea la naştere[ ] e) Istoricul anamnestic nu are valoare în diagnosticul hipotrofiei------------------------------------------------------------------37. CM Tratamentul hipotrofiei constă în:[x] a) Depistarea şi lichidarea cauzelor ce au provocat hipotrofia[x] b) Dietoterapie[x] c) Fermentoterapie[x] d) Vitaminoterapie[ ] e) Antibioticoterapie------------------------------------------------------------------38. CM Profilaxia hipotrofiei prevede:[x] a) Supravegherea medicală activă a sugarului[x] b) Menţinerea alimentaţiei naturale[x] c) Depistarea precoce şi înlăturarea greşelilor alimentare[x] d) Diversificarea adecvată a alimentaţiei naturale[ ] e) Tratamentul hipotrofiei------------------------------------------------------------------39. CM Formele clinice ale hipotrofiei congenitale sunt:[ ] a) Cardiovasculară[x] b) Neuropatică[x] c) Neurotrofică[x] d) Neuroendocrină[x] e) Encefalopatică------------------------------------------------------------------40. CM Tabloul clinic al hipotrofiei de gradul III se caracterizează prin:[ ] a) Ţesutul adipos subcutan dispare pe abdomen şi torace[x] b) Faţa are formă de triunghi[x] c) Pielea este palidă, cenuşie, flască[x] d) Atrofie şi hipotonie musculară[x] e) Hiporeflexie------------------------------------------------------------------41. CS Alergenul alimentar întâlnit cel mai frecvent la copiii primului an de viaţă:[ ] a) Ouăle[x] b) Laptele de vaci[ ] c) Legumele[ ] d) Fructele[ ] e) Cerealele------------------------------------------------------------------42. CS Rolul principal în patogenia alergiei alimentare o are:[ ] a) Infecţiile bacteriene[x] b) Sensibilizarea cu creşterea nivelului de IgE[ ] c) Infecţiile virotice[ ] d) Influienţa unor substanţe industriale[ ] e) Influienţa unor substanţe chimice------------------------------------------------------------------43. CS Ca barieră anatomică a tractului digestiv serveşte:[x] a) Lamina propria[ ] b) Glicoproteinele[ ] c) Mucoproteinele[ ] d) IgA secretor[ ] e) Insuficienţa funcţională a glandelor tractului digestiv------------------------------------------------------------------44. CS Calea de sensibilizare cu alergeni alimentari este:[x] a) Alimentară[ ] b) Respiratorie[ ] c) Cutanată[ ] d) Limfogenă[ ] e) Hematogenă------------------------------------------------------------------45. CS În patogenia alergiei alimentare sunt implicate 4 mecanisme cunoscute, cu

excepţia:[ ] a) Tip reaginic imediat[ ] b) Tip non reaginic[ ] c) Tip cu formare de complexe imune[ ] d) Tip celular mediat[x] e) Instabilitatea membranelor celulare------------------------------------------------------------------46. CS Diagnosticul diferenţial în alergia alimentară se face cu următoarele

maladiii, cu excepţia: [x] a) Insuficienţa de alfai-antitripsină[ ] b) Intoleranţa la lactoză[ ] c) Intoleranţa la gluten[ ] d) Maladii gastrointestinale cronice[ ] e) Dermatita atopică------------------------------------------------------------------47. CS Principiile de bază în tratamentul alergiei alimentare sunt următoarele, cu

excepţia:[ ] a) Excluderea alergenului alimentar din produsele alimentare[ ] b) Terapia medicamentoasă[ ] c) Terapia locală

PA

[x] d) Antibioticoterapia[ ] e) Imunoterapia------------------------------------------------------------------48. CS În alimentaţia artificială a copilului cu alergie alimentară se recomandă

următoarele, cu excepţia:[x] a) Lapte integral[ ] b) Chefir[ ] c) Biolact[ ] d) NAN hipoalergic[ ] e) Amestecuri acidulate------------------------------------------------------------------49. CM Afectarea cutanată în alergia alimentară:[x] a) Exema infantilă[ ] b) Diateza hemoragică[x] c) Dermatita atopică[ ] d) Purpura trombocitopenică[x] e) Urticaria------------------------------------------------------------------50. CM Afectarea tractului digestiv în alergia alimentară:[x] a) Enterocolonopatia[x] b) Stomatita[x] c) Gastrita[ ] d) Intoleranţa la dizaharide[ ] e) Polichistoza pancreasului------------------------------------------------------------------51. CM Metodele de diagnostic în alergia alimentară:[x] a) Teste de eliminare[x] b) Teste cutanate[ ] c) Teste prin inhalaţii[ ] d) Spirografia[x] e) Testul leucopenic şi trombocitopenic------------------------------------------------------------------52. CM Stări acute în alergia alimentară:[ ] a) Exema infantilă[x] b) Şoc[x] c) Colaps[ ] d) Celiachia[x] e) Crize de astm bronşic------------------------------------------------------------------53. CM Afectările aparatului respirator în alergia alimentară poate fi sub formă de:[x] a) Rinită[x] b) Laringită[ ] c) Pneumonie[x] d) Astm bronşic[x] e) Bronşită------------------------------------------------------------------54. CM Formele clinice în alergia alimentară:[x] a) Afectarea tegumentelor[x] b) Afectarea sistemului respirator[ ] c) Afectarea sistemului urinar[x] d) Afectarea sistemului gastrointestinal[ ] e) Afectarea sistemului nervos------------------------------------------------------------------55. CM Tipul de sensibilizare în alergia alimentară:[x] a) Monosensibilizare alimentară[x] b) Polisensibilizare alimentară[x] c) Sensibilizare polivalentă (combinată)[x] d) Bivalentă[ ] e) Non-sensibilizare------------------------------------------------------------------56. CM Apărarea organismului de alergenii alimentari se datorează:[x] a) Barierei anatomice[x] b) Lamina propria[x] c) Barierei fiziologice[x] d) Barierei imune[ ] e) Histaminei------------------------------------------------------------------57. CM Metodele instrumentale de diagnostic în alergia alimentară:[x] a) Ultrasonografia organelor interne[ ] b) Electrocardiografia[x] c) Fibrogastroduodenoscopia[ ] d) Cardiointervalografia[x] e) Rectoromanoscopia------------------------------------------------------------------58. CM Manifestările clinice ale reacţiilor pseudoalergice:[x] a) Urticarie acută[x] b) Urticarie cronică[x] c) Şoc anafilactic[x] d) Astm bronşic[ ] e) Furunculoza------------------------------------------------------------------59. CM Terapia alergiei alimentare în perioada de acutizare include:[x] a) Hiposensibilizante[x] b) Adsorbenţi[x] c) Fermenţi[x] d) Biopreparate[ ] e) Antibiotice

------------------------------------------------------------------60. CM Indicaţiile pentru tratament cu glucocorticoizi în alergia alimentară:[x] a) Status astmaticus[ ] b) Dermatita atopică[x] c) Şoc[ ] d) Gastoenterocolita alergică[x] e) Edemul Quinke------------------------------------------------------------------61. CS Care sindrom clinic în evoluţia pielonefritei este caracteristic pentru copiii

de vârstă fragedă?[ ] a) Sindromul astenic[ ] b) Sindromul dizuric[x] c) Sindromul dispeptic[ ] d) Sindromul viremic[ ] e) Sindromul neurovegetativ------------------------------------------------------------------62. CS Care este metoda screening în diagnosticul pielonefritei?[ ] a) Cistografia şi urografia[x] b) Ultrasonografia rinichilor şi scintigrafia rinichilor[ ] c) Scintigrafia rinichilor şi urografia rinichilor[ ] d) Ultrasonografia rinichilor şi urografia rinichilor[ ] e) Cistografia şi ultrasonografia rinichilor------------------------------------------------------------------63. CS Care este agentul patogen, întâlnit cu o frecvenţă de 80% cazuri în

dezvoltarea pielonefritei la copii:[ ] a) Stafilococul[ ] b) Proteus[ ] c) Klebsiella[x] d) Esherihia coli[ ] e) Mycoplasma------------------------------------------------------------------64. CS Copil în vârstă de 3 ani la care este stabilit diagnosticul de infecţie a

tractului urinar, acesta fiind primul episod documentat. Ce examinare include evaluarea imagistică?

[ ] a) Urografia[ ] b) Cistografia[x] c) Ecografia abdominală[ ] d) Scintigrafia rinichilor şi urografia[ ] e) Nici una din cele enumerate mai sus------------------------------------------------------------------65. CS O fetiţă de 5 ani, anterior sănătoasă, este diagnosticată cu pielonefrită

acută. Ce indice de laborator nu este esenţial pentru diagnostic la moment?[ ] a) Ureea, creatinina[ ] b) Sumarul urinei[x] c) Colestrolul seric, acidul uric[ ] d) Urocultura[ ] e) Analiza urinei după Neciporenco------------------------------------------------------------------66. CS O fetiţă în vârstă de 9 ani prezintă acuze la dureri periodice în abdomen,

dizurie. În analiza sumară a urinei este prezentă leucocituria. Primar s-a îmbolnăvit la vârsta de 6 ani, când au apărut dureri în regiunea lombară, periodic leucociturie. Care din examinări nu este obligatorie la moment?

[ ] a) Sumarul urinei[ ] b) Ultrasonografia şi scintigrafia rinichilor[ ] c) Urografia şi cistografia renală[x] d) Biopsia renală[ ] e) Clearence-ul creatininei.------------------------------------------------------------------67. CS Ce investigaţie nu este de bază în cazul prezenţei enurezei la copil:[ ] a) Anamnesticul familial[ ] b) Examenul fizical complet[ ] c) Urografia[x] d) Biopsia renală[ ] e) Cistografia------------------------------------------------------------------68. CS Ce patologie renală se manifestă cu pneumaturie?[ ] a) Glomerulonefrita[ ] b) Sindromul Alport[x] c) Cistita[ ] d) Pielonefrita[ ] e) Reflux vezico-renal------------------------------------------------------------------69. CM Ce metode imagistice confirmă diagnosticul de pielonefrită la copii?[x] a) Urografia[x] b) Scintigrafia renală[x] c) Ultrasonografia renală[ ] d) Cistografia[ ] e) Citoscopia------------------------------------------------------------------70. CM Factorii de risc în dezvoltarea pielonefrita la copil sunt:[x] a) Focare cronice de infecţie[x] b) Infecţii intercurente frecvente[ ] c) Anemia carenţială[ ] d) Gastroduodenita acută[x] e) Vulvovaginitele şi cistitele------------------------------------------------------------------

PA

71. CM Ce manifestări clinice sunt caracteristice pielonefritei la copiii de vârstă fragedă?

[ ] a) Anemia[ ] b) Polachiurie[x] c) Febră[x] d) Diaree[x] e) Semne generale de intoxicaţie------------------------------------------------------------------72. CM Factorii predispozanţi antenatali în dezvoltarea pielonefritei la copii sunt:[x] a) Nefropatia în sarcină[x] b) Pielonefrita cronică la gravidă[ ] c) Dermatita alimentară acută[x] d) Viroze intercurente frecvente la gravidă[x] e) Focare cronice de infecţie la gravidă------------------------------------------------------------------73. CM În cazul pielonefritei, cu ce maladie este necesar de efectuat diagnosticul

diferenţiat?[x] a) Glomerulonefrita[x] b) Tuberculoza renală[x] c) Cistita[ ] d) Bronşita acută[x] e) Bolile diareice acute------------------------------------------------------------------74. CM Sub ce mască mai frecvent decurge pielonefrita la copiii nou-născuţi şi

sugari?[x] a) Sepsis[x] b) Enterocolită[ ] c) Anemie[ ] d) Infecţie virală respiratorie acută[ ] e) Alergie alimentară------------------------------------------------------------------75. CM Indicaţi tratamentul pielonefritei acute, forma gravă:[x] a) Biterapie antibacteriană[x] b) Perfuzii intravenoase[x] c) Monitorizarea diurezei[ ] d) Imunosupresante[ ] e) Dezagregante------------------------------------------------------------------76. CM Care sunt indicaţiile pentru efectuarea cistografiei micţionale?[x] a) Disuria[x] b) Enureza[ ] c) Traumatism abdominal[x] d) Prezenţa la ecografia rinichilor după micţie a urinei riziduale[ ] e) Hipertensiune arterială------------------------------------------------------------------77. CM Care sunt cele mai frecvente manifestări clinice a pielonefritei la copii mai

mari de 3 ani?[x] a) Dureri în regiunea lombară[ ] b) Disurie[ ] c) Diaree[x] d) Dureri în abdomen[x] e) Febră înaltă------------------------------------------------------------------78. CM Principalele simptome clinice ale „sindromului cistic" sunt: [ ] a) Dureri abdominale[x] b) Polachiuria[ ] c) Cefalee[ ] d) Dureri în regiunea lombară[x] e) Disuria------------------------------------------------------------------79. CM Care sunt cauzele enurezei idiopatice la copii:[ ] a) Diverticulul uretral[x] b) Predispoziţie ereditară[x] c) Tulburări psihoemoţionale[ ] d) Stenoza uretrei distale[x] e) Traume emoţionale------------------------------------------------------------------80. CM Care sunt indicaţiile pentru urografie?[x] a) Colica renală[x] b) Hipertensiunea arterială[x] c) Traumatismul abdominal[ ] d) Procesul acut de tuberculoză[ ] e) Oligurie------------------------------------------------------------------81. CS Prin ce sindrom clinic se manifestă varianta morfologică a

glomerulonefritei minimale?[ ] a) Nefritic[x] b) Nefrotic[ ] c) Urinar izolat[ ] d) Nefrotic cu hematurie şi hipertensiune arterială[ ] e) Hematuric------------------------------------------------------------------82. CS Ce variaţie morfologică corespunde glomerulonefritei acute rapid

progresive?[ ] a) GN minimală[ ] b) GN mesangio-proliferativă[x] c) GN extracapilară

[ ] d) GN membrano-proliferativă[ ] e) GN difuză sclerozantă------------------------------------------------------------------83. CS Ce sindrom clinic al glomerulonefritei acute în cazul cronicizării procesului

se transformă în forma mixtă a glomerulonefritei cronice?[ ] a) Sindromul nefritic[ ] b) Sindromul urinar izolat[ ] c) Sindromul nefrotic[ ] d) Sindromul hematuric[x] e) Sindromul nefrotic cu hematurie şi hipertensiune arterială------------------------------------------------------------------84. CS Pentru sindromul nefrotic complect în glomerulonefrită acută este

caracteristic:[x] a) Hematuria lipseşte[ ] b) Microhematuria[ ] c) Hematurie moderată[ ] d) Macrohematurie[ ] e) Eritrocite în urină 30-40 mii/ml după Neciporenco------------------------------------------------------------------85. CS Care este cel mai frecvent factor etiologic al glomerulonefritei acute?[ ] a) Stafilococul[x] b) Streptococul beta-hemolitic[ ] c) Virusurile[ ] d) Alergia alimentară[ ] e) Vaccinările------------------------------------------------------------------86. CS Cărui tip de glomerulonefrită se asociază, drept complicaţie, insuficienţa

renală încă din primele zile ale debutului bolii?[ ] a) GN acută cu sindrom nefritic[ ] b) GN acută cu sindrom nefrotic[ ] c) GN acută cu sindrom izolat urinar[x] d) GN malignă (rapid progresivă)[ ] e) GN acută cu sindrom nefrotic idiopatic------------------------------------------------------------------87. CS Pentru care sindrom al glomerulonefritei acute este caracteristică

hipercolesterolemia?[ ] a) Sindromul nefritic[ ] b) Sindromul urinar izolat[ ] c) Sindromul renal[ ] d) Sindromul hematuric[x] e) Sindromul nefrotic------------------------------------------------------------------88. CS Care este cel mai constant şi durabil simptom paraclinic în sumarul urinei

în glomerulonefrita acută cu sindrom nefritic?[x] a) Hematuria[ ] b) Proteinuria[ ] c) Cilindruria[ ] d) Micşorarea densităţii urinei[ ] e) Proteinurie masivă------------------------------------------------------------------89. CM Ce variante morfologice ale glomerulonefritei se pot manifesta clinic cu

sindrom nefrotic?[ ] a) Mesangio-proliferativă[x] b) GN cu schimbări minimale[x] c) GN membrano-proliferativă[ ] d) IgA nefropatia[x] e) GN membranoasă------------------------------------------------------------------90. CM Criteriile de diagnostic ale sindromului nefritic sunt:[x] a) Proteinuria minoră[x] b) Hematuria[x] c) Hipertensiunea arterială[ ] d) Hipo- şi disproteinemia[ ] e) Hipercolesterolemia------------------------------------------------------------------91. CM Care variante morfologice ale glomerulonefritei se pot manifesta clinic cu

hematurie?[x] a) Mesangio-proliferativă[ ] b) GN minimală[ ] c) GN membrano-proliferativă[x] d) IgA nefropatia[ ] e) GN membranoasă------------------------------------------------------------------92. CM Care sunt criteriile glomerulonefritei de origine imunocomplexă primară?[x] a) Complexii imuni circulanţi în ser crescuţi[x] b) Nivel scăzut a complementului seric[x] c) Afectarea ambilor rinichi conform ultrasonografiei[x] d) Depozitarea imunoglobulinelor de-a lungul membranei bazale glomerulare[ ] e) Date ultrasonografice de afectare unilaterală a rinichilor------------------------------------------------------------------93. CM Ce se indică în tratamentul sindromului nefrotic?[x] a) Saluretice[x] b) Osmodiuretice[x] c) Inhibitori ai aldosteronului[ ] d) Metoda de rehidratare[x] e) Diuretice de ansă------------------------------------------------------------------

PA

94. CM Criteriile diagnostice ale sindromului urinar izolat sunt:[ ] a) Edeme[x] b) Leucociturie tip limfocitar[x] c) Proteinurie mai puţin de 2,5 g/24 ore[x] d) Hematurie[ ] e) Hipotensiunea arterială------------------------------------------------------------------95. CM Criteriile diagnostice ale formei mixte în glomerulonefrită sunt:[x] a) Edeme, hematurie[x] b) Proteinurie mai mult de 2,5 g/24 ore[x] c) Proteinurie neselectivă[x] d) Hipo- şi disproteinemie[ ] e) Hipotensiune arterială------------------------------------------------------------------96. CM Criteriile de diagnostic ale formei hematurice în glomerulonefrită sunt:[x] a) Hematurie moderată[x] b) Macrohematurie[x] c) Proteinurie până la 1,0 g/24 ore[ ] d) Edeme, anasarcă[ ] e) Hipercolesterolemia------------------------------------------------------------------97. CM Dietoterapia în glomerulonefrită include:[x] a) Proteine 1,5 mg/kg[x] b) Fără sare[ ] c) Proteine 5 mg/kg[x] d) Limitarea cărnii, peştelui, brânzei[x] e) Ulei vegetal 15 ml/24 ore------------------------------------------------------------------98. CM Care sunt indicaţiile biopsiei renale în glomerulonefrită?[x] a) Proteinurie şi hematurie de etiologie necunoscută[x] b) Hipertensiune arterială de etilogie necunoscută[x] c) Ineficacitatea tratamentului administrat[x] d) Suspecţie la amiloidoză[ ] e) Tuberculoza renală------------------------------------------------------------------99. CM Care sunt contraindicaţiile biopsiei renale în glomerulonefrită?[x] a) Faza terminală a IRC[x] b) Anevrism al arterei renale[x] c) Rinichi unic[ ] d) Hipertensiune arterială[ ] e) Evoluţia torpidă a glomerulonefritei------------------------------------------------------------------100. CM Care sunt trasăturile caracteristice de manifestare a formei maligne a

glomerulonefritei?[x] a) Timp îndelungat se menţine oligoanuria[x] b) Reducerea filtraţiei glomerulare din primele zile de boală[x] c) Proteinurie masivă[ ] d) Filtraţia glomerulară normală[x] e) Cilindrurie evidentă------------------------------------------------------------------101. CM Ce simptome extrarenale predomină în glomerulonefrita acută

poststreptococică?[x] a) Edeme[ ] b) Oligurie[ ] c) Hematurie[x] d) Inapetenţă[x] e) Febră------------------------------------------------------------------102. CS Celula care joacă rolul principal în patogenia astmului bronşic este:[ ] a) Limfocitul[ ] b) Celula endotelială[x] c) Eozinofil[ ] d) Monocit[ ] e) Fibroblast------------------------------------------------------------------103. CS Care clasă de imunoglobuline este implicată în patogenia astmului

bronşic atopic la copii:[ ] a) IgA[ ] b) IgD[x] c) IgE[ ] d) IgM[ ] e) IgG------------------------------------------------------------------104. CS Veriga principală în patogenia astmului bronşic atopic este:[x] a) Procesul inflamator în mucoasa bronşiilor de origine alergică[ ] b) Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine virotică[ ] c) Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine bacteriană[ ] d) Procese autoimune[ ] e) Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine micotică------------------------------------------------------------------105. CS Hiperreactivitatea bronhiilor în astmul bronşic este legată de:[x] a) Blocarea beta2-adrenoreceptorilor[ ] b) Leziunile morfologice ale peretelui bronhial[ ] c) Leziunile imunopatologice ale peretelui bronhial[ ] d) Leziunile funcţionale[ ] e) Leziunile infecţioase------------------------------------------------------------------

106. CS Pentru criza de astm bronsic la copii nu este caracteristic:[ ] a) Tusă spastică cu spută albicioasă[ ] b) Dispnee expiratorie[ ] c) Stare de agitaţie, frică, cefalee[x] d) Dispnee inspiratorie[ ] e) Accesele survin frecvent noaptea-dimineaţa------------------------------------------------------------------107. CS Care este calea cea mai eficace de administrare a cromoglicatului de

sodiu în tratamentul astmului bronşic la copii:[ ] a) Intravenos[ ] b) Submuscular[ ] c) Intramuscular[x] d) Inhalator[ ] e) Per os------------------------------------------------------------------108. CS Investigaţia care trebuie să fie efectuată la copil cu astm bronşic în caz

dacă după inhalarea cu salbutamol, s-a dezvoltat tahicardia, este:[ ] a) Analiza generală a sângelui[ ] b) Radiografia cutiei toracice[ ] c) Analiza biochimică a sângelui[x] d) ECG[ ] e) USG organelor interne------------------------------------------------------------------109. CM Trăsăturile patogenetice ale astmului bronşic atopic la copii sunt:[x] a) Leziunea morfologică şi funcţională a peretelui bronhial[x] b) Leziuni imunopatologice[x] c) Hiperreactivitatea bronhiilor[x] d) Leziunile sistemului neuroendocrin[ ] e) Procesul infecţios------------------------------------------------------------------110. CM Diagnosticul de astm bronşic la copii se pune în baza următoarelor date: [x] a) Predispunerea ereditară[x] b) Repatarea acceselor de obstrucţie[x] c) Anomalii atopice de constituţie[x] d) Dereglări obstructive a bronşiilor mici la spirogramă[ ] e) Dereglări restrictive a ventilaţiei pulmonare externe conform datelor

spirografiei------------------------------------------------------------------111. CM Astmul bronşic la copii trebuie să fie diferenţiat de următoarele

patologii:[x] a) Aspiraţie de corp străin[x] b) Astmul cardiac[x] c) Mucoviscidoza[ ] d) Pneumonia acută[x] e) Bronşita obstructivă------------------------------------------------------------------112. CM Simptomele caracteristice pentru clinica astmului bronşic la copiii de

vârstă fragedă sunt:[x] a) Accese repetate de dispnee[x] b) Expiraţie prelungită[ ] c) Sunet percutor atenuat local[x] d) Raluri umede de calibru mare şi mediu în timpul expiraţiei[ ] e) Respiraţie diminuată local------------------------------------------------------------------113. CM Simptomele clinice ale statusului astmatic la copii sunt:[x] a) Acces de dispnee care nu trece după terapia tradiţională mai mult de 6 ore[x] b) Dereglări din partea sistemului nervos[x] c) Dezvoltarea plămânului „mut", dispariţia tusei[ ] d) Acces de dispnee care a trecut după 4 ore de la începutul terapiei[ ] e) În plămâni respiraţie aspră, expiraţie prelungită, raluri umede------------------------------------------------------------------114. CM Criteriile de gravitate pentru astmul bronşic la copii sunt:[x] a) Frecvenţa acceselor de dispnee[x] b) Caracterul şi durata acceselor[ ] c) Frecvenţa IRVA[x] d) Frecvenţa crizelor nocturne[x] e) Toleranţa la efort fizic------------------------------------------------------------------115. CM Cauzele dezvoltării statusului astmatic la copii sunt următoarele:[x] a) Anularea nemotivată a glucocorticoizilor din tratament[ ] b) Folosirea hipersensibilizanţilor[x] c) Folosirea necontrolată şi îndelungată de adrenomimetici[x] d) Acutizarea procesului inflamator în plămâni[ ] e) Inhalaţii de gucocorticoizi------------------------------------------------------------------116. CM Factorii de risc, crescut în astmul bronşic la copii, sunt:[x] a) Predispoziţia genetică[x] b) Infecţiile virale frecvente cu antibioticoterapia necontrolată[x] c) Diateza alergică în primii ani de viaţă[ ] d) Absenţa maladiilor alergice la rude[x] e) Disfunctia sistemului nervos vegetativ------------------------------------------------------------------117. CS Pentru pneumoniile destructive este specific:[ ] a) Leucopenie[x] b) Leucocitoza > 20x109/l[ ] c) Deviere la dreapta a formulei leucocitare[ ] d) VSH majorat pînă la 20mm/oră

PA

[ ] e) Limfocitoză------------------------------------------------------------------118. CS Sindromui lobului mediu este:[ ] a) Pneumonie franco - lobară a lobului mediu[ ] b) Pneumonie destructivă a lobului mediu[ ] c) Atelectazie a lobului mediu[x] d) Afectarea izolată a lobului mediu[ ] e) Pneumonie on focar a lobului mediu------------------------------------------------------------------119. CS Diagnosticul definitiv in pneumonie acută ca regulă se stabileşte in baza:[ ] a) Scintigrafiei pulmonare[ ] b) Spirograifiei[ ] c) Bronhoscopiei[x] d) Radiografiei cutiei toracice[ ] e) Bronhografiei pulmonare------------------------------------------------------------------120. CS Semnul ce nu caracterizează bronhopneumonia în focar este:[ ] a) Evoluează cu sindrom toxicoinfecţios sever, care domină examenul fizic

pulmonar[ ] b) Este cea mai frecventă formă în pneumologia pediatrică[ ] c) Se localizează bilateral, diseminat sau paravertebral[x] d) Se produce preponderent la sugar şi la copilul până la 5 ani[ ] e) Radiologic se exprimă prin opacităţi cu diametrul până la 2-3 cm------------------------------------------------------------------121. CS Care pneumonie va evolua cu sindromul abdominal:[ ] a) Pneumoniile polisegmentare[ ] b) Pneumoniile interstiţiale[x] c) Pneumoniile localizate în segmentele bazale[ ] d) Pneumoniile distructive[ ] e) Pneumoniile lobului mediu cu component atelectatic------------------------------------------------------------------122. CS Care semn clinic nu este caracteristic pentru pneumonia segmentară:[ ] a) Se afectează unul sau câteva segmente[ ] b) Tabloul clinic cu expresivitate generală minoră[x] c) Simptomatica pulmonară este foarte exprimată[ ] d) Deseori evoluează cu component atelectatic[ ] e) Radiologic se vizualizează printr-o opacitate de formă triungiulară cu vârful

în hil------------------------------------------------------------------123. CS Indicaţi simptomul clinic specific pentru pneumonia acută necomplicată:[ ] a) Expir lung însoţit de geamăt[ ] b) Accentuarea zgomotelor respiratorii[ ] c) Majorarea excursiilor respiratorii în zona afectată[ ] d) Raluri distanţionate[x] e) Raluri umede buloase mici şi crepitante localizate, ce nu dispar la tuse------------------------------------------------------------------124. CS Factorul etiologic în pneumonia franco - lobară este:[ ] a) Staphilococcus aureus[ ] b) Bacilul haemofilus[ ] c) Klebsiella pneumoniae[ ] d) Streptococul hemolitic[x] e) Pneumococul------------------------------------------------------------------125. CM Dispensarizarea copiilor ce au suportat pneumonii acute necomplicate

include:[x] a) Supravegherea medicului de familie pentru o perioadă de 3 luni[ ] b) Efectuarea controlului radiologic în dinamică[ ] c) Efectuarea probelor funcţionale pulmonare în dinamică[x] d) Corecţia stărilor de fon (anemie, rahitism etc.)[x] e) Efectuarea măsurilor de fortificare a statutului fizic prin administrarea de

vitamine (A, B5, B12, E)------------------------------------------------------------------126. CM Criteriile de diagnostic a pneumoniilor acute după OMS recomandate

pentru sectorul primar sunt:[x] a) Tuse[x] b) Polipnee peste >50 res/min[ ] c) Prezenţa sindromului obstructiv[x] d) Dispnee, tahipnee, tiraj intercostal şi subcostal[x] e) Refuz la supt------------------------------------------------------------------127. CM Pentru pneumonia acută sunt caracteristice[x] a) Dispnee în lipsa sindromului obstructiv[ ] b) Respiraţie însoţită de geamăt[x] c) Raluri umede buloase mici localizate[ ] d) Emfizem pulmonar[x] e) Tiraj inter- şi subcostal------------------------------------------------------------------128. CM Tabloul clinico-paraclinic pentru insuficienţa respiratorie de gradul I

sunt:[x] a) Absenţa dispneei în repaus[ ] b) Cianoza periorală constantă[ ] c) Tensiunea arterială micşorată[x] d) Componenţa gazelor sanguine normală sau uşor micşorată[ ] e) Cianoza periorală se păstrează la oxigenoterapie cu 40-50% O2------------------------------------------------------------------129. CM Variantele clinice în pneumoniile acute necomplicate sunt:[x] a) Pneumonie interstiţială

[x] b) Pneumonie franco-lobară[ ] c) Pneumonie destructină[x] d) Bronhopneumonie în focare confluente[ ] e) Pleuropneumonie------------------------------------------------------------------130. CM Indicaţiile pentru puncţia pleurală sunt:[ ] a) Pneumonie destructivă[ ] b) Pleurezie fibrinoasă[x] c) Piotorax[ ] d) Atelectazie a lobului mediu[x] e) Pleurezie exudativă------------------------------------------------------------------131. CM Pentru pneumoniile cu focare confluente este caracteristic:[x] a) Instalarea focarelor masive de infiltraţie pulmonară[ ] b) Afectare bilaterală[x] c) Focarele de condensare au tendinţă de destrucţie şi abcedare[ ] d) Evoluează cu sindrom obstructiv[x] e) Evoluează cu sindrom toxico-infecţios sever------------------------------------------------------------------132. CM Ce afirmaţii pentru pleureziile metapneumonice sunt corecte:[ ] a) Se dezvoltă concomitent cu procesul pulmonar inflamator[x] b) Pleurezia se dezvoltă la a 2-3-a săptămână de la debutul pneumoniei[x] c) Exudatul pleural este seros-fibrinos[x] d) În examenul sîngelui se constată majorarea considerabilă a VSH-ului (40-

60mm/min)[x] e) Complexele imunocirculante sunt majorate------------------------------------------------------------------133. CM Criteriile de diagnostic în pneumonia acută la copil sunt:[x] a) Prezenţa tusei[x] b) Respiraţia accelerată[x] c) Tirajul spaţiilor inercostale[ ] d) Dispnee expiratorie[ ] e) Cianoza generalizată------------------------------------------------------------------134. CM Ce afirmaţii vor fi corecte pentru pneumonia streptococică:[x] a) Infectare pe cale limfogenă[x] b) Procesul de curge cu un component interstiţial accentuat[ ] c) Debutul maladiei cu simptomatologie nemanifestă[x] d) Datele fizicale pulmonare sunt puţin informative[ ] e) Pleura se afectează foarte rar------------------------------------------------------------------135. CM Ce afirmaţii vor fi corecte pentru pneumonia stafilocică:[ ] a) Se întâlneşte mai frecvent la preşcolar şi şcolar[x] b) Debutul maladiei este brutal[ ] c) Tabloul radiologic este mai sărac decât datele fizicale[x] d) Foarte frecvent evoluează cu pleurezie masivă[x] e) Decurge cu sindrom toxico-infecţios foarte sever------------------------------------------------------------------136. CM Ce date fizicale sunt caracteristice pentru pneumnia franco-lobară:[ ] a) Respiraţie aspră în plămâni[x] b) Spută ruginită[ ] c) Emfizem pulmonar[x] d) Crepitaţie indux[x] e) Crepitaţie redux------------------------------------------------------------------137. CS În tratamentul bronşitei acute simple la copii se utilizează:[ ] a) Antibiotice[ ] b) Cardiace[ ] c) Anticoagulante[ ] d) Antitusive[x] e) Expectorante------------------------------------------------------------------138. CS Semnul de reper în bronşita acută simplă la copii:[ ] a) Dispnea[ ] b) Matitate unilaterală[ ] c) Raluri stabile[x] d) Raluri difuze uscate[ ] e) Raluri localizate------------------------------------------------------------------139. CS Semnul fizic de bază în bronşita obstructivă la copii este:[ ] a) Matitate toracală[ ] b) Inspiraţie prelungită[x] c) Expiraţie prelungită pe fon de raluri difuze uscate[ ] d) Raluri stabilite[ ] e) Raluri localizate------------------------------------------------------------------140. CS Ce semn marchează diferenţa între bronşita obstructivă şi bronşita

simplă la copii:[ ] a) Tusea convulsivă[x] b) Expiraţia prelungită pe fon de raluri difuze uscate[ ] c) Matitate percutorie[ ] d) Tusea bitonală[ ] e) Dispnea------------------------------------------------------------------141. CS Cu ce este legată epidemilogia bronşitelor acute?[ ] a) Cu infectiile bacteriene[x] b) Cu infecţiile virotice respiratorii

PA

[ ] c) Cu infecţiile protozoice[ ] d) Cu helminţi[ ] e) Cu micoze------------------------------------------------------------------142. CM Cei mai frecvenţi factori etiologici în morbiditatea bronşitelor acute la

copii sunt:[x] a) Factorii alergici[ ] b) Factorii mecanici[x] c) Factorii bacterieni[x] d) Factorii virotici[ ] e) Factorii chimici------------------------------------------------------------------143. CM Care particularităţi anatomo-fiziologice predispun copiii la bronşite:[x] a) Dimensiunile căilor respiratorii[x] b) Predispunerea mucoasei la edemaţie[ ] c) Pozitia mai ridicată a diafragmei[x] d) Dezvoltarea insuficientă a cartilajului bronsic[ ] e) Diametrul relativ mai mare al vaselor sanguine pulmonare------------------------------------------------------------------144. CM În tratamentul bronşitei acute simple la copii de vârstă fragedă se

utilizează:[x] a) Preparate antibacteriene[x] b) Vasodilatatoare[x] c) Expectorante[ ] d) Antitusive[x] e) Tratament simptomatic------------------------------------------------------------------145. CM Semnele obstrucţiei la copii sunt:[ ] a) Inspiraţie prelungită[x] b) Expiraţie prelungită[x] c) Dispnee expiratorie[x] d) Respiraţie zgomotoasă[x] e) Raluri difuze uscate şi umede (de calibru mare şi mijlociu)------------------------------------------------------------------146. CM Semnele de reper ale unui corp străin în bronhii la copii sunt:[x] a) Debut lent[x] b) Tusea bitonală[ ] c) Examenul obiectiv[x] d) Vârsta copilului[x] e) Debut acut------------------------------------------------------------------147. CM Semnele de reper în bronşiolită la copii sunt:[ ] a) Sunet "de cutie"[x] b) Dispnee pronunţată[x] c) Raluri crepitante[x] d) Expiraţie prescurtată[x] e) Semne de intoxicaţie------------------------------------------------------------------148. CM Semnele de reper în bronşita acută simplă la copii sunt:[ ] a) Dispnee[x] b) Percutor sunet de cutie[x] c) Raluri uscate difuze[x] d) Raluri umede de calibru mare si mijlociu[ ] e) Raluri localizate------------------------------------------------------------------149. CM Semnele clinice de reper în bronşită obstructivă la copii sunt: [x] a) Expiraţie prelungită[ ] b) Inspiraţie prelungită[ ] c) Raluri localizate[x] d) Raluri difuze[x] e) Ralurile se aud la distanţă------------------------------------------------------------------150. CM La formularea dianosticului de bronşită obstructivă la copii se ţine cont

de următoarele:[x] a) Fonul premorbid[ ] b) Starea socială a familiei[x] c) Anotimpul[x] d) Factorii ereditari[x] e) Accese repetate de tuse nocturne------------------------------------------------------------------151. CS Copiii cu ce patologie au predispoziţie la bronşite?[ ] a) Cu reumatism[ ] b) Cu viciu cardiac dobândit[x] c) Cu IRVA frecvente[ ] d) Cu pielonefrita secundară[ ] e) Cu hepatită virală acută------------------------------------------------------------------152. CS Cauza trombocitopatiilor constă în:[ ] a) Scăderea factorului Willebrand[x] b) Disfuncţia trombocitară[ ] c) Afectarea mixtă a hemostazei[ ] d) Coagulopatie nedeterminată[ ] e) Reducerea numărului de trombocite------------------------------------------------------------------153. CS Ce investigaţie nu confirmă diagnosticul de trombocitopenie?[ ] a) Mielograma[ ] b) Determinarea anticorpilor antitrombocitari

[ ] c) Aprecierea numărului de trombocite[ ] d) Determinarea timpului de sângerare[x] e) Determinarea timpului de coagulare------------------------------------------------------------------154. CS Pentru confirmarea diagnosticului de trombocitopatie nu are

semnificaţie:[ ] a) Aprecierea caracterului ereditar al maladiei[ ] b) Determinarea structurii morfologice a trombocitelor[ ] c) Determinarea numărului de trombocite[x] d) Aprecierea funcţiei fibrinolitice[ ] e) Evaluarea factorilor trombocitari------------------------------------------------------------------155. CS Testul ce nu caracterizează sistemul vascular trombocitar:[ ] a) Durata sângerării după Duke[ ] b) Aprecierea numărului de trombocite[ ] c) Aprecierea morfologiei trombocitare[x] d) Aprecierea timpului trombinei[ ] e) Aprecierea funcţiilor trombocitare------------------------------------------------------------------156. CS Trombocitopenia este determinată de:[ ] a) Scăderea vădită a factorului Willebrand[ ] b) Lipsa factorului antihemofilic A[ ] c) Disfuncţia trombocitară[ ] d) Lipsa factorului antihemofilic B[x] e) Reducarea numărului de trombocite------------------------------------------------------------------157. CS Boala Willebrand se caracterizează prin:[ ] a) Hemoragii abundente[ ] b) Tip hematom de sângerare[x] c) Tip mixt de sângerare[ ] d) Hemartroze[ ] e) Erupţii vascular-purpurale------------------------------------------------------------------158. CS În purpura trombocitopenică indicaţia de urgenţă pentru splenectomie

este:[ ] a) Metroragia masivă[ ] b) Hemoragia internă[x] c) Hemoragia intracraniană[ ] d) Hematuria masivă[ ] e) Epistaxisul de durată------------------------------------------------------------------159. CM Cele mai frecvente cauze ce condiţionează debutul purpurei

trombocitopenice idiopatice sunt:[x] a) Vaccinurile profilactice[x] b) Infecţiile bacteriene[x] c) Infecţiile virale[x] d) Diatezele alergice[ ] e) Fondalul premorbid nefavorabil------------------------------------------------------------------160. CM Confirmarea diagnozei de trombocitopenie constă în:[x] a) Determinarea anticorpilor antitrombocitari[x] b) Determinarea timpului de sângerare[x] c) Estimarea mielogramei[ ] d) Determinarea timpului de coagulare[x] e) Aprecierea numărului de trombocite------------------------------------------------------------------161. CM Trombocitopatiile se caracterizează prin:[x] a) Caracter ereditar[ ] b) Caracter congenital[ ] c) Tip hematom de sângerare[x] d) Peteşii şi echimoze[x] e) Timp îndelungat de sângerare------------------------------------------------------------------162. CM Trombocitopenia se manifestă prin următoarele simptoame:[x] a) Gingivoragii[x] b) Epistaxis[ ] c) Hematoame[x] d) Echimoze[x] e) Metroragii------------------------------------------------------------------163. CM În terapia trombocitopatiilor sunt indicate:[ ] a) Terapia hormonală - grupul prednizolonei[ ] b) Dezagregante - curantil, trental[x] c) Sulfatul de magneziu, carbonat de litiu[ ] d) Plasma proaspăt congelată[x] e) Masa trombocitară------------------------------------------------------------------164. CM În trombocitopatii pot fi dereglate următoarele funcţii:[x] a) Funcţia de adgezivitate şi agregare[ ] b) Funcţia de coagulare sanguină[x] c) Funcţia de contractibilitate a cheagului sanguin[ ] d) Funcţia fibrinolitică[ ] e) Funcţia de autoliză------------------------------------------------------------------165. CM În tratamentul trombocitopeniilor sunt indicate:[x] a) Terapia hormonala[x] b) Hemostatice locale

PA

[ ] c) Plasma nativă[x] d) Splenectomia operatorie[x] e) Splenectomia medicamentoasa------------------------------------------------------------------166. CM Trombocitopeniile la copii au caracter:[x] a) Ereditar[ ] b) Congenital[x] c) Autoimun[x] d) Heteroimun[x] e) Neimun------------------------------------------------------------------167. CM La copii mai frecvent se întâlnesc trombocitopeniile:[ ] a) Ereditare[ ] b) Congenitale[x] c) Autoimune[x] d) Heteroimune[ ] e) Neimune------------------------------------------------------------------168. CM La un copil cu sindrom hemoragic pronunţat şi cu reducerea numărului

de trombocite au fost administrate următoarele preparate. Care indicaţii sunt corecte:

[x] a) Aplicaţii cu acid aminocapronic[x] b) Aplicarea masei hemostatice[ ] c) Administrarea subcutanată a heparinei[x] d) Administrarea hormonilor glucocorticoizi[x] e) Perfuzia masei trombocitare------------------------------------------------------------------169. CM Pentru bolnavii cu purpură trombocitopenică idiopatică nu este

caracteristic:[ ] a) Sindromul hemoragic cutanat[x] b) Splenomegalia[x] c) Limfadenopatia[ ] d) Metroragiile[x] e) Hepatomegalia------------------------------------------------------------------170. CM Splenectomia în purpura trombocitopenică idiopatică se efectuiază:[x] a) În forma umedă cu evoluţie de peste 6 luni[x] b) În forma acută cu sîngerări grave[x] c) Suspecţie la hemoragie intracraniană[ ] d) Sindrom hemoragic cutanat generalizat[ ] e) Hemoragii în organele interne------------------------------------------------------------------171. CM Ce afirmaţii sunt corecte pentru purpura trombocitopenică:[x] a) Morbiditatea este maximă la vârsta copilăriei[x] b) Frecvenţa formelor acute şi cronice este echivalentă[x] c) Există o netă predominanţă a afectării sexului feminin[x] d) Mai frecvent sunt afectaţi copiii de 3-7 ani[ ] e) Dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor este în retardare------------------------------------------------------------------172. CS Pentru criza hemolitică nu este caracteristic:[ ] a) diminuarea cantităţii de eritrocite[ ] b) reticulocitoza[ ] c) icterul sclerotegumentar[ ] d) hiperbilirubinemia[x] e) fierul seric diminuat------------------------------------------------------------------173. CS Cel mai informativ criteriu în cadrul hemolizei intravasculare este:[ ] a) majorarea bilirubinei indirecte[ ] b) reticulocitoza[ ] c) icterul[x] d) creşterea hemoglobinei plasmatice[ ] e) majorarea indicelui color------------------------------------------------------------------174. CS Criteriul esenţial de laborator în hemoliza extravasculară este, cu

excepţie:[ ] a) majorarea bilirubinei indirecte[ ] b) sferocite, microcite[x] c) majorarea bilirubinei directe[ ] d) reticulocitoza[ ] e) splenomegalia------------------------------------------------------------------175. CS În cadrul sferocitozei ereditare eritrocitele au următoarea caracteristică:[ ] a) diametrul majorat[ ] b) creşte diametrul, se micşorează grosimea[x] c) scade diametrul, se măreşte grosimea[ ] d) scade diametrul, se micşorează grosimea[ ] e) eritrocitele nu se schimbă------------------------------------------------------------------176. CS În mielogramă în perioada de criză hemolitică în cadrul microsferocitozei

ereditare se depistează:[ ] a) inhibarea stemului eritroid[ ] b) hiperplazia tuturor sistemelor[ ] c) lipsa de modificări[x] d) sporirea sistemului eritroid[ ] e) prezenţa megacariocitelor------------------------------------------------------------------

177. CS Pentru criza hemolitică în cadrul sferocitozei ereditare nu este caracteristic:

[ ] a) paliditate[ ] b) icter[ ] c) mărirea splinei[x] d) mărirea ganglionilor limfatici[ ] e) culoarea normală a scaunului------------------------------------------------------------------178. CS Pentru sferocitoza ereditară nu este caracteristic:[ ] a) anemia[ ] b) reticulocitoza[ ] c) microsferocitoza[x] d) eritrocitele în formă de ţintă[ ] e) scăderea rezistenţei osmotice minime a eritrocitelor------------------------------------------------------------------179. CS Pentru B-talasemie nu este caracteristice:[ ] a) anemia[ ] b) eritrocitele în formă de ţintă[ ] c) majorarea fierului seric[ ] d) hipocromia[x] e) hipercromia------------------------------------------------------------------180. CS În anemia falciformă se depistează totul, în afară de:[ ] a) eritrocitele în formă de ţintă[ ] b) eritrocitele în formă de seceră[x] c) mărirea nivelului hemoglobinei fetale[ ] d) în perioada de criză - şocul hipovolemic[ ] e) criza vaso-ocluzivă------------------------------------------------------------------181. CS Anemia hemolitică dobăndită, legată de administrarea medicamentelor,

este:[ ] a) autoimună[x] b) heteroimună[ ] c) izoimună[ ] d) transimună[ ] e) neimună------------------------------------------------------------------182. CS În cadrul tratamentului anemiei hemolitice imune pe primul plan se

impun:[ ] a) terapia de substituţie[x] b) glucocorticoizii[ ] c) splenectomia[ ] d) citostaticele[ ] e) prepatatele dezagregante------------------------------------------------------------------183. CS În tratamentul talasemiei nu se folosesc:[x] a) hormoni[ ] b) masă eritrocitară[ ] c) desferal[ ] d) vitamine[ ] e) transfuzia celulelor stem------------------------------------------------------------------184. CS Tratamentul sferocitozei ereditare include totul, în afară de:[x] a) transfuziile regulate de masă eritrocitară[ ] b) transfuziile de masă eritrocitară la scăderea hemoglobinei sub 60g/l[ ] c) splenectomie[ ] d) desferal[ ] e) terapie simptomatică------------------------------------------------------------------185. CS Metoda cea mai eficientă de tratament în sferocitoza ereditară este:[ ] a) transfuzii de masă eritrocitară[ ] b) desferal[x] c) splenectomie[ ] d) terapia simptomatică[ ] e) vitaminoterapia------------------------------------------------------------------186. CS În tratamentul anemiei hemolitice este contraindicat:[ ] a) vitaminoterapia[x] b) preparatele fierului[ ] c) desferalul[ ] d) transfuziile de masă eritrocitară[ ] e) trasfuzia celulelor stem------------------------------------------------------------------187. CM Criteriile de hemoliză sunt:[ ] a) reticulocitopenie[x] b) nivel scăzut de eritrocite şi hemoglobină[x] c) reticulocitoză[x] d) icteru[x] e) [creşterea bilirubinei indirecte------------------------------------------------------------------188. CM Care afirmaţii sunt corecte în cadrul hemolizei intravasculare:[x] a) cauza-sindrom CID[x] b) cauza - transfuziile de sânge incompatibil[x] c) hemoglobinemia[ ] d) prezenţa sferocitelor, microcitelor[x] e) hemoglobinuria------------------------------------------------------------------

PA

189. CM Pentru sferocitoza eriditara sunt corecte:[ ] a) hemoliza intravasculară[x] b) hemoliza intracelulară[ ] c) eritrocitele în formă de ţintă[x] d) microcitoza[x] e) curba Price-Jones deviată în stânga------------------------------------------------------------------190. CM Pentru sferocitoza eriditara sunt corecte:[x] a) deficitul proteinei membranare[ ] b) epistaxisul[x] c) tipul autozom - dominant de transmitere[x] d) splenomegalia[x] e) reducerea rezistenţei osmotice minime a eritrocotelor------------------------------------------------------------------191. CM Pentru criza hemolitică în cadrul microsferocitozei ereditare sunt

caracteristice:[x] a) paliditatea[x] b) icterul[x] c) mărirea splinei[ ] d) mărirea ganglionilor limfatici[ ] e) epistaxisul------------------------------------------------------------------192. CM În microsferocitoza ereditară se observă:[ ] a) suprimarea sistemului eritroid[x] b) reducerea rezistenţei osmotice a eritrocitului[ ] c) reducerea indicelui de culoare[x] d) reducerea diametrului eritrocitului[ ] e) curba Price-Jones deviată în dreapta------------------------------------------------------------------193. CM Simptomele B-talasemiei sunt:[x] a) diminuarea nivelului de eritrocite şi hemoglobină[x] b) eritrocitul sub formă de „ţintă"[x] c) sporirea nivelului fierului seric[ ] d) sporirea indicelui de culoare[ ] e) reducerea nivelului fierului seric------------------------------------------------------------------194. CM În tratamentul talasemiei se folosesc:[x] a) hemotransfuziile[x] b) desferalul[x] c) splenectomia[ ] d) prednisolonul[ ] e) preparatele fierului------------------------------------------------------------------195. CM Simptomele clinice ale anemiei falciforme sunt:[x] a) anemia[x] b) icterul[x] c) crizele vaso-ocluzive[x] d) crizele aplastice[ ] e) hemoragii------------------------------------------------------------------196. CM Pentru sferocitoza eriditara sunt corecte:[ ] a) se depistează în vârsta înaintată[x] b) predispoziţie la litiază biliară[x] c) microsferocitoza[ ] d) eritrocite sub formă de „ţintă"[x] e) deficitul proteinei membranare------------------------------------------------------------------197. CM Pentru B- talasemie sunt caracteristice:[x] a) mărirea hemoglobinei fetale[x] b) dereglarea sintezei lanţurilor globinei[x] c) hipocromia[ ] d) diminuarea fierului seric[x] e) eritrocitele sub formă de „ţintă"------------------------------------------------------------------198. CM Pentru anemia hemolotică prin deficitul de glucozo-6-fosfat dehi-

drogenaza sunt corecte:[x] a) criza apare după administrarea medicamentelor[x] b) hemoliza intravasculară[ ] c) hemoliza intracelulară[x] d) hemoglobinuria[x] e) majorarea bilirubinei indirecte------------------------------------------------------------------199. CM Pentru anemia hemolitică autoimună sunt corecte:[ ] a) debutul lent[x] b) debutul acut[x] c) durerile abdominale, febra, urina întunecată[ ] d) proba Coombs directă negativă[x] e) efectul pozitiv de la glucocorticoizi------------------------------------------------------------------200. CM În anemia falciformă se constată:[x] a) criza megaloblastica[x] b) eritrocite în formă de seceră[x] c) eritrocite sub formă de „ţintă"[ ] d) majorarea hemoglobinei fetale[x] e) microcite------------------------------------------------------------------201. CM Tratamentul sferocitozei ereditare include:

[ ] a) transfuzii regulate de masă eritrocitară[x] b) transfuzii de masă la hemoglobină mai mică de 60 g/l[x] c) splenectomie[ ] d) preparate de fier[x] e) terapie simptomatică------------------------------------------------------------------202. CM În tratamentul talasemiei pot fi folosite:[x] a) masă eritrocitară[x] b) transfuzii de celule stem[x] c) transplant de măduvă osoasă[x] d) desferal[ ] e) preparate de fier------------------------------------------------------------------203. CM Un copil de 10 luni internat cu 138,6oC, slăbiciune, paliditate, icter,

splenomegalie. Tata a suferit de o boală hematologică şi lui i-a fost extirpată splina. Analiza sângelui: Hb - 44g/l, Er. - 1,4 x1012/l, IC - 0,94; reticulocite 18%. Diagnosticul preventiv şi terapia de urgenta :

[ ] a) hepatită[x] b) criză hemolitică[x] c) anemie ereditară[x] d) transfuzii de masă eritrocitară[ ] e) preparate de fier------------------------------------------------------------------204. CM Pentru criza hemolitică în cadrul deficitului de glucozo-6-fosfat dehi-

drogenază sunt corecte:[x] a) e legată de administrarea medicamentelor[x] b) se manifestă pe fondul infecţiei[x] c) reticulocitoză marcată[x] d) hemoglobinemie[ ] e) hipocromie------------------------------------------------------------------205. CM Pentru anemiile hemolitice autoimune sunt corecte:[x] a) se leagă cu antigenii termici[x] b) se leagă cu antigenii hipotermici[ ] c) au caracter ereditar[x] d) debut acut[x] e) dureri în abdomen, febră, icter------------------------------------------------------------------206. CM Semne de hemoliză intravasculară:[x] a) aglutinarea spontană a eritrocitelor[x] b) hemoglobinemie[x] c) hemoglobinurie[x] d) hepatosplenomegalie[ ] e) reducerea numărului de reticulocite------------------------------------------------------------------207. CM Pentru criza hemolitică în sferocitoza ereditară sunt corecte[x] a) paliditatea[x] b) icterul[ ] c) hepatomegalia[x] d) splenomegalia[ ] e) hemoragiile nazale------------------------------------------------------------------208. CM Pentru anemia hemolitică prin deficit de glucozo-6-fosfatdehidroge-

nază sunt corecte următoarele:[x] a) mai frecvent se întâlneşte la barbaţi[x] b) hemoliza - peste 48 ore după administrarea medicamentelor[ ] c) splenectomia eficientă[x] d) hemoliza intravasculară[x] e) hemoglobinuria------------------------------------------------------------------209. CM În cadrul talasemiei la bolnavi se observă:[x] a) oasele cutiei craniene au aspectul „periei" (semnul „ariciului")[x] b) craniul de turn[x] c) reţinerea creşterii copilului[ ] d) hipoplazia măduvei osoase[x] e) urolitiaza şi litiaza biliară frecvente------------------------------------------------------------------210. CM La o fetiţă de 2 ani pe fondul IRVA au apărut brusc paliditatea, icterul,

dureri în abdomen, t 38,6° C. S-a depistat splenomegalia. Analiza generală a sângelui: Hb - 60 gr/l; Er -2,0x1012/l; IC - 0,9; diametrul eritrocitelor 5,5-6,0 mkm; reticulocite - 15%o; bilirubină totală 76 mmol/l, indirectă - 73 mmol/l; ALAT - 0,27, ASAT - 0,32 mmol/l. Care afirmaţii sunt corecte:

[x] a) criză hemolitică[ ] b) hepatită virală[x] c) boală sferocitară[x] d) introducerea masei eritrocitare[ ] e) indicarea preparatelor de fier------------------------------------------------------------------211. CS Nivelul hemoglobinei la nou-născut imediat după naştere constituie:[ ] a) 100-140 g/l[ ] b) 110-130 g/l[ ] c) 120-140 g/l[ ] d) 140-160 g/l[x] e) 180-240 g/l------------------------------------------------------------------212. CS Nivelul hemoglobinei la sugarul sănătos nu trebuie să fie mai jos de:[ ] a) 90

PA

[ ] b) 100[x] c) 110[ ] d) 120[ ] e) 130------------------------------------------------------------------213. CS Cauza mai frecventa de dezvoltare a anemiei fieriprive la copii este: [ ] a) maladiile cronice[x] b) factorul alimentar[ ] c) hemoragiile cronice[ ] d) dereglarea absorbţiei fierului[ ] e) bolile infecţioase------------------------------------------------------------------214. CS În diagnosticul anemiei fieriprive cel mai important indice este:[ ] a) hipocromia[ ] b) prezenţa sursei de hemoragie[x] c) scăderea nivelului fierului seric[ ] d) raţia alimentară insuficientă în fier[ ] e) creşterea viguroasă a copilului------------------------------------------------------------------215. CS În cadrul anemiei fieriprive se reduc următorii factori, în afară de:[ ] a) procentul de saturaţie a transferinei[ ] b) nivelul fierului seric[ ] c) nivelul fieritinei în ser[ ] d) concentrarea hemoglobinei în eritrocit[x] e) capacitatea fierocaptantă a serului sanguin------------------------------------------------------------------216. CS În tratamentul anemiei fieriprive de gr. II este indicat:[ ] a) produselor alimentare vegetale[ ] b) transfuzii de sînge[ ] c) bucatelor preparate din ficat[x] d) preparatelor de fier pentru administrarea perorală[ ] e) preparatelor de fier pentru administrarea parenterală------------------------------------------------------------------217. CS Intensitatea absorbţiei fierului din preparatele medicamentoase depinde

preponderent de:[ ] a) aciditatea sucului gastric[ ] b) activitatea amilazei salivare[ ] c) starea funcţiei secretorii a stomacului[x] d) proprietăţile chimice ale compuşilor fierului, care intră în componenţa

preparatelor medicamentoase[ ] e) activitatea proteolitică gastrică------------------------------------------------------------------218. CS Anemia "tardivă" a prematurilor este:[ ] a) hemolitică[x] b) fieriprivă[ ] c) posthemoragică[ ] d) aplastică[ ] e) ereditară------------------------------------------------------------------219. CS Din care produs alimentar fierul se asimilează mai bine:[x] a) carne[ ] b) fructe[ ] c) legume[ ] d) făinoase[ ] e) lactate------------------------------------------------------------------220. CS Pentru anemia B12 deficitară nu este caracteristic:[ ] a) tipul megaloblastic de hematopoieză[ ] b) dereglarea secreţiei factorului intern[ ] c) anemia hipercromă[ ] d) aportul insuficient al vit. B12 cu produsele alimentare[x] e) sporirea nivelului fierului seric------------------------------------------------------------------221. CS Un copil de3ani are manifestări clinico- paraclinice de anemie

fierodeficitară gr.II. Cea mai efIcientă metodă de tratament este:[ ] a) administrarea preparatelor de fier parenteral[ ] b) administrarea preparatelor de fier intravenos[ ] c) administrarea preparatelor de fier per os până la normalizarea

hemoglobinei[x] d) administrarea preparatelor de fier per os până la normalizarea

hemoglobinei încă 2-3 luni[ ] e) numai normalizarea alimentaţiei------------------------------------------------------------------222. CS Copil de 2 luni, născut prematur, este la alimentaţie naturală. Analiza

generală a sângelui: Hb - 130 g/l; Er. - 3,9x1012 /l; Ic.- 0,82; VSH - 7 mm/h. Care recomandaţie este optimală:

[ ] a) administrarea preparatelor de fier în doză curativă[ ] b) numai îmbunătăţirea alimentaţiei mamei[ ] c) numai administrarea preparateor din fier mamei[ ] d) administrarea preparatelor de lapte adaptate[x] e) administrarea preparatelor de fier în doza profilactică------------------------------------------------------------------223. CS Pentru deficitul de fier nu este caracteristic:[ ] a) mai frecvent se depistează la vârsta de 6-24 luni[ ] b) copilul se alimentează îndeosebi cu lapte şi terci de griş[ ] c) deficitul de fier decurge asimptomatic[ ] d) hipocromie

[x] e) nivelul fierului seric este majorat------------------------------------------------------------------224. CS Tratamentul copiilor de vârstă fragedă cu anemie fierodeficitară include

următoarele, excepţie făcând:[ ] a) preparatele de fier 4- 5 mg/kg/24 ore per os[x] b) cura de tratament doar pina la normalizarea hemoglobinei[ ] c) continuarea tratamentulului 2-3 luni numai după normalizarea

hemoglobinei[ ] d) administrarea parenterală a preparatelor de fier în sindromul de

malabsorbţie 1-2 mg/kg/24 ore[ ] e) corecţia raţiei alimentare------------------------------------------------------------------225. CS Ce afirmaţie nu este corectă în cazul anemiilor prin deficit de acid folic:[ ] a) administrarea fenobarbitalului influenţează asupra metabolismului acidului

folic[ ] b) se dezvoltă în patologii maligne[x] c) nu se dezvoltă la alimentarea cu lapte de capră[ ] d) poate fi în sarcină[ ] e) se depistează în sindromul de malabsorbţie------------------------------------------------------------------226. CM Cauzele apariţiei anemiei fierodeficitare la copii sunt:[x] a) insuficienţa fierului în produsele alimentare[ ] b) aplazia măduvei osoase[x] c) sindromul de malabsorbţie[x] d) cerinţele sporite ale copilului în Fe[x] e) bolile infecţioase------------------------------------------------------------------227. CM Depozitul Fe în organism se află în:[ ] a) noduli limfatici[x] b) ficat[ ] c) rinichi[ ] d) ţesut muscular[x] e) splină------------------------------------------------------------------228. CM Tabloul clinic al anemiei fierodeficitare include:[x] a) paliditatea tegumentelor[ ] b) limfadenopatia[x] c) schimbările trofice ale pielii, părului, unghiilor[x] d) suflul sistolic la apex[ ] e) febra------------------------------------------------------------------229. CM Pentru anemia fierodeficitară sunt caracteristice reducerea următorilor

indici:[x] a) hemoglobină[x] b) hematocrit[ ] c) reticulocitele sângelui periferic[x] d) indicele de culoare[x] e) diminuarea moderată a numărului de eritrocite------------------------------------------------------------------230. CM În anemia fierodeficitară se observă:[x] a) diminuarea fierului seric[ ] b) reducerea capacităţii fierocaptante a plasmei[ ] c) hipercromia[x] d) hipocromia[x] e) anizocitoza,poichilocitoza------------------------------------------------------------------231. CM Pentru anemia B12 deficitară sunt caracteristice:[x] a) hematopoieza de tip megaloblastic[ ] b) diminuarea reticulocitelor[x] c) anemia hipercromă[ ] d) sporirea fierului seric[ ] e) anemia microcitară------------------------------------------------------------------232. CM Pentru deficitul latent de fier sunt caracteristice:[ ] a) diminuarea hemoglobinei[x] b) nivelul Hb în normă[x] c) testul disferal pozitiv[x] d) reducerea nivelului fierului seric[ ] e) reticulocitoza------------------------------------------------------------------233. CM În condiţii fiziologice, fierul se absoarbe mai bine din:[x] a) produsele din carne[ ] b) ficat[x] c) produsele din peşte[ ] d) legume[ ] e) fructe------------------------------------------------------------------234. CM Tratamentul anemiei fierodificitare include:[ ] a) fermenti[ ] b) glucocorticoizi[ ] c) vit. B12[x] d) acid ascorbinic[x] e) preparatele fierului------------------------------------------------------------------235. CM Profilaxia anemiei fierodeficitare la sugari indică:[x] a) preparate de Fe în ultimele 3 luni de sarcina[ ] b) alimentarea cu lapte de vaci

PA

[x] c) alimentarea naturală[ ] d) preparate de fier la toţi sugarii[x] e) preparate de fier prematurilor pe parcursul primului an de viaţă------------------------------------------------------------------236. CM Un copil de 7 ani prezintă paliditate, cefalee, dureri abdominale. Analiza

generală a sângelui: Er. - 3,8x1012/l, Hb - 99g/l, Ic - 0,78. Analiza maselor fecale - ouă de helminţi .Indicaţiile optime sunt:

[x] a) mebendazolul[ ] b) naftamolul[ ] c) preperate de fier paranteral[x] d) preperate de fier per os[ ] e) biseptolul------------------------------------------------------------------237. CM Un copil de 2 ani. În anamneză: infecţii respiratorii frecvente, ente-

rocolită. Este palid, pofta de mâncare diminuată. An.generală a sâng elui: Hb - 92 g/l; Er. - 3,8x1012/l; I.c - 0,72, VSH - 7 mm/h. Sunt corecte ur-mătoarele:

[x] a) anemie fierodeficitară[ ] b) tratamentul cu preparatele de Fe să fie efectuate până la normalizarea

indicilor sângelui roşu[x] c) preparatele de fier să fie administrate până la normalizarea hemoglobinei

plus încă 2 luni[ ] d) preparatele de fier administrate parenteral[x] e) doza curativă este de 4-5 mg/kg Fe elementar în 24 ore------------------------------------------------------------------238. CM Un copil de 8 luni este palid, excitat, transpiră, tresare,doarme rau.

Fontanela mare - 2x3 cm., capul de formă patrată, occipit aplatisat. Analiza generală a sângelui: Er. - 3,6x1012/l; Hb -89g/l, I.c - 0,74, VSH - 7 mm/h. Diagnosticul prezumtiv:

[ ] a) anemie gradul I[x] b) anemie gradul II[ ] c) rahitism gr. I, evoluţie acută[ ] d) rahitism gr. II evoluţie acută[x] e) rahitism gr II evoluţie subacută------------------------------------------------------------------239. CM Absorbţia de fier în intestine se dereglează în:[x] a) celiachie[x] b) mucoviscidoză[x] c) parazitoze intestinale[ ] d) rahitism[ ] e) colecistită------------------------------------------------------------------240. CM Care indici confirmă diagnosticul de anemie fierodeficitară:[x] a) diminuarea fierului seric[x] b) mărirea capacităţii generale de conjugare a fierului în plasmă[ ] c) reticulocitoza marcată[x] d) majorarea capacităţii latente de conjugare a fierului[ ] e) macrocitoza------------------------------------------------------------------241. CM La reducerea eritrocitelor în cadrul anemiei fierodeficitare se

depistează:[x] a) anizocitoză, microcitoză[ ] b) eritrocite în formă de ţintă[x] c) poichilocitoză[ ] d) sferocitoză[ ] e) macrocitoză------------------------------------------------------------------242. CM Anemia fierodeficitară e necesar de diferenţiat cu următoarele:[x] a) anemia hemolitică dobândită[x] b) talasemie[ ] c) anemia B12 deficitara[ ] d) hemofilie[x] e) diateza hemoragică------------------------------------------------------------------243. CM Pentru anemia foliodeficitară sunt corecte:[x] a) se dezvoltă la alimentaţia cu lapte de capră[x] b) se observa in cadrul sindroamelor de malabsorbtie[x] c) se dezvoltă în boli maligne[x] d) poate fi în sarcină[ ] e) administrarea fenobarbitalului nu influenţează asupra metabolismului

acidului folic------------------------------------------------------------------244. CM Un copil de 8 luni. În luna a 7-a i-a fost introdus complement sub formă

de terci. Scaun abundent, spumos, lipicios. Coprograma: acizi graşi +++, săpunuri ++. Analiza generală a sângelui: Er. 3,5x1012/l. Hb - 90g/l. Indice de culoare 0,76. Care din afirmaţiile menţionate mai jos sunt corecte:

[ ] a) mucoviscidoză[x] b) celiachie[x] c) anemie fierodeficitară[x] d) excluderea din alimentaţie a terciului din cereale[x] e) administrarea preparate de fier------------------------------------------------------------------245. CM Un copil de 3 luni. Venit în policlinică pentru vaccinare. Analiza sângelui

Er.3,8x10x12/l, Hb - 92 g/l. I.C. - 0,72. Deciziile optime:[x] a) permiterea vaccinării[ ] b) aminarea vaccinarii[ ] c) prescrierea fierului timp de 2 săptămâni[ ] d) nu se prescrie administrarea fierului

[x] e) prescrierea tratamentului cu preparate de fier în decurs de 2 luni per os------------------------------------------------------------------246. CM Care din simptomele sunt caracteristice anemiei fieriprive:[ ] a) tremurul în extremităţi[x] b) modificările pielii, unghiilor, părului[ ] c) splenomegalia[x] d) gustul pervers[ ] e) sindromul hemoragic------------------------------------------------------------------247. CM Anemia microcitară este caracteristică în următoarele:[x] a) deficit de fier[ ] b) anemia B12-deficitară[x] c) intoxicaţie cu plumb[ ] d) patologie membranară a eritrocitelor[x] e) talasemie------------------------------------------------------------------248. CM Anemia macrocitară este caracteristică în următoarele:[x] a) anemie B 12-deficitară[ ] b) talasemie[x] c) anemia Fanconi[x] d) anemia acid folic deficitară[ ] e) enzimopatii------------------------------------------------------------------249. CM Copil de 8 luni se află numai la alimentaţie naturală. Indicele sân-gelui:

Hb - 102g/l, Er. - 4,2x10x12/l, I.C. - 0,72. Concentraţia de fier seric - 14 mkmol/l. Sunt corecte următoarele afirmaţii:

[ ] a) deficitul latent de fier[x] b) anemia fierodeficitară[x] c) introducerea suplementului[ ] d) preparate de fier parenteral[x] e) preparate de fier per os pe 2 luni------------------------------------------------------------------250. CM Un copil de 8 săptămâni, născut prematur cu greutatea de 2500 g. La

alimentaţie naturală. Acuze nu prezintă. Analiza generală a sângelui este normală. Recomandările medicului:

[x] a) preparate de fier profilactic 1-2 mg/kg corp[ ] b) preparate de fier 6 mg/kg corp[ ] c) nu necesită preparate de fier[ ] d) preparate de fier parenteral[x] e) durata profilaxiei până la 1 an------------------------------------------------------------------251. CM În cadrul profilaxiei specifice a anemiei fierodeficitare sunt corecte

urmatoarele afirmaţii:[x] a) se indică preparate de fier prematurilor de la 8 săptămâni[x] b) se indică preparate de fier gravidelor cu sarcină multigemelară[ ] c) doza Fe este 5 mg/kg în zi[x] d) doza Fe este 1-2 mg/kg în zi[ ] e) durata cursului 1-2 ani------------------------------------------------------------------252. CS În artrita juvenilă manifestările sistemice sunt următoarele, cu excepţia:[ ] a) Febră[ ] b) Rash reumatoid[ ] c) Limfadenopatie generalizată[x] d) Sindromul Raynaud[ ] e) Serozitele (pericardita, pleurezie etc. )------------------------------------------------------------------253. CS În care formă de artrită juvenilă e necesară corticoterapia:[ ] a) Forme oligoarticulare[ ] b) Forme poliarticulare[x] c) Forma sistemică fără răspuns la antiinflamatoare[ ] d) Rash reumatoid[ ] e) Iridociclită în debut------------------------------------------------------------------254. CS Care semn tegumentar este specific pentru artrita juvenilă:[x] a) Macule roze cu noduli subcutanaţi[ ] b) Rash " în fluture"[ ] c) Edem periorbital liliachiu[ ] d) Îndurarea şi subţierea pielii feţii[ ] e) "Livedo" vascular cu necroze distale------------------------------------------------------------------255. CS Care semn cutanat este specific pentru lupusul eritematos sistemic:[ ] a) Macule roz cu noduli subcutani[ ] b) Edemul periorbital liliaciu[ ] c) Îndurarea şi subţierea pielii feţei[x] d) Rash-ul „în fluture"[ ] e) „livedo" vascular cu necroze distale------------------------------------------------------------------256. CS Artrita în lupusul eritematos poate avea următoarele semne, cu excepţia:[ ] a) Oligoartrită[ ] b) Poliartrită[ ] c) Afectarea articulaţiilor mari[x] d) Erozivă[ ] e) Asimetrică------------------------------------------------------------------257. CS Pentru confirmarea diagnozei în lupusul eritematos una din datele

paraclinice este hotărîtoare:[ ] a) Anemie

PA

[ ] b) VSH sporit[ ] c) Disproteinemie[ ] d) CIC sporit[x] e) Factor antinuclear peste 1:100------------------------------------------------------------------258. CS Care semn clinic nu este caracteristic pentru dermatomiozită:[ ] a) Edemul periorbital liliachiu[ ] b) Miozita simetrică în centură[ ] c) Atonia intestinală[x] d) Nefrita progresantă în uremie[ ] e) Afecţiuni ale coronarelor------------------------------------------------------------------259. CS Care este medicamentul de elecţie în dermatomiozită:[ ] a) Hidroxiclorochina[ ] b) Metotrexat[ ] c) Azotioprim[x] d) Prednisolon[ ] e) Indometacin------------------------------------------------------------------260. CS Care eate articulaţia cea mai rar afectată în artrita juvenilă:[ ] a) Coxofemurală[ ] b) Radiocarpienă[x] c) Acromioclaviculară[ ] d) Cervicale C1-C2[ ] e) Temporomandibulară------------------------------------------------------------------261. CS Ce nu este caracteristic pentru în periarteriita nodoasă:[ ] a) Leucocitoza[ ] b) Eozinofilia[ ] c) Antigenul HBs[x] d) Trombopenie[ ] e) Hipergamaglobulinemie------------------------------------------------------------------262. CS În etapa iniţială a sclerodermiei sistemice cel mai frecvent semn este:[ ] a) Edemaţierea pielii[ ] b) Anomalii de pigmentare[ ] c) Faţa cu aspect de mască[x] d) Fenomenul vazomotor paroxistic (Raznaud)[ ] e) Ulceraţii tegumentare------------------------------------------------------------------263. CS În sclerodermia sistemică afectarea renală predomină prin: [ ] a) Proces inflamator în interstiţiu[x] b) Leziuni vasculare severe[ ] c) Afectarea bazinetelor[ ] d) Prezenţa refluxului urinar[ ] e) Insuficienţa renală precoce------------------------------------------------------------------264. CS Manifestările articulare în dermatomiozita juvenilă sunt următoarele , cu

excenţia:[ ] a) artralgii[ ] b) artrita neerozivă[ ] c) artrita fugace[x] d) artrita deformantă[ ] e) artrita acută------------------------------------------------------------------265. CS Prognosticul nefavorabil în dermatomiozita juvenilă este determinat de:[ ] a) Afectarea muşchilor coapsei[ ] b) Afectarea muşchilor scapulari[x] c) Afectarea muşchilor faringelui şi esofagului[ ] d) Afectarea muşchilor intercostali[ ] e) Afectarea articulaţiilor------------------------------------------------------------------266. CM Care din explorările enumerate sunt decisive pentru diagnosticul

lupusului eritematos sistemic:[ ] a) Hemograma[ ] b) Proteinograma[x] c) Anti ADN dublu catenar[ ] d) Seromucoidul[x] e) Anticorpi antinucleari------------------------------------------------------------------267. CM Care din explorările enumerate nu sunt decisive pentru diagnosticul

lupusului eritematos sistemic:[ ] a) Anticorpii antinuclear[ ] b) Anti ADN dublu catenar[ ] c) VSH sporit[x] d) Complecşii imunocirculanţi[ ] e) Anticorpi antitrombocitari------------------------------------------------------------------268. CM Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale în poliarteriita nodoasă:[ ] a) afectarea vaselor suprarenale[ ] b) afectarea vaselor cerebrale[x] c) afectarea vaselor renale[x] d) glomerulonefrita progresivă[ ] e) vasculita ureterelor------------------------------------------------------------------269. CM Care grupă musculară sunt mai rar afectate în dermatomiozită juvenilă:[ ] a) Muşchii coapsei

[ ] b) Muşchii gluteali[x] c) Muşchii occipitali[x] d) Muşchii intestinelor[ ] e) Muşchii globilor oculari------------------------------------------------------------------270. CM Care sunt semnele mai informative în diagnosticul sclerodermiei

sistemice:[x] a) Subţierea şi atrofia pielii feţii[ ] b) Febră[x] c) Disfagia[ ] d) Sindromul uric[x] e) Încetinirea pasajului "bolului de bariu"-radiologic------------------------------------------------------------------271. CM Care sunt medicamentele eficiente în tratamentul sclerodermiei

sistemice:[ ] a) Indometacină[x] b) Corticoterapie[x] c) Azatioprină[x] d) Antiagregante[ ] e) Salicilate------------------------------------------------------------------272. CM În care din bolile enumerate poate să apară osteonecroza vasculară:[x] a) Artrita juvenilă[ ] b) Artruita psoriatică[ ] c) Dermatomiozita[ ] d) Sclerodermia sistemică[x] e) Lupusul eritematos sistemic------------------------------------------------------------------273. CM Care din bolile enumerate poate să apară infarctul miocardic la copil:[ ] a) Artrita juvenilă[x] b) Lupusul eritematos sistemic[x] c) Dermatomiozita[ ] d) Sclerodermia sistemică[x] e) Poliarteriita nodoasă------------------------------------------------------------------274. CM Care afirmaţie referitoare la etiopatogenia maladiilor difuze ale ţesutului

conjunctiv sunt adevărate:[x] a) Se includ mediatorii celulari[x] b) Se includ mediatorii plasmatici[ ] c) Scad T-helperii[ ] d) Sporesc T-supresorii[x] e) Sporesc Ig G------------------------------------------------------------------275. CM Care preparate sunt selective în artrita juvenilă sistemică cu grad înalt

de activitate:[ ] a) Salicilatele[x] b) Steroizii[ ] c) Hidroxiclorochina[x] d) Metotrexat[ ] e) Indometacin------------------------------------------------------------------276. CM Care factori predispozanţi sunt decisivi în apariţia artritei juvenile:[ ] a) Anginele des suportate[x] b) Reacţii alergice la medicamente[x] c) Microtraumele frecvente[ ] d) Cariile dentare[x] e) Încălcarea graficului de vaccinare------------------------------------------------------------------277. CM Factorii predispozanţi hotărîtori în apariţia lupusului eritematos

sistemic:[ ] a) infecţiile bacteriene rar suportate[x] b) reacţii alergice la medicamente[x] c) expunerea îndelungată la soare[x] d) încălcarea graficului de vaccinare[ ] e) vîrsta fragedă------------------------------------------------------------------278. CM Care semne clinice mai rar se întilnesc în lupusul eritematos sistemic:[ ] a) afectarea pielii[ ] b) afectarea rinichilor[x] c) afectarea ficatului[ ] d) afectarea SNC[x] e) valvulopatii------------------------------------------------------------------279. CM Care din explorările enumerate sunt hotărîtoare pentru diagnosticul

lupusului eritematos sistemic:[x] a) Leucopenia[ ] b) VSH sporit[x] c) Hipergamaglobulinemia[ ] d) Trombocitoza[x] e) anticorpii antinucleari------------------------------------------------------------------280. CM Care semne clinice sunt hotărîtoare în confirmarea artritei juvenile

forma sistemică :[x] a) artrita cu durata de 6 săptămîni[x] b) febra cu durata mai mare de 14 zile[ ] c) lipsa serozitelor[x] d) hepatosplenomegalia

PA

[x] e) febra------------------------------------------------------------------281. CM Semne clinice specifice pentru dermatomiazită sunt:[x] a) Edem periorbital liliachiu[x] b) Afectarea muşchilor scheletari[ ] c) Artrită deformativă[x] d) Afecţiuni a coronarelor[ ] e) Nefrită progresantă în uremie------------------------------------------------------------------282. CM Semne clinice specifice pentru poliarterita nodoasă sunt:[x] a) "Livedo" vascular[x] b) Afectarea rinichilor[ ] c) Febră[ ] d) Copil afebril[x] e) Hipertensiune arterială------------------------------------------------------------------283. CM Complicaţii frecvente a poliarteritei nodoase sunt:[x] a) Infarct miocardic[ ] b) Deformări articulare[x] c) Uremie[x] d) Hemoragii digestive[ ] e) Greaţă , vărsături------------------------------------------------------------------284. CM Care sectoare a pielii se afectează mai rar în sclerodermia sistemică:[ ] a) Degetele mânii[ ] b) Faţa[ ] c) Braţul , antebraţul[x] d) Trunchiul[x] e) Abdomenul------------------------------------------------------------------285. CM Tratamentul de elecţie al sclerodermiei sistemice include următoarele:[ ] a) antiinflamatoarele nesteroidiene[x] b) d-penicilamina[x] c) colchicina[x] d) corticoterapia[x] e) vasodilatatoarele------------------------------------------------------------------286. CM Prezenţa calcificărilor subcutane sau în fascii necesită diagnosticul

diferenţial al următoarelor maladii:[ ] a) artita juvenilă sistemică[x] b) dermatomiozita[ ] c) Lupusul eritematos sistemic[x] d) Sclerodermie sistemică[ ] e) Poliareriita nodoadă------------------------------------------------------------------287. CM Prezenţa infarctului miocardic la copil necesită diagnostic diferenţial al

următoarelor maladii:[x] a) dermatomiozita[x] b) lupus eritematos sistemic[ ] c) artrita juvenilă sistemică[ ] d) sclerodermia sistemică[x] e) poliarterita nodoasă------------------------------------------------------------------288. CM Prezenţa pleureziei izolate , fără opacităţi în ţesutul pulmonar, este

caracteristică pentru următoarele maladii:[x] a) Artrita juvenilă sistemică[ ] b) Dermatomiozita[x] c) Lupusul eritematos sistemic[ ] d) Sclerodermia sistemică[ ] e) Poliarterita nodoasă------------------------------------------------------------------289. CM Prezenţa hepatomegaliei cu transaminasele crescute necesită

diferenţierea următoarelor maladii:[x] a) Artrita juvenilă sistemică[x] b) Dermatomiozita[x] c) Lupus eritematos de sistem[ ] d) Sclerodermia sistemică[ ] e) Poliarteriita nodoasă------------------------------------------------------------------290. CM Modificări în sumarul urinei, sporirea urinei şi creatininei în serul

sangvin necesită diferenţierea următoarelor maladii:[x] a) sclerodermia sistemică[x] b) dermatomiozita[x] c) lupusul eritematos sistemic[ ] d) poliarterita nodoasă[ ] e) artritei idiopatice juvenile------------------------------------------------------------------291. CM La un copil cu diagnosticul de maladie difuză a ţesutului conjunctiv

nediferenţiată la radiogramele pulmonare în dinamică se intensifică fibroza interstiţială. Diagnosticul diferenţial include:

[x] a) Sclerodermia sistemică[ ] b) Poliarterita nodoasă[x] c) Dermatomiozita[x] d) Lupusul eritematos sisrtemic[x] e) Artrita idiopatică juvenilă------------------------------------------------------------------

292. CM La un copil cu suspecţie la maladie difuză a ţesutului conjunctiv analizele de laborator indică anemia de gr. I, trombocitele peste 400x10 /l, leucocitoză şi VSH moderat crescute. Maladiile mai probabile sunt:

[ ] a) Sclerodermia sistemică[x] b) Poliarterita nodoasă[ ] c) Lupusul eritematos sisrtemic[ ] d) Dermatomiozita[x] e) Artrita idiopatică juvenilă------------------------------------------------------------------293. CM Un copil acuză slăbiciuni în membrele inferioare şi dispnee inspiratorie.

Următoarele investigaţii sunt decisive pentru confirmarea diagnosticului:[ ] a) Proteina serică şi fracţiile ei[ ] b) Ureea[x] c) Enzime serice (LDH, KFK, AST, ALAT)[ ] d) Colesterolul[x] e) Electromiografia------------------------------------------------------------------294. CM Pentru confirmarea artritei juvenile sistemice în debut decesive sunt

următoarele date:[x] a) Hemograma[x] b) VSH[x] c) Trombocitele[ ] d) Sumarul urinei[ ] e) Antistreptolizina-O------------------------------------------------------------------295. CM Complicaţiile taratemtului cu antiinflamatoare nesteroidiene pot fi:[ ] a) Creşterea VSH[x] b) Cefaleea[x] c) Sporirea transaminazelor[ ] d) Acumularea de lichid în articulaţii[x] e) Necroza papilară în rinichi------------------------------------------------------------------296. CS Diagnosticul de celiachie se confirmă prin:[ ] a) Dozarea albuminei în meconiu[ ] b) Rectoromanoscopie[x] c) Biopsia mucoasei intestinale[ ] d) Dozarea clorului în sudoare[ ] e) Examen baritat------------------------------------------------------------------297. CS Celiachia este o intoleranţă la:[ ] a) Dizaharide[x] b) Gluten[ ] c) Lipide animale[ ] d) Monozaharide[ ] e) Lipide vegetale------------------------------------------------------------------298. CS Steatoreea cu predominarea acizilor graşi este în:[ ] a) Alergie alimentară[ ] b) Enteropatia exudativă[ ] c) Insuficienşă de lactază[x] d) Celiachie[ ] e) Pancreatită acută------------------------------------------------------------------299. CS În celiachie este contraindicat:[x] a) Terci din griş[ ] b) Terci din hrişcă[ ] c) Terci din orez[ ] d) Terci din porumb[ ] e) Terci din soia------------------------------------------------------------------300. CS Celiachia este o enteropatie mediată prin mecanisme:[x] a) Enteropatie mediată imun[ ] b) Enteropatie bacteriană[ ] c) Enteropatie parazitară[ ] d) Enteropatie alergică[ ] e) Toate corecte------------------------------------------------------------------301. CS Celiachie este o consecinţă a interacţiunii următorilor factori, cu

excepţia:[ ] a) Factorul exogen - glutenul[ ] b) Factorul genetic (ereditar[ ] c) Factori imunologici celulari şi umorali[ ] d) Factorul enzimatic - insuficienţa de peptidaze[x] e) Factorul infecţios-parazitar------------------------------------------------------------------302. CS Celiachia este:[ ] a) Maldigestie[x] b) Malabsorbţie[ ] c) Dereglare a circulaţiei limfatice intestinale[ ] d) Accelerare a tranzitului intestinal[ ] e) Toate corecte------------------------------------------------------------------303. CS Leziunea caracteristică la biopsia intestinală în celiachie:[x] a) Atrofie vilozitară totală sau subtotală[ ] b) Infiltrat al mucoasei cu bazofile şi mastocite[ ] c) Depozite imune din IgE, complement şi fibrină[ ] d) Hipoplazia criptelor intestinale

PA

[ ] e) Hipocelularitate în lamina propria------------------------------------------------------------------304. CS Pentru diagnosticul de celiachie nu sunt valabili:[ ] a) Anticorpi antigliadinici IgA[ ] b) Anticorpi antiendomisiali IgA[x] c) Anticorpi antinucleari[ ] d) Anticorpi antireticulină IgA[ ] e) Anticorpi transglutaminazici------------------------------------------------------------------305. CS Cel mai frecvent celiachia debutează la vârsta:[ ] a) Neonatală[ ] b) Sub 6 luni[x] c) 6-10 luni[ ] d) După 12 luni[ ] e) Pubertate------------------------------------------------------------------306. CS Celiachia apare la diversificarea alimentaţiei cu:[ ] a) Pireu din fructe[ ] b) Pireu din legume[ ] c) Piure din carne[x] d) Paste făinoase[ ] e) Produse de mare------------------------------------------------------------------307. CS Care afirmaţie nu este corectă în tratamentul celiachiei:[ ] a) Dietoterapia este esenţială în vindecare[x] b) Steroizii sunt frecvent utili în vindecare[ ] c) Dispariţia semnelor bolii este în săptămîni-luni de tratament[ ] d) Vitaminele liposolubile trebuie de suplimentat[ ] e) Regimul fără gluten pentru toată viaţa------------------------------------------------------------------308. CM Celiachia este intoleranţa la proteinele din:[x] a) grâu[x] b) orz[ ] c) soia[ ] d) orez[x] e) secară------------------------------------------------------------------309. CM Celiachia este rezultatul interacţiunii următorilor factori:[ ] a) factorul infecţios-parazitar[ ] b) infecţia virală persistentă[x] c) factorul genetic[x] d) factorul toxic-gliadină[x] e) factorul imunologic------------------------------------------------------------------310. CM Distrugera enterocitelor în celiachie este datorată următoarelor:[x] a) efectului toxic al gliadinei[ ] b) intermediul Ig E[x] c) mecanismelor imune[ ] d) acţiunea cronică a virusurilor[ ] e) acţiunea cronică a microbilor------------------------------------------------------------------311. CM Leziunile caracteristice la biopsia intestinală în celiachie:[ ] a) Hipoplazia criptelor intestinale[x] b) Număr crescut de limfocite intraepiteliale[ ] c) Hipocelularitate în lamina propria[x] d) Atrofia vilozitară subtotală[ ] e) Doar o reacţie vasculară------------------------------------------------------------------312. CM Semnele digestive tipice în celiachie sunt:[ ] a) saune apoase, cu mucus, spumoase, frecvente[ ] b) diaree cu mucus, puroi, sânge[x] c) scaune voluminoase, fetide, steatoreitice[x] d) abdomen voluminos (pseudoascită)[x] e) anorexie rebelă constantă------------------------------------------------------------------313. CM Stadiu avansat în celiachie se caracterizează prin următoarele:[ ] a) scaune cu sânge, mucus, puroi[x] b) hipocalciemie[x] c) malnutriţie severă[x] d) deshidratare[ ] e) constipaţie------------------------------------------------------------------314. CM Boala celiacă atipică are următoarele manifestări:[x] a) sindromul anemic cronic[x] b) osteoporoza prematură[ ] c) artrita deformantă[x] d) nanism[x] e) neuropatie periferică------------------------------------------------------------------315. CM Care afirmaţii despre tratamentul celiachiei sunt corecte:[x] a) regimul dietetic este unica condiţie pentru vindecare[ ] b) excluderea parţială a glutenului din alimentaţie[x] c) excluderea absolută a glutenului din alim[x] d) regimul fără gluten toata viaţa[ ] e) regimul fără gluten până la pubertate------------------------------------------------------------------316. CM Care produse sunt contraindicate în celiachie:

[ ] a) din orez[x] b) din grâu[ ] c) din soia[x] d) din secară[ ] e) din porumb------------------------------------------------------------------317. CM Care produse sunt permise în celiachie:[x] a) din hrişcă[x] b) din porumb[x] c) din soia[ ] d) din orz[ ] e) din secară------------------------------------------------------------------318. CS Perioada de activitate în febra reumatismală durează:[ ] a) 1 săptămână[ ] b) 2-3 săptămâni[ ] c) 6-8 săptămâni[x] d) 12 săptămâni[ ] e) 10 zile------------------------------------------------------------------319. CS Profilaxia secundară a febrei reumatismale fără complicaţii cardiace va fi

pe o durată de:[ ] a) 1 an[ ] b) 2 ani[ ] c) 10 ani[x] d) 5 ani[ ] e) 25 ani------------------------------------------------------------------320. CS Care manifestare clinică nu este caracteristică în stenoza mitrală la copii:[ ] a) dispneea[ ] b) palpitaţiile[ ] c) oboseala[x] d) hemoptizia[ ] e) suflul diastolic la apex------------------------------------------------------------------321. CS Care semn nu este caracteristic pentru insuficienţa aortală:[ ] a) este frecvent asimtomatică[x] b) hipertrofia ventricolului drept[ ] c) suflul diastolic în focarul aortal[ ] d) hipertrofia ventricolului stâng[ ] e) poate fi complicată cu insuficienţa cardiacă------------------------------------------------------------------322. CS Pentru profilaxia secundară a febrei reumatismale fără complicaţii

cardiace se vor utiliza următoarele medicamente, cu excepţia:[ ] a) benzatin benzylpenicillina 600 000 la copii <27kg[x] b) ampicillină 500 mg de 2 ori pe zi[ ] c) erythromicina 30-40 mg/kg (în alergie la peniciline)[ ] d) benzatin benzylpenicillina 1,2 mii la copii > 27 kg[ ] e) azitromicina (în alergie la peniciline)------------------------------------------------------------------323. CS În febra reumatismală pentru eradicarea infecţiei streptococice se vor

administra următoarele preparate, cu excepţia:[ ] a) procain-penicillina[ ] b) phenoxymethylpenicillina[ ] c) erythromicina[x] d) sulfadiazina[ ] e) roxitromicina------------------------------------------------------------------324. CS În tratamentul febrei reumatismale cu salicilaţi nu se va respecta:[ ] a) doza iniţială va fi de 120 mg/kg[ ] b) doza următoare în tratament va fi 60-120 mg/kg[ ] c) nu se va administra un antacid[x] d) se va administra după alimentare[ ] e) se vor monitoriza trombocitele şi durata hemoragiei------------------------------------------------------------------325. CS Care maladie nu se poate dezvolta după febra reumatismală:[x] a) artrita cronică[ ] b) pericardita izolată[ ] c) insuficienţa valvelor aortale[ ] d) subfebrilitatea prelungită[ ] e) insuficienţa mitrală------------------------------------------------------------------326. CS Diagnosticul de febră reumatismală, conform criteriilor Jones, poate fi

confirmat în prezenţa unui minimum de:[x] a) 1-2 criterii majore şi 1 criteriu obligator minor[ ] b) 3 criterii minore[ ] c) 4 criterii minore[ ] d) 5 criterii minore[ ] e) prezenţa streptococului în exudatul faringian------------------------------------------------------------------327. CS Eritemul marginal în cadrul febrei reumatismale poate fi:[x] a) cu caracter migrator[ ] b) cu durată de săptămâni[ ] c) cu extindere[ ] d) cu prurită[ ] e) cu sechele severe tegumentare------------------------------------------------------------------

PA

328. CS Nodulii subcutanaţi Maynet în febra reumatismală sunt:[ ] a) plasaţi pe toată suprafaţa corpului[x] b) cu sediul periarticular[ ] c) dureroşi[ ] d) imobili[ ] e) cu durata de luni întregi------------------------------------------------------------------329. CS Care din următoarele stări este corectă în prognosticul coreei:[ ] a) prognosticul este nefavorabil cu sechele organice[x] b) prognosticul, în general, este favorabil[ ] c) sunt dereglări mintale şi de comportament permanente[ ] d) prognosticul este nefavorabil în dezvoltarea cardiopatiei dobândite

obligatorii[ ] e) acutizările sunt dificil de controlat medicamentos------------------------------------------------------------------330. CS Febra reumatismală la copii are următoarele caracteristici, cu excepţie:[ ] a) afectează articulaţiile[ ] b) afectează cordul[ ] c) afectează sistemul nervos central[ ] d) este de etiologie streptococică[x] e) cu sechele articulare severe------------------------------------------------------------------331. CS Care boală nu se încadrează în maladiile difuze ale ţesutului de colagen:[x] a) febra reumatismală[ ] b) artrita idiopatică juvenilă[ ] c) sclerodermia[ ] d) periarterita nodoasă[ ] e) dermatomiozita------------------------------------------------------------------332. CS Manifestările pleuropulmonare reumatismale sunt:[ ] a) frecvente la copii[x] b) excepţionale la copii[ ] c) confluente[ ] d) cu sindrom obstructiv[ ] e) cu permanente recidive------------------------------------------------------------------333. CS Manifestările clinice ale reumatismului articular acut apar la interval de

la infecţia streptococică de:[ ] a) 2 luni[x] b) 2-3 săptămâni[ ] c) 6 luni[ ] d) 1 an[ ] e) 1 zi------------------------------------------------------------------334. CM După care maladii apare puseul reumatismal acut:[x] a) faringită[x] b) sinusită[ ] c) stafilodermie[ ] d) varicelă[ ] e) rujeolă------------------------------------------------------------------335. CM Reumatismul articular acut mai frecvent se depistează la vârstele:[ ] a) sugarului[x] b) prepubertăţii[x] c) 5-15 ani[ ] d) după 25 ani[x] e) preşcolare------------------------------------------------------------------336. CM Primele simptome în debutul reumatismului articular acut sunt:[x] a) febra[ ] b) durerile abdominale[ ] c) cefaleea[x] d) artralgiile[ ] e) oboseala------------------------------------------------------------------337. CM Afectarea articulară în reumatismul articular acut este:[x] a) multiplă[x] b) migratorie[x] c) simetrică[ ] d) erozivă[ ] e) cu implicarea coloanei vertebrale------------------------------------------------------------------338. CM Criteriile clinice ale carditei reumatismale sunt:[x] a) suflul cardiac cu caracter organic ce nu exista anterior atacului[x] b) mărirea cordului[ ] c) insuficienţa cardiacă congestivă[ ] d) hipertensiunea[x] e) hipotensiunea------------------------------------------------------------------339. CM Leziunile endocardului în reumatism se localizează cu predilecţie la

următoarele valve:[ ] a) tricuspida[ ] b) pulmonară[x] c) mitrală[x] d) aortală[x] e) mitrală şi aortală------------------------------------------------------------------

340. CM Criteriile majore în reumatism după Jones (1944) sunt următoarele:[x] a) cardita[x] b) poliartrita[x] c) nodulii subcutanaţi[x] d) coreea Sydenham[ ] e) eritemul nodos------------------------------------------------------------------341. CM Criteriile minore clinice după Jones (1944) sunt următoarele:[x] a) antecedente de boală cardiacă reumatismală[x] b) poliartralgii[x] c) febră[ ] d) cardită[ ] e) coree Sydenham------------------------------------------------------------------342. CM Criteriile minore de laborator după Jones (1944) sunt următoarele:[x] a) alungire interval PQ[x] b) reactanţi de fază acută pozitivi[ ] c) HBsAg pozitiv[ ] d) sporirea transaminazelor serice[ ] e) hipocalciemia------------------------------------------------------------------343. CM Criteriile obligatorii după Jones în diagnosticul reumatismului arti-cular

acut sunt următoarele:[x] a) evidenţa infecţiei streptococice recente[x] b) creşterea semnificativă a ASL-O[x] c) prezenţa streptococului hemolitic în exudatul faringian[x] d) antecedente cu scarlatină recentă[ ] e) antecedente de rujeolă recentă------------------------------------------------------------------344. CM Tratamentul puseului reumatismal are drept obiective următoarele:[ ] a) tratamentul la domiciliu[ ] b) tratamentul etiologic nu este obligatoriu[x] c) tratamentul igieno-dietetic[x] d) tratamentul etiologic al infecţiei streptococice[x] e) tratamentul simptomatic antiinflamator------------------------------------------------------------------345. CM Tratamentul infecţiei streptococice în puseul reumatismal se va efec-tua

cu următoarele preparate antibacteriene:[ ] a) amoxicillină[x] b) penicilină[ ] c) sulfamide[x] d) eritromicină[x] e) cefalosporine------------------------------------------------------------------346. CM Corticoterapia în puseul reumatismal este indicat în:[ ] a) forma uşoară[ ] b) formele fără afectare cardiacă[x] c) cardită severă[x] d) insuficienţă cardiacă[x] e) pericardită------------------------------------------------------------------347. CM Corticoterapia orală în puseul reumatismal va fi asociată cu:[ ] a) regim alimentar comun[x] b) regim alimentar hiposodat[x] c) reducerea aportului de glucide[x] d) sporirea aportului de proteine[x] e) restricţii în aport de potasiu------------------------------------------------------------------348. CM Prognosticul în puseul reumatismal va fi nefavorabil în prezenţa:[x] a) gradului înalt de activitate[x] b) copilului de vârstă mică[ ] c) formei uşoare[ ] d) formei fără cardită[x] e) copilului purtător de sechele valvulare------------------------------------------------------------------349. CM Histopatologia procesului reumatismal recunoaşte următoarele stadii[x] a) degenerescenţa fibrinoidă[x] b) necroza fibrinoidă[ ] c) infiltraţie eozinofilică[x] d) proliferativ[x] e) formarea granulomului Aschoff------------------------------------------------------------------350. CM Enumeraţi stadiile reversibile histopatologic în procesul reumatismal:[x] a) degenerescenţa fibrinoidă[x] b) necroza fibrinoidă[ ] c) proliferativ[ ] d) formarea granulomului Aschoff[ ] e) Infiltraţie eozinofilică------------------------------------------------------------------351. CM Enumeraţi semnele clinice necaracteristice pentru miocardita

reumatismală:[ ] a) suflul sistolic neexistent anterior[ ] b) mărirea limitelor cordului[ ] c) insuficienţa circulatorie[x] d) suflul protodiastolic[x] e) dedublarea zgomotului II------------------------------------------------------------------

PA

352. CM Afectarea valvei aortale în reumatism este clinic manifestată prin:[x] a) suflu diastolic[ ] b) suflu sistolic[ ] c) dedublarea zgomotului II[x] d) zgomotul II asurzit în focarul aortal[ ] e) suflu sistolic pe proiecţia aortei abdominale------------------------------------------------------------------353. CM Radiologic insuficienţa aortală este exprimată prin:[x] a) mărirea ventricolului stâng[x] b) mărirea atriului stâng[x] c) dilatarea aortei[ ] d) dilatarea atriului drept[ ] e) dilatarea ventricolului drept------------------------------------------------------------------354. CM Insuficienţa mitrală severă se caracterizează prin:[x] a) diminuarea intensităţii zgomotului I[x] b) suflu sistolic la focarul valvelor mitrale[x] c) zgomotul II accentuat în focarul a. pulmonare[ ] d) suflu diastolic în focarul aortal[ ] e) diminuarea intesităţii zgomotului II------------------------------------------------------------------355. CM Datele EcoCG cordului în insuficienţa mitrală sunt următoarele, fac

excepţie:[ ] a) dilatarea cavităţii atriului stâng[ ] b) dilatarea cavităţii ventricolului stâng[x] c) şunt stânga-dreapta la nivelul septului interatrial[x] d) îngroşarea valvelor aortale[ ] e) îngroşarea valvelor mitrale------------------------------------------------------------------356. CM Care manifestări clinice sunt caracteristice pentru coree:[x] a) mişcări involuntare distale[x] b) hipotonie musculară[ ] c) hipertonie musculară[x] d) instabilitate în poziţia romberg[x] e) instabilitate psihoemoţională------------------------------------------------------------------357. CM Afirmaţi criteriile minore în febra reumatismală (după Jones), cu

excepţia:[ ] a) febra[ ] b) atralgia[x] c) tahicardia[x] d) cardita[ ] e) majorarea indicilor reactanţi ai fazei acute a inflamaţiei------------------------------------------------------------------358. CS La instituirea tratamentului antiviral în hepatita cronică virală la copil

sunt folosie următoarele criterii, în afară de:[ ] a) Prezenţa Ag HBs, Ag Hbe, AND-HBV, Anti Hbcor IgM[ ] b) Prezenţa Anti-HCV, ARN-HCV[ ] c) Prezenţa Anti-Delta, ARN-HDV[ ] d) Prezenţa semnelor clinice[x] e) Transaminaze serice scăzute------------------------------------------------------------------359. CS Factorii favorabili pentru un răspuns bun la terapia cu Interferon în

hepatitele cronice virale la copil sunt, în afară de :[ ] a) Valori foarte crescute ale transaminazelor[ ] b) Sexul feminin[ ] c) Nivelul moderat crescut al ADN-ului[x] d) Infectare în perioada perinatală[ ] e) Durata sub 2-3 ani a bolii------------------------------------------------------------------360. CS Contraindicaţii pentru terapia cu glucocorticoizi în hepatitele cronice la

copil sunt toate, în afară de:[ ] a) Boala ulceroasă[ ] b) Osteoporoza pronunţată[x] c) Hepatita autoimună[ ] d) Ciroză decompensată[ ] e) Hipertenzie portală pronunţată------------------------------------------------------------------361. CS Contraindicaţii pentru terapia cu citostatice în hepatita cronică la copii

sunt toate înafară de :[ ] a) Starea precomatoasă şi comatoasă a bolnavului[x] b) Hepatită autoimună[ ] c) Infecţiile severe[ ] d) Leucopenia[ ] e) Hipoproteinemie------------------------------------------------------------------362. CS O ameliorare clinică şi biochimică la un pacient cu ciroză biliară primitivă

se poate obţine prin administrare de:[x] a) Acid ursodezoxicolic[ ] b) Glucocorticoizi[ ] c) Colchicina[ ] d) Ciclosporina în doze mari[ ] e) Imuran------------------------------------------------------------------363. CS Tratamentul pruritului din ciroză biliară primitivă se face cu:[ ] a) Vitamina D[ ] b) Vitamina A

[x] c) Colesteramina[ ] d) Silimarina[ ] e) Vitamina K------------------------------------------------------------------364. CS Contraindicaţiile absolute la terapia cu interferon în hepatita cronică

virală la copii sunt, cu excepţia:[x] a) Valori crescute ale transaminazelor[ ] b) Ciroză decompensată[ ] c) Hepatită autoimună[ ] d) Alte boli autoimune[ ] e) Depresie în anamneză------------------------------------------------------------------365. CS Pentru sindromul de colestaază din hepatita cronică la copil nu este

caracteristic:[ ] a) Bilirubina serică crescută[ ] b) Fosfataza alcalină crescută[ ] c) Colesterolul crescut[ ] d) Betalipoproteinele crescute[x] e) Hiperfibrinogenemie------------------------------------------------------------------366. CS Ce nu este caracteristic pentru sindromul hepatopriv din hepatita cronică

la copil:[ ] a) Hipoalbuminemie[x] b) Hiperbilirubinemie[ ] c) Hipofibrinogenemie[ ] d) Diminuă factorii de coagulare[ ] e) Scade protrombina serică------------------------------------------------------------------367. CS Pentru sindromul mezenhimal-inflamator din hepatita cronică la copil nu

este caracteristic:[ ] a) Hipergamaglobulinemie[ ] b) Nivel crescut imunoglobuline serice[ ] c) Leucocitoză, neutrofiloză[x] d) Nivel scăzut gamaglobuline serice[ ] e) Autoanticorpi organ-specifici------------------------------------------------------------------368. CM Care sunt caracteristicele fazei replicative a hepatitei virale cornice B:[x] a) Antigenul HBe[ ] b) Anticorpii antiHbe[x] c) ADN HBV[x] d) Anticorpii antiHBcorIgM[x] e) Antigenul HBs------------------------------------------------------------------369. CM Care hepatite cronice pot fi tratate cu interferon alfa?[ ] a) Autoimuna[ ] b) Induse medicamentos[x] c) Hepatita B[x] d) Hepatita C[ ] e) Criptogene------------------------------------------------------------------370. CM Hepatita cronică virală B prezintă virusologie:[x] a) ADN- HBV[x] b) HBs Ag[ ] c) ARN-HCV[x] d) HBcorAg[x] e) HBe Ag------------------------------------------------------------------371. CM Care sunt factorii precipitanţi al encefalopatiei hepatice la copii?[x] a) Hemoragia gastro-intestinală[ ] b) Excesul de glucide din alimentaţie[x] c) Constipaţia[ ] d) Consumul exagerat de legume[x] e) Hipopotasemia------------------------------------------------------------------372. CM Hepatita cronică virală C are caracteristici:[ ] a) Prezintă anticorpi anti HBcor[x] b) Are ARN-HCV[ ] c) Se tratează cu prednizolon[ ] d) Are anticorpi anti HBs[x] e) Are anticorpi anti HCV------------------------------------------------------------------373. CM Terapia imunosupresivă în hepatita autoimună la copil se face cu

următoarele preparate:[x] a) Prednisolon[x] b) Azatioprină[ ] c) Interferon alfa[ ] d) Levamizol[ ] e) Delaghil------------------------------------------------------------------374. CM Sindromul de hepatocitoliză în hepatita cronică la copil este evidenţiat

prin următoarele teste:[x] a) Nivel seric crescut al transaminazelor[x] b) Nivel seric crescut lactatdehidrogenază[ ] c) Nivel seric crescut fibrinogen[ ] d) Nivel seric crescut bilirubină[ ] e) Nivel seric crescut crioglobuline------------------------------------------------------------------

PA

375. CM Sindromul de colestază în hepatita cronică la copil este evidenţiat prin următoarele teste:

[ ] a) Nivel seric crescut protrombină[ ] b) Nivel seric scăzut gama glutamiltranspeptidaza[x] c) Nivel seric crescut fosfataza alcalină[x] d) Nivel seric crescut bilirubină[ ] e) Nivel seric crescut crioglobuline------------------------------------------------------------------376. CM Sindromul hepatopriv în hepatita cronică la copil este evidenţiat prin

următoarele teste:[ ] a) Nivel seric crescut al transaminazelor[x] b) Hipoalbuminemie[ ] c) Nivel seric crescut fosfataza alcalină[x] d) Hipofibrinogenemie[x] e) Hipoprotrombinemie------------------------------------------------------------------377. CM Marcherii sindromului imuno-inflamator în hepatita cronică la copil

sunt:[x] a) Hipergamaglobulinemie[ ] b) Hipoalbuminemie[x] c) Nivele crescute imunoglobuline serice[ ] d) Hiperfibrinogenemie[x] e) Creşterea titrului complementului------------------------------------------------------------------378. CM Enumeraţi manifestările clinice extrahepatice din hepatita autoimună la

copil:[ ] a) Icterul sclerotegumentar[x] b) Artralgii şi artrite[x] c) Vergeturi abdominale violacee[x] d) Erupţii cutanate maculopapuloase[ ] e) Hepatomegalie------------------------------------------------------------------379. CM Factorii predictivi pentru raspunsul favorabil la terpia antivirală în

hepatita cronică virală la copil sunt:[x] a) Nivel crescut de 2-5 ori ale ALT[x] b) Boală de scurtă durată[x] c) Încărcătura virală redusă[ ] d) Sexul masculin[ ] e) Infecţia dobândită perinatal------------------------------------------------------------------380. CM Care din următoarele nu sunt criterii de diagnostic pentru hepatita

autoimună la copil?[ ] a) Hipergamaglobulinemie[ ] b) Anticorpi antinucleari pozitivi[x] c) Prezenţa markerilor hepatitelor virale[ ] d) Răspuns favorabil la corticoterapie[x] e) Nivel seric crescur de cupru------------------------------------------------------------------381. CM Care din virusurile cu tropism hepatic au potenţial demonstrat de

cronicizare?[x] a) VHB[x] b) VHC[ ] c) VHA[ ] d) VHE[x] e) VHD------------------------------------------------------------------382. CS Pentru convulsiile febrile ale copilului mic nu este caracteristic:[ ] a) Apar doar în context febril[ ] b) Au durată scurtă, de obicei sub 15 min[ ] c) Sunt tonico clonice generalizate[ ] d) Apar între vârsta 6 luni - 5 ani[x] e) Prezenţa anomaliilor neurologice în perioadele intercritice------------------------------------------------------------------383. CS Convulsiile febrile simple, benigne se caracterizează prin următoarele, cu

excepţia :[ ] a) Sunt tonico clonice generalizate[ ] b) Criza este scurtă, sub 15 min[x] c) Criza este unilaterală[ ] d) Stare neurologică normală postcritică[ ] e) Nu se repetă în intervalul de 24 ore------------------------------------------------------------------384. CS Pentru convulsiile febrile complexe nu este caracteristic : [x] a) Apar în afara unui context febril[ ] b) Durata prelungită a crizei[ ] c) Repetarea crizelor în intervalul de 24 ore[ ] d) Prezintă risc de sechele neurologice[ ] e) Pot fi generalizate şi unilaterale------------------------------------------------------------------385. CS Centrul de termoreglare este situat în:[ ] a) Măduva spinării[x] b) Hipotalamus[ ] c) Bulbul rahidian[ ] d) Cerebel[ ] e) Punte------------------------------------------------------------------386. CS Pierderile de căldură se produc prin , în afară de :[ ] a) Iradiere

[ ] b) Evaporare[ ] c) Conducţie[x] d) Termoliză[ ] e) Convecţie------------------------------------------------------------------387. CS Preparatul de prima intenţie în febră la copii este :[ ] a) Acid acetilsalicilic[ ] b) Diclofenac[x] c) Paracetamol[ ] d) Pipolfen[ ] e) Analgina------------------------------------------------------------------388. CS În tratamentul crizei de convulsii febrile la copil, preparatul de elecţie

este:[x] a) Diazepam[ ] b) Glucoza[ ] c) Prednizolon[ ] d) Peridoxin[ ] e) Dimedrol------------------------------------------------------------------389. CS Calea preferenţială de administrare a diazepamului în convulsii la sugari

este :[ ] a) Intravenoasă[x] b) Intrarectal[ ] c) Intramuscular[ ] d) Prin sondă nazogastrică[ ] e) Percutanat------------------------------------------------------------------390. CS Tratamentul unui sugar cu febră peste 38C nu va include:[ ] a) Descoperirea tegumentelor (dezbrăcarea)[ ] b) Ştergerea pielii cu un burete înmuiat în apă caldă[ ] c) Acetaminofen[ ] d) Ibuprofen[x] e) Acid acetilaminosalicilic------------------------------------------------------------------391. CS Care din afirmaţii nu este corectă în tratamentul unei stări febrile la

copil:[ ] a) Preparatul de prima alegere este acetaminofen[x] b) Calea preferenţială de administrare acetaminofen este parenterală[ ] c) Preparat de alternativă este ibuprofen[ ] d) Se va trata obligatopr cauza febrei[ ] e) Se vor folosi metode nemedicamentoase (fizicale)------------------------------------------------------------------392. CM Examinarea bacteriologică este necesară în caz de următoarele stări

febrile:[ ] a) Infecţii virale acute[x] b) Dureri în abdomen cu diaree[ ] c) Erupţia dinţilor[x] d) Otită acută[x] e) Dureri în regiunea lombară------------------------------------------------------------------393. CM Convulsiile febrile complexe la copii au următoarele manifestări :[x] a) Durează peste 15 minute[x] b) Pot genera status convulsiv[ ] c) Nu se repetă în serie în aceaşi zi[x] d) Adesea sunt unilaterale[ ] e) Apar în afara unui context febril------------------------------------------------------------------394. CM Convulsiile febrile simple la copii au următoarele caracteristici :[x] a) Anamneza neurologică negativă[x] b) Apar în context de febră[x] c) Primar generalizate[ ] d) Durează peste 15 minute[ ] e) Se repetă în aceeaşi zi------------------------------------------------------------------395. CM Pierderile de căldură se produc prin :[x] a) Iradiere[ ] b) Termogeneză[x] c) Convecţie[x] d) Evaporare[x] e) Conducţie------------------------------------------------------------------396. CM Variaţiile nictimerale ale temperaturii corporale sunt determinate de:[x] a) Temperatura mediului[x] b) Activitatea fizică[x] c) Activitatea sistemului endocrin[ ] d) Culoarea pielii[ ] e) Tranzitul gastrointestinal------------------------------------------------------------------397. CM Cauzele sindromului febril la copii sunt :[ ] a) Luxaţia congenitală de şold[x] b) Infecţii virale[x] c) Infecţii bacteriene[x] d) Febră metabolică[ ] e) Hipocalcemia------------------------------------------------------------------398. CM Substanţele pirogene, care provoacă febra , se clasifică în :

PA

[x] a) Pirogene exogene[ ] b) Pirogene metabolice[x] c) Pirogene endogene[x] d) Pirogene primare[x] e) Pirogene secundare------------------------------------------------------------------399. CM Pirogene - secundare sunt :[ ] a) Bacteriile[ ] b) Virusurile[x] c) Prostoglandinele[x] d) Proteina C - reactivă[x] e) Ceruloplasmin------------------------------------------------------------------400. CM Pentru febră benignă ( roză ) sunt caracteristice următoarele :[ ] a) Piele palidă, acrocianoza[x] b) Conştiinţa păstrată[ ] c) Extremităţi reci[x] d) Răspuns adecvat la antipiretice[x] e) Piele roză , umedă------------------------------------------------------------------401. CM Pentru febra malignă ( palidă ) sunt caracteristice :[x] a) Simptomul pată albă " pozitiv[ ] b) Răspuns adecvat la antipiretice[x] c) Piele palidă, acrocianoză, rece[ ] d) Extremităţi calde[ ] e) Comportament obişnuit------------------------------------------------------------------402. CM Evaluarea copilului cu febră include următoarele:[ ] a) Aprecierea stării imunologice[ ] b) Antropometria[x] c) Rigiditatea muşchilor occipitali[x] d) Erupţii cutanate generalizate[x] e) Dureri în ureche------------------------------------------------------------------403. CM Cele mai frecvente cauze ale sindromului febril la sugari sunt:[x] a) Otita[x] b) Pneumonia[x] c) Infecţia tractului urinar[ ] d) Rahitismul[ ] e) Anemia carenţială------------------------------------------------------------------404. CS Care este ipoteza contemporană a etiologiei malformaţiilor congenitale

de cord:[ ] a) Infecţii intrauterine[x] b) Interacţiunea factorilor de mediu şi genetici[ ] c) Anomalii genetice[ ] d) Prevalent acţiunea factorilor de mediu[ ] e) Nedefinită------------------------------------------------------------------405. CS Ca metodă de diagnostic şi de tratament contemporană utilizată frecvent

la copii cu malformaţii congenitale de cord se consider:[ ] a) Electrocardiografia[x] b) Cateterism intervenţional[ ] c) Ecocardiografia[ ] d) Coronarografie[ ] e) Scintigrafia miocardului------------------------------------------------------------------406. CS Cea mai frecvent înâlnită malformaţie congenitală de cord la copii este:[ ] a) Defect septal interatrial[ ] b) Foramen ovale patent[ ] c) Canal arterial permiabil[x] d) Defect septal interventricular[ ] e) Stenoza aortică------------------------------------------------------------------407. CS Prevalenţa malformaţiilor congenitale de cord după O.M.S. este de:[ ] a) 2 la 1000 de naşteri[ ] b) 4 la 1000 de naşteri[ ] c) 14 la la 1000 de naşter[x] d) 8-10 la 1000 de naşteri[ ] e) 20 la 1000 de naşteri------------------------------------------------------------------408. CS Malformaţia congenitală de cord cel mai frecvent depistată la nou-

născuţii prematuri este:[ ] a) Defect septal atrial[ ] b) Defect septal ventricular[x] c) Canal arterial persistent[ ] d) Coarctaţie de aortă[ ] e) Tetralogia Fallot------------------------------------------------------------------409. CS Care malformaţie este considerată anomalie a tractului de ieşire din

ventriculul stâng:[ ] a) Maladia Ebstein[ ] b) Defect septal ventricular[ ] c) Transpoziţia necorectată a vaselor mari[x] d) Sindromul ventriculuui stâng hipoplazic[ ] e) Stenoza congenitală a valvei mitrale------------------------------------------------------------------

410. CS Complicaţiile în coarctaţia de aortă severă la nou-născuti sunt, cu excepţia:

[ ] a) Şoc cardiogen[ ] b) Acidoză metabolică[ ] c) Hemoragie intracraniană[x] d) Hipotensiune arterială[ ] e) Insuficienşă cardiacă severă------------------------------------------------------------------411. CS MCC cu şunt stînga - dreapta sunt următoarele, cu excepţia:[ ] a) Defect septal ventricular[ ] b) Defect septal atrial[x] c) Tetralogia Fallot[ ] d) Defectul septului atrioventricular[ ] e) Persistenţa ductului arterial------------------------------------------------------------------412. CS Imaginea radiologică a cordului de tip „coeur en sabot" este

carcateristică în:[ ] a) Transpoziţiea necorectată de vase mari[ ] b) Coarctaţie de aortă[ ] c) Anomalia Ebstein[x] d) Tetralogia Fallot[ ] e) Vene pulmonare total aberante------------------------------------------------------------------413. CS Semnul clinic cel mai caracteristic în stenoza pulmonară moderată este:[ ] a) Cianoza[x] b) Dispnee de efort[ ] c) Sincope[ ] d) Crize de „rău hipoxic"[ ] e) Insuficienţa cardiacă congestivă------------------------------------------------------------------414. CS Standardul de aur în stabilirea diagnosticului de drenaj venos pulmonar

aberant este:[ ] a) Ecocardiografia[x] b) Rezonanţa magnetică[ ] c) Electrocardiografia[ ] d) Radiografia toracelui[ ] e) Coronarografia------------------------------------------------------------------415. CS Metoda invazivă de închidere a canalului arterial permiabil la nou-

născuţi prematuri este:[ ] a) Tehnici paliative[ ] b) Banding arteriei pulmonare[x] c) Ocluzionare pe cale endovenoasă prin cateterism[ ] d) Ligaturarea canalului prin toracotomie[ ] e) Prostoglandina E------------------------------------------------------------------416. CS Clasificarea defectului septal interventricular include tipurile, cu

excepţia:[ ] a) Infundibular[ ] b) Muscular[x] c) Infantil[ ] d) Tip canal atrioventricular[ ] e) Perimembran------------------------------------------------------------------417. CS Anomalii ale tractului de ieşire din ventriculul drept sunt, cu excepţia:[ ] a) Stenoza pulmonară valvulară[ ] b) Stenoza ramurilor arterei pulmonare[ ] c) Tetrologia Fallot[ ] d) Atrezia arterei pulmonare[x] e) Ventricul unic------------------------------------------------------------------418. CS Vârsta optimală de închidere chirurgicală a defectului septal

interventricular larg este:[ ] a) circa 5 ani[x] b) Pînă la 1 an[ ] c) 3 ani[ ] d) 15 ani[ ] e) după 5 ani------------------------------------------------------------------419. CS În malformaţiile congenitale de cord ductodependente menţinerea

canalului arterial deschis se efectuiză prin administrarea de:[ ] a) Indometacină[x] b) Prostaglandina E[ ] c) Imunoglobulină[ ] d) Ibuprofenă[ ] e) Terapie cu oxigen------------------------------------------------------------------420. CS Semnele clinice frecvente ale hipoxiei cronice în Tetralogia Fallot sunt, cu

excepţia:[ ] a) Hipocratism digita[ ] b) Poliglobulie[ ] c) Absces cerebral[x] d) Leucocitoza[ ] e) Accese hipoxice------------------------------------------------------------------421. CS Indicaţie chirurgicală majoră pentru corecţia chirurgicală în stenoza

aortică la copii este:

PA

[ ] a) Apariţia manifestărilor clinice[x] b) Valoarea gradientului presional transvalvular în limitele >50-70 mm Hg[ ] c) Hipertrofia ventricului drept[ ] d) Dilatarea postenotică considerabilă[ ] e) Suflu diastolic------------------------------------------------------------------422. CS Standardul de aur în diagnosticul MCC este:[ ] a) Electrocardiografia[ ] b) Radiografia cardiopulmonară[x] c) Ecocardiografia bidimensională cu Doppler[ ] d) Tomografia computerizată[ ] e) Coronarografia------------------------------------------------------------------423. CS Care este procedura obligatorie postoperatorică la copii purtători de

proteze sintetice:[ ] a) Profilaxia endocarditei infecţiose pe toată viaţa[x] b) Tratament anticoagulant sub controlul coagulării odată la 1 lună[ ] c) Cateterism cardiac odată la 6 luni[ ] d) Controlul coagulării odată la 2 săptămâni pe toată viaţa[ ] e) Hemocultura obligatorie odată la 3 luni------------------------------------------------------------------424. CM Pentru Tetralogia Fallot sunt caracteristice următoarele anomalii

anatomice:[x] a) Defect septal ventricular[x] b) Stenoză pulmonară[ ] c) Defect septal atrial[x] d) Hipertrofia ventricului drept[x] e) Dextropoziţia aortei------------------------------------------------------------------425. CM Semnele clinice caracteristice în defectul septal interventricular cu debit

mare sunt:[x] a) Dispnee[x] b) Dificultăţi de alimentaţie[ ] c) Suflu diastolic[x] d) Deficit nutriţional[x] e) Infecţii respiratorii recurente------------------------------------------------------------------426. CM Care manifestări clinice sunt caracteristice în stenoza aortică strânsă:[x] a) Sincopa[x] b) Fatigabiliatate la efor[ ] c) Hipocratism digital[x] d) Dureri anginoase[ ] e) Suflu sistolic de ejecţie de gradul 3-4 la apex------------------------------------------------------------------427. CM Aspectele clinice majore în coarctaţia de aortă sunt:[x] a) Sugar cu insuficienţă cardiacă[ ] b) Cianoză difuză[x] c) Hipertensiune arterială prestenotică[x] d) Diminuarea pulsului la membrele inferioare[ ] e) Hipotensiune arterială prestenotică------------------------------------------------------------------428. CM Evoluţia naturală a defectului septal interventricular depinde de:[x] a) Dimensiunile defectului[ ] b) Viteza şuntului interventricular[x] c) Localizarea defectului[x] d) Presiunea în artera pulmonară[ ] e) Grosimea peretelui ventriculului stâng------------------------------------------------------------------429. CM Malformaţiile congenitale de cord cianotice cu hipervascularizare în

circuitul pulmonar sunt:[ ] a) Tetralogia Fallot[x] b) Transpoziţia de vase mari necorectată (D transpoziţie)[ ] c) Defect septal atrial[x] d) Anomalia totală de întoarcere venoasă pulmonară[ ] e) Canal arterial persistent------------------------------------------------------------------430. CM Semne electrocardiografice caracteristice pentru anomalia Ebstein sunt:[ ] a) Hipertrofia ventriculului stâng[x] b) Bloc de ramură dreapta[ ] c) Bloc de ramura stînga[x] d) Hipertrofia atriului drept[ ] e) Hipertrofia atriului stîng------------------------------------------------------------------431. CM Complicaţiile postchirurgicale în MCC cu şunt stînga - dreapta sunt:[x] a) Dereglările de ritm cardiac şi conductibilitate[x] b) Afecţiunile vasculare pulmonare[x] c) Şunturile reziduale[ ] d) Endocardita bacteriană[ ] e) Hemoragii intestinale------------------------------------------------------------------432. CM Defectul septal interatrial mic se caracterizează prin:[ ] a) Suflu continuu la focarul aortei[x] b) Asimptomatic[x] c) Suflu sistolic discret de cu maximum de auscultaţie la baza cordului[x] d) Zgomotul II dedublat[ ] e) Dispnee de efort------------------------------------------------------------------

433. CM Criteriile ecocardiografice în canalul atrioventricular complet sunt:[x] a) Defect septal atrial de tip ostium primum[x] b) Defect septal ventricular cu localizare înaltă[ ] c) Stenoza arterei pulmonare[x] d) Valvă atrioventriculară unică[ ] e) Defect septal ventricular muscular------------------------------------------------------------------434. CM Medicamentele utilizate în cuparea crizelor hipoxice sunt:[x] a) Morfină[ ] b) Diuretice[x] c) Betaadrenoblocanţi[ ] d) Inhibitorii enzimelor de conversie a angiotenzinei II[ ] e) Glicozizi cardiaci------------------------------------------------------------------435. CM Indicaţiile pentru închiderea chirurgicală a defectului septal

interventricular sunt:[x] a) Intoleranţa clinică pe tratament medicamentos[x] b) Progresarea hipertensiunii arteriale pulmonare[x] c) Multiple defecte musculare[ ] d) Prematuritate[ ] e) Instalarea unei complicaţii la orice vârstă------------------------------------------------------------------436. CM Factorii postnatali care favorizează închiderea canalului arterial

permiabil la nounăscut sunt:[ ] a) Prematuritatea[x] b) Întreruperea producerii de Prostaglandină E[ ] c) Mărirea progresivă a rezistenţei vasculare pulmonare[x] d) Reducerea funcţiei ventriculului drept[x] e) Micşorarea progresivă a rezistenţei vasculare pulmonare------------------------------------------------------------------437. CM Care din malformaţiile congenitale enumerate se consideră malformaţie

vasculară:[ ] a) Anomalia Ebstein[x] b) Coarctaţia de aortă[x] c) Anomaliile artereilor coronariene[x] d) Anomalia arcului aortic[ ] e) Ventricul unic------------------------------------------------------------------438. CM Complicaţiile în evoluţia defectului septal interventricular neoperat

sunt:[x] a) insuficienţa cardiacă[x] b) Insuficienţa aortică[x] c) Hipertensiunea pulmonară[ ] d) Trombembolie cerebrală[x] e) Endocardită infecţioasă------------------------------------------------------------------439. CM Cateterismul intervenţional este utilizat în corectarea următoarelor

malformaţii la copii:[x] a) Dilatarea stenozelor valvulare[x] b) Închiderea defectelor septale[ ] c) Implantarea protezelor valvulare[x] d) Închiderea canalului arterial permiabil[x] e) Dilatarea stenozelei pulmonare------------------------------------------------------------------440. CM Complicaţiile bandingului arterei pulmonare sunt:[x] a) Pericardita[x] b) Paralezia nervului diafragmal[ ] c) Aritmii[ ] d) Tromboze[x] e) Stenoză funcţională a arterei pulmonare------------------------------------------------------------------441. CM Complicaţiile evolutive posibile în canalul atrioventricular parţial

neoperat sunt:[x] a) Insuficienţa mitrală[x] b) Endocardita infecţioasă[x] c) Hipertensiune pulmonară arterială[ ] d) Hipertensiune arterială[x] e) Tulburără de ritm atriale------------------------------------------------------------------442. CM Semnele clinice auscultative în hipertensiunea pulmonară sunt:[x] a) Suflu continuu sau diastolic prelungit la baza cordului[ ] b) Apariţia zgomotului III[x] c) Zgomotul II accentuat şi dedublat la focarul pulmonarei[ ] d) Hipertensiunea sistemică[x] e) Suflu de regurgitare pulmonară------------------------------------------------------------------443. CM Complicaţiile postoperatorii posibile în Tetralogia Fallot pot fi:[x] a) Insuficienţa pulmonară[x] b) Disfuncţie ventriculară dreapta[ ] c) Hipertensiune pulmonară[x] d) Stenoză reziduală pulmonară[x] e) Tahicardii ventriculare------------------------------------------------------------------444. CM MCC cianogene sunt:[x] a) Ventricol unic[x] b) Trunchiul arterial comun[x] c) Transpoziţia de vase mari

PA

[ ] d) Defect septal ventricular[ ] e) Persistenţa canalului arterial------------------------------------------------------------------445. CS Enzimele pancreasului exocrin sunt următoarele, în afară de[ ] a) Amilaza[ ] b) Lipaza[ ] c) Tripsinogen[x] d) Pepsina[ ] e) Tripsina------------------------------------------------------------------446. CS Deficitul secretor pancreatic poate fi determinat de următoarele

afecţiuni, în afară de:[ ] a) Mucoviscidoza[ ] b) Pancreatitele cronice[ ] c) Tumorile pancreatice[x] d) Gastroduodinita[ ] e) Traume pancreatice------------------------------------------------------------------447. CS În condiţii normale, flora microbiană intestinală este maximă în[x] a) Colon[ ] b) Duoden[ ] c) Cecum[ ] d) Intestinul subţire[ ] e) Stomac------------------------------------------------------------------448. CS Enteropatia exudativă primară apare în caz de:[x] a) Limfangiectazie intestinală idiopatică[ ] b) Intoleranţa proteinelor din grâu[ ] c) Boli alergice[ ] d) Infecţie intestinală[ ] e) Pneumonie netratata------------------------------------------------------------------449. CS Rolul principal în patogenia enteropatiei de gluten aparţine[ ] a) Glucidelor[x] b) Gliadine[ ] c) Infecţiei intestinale[ ] d) Helminţilor[ ] e) Dizenterie------------------------------------------------------------------450. CS Dieta agliadinică exclude următoarele produse, cu excepţia[ ] a) Crupe de griş[ ] b) Crupe de arpacaş[x] c) Crupe de hrişcă[ ] d) Crupe de grâu[ ] e) Crupe de orz------------------------------------------------------------------451. CS Maladiile inflamatoare cronice ale intestinului care decurg cu sindrom de

malabsorbţie sunt, în afară de[ ] a) Boala Crohn[ ] b) Rectocolita ulcerohemoragică[ ] c) Tuberculoza intestinală[x] d) Enteropatia exudativă[ ] e) Colita cronică------------------------------------------------------------------452. CS Formele monosimptomatice ale celiachiei sunt următoarele, în afară de[ ] a) Forma hemoragică[ ] b) Forma edemică[x] c) Forma cu vomă izolată[ ] d) Forma anemică[ ] e) Forma septică------------------------------------------------------------------453. CM În celiachie diareea are la bază următoarele mecanisme:[x] a) Scăderea transportului de aminoacizi prin membrana enterocitelor[x] b) Scăderea hidrozei peptidelor mici şi dizaharidelor la suprafaţa enterocitelor[x] c) Dereglarea absorbţiei de apă şi de electroliţi în duoden şi jejun[x] d) Secretarea sporită a apei şi electroliţilor în intestinul gros[ ] e) Hipercalciemia------------------------------------------------------------------454. CM În celiachie scaunul poate fi[x] a) Voluminos[x] b) Frecvent[x] c) Cu luciu de grăsime[x] d) Cu miros neplăcut[ ] e) Cu striuri de sânge------------------------------------------------------------------455. CM Intoleranţa de gluten din cereale se caracterizează prin:[x] a) Dereglări de absorbţie intestinală[x] b) Normalizarea clinică şi histologică în lipsa glutenului în hrană[x] c) Recidiva clinico - histologică după introducerea glutenului în hrană[x] d) Schimbări histologice atrofice în mucoasa duodenului şi intestinului subţire[ ] e) Secreţia majorată de secretină şi colecistochinină------------------------------------------------------------------456. CM Celiachia poate decurge cu afectarea următoarelor sisteme:[x] a) Sistemul osos[x] b) Sistemul nervos[x] c) Glandele suprarenale[x] d) Sistemul gastrointestinal

[ ] e) Sistemul respirator------------------------------------------------------------------457. CM În celiachie pot apărea următoarele dereglări ale sistemului nervos[x] a) Parestezii cu pieredera sensibilităţii[x] b) Convulsii[x] c) Ataxii[ ] d) Paralizi[ ] e) Hidrocefalie------------------------------------------------------------------458. CM Dietoterapia în celiachie se caracterizează prin:[x] a) Excluderea produselor alimentare care conţin gluten[x] b) Excluderea laptelui la asocierea insuficienţei de lactază[x] c) Respectarea dietei agliadinice toată viaţa[ ] d) Introducerea în raţion a terciului de griş[ ] e) Excluderea sării de bucătărie------------------------------------------------------------------459. CM După dieta agliadinică în celiachie unele semne dispar în următoarea

ordine[x] a) Simptome subiective - peste 3-15 zile[x] b) Restabilirea ponderală începe de la a 3-a săptămână[x] c) Talia corespunde vîrstei - peste 1,5-2 ani[ ] d) Dereglările histologice se ameliorează peste 2 săptămâni[ ] e) Ameliorarea apetitului peste - 3 luni------------------------------------------------------------------460. CM Boala cronică pulmonară, întâlnită în mucoviscidoză se caracterizează

prin:[x] a) Obstrucţia bronşică şi bronşiolică complicată cu infecţia secundară[x] b) Viteza de transport mucociliar este foarte redusă[ ] c) Schimbările în analiza sumară a urinei sunt pronunţate[x] d) Boala este progresivă şi duce la insuficienţa cronică pulmonară[ ] e) Viteza de transport a mucocitelor este mărită------------------------------------------------------------------461. CM În tabloul clinic al mucoviscidozei se întâlnesc următoarele sindroame[x] a) Ileus meconial[x] b) Sindromul diareic cronic[x] c) Tulburări funcţionale ale glandelor sudoripare[x] d) Boala cronică pulmonară[ ] e) Sindromul convulsiv------------------------------------------------------------------462. CM În mucoviscidoză se întâlnesc următoarele complicaţii:[x] a) Retard staturoponderal[x] b) Prolaps rectal[x] c) Insuficienţă bronhopulmonară cronică[x] d) Diabet zaharat[ ] e) Hipercalciemie------------------------------------------------------------------463. CM În diagnosticul mucoviscidozei sunt folosire următoarele criterii[x] a) Testul sudorii pozitiv[x] b) Insuficienţa pancreatică exocrină[x] c) Simptomul de obstrucţie pulmonară cronică[x] d) Antecedentele familiale sugestive de boală[ ] e) Hipercaliemia------------------------------------------------------------------464. CM Din examenele paraclinice ale celiachiei fac parte[x] a) Testul de toleranţă cu lactoză[ ] b) Testul sudorii[x] c) Testul de provocare cu gluten[x] d) Biopsia intestinală[ ] e) ECG------------------------------------------------------------------465. CS Fibroza chistică este o :[ ] a) Boală congenitală[x] b) Boală monogenică[ ] c) Boală dobîndită[ ] d) Aberaţie cromozomială[ ] e) Boală poligenică------------------------------------------------------------------466. CS Fibroza chistică are transmitere[x] a) Autosomal recesivă[ ] b) Autosomal dominantă[ ] c) Legată de X-cromosom[ ] d) Multifactorial[ ] e) Este dobîndită------------------------------------------------------------------467. CS în fibroza chistică sunt afectate:[ ] a) Glandele endocrine secretoare de mucus[ ] b) Celule Langerhans[ ] c) Glande parietale stomacale[x] d) Glande exocrine secretoare de mucus[ ] e) Enterocite------------------------------------------------------------------468. CS Organele afectate primar în fibroza chistică, cu excepţia:[ ] a) Pancreasul[ ] b) Plămînii[ ] c) Căile biliare intrahepatice[x] d) Cordul[ ] e) Glandele sexuale masculine

PA

------------------------------------------------------------------469. CS Forma cu debut neonatal al fibrozei chistice este:[ ] a) Atrezia căilor biliare[ ] b) Pneumonie[x] c) Ileus meconial[ ] d) Icter nuclear[ ] e) Displazie bronşică------------------------------------------------------------------470. CS Dereglarea primară în fibroza chistică, forma intestinală este:[ ] a) Malabsorbţia[x] b) Maldigestia[ ] c) Limfangiectazia intestinală[ ] d) Dereglarea fluxului sanguin intestinal[ ] e) Toate corecte------------------------------------------------------------------471. CS Diagnosticul de fibroza chistică se confirmă prin:[ ] a) Atrofie vilozitară subtotală la biopsie[ ] b) Rectromanoscopie-eroziuni ale mucoasei[ ] c) Coprograma-acizi graşi crescuţi[ ] d) Amilaza serică crescută[x] e) Nivelul de clor în sudoare crescut------------------------------------------------------------------472. CS Pentru fibroza chistică nu este caracteristic:[x] a) Nivel crescut de lipază serică[ ] b) Coprograma-găsimi neutre crescute[ ] c) Nivel crescut de albumine meconiu[ ] d) Testul sudorii pozitiv[ ] e) Tripsina în fecale scăzută------------------------------------------------------------------473. CS Diareea în fibroza chistică are următoarea caracteristică:[ ] a) Scaune apoase, frecvente, spumoase cu mucus, acide[x] b) Polifecalie, fetide, steatoreice, lipicioase, păstoase[ ] c) Diareea cu sînge, mucus, puroi[ ] d) Doar hemocolită[ ] e) Diareea cu tenesme------------------------------------------------------------------474. CS Pentru fibroza chistică nu este caracteristic[ ] a) Ileus meconial[ ] b) Malnutriţia staturoponderală[x] c) Insuficienţă renală[ ] d) Boala pulmonară progresivă[ ] e) Insuficienţa pancreatică exocrină------------------------------------------------------------------475. CS Tratamentul de fond în fibroza chistică nu prevede:[ ] a) Substituţie cu enzime pancreatice[ ] b) Antibioticoterapie cronică[ ] c) Kinetoterapie[x] d) Dieta fără gluten[ ] e) Mucolitice------------------------------------------------------------------476. CS Excreţie crescută a clorului cu sudoare este caracteristică pentru:[ ] a) Pancreatită cronică[ ] b) Celiachie[ ] c) Enteropatie exudativă[ ] d) Intoleranţă la dizaharide[x] e) Fibroza chistică------------------------------------------------------------------477. CM Caracteristicele genetice ale fibrozei chistice sunt:[ ] a) Boala autosomală X-lincată[x] b) Boală monogenică[x] c) Boală autosomal -recesivă[ ] d) Boală autosomal -dominantă[ ] e) Aberaţie cromosomială------------------------------------------------------------------478. CM Organele afectate primar în fibroza chistică sunt:[ ] a) Creierul[ ] b) Glandele sexuale femenin[x] c) Căile biliare hepatice[x] d) Pancreasul[x] e) Mucoasa traheobronşică------------------------------------------------------------------479. CM Pentru ileusul meconial din fibroza chistică sunt caracteristice:[x] a) Debuteză în primele 24-48 ore după naştere[ ] b) Diaree, vărsături, meteorism[x] c) Vărsături bilioase, deshidratare[x] d) Lipsa eliminării de meconiu[x] e) Radiologic-absenţa aerului în colon------------------------------------------------------------------480. CM Diareea din fibroza chistică are următoarele caracteristici:[x] a) Scaune steatoreice, nedigerate[x] b) Scaune voluminoase, lucioase, fetide[ ] c) Scaune apoase, frecvente, acide[ ] d) Scaune cu mucus, sînge, puroi[ ] e) Scaune cu aspect normal------------------------------------------------------------------481. CM Care din manifestările clinice sunt caracteristice pentru fibroza chistică:[ ] a) Alergie alimentară

[x] b) Tuse recidivantă, dispnee, wheezing[x] c) Diaree cronică-steatoree[x] d) Ileus meconeal[x] e) Malnutriţie staturoponderală------------------------------------------------------------------482. CM Elementele fiziopatologice esenţiale în fibroza chistică sunt:[x] a) Secreţie de mucus vîscos, abundent, deshidratat[x] b) Obstrucţia canalelor excretorii ale glandelor exocrine[x] c) Dezvoltarea fibrozei pulmonare[ ] d) Secreţie normală de mucus[ ] e) Secreţiile celulelor afectate sunt sărace în calciu, proteine------------------------------------------------------------------483. CM Următoarele examene paraclinice confirmă diagnosticul de fibroza

chistică[ ] a) Nivele crescute de IgE serice[ ] b) Nivele crescute anticorpi antiendomisiali[x] c) Testul sudorii pozitiv[x] d) Creatoree, steatoree în mase fecale[x] e) Nivele scăzute tripsina în masele fecale------------------------------------------------------------------484. CM Tratamentul fibrozei chistice include următoarele:[x] a) Dieta hipercalorică[ ] b) Dieta fără gluten[x] c) Mucolitice[x] d) Substituţie cu enzime pancreatice[x] e) kinetoterapie------------------------------------------------------------------485. CM Tratamentul manifestărilor pulmonare din fibroza chistică include

următoarele:[ ] a) Substituţie cu surfactant[x] b) Antibioticoterapia[ ] c) Imunoglobuline intravenos[x] d) Mucolitice[x] e) Kinetoterapie------------------------------------------------------------------486. CM Terapia nutriţională din fibroza chistică include următoarele cu excepţia[x] a) Dieta bogată în glucide[ ] b) Dieta bogată în lipide[ ] c) Suplinire cu vitamine liposolubile[ ] d) Substituţie cu enzime pancreatice[x] e) Dieta fără gluten------------------------------------------------------------------487. CS Caracteristicile hemofiliei sunt următoarele, cu excepţia:[ ] a) sângerării de tip hematom[ ] b) hemartrozei[ ] c) hemoragiei întârziate posttraumatice[x] d) peteşiei şi echimozelor[ ] e) numărului normal de trombocite------------------------------------------------------------------488. CS Hemofilia A incluide:[ ] a) deficitul factorului IX[x] b) deficitul factorului VIII[ ] c) deficitul factorului XI[ ] d) deficitul factorului XII[ ] e) deficitul factorului V------------------------------------------------------------------489. CS În hemoragie la copil cu hemofilia A indicaţia optimă este:[ ] a) plasma proaspăt congelată[ ] b) plasma nativă[x] c) crioconcentratul[ ] d) masa eritrocitară[ ] e) masa trombocitară------------------------------------------------------------------490. CS În tratamentul hemofiliei este contraindicat:[ ] a) crioconcentratul[ ] b) tamponul hemostatic[ ] c) imobilizarea de scurtă durată a membrului afectat[x] d) aspirina[ ] e) plasma proaspăt congelată------------------------------------------------------------------491. CS Hemofilia A este o boală:[ ] a) Autosomal-domonantă[ ] b) Autosomal-recesivă[x] c) X-lincată, recesiv[ ] d) Multifactorială[ ] e) Toate corecte------------------------------------------------------------------492. CS Boala Willebrand se caracterizează prin:[ ] a) sângerare tip hematom[x] b) sângerare tip mixt[ ] c) sângerare tip vascular - peteşial[ ] d) prognostic nefavorabil[ ] e) hemartroze frecvente------------------------------------------------------------------493. CS Penru boala Willibrand nu este caractristic:[ ] a) reducerea factorului VIII[ ] b) adgezia trombocitară diminuată la suprafaţa sticlei

PA

[ ] c) agregarea redusă a trombocitelor cu ristocetină[x] d) trombocitopenia[ ] e) majorarea timpului de sângerare------------------------------------------------------------------494. CS Ce parametru nu se modifică în hemofilia A:[ ] a) timpul de coagulare după Le-Wait[ ] b) nivelul factorului VIII[ ] c) timpul tromboplastinei parţial activate[ ] d) timpul de recalcificare a plasmei[x] e) numărul de trombocite------------------------------------------------------------------495. CS Pentru hemofilia A nu este caracteristic:[x] a) Durata de sîngerare crescută[ ] b) timpul de coagulare crescut[ ] c) timpul tromboplastinei parţial activate crescut[ ] d) Durata de sîngerare normală[ ] e) deficit al factorului VIII------------------------------------------------------------------496. CS Pentru hemofilia A este caracteristic totul, în afară de:[ ] a) debutul rar la vârsta neonatală[x] b) echimoze[ ] c) debutul bolii după 1 an de viaţă[ ] d) hemartroze[ ] e) hematoame după traume neînsemnate------------------------------------------------------------------497. CS Tratamentul hemartrozei acute în cadrul hemofiliei nu include:[x] a) indicaţia reopoliglucinei[ ] b) introducerea crioconcentratului[ ] c) imobilizarea articulaţiei pe un timp scurt[ ] d) puncţia articulaţiei în cazul hemartrozei evidenţiate[ ] e) aplicarea bandajului elastic------------------------------------------------------------------498. CS La bolnavi cu artropatie hemofilică nu este corectă următoarea afirmaţie:[ ] a) posibilitatea tratamentului chirurgical la gradele III-IV-V[ ] b) rentgenoterapia e indicată la gradul III[x] c) rentgenoterapia e indicată la gradul I[ ] d) rentgenoterapia e indicată copiilor mai mari de 5 ani[ ] e) la gradul V e indicat un curs cu prednisolon------------------------------------------------------------------499. CS În hemofilie nu este corectă următoarea afirmaţie:[ ] a) hemartroza - este o manifestare caracteristică[ ] b) crioprecipitatul este mai eficient decât plasma proaspăt congelată[x] c) sângerarea începe imediat după traumă[ ] d) extracţia dentară se efectuează cu pregătire prealabilă[ ] e) imobilizarea articulaţiei la hemartroză e de scurtă durată------------------------------------------------------------------500. CS Pentru hemofilia B nu este corect:[ ] a) deficitul factorului IX[x] b) deficitul factoruluiXI[ ] c) prognosticul favorabil pentru viaţă[ ] d) se întâlneşte mai rar decât hemofilia A[ ] e) feciorii bolnavului sunt sănătoşi------------------------------------------------------------------501. CS Diagnosticul hemofiliei se confirmă prin:[ ] a) probele endoteliale pozitive[ ] b) mărirea timpului de sângerare[ ] c) peteşii şi echimoze[x] d) hemartroze, hematoame[ ] e) metroragii------------------------------------------------------------------502. CS La diagnosticul diferenţiat al bolii Willebrand şi hemofiliei, nu este în

favoarea bolii Willebrand:[ ] a) tipul autosomal - dominant al moştenirii[ ] b) diminuarea agregării şi adegeziei trombocitelor[ ] c) majorarea timpului de sângerare[ ] d) tip mixt de sângerare[x] e) recesiv, unit cu X-cromosom tip de moştenire------------------------------------------------------------------503. CM Tabloul clinic al hemofiliei se caracterizează prin:[x] a) hemoragii multiple[x] b) hematoame[x] c) hemartroze[ ] d) echimoze şi peteşii[x] e) hemoragie peste 1-2 ore după traumă------------------------------------------------------------------504. CM Diagnosticul de hemofilie se stabileşte în baza:[x] a) anamnezei ereditare[ ] b) creşterii timpului sângerării după Duke[x] c) consumului redus al protrombinei[ ] d) diminuarea numărului trombocitelor[x] e) sporirea timpului de coagulare după Le-White------------------------------------------------------------------505. CM Pentru hemofilie sunt caracteristice:[ ] a) timpul sângerarii sporit[x] b) majorarea timpului de coagulare după Le-White[x] c) timpul tromboplastinei parţial activate sporit[ ] d) reducerea adgeziei şi agregaţiei trombocitelor

[x] e) deficitul factorului VIII sau IX------------------------------------------------------------------506. CM Tipul de hemofilie se bazează pe:[ ] a) insuficienţa factorului Willibrand[x] b) deficitul factorului VIII[x] c) deficitul factorului IX[ ] d) deficitul factorului XII[x] e) deficitul factorului XI------------------------------------------------------------------507. CM Care din afirmaţii sunt caracteristice pentru Hemofilie:[ ] a) Durata de sângerare crescută[x] b) timpului de coagulare crescut[x] c) timpul tromboplastinei parţial activate crescut[x] d) Tip hematom de sângerare[x] e) Este o boală genetică------------------------------------------------------------------508. CM Pentru boala Willebrand sunt caracteristice:[x] a) scăderea adeziunii trombocitelor[ ] b) deficitul factorului IX[ ] c) deficitul factorului XII[x] d) deficitul factorului Willibrand[x] e) majorarea duratei de sîngerare------------------------------------------------------------------509. CM Care din afirmaţii sunt caracteristice pentru boala Willibrand:[ ] a) transmiterea recesivă, X - lincată[x] b) tipul autosomal - dominant[x] c) diminuarea adeziunii şi agregaţiei trombocitelor[x] d) tipul mixt de sângerare[ ] e) hemartroze frecvente------------------------------------------------------------------510. CM Pentru bolnavii cu artropatie hemofilică sunt caracteristice următoarele

afirmaţii:[x] a) tratament chirurgical la al III-lea stadiu[ ] b) rengenterapia la I stadiu[x] c) rengenterapia la stadiile III-V[x] d) rengenterapia se efectuează copiilor în vârstă peste 5 ani[x] e) terapia cu glucocorticoizi la al V-lea stadiu------------------------------------------------------------------511. CM Pentru hemofilia B sunt caracteristice:[x] a) prezenţa hematoamelor şi hemartrozelor[x] b) majorarea timpului tromboplastinei parţial activate[x] c) prognosticul pentru viaţă e favorabil[x] d) deficitul factorului IX[ ] e) deficitul factorului XI------------------------------------------------------------------512. CM Hemofilia A se caracterizează prin:[x] a) debutul rar în perioada neonatală[ ] b) echimoze[x] c) debutul bolii în a doua jumătate al 2-lea an de viaţă[x] d) hemartroze[x] e) hematoame------------------------------------------------------------------513. CM Pentru hemofilie sunt adevărate următoarele afirmări:[x] a) hemofilia C - se îmbolnăvesc bărbaţii şi femeile[x] b) hemartroză - manifestare caracteristică a bolii[ ] c) hemoragii - intervin imediat după traumă[ ] d) hemofilia B se întâlneşte mai des ca hemofilia A[x] e) în hemofilie, injecţiile intramusculare sunt interzise------------------------------------------------------------------514. CM În hemofilie se modifică următorii indici ai coagulogramei:[x] a) timpul tromboplastinei parţial activat[x] b) asimilarea protrombinei[ ] c) testul cu etanol[ ] d) timpul trombinic[x] e) timpul recalcificării plasme------------------------------------------------------------------515. CM Pentru terapia transfuzională în hemofilia A sunt corecte:[x] a) tratamentul începe imediat după traumă[x] b) se indică crioprecipitat[x] c) crioprecipitat este mai eficient ca plasma proaspăt congelată[x] d) doza de 25-30 UA/kg este eficientă în terapia plăgilor şi hematoamelor[ ] e) Transfuziile de sînge direct de la rude sunt admisibile------------------------------------------------------------------516. CM Pentru terapia transfuzională simtomatică în hemofilie sunt corecte:[x] a) începe în primele ore după traumă[x] b) se indică crioprecipitatul[x] c) crioconcentratul este mai eficient decât plasma proaspăt congelată[x] d) doza 25-30 UA/kg este eficientă în terapia plăgilor mici şi hematoamelor[ ] e) transfuziile de sânge direct de la rude sunt admisibile------------------------------------------------------------------517. CM În evidenţa bolnavilor cu hemofilie sunt corecte următoarele afirmaţii:[x] a) vaccinări contra hepatitei B trebuie efectuate regulat[ ] b) imobilizarea de durată a articulaţiilor în hemartroze[x] c) aplicarea tamponului hemostatic în traume[x] d) investigaţii periodice la HIV[x] e) extracţii dentare se efectuează cu pregătire prealabilă------------------------------------------------------------------

PA

518. CM În tratamentul hemofiliei sunt contraindicate:[ ] a) crioconcentratul[ ] b) plasma proaspăt congelată[x] c) imobilizare de durată a articulaţiei[x] d) aplicarea locală a bintului elastic[ ] e) facorul VIII concentrat------------------------------------------------------------------519. CM Programul de terapie a hemartrozei acute la bolnavii cu hemofilie

include:[ ] a) perfuzii de reopoliglucin[x] b) administrare de crioprecipitat[x] c) imobilizare articulară pe 3-4 zile[ ] d) fonoforeza cu hidrocortizon[ ] e) puncţie obligatorie a articulaţiei------------------------------------------------------------------520. CM Dispanserizarea bolnavilor cu hemofilie include:[ ] a) vaccinoprofilaxie planică[x] b) vaccinoprofilaxie selectivă[ ] c) administrarea acidului acetilsalicilic la bolnavii cu infecţii respiratirii acute[x] d) diminuarea efortului fizic[x] e) eliberarea de la lecţiile de educaţie fizică------------------------------------------------------------------521. CM În boala Willebrand nu sunt indicate:[x] a) acidul acetilsalicilic[ ] b) dicinonul[ ] c) plasma proaspăt congelată[ ] d) crioprecipitatul[x] e) indometacinul------------------------------------------------------------------522. CM Pentru diagnosticul diferenţial, între hemofilie şi trombocitopenie, care

criterii pledează în favoarea hemofiliei:[x] a) hematomul[ ] b) epistaxisul, metroragiile[ ] c) peteşiile şi echimozele[ ] d) probele endoteliale pozitive[x] e) hemartrozele------------------------------------------------------------------523. CS Numiţi cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară întâlnită la

copii[ ] a) Numiţi cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară întâlnită la copii[ ] b) Miocardita acută[x] c) Cardiomiopatia dilatativă[ ] d) Cardiomiopatia restrictivă[ ] e) Cardiomiopatia peripartum------------------------------------------------------------------524. CS În diagnosticul miocarditei acute la copii tehnicile de biologie moleculară

se utilizează pentru confirmarea[ ] a) Necrozei miocitare[x] b) Prezenţei virusului[ ] c) Apoptozei celulare[ ] d) Inflamaţiei miocardului[ ] e) Fibrozei interstiţiale------------------------------------------------------------------525. CS Miocardita acută fulminantă la sugari debutează frecvent cu[ ] a) Lipsa semnelor de insuficienţă cardiacă[ ] b) Semne de infecţie respiratorie acută[ ] c) Semne digestive[x] d) Şoc cardiogen[ ] e) Convulsii febrile------------------------------------------------------------------526. CS Care semn clinic este caracteristic pentru debutul miocarditei acute la un

copil mare[x] a) Insuficienţa cardiacă congestivă[ ] b) Infecţie respiratorie acută[ ] c) Hipertensiune arterială[ ] d) Infecţie gastrointestinală acută[ ] e) Dificultăţi de alimentaţie------------------------------------------------------------------527. CS Semnele radiologice evocatoare pentru miocardită acută la copil mare

sunt, cu excepţia[ ] a) Cardiomegalie[ ] b) Congestie venoasă pulmonară[x] c) Silueta cordului cu aspect „cord în sabot[ ] d) Asocierea revărsatului pericardic[ ] e) Edem pulmonar------------------------------------------------------------------528. CS Izolarea virusurilor în miocardita de etiologie enterovirală la copii poate

fi făcută din următoarele mostre biologice, cu excepţia[x] a) Lichid sinovial[ ] b) Scaun[ ] c) Lichid cefalorahidian[ ] d) Urină[ ] e) Miocard------------------------------------------------------------------529. CS Semnul ecocardiografic evocator în diagnosticul miocarditei acute la

copii este[ ] a) Hipertensiune pulmonară avansată

[x] b) Scăderea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng[ ] c) Hipertrofia miocardului ventriculului drept[ ] d) Prezenţa revărsatului pericardic[ ] e) Insuficienţă mitrală------------------------------------------------------------------530. CS Care semn clinic nu este comun în miocardita acută la sugar[ ] a) Dificultăţi în alimentaţie[x] b) Palpitaţii[ ] c) Hepatomegalie[ ] d) Dispnee[ ] e) Tulburări de ritm------------------------------------------------------------------531. CS În tratamentul de debut al miocarditei acute virale la copii nu se

recomandă administrarea de[ ] a) Antivirale[x] b) Antiinflamatoare steroidiene[ ] c) Antiaritmice[ ] d) Diuretice[ ] e) Remedii inotrop pozitive------------------------------------------------------------------532. CS Complicaţiile majore în miocardita acută la sugari sunt, cu excepţia[ ] a) Şoc cardiogen[ ] b) Tulburări de ritm cardiac[ ] c) Insuficienţă cardiacă congestivă[x] d) Cardiomiopatie hipertrofică[ ] e) Tulburări de conducere atrioventriculară------------------------------------------------------------------533. CS Tratamentul cardiomiopatiei dilatative la copil include următoarele, cu

excepţia[x] a) Endocardectomie[ ] b) Terapia sindromului de insuficienţă cardiacă[ ] c) Prevenirea accidentelor trombembolice[ ] d) Terapia aritmiilor[ ] e) Transplantul de cord------------------------------------------------------------------534. CS Manifestarea clinică cea mai comună în cardiomiopatia dilatativă la sugar [x] a) Dispnee la alimentaţie[ ] b) Sincopa[ ] c) Febra[ ] d) Dureri toracice[ ] e) Palpitaţii------------------------------------------------------------------535. CS Monitorizarea Holter se indică în cardiomiopatiile primare la copil în[ ] a) Ritmul idioventricular pe ECG standard[ ] b) Dispnee în repaus[x] c) Orice copil cu suspiciune de cardiomiopatie primară[ ] d) Tahicardie[ ] e) Edeme periferice------------------------------------------------------------------536. CS Metodele obligatorii de diagnostic în cardiomiopatie primară la copil

sunt, cu excepţia[x] a) Biopsia endomiocardică[ ] b) Electrocardiografia cu înregistrarea Holter[ ] c) Ecocardiografia[ ] d) Anchetă familială completă[ ] e) Radiografia cardiopulmonară------------------------------------------------------------------537. CS Cardiomiopatia hipertrofică la copil diferă de cea a adultului prin

următorul criteriu[ ] a) Hipertrofie ventriculară stângă[x] b) Pronostic mult mai nefavorabil[ ] c) Nu necesită supraveghere[ ] d) Lipsa complicaţiilor aritmice[ ] e) Sincope------------------------------------------------------------------538. CS Numiţi semnul clinic comun în cardiomiopatia hipertrofică la copil de

vârstă fragedă[ ] a) Intoleranţă la efort[x] b) Copil cu suflu sistolic asimptomatic[ ] c) Dispnee la efort[ ] d) Sincopa[ ] e) Palpitaţii------------------------------------------------------------------539. CM Clasificarea etiologică divizează cardiomiopatiile primare în

următoarele grupe[x] a) Genetice[x] b) Acute[ ] c) Restrictive[ ] d) Virale[x] e) Mixte------------------------------------------------------------------540. CM Marcherii serici specifici utilizaţi în diagnosticul de miocardita acută la

copii sunt[x] a) Creatininkinaza fracţia MB[x] b) Troponina cardiacă T[x] c) Lactatdehidrogenaza fracţiile 1,2[ ] d) Antistreptolizina O

PA

[x] e) Troponina cardiacă I------------------------------------------------------------------541. CM Factorii etiologici virali frecvent implicaţi în miocarditele acute la copii

sunt[x] a) Coxsackie A[x] b) Coxsackie B[x] c) Adenovirus[x] d) Herpesvirus[ ] e) Trypanosoma cruzi------------------------------------------------------------------542. CM Investigaţiile instrumentale neinvazive utilizate la copii pentru

confirmarea diagnosticului de miocardită sunt[x] a) Radiografia cutiei toracice[ ] b) Biopsia endomiocardică[x] c) Electrocardiografia[ ] d) Cateterismul cardiac[x] e) Ecocardiografia------------------------------------------------------------------543. CM Modificările electrocardiografice sugestive pentru miocardita acută la

copii sunt[ ] a) Bloc incomplet de ram drept al fasciculului His[x] b) Tahicardie sinisală[x] c) Modificări de segment ST şi de undă T[ ] d) Sindrom de preexcitare ventriculară[x] e) Bloc atrioventricular de gradul II sau III------------------------------------------------------------------544. CM Cele mai comune criterii de diagnostic ecocardiografic în miocardita

acută la copii sunt[x] a) Dilatarea cavităţii ventriculului stâng[x] b) Hipo-/akinezia peretelui ventriculului stâng[ ] c) Hipertrofia peretelui ventriculului drept[x] d) Scăderea fracţiei de ejecţie[ ] e) Hiperkinezia pereţilor ventriculului stâng------------------------------------------------------------------545. CM Complicaţiile cele mai frecvente în miocardita acută la copil mare sunt[x] a) Cardiomiopatia dilatativă[x] b) Insuficienţă cardiacă congestivă[ ] c) Accident vascular cerebral[ ] d) Hipertensiune arterială[x] e) Tulburări de ritm şi de conducere------------------------------------------------------------------546. CM Pentru miocardita acută fulminantă la copil mic sunt caracteristice

următoarele semne[x] a) Prodrom viral scurt[x] b) Şoc cardiogen[ ] c) Hipertensiune arterială[ ] d) Sindrom convulsiv[x] e) Dimensiuni normale ale cordului la radiografia cardiopulmonară------------------------------------------------------------------547. CM Diagnosticul diferenţial în miocardita acută la copilul mic se face cu

următoarele entităţi clinice[x] a) Deficit de carnitină[ ] b) Hipertensiunea pulmonară primitivă[x] c) Originea anormală a arterei coronariene stângi[x] d) Bloc atrio-ventricular congenital[x] e) Coarctaţie de aortă------------------------------------------------------------------548. CM Caracteristicile comune ale cardiomiopatiei dilatative la copil[x] a) Cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară[x] b) Etiologie mixtă (acută/genetică)[ ] c) Debutează cu accese hipoxice[x] d) Se asociază cu disfuncţie sistolică a ventriculului stâng[ ] e) Este cea mai frecventă cauză de moarte subită de origine cardiacă------------------------------------------------------------------549. CM Indicaţi modificările ECG sugestive în cardiomiopatia hipertrofică la

copil[ ] a) Modificări ale segmentului ST-T[x] b) ECG normală la sugari[ ] c) Semne de hipertrofie ventriculară dreapta[x] d) Asocierea de interval QT lung[x] e) Unda Q patologică------------------------------------------------------------------550. CM Diagnosticul diferenţial în cardiomiopatia hipertrofică la sugar se face cu

următoarele entităţi clinice[x] a) Stenoza aortică[ ] b) Sindromul Down[x] c) Cardiomiopatia restrictivă[ ] d) Miocardita acută[x] e) Glicogenoze------------------------------------------------------------------551. CM Examinarea clinică a rudelor de gradul I a unui copil cu cardiomiopatie

hipertrofică va include[x] a) Electrocardiografia[x] b) Ecocardiografia[ ] c) Troponine şi enzime cardiace[x] d) Consultul geneticianului[ ] e) Scintigrafia miocadului

------------------------------------------------------------------552. CM Managementul copilului cu cardiomiopatie hipertrofică include[x] a) Restricţii moderate în activitatea fizică cu evitarea sportului de performanţă[ ] b) Blocantele canalelor de calciu la copil asimptomatic[x] c) Betaadrenoblocantele la copil cu variantă obstructivă de boală[x] d) Profilaxia endocarditei infecţioase pe viaţă[ ] e) Digoxina------------------------------------------------------------------553. CS Semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică stînga la copil este:[ ] a) Durerea precordială[ ] b) hepatomegalia[x] c) tahipneea[ ] d) edemele periferice[ ] e) cefaleea------------------------------------------------------------------554. CS Criteriu indispensabil în insuficienţa cardiacă cronică la copil este:[x] a) cardiomegalia[ ] b) durere abdominală[ ] c) edemele periferice[ ] d) dispneea[ ] e) tahicardia------------------------------------------------------------------555. CS Hipotensiunea arterială şi diminuarea pulsului este caracteristică în:[ ] a) feohromacitom[ ] b) şoc cardiogen[ ] c) insuficienţă mitrală[x] d) insuficienţă aortală[ ] e) insuficienţă renală------------------------------------------------------------------556. CS Semnele detresei respiratorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt

toate, cu excepţia:[ ] a) bătăi ale aripelor nazale[ ] b) tirajul[ ] c) geamătul[x] d) hepatomegalia[ ] e) raluri pulmonare------------------------------------------------------------------557. CS Semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică dreapta la copil este:[ ] a) tahipneea[x] b) hepatomegalia[ ] c) cardialgia[ ] d) sincopa[ ] e) tusea------------------------------------------------------------------558. CS Manifestările clinice ale debitului cardiac scăzut sunt următoarele, cu

excepţia:[ ] a) paloare, transpiraţii[ ] b) ritm de galop[ ] c) cardiomegalie[ ] d) tahicardie[x] e) zgomote cardiace clare, sonore------------------------------------------------------------------559. CS Cel mai frecvent insuficienţa cardiacă la copil debutează la vîrsta de:[ ] a) nou-născut[x] b) sugar[ ] c) preşcolar[ ] d) şcolar[ ] e) adolescent------------------------------------------------------------------560. CS Pentru monitorizarea terapiei cu digitale este indicat:[ ] a) radiografia cordului[ ] b) ultrasonografia cordului[x] c) electrocardiografia[ ] d) caterismul cardiac[ ] e) monitorizarea tensiunii arteriale------------------------------------------------------------------561. CS Oboseala şi paloarea în insuficienţa cardiacă este cauzată de :[ ] a) hiperfuncţia cateholaminică[ ] b) retenţia hidrosalină ocultă[x] c) reducerea debitului cardiac[ ] d) perturbarea circulaţiei coronariene[ ] e) edemul pulmonar interstiţial------------------------------------------------------------------562. CS Dispneea paroxistică nocturnă apare în:[x] a) astmul cardiac[ ] b) astmul bronşic[ ] c) insuficienţa respiratorie[ ] d) hipertensiunea pulmonară[ ] e) permeabilitatea vasculară sporită------------------------------------------------------------------563. CS Hemoptizia, frecventă în stenoza mitrală, e cauzată de:[ ] a) compresia nervului recurent de către atriul stăng[x] b) ruptura venelor bronşice dilatate[ ] c) edemul pulmonar interstiţial[ ] d) hipertensiunea arterială[ ] e) permeabilitatea vasculară sporită------------------------------------------------------------------

PA

564. CS Vocea răguşită, bitonală în insuficienţa cardiacă este cauzată de:[x] a) compresia nervului recurent de către atriul stâng dilatat[ ] b) ruperea venelor bronşice dilatate[ ] c) edemul pulmonar[ ] d) detresă respiratorie[ ] e) laringospasm------------------------------------------------------------------565. CS Tulburările dispeptice (anorexie, greţuri, vărsături) în insuficienţa

cardiacă sunt cauzate de:[ ] a) insuficienţa hepatică[ ] b) insuficienţa renală[x] c) congestia venoasă splanhică[ ] d) edemul cerebral[ ] e) gastroduodenită cronica------------------------------------------------------------------566. CS Semnul precoce în insuficienţa cardiacă la sugari este:[x] a) tahipneea[ ] b) semne meningiale[ ] c) oliguria[ ] d) cianoza[ ] e) paloarea------------------------------------------------------------------567. CS Creşterea în greutate la copil mic cu insuficienţa cardiacă este cauzată de:[ ] a) diatezei limfatico-hipoplastice[ ] b) dispneei[ ] c) insuficienţei hepatice[x] d) edeme[ ] e) insuficienţă renală------------------------------------------------------------------568. CS Transpiraţia profuză în insuficienţa cardiacă la copil este cauzată de:[ ] a) dispnee[x] b) hiperfuncţia cateholaminică indusă de reducerea debitului car-diac[ ] c) edeme[ ] d) oboseală[ ] e) hipotensiune arterială------------------------------------------------------------------569. CM Rolul sistemului nervos vegetativ simpatic asupra performanţei cardiace

constă în:[x] a) creşterea frecvenţei contracţiilor cardiace[x] b) creşterea fracţiei de ejecţie[ ] c) diminuarea frecvenţei contracţiilor cardiace[ ] d) reducerea duratei potenţialului de acţiune[ ] e) reducerea influxului de Ca în celulă------------------------------------------------------------------570. CM Rolul sistemului nervos vegetativ parasimpatic asupra performanţei

cardiace constă în:[x] a) diminuarea frecvenţei contracţiilor cardiace[x] b) reducerea duratei potenţialului de acţiune[x] c) reducerea influxului de calciu ionizat[ ] d) majorarea frecvenţei contracţiilor cardiace[ ] e) majorarea debitului cardiac------------------------------------------------------------------571. CM Semnele de congestie pulmonară în cadrul insuficienţei cardiace la copil

sunt:[x] a) tahipneea[x] b) dispneea la efort[x] c) tusea[ ] d) lipsa ralurilor[ ] e) paliditatea------------------------------------------------------------------572. CM Semnele de congestie venoasă sistemică în insuficienţa cardiacă la copil

sunt:[ ] a) lipsa edemelor[ ] b) ficatul în limitele normei[x] c) hepatomegalia[x] d) edemele periferice[x] e) pulsaţia venelor jugulare------------------------------------------------------------------573. CM Semnele insuficienţei cardiace cronice la copil sunt:[ ] a) bradicardia[x] b) tahicardia[x] c) accentul zgomotului II pe artera pulmonară[x] d) pulsul paradoxal[x] e) ritmul de galop------------------------------------------------------------------574. CM Radiografia toracică în insuficienţa cardiacă la copil relevă următoarele:[ ] a) cordul în limitele normei[x] b) staza venoasă pulmonară[ ] c) trunchiul arterei pulmonare în limitele normei[x] d) cardiomegalie[ ] e) lipsa stazei venoase pulmonare------------------------------------------------------------------575. CM În insuficienţa cardiacă la copiii de vârstă fragedă clasa funcţională III

NYHA/Rose sunt prezente următoarele semne:[x] a) tahipnee marcată la efort mic[x] b) dispnee intensă la efort mic[ ] c) tahipnee în repaos

[x] d) retard staturoponderal[ ] e) diafareză in repaos------------------------------------------------------------------576. CM Acţiunea preparatelor digitalice are următoarele efecte:[x] a) inotrop pozitiv[ ] b) batmotrop negativ[x] c) tonotrop pozitiv[ ] d) cronotrop negativ[x] e) dromotrop negativ------------------------------------------------------------------577. CM Efectele pozitive ale digitalizării în insuficienţa cardiacă la copiii sunt

următoarele:[ ] a) sporirea frecvenţei cardiace[ ] b) persistenţa ralurilor[x] c) ameliorarea simptomelor clinice[x] d) micşorarea dimensiunilor cordului[x] e) ameliorarea diurezei------------------------------------------------------------------578. CM Semnele intoxicaţiei cu digitale, conform datelor electrocardiografice,

sunt:[ ] a) scurtarea intervalului PQ[x] b) prelungirea intervalului PQ[x] c) subdenivelarea segmentului ST[x] d) aritmiile ventriculare[x] e) aritmiile supraventriculare------------------------------------------------------------------579. CM Manifestările gastrointestinale în intoxicaţia cu digitalice sunt urmă-

toarele:[x] a) anorexia[x] b) greţurile[x] c) vărsăturile[ ] d) constipaţiile[x] e) durerile abdominale------------------------------------------------------------------580. CM Digitalicele sunt contraindicate în:[x] a) uremie[x] b) bloc sinoatrial[x] c) bloc atrioventricular gr. II, III[ ] d) tahicardie[ ] e) edem pulmonar------------------------------------------------------------------581. CM Indicii de performanţă miocardică sunt următorii[x] a) contractilitatea[ ] b) frecvenţa respiratorie[x] c) frecvenţa cardiacă[x] d) presarcina[x] e) postsarcina------------------------------------------------------------------582. CM Manifestările cardinale ale insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt

următoarele:[x] a) cardiomegalia[ ] b) cardialgia[x] c) hepatomegalia[x] d) tahipneea[x] e) tahicardia------------------------------------------------------------------583. CM Grupele de medicamente folosite în insuficienţa cardiacă cronică la copil

sunt:.[ ] a) Antagoniştii de calciu[x] b) Inhibitorii enzimei de conversie angiotenzină[x] c) Antagoniştii de aldosteronă[x] d) Betaadrenoblocantele[x] e) Tonicardicele------------------------------------------------------------------584. CM Investigaţiile paraclinice obligatorii în insuficienţa cardiacă cronică la

copil sunt:[x] a) Radiografia cardiopulmonară[ ] b) Spirografia[x] c) EcoCG Doppler[x] d) Nivelul peptidelor natriuretice[x] e) Nivelul electroliţilor serici------------------------------------------------------------------585. CM Efectele betaadrenoblocantelor în insuficienţa cardiacă cronică la copil

sunt:[x] a) Reduc frecvenţa contracţiilor cardiace (reducînd consumul O2)[x] b) Efect antiaritmic[x] c) Efect antiischemic[ ] d) Efect tonicardic pozitiv[x] e) Efect antioxidant------------------------------------------------------------------586. CM Selectaţi răspunsurile incorecte în tratamentul insuficienţei cardiace

cronice la copil:[ ] a) poziţia semişezândă[ ] b) oxigenoterapie[ ] c) reducerea volumului alimentar[x] d) aportul sporit de lichide[x] e) nu sunt indicate diureticele

PA

------------------------------------------------------------------587. CM Mecanismele compensatorii cardiace care intervin în condiţiile reducerii

debitului cardiac sunt următoarele:[x] a) dilatarea cavităţilor cordului[x] b) hipertrofia fibrelor musculare[x] c) tahicardia[ ] d) bradicardia[ ] e) cordul cu limitele normale------------------------------------------------------------------588. CM Semne de stază pulmonară în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt

următoarele:[x] a) dispneea[x] b) tahipneea[x] c) wheezingul[x] d) tusea spastică iritativă la efort[ ] e) vocea normală------------------------------------------------------------------589. CM Acţiunile Inhibitorilor enzimei de conversie angiotenzinei în

insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt următoarele:[x] a) redeuce iritabilitatea cardiacă (depresor simpatic)[x] b) csade postsarcina[x] c) reduce prasarcina[x] d) scade retenţia de sare şi apă[ ] e) efect inotrop pozitiv------------------------------------------------------------------590. CM Efecdtele adverse ale Inhibitorilor enzimei de conversie angiotenzinei

sunt următoarele:[x] a) hipotensiunea arterială[x] b) tusea cronică[x] c) erupţii maculopapuloase[ ] d) tahicardie[x] e) toxicitate renală------------------------------------------------------------------591. CM Supraîncărcarea cronică de presiune (obstacole în ejecţia ventriculară-

încărcare sistolică) are loc în:[x] a) hipertensiunea arterială sistemică[x] b) stenoza aortică[x] c) coarctaţia de aortă[x] d) hipertensiunea arterială pulmonară[ ] e) insuficienţa aortală------------------------------------------------------------------592. CM Supraîncărcarea cronică de volum-încărcare diastolică are loc în:[x] a) transfuzii masive, transfuzie fetofetală[x] b) regurgităţii aortale, mitrale[x] c) şunturi stâng-dreapta importante[ ] d) coarctaţie de aortă[ ] e) stenoză aortică