1

OUG NR. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă 1. Practicienii în insolvenţă conduc:

a) numai procedurile de insolvenţă b) procedurile de insolvenţă, procedurile de lichidare voluntară sau amiabilă, procedurile de

prevenţie a insolvenţei, inclusiv măsurile de supraveghere financiară sau administrare specială

c) procedurile de divizare

2. În cadrul procedurii insolvenţei, în perioada de observaţie şi pe durata procedurii de

reorganizare, practicianul în insolvenţă desemnat să exercite atribuţiile prevăzute de lege sau de judecătorul sindic este: a) lichidatorul b) administratorul judiciar c) lichidatorul sau administratorul judiciar

3. Activitatea debitorului în faliment, atât în procedura generală, cât şi în cea simplificată

este condusă de: a) lichidator b) administratorul judiciar c) lichidator sau de administratorul judiciar, după cum dispune judecătorul-sindic

4. Practicienii în insolvenţă îşi pot exercita profesia:

a) numai în cabinete individuale b) cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale c) numai în cabinete individuale şi societăţi civile profesionale

5. Un practician în insolvenţă:

a) îşi poate exercita activitatea în calitate de asociat în mai multe societăţi civile profesionale, în acelaşi timp

b) are obligaţia de a fi asociat cel puţin într-o societate civilă profesională pentru a-şi desfăşura activitatea

c) îşi poate desfăşura activitatea fără a avea calitatea de asociat într-o societate civilă profesională

6. Un practician în insolvenţă:

a) poate exercita o singură profesie, cea de practician în insolvenţă b) poate exercita profesia de practician în insolvenţă într-o singură formă de organizare a

profesiei c) poate avea calitatea de asociat în mai multe societăţi profesionale sau întreprinderi

unipersonale

2

7. Cabinetul individual se constituie:

a) pe baza deciziei instanţei b) pe baza deciziei UNPIR c) pe baza deciziei practicianului în insolvenţă, înregistrată la UNPIR

8. Bunurile constituite de practicianul în insolvenţă ca aport la cabinetul său:

a) se supun regulilor patrimoniului profesional de afectaţiune b) sunt calificate, în mod expres de către OUG nr. 86/2006, ca având natura juridică a unui

bun imobil, dacă între aceste bunuri este inclus si sediul cabinetului c) se supun regulilor generale referitoare la patrimoniu, neexistând reglementări speciale în

acest sens 9. Cabinetele individuale ale practicienilor în insolvenţă:

a) nu se pot asocia b) se pot asocia, asocierea fundamentându-se exclusiv pe decizia UNPIR c) se pot asocia prin contract, în scopul exercitării în comun a profesiei

10. Drepturile şi obligaţiile practicienilor în insolvenţă, titulari ai unor cabinete asociate:

a) îşi păstrează caracterul personal şi independent b) pot fi cedate c) nu au un caracter intuitu personae

11. Un cabinet individual se poate asocia:

a) numai cu un alt cabinet individual b) numai cu societăţile civile profesionale, în cazul în care s-ar asocia cu un cabinet

individual acestea devenind societăţi civile profesionale c) cu o societate civilă profesională

12. Patrimoniul iniţial al cabinetului individual:

a) este afectat exclusiv activităţii profesionale a practicianului în insolvenţă şi are regimul patrimoniului profesional de afectaţiune

b) este constituit din aporturile titularului şi ale celorlalţi asociaţi c) reprezintă totalitatea bunurilor persoanei având calitatea de practician în insolvenţă

13. Creditorii ale căror creanţe sunt născute din activitatea profesională a practicianului în

insolvenţă care are ca formă de exercitare a profesiei cabinetul individual: a) vor putea urmări numai bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune b) vor putea urmări bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune, iar dacă acestea nu sunt

suficiente, creanţele lor se vor stinge de drept

3

c) vor putea urmări bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune, iar dacă acestea nu sunt suficiente, vor putea urmări şi celelalte bunuri aflate în proprietatea persoanei având calitatea de practician în insolvenţă

14. In cazul practicianului în insolvenţă având ca formă de organizare cabinetul individual,

patrimoniul profesional de afectaţiune include: a) numai drepturi b) atât drepturi, cât şi obligaţii c) numai bunuri şi drepturi

15. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată se constituie:

a) prin contract de societate b) prin asocierea practicienilor în insolvenţă, persoane fizice sau juridice c) numai prin subscrierea aportului social al asociaţilor în numerar sau în natură

16. Potrivit OUG nr. 86/2006, aportul social al asociaţilor în cadrul unei societăţi civile cu

răspundere limitată poate fi: a) în numerar b) numai în numerar sau în natură, alte categorii de aporturi fiind excluse c) numai în numerar sau în industrie, alte categorii de aporturi fiind excluse

17. Contractul de societate prin care se constituie societatea civilă profesională cu

răspundere limitată este supus: a) înregistrării în registrul comerţului b) înregistrării în Registrul societăţilor profesionale de practicieni în insolvenţă c) înregistrării în registrul comerţului şi publicării în Buletinul Practicienilor în insolvenţă

18. Potrivit prevederilor exprese ale OUG nr. 86/2006, societatea civilă profesională cu

răspundere limitată: a) nu are un patrimoniu propriu b) deţine co-proprietatea bunurilor constituite ca aport de către asociaţi c) are un patrimoniu propriu

19. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată :

a) poate avea ca obiect de activitate numai exercitarea profesiei de practician în insolvenţă b) trebuie sa aibă ca obiect de activitate principal exercitarea profesiei de practician în

insolvenţă, putând avea şi alte obiecte secundare de activitate

4

c) poate avea mai multe obiecte de activitate, dar toate conexe insolvenţei 20. Contractul de societate al societăţii civile profesionale cu răspundere limitată:

a) trebuie încheiat întotdeauna în formă scrisă, în anumite situaţii forma cerută fiind cea a înscrisului autentic

b) trebuie încheiat în formă scrisă numai dacă printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află şi un teren

c) nu implică respectarea vreunei condiţii de formă 21. Orice modificare a unui contract de societate al unei societăţii civile profesionale cu

răspundere limitată: a) trebuie să fie făcută întotdeauna în scris, în anumite situaţii forma cerută fiind cea a

înscrisului autentic b) trebuie să fie făcută întotdeauna în formă autentică c) poate fi făcută în orice fel doresc părţile

22. Pot deţine calitatea de asociaţi într-o societate civilă profesională cu răspundere

limitată: a) 1 practician în insolvenţă definitiv şi 1 sau mai mulţi practicieni în insolvenţă stagiari b) 2 sau mai mulţi practicieni în insolvenţă definitivi c) 3 practicieni în insolvenţă stagiari şi 1 practician în insolvenţă definitiv

23. Pentru constituirea unei societăţi civile profesionale cu răspundere limitată, OUG nr.

86/2006: a) nu impune un capital social, forma de organizare profesională putându-se constitui fără

capital social b) nu impune un capital social minim, forma de organizare profesională neputându-se

constitui însă fără un capital social c) impune un capital social minim

24. Pentru a constitui valabil o societate civilă profesională cu răspundere limitată:

a) este suficient să se subscrie capitalul social b) trebuie să se verse întotdeauna capitalul social subscris, la momentul constituirii c) este suficient să se subscrie capitalul social şi să fie vărsat în numerar jumătate din

subscrieri 25. În cazul transmiterii părţilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei

societăţii civile profesionale cu răspundere limitată, aportul social:

5

a) rămâne în proprietatea societăţii numai dacă prin lege nu se prevede altfel b) nu poate rămâne în proprietatea societăţii în niciun caz c) rămâne în proprietatea societăţii dacă prin lege sau contractul de societate nu se prevede

altfel 26. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată este condusă de:

a) un administrator, care este unul din practicienii în insolvenţă asociaţi b) adunarea asociaţilor c) asociatul coordonator

27. Pentru hotărârile având ca obiect modificarea contractului de societate este necesar:

a) votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale b) acordul unanim al asociaţilor c) votul majorităţii asociaţilor

28. Societatea civilă profesională cu răspundere limitată, în raporturile cu terţii, este

reprezentată de: a) oricare dintre asociaţi b) de asociatul ce deţine majoritatea părţilor sociale c) de asociaţii coordonatori

29. Asociatul care intenţionează să transmită părţile sociale pe care le deţine într-o

societate civilă profesională cu răspundere limitată: a) este obligat să notifice această intenţie cu minimum 30 zile anterior transmiterii, către toţi

ceilalţi asociaţi, indicând persoana sau persoanele către care doreşte să transmită respectivele părţi sociale şi preţul

b) este obligat să notifice această intenţie cu minimum 30 zile anterior transmiterii, către toţi ceilalţi asociaţi, alte informaţii nefiind necesare

c) nu este obligat să informeze ceilalţi asociaţi cu minimum 30 zile anterior transmiterii

30. Transmiterea părţilor sociale pe care un asociat le deţine într-o societate civilă profesională cu răspundere limitată: a) se poate face după ce toţi ceilalţi asociaţi îşi dau acordul b) se poate face după ce majoritatea celorlalţi asociaţi îşi dă acordul c) se poate face după ce toţi ceilalţi asociaţi sunt informaţi

31. Dacă, din orice motive, în societate rămâne cu un singur asociat o perioadă mai mare de 3 luni, acesta: a) o poate transforma numai în cabinet individual b) o poate transforma în cabinet individual sau în întreprindere profesională unipersonală cu

răspundere limitată

6

c) nu mai poate face nimic, societatea fiind radiată din oficiu.

32. O întreprindere profesională unipersonală cu răspundere limitată: a) se poate naşte numai din decesul, incompatibilitatea, retragerea sau excluderea unuia ori

mai multor asociaţi dintr-o societate civilă profesională cu răspundere limitată b) poate avea ca asociat unic un practician în insolvenţă sau o altă întreprindere profesională

unipersonală cu răspundere limitată c) este reglementată, în principiu, de acelaşi regim juridic ca societatea civilă profesională

cu răspundere limitată

33. In măsura în care celelalte condiţii sunt îndeplinite, poate dobândi calitatea de practician în insolvenţă persoana care: a) deţine o diplomă de studii de învăţământ superior, indiferent de specializare b) are o experienţă în domeniul juridic sau economic de cel puţin 3 ani, indiferent de studii c) deţine diplomă de studii de învăţământ superior de lungă durată în drept, ştiinţe

economice sau inginerie

34. In România, persoanele fizice având cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene:

a) pot dobândi calitatea de practician în insolvenţă, potrivit prevederilor legislaţiei europene, în condiţiile stabilite de statul membru a cărui naţionalitate o au

b) nu pot dobândi calitatea de practician în insolvenţă c) pot dobândi calitatea de practician în insolvenţă, potrivit OUG nr, 86/2006, în aceleaşi

condiţii ca cetăţenii români

35. Dacă a survenit după dobândirea calităţii de practician în insolvenţă, nedemnitatea atrage: a) suspendarea calităţii de practician în insolvenţă b) încetarea calităţii de practician în insolvenţă c) suspendarea calităţii de practician în insolvenţă pe o perioadă de 1 la 5 ani, în funcţie de

gravitatea faptei săvârşite

36. Exercitarea profesiei de practician în insolvenţă este incompatibilă cu: a) activitatea salariată în cadrul altor profesii, fără excepţii b) limitarea capacităţii de exerciţiu, în cazul persoanei fizice c) ocupaţiile care lezează independenţa profesiei

37. Exercitarea profesiei de practician în insolvenţă:

a) este compatibilă cu activităţi şi funcţii didactice din învăţământul superior economic

7

b) este compatibilă cu calitatea de consilier juridic c) nu este compatibilă cu calitatea de avocat

38. Practicianul în insolvenţă care anterior a îndeplinit funcţia de judecător sindic: a) nu mai poate fi numit în calitate de administrator în raza instanţei în care a funcţionat, dar

poate fi numit în funcţia de lichidator b) nu mai poate fi numit în calitate de lichidator în raza instanţei în care a funcţionat, dar

poate fi numit în funcţia de administrator c) nu poate fi numit în calitate de administrator sau de lichidator în raza instanţei în care a

funcţionat, decât după trecerea unei anumite perioade de timp

39. Profesia de practician în insolvenţă nu poate fi exercitată: a) la tribunalele sau curţile de apel la care soţul practicianului în insolvenţă îndeplineşte

funcţii administrative b) la parchetele de pe lângă tribunale, tribunale specializate, curţi de apel la care afinul până

la gradul al IV-lea inclusiv îndeplineşte funcţia de procuror c) la curţile de apel la care ruda până la gradul al III-lea inclusiv îndeplineşte funcţia de

judecător

40. Dacă o rudă de gradul al II-lea a îndeplinit funcţia de judecător-sindic acum 4 ani, practicianul în insolvenţă: a) nu poate profesa la acel tribunal b) poate profesa la acel tribunal pentru că interdicţia se referă numai la rudele de gradul I c) poate profesa la acel tribunal pentru că interdicţia se referă numai la o perioadă de maxim

3 ani 41. Dacă în urmă cu 7 ani, un practician în insolvenţă a deţinut o funcţie în cadrul Curţii

de Conturi: a) el nu poate exercita profesia de practician în insolvenţă b) el nu poate exercita profesia de practician în insolvenţă în raza teritorială a curţii de apel

unde funcţionează c) aceasta nu dă naştere vreunei interdicţii de a exercita funcţia de practician în insolvenţă

42. Practicianul în insolvenţă:

a) poate fi concomitent administrator judiciar al unui debitor şi al creditorului acestuia b) poate fi concomitent lichidator al unui debitor şi al creditorului acestuia c) nu poate fi concomitent administrator judiciar sau lichidator al unui debitor şi al

creditorului acestuia 43. Practicianul în insolvenţă trebuie să se abţină:

a) numai dacă se află in conflict de interese

8

b) dacă se află în unul din cazurile prevăzute la art. 27 C. proc. civ, fără excepţii c) dacă este tutorele sau curatorul uneia dintre părţi

44. Admiterea în profesia de practician în insolvenţă:

a) se face numai prin examen b) se face cu scutire de examen pentru orice persoană care are o vechime în profesia

practicată de minim 5 ani c) se face, la cerere, cu scutire de examen, pentru persoanele care au exercitat cel puţin 5 ani

funcţia de judecător, procuror, notar sau avocat 45. Stagiul de pregătire profesională de la începutul exercitării profesiei de practician în

insolvenţă: a) este obligatoriu pentru orice persoană care promovează examenul de admitere în profesie b) este obligatoriu numai pentru persoanele care au fost admise în profesie cu scutire de

examen c) nu trebuie îndeplinit în cazul persoanelor care au exercitat timp de 10 ani funcţia de

consilier juridic, economist sau inginer 46. După efectuarea stagiului de pregătire profesională, practicianul în insolvenţă stagiar:

a) devine, de drept, practician în insolvenţă definitiv b) pentru a deveni practician în insolvenţă definitiv, trebuie să susţină şi să promoveze

examenul de definitivare, în cel mult 5 ani de la primirea în profesie c) pentru a deveni practician în insolvenţă definitiv, trebuie să susţină şi să promoveze

examenul de definitivare, în cel mult 5 ani de la primirea în profesie 47. Calitatea de practician în insolvenţă se suspendă:

a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări b) pe perioada în care persoana a fost supusă interdicţiei de a profesa, la care se adaugă

perioada de reabilitare de 1 an c) numai în cazul în care practicianul în insolvenţă a solicitat acest lucru

48. Calitatea de practician în insolvenţă încetează:

a) numai prin deces b) în cazul survenirii unei cauze de nedemnitate c) numai prin renunţarea la exerciţiul profesiei

49. Pentru activitatea desfăşurată, practicienii în insolvenţă au dreptul la :

a) o remuneraţie fixă, denumită indemnizaţie b) onorarii fixe, de succes sau combinaţii ale acestora c) un salariu lunar, stabilit prin decizie a UNPIR

9

50. Pentru perioada de observaţie, onorariul provizoriu cuvenit practicianului în insolvenţă

va fi stabilit de: a) judecătorul-sindic b) creditorul care a solicitat deschiderea procedurii c) lichidatorul judiciar

51. Practicianul în insolvenţă poate fi ajutat la îndeplinirea efectivă a atribuţiilor sale:

a) de judecătorul-sindic b) de organele de poliţie c) de lichidatorul judiciar

52. Expertizele dispuse de instanţa de judecată în cazurile de reorganizare judiciară sau

lichidare se efectuează de practicieni în insolvenţă: a) special desemnaţi de UNPIR b) stagiari c) definitivi şi compatibili

53. Practicianul în insolvenţă nu are obligaţia:

a) de a se abţine de la orice practică anticoncurenţială b) de a anunţa Consiliul Concurenţei în legătură cu orice practică anticoncurenţială de care

ia cunoştinţă c) de a se abţine de la orice faptă de concurenţă neloială

54. Atribuţiile legale, cu caracter exclusiv, ale practicianului în insolvenţă:

a) pot fi exercitate prin reprezentare b) trebuie exercitate personal c) pot fi exercitate doar cu acordul prealabil al judecătorului-sindic

55. Atribuţiile practicianului în insolvenţă, stabilite exclusiv în sarcina sa de judecătorul-

sindic în procedurile de insolvenţă: a) pot fi exercitate prin reprezentare b) trebuie exercitate personal c) pot fi exercitate prin mandatar, doar dacă acesta are procură specială autentificată

10

56. Societatea profesională cu răspundere limitată, formă de asociere a practicienilor în insolvenţă, poate fi reprezentată: a) doar de persoane având calitatea de practician în insolvenţă compatibil b) de orice persoană având calitatea de practician în insolvenţă c) doar de persoane având calitatea de practician în insolvenţă stagiar

57. Pentru încheierea unor acte juridice care nu presupun exerciţiul atribuţiilor sale

exclusive, practicianul în insolvenţă: a) poate da mandat de reprezentare unui avocat b) nu poate da mandat de reprezentare c) poate da mandat de reprezentare doar anumitor categorii de persoane, stabilite prin

hotărâre de guvern 58. Asistarea de către avocat a practicianului în insolvenţă:

a) nu este permisă b) este permisă în raport cu toate atribuţiile sale c) este permisă doar în raport cu atribuţiile sale neexclusive

59. Potrivit OUG nr. 86/2006, obligaţia de asigurare de răspundere profesională în vederea

acoperirii prejudiciilor cauzate în îndeplinirea atribuţiilor sale revine: a) judecătorului-sindic b) avocatului specializat în insolvenţă c) practicianului în insolvenţă

60. Diminuarea, de către practicianul în insolvenţă, a valorii sumei asigurate prin

contractul de asigurare de răspundere profesională este interzisă sub sancţiunea: a) suspendării din funcţie pe termen de un an şi a reparării eventualelor prejudicii cauzate b) suspendării din funcţie pe termen de 3 ani şi a reparării eventualelor prejudicii cauzate c) revocării din funcţie şi a reparării eventualelor prejudicii cauzate

61. Nerespectarea, în termenul prevăzut de lege, a obligaţiei de răspundere profesională de

către practicianul în insolvenţă: a) duce la suspendarea calităţii de membru UNPIR b) duce la revocarea din funcţie c) nu conduce la aplicarea nici unei sancţiuni

62. Neplata cotizaţiei anuale de către un membru UNPIR:

a) atrage suspendarea acestuia pentru o perioadă de trei luni b) atrage revocarea acestuia din funcţie c) constituie infracţiune

63. Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) este:

11

a) o persoană juridică autonomă şi fără scop lucrativ b) o structură guvernamentală c) o persoană juridică cu scop lucrativ

64. Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) este o:

a) persoană juridică de utilitate publică b) asociaţie particulară c) fundaţie

65. Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR):

a) numeşte, prin ordonanţă de urgenţă, practicienii în insolvenţă din România admişi în profesie fără examen

b) controlează şi supraveghează activitatea practicienilor în insolvenţă din România c) revocă, prin ordonanţă de urgenţă, practicienii în insolvenţă din România deveniţi

nedemni 66. Autoritatea Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR):

a) se întinde pe întreg teritoriul ţării b) se manifestă doar la nivel local c) se întinde doar la nivelul municipiului Bucureşti

67. Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR):

a) poate emite regulamente, având competenţe de autoreglementare b) poate emite ordonanţe de urgenţă, având competenţe de autoreglementare c) nu poate emite Codul de etică al profesiei, neavând competenţe de autoreglementare

68. Asigurarea concurenţei loiale între practicienii în insolvenţă este o

atribuţie aparţinând : a) Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) b) numai Consiliului Concurenţei c) Ministerului Economiei şi Comerţului

69. Dreptul la consultare prealabilă aparţinând Uniunii Naţionale a Practicienilor în

Insolvenţă din România (UNPIR): a) se manifestă în chestiuni cu incidenţă asupra activităţii practicienilor în insolvenţă b) nu este reglementat legal, fiind consacrat însă la nivel cutumiar c) se naşte în mod valabil numai la momentul încheierii unor protocoale de colaborare

70. Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) emite

interpretări ale propriilor reglementări:

12

a) la cerere sau din oficiu b) numai la cerere c) numai din oficiu

71. Colaborarea cu asociaţii profesionale din ţară şi din străinătate:

a) este o latură a dreptului la consultare prealabilă al UNPIR b) se face doar cu aprobarea prealabilă a Preşedintelui UNPIR c) este o atribuţie principală a UNPIR

72. Printre organele de conducere centrale ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în

Insolvenţă din România (UNPIR) se numără: a) Comitetul de Direcţie b) Adunarea reprezentanţilor permanenţi c) Consiliul de Administraţie

73. Activitatea curentă a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

(UNPIR) este coordonată de: a) Consiliul Naţional de conducere b) secretariatul general c) Congres

74. Hotărârile Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

(UNPIR) sunt valabil adoptate: a) cu votul unei pătrimi din majoritatea membrilor prezenţi b) cu votul majorităţii membrilor prezenţi sau reprezentaţi c) numai cu votul majorităţii membrilor Congresului

75. Printre atribuţiile Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din

România (UNPIR) se numără: a) stabilirea coordonatelor pentru asigurarea bunei desfăşurări a activităţii practicienilor în

insolvenţă b) organizarea examenelor de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă c) concilierea şi arbitrarea litigiilor profesionale dintre membrii UNPIR

76. Congresul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) poate

să delege: a) o parte din atribuţiile sale, Preşedintelui UNPIR b) toate atribuţiile sale, Adunării Reprezentanţilor Permanenţi c) o parte din atribuţiile sale, Adunării Reprezentanţilor Permanenţi

77. Adunarea Reprezentanţilor Permanenţi adoptă hotărâri :

a) supuse ratificării următorului Congres al UNPIR

13

b) supuse ratificării Parlamentului şi publicării în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a

c) supuse aprobării prealabile a Consiliului naţional de conducere al UNPIR 78. Consiliul naţional de conducere al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din

România (UNPIR): a) nu are nici o atribuţie conexă examenelor de dobândire a calităţii de practician în

insolvenţă b) nu poate interveni în litigii, chiar dacă acestea pun în discuţie interesele UNPIR c) apără interesele legitime ale membrilor UNPIR în faţa instanţelor judecătoreşti

79. Constituirea filialelor Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

(UNPIR) este aprobată de: a) Congres b) Consiliul naţional de conducere al UNPIR c) Preşedintele UNPIR

80. Preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) este

ales: a) dintre membrii UNPIR, pentru un mandat de 7 ani b) din afara UNPIR c) dintre membrii UNPIR, pentru un mandat de 4 ani

81. Preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) este

ales de: a) Consiliul Naţional de conducere UNPIR b) Congresul UNPIR c) Biroul executiv al UNPIR

82. Membrii Comisiei superioare de disciplină sunt desemnaţi dintre:

a) foştii preşedinţi ai Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România b) practicienii în insolvenţă aflaţi în evidenţa Uniunii Naţionale a Practicienilor în

Insolvenţă din România (UNPIR) c) membrii Baroului Bucureşti

83. Organele de conducere ale filialelor Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din

România (UNPIR) sunt: a) adunarea generală şi consiliul de conducere b) adunarea generală şi consiliul de administraţie c) congresul şi consiliul de conducere

14

84. Hotărârile Adunării generale a filialei sunt valabil adoptate: a) cu majoritatea membrilor care o compun b) cu majoritatea membrilor prezenţi c) cu majoritatea membrilor UNPIR

85. Filialele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR):

a) nu au personalitate juridică b) dobândesc personalitate juridică de la data înregistrării legale la UNPIR c) dobândesc personalitate juridică la 30 de zile de la înregistrarea legală la UNPIR

86. Adunarea generală a filialei are următoarele atribuţii:

a) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

b) propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru Consiliul Naţional de Conducere al UNPIR c) asigură buna desfăşurare a activităţii profesionale pe plan naţional

87. Membrii consiliului de conducere al filialei sunt aleşi de :

a) Congresul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) b) Consiliul naţional de conducere a UNPIR c) Adunarea generală a filialei

88. Tabloul practicienilor în insolvenţă din Uniunea Naţională a Practicienilor în

Insolvenţă din România (UNPIR) se întocmeşte: a) anual b) trimestrial c) semestrial

89. Tabloul practicienilor în insolvenţă din Uniunea Naţională a Practicienilor în

Insolvenţă din România (UNPIR) cuprinde: a) numai membrii UNPIR, persoane fizice b) toţi membrii UNPIR, persoane fizice, precum şi societăţile civile profesionale de profil c) numai membrii UNPIR, societăţi civile profesionale de profil

90. Tabloul practicienilor în insolvenţă din Uniunea Naţională a Practicienilor în

Insolvenţă din România (UNPIR) se publică: a) în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă b) în Monitorul Oficial al României, partea I bis c) într-un ziar de largă răspândire

15

91. Înregistrarea unei societăţi civile profesionale cu nume asemănător unei alte societăţi

civile profesionale care beneficiază de anterioritate în Tabloul practicienilor în insolvenţă din UNPIR: a) este posibilă b) este permisă doar după obţinerea aprobării prealabile a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi

Mărci (OSIM) c) este interzisă

92. Înscrierea în Tabloul practicienilor în insolvenţă se face:

a) la cererea persoanei interesate b) din oficiu c) la cererea Preşedintelui UNPIR

93. Înscrierea în Tabloul practicienilor în insolvenţă va fi precedată de:

a) transmiterea cererii de înscriere spre aprobare către Consiliul naţional de conducere al UNPIR

b) transmiterea cererii de înscriere spre consultare prealabilă către preşedintele UNPIR c) transmiterea cererii de înscriere spre avizare la Comisia Superioară de Disciplină

94. Nedepunerea cererii de înscriere în Tabloul practicienilor în insolvenţă în termenul

prevăzut de lege conduce la: a) anularea cererii depuse tardiv b) pierderea calităţii de practician în insolvenţă c) pierderea dreptului de înscriere în Tabloul UNPIR

95. Decizia de respingere a cererii de înscriere în Tabloul practicienilor în insolvenţă al

UNPIR: a) nu este supusă niciunei căi de atac b) poate fi contestată la Consiliul Naţional de Conducere al UNPIR c) poate fi atacată doar la instanţa de contencios administrativ

96. Contestaţia împotriva deciziei de respingere a cererii de înscriere în Tabloul

practicienilor în insolvenţă poate fi făcută în termen de: a) 30 de zile de la data primirii comunicării deciziei b) 30 de zile de la data la care a fost luată decizia c) 90 de zile de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, partea I

16

97. Deciziile Consiliului naţional de conducere al UNPIR soluţionând contestaţia făcută împotriva deciziei de respingere a cererii de înscriere în Tabloul practicienilor în insolvenţă : a) sunt definitive şi irevocabile b) pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti c) pot fi atacate la Judecătoria competentă potrivit Legii contenciosului administrativ

98. Evidenţa centralizată a societăţilor civile profesionale de practicieni în insolvenţă se ţine

de: a) Congresul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) b) Consiliul Naţional al UNPIR c) Secretariatul general al UNPIR, prin registrul societăţilor civile profesionale de

practicieni în insolvenţă 99. Menţiunile înregistrate în registrul societăţilor civile profesionale de practicieni în

insolvenţă sunt opozabile terţilor: a) de la data confirmării lor de Preşedintele UNPIR b) de la data efectuării lor în registrul societăţilor civile profesionale de practicieni în

insolvenţă c) de la data publicării lor în Buletinul procedurilor de Insolvenţă

100. Actele sau faptele neînregistrate în registrul societăţilor civile profesionale de

practicieni în insolvenţă: a) nu pot fi opuse terţilor de persoana care avea obligaţia înregistrării lor b) pot fi opuse terţilor doar de persoana care avea obligaţia înregistrării lor c) pot fi opuse terţilor dacă au fost publicate într-un cotidian

101. Obligaţia de eliberare a copiilor certificate de pe înregistrările efectuate în registrul

societăţilor civile profesionale de practicieni în insolvenţă incumbă: a) Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) b) Judecătoriei în raza căreia se află societatea civilă profesională de practicieni în

insolvenţă c) Tribunalului Bucureşti

102. Eliberarea copiilor certificate de pe înregistrările efectuate în registrul societăţilor

civile profesionale de practicieni în insolvenţă: a) se face pe cheltuiala Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

(UNPIR)

17

b) se face pe cheltuiala persoanei solicitante c) se face pe cheltuiala statului

103. Îndeplinirea, de către practicianul în insolvenţă, de activităţi specifice profesiei

pentru persoane cu interese contrare: a) constituie contravenţie b) constituie infracţiune c) constituie abatere disciplinară

104. Nerespectarea obligaţiei de asigurare de răspundere profesională de către

practicianul în insolvenţă : a) constituie abatere disciplinară b) constituie contravenţie c) constituie infracţiune

105. Neplata primei de asigurare de către practicianul în insolvenţă :

a) constituie contravenţie b) constituie delict, pedepsit în condiţiile legii penale c) constituie abatere disciplinară

106. Încălcarea principiilor de etică profesională de către practicianul în insolvenţă :

a) constituie contravenţie b) constituie abatere disciplinară c) constituie infracţiune

107. Constituie abatere disciplinară :

a) exercitarea activităţilor specifice procedurilor de insolvenţă, fără a deţine calitatea de practician în insolvenţă

b) desfăşurarea de activităţi sociale cu ocazia manifestărilor organizate de UNPIR c) neplata cotizaţiei anuale şi a contribuţiei pe tranşe de venituri

108. Sunt sancţiuni disciplinare aplicabile practicienilor în insolvenţă :

a) avertismentul oral b) avertismentul scris c) suspendarea calităţii de practician în insolvenţă pe o durată de 10 ani

109. Sunt sancţiuni disciplinare aplicabile practicienilor în insolvenţă :

a) excluderea temporară din UNPIR, pe o perioadă de 3 ani b) excluderea definitivă din UNPIR, însoţită de pierderea calităţii de practician în

insolvenţă

18

c) închisoarea de la 6 luni la 5 ani 110. Abaterile disciplinare săvârşite de membrii unei filiale se judecă în primă instanţă:

a) de comisia de disciplină a filialei b) de comisia superioară de disciplină c) de judecătoria sectorului 1 Bucureşti

111. Hotărârile comisiei de disciplină a filialei, pronunţate în materie disciplinară:

a) pot fi contestate la Comisia superioară de disciplină b) sunt definitive şi irevocabile c) pot fi contestate numai la Judecătoria competentă

112. Exercitarea fără a deţine calitatea de practician în insolvenţă a unor activităţi în

legătură cu procedurile de insolvenţă: a) constituie abatere disciplinară b) constituie infracţiune c) constituie contravenţie

LEGEA NR. 85/2006 privind procedura insolvenţei

113. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

a) societăţilor comerciale nu li se poate aplica decât procedura generală b) comercianţilor persoane fizice acţionând individual nu li se poate aplica decât

procedura simplificată c) societăţilor agricole nu li se poate aplica nici procedura generală, nici procedura

simplificată 114. Unei persoane juridice de drept public:

a) nu îi este aplicabilă procedura insolvenţei reglementată de Legea nr. 85/2006 b) îi aplicabilă procedura generală reglementată de Legea nr. 85/2006 c) îi pot fi aplicabile atât procedura generală, cât şi procedura simplificată reglementate

de Legea nr. 85/2006 115. Procedura simplificată:

a) este o formă a procedurii generale, aplicabilă anumitor categorii de debitori b) este o procedură de insolvenţă c) este o fază a procedurii generale

116. Domeniul de aplicabilitate al Legii nr. 85/2006:

a) acoperă integral sfera persoanelor juridice

19

b) acoperă exclusiv sfera persoanelor juridice organizate sub forma societăţilor comerciale

c) nu acoperă anumite categorii de persoane juridice de drept privat 117. Unei societăţi comerciale dizolvate anterior introducerii cererii de deschidere a

procedurii insolvenţei: a) nu i se mai poate aplica Legea nr. 85/2006 b) i se aplică de drept Legea nr. 85/2006 c) i se poate aplica Legea nr. 85/2006

118. In cazul în care, prin cererea introductivă, o societate comercială îşi declară intenţia

de a intra în faliment: a) aceasta poate fi supusă exclusiv procedurii generale b) aceasta nu va fi supusă procedurii insolvenţei c) aceasta va putea fi supusă exclusiv procedurii simplificate

119. In cazul în care o societate comercială nu mai este îndreptăţită să fie supusă

procedurii reorganizării judiciare, atunci: a) acesteia nu i se poate aplica procedura insolvenţei b) acesteia nu i se mai poate aplica procedura simplificată c) acesteia nu i se poate aplica procura generală

120. Scopul Legii nr. 85/2006 este:

a) acoperirea activului debitorului aflat în insolvenţă b) acoperirea pasivului creditorilor aflaţi în insolvenţă c) acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă

121. Procedura insolvenţei:

a) este întotdeauna o procedură colectivă b) este o procedură colectivă doar dacă la masa credală se înscriu mai mulţi creditori c) este o procedură colectivă doar dacă deschiderea ei este cerută de mai mulţi creditori

122. Insolvenţa este o stare a patrimoniului debitorului care:

a) apare numai în situaţia în care activul patrimonial este mai mic decât pasivul patrimonial

b) apare numai în situaţia în care pasivul patrimonial este mai mic decât activul patrimonial

c) poate să apară în situaţia în care activul patrimonial este mai mare decât pasivul patrimonial

20

123. După trecerea unui termen de 30 de zile de la scadenţă, situaţia în care debitorul nu îşi execută obligaţia: a) deschide de drept procedura insolvenţei faţă de debitor b) face ca starea de insolvenţă a debitorului să fie considerată iminentă c) face ca starea de insolvenţă a debitorului să fie prezumată a fi vădită

124. Insolvenţa este iminentă când se dovedeşte faptul că:

a) debitorul va avea pierderi la sfârşitul exerciţiului financiar b) debitorul nu a avut, timp de 3 zile consecutive, fonduri băneşti disponibile în contul

bancar c) debitorul nu va putea achita la scadenţă datoriile exigibile cu fondurile băneşti

disponibile la acel moment

125. Averea debitorului, aşa cum este definită de Legea nr. 85/2006:

a) coincide cu patrimoniul debitorului b) coincide cu ansamblul drepturilor debitorului c) include drepturile patrimoniale ce pot face obiectul executării silite

126. Un bun susceptibil de executare silită potrivit C.pr.civ., aflat în proprietatea

debitorului face parte din averea acestuia, aşa cum este definită de Legea nr. 85/2006: a) în toate situaţiile b) numai dacă a fost dobândit anterior deschiderii procedurii insolvenţei asupra

debitorului c) numai dacă a fost dobândit ulterior deschiderii procedurii insolvenţei asupra

debitorului

127. In procedura insolvenţei, urmărirea încasării creanţelor:

a) se face de către fiecare creditor în parte b) se poate face de către administratorii judiciari sau de lichidatori c) se face de către creditori acţionând pe categorii de creanţe

128. In cazul unei cererii de deschidere a procedurii insolvenţei - procedura simplificată -

formulată de debitor, data deschiderii acesteia este: a) data pronunţării încheierii de deschidere a procedurii simplificate b) data comunicării către debitor a încheierii de deschidere a procedurii simplificate c) data soluţionării opoziţiilor creditorilor

21

129. Terminologia specială prin care se desemnează persoana care solicită deschiderea procedurii insolvenţei şi persoana cu privire la care se solicită această deschidere, când acestea sunt diferite, este: a) creditor şi debitor b) reclamant şi pârât c) reclamant şi debitor

130. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

a) orice titular al unui drept de creanţă este un creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei asupra debitorului său

b) numai persoanele având creanţe salariale pot să solicite deschiderea procedurii insolvenţei asupra debitorului lor

c) persoanele având o creanţă certă, lichidă şi exigibilă nu pot cere deschiderea procedurii asupra debitorului lor în ziua următoare scadenţei

131. Admiterea parţială a cererii de înregistrarea a unei creanţe în tabelul definitiv de

creanţe are ca efect: a) dobândirea calităţii de creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii

insolvenţei b) dobândirea calităţii de creditor îndreptăţit să participe la procedura insolvenţei c) eliminarea din rândul creditorilor îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei

132. Au calitatea de creditori în procedura insolvenţei, fără a depune declaraţiile de

creanţă: a) salariaţii debitorului b) creditorii chirografari ai debitorului c) creditorii având creanţe garantate

133. Orice persoană fizică sau juridică deţinând un drept de creanţă (altul decât o

creanţă salarială) asupra averii debitorului: a) este de drept creditor în sensul procedurii insolvenţei b) este creditor în sensul procedurii insolvenţei, dacă a solicitat expres instanţei

înscrierea în tabelul definitiv de creanţe, făcând dovada existenţei creanţei c) este creditor în sensul procedurii insolvenţei, doar dacă a solicitat expres instanţei şi i

s-a admis în tot înscrierea în tabelul definitiv de creanţe

134. In procedura insolvenţei, are o creanţă garantată asupra patrimoniului debitorului:

a) o persoană care beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor debitorului b) o persoană care beneficiază de garanţia personală a debitorului pentru o creanţă

asupra altei persoane

22

c) o persoană care şi-a înscris creanţa în tabelul definitiv consolidat

135. Creanţele salariale:

a) includ numai creanţele izvorând din raporturile juridice de muncă existente între debitor şi titularul dreptului de creanţă

b) includ atât creanţele izvorând din raporturile juridice de muncă, dar şi din raporturile juridice de mandat existente între debitor şi titularii dreptului de creanţă

c) includ toate creanţele avute împotriva debitorului de către o persoană având calitatea de salariat al acesteia, indiferent de izvorul creanţei

136. In procedura insolvenţei, creanţa statului având ca obiect plata unui impozit se

denumeşte prin termenul: a) creanţă bugetară b) creanţă comercială c) creanţă fiscală

137. Cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a

procedurii insolvenţei de către creditor, este de: a) 10.000 lei (RON), pentru orice creanţă b) 10.000 euro, pentru orice creanţă, mai puţin creanţele salariale c) 30.000 lei (RON), în cuantum fix, pentru orice creanţă, mai puţin creanţele salariale

138. Când toate celelalte condiţii sunt îndeplinite, un creditor având o creanţă

comercială, poate introduce o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, dacă: a) debitorul nu şi-a achitat datoriile scadente, indiferent de valoarea acestora b) debitorul nu şi-a achitat datoriile scadente, în valoare de cel puţin 10.000 Euro c) debitorul nu şi-a achitat datoriile scadente, în valoare de cel puţin 30.000 RON

139. Un creditor având o creanţă mai mică de 30.000 RON:

a) nu ar putea niciodată să introducă o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei b) ar putea să introducă o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei dacă este un

creditor privilegiat c) ar putea să introducă o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, dacă are o

creanţă salarială, în valoare de 10 medii pe economie 140. Pentru ca titularul unei creanţe să poată solicita deschiderea procedurii insolvenţei:

a) creanţa trebuie să fie constatată printr-un titlu executoriu b) creanţa trebuie să aibă cel puţin cuantumul minim legal c) creanţa trebuie să fie creanţă garantată

23

141. In categoria creanţe chirografare pot fi încadrate: a) numai creanţele născute anterior deschiderii procedurii b) numai creanţele ajunse la scadenţă anterior deschiderii procedurii c) creanţele născute anterior deschiderii procedurii

142. In perioada de observaţie, efectuarea de plăţi aferente contractelor încheiate,

conform obiectului de activitate, anterior deschiderii procedurii insolvenţei: a) se încadrează în limitele Legii nr. 85/2006, putând fi considerate operaţiuni curente b) nu se încadrează în limitele Legii nr. 85/2006, fiind depăşită sfera operaţiunilor

curente c) nu se încadrează în limitele Legii nr. 85/2006, pe data deschiderii procedurii

insolvenţei activitatea debitorului încetând 143. După deschiderea procedurii insolvenţei:

a) poate începe perioada de observaţie b) intervine, în toate cazurile, reorganizarea judiciară c) intervine, în toate cazurile, falimentul

144. In tabelul preliminar de creanţe, dacă nu s-a deschis procedura simplificată:

a) nu se înscriu creanţele sub condiţie b) nu se înscriu creanţele în litigiu c) nu se înscriu creanţele născute după deschiderea procedurii

145. Creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor formulate la creanţele înscrise

în tabelul preliminar: a) vor fi trecute direct în tabelul definitiv consolidat b) vor fi trecute în tabelul suplimentar c) vor fi trecute în tabelul definitiv de creanţe

146. Creanţele născute după data deschiderii procedurii generale şi până la data

începerii procedurii falimentului, acceptate de lichidator, sunt evidenţiate în: a) tabelul preliminar de creanţe b) tabelul suplimentar c) tabelul suplimentar consolidat

147. Procedura reorganizării judiciare, spre deosebire de procedura falimentului:

a) presupune adoptarea unui plan de reorganizare b) presupune întocmirea tabelului suplimentar c) presupune întocmirea tabelului suplimentar consolidat

24

148. Procedura de reorganizare judiciară:

a) se poate aplica exclusiv persoanelor juridice b) se poate aplica exclusiv persoanelor fizice c) se poate aplica atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice

149. Are în vedere lichidarea averii debitorului :

a) procedura falimentului b) procedura reorganizării judiciare c) procedura executării silite

150. Se prezumă a fi defavorizate:

a) toate creanţele chirografare b) toate creanţele născute în perioada de observaţie c) toate creanţele cu privire la care planul de reorganizare prevede reducerea

cuantumului creanţei 151. Programul de plată a creanţelor (cuantum şi termene) este evidenţiat prin:

a) tabelul definitiv consolidat b) tabelul definitiv de creanţe c) tabelul de creanţe menţionat în planul de reorganizare

152. Procedura falimentului poate să intervină după o perioadă de observaţie:

a) numai în procedura generală b) numai în procedura simplificată c) atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată

153. Administratorul special:

a) este desemnat de judecătorul sindic, prin hotărârea de deschidere a procedurii insolvenţei

b) este desemnat de administratorul pe care debitorul îl avea anterior deschiderii procedurii insolvenţei

c) este desemnat de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor debitorului persoană juridică

154. Administratorul special:

25

a) este desemnat exclusiv în cazul debitorului căruia nu i s-a ridicat dreptul de administrare

b) este desemnat exclusiv în cazul debitorului căruia i s-a ridicat dreptul de administrare c) poate fi desemnat atât în cazul debitorului căruia i s-a ridicat dreptul de administrare,

cât şi în cazul celui căruia nu i s-a ridicat dreptul de administrare

155. Conducerea activităţii debitorului în procedura falimentului este realizată de:

a) administratorul special b) administratorul judiciar c) lichidator

156. Buletinul procedurilor de insolvenţă este publicaţia editată de Oficiul Naţional al

Registrului Comerţului: a) în care se publică hotărârile judecătoreşti de deschidere a procedurii insolvenţei,

acestea nemaifiind comunicate debitorului b) în care se publică numele persoanelor având calitatea de practicieni în insolvenţă c) prin care se realizează procedura de citare după deschiderea procedurii insolvenţei

157. La data desemnării administratorului special:

a) mandatul administratorului statutar încetează, în toate cazurile b) mandatul administratorului statutar încetează, numai dacă a fost ridicat dreptul de

administrare al debitorului c) mandatul administratorului statutar se suspendă, în toate cazurile

158. Cheltuielile aferente procedurii insolvenţei:

a) sunt suportate, ca regulă, direct din averea debitorului b) sunt suportate întotdeauna de către stat, prin fondul de lichidare c) sunt suportate de camerele de comerţ şi industrie

159. Se încadrează în categoria organelor care aplică procedura insolvenţei:

a) curţile de apel b) adunările creditorilor c) adunările generale ale acţionarilor/asociaţilor

160. In ceea ce priveşte insolvenţa, competenţa materială aparţine în primă instanţă:

a) tribunalului b) curţii de apel c) judecătoriei

26

161. In primă instanţă, competenţa de judecată în materia de insolvenţă se exercită de către: a) un complet specializat de 2 judecători b) un complet specializat de 3 judecători c) judecătorul – sindic

162. Competenţa teritorială în procedura insolvenţei aparţine:

a) instanţei de la sediul debitorului b) instanţei de la sediul creditorului c) instanţei de la locul unde trebuia executată obligaţia a cărei neexecutare a determinat

solicitarea deschiderii procedurii insolvenţei

163. Ca regulă, citarea în procedura insolvenţei:

a) se realizează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă b) se realizează prin agent procedural c) se realizează prin scrisoare recomandată

164. Hotărârile judecătorului-sindic:

a) sunt executorii de la pronunţare b) sunt executorii de la comunicare c) sunt executorii de la publicarea pe site-ul instanţelor de judecată

165. Instanţa de recurs în materia insolvenţei este:

a) curtea de apel b) înalta curte de casaţie şi justiţie c) tribunalul

166. In procedura insolvenţei, în absenţa unor reglementări speciale, termenul de recurs

este: a) de 10 zile de la pronunţarea hotărârii b) de 10 zile de la comunicarea hotărârii c) de 15 zile de la comunicarea hotărârii

167. Recursul împotriva hotărârii judecătoreşti prin care se deschide procedura

insolvenţei se judecă de: a) judecătorul-sindic b) judecătorul delegat c) un complet specializat

27

168. In procedura insolvenţei: a) toate hotărârile judecătorului-sindic pot fi suspendate de instanţa de recurs b) numai sentinţa de respingere a contestaţiei debitorului referitoare la existenţa stării

sale de insolvenţă poate fi suspendată de instanţa de recurs c) sentinţa prin care se decide intrarea în procedura simplificată poate fi suspendată de

instanţa de recurs 169. Repartizarea cauzelor în procedura insolvenţei:

a) se face aleatoriu b) se face ţinându-se cont de alegerea părţilor c) se face de către preşedintele instanţei

170. Atribuţiile judecătorului-sindic:

a) sunt nelimitate b) sunt limitate la controlul judecătoresc al activităţii administratorului judiciar şi al

procedurii c) sunt atribuţii manageriale

171. Atribuţiile care ţin de managementul debitorului aflat în insolvenţă:

a) aparţin, în toate situaţiile, exclusiv administratorului judiciar b) pot aparţine şi debitorului, dacă acestuia nu i-a fost ridicat dreptul de administrare c) aparţin exclusiv creditorului care a cerut deschiderea procedurii

172. Deciziile manageriale ale administratorului judiciar:

a) pot fi controlate de creditori numai sub aspectul legalităţii b) nu pot fi controlate de creditorii sub nici un aspect c) pot fi controlate de creditori sub aspectul oportunităţii

173. Hotărârile judecătorului sindic:

a) nu sunt susceptibile de căi de atac b) sunt supuse apelului c) sunt supuse recursului

174. Hotărârile judecătorului-sindic:

a) sunt executorii b) nu sunt definitive c) sunt atacabile cu apel

175. In procedura reorganizării judiciare, convocarea adunărilor creditorilor se face, ca

regulă: a) de administratorul judiciar

28

b) de administratorul special c) de consiliul de administraţie

176. Hotărârile adunărilor creditorilor luate cu privire la aspecte necuprinse în ordinea

de zi a şedinţei prevăzută în convocare: a) sunt lovite de nulitate b) nu sunt lovite de nulitate dacă la şedinţă au participat titularii tuturor creanţelor c) sunt inopozabile

177. Hotărârile adunării creditorilor:

a) sunt supuse controlului de legalitate al judecătorului-sindic b) sunt supuse controlului de oportunitate al judecătorului sindic c) nu sunt supuse controlului

178. Pot ataca hotărârile adunării creditorilor:

a) exclusiv creditorii care au participat la şedinţa în care a fost adoptată hotărârea atacată b) creditorii care au votat împotriva hotărârii, indiferent dacă votul lor a fost sau nu

consemnat în procesul-verbal c) creditorii îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, dacă au lipsit motivat la şedinţa în care s-a luat hotărârea

179. Pentru adunările creditorilor, cvorumul este calculat:

a) exclusiv pe baza valorii creanţelor b) exclusiv pe baza numărului de membri c) pe baza valorii creanţelor şi a numărului de membri

180. Majoritatea de luare a deciziilor în adunarea creditorilor:

a) este majoritatea numărului de membrii b) este majoritatea valorii creanţelor prezente c) dubla majoritate, a numărului de membrii şi a valorii creanţelor

181. Primul comitet al creditorilor este desemnat:

a) de judecătorul-sindic b) de adunarea creditorilor c) de creditorul care ara cea mai mare creanţă

182. In măsura în care este desemnat, comitetul creditorilor:

a) nu are un număr de membrii reglementat legal b) trebuie să cuprindă un număr minim de 3 membrii

29

c) nu poate avea mai mult de 3 membrii 183. Comitetul creditorilor este desemnat:

a) prin încheierea judecătorului-sindic, pronunţată după întocmirea tabelului preliminar de creanţe

b) prin hotărârea judecătorului-sindic prin care este deschisă procedura insolvenţei c) prin decizia administratorului judiciar prin care au fost admise creanţele la masa

credală 184. Creditorii:

a) sunt obligaţi să menţină comitetul creditorilor desemnat de judecătorul-sindic b) pot alege un nou comitet al creditorilor care îl va înlocui pe cel desemnat de

judecătorul-sindic c) pot desemna un nou comitet al creditorilor care se va alătura celui desemnat de

judecătorul-sindic 185. Ridicarea dreptului de administrare a debitorului:

a) poate fi solicitată exclusiv de administratorul judiciar b) poate fi solicitată exclusiv de administratorul special c) poate fi solicitată de comitetul creditorilor

186. Anularea unor transferuri patrimoniale ale debitorului:

a) poate fi solicitată exclusiv de administratorul judiciar b) poate fi solicitată exclusiv de adunarea creditorilor c) poate fi solicitată de comitetul creditorilor

187. Comitetul creditorilor:

a) se întruneşte zilnic b) se întruneşte exclusiv la solicitarea administratorului judiciar c) se întruneşte lunar, în anumite situaţii, putându-se întruni şi cu o altă regularitate

188. La deliberările comitetului creditorilor participă:

a) numai membrii comitetului creditorilor b) membrii comitetului creditorilor şi administratorul judiciar/lichidatorul c) membrii comitetului creditorilor şi judecătorul-sindic

189. Deciziile comitetului creditorilor: a) se iau cu majoritatea simplă din totalul numărului de membri b) se iau cu majoritatea simplă a creanţelor c) se iau cu dubla majoritate simplă a membrilor şi a creanţelor

30

190. Deciziile comitetului creditorilor:

a) se contestă direct la adunarea creditorilor b) se contestă direct la administratorul judiciar c) se contestă numai la judecătorul sindic

191. Debitorul căruia i s-a ridicat dreptul de administrare:

a) este reprezentat de administratorul special b) este reprezentat de administratorul existent anterior deschiderii procedurii c) este reprezentat de administratorul judiciar sau lichidator, după caz

192. Administratorul special are un mandat redus la reprezentarea acţionarilor sau

asociaţilor (după caz): a) în cazul debitorului căruia i s-a ridicat dreptul de administrare b) in cazul debitorului căruia nu i s-a ridicat dreptul de administrare c) in cazul oricărui debitor supus procedurii insolvenţei

193. Administratorul special:

a) este desemnat de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor debitorului b) este desemnat de judecătorul sindic c) este desemnat de administratorul debitorului

194. Pot fi desemnate administrator special:

a) numai persoanele fizice b) numai o persoanele juridice c) atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice

195. Poate propune un plan de reorganizare:

a) debitorul căruia i s-a admis contestaţia avizând existenţa stării de insolvenţă b) judecătorul sindic c) administratorul special

196. La desemnarea administratorului judiciar, judecătorul sindic va avea în vedere:

a) ofertele depuse la dosar de practicienii în insolvenţă b) exclusiv tabelul UNPIR, de unde va alege aleatoriu c) exclusiv membrii consiliului de administraţie al debitorului

197. Pentru a fi desemnaţi ca administratori judiciari, practicienii în insolvenţă:

a) trebuie să facă dovada existenţei asigurării pentru răspundere profesională

31

b) trebuie să facă exclusiv dovada existenţei calităţii de practicieni în insolvenţă c) trebuie să facă exclusiv dovada existenţei unei experienţe generale în materie

198. Pentru a putea fi numit administrator judiciar, o persoană fizică:

a) trebuie să aibă calitatea de practician în insolvenţă b) trebuie să aibă calitatea de avocat c) trebuie să aibă calitatea de judecător-sindic

199. Administratorul judiciar desemnat provizoriu de judecătorul-sindic:

a) poate fi schimbat ca urmare a hotărârii adunării creditorilor b) nu poate fi confirmat de creditori c) poate fi schimbat de administratorul special

200. Schimbarea administratorului judiciar desemnat provizoriu de judecătorul-sindic:

a) poate fi decisă exclusiv la prima şedinţă a adunării creditorilor b) poate fi decisă la prima şedinţă a adunării creditorilor sau ulterior c) poate fi decisă exclusiv la termenul următor celui în care s-a decis desemnarea

provizorie 201. Desemnarea unui alt administrator judiciar, care să îl înlocuiască pe cel numit

provizoriu de judecătorul sindic: a) se realizează cu majoritatea valorică a creanţelor din adunarea creditorilor b) se realizează cu majoritatea numerică a creditorilor din adunarea creditorilor c) se realizează cu dubla majoritate a valorii creanţelor şi a numărului de creditorilor din

adunarea creditorilor

202. Hotărârea adunării creditorilor de modificare a administratorului judiciar

provizoriu desemnat de judecătorul sindic: a) poate fi contestată pe motiv de nelegalitate de creditori b) poate fi contestată pe motiv de oportunitate de creditori c) nu poate fi contestată de creditori

203. Atribuţiile administratorului judiciar numit provizoriu de judecătorul-sindic:

a) încetează ca efect al luării hotărârii adunării creditorilor de schimbare a administratorului judiciar provizoriu

b) încetează ca efect al desemnării unui nou administrator judiciar prin încheierea judecătorului sindic

c) încetează întotdeauna ca efect al încheierii procedurii

32

204. Administratorul judiciar ales de adunarea creditorilor să înlocuiască

administratorul judiciar provizoriu: a) va fi desemnat ca administrator judiciar de judecătorul-delegat de la registrul

comerţului b) va fi desemnat ca administrator judiciar de judecătorul-sindic c) va fi desemnat ca administrator judiciar de administratorul special al debitorului

205. Pot fi desemnate administratori judiciari:

a) numai persoanele fizice b) numai peroanele juridice c) atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice

206. Administratorul judiciar:

a) nu poate denunţa contracte încheiate de debitor b) poate introduce acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în

dauna creditorilor c) nu poate hotărî menţinerea unor contracte încheiate de debitor

207. In cazul în care administratorul judiciar constată că în averea debitorului nu sunt

suficiente bunuri pentru acoperirea cheltuielilor administrative, acesta: a) trebuie să sesizeze de urgenţă judecătorul sindic b) trebuie să închidă de urgenţă procedura c) trebuie să refuze confirmarea sa ca administrator judiciar

208. Administratorul judiciar:

a) asigură întotdeauna conducerea integrală a activităţii debitorului b) asigură conducerea în tot sau în parte a activităţii debitorului c) nu are niciodată atribuţii de conducere a debitorului

209. Judecătorul-sindic:

a) nu poate să stabilească în sarcina administratorului judiciar alte atribuţii în afara celor enumerate în Legea nr. 85/2006 (art. 20 alin. (1))

b) poate să stabilească în sarcina administratorului judiciar orice atribuţii c) nu poate să stabilească în sarcina administratorului judiciar atribuţii dintre cele

prevăzute de lege ca fiind în competenţa exclusivă a judecătorului sindic 210. Raportul administratorului judiciar cuprinzând descrierea activităţilor sale şi

justificarea cheltuielilor: a) se depune la instanţă în fiecare lună

33

b) se depune la instanţă la fiecare termen de continuare a procedurii c) se depune la instanţă exclusiv la momentul închiderii procedurii

211. Măsurile luate de administratorul judiciar:

a) nu pot face obiectul unei contestaţii b) pot fi contestate de administratorul special al debitorului persoană juridică c) pot fi contestate exclusiv de către creditori

212. Pe parcursul derulării procedurii:

a) administratorul judiciar nu poate fi înlocuit niciodată din oficiu de judecătorul-sindic b) administratorul judiciar poate fi înlocuit de judecătorul-sindic exclusiv la cererea

comitetului creditorilor c) administratorul judiciar poate fi înlocuit de judecătorul sindic, din oficiu, pentru

motive temeinice 213. Contestaţia împotriva măsurilor luate de administratorului judiciar trebuie

înregistrată în termen de: a) 5 zile de la depunerea e către administrator a raportului de activitate b) 10 zile de la depunerea de către administrator a raportului de activitate c) 15 zile de la depunerea de către administrator a raportului de activitate

214. Un practician în insolvenţă:

a) nu poate să refuze numirea sa ca administrator judiciar b) va fi sancţionat întotdeauna cu amendă, în cazul în care comunică refuzul de a fi

administrator judiciar c) poate refuza numirea ca administrator judiciar, în termen de 5 zile de la comunicarea

sentinţei de numire 215. Neîndeplinirea culpabilă a unei atribuţii stabilite de lege în sarcina

administratorului judiciar: a) este sancţionată de lege cu pedeapsa amenzii judiciare b) nu poate fi temei pentru aplicarea vreunei sancţiuni c) este sancţionată de lege cu pedeapsa suspendării activităţii

216. Folosirea serviciilor unui specialist în vederea îndeplinirii atribuţiilor

administratorului judiciar: a) nu este supusă nici unei aprobări b) este supusă aprobării comitetului creditorilor, în cazul în care remuneraţia acestuia va

fi achitată din averea debitorului c) este supusă aprobării administratorului special, în cazul în care remuneraţia acestuia

va fi achitată din averea debitorului

34

217. Lichidatorul este desemnat:

a) atunci când administratorul judiciar refuză numirea b) atunci când judecătorul dispune trecerea la faliment c) atunci când nu s-au depus oferte de preluare a poziţiei de administrator judiciar

218. Lichidatorul:

a) este întotdeauna o persoană distinctă de cea care a fost administrator judiciar al debitorului

b) poate fi persoana care a îndeplinit funcţia de administrator judiciar al debitorului c) este întotdeauna persoana care a îndeplinit funcţia de administrator special al

debitorului

219. Raportul asupra cauzelor care au dus la insolvenţa debitorului asupra căruia s-a

iniţiat procedura simplificată: a) este o atribuţie exclusivă a administratorului special al debitorului b) este o atribuţie a administratorului judiciar al debitorului c) este o atribuţie a lichidatorului

220. O cerere de deschidere a procedurii insolvenţei poate fi introdusă de:

a) numai de debitor b) numai de creditor c) atât de debitor, cât şi de creditor

221. După trecerea unui termen de 30 zile de la apariţia stării de insolvenţă:

a) debitorul nu are nicio obligaţie legală decurgând din această situaţie b) debitorul aflat în insolvenţă este obligat să ceară deschiderea procedurii c) debitorul mai are la dispoziţie 30 de zile pentru a se redresa financiar, termenul pentru

naşterea obligaţiei de a solicita deschiderea procedurii insolvenţei fiind de 60 de zile 222. Debitorul cu privire la care apariţia stării de insolvenţă este iminentă:

a) are obligaţia de a solicita deschiderea procedurii insolvenţei b) are dreptul de a solicita deschiderea procedurii insolvenţei c) are obligaţia de a notifica acest fapt registrului comerţului

223. Cererea societăţii comerciale de a fi supusă dispoziţiilor legii insolvenţei va fi

semnată de:

35

a) persoanele care, potrivit actului constitutiv, au calitatea de a o reprezenta b) fondatorii societăţii, acţionând în această calitate c) toţi acţionarii societăţii, acţionând în această calitate

224. Prin cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, debitorul:

a) nu-şi poate manifesta intenţia de intrare în procedura simplificată sau de reorganizare, această decizie aparţinând în exclusivitate instanţei

b) este obligat să depună o declaraţie de iniţiere a procedurii simplificate sau de reorganizare, în caz contrar intrând în procedura generală

c) îşi poate arăta intenţia de intrare în procedura simplificată sau de reorganizare 225. Cererea debitorului de deschidere a procedurii insolvenţei:

a) nu trebuie să fie însoţită de niciun act b) trebuie să fie însoţită numai de bilanţul certificat de către administrator şi de

cenzor/auditor şi de balanţa de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii

c) trebuie să fie însoţită de actele prevăzute de legea insolvenţei, unele dintre acestea putând fi depuse ulterior înregistrării cererii

226. Debitorii, persoane juridice, care în ultimii 5 ani, precedenţi hotărârii de deschidere

a procedurii insolvenţei, au fost supuşi unei proceduri de reorganizare judiciară: a) nu pot formula cerere de reorganizare judiciară b) nu pot formula cerere de iniţiere a procedurii simplificate c) nu pot formula cerere de deschidere a procedurii generale

227. Un creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii împotriva unui debitor

prezumat a fi în insolvenţă poate preciza în cererea introductivă: a) numai cuantumul şi temeiul creanţei b) existenţa unei garanţii reale, dar nu şi existenţa unor măsuri asigurătorii asupra

bunurilor debitorului c) intenţia de a participa la reorganizarea debitorului

228. Dacă există o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de către

debitor şi una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesoluţionate încă: a) toate cererile se conexează la cererea formulată de creditorul care are creanţa cea mai

mare

36

b) toate cererile se conexează la prima cerere formulată c) toate cererile se conexează la cererea formulată de debitor

229. Dacă cererea debitorului corespunde condiţiilor prevăzute de lege, judecătorul-

sindic: a) va putea pronunţa numai o încheiere de deschidere a procedurii generale b) va pronunţa o încheiere de deschidere a procedurii generale sau, după caz, a

procedurii simplificate c) va putea pronunţa numai o încheiere de deschidere a procedurii simplificate

230. Admiţând opoziţia creditorilor la deschiderea procedurii insolvenţei, judecătorul

sindic: a) va putea păstra deschisă procedura insolvenţei b) va putea revoca încheierea de deschidere a procedurii c) va revoca întotdeauna încheierea de deschidere a procedurii

231. La judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii se citează:

a) numai creditorii care au formulat opoziţia b) toţi creditorii debitorului c) administratorul judiciar, debitorul şi creditorii care se opun deschiderii procedurii

232. Procedura insolvenţei se deschide:

a) prin notificarea debitorului de către creditor b) prin formularea unei cereri entităţilor reglementate care supraveghează activitatea

debitorului c) prin hotărârea pronunţată, în acest sens, de către judecătorul sindic

233. În termen de 48 ore de la înregistrarea cererii creditorului îndreptăţit să solicite

deschiderea procedurii insolvenţei, judecătorul-sindic: a) va comunica cererea, în copie, debitorului b) îl va cita pe debitor la sediul instanţei pentru a-i prezenta cuprinsul cererii c) va comunica cererea tuturor creditorilor debitorului

234. În termen de 10 zile de la primirea copiei cererii creditorului de deschidere a procedurii insolvenţei, debitorul: a) poate numai să conteste existenţa stării de insolvenţă

37

b) poate să recunoască existenţa stării de insolvenţă sau să se abţină c) trebuie fie să conteste, fie să recunoască starea de insolvenţă

235. Dacă debitorul contestă starea de insolvenţă, iar contestaţia sa este ulterior

respinsă: a) debitorul va intra de drept în procedură simplificată b) debitorul nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciară c) debitorul va putea introduce oricând nouă contestaţie având acelaşi obiect

236. Dacă cererea creditorilor de deschidere a procedurii insolvenţei a fost admisă,

cauţiunea depusă de aceştia la cererea debitorului: a) va fi folosită pentru a acoperi pagubele suferite de debitor b) va fi remisă debitorului c) va fi restituită creditorilor

237. Dacă cererea creditorilor de deschidere a procedurii insolvenţei a fost respinsă,

cauţiunea depusă de aceştia la cererea debitorului: a) va fi folosită pentru a acoperi pagubele suferite de debitor b) va fi remisă, de drept, integral debitorului c) va fi restituită creditorilor

238. Nedepunerea, de către creditorii care au solicitat deschiderea procedurii, a cauţiunii

la care au fost obligaţi de către judecătorul-sindic la solicitarea debitorului: a) nu atrage nicio sancţiune b) conduce la respingerea cererii introductive c) conduce la suspendarea soluţionării cererii introductive

239. Dacă judecătorul-sindic stabileşte că un debitor, care nu îndeplineşte condiţiile de

deschidere a procedurii simplificate, este în stare de insolvenţă, îi va respinge contestaţia şi va deschide: a) procedura generală b) procedura reorganizării c) procedura de faliment

240. Dacă judecătorul sindic stabileşte că debitorul nu este în stare de insolvenţă,

respinge cererea creditorilor de deschidere a procedurii insolvenţei, aceasta fiind considerată ca lipsită de orice efect: a) de la data respingerii ei

38

b) de la data înregistrării ei c) de la data comunicării către debitor

241. In cazul în care debitorul nu contestă că ar fi în stare de insolvenţă:

a) judecătorul-sindic va da o sentinţă de deschidere a procedurii generale, întotdeauna b) judecătorul-sindic va da o sentinţă de deschidere a procedurii simplificate,

întotdeauna c) judecătorul-sindic va da o sentinţă de deschidere a procedurii simplificate, în situaţia

în care debitorul a mai beneficiat de reorganizare în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii

242. Prin sentinţa de deschidere a procedurii generale, judecătorul-sindic va desemna:

a) lichidatorul b) lichidatorul provizoriu c) administratorul judiciar

243. Prin sentinţa de deschidere a procedurii simplificate, judecătorul-sindic va

desemna: a) administratorul judiciar provizoriu b) lichidatorul provizoriu c) administratorul judiciar

244. Acţiunile judiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului:

a) se suspendă de drept, de la data deschiderii procedurii insolvenţei, neexintând nicio excepţie

b) se suspendă de drept, de la data deschiderii procedurii insolvenţei, cu excepţia căilor de atac declanşate de debitor

c) se suspendă de drept, de la data introducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei

245. Măsurile de executare silită asupra bunurilor debitorului:

a) se suspendă de drept, de la data deschiderii procedurii insolvenţei, neexintând nicio excepţie

b) se suspendă de drept, de la data deschiderii procedurii insolvenţei c) se continuă, nefiind influenţate de deschiderea procedurii insolvenţei asupra

debitorului 246. Acţiunile judiciare pentru realizarea creanţelor debitorului aflat în insolvenţă:

a) se suspendă de drept, de la data deschiderii procedurii, neexintând nicio excepţie

39

b) se suspendă de drept, de la data deschiderii procedurii, cu excepţia căilor de atac declanşate de debitor

c) nu se suspendă de drept ca efect al deschiderii procedurii 247. Un furnizor de electricitate nu are dreptul să întrerupă furnizarea de energie

electrică debitorului, în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv: a) numai în perioada de observaţie b) în perioada de reorganizare c) în faliment

248. În ceea ce priveşte acţiunile judiciare pentru realizarea creanţelor asupra

debitorului aflat în insolvenţă: a) deschiderea procedurii insolvenţei suspendă orice termene de prescripţie b) deschiderea procedurii insolvenţei întrerupe orice termene de prescripţie c) deschiderea procedurii insolvenţei nu suspendă orice termene de prescripţie, ci numai

anumite termene speciale 249. În ceea ce priveşte măsurile de executare silită asupra bunurilor debitorului aflat în

insolvenţă: a) deschiderea procedurii insolvenţei suspendă orice termene de prescripţie b) deschiderea procedurii insolvenţei întrerupe orice termene de prescripţie c) deschiderea procedurii insolvenţei nu are niciun efect

250. Creanţelor negarantate născute anterior datei deschiderii procedurii insolvenţei:

a) nu li se pot adăuga dobânzi, majorări, penalităţi de orice fel sau cheltuieli b) nu li se pot adăuga dobânzi sau majorări, dar li se pot adăuga alte categorii de

cheltuieli accesorii c) li se pot adăuga penalităţi

251. În cazul în care se confirmă un plan de reorganizare, dobânzile, majorările ori

penalităţile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligaţiile născute ulterior datei deschiderii procedurii generale: a) nu se mai achită b) se achită în conformitate cu actele din care rezultă, indiferent de prevederile

programului de plăţi c) se achită în conformitate cu actele din care rezultă şi cu prevederile programului de

plăţi 252. În cazul deschiderii unei proceduri simplificate:

40

a) legea nu permite calcularea de accesorii, pentru creanţele născute ulterior deschiderii acestei proceduri

b) legea permite exclusiv calcularea dobânzii legale, pentru creanţele născute ulterior deschiderii acestei proceduri

c) legea permite atât calcularea dobânzii legale, cât şi a celei convenţionale, pentru creanţele născute ulterior deschiderii acestei proceduri

253. În cazul deschiderii procedurii generale, dacă niciun plan de reorganizare nu este

confirmat: a) legea permite exclusiv calcularea dobânzii legale, pentru creanţele născute ulterior

deschiderii acestei proceduri b) legea nu permite calcularea dobânzii legale, ci numai a celei convenţionale, pentru

creanţele născute ulterior deschiderii acestei proceduri c) legea nu permite calcularea de accesorii, pentru creanţele născute ulterior deschiderii

acestei proceduri 254. Acţiunile societăţilor emitente, în sensul Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital,

se suspendă de la tranzacţionare, ca urmare a deschiderii procedurii insolvenţei: a) cu începere de la data primirii comunicării referitoare la deschiderea procedurii

insolvenţei, de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare b) cu începere de la data confirmării planului de reorganizare c) cu începere de la data deschiderii procedurii insolvenţei

255. Acţiunile societăţilor emitente, în sensul Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital,

cu privire la care a fost deschisă procedura falimentului: a) se suspendă de la tranzacţionare, de la data primirii comunicării referitoare la

deschiderea procedurii falimentului, de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare b) se retrag de pe piaţa reglementată pe care se tranzacţionează, de la data primirii

comunicării referitoare la deschiderea procedurii falimentului, de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

c) se anulează, de la data primirii comunicării referitoare la deschiderea procedurii falimentului, de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

256. Ulterior deschiderii procedurii insolvenţei:

a) toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de debitor sunt nule, neexistând nicio excepţie

b) debitorul va putea efectua plăţi către creditorii cunoscuţi, plăţi care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente

c) debitorul nu poate încheia acte noi, dar poate face orice plăţi care s-au născut din acte anterioare deschiderii procedurii

41

257. Dreptul de administrare al debitorului poate include: a) exclusiv dreptul de a-şi conduce activitatea b) exclusiv dreptul de a-şi administra bunurile din avere c) dreptul de a dispune de bunurile sale

258. Ridicarea dreptului de administrare al debitorului, ca urmare a deschiderii

procedurii insolvenţei: a) vizează numai bunurile dobândite anterior deschiderii procedurii insolvenţei b) vizează bunurilor dobândite anterior, cât şi pe cele dobândite ulterior deschiderii

procedurii c) vizează numai bunurile imobile

259. Dreptul de administrare al debitorului :

a) încetează de drept la data la care se dispune începerea falimentului b) nu încetează niciodată de drept c) poate fi ridicat şi de administratorul judiciar dacă observă pierderi continue din averea

debitorului

260. Poate adresa judecătorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de

administrare: a) un creditor sau administratorul judiciar, fără a fi nevoie să motiveze în vreun fel

cererea b) comitetul creditorilor, în situaţia în care evidenţiază pierderi continue din averea

debitorului c) numai administratorul judiciar

261. De la data intrării în faliment, debitorul:

a) va putea să îşi desfăşoare activitatea în continuare, numai dacă dreptul de administrare nu a fost ridicat

b) va putea desfăşura numai acele activităţi ce sunt necesare operaţiunilor lichidării c) nu va mai putea desfăşura niciun fel de activitate

262. Prin sentinţa/încheierea ce are ca efect ridicarea dreptului de administrare al

debitorului-societate comercială, judecătorul-sindic: a) va da dispoziţii tuturor creditorilor să nu retragă disponibilul pe care debitorul îl are în

conturi b) va da ordin tuturor băncilor, la care debitorul are sume în conturi, să nu dispună de

acestea fără acordul comitetului creditorilor şi al administratorului statutar al debitorului

c) va da dispoziţii tuturor băncilor la care debitorul are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului

42

263. In cazul în care nu se respectă dispoziţia judecătorului-sindic dată băncilor la care

debitorul are disponibil în conturi, de a nu dispune de acestea fără un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului: a) băncile sunt răspunzătoare pentru prejudiciul creat b) băncile sunt amendate, dar nu sunt considerate niciodată răspunzătoare pentru

prejudiciul creat creditorilor, singurul responsabil de aceasta fiind debitorul c) administratorul judiciar/lichidatorul şi băncile sunt sancţionate şi considerate

răspunzătoare de eventualele prejudicii create

264. In perioada de observaţie:

a) debitorul va putea continua desfăşurarea activităţilor curente sub conducerea administratorului judiciar, dacă acestuia nu i-a fost ridicat dreptul de administrare

b) debitorul va putea continua desfăşurarea activităţilor curente sub conducerea administratorului judiciar, dacă acestuia i-a fost ridicat dreptul de administrare

c) debitorul nu va putea continua desfăşurarea activităţilor curente nici sub conducerea, nici sub supravegherea administratorului judiciar

265. Pe perioada de observaţie, debitorul va putea: a) să continue desfăşurarea activităţilor curente, neputând sub nicio formă să înstrăineze

bunuri din averea sa grevate de garanţii b) efectua orice plăţi către creditorii cunoscuţi, indiferent dacă administratorul judiciar

este de acord sau nu cu aceste operaţiuni c) efectua plăţi către creditorii cunoscuţi, care se încadrează în condiţiile obişnuite de

exercitare a activităţii curente, sub supravegherea sau, după caz, sub conducerea administratorului judiciar

266. Orice transfer, îndeplinire a unei obligaţii, exercitare a unui drept, act sau fapt realizat în temeiul unor contracte financiare calificate sau orice acord de compensare bilaterală: a) este valabil, poate fi executat şi/sau opus unui cocontractant insolvent ori unui garant

insolvent al unui cocontractant b) este valabil, poate fi executat şi/sau opus unui cocontractant insolvent, dar niciodată

unui garant insolvent al unui cocontractant c) este valabil, poate fi executat şi/sau opus unui cocontractant insolvent, nefiind

recunoscut ca bază de înscriere a creanţei în procedurile prevăzute de legea insolvenţei

267. Deschiderea procedurii insolvenţei : a) stinge întotdeauna dreptul unui creditor de a invoca compensarea legală a creanţei

sale cu cea a debitorului

43

b) suspendă exercitarea dreptului unui creditor de a invoca compensarea creanţei sale cu cea a debitorului asupra sa

c) nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanţei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege în materie de compensare legală la data deschiderii procedurii

268. Bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau de lichidator, în exerciţiul

atribuţiilor sale reglementate prin legea insolvenţei, sunt dobândite: a) cu garanţiile reale mobiliare constituite de debitor asupra lor b) cu ipotecile constituite de debitor asupra lor c) libere de orice sarcini

269. Raportul administratorului judiciar, întocmit în maximum 30 zile de la desemnarea

sa, trebuie să propună: a) intrarea în procedura simplificată sau intrarea în faliment b) continuarea perioadei de observaţie din procedura generală sau intrarea în procedura

simplificată c) reorganizarea sau intrarea în procedura simplificată

270. Pentru celeritatea procedurii insolvenţei, în anumite situaţii, instanţa poate stabili

îndatoriri în ceea ce priveşte prezentarea probelor cu înscrisuri: a) în sarcina oricărui creditor, dar nu şi a administratorului judiciar b) în sarcina creditorului care a solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă sau a

administratorului judiciar c) numai în sarcina debitorului şi a administratorului judiciar

271. Dacă debitorul nu mai desfăşoară activitate la sediul înregistrat în registrul

comerţului, iar creditorul care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu cunoaşte un alt sediu sau punct de lucru, iar în raportul său, administratorul judiciar constată că debitorul se găseşte în una din categoriile ce atrag deschiderea procedurii simplificate: a) comunicarea oricărui act de procedură faţă de debitor se va face numai prin Buletinul

procedurilor de insolvenţă b) comunicarea actelor de procedură se va face prin Buletinul procedurilor de

insolvenţă, cu excepţia celor privind deschiderea procedurii, care se afişează la instanţa în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul asociaţii

c) comunicarea actelor de procedură se va face la domiciliul fondatorilor 272. Propunerea administratorului judiciar privind intrarea în faliment a debitorului, în

procedura generală, va fi supusă aprobării: a) judecătorului-sindic, în ziua redactării raportului administratorului judiciar b) adunării generale a creditorilor, la prima şedinţă a acesteia c) judecătorului-sindic, după publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă

44

273. În cadrul primei şedinţe a adunării generale a creditorilor, propunerea

administratorului judiciar privind intrarea în faliment a debitorului este aprobată dacă: a) votează pentru cel 1/2 din titularii creanţelor prezente la vot, în orice situaţie b) votează pentru cel puţin 2/3 din titularii creanţelor prezente la vot, chiar dacă unul sau

mai mulţi creditori, deţinând împreună peste 20% din creanţele cuprinse în tabelul preliminar, îşi anunţă intenţia de a depune, în termenul legal, un plan de reorganizare

c) votează pentru 2/3 din titularii creanţelor prezente la vot, cu excepţia cazului în care unul sau mai mulţi creditori, deţinând împreună peste 20% din creanţele cuprinse în tabelul preliminar, îşi anunţă intenţia de a depune, în termenul legal, un plan de reorganizare

274. Ca urmare a deschiderii procedurii insolvenţei asupra unui debitor supus exclusiv

înregistrării în registrul comerţului, administratorul judiciar: a) va trimite o notificare numai creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor şi

debitorului b) va trimite o notificare creditorilor, debitorului şi oficiului registrului comerţului unde

este înmatriculat, nemaifiind nevoie să se îndeplinească şi alte formalităţi c) va trimite o notificare creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor potrivit legii

insolvenţei, debitorului şi oficiului registrului comerţului unde este înmatriculat, notificarea publicându-se totodată într-un ziar de largă circulaţie şi în Buletinul procedurilor de insolvenţă

275. Notificarea trimisă creditorilor ca urmare a deschiderii procedurii insolvenţei,

trebuie să cuprindă: a) numai termenul limită de depunere a opoziţiilor la sentinţa de deschidere a procedurii şi termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului

b) termenul de definitivare a tabelului creanţelor c) numai locul, data şi ora primei şedinţe a adunării generale a creditorilor

276. Trebuie să depună cereri de admitere a creanţelor anterioare deschiderii procedurii

insolvenţei: a) toţi creditorii debitorului b) numai salariaţii debitorului c) toţi creditorii debitorului, cu excepţia salariaţilor acestuia

277. Cererile de creanţe depuse de creditori în procedura insolvenţei:

a) sunt înregistrate într-un registru păstrat la grefa tribunalului b) sunt înregistrate în registrul general al instantei

45

c) sunt înregistrate într-un registru păstrat la sediul lichidatorului 278. In procedura falimentului, creanţele născute după data deschiderii procedurii:

a) vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, după înscrierea la masa credală b) nu vor mai fi plătite c) vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, fără a fi necesară înscrierea la

masa credală

279. In procedura insolvenţei, cererea de admitere a creanţei :

a) trebuie să cuprindă numai numele creditorului şi cuantumul creanţei b) trebuie să cuprindă numai temeiul creanţei, orice alte menţiuni fiind inutile c) trebuie să fie însoţită de documentele justificative ale creanţei si ale actelor de

constituire de garanţii 280. In procedura insolvenţei, titlul de valoare la purtător, depus ca anexă la cererea de

admitere a creanţei: a) poate fi restituit de administratorul judiciar, contra unei copii certificate b) poate fi restituit de administratorul judiciar, contra unei copii simple c) nu poate fi restituit

281. In procedura insolvenţei, o creanţă nebugetară:

a) este supusă procedurii de verificare, în toate cazurile b) nu este supusă procedurii de verificare, dacă este constatată printr-un titlu executoriu c) este supusă procedurii de verificare, dacă este constatată printr-un titlu executoriu,

altul decât o hotărâre judecătorească 282. Toate creanţele prezentate pentru a fi admise şi înregistrate la grefa tribunalului

vor fi: a) prezumate valabile şi corecte numai dacă nu sunt contestate de către lichidator b) prezumate valabile şi corecte numai dacă nu sunt contestate de către debitor c) prezumate valabile şi corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administrator

judiciar sau de creditori 283. In procedura insolvenţei, creanţele negarantate şi părţile negarantate ale creanţelor

garantate care nu sunt scadente la data înregistrării cererii de admitere: a) nu vor putea fi înscrise în tabelul de creanţe b) vor fi înscrise în tabelul de creanţe, doar la jumătate din valoarea acestora c) vor fi înscrise în tabelul de creanţe cu întreaga lor valoare, însă, în cursul

falimentului, orice distribuire de sumă pentru astfel de creanţe se va face cu respectarea ierarhiei creanţelor

46

284. In procedura insolvenţei, creanţele constând în obligaţii care nu au fost calculate în

valoare monetară sau a căror valoare este supusă modificării: a) vor fi calculate de către administratorul judiciar/lichidator şi înscrise în tabelul de

creanţe cu valoarea nominală pe care o aveau la data deschiderii procedurii b) vor fi calculate de către administratorul judiciar/lichidator şi înscrise în tabelul de

creanţe cu valoarea de piaţă pe care o aveau la momentul naşterii lor c) vor fi calculate de către administratorul judiciar/lichidator şi înscrise în tabelul de

creanţe cu valoarea de piaţă pe care o aveau la momentul înscrierii, urmând a fi actualizate lunar

285. O creanţă a unui creditor cu mai mulţi debitori solidari aflaţi în insolvenţă:

a) va fi înscrisă în tabelul debitorului care a intrat primul în insolvenţă b) va fi înscrisă în toate tabelele de creanţe ale debitorilor, redusă proporţional cu

numărul de tabele în care este înscrisă c) va fi înscrisă în toate tabelele de creanţe ale debitorilor cu valoarea nominală, până va

fi complet acoperită

286. Un creditor care, înainte de înregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plată

parţială pentru creanţa sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului : a) poate avea creanţa înscrisă în tabelul de creanţe numai pentru partea pe care nu a

încasat-o încă b) va avea creanţa înscrisă în tabelul de creanţe în întregime, urmând să-i fie plătită

numai partea pe care nu a încasat-o încă c) nu-şi va putea înregistra creanţa în tabelul de creanţe, urmând a se îndrepta împotriva

codebitorului sau a fidejusorului debitorului pentru restul de sumă 287. Tabelul preliminar de creanţe:

a) poate fi întocmit de judecătorul-sindic b) poate fi întocmit de creditorul cu cea mai mare creanţă c) poate fi întocmit de administratorul judiciar sau de lichidator, după caz

288. Ca rezultat al verificărilor făcute, administratorul judiciar/lichidatorul va întocmi şi

va înregistra la tribunal un tabel preliminar, incluzând: a) creanţele împotriva averii debitorului şi tipul acestora b) menţiuni referitoare la afacerile debitorului şi la persoana acestuia c) numai suma globală pe care debitorul o are de plătit creditorilor săi

289. Pot formula contestaţii la tabelul preliminar de creanţe :

a) numai debitorii

47

b) debitorul şi creditorii c) debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată

290. Contestaţiile trebuie depuse la tribunal cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită,

prin hotărârea de deschidere a procedurii insolvenţei, pentru definitivarea tabelului de creanţe: a) numai în procedura generală b) numai în procedura simplificată, în procedura generală termenul fiind de 30 zile c) atât în procedura generală, cât şi în cea simplificată

291. La termenul stabilit prin sentinţa de deschidere a procedurii pentru definitivarea

tabelului de creanţe, judecătorul-sindic: a) va soluţiona deodată, printr-o singură încheiere toate contestaţiile, numai dacă pentru

soluţionarea acestora e nevoie să se administreze probe b) va soluţiona deodată, printr-o singură sentinţă toate contestaţiile, chiar dacă pentru

soluţionarea acestora e nevoie să se administreze probe c) va soluţiona deodată, printr-o singură sentinţă toate contestaţiile pentru soluţionarea

cărora nu e nevoie să se administreze probe, urmând a da termen pentru soluţionarea celorlalte

292. După ce toate contestaţiile la creanţe au fost soluţionate, administratorul

judiciar/lichidatorul va înregistra de îndată la tribunal: a) planul de reorganizare b) tabelul definitiv c) planul de distribuire

293. După înregistrarea tabelului definitiv, pot să participe la votul asupra planului de

reorganizare: a) toţi creditorii debitorului b) numai titularii creanţelor înregistrate în tabelul preliminar c) numai titularii creanţelor înregistrate în tabelul definitiv

294. După expirarea termenului de depunere a contestaţiilor şi până la închiderea

procedurii insolvenţei: a) nicio persoană care nu este înscrisă în tabelul definitiv de creanţe nu mai poate face

niciun fel de contestaţie b) orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui

drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals care a determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă

c) numai creditorii înscrişi cu creanţe în tabelul definitiv pot face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabel definitiv de creanţe

48

295. Dacă notificarea deschiderii procedurii insolvenţei s-a făcut conform legii, titularul

unei creanţe anterioare deschiderii procedurii, care nu a depus cererea de admitere a creanţelor în termen: a) este decăzut din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor, dar va dobândi calitatea

de creditor îndreptăţit să participe la procedură b) nu este decăzut din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor şi va dobândi calitatea

de creditor îndreptăţit să participe la procedură c) este decăzut din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor şi nu va dobândi calitatea

de creditor îndreptăţit să participe la procedură 296. Acţiunile vizând recuperarea creanţelor debitorului, introduse de administratorul

judiciar pe parcursul desfăşurării procedurii insolvenţei: a) sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată b) sunt scutite de taxe de timbru c) se taxează potrivit legii

297. Acţiunea în anulare reglementată de Legea insolvenţei priveşte actele frauduloase

ale: a) asociatului b) acţionarului c) debitorului

298. Potrivit Legii insolvenţei, acţiunea în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor poate fi introdusă: a) de judecătorul-sindic b) de administratorul statutar al societăţii comerciale aflate în faliment c) de administratorul judiciar sau de lichidator

299. Actele frauduloase ale debitorului pot fi atacate cu acţiune în anulare:

a) dacă au fost încheiate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenţei b) dacă au fost încheiate în cei cinci ani, anteriori deschiderii procedurii insolvenţei c) indiferent de momentul încheierii

300. Acţiunea în anularea transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi poate fi

introdusă dacă transferul s-a realizat prin: a) acte cu titlu gratuit, efectuate în cei zece ani anteriori deschiderii procedurii b) acte cu titlu oneros, indiferent de momentul încheierii acestora c) acte constând în operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe

cea primită, efectuate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii

49

301. Actele încheiate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii cu intenţia tuturor

părţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori: a) pot fi atacate cu acţiune în anulare de către administrator judiciar, potrivit Legii

insolvenţei b) sunt nule de drept, de la data deschiderii procedurii c) sunt inopozabile creditorilor, dacă aceştia sunt de bună credinţă

302. În cazul în care debitorul a efectuat plăţi anticipate ale datoriilor în cele 120 de zile

anterioare deschiderii procedurii, deşi acestea ar fi devenit scadente la un moment ulterior: a) acestea pot fi oricând revocate de persoana interesată b) acestea pot fi anulate la cererea administratorului judiciar sau lichidatorului c) acestea sunt lovite de nulitate absolută

303. Sponsorizările în scop umanitar:

a) pot fi anulate pe calea unei acţiuni în anulare, introdusă potrivit Legii insolvenţei b) pot fi anulate la cererea judecătorului-sindic c) reprezintă acte ale debitorului care exced sfera de cuprindere a acţiunii în anulare

reglementată de Legea insolvenţei 304. Ca regulă, constituirea ori transferul de drepturi patrimoniale către terţi, realizate

de debitor prin acte de transfer cu titlu gratuit în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii: a) sunt supuse acţiunii în anulare, potrivit Legii insolvenţei b) sunt supuse acţiunii în revocare, potrivit prevederilor exprese ale Legii insolvenţei c) exced sferei de aplicare a Legii insolvenţei

305. Operaţiunile încheiate de debitor cu un membru, în dauna creditorilor, pot fi

anulate potrivit Legii insolvenţei: a) când debitorul este un grup de interes economic b) doar când debitorul este o societate comercială c) când debitorul este o persoană fizică autorizată

306. Operaţiunile încheiate în dauna creditorilor cu un acţionar deţinând cel puţin 20%

din acţiunile debitorului pot fi anulate potrivit Legii insolvenţei: a) când debitorul este o societate pe acţiuni b) când debitorul este o societate civilă c) când debitorul este o societate în participaţiune

50

307. Acţiunile pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor, în dauna

creditorilor, pot fi introduse: a) în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii b) oricând, până la închiderea procedurii c) după deschiderea procedurii, dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii

308. În cazul în care administratorul judiciar sau lichidatorul nu promovează acţiunea

pentru anularea actelor încheiate de debitor în frauda creditorilor, aceasta poate fi introdusă şi de: a) judecătorul-sindic b) comitetul creditorilor c) procuror

309. Anularea poate fi cerută potrivit dispoziţiilor Legii insolvenţei:

a) în legătură cu orice transfer cu caracter patrimonial făcut de către debitor b) în legătură cu acele transferuri patrimoniale care au fost făcute de debitor în afara

cursului desfăşurării normale a activităţii sale curente c) în legătură cu orice act al debitorului, doar după avizul conform al administratorului

societăţii debitoare 310. Terţul dobânditor în cadrul unui transfer patrimonial cu titlu oneros, anulat ca

efect al admiterii acţiunii în anulare introduse de către administratorul judiciar sau lichidator, va restitui averii debitorului: a) întotdeauna valoarea bunului de la data transferului efectuat de către debitor b) în cazul în care bunul transferat nu mai există, un bun cu aceleaşi caracteristici şi de

aceeaşi valoare c) bunul transferat, iar dacă acesta nu mai există, valoarea sa de la data transferului

efectuat de către debitor 311. Acţiunea pentru recuperarea de la subdobânditor a bunului transferat de debitor

poate fi introdusă: a) de comitetul creditorilor b) de judecătorul-sindic c) numai de către administratorul judiciar sau lichidator

312. Cererea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial se va nota:

a) din oficiu, în registrele de publicitate aferente, în funcţie de transferul anulat b) la cererea creditorilor, în Cartea Funciară c) din oficiu, în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă

51

313. În vederea creşterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul

judiciar poate să denunţe: a) orice contract, chiar executat b) orice contract pe termen lung c) orice contract, care nu a fost executat în totalitate sau în mod substanţial de toate

părţile implicate 314. În cazul denunţării unui contract al debitorului de către administratorul judiciar

sau lichidator: a) contractantul suportă pagubele care i-au fost cauzate b) contractantul poate cere despăgubiri de la administratorul judiciar c) contractantul poate cere despăgubiri de la debitor

315. Administratorul judiciar sau lichidatorul poate să denunţe un contract de muncă:

a) numai cu respectarea termenului legal de preaviz b) chiar şi fără respectarea termenului legal de preaviz c) chiar şi fără respectarea termenului legal de preaviz, în cazul procedurii simplificate

316. Contractul de închiriere încheiat de un proprietar devenit debitor în procedura

insolvenţei: a) va fi desfiinţat automat, ca efect al deschiderii procedurii b) va fi desfiinţat, doar dacă în contract există o clauză în acest sens c) va fi desfiinţat, dacă chiria este inferioară chiriei practicate pe piaţă

317. Poate propune un plan de reorganizare:

a) debitorul, în condiţiile Legii insolvenţei b) orice creditor, indiferent de valoarea creanţei sale c) numai administratorul judiciar

318. În condiţiile legii, debitorul poate propune un plan de reorganizare:

a) cu aprobarea comitetului creditorilor, în termen de 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe

b) cu aprobarea consiliului de administraţie, în termen de 30 de zile de la momentul constatării stării de insolvenţă a debitorului

c) cu aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, în termen de 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe

319. În condiţiile legii, un plan de reorganizare poate fi propus de:

a) cel puţin trei creditori, deţinând fiecare cel puţin 20% din valoarea totală creanţelor cuprinse în tabelul definitiv de creanţe

52

b) unul sau mai mulţi creditori, doar dacă deţin împreună cel puţin 51% din valoarea totală creanţelor cuprinse în tabelul definitiv de creanţe

c) administratorul judiciar 320. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este corectă:

a) planul de reorganizare nu poate cuprinde măsuri privind lichidarea unor bunuri din averea debitorului

b) planul de reorganizare nu poate cuprinde măsuri privind lichidarea tuturor bunurilor din averea debitorului

c) planul de reorganizare va preciza categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate 321. Nerespectarea termenelor legale de propunere a unui plan de reorganizare atrage

sancţiunea: a) decăderii părţilor din dreptul de a depune un plan b) anulării planului depus ulterior c) inopozabilităţii planului depus ulterior

322. Planul de reorganizare trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu:

a) fuziunea debitorului b) programul de plată a creanţelor c) divizarea debitorului

323. Principiul egalităţii de tratament pentru toate creanţele din aceeaşi categorie

distinctă: a) este un principiu absolut, fără excepţii b) este un principiu care primeşte excepţii, în cazul în care creditorul consimte un

tratament mai puţin favorabil pentru creanţa sa c) nu este integrat în Legea insolvenţei

324. Judecătorul-sindic va admite planul de reorganizare propus:

a) dacă aceasta conţine toate informaţiile prevăzute de lege b) doar, dacă există avizul pozitiv al unui practician în insolvenţă c) doar în situaţia în care propunerea a fost formulată de comitetul creditorilor

325. După admiterea planului, judecătorul-sindic va dispune administratorului judiciar:

a) convocarea consiliului de administraţie al debitorului b) publicarea unui anunţ privind propunerea planului în Buletinul Procedurilor de

Insolvenţă cu indicarea menţiunilor prevăzute de lege c) publicarea unui anunţ într-un ziar local

53

326. În cazul în care planul a fost respins de mai multe categorii defavorizate de creanţe, acesta poate primi confirmarea din partea judecătorului-sindic, dacă toate celelalte condiţii prevăzute de lege sunt îndeplinite şi fiecare categorie defavorizată de creanţe care a respins planul : a) va acorda aviz favorabil confirmării b) va fi tratată preferenţial faţă de ceilalţi creditori care nu au creanţe defavorizate c) va fi supusă unui tratament corect şi echitabil prin plan

327. Confirmarea judecătorul-sindic poate interveni în legătură cu:

a) un singur plan de reorganizare, fără excepţii b) unul sau mai multe planuri de reorganizare, dacă nu au aceleaşi obiective c) planuri având aceleaşi obiective, dacă se ghidează după principii comune

328. Ca urmare a intrării în vigoare a sentinţei de confirmare a unui plan de

reorganizare: a) creanţele creditorilor sunt modificate aşa cum se prevede în plan b) creanţele tuturor creditorilor se sting c) creanţele creditorilor urmează a fi modificate, dacă există acordul prealabil al

administratorului judiciar 329. În cazul intrării debitorului în faliment ca urmare a eşuării planului:

a) planul confirmat poate fi atacat separat cu recurs b) planul confirmat va fi considerat o hotărâre definitivă şi irevocabilă împotriva

debitorului c) planul confirmat va fi considerat o încheiere executorie împotriva creditorului

insolvabil 330. Sentinţa de confirmare a planului poate fi considerată titlu executoriu pentru:

a) executarea silită a creanţelor creditorilor, în cazul intrării în faliment ca urmare a eşecului planului

b) executarea silită a tuturor creanţelor, chiar înaintea intrării în faliment c) executarea silită a creanţelor creditorilor, chiar neajunse la scadenţă

331. În urma confirmării unui plan de reorganizare, debitorul:

a) nu va mai putea fi supus procedurii falimentului b) îşi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar c) nu îşi mai poate conduce activitatea, fiind condus de un director numit de comitetul

creditorilor 332. La realizarea deplină a planului, judecătorul-sindic va dispune motivat:

54

a) intrarea în faliment b) operarea schimbărilor de structură prevăzute în planul de reorganizare c) închiderea procedurii insolvenţei

333. Nu poate solicita judecătorului-sindic să aprobe intrarea în faliment:

a) administratorul special b) procurorul c) oricare dintre creditori

334. Înregistrarea unei cereri de aprobare a intrării în faliment:

a) suspendă continuarea activităţii debitorului, dacă a fost formulată de comitetul creditorilor

b) suspendă continuarea activităţii debitorului, dacă a fost formulată de administratorul special

c) nu suspendă continuarea activităţii debitorului 335. Judecătorul-sindic nu va putea decide intrarea în faliment dacă:

a) debitorul şi-a declarat intenţia de a intra în procedura simplificată b) debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare, propunând un plan de reorganizare

care a fost admis şi confirmat c) desfăşurarea activităţii debitorului, în decursul reorganizării, aduce pierderi averii

acestuia 336. Ridicarea dreptului de administrare al debitorului se dispune de:

a) judecătorul-sindic b) lichidatorul provizoriu c) comitetul creditorilor

337. Notificarea intrării în faliment se va dispune prin:

a) proces-verbal al lichidatorului provizoriu, dat ulterior hotărârii de intrare în faliment b) rezoluţie a judecătorului-sindic, dată în camera de consiliu c) hotărârea prin care se decide intrarea în faliment

338. Lichidatorul nu este obligat să trimită o notificare în cazul intrării în faliment în

procedura generală următoarelor persoane: a) debitorului b) judecătorului-sindic competent c) oficiului registrului comerţului sau registrului societăţilor agricole unde destinatarul

este înmatriculat

55

339. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

a) în cazul intrării în faliment, în procedură generală, sunt supuse verificării creanţele născute după data deschiderii procedurii

b) în cazul intrării în faliment, în procedură generală, sunt supuse verificării numai creanţele bugetare

c) în cazul intrării în faliment, în procedură generală, nu sunt supuse verificării creanţele bugetare

340. Notificarea intrării în procedura simplificată:

a) se realizează de către lichidator b) se realizează de către judecătorul-sindic c) se realizează de către administratorul judiciar

341. În cazul în care, după confirmarea unui plan de reorganizare, se dispune intrarea în

faliment: a) titularii creanţelor participă la distribuiri cu valoarea acestora, aşa cum a fost

prezentată în planul confirmat, mai puţin sumele încasate în timpul reorganizării b) titularii creanţelor îşi pierd dreptul de a-şi mai recupera creanţele pe care le au faţă de

debitor c) titularii creanţelor îşi vor putea recupera şi sumele încasate pe parcursul reorganizării

342. La momentul intrării în faliment, garanţiile reale şi personale constituite în vederea

îndeplinirii obligaţiilor asumate prin planul de reorganizare: a) se radiază de drept b) se radiază la cererea debitorului c) rămân valabile

343. La momentul intrării în faliment, sumele încasate de creditori în cursul

reorganizării: a) trebuie restituite b) nu trebuie restituite c) trebuie restituite dacă debitorul solicită acest lucru

344. Actele cu titlu gratuit, efectuate între data confirmării planului de reorganizare şi

intrarea în faliment: a) sunt prezumate ca fiind în frauda creditorilor, putând fi anulate dacă cocontractantul

nu dovedeşte buna sa credinţă la încheierea actului b) sunt nule, indiferent de buna sau reaua credinţă a cocontractantului c) sunt valabile şi vor produce efecte, în temeiul forţei obligatorii a contractului

56

345. Punerea sub sigilii, ca măsură premergătoare lichidării:

a) vizează toate bunurile debitorului, fără excepţie b) vizează exclusiv registrele de contabilitate c) nu vizează numerarul depus la bancă în contul averii debitorului, de către lichidator

346. Obiectele care trebuie valorificate de urgenţă pentru a se evita deteriorarea lor

materială: a) nu vor fi puse sub sigiliu b) vor fi puse sub sigiliu doar temporar c) vor fi puse sub sigiliu, urmând a fi scoase de sub sigiliu când deteriorarea lor este

iminentă 347. Nu este necesară aplicarea sigiliilor:

a) atunci când bunurile debitorului sunt situate în alte judeţe b) dacă debitorul depune o cauţiune stabilită prin rezoluţie de administratorul judiciar c) dacă averea debitorului poate fi inventariată complet într-o singură zi

348. Este depozitar judiciar al bunurilor debitorului:

a) lichidatorul care ia bunurile în posesie pe măsura desfăşurării inventarierii b) judecătorul-sindic desemnat cu depozitarea acestora c) organul de poliţie însărcinat cu depozitarea acestora

349. Potrivit legii, actul de inventar nu trebuie semnat în nici o situaţie de :

a) lichidatorul judiciar b) debitor c) creditor

350. Lichidarea va începe:

a) după finalizarea inventarierii de către lichidator a bunurilor debitorului b) după finalizarea inventarierii de către judecătorul-sindic a bunurilor debitorului c) simultan cu începerea inventarierii bunurilor debitorului

351. Bunurile din averea debitorului vor fi evaluate:

a) de un evaluator angajat de lichidator b) de un evaluator angajat de comitetul creditorilor c) de lichidator, simultan cu operaţiunea de inventariere

57

352. Raportul lichidatorului cu privire la evaluarea bunurilor şi metoda de valorificare a acestora se prezintă: a) judecătorului-sindic b) adunării creditorilor c) comitetului creditorilor

353. Vânzarea directă a bunurilor imobile este posibilă:

a) numai în urma propunerii lichidatorului, aprobată de judecătorul-sindic b) în urma propunerii judecătorului-sindic, aprobată de comitetul creditorilor c) în urma propunerii lichidatorului, aprobată de adunarea generală a creditorilor

354. În cazul vânzării activelor debitorului prin licitaţie publică, procesul-verbal de

adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie: a) titlu de proprietate b) în toate situaţiile, antecontract de vânzare-cumpărare c) titlu de proprietate, însă doar în cazul în care licitaţia a avut ca obiect valori mobiliare

355. Sumele de bani obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului grevate de o

garanţie reală în favoarea creditorului vor fi distribuite cu întâietate pentru acoperirea: a) cheltuielilor pentru taxe, timbre şi alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective b) creanţelor creditorilor garantaţi, inclusiv penalităţile c) creanţelor izvorâte din raporturile de muncă dintre debitor şi salariaţii săi

356. Un creditor având o creanţă garantată:

a) este obligat să aştepte vânzarea bunului asupra căruia poartă garanţia sa b) poate participa la orice distribuire de sumă făcută chiar şi înainte de vânzarea bunului

garantat c) nu este obligat să aştepte valorificarea bunului asupra căruia poartă garanţia sa dacă a

primit încuviinţare în acest sens din partea judecătorului-sindic

357. Raportul asupra fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe: a) va fi prezentat de lichidator comitetului creditorilor b) va fi înmânat comitetului creditorilor de judecătorul-sindic c) va fi prezentat de lichidator adunării generale

358. Potrivit Legii insolvenţei, în cazul procedurii falimentului, primele creanţe achitate sunt: a) taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin Legea

insolvenţei b) creanţele bugetare c) creanţele reprezentând credite bancare

58

359. În cazul falimentului:

a) plata creanţelor izvorând din raporturi de muncă este prioritară prin raportare la plata creanţelor izvorând din acte cu titlu gratuit

b) plata creanţelor bugetare este prioritară prin raportare la creanţele izvorând din raporturi de muncă

c) plata creanţelor izvorând din contractele de credite bancare este prioritară prin raportare la creanţele izvorând din raporturi de muncă

360. Titularilor de creanţe dintr-o categorie ierarhic inferioară li se vor putea distribui

fonduri rezultate din lichidare: a) după deplina îndestulare a creditorilor din categoria ierarhic superioară b) chiar şi înaintea îndestulării titularilor de creanţe dintr-o categorie ierarhic superioară,

dacă creanţele izvorăsc din acte cu titlu gratuit c) înainte de îndestularea creditorilor din categoria ierarhic superioară

361. Potrivit Legii insolvenţei, cota falimentară reprezintă: a) o sumă bonus acordată titularilor de creanţe dintr-o categorie de creanţe care au depus

cu întâietate declaraţia de creanţă b) o sumă proporţională cu procentul pe care o creanţă îl deţine în categoria creanţelor

din care face parte c) un calificativ acordat de judecătorul-sindic, marcând celeritatea cu care lichidatorul şi-a îndeplinit obligaţiile legale

362. Cota falimentară va fi distribuită titularilor de creanţe cu acelaşi rang de prioritate: a) doar în cazul în care toţi aceştia au creanţe izvorând din raporturi de muncă b) ca bonus pentru creditorii care au depus declaraţia de creanţă mai înainte, dacă

judecătorul-sindic va decide acest lucru c) în cazul în care sumele necesare acoperirii valorii integrale a creanţelor cu acelaşi

rang de prioritate nu pot fi asigurate în urma lichidării

363. Pe parcursul lichidării, vor putea fi provizionate sume de bani : a) înainte de a se efectua orice distribuire b) după ce toate distribuirile s-au efectuat c) cu ocazia distribuirilor parţiale

364. Sumele cuvenite creditorilor cu creanţe sub condiţie suspensivă care au luat parte la distribuire: a) vor fi păstrate într-un cont special de depozit b) vor fi păstrate la sediul lichidatorului

59

c) vor fi păstrate la sediul instanţei în raza căreia se află, într-o casă de valori specială

365. După ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul: a) se va dezînvesti de drept b) va supune judecătorului-sindic un raport final însoţit de situaţiile financiare finale c) va cere descărcare de gestiune de la debitor

366. Judecătorul-sindic trebuie să convoace adunarea creditorilor:

a) În ziua primirii raportului final al lichidatorului b) după aprobarea raportului final al lichidatorului, oricând, până la închiderea

procedurii c) în termen de maximum 30 de zile de la momentul afişării raportului final al

lichidatorului

367. Obiecţiunile la raportul final al lichidatorului vor fi soluţionate: a) de lichidator, prin rezoluţie motivată b) de judecătorul-sindic, prin încheiere c) de judecătorul-sindic, prin sentinţă

368. Distribuirea finală din cadrul procedurii de lichidare: a) se realizează de către lichidator, după aprobarea de către judecătorul sindic a

raportului final b) se realizează de către lichidator, înainte de aprobarea de către judecătorul sindic a

raportului final c) se realizează direct de către judecătorul-sindic

369. In situaţia distribuirii finale, fondurile nereclamate în termenul legal de către cei îndreptăţiţi: a) se depun în contul lichidatorului b) se depun în fondul de lichidare c) nu au un regim juridic reglementat

370. Dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt

insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative şi niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic: a) va da o sentinţă de închidere a procedurii, fără a dispune însă radierea debitorului din

registrul în care este înmatriculat b) va da o sentinţă de suspendare a procedurii c) va da o sentinţă de închidere a procedurii, prin care se dispune şi radierea debitorului

din registrul în care este înmatriculat

60

371. O procedură de faliment va fi închisă:

a) atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite şi când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă

b) atunci când toate obligaţiile de plată asumate în planul confirmat de reorganizare au fost îndeplinite

c) atunci când administratorul judiciar face o cerere în acest sens 372. In cazul în care creanţele au fost complet acoperite prin distribuirile făcute,

procedura falimentului se închide: a) numai după lichidarea completă a activului b) numai după lichidarea completă a activului şi deschiderea unui cont pus la dispoziţia

asociaţilor pentru eventualele sume reziduale c) chiar şi înainte ca bunurile din averea debitorului să fi fost lichidate în întregime

373. În cazul procedurii deschise în urma formulării cererii introductive de către debitor,

dacă judecătorul-sindic constată, la expirarea termenului pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor, că nu s-a depus nicio cerere: a) va pronunţa o hotărâre de respingere a cererii de deschidere a procedurii b) va pronunţa o sentinţă de închidere a procedurii şi de revocare a hotărârii de

deschidere a procedurii c) va pronunţa o sentinţă de suspendare a procedurii

374. Sentinţa de închidere a procedurii insolvenţei va fi notificată, pentru efectuarea de

menţiuni, direcţiei teritoriale a finanţelor publice şi oficiului registrului comerţului sau, după caz, registrului societăţilor agricole unde debitorul este înmatriculat, de către: a) judecătorul-sindic b) lichidator c) administratorul judiciar/lichidator

375. In materie de insolvenţă:

a) sunt aplicabile atât acte normative adoptate la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar b) nu sunt aplicabile acte normative adoptate la nivel comunitar c) sunt aplicabile exclusiv acte normative adoptate la nivel comunitar

376. In prezent, în România, în materie de insolvenţă reglementarea cadru este:

a) Legea nr. 85/2006 b) Legea nr. 64/1995

61

c) Legea nr. 31/1990

LEGEA NR. 31/1990 privind societăţile comerciale 377. Trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii:

a) este o cauză de dizolvare b) este o cauză de nulitate a societăţii comerciale c) atrage prelungirea pe termen nedeterminat a societăţii comerciale, în absenţa unei

hotărâri a adunării generale a asociaţilor/acţionarilor care să prevadă altceva 378. Dacă în obiectul de activitate al unei societăţi comerciale au fost incluse multe

activităţi, nerealizarea unuia dintre ele : a) conduce la dizolvarea de drept societăţii b) atrage direct lichidarea societăţii c) nu conduce automat la dizolvarea societăţii

379. O societate comercială se poate dizolva :

a) prin nerealizarea temporară a unui obiect de activitate al acesteia b) numai prin hotărârea adunării generale c) prin declararea nulităţii societăţii

380. Sunt cauze generale de dizolvare a societăţii comerciale:

a) trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii; imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia; hotărârea tribunalului, la cererea oricărei persoane, pentru orice motiv

b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia, declararea nulităţii societăţii, hotărârea adunării generale, trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii

c) exclusiv trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii, imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia

381. În cazul societăţilor comerciale constituite pentru o durată limitată, trebuie să fie

consultaţi de către consiliul de administraţie de directorat : a) administratorii societăţii b) asociaţii c) lichidatorii societăţii

382. In cazul unei societăţi comerciale constituită pentru o durată determinată:

a) la trecerea termenului stabilit pentru durata acesteia, societatea comercială este dizolvată de drept, asociaţii neavând nicio posibilitate de a prelungi durata societăţii

62

b) asociaţii trebuie să fie consultaţi de către consiliul de administraţie/directorat la momentul expirării duratei societăţii , cu privire la eventuala prelungire a acesteia

c) asociaţii trebuie să fie consultaţi de către consiliul de administraţie/directorat cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia

383. În cazul în care consiliul de administraţie/directoratul nu îi consultă pe asociaţi cu

privire la prelungirea timpului stabilit pentru durata societăţii: a) societatea este dizolvată de drept, asociaţii nemaiputând face nimic b) la cererea oricărui asociat, tribunalul poate dispune, prin încheiere, efectuarea

consultării c) numai la cererea asociatului majoritar, tribunalul poate dispune, prin încheiere,

efectuarea consultării 384. In cazul unei societăţi comerciale constituite pentru o durată determinată, la

expirarea acestei durate, dacă nu a survenit o prelungire, poate solicita constatarea dizolvării societăţii: a) orice persoană, indiferent dacă are interes sau nu b) orice persoană interesată sau Oficiul Naţional al Registrului Comerţului c) numai orice persoană interesată

385. In situaţia societăţilor comerciale constituite pentru o perioadă determinată, dacă

termenul stabilit pentru durata societăţii a expirat şi nu a fost prelungit, dizolvarea: a) este urmată direct de radierea societăţii din registrul comerţului b) este urmată de lichidarea şi radierea societăţii din registrul comerţului c) este urmată de intrarea în procedura simplificată de faliment

386. Se dizolvă prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia

dintre asociaţi, când, datorită acestor cauze, numărul asociaţilor s-a redus la unul singur: a) numai societăţile în nume colectiv b) numai societăţile cu răspundere limitată c) societăţile în nume colectiv şi societăţile cu răspundere limitată

387. Societăţile în nume colectiv sau societăţile cu răspundere limitată nu se dizolvă, în cazul în care, ca urmare a decesului unuia dintre asociaţi, s-a redus numărului acestora la unul singur: a) dacă există în actul constitutiv o clauză de continuare cu moştenitorii b) numai dacă asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma

societăţii cu răspundere limitată c) în nicio situaţie

63

388. Societăţile în nume colectiv sau societăţile cu răspundere limitată nu se dizolvă, în cazul în care, ca urmare a retragerii unuia dintre asociaţi, s-a redus numărului acestora la unul singur: a) numai dacă există în actul constitutiv o clauză de continuare b) indiferent de situaţie c) dacă asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu

răspundere limitată cu asociat unic 389. În societăţile în nume colectiv, dacă un asociat decedează:

a) societatea este dizolvată de drept b) nu se poate dispune prin convenţie asupra căilor de urmat c) moştenitorii ar putea consimţi să continue asocierea

390. În societăţile în nume colectiv, dacă un asociat decedează, societatea:

a) trebuie să plătească, întotdeauna, partea ce se cuvine moştenitorilor b) trebuie să plătească partea ce se cuvine moştenitorilor, indiferent dacă asociaţii rămaşi

preferă sau nu să continue societatea cu moştenitorii c) în anumite situaţii, nu trebuie să plătească partea ce se cuvine moştenitorilor

391. Dacă în societăţile în nume colectiv un asociat decedează:

a) moştenitorii rămân răspunzători până la publicarea schimbărilor intervenite b) moştenitorii rămân răspunzători pe termen nelimitat c) moştenitorii nu sunt răspunzători

392. Dizolvarea societăţii prin hotărârea asociaţilor: a) este imposibilă b) este irevocabilă c) este revocabilă

393. În caz de dizolvare a societăţii prin hotărâre a asociaţilor, aceştia vor putea reveni,

cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotărârii luate: a) oricând b) în termen de 6 luni de la luarea deciziei c) cât timp nu s-a făcut nicio repartiţie din activ

394. În caz de dizolvare a societăţii prin hotărâre a asociaţilor, aceştia vor putea reveni

asupra hotărârii luate: a) prin unanimitate, în toate cazurile

64

b) cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv c) prin hotărârea oricărui asociat

395. Hotărârea asociaţilor prin care se revine asupra dizolvării societăţii:

a) se menţionează în registrul comerţului b) se publică de către asociaţi în Monitorul Oficial, Partea I c) se menţionează în registrele societăţii

396. Ca regulă, dizolvarea societăţii:

a) implică numai înscrierea în registrul comerţului b) implică numai publicarea în Monitorul Oficial c) implică atât înscrierea în registrul comerţului, cât şi publicarea în Monitorul Oficial

397. Dizolvarea societăţii ca efect al trecerii timpului stabilit pentru durata societăţii: a) este supusă obligativităţii înscrierii în registrul comerţului b) este supusă obligativităţii publicării în Monitorul Oficial c) este o excepţie de la obligativitatea înscrierii în registrul comerţului şi publicării în

Monitorul Oficial

398. Dizolvarea unei societăţi comerciale poate avea loc:

a) numai în baza unei hotărâri a adunării generale b) numai în baza unei hotărâri judecătoreşti prin care se constată existenţa unor

neînţelegeri grave între asociaţi c) în baza hotărârii judecătoreşti prin care se deschide procedura falimentului

399. Pentru situaţia în care dizolvarea intervine ca efect al falimentului societăţii:

a) dizolvarea se pronunţă de tribunalul învestit cu procedura falimentului b) dizolvarea are loc în baza unei hotărâri a adunării generale c) orice asociat poate pronunţa dizolvarea

400. De regulă, efectul dizolvării societăţii este:

a) deschiderea procedurii falimentului b) deschiderea procedurii lichidării c) nulitatea societăţii

401. Dizolvarea:

a) nu poate avea loc niciodată fără lichidare b) are loc fără lichidare numai în cazul divizării totale a societăţii c) are loc fără lichidare şi în cazul fuziunii societăţii comerciale

65

402. Dizolvarea are loc fără lichidare:

a) numai în cazul fuziunii b) numai în cazul divizării totale c) atât în cazul fuziunii, cât şi al divizării totale

403. Din momentul dizolvării:

a) directorii, administratorii, respectiv directoratul pot întreprinde, dacă este necesar, orice operaţiuni

b) directorii, administratorii, respectiv directoratul nu mai pot întreprinde nicio operaţiune în nume propriu, ci doar în contul societăţii

c) directorii, administratorii, respectiv directoratul nu mai pot întreprinde nicio nouă operaţiune, în caz contrar, fiind răspunzători personal şi solidar pentru acţiunile întreprinse

404. Din momentul dizolvării nu mai pot întreprinde noi operaţiuni pentru societatea

comercială dizolvată: a) asociaţii b) administratorii c) lichidatorii

405. Dacă administratorii întreprind noi operaţiuni, în această calitate, după momentul

dizolvării: a) aceştia sunt răspunzători disciplinar pentru acţiunile întreprinse b) aceştia sunt răspunzători solidar pentru acţiunile întreprinse c) aceştia sunt răspunzători divizibil (conjunct)

406. Dacă administratorii întreprind noi operaţiuni, în această calitate, după finalizarea duratei pentru care o societate comercială a fost constituită: a) aceştia sunt răspunzători personal şi solidar pentru acţiunile întreprinse b) aceştia sunt răspunzători personal şi divizibil pentru acţiunile întreprinse c) aceştia sunt răspunzători personal şi conjunct pentru acţiunile întreprinse

407. Directorii, administratorii/directoratul nu mai pot întreprinde noi operaţiuni din momentul în care: a) dizolvarea a fost hotărâtă de directorat b) dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală c) dizolvarea a fost declarată de lichidator

408. În cazul dizolvării, personalitatea juridică a societăţii:

66

a) încetează, în toate cazurile, la data adoptării hotărârii adunării generale prin care s-a hotărât dizolvarea

b) încetează, în toate cazurile, la data pronunţării hotărârii judecătoreşti prin care s-a stabilit că societatea comercială intră în dizolvare

c) se păstrează până la terminarea lichidării 409. Dizolvarea unei societăţi înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa, faţă

de terţi: a) nu produce niciun efect b) produce efecte de la publicarea în Monitorul Oficial, partea I c) produce efecte după 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, partea a IV-a

410. Asociaţii pot hotărî, o dată cu dizolvarea, cu cvorumul şi cu majoritatea prevăzută

de lege pentru modificarea actului constitutiv, şi modul de lichidare a societăţii, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului societăţii şi când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii, în cazul: a) societăţii pe acţiuni b) societăţii în comandită pe acţiuni c) societăţii cu răspundere limitată

411. In cazul unei societăţi cu răspundere limitată aflată în dizolvare, se poate hotărî

asupra modului în care activele rămase după plata creditorilor vor fi împărţite între asociaţi: a) prin votul unanim al asociaţilor b) prin votul majoritar al asociaţilor c) prin decizia administratorilor

412. Lipsa acordului unanim al asociaţilor privind împărţirea bunurilor în cazul

dizolvării societăţii cu răspundere limitată: a) nu are niciun efect, fiind necesar şi suficient votul majoritar al asociaţilor b) conduce la aplicarea procedurii lichidării prevăzută de legea nr. 31/1990 c) blochează orice activitate

413. In cazul unei societăţi cu răspundere limitată aflată în dizolvare, transmiterea către

asociaţi a dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor: a) are loc în momentul deschiderii procedurii lichidării b) are loc în momentul dizolvării societăţii c) are loc în momentul radierii societăţii din registrul comerţului

67

414. Tribunalul poate pronunţa dizolvarea societăţii: a) la cererea oricărei persoane, independent de existenţa unui interes b) numai la cererea asociaţilor c) la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului

415. Tribunalul va putea pronunţa dizolvarea unei societăţi comerciale, dacă:

a) societatea nu mai are organe statutare b) societatea nu îşi mai desfăşoară activitatea, în toate cazurile c) societatea şi-a înjumătăţit activitatea

416. Tribunalul va putea pronunţa dizolvarea dacă:

a) asociaţii şi-au mutat domiciliul b) societatea şi-a mutat sediul c) asociaţii au dispărut sau nu au domiciliul ori reşedinţa cunoscută

417. Dacă societatea nu şi-a completat capitalul social în condiţiile legii:

a) tribunalul nu va putea pronunţa dizolvarea societăţii decât după trecerea unui termen de 1 an de la data când ar fi trebuit să-şi îndeplinească această obligaţie

b) tribunalul nu va putea pronunţa dizolvarea societăţii decât după trecerea unui termen de 6 luni de la data când ar fi trebuit să-şi îndeplinească această obligaţie

c) tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii la cererea oricărei persoane interesate sau a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului

418. Dacă societatea şi-a încetat activitatea:

a) în toate cazurile, tribunalul va pronunţa dizolvarea b) tribunalul nu va pronunţa dizolvarea, dacă inactivitatea a fost anunţată organelor

fiscale c) tribunalul va pronunţa dizolvarea dacă, în concret, durata inactivităţii temporare

anunţate organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului, depăşeşte 3 ani

419. Hotărârea tribunalului prin care se pronunţă dizolvarea la cererea oricărei

persoane interesate sau a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, este supusă: a) numai înregistrării la registrul comerţului b) înregistrării la registrul comerţului, comunicării direcţiei generale a finanţelor publice

judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi publicării în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a

c) înregistrării la registrul comerţului şi publicării în Monitorul Oficial al României 420. Recursul împotriva hotărârii de dizolvare pronunţate la cererea oricărei persoane

interesate sau a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului:

68

a) aparţine numai administratorilor şi asociaţilor b) poate fi făcut în termen de 3 luni de la efectuarea publicităţii c) trebuie depus, în copie, la oficiul registrului comerţului în care este înregistrată

societatea comercială a cărei dizolvare a fost pronunţată 421. La data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de dizolvare:

a) societatea comercială este radiată b) societatea comercială intră în lichidare c) societatea comercială îşi pierde complet personalitatea juridică

422. Dacă în termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti

de dizolvare, pronunţate la cererea oricărei persoane interesate sau a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, nu se procedează la numirea lichidatorului, la cererea oricărei persoane interesate: a) judecătorul-delegat numeşte un lichidator de pe lista practicienilor în insolvenţă b) judecătorul delegat suspendă dizolvarea societăţii până la numirea unui lichidator c) judecătorul delegat îndeplineşte funcţia de lichidator

423. De regulă, remunerarea lichidatorului se face din:

a) fondurile statului b) averea societăţii dizolvate c) fondurile persoanei care a cerut dizolvarea

424. În cazul lipsei averii societăţii dizolvate, costurile pentru remunerarea

lichidatorului, vor fi suportate de: a) fondurile Registrului Comerţului b) fondurile Ministerului de Finanţe c) fondul de lichidare constituit în temeiul legii insolvenţei

425. Dacă judecătorul delegat nu a fost sesizat, în termenul legal, cu nicio cerere de

numire a lichidatorului pentru o societate comercială aflată în dizolvare: a) persoana juridică intră în lichidare b) persoana juridică este supusă radierii din oficiu din registrul comerţului c) persoana juridică este reorganizată

426. Atunci când un asociat răspunde nelimitat pentru obligaţiile societăţii pe durata funcţionării acesteia, răspunderea sa pentru aceste obligaţii va fi: a) nelimitată şi în faza dizolvării şi, dacă este cazul, a lichidării societăţii b) limitată în faza dizolvării c) limitată în faza lichidării societăţii

69

427. Răspunderea asociaţilor unui SRL este:

a) nelimitată în faza dizolvării şi, dacă este cazul, în faza lichidării societăţii b) limitată la aportul lor c) nelimitată în faza dizolvării şi limitată la aportul lor în faza lichidării societăţii

428. Asociatul care în frauda creditorilor abuzează de caracterul limitat al răspunderii

sale şi de personalitatea juridică distinctă a societăţii: a) va răspunde nelimitat numai pentru obligaţiile contractate în condiţii abuzive, în

perioada dizolvării societăţii b) va răspunde nelimitat pentru toate obligaţiile neachitate ale societăţii dizolvate c) va răspunde în limita aportului său, alături de ceilalţi asociaţi

429. Răspunderea asociatului pentru obligaţiile societăţii devine nelimitată atunci când:

a) diminuează activul societăţii în beneficiul personal fără a putea prevedea că prin acţiunile sale societatea nu va mai fi în măsură să îşi execute obligaţiile

b) dispune de bunurile proprii ca şi cum ar fi bunurile societăţii c) diminuează activul societăţii în beneficiul unui terţ, cunoscând faptul că în acest mod

societatea nu va mai fi în măsură să îşi execute obligaţiile 430. Legea nr. 31/1990:

a) nu cuprinde reglementări în materia lichidării societăţilor comerciale b) cuprinde doar reglementări generale în materia lichidării societăţilor comerciale c) cuprinde reglementări speciale în materia lichidării societăţilor comerciale

431. In materie de lichidare şi repartizare a patrimoniului social, Legea nr. 31/1990:

a) prevede numai reguli de la care se poate deroga prin actul constitutiv b) nu prevede reguli, acestea fiind incluse numai în legea insolvenţei c) prevede reguli de la care nu se poate deroga prin actul constitutiv

432. In situaţia lichidării societăţilor comerciale, potrivit Legii nr. 31/1990, actul de numire a lichidatorilor: a) trebuie să menţioneze, sub sancţiunea nulităţii, puterile conferite lichidatorilor,

numele acestora, experienţa profesională, domiciliul şi cetăţenia acestora b) trebuie depus, prin grija instanţei, la oficiul registrului comerţului pentru a fi înscris c) se publică în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a

433. Potrivit Legii nr. 31/1990, lichidatorii vor depune semnătura lor în registrul comerţului şi vor exercita această funcţie:

70

a) numai după îndeplinirea formalităţilor legale referitoare la înscrierea actului de numire în registrul comerţului şi publicarea lui în Monitorul Oficial, partea a IV-a

b) din ziua pronunţării hotărârii judecătoreşti de numire, fără a mai fi necesare alte formalităţi

c) din ziua în care sunt numiţi de către asociaţi, fără a mai fi necesare alte formalităţi 434. Societăţilor în lichidare li se aplică:

a) numai dispoziţiile din Legea nr. 31/1990, prevederile actului constitutiv nefiind niciodată aplicabile

b) numai prevederile din actul constitutiv c) atât dispoziţiile din Legea nr. 31/1990, cât şi din actul constitutiv, dacă acestea nu

sunt incompatibile cu lichidarea 435. Trebuie să arate că societatea este în lichidare:

a) numai actele care emană de la directorii societăţii b) toate actele care emană de la societate c) numai actele pe care le încheie asociaţii în numele societăţii

436. Lichidatorii pot fi:

a) numai persoane fizice b) numai persoane juridice c) persoane fizice sau persoane juridice

437. Răspunderea lichidatorilor este :

a) identică, prin raportarea la cea a asociaţilor b) identică, prin raportare la cea a membrilor directoratului c) mai puţin severă decât cea a administratorilor

438. Obligaţia lichidatorilor de a întocmi un inventar şi de a încheia un bilanţ care să

constate situaţia exactă a activului şi a pasivului societăţii: a) trebuie îndeplinită în decurs de 3 luni de la numire b) trebuie îndeplinită de îndată după preluarea funcţiei c) trebuie îndeplinită într-un termen de 30 zile de la preluarea funcţiei

439. Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul, în cazul societăţilor pe acţiuni organizate

potrivit sistemului dualist, sub controlul: a) cenzorilor b) consiliului de supraveghere c) directorilor

71

440. In cazul societăţilor comerciale administrate în sistem unitar, aflate în lichidare:

a) lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul exclusiv al adunării generale b) lichidatorii îşi îndepliniesc mandatul sub controlul exclusiv a consilului de

supraveghere c) lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor

441. În cazul societăţilor comerciale a căror activitate s-a desfăşurat în baza autorizaţiei

de mediu, prevăzute de legea protecţiei mediului, lichidatorii: a) nu au obligaţii speciale, prin raportare la alte societăţi comerciale b) sunt obligaţi să ia măsuri pentru efectuarea bilanţului de mediu, care să constate

situaţia exactă a activului şi a pasivului societăţii c) sunt obligaţi să ia măsuri pentru efectuarea bilanţului de mediu şi să comunice

rezultatele acestuia agenţiei teritoriale pentru protecţia mediului

442. Lichidatorii: a) nu pot să stea în judecată în numele societăţii b) pot să vândă, prin licitaţie publică, imobilele sau orice avere mobiliară a societăţii c) nu pot să facă împrumuturi neipotecare

443. În afară de puterile conferite de asociaţi, cu aceeaşi majoritate cerută pentru

numirea lor, lichidatorii: a) vor putea să facă numai împrumuturi ipotecare b) vor putea să facă împrumuturi neipotecare c) nu vor putea să facă împrumuturi în numele societăţii

444. Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni comerciale, ce nu sunt necesare scopului

lichidării, sunt răspunzători: a) solidar de executarea lor b) personal şi conjunct de executarea lor c) numai dacă asociaţii nu au ştiut de noile operaţiuni

445. Sumele de bani ce li s-ar cuveni din lichidare asociaţilor:

a) nu pot fi plătite de lichidatori înaintea achitării creditorilor societăţii b) se pot plăti oricând c) se plătesc cu prioritate, înaintea achitării oricărui creditor

446. Lichidatorii care probează că fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente

pentru a acoperi pasivul exigibil :

72

a) trebuie să ceară sumele necesare asociaţilor, indiferent dacă aceştia răspund limitat sau nelimitat

b) trebuie să ceară întotdeauna sumele necesare asociaţilor care nu au efectuat integral vărsămintele, cu excluderea altor persoane

c) trebuie să ceară sumele necesare asociaţilor care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vărsămintele, dacă aceştia sunt obligaţi, potrivit formei societăţii, să le procure sau, dacă sunt debitori faţă de societate, pentru vărsămintele neefectuate

447. Lichidatorilor:

a) le este interzis să achite datoriile societăţii cu proprii lor bani b) le este permis să achite cu proprii lor bani, exclusiv datoriile societăţii aflate sub

valoarea-prag c) dacă au achitat datoriile societăţii cu proprii lor bani, nu le este permis să exercite

împotriva societăţii drepturi mai mari decât acelea ce aparţineau creditorilor plătiţi 448. Creditorii societăţii aflate în lichidare:

a) au dreptul de a se îndrepta mai întâi împotriva asociaţilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea acţiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul social

b) au dreptul de a exercita contra lichidatorilor acţiunile care decurg din creanţele ajunse la termen, până la concurenţa bunurilor existente în patrimoniul societăţii

c) au dreptul de a se îndrepta mai întâi împotriva lichidatorilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea acţiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul social

449. Lichidarea societăţii trebuie terminată:

a) în maxim 1 an de la data dizolvării b) în maxim 3 ani de la data dizolvării, acest termen neputând fi prelungit c) în maxim 3 ani de la data dizolvării, tribunalul putând prelungi acest termen pentru

motive temeinice 450. După terminarea lichidării:

a) lichidatorii vor cere dizolvarea societăţii b) lichidatorii vor cere radierea societăţii din registrele primăriei de la sediul societăţii c) lichidatorii vor cere radierea societăţii din registrul comerţului

451. Dacă lichidatorul nu cere radierea societăţii din registrul comerţului în termen de

10 zile de la terminarea lichidării: a) sancţiunea este de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere, amenda judiciară fiind

aplicată de judecătorul delegat, prin încheiere, în urma sesizării oricărei părţi interesate

b) sancţiunea este de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere, amenda judiciară fiind aplicată de judecătorul delegat, prin încheiere, în urma sesizării din oficiu a instanţei,

73

c) nu este incidentă nicio sancţiune 452. Radierea societăţii comerciale din registrul comerţului, după finalizarea lichidării:

a) are loc numai la cererea lichidatorului b) are loc numai la cererea administratorilor c) poate avea loc şi din oficiu

453. Lichidarea unei societăţi comerciale:

a) împiedică deschiderea procedurii falimentului societăţii până la efectuarea bilanţului care să constate situaţia exactă a activului şi a pasivului societăţii

b) împiedică deschiderea procedurii falimentului societăţii până la liberarea asociaţilor c) nu împiedică deschiderea procedurii falimentului societăţii

454. După aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrele şi actele societăţii cu răspundere limitată ce a fost supusă lichidării, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociaţi: a) se vor depune la registrul comerţului b) se vor depune la asociatul desemnat de majoritate c) se vor depune la lichidator

455. După lichidare, în cazul societăţilor pe acţiuni, registrul acţionarilor va fi depus la:

a) acţionarul majoritar b) Arhivele Naţionale c) registrul comerţului

456. Registrele societăţilor comerciale lichidate:

a) sunt păstrate pentru o perioadă de 5 ani b) sunt păstrate nelimitat c) nu sunt păstrate

457. Numirea lichidatorilor în societăţile cu răspundere limitată:

a) este făcută de toţi asociaţii, în toate cazurile b) este făcută de adunarea generală, care hotărăşte lichidarea dacă, prin actul constitutiv,

nu se prevede astfel c) este făcută de toţi asociaţii, dacă în contractul de societate nu se prevede altfel

458. Sentinţa prin care a fost desemnat lichidatorul, la o societate cu răspundere limitată,

la care nu s-a întrunit unanimitatea voturilor pentru desemnarea acestuia: a) este supusă căii de atac a apelului b) este supusă căii de atac a apelului, putând declara apel asociaţii sau de administratorii

74

c) este supusă căii de atac a recursului, putând declara recurs asociaţii sau de administratorii

459. În cazul societăţii cu răspundere limitată, dacă nu se va putea întruni unanimitatea

voturilor pentru numirea lichidatorilor, aceasta va fi făcută de instanţă, la cererea oricărui asociat ori administrator: a) cu ascultarea asociaţilor şi a administratorilor prezenţi la primul termen de judecată b) cu ascultarea tuturor asociaţilor şi a administratorilor c) fără ascultarea asociaţilor şi a administratorilor

460. După terminarea lichidării unei societăţi cu răspundere limitată lichidatorii trebuie:

a) să propună repartizarea activului între creditori b) să propună repartizarea activului între asociaţi şi să întocmească situaţia financiară c) numai să întocmească situaţia financiară

461. Situaţia financiară semnată de către lichidatorii unei societăţi cu răspundere

limitată se înaintează spre a fi înregistrată şi publicată: a) în Monitorul Oficial al României b) pe pagina de internet a oficiului registrului comerţului c) la instanţă

462. În cazul în care un asociat al unei societăţi cu răspundere limitată este nemulţumit

de repartizarea activului între asociaţi ca urmare a lichidării: a) poate face opoziţie b) poate face recurs c) nu mai poate face nimic

463. Lichidatorii unei societăţi cu răspundere limitată sunt consideraţi liberaţi :

a) la momentul publicării pe pagina de internet a oficiului registrului comerţului a situaţiei financiare de lichidare

b) la momentul pronunţării judecătorului asupra opoziţiei la situaţia financiară de lichidare

c) după ce a trecut termenul de introducere a opoziţiei la situaţia financiară de lichidare sau după ce sentinţa asupra opoziţiei la situaţia financiară de lichidare a rămas irevocabilă

464. Numirea lichidatorilor în societăţile pe acţiuni :

a) este făcută de toţi asociaţii, în toate cazurile b) este făcută de adunarea generală, care hotărăşte lichidarea dacă, prin actul constitutiv,

nu se prevede astfel

75

c) este făcută de toţi administratori, dacă în contractul de societate nu se prevede altfel

465. Adunarea generală care numeşte lichidatorii unei societăţi pe acţiuni hotărăşte:

a) cu majoritatea prevăzută pentru modificarea actului constitutiv b) cu unanimitate, potrivit prevederilor exprese ale Legii nr. 31/1990 c) întotdeauna cu jumătate plus unu din numărul acţionarilor

466. Împotriva sentinţei tribunalului de a numi un lichidator la o societate pe acţiuni la

care acesta nu a putut fi desemnat de adunarea generală: a) nu se poate exercita nicio cale de atac b) se poate exercita numai calea de atac a apelului c) se poate exercita numai calea de atac a recursului

467. Administratorii, respectiv membrii directoratului unei societăţi pe acţiuni aflată în

lichidare, vor prezenta lichidatorilor o dare de seamă asupra gestiunii: a) pentru timpul trecut de la ultima situaţie financiară aprobată, până la începerea

lichidării b) pentru toată durata de funcţionare a societăţii, de la înfiinţare şi până la intervenirea

lichidării c) pentru perioada pe care o solicită lichidatorul, oricare ar fi aceasta

468. Darea de seamă asupra gestiunii prezentată de administratorii unei societăţi pe

acţiuni aflată în lichidare, lichidatorilor: a) poate face obiectul unor contestaţii din partea lichidatorilor b) nu este niciodată supusă aprobării din partea lichidatorilor c) nu poate fi contestată decât de membrii directoratului

469. Pot fi numiţi ca lichidatori ai unei societăţi pe acţiuni:

a) numai administratorii societăţii supuse lichidării, pentru societăţile administrate în sistem dualist

b) numai membrii directoratului societăţii supuse lichidării, pentru societăţile administrate în sistem dualist

c) membri ai directoratului unei societăţi administrate în sistem dualist, dacă îndeplinesc şi celelalte condiţii legale

470. În cazul în care unul sau mai mulţi administratori, respectiv membri ai

directoratului, sunt numiţi lichidatori, darea de seamă asupra gestiunii administratorilor, respectiv a directoratului, pentru a îndeplini toate cerinţele legale: a) trebuie depusă la oficiul registrului comerţului, fără a fi necesare alte formalităţi

76

b) trebuie publicată în Monitorul Oficial, fără a fi necesare alte formalităţi c) trebuie depusă oficiul registrului comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al

României, partea a IV-a, împreună cu bilanţul final de lichidare 471. In situaţia în care mai mulţi acţionari intervin în instanţă, într-o opoziţie la darea de

seamă a administratorilor unei societăţi pe acţiuni aflată în lichidare: a) hotărârea pronunţată de instanţă le este opozabilă numai acţionarilor intervenienţi b) hotărârea pronunţată de instanţă nu este opozabilă acţionarilor intervenienţi c) hotărârea pronunţată de instanţă este opozabilă şi acţionarilor neintervenienţi

472. In cazul formulării mai multor opoziţii la darea de seamă a administratorilor unei

societăţi pe acţiuni aflată în lichidare: a) acestea se vor judeca separate b) acestea vor fi judecate împreună, dar soluţionarea se va face prin mai multe sentinţe c) acestea se vor judeca împreună, soluţionându-se printr-o singură sentinţă

473. În cazul unei societăţi pe acţiuni, după terminarea lichidării, lichidatorii:

a) întocmesc situaţia financiară finală, cu acelaşi conţinut ca şi darea de seamă a administratorilor

b) întocmesc situaţia financiară intermediară, cu acelaşi conţinut ca şi darea de seamă a directorilor

c) întocmesc situaţia financiară finală, arătând partea ce se cuvine fiecărei acţiuni din repartizarea activului societăţii, însoţită de raportul auditorilor financiari sau al cenzorilor

474. După terminarea lichidării unei societăţi pe acţiuni:

a) lichidatorii întocmesc un document denumit dare de seamă finală b) lichidatorii întocmesc un document denumit situaţie financiară finală c) lichidatorii nu întocmesc nici un document

475. Situaţia financiară finală, semnată de lichidatorii unei societăţi pe acţiuni:

a) se depune exclusive la oficiul registrului comerţului spre a fi menţionată b) se va publica în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, cu excluderea altor

formalităţi c) se va menţiona în registrul comerţului şi se va publica în Monitorul Oficial al

Românei, partea a IV-a 476. Sumele cuvenite acţionarilor ca urmare a lichidării, neîncasate în termen de 2 luni

de la publicarea situaţiei financiare: a) se vor redistribui celorlalţi acţionari

77

b) se vor depune la o bancă c) se vor depune la instanţă

477. În cazul în care societatea pe acţiuni aflată în lichidare este în stare de insolvenţă:

a) lichidatorul poate cere deschiderea procedurii insolvenţei b) lichidatorul este obligat să ceară deschiderea procedurii insolvenţei c) această stare nu afectează cu nimic activitatea lichidatorului, el neavând nicio

obligaţie în legătură cu deschiderea procedurii insolvenţei

478. O societate pe acţiuni aflată în lichidare: a) nu poate fi supusă procedurii insolvenţei b) poate fi supusă procedurii insolvenţei, exclusive la cererea creditorilor c) poate fi supusă procedurii insolvenţei, lichidatorul fiind obligat să ceară deschiderea

acestei proceduri 479. În cazul în care societatea pe acţiuni aflată în lichidare este în stare de insolvenţă:

a) judecătorul sindic va dispune deschiderea procedurii insolvenţei, ca procedură generală

b) judecătorul sindic va dispune deschiderea procedurii falimentului, în procedura generală

c) judecătorul sindic va dispune deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei

CODUL DE PROCEDURA SILITA - Executarea silită 480. Executarea silită poate fi pornită:

a) indiferent dacă debitorul a îndeplinit sau nu obligaţia sa b) dacă debitorul nu execută obligaţia sa de bunăvoie c) numai dacă debitorul este insolvabil

481. Executarea silită are loc: a) până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, fără a se lua în calcul

eventualele cheltuieli de executare b) până la momentul în care debitorul se opune să execute obligaţia sa de bunăvoie c) până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobânzilor,

penalizărilor sau a altor sume acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor prilejuite de executare

482. Obiectul executării silite: a) poate purta asupra obligaţiilor rezultând din luarea unei măsuri admise de lege b) în cazul executării silite indirecte (prin echivalent) se identifică cu obiectul obligaţiei

rezultând din titlul executoriu

78

c) poartă asupra bunurilor mobile insesizabile aparţinând debitorului

483. Pot fi supuse urmăririi silite: a) bunurile debitorului admise de lege b) bunurile deţinute de debitor cu orice titlu c) bunurile creditorului

484. Bunurile supuse unui regim special de circulaţie: a) pot fi urmărite dacă există acordul creditorului b) nu pot fi urmărite dacă nu există acordul debitorului c) pot fi urmărite, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege

485. Încetarea urmăririi silite are loc: a) numai dacă s-au achitat cheltuielile de executare b) în momentul în care executorul depune titlul executoriu la instanţa de judecată c) la momentul realizării integrale a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu, al achitării

cheltuielilor de executare şi al altor sume datorate potrivit legii

486. În cazul în care creditorul renunţă la executare, executarea silită: a) continuă dacă executorul decide acest lucru b) încetează c) îşi urmează cursul, creditorul neputând face un asemenea act

487. Nu constituie cazuri de încetare a executării silite: a) imposibilitatea de valorificare a bunurilor urmăribile b) realizarea integrală a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu c) desfiinţarea totală a titlului executoriu, prin proces-verbal, de către executorul

judecătoresc

488. Reluarea executării silite poate fi solicitată:

a) în cazul în care s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu b) în cazul în care aceasta nu a mai putut fi efectuată sau continuată din lipsă de bunuri

urmăribile sau datorită imposibilităţii de valorificare a acestora c) chiar dacă a expirat termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită

489. În cazul lipsei de bunuri urmăribile, executarea silită: a) încetează, putând fi oricând reluată b) încetează, nemaiputând fi reluată în nicio situaţie c) încetează, putând fi reluată în termenul de prescripţie

79

490. În cazul executării silite, atunci când se solicită îndeplinirea unui act sau a altei

activităţi, cheltuielile necesare în acest scop: a) sunt avansate de către debitor b) sunt avansate de câtre stat, în toate cazurile c) sunt avansate, de regulă, de partea care solicită îndeplinirea actului sau activităţii care

interesează executarea silită

491. Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării:

a) în principiu, sunt în sarcina debitorului urmărit b) sunt în sarcina creditorului, în toate cazurile c) sunt suportate întotdeauna de către partea care le-a avansat

492. În cazul în care creditorul renunţă la executare: a) cheltuielile executării sunt în sarcina debitorului b) cheltuielile executării cad în sarcina creditorului c) cheltuielile executării revin întotdeauna debitorului fiindcă creditorul nu poate

renunţa la executare

493. Executarea silită poate fi efectuată: a) în temeiul oricărui contract ajuns la scadenţă b) doar în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile c) în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui înscris care, potrivit legii, constituie

titlu executoriu

494. În cazul urmăririi bunurilor în temeiul unui titlu executoriu, este competent: a) orice executor judecătoresc b) executorul judecătoresc din raza judecătoriei în circumscripţia căreia se află bunurile c) executorul judecătoresc în circumscripţia căruia se află imobilul, dacă printre bunuri

se numără si un imobil

495. Indiferent de forma de executare silită, executorul: a) poate cere debitorului să dea declaraţii scrise cu privire la veniturile sale b) este obligat să ceară debitorului o declaraţie cu privire la veniturile sale c) este obligat să ceară debitorului o declaraţie scrisă cu privire la locul situării bunurilor

sale

496. Instituţiile şi băncile sunt obligate să comunice executorului, la solicitarea acestuia, date şi informaţii necesare executării silite: a) în toate cazurile

80

b) dacă alte reglementări speciale nu prevăd contrariul c) niciodată, băncile fiind obligate să respecte secretul bancar

497. Încheierea prin care preşedintele instanţei respinge cererea de învestire cu formulă

executorie a unei hotărâri judecătoreşti: a) nu poate fi supusă niciunei căi de atac b) poate fi atacată cu apel c) poate fi atacată cu recurs

498. Termenul în care poate fi atacată încheierea prin care preşedintele instanţei respinge cererea de învestire cu formulă executorie este: a) de 5 zile b) de 15 zile c) de 30 zile

499. Termenul de recurs împotriva încheierii prin care preşedintele instanţei respinge cererea de învestire cu formulă executorie curge: a) de la pronunţare, pentru creditorul care a lipsit de la judecată b) de la comunicare, în toate cazurile c) de la pronunţare, dacă creditorul a participat la judecată

500. Incheierea de respingere a cererii de învestire cu formulă executorie poate fi atacată: a) cu recurs, de către creditor b) cu apel, de către creditor c) cu recurs, de orice parte interesată

501. Cererea prin care se solicită învestirea cu formulă executorie a unei hotărâri judecătoreşti: a) se soluţionează prin încheiere de preşedintele instanţei de executare b) se soluţionează prin sentinţă irevocabilă în complet de doi judecători c) se soluţionează de către executorul judecătoresc competent potrivit legii

502. Încheierea de admitere a cererii de învestire cu formulă executorie a unei hotărâri judecătoreşti: a) este supusă căii de atac a apelului b) nu este supusă niciunei căi de atac c) este supusă căilor extraordinare de atac, în conformitate cu dispoziţiile legii

81

503. În cazul în care se efectuează mai multe executări silite cu privire la aceleaşi bunuri: a) instanţa de executare în circumscripţia căreia a început prima executare va putea să le

reunească b) executările concurente nu pot fi reunite c) conexarea se face numai la cererea executorului judecătoresc

504. În caz de reunire a mai multor executări cu privire la aceleaşi bunuri, în legătură cu cheltuielile de executare efectuate până la momentul conexării: a) va decide executorul judecătoresc la care se trimit dosarele conexate b) se va pronunţa instanţa de executare, care a dispus conexarea, prin încheiere c) se va pronunţa instanţa de executare, care a dispus conexarea, prin sentinţă

irevocabilă

505. Pentru a putea fi executate, se învestesc cu formula executorie prevăzută de lege: a) încheierile executorii b) hotărârile executorii provizoriu c) toate hotărârile judecătoreşti, cu excepţiile prevăzute de lege

506. Învestirea cu formulă executorie a hotărârilor judecătoreşti se face: a) de Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, în toate cazurile b) de prima instanţă c) de executorul judecătoresc, după executarea integrală a obligaţiei cuprinse în titlul

executoriu

507. O creanţă este certă: a) doar când existenţa sa rezultă din acte emanate de la creditor, chiar neautentice b) atunci când existenţa sa rezultă din acte neautentice, recunoscute de debitor sau

creditor c) atunci când existenţa sa rezultă din actul de creanţă sau, în anumite condiţii, din alte

acte, chiar neautentice

508. În legătură cu o creanţă care nu este certă, lichidă sau exigibilă:

a) poate fi declanşată doar o urmărire provizorie b) nu poate avea loc nicio urmărire c) poate fi declanşată urmărirea silită, acestea fiind doar condiţii de existenţă a creanţei,

iar nu de declanşare a urmăririi silite

509. O creanţă este lichidă:

a) doar atunci când câtimea ei este determinată prin actul de creanţă

82

b) în situaţia în care câtimea ei este determinabilă cu ajutorul altor acte autentice, emanând de la creditor

c) în situaţia în care câtimea ei este determinată sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă

510. Actele de executare efectuate în temeiul unui titlu executoriu desfiinţat: a) pot fi desfiinţate, dacă executorul judecătoresc hotărăşte acest lucru b) pot fi desfiinţate de către instanţa de judecată c) sunt desfiinţate de drept, iar cel interesat are dreptul la întoarcerea executării

511. O hotărâre judecătorească poate fi valorificată pe calea executării silite: a) după obţinerea titlului executoriu de către debitor b) doar până la expirarea termenului de graţie acordat debitorului c) după expirarea termenului de graţie, la cererea creditorului

512. Dacă prin hotărârea judecătorească s-a dat un termen de graţie, ca regulă, executarea nu se poate face: a) până la sosirea acestui termen b) după sosirea acestui termen c) niciodată

513. Dacă debitorul a fugit: a) se va putea cere executarea hotărârii şi înaintea împlinirii termenului de plată, acordat

debitorului b) nu se mai poate cere executarea hotărârii c) executarea silită va porni la cererea expresă a executorului judecătoresc

514. Dacă debitorul îşi risipeşte averea, partea care a câştigat: a) nu va mai putea cere executarea silită b) se va afla în imposibilitate obiectivă de mai pune în executare hotărârea c) va putea cere executarea hotărârii şi înainte de împlinirea termenului de plată acordat

debitorului 515. Partea care a câştigat va putea cere executarea hotărârii şi înaintea împlinirii

termenului de graţie: a) dacă averea debitorului permit efectuarea executării silite b) dacă alţi creditori au declanşat urmărirea silită asupra averii debitorului c) dacă există acordul expres al executorului judecătoresc

83

516. Starea de insolvabilitate îndeobşte cunoscută: a) permite părţii care a câştigat să ceară executarea hotărârii înainte de împlinirea

termenului de graţie b) permite executorului judecătoresc să ceară instanţei competente executarea silită c) este o împrejurare care permite declanşarea executării silite din oficiu

517. În situaţia în care debitorul căruia i se acordase prin hotărâre un termen de graţie micşorează asigurările date creditorului său, instanţa competentă va hotărî asupra cererii de executare silită: a) de urgenţă, fără citarea părţilor b) în camera de consiliu c) de urgenţă, cu citarea părţilor

518. Este competentă să încuviinţeze executarea hotărârii înainte de împlinirea termenului de graţie, atunci când există una dintre împrejurările limitativ prevăzute de lege: a) instanţa de la ultimul domiciliu al debitorului, în cazul în care acesta a fugit b) instanţa de la domiciliul creditorului, în cazul în care debitorul este insolvabil c) instanţa care a învestit hotărârea cu formulă executorie

519. Hotărârile executorii provizoriu cu dare de cauţiune pot fi puse în executare: a) chiar mai înainte de a se da cauţiunea b) numai după ce se va da cauţiunea c) doar după ce au fost învestite cu formula executorie prevăzută de lege

520. În cazul în care debitorul a fugit, acesta va fi citat de instanţa competentă să hotărască asupra executării silite înainte de împlinirea termenului de graţie: a) la ultimul său domiciliu b) la sediul instanţei c) la executorul judecătoresc în raza căruia se află ultimul domiciliu al debitorului

521. În vederea executării unei hotărâri judecătoreşti, executorul judecătoresc: a) poate pătrunde în domiciliul unei persoane doar dacă există consimţământul acesteia b) poate pătrunde în încăperile ce reprezintă reşedinţa unei persoane folosindu-se de

forţa publică, în cazul în care i se refuză accesul c) poate pătrunde în domiciliul unei persoane dacă a obţinut, în prealabil, mandat de

percheziţie din partea unui judecător

522. În cazul punerii în executare a altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti:

84

a) executorul judecătoresc poate pătrunde în domiciliul unei persoane utilizând forţa publică, dacă aceasta îi refuză accesul

b) executorul judecătoresc poate pătrunde în încăperile ce reprezintă domiciliul unei persoane, dacă există autorizarea prealabilă a instanţei de executare

c) executorul judecătoresc nu poate pătrunde în domiciliul unei persoane

523. În cazul punerii în executare a altor titluri decât hotărârile judecătoreşti, autorizarea executorului judecătoresc de a pătrunde în reşedinţa unei persoane se face: a) de către instanţa de executare, prin încheiere b) de către instanţa de executare, prin hotărâre irevocabilă şi executorie c) de către procurorul competent potrivit legii

524. Hotărârea prin care instanţa de executare admite cererea executorului judecătoresc de a pătrunde în domiciliul unei persoane în vederea efectuării executării silite: a) poate fi atacată cu apel b) poate fi atacată cu recurs c) nu poate fi atacată nici cu apel, nici cu recurs

525. În legătură cu cererea executorului judecătoresc de a pătrunde în domiciliul unei persoane în vederea efectuării executării silite: a) instanţa se pronunţă, de urgenţă, în camera de consiliu b) instanţa se pronunţă în şedinţă publică c) procurorul decide prin rezoluţie motivată

526. Hotărârea prin care instanţa de executare admite cererea executorului judecătoresc de a pătrunde în domiciliul unei persoane în vederea efectuării executării silite se ia: a) în şedinţă publică, fără citarea părţilor b) în camera de consiliu, cu citarea părţilor c) în camera de consiliu, fără citarea părţilor

527. Executarea silită se poate face şi în zilele nelucrătoare: a) întotdeauna b) în cazurile urgente şi doar cu încuviinţarea preşedintelui instanţei de executare c) niciodată

528. Executarea silită poate începe: a) după ce debitorului i s-a comunicat o somaţie, cu excepţia cazurilor în care legea

prevede altfel b) fără a se comunica debitorului o somaţie, în toate cazurile

85

c) după ce i s-a comunicat debitorului o somaţie, în toate cazurile

529. Anexarea titlului executoriu în baza căruia se efectuează executarea silită este obligatorie: a) la somaţia comunicată debitorului înainte de începerea executării silite b) la procesul-verbal de consemnare a unor acte de executare c) la sentinţa de învestire cu formulă executorie

530. Termenul prevăzut în somaţie reprezintă pentru debitor: a) momentul de la care încep să curgă împotriva lui daune moratorii b) momentul începând cu care executorul judecătoresc poate proceda la executare silită c) momentul începând cu care acesta poate să îşi execute benevol obligaţia prevăzută în

titlul executoriu

531. Consemnarea actelor de executare efectuate de executor este:

a) obligatorie în cazul în care se execută bunuri imobile b) facultativă, în toate cazurile c) obligatorie, în toate cazurile

532. Actele de executare efectuate de executor vor fi consemnate: a) într-un proces-verbal b) într-o rezoluţie c) într-o notă semnată de executor

533. Absenţa următoarelor menţiuni din procesului-verbal de consemnare a actelor de executare efectuate de executor este sancţionată de lege cu nulitatea: a) titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează actul de executare b) menţionarea numărului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal c) sediul organului de executare

534. Perimarea executării intervine: a) la solicitarea executorului judecătoresc b) de drept c) la solicitarea creditorului

535. In cazul în care creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără a fi urmat de alte acte de urmărire, executarea: a) se suspendă la cererea părţii interesate b) se perimă de drept

86

c) se perimă dacă executorul judecătoresc solicită aceasta

536. Desfiinţarea actelor de executare îndeplinite până la momentul intervenirii perimării poate fi cerută: a) de orice parte interesată b) numai de debitor c) numai de creditor

537. Executarea se perimă de drept: a) dacă debitorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare b) dacă creditorul a stat în inacţiune timp de 12 luni de la data îndeplinirii oricărui act de

executare c) dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare,

fără să fi urmat alte acte de executare

538. În caz de suspendare a executării, termenul de perimare: a) curge de la încetarea suspendării b) curge de la momentul suspendării c) nu este influenţat în nici un fel

539. În cazul în care, după intervenirea perimării executării anterior începută, se face o

nouă cerere de executare: a) este obligatorie o nouă somaţie, la care se anexează titlul executoriu b) este obligatorie o nouă somaţie, la care nu se va mai anexa titlul ce se execută c) nu mai este necesară o nouă somaţia, făcându-se aplicaţia principiului echipolenţei

540. Anularea executării intervine: a) dacă nu se alătură titlul executoriu la noua cererea de executare făcută după perimare b) dacă nu se respectă dispoziţiile referitoare cuprinsul somaţiei de executare c) dacă debitorului aflat în stare de insolvabilitate recunoscută nu i se comunică somaţia

de executare

541. Dacă debitorul risipeşte averea sa: a) debitorului nu îi va fi comunicată somaţia de executare b) somaţia este obligatorie, iar încălcarea dispoziţiilor referitoare la cuprinsul acesteia

atrage anularea executării c) comunicarea somaţiei este facultativă

542. Nu este sancţionată cu nulitatea încălcarea dispoziţiilor procedurale referitoare la:

87

a) achitarea prealabilă a cauţiunii în cazul hotărârilor ce se execută provizoriu cu dare de cauţiune

b) intervalul orar în care se face executarea c) consemnarea de către executorul judecătoresc, în procesul-verbal, a explicaţiilor şi

obiecţiunilor participanţilor la executare

543. Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la obligativitatea încunoştinţării debitorului prin somaţie atrage: a) anularea executării, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege b) inopozabilitatea actelor întocmite în timpul executării c) sancţionarea contravenţională a creditorului

544. Cererea privind darea unei cauţiuni se judecă: a) în şedinţă publică b) în camera de consiliu c) întotdeauna de Judecătoria Sector 3 Bucureşti

545. Hotărârea prin care s-a încuviinţat darea unei cauţiuni: a) este irevocabilă b) este supusă numai căii de atac a recursului c) este supusă apelului

546. Contestaţia la executare se poate face: a) de către persoanele interesate sau vătămate prin executare b) de orice persoană, chiar neafirmând un interes c) numai de către persoanele vătămate de refuzul executorului judecătoresc de a efectua

un act de executare

547. Nu pot fi atacate pe calea contestaţiei la executare: a) încheierile prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie b) actele efectuate în timpul executării silite cu nerespectarea dispoziţiilor legale c) hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile cu privire la care nu a fost declanşată

executarea silită

548. Contestaţia împotriva refuzului organului de executare de a începe executarea silită trebuie introdusă la: a) instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută b) instanţa de executare c) Judecătoria Sector 3 Bucureşti

88

549. În cazul în care contestaţia la executare are ca obiect refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare, aceasta poate fi introdusă: a) în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de refuz b) în termen de 10 zile de la primirea somaţiei de către debitor c) în termen de 15 zile de la data când contestatorul a solicitat îndeplinirea actului

550. Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept real asupra bunului urmărit: a) este inadmisibilă b) poate fi introdusă în termen de 15 zile de la efectuarea vânzării sau de la data predării

silite a bunului c) poate fi introdusă în termen de 10 zile de la efectuarea vânzării sau de la data predării

silite a bunului 551. Judecata contestaţiei la executare se face:

a) cu citarea părţilor b) fără citarea părţilor c) cu citarea părţilor în termen scurt

552. Până la soluţionarea contestaţiei la executare, instanţa: a) este obligată să suspende executarea b) poate suspenda executarea, dacă se depune cauţiunea fixată c) poate suspenda executarea, dacă bunurile urmărite sunt supuse pieirii

553. Încheierea prin care se suspendă executarea până la soluţionarea contestaţiei: a) este irevocabilă b) poate fi atacată separat cu recurs c) poate fi atacată cu recurs, odată cu fondul

554. Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de: a) 10 ani, dacă legea nu prevede altfel b) 3 ani, dacă legea nu prevede altfel c) 3 ani, în cazul titlurilor emise în materia acţiunilor reale imobiliare

555. Bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului: a) pot fi supuse urmăririi în orice situaţie b) pot fi supuse urmăririi necondiţionat de existenţa altor bunuri urmăribile c) pot fi supuse executării silite numai în lipsă de alte bunuri urmăribile ale acestuia şi

numai pentru obligaţii de întreţinere, chirii, arenzi sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor

89

556. Sechestrarea bunurilor mobile urmăribile ale debitorului se face dacă debitorul nu

plăteşte suma datorată: a) în termen de o zi de la primirea somaţiei b) în termen de 2 zile de la primirea somaţiei c) în termen de 3 zile de la primirea somaţiei

557. Ridicarea bunurilor mobile sechestrate de către executor se va face: a) în toate cazurile b) dacă există pericolul ca debitorul să înstrăineze, să substituie sau să deterioreze

bunurile sechestrate c) dacă debitorul refuză să primească bunurile în custodie

558. Custodele având în păstrare bunurile mobile sechestrate supuse urmăririi este răspunzător: a) pentru orice pagubă cauzată din cauza neglijenţei sale b) doar pentru pagubele cauzate prin săvârşirea infracţiunii de abuz de încredere c) pentru orice pagubă cauzată cu intenţie

559. Executorul judecătoresc poate să încuviinţeze valorificarea bunurilor mobile sechestrate şi de: a) creditor, chiar în lipsa acordului debitorului b) debitor, cu acordul creditorului c) debitor, cu informarea prealabilă a creditorului

560. Publicaţia de vânzare a bunurilor mobile: a) va fi întocmită şi afişată de executorul judecătoresc cu cel puţin 3 zile înainte de ţinerea licitaţiei

b) va fi publicată într-un ziar de largă circulaţie, când debitorul apreciază că este necesar c) va fi întocmită şi afişată de instanţa de executare cu cel puţin 3 zile înainte de ţinerea

licitaţiei

561. În cazul vânzării la licitaţie a unui bun mobil, dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei: a) bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit b) va fi organizată o nouă licitaţie c) bunul va fi declarat insesizabil

562. Dacă după adjudecarea bunului mobil, adjudecatarul nu depune preţul: a) se va relua licitaţia sau, după caz, o altă modalitate de valorificare a bunului

90

b) se va anula licitaţia, urmând a se organiza, în toate cazurile, o vânzare directă a bunului

c) se va acorda, de către executorul judecătoresc, un termen de depunere a preţului de maxim 30 de zile

563. După închiderea licitaţiei, executorul judecătoresc: a) întocmeşte un proces-verbal care constituie titlu de proprietate asupra bunurilor

vândute b) eliberează o dovadă care constituie titlu de proprietate asupra bunurilor vândute c) dă rezoluţie de închidere a licitaţiei

564. Executarea silită prin poprire are ca obiect: a) sume de bani urmăribile, datorate debitorului de o terţă persoană b) sume de bani urmăribile, ce vor fi datorate debitorului, de către o terţă persoană, în

virtutea unor raporturi juridice viitoare c) sume de bani neurmăribile

565. Nu sunt supuse executării silite prin poprire: a) sume datorate debitorului de o bancă comercială în virtutea unor raporturi juridice

existente b) sume reprezentând credite nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii sau

organizaţii internaţionale, pentru derularea unor programe sau proiecte c) sume necesare plăţii drepturilor salariale pentru o perioadă de 5 ani de la data

înfiinţării popririi

566. Executorul judecătoresc înfiinţează poprirea: a) prin adresă, fără somaţie b) prin adresă, cu somaţie c) prin rezoluţie motivată

567. Persoana care datorează sume de bani urmăribile debitorului devine, după primirea adresei de poprire: a) debitor poprit b) terţ popritor c) terţ poprit

568. Validarea popririi intervine:

a) dacă terţul poprit plăteşte creditorului suma de bani reţinută şi cuvenită acestuia b) de drept c) dacă terţul poprit liberează suma urmăribilă debitorului poprit

91

569. Hotărârea de validare a popririi: a) poate reprezenta temei numai pentru executarea silită a debitorului poprit b) constituie titlu executoriu, putând duce la executarea silită a terţului poprit c) nu constituie titlu executoriu

570. Dreptul de superficie: a) poate fi urmărit silit doar împreună cu fondul dominant căruia îi profită b) nu poate forma obiectul urmăririi silite imobiliare c) poate forma, necondiţionat, obiectul urmăririi silite imobiliare

571. Imobilul unui minor: a) nu poate fi urmărit silit în nicio situaţie b) de regulă, nu poate fi urmărit silit înaintea urmăririi mobilelor sale c) poate fi urmărit silit fără restricţii

572. Un imobil ipotecat înstrăinat unei persoane care nu este personal obligată pentru creanţa ipotecară: a) nu poate fi urmărit silit b) poate fi urmărit silit, dacă există acordul persoanei respective c) poate fi urmărit silit, dacă persoana respectivă nu solicită să fie urmărite cu prioritate

celelalte imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie

573. Creditorii personali ai unui debitor coproprietar vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună: a) în orice situaţie b) în nicio situaţie c) doar după ce s-a făcut împărţeala bunurilor respective

574. În cazul în care debitorul are mai multe bunuri imobile urmăribile, procedura de

licitaţie publică: a) se va îndeplini pentru toate bunurile deodată b) se va suspenda c) se va îndeplini pentru fiecare bun în parte

575. Procesul-verbal de situaţie: a) este încheiat de executorul judecătoresc b) este încheiat de instanţa de executare c) este încheiat de adjudecatar, când intră în posesia bunului

92

576. După întocmirea procesului-verbal de situaţie, executorul judecătoresc: a) va soma pe debitor să plătească datoria b) va soma pe debitor să părăsească bunul asupra căruia se efectuează urmărirea silită

imobiliară c) va trece direct la executare, fără nicio altă somaţie

577. Procedura de vânzare la licitaţie a bunurilor imobile va începe dacă debitorul nu

plăteşte: a) în termen de 15 zile de la data comunicării somaţiei de către executorul judecătoresc b) în termen de 15 zile de la data întocmirii procesului-verbal de situaţie c) în termen de 15 zile de la data obţinerii de către creditor a titlului executoriu

578. Pentru a-i fi comunicate drepturile reale şi celelalte sarcini reale care grevează imobilul urmărit, executorul judecătoresc poate adresa: a) numai debitorului, fiind excluse alte persoane b) biroului de carte funciară c) instanţei de executare

579. Administratorul-sechestru va putea fi numit de executorul judecătoresc:

a) după emiterea somaţiei şi în tot cursul executării silite b) la momentul ajungerii creanţei la scadenţă c) la momentul încheierii procesului-verbal de situaţie

580. Poate fi numit administrator-sechestru: a) doar debitorul sau executorul judecătoresc b) doar o persoană juridică c) orice persoană fizică sau juridică, inclusiv creditorul şi debitorul

581. Administratorul-sechestru nu va fi remunerat când în această poziţie a fost numit: a) debitorul b) creditorul c) orice altă persoană decât debitorul

582. Administratorul-sechestru care nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite în sarcina sa: a) poate fi obligat la despăgubiri de instanţa de executare b) poate fi obligat la despăgubiri de executorul judecătoresc c) nu poate fi obligat la despăgubiri în nicio situaţie

93

583. Publicaţia de vânzare a imobilului scos la licitaţie va fi afişată în termen de 5 zile: a) de la întocmirea procesului-verbal de situaţie b) de la stabilirea preţului imobilului c) de la data la care creanţa a devenit scadentă

584. Dacă se urmăreşte imobilul unui minor sau interzis, parchetului de pe lângă instanţa de executare i se va comunica: a) publicaţia de vânzare în original b) o copie de pe ziarul în care a fost anunţată vânzarea la licitaţie c) o copie de pe publicaţia de vânzare

585. În cazul vânzării la licitaţie a unui imobil aparţinând debitorului, acesta: a) nu poate licita decât prin alte persoane b) nu poate licita decât personal c) nu poate licita nici personal, nici prin alte persoane

586. Actul de adjudecare întocmit conform legii de executorul judecătoresc: a) constituie titlu de proprietate, dar nu poate fi înscris în cartea funciară b) constituie titlu executoriu împotriva debitorului, dacă imobilul se află în posesiunea

acestuia din urmă c) constituie titlu de proprietate după ce se legalizează de un notar public

587. Prin actul de adjudecare, proprietatea imobilului care a făcut obiectul urmăririi silite: a) se transmite de la debitor la adjudecatar b) se transmite de la debitor la creditor c) se transmite de la debitor la executor, care urmează să îl transmită adjudecatarului

prin act notarial

588. Dreptul de a dispune de imobilul adjudecat de către adjudecatar se dobândeşte: a) de la data întocmirii actului de adjudecare, conform legii b) de la data înscrierii imobilului în cartea funciară c) după trecerea unui termen de 30 de zile de a data întocmirii actului de adjudecare

589. În cazul în care obligaţia debitorului, prevăzută în titlul executoriu constă în predarea unui bun şi există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire, preşedintele instanţei de executare va dispune ca executarea silită să se facă fără somaţie: a) prin încheiere irevocabilă b) prin sentinţă

94

c) prin hotărâre

590. În cazul imposibilităţii predării bunului prevăzut în titlul executoriu, suma ce urmează a fi plătită ca echivalent al valorii sale va fi stabilită de instanţa de executare prin: a) hotărâre irevocabilă b) hotărâre, supusă apelului şi recursului c) hotărâre, supusă doar recursului

591. Somaţia de predare a unui bun mobil va acorda un termen de executare de: a) 1 zi de la primirea acesteia, după care se va trece la executare silită b) 10 zile de la primirea acesteia, după care se va mai emite o somaţie c) 6 luni de la primirea acesteia, după care se va trece la executare silită

592. În vederea executării silite a obligaţiei de predare a unui bun mobil, executorul

judecătoresc: a) va scoate bunul la licitaţie, urmând să distribuie preţul obţinut celui îndreptăţit b) va vinde bunul, urmând să vireze banii în contul celui îndreptăţit c) va ridica bunul urmărit de la cel asupra căruia acesta se află, punând pe creditor în

drepturile sale, stabilite prin titlul executoriu

593. Somaţia de predare a unui bun imobil va acorda un termen de executare de: a) 5 zile de la primirea somaţiei, după care imobilul va fi predat celui îndreptăţit b) 5 zile de la învestirea hotărârii judecătoreşti de predare cu formulă executorie c) 1 an de la primirea somaţiei

594. Eliberarea imobilului cu ajutorul forţei publice: a) este permisă întotdeauna b) este permisă dacă debitorul nu se conformează somaţiei de a părăsi de îndată imobilul c) este permisă doar dacă există mandat de percheziţie emis de un magistrat

595. Dacă executarea priveşte un bun imobil în care se găsesc bunuri mobile care nu formează obiectul executării: a) acestea vor fi confiscate de executorul judecătoresc b) acestea vor fi executate silit, deoarece formează un tot indivizibil cu imobilul c) acestea vor fi încredinţate de executorul judecătoresc unui custode

596. Dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, instanţa de executare: a) poate autoriza creditorul să o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane b) poate împuternici executorul judecătoresc să o îndeplinească pentru creditor c) poate dispune încetarea executării silite

95

597. Debitorul poate fi constrâns la îndeplinirea unei obligaţii de a face prin aplicarea unei amenzi civile: a) în toate cazurile b) în cazul în care această obligaţie nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât

debitorul c) în cazul în care executorul judecătoresc consideră acest lucru necesar

598. Instanţa de executare poate obliga pe debitorul unei obligaţii de a face, care nu

poate fi executată decât de către acesta, la plata unei amenzi civile: a) la cererea creditorului, prin încheiere irevocabilă b) la cererea executorului judecătoresc, prin sentinţă c) la cererea creditorului, prin decizie

599. Dacă debitorul efectuează lucrări cu nerespectarea obligaţiei de a nu face, instanţa de executare: a) poate împuternici executorul judecătoresc să desfiinţeze lucrările pentru creditor b) poate autoriza creditorul să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane lucrările făcute

cu nerespectarea obligaţiei c) poate dispune încetarea executării silite