1. Enunţul "acele conturi a căror valoare reprezintă o parte importantă din conturile anuale

sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte din acestea şi care pot ascunde

inexactităţi semnificative a căror importanţă

relativă e direct legată de regularitatea contabilităţii …" defineşte:

a) conturile de regularizare;

b) conturile semnificative;

c) conturile bifuncţionale

d) conturile de trezorerie.

2. Pentru exprimarea unei opinii responsabile şi independente cu privire la o informaţie

contabilă, aceasta se examinează şi raportează:

a) în bilanţul contabil;

b) la un criteriu de calitate;

c) la un criteriu cantitativ;

d) la un criteriu de relativitate.

3. Situaţiile financiare anuale:

a) trebuie să ofere credibilitate şi poziţia financiară, fluxurile de trezorerie, performanţa

financiară şi orice informaţii referitoare la activitatea desfăşurată;

b) trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare, fluxurilor

de trezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată;

c) trebuie să ofere o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, rezultatelor,

fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată;

d) trebuie să ofere o imagine clară a patrimoniului, a rezultatelor şi performanţei

financiare, fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea

desfăşurată.

4. Din categoria utilizatorilor informaţiilor contabile fac parte:

a) reprezentanţii autorităţilor locale;

b) acţionarii investitori şi analiştii financiari;

c) analiştii financiari şi salariaţii creditorilor;

d) statul, instituţiile sale şi organizaţiile nonguvernamentale.

5. Testele de control se utilizează pentru:

a) realizarea metodelor inductive;

b) a obţine probe de audit;

c) a formula concluzii şi opinii preliminare;

d) a obţine relevanţa situaţiilor financiare.

6. Informaţia contabilă ca produs al contabilităţii se consemnează în:

a) raportul de gestiune al administratorilor;

b) raportul cenzorilor;

c) raportul explicativ la bilanţul contabil;

d) situaţiile financiare anuale.

7. Procedurile analitice sunt:

a) teste semnificative pentru bilanţul contabil;

b) teste relevante pentru contul de profit şi pierdere;

c) teste pentru obţinerea siguranţei calculelor aritmetice;

d) teste pentru obţinerea probelor de audit.

8. Investigarea şi confirmarea se realizează prin:

a) discuţii directe cu principalii parteneri de afaceri;

b) întrebări adresate personalului din compartimentele de aprovizionare şi desfacere;

c) deplasarea la organele fiscale pentru obţinerea cazierului fiscal;

d) confirmări de la terţi cu informaţii conţinute în înregistrări contabile.

9. În testele de detaliu se cuprinde şi:

a) verificarea conturilor în afara bilanţului;

b) verificarea principiului contabilităţii cu privire la întocmirea contului 121;

c) verificarea principiului contabilităţii cu privire la prevalenţa economicului asupra

juridicului;

d) verificarea principiului contabilităţii cu privire la independenţa exerciţiului.

10. Enunţul "circulaţia documentelor şi informaţiilor trebuie să fie suficient de precis

elaborată pentru a exclude neglijenţa, arbitrarul sau fantezia" reprezintă:

a) un element al definirii auditului contabil;

b) un element de bază al sistemului de control al conturilor;

c) un element de bază al sistemului procedurilor de audit contabil;

d) un element de bază al sistemului de control intern.

11. Auditorul financiar, la încheierea mandatului, va proceda la:

a) exprimarea în scris a opiniilor pe baza propriilor investigaţii şi

menţionarea elementelor de bilanţ care ridică suspiciuni;

b) încasarea în termen de 3 zile a onorarului ce i se cuvine;

c) rectificarea situaţiilor financiare care prezintă erori;

d) stornarea operaţiei greşit înregistrate în contabilitate.

12. Modalităţile de realizare a testelor de conformitate sunt:

a) observarea directă şi confirmarea verbală a celor care utilizează procedura respectivă;

b) participarea la întocmirea bilanţului contabil;

c) inspecţia fizică şi confirmările terţilor;

d) urmărirea diagramelor de circulaţie.

13. Enunţul "exprimarea de către auditor a unei opinii, potrivit căreia situaţiile financiare

au fost întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu un cadru general

de raportare financiară identificat" este:

a) definiţia dată auditului financiar de Standardul Internaţional de Audit;

b) conceptul de audit exprimat în IAS;

c) definiţia auditului contabil dată de standardele internaţionale de contabilitate;

d) definiţia auditului financiar dată de componentele referenţialului control.

14. Criteriile auditării situaţiilor financiare sunt:

a) integralitatea şi realitatea înregistrărilor contabile;

b) imputarea corectă şi prezentarea credibilă a datelor utilizatorilor de informaţii contabile;

c) aplicarea principiului costului istoric;

d) corecta înregistrare în contabilitate şi stornarea operaţiilor greşite.

15. Probele de audit se obţin cu ajutorul:

a) testelor de control şi procedurilor de fond;

b) testelor contabile şi procedurilor bilanţiere;

c) testelor financiar-contabile şi procedurilor bilanţiere;

d) testelor de control şi procedurilor sistemice.

16. Controalele interne care se pot implementa pentru funcţionarea corespunzătoare a

sistemului, pot fi:

a) de prevenire şi detectare;

b) de gestiune şi preventive;

c) preventive şi directe;

d) directe şi de prevenire.

17. Caracterul just al probelor de audit se apreciază în funcţie de:

a) tipurile de probe şi informaţii disponibile;

b) fiabilitatea probelor;

c) acurateţea probelor;

d) exactitatea probelor.

18. Imposibilitatea de a exprima o opinie intervine:

a) când opinia este defavorabilă şi în dezacord cu conducerea întreprinderii ca urmare a

incidenţei asupra bilanţului contabil;

b) când limitarea întinderii lucrărilor sau incertitudinii nu permit formularea unei opinii;

c) când opinia cu rezerve se referă la neregularităţile observate de auditor cu privire la

supraevaluarea sau subevaluarea unor posturi bilanţiere;

d) când opinia favorabilă nu corespunde cu scopul final al misiunii de audit.

19. Obligaţiile contabile ale întreprinderii constau în:

a) corelarea preţurilor de cesiune a costurilor de producţie;

b) să întocmească documente justificative pentru orice operaţie patrimonială;

c) să întocmească documente justificative pentru consiliul de administraţie;

d) evidenţierea tuturor tranzacţiilor în curs de perfecţionare.

20. Lista controalelor de efectuat se face:

a) pe baza constatărilor controlului intern;

b) pe posturi bilanţiere;

c) pe fiecare cont analitic;

d) pe fiecare cont sintetic şi analitic.

21. Solicitarea pe baza datelor contabile a unor informaţii în raport cu care elementele

semnificative diferă constituie:

a) o latură a misiunii de audit;

b) o cerinţă a utilizatorilor;

c) o cerinţă a controlului intern;

d) o cerinţă a criteriilor de audit.

22. Pragul de semnificaţie reprezintă:

a) o eroare sau omisiune relevantă;

b) o limită şi o noţiune relativă;

c) o apreciere asupra conturilor anuale;

d) o situaţie determinată a opiniei.

23. Riscul final al auditorului este:

a) acela care determină concluzii defavorabile în legătură cu posturile bilanţiere de activ şi

pasiv;

b) acela de a exprima o opinie eronată în legătură cu certificarea conturilor care comportă

erori semnificative;

c) acela de a exprima o opinie eronată în legătură cu certificarea conturilor de capital;

d) acela de a exprima o opinie eronată în legătură cu certificarea bilanţului contabil.

24. Natura, durata şi întinderea procedurilor de audit ca parte a planului general de audit

presupun examinarea;

a) respectării principiului continuităţii activităţii;

b) tehnologiei informaţionale asupra auditului;

c) politicilor şi tratamentelor contabile;

d) implicării experţilor şi a cerinţelor de personal.

25. Orientarea şi planificarea misiunii de audit este determinată de:

a) cadrul strict al relaţiei contractuale cu clientul;

b) mărimea şi complexitatea entităţii cu care s-a încheiat contractul de audit;

c) tipul de contract încheiat cu entitatea audiată;

d) tipurile balanţelor de verificare elaborate de entitatea audiată;

e) tipul sistemelor de control al conturilor utilizate la nivelul entităţii cu care s-a încheiat

contractul.

26. Stabilirea conturilor şi obiectivelor de verificat constituie o parte integrantă a:

a) procedurilor de conformitate şi validitate;

b) procedeelor şi tehnicilor de control a conturilor anuale;

c) sistemului de control a conturilor;

d) organizării şi coordonării contabilităţii.

27. În volumul elementelor probate se includ:

a) procedurile de conformitate şi validitate;

b) existenţa elementelor de activ şi pasiv;

c) erorile descoperite în etapele precedente;

d) înregistrarea şi evaluarea corectă.

28. Testele de detaliu privind tranzacţiile fac parte din:

a) testele de urmărire;

b) testele inductive;

c) procedurile de fond;

d) procedurile analitice.

29. Auditul contabil financiar presupune, printre altele:

a) întocmirea balanţelor de verificare şi a bilanţului contabil;

b) elaborarea contului de profit şi pierdere;

c) exprimarea în scris a opiniilor pe baza investigaţiilor proprii ale auditorilor;

d) certificarea situaţiilor cu privire la soldurile conturilor din clasele de

conturi de imobilizări.

30. Un raport de audit al unei întreprinderi prezintă şi poate oferi celor interesaţi informaţii

şi indicii cu privire la:

a) caracterul producţiei realizate;

b) capacitatea profesională a managerilor;

c) posibile înregistrări eronate în contabilitate;

d) existenţa fraudelor majore.

31. Situaţia modificărilor capitalului propriu face parte din:

a) structura bilanţului contabil;

b) politicile şi notele explicative;

c) situaţiile financial anuale;

d) situaţiile anexe la bilanţ.

32. Urmărirea tratamentelor contabile pentru elaborarea situaţiilor financiare constituie:

a) un obiectiv al funcţiei de conducere;

b) un obiectiv al activităţii economice a întreprinderii;

c) un obiectiv al auditului contabil financiar;

d) un obiectiv al auditului performanţei.

33. Respectarea criteriilor de audit reprezintă o cerinţă pentru:

a) redactarea raportului de audit şi exprimarea opiniei fără rezerve;

b) asigurarea despre corectitudinea înregistrărilor în contabilitate a operaţiunilor

patrimoniale;

c) asigurarea despre acurateţea şi fidelitatea situaţiilor financiare;

d) asigurarea despre faptul că riscurile de audit sunt limitate la nivelul posibil.

34. În scopul validării măsurilor patrimoniului auditorul trebuie să verifice:

a) toate conturile de stocuri;

b) toate conturile de capital şi rezerve;

c) toate procedurile utilizate de întreprindere;

d) toate conturile de imobilizări.

35. Dosarul permanent cuprinde:

a) conturile anuale curente;

b) documentele de lucru întocmite în timpul îndeplinirii angajamentului de audit;

c) conturile anuale ale ultimelor exerciţii;

d) conturile previzionale.

36. Procedurile analitice fac parte din:

a) procedurile de fond;

b) testele preliminare;

c) testele de urmărire;

d) testele inductive.

37. Enunţul "dobânzile şi alte costuri suportate de o întreprindere în legătură cu

împrumutul de fonduri" se referă la o categorie de cheltuieli definită de:

a) standardul privind costurile îndatorării;

b) standardul situaţiilor fluxurilor de numerar;

c) standardul privind imobilizările corporale;

d) standardul privind leasingul.

38. Sistemele şi domeniile semnificative cuprind informaţii cu privire la:

a) zonele de risc identificate;

b) echipa şi bugetul auditului;

c) riscul final al auditorului;

d) planificarea propriu-zisă a auditului.

39. Enunţul "informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar

putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate în baza situaţiilor financiare"

reprezintă:

a) definiţia pragului de semnificaţie;

b) definiţia domeniilor semnificative

c) definiţia sistemelor semnificative;

d) definiţia informaţiilor semnificative.

40. Obiectivele auditului contabil şi financiar sunt:

a) realitatea şi integritatea înregistrărilor contabile;

b) exercitarea controlului conturilor;

c) validarea probelor de audit şi certificarea contului de profit şi pierdere;

d) aplicarea tehnicilor pentru asigurarea caracterului suficient şi just al elementelor

probante.

41. Procedurile analitice presupun:

a) examinarea minuţioasă a documentelor primite/emise de către întreprindere;

b) analiza indicatorilor, a poziţiei financiare şi a modificărilor acesteia;

c) urmărirea procedurilor privind existenţa activelor şi inventarierea stocurilor;

d) inventarierea de control şi inspecţia fizică.

42. Când auditorul nu este în măsură să exprime o opinie fără rezerve, dar incidenţa

dezacordurilor cu conducerea întreprinderii şi a limitelor impuse întinderii angajamentului

nu conduc la situaţia de imposibilitate, atunci se exprimă:

a) o opinie defavorabilă;

b) o opinie defavorabilă completată cu unele rezerve;

c) o opinie cu rezerve şi una fără rezerve, menţionându-se incidenţele dezacordurilor;

d) o opinie cu rezerve.

43. În raportul de audit şi certificare a bilanţului se vor face referiri la:

a) evenimentele anterioare închiderii exerciţiului;

b) evenimentele viitoare ce se previzionează;

c) evenimentele trecute, aferente primelor 6 luni ale exerciţiului;

d) evenimentele posterioare închiderii exerciţiului.

44. Probele de audit trebuie să fie:

a) edificatoare şi concludente;

b) reale şi complete;

c) cuprinzătoare şi credibile;

d) suficiente şi juste.

45. După obiectivul urmărit auditul poate fi:

a) de evaluare a prejudiciilor

b) de explicitare a performanţelor neexplicate;

c) fiscal, social, juridic;

d) financiar, operaţional, de gestiune.

46. Testele de detaliu privind soldurile fac parte din:

a. procedurile de fond;

b. testele inductive;

c. testele de urmărire;

d. procedurile analitice.

47. Controlul conturilor este o etapă:

a) succesivă sau concomitentă cu evaluarea controlului intern;

b) concomitentă cu determinarea riscurilor generale;

c) concomitentă cu determinarea riscurilor de sistem;

d) finală.

48. Culegerea şi prelucrarea datelor, precum şi controlul evaluării elementelor de activ şi

pasiv constituie componente ale:

a) controlului contabil intern;

b) controlului intern al operaţiilor;

c) punctelor de sprijin a controlului conturilor;

d) autocontrolului.

49. Potrivit normalizatorului contabil (legea contabilităţii) persoanele juridice şi fizice care

trebuie să organizeze şi să conducă contabilitate proprie, au obligaţia să:

a) întocmească situaţii financiare anuale;

b) să întocmească rapoarte cu privire la evoluţia indicatorilor financiari;

c) să întocmească situaţii financiare sau rapoarte, după caz;

d) să întocmească numai bilanţul contabil şi situaţia modificărilor capitalului propriu.

50. Fidelitatea situaţiilor financiare este un concept care exprimă:

a) regularitatea şi sinceritatea contabilităţii;

b) claritatea operaţiunilor contabile;

c) acurateţea şi corectitudinea contabilităţii;

d) respectarea criteriilor care răspund cerinţelor utilizatorilor externi.

51. Validitatea şi corecta explicare a procedurilor interne stabilite de conducerea

întreprinderii este:

a) o parte inseparabilă a planului de audit;

b) o parte a structurii programului de control a conturilor;

c) o parte a definiţiei auditului financiar - contabil;

d) o parte a procedurilor testelor de conformitate.

52. Corectitudinea, eliminarea prejudecăţilor, a conflictelor de interese şi a influenţelor

externe este unul din principiile fundamentale ale auditorilor financiari profesionişti care se

referă la:

a) conduita profesională;

b) integritate;

c) obiectivitate;

d) standarde tehnice.

53. Publicul profesiei de audit financiar este format din:

a) reprezentanţii autorităţilor unităţilor administrativ teritoriale, clienţi diverşi şi unităţi fără

personalitate juridică;

b) salariaţii din sistemul de control fiscal şi financiar, inclusiv auditorii interni care certifică

conturile de execuţie bugetară şi bilanţurile contabile;

c) clienţi, creditori, angajatori, investitori şi alte entităţi care se bazează pe obiectivitatea

auditorilor financiari;

d) statul şi structurile sale social-economice.

54. În încheierea misiunii, o eventuală depăşire a pragului global de semnificaţie îl

determină pe auditor:

a) să refuze certificarea conturilor anuale:

b) să consemneze că se află într-o situaţie de imposibilitate să exprime vreo opinie;

c) să propună corectarea erorilor sau să le menţioneze în raport;

d) să certifice bilanţul contabil şi celelalte situaţii financiare cu rezerve.

55. Domeniile semnificative nu sunt aceleaşi la toate întreprinderile, dar în principal se

referă la:

a) acţionarii investitori, băncile finanţatoare, partenerii de afaceri;

b) locul unde se întocmesc documentele şi au loc operaţiunile economico-financiare;

c) furnizori, stocuri, clienţi, cheltuieli, venituri, disponibilităţi;

d) brevete, licenţe, know-how-uri, mărci de fabrică şi de comerţ.

56. Testele inductive ajută la:

a) întocmirea bilanţului contabil;

b) identificarea tranzacţiilor fictive;

c) identificarea erorilor din contul 121;

d) întocmirea corectă a balanţei de verificare.

57. Latura calitativă a elementelor probante presupune:

a) rigoare şi coerenţă;

b) relevanţă şi credibilitate;

c) coerenţă şi exactitate;

d) credibilitate şi exactitate.

58. Testele de urmărire au rolul să stabilească dacă documentele:

a) au fost întocmite cronologic şi sistematic;

b) au fost semnate şi vizate de controlul financiar propriu;

c) au fost înregistrate integral, complet şi corect;

d) au fost contabilizate în conturile respective.

59. Urmărirea determinării aritmetice a sumelor, şi respectarea metodelor de evaluare

constituie principalele puncte de sprijin ale:

a) regulilor costului istoric;

b) evaluării corecte;

c) costului îndatorării;

d) imputării corecte.

60. Importanţa relativă se face în funcţie:

a) riscul de audit;

b) de domeniile semnificative;

c) riscuri posibile;

d) riscuri potenţiale.

61. Utilizarea contabilităţii de angajament, una din condiţiile principale ca

situaţiile financiare să îşi atingă obiectivele, presupune:

a) folosirea tratamentelor contabile alternative în scopul determinării corecte a valorilor

contabile;

b) evaluarea elementelor patrimoniale la valoarea actuală sau de utilitate;

c) consolidarea conturilor în cazul societăţilor făcând parte din cadrul aceluiaşi grup de

întreprinderi.

d) recunoaşterea efectelor tranzacţiilor şi a altor evenimente atunci când se produc.

62. Cinstea, probitatea şi onestitatea sunt caracteristici ale următorului principiu

fundamental de audit:

a) confidenţialitate;

b) competenţă profesională;

c) obiectivitate;

d) integritate.

63. În planul general de audit nu se cuprinde:

a) cunoaşterea activităţii de audit;

b) înţelegerea sistemului contabil;

c) riscul şi pragul de semnificaţie;

d) opinia auditorului.

64. Planificarea propriu-zisă a lucrărilor cuprinde:

a) tipul raportului elaborat;

b) tipul opiniei exprimate;

c) lista informaţiilor privind relaţiile cu terţii;

d) lista raportărilor, scrisorilor de confirmare şi a altor documente ce urmează să fie emise,

cu precizarea datei limită.

65. Auditorul trebuie să îşi orienteze lucrările spre:

a) politicile contabile şi notele explicative;

b) toate posturile din bilanţ;

c) contabilitatea de angajament şi costurile de producţie;

d) domeniile şi sistemele semnificative cele mai purtătoare de riscuri.

66. Din punct de vedere a pragului de semnificaţii, capacitatea de autofinanţare

reprezintă:

a) o valoare estimată;

b) o valoare limită;

c) o valoare de referinţă;

d) o valoare contabilă.

67. Pragul de semnificaţii se fixează în mod diferit, în funcţie de:

a) sistemul contabil aplicat;

b) tratamentele contabile alternative;

c) finalitatea misiunii de audit;

d) evaluarea controlului intern.

68. Insuficienţa controlului intern poate conduce la:

a) teste de conformitate eronate;

b) neasigurarea funcţionării sistemului de apreciere a timpului de

elaborare a balanţelor conturilor analitice;

c) neasigurarea transmiterii corecte a informaţiilor către compartimentul contabil;

d) neasigurarea transmiterii corecte a datelor raportate prin situaţiile financiare.

69. Descrierea procedurilor controlului intern se face cu ajutorul:

a) tehnicilor descriptive şi a tratamentelor contabile;

b) politicilor contabile şi tehnicilor descriptive;

c) tehnicilor descriptive şi diagramelor de circulaţie;

d) testelor de conformitate şi observării directe.

70. Testele de conformitate permit:

a) corecta aplicare şi existenţa procedurilor;

b) existenţa procedurilor şi confirmarea corectitudinii lor;

c) verificarea existenţei procedurilor şi nu corecta lor aplicare;

d) corecta aplicare a procedurilor.

71. Dintre principiile fundamentale ale auditorilor financiari fac parte:

a) compartimentul judicios şi civilizat;

b) integritatea şi obiectivitatea;

c) competenţa şi deontologia etică;

d) fidelitatea şi conduita civică.

72. Din punct de vedere juridic auditul financiar este:

a) legal şi statutar;

b) legal şi contractual;

c) contractul şi impus;

d) sectorial şi contractual.

73. Structurile bilanţului contabil legate direct de evaluarea poziţiei financiare a

întreprinderii sunt:

a) activele, datoriile şi imobilizările;

b) activele, datoriile şi capitalul social;

c) activele, datoriile şi împrumuturile;

d) activele, datoriile şi stocurile.

74. Informaţiile pe baza cărora utilizatorii procedează la evaluarea evenimentelor trecute,

prezente sau viitoare sunt:

a) credibile;

b) relevante;

c) corecte;

d) suficiente.

75. Sistemul de control al conturilor cuprinde:

a) stabilirea conturilor, obiectivelor de verificat şi situaţiilor anexe la bilanţ;

b) proceduri de conformitate, validitate, procedee şi tehnici de control;

c) procedee de control şi apreciere a înregistrărilor contabile;

d) tehnici şi procedee de verificare a tratamentelor contabile şi respectarea politicilor

contabile.

Răspunsuri

1.b 11.a 21.b 31.c 41.b 51.c 61.d 71.b

2.b 12.a 22.b 32.c 42.d 52.c 62.d 72.b

3.b 13.a 23.b 33.c 43.d 53.c 63.d 73.b

4.b 14.a 24.b 34.c 44.d 54.c 64.d 74.b

5.b 15.a 25.b 35.c 45.d 55.c 65.d 75.b

6.d 16.a 26.c 36.a 46.a 56.b 66.c

7.d 17.b 27.c 37.a 47.a 57.b 67.c

8.d 18.b 28.c 38.a 48.a 58.c 68.c

9.d 19.b 29.c 39.a 49.a 59.b 69.c

10.d 20.b 30.c 40.a 50.a 60.b 70.c