teste asistenti medicali

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

1

DISCIPLINA: NURSING GENERAL

Autori: Conf. univ. Dr. Madalina Manea, Sef lucr. Dr. Cristiana Geormaneanu, Asist. univ. drd. Bogdan COTOI

1. Conceptele de baza ale practicii nursing sunt:

a. conceptul despre om

b. conceptul despre boală

c. conceptul despre sănătate

d. conceptul despre pacient

e. conceptul despre instituŃie

R: a, b, c.

2. Sursele de dificultate cu care se confruntă o nursă sunt:

a. lipsa de forŃă a pacientului

b. lipsa de voinŃă a pacientului

c. lipsa de cunoştinŃe a pacientului

d. lipsa de idei a pacientului

e. dificultăŃile financiare ale pacientului

R: a, b, c.

3. FuncŃiile nursei sunt:

a. funcŃii organice

b. funcŃii cu caracter independent

c. funcŃii cu caracter dependent

d. funcŃii cu caracter interdependent

e. alte funcŃii

R: a,b, c, d, e.

4. Nursa asistă pacientul din proprie iniŃiativă în următoarele condiŃii:

a. pentru îngrijiri de confort

b. stabileşte relaŃii de încredere cu persoana îngrijită

c. aplică tratamente bolnavului

d. colaborează cu alŃi specialişti din sectorul sanitar

e. anunŃa medicul pentru orice modificare semnificativă

R: a, b.



2

5. Nursa, la indicaŃia medicului:

a. observa evoluŃia bolnavului

b. aplică diferite metode de tratament pentru care este calificată

c. este alături de indivizi

d. aplică îngrijiri de confort

e. colaborează cu alŃi specialişti din domeniul social

R: a, b.

6. Alte funcŃii ce reies din “Statutul asistentei medicale“ sunt:

a. funcŃia profesională

b. funcŃia educativă pentru sănătate

c. funcŃia economică

d. funcŃia de cercetare

e. funcŃia integrală

R: a, b, c, d.

7. Drepturile legale ale bolnavilor sunt:

a. dreptul la autodeterminare

b. dreptul la informare

c. dreptul la confidenŃialitate

d. dreptul la îngrijiri sigure

e. dreptul la replică

R: a, b, c, d.

8. Drepturile de natură etică ale bolnavilor sunt:

a. dreptul la demnitate profesională

b. dreptul la îngrijire individuală

c. dreptul de a se exprima

d. dreptul la îngrijiri pentru a deveni independent

e. dreptul de a se plânge şi a obŃine modificarea îngrijirilor

R: a, b, d, e.



3

9. Asepsia :

a. este o metodă profilactică

b. este o metodă de prevenire a infecŃiilor

c. reprezinta totalitatea mijloacelor de distrugere şi îndepărtare a germenilor

d. este o metodă curativă

e. se realizează prin sterilizare

R: a, b, c, e.

10. Flambarea:

a. este o metodă chimică

b. este o metodă fizică

c. constă în trecerea instrumentarului metalic prin flacără pană la înroşire

d. se realizează la 160 grade Celsius

e. se realizează la 100 grade Celsius

R: b, c.

11. Sterilizarea cu ajutorul pupinelului se face:

a. la 100 grade Celsius timp de 4 ore

b. la 180 grade Celsius timp de 2 ore

c la 180 grade Celsius timp de 45 de minute

d. la 160 grade Celsius timp de 2 ore

e. la 170 grade Celsius timp de 2 ore

R: c, d.

12. Fierberea :

a. este o metodă mai puŃin sigură

b. este o metodă folosită în lipsa unui alt mijloc de sterilizare

c. este o metodă sigură

d. este o metodă chimică

e. este o metodă modernă

R: a, b.



4

13. Autoclavarea :

a. este sterilizarea prin căldură umedă cu vapori sub presiune

b. este folosită la sterilizarea materialului moale

c este o metodă nesigură


e. este folosită în lipsa unui alt mijloc de sterilizare

R: a, b.

14. SoluŃiile antiseptice de suprafaŃă sunt:

a. serul fiziologic

b. septozolul

c. tinctura de iod

d. rivanolul

e. apa oxigenată

R: b, c, d, e.

15. Următoarele produse sunt antiseptice de suprafaŃă sub formă de pulbere:

a. apa oxigenată

b. tinctura de iod

c. septozolul

d. acidul boric

e. dermatolul

R: d, e.

16. Categoriile de necesităŃi ale fiinŃei umane ierarhizate într-o piramidă de către psihologul american

Abraham Maslow sunt :

a. nevoile patologice

b. nevoile fiziologice

c. nevoia de siguranŃă

d. nevoia de apartenenŃă

e. nevoia de recunoaştere

R: b, c, d, e.

17. Virginia Henderson identifică 14 nevoi fundamentale. Care dintre cele enumerate mai jos sunt

corecte:



5

a. nevoia de a respira

b. nevoia de a elimina

c. nevoia de a dormi şi a se odihni

d. nevoia de a comunica

e. nevoia de putere

R: a, b, c, d.

18. Incapacitatea persoanei îngrijite de a-şi satisface una sau mai multe nevoi se clasifică în

următoarele grupe:

a. incapacitatea prin lipsă de imaginaŃie

b. incapacitatea prin lipsă de forŃă

c. incapacitatea prin lipsă de voinŃă

d incapacitatea de muncă

e. incapacitatea prin lipsă de cunoaştere

R: b, c, e.

19. Locul de muncă al nursei este:

a. spitalul

b. policlinica

c. biserica

d. cabinetul de medicină de familie

e. comunitatea

R: a, b, d, e.

20. Patul bolnavului trebuie să fie:

a. comod

b. de dimensiuni potrivite

c. uşor de manipulat si curăŃat

d. de 1,5 m lăŃime

e. din lemn

R: a, b, c.

21. Patul bolnavului trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

a. să fie usor manevrabil de personalul îngrijitor



6

b. confortabil pentru odihna bolnavului

c. incomod pentru bolnav, dar uşor de utilizat de către nursă

d. comod pentru bolnav dar dificil de utilizat de către nursă

e. niciun răspuns nu este corect

R: a, b.

22. Spălatul mâinilor este o măsură de prevenire şi control al extinderii infecŃiilor:

a. de la pacient la personal

b. de la personal la pacient

c. de la o secŃie la alta

d. de la un spital la altul

e. de la un pacient la altul

R: a, b, c.

23. Nursa îşi spală mâinile obligatoriu:

a. când începe serviciul

b. înainte si după contactul cu pacientul

c. după contactul cu o sursă de microorganisme

d. înainte de proceduri invazive

e. după ce discută cu aparŃinătorii

R: a, b, c, d.

24. Obiectivele controlului parazitologic şi deparazitarea sunt:

a. refuzul internării pacienŃilor infestaŃi

b. îndepărtarea şi distrugerea paraziŃilor care pot transmite îmbolnăviri

c. evitarea leziunilor de grataj

d. păstrarea integrităŃii tegumentelor


R: b, c, d.

25. Mijloacele de transport primar al bolnavilor sunt:

a. brancarda

b. autosalvarea

c. elicopterul



7

d. mijloace improvizate

e. niciun răspuns corect

R: a, b, c, d.

26. Obiectivele nevoii de a manca şi de a bea:

a. asigurarea necesarului caloric cantitativ

b. asigurarea necesarului caloric calitativ

c. favorizarea procesului de vindecare

d. consolidarea procesului terapeutic


R: a, b, c, d.

27. Factorii care influenŃează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:

a. climatul

b. religia

c. aerul

d. cultura


R: a, b, d.

28. Factorii biologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:

a. vârsta

b. cultura

c. religia

d. orarul şi repartizarea meselor

e. statutul social

R: a, d.

29. Factorii psihologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:

a. activitatea fizică

b. cultura

c. emoŃiile

d. anxietate

e. clima



8

R: c, d.

30. Factorii sociologici care influenŃează nevoia de a bea şi a mânca sunt:

a. vârsta

b. emoŃiile

c. anxietatea

d. religia

e. cultura

R: d, e.

31. Sursele de dificultate de ordin fizic în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt:

a. anxietatea

b. stresul

c. situaŃiile de criză

d. tubajul nazo-gastric

e. obstrucŃiile, tumorile, ştrangulările

R: d, e.

32. Sursele de dificultate de ordin psihologic în satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:

a. dezechilibrele metabolice

b. dezechilibrele electrolitice

c. anxietatea

d. stresul

e. situaŃiile de criză

R: c, d, e.

33. Manifestările de dependenŃă în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt:

a. anorexia

b. disfagia

c. absenŃa dinŃilor

d. lipsa cunoaşterii

e. cultura

R: a, b, c.



9

34. Alimentele permise în regimul hidric sunt:

a. supe limpezi de legume

b. zeamă de orez

c. brânză de vaci

d. carne fiartă

e. dulceaŃă

R: a, b.

35. Alimentele permise în regimul hidro-zaharat sunt:

a. iaurt

b. compot

c. zeamă de compot

d. sucuri de fructe îndulcite

e. ouă moi

R: c, d.

36. Alimentele permise în regimul hidric sunt:

a. zeamă de orez

b. lapte

c. supe limpezi de legume

d. ceaiuri neîndulcite

e. compot

R: a, c, d.

37. Alimente permise în regimul hidro-zaharat sunt:

a. brânzeturi

b. carne slabă, fiartă

c. ceaiuri îndulcite

d. zeamă de compot

e. zeamă de orez

R: c, d, e.

38. Alimente permise în regimul semilichid sunt:

a. iaurt



10

b. supe de legume

c. fructe crude

d. făinoase

e. fructe coapte

R: b, d, e.

39. Alimente permise în regimul lactat sunt: a. lapte îmbogăŃit cu smântână

b. laptele îmbogăŃit cu frişcă

c. untdelemn

d. fructe coapte

e. niciun răspuns

R: a, b.

40. Alimente permise în regimul hepatic:

a. iaurt

b. carne slabă fiartă

c. legume

d. fructe coapte


R: a, b, c, d.

41. Alimentele permise în regimul renal sunt:

a. salată de crudităŃi cu untdelemn

b. supe de legume şi făinoase

c. gălbenuş de ou

d. frişcă

e. pâine cu sare

R: a, b, c, d.

42. Nevoia de apă la copil în raport cu greutatea corporală este:

a. 180 ml apă/kg corp în primele 6 luni

b. 150 ml apă/kg corp între 6 şi 9 luni

c. 100ml apă/kg corp peste 12 luni



11

d. 200ml apă/zi în primele 6 luni

e. 200ml apă/zi peste 12 luni

R: a, b, c.

43. Hiponatremia se manifestă prin:

a. cefalee

b. confuzie

c. anxietate

d. deficit de Na sub 130mEq/l

e. deficit de Na sub 130mEq/l

R: a, b, c, d.

44. Hipernatremia se manifestă prin:

a. exces de Na peste 150 mEq/l

b. sete şi hiperemia feŃei

c. tahicardie

d. agitaŃie ce poate progresa spre convulsii


R: a, b, c, d.

45. Hipopotasemia are următoarele manifestări:

a. crampe musculare

b. greata

c. fatigabilitate

d. nivelul redus de K sub 3mEq/l

e. niciun răspuns

R: a, b, c, d.

46. Hiperpotasemia se manifestă prin:

a. exces de K peste 5,5 mEq/l

b. diaree

c. aritmii cardiace severe

d. schimbarea personalităŃii




12

R: a, b, c, d.

47. SoluŃiile utilizate pentru rehidratare şi remineralizare sunt:

a. soluŃie izotonică de NaCl

b. glucoză soluŃie izotonică 5%

c. sânge integral

d. plasmă prospăt congelată


R: a, b.

48. Următoarele soluŃii sunt bune pentru rehidratare şi remineralizare:

a. soluŃii de aminoacizi

b. emulsiide lipide

c. lactat de sodiu 1,9% soluŃie izotonică

d. soluŃie apoasă NaCl 9o/oo

e. toate răspunsurile sunt corecte

R: c, d.

49. Căile de rehidratare a organismului sunt urmatoarele:

a. orală

b. duodenală

c. rectală

d. perfuzia endovenoasă


R: a, b, c, d.

50. Factorii biologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a. exerciŃiile fizice

b. alimentaŃia-cantitatea şi calitatea alimentelor

c. vârsta

d. stresul

e. anxietatea

R: a, b, c.



13

51. Factorii psihologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a. cultura

b. anxietatea

c. educaŃia

d. stresul

e. emoŃiile puternice

R: a, d, e.

52. In conditii fiziologice culoarea urinei poate fi:

a. galben închis până la galben deschis

b. culoare închisă în regim bogat in carne

c. culoare deschisă în regim bogat în carne

d. culoare deschisă in regim vegetarian

e. culoare închisă în regim vegetarian

R: a, b, d.

53. Densitatea urinei:

a. se determină imediat după emisie deoarece prin răcire se schimbă densitatea

b. este de 4,5-7

c. este de 1010-1025 la un regim mixt

d. temperatura mai mică sau mai mare modifică densitatea


R: a, c, d.

54. Culoarea scaunului la copilul mic, in conditii fiziologice :

a. este verde-brun închis în primele 2-3 zile după naştere

b. se modifică în aspect şi culoare în funcŃie de alimentaŃie

c. este galben auriu la sugarul alimentat la sân

d. este negru la sugarul alimentat artificial

e. este brun la sugarul alimentat la sân

R: a, b, c.

55. Sursele de dificultate de ordin fizic care determină nesatisfacerea nevoii de a eliminasunt:

a. alterarea mucoasei intestinale



14

b. diminuarea peristaltismului intestinal

c. anxietatea

d. situaŃia de criză

e. tulburările de gândire

R: a, b.

56. Sursele de dificultate de ordin psihologic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a. stresul

b. anomalii ale căilor urinare

c. dezechilibrul metabolic

d. anxietatea

e. tulburările de gândire

R: a, d, e.

57. Oliguria:

a. apare în hemoragii abundente

b. apare în insuficienŃă circulatorie cu formare de edeme

c. apare în transpiraŃii abundente

d. reprezintă excreŃia urinei sub 500 ml/24h

e. reprezintă excreŃia urinei sub 1500ml/24h

R: a, b, c, d.

58. Anuria :

a. reprezintă excreŃia de urină peste 500 ml/24h

b. reprezintă lipsa de urină în vezică

c. apare în arsuri întinse

d. stări de şoc traumatic şi chirurgical

e. este acelaşi lucru cu polakiuria

R: b, c, d.

59. Anuria :

a. reprezintă excreŃia de urină peste 300 ml/24h

b. reprezintă lipsa de urină în vezică

c. apare în arsuri întinse



15

d. stări de şoc traumatic şi chirurgical

e. este acelaşi lucru cu nicturia

R: b, c, d.


a. soluŃia izotonică de NaCl

b. glucoză soluŃie izotonică 5%

c. supe şi compoturi

d. plasmă proaspăt congelată


R: a, b.


a. soluŃii de aminoacizi

b. emulsii de lipide

c. lactat de sodiu 1,9% soluŃie izotonică

d. soluŃie apoasă NaCl 9o/oo

e. glucoză soluŃie izotonică 5%

R: c, d, e.

62. Următoarele sunt căi de rehidratare a organismului:

a. orală

b. vaginală

c. rectală

d. perfuzia endovenoasă


R: a, c, d.



b. alimentaŃia -cantitatea şi calitatea alimentelor

c. educaŃia

d. stresul

e. anxietatea



16

R: a, b.

64. Factorii psihologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a elimina sunt:


b. anxietatea

c. educaŃia

d. stresul

e. emoŃiile puternice

R: b, d, e.


a. transparentă in cazul urinilor concentrate

b. culoare închisă în regim bogat in carne

c. culoare deschisă în regim bogat în carne

d. culoare deschisă in regim vegetarian

e. culoare închisă în regim vegetarian

R: b, d.


a. se determină imediat după emisie pentru că prin răcire se schimbă densitatea

b. este de 810-825

c. este de 80-120 la un regim mixt

d. temperatura mai mică sau mai mare modifică densitatea


R: a, d.

67. In conditii fiziologice culoarea scaunului la copilul mic :

a. este verde-brun închis în primele 2-3 zile după naştere şi se numeşte meconiu

b. nu se modifică în aspect şi culoare în funcŃie de alimentaŃie

c. este galben auriu la sugarul alimentat la sân

d. este negru la sugarul alimentat artificial

e. este brun la sugar după introducerea făinosului

R: a, c, e.



17

68. Sursele de dificultate de ordin fizic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a. alterarea mucoasei intestinale

b. diminuarea peristaltismului intestinal

c. lipsa de informaŃie

d. situaŃie de criză

e. stresul

R: a, b.

69. Sursele de dificultate de ordin psihologic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a. stresul

b. anomalii ale căilor urinare

c. dezechilibrul metabolic

d. anxietatea

e. diminuarea peristaltismului

R: a, d.

70. Oliguria:

a. apare în hemoragii abundente

b. apare în insuficienŃă circulatorie cu formare de edeme

c este acelaşi lucru cu polakiuria

d reprezintă excreŃia urinei sub 500 ml/24h

e. reprezintă excreŃia urinei sub 1500ml/24h

R: a, b, d.

71. Polakiuria:

a.este senzaŃia de micŃiune foarte frecventă

b. cantitatea de urină emisă este foarte mare

c. cantitatea de urină este foarte mică

d. este inversarea raportului dintre numărul de micŃiuni din timpul zilei cu cele din timpul nopŃii


R: a, c.

72. Disuria:



18

a. eliminarea urinii se face cu uşurinŃă

b. eliminarea urinii se face cu durere şi mare dificultate

c. apare în inflamaŃii acute ale uretrei

d. apare în stricturi ureterale


R: b, c, d.

73. Hematuria:

a. este acelaşi lucru cu disuria

b. este fiziologică

c. este prezenŃa sângelui în urină

d. este o urină uneori tulbure

e. este o urină cu aspect de spălătură de carne

R: c, d, e.

74. Factorii biologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a se mişca sunt:

a. cultura

b. dezvoltarea şi vârsta

c. constituŃia

d. capacităŃile fizice

e. emoŃiile

R: b, c, d.

75. Surse de dificultate de ordin fizic care determină imobilizare sunt:

a. alterarea centrilor nervoşi

b. alterarea integrităŃii aparatului locomotor

c. eşecul ,izolarea

d. cunoaşterea de sine

e. dezechilibre aşa cum ar fi durerea

R: a, b, e.

76. Surse de dificultate de ordin psihologic care determină imobilizarea sunt:

a. piedici ale mişcării

b. izolarea



19

c. tulburări de gândire

d. stres

e. lipsa cunoaşterii

R: c, d.

77. Pacientul poate avea următoarele poziŃii în pat:

a. poziŃie neutră

b. poziŃie pasivă

c. poziŃie forŃată

d. poziŃie activă


R: b, c, d.

78. PoziŃia forŃată poate fi:

a. determinată de afecŃiunea de bază

b.ca o reacŃie de apărare a organismului

c.ca o măsură terapeutică

d.ca o măsură profilactică


R: a, b, c, d.

79. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt adevărate?

a. nevoia de somn variază în funcŃie de vârstă

b. copilul, în timpul creşterii, are nevoie de mai multe ore de somn

c. o activitate fizică adecvată predispune individul la un somn regenerator

d. funcŃia veghe –somn este un proces sociologic

e. la vârstnic nevoia orelor de somn rămâne foarte mare

R: a, b, c.

80. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt false?







20


R: d, e.







R: a, b.

82. Care din următoarele afirmaŃii sunt adevărate?

a. letargia poate dura ore,zile,luni,ani

b. letargia este o hipersomnie,mai profundă

c. narcolepsia este necesitatea subită de somn

d. somnul modificat este o stare de lipsă de voie bună

e. oboseala este o stare de hipersomnie continuă

R: a, b, c.

83. Care din următoarele afirmaŃii sunt false?

a. letargia poate dura ore,zile,luni,ani

b. letargia este o hipersomnie,mai profundă

c. narcolepsia este necesitatea subită de somn

d. somnul modificat este o stare de lipsă de voie bună

e. oboseala este o stare de hipersomnie continuă

R: d, e.

84. Care din afirmaŃiile următoare referitoare la oboseală sunt false?

a. faŃa este palidă şi exprimă tristeŃe

b. pulsul este rar şi slab bătut

c. tegumentele sunt palide şi prezintă transpiraŃii reci

d. somnolenŃă nocturnă

e. vioiciune cu forŃa musculară păstrată

R: d, e.



21

85. Care din afirmaŃiile următoare referitoare la oboseală sunt adevărate?

a. faŃa este palidă şi exprimă tristeŃe

b. pulsul este rar şi slab bătut

c. tegumentele sunt palide şi prezintă transpiraŃii reci

d. somnolenŃă nocturnă

e. vioiciune cu forŃa musculară păstrată

R: a, b, c.

86. Factorii biologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt:

a. talia şi statura

b. vârsta

c. credinŃa

d. emoŃiile

e. cultura

R: a, b.

87. Factorii psihologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt:

a. credinŃa

b. emoŃiile

c. clima

d. statutul social

e. munca

R: a,b.


a. în timpul activităŃii musculare foarte intense temperatura corpului poate creşte

b. climatul umed şi cald determină creşterea temperaturii corporale

c. climatul umed şi rece determină creşterea temperaturii corporale

d. nou născutul şi copilul mic are o temperatură normală de 36,1-37,8

e. temperatura corpului este maximă dimineaŃa între orele 3-5 şi este minimă seara între orele 18-

23

R: a, b, d.



22




c. climatul umed şi rece determină creşterea temperaturii corporale

d. nou născutul şi copilul mic are o temperatură normală de 36,1-37,8

e. temperatura corpului este maximă dimineaŃa între orele 3-5 şi este minimă seara între orele 18-

23

R: c, e.


a. adultul are o temperatură de 36-37oC la nivelul cavităŃii axilare

b. ingestia de proteine în special ridică temperatura corpului

c. emoŃiile pot determina o creştere a temperaturii corporale

d. temperatura încăperii nu influenŃează temperatura corpului

e. cresterea temperaturii corpului peste 38 grade se numeste subfebrilitate

R: a, b, c.


a. subfebrilitatea este menŃinerea temperaturii corporale între 37,2-38oC

b. febra moderată este menŃinerea temperaturii corporale între 38-39oC

c. febra ridicată este menŃinerea temperaturii corporale între 39-40oC

d. febra ridicată este menŃinerea temperaturii corporale între 38-39oC

e. febra recurentă se întâlneşte după ora 20

R: a, b, c.

92. Care dintre afirmaŃiile următoare sunt adevărate?

a. hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 40oC

b. hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 38,5oC

c. frisoanele sunt contracŃii musculare puternice

d. piloerecŃia este creşterea temperaturii la nivel cutanat

e. sindromul febril este un grup de semne ce cuprinde: cefalee,tahicardie,sete,oligurie etc.

R: a, c, e.




23




d. temperatura încăperi nu influenŃează temperatura corpului

e. hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 38,5oC

R: a, b, c.


a. nou-născutul doarme 14-16 ore pe zi

b. adultul doarme 7-9 ore pe zi

c. vârstnicul doarme 9-13 ore pe zi

d. adolescentul doarme 9-13 ore pe zi

e. adultul doarme mai puŃin de 6 ore pe zi

R: a, b.


a. eritemul este o pată congestivă datorată vasodilataŃiei

b. crustele sunt leziuni elementare secundare, datorate uscării unei serozităŃi

c. acneea este o pustulă determinată de un agent patogen specific

d. intertrigo este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului

e. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităŃii tegumentelor

R: a, b, c.





d. papula este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului

e. veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase, superficiale,

din epiderm

R: a, b, c.


a. escoriaŃia este pierderea de substanŃă superficială apărută în urma unui traumatism



24

b. ulceraŃia este pierderea de substanŃă rezultând dintr-un proces patologic

c. papula este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului

d. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităŃii tegumentelor


R: a, b.


a. adultul are o temperatură de 36-37oC la nivelul cavităŃii axilare

b. ingestia de proteine în special ridică temperatura corpului


d. temperatura încăperii nu influenŃează temperatura corpului

e. hipotermia este scaderea temperaturii corpului sub 37 grade

R: d, e.






e. febra recurentă se întâlneşte după ora 20

R: d, e.

100. Care dintre afirmaŃiile următoare sunt false?

a. hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 40oC

b. hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 38,5oC

c. frisoanele sunt contracŃii musculare puternice

d. piloerecŃia este creşterea temperaturii la nivel cutanat

e. sindromul febril este un grup de semne ce cuprinde: cefalee,tahicardie,sete,oligurie etc.

R: b, d.







25

d. temperatura încăperi nu influenŃează temperatura corpului

e. hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 38,5oC

R: c, d


a. nou-născutul doarme 14-16 ore pe zi

b. adultul doarme 7-9 ore pe zi

c. vârstnicul doarme 9-13 ore pe zi

d. adolescentul doarme 9-13 ore pe zi


R: b, d.


a. eritemul este o pată congestivă datorată vasodilataŃiei

b .crustele sunt leziuni elementare secundare, datorate uscării unei serozităŃi

c. acneea este o pustulă determinată de un agent patogen specific

d. intertrigo este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului

e. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităŃii tegumentelor

R: d, e.





d. papula este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului

e. veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase, superficiale,

din epiderm

R: d, e.


a. escoriaŃia este pierderea de substanŃă superficială apărută în urma unui traumatism

b. ulceraŃia este pierderea de substanŃă rezultând dintr-un proces patologic

c. papula este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului

d. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităŃii tegumentelor



26


R: c, d, e.

106. Nursa asistă pacientul din proprie iniŃiativă în următoarele condiŃii:

a.pentru îngrijiri de confort

b.schimbă calea de administrare dacă este cazul

c.aplică tratamente bolnavului

d.colaboreaza cu alŃi specialişti din sectorul sanitar

e.anunŃa medicul pentru orice modificare semnificativă

R: a.

107. La indicaŃia medicului nursa:

a.observa evoluŃia bolnavului

b.colaborează cu alŃi specialişti din domeniul social

c.este alături de indivizi

d.aplică ingrijiri de confort

e.nici un răspuns nu este corect

R: a.

108. Flambarea:

a.este o metodă chimică

b.este o metodă biologică

c.constă în trecerea instrumentarului metalic prin flacără pînă la înroşire

d.se realizează la 160 grade Celsius

e.se realizează la 100 grade Celsius

R: c.

109. Sterilizarea cu ajutorul pupinelului se face:

a. la 100 grade Celsius timp de 4 ore

b. la 180 grade Celsius timp de 2 ore

c la 180 grade Celsius timp de 45 de minute

d. la 160 grade Celsius timp de 3 ore

e. la 170 grade Celsius timp de 2 ore

R: d.



27

110. Fierberea :

a. este o metodă mai puŃin sigură

b. este o metodă folosită frecvent ca mijloc de sterilizare

c. este o metodă sigură


e. este o metodă modernă

R: a.

111. Autoclavarea :

a. este sterilizarea prin căldură umedă cu vapori sub presiune

b. este folosită în lipsa altor metode mai sigure

c este o metodă nesigură


e. este folosită în lipsa unui alt mijloc de sterilizare

R: a.

112. Următoarele produse sunt antiseptice de suprafaŃă sub formă de pulbere:

a. apa oxigenată

b. tinctura de iod

c. septozolul

d. acidul boric

e. alcoolul rectificat

R: d.

113. Patul bolnavului trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

a.să fie construit din material lemnos uşor de incinerat

b.confortabil pentru odihna bolnavului

c.incomod pentru bolnav dar uşor de utilizat de către nursă

d.comod pentru bolnav dar dificil de utilizat de către nursă

e.nici un răspuns nu este corect

R: b.

114. Factorii biologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:



28

a.vârsta

b.cultura

c.religia

d.tensiunea arterială

e.statutul social

R: a.

115. Factorii psihologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:

a.activitatea fizică

b.cultura

c.emoŃiile

d.vârsta

e.clima

R: c.

116. Factorii sociologici care influenŃează nevoia de a bea şi a mânca sunt:

a.vârsta

b.emoŃiile

c.anxietatea

d.religia

e.activitatea fizică

R: d.

117. Surse de dificultate de ordin fizic în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt:

a.anxietate

b.stres

c.situaŃii de criză

d.religia

e.obstrucŃii, tumori, ştrangulări

R: e.


a.soluŃii cu lipide

b.glucoză soluŃie izotonică 5%



29

c.sânge integral

d.plasmă prospăt congelată

e.niciun răspuns nu este corect

R: b


a.soluŃii de aminoacizi

b.emulsiide lipide

c.lactat de sodiu 1,9% soluŃie izotonică

d.plasmă proaspătă congelată

e.tote răspunsurile sunt corecte

R: c.


a.alterarea mucoasei intestinale

b.alterarea mucoasei respiratorii

c.anxietatea

d.situaŃiile de criză

e.tulburările de gândire

R: a.


a.religia

b.alimentaŃia -cantitatea şi calitatea alimentelor

c.educaŃia

d.stresul

e.niciun răspuns

R: b.


a.transparentă in cazul urinilor concentrate

b. culoare închisă în regim vegetarian c.culoare

deschisă în regim bogat în carne

d.culoare deschisă in regim vegetarian



30


R: d


a.se determină imediat după emisie pentru că prin răcire se schimbă densitatea

b.este de 810-825

c.este de 80-120 la un regim mixt

d.temperatura mai mică sau mai mare nu modifică densitatea

e.toate răspunsurile sunt corecte

R: a.


a.religia

b.diminuarea peristaltismului intestinal

c.lipsa de informaŃie

d.situaŃie de criză

e.stresul

R: b.

125. Surse de dificultate de ordin psihologic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina

sunt:

a.stres

b.anomalii ale căilor urinare

c.dezechilibrul metabolic

d.vârsta

e.diminuarea peristaltismului

R: a.

126. Oliguria:

a.apare în hemoragii uşoare

b.apare în insuficienŃă circulatorie cu formare de edeme

c.este acelaşi lucru cu polakiuria

d.reprezintă excreŃia urinei sub 1000 ml/24h

e.reprezintă excreŃia urinei sub 1500ml/24h

R: b.



31

127. Polakiuria:

a.este senzaŃia de micŃiune foarte frecventă

b.cantitatea de urină emisă este foarte mare

c.urina este colorată roşu

d.este inversare raportului dintre numărul de micŃiuni din timpul zilei cu cele din timpul nopŃii


R: a.

128. Disuria:

a.eliminarea urinii se face cu uşurinŃă

b.eliminarea urinii se face cu durere şi mare dificultate

c.este acelaşi lucru cu polachiuria

d.apare în perioade de stres

e.toate răspunsurile sunt corecte

R: b.

129. Hematuria macroscopică:

a.este acelaşi lucru cu disuria

b.este fiziologică

c.este prezenŃa sângelui în urină

d.este o urină limpede

e.este o urină cu aspect de zaŃ de cafea

R: c.

130. Care din următoarele afirmaŃii este adevărată:

a.adultul are o temperatură de 36-37oC la nivelul cavităŃii axilare

b.ingestia de proteine în special nu ridică temperatura corpului

c.emoŃiile nu pot determina o creştere a temperaturii corporale

d.temperatura încăperi nu influenŃează temperatura corpului


R: a.

131. Următoarele afirmaŃii sunt adevărate:



32

a.subfebrilitatea este menŃinerea temperaturii corporale între 36,2-37oC

b.febra moderată este menŃinerea temperaturii corporale între 38,7-41oC

c.febra ridicată este menŃinerea temperaturii corporale între 39-40oC


e.febra recurentă se întâlneşte după ora 20

R: c

132. AfirmaŃiile următoare sunt adevărate:

a.hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 40oC

b.hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 38,5oC

c.frisoanele sunt contracŃii musculaturii netede

d.piloerecŃia este creşterea temperaturii la nivel cutanat

e.sindromul febril este o afecŃiune infecŃioasă

R: a


a.în timpul activităŃii musculare foarte intense temperatura corpului nu poate creşte

b.climatul umed şi cald nu determină creşterea temperaturii corporale

c.emoŃiile pot determina o creştere a temperaturii corporale

d.temperatura încăperi nu influenŃează temperatura corpului

e.hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 38,5oC

R: c.

134. Următoarele afirmaŃii sunt adevărate:

a.nou-născutul doarme 14-16 ore pe zi

b.adultul doarme 7-9 ore pe zi

c.vârstnicul doarme 9-13 ore pe zi

d.adolescentul doarme 8-9 ore pe zi

e.adultul doarme mai puŃin de 6 ore pe zi

R: b.

135. Următoarele afirmaŃii sunt adevatate:

a.eritemul este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului

b.crustele sunt leziuni elementare secundare, datorate uscării unei serozităŃi



33

c.acneea este o pată congestivă datorată vasodilataŃiei

d.intertrigo este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului

e.crustele sunt întreruperi liniare ale continuităŃii tegumentelor

R: b.


a.subfebrilitatea este menŃinerea temperaturii corporale între 36,2-37oC

b.febra moderată este menŃinerea temperaturii corporale între 37-38oC

c.febra ridicată este menŃinerea temperaturii corporale între 39-40oC

d.papula este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului

e.veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase, superficiale,

din epiderm

R: c.


a.escoriaŃia este pierderea de substanŃă superficială apărută în urma unui traumatism

b.ulceraŃia este acumularea de lichid în Ńesuturi

c.papula este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului

d.crustele sunt întreruperi liniare ale continuităŃii tegumentelor

e.adultul doarme mai puŃin de 6 ore pe zi

R: a.

138. Pustula este:

a.dilatare permanentă a unui mic vas de sânge

b.acumulare de lichid seros în Ńesuturi

c.abces minuscul la suprafaŃa tegumentului, localizat la suprafaŃa firului de păr

d.ridicătură circumscrisă şi solidă

e.pată congestivă datorată vasodilataŃiei

R: c

139. Intertrigo este:

a.infecŃie specifică foliculului pilosebaceu

b.leuco-melano-dermită de natură neuroendocrină

c.micoză cutanată situată la nivelul plicilor



34

d.pustulă determinată de un agent patogen


R: c

140. Alopecia este:

a.afecŃiune a plexurilor venoase

b.pierdere de substanŃă profundă în urma unui proces patologic

c.lipsa parŃială sau a părului

d.pată congestivă de la nivelul pielii


R: c.

141. Aportul alimentar este guvernat de 3 senzatii: a. foame b. hipoglicemie c. apetit d. hiperglicemie e. satietate

R: a, c, e. 142. Enzima glicolitica din sucul gastric:

a. digera amidonul pana la maltoza si glucoza b. se numeste amilaza c. digera celuloza pana la maltoza d. desface dizaharidele in monozaharide e. sucul gastric nu contine enzime glicolitice

R: e. 143. Zona precordiala poate fi sediul unei dureri cu origine:

a. coronariana b. pleurala c. digestiva d. apendiculara e. anexiala

R: a, b, c. 144. Caracteristicile durerii coronariene sunt:

a. sediu retrosternal sau precordial b. sediu in hipocondrul drept c. iradiere tipica spre umarul stang d. caracter constrictiv e. se amelioreaza dupa adinistrarea de nitroglicerina sublingual



35

R: a, c, d, e. 145. Interventiile nursing in cazul unui pacient cu durere precordiala se refera la:

a. monitorizarea functiilor vitale b. monitorizarea temperaturii c. monitorizarea ECG d. realizarea unui acces venos periferic e. efectuarea unui test de efort imediat

R: a, c, d. 146. Circumstantele de aparitie a durerii din sindromul coronarian pot fi:

a. paroxistic b. in timpul unui efort fizic c. in repaus d. nu au legatura cu activitatea fizica desfasurata e. in timpul zilei intotdeauna

R: a, b, c. 147. Dispneea:

a. este o tulburare de absorbtie a lipidelor b. este o tulburare a digestiei c. poate fi paroxistica d. poate fi prezenta in afectiuni cardiace e. poate fi un simptom al unei afectiuni respiratorii

R: c, d, e. 148. Nivelul de dependenta:

a. se numeste si indice de gravitate al dependentei b. orienteaza nursa asupra metodelor de interventie c. este un instrument de evaluare a ingrijirilor specifice nursing d. este calificativul cu care se noteaza activitatea desfasurata de catre nursa e. este comportamentul inadecvat al individului pentru satisfacerea unei nevoi

R: a, b, c. 149. Au dreptul sa ia decizii personale cu privire la ingrijirea propriei sanatati persoanele:

a. care au implinit 14 ani b. care au interdictie judecatoreasca c. care au implinit 18 ani d. parintii sau tutorii legali in cazul minorilor e. casatorite, de 16 ani (fetele) sau de 17 ani (baietii)

R: c, d, e. 150. Asistentul medical are obligatia de a lua consimtamantul de la urmatoarele persoane:

a. pacient constient si cu discernamant critic b. rudele de gradul 1 ale unui pacient inconstient



36

c. rudele unui pacient in stare grava, inconstient d. rudele de gradul 1 ale unui pacient constient e. rudele de gradul 2 care insotesc un pacient fara discernamant critic.

R: a, b. 151. Administrarea medicamentelor pe cale rectală: ocoleşte sistemul venei porte; se indică pentru a evita trecerea medicamentelor prin ficat; nu se indica la pacienŃii cu intoleranŃă gastrică; este contraindicată la bolnavii cu tulburări de deglutiŃie; determină iritaŃia mucoasei gastrice. R: a, b. 152. Supozitoarele utilizate cu scop purgativ: au acŃiune generală sunt cele cu efedrină, antibiotice au ca materie de bază untul de cacao se introduc în rect, fără nici o pregătire prealabilă a bolnavului sunt formate din gelatină cu glicerină sau glicerină cu stearină R: d, e. 153. Accesul venos periferic se poate realiza la următoarele nivele: venele feŃei dorsale ale mâinii vena medio-cefalică vena subclaviculară vena jugulară internă venele de la plica cotului R: a, b, e. 154. Abordul vascular este folosit de regulă pentru atingerea următoarelor obiective: a. efectuarea masajului cardiac intern b. recoltarea de probe biologice c. administrarea medicamentelor d. reumplere volemică e. reechilibrare electrolitică şi acido-bazică R: b, c, d, e. 155. Materialele necesare abordului venos periferic percutan sunt: a. tensiometru b. garou c. stetoscop d. ace de puncŃie venoasă e. soluŃie antispastică R: b, d, e.



37

156. Care din următoarele manevre aparŃin tehnicii puncŃiei venoase periferice ? a. se montează garoul b. se dezinfectează zona c. se abordează vena tangenŃial avansând progresiv în profunzime pe traiectul venos d. se abordează vena în aval de focarele de fractură e. mandrenul odată scos, se poate introduce înapoi dacă este nevoie R: a, b, c. 157. Accidentele abordului venos periferic pot fi: a. pneumotoraxul b. hemoragiile intratoracice prin lezarea arterei subclavie c. extravazarea fluidului d. perforaŃia venei cu hematom la locul puncŃiei e. flebita de cateter R: c, d, e. 158. Badijonările: a. reprezintă o formă de aplicare locală a unor medicamente lichide pe suprafaŃa tegumentelor b. se efectuează folosind tampoane de vată montate pe pense hemostatice, înmuiate în substanŃă

medicamentoasă lichidă c. tamponul se cufundă în borcanul cu medicament d. tamponul se poate utiliza de mai multe ori e. se utilizează pentru dezinfecŃia tegumentelor R: a, b, e. 159. Alegerea căii de administrare a injecŃiilor depinde de: a. experienŃa asistentului medical b. scopul injecŃiei c. compatibilitatea Ńesuturilor organismului cu substanŃa injectată d. preferinŃele pacientului e. nici un răspuns corect R: b, c. 160. Se va alege calea subcutanată în cazul substanŃelor: a. cu densitate mare b. care nu provoacă iritaŃia Ńesutului celular subcutanat c. hiperosmolare d. uşor resorbabile e. care provoacă lipoliza Ńesutului adipos subcutanat R: b, d. 161. Se va alege calea intramusculară în cazul substanŃelor: a. cu densitate mică b. hiperosmolare c. cu densitate mare



38

d. uleioase e. al căror efect urmărit trebuie să se instaleze în decurs de 3-10 minute R: c, d, e. 162. Se va utiliza calea intravenoasă în cazurile în care: a. se aşteaptă un efect lent instalat b. se aşteaptă o acŃiune promptă sau foarte rapidă a medicamentului c. medicamentul este o soluŃie hipertonă d. este necesară perfuzarea soluŃiilor pentru reechilibrare volemică e. se indică clismă medicamentoasă R: b, d. 163. InjecŃiile intradermice: a. se aplica foarte frecvent b. se utilizează mai mult cu scop explorator c. se indică în cazurile de extremă urgenŃă d. se indică mai ales la copii e. se efectuează doar la bătrâni R: b. 164. Avantajele administrării medicamentelor sub formă de injecŃii sunt: a. absorbŃia este uşoară şi efectul se instalează rapic b. dozajul nu este precis, absorbŃia fiind influenŃată de starea tubului digestiv c. medicamentele sunt distruse de enzimele intestinale d. se pot administra medicamente atunci când calea orală este contraindicată e. nici un răspuns corect R: a, d. 165. SubstanŃele injectabile: a. pot fi soluŃii apoase, uleioase sau suspensii b. se găsesc introduse în fiole sterile de sticlă, închise ermetic c. se găsesc în flacoane închise cu dopuri de cauciuc d. pot fi administrate şi pe cale orală e. sunt de regulă iritante venos R: a, b, c. 166. Indiferent de felul injecŃiilor, pregătirea şi administrarea lor trebuie să respecte următoarele reguli: a. verificarea soluŃiilor de injectat b. seringile pot fi încărcate şi fără ac, introducând amboul direct în soluŃie c. injectarea conŃinutului seringilor poate fi efectuată timp de 48 de ore d. dezinfectarea locului puncŃiei e. pulberile injectabile se dizolvă în prealabil cu lichidul de dizolvare R: a, d, e.



39

167. Incidentele şi accidentele întâlnite în cazul injecŃiilor intradermice sunt: a. aspectul caracteristic de coajă de portocală b. lipotimie sau şoc c. necroza tegumentului d. flebită e. embolie R: b, c. 168. InjecŃiile intradermice: a. au scop explorator şi anesteziant b. se efectuează în regiuni cutanate bogate în foliculi piloşi c. se efectuează pe faŃa antero-internă a antebraŃului d. produc la locul de puncŃie aspectul de coajă de portocală e. se efectuează subcutanat R: c, d. 169. InjecŃiile subcutanate: a. se efectuează cu seringi de 0,5-1 ml b. se efectuează cu ac hipotermic, ascuŃit, cu tăietură lungă c. utilizează soluŃii uleioase, de obicei d. se folosesc pentru a administra bismutul, mercurul, iodul e. pot produce durere violentă la locul injecŃiei R: b, e. 170. Pentru injecŃiile intramusculare: a. se utilizează ace scurte şi subŃiri b. pacientul trebuie aşezat în decubit dorsal c. se utilizează seringi obişnuite d. pacientul poate fi aşezat în decubit lateral e. bolnavul poate fi aşezat în poziŃie şezând R: c, d, e. 171. AcŃiunea medicamentelor asupra organismului depinde de: a. structura lor chimică b. doza administrată c. calea de administrare d. starea generală a pacientului e. nici un răspuns corect R: a, b, c. 172. Doza terapeutică reprezintă: a. doza utilizată pentru obŃinerea efectului terapeutic dorit, fără a produce efecte toxice asupra

organismului b. doza cea mai mare suportată de organism, fără să apară efecte toxice c. doza care provoacă o reacŃie toxică, periculoasă pentru organism



40

d. doza care este acceptată de către pacient e. cea mai mică doză care produce un efect R: a. 173. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt adevărate? a. aparatul este o mică farmacie care satisface situaŃiile neprevăzute şi de urgenŃă dintr-o secŃie b. aparatul este o farmacie care satisface necesarul de medicamente dintr-o secŃie c. aparatul este administrat de către asistenta şefă d. aparatul trebuie să fie plasat într-o cameră uscată e. aparatul trebuie să fie ferit de razele solare directe R: a, c, d, e. 174. Care dintre următoarele afirmaŃii reprezintă reguli generale de administrare a medicamentelor? a. identificarea medicamentelor administrate b. schimbarea medicamentului prescris cu unul asemănător dacă nu este acceptat de bolnav c. prelungirea intervalelor de administrare a medicamentelor atunci când asistenta crede că este necesar d. evitarea incompatibilităŃilor de medicamente e. schimbarea căii de administrare atunci când asistenta consideră că este necesar R: d. 175. Asistenta medicală informează medicul în următoarele situaŃii: a. după fiecare administrare injectabilă a medicamentelor b. nerespectarea căilor de administrare c. schimbarea dozajului unui medicament d. nu este obligată să facă acest lucru e. la terminarea programului de lucru R: b, c. 176. Introducerea medicamentelor în organism se poate face: a. pe cale bucală b. parenteral c. prin mucoasa respiratorie d. prin clismă e. nici un răspuns corect R: a, b, c, d. 177. AplicaŃiile terapeutice de frig: a. regenerează musculatura epuizată indiferent cât timp se aplică b. produce vasoconstricŃie tegumentară c. scade excitabilitatea nervilor periferici d. creşte excitabilitatea nervilor periferici e. sunt indicate în hipotermie R: b, c.



41

178. Căldura are o acŃiune: a. stimulantă b. antispastică c. hipertensivă d. hipotensivă e. hipotermică R: a, b, d. 179. Aplicarea frigului sub formă umedă se realizează prin: a. pungă cu gheaŃă b. aparate răcitoare c. împachetări d. comprese e. aerosoli R: c, d. 180. Împachetările reci: a. se aplică în stările febrile la pacienŃii cu stare generală gravă b. au efect stimulant şi reglator al circulaŃiei c. se indică în tulburările uşoare de respiraŃie şi de circulaŃie d. în caz de hiperpirexie trebuie schimbate din 5 în 5 minute e. sunt indicate în hipotermie R: b, c, d. 181. ContraindicaŃiile administrării medicamentelor pe cale orală sunt: a. refuzul bolnavului b. medicamentul este iritant gastric c. comă d. medicamentul se resoarbe pe cale digestivă e. vărsături incoercibile R: a, b, c, e. 182. Medicamentele cu efect local, administrate per os: a. ocolesc sistemul venei porte b. sunt iritante pe mucoasa gastro-intestinală c. excită peristaltismul intestinal d. favorizează cicatrizarea ulceraŃiilor e. se pot administra şi la pacientul comatos R: c, d. 183. Medicamentele cu efect general, administrate per os sunt: a. antibioticele, calmantele, anestezicele generale b. antiastmaticele, antihipertensivele c. purgativele d. apele minerale alcaline



42

e. uleiul de ricin R: a, b. 184. Se administrează per os sub formă de picături: a. lichidele amare sau cu gust dezagreabil, diluate b. medicamentele cu bază de gelatină c. decocturile d. tincturile e. ceaiurile R: a, d. 185. AdministraŃi mai multe medicamente deodată prin amestecarea soluŃiilor în acelaşi pahar: a. pentru a simplifica munca asistentei b. pentru a inactiva anumite medicamente c. Ńinând cont de incompatibilităŃile de asociere la administrare d. clorura de calciu şi codeina fosforică totdeauna într-un pahar gradat e. pentru a modifica gustul acestora R: a, c. 186. În ce ordine veŃi administra medicamentele următoare la pacientul dumneavoastră? a. ampicilină 1 capsulă p.o., algocalmin şi no-spa căte 1 fiolă i.m., diclofenac 1 supozitor i.r. b. diclofenac 1 supozitor i.r., algocalmin 1 fiolă i.m., ampicilină 1 capsulă p.o., no-spa 1 fiolă i.m. c. no-spa 1 fiolă i.m., algocalmin 1 fiolă i.m., diclofenac 1 supozitor i.r., ampicilină 1 capsulă p.o. d. ampicilină 1 capsulă p.o., diclofenac 1 supozitor i.r., algocalmin şi no-spa câte 1 fiolă i.m. e. nu este importantă ordinea administrării lor R: a. 187. Orarul de administrare a medicamentelor trebuie să Ńină cont de: a. alimentaŃia bolnavilor b. modul de reacŃie al bolnavului şi de apariŃia unor efecte secundare c. somnul bolnavului d. numărul de bolnavi din salon e. nici un răspuns nu este corect R: a, b, c. 188. Cum se poate administra unui copil de 3 luni ampicilina? a. sub formă de soluŃie, per os b. sub formă de capsule, per os c. sub formă de comprimate, per os d. sub formă de capsule, după ce s-au deschis în prealabil şi s-a amestecat dizolvat pulberea cu apă fiartă şi răcită

e. sub formă de supozitoare, intrarectal R: a.



43

189. Respectarea dozelor prescrise de către medic presupune: a. dozele prescrise vor fi verificate odată cu identificarea medicamentelor b. verificarea dozelor notate în F.O. cu cele din condicile de predare şi cu adnotările asistentei de la vizită c. solicitarea de lămuriri suplimentare de la medic, înainte de administrarea dozei respective d. asistenta nu trebuie să verifice dozele e. nu este întotdeauna obligatorie R: a, b, c. 190. Bolnav de 46 de ani acuză durere retrosternală cu caracter constrictiv, dispnee, transpiraŃii abundente, anxietate. Nu doreşte să vorbească, răspunde cu dificultate la întrebările puse de către asistentă. Diagnosticele nursing sunt: a. problemă de a dormi şi a se odihni dată de agitaŃie şi manifestată prin anxietate b. problemă de a avea o bună circlaŃie cauzată de durerea toracică şi manifestată prin dispnee c. problemă de a respira şi a avea o bună circulaŃie cauzată de un infarct miocardic şi manifestată prin

durere retrosternală, dispnee, transpiraŃii abundente d. problemă de a comunica dată de anxietate şi manifestată prin faptul că nu vorbeşte e. problemă de eliminare dată de boală şi manifestată prin durere R: c. 191. În cazul de mai sus veŃi proceda în modul următor: a. aşezati pacientul în decubit lateral stânga, îi explicaŃi faptul că trebuie să stea liniştit şi îi administraŃi

oxigen b. aşezaŃi pacientul în poziŃie şezând, îi administraŃi oxigen şi nitroglicerină 1 cpr. Sublingual c. administraŃi 1 cpr. De diezepam şi după ce se linişteşte bolnavul îi efectuaŃi o ECG d. aşezaŃi bolnavul în poziŃie şezând, îi administraŃi oxigen, realizaŃi un acces venos, efectuaŃi ECG şi

anunŃaŃi medicul e. administraŃi antialgic (Piafen) R: d. 192. Copil de 12 ani tuşeşte frecvent, cu expectoraŃie muco-purulentă redusă, nu se poate odihni. La orele 17 prezintă o temperatură de 39 de grade. Ce îngrijiri nursing aplicaŃi? a. administraŃi codeină pentru a inhiba tusea şi diazepam pentru a se putea odihni b. efectuaŃi manevre pentru mobilizarea secreŃiilor traheo-bronşice c. administraŃi expectorante d. administraŃi antitermice (Paracetamol, Algocalmin) e. informaŃi medicul despre această situaŃie R: b, e. 193. Diagnosticele nursing ce se pot formula în cazul prezentat anterior sunt: a. problemă de a respira cauzată de o afecŃiune pulmonară şi manifestată prin tuse cu expectoraŃie muco-

purulentă b. problemă de a dormi dată de tuse şi manifestată prin tuse cu expectoraŃie muco-purulentă c. problemă de a elimina cauzată de o afecŃiune traheo-bronşică şi manifestată prin tuse cu expectoraŃie

muco-purulentă



44

d. problemă de a-şi menŃine temperatura corpului constantă cauzată de boala pulmonară şi manifestată prin febră

e. problemă de a dormi şi a se odihni dată de tuse şi manifestată prin imposibilitatea de a se odihni R: c, d, e. 194. Procesul nursing cuprinde următoarele etape: a. aplicarea intervenŃiilor nursing b. stabilirea diagnosticelor medicale c. culegerea datelor d. alcătuirea planului nursing e. stabilirea tratamentului medicamentos ce urmează să se administreze R: a, c, d. 195. Culegerea datelor: a. reprezintă prima etapă în cadrul procesului nursing b. se realizează efectuând anamneza bolnavului c. cuprinde stabilirea diagnosticelor nursing d. se realizează întrebând medicul ce s-a întâmplat cu pacientul respectiv e. reprezintă ultima etapă a procesului nursing R:a, b. 196. Antecedentele heredo-colaterale: a. se obŃin din anamneza pacientului b. reprezintă afecŃiunile de care au suferit rudele de gradul 1 al pacientului c. nu sunt importante în stabilirea diagnosticelor nursing d. nu sunt importante decât atunci când pacientul este grav e. se pot afla doar de la aparŃinători R: a. 197. Antecedentele personale patologice: a. sunt semnificative pentru un pacient vârstnic b. sunt semnificative doar dacă pacientul este grav c. nu se pot obŃine decât de la pacient d. reprezintă afecŃiunile de care a suferit pacientul până in prezent e. sunt totdeauna legate de boala actuală R: d. 198. Identificarea pacientului se poate realiza cu: a. buletinul sau cartea de identitate b. carnetul de asigurat c. certificatul de naştere d. orice document în care sunt consemnate numele şi prenumele pacientului, CNP-ul şi domiciliul

acestuia e. adeverinŃa de salariat



45

R: a. 199. DiferenŃele existente între diagnosticul nursing şi diagnosticul medical sunt: a. diagnosticul nursing e stabilit de nursă, iar cel medical de către medic b. diagnosticul nursing este unul de îngrijire, iar cel medical de boală c. diagnosticele nursing pot fi mai multe d. diagnosticul nursing este specific unui pacient e. nici unul dintre răspunsuri nu este corect R: b, d. 200. Sursele de dificultate ale dependenŃei au următoarele caracteristici: a. reprezintă cauza dependenŃei b. nursa nu poate interveni asupra sursei de dificultate c. nursa nu poate interveni asupra dificultăŃilor cu caracter independent d. factorii de ordin fizic sunt obstacole intrinseci organismului e. obstacolele de natură intrinsecă aparŃin individului însăşi R: a, c, e. 201. Locul de elecŃie pentru injecŃia intramusculară este: a. regiunea supero-externă a muşchilor fesieri b. regiunea infero-externă a muşchilor fesieri c. muşchii laterali ai coapsei, în porŃiunea mijlocie d. musculatura anterioară a coapsei, sub triunghiul Scarpa e. musculatura anterioară a coapsei, deasupra triunghiului Scarpa R: a, c, d. 202. MenŃinerea sănătăŃii copilului în condiŃii optime se realizează: a. internând copilul în spital b. stabilind legătura cu copilul şi familia acestuia c. tratând copilul la domiciliu d. nu este nevoie să se discute cu copilul e. nu se complimentează copilul R: b. 203. În procesul nursing adresat copilului: a. încercaŃi să obŃineŃi încrederea membrilor familiei b. membrii familiei nu sunt acceptaŃi în preajma copiilor c. procesul nursing nu se adresează membrilor familiei d. nu sunt necesare informaŃii privind copiii e. membrii familiei sunt informaŃi despre starea copilului R: a. 204. Culegerea datelor în procesul nursing adresat copilului: a. se realizează prin obŃinerea încrederii membrilor familiei b. nu interesează condiŃiile de locuit



46

c. nu include examinarea sistemelor şi aparatelor d. se realizează folosind un limbaj simplu e. se referă la dezvoltarea corespunzătoare vârstei R: e. 205. Diagnosticul nursing pentru perioada copilăriei: a. trebuie să descrie stilul de viaŃă al părinŃilor b. trebuie să identifice factorii de stres din familie c. trebuie să cuprindă problemele actuale de sănătate ale copilului d. se referă la percepŃia stării de sănătate e. include şi situaŃia financiară R: c. 206. Caracteristicile respiraŃiei în diagnosticul de alterare a temperaturii la copil sunt: a. ritm regulat b. dispnee absentă c. respiraŃie Cheyne-Stockes d. folosirea muşchilor accesori e. nu sunt modificări respiratorii R: d. 207. Factorii de risc pentru alterarea temperaturii la copil sunt: a. prematuritatea b. activitatea lentă c. respiraŃiile rapide d. vârstă mare e. absenŃa tulburărilor metabolice R: a. 208. Vârsta copilului ca factor de risc pentru alterarea teperaturii are următorul aspect: a. pentru vârstă mică este risc mare b. pentru vârstă mică este risc mic c. pentru vârstă mare este risc mare d. între vârstă şi risc există un raport direct proporŃional e. nu există relaŃie între vârstă şi risc R: a. 209. La copil în caz de febră se administrează: a. alimente bogate în lipide b. alimente solide c. apă cu sare d. lichide cu aport caloric crescut e. lichide simple R: d.



47

210. Cea mai bună metodă de apreciere a hidratării pentru copii şi adolescenŃi este: a. agitaŃia b. aspectul tegumentului c. densitatea urinei d. greutatea cu 10% mai mare decât la internare e. apetitul R: c. 211. Termoreglarea ineficientă la copil se poate asocia cu: a. boli renale b. intoxicaŃii medicamentoase c. boli osoase d. boli autoimune e. boli hematologice R: b. 212. Culegerea datelor referitoare la hipertermia copilului include: a. istoricul bolii prezente b. vârsta copilului c. condiŃii patologice ce duc la deshidratare d. contactul cu boli infecŃioase e. nici un răspuns corect R: a, b, c, d. 213. Pentru evaluarea eficienŃei intervenŃiei nursing în caz de febră la copil se monitorizează: a. frecvenŃa şi ritmul cardiac b. tensiunea arterială c. frecvenŃa respiraŃiilor d. nivelul de conştienŃă e. apetitul R: a, b, c, d. 214. Semnele de deshidratare la sugar sunt: a. fontanela bombată b. fontanela deprimată c. oliguria d. persistenŃa pliului cutanat e. mucoase umede R: b, c, d. 215. Semnele vitale monitorizate în procesul nursing la copil sunt evaluate: a. la interval de 12 ore b. la interval de 4 ore sau mai des la nevoie c. numai la nevoie



48

d. temperatura se verifică de 2 ori pe zi e. la solicitarea medicului R: b. 216. Pentru a evalua creşterea ponderală la copilul cu tulburări de nutriŃie: a. calculaŃi necesarul energetic b. măsuraŃi diureza copilului în fiecare dimineaŃă c. oferiŃi copilului alimentele fierte şi pasate d. copilului de 4 luni I se oferă alimente solide înainte de biberon e. cântăriŃi copilul în fiecare dimineaŃă, înainte de mese R: e. 217. Tipurile de diagnostic nursing sunt: a. diagnosticul medical b. diagnosticul de boală c. diagnosticul actual d. diagnosticul potenŃial e. diagnosticul posibil R: c, d, e. 218. Caracteristicile diagnosticului nursing: a. este specific unui pacient b. nu Ńine cont de factorii cauzali ai problemelor de sănătate c. orientează medicul către diagnosticul medical d. face dificilă comunicarea asistentei cu ceilalŃi membri ai echipei de sănătate e. este greoi şi imprecis R: a. 219. Evaluarea intervenŃiilor nursing cuprinde: a. stabilirea criteriilor de evaluare b. evaluarea atingewrii obiectivelor c. identificarea factorilor care afectează atingerea obiectivelor d. aplicarea intervenŃiilor e. culegerea şi interpretarea datelor R: a, b, c. 220. Planificarea intervenŃiilor nursing cuprinde: a. stabilirea obiectivelor b. enunŃarea diagnosticelor nursing c. stabilirea priorităŃilor d. alegerea strategiilor e. nici un răspuns corect R: a, c, d.



49

221. Accidentele transfuzionale şi posttransfuzionale sunt: a. incompatibilitate de grup O, A, B. b. pneumotorax c. tamponadă cardiacă d. hemoliză intravasculară e. nici un răspuns corect R: a, d. 222. Căile de hidratare a organismului sunt: a. orală b. intradermică c. perfuzia endovenoasă d. inhalatorie e. toate căile de administrare a medicamentelor sunt şi căi de hidratare şi mineralizare a organismului R: a, c. 223. SoluŃiile cristaloide utilizate pentru hidratarea şi mineralizarea organismului sunt: a. soluŃia izotonă de NaCl b. soluŃia Ringer c. Dextranul 70 d. Dextranul 40 e. Plasma uscată R: a, b. 224. SoluŃiile coloide utilizate pentru reechilibrarea volemică sunt: a. soluŃia hipertonă de glucoză b. soluŃia Ringer c. Dextranul 70 d. SoluŃia de bicarbonat de sodiu 1,4% e. Serul fiziologic R: c. 225. Toracocenteza: a. este stabilirea unei legături cavitatea pleurală şi mediul exterior prin intermediul unui ac de puncŃie b. are scop explorator c. are scop evacuator d. stabileşte o legătură între cavitatea pericardică şi mediul exterior prin intermediul unui ac de puncŃie e. poate determina pneumotorax R: a, b, c, e. 226. PuncŃia pericardică: a. înseamnă pătrunderea cu un ac în cavităŃile cordului b. reprezintă pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală c. este legătura stabilită printr-un ac de puncŃie între cavitatea peritoneală şi exterior d. este pătrunderea cu un ac în cavitatea pericardică



50

e. stabileşte legătura între cavitatea pericardică şi atriul drept R: d. 227. Paracenteza: a. se numeşte şi puncŃie peritoneală b. este o metodă de tratament în ascitele masive c. se contraindică la bolnavii cu ascită d. stabileşte o legătură între cavitatea peritoneală şi un organ cavitar intraabdominal e. este pătrunderea cu un ac de puncŃie într-un organ cavitar intraabdominal R: a, b. 228. In timpul puncŃiei peritoneale, asistenta are următorul rol: a. pătrunde cu trocarul în caitatea peritoneală b. izolează locul puncŃiei cu un câmp steril c. efectuează o mică incizie prin piele cu bisturiul d. recoltează probe sterile de laborator e. reevaluează pacientul din 20 în 20 de minute R: b, d. 229. Accidentele paracentezei sunt: a. colaps b. hipertensiune arterială c. hemoragie internă d. hipertensiune arterială e. şoc anafilactic R: a, c. 230. Ingrijirea bolnavului după puncŃia peritoneală constă în: a. monitorizarea permanentă a bolnavului b. aşezarea în poziŃie de decubit ventral c. aşezarea în poziŃie şezând d. plimbarea bolnavului prin salon în primele 30 de minute după puncŃie e. administrarea de antialgice R: a 231. Independent de felul şi natura instrumentelor, ele trebuie să corespundă unor criterii generale, comune

tuturor sondelor, astfel: a. vârful sondelor trebuie să fie ascuŃit pentru a putea să pătrundă uşor b. sondele nu se sterilizează deoarece se deteriorează c. suprafaŃa sondelor trebuie să fie perfect netedă d. materialul in care este confecŃionat trebuie să fie moale e. suprafaŃa sondelor trebuie să prezinte asperităŃi R: c.



51

232. Spălătura gastrică pe sonda nazogastrică se poate efectua: a. la bolnavii comatoşi b. la bolnavii comatoşi, după asigurarea căilor respiratorii c. la bolnavii conştienŃi d. la bolnavii cu fractură de bază de craniu e. la bolnavii cu traumatisme faciale grave R: b, c. 233. Accidentele care pot surveni în cazul spălăturii gastrice sunt: a. pătrunderea sondei în calea aeriană b. perforaŃia intestinului subŃire c. pneumotorax d. tamponadă cardiacă e. pătrunderea sondei în stomac R: a. 234. Tubajul duodenal: a. se poate efectua cu o sondă nazogastrică b. permite o apreciere a funcŃiei căilor biliare extrahepatice c. se execută pentru a decomprima distensia gastrică d. se efectuează cu scopul de a realiza spălătură gastrică e. se efectuează pentru a opri o hemoragie digestivă superioară R: b. 235. Sondajul vezical: a. este indicat în retenŃia acută de urină b. reprezintă introducerea sondei vezicale în uretră c. se efectuează cu bolnavul în decubit lateral stâng d. nu necesită măsuri riguroase de asepsie e. este contraindicat la femeia gravidă R: a. 236. Diagnosticele medicale asociate întâlnite la adolescent datorită încrederii de a fi invulnerabilpot fi: a. politraumatism b. intoxicaŃie acută etanolică c. traumatism cranio-cerebral sever d. fractură de coloană vertebrală cervicală e. nici un răspuns corect R: a, b, c, d. 237. Factorii care favorizează apariŃia unui conflict între adolescent şi părinŃi sunt: a. incapacitatea familiei de a comunica cu adolescentul b. comunicare eficientă între familie şi adolescent c. capacitatea familiei de a recunoaşte şi a ajuta adolescentul la nevoie d. absenŃa stresului financiar



52

e. capacitatea familiei de a rezolva conflictele cu adolescentul R: a. 238. Factorii de risc în apariŃia conflictului decizional datorat folosirii drogurilor în perioada adolescenŃei

sunt: a. accesul la medicamente b. încrederea de a fi invulnerabil c. libertatea şi independenŃa excesivă a adolescentului, acordată de către familie d. conştientizarea efectelor nocive date de consumul de droguri şi alcool e. autoevaluare adecvată R: a, b, c. 239. Etapele sexualizării sunt: a. structuralizarea sexului genetic b. formarea gonadei c. formarea organelor genitale interne şi externe d. sexualizarea neuro-comportamentală e. nici una dintre ele nu reprezintă etape ale sexualizării R: a, b, c, d 240. Factorii implicaŃi în variabilitatea în timp a apariŃiei pubertăŃii sunt: a. factorii emoŃionali b. clima c. factorii socio-economici d. efortul fizic e. alimentaŃia R: b, c. 241. Igiena pubertăŃii presupune: a. igiena alimentaŃiei b. igiena fizică c. igiena mentală d. igiena şcolară e. nici un răspuns corect R: a, b, c, d. 242. Modificările psiho-comportamentale specifice fetelor adolescente sunt: a. creativitatea b. voinŃa c. spiritul analitic d. afectivitatea e. tenacitatea R: a, d.



53

243. Modificările psiho-comportamentale specifice băieŃilor la adolescenŃă sunt: a. fantezia b. intuiŃia c. tenacitatea d. voinŃa e. creativitatea R: c, d. 244. Factorii determinanŃi ai sexualizării sunt: a. factorii socio-economici b. cromozomii de sex c. hormonii sexualizanŃi d. educaŃia e. efortul fizic R: b, c. 245. Pubertatea masculină se caracterizează prin: a. scăderea secreŃiei de FSH şi LH b. scăderea secreŃiei de testosteron c. testicolul devine organ producător de hormoni masculinizanŃi şi de spermatozoizi maturi d. modificarea timbrului vocii e. diametrul biacromial devine mai mic decât diametrul bitrohanterian R: c, d. 246. Pubertatea feminină se caracterizează prin: a. dezvoltarea sânilor b. se dezvoltă foarte mult sistemul muscular c. tegumentele sunt subŃiri, catifelate, moi d. paniculul adipos slab reprezentat e. toracele este bine dezvoltat R: a, c. 247. Hematuria se întâlneşte în: a. diabetul insipid b. tumorile vezicale c. cistita hemoragică d. sarcina extrauterină e. tuberculoza renală R: b, c, e. 248. În caz de glob vezical nursa intervine astfel: a. administrează medicaŃie antialgică b. administrează antibiotice c. administrează antispastice d. aplică local comprese reci



54

e. aplică local comprese calde R: e. 249. IdentificaŃi asocierea corectă: a. vărsătură bilioasă – ulcer gastric b. vărsătură cu sânge – boală hemoroidală c. vărsătură cu aspect fecaloid – ocluzie intestinală d. vărsătură sanguinolentă – TBC pulmonar e. vărsătură în “zaŃ de cafea” – ulcer hemoragic R: c, e. 250. IdentificaŃi asocierea corectă: a. amenoree – dureri menstruale b. hipermenoree – cantitate crescută de sânge menstrual c. oligomenoree – menstruaŃii care survin la intervale mai mici de 28 de zile d. dismenoree – cantitate crescută de sânge menstrual e. menoragii – menstruaŃii prelungite R: b, e. 251. Comportamentul psiho-social al adolescentului este caracterizat prin: a. afectivitate mobilă b. lipsa preocupării faŃă de sine c. mulŃumire faŃă de noul aspect somatic d. labilitate psihică şi vegetativă e. gândire puerilă R: a, d. 252. Maturitatea deplină biologică pentru fete este: a. între 16 şi 18 ani b. între 18 şi 20 de ani c. între 20 şi 22 ani d. după 30 de ani e. între 14 şi 16 ani R: b. 253. Maturitatea deplină biologică pentru băieŃi este: a. între 16 şi 18 ani b. între 18 şi 20 ani c. între 20 şi 22 ani d. după 30 ani e. după 40 ani R: c 254. Pubertatea normală:



55

a. este etapa de tranziŃie dintre copilărie şi adult b. apare la vârsta de 10-16 ani în mod normal c. apare de regulă la vârste cuprinse între 18 şi 22 de ani d. se edifică în 10 ani e. se edifică în 15 ani R: a, b. 255. Diagnosticele nursing specifice perioadei adolescenŃei sunt: a. conflictul decizional datorat activităŃii sexuale b. conflictul decizional datorat folosirii drogurilor c. izolarea socială dată de resursele personale inadecvate d. intoleranŃa la activitate dată de procesul de îmbătrânire e. accidentele datorate încrederii de a fi invulnerabil R: a, b, e. 256. MotivaŃia sexuală este determinată de condiŃii: a. genetice b. neuro-hormnale c. experienŃa personală d. mediul socio-cultural e. nici un răspuns corect R: a, b, c, d. 257. Etapa genetică a procesului de sexualizare determină : a. sexul gonadic b. sexul genetic, cromozomial c. diferenŃierea sexuală a sistemului nervos d. acŃiunea hormonilor sexuali asupra organismului e. maturarea gonadelor R: b. 258. Etapa embrio-fetală a procesului de sexualizare determină: a. sexul gonadic b. diferenŃierea sexuală a sistemului endocrin c. acŃiunea hormonilor sexuali asopra organismului d. sexul genetic e. maturarea gonadelor R: a. 259. Etapa perinatală a procesului de sexualizare determină: a. diferenŃierea sexuală a sistemului nervos b. sexul gonadic c. acŃiunea hormonilor sexuali asupra organismului d. sexul genetic e. maturarea gonadelor



56

R: a 260. Etapa pubertară a procesului de sexualizare determină: a. maturarea sexuală pubertară b. sexul gonadic c. sexul genetic d. diferenŃierea sexuală a sistemului endocrin e. acŃiunea hormonilor sexuali asupra organismului R: a 261. Maturizarea sexuală pubertară constă în: a. maturarea sistemului nervos b. maturarea gonadelor c. apariŃia caracterelor sexuale secundare specifice d. discordanŃa dintre sexul genetic şi gonadic e. diferenŃierea sexuală a sistemului nervos R: b, c. 262. Comportamentul inadecvat al familiei faŃă de copilul cu afecŃiune trenantă: a. este un diagnostic nursing b. este situaŃia în care un părinte nu poate îngriji adecvat copilul cu nevoi speciale c. este căderea abilităŃii copilului de a-şi folosi timpul în avantajul său d. înseamnă percepŃia negativă a propriei persoane de către copil e. se manifestă prin teamă datorată necunoaşterii R: a, b. 263. Manifestările patologice ale nevoii de a învăŃa pentru a-şi păstra sănătatea sunt: a. dispneea b. durerea toracică c. ignoranŃa d. sindromul de “burn-out” e. dificultatea de a învăŃa R: c, e. 264. Manifestările patologice ale nevoii de a fi ocupat pentru a fi util sunt: a. devalorizarea b. sentimentul de eşec c. ignoranŃa d. atacul de panică e. suprasolicitare intelectuală R: a, b. 265. Manifestările patologice ale nevoii de a evita pericolele sunt: a. dificultatea de a se realiza



57

b. neputinŃa c. anxietate d. depresia e. dispneea R: c, d. 266. Pierderea stimei de sine se defineşte ca fiind: a. o manifestare patologică a nevoii de a dormi şi a se odihni b. sentimentul de inferioritate c. percepŃia negativă a propriului corp d. sentimentul de frustrare e. incapacitatea de a lua decizii R: a, e. 267. Pierderea imaginii de sine reprezintă: a. un sentiment de devalorizare b. un sentiment de frustrare datorat percepŃiei negative a propriului corp c. o stare depresivă d. un sentiment de inferioritate e. dificultatea de a se realiza R: b. 268. Comunicarea verbală: a. poate fi considerată “limbajul corpului” b. este capacitatea psihică de a transmite atitudini corporale c. este considerată un “vehicul al gândirii” d. se exprimă prin scris e. se exprimă prin gestică şi mimică R: c, d. 269. Comunicarea non-verbală: a. poate fi considerată “limbajul corpului” b. este capacitatea psihică de a transmite atitudini corporale c. este considerată un “vehicul al gândirii” d. se exprimă prin scris e. se exprimă prin gestică şi mimică R: a, b, e. 270. Cele mai frecvente cauze care pot genera dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a. emoŃiile b. lipsa de comunicare c. leziunile traumatice d. amputaŃiile e. obstacolele pentru mişcare



58

R: c, d, e. 271. Cele mai frecvente cauze care determină dezinteres pentru Ńinuta vestimentară sunt: a. pierderea stimei de sine b. tulburările de comportament c. pierderea imaginii de sine d. etilismul cronic e. afecŃiunile cardio-vasculare R: b, c, d. 272. Leziunile elementare prin lipsă de substanŃă sunt: a. scuamele b. ragada c. ulceraŃia d. sfacelul e. cicatricea R: b, c. 273. Factorii care influenŃează satisfacerea nevoii de a fi curat sunt: a. emoŃiile b. vârsta c. nivelul de educaŃie d. condiŃiile socio-economice e. nici un răspuns corect R: a, b, c, d. 274. Insomnia pre-dormiŃională: a. este caracteristică adolescentului b. este caracteristică vârstnicului c. se caracterizează printr-o stare de veghe prelungită d. se caracterizează prin somn agitat, superficial e. constă în adormire cu dificultate R: c. 275. Insomnia post-dormiŃională: a. este caracteristică adolescentului b. este caracteristică vârstnicului c. se caracterizeză printr-o stare de veghe prelungităse caracterizează prin somn agitat, superficial d. constă în adormire cu dificultate R: b. 276. Hipersomnia reprezinttă: a. peste 10 ore de somn la adult b. peste 12 ore de somn la copil c. accese de somn diurn



59

d. necesitate subită de somn e. nici un răspuns corect R: a, b, c, d. 277. IntervenŃiile nursing în caz de postură inadecvată sunt: a. aşează pacientul în poziŃie şezând b. aşează pacientul în poziŃie adecvată situaŃiilor de urgenŃă c. prevenirea escarerelor d. efectuează mişcări pasive ale segmentelor interesate e. nursa nu poate interveni R: b, c, d. 278. Somnul are două perioade distincte: a. narcolepsia b. somnul lent c. letargia d. somnul paradoxal e. pavorul nocturn R: b, d. 279. IntervenŃiile nursing în caz de hiperreactivitate sunt: a. profilaxia escarelor b. tratamentul escarelor c. administrarea de tranchilizante d. supravegherea permnentă a bolnavului e. suplinirea pacientului în satisfacerea nevoilor R: d. 280. IntervenŃiile nursing în cazul pacientului imobilizat la pat sunt: a. învaŃă pacientul să utilizeze diferite aparate de susŃinere b. efectuează exerciŃii pasive c. aplică constrângeri fizice pacientului d. profilaxia escarelor e. suplineşte pacientul în satisfacerea nevoilr, cănd este necesar R: b, d, e. 281. PronaŃia reprezintă: a. o mişcare de flexie a antebraŃului pe braŃ b. mişcarea de răsucire a palmelor în jos c. mişcarea de răsucire a palmelor în sus d. o mişcare de lateralitate e. o mişcare în plan sagital R: b.



60

282. Tonusul muscular: a. este contracŃia izometrică permanentă a muşchilor antigravitaŃionali b. o proprietate fundamentală a muşchiului cu inervaŃie păstrată c. este proprietatea muşchiului de a se contracta d. efectuează lucru mecanic e. este o proprietate a muşchiului neted visceral R: b. 283. IntervenŃiile nursing în caz de degerătură sunt: a. se aşează pacientul într-un loc cald b. se încălzeşte bine aria degerată c. se îndepărtează flictenele d. se masează zonele degerate e. se administrează treptat băuturi calde şi dulci R: a, e. 284. Anhidroza se defineşte ca fiind: a. şocul caloric b. o tulburare hidro-electrolitică c. absenŃa sudoraŃiei în ambianŃă caldă d. o formă particulară de insolaŃie e. sincopa de căldură R: c. 285. Termoliza se realizează prin: a. radiaŃie b. frison c. conducŃie d. creşterea tonusului musculaturii striate e. creşterea tonusului musculaturii netede R: a, c. 286. ConducŃia se referă la: a. transferul de căldură prin contact b. transferul de căldură din aproape în aproape c. pierderea de căldură prin iradiere d. termogeneză e. gradul de încălzire al corpului R: a. 287. Termogeneza se realizează prin: a. convecŃie b. apariŃia frisonului c. iradiere d. activitate musculară voluntară



61

e. conducŃie R: b, d. 288. Diaforeza reprezintă: a. transpiraŃie în cantitate redusă b. transpiraŃie în cantitate mare c. absenŃa transpiraŃiei d. hemoragie vaginală e. metodă de investigare a activităŃii cordului R: b. 289. Vomica reprezintă: a. eliminarea de secreŃii gastrice în cantitate redusă b. vărsături repetate c. eliminarea de secreŃii traheo-bronşice în cantitate mare d. senzaŃie de greaŃă e. reflux gastro-esofagian R: c. 290. Tulburările defecaŃiei sunt reprezentate de: a. sindromul diareic b. modificările de culoare ale scaunului c. incontinenŃa de materii fecale d. constipaŃia e. tenesmele rectale R: c, e. 291. Polakiuria reprezintă: a. micŃiuni rare şi reduse cantitativ b. micŃiuni frecvente şi reduse cantitativ c. eliminarea urinei cu dificultate şi durere d. micŃiuni predominant nocturne e. lipsa de control a sfincterelor vezicale R: b. 292. Hipostenuria se întâlneşte în: a. diabetul zaharat b. insuficienŃa renală acută c. insuficienŃa renală cronică d. glomerulonefrită e. sindromul nefrotic R: a, c. 293. SituaŃiile patologice asociate cu incontinenŃa de urină sunt:



62

a. glomerulonefrita acută b. spina bifida c. tulburări psihice grave d. diabetul zaharat e. hipertiroidia R: b, c. 294. Enurezisul: a. reprezintă pierderea involuntară de urină noaptea b. reprezintă pierderea involuntară de urină, peste vârsta de 3 ani c. apare la sfârşitul crizei de epilepsie d. se întâlneşte în insuficienŃa renală acută e. înseamnă retenŃie acută de urină R: b. 295. Pulsul celer se caracterizează prin: a. o undă pulsatilă lentă b. o undă pulsatilă rapidă c. puls greu depresibil d. puls uşor depresibil e. puls amplu R: b. 296. IntervenŃiile nursing la pacientul cu sincopă sunt: a. se aşează în poziŃie şezând b. se administrează hemisuccinat de hidrocortizon i.v. c. se administreză calciu d. se aşează în decubit dorsal e. se monitorizeză funcŃiile vitale R: d, e. 297. Durerea coronariană: a. are caracter constrictiv b. poate iradia în mandibulă c. se poate însoŃi de graŃă şi vărsături d. poate fi declanşată de efortul fizic e. nici un răspuns corect R: a, b. 298. La pacientul dispneic: a. se administrează oxigen b. se monitorizeză permanent funcŃiile vitale c. se administrează sedative d. se asigură o alimentaŃie bogată în proteine e. se poate efectua testul de effort



63

R: a, b. 299. AdjuvanŃii căilor aeriene sunt: a. masca facială b. calea orofaringiană c. tripla manevră Saffar d. sonda nazofaringiană e. intubaŃia orotraheală R: b, d. 300. Pipa orofaringiană: a. se utilizează la pacientul conştient b. permite aspiraŃia secreŃiilor c. este un mijloc de oxigenare a pacientului d. este un adjuvant al căilor aeriene e. este o metodă de intubare orotraheală R: b, d.

DISCIPLINA: MEDICIN Ă INTERNĂ - NURSING CLINIC MEDICIN Ă INTERNĂ Autori: Şef lucr. Dr. Nicoleta Dragomir, Asist. univ. dr. Nicuşor Dragomir 1. Care din următoarele afirmaŃii referitoare la tusea şi expectoraŃia din bronşita cronică sunt

corecte ? a. tusea şi expectoraŃia apar în majoritatea zilelor, cel puŃin 3 luni pe an b. există tuse şi expectoraŃie cel puŃin 2 ani consecutiv c. sputa este frecvent purulentă şi în cantitate mai mare de 100 ml d. se datorează hipersecreŃiei de mucus e. se datorează unei pleurezii asociate

2. Hipocratismul digital poate să apară în următoarele afecŃiuni: a. bronşita cronică cu poliglobulie secundară b. traheobronşita acută c. astmul bronşic alergic d. cancerul bronhopulmonar e. endocardita infecŃioasă



64

3. Bronhopneumopatia cronică obstructivă ( BPCO ) cu predominenŃa bronşitei cronice se caracterizează prin:

a. dispnee, ca simptom principal b. aspect cianotic- buhăit c. infecŃii respiratorii frecvente d. poliglobulie e. hipoxemie cu hipercapnie

4. Care din următoarele afirmaŃii sunt reale referitor la examenul sputei ? a. fibrele elastice nu apar în spută în caz de abces pulmonar b. macrofagele alveolare confirmă originea bronşică c. eozinofilele nu apar în spută în caz de bronşită cronică d. spiralele Curshmann şi cristalele Charchot-Leyden pot să apară în spută

în caz de astm bronşic alergic e. celulele neoplazice pot fi absente în spută, în cancerele pulmonare

periferice 5. Manifestarea de dependenŃă cea mai frecventă în bronşiectazie este:

a. bronhoreea purulentă b. hemoptizia c. tusea seacă d. tusea productivă mucoasă e. durerea toracică

6. Care din următorii factori pot declanşa accesul de astm bronşic ? a. praful de casă b. alergatul c. stress emoŃional acut d. cotrimoxazol (biseptol) e. fumatul pasiv

7. AlegeŃi argumentele anamnestice în favoarea diagnosticului de astm bronşic alergic la acarieni:

a. antecedente familiale de astm bronşic alergic la praful de casă b. recrudescenŃa simptomelor în sezoanele polenice c. creşterea frecvenŃei acceselor de astm bronşic în perioadele reci d. accesul de astm bronşic nu apare după un efort fizic mediu e. reapariŃia accesului de astm bronşic în cursul expunerii la praf de casă

8. Manifestarea de dependenŃă principală în criza de astm bronşic este: a. tusea seacă b. tusea productivă purulentă c. anxietatea d. sughiŃul e. dispneea expiratorie paroxistică

9. Care din următoarele gesturi terapeutice pot fi incriminate în declanşarea la adult a unui acces sever de astm bronşic (stare de rău astmatic) ?

a. abuz de simpatomimetice administrate inhalator b. suprimarea bruscă a corticoterapiei c. corticosteroizi administraŃi intravenos d. administrarea ketotifenului ( zaditen ) per os e. hiposensibilizarea specifică

10. Care din următoarele situaŃii se asociază cu un risc crescut de cancer bronhopulmonar ? a. fumatul (peste 20 tigarete/zi, peste 20 ani) b. convieŃuirea cu un mare fumător (peste 20 de ani)



65

c. expunerea profesională îndelungată la azbest d. expunerea profesională la uraniu (mineri) e. sedentarismul

11. La pacientul cu insuficienŃă respiratorie acută, prima măsură pe care trebuie să o aplice nursa este:

a. administrarea de oxigen b. administrarea de antibiotice c. administrarea de expectorante d. administrarea de antitermice e. psihoterapia

12. Care din afirmaŃiile de mai jos sunt adevărate în legătură cu lichidul pleural dintr-o pleurezie serofibrinoasă tuberculoasă ?

a. poate fi serohemoragic b. conŃine bacil Koch ( BK ) în peste 60 % din cazuri c. conŃine limfocite peste 80 % d. se poate resorbi spontan e. se reface rapid după toracenteza evacuatorie

13. Care din următoarele afirmaŃii referitoare la testul tuberculinic sunt reale ? a. injectare hipodermică b. citirea rezultatului se face la 72 ore c. reacŃia pozitivă are diametrul de peste 10 mm d. testul negativ la tuberculină exclude diagnosticul de TBC pulmonară e. virajul tuberculinic înseamnă un prim test pozitiv, urmat de un al doilea cu rezultat

negativ 14. Criza de astm bronşic se diferenŃiază de accesul de astm cardiac, în special, prin caracterul dispneei care în criza de astm bronşic este:

a. dispnee inspiratorie b. dispnee cu tahipnee c. dispnee cu ortopnee extremă, sufocantă d. dispnee expiratorie cu bradipnee e. dispnee cu polipnee

15. Administrarea de morfină este contraindicată în următoarele afecŃiuni: a. accesul de astm cardiac b. criza de astm bronşic c. edemul pulmonar acut cardiogen d. infarctul miocardic acut e. BPCO acutizată

16. Administrarea de medicamente expectorante este contraindicată în: a. hemoptizie b. bronhopneumonie c. criza de astm bronşic d. BPCO acutizată e. bronşiectazie

17. La pacientul cu hemoptizie nu se administrează: a. medicaŃie anticoagulantă per os b. heparină c. medicaŃie hemostatică d. trombostop e. aspirină

18. La pacientul cu BPCO acutizată este contraindicată administrarea de:



66

a. bronhodilatatoare b. oxigen c. hemisuccinat de hidrocortizon d. morfină e. beta – blocante

19. La pacientul în stare de stop cardio-respirator primează următoarele măsuri: a. reanimarea circulatorie b. normalizarea diurezei ( de urgenŃă ) c. reanimarea respiratorie d. normalizarea tensiunii arteriale e. normalizarea temperaturii

20. Sediul durerii în angina pectorală stabilă (de efort ) este cel mai frecvent: a. epigastric b. retrosternal c. interscapular d. abdominal e. toracic posterior

21. Care sunt măsurile de urgenŃă care se aplică în edemul pulmonar acut cardiogen: a. oxigenoterapie b. sângerare (venesecŃie) c. morfină d. furosemid intravenos e. propranolol intravenos

22. Edemul pulmonar acut cardiogen se însoŃeşte de tuse productivă cu expectoraŃie: a. mucoasă b. muco-purulentă c. purulentă d. spumoasă ( rozată ) e. purulentă cu striuri sanguine

23. In cursul atacului de edem pulmonar acut cardiogen, manifestarea de dependenŃă principală a pacientului constă în:

a. poziŃie în decubit lateral stâng b. poziŃie în decubit dorsal c. dispnee expiratorie d. poziŃie în decubit lateral drept e. ortopnee sufocantă cu senzaŃie de “moarte iminentă”

24. Prevenirea crizelor de angor pectoris stabil se va asigura prin: a. beta blocante b. beta blocante asociate cu nitraŃi retard c. beta blocante asociate cu inhibitori calcici d. angioplastie transluminală e. fibrinolitice

25. In tahicardia paroxistică ventriculară prin supradozaj digitalic se pot administra: a. săruri de potasiu b. xilină c. fenitoin d. furosemid e. digoxin

26. Care sunt diureticele care se caracterizează prin lipsa eliminării de potasiu: a. furosemid



67

b. nefrix c. spironolactonă (aldactonă) d. diuretice antialdosteronice e. diuretice de ansă

27. Semnele şi simptomele ( manifestări de dependenŃă ) de tamponadă cardiacă pot să apară în:

a. endocardita bacteriană subacută b. pericardita lichidiană (neoplazică, bacilară) c. infarctul miocardic acut d. pericardita acută virală e. cordul pulmonar cronic decompensat

28. Diagnosticul pozitiv în accesul anginos este susŃinut de următoarele elemente: a. bolnavul este anxios, imobil b. arată cu întreaga palmă localizarea durerii c. prezenŃa frecventă a tulburărilor de ritm cardiac d. tensiunea arterială uşor scăzută e. bradicardie

29. “PoziŃia mahomedană” adoptată spontan de către pacient, este caracteristică pentru următoarele afecŃiuni:

a. stenoza mitrală b. infactul miocardic acut c. angina pectorală în criză d. pleurezia lichidiană e. pericardita lichidiană masivă

30. Principalul factor de risc în apariŃia şi agravarea arteriopatiei obliterante aterosclerotice este: a. hipertensiunea arterială b. expunerea la frig şi umezeală c. fumatul d. vârsta înaintată e. consumul de alcool (etilismul cronic)

31. ComplicaŃiile precoce ale infarctului miocardic acut sunt: a. pericardita b. tulburările de ritm ventriculare c. insuficienŃa cardiacă congestivă d. edemul pulmonar acut cardiogen e. embolii periferice

32. Arteriopatia obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare este mai frecventă la: a. bărbaŃi fumători ( peste 40-50 ani ) b. femei fumătoare ( peste 40-50 ani ) c. bărbaŃi fumători ( sub 40 ani ) d. bărbaŃi fumători ( sub 30 ani ) e. bărbaŃi nefumători ( peste 40-50 ani )

33. ComplicaŃiile hipertensiunii arteriale esenŃiale (cu valori mari) pot fi: a. disecŃia de aortă b. encefalopatia hipertensivă acută c. embolia pulmonară d. accident vascular cerebral e. edemul pulmonar acut cardiogen

34. Manifestarea de dependenŃă principală în stadiile iniŃiale ale arteriopatiei obliterante aterosclerotice este:



68

a. cianoza picioarelor b. atrofia musculaturii membrelor inferioare c. atrofia unghiilor picioarelor d. durerea sub formă de claudicaŃie intermitentă e. absenŃa pilozităŃii gambelor

35. Patognomonice pentru simptomatologia stenozei aortice sunt elementele: a. durerea precordială b. sincopa de efort c. dispneea de efort d. palpitaŃiile rapide regulate e. palpitaŃiile rapide neregulate

36. Hipertensiunea arterială secundară de cauză medicamentoasă poate fi produsă de: a. contraceptive orale b. furosemid c. corticosteroizi d. nefrix e. digoxin

37. Factorii majori de risc pentru cardiopatia ischemică includ: a. sedentarismul b. hipertensiunea arterială c. obezitatea d. hipercolesterolemia e. antecedentele heredocolaterale cardiovasculare

38. Profilactic, la pacienŃii cu risc de tromboză venoasă profundă se administrează: a. antiagregante plachetare b. tonicardiace c. diuretice d. anticoagulante e. vasodilatatoare

39. In faza de prespitalizare la pacientul în stare de şoc cardiogen intervenŃia principală a nursei presupune:

a. administrarea de diuretice b. resuscitarea cardio-respiratorie c. administrarea de lichide per os d. administrarea de vasodilatatoare e. administrarea de antitermice

40. PoziŃia pacientului în stare de şoc cardiogen trebuie să fie: a. la marginea patului b. în decubit lateral stâng c. în decubit lateral drept d. în decubit dorsal, cu membrele inferioare ridicate la 30º e. aşezat în fotoliu

41. Manifestarea de dependenŃă principală care atrage atenŃia nursei asupra infarctului miocardic acut este:

a. hipertensiunea arterială b. febra c. vărsăturile bilioase d. durerea precordială prelungită, atroce, cu stare de agitaŃie e. epigastralgiile nesistematizate

42. Pentru prevenirea aritmiilor ventriculare majore în infarctul miocadic acut se administrează:



69

a. antibiotice b. bronhodilatatoare c. calciu gluconic intravenos d. xilină e. sedative

43. La pacientul cu insuficienŃă cardiacă congestivă dieta este: a. hipersodată b. hiperlichidiană c. hiperkaliemică d. hiposodată e. hiperglucidică

44. In conduita de urgenŃă la pacientul în stare de edem pulmonar acut cardiogen (cu tensiune arterială normală ), prima măsură constă în:

a. aşezarea pacientului în poziŃie şezândă (scaun, fotoliu, la marginea patului) b. aşezarea pacientului în decubit dorsal c. administrarea de antibiotice d. administrarea de bronhodilatatoare e. administrarea de antitermice

45. Morfina este indicată în tratamentul de urgenŃă al următoarelor afecŃiuni: a. astmul bronşic în criză b. edemul pulmonar acut cardiogen, astmul cardiac c. cordul pulmonar cronic decompensat d. BPCO acutizată e. starea de rău astmatic

46. VenesecŃia poate fi salvatoare în următoarele afecŃiuni: a. infarctul miocardic acut b. angina pectorală în criză c. edemul pulmonar acut cardiogen d. accidentul vascular cerebral e. stopul cardio-respirator

47. Modalitatea de aplicare a garourilor la rădăcina membrelor, la pacientul în stare de edem pulmonar acut cardiogen este următoarea:

a. la rădăcina celor patru membre b. schimbarea garourilor la interval de 1 oră c. numai la rădăcina membrelor inferioare d. la rădăcina a trei membre ( cu menŃinerea pulsaŃiilor arteriale ) e. numai la rădăcina membrelor superioare

48. Cauza cea mai frecventă a emboliei pulmonare este reprezentată de: a. bronhopneumonie b. tromboflebita profundă a membrelor inferioare c. pleurezia lichidiană masivă d. infarctul miocardic acut e. tuberculoza pulmonară activă

49. Manifestarea de dependenŃă principală la pacientul cu encefalopatie hipertensivă acută constă în:

a. astenie fizică b. parestezii c. precordialgii d. cefalee violentă cu vărsături (centrale) e. anxietate



70

50. Primele măsuri în cadrul resuscitării cardio-respiratorii la pacientul în stare de stop cardio-respirator sunt reprezentate de:

a. masajul cardiac extern b. monitorizarea EKG c. administrarea de furosemid intravenos d. ventilaŃia artificială e. administrarea de propranolol

51. Sincopa de efort este o manifestare de dependenŃă caracteristică următoarei valvulopatii:

a. insuficienŃa aortică b. insuficienŃa mitrală c. insuficienŃa pulmonară d. stenoza aortică e. dubla leziune mitrală

52. Care dintre următoarele valvulopatii este cunoscută ca o boală dispneizantă, cianozantă, embolizantă, hemoptoizantă, aritmogenă ?

a. stenoza aortică b. insuficienŃa aortică c. stenoza mitrală d. dubla leziune aortică e. insuficienŃa pulmonară

53. In cordul pulmonar cronic decompensat cu encefalopatie hipercapnică este contraindicată administrarea de:

a. miofilin b. morfină c. brofimen d. furosemid e. nitropector

54. Este contraindicată asocierea tonicardiacelor ( digitalice ) cu: a. furosemid b. miofilin c. ampicilină d. nitroglicerină e. calciu intravenos

55. Care dintre următoarele semne şi simptome reprezintă un semnal de alarmă pentru intoxicaŃia digitalică ?

a. diminuarea cianozei b. reducerea edemelor gambiere c. tusea seacă d. vărsături, vedere colorată ( în roşu ) e. precordialgii uşoare

56. La pacientul cu hemoragie digestivă superioară se poate administra: a. pungă cu gheaŃă în regiunea epigastrică b. heparină c. trombostop d. fitomenadion e. venostat

57. Fumatul intervine în patogeneza ulcerului gastric prin: a. inhibarea secreŃiei gastrice de bicarbonat b. creşterea concentraŃiei de nitraŃi în sucul gastric



71

c. favorizarea refluxului duodeno-gastric d. creşterea tonusului sfincterului piloric e. stimularea secreŃiei de pepsină

58. Care din următoarele medicamente au efect ulcerogen ? a. indometacin b. digoxin c. aspirină d. omeprazol e. prednison

59. Corticosteroizii pot induce ulcer gastric şi duodenal prin următoarele mecanisme: a. reducerea circulaŃiei sanguine gastrice b. stimularea secreŃiei clorhidropeptice c. stază gastrică d. creşterea masei celulelor parietale e. inhibarea sintezei de prostaglandine

60. Care dintre următoarele boli se asociază mai frecvent cu ulcerul gastroduodenal ? a. hipertensiunea arterială b. ciroza hepatică c. emfizemul puolmonar d. pneumonia e. poliartrita reumatoidă

61. Care dintre următoarele verigi patogenetice pot fi implicate în patogeneza ulcerului gastric ?

a. staza gastrică antrală b. evacuarea gastrică precipitată c. infecŃia cu Helicobacter pylori d. aclorhidria e. creşterea sintezei de prostaglandine

62. Anemia din cancerul rectocolonic se datorează: a. sângerărilor din tumoră b. sindromului de impregnare neoplazică c. scăderii aportului alimentar d. tuturor acestor cauze e. nici uneia din aceste cauze

63. HDS la pacientul cu ciroză hepatică se produce mai frecvent prin mecanismele: a. sindrom Mallory-Weiss b. ruptură de varice esofagiene c. ulcer gastric d. eroziuni esofagiene de reflux e. gastropatia portală hipertensivă hemoragică

64. Encefalopatia hepato-portală la un cirotic poate fi declanşată de: a. dietă hiperprotidică b. dietă hiperlipidică c. hipokaliemie d. hemoragie digestivă e. tratament neurosedativ

65. Tratamentul encefalopatiei hepato-portale din ciroză constă în: a. interzicerea proteinelor b. administrare de antibiotice orale cu spectru larg c. administrare de lactuloză ( oral sau clismă )



72

d. tratament neurosedativ e. reechilibrare hidroelectrolitică

66. Hipoalbunemia din ciroza hepatică se explică prin: a. hipercatabolism b. insuficienŃa sintezei hepatice c. gastroenteropatie exudativă d. carenŃă proteică alimentară e. proteinurie

67. Tratamentul ascitei din ciroza hepatică se efectuează prin: a. diuretice antialdosteronice (spironolactonă) b. paracenteze repetate şi în cantitate mare c. saluretice (diuretice tiazidice şi de ansă) d. cură de sete e. perfuzii cu soluŃii hipertonice

68. La pacientul cu diaree în faza acută sunt interzise: a. dulciurile concentrate b. dieta hidrică c. legumele şi fructele (bogate în celuloză) d. supa de morcovi e. zeama de orez

69. IntervenŃii nursing la pacientul cu constipaŃie: a. mobilizarea precoce b. dietă bogată în carne c. combaterea sedentarismului d. reducerea aportului de lichide, legume şi fructe e. exerciŃii fizice care tonifică musculatura abdominală

70. Gravitatea vărsăturilor se apreciază după asocierea următoarelor simptome şi semne:

a. tegumente şi mucoase uscate b. oligurie c. poliurie d. hipotensiune arterială + tahicardie e. HTA + bradicardie

71. AlimentaŃia şi reechilibrarea hidroelectrolitică la pacientul cu vărsături în faza acută se va efectua:

a. pe sondă nazo-gastrică b. pe cale orală (per os) c. parenteral ( prin perfuzii) d. in funcŃie de ionograme, pH, rezervă alcalină e. In funcŃie de pierderi

72. IntervenŃii nursing la pacientul cu hemoragie digestivă superioară (HDS) masivă: a. repaus strict la pat b. decubit dorsal (fără pernă) c. mobilizare precoce (în primele ore) d. administrarea de medicaŃie anticoagulantă e. aplicarea unei pungi cu gheaŃă în regiunea epigastrică

73. IntervenŃii nursing la pacientul cu ulcer gastroduodenal în perioada dureroasă: a. asigurarea repausului fizic şi psihic b. dietă de cruŃare gastrică c. mese frecvente ( 5-7 / zi ) şi reduse cantitativ



73

d. interzicerea consumului de alcool, a fumatului e. mese rare şi abundente

74. In care dintre următoarele afecŃiuni ale aparatului locomotor este prezent Atg HLA – B 27 ?

a. reumatismul articular acut b. spodilita anchilozantă c. poliartrita reumatoidă d. lupusul eritematos sistemic e. boala artrozică

75. Artrita asimetrică a articulaŃiilor mari (saltantă, migratorie, fugace) este caracteristică următoarelor boli:

a. poliartrita reumatoidă b. spodilita anchilozantă c. reumatismul articular acut d. lupusul eritematos sistemic e. coxartroza

76. Artrita simetrică a articulaŃiilor mici ale mâinilor şi picioarelor este caracteristică următoarelor boli:

a. reumatismul articular acut b. poliartrita reumatoidă c. spondilita anchilozantă d. lupusul eritematos sistemic e. boala artrozică

77. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt reale referitor la spondilita anchilozantă ? a. afectarea articulaŃiilor sacro-iliace b. prezenŃa factorului reumatoid c. prezenŃa atg. HLA - B 27 d. este mai frecventă la bărbaŃii tineri e. este mai frecventă la femeile de vârstă medie

78. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt reale referitor la lupusul eritematos sistemic ? a. apare mai frecvent la femeile tinere b. apare mai frecvent la bărbaŃi de vârstă medie c. eritem “ în fluture “ după expunere la soare d. se tratează cu săruri de aur + antiinflamatoare nonsteroidiene e. se tratează cu corticosteroizi, imunosupresoare

79. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt reale referitor la reumatismul articular acut ? a. apare mai frecvent la vârstnici b. apare mai frecvent la copii şi adolescenŃi c. afectează mai frecvent cordul d. afectează mai frecvent rinichii e. se tratează cu penicilină G + aspirină ± prednison

80. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt reale referitor la poliartrita reumatoidă ? a. apare mai frecvent la femei b. apare mai frecvent la bărbaŃi c. Atg HLA - B 27 prezent d. factorul reumatoid prezent e. se tratează cu săruri de aur + imunosupresoare

81. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt reale referitor la boala artrozică ? a. apare mai frecvent la persoanele tinere b. este mai frecventă după vârsta de 40-50 ani



74

c. este o afecŃiune degenerativă a cartilajului articular d. reprezintă cea mai frecventă boală reumatică e. se tratează cu săruri de aur + imunosupresoare

82. 0biectivele nursing la pacienŃii cu BPCO acutizată sunt. a. dezobstrucŃia căilor respiratorii b. combaterea infecŃiei c. creşterea PaCO2 d. prevenirea complicaŃiilor e. restricŃia administrării de lichide

83. Manifestări de dependenŃă la pacienŃii cu arteriopatie obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare sunt:

a. cianoza gambelor b. durere în molet cu caracter de claudicaŃie intermitentă c. diminuarea până la dispariŃie a pulsaŃiilor la nielul arterelor pedioase şi tibiale posterioare d. diminarea până la dispariŃie a pilozităŃii gambelor e. prezenŃa varicelor hidrostatice

84. IntervenŃiile nursing la pacienŃii cu insuficienŃă venoasă cronică constau în: a. mobilizarea precoce după intervenŃii chirurgicale b. administrarea de vasodilatatoare periferice c. menŃinerea greutăŃii corporale optime d. evitarea ortostatismului prelungit e. întreruperea tratamentului anticoagulant şi antiagregant

85. Principalele intervenŃii nursing la un pacient cu vărsături incoercibile cu risc vital sunt: a. izolarea pacientului într-o rezervă bine aerisită b. îndepărtarea protezei dentare c. administrarea medicaŃiei pe cale orală d. aşezarea capului pacientului spre stănga e. alimentaŃia pacientului pe sondă nazo-gastrică

86. IntervenŃiile nursing la pacienŃii cu boală diareică acută, formă severă, sunt: a. internarea pacientului într-o rezervă b. notarea numărului şi aspectului macroscopic al scaunelor în foaia de observaŃie c. recoltarea scaunului pentru coprocultură, coproparazitar, examen microscopic d. dietă hidrică în primele 24-48 ore e. dietă bogată în legume şi fructe proaspete în primele zile

87. Pregătirea pacientului pentru efectuarea paracentezei diagnostice şi evacuatorii constă în: a. hidratarea pacientului înainte de efectuarea manevrei b. explicarea necesităŃii efectuării paracentezei, pe înŃelesul pacientului c. pregătirea materialelor pentru asepsie d. determinarea grupului sanguin şi Rh e. recipiente sterile pentru recoltarea lichidului de ascită, pentru paracenteza diagnostică

88. IntervenŃiile nursing la pacientul în stare de colica biliară sunt: a. repaus absolut şi ulterior, relativ la pat, în funcŃie de starea generală a pacientului b. regim de cruŃare biliară c. dietă bogată în alimente colecistokinetice d. administrarea medicaŃiei antialgice şi antispastice, prescrisă de către medic e. monitorizarea funcŃiilor vitale este opŃională

89. IntervenŃiile nrsing la pacientul în stare de colica renală sunt: a. repaus la pat (iniŃial absolut, ulterior relativ) b. forŃarea diurezei, în primele ore, prin administrarea de lichide şi furosemid i.v. c. efectuarea tratamentului cu antispastice şi antialgice, prescris de către medic



75

d. efectuarea de urgenŃă, a urografiei i.v. e. efectuarea de urgenŃă, a ecografiei renale

90. Obiectivele şi intervenŃiile nursing la pacientul cu insuficienŃă renală acută, în spital, sunt: a. restabilirea diurezei (cât mai repede posibil) b. reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică c. reducerea nivelului ureei şi creatininei serice d. monitorizarea obligatorie a balanŃei hidrice ”ingesta / excreta” e. monitorizarea funcŃiilor vitale este opŃională

91. Dieta pacientului cu insuficienŃă renală cronică în stadiul preuremic este: a. normosodată în absenŃa complicaŃiilor cardiovasculare b. hiperproteică, bogată în proteine de origine animală c. cu aport lichidian fără restricŃii d. cu aport lichidian zilnic în funcŃie de balanŃa hidrică ”ingesta / excreta” e. cu eliminarea alimentelor bogate în potasiu

92. Diagnosticul de cancer colorectal este sugerat de următoarele simptome şi semne: a. balonări postprandiale b. constipaŃie recentă, progresivă c. rectoragii şi/sau hematochezie d. transpiraŃii nocturne e. tenesme rectale

93. Conduita de urgenŃă în intoxicaŃia digitalică constă în următoarele intervenŃii: a. continuarea administrării de tonicardiac b. întreruperea tratamentului tonicardiac c. administrarea de clorură de potasiu d. prevenirea tulburărilor de ritm e. administrarea de antibiotice

94. Care dintre următoarele boli sunt implicate în etiologia cordului pulmonar cronic ? a. stenoza mitrală b. bronhopneumopatia cronică obstructivă c. tuberculoza pulmonară d. HTA primară e. cifoscolioza deformantă

95. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt reale, referitor la tamponada cardiacă ? a. acumulare bruscă şi în cantitate mare a lichidului în pericard b. dispneea este proporŃională cu cantitatea de lichid pericardic şi rapiditatea acumulării c. nu necesită tratament de urgenŃă d. necesită internare în spital pentru pericardioceneză evacuatorie, de urgenŃă e. apare cu frecvenŃă mai mare în pericarditele virale

96. Diagnosticul diferenŃial al cancerului bronhopulmonar se face, în special, cu următoarele afecŃiuni:

a. staza pulmonară din insuficienŃa cardiacă congestivă b. tuberculoza pulmonară c. abcesul pulmonar d. chistul hidatic pulmonar e. pneumonia trenantă, recidivantă pe acelaşi lob pulmonar

97. Referitor la arteriopatia obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare sunt reale următoarele afirmaŃii:

a. etiologia este aterosclerotică b. diminuarea sau absenŃa pulsaŃiilor la arterele pedioase şi tibiale posterioare c. prezenŃa claudicaŃiei intermitente în stadiul II al bolii



76

d. durerea in repaus apare în toate stadiile bolii e. apariŃia gangrenei reprezintă stadiul IV al bolii

98. Referitor la infarctul miocardic acut (IMA) sunt reale următoarele afirmaŃii: a. IMA este consecinŃa obstrucŃiei coronariene acute b. durerea este atroce, violentă, sfâşietoare c. durerea este localizată frecvent retrosternal, cu iradiere în umeri şi braŃe d. este obligatorie internarea de urgenŃă în spital (unitate de coronarieni) e. pacientul poate fi tratat numai la domiciliu

99. Sindromul nefrotic se caracterizează prin următoarele semne clinice şi de laborator: a. edeme palpebrale şi la nivelul membrelor inferioare (albe, moi, pufoase) b. hiperalbuminemie c. proteinurie ≥ 3,5g/m2/24h d. hipoproteinemie cu hiposerinemie e. hiperproteinemie

100. Referitor la pleurezia neoplazică sunt reale următoarele afirmaŃii: a. sunt prezente celulele neoplazice în lichidul pleural b. frecvent, lichidul pleural este în cantitate mică c. lichidul este frecvent, sanguinolent d. lichidul pleural se reface rapid după toracocenteză evacuatorie e. frecvent, lichidul pleural este în cantitate mare

VARIANTE CORECTE DISCIPLINA: NURSING CLINIC MEDICINĂ INTERNĂ 1.a,b,d. 2. a,d,e. 3. b,c,d,e. 4. b,d,e. 5. a. 6. a,b,d,e. 7. a,e. 8. e. 9. a,b,e. 10. a,b,c,d. 11. a. 12. a,c,d. 13. b,c. 14. d. 15. b,e. 16. a. 17. a,b,d,e. 18. d,e. 19. a,c,d. 20. b. 21. a,b,c,d. 22. d. 23. e. 24. a,b,c. 25. a,b,c. 26. c,d. 27. b. 28. a.b,d. 29. e. 30. c. 31. a,b,d,e. 32. a. 33. a,b,d,e. 34. d. 35. a,b,c. 36. a,c. 37. b,d. 38. a,d. 39. b. 40. d. 41. d. 42. d. 43. d. 44. a. 45. b. 46. c. 47. d. 48. b. 49. d. 50. a,d. 51. d. 52. c. 53. b. 54. e. 55. d. 56. a,d,e. 57. a,c,e. 58. a,c,e. 59. b,e. 60. b,c,e. 61. a,c. 62. a,b,c,d. 63. b,e. 64. a,c,d,e. 65. a,b,c,e. 66. b,d. 67. a,c. 68. a,c. 69. a,c,e. 70. a,b,d. 71. c,d,e. 72. a,b,e. 73. a,b,c,d. 74. b. 75. c. 76. b. 77. a,c,d. 78. a,c,e. 79. b,c,e. 80. a,d,e. 81. b,c,d. 82. a,b,d. 83. b,c,d. 84. a,c,d. 85. a,b,d. 86. a,b,c,d. 87. b,c,e. 88. a,b,d. 89. a,c,e. 90. a,b,c,d. 91. a,d,e. 92. b,c,e. 93. b,c,d. 94. b,c,e. 95. a,b,d. 96. b,c,e. 97. a,b,c,e. 98. a,b,c,d. 99. a,c,d. 100. a,c,d,e.

DISCIPLINA DERMATO-VENEROLOGIE; NURSING DERMATO-VENEROLOGIE Autor: Conf. univ. Dr. Virgil P ătraşcu



77

GRILE COMPLEMENT SIMPLU

1. Care sunt cele mai numeroase glande ale pielii? a. Glandele sudoripare apocrine b. Glandele sudoripare ecrine c. Glandele sebacee

2. Care din următoarele afirmaŃii referitoare la herpesul recurent este falsă? a. Numărul leziunilor este mai mic, în comparaŃie cu primoinfecŃia herpetică b. Localizarea cea mai frecventă este la buze şi în regiunea genitală c. Leziunile se vindecă mult mai încet decât în primoinfecŃia herpetică d. Recidivele sunt declanşate de infecŃii generale, medicamente imuodepresive, stres e. Herpesul genital constituie poartă de intrare pentru alte infecŃii sexual transmisibile

3. La care din următoarele boli întâlnim un placard eritematos, dureros, asimetric (localizat de o parte a corpului, oprindu-se la nivelul liniei mediane), cu buchete de vezicule pe suprafaŃa sa?

a. Carcinom spinocelular b. Sifilis secundar c. Herpes zoster d. Herpes simplex e. Psoriazis vulgar

4. Care din următoarele situaŃii nu creşte riscul producerii infecŃiilor bacteriene? a. Hiperhidroza b. Pansamentul ocluziv c. Păstrarea integrităŃii învelişului cutanat d. Scăderea puterii de apărare antimicrobiană a gazdei e. Igiena defectuoasă

5. Care din următoarele boli reprezintă infectarea glandelor apocrine? a. Furunculul antracoid b. Sicozisul stafilococic c. Furunculul “malign” al feŃei d. Hidrosadenita e. Ectima

6. Care din următoarele boli este definită ca o dermo-hipodermită streptococică acută? a. Intertrigo streptococic b. Impetigo c. Edemul Quincke d. Erizipelul e. Furunculoza

7. Care din următoarele boli este cauzată de stafilococul auriu? a. Kerion Celsi b. Erizipelul c. Furunculul antracoid d. Ulcerul venos e. Sicozisul micotic



78

8. La care din următoarele afecŃiuni este prezentă crusta melicerică? a. Onicomicoză b. Impetigo c. Pitiriazisul versicolor d. Foliculita superficială stafilococică e. Psoriazisul vulgar

9. Care este perioada de incubaŃie a scabiei? a. 3-4 săptămâni b. 3-4 luni c. Câteva ore, datorită transmiterii rapide, fiind boală foarte contagioasă

10. Care din următoarele forme de scabie este întâlnită la persoanele cu răspuns imunologic slab (leucemii, SIDA etc) ?

a. Scabia nodulară b. Scabia clasică c. Scabia norvegiană

11. Care din următoarele medicamente nu se foloseşte pentru tratarea unui copil cu vârsta sub 5 ani, bolnav de scabie?

a. Unguentul cu sulf b. Benzoatul de benzil c. Sprayul scabicid Spregal d. Unguentul cu hexaclorciclohexan-lindan

12. Care din următoarele boli se manifestă clinic prin plăci eritemato-edematoase, pruriginoase, fugace (persistă câteva minute sau ore şi dispar fără a lăsa semne)?

a. Eczema b. Ftiriaza pubiană c. Urticaria d. Microsporia e. Tinea corporis

13. Care din următoarele afirmaŃii referitoare la eczema de contact (alergică) este incorectă? a. Apare imediat după prima expunere la substanŃa puternic iritantă b. În evoluŃie, eczema poate parcurge următoarele stadii: eritematos, veziculos, zemuire,

crustificare, descuamare şi lichenificare c. Această eczemă este frecventă în context profesional d. Poate fi cauzată de cromaŃi, nichel, cobalt, medicamente, cauciuc etc.

14. În care din următoarele boli emisia de sânge este un important mijloc terapeutic? a. Sifilis, pentru reducerea numărului de treponeme b. Herpes zoster c. Porfiria cutanată tardivă d. Lupusul eritematos cronic e. InfecŃia HIV, pentru a întârzia afectarea sistemului nervos central

15. Care din următoarele cancere cutanate este cel mai grav? a. Carcinomul bazocelular b. Melanomul c. Carcinomul spinocelular

16. Care este tratamentul de elecŃie al cancerelor cutanate? a. Fototerapia b. Terapia cu antibiotice cu spectru larg c. AlimentaŃia echilibrată în principii nutritive d. Excizia tumorii cu margine de siguranŃă e. Biopsia cancerului pentru precizarea diagnosticului



79

17. Căror bolnavi li se recomandă contenŃia elastică? a. Bolnavilor cu arterită b. Bolnavilor cu insuficienŃă venoasă cronică c. Bolnavilor cu sclerodermie sistemică

18. Care este perioada medie de incubaŃie în sifilis? a. 3 zile b. 3 luni c. 3 săptămâni

19. La care din următoarele forme de lues este prezent constant sifilomul? a. Sifilis latent b. Sifilis primar c. Sifilis secundar

20. Care din următoarele cancere cutanate se poate dezvolta pe o cheilit ă cronică keratozică? a. Melanomul b. Carcinomul bazocelular c. Carcinomul spinocelular



80

RĂSPUNSURI CORECTE GRILE COMPLEMENT SIMPLU 1. b 2. c 3. c 4. c 5. d 6. d 7. c 8. b 9. a 10. c

11. d 12. c 13. a 14. c 15. b 16. d 17. b 18. c 19. b 20. c

GRILE COMPLEMENT MULTIPLU

1. Care glande lipsesc pe palme şi plante? a. Glandele sudoripare apocrine b. Glandele sudoripare ecrine c. Glandele sebacee

2. Prin care din următoarele funcŃii se realizează fotoprotecŃia? a. FuncŃia de rezistenŃă, elasticitate şi plasticitate b. FuncŃia endocrină c. Keratogeneza d. FuncŃia neuroexteroceptoare e. Melanogeneza

3. Care din următoarele leziuni elementare se vindecă fără cicatrice? a. Papula b. UlceraŃia c. Eroziunea d. Scuama e. Macula purpurică

4. Care din următoarele leziuni elementare au diametrul sub 0,5cm? a. Flictena b. Papula c. Nodulul d. Vezicula e. Fisura

5. Prin care din următoarele intervenŃii putem creşte permeabilitatea cutanată? a. Crioterapie b. Îndepărtarea cu solvenŃi organici a filmului hidrolipidic c. Hidratarea stratului cornos d. Efectuarea unui pansament ocluziv e. Aplicarea, în prealabil, a unei medicaŃii vasoconstrictoare

6. Care din următoarele afirmaŃii referitoare la dermatocorticoizi sunt corecte? a. Au acŃiune antimicrobiană b. Determină atrofia cutanată c. Întârzie cicatrizarea plăgilor d. Sunt contraindicaŃi în tratamentul micozelor e. Au acŃiune antiseptică



81

7. Care din următoarele boli sunt viroze cutanate?

a. Verucile b. Pediculozele c. Eczema în stadiul de veziculaŃie d. Molluscum contagiosum e. Condiloamele acuminate

8. Care din următoarele boli sunt determinate de stafilococ? a. Erizipelul b. Furunculul c. Intertrigo streptococic d. Sicozisul microbian e. Condiloamele acuminate

9. Care din următoarele afecŃiuni se tratează cu antibiotice administrate pe cale generală? a. Herpesul simplex b. Melanomul c. Erizipelul d. Kerion Celsi e. Furunculoza

10. Care din următoarele micoze lasă alopecie definitivă? a. TricofiŃia uscată b. Favusul c. Kerion Celsi d. Tinea cruris e. Microsporia

11. Care din următoarele medicamente au acŃiune antimicotică? a. Acyclovir b. Clorfeniramin c. Clotrimazol d. Ketoconazol (Nizoral) e. Dermovate

12. Care din următoarele boli nu sunt contagioase? a. Carcinomul spinocelular b. Microsporia c. Urticaria d. Ftiriaza pubiană e. Psoriazisul

13. Care din următoarele boli se pot transmite de la animale? a. Scabia b. Kerion Celsi c. Herpesul zoster d. Dermatita atopică e. Lupusul eritematos cronic

14. Care din următoarele situaŃii favorizează apariŃia candidozei? a. Tratamentul prelungit cu antilevurice b. Administrarea de medicamente imunodepresante c. Graviditatea d. Sindromul de malnutriŃie e. Obezitatea, diabetul zaharat



82

15. Care din următoarele boli au perioade de incubaŃie în medie de 3 zile? a. Sifilisul b. Erizipelul c. InfecŃia HIV d. Gonoreea e. Scabia

16. Care din următoarele medicamente aparŃin grupei antihistaminicelor şi sunt recomandate bolnavilor cu urticarie?

a. Peritol b. Clorfeniramin c. Claritine d. Elocom e. Romergan

17. În care din stadiile eczemei este contraindicat pansamentul ocluziv? a. Stadiul eritematos b. Stadiul de lichenificare c. Stadiul de veziculaŃie d. Stadiul de zemuire e. Stadiul de crustificare

18. Care din următoarele afirmaŃii referitoare la dermatita atopică sunt incorecte? a. Este o formă particulară de urticarie b. Este o boală foarte contagioasă c. Poate fi întâlnită la orice vârstă, dar debutează adesea în perioada de sugar d. Emolientele sunt contraindicate în această afecŃiune e. Este o boală de scurtă durată

19. Care din următoarele boli sunt declanşate sau agravate de expunerea la soare? a. Porfiria cutanată tardivă b. Pemfigusul vulgar c. Kerion Celsi d. Lupusul eritematos cronic e. Urticaria la frig

20. Care din următoarele afecŃiuni sunt boli autoimune ale Ńesutului conjunctiv (colagenoze)? a. Lupusul eritematos b. Impetigo c. Porfiria cutanată tardivă d. Sclerodermia e. Dermatomiozita

21. În tabloul clinic al căror boli întâlnim fragilitate cutanată? a. Psoriasis b. Lichen c. Pemfigus vulgar d. Porfiria cutanată tardivă e. Molluscum contagiosum

22. Care din următoarele afirmaŃii referitoare la pemfigusul vulgar sunt false? a. Este prezent semnul Köbner b. În cadrul acestei boli, mucoasele sunt întotdeauna indemne c. Un semn valoros pentru diagnostic este semnul Nicolsky, care evidenŃiază fragilitatea cutanată d. Corticoterapia generală şi imunosupresoarele reprezintă tratamentul de elecŃie e. Reprezintă un cancer cu mare risc de metastazare

23. Care din următoarele afirmaŃii referitoare la psoriazisul vulgar sunt incorecte?



83

a. Prezintă crustă groasă, uşor detaşabilă cu aspect de mică, putându-se evidenŃia semnul petei de spermanŃet

b. Debutează frecvent pe zonele de extensie (coate, genunchi, etc) c. Unghiile sunt întotdeauna indemne d. ToŃi bolnavii trebuie să evite expunerea la soare e. Este o boală contagioasă, dar din fericire se vindecă repede, în câteva săptămâni

24. Care din următoarele boli sunt precancere cutanate? a. Keratozele actinice b. Cheilitele keratozice c. Nevii melanocitari d. InfecŃia HIV e. Melanomul

25. Care sunt manifestările cutanate în insuficienŃa venoasă cronică? a. Flebedemul b. Dermatita pigmentară şi purpurică c. Dermohipodermita flebopatică d. Sindromul Raynaud e. Ulcerul venos

26. Care din următoarele intervenŃii sunt recomandate pentru tratamentul ulcerului venos? a. Debridare (chirurgicală, medicamentoasă) b. Combaterea infecŃiei cu soluŃii antiseptice c. Administrarea de flebotonice d. Aplicarea dermatocorticoizilor în strat subŃire pe suprafaŃa ulcerului e. Stimularea granulării şi epitelizării cu nitrat de argint 1%, Pomada Mickulitz etc

27. Care din următoarele afirmaŃii referitoare la adenopatia din sifilisul primar sunt incorecte? a. Apare după 7-8 zile de la constituirea şancrului b. Este dureroasă c. Este fixată la tegument şi la Ńesuturile din profunzime d. Este poliganglionară e. Este regională, frecvent unilaterală

28. Care din următoarele leziuni cutanate sunt caracteristice sifilisului secundar? a. Sifilidele eritematoase b. Sifilidele papuloase c. Şancrul sifilitic (şancrul dur sau sifilomul) d. Sifilidele erozive e. Sifilidele papulohipertrofice

29. Care din următoarele afirmaŃii referitoare la sifilisul secundar sunt adevărate? a. În acest stadiu al bolii putem întâlni alopecia difuză sau în luminişuri b. Putem întâlni manifestări viscerale, cum ar fi: hepatita luetică, splenomegalia, interesare renală,

oculară, meningeală c. Mucoasele sunt indemne întotdeauna în sifilisul secundar d. Sifilidele eritematoase sunt foarte pruriginoase e. Tratamentul de elecŃie este penicilina

30. În situaŃia alergiei la Penicilină (cristalină, depozit) ce antibiotice pot fi folosite ca alternativă terapeutică?

a. Eritromicina b. Moldamin c. Efitard d. Tetraciclina e. Hidrocortizonul hemisuccinat



84

31. Care sunt modalităŃile de prevenire a infecŃiei HIV? a. Folosirea prezervativului b. Fidelitatea cuplului c. Reducerea numărului de parteneri sexuali d. Antibioterapia profilactică e. Tratamentul specific (antiretroviral) imediat ce s-au instalat primele semne de boală

32. Care sunt căile de transmitere a infecŃiei gonococice? a. Contact sexual b. Transfuzii de sânge c. Igiena precară d. Contactul nou-născutului cu secreŃiile purulente în timpul naşterii e. Contactul fetiŃelor cu lenjeria intimă contaminată

33. Care din următoarele investigaŃii sunt utile pentru diagnosticarea infecŃiei HIV? a. VDRL b. ColoraŃia Gram c. EvidenŃierea anticorpilor anti-HIV, prin Elisa şi Western Blot d. TPHA e. Izolarea virusului din sânge sau din lichidul cefalorahidian

34. Care sunt principalele grupe de risc, privind infecŃia HIV? a. Homosexualii şi bisexualii b. Prostituate c. Nou născuŃii d. Gravidele e. PolitransfuzaŃii

35. Care din afirmaŃiile următoare privind sifilomul tipic sunt incorecte? a. Are bază indurată b. Apare la 3 zile de la contactul sexual c. Este o eroziune indoloră rotund ovalară, cu margini ce se pierd în Ńesut sănătos d. Sifilomul tipic are dimensiuni cuprinse între 2 şi 5 cm e. Este prima manifestare clinică a sifilisului secundar

36. Care din următoarele boli influenŃează nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaŃie? a. Erizipelul b. Foliculita superficială stafilococică c. Lupusul eritematos cronic d. Edemul Quincke e. Herpesul zoster intercostal

37. Care din următoarele boli perturbă nevoia de a se hrăni? a. Pemfigusul vulgar b. Tinea pedis, forma hiperkeratozică c. Sclerodermia sistemică d. Dermatomiozita e. Lupusul eritematos cronic

38. Care din următoarele boli dermatologice perturbă nevoia de a se odihni, prin prezenŃa constantă a pruritului?

a. Herpesul zoster b. Urticaria c. Eczema d. Erizipelul e. Ulcerul venos suprainfectat

39. Care sunt factorii determinanŃi ai insuficienŃei venoase cronice?



85

a. Flebite profunde b. Arterită aterosclerotică a membrelor inferioare c. Boală varicoasă decompensată d. Displaziile congenitale ale sistemului venos e. Sedentarismul



86

40. Care din următorii factori sunt implicaŃi în etiopatogenia cancerelor cutanate? a. RadiaŃiile ionizante b. Anumite virusuri c. RadiaŃiile actinice d. Topicele fotoprotectoare e. Imunodepresia

RĂSPUNSURI CORECTE GRILE COMPLEMENT MULTIPLU

1. a, c 2. c, e 3. a, c, d, e 4. b, d 5. b, c, d 6. b, c, d 7. a, d, e 8. b, d 9. c, e 10. b, c 11. c, d 12. a, c, e 13. a, b 14. b, c, d, e

15. b, d 16. a, b, c, e 17. a, c, d, e 18. a, b, d, e 19. a, b, d 20. a, d, e 21. c, d 22. a, b, e 23. a, c, d, e 24. a, b, c 25. a, b, c, e 26. a, b, c, e 27. b, c 28. a, b, d, e

29. a, b, e 30. a, d 31. a, b, c 32. a, d, e 33. c, e 34. a, b, e 35. b, d, e 36. a, d, e 37. a, c, d 38. b, c 39. a, c, d 40. a, b, c, e

DISCIPLINA : I G I E N A Autor: Şef lucr. Dr. Adriana Hurezeanu GRILE COMPLEMENT SIMPLU 1. Vicierea aerului se produce:

a. în orice spaŃiu supraaglomerat şi neventilat b. în spaŃii închise, supraaglomerate şi neventilate c. în subterane prost ventilate.

d. in situatii meteorologice nefavorabile e. in perimetrul unui centru industrial R= b 2. În normele de potabilitate a apei sunt admise două limite pentru:

a. substanŃele cu acŃiune nocivă b. substanŃele indezirabile



87

c. substanŃele indicatoare ale poluării apei. d. substantele clorigene e. agentii patogeni R = b 3. Factorii fizici ai aerului sunt următorii,cu o excepŃie. PrecizaŃi excepŃia : a. presiunea atmosferică b. luminozitatea c. curenŃii de aer d. umiditatea e. temperatura R =b 4. ToxiinfecŃia alimentară cu salmonela are incubaŃia: a. de la 7-12 ore şi are drept sursă rozătoarele şi omul b. de la 30minute la 6 ore si are drept sursa omul c. de la 5-24 ore şi are drept sursă şi omul. d. de la 5 ore la 18 zile si nu are drept sursa omul e. de la 30 minute la 12 ore si nu are drept sursa omul R= c 5. Examenul medical de bilanŃ al copiilor şi tinerilor cuprinde următoarele examene,cu o excepŃie: ( precizati exceptia) a. examenul dezvoltării fizice b. examenul endocrinologic c. examenul oftalmologic d. examenul ORL e. examenul ginecologic R = e 6. ToxiinfecŃia alimentară cu stafilococi are incubaŃia: a. de la 7-12 ore şi are drept sursă rozătoarele şi omul b. de la 30minute la 6 ore şi are drept sursă omul c. de la 5-24 ore şi are drept sursă şi omul. d. de la 5 ore la 18 zile si nu are drept sursa omul e. de la 30 minute la 12 ore si nu are drept sursa omul



88

R = b 7. Deversarea apelor reziduale se poate face în : a. lacuri de agrement; b. rigole pentru ape meteoritice c. fântâni arteziene. d. canale pentru irigatii e. ape curgatoare R =e 8. Care dintre urmatorii paraziti fac parte din grupa biohelmintilor: a. tenia saginata; b. bacilul tetanic; c. ascaris lumbricoides(ascaridul) d. oxiurul e. tricocefalul R = a 9. Prevenirea contaminării aerului din încăperile de locuit se realizează prin:

a. izolarea bolnavilor contagioşi în spital b. dezinfecŃia aerului cu radiaŃii ultraviolete c. dezinfecŃia aerului prin pulverizare cu formol.

d. practicarea dezinsectiei e. ventilatie corespunzatoare R = a 10. Amoniacul prezent în apa de băut:

a. indică poluarea apei b. arată contaminarea apei c. nu are nici o valoare.

d. are efect cancerigen e. are efect emetizant R = a



89

11. În zona de protecŃie sanitară a surselor şi instalaŃiilor de aprovizionare cu apă potabilă este permisă poluarea în anumite limite:

a. în perimetrul de regim sever b. în perimetrul de restricŃie c. în nici unul din perimetre.

d. in ambele perimetre e. este permisa fara restrictii R = b 12. Pentru depistarea viciilor de refractie :

a. optotipul se aşează cu faŃa la subiect şi cu spatele la sursa de lumină b. se citesc mai întâi semnele mai mici Ńi apoi următoarele, cu dimensiuni crescătoare c. se citesc fracŃiunile notate în stânga optotipului.

d. optotipul se aseaza la o distanta de 3 metri fata de subiect e. se utilizeaza obiecte divers colorate R = d 13. Care este cea mai importantă măsură în acŃiunea de asanare a unei fântâni:

a. curăŃirea şi repararea fântânii b. depistarea şi îndepărtarea sursei de poluare c. dezinfecŃia fântânii.

d. delimitarea perimetrului de protectie e. utilizarea galetii proprii fintinii R = b 14. PrezenŃa clorului rezidual liber în concentraŃie de 0.5 mg/ dm3 în apa potabilă reprezintă:

a. un grad ridicat de poluare b. element toxic c. garanŃia potabilităŃii d. nu are nici o semnificaŃie.

e. element cancerigen R = c 15. CarenŃa sau lipsa glucidelor din alimentaŃie:



90

a. nu afectează starea de sănătate a organismului b. perturbă echilibrul mineral al organismului c. perturbă metabolismele proteic şi lipidic ale organismului d. perturbă numai metabolismul proteic al organismului.

e. perturba metabolismele glucidic si lipidic R = c 16. Guşa endemică este o afecŃiune produsă de consumul de apă:

a. săracă în fluor b. bogată în iod c. săracă în calciu.

d. saraca in iod e. bogata in azot R = d 17. Methemoglobinemia infantilă reprezintă intoxicaŃia nou-născutului alimentat cu lapte praf preparat cu apă care conŃine :

a. nitraŃi b. clor c. fluor d. pesticide.

e. hidrocarburi R = a 18. Care dintre radiaŃiile solare au cea mai puternică acŃiune antibacteriană:

a. radiaŃiile infraroşii b. radiaŃiile luminoase c. radiaŃiile ultraviolete.

d. radiatiile ionizante e. radiatiile calorice R = c 19. Deversarea apelor reziduale se poate face:

a. numai după epurare b. numai după filtrare.

c. numai dupa dezinfectie d. numai dupa decantare e. numai dupa epurare si dezinfectie R = e 20. Profilaxia guşei endemice se face prin:



91

a. fluorizarea apei b. expunerea la soare c. dietă hiposodată d. iodarea sării e. feroterapie. R = d

21. Consumul de apă cu un conŃinut de fluor de peste 2 mg. La litru produce:

a. caria dentară b. fluoroza dentară c. intoxicaŃia nou-născutului.

d. toxiinfectie e. gusa endemica R = b GRILE COMPLEMENT MULTIPLU 22. AgenŃii poluanŃi ai aerului pot pătrunde în organism pe următoarele căi: a. respiratorie b. digestivă c. cutanată d. intravenoasă. e. intraoculara R = a,b, c 23. O persoană poate participa la prepararea nemijlocită a alimentelor dacă: a. este purtătoare de bacili Koch b. prezintă afecŃiuni otice c. este purtătoare de bacil dizenteric d. prezintă pediculoză e. prezintă tricofiŃie plantară. R = d,e 24. Germenii din grupa de contaminare om-sol-om pot avea provenienŃă: a. cutanată;



92

b. digestivă superioară; c. intestinală d. respiratorie. e. otica R = a,c,d 25. Care este evoluŃia poluanŃilor organici în sol: a. dispar relativ rapid; b. dispar relativ lent; c. se acumulează în sol. d. se acumuleaza in plante e. se ridica la suprafata solului R = a,b 26. Starea de sanatate a organismului este influenŃata de : a. compoziŃia chimică a aerului; b. presiunea parŃială a gazelor componente. c. proprietatile fizice ale aerului d. cubajul de aer al incaperii e. existenta/inexistenta aparaturii de aer conditionat R = a,b,c,d 27. Efectele tardive ale poluării aerului pot fi: a. infecŃiile acute ale căilor respiratorii superioare b. apariŃia malformaŃiilor congenitale c. intoxicaŃii. d. toxiinfectii e. mutatii genetice R = b,e 28. Care dintre substantele nutritive indeplinesc in organism un rol preponderent energetic : a. proteine b. lipide c. glucide d. vitamine e. elemente minerale R = b,c 29. Prin examenul somatoscopic se poate aprecia:



93

a. perimetrul toracic b. robusteŃea c. aspectul coloanei vertebrale d. discromatopsia e. echilibrul bazinului R = b,c,e 30. Salubritatea solului este influentata de urmatoarele sale proprietati : a. capilaritatea b. permeabilitatea pentru aer c. temperatura d. permeabilitatea pentru apă e. selectivitatea. R = b,e 31. Cresterea concentratiei CO2 in aer se poate produce in : a. incaperi inchise si supraaglomerate b. cala vapoarelor c. puturi parasite d. mijloace de transport in comun e. gropi adinci R = a,b,c,e 32. Actiunea frigului asupra organismului poate produce : a. bradicardie b. tahicardie c. hipoestezie d. hiperpnee e. agitatie psihomotorie R = a,b,c,d 33. Factorii fizici ai aerului care definesc conceptul de microclimat sunt : a. temperatura aerului b. umiditatea aerului c. presiunea atmoaferica d. curentii de aer e. radiatiile calorice R = a,b,d,e 34. Procesul de aclimatizare se produce :



94

a. la trecerea unei persoane dintr-un teritoriu geografic in altul b. in cazul activitatilor desfasurate la cuptoarele industriale c. in cazul ascensiunii rapide de la cimpie la altitudini foarte mari d. la schimbarea mediului social e. la trecerea dintr-o incapere in alta R = a,b,c,d 35. Scăderea presiunii parŃiale a oxigenului afecteaza starea de sanatate a organismului :

a. la deal b. la şes.

c. pe munte , la altitudini de 3000 de metri d. pe munte , la altitudini de 6000 de metri e. in conditiile zborului cu avionul R = c,d 36. Bolile care se pot transmite pe cale aeriană sunt:

a. gripa b. rujeola c. boala diareică acută d. teniaza

e. pediculoza R = a,b 37. DezinfecŃia aerului se poate face cu:

a. substanŃe clorigene b. radiaŃii ultraviolete.

c. prin stergerea prafului d. prin ventilatie e. prin asigurarea iluminarii naturale R = a,b 38. Asigurarea cubajului unei încăperi este necesară pentru:

a. o bună ventilaŃie b. o bună curăŃenie c. o bună dezinfecŃie a aerului.

d. o buna incalzire e. o buna luminozitate R = a,e 39. AgenŃii patogeni pot ajunge în aer prin următoarele mecanisme:



95

a. prin vectori b. prin stropi de ploaie c. datorită curenŃilor de aer d. diverse acte fiziologice.

e. datorita emisiilor industriale R = c,d 40. Apa de băut bogată în calciu şi magneziu:

a. modifică proprietăŃile organoleptice ale apei b. modifică proprietăŃile chimice ale apei c. are efecte toxice d. indică poluarea apei. e. accelereaza tranzitul intestinal R = a,b

41. Acuitatea auditivă a copilului se testează:

a. cu vocea de la o distanŃă cuprinsă între 3 – 7 m b. cu vocea de la o distanŃă cuprinsă între 0,5 – 5 m c. prin emiterea unor sunete de tonalitate joasa

d. prin emiterea unor sunete de tonalitate inalta e. prin examen O.R.L. R = b,e 42. O fântână care corespunde din punct de vedere al normelor de igienă:

a. este amplasată în aval de sursele de poluare b. adâncimea pânzei de apă subterană trebuie să fie la peste 4 m. c. să fie înconjurată cu pământ bătătorit pe o rază de 2 – 3 m.

d. este amplasata pe un sol foarte permeabil e. este amplasata la o distanta de 30 de metri fata de sursele de poluare R = b,e 43. Proteinele cu valoare biologică superioară sunt:

a. proteinele care conŃin toŃi aminoacizii esenŃiali şi neesenŃiali necesari organismului b. proteinele care conŃin toŃi aminoacizii esenŃiali în cantităŃile necesare organismului c. proteinele care se găsesc în produsele alimentare de origine animală.

d. proteinele care se gasesc in produsele alimentare de origine vegetala e. proteinele care contin numai aminoacizi neesentiali R = b,c 44. Metabolismul bazal este reprezentat de :



96

a. consumul de energie al organismului în condiŃii de activitate obişnuită b. cheltuiala minimă de energie pentru asigurarea desfăşurării funcŃiilor vitale c. consumul de energie al organismului în condiŃii de repaus absolut.

d. consumul de energie al organismului in conditii de stres e. consumul de energie al organismului in efort prelungit R = b,c 45. Apele reziduale se pot deversa :

a. numai în apele subterane, în anumite condiŃii b. numai în apele de suprafaŃă, în anumite condiŃii c. numai pe sol.

d. in apele de suprafata , in anumite conditii e. in apele de profunzime , in anumite conditii R = d,e 46. AlimentaŃia este raŃională dacă:

a. asigură cantităŃi optime din toate substanŃele nutritive necesare organismului în condiŃii de stres b. asigură cantităŃi optime din toate substanŃele nutritive de care are nevoie organismul în diferite stări

fiziologice şi diferite condiŃii ale mediului ambiant c. asigură cantităŃile necesare de proteine şi vitamine în funcŃie de sex şi vârstă.

d. asigura cantitatile necesare de vitamine si elemente minerale e. asigura cantitatile optime de substante nutritive in functie de starea de sanatate R = b,e 47. Care dintre parazitozele de mai jos au nevoie de o gazdă intermediară.

a. ascaridoză b. tricocefaloză c. teniază d. oxiurază. e. Trichineloza

R = c,e 48. Formele de manifestare ale bolilor infectioase hidrice sunt : a. endemia b. epidemia c. viroza hidrica d. bacterioza hidrica e. parazitoza hidric



97

R = a,b 49. Testarea gradului de contaminare a aerului din incaperi se practica in : a. unitati de invatamint b. unitati de alimentatie c. spitale d. mijloace de transport in comun e. birouri R = a,b,c 50. Factorii care pot favoriza intirzierea in dezvoltarea neuropsihica a copiilor sunt : a. boli / traumatisme in antecedente b. greutatea la nastere sub 2500 grame c. nivel cultural si educativ-sanitar redus in familie d. alimentatie necorespunzatoare e. imbracaminte necorespunzatoare

R = a,b,c,d DISCIPLINA: SEMIOLOGIE MEDICAL Ă Autor: conf. univ. dr. Leti Ńia Streba 1. Anosmia desemnează:

a. sensibilitate olfactivă exagerată b. pierderea totală a simŃului mirosului c. confuzia mirosurilor d. scăderea parŃială a simŃului mirosului e. senzaŃia falsă de miros fetid Răspuns corect: b

2. Anizocoria desemnează: a. ptoza palperală b. inegalitatea pupilară c. malalinierea globilor oculari d. scăderea secreŃiei lacrimale e. lărgirea fantei palpebrale Răspuns corect: b

3. PoziŃia ortopneică apare în: a. pneumonia acută b. pleurezia serofibrinoasă c. tetanos d. edem pulmonar acut e. pericardita lichidiană Răspuns corect: d



98

4. Mersul stepat apare în: a. miopatiile grave b. coree c. hemiplegia spastică d. inegalitatea membrelor inferioare e. paralizia nervului sciatic popliteu extern Răspuns corect: e

5. Faciesul pletoric este caracteristic:

a. cirozei hepatice b. hipertensiunii arteriale sistemice c. endocarditei infecŃioase d. tuberculozei pulmonare e. insuficienŃei aortice Răspuns corect: b

6. Enoftalmia desemnează:

a. lipsa de umiditate a globilor oculari b. colecŃie purulentă în camera anterioară a ochiului c. protruzia din orbită a globilor oculari d. inegalitatea pupilară e. intruzia globilor oculari în orbite Răspuns corect: e

7. Paloare localizată la nivelul memebrelor inferioare, instalată brusc apare în:

a. anemie b. obstrucŃie arterială cronică c. cord pulmonar cronic d. obstrucŃie arterială acută e. hemoragie digestivă superioară Răspuns corect: d

8. O paloare generalizată cu tentă pământie (“teroas”) sugerează:

a. anemie feriprivă b. anemie megaloblastică c. anemie hemolitică d. anemia din insuficienŃa renală cronică e. anemie posthemoragică Răspuns corect: d

9. O paloare generalizată “albă ca varul”, recent instalată sugerează:

a. anemie biermer b. anemie posthemoragică acută c. leucemie cronică d. anemie hemolitică e. insuficienŃă renală cronică Răspuns corect: b

10. O astenie progresivă însoŃită de paloare generalizată evocă:

a. poliglobulie



99

b. hipertiroidism c. anemie d. diabet zaharat e. bronşită cronică Răspuns corect: c

11. Edemul renal este:

a. roşu şi dur b. alb, moale şi pufos c. mai pronunŃat seara d. dureros e. pruriginos Răspuns corect: b

12. Tusea bitonală apare în:

a. pneumonie acută b. pleurezie purulentă c. pareza corzilor vocale d. infarct pulmonar e. pneumotorax Răspuns corect: c

13. Vomica cu aspect macroscopic purulent poate apărea în: a. pneumonia francă lobară b. abcesul pulmonar c. chistul hidatic pulmonar d. pleurezia purulentă e. infarctul pulmonar Răspuns corect: b

14. Dispneea paroxistică expiratorie apare în: a. emfizem pulmonar b. sindromul de condensare pulmonară neretractilă c. tuberculoză pulmonară d. sindromul de revărsat pleural lichidian e. accesul de astm bronşic Răspuns corect: e

15. Simptomul cardinal al insuficienŃei ventriculare stângi este: a. anorexia b. greaŃa c. dispneea d. hepatalgia e. somnolenŃa diurnă Răspuns corect: c

16. AbsenŃa pulsului arterial la nivelul extremităŃilor este caracteristică: a. tromboflebitei superficiale b. insuficienŃei mitrale c. insuficienŃei aortice



100

d. stenozei mitrale e. sindromului de ischemie arterială Răspuns corect: e

17. Polakiuria reprezintă: a. creşterea numărului de micŃiuni/24 ore însoŃită de creşterea volumului urinar b. creşterea numărului de micŃiuni/24 ore fără creşterea volumului urinar c. imposibilitatea golirii vezicii printr-o micŃiune spontană d. eliminarea dificilă a urinii e. inversarea raportului normal nictemeral al micŃiunilor Răspuns corect: a

18. Cefaleea din meningite:

a. nu este însoŃită de febră b. debutează rapid, este intensă şi persistentă c. este însoŃită de fotofobie d. nu este însoŃită de redoarea cefei e. este însoŃită de vărsături

Răspuns corect: b,c,e

19. Migrena se caracterizează prin: a. sediu unilateral b. caracter pulsatil c. febră d. fotofobie e. greaŃă

Răspuns corect: a,b,d,e

20. TranspiraŃia cu caracter exploziv apare în: a. coma hipoglicemică b. hipotiroidism c. infarct miocardic acut d. hemoragii digestive masive e. anemie feriprivă

Răspuns corect: a,c,d

21. Hipotermia poate apărea în: a. hipertiroidism b. coma barbiturică c. intoxicaŃia cu cocaină d. intoxicaŃia cu morfină e. expunere prelungită la frig

Răspuns corect: b,c,d,e

22. Sincopa se caracterizează prin: a. pierdere bruscă şi tranzitorie a conştienŃei b. incapacitatea menŃinerii ortostatismului c. durată mai mare de cinci ore



101

d. revenire tardivă la o stare de conştienŃă normală e. revenire rapidă la o stare de conştienŃă normală Răspuns corect: a,b,e

23. Faciesul hipotiroidian se caracterizează prin: a. piele subŃire şi umedă b. aspect inexpresiv c. piele îngroşată şi palidă d. buze groase e. exoftalmie bilaterală Răspuns corect: b,c,d

24. Midriaza bilaterală apare în: a. intoxicaŃia cu ciuperci b. lues c. intoxicaŃia cu atropină d. anemia feriprivă e. pneumonia acută Răspuns corect: a,c

25. Cianoza adevărată:

a. este o coloraŃie brun-roşcată a tegumentelor b. este o coloraŃie albastră-violacee a pielii şi mucoaselor c. este determinată de scăderea hemoglobinei reduse în sângele capilar sub 5 g/dl d. este determinată de creşterea hemoglobinei reduse în sângele capilar peste nivelul critic de 5

g/dl e. apare în insuficienŃa renală Răspuns corect: b,d

26. Pruritul generalizat poate apărea în: a. uremie b. diabet zaharat c. sindrom de colestază d. dermatoze alergice e. pediculoză Răspuns corect: a,c,d

27. Petele hemosiderozice: a. apar în insuficienŃa arterială cronică b. apar în insuficienŃa venoasă cronică c. sunt dispuse la nivelul feŃei d. sunt dispuse la nivelul membrelor inferioare e. au o culoare brun-cenuşie Răspuns corect: b,d,e

28. Scădere ponderală cu apetit păstrat apare în:

a. neoplasme b. hipertiroidie c. diabet zaharat



102

d. anorexia mentală e. boala Cushing Răspuns corect: b,c

29. Edemul alergic (edemul Quincke): a. este cianotic, dur şi nepruriginos b. se instalează brusc c. este alb-rozat, moale şi uşor pruriginos d. este localizat îndeosebi la nivelul feŃei e. poate interesa limba şi epiglota, putând genera asfixie acută Răspuns corect: b,c,d,e

30. Artrita din reumatismul articular acut:

a. afectează simetric articulaŃiile mici b. afectează asimetric articulaŃiile mici c. afectează articulaŃiile mari d. are caracter migrator şi fugace e. nu lasă sechele Răspuns corect: c,d,e

31. Durerea articulară din artroze:

a. este meteorosensibilă b. apare după efort fizic c. apare în cursul mobilizării d. este neînsoŃită de limitarea mişcărilor e. este însoŃită de prezenŃa cracmentelor Răspuns corect: a,b,c,e

32. Eozinofilia apare în:

a. boli parazitare b. tratament cu glucocorticoizi c. dermatită atopică d. astm bronşic extrinsec e. trichineloză Răspuns corect: a,c,d,e

33. ReactanŃii de fază acută sunt reprezentaŃi de:

a. hemoleucogramă b. fibrinogen c. viteza de sedimentare a hematiilor d. glicemie e. proteina c reactivă Răspuns corect: b,c,e

34. Manifestările clinice din hemoliza posttransuzională sunt:

a. lombalgiile difuze b. pirozisul c. uneori stare de şoc d. urină de culoare roşie e. febră instalată la 30-60 minute posttransfuzional



103

Răspuns corect: a,c,d,e

35. Sindromul hemoragic cutaneomucos se caracterizează prin: a. peteşii b. echimoze c. gingivoragii d. vezicule e. epistaxis Răspuns corect: a,b,c,e

36. Hemoptizia nu apare în: a. emfizem pulmonar b. tuberculoză pulmonară c. infarct pulmonar d. stenoză mitrală e. astm bronşic Răspuns corect: a,e

37. Durerea toracică cauzată de fracturile costale este: a. accentuată de respiraŃie b. accentuată de efort c. neaccentuată de efort d. accentuată de tuse e. obiectivată prin presiune digitală Răspuns corect: a, b, d, e

38. TurgescenŃa jugularelor apare în: a. insuficienŃa cardiacă dreaptă b. insuficienŃa cardiacă stângă c. hepatita cronică d. pericardita constrictivă e. sindromul de ischemie arterială acută Răspuns corect: a,d

39. Durerea de natură pericardică: a. nu este accentuată de tuse şi deglutiŃie b. este accentuată de mişcările toracelui c. cedează în repaus d. cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual e. apare în pericarditele acute uscate Răspuns corect: b,e

40. InspecŃia pacientului cu insuficienŃă cardiacă dreaptă relevă: a. ortopnee b. cianoză generalizată c. turgescenŃa jugularelor d. prezenŃa edemelor declive e. paloare generalizată Răspuns corect: b,c,d



104

41. Pacientul cu insuficienŃă cardiacă stângă poate prezenta: a. dispnee b. tuse seacă c. spute hemoptoice d. cianoză perioronazală e. simptome datorate stazei viscerale abdominale Răspuns corect: a,b,c,d

42. Aspectul de “limbă saburală”: a. desemnează o limbă roşie şi depapilată b. apare în deshidratare c. apare în stări febrile d. apare în anemia Biermer e. desemnează limba cu depozite de culoare alb-gălbuie Răspuns corect: b,c,e

43. Macroglosia poate apărea în: a. acromegalie b. hipertiroidism c. mixedem d. ulcer gastric e. rectocolită ulcerohemoragică Răspuns corect: a,c

44. Hematemeza poate apărea în: a. gastrite hemoragice b. cancer de rect c. ruptura varicelor esofagiene d. cancer gastric e. ulcer gastroduodenal Răspuns corect: a,c,d,e

45. Durerea din ulcerul gastric: a. apare la aproximativ 1-2 ore postprandial b. poate fi calmată de vărsătură c. are caracter de “foame dureroasă” d. nu are caracter sezonier e. apare la aproximativ 5-6 ore postprandial Răspuns corect: a,b

46. Disfagia din cancerul esofagian este: a. resimŃită imediat după înghiŃire b. progresivă c. recent instalată d. o disfagie veche e. cu caracter pasager Răspuns corect: a,b,c

47. Pirozisul este: a. o senzaŃie de constricŃie toracică



105

b. o senzaŃie de arsură retrosternală c. calmat de ingestia alimentelor fierbinŃi d. accentuat de primodecubitul nocturn e. însoŃit frecvent de regurgitări gastrice Răspuns corect: b,d,e

48. Regurgitarea esofagiană: a. este neînsoŃită de greaŃă b. este însoŃită de greaŃă c. are caracter acid d. are conŃinut alimentar şi salivar e. este însoŃită de contractura musculaturii abdominale Răspuns corect: a,d

49. Tenesmul rectal poate apărea în: a. cancerul colonului ascendent b. cancerul de rect c. rectite d. metroanexită stângă e. fisuri anale Răspuns corect: b,c,d,e

50. Poliuria: a. este o tulburare de micŃiune b. este o tulburare de diureză c. reprezintă creşterea volumului urinar peste 2000ml/24 ore d. reprezintă creşterea numărului de micŃiuni/24 ore e. apare după hemoragii masive Răspuns corect: b,c

DISCIPLINA: NUTRI łIE ŞI DIETETIC Ă Autor:Prof. univ. dr Maria Mo Ńa 1. IndicaŃiile scăderii în greutate cu 20% sunt următoarele: a) PacienŃi cu neoplasm şi IMC>30Kg/m2, indiferent de talie b) PacienŃi cu IRC şi IMC>30Kg/m2, indiferent de talie c) IMC între 25-29,9Kg/m2 şi CT ≥102cm la bărbaŃi şi ≥88cm la femei d) IMC între 25-29Kg/m2 cu CT între 94-102cm la bărbaŃi şi 80-87cm la femei e) Toate răspunsurile sunt corecte

Răspuns corect: c 2. Efectele benefice ale scăderii în greutate sunt: a) Ameliorează controlul diabetului zaharat b) Scade valorile tensiunii arteriale c) Ameliorează tabloul lipidic d) Scade hiperinsulinismul e) Toate cele de mai sus

Răspuns corect: e

3. Care din următoarele afirmaŃii privind realimentarea în denutriŃie sunt corecte a) alimentarea se face progresiv adaptată fiecărui pacient în parte



106

b) presupune 5-6 mese fraŃionate pe zi c) se preferă alimentaŃia orală d) se preferă proteinele cu valoare biologică înaltă, lapte, carne, ouă e) toate cele de mai sus

Răspuns corect: e

4. Procentul de apă din alimente după deshidratare este: a) 10% b) 30% c) 0% d) 15% e) 7-8%

Răspuns corect: e

5. Numărul aminoacizilor esenŃiali (care nu pot fi sintetizaŃi de organism) este: a) 7 b) 10 c) 9 d) 6 e) 12

Raspuns corect: c

6. Cantitatea de fibre ce se recomandă a fi consumată zilnic este: a) 30g; b) 10g; c) 70g; d) 15g; e) 100g.

Raspuns corect: a

7. La femeia însărcinată, necesarul hidric: a) Creşte faŃă de necesarul dinaintea sarcinii; b) Scade faŃă de necesarul dinaintea sarcinii; c) Nu este afectat de sarcină; d) Creşte sau scade în funcŃie de gemelaritea sarcinii; e) Creşte sau scade în funcŃie de paritate.

Raspuns corect: a

8. Cantitatea de fibre ce se recomandă a fi consumată zilnic este: a) 30g; b) 10g; c) 70g; d) 15g; e) 100g.

Raspuns corect: a

9. Dieta în puseul acut de artrită urică presupune: a) Suprimarea grăsimilor b) Suprimarea alcoolului c) Aport de lichide 2-3 litri pe zi



107

d) Aport scăzut de proteine e) Toate afirmaŃiile sunt corecte

Răspuns corect: e

10. Regimul alimentar in hepatita cronică este: a) Normocaloric sau hipercaloric la denutriŃi; b) Normoproteic, alcătuit în special din proteine cu valoare biologică mare; c) Normolipidic cu aport de lipide la limita inferioară a normalului, din care cel puŃin jumătate vor fi de

origine animală; d) Normoglucidic, cu evitarea dulciurilor concentrate; e) Toate variantele sunt corecte.

Raspuns corect: e

11. Produse nutritive naturale implicate în protecŃia anticancerigenă: a) Legumele şi fructele; b) Peştele oceanic; c) Produsele din germeni de grâu d) Drojdia de bere; e) Toate produsele anterioare sunt implicate în protecŃia anticancerigenă;

Raspuns corect: e

12. Agresiuni alimentare prin nerespectarea fiziologiei digestive: a) Excesele alimentare; b) Dezechilibrul raŃiei alimentare; c) Nerespectarea bioritmului alimentar; d) Modificarea bruscă a deprinderilor alimentare; e) Toate răspunsurile sunt corecte.

Raspuns corect: e 13. Urmatoarele afirmatii sunt corecte despre dietoterapia la pacientii cu reflux gastro-esofagian, cu o

exceptie: a) Evitarea meselor mari, bogate în lipide; b) Evitarea alimentelor acide, a condimentelor, ciocolatei, alcoolului, fumatului; c) Ultima masă va fi cu 2–3 ore înainte de culcare; d) Se recomanda consumul de lichide in timpul mesei; e) Evitarea unei activităŃi fizice riguroase imediat după masă;

Raspuns corect: d

14. Principalii alergeni alimetari sunt urmatorii cu o exceptie: a) Arahidele, nucile; b) Laptele de vacă; c) Merele, portocalele; d) Ouăle de găină; e) Crustaceele.

Raspuns corect: c

15. Scopurile terapiei nutriŃionale în boala renală terminală sunt:

a) Prevenirea deficienŃelor şi menŃinerea unui status nutriŃional bun; b) Controlul edemelor şi tulburărilor electrolitice prin monitorizarea aportului de Na, K şi fluide; c) Prevenirea sau întârzierea dezvoltării osteodistrofiei renale;



108

d) Asigurarea unei diete atractive, care să corespundă stilului de viaŃă al pacientului; e) Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte.

Raspuns corect: e

16. Dieta rotatorie: a) Se recomanda la persoanele alergice la mai multe alimente; b) Alimentele la care pacientul nu este alergic vor fi mâncate la interval de 4–5 zile; c) Alimentele vor fi alternate în funcŃie de apartenenŃa lor la anumite familii biologice; d) După câteva luni de dietă se poate tenta reintroducerea treptată a alimentelor alergogene în dietă; e) Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte.

Raspuns corect: e

17. Regimul alimentar in insuficienta cardiaca:

a) Atingerea greutăŃii ideale va reprezenta o componentă esenŃială a tratamentului; b) Hiposodata, iar în formele severe chiar desodata; c) Evaluarea aportului de K se impune, mai ales la pacienŃii sub tratament cu diuretice, insuficienŃă

renală; d) Se va Ńine cont in elaborarea dietei de patologia asociată (diabet, afectare renală); e) Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte.

Raspuns corect: e

18. Principii generale ale alimentatiei antiaterogene: a) Păstrarea unei greutăŃi ideale în conformitate cu vârsta şi sexul; b) Consum de uleiuri vegetale variate, adăugate la sfârşitul preparării alimentelor sau în salate; c) Consumul a 2–3 porŃii de peşte pe săptămână; d) Reducerea până la eliminarea consumului de dulciuri concentrate, lapte integral, margarină, untură,

carne grasă; e) Toate veriantele de mai sus sunt corecte.

Raspuns corect: e

19. IndicaŃiile dietei hiposodate sunt următoarele: a) InsuficienŃa cardiacă b) Sindrom nefrotic c) HTA d) InsuficienŃă renală acută şi cronică e) Nici una dintre cele de mai sus

Răspuns corect: a, b, c, d. 20. Regimul hiposodat standard presupune: a) Un aport de sodiu de 1,5-2g pe zi b) Un aport de 460-500mg sodiu pe zi c) Un aport de 150mg sodiu pe zi d) Se recomandă în edemele severe, hta severă şi insuficienŃa cardiacă severă e) Se recomandă în glomerulonefrita acută

Răspuns corect: b, d 21. Regimul alimentar al pacienŃilor cu diabet zaharat presupune: a) Aport de glucide între 50 şi 60 % din raŃia calorică totală b) Se preferă glucide cu index glicemic crescut c) Se preferă glucide cu index glicemic scăzut



109

d) Lipidele vor reprezenta între 12-15% e) Se pregferă lipidele saturate care trebuie să depăşească 10% din raŃia calorică

Răspuns corect: a, c

22. Alimentele cântărite zilnic în diabetul zaharat sunt următoarele: a) Lămâi, grapefruit b) Portocale, mere c) Pâine, făinoase d) Struguri, banane, prune e) Orez, griş, lactate

Răspuns corect: b, c, e 23. Dietoterapia pacienŃilor cu diabet zaharat implică: a) 6 mese pe zi la un pacient sub tratament cu insulină convenŃională b) Obligatoriu 6 mese pe zi la un pacient sub tratament cu analogi de insulină c) Obligatoriu 4-5 mese pe zi la un pacient sub tratament cu meglinide d) 4-5 mese pe zi la un pacient cu medicaŃie antidiabetică orală. e) Toate variantele de mai sus sunt corecte

Răspuns corect: a, d

24. Recomandări pentru pacienŃii cu obezitate: a) Dietă hipocalorică echilibrată în principii nutritive b) Mic dejun obligatoriu cu 3-6 mese pe zi c) Evitarea alimentelor cu densitate calorică mare, bogate în glucide rafinate şi lipide saturate d) Excluderea consumului de alcool e) ConŃinut scăzut de fibre alimentare

Răspuns corect: a, b, c, d

25. Următoarele afirmaŃii privind regimul alimentar în hiperuricemii sunt false: a) Regimul alimentar este hipocaloric b) Aportul de proteine este crescut c) Aportul de lipide este scăzut d) Aportul de glucide este scăzut e) Alcoolul este contraindicat

Răspuns corect: b, d

26. Alimentele contraindicate în hiperuricemii: a) Mezeluri, vânat b) Făinoase, fructe c) Cafeaua, ceaiul prin conŃinutul crescut în metilpurine d) Carne de animal tânăr, viscere e) Ciocolata, cacaoa

Răspuns corect: a, d, e

27. Regimul alimentar în dislipidemii presupune: a) Aport de colesterol <300mg pe zi b) Aport de fibre alimentare de 40g pe zi c) Aport crescut de glucide rafinate



110

d) Aport de lipide saturate <10% e) Aport de lipide saturate >10%

Răspuns corect: a, b, d

28. Regimul alimentar în dislipidemii implică: a) Aport de lipide <30% din raŃia calorică zilnică b) Aport de lipide polinesaturate de 20% c) Aport de lipide mononesaturate de 10% d) Aport de lipide saturate >10% e) Toate afirmaŃiile sun greşite

Răspuns corect: a, c

29. Următoarele afirmaŃii cu privire la alimentarea în denutriŃie sunt incorecte: a) Se preferă alimentaŃia parenterală b) Determină creşterea în greutate încă din primele 5-7 zile de realimentare c) Determină menŃinerea sau scăderea în greutate în primele 5-7 zile de realimentare d) Se preferă realimentarea bruscă e) Se vor administra alimente cu volum crescut pentru a determina o creştere rapidă în greutate

Răspuns corect: a, b, d, e

30. Următoarele afirmaŃii despre energia cheltuită în repaus (REE) sunt adevărate: a) Persoanele cu greutate mai mare au o rată a metabolismului bazal mai mare; b) La adult ree creşte progresiv, cu aproximativ 2–3% pe decadă; c) Femeile au ree cu 5–10% mai mică decât bărbaŃii de aceeaşi înălŃime şi greutate; d) Hipertiroismul scade ree; e) Temperature crescută a mediului ambient creşte consumul energetic bazal.

Raspuns corect: a, c, e

31. În raŃia alimentară, glucidele: a) Trebuie să acopere cel puŃin 50–55% din raŃia calorică; b) Principalul rol este cel energetic; c) Principalul rol este cel plastic; d) Glucidele simple, rafinate trebuie să acopere cel puŃin 30% din raŃia calorică; e) Ponderea cea mai mare trebuie să revină glucidelor complexe, de tipul amidonului.

Raspuns corect: a, b, e

32. Ingestia de alimente de către sportivi înaintea antrenamentului sau competiŃiei: a) Înlătură senzaŃia de foame din timpul exerciŃiului; b) Asigură menŃinerea nivelelor glicemiei plasmatice, a cărei valoare ar putea scădea datorită consumului

crescut de glucoză; c) Este indicat să conŃină peste 35% grăsimi, ele asigurând o cantitate foarte mare de energie; d) Trebuie efectuată cu o jumătate de oră înaintea exerciŃiului; e) Proteinele din timpul acestei mese au cel mai important rol în generarea forŃei musculare.

Raspuns corect: a, b

33. Următoarele afirmaŃii despre fierul din alimentaŃia sportivilor sunt false: a) Cantitatea de fier necesară unui sportiv poate fi asigurată din hrană; b) Recomandările pentru ingestia de fier variază între 30–45 mg/zi; c) AtleŃii ce se antrenează în medii cu temperaturi crescute şi cei vegetarieni nu au risc pentru scăderea

depozitelor de fier;



111

d) La atleŃii care se antrenează peste 6 ore/săptămână, pot să apară deficienŃe de fier chiar şi anemia feriprivă;

e) AtleŃii utilizează depozitele de fier mai repede decât persoanele sedentare. Raspuns corect: b, c

34. Despre conservarea alimentelor prin temperaturi scăzute este adevărat: a) Cele mai sensibile microorganisme la acŃiunea frigului sunt fungii; b) Frigul păstrează alimentele respectând proprietăŃile naturale; c) Frigul nu are efecte antienzimatice asupra alimentelor; d) Conservarea prin frig se face prin refrigerare şi congelare; e) Refrigerarea se poate efectua folosind temperaturi cuprinse 0 şi -35 grade Celsius.

Raspuns corect: b, d 35. Conservarea prin acidifiere: a) Este strict contraindicată legumelor; b) Se poate realiza prin marinare; c) Se poate realiza prin exhaustare; d) Murarea este unul din procedeele folosite pentru conservare prin acidifiere; e) Prin acidifiere, vitamina C este distrusă.

Raspuns corect: b, d

36. Scăderea fibrelor din alimentaŃie poate duce la: a) Diabet zaharat; b) Obezitate; c) Litiază biliară; d) Pahipleurită; e) Cancer de colon.

Raspuns corect: a, b, c, e.

37. La femeia însărcinată: a) Necesarul hidric creşte; b) Se recomandă să consume în cantitate cît mai mare AG–forma trans; c) Este contraindicată începerea unei diete hipocalorice; d) Se recomandă evitarea consumului de alcool; e) La gravida diabetică şi în timpul alăptării sunt necesare 3000–3400.

Raspuns corect: a, c, d. 38. Dieta de crutare hepatica - alimente permise: a) Legumele bogate în celuloză dură, fructele necoapte, cu coajă şi sâmburi; b) Carnea proaspătă şi slabă de pui, curcan, viŃel, vită, peştele alb; c) Legumele cu celuloză fină ca pireuri, soteuri, sufleuri, salate coapte sau crude; d) Condimentele aromate (pătrunjel, leuştean, mărar, cimbru, suc de lămâie); e) Pâinea neagră, intermediară, pîinea proaspătă.

Raspuns corect: b,c,d

39. Urmatoarele afirmaŃii privind regimul alimentar în pancreatita cronica sunt adevarate: a) Regimul este hipercaloric: 2500-6000 calorii/zi; b) Regimul este hiperproteic, alcătuit în special din proteine de origine animală; c) Regimul este hiperlipidic; d) Se recomanda administrarea orală a unor enzime pancreatice;



112

e) Se recomandă 4–5 mese pe zi, egale ca volum. Raspuns corect: a, b,d, e

40. Urmatoarele afirmaŃii privind regimul alimentar în afectiunile biliare sunt false: a) In colecistita acuta dieta este hipocalorică, în principal glucidică, cu suprimarea temporară a proteinelor şi lipidelor;

b) Dieta în colecistita cronică se suprapune dietei de cruŃare hepatică; c) In dischinezia biliară hipotonă nu se recomandă alimente cu efect colagog; d) In litiaza biliara se recomandă reducerea alimentelor bogate în colesterol; e) Nu este necesara scaderea ponderala la pacientii supraponderali cu calculi veziculari din colesterol;

Raspuns corect: c, e 41. Urmatoarele sunt substanŃe alimentare cu proprietăŃi anticancerigene cu exceptia: a) Fibrele alimentare; b) Vitamina A,C,D,E; c) Vitaminele de grup B d) Seleniul; e) Nitrozaminele.

Raspuns corect: c, e 42. Alimente nerecomandate în boala ulceroasă cu exceptia: a) Laptele dulce simplu sau indulcit, brânzeturile proaspete; b) Supa de carne preparata cu punerea cărnii la fiert în apă clocotită; c) Carnea pusa la fiert in apa rece; d) Zarzavaturile cu celuloză dură crude; e) Pâine albă, veche de o zi.

Raspuns corect: a, b, c, e 43. Urmatoarele afirmatii despre regimul alimentar în diareea de putrefacŃie sunt false: a) Se urmăreşte transformarea diareei de putrefacŃie în diaree de fermentaŃie; b) Regimul alimentar va fi alcătuit din alimente sărace în glucide şi bogate în proteine; c) Initial se recomanda consumul de fructe si legume sub forma de compoturi si piureuri, ulterior de

reintroduc preparate ce conŃin proteine d) Sunt permise cruditatile in primele 4-5 saptamani; e) În cazurile cu numeroase scaune diareice, se va urma o dietă hidrică de 1–2 zile;

Raspuns corect: b,d 44. Urmatoarele afirmatii cu privire la intolerantele alimentare sunt adevarate: a) Glutenul si lactoza pot determina intolerante alimentare; b) Simptomatologia este asemănătoare cu cea din alergiile alimentare; c) Aditivii alimentari, conservanŃii, coloranŃii, sulfiŃii sunt frecvent implicaŃi în intoleranŃele alimentare; d) Deficitul de lactaza determina boala celiaca; e) Boala celiacă este determinata de intoleranta la gluten.

Raspuns corect: a, b, c, e 45. Terapia medicală nutriŃională în insuficienta renala acuta presupune:

a) Dieta hipocalorica; b) Dieta hiperproteica cu 1,2–1,5 g proteine/kg corp greutate ideala/zi; c) Aport de potasiu: 30–50 mEq/zi în faza oligurică, în funcŃie de diureză, dializă, nivelul K seric); d) Necesar de fluide: pierderile din ziua precedentă plus 500 ml;



113

e) Aport de sodiu: 20–40 mEq/zi în faza oligurică. Raspuns corect: c, d, e

46. Aportul proteic la pacienŃii cu IR progresivă este de : a) 0,8 g/kg corp/zi pentru pacienŃii cu RFG >55 ml/min; b) 0,6 g/kg corp/zi pentru pacienŃii cu RFG între 25–55 ml/min; c) 1,2–1,5 g/kg corp/zi la pacienŃii în program de hemodializa; d) 1,0–1,2 g/kg corp/zi la pacienŃii cu dializa peritoneala ambulatorie continua; e) 60–80 g proteine/zi în cazul când ureea sanguină este sub valoarea de 80 mg/zi.

Raspuns corect: a, b, e 47. Regimul alimentar in litiaza urica presupune:

a) Regimul clasic recomandat este lacto-fructo-vegetarian; b) Regimul alimentar urmăreşte acidifierea urinilor si reducerea alimentelor care determina creşterea

acidului uric; c) Se va limita global raŃia calorică în principal la obez; d) Regim hipoproteiccu 0,8–1 g/kg corp/zi cu maximum 200 mg purine/zi.; e) Sunt interzise carnea de animal bătran (gaina, vita) si viscerele.

Raspuns corect: a, c, d 48. Urmatoarele afirmatii cu privire la alergia la sugari şi copii la laptele de vacă sunt adevarate: a) Are prevalenta crescuta in primii 3 ani de viata; b) În cazul alergiei la laptele de vacă se recomandă formule cu hidrolizate de proteine ale laptelui de vacă; c) În cazul alergiei la laptele de vacă este interzis laptele de capra; d) AlimentaŃia la sân nu previne sau întârzie debutul alergiilor alimentare; e) ReacŃiile alergice la lapte tind să dispară în primii ani de viaŃă.

Raspuns corect: a, b, e

49. Urmatoarele afirmatii cu privire la aportul de sodiu in HTA sunt false: a) Evitarea sării în exces este benefică pentru toŃi indivizii, chiar şi pentru normotensivi; b) La persoanele cu risc de a dezvolta hipertensiune nu se recomandă regim alimentar hiposodat; c) La persoanele hipertensive dovedite, regimul hiposodat este obligatoriu; d) Reducerea ingestiei de sodiu la jumătate poate scădea presiunea sistolică cu 5 mmHg şi pe cea diastolică cu

4 mmHg; e) Regimul hiposodat determina scaderea tensiunii arteriale la toti pacientii hipertensivi.

Raspuns corect: b, e

50. Urmatoarele afirmatii cu privire la dieta in hipertensiunea arteriala sunt false: a) Dieta se foloseşte numai in tratamentul, nu si in prevenirea hipertensiunii; b) Cei mai importanŃi factori legaŃi de dietă sunt: supraponderea, ingestia crescută de sare, consumul de

alcool şi sedentarismul; c) Regimul hiposodat determina scaderea tensiunii arteriale la toti pacientii hipertensivi; d) Dieta bogată în fructe, legume şi săracă în colesterol, grăsimi saturate şi sare poate scădea tensiunea

arterială sistolică cu 6–11 mmHg; e) Un consum de alcool mai mare de 30 g alcool pur/zi duce la o creştere cu 3 mmHg a presiunii arteriale.

Raspuns corect: a,c

51. Dieta in infarctul miocardic este:

a) Hipocaloric chiar şi la pacienŃii f ără obezitate, pentru evitarea travaliului cardiac inutil;



114

b) Hidrica in primele 24–48 ore de evolutie a infarctului; c) Hipolipidica, hipoproteica, hipoglucidica si hiposodata din săptămâna a treia, în cazul evoluŃiei

favorabile; d) Se recomandă consumul de margarina în defavoarea untului, dar fără a se face abuz; e) Ca mijloace de preparare a alimentelor se preferă fierberea, coacerea, înăbuşirea..

Raspuns corect: a, b, c, e

DISCIPLINA PUERICULTUR Ă-PEDIATRIE-NURSING ÎN PEDIATRIE Conf. univ. Dr. Georgeta CorniŃescu 1.Care este greutatea la naştere a nou-născutului la termen?

a. 2600 g b. < 2500 g c. 2800-4000 g d. 4500 g e. 2500-2750 g

2. Ce talie (lungime) are nou-născutul la termen? a. 47 cm b. 48-52 cm c. 60 cm d. 37 cm e. 42 cm

3. Nou-născutul prematur se caracterizează prin: a. concordanŃa între durata vieŃii fetale (scurtată), greutate şi talie mică la naştere b. greutate < 2500 g c. talie < 47 cm d. discordanŃa dintre vârsta gestaŃiei (normală) şi greutatea la naştere e. vârsta de gestaŃie < 37 săptămâni

4. Care din următoarele caracteristici sunt apanajul dismaturităŃii? a. nou-născut cu vârsta de gestaŃie < 37 săptămâni şi greutatea < 2500 g b. concordanŃa între vârsta de gestaŃie şi greutatea la naştere c. nou-născut cu greutatea < 2500 g şi talia < 47 cm d. discordanŃa dintre vârsta gestaŃiei (normală) şi greutatea la naştere (mică) e. nou-născut cu vârsta de gestaŃie > 42 săptămâni şi greutate normală la naştere

5. RecunoaşteŃi particularităŃile tegumentelor la nou-născutul normoponderal, sănătos a. pielea acoperită de vernix caseosa b. fragilitate faŃă de acŃiunea agenŃilor mecanici, chimici şi infecŃioşi c. lanugo d. descuamaŃia fiziologică e. cianoză / paloare

6. Care este evoluŃia normală a bontului şi plăgii ombilicale? a. mumifierea bontului b. formarea şanŃului de eliminare c. detaşarea între a 5-a şi a 10- a zi d. formarea granulomului ombilical e. epitelizarea cicatricei ombilicale

7. În ce grad de prematuritate încadraŃi un nou-născut cu greutatea la naştere de 1300 g? a. prematuritate gr. I b. prematuritate gr. II



115

c. prematuritate gr. III d. prematuritate gr. IV e. dismaturitate

8. RecunoaşteŃi riscurile tardive ale prematurităŃii: a. distrofie b. anemie carenŃială c. rahitism carenŃial d. hemoragie e. sechele neuropsihice

9. Care este rolul asistenŃei medicale în îngrijirea nou-născuŃilor prematuri? a. supraveghează funcŃiile vitale b. asigură protecŃia termică în funcŃie de greutate c. supraveghează alimentaŃia d. lasă nou-născutul în grijea mamei e. face profilaxia infecŃiilor

10. Icterul fiziologic al nou-născutului la termen se caracterizează prin: a. apare în primele 24 de ore b. tegumente şi sclere icterice după 2-3 zile de la naştere c. scaunul şi urina normal colorate d. starea generală bună e. vindecarea spontană în 2 săptămâni

11. Care dintre următorii parametrii sunt semnificativi pentru scorul Apgar? a. bătăile cordului b. respiraŃia c. tonusul muscular d. greutatea la naştere e. coloraŃia pielii

12. ParticularităŃile morfologice ale nou-născutului postmatur sunt: a. greutate mică la naştere, < 2500 g b. bontul ombilical şi tegumentele sunt impregnate cu meconiu c. tegumente încreŃite, descuamate, fisurate („mâini de spălătoreasă”) d. vârsta gestaŃională > de 42 de săptămâni e. copilul este alert, cu privire vie.

13. Ce se consemnează în foaia de externare a nou-născutului? a. istoricul prenatal, naşterea şi perioada postnatală precoce b. vârsta gestaŃională şi scorul Apgar la 1′ şi 5′ c. măsurătorile (greutatea, lungimea, perimetrele) d. imunizările (antihepatitic B, BCG) e. venitul familiei.

14. Ce înŃelegeŃi prin nou născut dismatur? a. nou născut mort antenatal b. nou născut cu greutate mică la naştere necorespunzătoare vârstei de gestaŃie c. nou născut cu suferinŃă fetală cronică în viaŃa intrauterină d. nou născut malformat

e. nou născut cu vârsta de gestaŃie ≤37 săptămâni, cu G≤ 2500g 15. Care este perioada de nou născut?

a. 0-7 zile b. 0-20 zile c. 0-31 zile d. 0-28 zile



116

e. 0-42 zile 16. Care sunt îngrijirile date nou născuŃilor prematuri?

a. examenul oftalmologic b. profilaxia infecŃiilor c. protecŃia termică d. examenul neurologic e. profilaxia hemoragiilor

17. În ce categorie încadraŃi un nou născut de 2500g? a. născut la termen b. prematur gradul II c. subponderal d. dismatur e. prematur gradul I

18. Ce înŃelegeŃi prin nou născut prematur? a. nou născut cu greutate între 2600-2900 g b. nou născut cu vârsta de gestaŃie de 9 l şi G ≤ 2500g c. nou născut cu greutatea > 2500g d. nou născut cu greutatea < 2500 g

e. nou născut cu vârsta de gestaŃie < 37 săptămâni, G ≤ 2500g şi T ≤ 47 cm 19. RecunoaşteŃi riscurile nou născutului prematur în perioade precoce (de acomodare):

a. risc hemoragic b. risc cardio-respirator c. risc infecŃios d. risc de dereglare termică e. risc metabolic

20. Care sunt parametrii necesari monitorizării nou născutului prematur? a. frecvenŃa respiratorie b. coloraŃia tegumentelor c. criza de apnee/cianoză d. măsurarea T.A. e. apariŃia convulsiilor

21. RecunoaşteŃi datele ce caracterizează icterul fiziologic al nou născutului: a. debut în primele 24 de ore b. debut în ziua a 2-3-a de viaŃă c. creşterea fracŃiunii neconjugate a bilirubinei d. urina închisă la culoare (hipercromă) e. durată de maximum 14 zile la nou născutul la termen şi respectiv 21 zile la prematur.

22. Care sunt semnele clinice care definesc boala hemoragică a nou născutului? a. bosa sero-sangvinolentă b. cefalhematomul c. hemoragia intracraniană d. hematemeza sau/şi melena e. cianoza

23. Care din următoarele semne clinice sugerează o infecŃie la nou născut? a. starea generală bună b. normotermie c. nou născutului "nu-i merge bine" d. agitaŃie/letargie e. bombarea fontanelei

24. RecunoaşteŃi semnele clinice ce caracterizează asfixia albă:



117

a. scorul APGAR > 8 b. cianoză generalizată c. atonie musculară d. paloare e. bradicardie

25. Ce obiective veŃi avea în vedere în reanimarea primară a nou - născutului? a. flagelarea b. dezobstrucŃia căilor respiratorii (aspirarea secreŃiilor) c. respiraŃia artificială d. masajul cardio-extern

e. combaterea acidozei (administrarea de bicarbonat de sodiu şi ser glucozat pe vena ombilicală). 26. PrecizaŃi etapele corecte din dezvoltarea afectivă şi socială a sugarului de la 9-12 luni:

a. copilul descoperă stând „în patru labe” lumea înconjurătoare b. aruncă obiectele departe de el şi cere să i se dea înapoi c. este fascinat de „imaginea” sa în oglindă d. foloseşte monosilabele, apoi silabele „duble sau triple” e. sugarul vocalizează, gângureşte.

27.Rolul adultului în dezvoltarea limbajului de la 9-12 luni: a. să vorbească pe un ton ferm, cu sonoritate înaltă b. să nu vorbească imitând un bebeluş c. să numească diferitele părŃi ale corpului d. să asocieze cuvintele cu gesturi e. să vorbească expresiv pe un ton calm.

28. PrecizaŃi care din următoarele etape sunt normale în evoluŃia intelectuală de la 3 la 6 ani: a. copilul vorbeşte bine, pune multe întrebări b. copilul fabulează mult şi „prietenul imaginar” îi Ńine adeseori companie c. are noŃiunea de direcŃie: dreapta-stânga, în faŃă–în spate d. copilul ştie să numere până la 10 - 20 e. copilul se închide în lumea sa, nu se socializează.

29. Care este ritmul de creştere normală a sugarului până la 4 luni? a. 25-30 g/zi b. 350 g/lună c. în medie 750 g/lună d. 500 g/lună e. sugarul eutrofic îşi dublează greutatea la 4 luni.

30. Cum creşte sugarul în lungime până la 4 luni? a. cu 1,5 cm/lună b. la 2 luni are 49 cm c. în prima lună creşte 4-5 cm d. în următoarele luni cu 2-3 cm/lună e. la 4 luni talia este de 60-64 cm.

31. Care este ritmul de creştere în G şi T la sugarul mare (8-12 luni)? a. creştere rapidă b. ritmul de creştere devine mai lent c. creşte 250-300 g/lună d. creşte cu 1 cm/lună e. la 12 luni triplează greutatea (9 Kg) şi are o talie de 72-75 cm.

32. PrecizaŃi ordinea corectă a apariŃiei dinŃilor „de lapte”: a. incisivii mediani inferiori în număr de 2 apar la 6-8 luni



118

b. incisivii mediani superiori apar la 12 luni c. incisivii laterali apar între 10-12 luni d. caninii apar între 18-24 luni e. erupŃia dentiŃiei temporare se încheie în perioada de copil mic (2ani şi 6 luni-3 ani).

33. EvoluŃia motricităŃii de la naştere la un an se face pe etape, enumeraŃi pe cele corecte: a. la 3-4 luni ridică capul şi toracele de la 45° la 90° deasupra planului patului b. la 4-5 luni nu-şi Ńine bine capul c. la 7-8 luni copilul stă bine în poziŃia şezând, fără ajutor d. la 9-10 luni copilul merge „în 4 labe” e. copilul începe să îşi găsească singur echilibrul spre vârsta de 1 an.

34. De ce are nevoie sugarul pentru o dezvoltare afectivă? a. de afecŃiune şi siguranŃă (atingere, mângâiere, luarea în braŃe) b. să fie păstrat în centrul atenŃiei c. de calm şi lini şte d. să fie lăsat în pătuŃul lui, să nu i se vorbească e. de un răspuns adaptat nevoilor sale.

35. Aplicarea principiilor de igienă se face având următoarele scopuri: a. păstrarea sănătăŃii b. evitarea infecŃiilor c. evitarea răspândirii infecŃiilor d. evitarea infectării celui ce acordă îngrijiri e. multiplicarea şi răspândirea infecŃiilor.

36. Care sunt mediile propice răspândirii microbilor? a. umezeala b. mediul antiseptic c. căldura d. deşeurile e. alimentele.

37. Care din următoarele principii de igienă trebuie aplicate curent de asistenta medicală? a. spălarea mâinilor b. igiena Ńinutei vestimentare, bonetă, unghii tăiate scurt c. dezinfectarea sau crearea unui mediu antiseptic d. sterilizarea sau asepsia e. dezinfecŃie discontinuă.

38. Care din următoarele sfaturi fac parte din pregătirea corectă a mamei pentru alimentaŃia la sân? a. pregătirea alăptării se face înainte de a se trezi nou-născutul b. mama va face conversaŃie cu alte persoane în timpul alăptării c. mama îşi va spăla sânii cu apă călduŃă şi va mulge primele jeturi de lapte d. va alăpta singură în cameră fără „asistenŃă” şi fără „consiliere” e. mama îşi va spăla cu grijă mâinile (unghiile tăiate scurt).

39. Care sunt condiŃiile optime de microclimat la domiciliul sugarului? a. cameră luminată şi aerisită b. cameră insalubră c. temperatura din cameră 27°C d. temperatura din cameră 22°C e. camera cu mobilier adecvat, masă de înfăşat cu sertare care conŃin lenjeria copilului, coşuleŃ sau

pătuŃ, cântar pentru sugari. 40. Ce atitudine adoptaŃi cu ocazia primei vizite la domiciliul sugarului?

a. veŃi avea o pregătire teoretică şi practică deosebite; b. examinarea se desfăşoară cu tact, gradat, în condiŃii de intimitate şi cu colaborarea familiei;



119

c. culegerea de date fizice (temperatură, greutate, aspecte morfo-funcŃionale); d. consemnarea datelor pentru o informare corectă a medicului; e. veŃi ignora datele din fişa de externare din maternitate.

41. Cum veŃi face controlul temperaturii corporale? a. plasaŃi termometrul axilar şi îl lăsaŃi 10 minute; b. pentru temperatura rectală termometrul se lasă 3 minute; c. pentru temperatura rectală vom folosi numai termometrul individual; d. se lasă termometrul la îndemâna copilului; e. temperatura rectală este mai mică decât temperatura măsurată axilar.

42. Ce sfaturi veŃi da pentru călirea organismului nou-născutului / sau sugarului? a. nou-născutul va fi scos la aer după ce a împlinit două săptămâni (în anotimpul cald) ; b. nou-născutul va fi scos la aer după ce a împlinit patru săptămâni (în anotimpul rece) ; c. timpul cel mai potrivit pentru plimbare este vara între orele 9-11 şi seara după ora 17; d. poate fi scos la plimbare pe orice vreme; e. sugarul va beneficia de plimbare zilnică.

43. RecunoaşteŃi calităŃile ce dau superioritatea alimentaŃiei la sân: a. conŃine anticorpi, cu rol în protecŃia faŃă de infecŃii; b. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele; c. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1; d. scade riscul apariŃiei cancerului de sân; e. conŃine de 3 ori mai multe proteine decât laptele de vacă.

44. Care sunt incidenŃele legate de alimentaŃia naturală: a. eructaŃia; b. regurgitarea; c. diareea prandială; d. diareea infecŃioasă; e. vărsăturile.

45. Suplimentarea alimentaŃiei naturale se va face exclusiv cu: a. Vitamina D, 400-1500 UI/zi per oral, din cea de-a doua săptămână de viaŃă; b. Vitamina D injectabilă; c. suplimentarea orală de fier de la vârsta de 5-6 luni la toŃi sugarii; d. la prematuri suplimentarea cu fier se face de la vârsta de 1 lună ½- 3 luni; e. administrarea fierului se face şi pe cale injectabilă.

46. Care pot fi motivele pentru care sugarul refuză sânul? a. utilizarea biberonului; b. dificultăŃi iniŃiale de coordonare a suptului; c. semne de boală; d. laptele de mamă „nu este bun” ; e. prindere defectuoasă, sâni angorjaŃi.

47. Ce semne indică că sugarul nu primeşte destul lapte? a. creştere în greutate 25 g/zi; b. creştere în greutate sub 500 g/lună; c. la vârsta de 2 săptămâni are greutatea de la naştere; d. sugar cu scaune tari, uscate sau verzi; e. creştere în greutate 750 g/lună.

48. SpecificaŃi semnele care confirmă că sugarul primeşte suficient lapte: a. scutece ude – 6 sau mai multe/24 de ore; b. scaune – 4-8/zi în cantitate mică; c. creşterea în greutate de 100-200 g/săptămână;



120

d. între supturi copilul este mulŃumit; e. sugarul nesatisfăcut la sfârşitul suptului.

49. Cum veŃi proceda în cazul angorjării sânilor? a. veŃi recomanda întreruperea alimentaŃiei la sân; b. mulgeŃi sânul, manual sau cu pompa; c. puneŃi copilul la sân mai frecvent; d. aplicaŃi un prosop cald şi umed pe sâni, timp de 3-5 minute înainte de alăptare; e. înŃărcaŃi copilul progresiv.

50. Ce măsuri de siguranŃă adoptaŃi în alimentarea cu biberonul? a. lăsaŃi copilul cu biberonul proptit să sugă singur; b. ŃineŃi copilul în braŃe în timp ce îi daŃi biberonul; c. verificaŃi temperatura laptelui pe partea anterioară a antebraŃului; d. păstraŃi laptele cald pentru masa următoare; e. aveŃi grijă ca tetina să fie permanent plină cu lapte.

51.Ce cantităŃi de lapte praf veŃi recomanda în alimentaŃia sugarului până la vârsta de 4-5 luni? a. o cantitate medie de 150 ml/kgcorp/zi; b. în luna a doua 600-700ml/zi; c. în luna a treia 700-800 ml/zi; d. în luna a patra mai mult de 1 litru/zi; e. între 4-5 luni, 250 ml/kg/zi.

52.Care este numărul de mese pe zi recomandat la sugarul alimentat artificial? a. în prima luna 7 mese /zi; b. în luna a doua si a treia 6-5 mese/zi; c. în luna a patra 5-4 mese/zi; d. alimentaŃia trebuie să răspundă cerinŃei sugarului; e. se alimentează „ad libitum” ( la cerere).

53. RecunoaşteŃi simptomele din mastită: a. febră, frison; b. cefalee, stare generala proastă; c. zonă dureroasă şi roşie a sânului; d. sâni plini, dureroşi şi angorjati fără alte semne; e. ragade mamelonare.

54. Ce recomandaŃi în cazul înŃărcării copilului? a. înŃărcarea bruscă; b. înŃărcarea progresivă, gradat; c. înŃărcarea la vârsta de 9 luni; d. procesul de întrerupere a alăptării la vârsta de 1 an sau uneori de 2 ani; e. mama poate să alăpteze, chiar dacă rămâne gravidă ( în primele luni ).

55.Care sunt cerealele recomandate în alimentaŃia sugarului? a. cereale fără gluten ( orez) pana la 6 luni; b. cereale cu gluten ( grâu, orz, ovăz, secară) peste 6 luni; c. pesmeŃii si biscuiŃii se introduc în alimentaŃie de la vârsta de 6 luni; d. pâinea din făina de grâu se introduce în alimentaŃie de la vârsta de 10 luni; e. mămăliga ( făina de porumb ) se introduce în alimentaŃie de la vârsta de 5-6 luni.

56. Care este primul aliment de diversificare la sugarul eutrofic? a. laptele cu făinos; b. sucul de fructe; c. carnea de pui; d. supa de zarzavat; e. oul.



121

57. Care este primul aliment recomandat în diversificarea sugarului malnutrit ( distrofic)? a. supa de zarzavat strecurată; b. banana cu urdă calcică; c. sucurile de fructe si legume; d. laptele cu făinos 5%; e. măr ras.

58.Care sunt concentraŃiile şi indicaŃiile mucilagiului de orez? a. mucilagiu de orez 3% la sugarul mic; b. mucilagiu de orez 5 % la sugarul mare; c. o lingură de orez cântăreşte 15 g; d. mucilagiu de orez se foloseşte în dieta de tranziŃie din boala diareică acută; e. se poate păstra 2-3 zile la frigider.

59.RecunoasteŃi concentraŃiile şi calităŃile supei de morcov: a. are indicaŃii în boala diareică a sugarului si copilului mic; b. are calităŃi absorbante pentru toxine si microbi datorită pectinelor; c. se foloseşte în concentraŃie de 3-5 %; d. se foloseşte în concentraŃie de 30%-50%; e. are valoare calorică superioară laptelui.

60. SpecificaŃi datele corecte privind alimentaŃia diversificata a sugarului: a. se poate modifica gustul supei de zarzavat cu lapte sau zahar; b. nu se va adăuga sare in mâncarea sugarului; c. se vor impune alimentele de la masa adultului; d. mărul cu biscuit se va introduce de la vârsta de 3-4 luni; e. carnea şi oul se introduc după vârsta de 1 an.

61. Ce măsuri sunt absolut necesare pentru alimentaŃia pe sondă? a. controlul poziŃiei sondei înainte de fiecare alimentaŃie; b. tubul nazo-gastric se schimba la 12-24 ore; c. laptele administrat se înlocuieşte cu o priză proaspătă la fiecare 3-4 ore; d. reziduu gastric se controlează la fiecare 2-4 ore; e. are indicaŃie numai la prematurul mic.

62. Ce riscuri comportă nutriŃia parenterală? a. risc de infecŃie la nivelul cateterului periferic; b. risc de septicemie; c. scleroză venoasă când se administrează soluŃii hiperosmolare; d. locul de perfuzie se schimbă la fiecare 2 zile; e. nici un risc.

63. Intervalul minim dintre două vaccinări: a. 2 luni b. 6 luni c. 9 luni d. 1 lună e. 2 săptămâni.

64. Vaccinările incluse în programul naŃional de imunizare sunt: a. antihepatitic B b. BCG c. Di-Te-Per d. VP (antipoliomielitic) e. vaccinul pneumococic.

65. Vaccinarea BCG se efectuează la: a. nou-născutul sănătos cu greutatea ≥ 2500 g;



122

b. la sugarul cu I.D.R. > 10 mm; c. la nou-născutul prematur cu G < 2500 g; d. la copiii ce primesc chimioprofilaxie TBC; e. la gravide.

66. SpecificaŃi care din următoarele afirmaŃii cu privire la vaccinul antipoliomielitic sunt incorecte: a. conŃine virus atenuat (VPO) ; b. conŃine virus inactivat (VPI) ; c. sunt contraindicate injecŃiile i.m. după VPO; d. sunt contraindicate injecŃiile i.m. după VPI; e. sunt indicate injecŃiile i.v..

67. Care dintre următoarele vaccinări asigură protecŃia faŃă de malformaŃiile congenitale: a. vaccinarea antipoliomielitică; b. vaccinarea BCG; c. vaccinarea antirubeolică la adolescente; d. vaccinarea antihepatitică; e. vaccinarea Di-Te-Per.

68. PrecizaŃi care este calea de administrare corectă a tuberculinei: a. intramuscular; b. subcutanat; c. pe cale orală; d. strict intradermic; e. intravenos.

69. RecunoaşteŃi semnele de gravitate dintr-o afecŃiune respiratorie la sugar: a. cianoza; b. tahipneea (FR > 50 resp./ min.); c. geamăt; d. coriza sero-mucoasă; e. dispnee.

70. Care dintre următoarele semne sunt specifice laringitei? a. vărsătura; b. tahicardia; c. tahipneea; d. stridorul laringian; e. bătăile aripioarelor nazale.

71. Ce intervenŃii sunt recomandate pentru otita medie acută? a. administrarea de analgezice şi antipiretice; b. administrarea de antibiotice; c. administrarea de decongestionante pentru reducerea obstrucŃiei tubare; d. rehidratarea parenterală; e. administrarea de soluŃii otice local.

72. Bronşiolita acută este o afecŃiune a căilor respiratorii inferioare ce apare la vârsta de: a. copil preşcolar; b. la adolescenŃi; c. la 7-8 ani; d. la sugar şi copilul mic până la vârsta de 2 ani; e. numai la vârsta pubertăŃii.

73. RecunoaşteŃi dintre următoarele semne pe cel caracteristic bronşiolitei astmatiforme: a. dispnee inspiratorie; b. wheezing; c. disfagie;



123

d. disfonie; e. stridor laringian.

74. PrecizaŃi prin ce se caracterizează astmul bronşic infantil: a. inflamaŃia cronică a mucoasei căilor respiratorii inferioare; b. bronhospasm; c. atopie; d. inflamaŃia mucoasei căilor respiratorii superioare; e. infecŃia de tract urinar.

75. Care dintre următoarele situaŃii nu se întâlnesc în aspirarea de corpi străini? a. este comună primei copilării; b. cel mai frecvent se produce cu particule de mâncare şi fragmente de jucării; c. corpurile vegetale (fasole, alune, seminŃe) favorizează edemul şi agravează obstrucŃia; d. cel mai frecvent se inclavează în bronhia dreaptă; e. vârful de incidenŃă este peste vârsta de 7 ani.

76. Care din următoarele intervenŃii nu sunt necesare în cazul vărsăturilor: a. prevenirea aspiraŃiei prin poziŃionarea copilului în decubit lateral; b. administrarea i.v. de lichide în formele severe; c. administrarea de lichide per os dacă nu există o cauză obstructivă; d. administrarea de antibiotice per os; e. asigurarea igienei bucale şi tegumentare.

77. Manifestările clinice din refluxul gastroesofagian debutează cel mai frecvent: a. după un an; b. în primele 6 săptămâni de viaŃă; c. în perioada de preşcolar; d. la adolescenŃă; e. în perioada pubertară.

78. Diareea poate fi consecinŃa: a. alimente alterate; b. malabsorbŃiei; c. alergiilor gastrointestinale; d. toxinelor; e. ingestiei unei cantităŃi mari de alimente.

79. Treptele de tratament în diareea acută fără deshidratare severă sunt: a. înlocuirea pierderilor hidroelectrolitice; b. dieta de tranziŃie cu vegetale antidiareice; c. întreruperea alimentaŃiei la sân, la sugarul alimentat natural; d. tratamentul dietetic (la sugari) cu formule fără sau sărace în lactoză; e. înlocuirea preparatului dietetic cu alimentul de bază, tatonând alimentaŃia digestivă.

80. ConstipaŃia reprezintă: a. eliminarea zilnică a unui scaun normal; b. eliminarea rară şi dificil ă a scaunelor; c. 3-4 scaune / zi; d. scaune cu consistenŃă scăzută; e. scaune cu mucus.

81. În stenoza hipertrofică de pilor: a. vărsătura conŃine bilă; b. vărsăturile debutează după un „interval liber” de la naştere; c. vărsăturile sunt abundente şi explozive; d. curba ponderală este plată / descendentă; e. apetitul este vorace.



124

82. Semne şi simptome întâlnite în invaginaŃia intestinală: a. durere abdominală cu debut brusc (poziŃie genupectorală) ; b. vărsături bilioase abundente; c. tranzit pentru gaze; d. scaune cu sânge roşu (jeleu) ; e. abdomen destins, dureros.

83. Termenul de „apendicită” defineşte: a. inflamaŃia şi obstrucŃia apendicelui; b. inflamaŃia intestinului gros; c. prezenŃa scaunelor cu consistenŃă scăzută şi în cantitate mică; d. durere abdominală periombilicală; e. prezenŃa scaunelor cu sânge roşu.

84. În boala celiacă (intoleranŃa la gluten) regimul alimentar nu presupune: a. eliminarea glutenului din dietă; b. administrarea de produse din porumb, orez, soia; c. alimente care conŃin făină de grâu, orz, ovăz, secară; d. asigurarea aportului de vitamine, calciu şi fier; e. administrarea de mese mici şi frecvente.

85. În evoluŃia parazitozelor intestinale putem întâlni: a. distensie abdominală, anorexie, greaŃă, vărsături; b. retardul creşterii prin malabsorbŃie; c. anemie; d. prurit intens anal şi leziuni de grataj; e. semne de insuficienŃă respiratorie acută.

86. Valoarea normală a titrului ASLO este: a. > 1000 U.T. ; b. > 200 U.T. ; c. < 200 U.T.; d. între 300-500 U.T. ; e. peste 500 U.T..

87. Când determinăm titrul ASLO? a. în prima săptămână a unei infecŃii streptococice; b. în primele zile ale unei infecŃii streptococice; c. după 3 săptămâni de la o infecŃie streptococică; d. nu există o limită de timp; e. la cererea părinŃilor.

88. La evaluarea generală a cardiopatiilor congenitale cianogene nu întâlnim: a. cianoză; b. poziŃie scuating; c. hipocratism digital; d. culoare normală a tegumentelor; e. iritabilitate şi tulburări în alimentaŃie.

89. Care din următoarele cardiopatii congenitale nu este cianogenă? a. transpoziŃia marilor vase; b. tetralogia Fallot; c. atrezia arterei pulmonare; d. anomalia Ebstein; e. defectul septal atrial.

90. Care din următoarele cardiopatii congenitale este cianogenă? a. defectul septal atrial;



125

b. defectul septal ventricular; c. persistenŃa canalului arterial; d. stenoza aortei; e. tetralogia Fallot.

91. Tetralogia Fallot asociază: a. stenoză pulmonară; b. defect septal atrial; c. defect septal ventricular; d. hipertrofie de ventricul drept; e. dextropoziŃia aortei.

92. Cardita reumatismală este o boală: a. infecŃioasă; b. imună; c. genetică; d. postraumatică; e. congenitală.

93. RecunoaşteŃi acuzele urinare ce suspicionează o infecŃie de tract urinar la copil: a. urina hipercromă; b. urina tulbure / fetidă; c. hematurie; d. disurie; e. polachiurie.

94. Care sunt regulile corecte ce trebuie aplicate în recoltarea urinei pentru urocultură: a. urina se recoltează din porŃiunea mijlocie a jetului micŃional; b. recoltarea urinei se va face totdeauna înaintea instituirii antibioterapiei; c. urina se recoltează din oliŃă; d. la sugar sunt necesare pungi adezive speciale pentru recoltarea urinei; e. nu este necesară o riguroasă asepsie locală.

95. SpecificaŃi care dintre următoarele manifestări nu evocă posibilitatea unei infecŃii urinare: a. perturbarea creşterii ponderale la sugar; b. stare febrilă sau subfebrilă prelungită; c. tulburări digestive; d. simptomatologia neurologică (agitaŃie, convulsii) ; e. simptomatologia respiratorie.

96. Care date sunt corecte pentru diagnosticul de infecŃie urinară? a. urocultură semnificativă > 100000 colonii /ml urină; b. > 30000 colonii /ml urină; c. < 10000 colonii /ml urină; d. examenul de urină normal; e. urocultura suprainfectată.

97. RecunoaşteŃi sindroamele clinice cardinale specifice glomerulonefritei acute: a. sindromul laringian; b. sindromul edematos; c. sindromul de supraîncărcare cardio-vasculară; d. sindromul urinar; e. sindromul hipertensiv.

98. Edemele din glomerulonefrita acută au următoarele caractere: a. albe, moi, pufoase; b. cianotice, dure; c. sunt prezente la faŃă, pleoape;



126

d. mai accentuate matinal; e. în placarde, pruriginoase.

99. Care dintre următoarele examene de laborator nu sunt importante în diagnosticul glomerulonefritei acute?

a. proba ADDIS; b. exudatul faringian pentru streptococul β hemolitic gr.A; c. titrul ASLO; d. dozarea ureei, creatininei, acidului uric; e. coprocultura.

100. Principiile generale din regimul dietetic al bolnavului cu glomerulonefită sunt:

a. regim comun; b. regim hiperproteic; c. regim fără sare, proteina, potasiu; d. regim hiperlipidic; e. fără restricŃii de lichide în perioada edemelor.

101. RecunoaşteŃi factorii favorizanŃi ai bronhopneumoniei: a. infecŃie virală premonitorie; b. prematuritatea; c. distrofia; d. vârsta mai mare de 7 ani; e. rahitismul.

102. Ce cantitate de GE-SOL veŃi recomanda în boala diareică cu deshidratare uşoară? a. 200 ml / Kg corp / 24 h; b. 150 ml / Kg cop / 24 h; c. 50 ml GE-SOL pentru fiecare scaun emis; d. 30 ml / Kg cop 24 h; e.120 ml / Kg corp / 24 h.

103. Care sunt semnele clinice ce evocă deshidratarea acută: a. ochi înfundaŃi în orbite; b. fontanela anterioară deprimată; c. facies vultuos; d. pliul cutanat persistent; e. edemele generalizate.

104. Care dintre obiectivele tratamentului din infecŃia respiratorie acută reprezintă primul gest: a. combaterea hipoxiei; b. corectarea dezechilibrelor acido-bazice; c. permeabilizarea căilor respiratorii; d. combaterea hipercapniei; e. administrarea de miofilin.

105. Ce semne monitorizaŃi în vederea „înŃărcării de oxigen”? a. dispariŃia cianozei; b. dispariŃia tahipneei; c. dispariŃia dispneei ; d. dispariŃia febrei; e. tusei.

106. RecunoaşteŃi semnele precoce ale şocului / colapsului: a. extremităŃi calde / normal colorate; b. extremităŃi reci / palide / cianotice; c. anxietate sau iritabilitate;



127

d. tahicardie; e. hipertensiune.

107. Conduita terapeutică în şocul anafilactic recomandă administrarea de: a. penicilină; b. diuretice de tip Furosemid; c. adrenalină, soluŃie 1/10000; d. hemisuccinat de hidrocortizon; e. umplerea patului vascular cu soluŃii macromoleculare.

108. Prin ce se caracterizează bradicardia sinusală? a. predominanţa tonusului simpatic;

b. o reducere a frecvenŃei cardiace la sugar < 80 bătăi pe minut şi la copilul mare < 60 bătăi pe minut; c. frecvenŃa cardiacă mai mare cu 30% peste valorile normale; d. se asociază cu emoŃia; e. apare în condiŃii de febră.

109. Ce consideraŃii sunt importante în administrarea medicamentelor pe cale orală? a. veŃi ameninŃa cu injecŃia un copil ce refuză medicaŃia orală; b. veŃi avea o relaŃie pozitivă dar fermă cu bolnavul; c. medicamentele se vor amesteca cu laptele; d. medicamentele cu gust dezagreabil se vor amesteca cu o băutură acceptată cu plăcere de copil; e. administrarea nu se va face în timpul meselor, cu excepŃia unor indicaŃii exprese.

110. Ce reguli folosiŃi în injecŃiile intramusculare? a. stabiliŃi limitele anatomice; b. stabiliŃi alternativ locurile de elecŃie; c. verificaŃi dacă nu aŃi perforat un vas de sânge; d. masaŃi zona după injectare;

e. folosiŃi metoda prin „bătaie” cu acul detaşat. 111. Ce reguli se impun în cazul injecŃiilor pe flexură:

a. utilizarea flexurii reduce trauma injecŃiilor multiple; b. permeabilitatea venei trebuie verificată înainte de fiecare administrare; c. soluŃia de heparină va fi administrată înainte şi după injectare; d. se foloseşte 0,25 ml de heparină ( 1000 unităŃi / ml, în 10 ml apă distilată); e. flexura poate fi folosită mai mult de 4-5 zile.

112. Cum acŃionaŃi în manevra propriu-zisă a recoltării sângelui? a. persoana care recoltează va purta mănuşi; b. curăŃaŃi zona cu o soluŃie antiseptică; c. imobilizaŃi copilul; d. după recoltare şi scoaterea acului, comprimaŃi locul 3-5 minute; e. nu veŃi purta mănuşi de protecŃie.

113. Care din următorii factori sunt teratogeni? a. alimentaŃia bogată în vitamine b. infecŃiile virale c. examenele ginecologice repetate d. echografia e. radiaŃii ionizate

114. Ce înŃelegeŃi prin mortalitate infantilă? a. copii născuŃi morŃi b. copii decedaŃi în 0-7 zile de la naştere



128

c. copii decedaŃi postnatal până la 7 ani datorită unor boli supraadăugate d. copii 0-1 an decedaŃi la 1000 născuŃi vii e. copii 0-7 ani decedaŃi la 1000 născuŃi vii

115. Care sunt reacŃiile adverse la tratamentul medicamentos? a. scăderea febrei b. toxice c. idiosincrazie d. dispariŃia simptomatologiei bolii e. alergice

116. În reuşita examenului medical al copilului trebuie să se Ńină seama de: a. antecedentele medicale patologice ale părinŃilor b. aptitudinile copilului c. condiŃii de ordin nutriŃional, igienic şi psihosocial ale copilului d. talia părinŃilor e. existenŃa unei patologii genetice sau congenitale

117. Care sunt parametrii necesari a fi măsuraŃi înainte de examenul clinic general al copilului? a. tensiunea arterială b. proba de efort c. temperatura d. greutatea, talia, perimetrele cranian, toracic, abdominal e. măsurarea pulsului

118. Ce talie are copilul la vârsta de 2 ani? a. 72 cm b. 96 cm c. 88 cm d. 82 cm e. 79 cm

119. La ce vârstă copilul dublează şi triplează greutatea de la naştere? a. dublează la 5 luni b. triplează la 9 luni c. dublează la 4 luni d. triplează la 1 an e. dublează la 6 luni şi triplează la 1 an şi 2 luni

120. PrecizaŃi care este perimetrul cranian normal la nou născut: a. 30 cm b. 45 cm c. 37 m d. 32 cm e. 34 cm

121. La ce vârstă copilul aşezat în plan ventral Ńine capul în plan superior corpului? a. 10 luni b. 2 luni c. 7 luni d. 4 luni e. 5 luni

122. La ce vârstă se instalează pubertatea la fetiŃe şi băieŃi? a. 10 - 11 ani la fetiŃe şi 11-13 ani la băieŃi b. 9 - 11 ani la fetiŃe şi 10-13 ani la băieŃi c. 11 - 12 ani respectiv 12-14 ani d. 10 - 13 ani respectiv 12-15 ani



129

e. 12 - 14 ani respectiv 13-15 ani 123. Când se definitivează dentiŃia la copil?

a. 10 ani b. înainte de pubertate c. după pubertate d. la pubertate e. la 16 ani

124. La ce vârstă organele sexuale feminine şi masculine devin mature, apte pentru procreere? a. 12-13 ani, respectiv 16-17 ani b. 14-15 ani, respectiv 15-16 ani c. 13-14 ani, respectiv 14-15 ani d. 16-17 ani, respectiv 18-19 ani e. 15-16 ani, respectiv 13-14 ani

125. La ce vârstă spune copilul primele cuvinte? a. 6 luni b. 7 luni c. 8 luni d. 9 luni e. 10 luni

126. PrecizaŃi care sunt reflexele arhaice: a. reflexul de agăŃare b. reflexul achilian c. reflexul Moro d. reflexul Bahinski e. reflexul tonico-optic al lui Peiper

127. Care sunt fenomenele particulare perioadei de nou născut care trebuie urmărite zilnic? a. criza genitală b. reflexele arhaice c. plaga ombilicală d. icterul fiziologic e. scăderea fiziologică

128. Ce vaccinări obligatorii se fac la nou născut? a. vaccinarea DTP b. vaccinarea BCG c. vaccinarea antivariolică d. vaccinarea antipolio e. vaccinarea antihepatită B

129. Care sunt principalele surse de energie pentru organism? a. proteinele b. apa şi mineralele c. vitaminele d. oligoelementele e. glucidele şi lipidele

130. Care este rolul proteinelor în organism? a. constituienŃi ai tuturor celulelor b. intervin în procesele de apărare împotriva infecŃiilor c. sursă energetică principală d. intervin în menŃinerea presiunii coloidosmatice e. intră în compoziŃia hormonilor şi enzimelor

131. Care este ponderea principiilor nutritive în calculul raŃiei alimentare?



130

a. proteine 7-16% b. glucide 25-55% c. lipide 30-55% d. proteine 25-35% e. lipide 60-70%

132. PrecizaŃi care sunt nevoile fiziologice de apă pe Kg de greutate corporală la sugar. a. 100 ml/Kgcorp b. 150-200 ml/Kgcorp c. 230-250 ml/Kgcorp d. 110-120 ml/Kgcorp e. 300 ml/Kgcorp

133. RDR zilnic de proteine/Kg corp la sugarul entrofic este: a. 1-1,2 g b. 2-2,2 g c. 3-4 g d. 5-6 g e. 0,5-1g

134. PrecizaŃi care din următoarele glucide intră în compoziŃia laptelui de mamă: a. fructoza b. maltoza c. glucoza d. galactoza e. toate enumerate mai sus

135. Necesarul de fier zilnic la sugarul entrofic este de: a. 0,2-0,5 mg/Kg/zi b. 2-2,5 mg/Kg/zi c. 1 mg/Kg/zi d. 3-4 mg/Kg/zi e. 2-3 mg/Kg/zi

136. PrecizaŃi care sunt sursele de Vitamina D: a. apa b. ulei de peşte c. lapte, unt d. ou, ficat e. sinteza cutanată, sub acŃiunea razelor ultraviolete

137. Care din următoarele repere sunt recomandare în promovarea alimentaŃei la sân? a. iniŃierea alimentaŃiei naturale după 12 ore b. alăptarea la "cerere" c. favorizarea contactului direct mamă - nou născut d. alăptarea cu lapte muls e. sistemul rooming în maternităŃi

138. PrecizaŃi în care din situaŃiile următoare copilul nu va fi alăptat la sân: a. fisuri mamelonare b. mama cu tuberculoză c. mama cu hepatită cu antigen Hbs d. mama cu o altă sarcină > 20 de săptămâni e. copil cu diaree " la sân" (sau post -prandială)

139. Ce lapte alegeŃi în cazul când sugarul nu poate beneficia de laptele matern: a. laptele de vacă b. laptele praf convenŃional



131

c. formule de lapte adaptate "umanizate" d. formule de lapte parŃial adaptate e. lapte uman colectat

140. Care este vârsta propice începerii alimentaŃiei diversificate a. precoce, la 2-3 luni b. la 6-7 luni c. 5-6 luni la sugarul alimentat la sân d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial e. după vârsta de 9 luni

141. PrecizaŃi care sunt condiŃiile necesare în alimentaŃia diversificată: a. absenŃa semnelor de boală b. evitarea introducerii a două alimente noi c. folosirea biberonului d. folosirea linguriŃei e. se va insista excesiv la introducerea alimentelor

142. Care sunt reacŃii adverse ale vaccinărilor? a. reacŃii alergice b. reacŃii toxice c. febră > 390C d. reacŃie locală e. rasch eruptiv

143. Vaccinarea B.C.G. se efectuează: a. numai la nou - născutul normoponderal b. la toŃi nou născuŃii cu G > 2500g c. la nou născutul cu G< 2500g şi prematuri d. la nou născutul bolnav e. tuturor nou născuŃilor cu G≥ 2500g şi sănătoşi

144. În reuşita vaccinării antipoliomielitei trebuie să Ńinem seama de: a. starea de nutriŃie b. febră > 380 c. tulburări acute digestive d. condiŃiile de păstrare şi transport e. de nici una dintre acestea

145. Care sunt indicaŃiile pentru vaccinareaDI-TE-PER? a. este o vaccinare obligatorie b. doza de inoculare este de 0,5 ml c. calea de administrare este intramusculară d. calea de administrare este subcutanată e. prim vaccinarea constă în 3 doze a 0,5 ml, la intervalul de 1 lună.

146. Care sunt indicaŃiile vaccinării antihepatitei B? a. se începe de la vârsta de 4 luni b. este obligatorie c. se administrează intradermic d. se administrează în prima zi de la naştere e. se administrează în aceeaşI siringă cu alte vaccinuri

147. Ce înŃelegeŃi prin copil distrofic de gr.II a. copil cu G corespunzătoare vârstei b. copil cu IP =0,75-0,60 c. copil cu deficit ponderal 15-20% d. copil cu deficit ponderal 25-40%



132

e. copil cu IP =0,89 - 0,76 148. Care sunt metodele de prevenire a infecŃiei HIV/SIDA?

a. sterilizarea prin fierbere 15 minute b. sterilizarea la autoclar c. folosirea siringilor de unică folosinŃă d. protecŃia cu mănuşi e. lăsarea acelor folosite pe noptieră

149. Care sunt cauzele apariŃiei stării de distrofie la sugat? a. folosirea unei alimentaŃii hipercalorice b. diluŃia laptelui de vacă 1/2, zahararea insuficientă, nefolosirea M.O. ca lichid de diluŃie c. renunŃarea la alimentaŃia naturală d. alăptarea "la cerere" e. carenŃa psiho-afectivă

150. În ce grad de distofie încadraŃi un sugar cu I.P. = 0,56 şi deficit ponderal >40%? a. distrofie grad III b. distrofie grad II c. distrofie grad I d. risc de distrofie e. dismaturitate

151. SpecificaŃi care din următoarele criterii clinice aparŃin distrofiei de grad III: a. curba ponderală în declin şi talia normală b. curba ponderală scade în trepte c. talia inferioară vârstei d. Ńesut adipos complet dispărut (persistenŃa bulei BICHAT) e. facies simian (voltarian)

152. Care este RDR pentru proteine necesară în planul recuperator al distofiei de grad I şi grad II? a. 2g / Kg/ zi b. 4-5g / Kg/ zi c. 3-3,5g / Kg/ zi d. 2-3g / Kg/ zi e. 6-7g / Kg/ zi

153. Ce dietă recomandaŃi în BDA simplă? a. lapte diluat cu ceai b. soluŃii de gesol c. mucilagiu de orez d. alimentaŃia diversificată e. supă de morcov

154. Nevoile zilnice de vitamina D necesare copilului în perioada de creştere sunt asigurate numai de: a. laptele matern b. alimentaŃie echilibrată c. expunerea la soare d. 400 - 500 U.I/zi şI cele de mai sus e. 100 - 200 U.I./zi

155. AlegeŃi datele corecte privind profilaxia rahitismului: a. 500 U.I./zi, zilnic oer os, la gravida din ultimul trimestru de sarcină b. 200.000 U.I. vitamina D per os la începutul lunii a VII-a de sarcină c. 200.000 U.I vitamina D administrată parenteral (i.m.) la gravida în luna a VII-a d. 500 U.I/zi de la vârsta de 10 zile până la 18 luni şi apoi numai în lunile cu litera R (septembrie -

aprilie), până la vârsta de 15 ani.



133

e. 400.000 U.I. vitamina D la 2-4-6-9-12-18 luni apoi aceeaşi doză în lunile I - II şi eventual III - IV

156. RecunoaşteŃi semnele clinice caracteristice rahitismului Vitamino D carenŃial: a. plagiocefalie b. fontanela anterioară 1/1 cm la vârsta de 8 luni c. croniotabes d. mătănii condro-castale e. bose frontale şi parietale (macrocrania)

157. Care sunt semnele clinice specifice în angina cu streptococ β(beta) hemolitic grup A? a. lipsa febrei b. cefalee intensă cu afectarea stării generale c. disfagie (durere la deglutiŃie) d. exudat alb cremos la nivelul amigdalelor pe fond de hiperemie intensă faringiană e. leziuni veziculoase pe mucoasa faringiana

158. SpecificaŃi semnele pantognomonice din sindromul laringian: a. dispnee expiratorie b. dispnee inspiratorie c. disfonie / afonie d. Wheezing e. tuse lătrătoare

159. RecunoaşteŃi semnele clinice de agravare a bronhopneumoniei la sugar: a. tuse, coriză, obstrucŃie nazală b. bătăi ale aripioarelor nazale c. balans toraco-abdominal d. geamăt expirator scurt e. cianoză perioronazală

160. Care este conduita nursei în faŃa unui copil cu bronhopneumonie? a. recomandă tratament la domiciliu b. internează copilul în spital c. anunŃă medical ori de câte ori sesizează modificări în evoluŃie d. monitorizează frecvenŃa respiratorie şi cardiacă e. ignoră planul terapeutic

161. Ce echipament este absolut necesar pentru practicarea aspiraŃiei de secreŃii din căile aeriene? a. sonda de aspiraŃie b. aspirator c. apăsător de limbă d. apă distilată e. baby haler

162. SpecificaŃi poziŃia corectă a copilului în timpul aspiraŃiei orale: a. în decubit lateral, cu capul la nivelul patului b. în decubit dorsal c. în decubit ventral d. în decubit lateral, cu capul ceva mai jos decât corpul e. cu capul mai sus decât corpul

163. RecunoaşteŃi accidentele posibile produse de aspiraŃia prelungită: a. respiraŃii silenŃioase b. laringospasm c. bradicardie severă d. tahicardie e. apnee completă



134

164. Ce caracteristici atribuiŃi artritei din R.A.A.? a. prinde articulaŃiile mici b. caracter saltant, migrator c. este influenŃată de tratamentul antiinflamator d. lasă sechele e. prinde articulaŃiile mari

165. Care din următoarele aspecte includ răspunsul dorit la oxigenoterapie? a. neliniştea copilului b. ameliorarea funcŃiei respiratorii c. îmbunătăŃirea culorii d. îmbunătăŃirea valorilor semnelor vitale e. disfuncŃia respiratorie

166. Care este rolul nursei în serviciul de terapie intensivă? a. să acŃioneze rapid, după evaluarea bolnavului grav, având iniŃial un rol de pivot b. va începe tratamentul cu mare îndemânare şi rapiditate c. va identifica agravarea semnelor în evoluŃie şi va informa medicul d. indică conduită terapeutică e. Ńine legătura cu serviciile interdisciplinare

167. SpecificaŃi urgenŃele majore ce necesită internare în A.T.I.: a. deshidratare 5-10% b. deshidratarea > 10% c. coma / convulsii d. cianoza e. febra

168. În ce constă monitorizarea copilului cu afecŃiune cardio-respiratorie? a. măsurarea diurezei b. monitorizare EKG c. măsurarea TA prin ascultare d. monitorizarea PaO2 PaCO2 (metoda Astrup) e. puls central şi periferic din 2 în 2 ore

169. Resuscitarea cardio-respiratorie în stopul cardiac se face în următoarele împrejurări: a. după ce se anunŃă medicul care stabileşte conduita b. cu avizul aparŃinătorilor (părinŃilor) c. după ce se urcă în autosanitară d. după transportarea copilului la spital e. la locul unde se află copilul bolnav

170. Administrarea de oxigen în insuficienŃa respiratorie acută produce: a. creşterea efortului respirator b. anxietate c. cianoză d. hipersecreŃie e. ameliorarea ventilaŃiei şi îmbunătăŃirea transportului de O2

171. Simptomele din insuficienŃa respiratorie acută se datorează: a. hipocapniei (PaCO2 < 30mmHg) b. gazometriei normale c. hiperoxiei (PaO2 > 100mmHg) d. hipoxiei (PaO2 < 85mmHg) şi hipercapniei (PaCO2 >40mmHg) e. nici una din acestea

172. Care din următoarele semne şi simptome sunt caracteristice astmului bronşic? a. dispnee inspiratorie



135

b. tuse cu expectoraŃie hemoptoică c. junghi toracic d. tuse, dispnee expiratorie, Wheezing e. torace hiperinflat "în butoi"

173. Care dintre următoarele medicamente se administrează în criza de astm bronşic? a. cromoglicatul de sodiu b. bronhodilatatoare inhalatorii (β2- adrenergice cu acŃiune rapidă) c. hemisuccinat de hidrocortizon i.v. d. medicaŃie hiposensibilizantă (Ketotifen) e. aspirina

174. RecunoaşteŃi manifestările clinice caracteristice formei clinice de deshidratere severă >10%: a. oligo-anurie b. facies toxic, ochi infundaŃi în orbite c. deprimarea fontanelei anterioare d. pliul cutanat persistent e. pliul cunatan cu elasticitatea diminuată

175. Ce conduită abordaŃi în cazul uniu copil cu B.D.A. cu SDA> 10%? a. tratament la domiciliu b. restricŃie de lichide c. internare şi rehidratare parenterală (PEV) d. dieta cu lapte e. suprimarea alimentaŃie anterioară îmbolnăvirii

176. Care sunt obiectivele monitorizării în BDA simplă, fără SDA? a. curba febrilă b. diureza c. nr. scaune, vărsături d. curba ponderală e. frecvenŃa respiratorie şi cardiacă

177. Cu ce probleme se confruntă copilul spitalizat ? a. regulamentul spitalului b. independenŃa c. boala ca atare d. separarea de căminul familial e. pierderea obiceiurilor zilnice

178. Care sunt atribuŃiile nursei în depăşirea problemelor familiei şi copilului spitalizat?

a. va imprima un regim de austeritate b. asigură diverse metode de protejare a copilului c. furnizează informaŃii despre boală şi spitalizare d. susŃine dezvoltarea intelectuală a copilului prin jocuri, cărŃi, desene e. încurajează participarea părinŃilor la îngrijirile acordate copilului

179. Care sunt procedurile de prevenire a infecŃiilor în secŃiile de nou-născuŃi? a. supravegherea adecvată a copiilor pentru depistarea semnelor de boală şi prevenirea

contaminării b. dezinfecŃia currentă c. spălarea corectă a mâinilor timp de 2-3 minute cu peria şi substanŃe dezinfectante d. îngrijirea adecvată a plăgii ombilicale e. dezinfecŃia discontinuă

180. Ce calităŃi trebuie să întrunească un bun profesionist din domeniul medical? a. severitate



136

b. aptitudini pentru efectuarea procedurilor speciale c. capacitatea de evaluare a bolnavului d. simŃ clinic dezvoltat e. capacitatea de a interveni în dezvoltarea relaŃiei mamă - copil

181.Factorii favorizanŃi ai rinofaringitei acute sunt: a. malnutriŃia, anemia carenŃială, rahitismul carenŃial b. starea eutrofică c. boala diareică acută d. infecŃiile urinare e. condiŃii de microclimat necorespunzătoare

182. Care sunt condiŃiile optime pentru o vindecare a rinofaringitei acute? a. temperatura în cameră peste 260C b. îmbrăcăminte groasă c. restricŃie de lichide d. baia zilnică e. bună hidratare, umidifierea aerului din cameră, temperatura în jur de 220C

183. Tratamentul antiinfecŃios al anginei acute streptococice se face cu: a. tetraciclină b. ampicilină c. oxacilină d. kanamicină e. penicilină G (7 - 10 zile)

184. ComplicaŃiile anginei streptococice sunt: a. meningita acută b. flegmon amigdalian, RAA, glumerulonefrita acută (GNA) c. boala diareică acută d. artrita reumatoidă e. gingivita acută

185. Manifestări clinice ale otitei medii acute supurate pot fi: a. febra înaltă, convulsii b. afebrilitatea c. disfonia d. tuse lătrătoare e. vărsătura

186. Criteriul de diagnostic pentru bronşiolita acută astmatiformă este: a. dispneea inspiratorie b. dispneea mixtă c. cornajul d. alterarea stării generale e. dispneea expiratorie cu wheezing

187. Tratamentul laringitelor grave (crupul şi epiglotita) necesită: a. tratamentul cu antitermice b. tratamentul simptomatic c. administrare de H.H.C. în doze mari, intubaŃie sau traheostomie d. numai tratament cu antibiotice e. nici unul dintre acestea

188. AfecŃiuni cardiace care predispun la endocardită infecŃioasă sunt: a. fibroelastoza endocardică b. miocardita c. malformaŃii congenitale cianogene şi necianogene



137

d. toate cele enumerate e. tulburările de ritm

189. Factorii predispozanŃi ai endocarditei infecŃioase sunt intervenŃii şi/sau manevre chirurgicale: a. dentare b. genitourinare c. gastrointestinale d. ortopedice e. O.R.L.

190. Manifestările clinice din insuficienŃa cardiacă stângă sunt: a. reflux hepato - jugular b. hepatomegalie c. edeme generalizate d. tahipnee, dispnee, cianoza e. turgescenŃa jugularelor

191. Cauza cea mai frecventă a producerii şocului (colapsului) hipovolemic la copil este: a. prin translocaŃia lichidelor b. prin hemoragii c. prin lipsa de aport d. prin perspiraŃie e. prin pierderi gastro - intestinale (vărsături, scaune diareice)

192. InsuficienŃa cardiacă acută se instalează rapid în: a. tahicardia panoxistică supraventriculară (AV>200 bătăi/min) b. tahicardia sinusală c. bradicardia sinusală d. blocul atrio - ventricular e. sindromul de preexcitaŃie (W.P.W.)

193. Regimul igieno - dietetic în glumerulonefrita acută trebuie să fie: a. hiposodat, cu proteine în exces, hipolipidic, b. desodat fără proteine, fără K+, normoglucidic c. normoproteic, normolipidic, normoglucidic d. normosodat, hiperglucidic e. fără restricŃii

194. Tensiunea arterială din GNAPS are una din următoarele caracteristici: a. valori crescute pentru TA sistolică b. valori crescute pentru TA diastolică c. creşteri imprevizibile sistolo – diastolice pe parcursul aceleaşi zile (necesită monitorizare) d. valori în limite normale e. valori constant crescute

195. Manifestările clinice precoce în rahitismul carenŃial sunt: a. frunte -olimpiană b. craniotabesul c. sinostoze la nivelul suturilor craniene d. craniu în turn e. fontanela anterioară larg deschisă

196. SpecificaŃi care este manifestarea caracteristică pentru convulsiile febrile la copil a. să apară pe fondul unei boli neurologice b. să aibă o durată mai mare de 15 minute c. să fie tonico - clonice generalizate, şi să apară sub vârsta de 3 ani d. să îmbrace un caracter de rău convulsiv e. traseul E.E.G. să aibă modificări intercritic



138

197. Tratamentul de primă alegere în convulsiile febrile este: a. Metoclopramid 1-3mg/Kg b. Fenobarbital în doză de 5 - 6 mg/Kg c. Cloral hidrat d. Diazepam în doză de 0,2 - 0,3 mg/Kg administrat i.v. lent sau Diazepam (Desitin)

administrat intrarerectal e. Meprobamat

198. Tratamentul cu penicilină poate determina: a. nefrotoxicitate b. anemie c. vărsături d. şoc anafilactic e. ototoxicitate

199. Care din următoarele manifestări clinice sunt specifice B.D.A.? a. disurie b. anorexia c. redoareu de ceafă d. vărsăturile e. scaune modificate, în nr. >3/zi

200. RecunoaşteŃi semnele clinice din intoxicaŃia cu pesticide: a. midriază b. mioză c. fotofobie d. lăcrimare e. sialoree

RASPUNSURI CORECTE DISCIPLINA PUERICULTUR Ă-PEDIATRIE-NUSSING ÎN PEDIATRIE

1 c 2 b 3 abce 4 d 5 abcd 6 abce 7 c 8 abce 9 abce 10 bcde 11 abce 12 bcde 13 abcd 14 bc 15 d 16 bce 17 e 18e 19abd 20 abce 21bce 22 abcd 23 cde 24 cde 25 bcde 26 abcd 27 bcde 28 abcd 29 ace 30 cde 31 bcde 32 acde 33 acde 34 abce 35 abcd 36 acde 37 abcd 38 acde 39 ade 40 abcd 41 abc 42 abce 43 abcd 44 abc 45 acd 46 abce 47 bcd 48 abcd 49 bcd 50 bce 51 abc 52 abcd 53 abc 54 bde 55 abcd 56 d 57 d 58 abcd 59 abd 60 b 61 abcd 62 abcd 63 d 64 abcd 65 a 66 d 67 c 68 d 69 abce 70 d 71 abce 72 d 73 b 74 abc 75 e 76 d 77 b 78 abcd 79 abde 80 b 81 bcde 82abde 83 a 84 c 85abcd 86 c 87 c 88 d 89 e 90 e 91 acde 92 b 93 bde 94 abd 95 e 96 a 97 bcde 98 acd 99 e 100 c 101 abce 102 c 103 abd 104 c 105 abc 106 bcd 107 cde 108 b 109 bde 110abcd 111 abcd 112 abcd 113 be 114 d 115 bce 116 ace 117 cd 118 d 119 cd 120 e 121 d 122 a 123 d 124 b 125 d 126 ace 127 cde 128 be 129 e 130 abde 131 abc 132 b 133 b 134 cd 135 c 136 bcde 137 bce 138 bcd 139 cd 140 cd 141 abd 142 acd 143 e 144 bcd 145 abce 146 bd 147 bd 148 bcd 149 bce 150 a 151 cde 152 c 153 bce 154 d 155 abd 156 acde 157 bcd 158 bce 159 bcde 160 bcd 161 abcd 162 d 163 bce 164 bce 165 bcd 166 abce 167 bcd 168 bcde 169 e 170 e 171 d 172 de 173 bc 174 abcd 175 ce 176 acd 177 acde 178 bcde 179 abcd 180 bcde 181 ae 182 e 183 e 184 b 185 ae 186 e 187 abc 188 c 189 ae 190 d 191 e 192 a 193 b 194 c 195 b 196 c 197 d 198 d 199 e 200 bde.



139

Disciplina: BOLI INFEC łIOASE Autor: Şef lucr. Dr. Valentina Ionescu

1. Care dintre următoarele afirmaŃii referitoare la febră sunt reale: a. febra însoŃeşte toate bolile infecŃioase b. febra apare ca o dereglare a centrului termoreglării c. febra constituie o reacŃie de apărare a organismului d. febra este sinonimă cu boala infecŃioasă e. inducŃia febrei este realizată de substanŃe pirogene exo- şi endogene

R: b, c, e 2. Boala infecŃioasă acută ciclică are o evoluŃie stadială care cuprinde:

a. numai incubaŃia b. numai invazia c. numai perioada de stare d. numai perioada de declin e. incubaŃie + invazie + perioada de stare + perioada de declin + convalescenŃă

R: e 3. ApariŃia constantă într-un teritoriu a unui număr redus, dar constant, de îmbolnăviri, fără legătură

evidentă între ele, caracterizează: a. periodicitatea b. endemicitatea c. sporadicitatea d. epidemia e. pandemia

R: b 4. În faŃa unui pacient cu boală infecŃioasă, nursa trebuie să ştie:

a. dacă pacientul necesită izolare obligatorie în spital b. modul de transmitere a infecŃiei c. ce măsuri specifice se iau faŃă de contacŃi d. numărul de internări din anul precedent e. ce măsuri de igienă personală se iau

R: a, b, c, e 5. Prelevarea exudatului intranazal se face pentru:

a. diagnosticul bolilor cu transmitere aerogenă b. stabilirea stării de purtător sănătos de germen c. diagnosticul hepatitei acute virale tip B d. diagnosticul difteriei e. diagnosticul trichinelozei

R: a, b, d 6. Erori frecvente în practica antibioterapiei pot fi considerate:

a. antibioprofilaxia la tineri cu infecŃii virale pentru prevenirea suprainfecŃiei bacteriene b. administrarea de oxacilină la un pacient cu S.aureus în exudatul faringian c. utilizarea antibioticelor la pacienŃi febrili cu granulocitopenie d. utilizarea de rutină a antibioticelor la un pacient febril e. schimbarea antibioticului după 3 zile dacă nu se obŃine îmbunătăŃirea simptomatologiei

R: a, b, d, e 7. La un tânăr cu angină streptococică i se va prescrie de primă intenŃie:

a. penicilina G sau eritromicină daca este alergic la beta-lactamine b. cefalosporine gen.II



140

c. oxacilină d. tetraciclină e. ciprofloxacină

R: a 8. InfecŃia nosocomială este:

a. infecŃia dobândită în primele 24 ore de la externarea din spital b. infecŃia dobândită în afara unei unităŃi spitaliceşti c. infecŃia dobândită numai de copii d. infecŃia dobândită prin muşcătură de animal necunoscut e. infecŃia dobândită în spital sau orice unitate de asistenŃă medicală, indiferent de profilul

medical sau chirurgical. R: e 9. Care din măsurile următoare sunt utile în profilaxia infecŃiilor nosocomiale:

a. profilaxie cu antibiotice cu spectru larg la pacienŃii din grupele de risc b. izolarea corespunzătoare a pacienŃilor c. supraveghere şi control permanent d. curăŃenie, dezinfecŃie şi sterilizare corect efectuate e. evitarea spitalizărilor inutile

R: b, c, d, e 10. Prevenirea infecŃiilor urinare nosocomiale implică:

a. folosirea sondelor urinare b. evitarea utilizării sondelor urinare c. respectarea asepsiei în timpul montării sondei d. sondă urinară închisă e. administrarea profilactică de nitrofurantoin

R: b, c, d 11. Exantemul din scarlatină are următoarele caracteristici:

a. respectă palmele, plantele b. este accentuat la nivelul plicilor de flexiune c. este însoŃit de semnul Koplik d. apare iniŃial la nivelul feŃei e. este urmat de descuamaŃie

R: a, b, e 12. Tratamentul de elecŃie în scarlatină se face cu:

a. ampicilină b. penicilină c. clormafenicol d. cefalosporine e. tetraciclină

R: b 13. Elementele clinice sugestive pentru rujeolă sunt:

a. erupŃie polimorfă b. catar oculo-nazal şi traheo-bronşic c. semnul Pastia d. semnul Koplik e. ciclul lingual

R: b, d 14. Semnul caracteristic în rubeolă este reprezentat de:

a. angina roşie „în flacără” b. erupŃia maculo-eritematoasă, confluentă, intens pruriginoasă



141

c. adenopatiile retroauriculare, occipitale, latero-cervicale d. semnul Koplik e. faciesul plâns

R: c 15. ErupŃia din varicelă are următoarele caracteristici:

a. este universală b. este de tip polimorf c. apare în mai multe pusee d. lasă întotdeauna cicatrici e. este de tip maculo-eritematos

R: a, b, c 16. Virusul varicelo-zosterian se transmite prin:

a. saliva bolnavilor, cu 1-2 zile înainte de apariŃia erupŃiei b. prin urină c. prin fecale d. contact direct cu conŃinutul veziculelor e. numai prin cruste

R: a, d 17. Angina difterică se caracterizează prin:

a. debut brusc, cu febră mare b. disfagie intensă c. exudat opalescent, cu formarea de false membrane, alb-sidefii d. exudat pultaceu e. este însoŃită de semne de toxemie

R: c, e 18. Difteria se poate transmite:

a. de la persoana bolnavă, prin picăturile de salivă b. de la animalul bolnav, prin urină c. de la bolnav, prin sânge d. prin contact cu obiecte contaminate e. de la purtători sănătoşi

R: a, e 19. Bolnavul cu difterie este tratat:

a. numai în spital b. cu ser antidifteric + antibiotic + anatoxină + simptomatice c. numai cu antibiotic d. numai cu ser antidifteric e. la domiciliu

R: a, b 20. Tabloul clinic în gripă cuprinde:

a. stare de curbatură b. secreŃie nazală muco-purulentă c. hipertensiune arterială d. febră înaltă, frisoane e. vărsături în jet

R: a, d 21. Tratamentul în gripă presupune:

a. antibioterapie în toate cazurile b. combaterea febrei cu aspirină la copii c. corticoterapie în formele toxice



142

d. hidratare largă pentru tusea productivă e. aciclovir

R: c, d 22. În stadiul cataral, sugestive pentru tusea convulsivă sunt:

a. tusea tenace, emetizantă, rezistentă la terapia uzuală b. rinoreea seroasă c. tusea productivă d. vărsăturile e. cefaleea

R: a 23. Tratamentul etiologic în tusea convulsivă se face cu:

a. penicilină b. eritromicină c. gentamicină d. fluorochinolone e. cloramfenicol

R: b, d 24. În deshidratările de 5%, reechilibrarea hidroelectrolitică se face prin:

a. administrare de săruri per os b. administrare de electroliŃi parenteral c. administrare de sânge d. administrare de imunoglobuline e. administrare de plasmă

R: a 25. În perioada de stare a dizenteriei bacteriene scaunele au aspect:

a. apos b. muco-pio-sanguinolent c. galben-verzui d. riziform e. muco-grunjos

R: b 26. Tabloul clinic în febra tifoidă este caracterizat prin:

a. debut brusc în toate cazurile b. prezenŃa rozeolelor tifice c. puls bradicardic, discordant cu febra d. angina Duguet e. hipertensiune arterială

R: b, c, d 27. Tabloul clinic al holerei cuprinde:

a. scaune diareice apoase, afecaloide, riziforme b. scaune diareice muco-pio-sanguinolente c. sindrom de deshidratare, de diverse grade d. hipertermie pe toată perioada bolii e. tenesme

R: a, c 28. Cea mai frecventă determinare în infecŃia cu virusul urlian este la nivelul:

a. pancreasului b. meningelui c. glandei parotide d. encefalului



143

e. ovarului R: c 29. Hepatitele acute virale (HAV) cu transmitere fecal-orală sunt:

a. HAV tip A b. HAV tip B c. HAV tip C d. HAV tip D e. HAV tip E

R: a, e 30. În perioada prodromală a HAV se pot întâlni:

a. greŃuri b. icter pruriginos c. vărsături d. febră înaltă e. inapetenŃă

R: a, c, e 31. HAV tip B se transmite:

a. prin sânge şi derivate de sânge contaminat b. sexual c. fecal-oral d. prin instrumentar medical şi nemedical contaminat e. vertical, de la mamă la făt

R: a, b, d, e 32. Semnele de alarmă pentru nursă în supravegherea unui pacient cu HVA:

a. somnolenŃă diurnă, scăderea capacităŃii de concentrare b. prezenŃa sindromului de colestază c. urinile hipercrome d. apariŃia manifestărilor hemoragipare e. apariŃia scaunelor diareice

R: a, d 33. Care din următoarele modificări ale LCR pledează pentru o meningită bacteriană:

a. glicorahie mult crescută b. elemente celulare cu miile c. predominenŃa mononuclearelor d. proteinorahie mult crescută e. glicorahie normală

R: b, d 34. Care este obiectivul principal al tratamentului în meningitele bacteriene:

a. combaterea hipertensiunii intracraniene b. combaterea convulsiilor c. sterlizarea rapidă a LCR d. combaterea vărsăturilor e. controlul strict al aportului de lichide

R: c 35. Pentru diagnosticul meningitei, indispensabilă este:

a. hemocultura b. tomografia cerebrală c. puncŃia lombară d. hemoleucograma e. radiografia craniană



144

R: c 36. Care este cea mai frecventă formă clinică de infecŃie cu virusurile poliomietice:

a. poliomielita paralitică b. poliomielita neparalitică c. infecŃia inaparentă d. boala minoră e. boala minoră şi meningita cu LCR clar

R: c 37. Caracteristicile paraliziei poliomielitice sunt:

a. paralizii simetrice, cu hipertonie b. paralizii asimetrice, flasce, cu hipotonie şi tulburări ale sensibilităŃii obiective c. paralizii asimetrice, flasce, cu reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite d. paralizii asimetrice, cu hipertonie e. sunt urmate de atrofii şi sechele

R: c, e 38. Atitudinea în faŃa unei plăgi rabigene:.

a. toaleta plăgii b. administrare de ATPA + vaccin c. administrare de ser antirabic numai la indicaŃiile absolute, după testare d. administrare de ser + vaccin la toate plăgile e. administrare obligatoriu de antibiotice

R: a, b, c 39. Referitor la tetanos, sunt adevărate următoarele:

a. este o boală contagioasă severă b. este determinat de un bacil Gram negativ c. este produs de toxina unui bacil Gram pozitiv, anaerob d. boala lasă imunitate durabilă e. rezervorul natural este uman

R: c 40. Tetanosul generalizat se caracterizează prin:

a. trismus b. alterarea senzoriului c. contractură tonică permanentă, cu crize de contractură paroxistică d. febră prezentă în toate cazurile e. evoluŃie cu atât mai severă cu cât incubaŃia e mai scurtă

R: a, c, e 41. Profilaxia toxoplasmozei implică:

a. consumare de carne pregătită termic b. evitarea contactului cu dejectele pisicii c. spălarea fructelor, zarzavaturilor, înainte de consum d. tratarea tuturor contacŃilor bolnavilor cu toxoplasmoză e. consumul de lapte crud

R: a, b, c 42. Tabloul clinic: mialgii + febră + edeme palpebrale + greŃuri + dureri abdominale - vă sugerează:

a. trichineloză b. chist hidatic c. toxoplasmoza d. oxiuraza e. rubeolă

R: a



145

43. Tratamentul în trichineloză se poate face cu: a. albendazol b. mebendazol c. metronidazol d. cotrimoxazol e. clorochină

R: a, b 44. Leptospiroza se poate trata etiologic cu:

a. aciclovir b. vancomicină c. penicilinăG d. ampicilină e. kanamicină

R: c, d 45. Profilaxia în leptospiroză presupune:

a. chimioprofilaxia contacŃilor b. internarea obligatorie a contacŃilor c. deratizare d. clorinarea bazinelor de înot e. vaccinarea animalelor domestice

R: a, c, d, e 46. Care din condiŃiile următoare se consideră a fi patognomonică pentru mononucleoza infecŃioasă:

a. febra înaltă b. hepatosplenomegalia c. diaree d. adenopatii latero-cervicale e. limfocitoză şi prezenŃa de limfocite atipice

R: e 47. Dintre lichidele biologice implicate în transmiterea infecŃiei cu HIV fac parte:

a. sângele b. sperma c. urina d. secreŃiile vaginale e. lapte matern

R: a, b, d, e 48. Cele mai frecvente infecŃii oportuniste întâlnite la pacienŃii HIV+ sunt:

a. pneumonia cu Pn. Jirovecii b. tuberculoza pulmonară c. candidoza diseminată d. histoplasmoza e. citomegalviroza

R: a, b 49. Diagnosticul de infecŃie cu HIV la un nou-născut din mamă HIV+ se pune pe baza următoarelor teste

biologice:

a. test ELISA- ac anti HIV1, 2 b. test Western blot c. 2 teste ELISA+W. Blot



146

d. determinarea încărcăturii virale (PCR- ARN-HIV) e. determinarea numărului ly CD4

R: d 50. Care din următoarele boli digestive intră în discuŃie pentru diagnostic diferenŃial în cazul unui pacient întors recent dintr-o Ńară din zona tropicală, regiune caracterizată prin nivel redus desanitaŃie şi lipsa controlului apei potabile?

a. hepatită acută virală tip B b. holeră c. dizenterie amoebiană d. diareea călătorilor e. febră tifoidă

R: b, c, d, e DISCIPLINA: URGEN łE ÎN OFTALMOLOGIE. NURSING ÎN OFTALMOLOGIE Autor: Conf. univ. Dr. Carmen Mocanu 1. Ce antibiotic se utilizează în tratamentul general al conjunctivitei gonococice a nou-născutului?

a. Gentamicină b. Penicilină c. Vancomicină d. Azatioprină e. Acyclovir

Răspuns corect b. 2. Care este valoarea superioară a TIO normale?

a. 11 mm Hg b. 16 mm Hg c. 21mm Hg d. 26 mm Hg e. 31 mm Hg

Răspuns corect c. 3. Care este simptomatologia dominantă în conjunctivita acută purulentă?

a. scăderea acuităŃii vizuale b. creşterea tensiunii oculare c. secreŃie conjunctivală purulentă bilaterală d. apariŃia de fosfene e. acoperirea câmpului vizual temporal bilateral

Răspuns corect c. 4. Cum se numesc aderenŃele dintre marginea pupilară a irisului şi faŃa anterioară a cristalinului?

a. precipitate b. sinechii c. fosfene d. iridodializă e. iridodonezis



147

Răspuns corect b. 5. Cum se numesc depunerile sub forma a unor mici pete albicioase, dispuse sub forma unui triunghi cu baza în jos, pe faŃa posterioară a corneei?


Răspuns corect a. 6. Cum se numeşte dezinserŃia irisului de la nivelul corpului ciliar?


Răspuns corect d. 7. Cu ce semn clinic se însoŃeşte subluxaŃia traumatică a cristalinului?

a. precipitate b. sinechii c. fosfene d. iridodonezis e. hemianopsie bitemporală

Răspuns corect d. 8. Cum se numesc senzaŃiile luminoase sub formă de fulguraŃii în câmpul vizual?


Răspuns corect c. 9. Care este manevra de maximă urgenŃă ce trebuie aplicată în cazul unei arsuri chimice corneo-conjunctivale? a. pansament ocular b. spălătură oculară c. injecŃie subconjunctivală cu antibiotic d. profilaxia infecŃiei tetanice (vaccin ATPA) e. testarea acuităŃii viuale Răspuns corect b. 10. In ce afecŃiune pacientul afirmă perceperea de cercuri colorate în culorile curcubeului în jurul surselor de lumină? a. atacul acut de glaucom b. conjunctivită c. şalazion d. tromboză de venă centrală a retinei e. iridocilită



148

Răspuns corect a.



149

11. Care sunt semnele care caracterizează glaucomul cu unghi deschis în perioada de stare? a. creşterea tensiunii oculare b. apariŃia de scotoame în aria Bjerrum c. excavaŃia a papilei nervului optic d. hemianopsie bitemporală e. opacifierea cristalinului Răspuns corect a, b, c. 12. Care simptomatologia pacientului cu atac acut de glaucom? a. durere oculară foarte intensă b. secreŃie conjunctivală muco-purulentă bilaterală c. congestie pericheratică unilaterală d. glob ocular dur ca piatra e. stare de rău general, greŃuri, vărsături Răspuns corect a, c, d, e. 13. Pe ce bazează diagnosticul de conjunctivită gonococică a nou-născutului? a. apariŃia simptomelor în primele zile de la naştere b. apariŃia simptomelor la 2 săptămâni de la naştere c. secreŃia este bilaterală, purulentă, galben-verzuie d. mama are secreŃie vulvo-vaginală e. examenul bacteriologic arată germeni sub forma boabelor de cafea dispuşi în diplo Răspuns corect a, c, d, e. 14. Care sunt semnele care pun diagnosticul de iridociclită?

a. modificări de câmp vizual b. opacifierea cristalinului c. prezenŃa de sinechii irido-cristaliniene d. prezenŃa de precipitate pe faŃa posterioară a corneei e. edem papilar

Răspuns corect c, d. 15. IdentificaŃi cele 2 arsuri oculare care determină complicaŃii de maximă gravitate: a. arsura cu var b. arsura cu amoniac c. arsură prin arc electric d. arsura prin flacără e. arsură cu metale topite Răspuns a,b. 16. Ce tratamente trebuie efectuate într-un caz de arsură oculară chimică? a. spălătură oculară abundentă b. instilaŃii cu pilocarpină şi antibiotic c. instilaŃii cu atropină, trofice corneene d. pansament ocular e. vaccinare cu ser antitetanic Răspuns: a,c,d



150

17. Ce modificări de câmp vizual apar în glaucomul cu unghi deschis? a. scotoame pericentrale b. amputări periferice nazale sau temporale c. amputări binazale hemianopsice d. amputări bitemporale hemianopsice e. câmp vizual tubular Răspuns: a,b,e 18. Ce tipuri de coliruri se pot administra pacienŃilor cu glaucom primitiv cu unghi deschis? a. beta-blocante b. parasimpaticolitice c. inhibitori de anhidrază carbonică d. analogi de prostaglandine e. tratamentul este chirurgical, nu medical Răspuns: a,c,d. 19. Care sunt semnele clinice ale ocluziei de arteră centrală a retinei? a. scăderea bruscă a vederii b. scăderea progresivă într-un interval de 3-6 luni a vederii

c. prezenŃa la fundul de ochi a unui edem ischemic retinian marcat, cu maculă cireşie d. prezenŃa la fundul de ochi a numeroase hemoragii retiniene şi exsudate dispuse până în periferia retinei e. prezenŃa de sinechii şi precipitate

Răspuns: a,c 20. Care sunt semnele clinice ale trombozei de venă centrală a retinei? a. scăderea bruscă a vederii b. scăderea progresivă într-un interval de 3-6 luni a vederii

c. prezenŃa la fundul de ochi a unui edem ischemic retinian marcat, cu maculă cireşie d. prezenŃa la fundul de ochi a numeroase hemoragii retiniene şi exsudate dispuse până în periferia retinei e. prezenŃa de sinechii şi precipitate

Răspuns: a,d 21. Ce tratament de urgenŃă trebuie efectuat în atacul acut de glaucom? a. administrare colir cu pilocarpină (la fiecare 15 minute) b. administrare colir cu atropină (la fiecare 15 minute) c. administrare inhibitor anhidrază carbonică de 3 ori pe zi d. administrare perfuzie manitol e. administrare sedative generale Răspuns: a,c,d,e 22. Ce tratament de urgenŃă trebuie efectuat în conjunctivita purulentă? a. administrarea de coliruri cu antibiotice b. administrarea de atropină c. administrarea de pilocarpină d. administrarea de antiseptice e. spălături oculare Răpuns: a, d, e



151

23. Ce tratament trebuie aplicat în cazul unei plăgi corneene perforante? a. tratament colir colir antibiotic, antiseptic b. profilaxie antitetanică (vaccin ATPA) c. sutură de urgenŃă d. pansament ocular e. nu este necesar tratamentul întrucât vindecarea se produce spontan în cazul plăgilor oculare

Răspuns: a,b,c,d. 24. Ce tipuri de tratament sunt indicate în cazul glaucomului primitiv cu unghi deschis, pe parcursul evoluŃiei acestuia? a. tratament hipotonizant sub formă de coliruri b. tratament laser c. tratament antiinflamator local d. tratament antiinflamator general e. tratament chirurgical Răspuns: a,b,e 25. Care sunt complicaŃiile unei cataracte netratate la timp? a. apariŃia hipermetropiei cristaliniene b. atacul acut de glaucom prin cristalin intumescent c. glaucom prin cataractă hipermatură d. conjunctivită cronică catarală e. retinopatie de prematuritate Răspuns: b,c DISCIPLINA: UROLOGIE Autor: Conf. univ. Dr. Paul Tomescu 1. Printre funcŃiile rinichiului se numără : a. SecreŃia de testosteron; b. SecreŃia de renină; c. Reglarea echilibrului hidroelectrolitic; d. Reglarea echilibrului acido-bazic; e. SecreŃia de calcitonină; Răspuns corect : b; c; d; 2. Diureza fiziologică are o valoare de : a. 700 ml./24 h; b. 100 ml/24 h; c. 1500 ml/24 h; d. 500 ml/24 h; e. 5000 ml/24 h; Răspuns corect : c



152

3. Polakiuria are următoarea semnificaŃie : a. MicŃiuni frecvente; b. MicŃiuni rare; c. MicŃiuni dureroase; d. AbsenŃa micŃiunilor; e. MicŃiune in doi timpi; Răspuns corect : a 4. Disuria are următoarea semnificaŃie : a. AbsenŃa micŃiunilor; b. MicŃiuni frecvente; c. MicŃiuni dureroase; d. MicŃiune cu efort; e. MicŃiune întreruptă; Răspuns corect : d 5. Principalele atribute ale micŃiunii fiziologice sunt : a. Este confortabilă; b. Este eficientă; c. Este permanentă; d. Este voluntară; e. Este dureroasă; Răspuns corect : a, b, d 6. Colica renală necomplicată se asociază cu: a. GreŃuri; b. Vărsături; c. Hipotensiune; d. Febră; e. Meteorism abdominal; Răspuns corect : a, b, e 7. Printre factorii agravanŃi ai colicii renale pot fi enumeraŃi : a. RestricŃia lichidiană; b. Efortul; c. Aportul lichidian; d. Antispasticele; e. Antiinflamatoarele nesteroidiene;



153

Răspuns corect : b, c 8. Febra cu nefromegalie se întâlneşte în : a. Pielonefrita acută; b. Pionefroză; c. Pielonefrită; d. Rinichiul scleroatrofic; e. Rinichiul în potcoavă; Răspuns corect : a, b, c 9. Febra cu testicul mărit de volum se întâlneşte în : a. Varicocel; b. Hernia inghinală; c. Hidrocel; d. Orhiepididimită; e. Torsiune de testicul; Răspuns corect : d 10. Între cauzele colicii renale pot fi enumerate : a. Litiaza vezicală; b. Litiaza ureterală; c. Adenomul de prostată; d. Strictura de uretră; e. Litiaza uretrală; Răspuns corect : b 11. Care din următoarele mecanisme sunt implicate în etiopatogenia polakiuriei ? a. Reducerea capacităŃii vezicale; b. Reducerea diurezei; c. PrezenŃa rezidului vezical; d. Poliuria; e. Instabilitatea vezicosfincteriană; Răspuns corect : a, c, d, e 12. Ce mecanisme sunt implicate în etiopatogenia disuriei ? a. Diminuarea contracŃiilor vezicale; b. Creşterea rezistenŃei uretrale; c. Oliguria;



154

d. InsuficienŃa sfincteriană; e. Disinergia vezicosfincteriană; Răspuns corect : a, b, e 13. Între modificările micŃiunii în disurie pot fi enumerate : a. Necesită efort activ; b. Jet urinar slab; c. Diureză > 2500 ml.; d. Durata micŃiunii > 60 sec.; e. Debit urinar < 10 ml./sec.; Răspuns corect : a, b, d, e 14. RetenŃia completă de urină se defineşte prin : a. Diureză > 2500 ml.; b. Diureză < 100 ml; c. MicŃiuni frecvente; d. MicŃiune imposibilă; e. InsuficienŃă renală; Răspuns corect : d 15. Tratamentul retenŃiei complete de urină poate consta în : a. Cateterism uretro-vezical; b. Deblocare farmacodinamică; c. PuncŃie vezicală; d. Administrarea de diuretice; e. Cistostomie minimă, Răspuns corect : a, b, c, e 16. Principalele tipuri de incontinenŃă urinară sunt : a. IncontinenŃa urinară prin insuficienŃă renală; b. IncontinenŃa urinară de efort; c. IncontinenŃa urinară prin instabilitate vezicală; d. IncontinenŃa urinară prin insuficienŃă sfincteriană; e. IncontinenŃa urinară mixtă; Răspuns corect : b, c, d, e 17. Hematuria constă în : a. Emisia de urină purulentă; b. Emisia de urină cu pigmenŃi biliari; c. Emisia de urină cu porfirine;



155

d. Emisia de urină cu mioglobină; e. Emisia de urină cu sânge; Răspuns corect : e 18. Cel mai important element de diagnostic diferenŃial între hematuria urologică şi cea nefrologică este : a. Echografia renovezicală; b. Volumul diurezei; c. Urografia i.v.; d. PrezenŃa cilindrilor în sedimentul urinar; e. Densitatea urinară; Răspuns corect : d 19. Anuria obstructivă constă în : a. Imposibilitatea micŃiunii; b. AbsenŃa diurezei; c. Hematurie; d. MicŃiune în doi timpi; e. MicŃiuni frecvente; Răspuns corect : b 20. Care din următoarele mecanisme patogenice pot fi incriminate în producerea anuriei obstructive ? a. ObstrucŃia uretrală; b. ObstrucŃia ureterală pe rinichi unic; c. ObstrucŃia ureterală bilaterală; d. Rezidiul vezical; e. Durerea renală; Răspuns corect : b, c 21. Între mijloacele terapeutice în anuria obstructivă pot fi enumerate : a. Cura de diureză; b. Cateterismul uretro-vezical; c. Cateterismul uretral; d. Administrarea de diuretice; e. Nefrostomia percutană;



156

Răspuns corect : c, e 22. Printre mijloacele terapeutice folosite în litiaza urinară pot fi enumerate : a. RestricŃia aportului lichidian; b. Cura de diureză; c. Tratarea infecŃiei urinare; d. Alcalinizarea urinii; e. Acidifierea urinii; Răspuns corect : b, c, d, e 23. Care dintre următoarele mijloace de tratament urologic în litiaza urinară este neinvaziv ? a. Nefrolitotomia percutană; b. Ureterorenoscopia; c. Chirurgia deschisă; d. LitotriŃia extracorporeală (ESWL); e. Laparoscopia; Răspuns corect : d 24. LitotriŃia extracorporeală este contraindicată în : a. Diabet zaharat; b. Litiază vezicală; c. InsuficienŃă renală; d. Sarcină; e. Coagulopatii; Răspuns corect : c, d, e 25. Care este principala cale de infestare cu bacilul Koch în tuberculoză ? a. Digestivă; b. Urinară; c. Respiratorie; d. Cutanată; e. Genitală; Răspuns corect : c 26. Din punct de vedere etiopatogenic tuberculoza urogenitală este o formă de boală: a. Primară; b. Secundară; c. TerŃiară; d. Cuaternară; e. Mixtă;



157

Răspuns corect : b 27. Care dintre următoarele medicamente sunt utilizate în tratamentul tuberculozei urogenitale ? a. Ampicilina; b. Rifampicina; c. Izoniazida; d. Etambutolul; e. Tetraciclina; Răspuns corect : b, c, d 28. Intre anomaliile de poziŃie ale rinichiului pot fi enumerate: a. Ectopia iliacă; b. Ectopia perineală; c. Ectopia pelvină; d. Ectopia toracică; e. Ectopia încrucişată; Răspuns corect : a, c, d, e 29. Principalele manifestări clinice ale rinichiului polichistic sunt : a. Icterul; b. Nefromegalia; c. Hematuria; d. Hipertensiunea arterială; e. InsuficienŃa renală; Răspuns corect : b, c, d, e 30. Printre factorii favorizanŃi ai litiazei urinare pot fi enumeraŃi: a. Aportul lichidian redus; b. AlimentaŃia hipercalorică; c. Aportul lichidian crescut; d. Clima caldă; e. Clima rece. Răspuns corect : a, b, d 31. Tulburările micŃionale caracteristice a adenomului de prostată sunt : a. Poliuria; b. Disuria; c. Oliguria; d. Polakiuria;



158

e. Anuria; Răspuns corect : b, d 32. Diagnosticul de certitudine al adenomului de prostată se stabileşte prin : a. Uretrocistoscopie; b. Tuşeu rectal; c. Examen histopatologic; d. Tomografie computerizată pelvină; e. Dozarea PSA (antigenul prostatic specific); Răspuns corect : c 33. ModalităŃile terapeutice în adenomul de prostată sunt : a. Tratamentul cu alfa-adreno-blocante selective; b. Prostatectomia radicală; c. ElectrorezecŃia transuretrală (TUR-P); d. Tratamentul cu beta-adreno-blocante selective; e. Adenomectomia transvezicală; Răspuns corect : a, c, e 34. Suspiciunea de cancer de prostată poate fi indicată de : a. PrezenŃa hematuriei; b. Tuşeul rectal sugestiv; c. Valori scăzute ale PSA (antigenul prostatic specific); d. RetenŃia completă de urină; e. Valori crescute ale creatininei serice; Răspuns corect : b 35. Intre factorii de risc ai cancerului de prostată pot fi enumeraŃi: a. Vârsta tânără; b. Vârsta avansată; c. InfecŃiile urinare; d. SecreŃia androgenică; e. Fumatul; Răspuns corect : b, d 36. Principalii markeri umorali ai adenocarcinomului de prostată sunt: a. Antigenul carcinoembrionar; b. Antigenul prostatic specific; c. Fosfataza alcalină;



159

d. Gonadotrofina corionică; e. Lactat dehidrogenaza; Răspuns corect : b, c 37. Tratamentul cancerului de prostată localizat include : a. Radioterapia interstiŃială; b. Prostatectomia radicală; c. Chimioterapia sistemică; d. Iradierea externă; e. Imunoterapia; Răspuns corect : a, b, d 38. Triada clasică din cadrul tabloului clinic al tumorilor renale parenchimatoase maligne include : a. hematuria macroscopică; b. sindromul cistitic intens; c. durerea lombară; d. hipertensiunea arterială; e. tumoră retroperitoneală palpabilă; Răspuns corect : a, c, e 39. Tratamentul de elecŃie în cancerul renal parenchimatos localizat este reprezentat de : a. nefroureterectomie; b. radioterapie externă; c. nefrostomia percutanată; d. chimioterapia sistemică; e. nefrectomia radicală; Răsuns corect : e 40. Din punct de vedere histopatologic, majoritatea tumorilor vezicale sunt reprezentate de : a. carcinoamele cu celule tranziŃionale; b. adenocarcinoame; c. coriocarcinoame; d. carcinoame papilare; e. epitelioame scuamoase; Răspuns corect : a 41. ModalitatăŃile terapeutice utilizate în tumorile vezicale superficiale sunt: a. ElectrorezecŃia trans-uretrală (TUR-V); b. Chimioterapia intravezicală;



160

c. Cistectomia radicală; d. Radioterapia; e. Hormonoterapia; Răspuns corect : a, b 42. Modalitatea terapeutică de elecŃie în tumorile vezicale infiltrative este : a. ElectrorezecŃia trans-uretrală (TUR-V); b. RezecŃia transvezicală; c. Cistectomia radicală; d. Cistectomia parŃială; e. Vaporizarea laser; Răspuns corect : c 43. Care din următoarele forme histopatologice se întâlnesc în cancerul testicular ? a. Seminomul; b. Carcinomul spinocelular; c. Coriocarcinomul; d. Teratocarcinomul; e. Carcinomul embrionar; Răspuns corect : a, c, d, e 44. Cele mai importante elemente pentru aprecierea gravităŃii unei leziuni traumatice renale sunt : a. Valoarea tensiunii arteriale; b. Prezenta hematuriei macroscopice; c. Intensitatea durerii; d. Volumul hematomului lombar e. Mecanismul de producere a traumatismului; Răspuns corect : a, d 45. Despre traumatismele vezicii urinare sunt adevărate următoarele afirmaŃii: a. majoritatea cazurilor sunt produse de plăgi penetrante; b. cele mai frecvente manifestări clinice sunt hematuria şi durerea abdominală; c. rupturile vezicale pot fi intraperitoneale; d. rupturile vezicale pot fi extraperitoneale; e. diagnosticul se stabileşte numai prin tomografie computerizată; Răspuns corect : b, c, d 46. Tabloul clinic al traumatismelor uretrei posterioare include : a. Uretroragia;



161

b. RetenŃia completă de urină; c. Semnele de şoc traumatic sau hemoragic; d. Hematomul pelvisubperitoneal; e. Febra; Răspuns corect : a, b, c, d 47. Majoritatea infecŃiilor tractului urinar sunt ptoduse de : a. Stafilococul auriu; b. Klebsiella; c. Escherichia Coli; d. Pseudomonas aeruginosa (bacilul Piocianic); e. Streptococul hemolitic grup A; Răspuns corect : c 48. În cadrul infecŃiilor tractului urinar, bacteriuria este considerată relevantă în următoarele condiŃii: a. > 10.000 colonii /ml; b. > 100.000 colonii /ml; c. > 1.000 colonii /ml; d. < 100.000 colonii /ml; e. orice valoare obŃinută în urina prelevată prin puncŃie vezicală; Răspuns corect : b, e 49. Tratamentul medicamentos de primă intenŃie al cistitei acute simple necomplicate la femei tinere se

poate face cu: a. Biseptol; b. Norfloxacin; c. Cefuroxim; d. Gentamicină; e. Ciprofloxacin; Răspuns corect : a, b, e 50. Clinica pielonefritei acute are la bază triada compusă din : a. hematurie macroscopică; b. piuria; c. durerea lombară; d. hipertensiunea arterială; e. febra; Răspuns corect : b, c, e



162

DISCIPLINA: GERIATRIE Autor: Conf. univ. Dr. Liviu Iovanescu 1. Îmbătrânirea determină: A. Rigidizarea peretelui toracic. B. Scăderea sensibilităŃii chemoreceptorilor din sinusurile carotidiene. C. Creşterea capacităŃii pulmonare de apărare. D. Conservarea funcŃiei ventilatorii. E. Creşterea mortalităŃii prin BPCO. R: A, B, E 2. SuprafaŃa totală a plămânului, la vârsta a treia este redusă cu: A. Peste 20%. B. Peste 30%. C. Peste 40%. D. Peste 50%. E. Peste 60%. R: B 3. Scăderea capacităŃii vitale şi a fluxului expirator maxim apare: A. După 40 de ani. B. După 50 de ani. C. După 60 de ani. D. După 70 de ani. E. După 80 de ani. R: A 4. ComplicaŃiile infecŃioase ale gripei la vârstnici sunt reprezentate de: A. Pneumonii interstiŃiale. B. SupuraŃii bronşice. C. Pleurite. D. Pneumonii bacteriene. E. Pleurezii purulente. R: B, D, E 5. Următoarele criterii impun internarea pacienŃilor vârstnici cu gripă într-un serviciu de terapie intensivă: A. FrecvenŃa respiratorie peste 30/min. B. PaO2 sub 80 mmHg. C. Starea de şoc cu oligoanurie. D. Necesitatea respiraŃiei asistate. E. FrecvenŃa cardiacă peste 80/min. R: A, C, D 6. AfecŃiunile neoplazice sau hipogamaglobulinemiile, la vârstnicii spitalizaŃi favorizează: A. Pneumonia stafilococică. B. Pneumonia streptococică. C. Pneumonia pneumococică. D. Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa.



163

E. Pneumonia cu Klebsiella pneumoniae. R: D 7. Cea mai frecventă formă de bronşită cronică la vârstnici este: A. Bronşita cronică simplă. B. Bronşita cronică purulentă. C. Bronşita cronică astmatiformă. D. Bronşita cronică mucoasă. E. Bronşita cronică seroasă. R: B 8. Febra ridicată (39 - 40 grade), însoŃită de frison sau frisoane repetate, se poate întâlni şi la vârstnici în: A. Pneumoniile acute bacteriene. B. Pielonefritele acute. C. Bronşita cronică acutizată. D. InfecŃiile urinare joase. E. Bronşiectaziile infectate. R: A, B 9. Stenoza arterei oftalmice din evoluŃia arteritei temporale duce la: A. Dureri oculare sau orbitale. B. Pierderi tranzitorii ale vederii. C. Cefalee difuză. D. Dureri la deglutiŃie. E. Îngustarea câmpului vizual. R: A, B, E 10. La subiecŃii vârstnici infarctul miocardic acut poate fi relevat de: A. O stare de astenie fizică intensă, aparent neexplicată. B. Tuse seacă, iritativă. C. SubfebrilităŃi prelungite. D. Edem pulmonar acut cardiogen. E. Scăderea glicemiei. R: A, D 11. Două cauze de HTA secundară la vârstnici sunt mai frecvente: A. HTA endocrină. B. HTA renoparenchimatoasă. C. HTA renovasculară. D. HTA neurogenă. E. HTA iatrogenă. R: B, C 12. Următoarele preparate antihipertensive sunt de evitat la pacienŃii vârstnici: A. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei. B. Neurosimpaticoliticele.

C. Blocantele canalelor de calciu. D. Guanedinele. E. Betablocantele neselective. R: B, D, E

13. Infarctul acut miocardic la vârstnici poate preta la confuzii cu:



164

A. Embolia pulmonară. B. pericardita acută. C. Bronhobronhiolita acută. D. Pneumopatiile acute interstiŃiale. E. DisecŃia de aortă. R: A, B, E 14. InvoluŃia aparatului digestiv la vârstnici presupune: A. reducerea numărului de celule cu rol în absorbŃie. B. Creşterea tonusului sfincterian. C. Creşterea fluxului sanguin destinat tubului digestiv. D. Diminuarea motilităŃii gastro-intestinale. E. Coborârea planşeului pelvin. R: A, D, E 15. Regurgitările nazale lichidiene, aspiraŃia traheală, răguşeala sunt consecinŃa: A. Disfagiei joase. B. Disfagiei înalte. C. Disfagiei mediu situate. D. Tulburărilor de deglutiŃie frecvente la vârstnici. E. IncontinenŃei cardiei. R: B 16. În infarctul mezenteric durerea foarte intensă poate predomina în: A. Hipogastru. B. Flancuri. C. Periombilical. D. Fosele iliace. E. regiunea lombară. R: B, C, D, E 17. Vărsăturile din infarctul mezenteric pot fi: A. Lichidiene. B. Bilioase. C. Sanguinolente. D. Fecaloide. E. Cu aspect poraceu. R: B, C, D 18. Aportul redus de apă la vârstnici favorizează: A. Hiperkaliemie. B. Hipokaliemie. C. Hipernatremie. D. Hiponatremie. E. Hipercalcemie. R: C 19. IncontinenŃa urinară de gradul IV la vârstnici presupune: A. Pierderi de urină la strănutat.



165

B. Pierderi de urină la tuşit. C. Pierderi de urină în clinostatism. D. Pierderi de urină în repaus, dar numai în ortostatism. E. Pierderi de urină la mişcări rapide. R: C 20. Reducerea excreŃiei renale la vârstnici este determinată de: A. Diminuarea progresivă a numărului de nefroni. B. Scăderea fluxului sanguin renal. C. Creşterea filtrării glomerulare. D. Creşterea secreŃiei tubulare. E. Alterarea reabsorbŃiei tubulare. R: A, B, E 21. Pe măsura înaintării în vârstă se produc: A. Reducerea fluxului plasmatic renal. B. Reducerea taliei rinichilor care devin scleroatrofici. C. Creşterea filtrării glomerulare. D. Creşterea mecanismelor compensatorii respirator şi endocrin. E. Reducerea filtrării glomerulare. R: A, E 22. Pierderea involuntară a urinii, neprecedată de senzaŃia de a urina, consecinŃa creşterii bruşte a presiunii intraabdominale, se întâlneşte în: A. IncontinenŃa urinară tranzitorie. B. IncontinenŃa urinară de stres. C. IncontinenŃa urinară permanentă. D. IncontinenŃa urinară de efort. E. IncontinenŃa urinară definitivă. R: B, D 23. ComplicaŃiile obişnuite ale retenŃiei cronice de urină sunt: A. InfecŃia urinară. B. Litiaza renală bilaterală. C. Litiaza intravezicală. D. Litiaza prostatică. E. Alterarea structurală a rinichilor. R: A, C 24. Caracteristice poliartritei reumatoide la vârstnici sunt: A. FrecvenŃa mai mare la femei. B. Debut la articulaŃiile mari (umăr). C. Afectare asimetrică oligoarticulară. D. DistrucŃii articulare rare. E. Atrofii musculare precoce. R: B, C, E



166

25. În poliartrita reumatoidă a vârstnicilor sunt prezente următoarele modificări radiologice: A. Osteoporoză subcondrală. B. Eroziuni marginale. C. HiperproducŃii osoase ale extremităŃilor. D. Deformare articulară. E. Anchiloza. R: A, B, D, E 26. Hidartroza intermitentă a genunchiului poate fi la vârstnici manifestarea de debut a: A. Poliartritei reumatoide. B. Spondilartritei anchilozante. C. Gonartrozei. D. Leziunii de menisc. E. Gutei. R: B 27. Aspectele reumatologice cele mai frecvent întâlnite în geriatrie sunt: A. Coxartroza. B. Sindromul algic umăr - mână. C. Piciorul dureros. D. Gonartroza. E. Discartroza toracală. R: A, B, C 28. Mineralizarea deficitară, cu reducerea masei osoase, defineşte: A. Spondiloza vertebrală difuză. B. Osteoporoza. C. Artrozele. D. Controcalcinoza. E. Boala Paget. R: B 29. La pacienŃii vârstnici, cu lupus eritematos sistemic, următoarele manifestări sunt mai rare comparativ cu tinerii: A. Cutanate. B. Neurologice. C. Hematologice. D. Respiratorii. E. Renale. R: B, C, E 30. Debutul progresiv, cu tulburări ale stării de conştienŃă, până la comă caracterizează la vârstnici: A. Embolia cerebrală. B. Tromboza cerebrală. C. Accidentul ischemic tranzitor. D. Hipoglicemia severă. E. O anemie severă. R: B



167

31. Debutul brusc, cu alterarea stării generale, sindrom meningeal şi subfebrilităŃi poate relevă la vârstnici: A. Infarctul de trunchi cerebral. B. Ictusul lacunar. C. Hemoragia subarahnoidiană. D. Accidentul vascular ischemic. E. Accidentul vascular embolic. R: C 32. Hemoragia subarahnoidiană poate la vârstnici să îmbrace o formă oligosimptomatică relevată de: A. Deteriorarea bruscă a stării generale. B. Crize convulsive subintrante. C. Ascensiune termică marcată. D. Redoarea de ceafă. E. Instabilitate în ortostatism şi la mers. R: A, D, E 33. Crizele de epilepsie, la vârstnici trebuie diferenŃiate de: A. Sincopele Adams - Stockes. B. Amnezia tranzitorie paroxistică. C. Sincopele postmicŃionale. D. Crizele vertiginoase din insuficienŃa circulatorie vertebro-bazilară. E. Crizele de spasmofilie. R: A, B, D, E 34. O cefalee persistentă, însoŃită de vărsături neprecedate de greaŃă poate releva şi la vârstnici: A. O meningo-encefalită acută. B. O tumoră cerebrală. C. O migrenă. D. O suferinŃă psihică. E. Creşterea tensiunii asteriale. R: B 35. Starea depresivă majoră se caracterizează prin: A. Diminuarea interesului pentru orice activitate. B. Insomnia. C. Prezervarea activităŃilor cognitive. D. AbsenŃa tentativelor suicidare. E. Hipersomnia (în formele atipice ale depresiei). R: A, B, E 36. Regresiunea demenŃială include: A. Tulburări de memorie. B. Tulburări de comportament. C. Conservarea activităŃii cognitive. D. Tulburări de vigilenŃă. E. Lipsa tulburărilor afective. R: A, B, D 37. Următoarele tipuri de demenŃă sunt ireversibile:



168

A. DemenŃele de tip Alzeimer. B. DemenŃele toxice. C. DemenŃele posttraumatice. D. DemenŃele carenŃiale. E. DemenŃele pe fond vascular. R: A, C, E 38. Cea mai frecventă hemopatie malignă întâlnită la vâratnici este: A. Leucemia mieloidă cronică. B. Leucemia limfatică cronică. C. Limfomul malign Hodgkin. D. Limfomul malign non-Hodgkin. E. Policitemia vera. R: B 39. ConsecinŃele posibile ale malnutriŃiei protein-calorice la vârstnici sunt: A. DisfuncŃia cognitivă. B. Scăderea forŃei musculare. C. Creşterea producŃiei de anticorpi. D. Scăderea interacŃiunilor medicamentoase. E. Edeme periferice. R: A, B, E 40. La vârstnici, malnutriŃia protein-calorică se poate datora: A. creşterii acuităŃii olfactive. B. Scăderii acuităŃii gustative. C. SaŃietatea tardivă. D. Depresia. E. InfecŃiile cronice. R: B, D, E 41. La vârstnici obezitatea morbidă (peste 130% greutatea ideală) poate duce la următoarele complicaŃii: A. Apnee de somn. B. Tromboză venoasă profundă. C. Riscuri chirurgicale reduse. D. Embolie pulmonară. E. Creşterea speranŃei de viaŃă. R: A, B, D 42. Tulburările de auz la vârstnici pot avea drept cauze: A. Labirintite acute. B. Labirintite cronice. C. Otite externe difuze. D. Colesteatomul. E. Otite medii fără perforaŃii timpanice. R: A, B, D, E 43. Imobilizarea la vârstnici are drept consecinŃă: A. Atrofierea maselor musculare. B. Accelerarea îmbătrânirii cerebrale. C. Scăderea ponderală prin diminuarea masei adipoase.



169

D. Tulburări de tranzit intestinal (diareea). E. Tulburări sfincteriene. R: A, B, E 44. O infecŃie acută la vârstnici poate fi relevată de: A. SomnolenŃă prelungită. B. Insomnie.

C. Astenie fizică marcată. D. AbsenŃa fenomenelor psihoorganice. E. Stări halucinatorii. R: A, B, D, E 45. Cele mai grave localizări extrapulmonare ale tuberculozei la vârstnici sunt: A. Localizarea peritoneală. B. Localizarea renală. C. Localizarea pericardică. D. Localizarea meningoencefalică. E. Localizarea limfoganglionară. R: D 46. BătrâneŃea medie este cuprinsă între: A. 65 - 75 ani. B. 75 - 85 ani. C. Peste 85 ani. D. 60 - 65 ani. E. 65 - 70 ani. R: B 47. Factorii de risc care pot creşte probabilitatea reacŃiilor hipoglicemice la vârstnici sunt: A. Afectarea sistemului nervos autonom. B. NutriŃia corespunzătoare. C. Afectările renale sau hepatice concomitente. D. Utilizarea unor medicamente sedative. E. Dozajul inadecvat al insulinei. R: A, C, D, E 48. La populaŃia geriatrică prescrierea medicamentelor trebuie sa Ńină cont de următoarele aspecte: A. Scăderea fluxului sanguin hepatic şi a hepatocitelor cu modificarea clearance-ului hepatic al medicamentelor. B. Greutatea corporală şi a organelor rămâne nemodificată, neantrenându-se astfel tulburări de distribuŃie ale medicamentelor. C. Creşterea riscului de cumulare şi intoxicare cu medicamente eliminate renal. D. Scăderea albuminelor plasmatice, urmată de reducerea legării medicamentelor de proteine. E. MenŃinerea numărului de neuroni fără modificări ale neuromediatorilor. R: A, C, D 49. Anemiile prin deficit de acid folic şi folaŃi, la vârstnici, se pot datora: A. MalnutriŃiei.



170

B. MalabsorbŃiei. C. Alcoolismului cronic. D. Hipertiroidismului, E. Hipervitaminozei C. R: A, B, C 50. La vârstnici cea mai frecventă anemie cronică, adesea severă este: A. Anemia sideroblastică. B. Anemia Biermer. C. Microsferocitoza ereditară. D. Talasemia minoră. E. Anemia hemolitică autoimună. R: B BIBLIOGRAFIE 1. C. Bogdan. „Elemente de geriatrie practică“. Ed. medicală 1992. 2. C. Bălăceanu Stolnici. „Geriatrie practică“. Ed. Medicală Amaltea. 1998. 3. Lelia Maria Şuşanu. „Semiologie medicală geriatrică“. Ed. Orizonturi Universitare Timişoara, 2003. 4. I. Romoşan, Luiza Spiru. „Tratat de Geriatrie“. Ed. Academiei Ana Aslan InternaŃional. Bucureşti 2004.

DISCIPLINA: NURSING COMUNITAR Autori: Conf. univ.Dr. Madalina Manea, Asist. univ. Dr. Ana Maria Traistaru 1.Alimentatia naturala este necesara datorita urmatoarelor caracteristici:

a)asigura o crestere si dezvoltare normala a copilului b)este adaptat nevoilor nutritive si digestiei fiziologice ale nou nascutului si sugarului c)asigura intretinerea metabolismului bazal d)nu contine factori de crestere e)nu are efect contraceptiv Raspuns : a)b)c)d)

2.Particularitatile nutritive ce deosebesc copilul de adult sunt : a) nevoi calorice scazute in primele luni de viata b)aport proteic crescut care sa includa aminoacizi esentiali c)aport echilibrat de glucide si lipide d)nevoi crescute de apa si nutrienti semiesentiali e)nevoi calorice crescute pentru a asigura ritmul de crestere si dezvoltare Raspuns b)c)d)e)

3. Pasajul prin laptele matern a urmatorilor agenti patogeni constituie un dezavantaj al alaptarii la san : a)virusul citomegalic b)virusul rubeolei c)virusul HIV nu prezinta pasaj prin laptele matern d)virusul hepatitei B e)plumbul Raspuns a)b)d)e)

4.Contraindicatiile permanente ale alaptarii la san sunt:



171

a)tuberculoza b)SIDA c)septicemia d)fisuri mamelonare e)mastita Raspuns a)b)c)

5.Necesarul de apa la copii este diferit, in functie de varsta : a)prematur 170-200ml/kg.c./zi b)nou nascut 100-150ml/kg.c/zi c)sugar la 3 luni 100ml/kg.c/zi d)copil la 1 an 120-130 ml/kg.c/zi e)copil la 10 ani 70-80ml/kg.c/zi Raspuns a)b)d)e)

6.Necesarul caloric la copil este adecvat varstei, pentru a asigura o crestere si o dezvoltare buna astfel : a)la prematuri 120kcal/kg.c/zi b)la sugar 100kcal./kg.c/zi c)in primul an de viata 80-120 kcal/kg.c/zi d)la adult 35kcal/kg.c/zi, e)la sugari 140-160 kcalc/zi Raspuns a)b)c)d)

7.In organism proteinele sunt constituenti ai celulelor si tesuturilor: a) au rol structural b)intra in structura acizilor nucleici c)au rol in transportul ionilor si a moleculelor mici d)intra in structura hormonilor, receptorilor, factorilor de coagulare, a enzimelor. e)nu au rol energetic. Raspuns a)b)c)d)

8.Vitaminele sunt cofactori esentiali in numeroase cai metabolice. Vitaminele liposolubile sunt: a) vitamina A b) vitamina B6 c)vitamina D d) vitamina E e)acidul nicotinic Raspuns a)c)d)

9.Vitaminele hidrosolubile sunt: a) vitamina B1,B2,B6 b)vitamina K c)acidul nicotinic d)vitamina B12 e)vitamina C sau acidul ascorbic. Raspuns a)c)d)

10.Formulele de lapte adaptate pentru alimentatia sugarului sunt:



172

a) formule de start b)formule falow up c)laptele de vaca d)formule pentru prematuri e)formule speciale pentru nou nascuti Raspuns a)b)d)e)

11.Vaccinul este : a)o toxina bacteriana modificata prin prelucrare b)o solutie sterila care contine anticorpi proveniti din plasma umana c)o solutie de anticorpi din serul animalelor d)o suspensie de microorganisme vii atenuate sau inactivate ce induc imunitate e)o suspensie ce contine fractiuni de microorganisme ce induc imunitate Raspuns d)e)

12.Creştere numericã a populaŃiei varstnice se datoreaza a)scăderii natalităŃii, b)a creşterii nivelului de trai, c) a progreselor inregistrate in medicina, d) ameliorarea morbidităŃii şi mortalităŃii, e)scaderii sperantei de viata. Raspuns a)b)c)d)

13.România se afla intr-un proces de îmbătrânire demografică prezentand urmatoarele aspecte: a) se prezinta la nivel mondial un procent mediu de imbatranire(17% reprezintă în prezent ponderea persoanelor vârstnice); b)speranŃa de viaŃă în România tinde spre 70, 2 ani c) procesul de îmbătrânire este mai accentuat la femei – 18,8% - faŃă de bărbaŃi – 14,9%, d) procesul de îmbătrânire este mai crescut în urban fata de rural. e)sporirea populaŃiei feminine in populaŃia vârstnică, se numeşte „feminizarea populaŃiei”. Raspuns a)b)c)e)

14.Identificati afirmatia gresita:

a)imbătrânirea este un proces fiziologic, indiferent de vârsta cronologică.

b)senescenŃa reprezintă ultima perioadă a vieŃii,

c)senilitatea este perioada finală a vieŃii, caracterizată de deteriorări biologice severe,

d)se consideră ca prag al bătrâneŃii vârsta de 60 – 65 de ani,

e)senescenta este caracterizată de deteriorări biologice severe.

Raspuns a)b)c)d)

15. Ca rezultat al actiunii multiplilor factori interni si externi ce actioneaza concomitent: biologici, sociali, economici şi culturali senescenŃa este caracterizata de unproces de declin ce se manifesta :

a)pe plan fiziologic,

b) psihologic,



173

c) economic

d) social

e)cultural

Raspuns a)b)c)d) 16.Clasificarea vârstelor cuprinde:

a) vârsta educaŃiei, b)varsta copilariei c)vârsta productivă, d) vârsta de pensionare, e) vârsta dependenŃei. Raspuns a)c)d)e)

17.Îmbătrânirea fiziologică este mai evidentă clinic la nivelul urmatoarelor sisteme: a) osteo-muscular, b) cardio-respirator, c)gastrointestinal, d)nervos, e)simtului olfactiv. Raspuns a)b)c)d) 18. Modificarile aparatului locomotor la varstnic sunt: a)scăderea forŃei musculare şi a toleranŃei la efort, b)mersul devine mai încet şi cu pasi mici, c)coloana devine cifotica, înălŃimea se reduce datorita osteoporozei oaselor si a tasarilor vertebrale, a degenerescentei cartilajelor articulare, d)miscarile in articulatie devin dureroase si limitate, e)cresterea masei musculare. Raspuns a)b)c)d)

19.Consecintele fenomenului de imbatranire la nivelul sistemului cardiovascular sunt: a)diminuarea pulsului; b)creşterea tensiunii arteriale sistolice c)scăderea celei diastolice d)scaderea reactivitatii cardio-vasculare, e)cresterea tensiunii diastolice. Raspuns a)b)c)d) 20.Modificarile ce apar la varstnic la nivelul aparatului digestiv sunt: a)întârzierea tranzitului intestinal cu constipaŃii rebele, b)scăderea secreŃiei de enzime digestive, c)cresterea peristaltismului intestinal d)hipoaciditate gastrică, e)umplere lentă a stomacului. Raspuns a)b)d)e)

21. Sistemul genito-urinar sufera un proces de uzura care se manifesta prin a)reducerea capacităŃii de filtrare a rinichilor



174

b) oligurie, c)incontinenta urinara de efort, d)prostata creste in volum, e) mucoasa vaginală se atrofiaza, devine uscată,friabila.

Raspuns a)c)d)e) 22.La varstnic modificarle sistemului nervos se caracterizează prin

a) diminuarea tuturor reflexelor b)atrofie corticală de diferite grade, c)cresterea irigatiei cerebrale, d) ateroscleroza vaselor cerebrale e) deficit de flux sanguin. Raspuns a)b)d)e)

23.Factorii precipitanŃi pentru îmbătrânirea psihologică care determina o adevarata crizã de adaptare la noile condiŃii sunt: a)retragerea din activitate, b)diferitele îmbolnăviri, c)plecarea copiilor, d)decesul partenerului, e)legarea de noi prietenii. Raspuns a)b)c)e)

24.Ingrijirea varstnicului implica analiza funcŃiilor psihice: a)nivelul de conştienŃă, orientarea in timp si spatiu b)starea afectivă, comportamentul, c)integrarea în familie şi societate, d)gandirea, limbajul. e)reflexele osteotendinoase Raspuns a)b)c)d)

25.Caracteristice varstnicului sunt: a)depresia si anxietatea, b)nstabilitatea emoŃională, ideile de persecuŃie, c)logoreea, d)insomnia diurna şi somnolenŃa nocturna, e) insomnia nocturna şi somnolenŃă diurnă. Raspuns a)b)c)d) 26. Ca urmare a procesului de imbatranire este afectat vazul situatie in care se constata: a)opacifieriea cristalinului, b)reducerea câmpului vizual, c)afectarea calităŃii imaginii şi a acomodării vizuale (prezbiopie), d)scăderea secreŃiei lacrimale, e)cresterea acomodarii vizuale. Raspuns a)b)c)d) 27.Patognomonic perioadei de senectute este afectarea memoriei, astfel: a)scăderea memoriei de scurtă durată b)conservarea memoriei de lungă durată (bătrânul îşi aminteşte ce a făcut în tinereŃe, dar nu-şi aminteşte evenimentele recente)



175

c)uneori varstnicul are dificultati în orientarea temporo-spaŃială, d)bătrânul nu îşi aminteşte ce a făcut în tinereŃe, e) bătrânul nu-şi aminteşte evenimentele recente. Raspuns a)b)c)e)

28.La varstnic gândirea sufera modificari astfel incat a)scade ideatia, b)scade spontaneitatea, c)scade flexibilitatea gândirii, d)se conserva funcŃiile de sinteză, e)nu prezinta dificultate în adaptare la situatii noi Raspuns a)b)c)d) 29.Varstnicul prezinta modificari ale proceselor psihice, este afectat gandirea astfel: a)scade flexibilitatea gandirii, b)varstnicul devine rigid in gandire, c)are dificultate în adaptare, d)datorita experientei si maturitatii varstnicul isi conserva funcŃiile de sinteză, e)nu prezinta circumspecŃie si cumpătare in gandire si reactie. e)F Raspuns a)b)c)d) 30.Modificarile pe care le poate constata nursa la varstnic in ceea ce priveste limbajul sunt: a)scăderea fluxului verbal, b)lentoarea ritmului vorbirii c)slăbirea vocii d)cresterea timbrului vocal, e)fonastenie. Raspuns a)b)c)e) 31.Nursa trebuie sa stie ca afectivitatea se modifica in sensul ca varstnicul devine : a)depresiv , b)apatic, c)labil, d)exuberant, e)irascibil. Raspuns a)b)c)e) 32. Observatia este un mijloc important de investigare si presupune capacitate de a sesiza detalii, de aceea nursa va sesiza alte modificări care apar la varstnic: a)pielea devine uscată, cu pete senile şi riduri; b)părul se răreşte şi încărunŃeşte, c) unghiile se îngroaşă. d)hipertricoza, e)dentiŃia prezinta lipsuri si carii dentare. Raspuns a)b)c)e) 33.Cele mai vulnerabile persoane din grupa populaŃională a varstnicilor sunt: a)persoanele cu varsta intre 60 si 65 ani, b)persoanele longevive (80 – 90 ani), c)persoanele în vârstă care traiesc singure,



176

d)femeile în vârstă, e)persoanele în vârstă institutionalizate. Raspuns b)c)d)e) 34.Precizati care din urmatoarele categorii din populatia varstnica sunt mai vulnerabile: a)persoanele în vârstă care trãiesc fără copii, b)persoanele care prezinta afecŃiuni sau handicapuri grave, c) persoanele cu varsta intre 60 si 65 ani, d)cupluri în vârstă în care unul din membrii este grav bolnav, e)persoane vârstnice cu probleme socio-economice (probleme de adaptare la pensionare, păstrarea stimei de sine, maltratarea vârstnicului). Raspuns a)b)d)e)

35. Vârstnicul îşi pierde: a)sentimentul de utilitate socială, b)prestigiul social, c)sentimentele de ura si ranchiuna, d)responsabilitatea, e)rolul şi statutul în familie.

Raspuns a)b)d)e) 36. Examenul obiectiv al bolnavului in procesul de diagnostic nursing are un prim pas de o

importanŃă deosebită observarea bolnavului. Nursa observa: a)faciesul, si mimica, b)vorbirea, c)atitudinea în pat, d)mersul, e)ritmicitatea zgomotelor cardiace. Raspuns a)b)c)d)

37. Nursa trebuie sa cereceteze atent aspectele psiho – sociale ale vârstnicului? Care din urmatoarele aspecte sunt adevarate: a)pensionarea şi stresul aferent ei, b)raporturile cu familia, c)daca este neglijat sau ignorat de catre familie, d) solidaritatea familială e)nici una. Raspuns a)b)c)d)

38. Care din urmatoarele afirmatii sunt constatate de studiile epidemiologice: a)in mediul rural sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective intrafamiliale b)in mediul rural sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective interfamiliale, c) in mediul rural izolarea vârstnicului este mai rar întâlnită, d)in mediul rural nu sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective intrafamiliale e) nu sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective interfamiliale. Raspuns a)b)c)



177

39. Care din urmatoarele obiective sunt urmarite de catre nursa in procesul de ingtijire : a)ingrijirea varstnicului trebuie să aibă în vedere implicarea familiei b)nursa va acorda o îngrijire individualizata, c)nursa acorda ingrijiri centrate pe acele nevoi care îşi păstrează constant caracterul de dependenŃă. d)Ideală este îngrijirea la domiciliu a vârstnicului, e)ideala este îngrijirea vârstnicului in centre speciale. Raspuns a)b)c)d)

40.Culegerea datelor in cazul pseudoneurasteniei aterosclerotice evidentiaza: a)scăderea memoriei b)diminuarea atenŃiei c)scaderea capacităŃii de concentrare. d)cefaleea localizată frontal sau occipital care apare cu ocazia eforturilor fizice sau intelectuale, e)afectarea memoriei de lunga durata. Raspuns a)b)c)d)

41. Culegerea datelor in cazul pseudoneurasteniei aterosclerotice poate evidentia: a) tulburări de somn, b)emotivitate accentuată, c)iritabilitate, d) depresie e) jovialitate Raspuns a)b)c)d)

42. Nursa trebuie sa cereceteze aspectele psiho – sociale ale vârstnicului? Care din urmatoarele aspecte trebuiesc atent observate: a)pensionarea şi stresul aferent ei, b)raporturile cu familia, daca este neglijat sau ignorat de catre familie, c)relatiile cu vecinii si prietenii, d)raporturile cu rudele e)nici una. Raspuns a)b)c)d)

43. S-a constatat ca exista mai multe categorii din populatia varstnica care sunt mai vulnerabile. Precizati care sunt: a)persoanele care prezinta afecŃiuni sau handicapuri grave, b)) persoanele cu varsta intre 60 si 65 ani, c)cupluri în vârstă în care unul din membrii este grav bolnav, d)persoane vârstnice cu probleme socio-economice (probleme de adaptare la pensionare, păstrarea stimei de sine, maltratarea vârstnicului). e)persoanele în vârstă care trãiesc fără copii. Raspuns a)c)d)e)

44. Analiza functiilor psihice in cadrul procesului de ingrijire a varstnicului implica observarea urmatoarelor aspecte: a)motilitatea si reflectivitatea, b)a nivelului de conştienŃă,



178

c)orientarea in timp si spatiu d) comportamentul, d)gandirea si limbajul. Raspuns b)c)d)e) 45. Modificarile limbajului la varstnic pot fi constatate de catre nursa in procesul de culegere a adtelor. Identificati aspectele observate frecvent: a)scăderea fluxului verbal, b)lentoarea ritmului vorbirii c)slăbirea vocii d)cresterea timbrului vocal, e)fonastenie. Raspuns a)b)c)e) 46. Dintre procesele psihice gandirea este afectata in grade variate, nursa trebuie sa stie ca : a)varstnicul devine rigid in gandire, b)are dificultate în adaptare, c) scade flexibilitatea gandirii, d)datorita experientei si maturitatii varstnicul isi conserva funcŃiile de sinteză, e)nu prezinta circumspecŃie si cumpătare in gandire si reactie. Raspuns a)b)c)d) 47. Dintre modificarile senzoriale ca urmare a procesului de imbatranire vazul este afectatat si constatam mai frecvent: a)cataracta b)reducerea câmpului vizual, c)afectarea calităŃii imaginii şi a acomodării vizuale, d)scăderea secreŃiei lacrimale, e)cresterea acomodarii vizuale. Raspuns a)b)c)d)

48.Odata cu trecerea timpului procesul de imbatranire se desfasoara si la nivelul sistemului cardiovascular astfel incat este afectata nevoia de a avea o buna circulatie. Nursa constata: a)creşterea tensiunii arteriale sistolice b)scăderea celei diastolice c)scaderea reactivitatii cardio-vasculare, d)cresterea tensiunii diastolice. e)diminuarea pulsului; Raspuns a)b)c)e

49 Cele mai evidente modificari in procesul de imbătrânirea fiziologică nursa le constata mai evident, la nivelul urmatoarelor sisteme: a) cardio-respirator, b)gastrointestinal, c)nervos, d)simtului olfactiv. e)locomotor Raspuns a)b)c)e)



179

50. Imbatranirea la nivelul aparatului digestiv produce: a)scăderea secreŃiei salivare b) scăderea secreŃiei de enzime digestive, c)cresterea peristaltismului intestinal d)hipoaciditate gastrică, e)intarzierea tranzitului intestinal cu constipatie rebela Raspuns a)b)d)e 51.Osteoporoza face parte dintre bolile care afectează mai ales populaŃia vârstnică şi mai ales cea de sex feminin. a)scăderea densităŃii minerale osoase b)osteoporoza senilă este considerată un proces fiziologic, c)osteoporoza senila nu este considerata un proces fiziologic d)când acest proces este prea avansat poate duce la apariŃia fracturilor e) când acest proces este prea avansat poate duce la apariŃia deformărilor invalidante. Raspuns a)b)d)e) 52.Factorii favorizanti ai osteoporozei sunt: a)restrângerea activităŃii fizice a vârstnicului, b)exercitiile fizice c)carenŃele proteice, d)carentele calorice şi vitaminice, e) tulburările circulatorii. Raspuns a)c)d)e)

53. În afară de scăderea estrogenilor în menopauză, la producerea osteoporozei concură mai mulŃi

factori:

a)activitatea fizica b)rasa – femeile de culoare au o masă osoasă mai crescută comparative cu femeile albe, femeile asiatice sau cu japonezele; c)factorii genetici – variaŃii în gena codantă pentru receptorii vitaminei D. d)tulburări metabolice; e)fumatul Raspuns b)c)d)e)

54.Nursa trebuie sa descopere factorii favorizanti ai osteoporozei: a)sedentarismul, b) fumatul, c)o dietă redusă în calciu şi vitamine, d)fumatul e)femeile cu indicele de masa corporala crescut. Raspuns a)b)c)d) 55.In diagnosticul nursing manifestarile clinice cautate de nursa sunt: a)scăderea în înălŃime, b)mobilitate redusă c)fracturi produse la diferite structuri osoase (vertebre, humerus, femur-col femural, antebraŃ, coaste), d)durerea de spate dată de tasarea vertebrelor dar şi de o lordoză accentuată,



180

e)reflexe osteotendinoase vii. Raspuns a)b)c)d) 56.Scaderea in inaltime determinata de osteoporoza constatata de nursa prin masurarea taliei este determinata de: a)fracturi vertebrale b)tasarea vertebrală c)cifoza dorsala d)contractura musculara paravertebrala, e)fracturi vertebrale în special la nivelul T12 şi primele trei vertebre lombare. Raspuns a)b)c)e) 57.Osteoporoza postmenopauzala poate produce fracturi la diferite segmente ale sistemului osos, mai frecvent la urmatoarele niveluri: a) col femural b)antebraŃul ( mai frecventă la extremitatea internă şi la femeile sub 75 de ani), c)fractura la incheietura mainii, d)fracturi vertebrale, e)fracturi costale. Raspuns a)b)c)d) 58.Identificati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a)osteoporoza este o atrofie osoasă care afectează în mod egal cele două componente ale osului: substanŃa organică şi cea minerală. b) osteoporoza este o atrofie osoasă care afectează numai substanŃa organică c)osteoporoza este o atrofie osoasă care afectează numai substanta minerală. d)diagnosticul este întârziat de faptul că osteoporoza nu se manifestă clinic decât în momentul apariŃiei complicaŃiilor ei. e)complicaŃiile cele mai grave sunt fracturile. Raspuns a)d)e)

59. Osteoporoza postmenopauzala poate produce fracturi Precizati care afirmatii sunt corecte: a)între 50 şi 60 de ani predomină fractura încheieturii mâinii, b)în jurul vârstei de 70 de ani predomina fractura vertebrelor, c)fracturile costale sunt cele mai frecvente, d)după 70 de ani predomina fractura de col femural, e)profilaxia osteoporozei scade incidenta facturilor. Raspuns a)b)d)e) 60.IntervenŃia nursing va fi orientata spre urmatoarele directii(dacă factorul vârstă nu poate fi influenŃat): a)activitate fizica, b)corectarea funcŃiei hormonale (estro – progestative), c)ameliorarea tulburărilor de nutriŃie d)ameliorarea tulburarilor circulatorii. e)nici una. Raspuns a)b)c)d)

61. Identificati care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a)atunci când osteoporoza este clinic manifestă , histologic osul a pierdut substanŃele sale componente într-o proporŃie de 50%, b)în această fază se prescriu de catre medic estrogeni (cu precauŃiile necesare de prevenire a cancerului de sâni) c)nursa recomanda tratament estrogenic



181

d)nursa recomanda preparate de calciu (cu precauŃiile ce se impun pentru evitarea riscului calcifierii arteriale şi renale), e)ingrijirea femeilor cu osteoporoza este exclusiv obligatia medicului. Raspuns a)b)d) 62.Precizati care afirmatii sunt corecte: a)femeile sunt afectate mai precoce de osteoporoza, b)femeile sunt afectate mai frecvent şi mai sever , c)la femei cauza este scăderea nivelului de estrogeni în post menopauză, d)la bărbaŃi cauza este scăderea funcŃiei testiculare, e)barbatii sunt mai frecvent si mai sever afectati de osteoporoza. Raspuns a)b)c)d) 63.Limitarea evolutiei osteoporozei este un obiectiv important al planului de ingrijire nursing si va fi atins prin: a) recomandarea exerciŃii lor fizice in functie de toleranta individuala, b)suplimentarea alimentatiei cu preperate de calciu, lapte, c)suplimentarea cu vitamine, d)evitarea imobilizării prelungite după fracturi care se realizeaza prin mobilizarea precoce, e)dieta hipercalorica, hiperproteica. Raspuns a)b)c)d)

64.Notati care afirmatii sunt acceptate ca urmare a studiilor epidemiologice privind patologia varstnicului: a)patologia psihiatrică se situeaza pe locul doi in patologia varstnicului., b)bolile cardiovasculare se situeaza pe primul loc, c)depresiile tardive sunt cele mai frecvente afecŃiuni psihice întâlnite la vârstnici, d)după 70 de ani să predomine bolile organice cerebrale, e)afectiunile digestive sunt cele mai frecvente la varstnici. Raspuns a)b)c)d) 65.Factorii precipitanŃi care stau la baza tulburărilor neuropsihice sunt: a)modificările în statutul familiei ce creează situaŃii psihotraumatizante b) retragerea din activitatea profesională (pensionarea), c)bolile organice sau invalidante, d)climatul psihologic familial favorabil, e)psihoterapia. Raspuns a)b)c) 66.Depresiile tardive sunt cele mai frecvente afecŃiuni psihice întâlnite la vârstnici. Modificările în statutul familiei pot crea situaŃii psihotraumatizante, cum sunt: a)plecarea copiilor din casa părintească, b)restrângerea zonei de locuit, c)pensionarea, d)părăsirea propriei locuinŃe, e)relaŃiile nearmonioase între generaŃii, Raspuns a)b)d)e) 67. Modificările în statutul familiei pot crea situaŃii psihotraumatizante la varstnicideterminand depresie.Dintre acestea precizati care sunt frecvente: a)stările conflictuale,



182

b)decesul unui partener, c)diminuarea veniturilor); d)pensionarea e)climatul psihologic familial favorabil. Raspuns a)b)c)e) 68.Momentul cel mai traumatizant psihic pentru varstnic este retragerea din activitatea profesională.Notati care afirmatie este veridica: a)pensionarea este mai greu de suportat de către bărbaŃi b)„şocul pensionării” sau „boala retragerii” este denumit si „moarte socială”, c)după o viaŃă de muncă nu se pierede prestigiul social câştigat, d) începe conştientizarea îmbătrânirii e)poate sa apara teama de moarte. Raspuns a)b)c)d)e) 69.Depresiile tardive sunt cele mai frecvente afecŃiuni psihice întâlnite la vârstnici. Sunt asociate cu: a)nevroze, b) boli cerebrale degenerative, c)boli vasculare, d)boli endocrine, metabolice, e)nu se asociaza cu psihoze maniaco – depresive sau melancolia de involuŃie. Raspuns a)b)c)d) 70. Manifestarile clinice descoperite de nursa in procesul nursing in cazul depresiilor tardive sunt: a) dispozitie trista si idei depresive, b)sentimente de culpabilitate, c)sentimente de inutilitate, d)autoacuzare, e)manifestari digestive. Raspuns a)b)c)d) 71. Pot apărea stări depresive după unele medicamente ? Anamneza poate descoperi medicamentele urmatoare: a)tranchilizante, b) clonidina, c)propranolol, d)neutralizante ale secretiei gastrice acide e)antibiotice. Raspuns a)b)c)

72.IntervenŃia nursei se integreaza in efortul echipei medicale care trebuie sa actioneze în urmatoarele directii: a)ameliorarea situaŃiilor psiho – sociale b)asigurarea unui climat psihologic familiar favorabil, c)ameliorarea legăturilor afective, d)recomandarea medicatiei adecvate, e)pregătirea psihologică, Raspuns a)b)c)e)



183

73. In formele grave de depresie la varstnici pot apare manifestari cum sunt: a)deliruri, b)idei de persecuŃie, c)confuzii şi halucinaŃii, d)dezordine afectivă e)rar apar tendinte de suicid. Raspuns a)b)c)d)

74. IntervenŃia nursei se integreaza in efortul echipei medicale care trebuie sa actioneze în urmatoarele directii: a)nursa trebuie sa urmareasca continuarea tratamentului b)nursa trebuie sa participe la îngrijirea bolilor somatice coexistente c)recomandarea tratamentului de catre nursa, d) supravegherea tratamentului psihofarmacologici în conformitate cu indicaŃia exclusiv medicală (nu a farmacistului) e)supravegherea tratamentului diabetului, afecŃiunilor cardiovasculare asociate, digestive, etc). Raspuns a)b)d)e)

75.Manifestarile clinice descoperite de nursa care pledeaza pentru diagnosticul de dementa sunt: a)palpitatii, b)tulburările globale de memorie, c)dezorientarea în timp şi spaŃiu, d)tulburările de exprimare şi e)tulburari de înŃelegere, Raspuns b)c)d)e)

76.Manifestarile clinice descoperite de nursa care pledeaza pentru diagnosticul de dementa sunt

a)tulburari de limbaj, b)tulburari de comportament, c)tulburari de memorie,de atentie d)tulburari de judecată, e)dispnee de efort. Raspuns a)b)c)d) 77.Îngrijirile acordate de nursa in cazul unui pacient cu dementa constau în: a)urmărirea administrării medicamentelor conform recomandărilor medicale b)asigurarea unui mediu ambiant adecvat, c)efectuarea de exerciŃii intelectuale care mai sunt posibile (această metodă are o importanŃă deosebit de mare). d)acordarea de ingrijiri specifice nevoilor fundamentale, c)recomandarea tratamentului specific. Raspuns a)b)c)d)

78. Precizati ordinea descrescatoare a ponderii morbidităŃii varstnicului: a)patologia psihiatrica, cardiovasculara, neurovasculara, b)patologia cardio – vasculară, neuro – vasculară şi psihică. c)patologia neurologica, cardiovasculara, psihiatrica, d)patologia psihiatrica, neurologica, cardiovasculara, e) patologia patologia caardiovasculara, cerebrovasculara si psihiatrica. Raspuns b)e)

79.Cele mai frecvente cauze care duc la apariŃia patologiei cardio – vasculare la varstnic sunt:



184

a)ateroscleroza, b)bolile metabolice c)procesele involutive cardio – vasculare. d)un stil de viata sanatos e)obezitatea si diabetul. Raspuns a)b)c)e) 80.Nursa tebuie sa stie ca procesele de imbătrânirea a cordului, fiziologică, constă în : a)acumularea de lipofuscină în nucleii celulelor miocardului, b)acumularea de depozite de amiloid în miocard, c)scăderea numărului de celule din nodulul sinusal, d)infectia streptococica, e)infectia luetica. Raspuns a)b)c) 81.Datorita proceselor de uzura si imbatranire la nivelul cordului, in conditii de stres pot sa apara: a)insuficienŃa cardiacă, b)tulburări de ritm, c)ischemie miocardică, d)dureri lombare, e)poliartralgii. Raspuns a)b)c)

82.Principalele simptome de alerta întâlnite în afecŃiunile cardio – vasculare ale vârstnicului sunt: a)dispneea de efort b)durerea precordială c)claudicaŃia intermitentă d)casexie, e)paralizii. Raspuns a)b)c)

83.Simptomele de „împrumut” întâlnite în afecŃiunile cardio – vasculare ale vârstnicului care trebuie recunoscute de catre nursa sunt: a)starea caşectică (atrofie musculară, scăderea în greutate, anorexie) – ca formă de manifestare pentru insuficienŃa cardiacă b)semne de abdomen acut chirurgical – formă sub care poate să debuteze un infarct miocardic acut c)fenomene cerebrale asemănătoare accidentului vascular cerebral – de asemenea posibilă formă de debut pentru infarctul miocardic acut d)simptomatologie specifică de enterocolită infecŃioasă, ca formă nespecifică de manifestare pentru ateroscleroza vaselor mezenterice. e)durere precordiala. Raspuns a)b)c)d) 84.Precizati care afirmatii verificate prin studii epidemiologice sunt acceptate: a)infarctul miocardic este pe primul loc ca şi cauză de decese la grupa de vârstă 60 – 70 ani, b) frecvenŃa maximă de apariŃie a infarctului s-a întâlnit la grupa de vârstă cuprinsă între 40 – 60 de ani, c) peste 70 de ani, pe primul loc ca şi cauză de deces se situează accidentele vasculare cerebrale, d)infarctul miocardic este cel mai frecvent la persoanele sub 60 de ani, e) infarctul miocardic este mai frecvent la femeile sub 50 ni. Raspuns a)b)c)



185

85.Nursa are cunostinte privind procesele fiziologice de imbatranire. Notati care factori contribuie la aparitia infarctului miocardic la varstnic : a) obezitatea si hiperlipidemia b)fumatul, c)hipertensiunea arterială esenŃială şi d)diabetul zaharat, e)hipotensiunea arteriala.

Raspuns a)b)c)d)

86. In caz de infarct miocardic la varstnic nursa descopera unele caracteristici ale simptomatologiei: a)tablourile clinice sunt oligosimptomatice, b)durerea precordiala este tipica, c)tablourile clinice au aspecte atipice, d)poate imbraca simptome de împrumut, e)simptomatologia este polimorfa. Raspuns a)c)d)e) 87.Precizati conditiile de suspiciune a unui infarct miocardic la varstnic: a)infarctul miocardic se poate manifesta prin semne şi simptome de abdomen acut chirurgical, b)infarctul miocardic se poate manifesta prin semne şi simptome de acccident vascular cerebral, c) infarctul miocardic se poate manifesta prin semne şi simptome de afecŃiune pulmonară, d)frecvent prin durere precordiala tipica, e) infarctul miocardic se poate manifesta prin algii toracice sau dureri articulare. Raspuns a)b)c)d) 88.Caracteristicile sindromului dureros in caz de infarct la varstnic sunt: a)durere puternica precordiala cu iradiere tipica, b)durere atipica, frustă sau de intensitate mică, fie se manifestă ca jenă sau disconfort, c)durerea vagă, surdă, trenantă, d)durere intricată (când se asociază patologia coronariană cu cea osteoarticulară, de vecinătate), e)durerea se asociază cu elemente nespecifice pentru boala actuală: depresie, anxietate, dispnee, paloare. Raspuns b)c)d)e) 89.Durerea atipica din infarctul miocardic la varstnic se poate manifesta astfel: a)sub formă de epigastralgie ca intr-un ulcer gastric, b)durere caracteristica unei colecistite acută, c)ca o hernie hiatală, d) ca o artroză de umăr stâng, e)durere in fosa iliaca dreapta. Raspuns a)b)c)d)

90.Nursa are cunostinte despre un tabloul clinic de infarct miocardic care poate fi confundat cu o tulburare digestiva: a) durere de scurtă durată situată în abdomenul superior, b)durere de intensitate moderată, apărută postprandial c)durere însoŃită de greaŃă, meteorism abdominal şi vărsături.



186

d)durere in hipogastru si polachiurie, e)durere la nivelul scrotului insotita de tulburari urinare. Raspuns a)b)c) 91.Infarctul miocardic la varstnic se poate insoti de semnele insuficienŃei cardiace cu urmatoarele aspecte: a)deficitul circulator datorat infarctului miocardic se instalează pe un fond de insuficienŃă cardiacă deja existent, b)sunt prezente semnele clinice majore sunt ale insuficienŃei ventriculare stângi acute (semne de edem pulmonar acut), c)insuficienŃa ventriculară stângă apare paroxistic. d)nu pot fi întâlnite şi semne de insuficienŃă ventriculară dreaptă, e) pot fi întâlnite şi semne de insuficienŃă ventriculară dreaptă. Raspuns a)b)c)d) 92. IntervenŃia nursing in caz de infarct miocardic la varstnic constă în: a)recunoaşterea precoce a semnelor descrise, a caracterului de urgenta, b) suspiciunea de infarct miocardic trebuie avută în vedere cand pacientul este intens astenic. c)nursa anunŃa de urgenŃă ambulanŃa iar bolnavul va fi mobilizat cât mai puŃin sau deloc, d)bolnavul va fi mobilizat pentru a evita hipotensiunea, e) nursa are grija ca bolnavul să nu facă nici un fel de efort, nici efortul de a vorbi (cruŃarea miocardului). Raspuns a)b)c)e) 93.Hipertensiunea la varstnici are anumite caracteristici pe care le veti nota: a)specific pentru vârstnici este hipertensiunea arterială sistolică, b)dată cu înaintarea în vârstă creşte şi frecvenŃa hipertensiunii arteriale c)hipertensiunea arteriala d)hipertensiuneaa arteriala reprezintă pentru vârstnic principalul factor de risc pentru accidentele vasculare coronariene, e)specific pentru varstnici este hipertensiunea arteriala diastolica. Raspuns a)b)c)d) 94.Nursa are cunostinte despre evolutia hipertensiunii arteriale la varstnici: a)creşterea valorii tensiunii sistolice odată cu înaintarea în vârstă, b)evoluŃia blândă şi gravitatea moderată, c)de cele mai multe ori afecŃiunea se asociază cu ateroscleroză generalizată, d)hipertensiunea arterială diastolica este adevărata hipertensiune geriatrică, e)hipertensiunea arterială secundară este rară la vârstnic. Raspuns a)b)c)e) 95.ParticularităŃile manifestarilor clinice ale hipertensiunii arteriale la vârstnic sunt: a)exista cazuri de hipertensiune arterială cu valori mari fără simptomatologie clinică; b)exista cazuri cu simptomatologie nu foarte zgomotoasă, c)semnele clinice sunt în general nespecifice, ca de exemplu cefaleea, vertijul, tulburările de vedere, palpitaŃiile şi nicturia, d)simptomatologie tipica e) se poate manifesta clinic prin semnele de suferinŃă cardiacă: dispnee de efort, disconfort toracic, palpitaŃii. Raspuns a)b)c)e)



187

96.Obiectivul ingrijirilor nursing privind scăderea valorilor tensionale va tine cont de unele aspecte: a)valorile corecte ale tensiunii arteriale la vârstnic, indiferent de vârsta acestuia, sunt aceleaşi ca la persoanele tinere: sub 140 cu 80 mmHg. b)nursa nu va recomandă repausul prelungit la pat deoarece studiile au dovedit că mişcarea în limita tolerabilităŃii reduce valorile tensionale la vârstnic. c)nursa va recomanda un regim hiposodat strict, d)nursa va recomanda tratamentul medicamentos, e)nursa va urmari ca tratamentul să fie permanent, fără întreruperi Raspuns a)b)c)e) 97. Principiile generale de ingrijire in cazul hipertensiunii arteriale la varstnic care au ca obiectiv scaderea valorilor tensionale sunt: a) scăderea treptată a valorilor tensionale, o scădere bruscă favorizând apairŃia ischemiei miocardice, b)modificarea stilului de viata, c)regim alimentar hipocaloric şi hipolipidic, hiposodat, cu mese reduse cantitativ, d)evitarea alimentelor cu excitanŃi alimentari si alcool, e)dieta desodata, hiperproteica. Raspuns a)b)c)d)

98.Hipertensiunea arteriala la varstnici recunoaste urmatorii factori predispozanti:

a)obezitatea care asociaza cresterea volumului plasmatic si a debitului cardiac b)excesul de alcool creste nivelul plasmatic al catecolamine( >40 g etanol/zi) c)fumatul d)sedentarismul e)dieta hiposodata. Raspuns a)b)c)d) 99. Nursa prin culegerea datelor trebuie sa puna in evidenta urmatoarele informatii:

a)antecedentele familiale b)conditiile de viata, c)conditiile de munca, d)aportul scazut de sare, e)predispozitia ereditara. Raspuns a)b)c)e)

100.Pentru a aplica corect masurile de ingrijire nursa trebuie sa detina cunostinte despre mecanismele

aparitiei si a mentinerii hipertensiunii arteriale primare: a)hiperreactivitatea sistemului nervos simpatic (intalnita la tineri cu tahicardie care creste debitul cardiac), b)bolile renale, c)sistemul renina - angiotensina – aldosteron, d)perturbaraea natriurezei, a capacitatii rinichiului de a excreta sodiu, hipervolemie si HTA, e)anomalii ale schimbului Na+/K+ cu o crestere intracelulara de Na, si a Ca++, hipertonie a fibrelor musculare netede din peretii vaselor si HTA. Raspuns a)c)d)e) 101. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare care este rara la varstnici pot fi: a)medicatia estrogenica b)bolile renale si vasculorenale,



188

c)hipertensiunea intracraniana, d) hiper sau hipotiroidia, e)aportul crescut de sare.

Raspuns a)b)c)d)

DISCIPLINA CHIRURGIE GENERALA Autori: Prof. univ. Dr. Dorin Mercu Ń, Asist. univ. Dr. Emil Tiberius Traşcă, Asist. univ. Dr. Ianoşi Gabriel, Asist. univ. Dr. Siloşi Cristian

1. Din punct de vedere etiopatogenic, ocluziile intestinale se clasifică în : a. Dinamice, organice şi mixte b. Mecanice şi mixte c. Înalte şi joase d. Dinamice, joase şi mixte. e. Nici un răspuns de mai sus nu este corect.

R - a 2. Ocluziile intestinale dinamice pot fi :

a. Mecanice b. Organice c. Reflexe d. Toate răspunsurile de mai sus e. Nici un răspuns de mai sus nu este corect.

R - c 3. Alterările fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de :

a. Pierderi hidroelectrolitice mari b. ,,Colici de luptă’’ exprimând activitatea intestinală intensă suprajacent obstacolului c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprimă circulaŃia sanguină parietală d. Necroză intestinală e. PerforaŃie intestinală.

R - a 4. Semnele radiologice patognomonice pentru ocluziile intestinale sunt reprezentate de :

a. Nişa b. Ascensionarea hemidiafragmului stâng c. Opacitate la nivelul hipocondrului stâng d. Imagini hidroaerice e. Pneumoperitoneu subdiafragmatic

R - d 5. ,,Sindromul peritonitic’’ comun peritonitelor acute difuze prezintă următoarele elemente clinice

esenŃiale: a. vărsăturile şi diareea b. sughiŃul şi vărsăturile c. durerea şi vărsăturile d. durerea şi contractura abdominală e. diareea şi sughiŃul.

R - d 6. Cauzele cele mai frecvente de pancreatită acută sunt :

a. InfecŃiile virale (urlian, Koksakie)



189

b. Bolile metabolice (hiperlipidemia familială) c. Litiaza biliară şi alcoolismul d. Traumatismele e. Bolile endocrine (hiperparatiroidismul).

R - c

7. Care dintre afirmaŃiile privind tratamentul necrozei din pancreatita acută sunt adevărate? a. Necroza sterilă trebuie tratată pe cale chirurgicală, percutanată sau mixtă b. Necroza şi colecŃiile infectate trebuie tratate pe cale chirurgicală, percutanată sau mixtă c. PuncŃia ghidată a Ńesutului pancreatic sănătos d. Antibioterapia sistemică precoce e. Sfincterotomie endoscopică.

R - b 8. Care dintre afirmaŃiile privind tratamentul formelor necomplicate de pancreatită acută sunt

adevărate? a. Nu necesită spitalizare b. Dozajul repetat al enzimelor pancreatice c. Ileusul şi vărsăturile cu deshidratare extracelulară justifică reechilibrarea hidroelectrolitică d. Tratarea durerilor cu AINS (salicilaŃi) e. Neutralizarea mediatorilor inflamaŃiei cu antagonişti de citokine.

R - c

9. Colecistita cronică litiazică asociază din punct de vedere clinic următoarele sindroame: a. Sindrom de retenŃie biliară şi sindrom depresiv b. Sindromul insuficienŃei pancreatice exocrine şi sindrom anemic c. Sindrom dureros şi sindrom dispeptic d. Sindrom de iritaŃie peritoneală şi sindrom Boerhaven e. Sindrom Mallory-Weiss şi sindrom Menetrier.

R - c 10. ComplicaŃiile mecanice ale colecistitei cronice litiazice sunt:

a. Piocolecistita acută b. Pancreatita acută de etiologie biliară c. Migrarea calculilor în CBP d. DegenerescenŃa malignă a veziculei biliare e. Nici una de mai sus

R - c

11. Formele anatomopatologice de colecistită acută sunt următoarele, cu excepŃia: a. Colecistita acută catarală (hidropică) b. Colecistita acută gangrenoasă c. Colecistita acută reziduală scleroatrofică d. Hidropsul vezicular e. Colecistita acută flegmonoasă

R -d 12. Diagnosticul pozitiv de colecistită acută se stabileşte pe baza următoarelor elemente, cu excepŃia:

a. Antecedente de litiază b. Sindrom infecŃios: febră, frisoane, leucocitoză c. Semne de retenŃie biliară: subicter, icter d. Debutul durerilor în flancul stâng cu iradiere postero-inferioară e. Colecist palpabil, apărare musculară localizată, bloc inflamator.



190

R - d 13. Forma clasică de litiază a căii biliare principale (CBP) prezintă următorul tablou clinic:

a. Durere, vărsături şi inapetenŃă b. Febră, frison şi stare generală alterată c. Durere, febră, icter d. Accese febrile, frisoane pseudo-palustre şi vărsături e. Frisoane, pirozis, eructaŃii

R - c 14. Angiocolita ictero-uremigenă (Caroli) se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

a. Lipsa prodroamelor, icter progresiv, febră b. Accese febrile, frisoane pseudo-palustre, icter cu accentuare rapidă, oligoanurie, azotemie,

alterarea stării generale c. Febră continuă, ridicată, frisoane, icter, azotemie normală, hepatomegalie d. Dureri epigastrice postprandiale, constipaŃie întreruptă de crize diareice, icter e. Durere, febră, lipsa icterului

R - b 15. În litiaza căii biliare principale (CBP) se întâlnesc următoarele forme clinice, cu excepŃia:

a. Forma clasică cu durere, febră, icter b. Forma cu icter continuu c. Icter cu angiocolită gravă d. Angiocolita ictero-uremigenă (CAROLI) e. Forma gangrenoasă

R - e 16. Coledocotomia (coledocolitotomia) pentru extragerea calculilor în litiaza căii biliare principale este

indicată în următoarele situaŃii, cu excepŃia: a. PrezenŃa clinică şi biologică a icterului b. Depistarea prin palpare a calculilor în CBP c. PrezenŃa unei pancreatite cronice cefalice d. Colangiografia de depistare a calculilor este negativă e. Microlitiaza veziculară, cu calculi sub 3 mm şi cistic permeabil.

R - d 17. Ocluziile intestinale dinamice pot fi:

a. Dishomeostatice b. Mecanice c. Paraseptice d. Reflexe e. Organice.

R - a, c, d 18. Ocluziile intestinale mecanice sau organice se produc prin :

a. ObstrucŃie b. Strangulare c. Obstacol parietal (mural) d. Obstacol extraparietal e. Dezechilibre majore hidroelectrolitice.

R - a, b, c, d 19. Alterările fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de :

a. Pierderi hidroelectrolitice mari b. ,,Colici de luptă’’ exprimând activitatea intestinală intensă suprajacent obstacolului c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprimă circulaŃia sanguină parietală d. Pierderi proteice şi de masă sanguină



191

e. PerforaŃie intestinală. R - a, d

20. Alterările fiziopatologice locale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a. Pierderi hidroelectrolitice mari b. ,,Colici de luptă’’ exprimând activitatea intestinală intensă suprajacent obstacolului c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprimă circulaŃia sanguină parietală d. Necroză intestinală e. PerforaŃie intestinală.

R - b, c, d, e 21. Simptomele caracteristice ocluziei intestinale sunt :

a. Accelerarea tranzitului intestinal, sughiŃul şi inapetenŃa b. Vărsăturile, diareea şi meteorismul abdominal c. Pirozisul, eructaŃiile, regurgitaŃiile d. Durerile abdominale şi vărsăturile e. Întreruperea tranzitului intestinal şi meteorismul abdominal.

R - d, e 22. După momentul producerii ocluziei postoperatorii, aceasta se clasifică în:

a. Ocluzii imediate – dezvoltate în primele 3 – 4 zile postoperatorii b. Ocluzii imediate – dezvoltate în primele 2 – 3 săptămâni postoperator c. Ocluzii tardive – dezvoltate în primele 2 – 3 săptămâni poetoperator d. Ocluzii precoce – survin în primele 2 – 3 săptămâni postoperator e. Ocluzii tardive – survin la mai mult de 21 zile de la operaŃia primară.

R - a, d, e 23. Criteriile clinice care definesc SIRS (sindromul de răspuns inflamator sistemic) din peritonitele

acute sunt : a. Temperatura rectală <38˚ C sau >36˚ C b. Temperatura rectală >38˚ C sau <36˚ C c. Ritm cardiac >90/min d. paCO2 <32 mmHg e. leucocite <12000 sau >4000 sau 10% granulocite

R - b, c, d 24. MODS (sindromul disfuncŃiei multiple de organ) din cadrul peritonitei acute este definit de

următoarele elemente clinice: a. Debit urinar sub 479 ml/24 ore b. Ritm respirator sub 5 sau peste 49/min c. Bradicardie sinusală d. Ritm cardiac peste 54/min e. Tensiunea arterială medie sub 49 mmHg.

R - a, b, e 25. Examenul radiologic al abdomenului în peritonitele acute poate evidenŃia:

a. Distensia anselor intestinale b. Pneumoperitoneu c. Ştergerea umbrei psoasului d. Ştergerea reliefului mucos intestinal e. Nici una de mai sus.

R - a, b, c, d 26. Diagnosticul diferenŃial în peritonitele acute se face cu următoarele afecŃiuni :

a. Porfiria acută intermitentă b. Infarctul miocardic acut c. Adenita mezenterică



192

d. Sarcina extrauterină ruptă e. Nici una de mai sus.

R - a, b, c, d 27. Caracterele comune peritonitelor acute primare sunt următoarele :

a. Apar în urma perforaŃiilor organelor cavitare interne b. Apar în urma traumatismelor abdominale c. Sunt de obicei plurimicrobiene d. Sunt prevalente la copil pe teren nefrotic şi la adult pe ciroză cu ascită e. Tratamentul se bazează pe antibiotice şi nu pe chirurgie

R - d, e 28. Principiile tratamentului chirurgical în peritonitele acute secundare sunt :

a. Eliminarea sursei de contaminare b. Reducerea contaminării prin toaleta şi drenajul cavităŃii peritoneale c. Tratarea infecŃiei reziduale şi prevenirea recurenŃei infecŃiei d. Îndepărtarea obstacolului şi restabilirea tranzitului intestinal e. Reechilibrarea hidroelectrolitică şi nutriŃională.

R - a, b, c

29. Obiectivele antibioterapiei în peritonitele acute difuze sunt următoarele : a. Scăderea numărului şi gravităŃii bacteriilor perioperator b. Limitarea extensiei şi a recidivei c. Reducerea nivelului inoculării înainte şi postoperator d. Drenajul cavităŃii peritoneale e. Eliminarea sursei de contaminare.

R - a, b, c 30. Din punct de vedere morfopatologic se deosebesc următoarele forme de pancreatită acută :

a. Forma congestivă b. Forma edematoasă c. Forma flegmonoasă d. Forma supurată e. Forma necrotico-hemoragică.

R - b, d, e 31. Leziunile tubului digestiv din pancreatita acută sunt reprezentate de :

a. Gastroduodenite b. PerforaŃii jejunale c. Nefrită tubulo-interstiŃială d. Celulită retroperitoneală e. Hemoragii digestive superioare

R - a, b, e

32. Leziunile intraabdominale extrapancreatice din pancreatita acută sunt reprezentate de : a. Gastroduodenite b. Revărsat serohematic intraperitoneal (bogat în enzime pancreatice) c. Nefrită tubulo-interstiŃială d. Hemoragii peripancreatice e. Hemoragii digestive superioare

R - b, d 33. Formele clinice evolutive de pancreatită acută sunt :

a. Forma ocluzivă



193

b. Forma medicolegală Chalmeas c. Forma subacută d. Forma biliară e. Forma alcoolică.

R - b, c 34. ComplicaŃiile evolutive propriu-zise din pancreatita acută sunt :

a. Sechestrul pancreatic b. Pseudochistul pancreatic c. Abcesele pancreatice d. Hemoragii pancreatice e. Nici una de mai sus.

R - a, b, c, d

35. Tratamentul necrozei din pancreatita acută are următoarele obiective : a. Evacuarea detritusurilor necrotice b. Evacuarea colecŃiilor infectate c. RezecŃii pancreatice reglate precoce d. Respectarea pancreasului restant e. DerivaŃia chisto-digestivă cu stomacul sau duodenul.

R - a, b, d 36. Tratamentul formelor necomplicate de pancreatită acută presupune :

a. AspiraŃie nazo-gastrică pentru evacuarea stazei gastrice b. Post alimentar, dacă sunt dureri şi intoleranŃă gastrică, fără a fi prelungit peste 5 zile c. Evaluarea clinică de mai multe ori/zi pentru detectarea agravării d. Combaterea autodigestiei pancreatice (aprotinină, gubexat, comostat) e. Controlul secreŃiei pancreatice (scăderea) prin atropină, glucagon, somatostatin, octreotide.

R - a, b, c 37. Tratamentul specific al formelor complicate de pancreatită acută presupune :

a. Combaterea autodigestiei pancreatice (aprotinină, gubexat, comostat) b. Controlul secreŃiei pancreatice (scăderea) prin atropină, glucagon, somatostatin, octreotide. c. Neutralizarea mediatorilor inflamaŃiei (antagonişti de citokine) d. Revascularizarea segmentului enteral ischemiat e. Îndepărtarea obstacolului şi restabilirea tranzitului intestinal.

R - a, b, c 38. Sindromul dispeptic din colecistita cronică litiazică se caracterizează prin următoarele manifestări

clinice: a. Meteorism abdominal b. EructaŃii c. SomnolenŃă postprandială d. Disfagie e. Migrene intolerabile

R - a, b, c, e 39. IndicaŃia de tratament chirurgical în colecistita cronică litiazică se impune în următoarele situaŃii:

a. Colecistita cronică microlitiazică (calculi mici sub 3 mm) b. Colici veziculare repetate c. Colecistita cronică complicată cu litiaza CBP, cu fistule bilio-biliare, bilio-digestive d. Colecistita cronică sclero-atrofică e. Litiaza pigmentară în cadrul bolii hemolitice

R - a, b, c, d



194

40. În colecistita cronică litiazică, alte posibilităŃi de tratament în afara celui chirurgical, sunt:

a. Litotripsia extracorporeală cu ajutorul unor unde de şoc ultrasonice b. Colecistectomia laparoscopică c. Litoliza pe cale generală cu acid biliar de tip chenodeoxicolic d. Colecistostomia e. Coledocolitotomia

R - a, c 41. Următoarele afirmaŃii privitoare la colecistectomia laparoscopică sunt false:

a. Este cea mai modernă tehnică de extirpare a colecistului b. Este o tehnică mini-invazivă c. Se adresează în special formelor complicate d. Principiile operaŃiei sunt diferite faŃă de cele din tehnica clasică e. Mijloacele de realizare a tehnicii sunt aceleaşi cu cele folosite în colecistectomia clasică

R - c, d, e 42. Următoarele afirmaŃii privitoare la colecistectomia clasică sunt adevărate:

a. Mortalitatea este cuprinsă între 3-9% b. Morbiditatea este cuprinsă între 1-4,5% c. Are indicaŃii restrânse, mai ales în formele complicate de colecistită cronică litiazică d. În cazul existenŃei şi a litiazei CBP, colecistectomia se asociază cu explorarea chirurgicală şi instrumentală (coledocolitotomia)

e. Are ca obiectiv principal suprimarea rezervorului şi locului de formare a calculilor, respectiv bezicula biliară.

R - c, d, e 43. Următoarele afirmaŃii privitoare la colecistectomia laparoscopică sunt adevărate:

a. Este cea mai modernă tehnică de extirpare a colecistului b. Este o tehnică mini-invazivă c. Se adresează în special formelor complicate de colecistită cronică litiazică d. Are rezultate postoperatorii excelente e. Morbiditatea postoperatorie este practic nulă

R - a, b, d, e 44. Diagnosticul diferenŃial din colecistita acută include următoarele afecŃiuni:

a. Ulcerul perforat acoperit b. Apendicita acută subhepatică c. Pancreatita acută d. Cistita acută e. Infarctul miocardic

R - a, b, c, e

45. După aspectul evoluŃiei clinice deosebim următoarele forme de colecistită acută: a. Colecistita acută gangrenoasă supraacută b. Colecistita acută perforată cu peritonită biliară c. Colecistita acută cu hidrops vezicular d. Colecistita acută cu plastron şi abcese pericolecistice e. Colecistita acută scleroatrofică cu piocolecist (puroi steril).



195

R - a, b, d, e

46. Următoarele afirmaŃii cu privire la momentul operator al bolnavilor cu colecistită acută sunt adevărate, cu excepŃia:

a. OperaŃie imediată (urgenŃă imediată) în toate formele supraacute, indiferent de riscuri b. OperaŃie precoce (urgenŃă amânată, 24-72 ore) este atitudinea de elecŃie în toate formele de

colecistită acută c. De preferat, operaŃie după temporizare, 3-7 până la 10 zile de evoluŃie a unei colecistite

acute d. OperaŃie după temporizare, 3-7 zile până la 10 zile în toate formele supraacute, indiferent

de riscuri e. OperaŃie imediată este atitudinea de elecŃie în toate formele de colecistită acută.

R - d, e 47. Următoarele afirmaŃii cu privire la momentul operator al bolnavilor cu colecistită acută sunt

adevărate: a. OperaŃie imediată (urgenŃă imediată) în toate formele supraacute, indiferent de riscuri b. OperaŃie precoce (urgenŃă amânată, 24-72 ore) este atitudinea de elecŃie în toate formele de

colecistită acută c. De preferat, operaŃie după temporizare, 3-7 până la 10 zile de evoluŃie a unei colecistite

acute d. OperaŃie după temporizare, 3-7 zile până la 10 zile în toate formele supraacute, indiferent

de riscuri e. OperaŃie imediată este atitudinea de elecŃie în toate formele de colecistită acută.

R - a, b, c 48. Următoarele afirmaŃii cu privire la procedeele chirurgicale indicate în tratamentul chirurgical al

bolnavilor cu colecistită acută sunt adevărate: a. Colecistectomia clasică cu abdomen deschis este procedeul de ales în cazul colecistitelor

acute, ea suprimând focarul de infecŃie şi rezervorul de calculi b. Colecistostomia este procedeul de elecŃie în cazul colecistitelor acute c. Colecistectomia laparoscopică este procedeul de ales în cazul colecistitelor acute, ea

suprimând focarul de infecŃie şi rezervorul de calculi d. Colecistectomia laparoscopică este posibilă uneori în formele complicate hidropice e. Colecistectomia laparoscopică este contraindicată în formele gangrenoase cu peritonită.

R - a, d, e 49. În litiaza căii biliare principale (CBP) se întâlnesc următoarele forme clinice:

a. Forma clasică cu durere, febră, icter b. Forma cu icter continuu c. Icter cu angiocolită gravă d. Angiocolita ictero-uremigenă (CAROLI) e. Forma gangrenoasă

R - a, b, c, d 50. Coledocotomia (coledocolitotomia) pentru extragerea calculilor în litiaza căii biliare principale este

indicată în următoarele situaŃii: a. PrezenŃa clinică şi biologică a icterului b. Depistarea prin palpare a calculilor în CBP c. PrezenŃa unei pancreatite cronice cefalice d. Colangiografia de depistare a calculilor este negativă e. Microlitiaza veziculară, cu calculi sub 3 mm şi cistic permeabil.

R - a, b, c, e



196

51. Tiroiditele acute a. Sub tratament medical precoce, de regulã se remite procesul inflamator b. Sunt mai frecvente la copii c. Aspectul anatomo-patologic este de adenocarcinom d. Apar mai frecvent dupã vârsta de 50 ani e. Tratamentul este exclusiv chirurgical R - a

52. Urmãtoarele forme sunt tiroidite cornice nespecifice: a. Tiroidita tuberculoasã b. Tiroidita limfomatoasã (boala Hashimoto) c. Tiroidita lueticã d. Tiroidita actinomicoticã e. Nici una dintre ele R – b

53. Tiroiditele: a. Sunt hipertrofii difuze ale glandei tiroide b. Sunt inflamaŃii ale glandei tiroide c. Sunt hipertrofii localizate de naturã distroficã ale glandei tiroide d. Sunt cele mai frecvente afecŃiuni ale glandei tiroide e. Toate rãspunsurile sunt corecte R - b

54. Tratamentul profilactic al guşilor: a. Constã din hormonoterapie substitutivã b. Presupune tiroidectomia subtotalã c. Presupune lobectomia d. Este indicat în regiunile endemice e. Nici una dintre variante nu este corectã R – d

55. Nu sunt factori etiopatogenici determinanŃi ai hipertiroidiilor urmãtorii factori:

a. Traumele psihice puternice b. InfecŃiile microbiene c. Encefalitele d. Iodoterapia e. Labilitatea hormonalã

R – e 56. Tratamentul cancerului tiroidian diferenŃiat nu presupune:

a. Lobectomie totalã de partea leziunii şi istmectomie pentru tumori sub 2 cm la pacienŃii sub 45 ani

b. Iradiere internã (Iodoterapie) c. Iradiere externã folositã rar d. Hormonoterapie, imediat postoperator, în scop substitutiv e. Chimioterapia indicatã la toŃi pacienŃii

R – e 57. Urmãtoarele afirmaŃii despre mastita acutã nu sunt adevãrate:

a. Este mai frecventã sub 20 ani b. Este mai frecventã peste 40 ani c. Ombilicarea mamelonului este factor favorizant d. Nu se dezvoltã niciodatã posttraumatic e. Poate fi urmarea unui hematom intraglandular

R – d

58. Tratamentul profilactic al mastitelor include:



197

a. Suspendarea compresivã a sânului b. Evacuarea puroiului prin incizie c. Tratamentul antiinflamator local d. AspiraŃia laptelui cu pompa e. Antibioterapie pe cale generalã

R – d 59. Urmãtoarele mastite cornice sunt specifice:

a. Abcesul cronic consecutiv unei mastite acute nespecifice b. Galactocelul c. Flegmonul cronic lignos al sânului d. Tuberculoza sânului e. Abcesul cronic nespecific dupã o infecþie generalã

R – d

60. Boala sclero-chisticã a sânului se mai numeşte: a. Boala Paget b. Boala Bowen c. Maladia Dupuytren d. Boala Reclus e. Boala Crohn

R – d

61. Tumora Phyllodes a. Este o tumorã malignã b. Este o tumorã conjunctivã c. Nu dã recidive locale d. Are aspect clinic de mare diversitate e. Are aspect histopatologic unic, tipic

R – d 62. Caracterele semiologice esenŃiale ale bolii Paget sunt:

a. AfecŃiunea intereseazã mamelonul de la debut b. Leziunea este bilateralã c. Boala are tendinŃã la remisiune clinicã d. Tratamentele dermatologice obişnuite opresc evoluŃia bolii e. Niciun rãspuns nu este adevãrat

R – a 63. Urmãtoarele afirmaŃii legate de cancerul de sân nu sunt adevãrate:

a. FrecvenŃa bolii a crescut considerabil în ultimii ani b. Reprezintã cea mai frecventã formã de cancer la femeie c. Boala se întâlneşte la ambele sexe d. Etiopatogenia bolii nu este pe deplin elucidatã e. IncidenŃa maximã a bolii apare la pubertate

R – e 64. Sindromul adiologic malign în cancerul de sân se caracterizeazã prin:

a. Edem peritumoral b. Microcalcificãri fine intra- şi extratumorale

c. Prelungiri sub formã de spiculi d. OpacitãŃi de intensitate crescutã, fãrã contur precis e. Lizereu transparent peritumoral bine delimitat

R – e



198

65. Factorii determinanŃi în producerea herniilor sunt: a. Stãrile de denutriŃie b. Obezitatea c. Efortul d. Sarcinile repetate e. Nici unul

R – c

66. Mecanismul patogenic al strangulãrii herniilor nu include: a. Distensia bruscã a intestinului prin gaze b. Ocluzia prin cudare bruscã c. ObstrucŃia prin valvule conivente d. Comprimarea piciorului ansei prin con mezenteric e. Traumatismul

R – e 67. În sacul de hernie se pot gãsi urmãtoarele organe, cu excepŃia

a. Intestinul subŃire b. Colonul sigmoid c. Cecul d. Pancreasul e. Epiploonul

R – d 68. Nodulul tiroidian solitar

a. Este o hipertrofie a glandei tiroide determinatã de un proces hiperplazic de naturã distroficã b. Este o inflamaŃie a glandei tiroide c. Este o tumefacŃie localizatã a glandei tiroide d. NoŃiunile de nodul cald sau rece pot fi asimilate cu caracterul de malignitate sau benignitate

a leziunii e. Reprezintã o hipertrofie fãrã expresie morfologicã la nivelul glandei tiroide

R – c,d 69. Tratamentul chirurgical al guşilor este indicat în caz de:

a. Guşi nodulare b. Guşi difuze c. Eşec al tratamentului medical d. Guşi hipervascularizate e. Guşi suspecte de malignizare

R – a,c,e 70. Urmãtoarele elemente clinice nu sunt specifice hipertiroidiilor:

a. Polimorfismul simptomatologic b. Tahicardia sinusalã c. Piele asprã, uscatã d. SomnolenŃã e. Pierdere ponderalã

R – c,d

71. Urmãtoarele entitãŃi nu sunt forme clinice de hipertiroidie: a. Boala Basedow



199

b. Tiroidita cronicã lemnoasã Riedel c. Adenocarcinomul tiroidian d. Nodulul toxic tiroidian e. Guşa multinodularã toxicã

R – b,c 72. La nivelul glandei tiroide se sintetizeazã urmãtorii hormoni:

a. TSH (Thyroid Stimulating Hormone) b. Tiroxina c. TRH (Thyroid Releasing Hormone) d. Triiodotironina e. Tirocalcitonina

R – b,d,e 73. Diagnosticul diferenŃial al guşii se face cu:

a. Cancerul tiroidian b. Tumori mamare c. Adenopatii cervicale d. Chisturi branhiale e. Tumori de glomus carotidian

R – a,c,d,e 74. ComplicaŃiile guşii sunt:

a. Hemoragiile interstiŃiale b. Strumita c. DegenerescenŃa malignã d. Hipertiroidiile e. Nici una

R – a,b,c,d 75. Urmãtorii factori de mediu sunt implicaŃi în etiopatogenia guşii:

a. CarenŃa relativã sau absolutã a iodului din apã b. CarenŃa relativã sau absolutã a iodului din sol c. Surmenajul d. Anumite defecte enzimatice care perturbã metabolismul iodului e. Factorii profesionali

R – a,b,d

76. Factori etiopatogenici favorizanŃi ai hipertiroidiilor sunt: a. Labilitatea hormonalã b. Traumele psihice puternice c. Hormonoterapia d. SituaŃiile conflictuale familiale e. Patologia tiroidianã preexistentã

R – a,d,e 77. Tratamentul verigii periferice a hipertiroidiilor include:

a. Corticoterapia de duratã b. Regim igieno-dietetic cu excluderea excitantelor c. MedicaŃia simpaticoliticã d. Tiroidectomia e. MedicaŃia anabolizantã

R – b,c,e 78. Extensia cancerului tiroidian se face pe cale:



200

a. Limfaticã b. Neuralã c. Sangvinã d. Prin contiguitate e. Toate variantele

R – a,c,d 79. Dintre explorãrile paraclinice ale cancerului tiroidian:

a. Ecografia cervicalã evidenŃiazã numãrul nodulilor b. Ecografia cervicalã evidenŃiazã dimensiunile nodulilor c. T3 şi T4 sunt crescuŃi la majoritatea pacienŃilor d. T3 şi T4 sunt scãzuŃi la majoritatea pacienŃilor e. Nici o variantã nu este corectã

R – a,b 80. În funcŃie de topografie, abcesele mamare pot fi:

a. Abcese premamare b. Inframastite c. Submaxilite d. Abcese intraglandulare e. Adenite

R – a,b,d

81. Limfangita acutã a glandei mamare: a. Este o complicaŃie infecŃioasã ce apare în perioada alãptãrii b. Debuteazã lent, insidios c. Prezintã hipotermie d. Prezintã frisoane e. Nici un rãspuns nu este corect

R – a,d 82. Diagnosticul diferenŃial al abcesului mamar se face cu:

a. Staza lactatã (angorjarea sânului) b. Colecistita acutã c. Mastita acutã carcinomatoasã d. Erizipelul mamar e. Carcinomul mamar

R – a,c,d,e 83. Urmãtoarele afecŃiuni sunt mastite cornice specifice:

a. Galactocelul b. Tuberculoza sânului c. Sifilisul mamar d. Chistul hidatic al glandei mamare e. Flegmonul cronic lignos al sânului

R – b,c,d



201

84. Urmãtoarele afirmaŃii referitoare la boala sclero-chisticã a sânului sunt adevãrate: a. Este o boalã inflamatorie cronicã b. Are caracter benign c. EvoluŃia este lentã, pe parcursul mai multor ani d. Simptomatologia este acutã e. Apare mai ales la femei labile nervos

R – b,c,e 85. Sunt caracteristice tumorilor benigne urmãtoarele semen clinice:

a. Tumorã bine delimitatã b. EvoluŃie rapidã c. AderenŃe la planurile învecinate d. Tumorã încapsulatã e. Nedureroasã

R – a,d,e

86. Diagnosticul tumorii Phyllodes este sugerat de urmãtoarele caractere morfologice: a. LobulaŃia tumorii b. Aspectul foliat pe tranşa de secŃiune c. TendinŃa la enucleere prin simpla presiune a lobilor d. Aspectul malign e. Nici una dintre ele

R – a,b,c 87. Modificãrile anatomo-patologice din mamela sângerândã pot fi reprezentate de:

a. DilataŃii simple ale unui canal galactofor b. Cancer mamar c. Mastozã fibro-chisticã d. Tumora Phyllodes e. Nici una

R – a,b,c 88. Sunt consideraŃi factori de risc pentru cancerul mamar urmãtorii:

a. Antecedentele familiale de cancer de sân b. Antecedentele personale de cancer de sân c. Menopauza precoce d. Obezitatea e. Sarcinile multiple

R – a,b,d 89. Sindromul radiologic benign în cancerul de sân include:

a. Opacitate nodularã rotundã b. Structurã omogenã c. RetracŃie cutanatã sau a mamelonului d. Microcalcificãri fine intra sau extratumorale e. Lizereu transparent peritumoral bine delimitat

R – a,b,e 90. Din punct de vedere anatomic, formele clinice de cancer de sân sunt:

a. Cancerele cadranelor interne b. Mastita carcinomatoasã c. Cancerul encefaloid d. Cancerul “in situ” e. Cancerul bilateral

R – a,d,e



202

91. Elementele anatomice ale herniilor sunt: a. Punctul herniar b. Traiectul parietal c. ConŃinutul herniar d. Învelişurile externe e. Hernia interstiŃială

R – b,c,d 92. Factorii favorizanŃi în producerea herniilor sunt:

a. RezistenŃa deficitarã a musculaturii peretelui b. Ereditatea c. Efortul fizic d. Tusitorii cronici e. Nici unul

R - a,b 93. Obiectivele tratamentului chirurgical al herniilor sunt:

a. Reintegrarea intraabdominalã a viscerelor herniate b. Suprimarea sacului c. Refacerea solidã a peretelui d. Rezecția intestinală e. Nici unul

R – a,b,c 94. Cauzele anatomice ale strangulãrii sunt:

a. Inelul fibros la nivelul orificiului profund b. Gangrena ansei strangulate c. Inelele Ramonede, aderenŃele sau bridele d. Coletul sacului herniar strâns, scleros e. Congestia ansei strangulate

R – a,c, 95. Herniile inghinale

a. Sunt mai frecvente la bãrbaŃi datoritã persistenŃei canalului peritoneo-vaginal b. Sunt mai frecvente la femei unde se pot şi strangula c. Sunt cele mai frecvente tipuri topografice de hernii d. Pot apare dupã apendicectomie e. Sunt afecŃiuni maligne

R – a,c,d

96. Herniile femurale a. Se produc în partea medialã a inelului femural b. Apar mai frecvent la femei obeze c. Apar mai frecvent la multipare d. Sunt hernii de slãbiciune e. Nici un rãspuns nu este adevãrat

R – a,b,c,d 97. Hernia ombilicalã a adultului

a. Se întâlneşte mai ales la femeile obeze b. Este cea mai frecventã formã de hernie la bãrbaŃi c. Este cea mai frecventã formã de hernie la femei



203

d. La bãrbaŃii obezi este adeseori asociatã cu varietatea inghinalã congenitalã e. Se asociazã cu afecŃiuni care cresc presiunea intraabdominalã

R – a,d,e 98. Elementele morfologice care alcãtuiesc o eventraŃie sunt:

a. Orificiul de eventraŃie b. Sacul de eventraŃie c. ConŃinutul eventraŃiei d. Femurul e. Nici unul

R – a,b,c

99. Din punct de vedere etiologic, evisceraŃiile pot fi: a. Postoperatorii b. Posttraumatice c. Mixte d. Complexe e. Idiopatice

R – a,b 100. Din punct de vedere anatomo-clinic, evisceraŃiile pot fi:

a. Libere (precoce) b. Postoperatorii c. Fixate (tardive) d. Preoperatorii e. Posttraumatice

R – a,c

101. Incidenta maxima a ulcerului gastric este situată in decada:

A. IV B .III C. II D. VI E. V

R:A

102. Agentul etiologic principal al ulcerului gastric este: A. fumatul B. Helicobacter pylory C.tonusul vagal crescut D.refluxul gastro-duodenal E.scăderearezistenŃei mucoasei gastrice

R:B

103. Examenul paraclinic de primă pentrul diagnosticul diferenŃial ulcer-cancer este: A.ecografia B.examenul radiologic C.examenul secreŃiei gastrice D.endoscopia E.tomografia computerizată



204

R:D.

104. Ulcerul de stress poate apare in urmatoarele situatii, cu exceptia: A.traumatisme B.arsuri C.infecŃii grave D.hipertensiunea arteriala severa E.tumori ale SNC

R:D

105. Din punct de vedere anatomo-patologic formele avansate de cancer gastric sunt leziuni: A. limitate la mucoasă B. limitate la submucoasă C.depăşeşc musculara mucoasei D.localizate distal (antro-piloric) E.localizate proximal (cardial)

R:C

106. Următoarele afirmaŃii referitoare la linita plastică sunt adevărate cu excepŃia : A.are caracter malign B.invadează toate structurile C.stroma este bogată în Ńesut fibros D.prognostic favorabil E. prognostic nefavorabil

R:D

107. SupravieŃuirea la 5 ani, la pacienŃii cu cancer gastric, stadiul II este de: A.peste 90% B.50 85 % C.20% D.15% E.sub 5 %

R:C

108. Strategia terapeutică în cancerul gastric, stadiul IB este A.rezecŃie endoscopică B.gastrectomie standard şi limfadenectomie C.radioterapie paliativă D.chimioterapie paliativă E.gastrectomie paliativă

R:B

109. Strategia terapeutică în cancerul gastric, stadiul II este A. rezecŃie endoscopică B. gastrectomie standard şi limfadenectomie C.gastrectomie totală/parŃială D. chimioterapie paliativă E. radioterapie paliativă

R:C



205

110. Dolicocolonul reprezintă: A.creşterea în lungimii cadrului colic B.hipertrofia pereŃilor colonului C.absenŃa congenitală a celulelor nervoase vegetative ganglionare D. absenŃa dobândită a celulelor nervoase vegetative ganglionare E.hipotrofia pereŃilor colonului

R:A

111. Din punct de vedere histologic cel frecvent tip de adenom colo-rectal este: A.tubuloase B.tubuloviloase C.viloase D.polipoid E.ulcerativă

R :A

112. Sindromul Osfield este caracterizat prin: A.asocierea între polipoza rectocolonică şi chisturi sebacee multiple B. asocierea polipozei gastro-intestino-colorectale cu melanoză tegumentară C.asocierea polip tumori neurogene D.hemoragie intestinală inferioară cu sânge roşu E.polipi moderat diferenŃiaŃi

R:A

113. Cancerele colonice reprezintă: A.8% din tumorile maligne B.20% din tumorile maligne C.40% din tumorile maligne D.55% din tumorile maligne E.peste 60% din tumorile maligne

R:A

114. Stadiul A în clasificarea Dukes reprezintă A.tumora ce afectează seroasa B.tumoră limitată la mucoasă C.adenopatie metastatică prezentă D.prezenŃa metastazelor la distanŃă E.invazia altor organe

R:B

115. Stadiul B în clasificarea Dukes reprezintă A.tumora ce afectează seroasa B.tumoră limitată la mucoasă C.adenopatie metastatică prezentă D.prezenŃa metastazelor la distanŃă



206

E.invazia altor organe R:A

116. Stadiul D în clasificarea Dukes reprezintă

A.tumora ce afectează seroasa B.tumoră limitată la mucoasă C.adenopatie metastatică prezentă D.prezenŃa metastazelor la distanŃă sau invazia altor organe E.asocierea cu cancerul gastric

R:D

117. În cancerul de colon drept necomplicat intervenŃia radicală recomandată este A.colectomia segmentară B.hemicolectomia dreaptă C. hemicolectomia stângă D.coloproctectomie totală E.Colectomia totală cu anastomoză ileo-rectală

R:B

118. Următoarele afirmaŃii referitoare la sindromul Peutz-Jeghers sunt adevărate: A.boală ereditară rară B.malignizare în 2-4% din cazuri C. malignizare în 2o-40% din cazuri D.tratamentul este conservator,simptomatic E.tratamentul este chirurgical numai în complicaŃii

R:A,B,D,E

119. Următoarele afirmaŃii referitoare la la megacolonul funcŃional sunt adevărate: A.are evoluŃie benignă B. are evoluŃie malignă C.nu este consecinŃa nici unui obstacol D.constipaŃia este simptomul major E.frecvent ajunge la ocluzie veritabilă

R: A, C,D

120. Tratamentul chirurgical a megacolonului congenital poate consta în: A.colostomie B.rezecŃie ano-rectală C.Coborârea retrorectală a colonului D.irigografia E.hemicolectomie dreaptă

R: A,B,C

121. Diseminarea celulelor neoplazice în cancerul gastric se realizează prin : A.propagare directă din aproape în aproape B.limfatică C.implantare intrluminală D.hematogenă prin artera gastrică stângă



207

E.transcelonică R:A,B,C,E

122. Complicatiile acute ale ulcerului gastric sunt:

A. penetratia, B. perforatia, . C.hemoragia, . D.stenoza, Emalignizarea.

R:B,C

123. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt A.Penetratia B.Stenoza C.Malignizarea D.Hemoragia E.Perforatia

R:A,B,C

124. Tratamentul medical al ulcerului gastric cuprinde: A.antiacide B.AINS C.antagonisti de receptori H2 D.sucralfat si compusi coloidali de bismut E.anticoagulante

R:A,C,D

125. Diagnosticul paraclinic al ulcerului gastric consta in: A.examen radiologic baritat B.computer tomografie C.RMN D.endoscopie gastrica cu biopsie E.ecografie

R:A,D

126. Obiectivele patogenice ale tratamentului chirurgical in ulcerul gastric sunt: A.vagotomia selectiva; B.îndepăartarea leziunii C.stomac hipoacid D.vagotomia tronculara; E.refacerea circuitului digestiv cat mai aproape de fiziologia normala.

R:B,C,E

127. Examenul clinic al abdomenului în ulcerul duodenal perforat în primele ore de la debut :



208

A.prezenŃa.contracturii abdominale la palpare B.abdomenul este imobil cu respiraŃia C.prezenŃa matităŃii hepatice D.hiperestezie cutanată E.reflexele cutanate abdominale sunt abolite

R:A,B,D,E

128. Tratamentul conservator în ulcerul duodenal perforat constă în: A.drenajul stomacului printr-o sondă de aspiraŃie naso-gastrică B.antibioterapie cu spectru larg C.antiulceroase D. supravegherea evoluŃiei clinice şi biologice E.sutura endoscopică a perforaŃiei

R:A,B,C,D

129. Clasificarea formelor macroscopice ale cancerului gastric – Bormann deosebeste formele: A.polipoid B.ulcerativa C.mixtă,ulcero -infiltrativă D.difuz -infiltrativa E.tuberozitară

R:A,B,C,D

130. Factorii alimentari care cresc riscul de cancer gastric sunt: A.nitri Ńii B.consumul crescut de sare. C.consumul de fructe D.consumul de vegetale E.fumatul

R:A,B

131. Clasificarea cancerelor gastrice precoce-Mukarami,deosebeşte formele A.protruziv B.plat C.excavat D.linită plastică E.polipoză gastrică

R:A,B,C

132. Tratamentul chirurgical al polipozei rectocolonice cuprinde următoarele procedee chirurgicale:

A.coloprotectomia totală B.rectocolectomia cu păstrarea anusului şianastomoză ileo anală C.colectomie totală cu anastomoză ileo anală D. .hemicolectomia dreaptă E. hemicolectomia stângă

R:A,B,C

133. Următoarele afirmaŃii referitoare la la cancerele colonice sunt adevărate: A.afectează egal ambele sexe



209

B.afectează predominant sexul bărbătesc C.localizarea pe colonul stâng reprezintă 60% D. localizarea pe colonul drept reprezintă 40% E.se dezvoltă cel mai adesea pe o mucoasă sănătoasă

R: A,C,D,E

134. Formele macroscopice de cancer colonic sunt următoarele: A.vegetantă B.ulcerovegetantă C.infiltrativ stenozantă D.epiteliom glandular E.nediferenŃiate

R: A,B,C

135. Din punct de vedere microscopic tumorile colonie maligne sunt: A.epitelioame glandulare B.tipice C.atipice D.nediferenŃiate E.vegetante

R: A,B,C,D

136. Imaginile radiologice evocatoare a cancerului colonic obŃinute prin irigografie sunt: A.stenoza neoplazică B.lacunele C.stopul clismei baritate D.nişa E.rigiditatea pereŃilor colonici

R:A,B,C 137. Când tumorile colonului stâng sunt nerezecabile,operaŃiile paleative posibile sunt:

A.by pass ul transverse sigmoidian B.colostomie laterală supratumorală C.colectomii segmentare D. hemicolectomia dreaptă E. hemicolectomia stângă

R: A,B,C

138. Simptomele ce caracterizează boala Hirschprung sunt: A.constipaŃia B.meteorismul C.diareea D.ondulaŃiile peristaltice E.ampula goală la tuşeul rectal

R: A,B,D,E

139. Diverticulii colici pot apare : A.la nivelul inserŃiei mezocolonului B. la nivelul inserŃiei mezenterului C.la nivelul orificiilor de penetraŃie vasculară D.pe marginea liberă,în vecinătatea franjurilor epiploice



210

E.frecvent la nivelul ileonului terminal R :A,C,D

140. Simptomele funcŃionale ale polipozei recto colonice se manifestă prin:

A.pusee diareice B.constipaŃie C.hemoragii intestinale D.durei abdominale difuze E.inapetenŃă

R: A,C,D,E

141. Diagnosticul diferenŃial al polipozei recto colonice se face cu: A.sindromul Peutz Jeghers B. sindromul Gardner C. sindromul Osfield D. sindromulTurcot E. sindromul Muire Torre

R: A,B,C,D

142. Manifestările clinice revelatorii pentru cancer colonic sunt: A.Dureile abdominale B.tulburări ale tranzitului intestinal C.constipaŃia D.diareea E.febra

R: A,B,C,D

143. Prognosticul cancerului de colon tratat chirurgical este influenŃat de: A.stadiul evolutiv B.momentul operator C.gradul de diferenŃiere neoplazică D.sediul anatomic al tumorii E.vârsta

R: A,B,C,D

144. Traiectul fistulelor anale poate fi reperat prin: A.cateterizare cu un stilet butonat B.injectare de albastru de metil C.fistulografie cu lipiodol D.ecografie E.colonoscopie

R:A,B,C

145. Tabloul clinic al prolapsului rectal mucos este reprezentat de: A.jenă dureroasă în regiunea anorectală B.scurgeri sanguinolente anale,după scaune C.scurgeri mucoase între scaune D.incontinenŃa materiilor fecale E.constipaŃie



211

R: A,B,C,D

146. Macroscopic cancerul rectal îmbracă următoarele forme: A.vegetantă B.ulcerată C.infiltrativă D.ulcero vegetantă E.stenozantă

R:A,B,C,D

147. Tipurile histologice de bază ale cancerului rectal sunt: A.adenocarcinomul B.epitelioame C.carcinomul spinocelular D.carcinomul nediferenŃiat E.sarcoame

R: A,C,D,E

148. Următoarele afirmaŃii referitoare la cancerul anal sunt adevărate: A.constituie 1-2% din totalitatea tumorilor colonului B. constituie 10-20% din totalitatea tumorilor colonului C.survin între 30 şi 80 de ani D.reprezintă 3,3-6% din toate tumorile maligne ale anusului şi rectului E.este mai frecvent la bărbaŃi

R: A,C,D

149. La distanŃă extensia limfatică a tumorilor canalului anal se face prin: A.pe cale inghinală în direcŃia ganglionilor iliaci externi B.drenaj pelvin ganglionii pararectali,hemoroidali,superiori C. pe cale inghinală în direcŃia ganglionilor iliaci interni D.perineural E.transcelonic

R: A,B

150. Principalele obiective aletratamentului chirurgical al prolapsului rectal total sunt: A.restabilirea continuităŃii digestive B.refacerea mijloacelor de susŃinere a rectului C. refacerea mijloacelor de suspensie a rectului D.corectarea unor defecte congenitale E.refacerea stării stării biologice

R: B,C,D,E



212

Disciplina: SEMIOLOGIE CHIRURGICAL Ă Autori: Prof. univ. Dr. Dorin Mercu Ń, Asist. univ. Dr. Emil Tiberius Traşcă, Asist. univ. Dr. Ianoşi Gabriel, Asist. univ. Dr. Siloşi Cristian

1. Următoarele afirmaŃii cu privire la hidrosadenită sunt adevărate cu excepŃia: a. se prezintă sub formă de nodul hipodermic de aspectul unei nodozităŃi dureroase b. este localizată axilar c. este pruriginoasă d. specifică este multiplicitatea leziunilor e. reprezintă o acumulare de furuncule la nivelul cefei R : e

2. Flegmonul este o infecŃie acută a Ńesutului celular subcutanat caracterizată clinic prin următoarele

perioade de evoluŃie, cu excepŃia: a. perioada de inflamaŃie b. faza de reparaŃie c. perioada de consolidare d. perioada de invazie e. perioada de necroză R : c

3. Următoarele afirmaŃii cu privire la luxaŃiile recidivante sunt adevărate cu excepŃia:

a. au loc la articulaŃiile foarte mobile , în special umărul b. survine în timpul unei contracŃii violente cînd se produce o elongaŃie sau o ruptură

ligamentară sub efectul unei abateri temporare a feŃelor articulare c. luxaŃia recidivează de pînă la 20 – 30 de ori cu ocazia unui eveniment banal ca acela al

îmbrăcării unui veston d. poate fi consecinŃa unei afecŃiuni capsulare contemporane cu primul traumatism e. apariŃia ei este facilitată de o deformaŃie congenitală a extremităŃilor osoase : aplatizarea

capului humeral , deformarea in „halebardă” a extremităŃii superioare a humerusului R : b

4. Atelectazia survenită după un traumatism toracic se recunoaşte după următoarele semne , cu

excepŃia: a. devierea traheei b. imobilitatea hemitoracelui interesat c. arcuirea diafragmului la examenul radiologic



213

d. opacitate regulată în cîmpul pulmonar la examenul radiologic e. cantitate mare de lichid în cavitatea pleurală evidenŃiată la examenul radiologic

R : e 5. Următoarele afirmaŃii cu privire la contuziile vezicale sunt adevărate, cu excepŃia:

a. Ruptura intraperitoneală a vezicii pe o vezică plină care ,,explodează’’ în totalitate în cavitatea peritoneală, dă naştere unui epanşament urinar amestecat cu sânge

b. Diagnosticul se pune pe existenŃa traumatismului şi hematuria macroscopică (95% din cazuri)

c. În caz de sindrom peritoneal provocat prin ruptura intraperitoneală a vezicii se intervine rapid pentru lavaj peritoneal şi repararea breşei vezicale

d. În cazul unei fracturi de bazin cu hematurie macroscopică, cistografia retrogradă cu un clişeu post-micŃional permite punerea diagnosticului de ruptură subperitoneală

e. Ruptura vezicii urinare se produce întotdeauna intraperitoneal, niciodată subperitoneal. R : e

6. Următoarele afirmaŃii cu privire la contuzia prin strivire sunt adevărate, cu excepŃia: a. Reprezintă o formă uşoară de leziune periferică care nu duce în mod obişnuit la complicaŃii b. ComplicaŃiile renale (crush sindrom), în majoritatea cazurilor, duc la moarte prin anurie c. Pentru a se produce sindromul de strivire, este necesar ca o masă musculară să fie privată de

irigare d. Sindromul de strivire a fost descris cel mai ades ca apărând în cazul strivirii musculaturii

membrelor inferioare e. Compresiunea trebuie să se exercite mai mult de 2 ore, dar nu mai mult de 15 ore, interval

după care se realizează o suprimare circulatorie analoagă unei amputaŃii. R : a

7. Următoarele afirmaŃii cu privire la herniile peretelui abdominal sunt adevărate, cu excepŃia: a. Reprezintă ieşirea spontană a viscerelor în afara limitelor normale ale cavităŃii abdomino-

pelvine b. Survin de regulă datorită unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale c. Hernia strangulată este o complicaŃie redutabilă, putând duce la decesul bolnavului în

câteva ore d. Se clasifică în hernii congenitale şi hernii câştigate (de slăbiciune) e. Afectează cel mai frecvent regiunea inghino-crurală sau inghino-femurală şi regiunea

ombilicală R : b

8. Diagnosticul de apendicită acută poate fi afirmat pe baza următoarei triade: a. Durere şi apărare în fosa iliacă dreaptă, febră superioară lui 38˚C şi leucocitoză peste

10000/mm3 b. Vărsături, diaree şi febră c. Melenă, anemie şi senzaŃie de sete d. Durere în epigastru şi hipocondrul drept, vărsături şi febră e. Oprirea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale, meteorism şi nivele hidroaerice la

examenul radiografic. R : a

9. ComplicaŃiile acute ale ulcerului gastro-duodenal sunt: a. PerforaŃia, penetraŃia şi hemoragia b. PenetraŃia, stenoza şi hemoragia c. PerforaŃia, stenoza şi hemoragia d. PerforaŃia, penetraŃia şi stenoza e. Cancerizarea, stenoza şi hemoragia.

R : a



214

10. ComplicaŃiile cronice ale ulcerului gastric sunt următoarele: a. PerforaŃia, penetraŃia şi hemoragia b. PenetraŃia, stenoza şi hemoragia c. PerforaŃia, stenoza şi hemoragia d. PerforaŃia, penetraŃia şi stenoza e. Cancerizarea şi stenoza.

R : e

11. Care dintre următoarele afirmaŃii cu privire la chistul hidatic hepatic sunt adevărate: a. Este o boală cu transmitere autosomal-recesivă b. În principiu este apiretic, fără infecŃii suprapuse c. Se întâlneşte cel mai frecvent în Ńările nordice, ca Danemarca d. Se transmite de la mamă la făt prin transpoziŃie genică e. Localizarea hepatică este excepŃională comparativ cu alte localizări mai frecvente.

R : b 12. Care dintre următoarele afirmaŃii cu privire la pancreatita acută sunt adevărate:

a. Reprezintă aproximativ 25% din durerile abdominale b. Formele uşoare constau în necroze ale lobulilor glandulari c. Formele grave constau în edeme şi necroze localizate la grăsimea intra şi extrapancreatică d. Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din cazuri) e. Durerile sunt reduse ca intensitate şi localizate în hipogastru.

R : d 13. Care dintre următoarele afirmaŃii cu privire la pancreatita acută sunt false:

a. Reprezintă aproximativ 25% din durerile abdominale b. Formele uşoare constau în edeme şi necroze localizate la grăsimea intra şi extrapancreatică c. Formele grave constau în necroze ale lobulilor glandulari (pancreatita necrotico-

hemoragică) d. Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din cazuri) e. Durerile sunt insuportabile, localizate în epigastru, transfixiante, iradiate posterior, la

dreapta sau la stânga (dureri ,,în bară’’). R : a

14. InfecŃiile acute ale sânului sunt: a. Mastita acută şi distrofia sclero-chistică b. Boala Reclus şi chistul solitar c. Adenomul şi boala Paget a sânului d. Mastita acută şi abcesul sânului e. Mastita carcinomatoasă şi Boala Reclus

R : d

15. Tumorile sânului sunt următoarele, cu excepŃia: a. Chistul solitar b. Distrofia sclero-chistică (Boala Reclus) c. Adenomul sau adenofibromul d. Abcesul tuberos e. Cancerul mamar

R : d



215

16. Următoarele afirmaŃii cu privire la cancerul mamar sunt adevărate, cu excepŃia: a. Este localizarea cea mai frecventă a cancerului feminin (20%) b. O tumoră malignă este mobilă în sân, dând semnul resortului foarte caracteristic c. O tumoră malignă, se însoŃeşte adesea de o retracŃie cutanată apărută recent, sau simplă

denivelare tegumentară d. O femeie din 9 este atinsă e. Pe plan mondial se raportează 700000 de cazuri noi cu 300000 de decese.

R : b

17. Caracteristicile infecŃiilor chirurgicale sunt următoarele: a. InfecŃia chirurgicală are caracter invaziv b. InfecŃia chirurgicală este de obicei monomicrobiană c. Focarul infecŃios este de regulă evident la examenul clinic sau prin investigaŃiile paraclinice d. Focarul infecŃios se tratează medical prin administrare de antibiotice cu spectru larg e. InfecŃia chirurgicală este de obicei polimicrobiana prin asociere microbiană

R : a, c, e 18. Cauza determinantă a infecŃiilor chirurgicale este reprezentată de o serie de germeni patogeni ,

din care cei mai importanŃi sunt: a. taenia echinococus b. salmonella c. stafilococul auriu d. streptococul e. gonococul R : c, d, e

19. Semnele clinice locale ale infecŃiei chirurgicale sunt reprezentate de: a. rubor ( roşeaŃă) b. limfangită c. adenita d. ascensiunea termică e. dolor (durerea)

R : a , e 20. Semnele clinice generale ale infecŃiei chirurgicale sunt reprezentat de:

a. frisonul b. tahicardia c. alterarea stării generale d. fluctuenŃa e. functio laessa R : a, b, c

21. Faza supurativă a abcesului cald se caracterizează prin următoarele elemente clinice:

a. edem inflamator b. accentuarea tumefacŃiei c. fluctuenŃă d. curbă termică cu aspect oscilatoriu e. evacuarea spontană a puroiului R : b, c



216

22. Abcesul rece poate apărea ca urmare a : a. unei necroze cazeoase subcutanată , lichefiată sau ramolită b. o adenopatie tuberculoasă ramolită c. o artrită tuberculoasă d. o enterocolită acută e. o osteită tuberculoasă R : a,b, c, e

23. InfecŃiile premergătoare apariŃiei furunculului sunt următoarele : a. impetigo – dermatoză infecŃioasă streptococică sau stafilococică b. sicozis - leziune inflamatorie foliculară profundă , piogenă sau micotică c. acneea – leziune inflamatorie foliculară seboreică d. abcesul rece e. gangrena gazoasă R : d,e

24. Datorită elasticităŃii oaselor lungi şi grosimii periostului , copilul poate face unele fracturi cu caracter particular:

a. fractura subperiostică b. decolarea epifizară c. fractura „ in lemn verde” d. fractura „ de marş” e. fractura „ în epolet” R : a, b, c

25. Fracturile pot prezenta următoarele complicaŃii :

a. leziuni vasculare b. leziuni nervoase c. interpunerea masei musculare d. deschiderea fracturii e. niciuna de mai sus R : a, b, c, d

26. Următoarele afirmaŃii cu privire la luxaŃii sunt adevărate :

a. reprezintă întreruperea bruscă a continuităŃii oaselor datorată unui traumatism important b. cea mai frecventă este luxaŃia scapulo – humerală , antero – internă , „în epolet de general” c. reprezintă o deplasare a extremităŃilor articulare antrenînd o modificare permanentă a

raporturilor d. luxaŃiile vechi reprezintă o infirmitate gravă imposibil de redus fără intervenŃie chirurgicală e. luxaŃiile recidivante pot fi consecinŃa unei afecŃiuni capsulare contemporane cu primul

traumatism R : b, c, d, e



217

27. Următorii factori esenŃiali explică anoxia element comun în traumatismele toracelui prin plăgi sau contuzii:

a. durerea b. epansamentul pleural c. contuzia pulmonară d. tulburările de mecanică ventilatorie e. hemoragia unui viscer parenchimatos R : a, b, c, d

28. Contuziile toracice grave prezintă următoarele mecanisme de producere:

a. contuzia sau şocul direct antrenînd leziuni costale din afară către înăuntru b. leziuni prin compresie , cu afectarea mediastinului, fracturi costale c. deceleraŃia brutală (centura de siguranŃă, airbag-ul) care antrenează o ruptură a crosei

aortice sau a aortei descendente d. traumatism violent în hipogastru pe o vezică plină care „explodează” în totalitate în

cavitatea peritoneală e. traumatism repetat în mezogastru cu stomacul în semirepleŃie R : a, b, c

29. În contuziile toracice grave examenul radiologic de urgenŃă este esenŃial pentru e depista:

a. leziunile splinei b. deplasarea mediastinului c. eventuale hematoame intraabdominale d. epanşamentele pleurale aerice sau lichidiene e. excepŃional o ruptură de cupolă diafragmatică R : b, d, e

30. Următoarele afirmaŃii cu privire la intubaŃia oro-traheală practicată de urgenŃă in traumatismele toracice grave sunt adevărate:

a. suprimă calea glotică şi evită obstrucŃionarea trecerii aerului către torace b. permite aspiraŃia secreŃiilor din trahee şi bronhii c. diminuează spaŃiul mort respirator de la orificiile nazale pîna la arborele bronşic d. nu permite rămînerea pentru mult timp in această poziŃie , fiind nevoie de traheostomie

odata ce bolnavul a fost internat in spital e. prin intermediul sondei de intubaŃie traheala se poate realiza respiraŃia asistată

R : a, b , c , e

31. Pentru evacuarea epanşamentelor pleurale survenite după condiŃiile toracice grave , se poate practica :

a. puncŃie pleurală evacuatorie a unui epanşament sanguin sau exsuflaŃia uni epanşament gazos

b. se pune in loc un drenaj toracic ireversibil (vas Beclere sau aspirativ) c. toracotomie in caz de afecŃiuni mari ale viscerelor intratoracice d. nu se evacuează niciodată un epanşament pleural survenit după o contuzie toracică gravă e. laparotomie exploratorie sistematică si evacuarea lichidului pleural prin puncŃie aspirativă

transdiafragmatică R : a , b , c



218

32. O plagă abdominală penetrantă poate afecta :

a. un viscer parenchimatos determinînd hemoragii b. un viscer cavitar determinînd perforaŃie c. mai multe viscere simultan d. glanda tiroidă e. nici un răspuns de mai sus nu este corect R : a , b , c

33. Leziunea unui vas biliar survenită in timpul unui traumatism al ficatului se va manifesta clinic prin următoarea triadă simptomatică :

a. colica hepatică b. melenă c. icter d. metroragie e. hematemeză R : a , b , c

34. Traumatismele mai puŃin grave ale rinichiului se traduc prin două semne clinice: a. hematurie macroscopică imediată, care exprimă comunicarea hematomului contuzional cu

căile de excreŃie ale rinichiului b. durere in regiunea lombară prin palparea bimanuală , care exprimă hematomul perirenal c. anurie d. retenŃie completă de urină e. sincopă

R : a , b 35. Caracterele generale ale herniilor necomplicate ale peretelui abdominal sunt următoarele:

a. Reductibilitatea b. Impulsiunea la tuse c. IndiferenŃa la palpare d. Ireductibilitatea tumefacŃiei e. Durere la palpare

R : a, b, c 36. Următoarele afirmaŃii cu privire la herniile inghinale sunt adevărate:

a. Există 2 varietăŃi de hernie inghinală: oblică externă congenitală şi directă sau de slăbiciune b. Hernia oblică externă congenitală este dată de o distensie sau o ruptură a fasciei

transversalis la nivelul orificiului musculo-pectineal deasupra ligamentului inghinal c. Hernia oblică externă congenitală nu coboară niciodată în bursa scrotală şi se reduce direct

din faŃă în spate d. Hernia oblică externă congenitală este favorizată de persistenŃa canalului peritoneo-vaginal e. Sacul herniar constituit prin invaginarea peritoneului în canalul inghinal poate să conŃină

intestine sau epiploon. R : a, d, e

37. Următoarele afirmaŃii cu privire la herniile femurale sunt adevărate: a. Sunt cele mai rare, dar cele mai frecvente la femei b. Se realizează prin canalul femural, parte a orificiului musculo-pectineal, situate sub

ligamentul inghinal, în faŃa vaselor femurale



219

c. Diagnosticul diferenŃial trebuie să elimine o adenopatie sau o dilataŃie varicoasă a crosei venei safene interne

d. Se clasifică în hernii oblice externe congenitale şi hernii directe sau de slăbiciune e. Sunt mai frecvente la bărbaŃi.

R : a, b, c 38. Următoarele afirmaŃii cu privire la herniile strangulate sunt adevărate:

a. Herniile strangulate reprezintă contenŃia bruscă şi permanentă a conŃinutului herniar b. În caz de conŃinut intestinal poate antrena rapid ocluzia intestinală acută, prin strangularea şi

sfacelarea ansei intestinale ce poate duce la deces c. Cel mai frecvent sunt susceptibile de strangulare herniile femurale şi cele inghinale oblice

externe d. Din punct de vedere clinic se manifestă prin lipsa durerii, oligurie, febră şi transpiraŃii e. Unul dintre simptomele clinice caracteristice este accelerarea tranzitului intestinal pentru

gaze şi materii fecale. R : a, b, c

39. Herniile strangulate prezintă următorul tablou clinic: a. Durere vie la nivelul herniei este primul semn b. GreŃuri c. Vărsături d. Accelerarea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale e. Întreruperea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale.

R : a, b, c, e 40. Următoarele afirmaŃii cu privire la eventraŃiile peretelui abdominal sunt adevărate:

a. Sunt mai frecvent spontane b. Survin de regulă datorită unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale c. Pot fi precoce sau tardive, chiar ani după intervenŃie d. Sunt favorizate de drenaje şi incidente postoperatorii: tuse, efort de vărsătură, supuraŃii,

hematoame e. Realizarea unei tomografii computerizate abdominale se indică în mod sistematic la toŃi

bolnavii cu eventraŃie abdominală. R : b, c, d

41. În apendicita acută, palparea abdomenului poate evidenŃia următoarele semne clinice: a. Durere provocată, localizată în fosa iliacă dreaptă cu punctul clasic Mac Burney b. Durere provocată, totdeauna mai netă la decompresiunea bruscă a fosei iliace drepte c. În hipogastru, împăstare imprecis delimitată, nedureroasă, fluctuentă d. În fosa iliacă dreaptă, semne de iritaŃie peritoneală e. Contractură francă în fosa iliacă dreaptă.

R : a, b, d, e

42. Peritonita apendiculară generalizată într-un timp se caracterizează prin următoarele: a. Criza iniŃială cedează după două sau trei zile b. Puls rapid, temperatură în creştere c. Întreruperea tranzitului pentru gaze şi materii fecale d. Durerea persistă e. La palpare, zona dureroasă se întinde şi depăşeşte fosa iliacă dreaptă



220

R : b, c, d, e 43. Plastronul apendicular se exprimă clinic prin:

a. Încetarea completă a durerilor abdominale b. Scăderea temperaturii corporale sub 37˚C şi a leucocitozei c. La palparea abdominală se constată prezenŃa la perete a unei împăstări dureroase la

presiune, mată la percuŃie, ce se întinde până la creasta iliacă antero-superioară, arcada crurală, fără să depăşească linia mediană

d. Exacerbarea durerii şi apariŃia temperaturii cu aspect septic anunŃă constituirea unui abces apendicular

e. Poate evolua spre regresie lentă. R : c, d, e

44. După localizare, formele clinice de apendicită acută sunt următoarele: a. Plastronul apendicular b. Apendicita pelvină c. Apendicita mezo-celiacă d. Apendicita în sacul de hernie e. Apendicita subhepatică

R : b, c, d, e 45. Peritonitele acute se exprimă clinic prin următoarele semne:

a. În perforaŃia viscerală, durerea apare brusc, adesea fiind primul semn al bolii b. Vărsăturile sunt inconstante c. Contractura dureroasă a musculaturii peretelui abdominal este semnul major d. Facies pământiu în stadiile avansate e. Relaxarea musculaturii abdominale şi atenuarea durerii

R : a, b, c, d

46. Triada funcŃională din sindromul ocluziv se caracterizează prin: a. Durere abdominală b. Vărsături c. Oprirea tranzitului intestinal, asociat unui meteorism abdominal d. Hematemeză e. Melenă.

R : a, b, c 47. Tabloul clinic din ocluziile intestinale înalte se caracterizează prin:

a. Debut insidios, lent, fără vărsături b. Starea generală mult timp conservată c. Meteorism abdominal d. Dureri intense e. AbsenŃa sau discreŃia meteorismului abdominal.

R : d, e 48. Tabloul clinic din ocluziile intestinale joase se caracterizează prin:

a. Debut insidios, lent progresiv b. Starea generală mult timp conservată c. Meteorism abdominal maxim pe cadrul colic sau asimetric d. Dureri de intensitate redusă, discrete e. AbsenŃa sau discreŃia meteorismului abdominal.

R : a, b, c, d 49. DilataŃia acută de stomac se caracterizează clinic prin următoarele:

a. Dureri vii



221

b. Vărsături adesea profuze c. Şoc cu tendinŃă la colaps d. Stare generală mult timp conservată e. Lipsa meteorismului abdominal (abdomen plat).

R : a, b, c 50. Sindromul esofagian este caracterizat de următoarele:

a. Disfagie b. Disurie c. RegurgitaŃii d. FlatulenŃă e. Sialoree.

R : a, c, e

DISCIPLINA: NURSING CLINIC CHIRURGIE Autori: Prof. univ. Dr. Dorin Mercu Ń, Asist. univ. Dr. Emil Tiberius Traşcă, Asist. univ. Dr. Ianoşi Gabriel, Asist. univ. Dr. Siloşi Cristian

1. Forma cea mai complexă a dezinfecŃiei este: a. antisepsia b. asepsia c. sterilizarea d. antisepsia şi asepsia e. nici un răspuns nu este corect

R : c 2. Împiedicarea contactului dintre germeni şi plaga operatorie este dată de:

a. dezinfecŃie b. sterilizare c. asepsie d. antisepsie

e. nici un răspuns nu este corect

R : c

3. Distrugerea germenilor prezenti din plaga este data de: a. dezinfectie b. sterilizare c. asepsie d. antisepsie e. nici un răspuns nu este corect R : d



222

4. Asepsia este: a. metodă profilactică a dezinfecŃiei b. dezinfecŃie în focar c. dezinfecŃie curentă d. dezinfecŃie terminală e. toate răspunsurile sunt corecte

R : a

5. Instrumentele sterilizate prin fierbere sunt considerate sterile: a. 4 ore b. 6 ore c. 8 ore d. 24 ore e. 48 ore R : c

6. Autoclavul este folosit pentru: a. sterilizarea cu vapori sub presiune b. sterilizarea prin aer cald c. sterilizarea cu formol d. sterilizarea cu formaldehidă e. sterilizare cu oxid de etilen R : a 7. Echilibrul dintre factorii producători de caldură şi pierderea de căldură reprezintă: a. tensiunea arterială b. temperatura c. homeostazia d. pulsul e. nici un raspuns nu este corect R : b

8. Femeile au temperatura mai mare decât bărbaŃii: a. în perioada ovulaŃiei b. în timpul menstruaŃiei c. în timpul travaliului d. la menopauză e. afirmaŃia nu este corectă

R : a 9. Când pulsul la artera radială este neregulat se determină:

a. pulsul la pedioasă b. pulsul la femurală c. pulsul apical d. pulsul la poplitee e. pulsul ulnar

R : c 10. La adult T.A. maximă normală este: a. 95-140 mmHg b. 140-160 mmHg



223

c. 104-108 mmHg d. 90-132 mmHg e. 78-114 mmHg R : a

11. Principala cauza a traumatismelor cranio-cerebrale este: a. accidente rutiere b. accidente de munca c. accidente sportive d. accidente produse pe front e. nici un raspuns nu este corect

R : a 12. Chimioprofilaxia consta in administrarea de:

a. purgative b. laxative c. antibiotice d. antialgice e. oxigen

R : c 13. Sterilizarea cu caldură umedă se face prin:

a. fierbere b. vapori sub presiune c. flambare d. fierul de călcat e. încălzirea la roşu

R: a,b

14. La poupinel se sterilizează: a. instrumentar medical metalic b. obiecte din sticlă c. pulberi utilizate în laborator d. obiecte de ceramică e. comprese

R : a,b,c,d

15. SubstanŃele antiseptice sunt: a. alcoolul b. substanŃe iodate c. substanŃe clorurate d. substanŃe oxidante e. acidul benzoic R : a,b,c,d 16. Rolul principal al asistentei medicale este de a asigura: a. nevoile pacienŃilor imobilizaŃi



224

b. îndepărtarea stimulilor nocivi c. prevenirea complicaŃiilor d. promovarea siguranŃei e. incizia focarului de infecŃie R : a,b,c,d 17. Asistenta de salon la internarea pacientului: a. verifică identitatea pacientului b. evaluează statusul clinic c. asigura condiŃii de viaŃă confortabile d. îi explică pacientului tehnica chirurgicală e. explică programul secŃiei R : a,b,c,e 18. Temperatura se masoară cu: a. termometrul cu mercur b. termometrul digital c. termometrul cu reacŃie chimică d. tensiometrul e. stetoscop R : a,b,c 19. SubstanŃele clorurate sunt: a. soluŃia Dakin b. cloraminele c. clorhexidina d. permanganatul de potasiu e. fenoseptul R: a,b,c

20. Locul de măsurare a temperaturii este: a. anal b. vaginal c. rectal d. axilar e. palmar

R : a,c,d

21. Factorii care influenŃează temperatura sunt: a. sexul b. etnia c. vârsta d. situaŃiile emoŃionale e. mediul înconjurător



225

R: a,c,d,e

22. Determinarea temperaturii orale este contraindicată la : f. comatoşi g. femei gravide h. pacienŃii cu ventilaŃie asistată i. copii mici j. femei la menstruaŃie R : a,c,d

23. Durerea este: a. somatică b. viscerală c. neurovegetativă d. vegetativă e. nici un răspuns nu este corect R : a,b 24. Durerea în hipocondrul drept poate fi dată de : a. colecistită b. apendicita acută subhepatică c. sigmoidite d. glob vezical e. pseudochist de coadă de pancreas R : a,b 25. Durerea difuză este dată de: a. peritonită b. hemoperitoneu netraumatic c. infarct entero-mezenteric d. ocluzii intestinale e. Zona Zoster R : a,b,c,d 26. Leziunile inchise ale scalpului sunt: a. echimoze b. hematomul c. plaga impuscata d. escoriatia e. plaga intepata R : a,b,d



226

27. Parametrii prin care se urmaresc traumatismele cranio-cerebrale sunt: a. repaus motor b. repaus verbal c. repaus rectal d. repaus ocular e. repaus nasal R : a,b,d 28. In traumatismele cranio-cerebrale mecanismele directe se pot produce prin: a. acceleratie b. deceleratie c. compresie bilaterala d. penetrare intracraniana e. nici un raspuns nu este corect R : a,b,c,d 29. In functie de modul de actiune al agentului vulnerant asupra craniului avem: a. mecanisme directe b. prin acceleratie c. prin deceleratie d. mecanisme indirecte e. toate raspunsurile sunt corecte R : a,d 30. Indicatiile alimentatiei pe sonda sunt afectiuni stenozante ale: a. esofagului b. jejunului c. laringelui d. faringelui e. cavitatii bucale R : a,c,d,e 31. Alimentatia bolnavilor se poate face: a. enteral b. parenteral c. intrarectal d. intraperitoneal e. intravaginal R : a,b 32. Solutiile hidroelectrolitice sunt: a. plasma proaspata b. masa eritrocitara c. solutie de clorura de potasiu d. serul fiziologic e. gelatina R : d 33. Solutiile macromoleculare sunt: a. sange integral b. ser fiziologic c. albumina umana d. glucoza e. solutie Ringer R : a,c 34. Pregatirea mecanica a colonului pentru operatie consta in:



227

a. clisma b. administrarea de laxative c. administrarea de purgative d. abstinenta alimentara e. chimioprofilaxie R : a,b,c 35. Pregatirea preoperatorie a colonului consta in: a. pregatirea psihologica b. pregatirea biologica c. pregatirea mecanica d. pregatatirea chimica e. nici un raspuns nu este valabil R : c,d Disciplina MEDICINA DE FAMILIE Şef lucr. Dr. Dumitrescu Elena Mădălina

INTREBARI CU RASPUNSURI MULTIPLE

1. Tr ăsăturile fundamentale ale disciplinei medicina de familie se refera la: a. contextul familial, comunitar şi cultural al persoanei; b. managementul practicii c. capacităŃile profesionale ale medicului, asistentului medical, moaşei d. valorile şi principiile etice ale medicului, asistentului medical, moaşei e. abordare critică şi ştiinŃifică bazată pe dovezi rezultate din practică

2. În medicina familiei mijloacele de profilaxie primară sunt reprezentate de: a. vaccinări b. educaŃie pentru sănătate c. identificarea factorilor de risc d. recomandări pentru îndepărtarea factorilor de risc. e. prevenirea agravărilor

3. Informa Ńiile obŃinute cu ocazia fiecărei consultaŃii a gravidei se notează obligatoriu în: a. anexa pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei b. carnetul gravidei c. registrul de consultaŃii d. registrul de evidenŃă a gravidelor e. pe fişa electronic

4. Următoarele investigaŃii sunt obligatorii a fi recomandate femeii gravide la prima consultaŃie cu excepŃia :

a. hemoglobina b. grupa sanguina şi Rh-ul gravidei c. grupa sanguină şi Rh-ul soŃului acesteia d. serologia pentru hepatită (Ag HBs, Ag HVC)



228

e. RBW 5. Luarea în evidenŃă a unei gravide se face:

a. La solicitarea gravidei b. La solicitarea Casei de asigurări de sănătate c. La solicitarea asistentei medicale comunitare d. La solicitarea medicului obstetrician care a consultat gravida e. Din oficiu, dacă femeia este asigurată medical

6. In medicina familiei evidenŃa obligatorie a imunizărilor se Ńine :

a. individual, în fişa medicală a persoanei eligibile b. în registrul de vaccinări şi revaccinări c. în registrul de gravide d. pe fişele de catagrafie e. carnetul personal de vaccinare

7. Care din următoarele aspecte sunt factori de risc pentru diabetul zaharat de tip 2: a. Vârsta mai mare de 45 de ani b. ruda de gradul I al persoanelor cu diabet zaharat c. naşterea de feŃi macrosomi în antecedente d. fumatul e. alterarea stării de toleranŃă la glucoză la testele anterioare

8. Care dintre următoarele sunt condiŃii de măsurare corectă a tensiunii arteriale a. Manşeta tensiometrului să fie aşezată la 2 cm mai sus de plica cotului b. pacientul să nu fi fumat în urmă cu 15 de minute c. pacientul să stea cel puŃin 5 minute aşezat confortabil înainte de măsurare d. poziŃia pacientul să fie în clinostatism e. pacientul nu fi băut cafea in ultimile 2 ore

9. Care dintre următorii factori de risc sunt neinfluenŃabili a. stilul de viaŃă sedentar b. vârsta c. fumatul d. IMC > 35 e. ereditatea

10. Suspiciunea de scolioză apare oricând dacă: a. Se constată asimetria trunchiului b. Durerea de spate este prezentă, localizată şi/sau persistă c. Nivelul de maturitate osoasă nu poate fi stabilit d. Apare contractură musculară locală e. Un membru pelvin preferat pentru sprijin

11. La examenul clinic asimetria trunchiului poate fi indicată de: a. Capul pare excentric faŃă de corp b. RotaŃia vertebrală este prezentă c. Un omoplat devine mai proeminent d. Coastele sunt mai ridicate pe o parte la aplecarea trunchilui din talie în faŃă e. Aparent un sân este mai mare dacât celălalt

12. Care este rolul asistentei medicale în managementul diabetului zaharat tip 2_ a. programează la intervale de trei ani pacienŃii care aparŃin unei grupe de risc pentru diabet

zaharat tip 2 pentru măsurarea glicemiei a jeun b. recoltează la intervale de un an probe de sânge pentru determinarea glicemia a jeun la

pacienŃii din grupa de risc pentru diabet zaharat tip 2 c. programează anual pentru evaluare pacienŃii aflaŃi în evidenŃă cu diabet zaharat tip 2



229

d. înregistrează datele culese pentru fiecare pacient în registrul de evidenŃă al bolnavilor cronici

e. programează la intervale de 6 luni pentru evaluare pacienŃii aflaŃi în evidenŃă cu diabet zaharat tip 2

13. Care sunt caracteristicile relaŃiei ideale asistent medical/moaşe – pacient în medicina de familie?

a. Este o relaŃie profesională b. Este personalizată, directă, deschisă, durabilă. c. Presupune incredere şi respect reciproc d. Se dezvoltă continuu prin contacte repetate e. Include o permanentă evaluare a unuia de catre celălalt partener.

14. Care dintre informa Ńiile de mai jos sunt necesare a fi cunoscute de către pacient despre

tratamentul care îi este recomandat. a. Modul de acŃiune b. Firma producătoare c. Numele substanŃei active d. Cum se pastrează medicamentul respectiv (temperatură ambiantă, lumină, etc) e. Posibilitatea administrării tratamentului în cazul unor boli concomitente

15. Aflat în fa Ńa unui pacient cu boală cronică, asistentul medical: a. oferă pacientului informaŃii legate de boala şi tratament b. insistă pe faptul ca afecŃiunea este cronică c. verifică complianŃa la tratament d. explică pacientului că boala poate fi vindecabilă cu tratament e. explică pacientului că boala poate fi controlată

16. Hipertensiunea arterială este o afectiune pretabila pentru screening deoarece:

a. reprezinta o importanta problema de sanatate publica, b. poate fi depistata in stadiu preclinic - asimptomatic prin măsurarea corectă şi periodică a

tensiunii arteriale. c. este dovedit ca interventia precoce la pacientii diagnosticati poate preveni sau incetini

evolutia complicatiilor cronice, d. necesită monitorizare continuă din momentul diagnosticării e. măsurarea tensiunii arteriale este o metodă simplă care nu necesită campanii organizate

17. AlegeŃi contraindicaŃiile aplicabile tuturor vaccinurilor:

a. antecedente de anafilaxie sau anafilactoide la vaccinuri sau constituentele vaccinurilor b. nou năascut din mamă HIV pozitivă c. bolile acute cu evoluŃie clinică moderată sau severă, cu febră d. bolile acute cu evoluŃie clinică moderată sau severă, fără febră e. graviditatea

18. Măsurile profilactice pentru scolioza idiopatică au în vedere: a. alternarea purtării greutăŃii în mâini b. Purtarea ghiozdanului pe spate c. MenŃinerea curburilor fiziologice în somn d. EducaŃie fizică prin jocuri şi sporturi de tipul tenis de câmp sau de masă e. MenŃinerea posturală a rectiliniarităŃii col V. f. Corectarea acuităŃii vizuale şi auditive

19. Rolul asistentei medicale în echipa de tratament a scoliozei idiopatice constă în: a. verifică complianŃa la tratament,



230

b. susŃine şi încurajază pacientul şi familia acestuia pentru respectarea recomandărilor; c. promovează posturi sanogene d. identifică prin observare directă posturile nesanogene şi le combate învăŃând pacientul să

execute gimnastică medicală e. indică explorări suplimentare şi tratamentul specializat

20. Asistentul medical implică familia în managementul scoliozelor idiopatice prin:

a. explicarea parinŃilor şi educatorilor cum pot identifica asimetriile trunchilui b. cerând familiei să solicite control medical imediat ce observă orice asimetria a corpului

copilului c. explicarea la prima vizită a caracteristicilor afecŃiunii d. explică în vizite succesive caracterul evolutiv al bolii e. la fiecare vizită explică importanŃa complianŃei la tratament

21. Asistentul medical contribuie la îmbunătăŃirea complianŃei la tratament a pacienŃilor cu scolioză idiopatică:

a. Încurajându-i să menŃină corsetul pe toată perioada recomandată b. Vorbindu-le acestora despre evoluŃia favorabilă înregistrată la fiecare control c. Răspunzându-le cu profesionalism la întrebări cu ocazia controalelor d. Încurajându-i să participe la screening-ul pentru scolioza idiopatică e. Încurajându-i să se acomodeze cu corsetul

22. Care dintre afirma Ńiile de mai jos sunt valabile pentru asistenŃa medicală la domiciliu: a. face parte din asistenŃa medicală primară b. este specifică activităŃilor din cadrul medicinei familiei c. corespunde conceptului holistic d. se acordă de întreaga echipă a cabinetului e. costurile acestor servicii se decontează de casele de asigurări

23. În asistenŃa medicală la domiciliu asistentul medical are ca sarcini: a. Verificarea trusei medicale necesară pentru aceste intervenŃii b. Efectuarea de vizite programate la domiciliul pacientilor, mai ales copii, gravide, personae

nedeplasabile c. Selectarea dintre apelurile primite pe acelea despre care informează medicul d. Consemnarea în caietul de serviciu a activităŃilor proprii sau delegate pe care le desfăşoară

la domiciliu e. Identificarea persoanelor de legătură şi relaŃia acestora cu pacientul

24. Ingrijirile paliative asigur ă indeplinirea nevoilor pacienŃilor: a. a căror boală nu mai răspunde la tratament curativ b. cu scopul de asigurare a calităŃii vieŃii pacientului şi familiei acestuia c. indiferent de vârstă, sex, naŃionalitate, religie, stare socială şi care au o efecŃiune care la

un moment dat nu mai beneficiază de tratament curativ sau acesta nu mai este efficient d. de vârstă avansată cu patologii multiple e. nedeplasabili carora li se recomandă şi pot fi îngrijiŃi la domiciliu

25. Vitamina D în doză de 1000 UI/zi de este necesară gravidelor: a. in anotimpul iarna b. în stări de disgravidie c. când au o alimentaŃie carenŃială d. pe toată durata sarcinii e. în anotimpul vara

26. Care sunt regiunile anatomice recomandate pentru inocularea vaccinurilor cu administrare intramusculară la sugar?

a. FaŃa anterioară a coapsei



231

b. Deltoidul dacă trebuie administrate simultan mai multe vaccinuri pe cale intramusculară c. Regiunea gluteală dacă trebuie administrate simultan mai multe vaccinuri pe cale

intramusculară d. La inserŃia muşchiului deltoid pe humerus e. Pe faŃa volară a antebraŃului

27. Dacă la cabinetul de medicina de familie este necesară injectarea a două vaccinuri simultan a. dacă se alege aceeaşi zonă anatomica atunci locurile de inoculare vor fi spaŃiate la cel

puŃin 5 cm b. administrarea simultană două vaccinuri pe faŃa anterioară a coapsei se face la

imunodeprimaŃi c. în situaŃii speciale se pot administra simultan două vaccinuri pe faŃa anterioară a coapsei d. vaccinurile în cabinetele de medicina familiei se administrează doar oral sau subcutanat e. se recomandă ferm înjectarea fiecărui vaccin în locuri anatomice separate

28. Care sunt sarcinile medicale ale asistentului medical generalist în cadrul echipei multidisciplinare de îngrijiri paliative?

a. evaluează nevoile de îngrijire b. stabileşte şi efectuează vizite la domiciliul pacientului c. identifică resursele pentru asigurarea nevoilor de îngrijire d. efectuează şi urmăreşte, la indicaŃia medicului, respectarea şi administrarea tratamentului

sau a măsurilor de prevenŃie e. menŃine o bună comunicare cu pacientul

29. Comunicarea optimă are un rol extrem de important în creşterea calităŃii îngrijirilor. Care sunt caracteristicile mesajului transmis într-o comunicare optimă?

a. Sa fie receptat b. Sa fie înŃeles c. Să fie confidenŃial d. Să poată fi acceptat e. Să poată produce o schimbare

30. In procesul de culegere a datelor pentru asistentul medical care observă orientarea privirii pacientului către dreapta sus aceasta are următoarele semnificaŃii

a. pacientul işi aminteşte imagini b. pacientul nu vrea să răspundă la întrebare c. indică spunerea adevărului d. pacientul işi imaginează alt răspuns decât realitatea e. pacientul improvizează

31. SelectaŃi reguli eficiente în ascultarea pacientului a. Aşază-te şi ramâi atent b. MenŃine contactul viuzal c. Ascultă selectiv d. Arată-te interesat de ceea ce urmează să auzi e. InsoŃeşte ascultarea cu inclinări ale capului cu sens de aprobare

32. Asistentul medical poate fi considerat un bun consilier dacă:

a. este bine informat b. este convins de ceea ce spune c. arată empatie d. este moralizator e. este discret şi consecvent.

33. Se recomandă administrarea de rutină în sarcina cu risc scăzut a :



232

a. Fierului b. acidului folic c. polivitamine d. vitaminei D e. poliminerale

34. O bună evidenŃă a antecedentelor vaccinale şi a celor patologice personale precum şi aderarea la schema de vaccinare recomandată pot reduce:

a. numărul. persoanelor nevaccinate b. numărul bolilor transmise parenteral c. reacŃiile postvaccinale d. administrarea de mai multe ori a aceluiaşi vaccin e. toate răspunsurile corecte

35. În medicina de familie cunoaşterea familiei pacientului cu toate caracteristicile sale ajută

asistenta medicală/moaşa în : a. înŃelegerea capacităŃii membrilor familiei de menŃinere a sănătăŃii b. stabilirea unui diagnostic al nevoilor de îngrijire c. realizarea intervenŃiei pentru fiecare membru al familiei d. programarea consultaŃiilor e. înŃelegerea capacităŃii membrilor familiei de prevenire a imbolnăvirilor

36. În familia cu copii şcolari mici asistenta medicală/moaşa se aşteaptă să identifice probleme de sănătate cum ar fi:

a. Boli transmisibile b. probleme de văz, auz şi limbaj c. accidente casnice d. copii cu greutate subpondere şi/sau suprapondere e. copil “Ńap ispăşitor”

37. Medicina de familie: a. este o disciplina academica şi ştiinŃifică b. are propriul conŃinut educaŃional c. are propria activitate clinică şi de cercetare d. are o specialitate clinică orientată către asistenŃa primara e. este fără responsabilitate pentru sănătatea comunităŃii

38. Care dintre afirma Ńiile de mai jos sunt adevărate: a. medicina de familie reprezintă punctul de prim contact în cadrul sistemului de

sănătate b. consultaŃia în medicina de familie este predominant analitică c. medicina omului bolnav se opune medicinei omului sănătos d. procesul de decizie în medicina de familie este determinat de prevalenŃa şi incidenŃa

bolilor în comunitatea căreia îi aparŃine pacientul e. Medicina de familie se îngrijeşte de probleme de sănătate fizică, psihologică, socială,

culturală şi existenŃială. 39. Care dintre următoarele activităŃi de îngrijire se pot efectua la domiciliu?

a. Monitorizarea dializei peritoneale b. Îngrijirea tubului de dren c. Recoltarea produselor biologice d. Sondaj vezical la femei şi administrarea medicamentelor intravezical pe sondă vezicală e. Efectuarea hemodializei

40. Un aliment nou poate fi introdus în alimentaŃia sugarului:



233

a. in orice cantitate b. când copilul este aparent sănătos c. chiar şi conservat d. înainte de masa de lapte e. cu biberonul

41. Care dintre afirma Ńiile următoare sunt adevărate pentru un stil de viaŃă sănătos? a. orice activitate fizică făcută constant (ideal şi cu plăcere) echivalentă a 30 minute de mers

rapid, zilnic, este benefică. b. dobândirea obiceiului de a citi instrucŃiunile de pe etichetele alimentelor poate permite

fiecărui pacient să-şi facă un bilanŃ al consumului zilnic de sare. c. prevenirea obezităŃii poate fi făcută prin stimularea consumului zilnic de fructe, legume şi

lactate d. creşterea cantităŃii consumate de ape minerale (în România conŃinutul de sare al apelor

minerale este scăzut) e. limitarea consumului de sare la 5 g de sare pe zi

42. EducaŃia pacienŃilor pentru renun Ńarea la fumat are în vedere: a. persoana care doreşte să renunŃe la fumat are nevoie de identificarea deprinderilor legate

de momentul fumatului şi înlocuirea acestor gesturi cu altele mai sănătoase. b. recomandarea consumului unui pahar de lichide nealcoolice (apă plată, sucuri, ape

minerale) sau bomboane în locul fumării unei Ńigarete c. întrebarea dacă fumează sau nu a fiecărei persoane consultate, indiferent de motivul

pentru care se prezintă la cabinet d. reamintirea fiecărui fumător ca este imperios necesar să renunŃe la fumat e. identificarea persoanelor care se gândesc că ar trebui să renunŃe şi susŃinute în a vedea de

ce ar renunŃa şi de ce nu 43. Scarlatina:

a. Are calea de transmitere de regulă aerogenă. b. Necesită obligatoriu internarea pentru 7 zile c. Are o erupŃie microveziculoeritematoasă, aspră la palpare şi care respectă faŃa d. Se declară nominal pe fişă e. La 48 de ore, cu tratament corect antibiotic, pacientul nu mai este contagios

44. Rolul asistentului medical în prevenirea bolilor transmisibile se referă la: a. Catagrafiază persoanele care necesită vaccinare şi îi programează la vaccinare b. Inregistrează vaccinările efectuate fiecărui pacient în registrul de vaccinări c. Pregăteşte documentele necesare raportării vaccinărilor d. Efectuează ancheta epidemiologică acolo unde este cazul e. Programează contacŃii la control acolo unde este cazul

45. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu boală transmisibilă se referă la: a. Izolează pacientul la domiciliu b. Înregistrează datele culese pentru fiecare pacient în registrul de evidenŃă al bolilor

infecŃioase c. Efectuează pacineŃilor vaccinările recomandate de PNI d. Oferă pacienŃilor informaŃii legate de boala şi tratament insistând pe faptul ca afecŃiunea

este contagioasă ceea ce necesită condiŃii speciale de izolare, curăŃenie şi dezinfecŃie pe care le explică pacienŃilor şi/sau familiilor acestora

e. Pregăteşte documentele necesare raportării lunare, trimestriale, numerice sau nominale 46. SelectaŃi temele de interes crescut în educaŃia sanitară a adolescentului:

a. însuşirea noŃiunilor de igienă personală b. dezvoltarea sexuală c. somnul



234

d. reguli de comportament în societate e. necesitatea vaccinărilor

47. AlimentaŃia nesanogenă la adolescenŃi conduce la: a. calviŃie b. micoze c. carenŃe nutriŃionale d. obezitate e. artropatii

48. CarenŃa proteinelor de calitate superioară poate determina la adolescenŃi cel : a. anemie b. deficit de creştere şi dezvoltare c. performanŃe intelectuale scăzute d. osteoporoză e. obezitate

49. Identifica Ńi care sunt implicaŃiile unei sarcini precoce la adolescente: a. Mamele tinere pot avea o a doua sarcină prea devreme ceea ce duce la număr crescut de

copii, înainte ca situaŃia materială să fie suficient de confortabilă. b. Organismul adolescentei nu este suficient dezvoltat pentru o sarcină ceea ce poate duce la

complicaŃii ale naşterii şi copii cu greutate mică la naştere c. Tânăra mamă nu poate fi supusă la presiunile sociale d. Există privări materiale ale mamei, e. dezaprobarea copilului sau abandonul acestuia, pruncucidere

50. SelectaŃi afirma Ńiile adevărate cu privire la atitudinile şi comportamentele întâlnite la adolescenŃi:

a. relaŃii sexuale de obicei protejate b. migrarea către alte colectivităŃi c. vulnerabilitate datorată dorinŃei de a fi acceptat într-un grup d. dorinŃa de a avea experienŃe noi e. obiceiul consumului de alcool poate fi încurajat de părinŃi pentru a-si dovedi maturitatea.

51. AlegeŃi afirma Ńiile adevărate cu privire la educaŃia sanitară a adolescenŃilor a. Asistentul medical educă sanitar eficient adolescenŃii atunci când are prilejul să identifice

la aceştia nevoia de învăŃare despre menŃinerea sănătăŃii b. asistentul medical are nevoie de cunostinte despre particularităŃile anatomice, fiziologice şi psihologice ale persoanei aflate la vârsta adolescenŃei.

c. Curiozitatea, presiunea grupului, disponibilitatea drogului, comportamentul nesanogen al idolilor pot fi cauze determinante pentru consumul de droguri la adolescenŃi

d. AdolescenŃii sunt un grup uşor de convins de nocivitatea fumatului e. AdolescenŃa este o perioadă de vulnerabiliate a sănătăŃii dacă adolescentul nu este pregatit

sa si-o păstreze 52. Pubertatea precoce semnifică:

a. secreŃie exagerată de gonadotrofine b. secreŃie exagerată de hormoni tiroidian c. hiperfuncŃie suprarenaliană d. secreŃie crescută de insulină e. secreŃie scăzută de prolactină

53. Cât de departe poate asistentul medical să intervină în domeniul prevenŃiei depinde de: a. vârsta pacienŃilor b. cum işi concepe propria sa sarcină c. aşteptările pacientului d. atitudinea colegilor



235

e. aşteptările comunităŃii 54. Identifica Ńi afirma Ńiile adevărate cu privire la Tulburarea hiperkinetic ă cu deficit de atenŃie -

ADHD: a. Debutează înainte de 7 ani b. Simptomele sunt prezente de cel puŃin 6 luni c. Se manifestă mai frecvent la fete d. Sunt cel puŃin două locaŃii de manifestare a afecŃiunii e. Copilul pare distrat (neatenŃie), stă prea puŃin timp aşezat (hiperreactivitate) intervine

neoportun în jocuri sau în discuŃii (impulsivitate) 55. SelectaŃi etapele tratamentului antidrog:

a. dezintoxicare b. tratament analgezic c. administrare a de somniferelor d. reinserŃie socială e. tratamentul post cură

56. Selectati factorii precipitanŃi ai suicidului la adolescent a. Schimbarea mediului de şcoală b. Diminuarea sau absenŃa sprijinului afectiv c. Sarcina sau frica unei sarcini d. Personalitatea neadaptată, depresivă e. Alcoolismul şi toxicomania

57. Anorexia copilului mic se poate datora lipsei de flexibilitate a parinŃilor în ce priveşte a. Locul în care copilul serveşte masa b. ConŃinutul meselor c. Orarul meselor d. De anturajul cu alti copii e. PrezenŃa jucăriilor şi jocului la masă

58. Adolescentele care fumează şi iau anticoncepŃionale se află la risc pentru: a. neurologice b. biliare c. cardiace d. cutanate e. vasculare

59. Asistentul medical se poate implica în combaterea consumului de droguri prin: a. Identificarea vârstei primei doze b. Controlul accesului la droguri c. Cunoaşterea mediului familial, social din care vine adolescentul d. Identificarea timpurie a unor semne sugestive pentru consumul de droguri e. În momentul depistării adolescentului consumator de droguri anunŃă familia acestuia

60. În cabinetul de medicina familie se desfăşoară următoarele tipuri de activităŃi medicale propriu-zise:

a. curative b. preventive c. Îngrijiri la domiciliu d. Îngrijiri la domiciliu e. ActivitaŃi suport

61. Care documente pot fi eliberate pacienŃilor personal?

a. ReŃete simple b. AdeverinŃe medicale tip MS



236

c. Fişa medicală personală d. Bilete de trimitere pentru investigaŃii paraclinice e. Certificatul constatator al decesului

62. MenŃinerea unei echipe puternice la nivelul cabinetului de medicina familiei se poate face: a. asigurându-vă că există fişe scrise ale postului b. membri echipei împărtăşesc misiunea c. mediul de muncă este stimulativ d. performanŃa este evaluată periodic e. critica blândă

63. AlegeŃi afirma Ńiile corecte cu privire la dezinfecŃia cu cloramină: a. dezinfecŃia jucăriilor, a obiectelor de sticlă, porŃelan se face cu o soluŃie de cloramină de

10 g‰ b. cloramina acŃionează asupra florei microbiene gram pozitive şi gram negative c. la dezinfecŃia pavimentelor concentraŃia potrivită a soluŃiei de cloramina este 20 g‰ d. Asocierea cloraminei cu substanŃe alkaline este recomandată e. Cloramina se pastrează în recipienŃi închişi, la rece şi la întuneric.

64. Asistentul medical care a efectuat sterilizarea, imediat după sterilizare, aplică pe cutii, caserole sau alte tipuri de ambalaje o banderolă de hârtie cu următoarele date:

a. indicativul persoanei care a sterilizat b. ziua şi ora sterilizării; c. conŃinutul cutiei, caserolei sau ambalajului d. aparatul la care s-a sterilizat şi numărul ciclului din tura respectivă e. Durata de valabilitate a sterilelor cu condiŃia menŃinerii containerului închis.

65. Examinarea unui bătrân are în vedere câteva funcŃii psihice si anume: a. Nivelul de conştienŃă şi orientare b. Starea afectivă şi gândirea c. Capacitatea de filtrare renală d. Comportamentul şi integrarea în familie e. limbajul

66. IntervenŃia nursei în pneumonie: a. Educă pacienŃii să vite factorii de risc b. Educă pacientul să reducă împrăştierea secreŃiilor c. Administrează tratament hipoalergic d. Alege şi administrează antibiotice e. ÎnvaŃă pacientul să se relaxeze

CU UN RASPUNS CORECT 67. Medicina de familiei are un proces specific de luare a deciziilor determinat de

a. dorinta pacientilor b. recomandarile altor specialisti c. prevalenŃa şi incidenŃa bolii în comunitate d. pregatirea echipei medicale care acordă îngrijire e. managementul practicii

68. Cel mai potrivit moment de începere a profilaxiei rahitismului cu vitamina D este: a. in intervalul de 7-14 zile de la naştere b. din luna a VII a de sarcină c. din momentul diagnosticării sarcinii d. oricând după primele 7 zile de la naştere e. oricând după primele 14 zile de la nştere



237

69. Rolul de a asigura o comunicare obiectivă între diferitele eşaloane medicale cu privire la gravidă îl are:

a. moaşa b. medicul de familie c. femeia gravidă d. carnetul gravidei e. anexa pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei

70. Lunar, în al doilea trimestru de viaŃă, sugarul creşte în greutate în medie cu: a. 250 g b. 500 g c. 750 g d. 350 g e. 550 g

71. Evaluarea copilului sănătos cu vârsta mai mare de 6 luni se face obligatoriu: a. trimestrial până la implinirea vârstei de 24 luni, apoi anual b. la două luni până la implinirea vârtei de 12 luni, apoi anual c. trimestrial până la împlinirea vârstei de 18 luni, urmată de o nouă evaluare la 24 de luni,

apoi anual d. trimestrial până la împlinirea vârstei de 18 luni, apoi annual e. la fiecare 6 luni până la împlinirea vârstei de 2 ani şi jumătate

72. Calcului scorului Coopland pentru sarcina cu risc se face: a. La luarea în evidenŃă a gravidei b. La fiecare vizită începând cu luna a IV a de sarcină c. La fiecare vizită indiferent de vârsta sarcinii d. la vizita în cadrul căreia se remarcă modificări în evoluŃia fiziologică a sarcinii e. a şi d

73. Valorea normală maxim admisă a glicemiei în sarcină este : a. 85 mg/dl b. 93 mg/dl c. 100 mg/dl d. 105 mg/dl e. 115mg/dl

74. HTA indusă de sarcină reprezintă : a. creşterea valorilor tensionale >=cu 140/90 preexistentă sarcinii sau care apare înainte de

20 săptămâni de gestaŃie şi care persistă peste 42 de zile postpartum. b. cresterea valorilor tensionale >=cu 140/90 care apare la peste 20 săptămâni de sarcină şi

care dispare de regulă în primele 42 zile postpatrum; fără proteinurie. c. creşterea valorilor tensionale >=cu 140/90 asociată cu proteinurie.

75. În medicina de familie examenul vaginal de rutină în sarcina cu risc scăzut se recomandă a fi facut :

a. la luarea în evidentă a gravidei b. la fiecare vizită c. la luarea in evidentă a gravidei, în luna aVII-a şi în luna a IX-a d. în luna a V-a şi a IX-a

76. Creşterea ponderală normală în timpul sarcinii este : a. între 6 – 12 kg b. între 12 – 12,5 kg c. între 13 – 18 kg d. între 12 – 20kg



238

77. Care este numarul optim recomandat de vizite prenatale la gravida cu risc scazut ? a. 6 b. 8 c. 9 d. 10 e. 14

78. Se poate afirma că un pacient cu diabet zaharat tip 2 are un control glicemic optim dacă: a. glicemia a jeun este < 150 mg/dl b. glicemia la 2 ore postprandial < 200 mg/dl c. hemoglobina glicozilată este sub 7% d. toate cele de mai sus e. raspunsurile a si c

79. Care este valoarea Ńintei terapeutice la tratamentul antihipertensiv la o persoană ce asociază diabet zaharat:

a. < 130/80 mmHg b. < 130/85 mmHg c. < 120/80 mmHg d. < 140/90 mmHg e. < 120/85 mmHg

80. Recomandările privind optimizarea stilului de via Ńă la un pacient cu diabet zaharat tip 2

includ următoarele, cu excepŃia: a. efectuarea exerciŃiilor fizice b. evitarea consumului de grăsimi animale c. renunŃarea la fumat d. evitarea consumului de dulciuri rafinate e. interzicerea consumului de alcool

81. Determinarea hemoglobinei glicozilate se recomandă a se efectua la un interval de:

a. 2-4 luni b. 3-6 luni c. 6-9 luni d. 9-12 luni e. Anual

82. Vaccinarea BCG are contraindicaŃie absolută: a. nou născut din mamă HIV pozitivă b. nou născut înainte de termen c. tratament curent cu antibiotice d. reacŃia pozitivă la tuberculină e. alergie la peniciline

83. Necesarul caloric pentru o persoană care desfăşoară efort fizic moderat este de: a. 25-30 kcal/Kgcorp/zi b. 30-35 kcal/Kgcorp/zi c. 35-40 kcal/Kgcorp/zi d. 40-45 kcal/Kgcorp/zi e. 45-50 kcal/Kgcorp/zi

84. Care reflex dintre cele enumerate nu face parte dintre reflexele arhaice

a. reflex Moro b. reflexul cornean



239

c. reflexul de apărare d. reflexul mersului automat e. reflexul suptului şi deglutiŃiei

85. Strabismul este considerat funcŃional până la vârsta copilului de a. 2 luni b. 4 luni c. 8 luni d. 2 ani e. 4 ani

86. Modific ările fiziologice, anatomice şi psihologice prin care trec persoanele între 10 şi 19 ani trebuie să le permită acestora :

a. să se adapteze la un mediu sociocultural în continuă schimbare b. să işi crească performanŃele intelectuale c. să-i crească rezistenŃa la îmbolnăvire d. să îi regleze ritmul veghe-somn e. toate raspunsurile corecte

87. In ce perioadă a creşterii copilului se recomandă verificarea auzului

a. perioada de sugar b. până la 2 ani c. în primii trei ani de viaŃă d. înainte de 5 ani e. toată copilăria

88. Care este primul vaccin administrat copilului a. vaccin antipolio oral b. BCG c. Antihepatită B d. DTP e. Antirujeolic

89. Cine aprobă în ce condiŃii pot fi amestecate mai multe vaccinuri într-o seringă, conform PNI? a. Medicul epidemiolog desemnat să facă acest lucru b. Producătorul vaccinurilor c. Autoritatea NaŃională de Control d. Vaccinatorul, în situaŃii speciale e. Nici un raspuns corect

90. Expresia facială este o componentă a comunicării care transmite din semnificaŃia mesajului a. 5 – 10 % b. 15 – 20 % c. 25 – 30 % d. 40 – 50 % e. 50 – 55 %

91. Momentul dizolvării familiei este considerat a fi: a. plecarea primului copil b. decesul unuia dintre soŃi c. socializarea d. contracŃia cmpletă e. extensia compleă

92. Ini Ńierea în viaŃa adultă cu dobândirea responsabilităŃilor se face a. individual b. în grup



240

c. prin training-uri d. prin materiale educaŃionale e. media

93. Fiecare membru al unei familii optime are de îndeplinit un rol şi/sau sarcini:

a. pe care le stabilesc persoanele adulte din familie b. pe care le hotărăşte seful recunoscut al familiei c. pe care membri familiei şi le stabilesc împreună d. pe care le stabileşte mama sau tata e. pe care le negociază membrul familiei cu cea mai mare contribuŃie la venitul familiei

94. Un vaccin este: a. o suspensie de microorganisme sau fracŃiuni de microorganisme b. o toxină bacteriană modificată c. o soluŃie sterilă ce conŃine anticorpi proveniŃi din plasma umană d. o soluŃie sterilă de anticorpi de la animale imunizate cu antigene specifice e. niciuna dintre variante

95. În Ńările dezvoltate fetele consumă alcool: a. Mai des ca băieŃii b. În cantităŃi mai mari ca băieŃii c. Cu acceptul societăŃii d. Adresându-se serviciilor de specialitate e. În weekend

96. Atribu Ńiile asistentului medical în îmbunătăŃirea calităŃii somnului sunt: a. sfătuieşte pacientul cum să prevină insomnia b. face psihoterapie c. modifică statusul socioeconomic d. să facă exerciŃii fizice cu seara înainte de culcare e. urmăreşte respectarea tratamentului bolilor associate

97. Cele mai frecvente localizări ale artrozei sunt la nivelul: a. ArticulaŃiile intervertebrale b. ArticulaŃiile sternocostale c. ArticulaŃiile coxofemurale d. ArticulaŃia genunchiului e. ArticulaŃiile interfalangiene distale ale mâinii

98. AlegeŃi factorii care contribuie la instalarea osteoporozei: a. Vârsta b. Factori hormnali c. Activitate fizică regulată d. Factori nutriŃionali e. Restrângerea activităŃii fizice

99. Factorii mediului extern care influenŃează reacŃiile psihice ale vârstnicului pot fi: a. retragerea din activitate b. scăderea numărului membrilor familiei c. afecŃiuni somatice d. scăderea potenŃialului biologic e. conştientizarea îmbătrânirii

100. Tulbur ările sferei affective la vârstnici sunt: a. Inconstante b. Frecvente c. Subiective



241

d. Rare e. Constante



242

RĂSPUNSURI 1 acde 21 abce 41 ab 61 abd 81 b 2 abcd 22 ab 42 acde 62 abcd 82 d 3 abd 23 abde 43 abde 63 abc 83 b 4 abce 24 acd 44 abe 64 abcd 84 b 5 ac 25 abc 45 bde 65 abde 85 b 6 ab 26 ab 46 abc 66 abe 86 a 7 abc 27 ace 47 cd 67 c 87 e 8 bce 28 abd 48 bc 68 b 88 c 9 be 29 abde 49 abde 69 d 89 c 10 abde 30 bde 50 bcde 70 b 90 e 11 acde 31 abde 51 abce 71 c 91 b 12 acd 32 abd 52 ac 72 c 92 a 13 bde 33 abd 53 bce 73 a 93 c 14 ade 34 cd 54 abde 74 b 94 a 15 abce 35 abc 55 ade 75 a 95 a 16 abc 36 acd 56 abc 76 b 96 abe 17 acd 37 abcd 57 bc 77 b 97 acde 18 abef 38 ade 58 ce 78 c 98 abde 19 abc 39 abcd 59 acd 79 a 99 ab 20 abde 40 bd 60 abcd 80 e 100 bce



243

DISCIPLINA: FIZIOLOGIE NORMAL Ă ŞI PATOLOGIC Ă Autor : Conf. univ. Dr. . CIOROIANU DAN 1. DerivaŃiile standard (bipolare) sunt notate :

a) V1 – V6 b) D I – D III c) aVR d) aVF e) aVL R : 1b

2. DerivaŃiile precordiale sunt notate :

a) V1 – V6 b) D I – D III c) aVR d) aVL e) aVF R : 2 a

3. DerivaŃiile aVR, aVL, aVF, sunt :

a) bipolare b) standard c) precordiale d) unipolare ale membrelor e) bipolare ale membrelor R : 3 d

4. Segmentul central (principal) al zgomotului I cardiac este generat de fenomenele :

a) MDTÎ PDAD b) AÎPÎTDMD c) MÎTÎPDAD d) PDAD MDTÎ e) ADPDTÎM Î R : 4 c

5. Segmentul central (principal) al zgomotului II cardiac este generat de fenomenele :

a) MÎTÎPDAD b) MDTDPÎA Î c) AÎPÎTDMD d) AÎPÎ e) TDMD R : 5 d

6. Postsegmentul zgomotului II cardiac este generat de fenomenele :

a) AÎPÎ b) MÎTÎPDAD c) TDMD d) TÎMÎ



244

e) MDTDPÎA Î R : 6 c 7. Unda P de pe EKG reprezintă :

a) depolarizarea atrială b) depolarizarea ventriculară c) conducerea atrio-ventriculară d) depolarizarea vârfului ventricular e) repoalrizarea ventriculară R : 7 a

8. Segmentul Pq al EKG reprezintă :

a) depolarizarea atrială b) depolarizarea ventriculară c) conducerea atrio-ventriculară d) depolarizarea vârfului ventricular e) repoalrizarea ventriculară R : 8 c

9. Unda P de pe EKG durează :

a) 0,04 – 0,10 s b) 0.08 – 0,11 s c) 0,12 – 0,21 s d) 0,24 – 0,42 s e) 0,15 – 0,30 s R : 9 b

10. Complexul qRS al EKG reprezintă :

a) depolarizarea atrială b) depolarizarea ventriculară c) conducerea atrio-ventriculară d) repolarizarea ventriculară e) repolarizarea atrială R : 10 b

11. Apreciaţi elementele criteriului EKG în cazul ritmului sinusal :

a) intervalul Pq = 0,04 – 0,10 s b) segmentul Pq = 0,12 – 0,21 s c) distanţa PP = distanţa RR d) frecvenţa = 80 – 100 / min. e) intervalul Pq = 0,12 – 0,21 s R : 11 c, d, e

12. Unda T de pe EKG reprezintă :

a) repolarizarea atrială b) depolarizarea ventriculară c) conducerea atrio-ventriculară d) depolarizarea vârfului ventricular e) repoalrizarea ventriculară R : 12 e



245

13. Complexul epicardic drept se caracterizează pe EKG prin :

a) undă R amplă, pozitivă şi undă S mică, negativă în derivaţiile V1 şi V2 b) undă R mică, pozitivă şi undă S amplă, negativă în derivaţiile V1 şi V2 c) undă R mică, pozitivă şi undă S amplă, negativă în derivaţiile V5 şi V6 d) undă R amplă, pozitivă şi undă S mică, negativă în derivaţiile V5 şi V6 e) undă R mică, negativă şi undă S amplă, negativă în derivaţiile V1 şi V2 R : 13 b

14. Complexul epicardic stâng se caracterizează pe EKG prin :

a) undă R amplă, pozitivă, şi undă S mică, negativă în derivaţiile V5V6 b) undă R amplă, pozitivă, şi undă S mică, negativă în derivaţiile V1V2 c) undă R mică, pozitivă şi undă S amplă, negativă în derivaţiile V1 şi V2 d) undă R mică, pozitivă şi undă S amplă, negativă în derivaţiile V1 şi V2 e) undă R mică, negativă şi undă S amplă, negativă în derivaţiile V1 şi V2 R : 14 a

15. Apreciaţi plasarea focarului de ascultaţie mitral la adultul normal :

a) spaţiul II inter –costal parasternal stânga b) spaţiul II inter –costal parasternal dreapta c) spaţiul V inter – costal pe linia medio-claviculară stângă d) în partea inferioară a sternului e) în regiunea supraclaviculară stângă R : 15 c

16. Factorul central al presiunii arteriale depinde de :

a) sectorul rezistiv b) elasticitatea peretelui vascular c) debitul cardiac d) forţa de contracţie a inimii e) numărul elementelor figurate R : 16 c, d

17. Factorul periferic al presiunii arteriale depinde de :

a) forţa de contracţie a inimii b) vâscozitatea sângelui c) debitul cardiac d) sectorul rezistiv e) debitul sistolic R : 17 b, d



246

18. Între zgomotul I cardiac şi zgomotul II, pe fonocardiogramă se înregistrează :

a) pauza mare b) sistola c) diastola d) pauza mică e) umplerea rapidă R : 18 b, d

19. În alcătuirea miocardului embrionar (excito-conductor) intră :

a) actina b) miozina c) nodulul sinusal şi cel atrio-ventricular d) tropomiozina e) fasciculul His R : 19 c, e

20. În alcătuirea miocardului contractil intră :

a) actina b) miozina c) nodulul sinusal şi cel atrio-ventricular d) fasciculul His e) reţeaua Purkinje R : 20 a, b

21. Centrul primar al automatismului cardiac este reprezentat de :

a) nodulul atrio-ventricular b) fasciculul His c) nodulul sinusal d) reţeaua Purkinje e) septul atrio-ventricular R : 21 c

22. În procesul cuplării excitaţiei cu contracţia, Ca2+ se fixează iniţial pe :

a) tropomiozină b) troponina I c) troponina C d) miozină e) meromiozina grea R : 22 c

23. Ritmul nodal asigură o frecvenţă de :

a) 20-40 / min. b) 40-60 /min. c) 60-100 / min. d) 120 /min.



247

e) 10-20 / min. R : 23 b

24. Ritmul sinusal are o frecvenţă de emitere de :

a) 120 / min. b) 40-60 / min. c) 80-100 / min. d) 20-40 / min. e) 60 / min. R : 24 a

25. Potenţialul de acţiune al fibrei miocardice este declanşat de influxul ionilor :

a) Na+ b) Mg + c) K + d) Cl – e) Ca2+ R : 25 a

26. Inima are particularitatea de a fi excitabilă :

a) atât în sistolă cât şi în diastolă b) numai în sistolă c) numai în diastolă d) la începutul sistolei e) numai la începutul perioadei refractare R : 26 c

27. Conducerea prefenţială a impulsurilor între nodulul sinusal şi cel atrio-ventricular se

face prin intermediul fasciculelor :

a) James b) Bachmann (anterior) c) Wenckebach (mediu) d) Paladino-Kent e) Thorel (inferior) R : 27 b, c, e

28. Proteinele modulatoare (reglatoare) ale miocardului contractil sunt :

a) meromiozina uşoară b) meromiozina grea c) actina d) troponina e) tropomiozina R : 28 d, e

29. Mecanismul de contracţie musculară se realizează prin :

a) deplasarea actinei (glisare)



248

b) cuplarea Ca2+ de tropomiozină c) revenirea Ca2+ în cisternele terminale d) intrarea Na+ în celulă e) intrarea K+ în celulă R : 29 a

30. Apreciaţi elementele sistemului circulator de înaltă presiune :

a) 80% din volumul sanguin total b) ventriculul stâng în sistolă până la arteriole c) 12% din volumul total de sânge d) inima dreaptă, venele, teritoriul capilar e) 50% din volumul total de sânge R : 30 b, c

31. Apreciaţi elementele sistemului circulator de joasă presiune :

a) 80% din volumul sanguin total b) ventriculul stâng în sistolă până la arteriole c) 12% din volumul total de sânge d) inima dreaptă, venele, teritoriul capilar e) 50% din volumul total de sânge R : 31 a, d

32. Valorile normale ale VEMS sunt :

a) 1800-2600 ml b) 2800-4000 ml c) 800-1500 ml d) 5500-7000 ml e) 3500-5000 ml R : 32 b

33. Valorile normale ale VIR sunt :

a) 1800-2600 ml b) 2800-4000 ml c) 800-1500 ml d) 5500-7000 ml e) 3500-5000 ml R : 33 a

34. Valorile normale ale VER sunt :

a) 1800-2600 ml b) 2800-4000 ml c) 800-1500 ml



249

d) 5500-7000 ml e) 3500-5000 ml R : 34 c

35. Capacitatea vitală normală, are valorile :

a) 1800-2600 ml b) 800-1500 ml c) 5500-7000 ml d) 3500-5000 ml e) 2800-4000 ml R : 35 d

36. Apărarea nespecifică a organismului este asigurată de :

a) granulocitul neutrofil b) limfocitul T c) monocit d) plasmocit e) limfocitul B R : 36 a, c

37. Apărarea specifică – celulară – a organismului este realizată de :

a) limfocitul B b) limfocitul T c) monocit d) granulocitul neutrofil e) plasmocit R : 37 b

38. Apărarea specifică – umorală – a organismului este realizată de :

a) limfocitul B b) limfocitul T c) monocit d) granulocitul neutrofil e) plasmocit R : 38 a

39. Care dintre următoarele substanţe consideraţi că au acţiune fibrinolotică :

a) fibrina b) plasmina c) chemotripsina



250

d) protrombina e) trombostenina R : 39 b, c

40. Apreciaţi care sunt etapele coagulării :

a) activarea trombinei la contactul cu peretele lezat b) formarea complexului activator al protrombinei c) retracţia cheagului d) trombinoformarea e) fibrinoformarea R : 40 b, d, e

41. Când apar aglutinogenele în sistemul sanguin OAB :

a) în momentul naşterii b) în primele 30 de zile după naştere c) în luna a II-a – a III-a de viaţă intra-uterină d) în luna a VII-a – a IX-a de viaţă intra-uterină e) posttransfuzie incompatibilă R : 41 c

42. Apreciaţi cum trebuie să fie compatibilitatea între sângele donatorului şi cel al primitorului – la transfuziile sub

500 ml de sânge :

a) între aglutinogen primitor şi aglutinină donator b) între aglutinogen donator şi aglutinină primitor c) între aglutinină donator şi aglutinogen primitor d) nu este necesară compatibilitatea e) între aglutininele donatorului şi cele ale primitorului R : 42 b

43. Apreciaţi cum trebuie să fie compatibilitatea între sângele donatorului şi cel al primitorului – la transfuziile

peste 500 ml de sânge :

a) între aglutinogen donator şi aglutinină primitor b) între aglutininele donatorului şi cele ale primitorului c) între aglutinogen primitor şi aglutinină donator d) între aglutinogenele primitorului şi cele ale donatorului e) nu mai este necesară compatibilitatea R : 43 a, c

44. Aglutininele sistemului sanguin OAB apar :

a) imediat după naştere b) progresiv, spontan, după naştere c) în viaţa intra-uterină



251

d) posttransfuzie incompatibilă e) în luna a II-a – a III-a de viaţă intra-uterină R : 44 b

45. De concentraţia căror substanţe depinde valoarea presiunii coloid-osmotice :

a) glucide b) lipide c) albumine d) globuline e) fibrinogen R : 45 c, d, e

46. Valoarea normală a timpului de sângerare (TS) este :

a) 10-18 sec. b) 6-8 min. c) 2-4 min. d) 8-10 min. e) 8-12 min. R : 46 c

47. Valoarea normală a timpului de coagulare (TC) este :

a) 10-12 sec. b) 2-4 min c) 10-18 sec. d) 6-8 min. e) 1 min. şi 10 sec. R : 47 d

48. Mecanismul coagulării pe cale intrinsecă este declanşat prin activarea iniţială a

factorilor plasmatici :

a) V b) X c) VII d) XII e) VIII R : 48 d

49. Care este rolul vitaminei K în hemostază :

a) fibrinoliză b) vasospasm c) agregare trombocitară d) sinteza unor factori plasmatici ai coagulării e) favorizează unele reacţii plachetare R : 49 d



252

50. Mecanismul coagulării pe cale extrinsecă este declanşat prin activarea iniţială a

factorilor plasmatici :

a) XII b) V c) II d) VII e) X R : 50 d

51. Ce substanţe anticoagulante cunoaşteţi :

a) calciul b) heparina c) citratul de sodiu d) oxalatul de sodiu e) trasilolul R : 51 b, c, d

52. Apreciaţi modificările timpului de sângerare (TS) şi de coagulare (TC) în

trombocitopenii :

a) TS şi TC cresc b) TS creşte şi TC este normal c) TS scade şi TC creşte d) TS şi TC scad amândouă e) TS este normal şi TC creşte R : 52 b

53. La recoltarea sucului biliar, bila A reprezintă :

a) bilă hepatică b) bilă coledociană c) bilă veziculară d) bilă liberă e) bilă neconjugată R : 53 b

54. În digestie, sucul biliar intervine prin :

a) pepsină b) lipază c) pigmernţi biliari d) săruri biliare e) tripsină R : 54 d



253

55. Secreţia de acid clorhidric – din componenţa sucului gastric – este realizată de :

a) celulele principale b) celulele oxintice c) celulele endocrine d) celulele endoteliale e) celulele enterocromatofine R : 55 b

56. În timpul digestiei, enterokinaza activează :

a) pepsinogenul secreţiei gastrice b) tripsinogenul secreţiei biliare c) lipaza pancreatică d) lipaza gastrică e) tripsinogenul secreţiei pancreatice R : 56 e

57. Enterogastrona este secretată în timpul digestiei gastrice în faza :

a) cefalică b) intestinală c) gastrică d) duodenală e) veziculară R : 57 b

58. Secretina are acţiune stimulatoare asupra :

a) secreţiei gastrice b) secreţiei biliare c) secreţiei intestinale d) secreţiei pancreatice e) secreţiei duodenale R : 58 d

59. Gastrina are următoarele efecte în digestie :

a) inhibă secreţia gastrică b) stimulează tonusul intestinal c) stimulează secreţia gastrică d) stimulează secreţia biliară e) inhibă tonusul intestinal R : 59 c

60. La nivel renal, principala forţă care favorizează filtrarea glomerulară, este :

a) presiunea coloid-osmotică b) presiunea interstiţială c) presiunea hidrostatică d) presiunea elastică



254

e) forţa gravitaţională R : 60 c

61. La nivel renal, descărcările în exces ale ADH pot avea loc :

a) în condiţii de deshidratare b) în condiţii de hiperhidratare c) în ambele situaţii d) în condiţiile unor mari pierderi lichidiene în cadrul unui sindrom diareic e) în cazul scăderii numărului de trombocite R : 61 a, d

62. Numărul normal de leucocite, la adultul normal, este :

a) 4000-8000 / cm3 b) 150 000-300 000 /mm3 c) 4000-8000 /mm3 d) 40 000-80 000 / mm3 e) 100-180 / mm3 R : 62 c

63. În cadrul formulei leucocitare, valoarea normală a eozinofilelor, procentual şi în număr

absolut, este :

a) 0,5-1% b) 100-180 / mm3 c) 1-3% d) 1200-2000 /mm3 e) 62-64% R : 63 b, c

64. În cadrul formulei leucocitare, valoarea normală a bazofilelor, procentual şi în număr

absolut, este :

a) 1-3% b) 4-8% c) 0,5-1% d) 30-60 / mm3 e) 100-180 / mm3 R : 64 c, d

65. Granulocitul neutrofil, se caracterizează prin :



255

a) 2-5 lobi la nivelul nucleului b) citoplasmă acidofilă c) granulaţii citoplasmatice brun-albăstrui ce acoperă nucleul d) diametru de 10-15 μ e) citoplasmă bazofilă R : 65 a, b, d

66. Granulocitul bazofil, se caracterizează prin :

a) diametru de 10-15 μ b) diametru 10-13 μ c) granulaţii citoplasmatice violet-brun ce nu acoperă nucleul d) citoplasmă acidofilă e) nucleu nelobat R : 66 b, d

67. Anticorpii anti-Rh apar :

a) în timpul vieţii intra-uterine b) la mamă Rh – cu făt Rh +, după naştere c) la mamă Rh + cu făt Rh - , după naştere d) la mamă Rh – cu făt Rh +, înainte de naştere e) spontan, după naştere, indiferent de Rh-ul părinţilor R : 67 b

68. Anticorpii anti-Rh :

a) sunt Ig M care trec bariera placentară b) sunt Ig G care nu trec bariera placentară c) sunt Ig D care nu trec bariera placentară d) sunt Ig G care trec bariera placentară e) sunt Ig A care nu trec bariera placentară R : 68 d

69. Apreciaţi testele de laborator care explorează hemostaza primară :

a) dozarea fibrinogenului b) timpul de coagulare – TC c) timpul de sângerare – TS d) timpul Quick – TQ e) testul garoului R : 69 c, e

70. Imunizarea cu ser anti-Rh a mamei cu Rh - şi făt Rh + , se face :

a) la 10-14 zile de la naştere b) în primele 72 de ore după prima naştere c) în primele 72 de ore doar după a doua naştere d) în prima săptămână după prima naştere



256

e) nu este necesară R : 70 b

71. În mod patologic, pe EEG, undele lente apar :

a) la copii (SNC imatur) b) în timpul somnului c) în hipoxia cerebrală d) în tumori cerebrale e) în stări comatoase R : 71 c, d, e

72. Tracturile medulare ascendente sunt reprezentate de :

a) Goll şi Burdach b) Gowers şi Flechsig c) spinotalamic anterior şi posterior d) tecto-spinal e) piramidal direct R : 72 a, b, c

73. Cine reprezintă unitatea morfo-funcţională a fibrei musculare, în mod direct :

a) sarcomerul b) miofilamentele de actină şi de miozină c) fibra musculară d) miofibra e) unitatea motorie R : 73 a

74. Tracturile extrapiramidale sunt reprezentate de :

a) tractul nigro-spinal b) tractul olivo-spinal c) tractul vestibulo-spinal d) piramidal direct e) reticulo-spinal R : 74 a, b, c, e

75. Sensibilitatea proprioceptivă conştientă şi inconştientă se transmite prin tracturile :

a) Flechsig – inconştientă b) Goll – conştientă c) Gowers – inconştientă d) Burdach – conştientă



257

e) spinocerebelos direct – conştientă R : 75 a, b, c, d

76. Care este numărul normal de hematii, la adultul sănătos :

a) 400 000-500 000 / mm3 b) 4 000 000- 5 000 000 / cm3 c) 4 500 000-5 000 000 / mm3 d) 150 000-300 000 / mm3 e) 4000-8000 / mm3 R : 76 c

77. Care sunt cele trei tipuri posibile de muşchi (respectiv tipuri de ţesut muscular) care se pot

întâlni la om :

a) muşchi striat, voluntar b) muşchi cardiac, involuntar c) muşchi neted d) muşchi penaţi e) muşchi antagonişti R : 77 a, b, c

78. Care este valoarea normală a VSH-ului, la o oră şi la două ore, la modul general :

a) 1-3mm/h şi 4-6mm/2h b) 7-9mm/h şi 10-12mm/2h c) 15-20mm/h şi 25-45mm/2h d) 12-15mm/h şi 20-25mm/2h e) 0-2mm/h şi 2-4mm/2h R : 78 b

79. Factorii plasmatici care cresc VSH sunt reprezentaţi de :

a) creşterea globulinelor b) creşterea albuminelor c) creşterea acizilor şi sărurilor biliare d) creşterea fibrinogenului e) scăderea numărului de eritrocite R : 79 a, d

80. Cine este donator universal (ce grupă sanguină) :

a) OI b) AII c) ABIV d) BIII



258

e) OI şi ABIV R : 80 a

81. Cine este primitor universal (ce grupă sanguină) :

a) OI b) AII c) BIII d) ABIV e) OI şi ABIV R : 81 d

82. Care este numărul normal de trombocite, la adult :

a) 1500-3000 / mm3 b) 150 000-300 000 / mm3 c) 4000-8000 / mm3 d) 150 000-300 000 / cm3 e) 4 500 000-5 000 000 / mm3 R : 82 b

83. Ce anioni cunoaşteţi în plasmă :

a) Na+ b) Cl- c) K+ d) Ca2+ e) fosfaţi R : 83 b, e

84. Ce cationi cunoaşteţi în plasmă :

a) Na+ b) Cl- c) K+ d) Ca2+ e) fosfaţi R : 84 a, c, d

85. Care este valoarea normală a presiunii osmotice a plasmei :

a) 25-28 mmHg b) 5700 mmHg c) 7,6 atm d) 300-350 m Osm



259

e) 1-2 atm R : 85 b, c, d

86. Combinaţia hemoglobinei cu bioxidul de carbon (CO2) se numeşte :

a) oxihemoglobină b) carboxihemoglobină c) carbhemoglobină d) methemoglobină e) hemoglobină redusă R : 86 c

87. Disfuncţiile ventilatorii de tip obstructiv sunt reprezentate de :

a) astmul bronşic b) BPOC c) emfizem pulmonar d) pneumonii e) cordul pulmonar cronic R : 87 a, b

88. Din punct de vedere fiziopatologic, BPOC se caracterizează prin :

a) bronhospasm b) edem c) calibrul căilor aerifere d) hipersecreţie e) afectarea ţesutului elastic peribronşic R : 88 a, b, d, e

89. În edemul pulmonar acut – cardiogen – se constată :

a) lichid în cavităţile alveolare b) distrugeri de septuri alveolare c) exudat alveolar d) transudat alveolar e) creşterea frecvenţei respiratorii R : 89 a, c, e

90. Anemia falciformă (drepanocitară) se caracterizează prin :

a) deficit cantitativ al lanţurilor de globină b) deficit calitativ al hemoglobinei c) hemoglobina se prezintă sub forma unui gel vâscos în hematii d) prezenţa corpilor Heinz e) lanţuri α în exces R : 90 b, c



260

91. Disfuncţia hepato-celulară – în cazul cirozei hepatice – duce la :

a) scăderea sintezei proteinelor b) hiperbilirubinemie c) scăderea ratei proceselor de detoxifiere – normală d) poliglobulie e) apariţia corpilor Heinz R : 91 a, b, c

92. Hipertensiunea portală, din cadrul cirozei hepatice, este răspunzătoare pentru :

a) hemoragie varicoasă b) ascită c) carcinom hepatocelular d) encefalopatie hepatică e) apariţia corpilor Heinz R : 92 a, b, d

93. Ocluzia intestinală – mecanică – se datorează :

a) unui obstacol ce blochează lumenu intestinal b) unui fenomen refelex, în cadrul colicilor renale sau hepatice c) unei cicatrici post operatorii d) unui volvulus e) hiperperistaltismului intestinal R : 93 a, c

94. Glomerulonefritele se caracterizează în general prin :

a) leziuni iniţiale ale ţesutului interstiţial ce separă tubii b) leziuni inflamatorii ale glomerulilor c) prezenţa anticorpilor anti-membrană bazală d) apariţia anemiei drepanocitare e) existenţa unor complexe antigen-anticorp la nivel glomerular R : b, c, e

95. Insuficienţa renală cronică este caracterizată prin :

a) distrugerea ireversibilă a unui număr de nefroni b) alterarea rapidă şi potenţial reversibilă a funcţiei renale c) suprasolicitarea funcţională a nefronilor restanţi d) apariţia de leziuni tubulare e) scăderea perfuziei renale R : 95 a, c

96. Encefalopatia hipertensivă :

a) este o complicaţie cerebrală a HTA b) se caracterizează prin prezenţa edemului cerebral c) se caracterizează prin apariţia hipertrofiei ventriculare stângi (HVS) d) se caracterizează prin scăderea filtrării glomerulare



261

e) poliglobulie R : 96 a, b

97. Diabetul zaharat de tip II :

a) este secundar unor afecţiuni pancreatice repetitive b) se datorează lipsei relative de insulină c) este insulinoindependent d) este insulinodependent e) se datorează lipsei totale de insulină din organism R : 97 b, c

98. Apariţia HTA esnţială se datorează :

a) unor anomalii în metabolismul sodiului b) alterării mecanismelor reglatoare renale c) factorilor neurogeni d) apariţiei corpilor Heinz e) disfuncţiei hepto-celulare R : 98 a, b, c

99. Substratul fiziopatologic al cardiopatiei coronariene este reprezentat de :

a) irigaţia deficitară a miocardului contractil b) deprimarea funcţiei de pompă a inimii c) apariţia unui dezechilibru între aportul şi necesarul de O2 d) disfuncţia hepato-celulară e) prezenţa corpilor cetonici R : 99 a, c

100. Insuficienţa cardiacă poate apare prin :

a) deprimarea funcţiei de pompă a inimii b) irigaţia deficitară a miocardului contractil c) alterarea funcţiei diastolice prin deficit de umplere ventriculară d) scăderea numărului de trombocite e) alterarea funcţiei sistolice de ejecţie R : 100 a, c, e



262

DISCIPLINA: NEUROLOGIE Autor : Conf. univ. Dr. CIOROIANU DAN

1. ApreciaŃi manifestările clinice din sindromul de hipertensiune intracraniană (HIC) :

a) cefalee b) stază papilară c) vărsături în jet d) hemianopsie laterală homonimă e) tulburări psihice R : 1 a, b, c

2. AIT –urile se caracterizează – în general – prin :

a) debut brusc



263

b) durată maximă 24 de ore c) carcter repetitiv d) deficit motor persistent peste 24 de ore e) reversibilitate în totalitate R : 2 a, b, c, e

3. AIT –urile în teritoriul carotidian prezintă :

a) cecitate unilaterală b) deficit motor sub 24 de ore c) hemianopsie d) parestezii e) paralizii de nervi cranieni, în basculă R : 3 a, b, c, d

4. AIT –ul în teritoriul vertebro-bazilar este caracterizat prin :

a) deficit motor în basculă b) vertij c) paralizii de nervi cranieini d) hemianopsie e) tulburări de sensibilitate cu nivel R : 4 a, b, c

5. Paralizia perechii a III a de nervi cranieini, de aceeaşi parte cu o leziune printr-un AVC, concomitent cu un deficit motor de partea opusă, este tipic pentru o leziune în :

a) punte b) mezencefal c) bulb d) cerebel e) hipotalamus R : 5 b

6. . Paralizia perechii a VII a de nervi cranieini, de aceeaşi parte cu o leziune printr-un AVC, concomitent cu un deficit motor de partea opusă, este tipic pentru o leziune în :

a) mezencefal b) punte c) bulb d) cerebel e) talamus R : 6 b

7. ApreciaŃi elementele tratamentului în AVC-urile ischemice :

a) tratamentul edemului cerebral b) folosirea antiagregantelor plachetare c) folosirea anticoagulantelor d) utilizarea de Nimotop e) trofice cerebrale R : 7 a, b, c, e

8. Semnul Foville cortical, apare în leziunile :

a) emisferice b) bulbare



264

c) măduvei spinării d) de la nivelul decusaŃiei bulbare e) înainte de încrucişarea fibrelor ce coordonează mişcările R : 8 a, e

oculare de lateralitate 9. ApreciaŃi semnele AVC în teritoriul arterei cerebrale medii (ACM) :

a) Foville cortical b) deficit motor egal distribuit pe membrele superioare şi inferioare c) hemianopsie d) deficit motor prevalent brahial e) tulburări psihice R : 9 a, b, c

10. ApreciaŃi semnele AVC în teritoriul arterei cerebrale anterioare (ACA) :

a) deficit motor cu prevalenŃă brahială sau crurală b) deficit motor egal distribuit pe membrele superioare şi inferioare c) tulburări psihice d) Foville cortical e) Jacksonisme motorii R : 10 a, c, d, e

11. Boala Parkinson se caracterizează în general prin :

a) hipertonie musculară – „ în lamă de briceag” b) akinezie c) tremor de intenŃie d) hipertonie musculară – „ în Ńeavă de plumb” e) tremor de repaus / postură R : 11 b, d, e

12. Tratamentul bolii Parkinson presupune :

a) refacerea concentraŃiei de dopamină la nivel central b) refacerea concentraŃiei de acetilcolină la nivel central c) utilizarea anticolinergicelor d) utilizarea agoniştilor dopaminergici e) utilizarea inhibitorilor de MAO (monoaminooxidază) R : 12 a, c, d, e

13. Boala Parkinson aparŃine grupului de sindroame :

a) piramidale b) extrapiramidale c) cerebeloase d) talamice e) mezencefalice R : 13 b

14. În care din următoarele afecŃiuni neurologice este contraindicat tratamentul cu anticoagulante :

a) hemoragia cerebrală b) hemoragia subarahnoidiană (HSA) c) hematomul cerebral d) accidentul isckemic tranzitor (AIT) e) lacunarismul cerebral R : 14 a, b, c



265

15. Sindromului de neuron motor central îi sunt caracteristice : a) deficit motor extins b) hiperreflectivitate osteo-tendinoasă c) deficit motor limitat la un grup de muşchi d) hipotonie musculară e) reflexe osteo-tendinoase (ROT) diminuate /abolite R : 15 a, b

16. Sindromului de neuron motor periferic îi sunt caracteristice :

a) deficit motor limitat la un grup de muşchi b) reflexe osteo-tendinoase (ROT) diminuate /abolite c) hipertonie musculară d) deficit motor extins e) hiperreflectivitate osteo-tendinoasă R : 16 a, b

17. Hemiplegia capsulară prezintă :

a) deficit motor egal repartizat la membrele de partea opusă leziunii b) spasticitate mare c) sindroame alterne d) deficit motor de aceeaşi parte cu leziunea e) crize epileptice R : 17 a, b

18. DegenerescenŃa hepato-lenticulară (DHL) este determinată de :

a) tulburări ale metabolismului fierului b) tulburări ale metabolismului cuprului c) consum exagerat de alcool d) anemie e) anomalii ale sintezei ceruloplasminei R : 18 b, e

19. Simptomatologia generală a sindromului cerebelos constă în :

a) ataxie cerebeloasă b) tremor intenŃional c) tremor de repaus d) mers ebrios e) tulburări de sensibilitate profundă R : 19 a, b, d

20. ApreciaŃi etiologia sindromului cerebelos :

a) vasculară b) toxică (alcolism) c) tumorală d) metabolică prin scăderea pH-ului sanguin e) metabolică prin scăderea pH-ului sanguin R : 20 a, b, c

21. Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin :

a) dismetrie b) asinergie c) adiadocokinezie d) tulburări de deglutiŃie pentru solide



266

e) tulburări de vedere monoculare R : 21 a, b, c 22. În poliradiculonevrită (sd. Guillain-Barré ) apar :

a) ROT abolite de la început b) ROT diminuate după o perioadă de exacerbare c) hipertonie extrapiramidală d) hipotonie musculară e) tulburări de sensibilitate cu caracter radicular R : 22 a, e

23. Tratamentul poliradiculonevritei presupune :

a) corticoterapie b) vitaminoterapie c) antiagregante plachetare d) diuretice e) agonişti dopaminergici R : 23 a, b

24. Mecanismele fiziopatologice incriminate în apariŃia epilepsiei sunt :

a) diminuarea inhibiŃiei corticale produse de GABA b) diminuarea concentraŃiei de dopamină în nucleii bazali c) amplificarea mecanismelor excitatorii corticale d) anomalii ale eliberării de acetilcolină la nivelul joncŃiunii neuro-musculare e) creşterea tromboembolismului R : 24 a, c

25. ApreciaŃi măsurile terapeutice într-un status epileptic :

a) internare în ATI pentru anestezie generală b) administrare 1f diazepam i.v şi apoi, la nevoie 1 f fenobarbital c) administrare de fenitoin la repetarea crizelor d) administrare de furosemid i.v, rapid e) se instituie rapid terapie neuroprotectoare cu piracetam R : 25 a, b, c

26. ApreciaŃi factorii de risc în AVC ischemic :

a) diabetul zaharat b) fumatul c) alcoolul d) fibrilaŃia atrială e) anotimpurile R : 26 a, b, c, d

27. ApreciaŃi principiile de tratament în AVC hemoragic :

a) repaus la pat b) tratamentul edemului cerebral c) tratament cu anticoagulante d) terapie cu trofice cerebrale e) vitaminoterapie R : 27 a, b, d, e

28. În producerea ischemiei cerebrale, intervin următoarele mecanisme :

a) tromboembolic



267

b) vasospasmul c) hemodinamic d) creşterea pH-ului în parenchimul cerebral e) ruptura vasculară R : 28 a, b, c

29. În producerea hemoragiei cerebrale, intervin următoarele mecanisme :

a) ruptura vasculară b) tromboembolic c) HTA d) creşterea pH-ului în parenchimul cerebral e) diapedeza R : 29 a, c, e

30. În cazul tumorilor de lob frontal, simptomatologia se caracterizează prin :

a) deficit motor cu carcter piramidal b) tulburări psihice c) crize epileptice d) tulburări de auz e) tulburări de sensibilitate R : 30 a, b, c

31. În cazul tumorilor de lob occipital, simptomatologic se pot constata :

a) cecitate corticală b) cecitate monoculară c) îngustarea câmpului vizual d) tulburări psihice e) tulburări sfincteriene R : 31 a, c

32. ApreciaŃi simptomatologia clinică evolutivă în cazul neurinomului de acustic :

a) hipoacuzie b) vertij cu nistagmus c) dilatarea orificiului auditiv (imagine Rx) d) tulburări psihice e) tremor de repaus R : 32 a, b, c

33. În cazul tumorilor de lob frontal, simptomatologia se caracterizează prin :

a) tulburări psihice b) crize epileptice temporale c) tulburări de limbaj de tip afazic d) cecitate corticală e) hemianopsie homonimă R : 33 a, b, c

34. Coreea cronică reprezintă un sindrom :

a) hipoton – hiperkinetic b) hiperton – hipokinetic c) hipoton – hipokinetic d) extrapiramidal e) arhicerebelos R : 34 a, d



268

35. Hemiplegia cu origine corticală prezintă :

a) deficit motor prevalent brahial sau crural b) deficit motor egal distribuit la membre c) crize jacksoniene motorii d) deficit motor de aceeaşi parte cu leziunea e) deficit motor de partea opusă leziunii R : 35 a, c, e

36. Hemiplegia cu origine în trunchiul cerebral prezintă :

a) sindroame alterne b) deficit motor prevalent crural c) crize epileptice d) tulburări psihice e) deficit motor de partea opusă nervului cranian afectat R : 36 a, e

37. ApreciaŃi etiologia hemoragiei subarahnoidiene (HSA) :

a) malformaŃie vasculară b) anevrismul vascular c) modificări ale pH-ului d) fibrilaŃia atrială e) ateromatoza R : 37 a, b

38. ApreciaŃi măsurile terapeutice în cazul hemoragiei intra-parenchimatoase :

a) manitol b) glucoză hipertonă c) anticoagulante d) asigurarea funcŃiilor vitale e) vasodilatatoare puternice R : 38 a, d

39. Sindromul de paleostriat (globus palidus şi substanŃa neagră) se caracterizează prin :

a) hipertonie şi hipokinezie b) hipotonie şi hiperkinezie c) tremor de repaus d) tremor intenŃional e) hipotonie cu hipokinezie R : 39 a, c

40. ApreciaŃi caracteristicile clinice ale neuropatiei alcoolice :

a) senzaŃie de arsuri în tălpi b) dureri la compresiunea maselor musculare gambiere c) parestezii în membrele inferioare d) tulburări de sensibilitate cu caracter proximal e) tulburări de sensibilitate cu caracter distal R : 40 a, b, c, e

41. Miastenia Gravis este o boală a :

a) sistemului extrapiramidal b) sinapsei neuro-musculare



269

c) neuronului motor central d) sistemului piramidal e) hipotalamusului R : 41 b

42. ApreciaŃi simptomatologia clinică în cazul Miasteniei Gravis :

a) greutate la mers şi urcat de scări accentuate către seară b) tulburări de fonaŃie c) ptoză palpebrală d) hipertonie musculară de tip piramidal e) tulburări de sensibilitate mioartrokinetică R : 42 a, b, c

43. Trtamentul Miasteniei Gravis se referă la :

a) administrarea de inhibitori ai colinesterazei b) administrarea de inhibitori ai Dopa-decarboxilazei c) administrarea de prostigmină / mestinon d) plasmafereză pentru îndepărtarea anticorpilor e) antiagregante plachetare R : 43 a, c, d

44. Sindromul meningean se caracterizează prin :

a) cefalee b) vărsături în jet c) contractură musculară d) stază papilară e) asinergie R : 44 a, b, c

45. În boala Parkinson, pacientul poate prezenta :

a) mers „cosit” b) mers stepat c) mers cu paşi mici, aplecat în faŃă d) mers talonat e) mers dansant R : 45 c

46. Mersul pacientului cu afecŃiuni cerebeloase este :

a) talonat b) legănat, de „răŃuşcă” c) ebrios, titubant d) dansant e) „cosit” R : 46 c

47. ApreciaŃi mersul unui pacient cu scleroză multiplă (SIP, scleroză în plăci) :

a) spastico-cerebelos b) dansant c) „cosit” d) legănat, de „răŃuşcă” e) stepat R : 47 a



270

48. Un pacient hemiparetic va avea un mers :

a) stepat b) „cosit” c) dansant d) talonat e) ebrios R : 48 b

49. În afectarea nervului radial, pacientul va avea ca atitudine particulară :

a) mână în epolet b) mână în „gât de lebădă” c) mână „simiană” d) mână în „limbă de clopot” e) grifă cubitală R : 49 b

50. În afectarea nervului median, pacientul va avea ca atitudine particulară :

a) mână în „gât de lebădă” b) mână „simiană” c) mână în „limbă de clopot” d) grifă cubitală e) mână în epolet R : 50 b

DISCIPLINA: ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGI E Autori: Prof. univ. Dr. Florinel Badulescu, Conf. univ. Dr. Mihaela Danciulescu, Asist. univ. Dr. Michael Schenker, Asist. univ. Dr. Anda Crisan

1. Diagnosticul de malignitate se stabileste prin : a.anamneza b.tomografie computerizata c. examen clinic loco-regional d. rezonanta magnetica nucleara

e. examen microscopic 2.Tratamentul durerii in cancer:

a. este individualizat b. se prefera calea parenterala de administrare a medicatiei antialgice c. se trateaza efectele secundare ale tratamentului antalgic d.se foloseste medicatie adjuvanta e. toate de mai sus sunt corecte



271

3.Infectiile in oncologie pot fi generate de: a. streptococi b.virusuri herpetice c.Candida albicans d.protozoare e. toate de mai sus 4.Pentru diagnosticul cancerului bronho-pulmonar sunt necesare: a.radiografie pulmonara b.bronhoscopie c.gastroscopie d.tomografie computerizata e. biopsie bronsica 5.Pentru evaluarea extensiei reale a cancerului colului uterin sunt necesare: a..urografie b.cistoscopie c.rectoscopie d.scintigrafie osoasa e.tomografie computerizata 6.Care din urmatorii factori sunt implicati in aparitia cancerului :

a.azbestul b.aflatoxinele c. retinoizii d. hormonii estrogeni e. imunosupresia

7.Factori favorizanti ai infectiilor in oncologie sunt: a.neutropenia b.transplantul medular c.alterarea imunitatii celulare si umorale d. folosirea de catetere e.administrarea de vaccinuri 8.Investigatii paraclinice necesare diagnosticului oncologic sunt:

a.radiografia toraco-pleuro-mediastino-pulmonara b.scintigrafia osoasa c.rezonanta magnetica nucleara d.medulograma e.glicemia a jeune 9.Examenul citologic necesar dg.oncologic presupune prelevarea de celule din: a.sputa b.lichid de lavaj c. ganglion d. tumora e. secretie nazala 10.Examenul histopatologic presupune prelevarea de tesut prin: a. biopsia unei tumori



272

b. biopsia ganglionara c. biopsia medulara d.amprentare pe lama e. ex.Babes-Papanicolaou 11. Documentele de evidenta a bolnavilor oncologici sunt: a. fisa onc.1 b. fisa onc.2 c. certificatul medical d. foaia de observatie oncologica e. fisa onc.3 12.In cazul supradozei de opiaceu apar: a. midriaza b. cianoza intensa c. edemul pulmonar acut d.cresterea tonusului general e.coma 13.Sindroame dureroase in cancer: a.durerea din metastazele osoase b.plexopatii c.dureri ale extremitatilor d.durerea abdominala e. toate cele de mai sus 14.Infectiile in oncologie sunt favorizate de: a.stimularea imunitatii celulare b.leucocitoza c. alterarea imunitatii umorale d. hormonoterapie e. tratamentul simptomatic al afectiunii neoplazice 15.Chimioterapia antineoplazica se administreaza numai dupa controlul: a.hemoleucogramei complete b.V.S.H. c.ureei,creatininei d.transaminazelor e. calcemiei 16.Efectele secundare ale tratamentului citostatic sunt: a.greata,varsaturi b.alopecie c.toxicitate hematologica d.cresterea apetitului e.hepatotoxicitate 17.In cadrul imunoterapiei,administrarea de doze mari de Interferon sau Interleukina poate determina: a. hiperstimulare motorie b. insuficienta respiratorie



273

c. febra d. disfonie e. dureri epigastrice 18.Hormonoterapia in oncologie este indicata in: a. cancerul glandei mamare b. cancerul endometrial c. cancerul colului uterin d. cancerul prostatei e. cancerul ovarian 19.Pentru diagnosticul cancerului bronho-pulmonar sunt necesare: a.radiografia pulmonara b.bronhoscopia c. gastroscopia d. tomografia computerizata e. biopsia bronsica 20.Simptomatologia de debut in cancerul bronho-pulmonar poate consta in: a. tuse b. durere toracica c. manifestari paraneoplazice d. epistaxis e. febra 21.Tratamentul cancerului bronho-pulmonar consta in: a. interventie chirurgicala b. chimioterapie c. hormonoterapie d. radioterapie e. terapie moleculara tintita 22.Evolutia toracica cancerului bronho-pulmonar poate consta in: a. invazia traheii b. invazia mediastinului c. invazia pleurala d. toate de mai sus sunt false e. toate de mai sus sunt corecte 23.Evolutia naturala a cancerului colonului consta in: a. invazia directa b. diseminarea limfatica c. diseminarea hematogena d. diseminarea peritoneala e. diseminarea pleurala 24.Simptomatologia cancerului colonului dr. consta in: a. durere b. astenie fizica c. sangerare oculta



274

d. masa tumorala palpabila e. scaune “creionate” 25.Simptomatologia cancerului rectal consta in: a. tenesme rectale b. sangerari rectale c. ocluzie d. constipatie e. hematemeza 26.Explorarile paraclinice necesare diagnosticului cancerului rectal: a. tomografie computerizata b. probe functionale respiratorii c. bronhoscopie d. CA 15-3 e. radiografie pelvina 27.Tratamentul complex al cancerului glandei mamare consta in: a. interventie chirurgicala b. radioterapie c. chimioterapie, hormonoterapie d. imunoterapie e. terapie moleculara tintita 28. Factori de risc in cancerul colului uterin sunt: a. status socio-economic precar b. debut precoce al vietii sexuale,promiscuitate sexuala c. virusul Papiloma uman d. virusul Ebstein-Barr e. numarul scazut de nasteri 29.Complicatiile ce pot apare in evolutia cancerului bronho-pulmonar: a. hemoragii(hemoptizii masive) b. insuficienta respiratorie c. pleurezia d. ascita e. infectie respiratorie severa 30.Evolutia nefavorabila a cancerului glandei mamare consta in: a. infarctul miocardic b.tuberculoza mamara c. metastazarea d. amenoreea e.insuficienta renala 31.Diagnosticul cancerului glandei mamare presupune: a. endoscopie digestiva superioara b. mamografie c. citologia sputei d. titrul seric de hormoni estrogeni e.determinari hormonal



275

32. Etapele carcinogenezei : a. hiperplazia b.promovarea c. metaplazia d. hipertofia e. invazia si metastazarea 33.Celula neoplazica prezinta modificari ale suprafetei celulare: a. modificari de permeabilitate b. modificari de distributie si orientare a componentelor structurale c.modificari de mobilitate(crestere) d.modificari antigenice e.cresterea adezivitatii intercelulare 34.Caracteristicile procesului neoplazic: a. diferentiere crescuta b. evolutia controlata c. reversibilitatea d. monoclonalitatea e. evolutia lent progresiva 35.Criterii de clasificare a tumorilor: a. de evolutivitate b.histogenetic c. de localizare d.histologic si functional e. toate de mai sus sunt corecte 36.Modificari biologice la nivelul celulelor maligne produse de tratamentul radiant: a. ingrosarea cromozomilor b.rupturi cromozomiale c.accelerarea mitozei d.diferentierea celulara e.moartea celulara 37.Organele foarte radiosensibile: a. cristalin b. tesut conjunctiv c .tegument d. mucoase e. maduva osoasa 38. Unele din scopurile tratamentului chirurgical in oncologie sunt: a. profilactic b.diagnostic



276

c.stadializare d.curativ e.taote cele de mai sus sunt corecte 39.Chirurgia endoscopica cu scop terapeutic NU este utilizata in oncologie in cazul: a.leziunilor esofagului b.leziunilor gastrice c.leziunilor tractului genito-urinar d.leziunilor colonului e. leziunilor cardiace 40.Terapia hormonala este: a. ablativa b. aditiva c.competitiva d.toate cele de mai sus sunt false e. toate cele de mai sus sunt corecte 41.Rolul nursei in terapia durerii:

a. -administreaza medicatia antalgica b. -modifica tratamentul antalgic daca durerea se accentueaza c. -urmareste efectul tratamentului antalgic d. -urmareste efectele secundare ale terapiei antalgice e. -in cazul persistentei durerii dupa tratamentul cu antalgice de linia intai, administreaza

opiacee 42. Rolul nursei în efectuarea tranzitului baritat esofagian constă din: a. prepară cantitatea de bariu necesară explorării b. recomandă repaus alimentar pacientului, cu 12 ore înaintea investigaŃiei c. stabileşte necesitatea efectuării ei d. administrează preventiv antialgice e. stabileşte efectuarea ei înaintea endoscopiei digestive 43. Rolul nursei în educaŃia pacientului constă în: a. informarea lui asupra bolii sale în şedinŃe scurte şi termeni clari b. încurajarea pacientului să pună întrebări legate de boala sa c. implicarea pacientului în decizia terapeutică d. implicarea pacientului în decizia procedurilor de diagnostic e. să răspundă corect la toate întrebările puse de pacient în legătur ă cu boala lui 44. Rolul nursing-ului in chimioterapie presupune :

a.instruirea pacientului asupra unor tehnici de relaxare inainte de chimioterapie b.educarea pacientului a referitoare la efectele secundare post-terapeutice c.informarea pacientului referitoare la alimentatia in cursul chimioterapiei d.stabilirea tratamentului antiemetic e.semnalarea prompta a febrei, frisoanelor,scaunelor modificate,sangerarilor nazale

45. Rolul nursei in diagnosticul oncologic: a. -recolteaza probe biologice b. -pregateste materialele necesare unor explorari paraclinice



277

c. -pregateste psihologic pacientul d. -insoteste pacientul la anumite investigatii e. -prescrie medicatia necesara unor explorari

46. Interventia nursei in prevenirea si tratarea infectiilor in oncologie:

a. -respecta riguros regulile de asepsie b. -urmareste pastrarea riguroasa a igienei pacientului c. -administreaza profilactic antibiotic din proprie initiativa d. -termometrizeaza bolnavul la indicatia medicului e. -administreaza tratamentul antiinfectios in functie de prescriptia medicala

47. Interventia nursei in prevenirea si tratarea infectiilor in oncologie:

a. -respecta riguros regulile de asepsie b. -urmareste pastrarea riguroasa a igienei pacientului c. -administreaza profilactic antibiotic din proprie initiativa d. -termometrizeaza bolnavul la indicatia medicului e. -administreaza tratamentul antiinfectios in functie de prescriptia medicala

48. Interventia nursei in tratarea efectelor secundare ale chimioterapiei:

a. -hidratarea p.o. si parenterala a pacientului b. -tratamentul varsaturilor conform indicatiei medicu lui c. -monitorizarea pulsului,T.A.,diureza,scaun,temperaturii d. -tratamentul urgent al efectelor alergice ale citostaticelor e. -supravegheaza administrarii paravenoase a unor citostatice

49. In cazul diareii ca efect secundar al tratamentului cancerului colonului,rolul nursei consta in:

a. -supravegherea dietei b. -administrarea de medicatie antidiareica c. -hidratare-minim 2l/zi d. -clismare e. -administrarea de anxiolitice

50. In cazul pacientilor cu colostoma rolul nursei consta in:

a. -invatarea pacientului sa pastreze o igiena locala riguroasa b. -informarea bolnavului asupra regimului alimentar adecvat c. -punerea la dispozitia pacientului a informatiilor necesare despre curatenia

personala,desfasurarea activitatii,etc. d. -psihoterapie e. -urmarirea clinica a evolutiei bolii

*Raspunsurile corecte la disciplina Oncologie si nursing in oncologie sunt cele boldate



278

DISCIPLINA NURSING BOLI INFEC łIOASE ŞEF LUCRĂRI DR. DAN HUREZEANU

COMPLEMENT SIMPLU

1) Unul dintre circuitele descrise mai jos nu ia parte la procesul de izolare şi îngrijire a unui bolnav contagios:

a. circuitul bolnavului b. circuitul instrumentelor medicale c. circuitul personalului medical R:c d. circuitul ploştilor e. circuitul alimentelor şi veselei

2) În cazul circuitului alimentelor provenite de la vizitatori una din afirmaŃii nu este adevărată:

a. vizitatorii predau alimentele la biroul de informaŃii b. deşartă alimentele in vasul individual al bolnavului c. se restituie vasul aparŃinătorilor R: d d. se da alimentul bolnavului în vasul de la aparŃinător e. se transportă alimentul bolnavului



279

3) Care dintre următoarele manevre nu intră în terapia de combatere a hipoxiei tisulare:

a. refacerea volumului sanguin b. administrarea de sânge, plasmă c. administrarea de soluŃii cristaloide R: e d. administrarea de O2 e. determinarea glicemiei á jeun

4) Din punct de vedere cantitativ regimul alimentar al bolnavului infecŃios nu trebuie să scadă

sub: a. 2000 calorii b. 1800 calorii c. 1500 calorii R. b d. 2500 calorii e. 1000 calorii

5) Care dintre următoarele simptome nu caracterizează embolia pulmonară:

a. junghi toracic b. bradipnee c. tahipnee R: b d. respiraŃie superficială e. tuse seacă

6) Aplicarea tratamentului medicamentos în vărsături presupune următoarele cu o excepŃie:

a. papaverină b. etropină c. scobutil R: d d. medicamentele se administrează prin sondă nazo-gastrică e. torecan

7) Care dintre următoarele medicamente nu se administrează în colecistita acută:

a. papaverină b. algocalmin c. morfină R: c d. scobutil e. antibiotice

8) Una dintre următoarele afirmaŃii nu este semn de colecistită acută:

a. hepatomegalie b. greŃuri c. vărsături R: c d. febră e. frison

9) Din alimentaŃia bolnavului cu insuficienŃă renală se elimină:

a. orez fiert b. paste făinoase c. biscuiŃi ] R: d d. carne e. zahăr



280

10) În cazul apariŃiei apariŃiei acidozei din insuficienŃa renală acută se administrează:

a. calciu gluconic b. bicarbonat de sodiu c. glucoză hipertonă R: b d. Manitol e. ser fiziologic

11) Care dintre următoarele afecŃiuni nu este cauză extrarenală de insuficienŃă renală acută:

a. hipertrofia de prostată b. procese uretrale inflamatorii c. glomerulonefrita poststreptococică R: c d. calculoza uretrală bilaterală e. prostatita

12) AlegeŃi dintre următoarele afirmaŃii pe cea care nu este tulburare cutanată în şoc:

a. paloare b. eritrodermie c. cianoză R: b d. extremităŃi reci e. transpiraŃii

13) Care dintre următoarele nu este măsură în urgenŃe:

a. se eliberează căile respiratorii superioare b. curăŃirea cavităŃii buco-faringiene de mucozităŃi c. hiperextensia capului R: d d. aşezarea bolnavului pe spate e. introducerea pipei guddel

14) La pacientul comatos cu secreŃii bronşice poziŃia corectă în pat va fi:

a. în decubit dorsal, fără pernă b. semişezândă c. de drenaj postural, cu picioarele mai ridicate şi cu capul întors într-o parte R: c d. în decubit lateral e. pe burtă

15) Care dintre următoarele investigaŃii de laborator nu este relevantă pentru diagnosticul de

colecistită acută: a. HLG b. VSH c. bilirubinemie R: d d. colesterol e. probe hepatice

COMPLEMENT MULTIPLU

1) Despre circuitul bazinetelor, ploştilor, urinarelor şi scuipătorilor sunt adevărate următoarele:

a. obiectele sunt repartizate fiecărui bolnav indiferent de boală b. după folosire se transportă în camere special destinate c. se aplică soluŃii dezinfectante şi se sterilizează R: b, c, d



281

d. se începe cu manevrele aseptice şi apoi se efectuează cele septice e. ordinea operaŃiilor este: manevre septice şi apoi aseptice

2) Asistenta medicală se spală pe mâini după:

a. recoltarea produselor patologice ale acestuia b. schimbarea sa la intrarea în serviciu c. folosirea instrumentarului R: a, c, d, e d. folosirea WC-ului e. alimentarea bolnavului

3) Care dintre următoarele afirmaŃii sunt corecte cu privire la dezbrăcarea corectă a

echipamentului de protecŃie şi părăsirea serviciului: a. dezbracă echipamentul de protecŃie b. împachetează halatul cu feŃele externe spre exterior c. îmbracă hainele de stradă R: a, c, d, e d. depune echipamentul în recipientul de dezinfecŃie e. părăseşte serviciul

4) Reechilibrarea hidroelectrolitică a bolnavului se face în funcŃie de:

a. bilanŃul intrări b. bilanŃul ieşiri c. fără corelanŃă cu valorile ionogramei sanguine R: a, c, d d. în funcŃie de etiologia şocului e. la cererea bolnavului

5) Crearea condiŃiilor optime de confort pentru bolnavii imobilizaŃi la pat constă în:

a. aşezarea cât mai aproape de fereastră sau de uşă b. saltea de material plastic cu structură de burete c. urinarul să fie aşezat astfel încât să-l poată lua bolnavul R: b, c, d d. declanşatorul aparatelor de semnalizare la dispoziŃie e. bolnavul va fi aşezat într-o cameră cât mai mare

6) Despre regimul dietetic la bolnavii contagioşi putem spune că:

a. 60-70% glucide b. 20% proteine c. 50% proteine R: a, b, e d. 40% lipide e. lipidele recomandate în cantităŃi mici

7) Întocmirea regimului igieno-dietetic la bolnavul infecşios Ńine cont de următoarele

obiective: a. respectarea necesarului caloric în raport cu boala b. asigurarea proporŃiei necesare de principii alimentare c. nu se iau în considerare contraindicaŃiile impuse de alte boli R: a, b, d, e d. respectă regulile de gastrotehnie impuse de boală e. asigurarea substanŃelor minerale şi vitaminelor

8) Cauze bronhopulmonare de insuficienŃă respiratorie sunt:

a. alterarea funcŃiei centrului respirator b. stenoze organice ale căilor aeriene superioare



282

c. cauze cardiovasculare R: b, d d. emfizem pulmonar e. come

9) Care dintre următoarele manevre se aplică la bolnavul în criză acută de astmă bronşic:

a. bronhodilatator b. diuretic c. perfuzie cu ser fiziologic R: a, b, e d. bronhoconstrictor e. antialergic (HHC)

10) AlegeŃi dintre următoarele afirmaŃii pe cele pe care definesc astmul bronşic de cel cardiac

sau edemul pulmonar acut: a. bradipnee cu expir prelungit b. bolnav în poziŃie culcată c. bolnavul este sătul de aer R: a, e d. tahicardie e. bradicardie

11) Care dintre următoarele afirmaŃii sunt false cu privire la particularităŃile de îngrijire în

edemul pulmonar acut: a. poziŃie semişezândă pe scaun sau pe marginea patului b. picioarele ridicate deasupra capului c. interzisă administrarea de diuretice R: b, c, e d. administrarea de HHC e. nu se poate face intubaŃie sau respiraŃie asistată

12) Dintre particularităŃile de îngrijire în hemoptizii cităm:

a. se dă bolnavului să ingere lichide reci în cantităŃi mici şi repetate b. se aplică pungă cu gheaŃă pe regiunea abdominală c. nu este indicat să calmăm tusea R: a, d e d. nu se dau expectorante e. medicaŃie hemostatică

13) Care dintre următoarele boli cronice pot să producă vărsături:

a. boli cronice hepatobiliare b. pancreatice c. insuficienŃă renală R: a, b, c d. tromboze cerebrale e. meningite

14) Urmărirea funcŃiilor vitale şi vegetative la bolnavul cu vărsături se face prin:

a. evidenŃa pierderilor de lichide (urină, vărsături, diaree) b. temperatură c. puls R: e d. TA e. se adaugă la pierderile lichidiene 500 ml, pierderile prin respiraŃie şi perspiraŃie

15) Pentru tratamentul medicamentos la pacienŃii cu diaree se folosesc:

a. antispastice



283

b. stimulente ale tranzitului intestinal c. opiacee indiferent de severitatea diareei R: a, d, e d. antibiotice e. preparate de calciu carbonic, bismut

16) Care dintre următoarele afirmaŃii caracterizează melena:

a. negru ca păcura b. apare când sângerarea este mai mare de 500g c. apare când sângerarea este mai mare de 100g R: a, c, d d. sângele este digerat e. cu aspectul zaŃului de cafea

17) Despre alimentaŃia bolnavului în HDS putem afirma:

a. lichide reci şi bucăŃi de gheaŃă b. numai alimentare parenterală o săptămână c. lapte rece în cantităŃi mici R: a, c, d, e d. din ziua a 2-a regim hidrozaharat e. se ajunge în zilele 5-7 la 1500-2000 calorii/zi

18) Care dintre următoarele tulburări psihice pot fi întâlnite la pacientul cu insuficienŃă hepatică:

a. somnolenŃă b. agitaŃie c. obnubilare R: a, c, d, e d. anxietate e. depresie

19) Medicamentele indicate în criza hepatică sunt:

a. anstispastice b. b. cortizonice c. vitamine din B, E, C R: b, c, d, e

d. diuretice e. hepatoprotectoare

20) Despre asigurarea igiene bolnavului cu ciroză hepatică în prevenirea infecŃiilor:

a. unghiile tăiate scurt datorită leziunilor de grataj b. toaleta bucală se va efectua cu atenŃi c. pot fi aşezaŃi în saloane cu bolnavi cu altă patologie infecŃioasă R: a, b, d, e d. se vor respecta cu stricteŃe normele de asepsie si antisepsie e. bolnavii sunt foarte sensibili la infecŃii

21) Care dintre următoarele afecŃiuni poate necesita instituirea unei sonde urinare á demeure:

a. intervenŃii chirurgicale ale vezicii urinare şi prostatei b. stricturi ale uretrei c. fracturi de membru inferior R. a, b, e d. hemipareze e. paraplegii

22) Corectarea echilibrului hidroelectrolitic la bolnavul cu insuficienŃă renală acută:

a. se notează cantitatea de lichide pierdute



284

b. se vor administra 100 ml lichid/kgcorp/grad de febră c. se iau în considerare lichidele administrate prin administrate orală şi perfuzie R: a, c, d d. se verifică zilnic greutatea corporală e. se urmăreşte pirderea ponderală zilnică a 500 g

23) La bolnavul cu insuficienŃă renală acută restabilirea diurezei se face pein:

a. perfuzie cu Manitol 20% b. Furosemid administrare intramusculară c. diuretic înainte de corectarea volemiei R: a, b, d d. diuretic după corectarea volemiei e. tratamentul este considerat eficace dacă diureza este de peste 20ml/h

24) Prin care din următoarele arifmaŃii putem defini cauzele externe ale insuficienŃei renale:

a. factori care reduc fluxul sangvini b. factori care produc ischemie renalîă c. stări de hiperhidratere R: a, b, d, e d. insuficienŃă periferică sangvină e. stări de şoc

25) Tulburări ale homeostaziei sangvine în insuficienŃa renală acută şi cronică:

a. albuminurie b. hiperpotasemie, hipocalcemie şi hiponatremie c. acidoză renală R: b, c, e d. hematurie e. creşterea titrului sanguin al ureei şi creatininei

26) AlegeŃi afirmaŃiile ce pot defini şocul:

a. tulburare funcŃională a unui segment b. anoxia tisulară c. acumularea produselor de catabolism R: b, c, d, e d. perturbarea circulaŃiei sanguine e. dereglarea tuturor funcŃiilor organismului

27) AlegeŃi definiŃiile corecte ale comelor:

a. comă vigilă – cunoştinŃa nu este complet pierdută b. coma gradul I – reflexele şi circulaŃia sanguină sunt perturbate c. coma gradul III – apare midriaza, colapsul vascular şi hipotensiunea R: a, c, d, e d. coma gradul IV – pierderea cunoştinŃei e. comă depăşită – bolnavul este susŃinut în viaŃă de aparate

28) Dintre măsurile de îngrijire generale la pacienŃii comatoşi:

a. bolnavul se izolează într-o rezervă sau prin paravane b. temperatura camerei este de 24oC c. bolnavul va fi aşezat comod în pat d. se ca plasa o saltea pneumatică compartimentată e. patul nu va avea apărători laterale

29) Prevenirea escarelor la bolnavii comatoşi se face prin:

a. se vor folosi colaci de cauciuc înveliŃi în flanelă b. cerşaful va fi întins



285

c. se vor îndepărta resturile de alimente R: a, b, c, e d. bolnavii vor fi întorşi de cel puŃin două ori pe zi e. se pudrează pielea bolnavului cu pudră de talc

30) La pacienŃii comatoşi prevenirea complicaŃiilor şi incidentelor se face astfel:

a. masajul extremităŃilor pentru prevenirea tromboembolismului b. în caz de convulsii se căptuşeşte patul cu perne sau pături c. în caz de paralizii bolnavul nu va fi mobilizat pasiv R: a, b, d, e d. în caz de crize epileptiforme se aşează între arcadele dentare o apărătoare de cauciuc e. mobilizarea pasivă a hemiplegicvilor de 3-4 ori/zi

31) Prevenirea infecŃiilor la pacientul cu sondă á demeure:

a. spălarea mâinilor cu alcool sau soluŃie antiseptică b. sonda se va conecta la un urinar c. în cazul dopului urinar el va fi întrerupt la 1-3 ore R: a, c, d d. urinarul trebuie să fie steril e. dopul sondei urinare nu se astupă noaptea

32) EducaŃia sanitară a bolnavului cu ciroză hepatică presupune:

a. respectarea perioadei de odihnă b. utilizarea medicamentelor fără restricŃii c. interzicerea consumului de alcool R: a, c, d, e d. respectarea regimului dietetic e. administrarea de hepatoprotectoare

33) Pentru diagnosticul de certitudine în cadrul hemoragiei digestive superioare se vor exclude următoarele afecŃiuni medicale şi chirurgicale:

a. hemoptizia b. epistaxisul c. modificări ale scaunului datorită medicamentelor sau alimentaŃiei R: a, b, d d. hemoragia mucoasei bucale e. anorectoragii

34) Următoarele soluŃii macromoleculare au rol de refacere rapidă a volemiei:

a. glucoză 10% b. Reomacrodex c. Dextran 70 R: b, c, d d. Dextran 40 e. Ser fiziologic

35) AlegeŃi dintre următoarele afirmaŃii pe cele care întrunesc condiŃiile optime de spitalizare a

bolnavilor cu afecŃiuni ale aparatului respirator:

a. saloane luminoase, bine aerisite b. bine încălzite (22oC) c. fără umiditate R: a, d, e d. se va evita măturatul uscat e. se foloseşte ştergerea umedă



286

Disciplina OBSTETRICA GINECOLOGIE Autor: Sef lucr. Dr. Florinel CORNITESCU Coautor: Asist. univ. Dr. Dominic ILIESCU 1. Spermograma normală înregistrează: a. Densitatea spermatozoizilor :10-20 milioane/ml b. Mobilitatea spermatozoizilor: peste 80% c. Forme normale ale spermatozoizilor: peste 50% d. Volum ejaculat:1-2 ml e. pH acid R:b 2. Rolurile lichidului amniotic în sarcină sunt următoarele: a. Hidratarea fătului b. NutriŃia fătului c. ProtecŃia fătului la traumatisme d. Favorizează dilataŃia colului uterin la nastere prin formarea pungii apelor e. ProtecŃia fătului împotriva malformatiilor fetale R: a,b,c,d 3. Fătul la şase luni are următoarele caracteristici: a. Greutatea = 600 g b. Greutatea = 1000 g c. Lungimea = 35cm d. Lungimea = 25 cm e. Se pot percepe cel mai devreme miscarile fetale R: b,c, 4. Corpul gestativ funcŃionează sub influenŃa următorilor hormoni: a. Estrogenii b. Progesteronul c. HCG (gonadotrofina corionică umană) d. HPL (hormonul lactogen placentar) e. LH, FSH R: c 5. Semnele de certitudine în sarcina din trimestrul II pot fi următoarele . a. Balotarea fetală b. PercepŃia mişcărilor active fetale de catre examinata c. Detectarea bătăilor cordului fetal d. Vizualizarea echografică a sarcinii e. Testul de sarcină franc pozitiv R: b,c,d 6. Printre investigaŃiile paraclinice obligatorii prescrise la prima consultaŃie prenatală se numără următoarele, cu excepŃia: a. Examenul secreŃiei vaginale



287

b. Examenul sumar de urină c. Glicemie d. Lipidogramă e. Examen citotumoral Babeş-Papanicolaou R:d 7. BifaŃi semnele definitorii ale travaliului: a. ContracŃii uterine dureroase cu ritm de două la 10 minute, cu durata de peste 15-20 secunde şi intensitatea de 15-20 mmHg b. Ştergerea şi dilatarea colului uterin peste 1 cm c. ContracŃii uterine dureroase cu ritm de 2 la 10 minute, cu durata de peste 10 secunde şi intensitatea de 10 mmHg d. Ştergerea şi dilatarea colului uterin peste 2 cm e. ContracŃii uterine dureroase cu ritm de 3 la 10 minute, cu durata de peste 20-30 secunde şi intensitatea de 20-30 mmHg R: a,e 8. Pregătirea parturientei pentru naşterea pe cale vaginală include: a. Evacuarea vezicii urinare b. Evacuarea rectului c. Evacuarea stomacului d. Toaleta organelor genitale externe e. Recoltarea unor analize: grup sangvin +Rh, hemoleucograma, VDRL, glicemie, uree, creatinină, examen secreŃie vaginală R: a,b,d, e 9. Diagnosticul de expulzie fetală este dat de : a. ApariŃia senzaŃiei de vărsătură b. ApariŃia senzaŃiei de defecaŃie c. AgitaŃia neuro-psihică d. tahicardie fetala e. Ruptura membranelor amnio-coriale R: b 10. Pentru o gravidă la 26-27 de săptămâni care a născut un făt mort de 29 săptămâni , are o întrerupere

a sarcinii la cerere în luna a II-a şi un avort spontan la 25 de săptămâni, se foloseşte următoarea terminologie:

a. I gesta, IV para b. IV gesta, I para c. II gesta, II para d. IV gesta, II para e. IV gesta, III para R: b 11. Diagnostice nursing ce reprezintă acuze, obişnuite ale gravidelor, sunt reprezentate de: a. Durerea din boala hemoroidală b. Tulburări de micŃiune – polakiurie c. Tulburări de micŃiune – usturimi la micŃiune



288

d. Lipotimiile e. Pirozisul R: a,b,e 12. Momentul de alertă nursing la evaluarea contracŃiilor uterine din travaliu se stabileşte pe baza

următoarelor criterii: a. ContracŃii cu durata peste 2-3 minute b. ContracŃii cu durata peste 70 secunde c. ContracŃii cu durata peste 50 secunde d. Relaxare de 1-2 minute între contracŃii e. Hipertonie uterină R: b,e 13. RecunoaşteŃi intervenŃiile nursing necesare monitorizării perioadei a patra a naşterii: a. Pulsul, tensiunea arterială şi respiraŃiile se măsoară la fiecară oră în primele 2 ore postpartum b. Pulsul, tensiunea arterială şi respiraŃiile se măsoară la fiecare 15 minute în primele 2 ore postpartum c. Evaluarea plăgii de epiziotomie se face la fiecare jumătate de oră în primele 2 ore după naştere d. Evaluarea plăgii de epiziotomie se face la fiecare sfert de oră în primele 2 ore după naştere e. Nursa va evalua starea de plenitudine a vezicii urinare R: b,d,e 14. IntervenŃiile nursing corecte de îngrijire a sânilor în lehuzie sunt: a. În cazul congestiilor şi eroziunilor mamelonare, se poate aplica unguent cicatrizant b. Şi în cazul aspectului indemn al mameloanelor, se poate aplica unguent cicatrizant profilactic c. Lehuza va fi învăŃată să îşi spele sânii cu apă fară săpun d. Lehuza va fi învăŃată să îşi spele sânii cu apă călduŃă şi săpun e. Lehuza va fi învăŃată să nu poarte sutien, pentru a nu inhiba procesul de producŃie a laptelui R: a,c Disciplina Nursing OBSTETRICA Autor: Sef lucr. Dr. Florinel CORNITESCU Coautor: Asist. univ. Dr. Dominic ILIESCU 1. În atonia uterina : a) hemoragia se poate produce inainte sau dupa delivrare; b) daca hemoragia incepe si placenta este in cavitatea uterina se incearca un masaj extern sau se administreaza intravenos oxitocin; c) daca placenta nu se decoleaza si nu se elimina imediat, se practica o decolare manuala de placenta; d) uterul mic si de consistenta crescuta e) tratamentul cuprinde si compresiunea aortei abdominale si histerctomie de hemostaza pentru salvarea vietii mamei R:a,c,e 2. Simptomatologia iminentei de ruptura uterina este: a) dinamica uterina este excesiva ( hiperkinetica si hipertona); b) contractiile depasesc 60 sec, pauzele dintre contractii se scurteaza; c) durerea este din ce in ce mai intensa; d) aspectul uterului este acela de para;



289

e) apare suferinta fetala, sau se produce chiar moartea fatului. R:a,b,c,e. 3. Printre indicatiile fetale ale operatiei cezariene se numara urmatoarele, cu exceptia: a) suferinta fetala; b) prolabare de cordon; c) sarcina biologic prelungita; d) izoimunizarea; e) fat cu monstruozitati prematur. R:e 4. Tromboflebita puerperala: a) este o complicatie ce afecteaza structurile venoase si venele membrelor inferioare; b) tromboflebita pelvina se manifesta prin dureri pelvine, febra, frison,; c) tromboflebita superficiala are doua aspecte: flegmatia alba dolens si flegmatia celulea dolens; d) tratamentul anticoagulant este total ineficient; e) tromboflebita profunda apare de obicei dupa travalii distocice, operatie cezariana. R:a,b,e. 5. PrecizaŃi care dintre complicaŃiile de mai jos nu sunt întâlnite în oligoamnios: a) Distocii de dinamică b) SuferinŃă fetală c) PrezentaŃii fetale anormale d) Naşterea precipitată e) Prolabarea de cordon R: d,e 6. RecunoaşteŃi caracteristicile sângerării în placenta praevia: a) Nedureroasă b) Unică c) Frecvent noaptea în somn d) Sânge roşu cu cheaguri e) Frecvent după luna a şaptea R: a, c, d, e 7. Între cauzele fetale ale naşterii premature se numără: a) Sarcina multiplă b) Macrosomia fetală c) Incompatibilitatea Rh d) Disgravidia tardivă e) Sarcina molară R: a, b, c 8. Moartea fetală intrauterină se poate însoŃi de următoarele semne obiective: a) Scăderea consistenŃei corpului uterin b) Oprirea creşterii uterine c) Lipsa perceperii mişcărilor fetale active d) Lipsa perceperii bătăilor cordului fetal e) Creşterea tonusului corpului uterin R: b,c,d



290

9. Profilaxia specială a izoimunizării Rh cuprinde: a) Administrarea de imunoglobulină anti-D în caz de avort la gravidele cu incompatibilitate în sistemul Rh b) Administrarea de imunoglobulină anti-D în săptămânile 28-32 c) Administrarea de imunoglobulină anti-D în pretravaliu d) Administrarea de imunoglobulină anti-D postpartum la femeile Rh negative care au născut un făt Rh pozitiv în primele 72 de ore după naştere e) Recomandarea de contracepŃie la cuplurile cu incompatibilitate în sistem Rh, pâna la deciderea obŃinerii unei sarcini R: a, b, d 10. Parametrii urmăriŃi zilnic în disgravidia de prim trimestru sunt: a) varsaturile b) Greutatea c) Diureza d) Proteinuria e) Tensiunea arterială R: a,b,c,e 11. Care sunt parametrii care definesc apoplexia utero-placentara? a) hemoragie vaginala cu sange negricios fara cheaguri b) Tulburări de coagulare c) Uter cu consistenŃă lemnoasă în majoritatea timpului d) SuferinŃă fetală gravă sau moartea fătului e) Tulburări de coagulare absente R: a,b,c,d 12. Bolile infectioase in sarcina se pot solda cu: a) avort b) malformatii congenitale c) macrosomie d) malformatii cromozomiale e) moartea produsului de conceptie R: a, b, d, e 13. În timpul travaliului la gravidele cardiace de clasa I si II: a) este interzisa utilizarea medicatiei analgezice b) este indicata nasterea pe cale naturala, eventual cu aplicare de forceps in expulzie c) este contraindicata anestezia epidurala datorita riscului de hipotensiune d) nu se utilizeaza perfuzia ocitocica e) nu este necesara administrarea de oxigen R:b 14. Anemia feripriva in sarcina are urmatoarele caracteristici: a) este hipocroma, microcitara b) in sarcina consumul de fier este scazut c) evolutia anemiilor grave este spre avort, prematuritate , hipotrofie d) necesita administrare orala de fier e) nu se administreaza preparate de fier intravenos



291

R:a, c,d 15. Ingrijirea gravidelor diabetice presupune: a) supravegherea materna privind fundul de ochi, curba glicemiei, glicozuriei, cetonuriei b) chiar daca diabetul este compensat se intrerupe sarcina la 32- 34 de saptamani pentru a preveni moartea fetala c) se sustine sarcina cu progestative d) este permisa alaptarea e) imediat dupa nastere nu se administreaza glucoza la fat datorita riscului de hiperglicemie R:a 16. Evaluarea nursing specifică preeclampsiei cuprinde: a) determinarea istoricului şi cantităŃii hemoragiei b) monitorizarea semnelor vitale materne şi fetale c) evaluarea şi notarea prezenŃei contracŃiilor d) evaluarea TA în poziŃie şezândă şi poziŃie laterală e) evaluarea prezenŃei epigastralgiilor,cefaleei,tulburări de vedere R: b,d,e Disciplina Nursing GINECOLOGIE Autor: Sef lucr. Dr. Florinel CORNITESCU Coautor: Asist. univ. Dr. Dominic ILIESCU 1. Tuseul vaginal combinat cu palparea abdominala da date despre: a) marime, forma si consistenta uterina b) existenta unor tumori rectale c) existenta unor tumori pelvine d) forma cavitatii uterine e) marimea vezicii urinare R:a, c 2. La ce foloseste chiuretajul uterin biopsic? a) in diagnosticul cancerului de ovar b) in diagnosticul prolapsului de gradul III c) in diagnosticul infertilitatii tubare d) in diagnosticul cancerului de corp uterin e) in diagnosticul celulitei pelvine R: d 3. Printre testele de ovulatie pot fi urmatoarele: a) testul Lahm-Schiller b) colposcopia c) curba termica bazala d) testul Babes- Papanicolau e) dozarea estrogenilor urinari R: c 4. Uterul la nulipara are urmatoarele caracteristici:



292

a) are 7 cm lungime b) are 70-80 g c) are 9 cm lungime d) are 50g e) cavitatea uterina are aproximativ 4 cmc R:a,b,e 5. Hormonii secretati de ovar sunt: a) estrogeni b) LH c) FSH d) progesteron e) androgeni R:a,d,e 6. Care sunt factorii care declansaza menstruatia? a) metabolitii androgenilor b) menotoxina c) relaxina d) prostaglandinele e) corpii cetonici R:b,c,d 7. Între ce limite extreme poate varia un ciclu menstrual? a) 18-35 zile b) 21-45 zile c) 27-40 zile d) 25-42 zile e) 28-32 zile R:b 8. Etiologia sangerarilor genitale in adolescenta poate fi: a) metroragii disfunctionale b) cicluri anovulatorii c) vaginita cu Trichomonas d) avort e) polipoza colului uterin R:a,b,d 9. Precizati etiologia sangerarilor intalnite frecvent in premenopauza: a) fibroamele utrine b) metroragii disfunctionale c) neoplasm de ovar estrogeno-secretant d) avortul e) polipii endometriali si cervicali R:a,b,e 10. Cum definiti dismenoreea primara? a) durere la contactul sexual b) durere menstruala asociata unei patologii genitale



293

c) durere la mijlocul ciclului menstrual d) durere menstruala fara o patologie genitala asociata e) metroragie asociata cu cicluri anovulatorii R:d 11. Ciclurile anovulatorii se caracterizeaza prin: a) secretia de progesteron este absenta prin lipsa ovulatiei corpului galben b) creste secretia de progesteron c) scaderea brusca a nivelului estrogenilor, rezultand hemoragia de privatie d) endometrul hiperplagic prin actiunea estrogenilor e) corpul galben are o existenta anormal de scurta R:a,c,d 12. Endometrioza se caracterizeaza prin: a) are etiologie infectioasa b) presupun metaplazie locala din tesutul conductului mullerian c) are o culoare albastruie ce devine ciocolatie la menstruatie d) diagnosticul clinic este de certitudine e) tratamentul este chirugical sau medicamentos R:b,c,e 13. Depistarea leziunilor cervicale se face prin: a) echografie endovaginala b) examen secretie vaginala c) examen citotumoral Babes- Papanicolaou d) examen cu valvele e) tuseu vaginal R:b,c,d,e 14. Autoexaminarea sanului presupune: a) examinarea sanului de catre medicul ginecolog in fiecare an b) contribuie la cresterea detectarii precoce a cancerului c) este indicata in fiecare luna, postmenstrual d) se palpeaza fiecare san cu mana de aceeasi parte e) orice modificare trebuie raportata medicului R:b,c,e 15. Etiologia tumorilor de ovar recunoaste : a) numar scazut de nasteri b) alaptarea prelungita c) utilizarea talcului si azbestului d) dezvoltarea tumorilor din resturi embrionare e) multiparitatea R:a,c,d 16. Diagnosticul clinic al procesului inflamator acut anexial presupune: a) durere anexiala b) leucocitoza c) durere la mobilizarea colului uterin d) febra>39*C



294

e) la punctie se extrage sange coagulat R:b,c,d 17. În caz de metroragie abundenta la o pacienta cu fibrom uterin de 53 de ani se impune: a) efectuare test de sarcina b) histerosalpingografie c) chiuretajul uterin hemostatic si biopsic d) radiografia micului bazin e) examen colposcopic R:c 18. Profilaxia cancerului de col are ca obiective: a) tratarea infecŃiilor genitale b) parteneri sexuali multiplii c) screening citotumoral Babeş-Papanicolau d) igiena genitală corectă e) debutul vieŃii sexuale cât mai precoce R:a,c,d 19. Simptomul capital în neoplasmul de corp uterin este: a) durerea în climax b) leucoree albă, grunjoasă c) metroragia în climax în „zeamă de carne” d) pruritul în climax e) bradicardia R: c 20. În cancerul de ovar putem întâlni următoarele simptome: a) creşterea în greutate b) creşterea de volum a abdomenului c) meteorism d) dureri discrete pelvine e) ascita R:b,c,d,e

teste asistenti medicali

Documents