test_clasa_a_xi_a

5/11/2018 test_clasa_a_xi_a - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/testclasaaxia 1/5

MEŞTERUL MANOLE de LUCIAN BLAGA

1.Găseşte sinonimele următoarelor cuvinte şi unităţi frazeologice :obrăzare, catapeteasmă, apa morţilor.2.Precizează diN ce registre ale limbii provin cuvintele şi unităţilefrazeologice de mai sus.

3.Caracterizează limbajul dramei lui Blaga alegând dintre următoarelevariante de răspuns : - neologic; - arhaic;- ştiinţific; - popular; - cu influenţedin limbajul bisericesc.

4.Transcrie fragmentul care exprimă obsesia creaţiei care îl urmăreşte peManole.

5.Explică sensul replicilor lui Manole : „ şi fără nădejde suntem ţinuţi întinda înfăptuirei. Prin pământească alcătuire slăvindu-l, m-am depărtatoare prea mult de el ?”.

6.indică două trăsături ale dialogului dramei poetice ( aşa cum apare el îndrama lui Blaga).

7.Explică modul în care frământarea lui Manole exprimată în textulreprodus mai sus contribuie la caracterizarea personajului ca un simbol alcreatorului.

8.Explică numele personajului Bogumil din perspectiva concepţiei saleasupra jertfei şi prin încadrare într-o anumită orientare din istoria

creştinismului răsăritean.9.ce simbolizează Găman ?.

10.Transcrie din text comparaţiile care conferă dramei un caracter liric.

11.Identifică pasajul scris în proză ritmată şi rimată.

12.Compară fragmentul reprodus din drama lui Blaga cu balada popularăMONASTIREA ARGEŞULUI, arătând care sunt modalităţile prin care ajungela Manole ideea jertfei. În ce măsură aceste modalităţi sunt specificegenului căruia îi aparţine fiecare dintre cele două creaţii ?

13.referindu-te la cele două tipuri de cunoaştere pe care le tratează Blaga în TRILOGIA CUNOAŞTERII, arată care tip este simbolizat de măsurătorilelui Manole şi care tip este ilustrat de refuzul lui Bogumil de a căuta vreoexplicaţie pentru necesitatea jertfei ?

14.De ce Manole nu poate accepta jertfa lui Găman( pe care acesta opropune prin replica : „ Meştere, biserica ta, mă vreau clădit în ea eu !” ) ?.

15.Indică trei caracteristici prin care drama MEŞTERUL MANOLE se încadrează în expresionism. Ţine seama de sursa de inspiraţie, de modul în care sunt concepute personajele şi de ce simbolizează unele dintre ele.

16.Explică de ce drama lui Blaga poate fi considerată ca aparţinândteatrului poetic.



Manole ( către Bogumil)Mai degrabă decât credeam o să apară păzitorii de noapte, vestindu-ne

prăbuşirea. Părinte, inimă de serafim îţi trebuie să nu te cutremuri dearătările lui. Stăm neajutoraţi ca nişte păsări mari speriate de tunet.

Bogumil ( ascultă în noapte)Ochiul cerului să ne păzească. Ascultă; coceni de brad cad pe şindrilă –poc, poc ! Ca un deget care bate-n acoperiş. Manole, nu crezi oare că

însuşi timpul zoreşte ? – Da, inimă ne trebuie – rece! Şi mai ales ţie –sânge rece de şarpe sau serafim. Sufletul unui om clădit în zid ar ţinelaolaltă încheieturile lăcaşului până-n veacul veacului. Nu vrei să pui odatăcapăt acestei griji ? Ce e trupul acesta ? Râia sufletului. Făptuieşte, nu

cumpăni ! Sufletul iese din trupul hărăzit viermilor albi şi păroşi şi intră învingător în trupul bisericii, hărăzit veşniciei. Pentru suflet e un câştig.Manole, fă- ţi cruce largă şi picură-ţi pe inimă ceara aceasta topită : numai

jertfa cea mare poate să ajute!

Manole

Din singurătate am purces să clădesc, dar, veşnic în vuiet şi larmă,ropotul de copite subpământene vine – cu- noaptea şi, în vârtej, cărămidăde cărămidă se sfarmă.Cu uitătură din altă lume, tu îmi şopteşti aceeaşipovaţă : „ Jertfa ! „ Ci eu , părinte

MANOLE : Din singurătate am purces să clădesc, dar, veşnic în vuiet şilarmă ropotul de copite subpământene vine cu noaptea – şi în vârtejcărămidă de cărămidă se sfarmă. Cu uitătură din altă lume tu îmi şopteştiaceeaşi povaţă : jertfa !

Ci eu, părinte, nu pot, nu vreau şi nu pot ! Pentru a fi bun de-o ispravăatât de întunecată, trebuie să fi clădit mai puţine altare decât Manole şitrebuie să fi fost cel puţin un an călău la curtea domnească. Inima measperiată nu e pentru asemenea fapte. Biserica m se cere, jertfa mi se cere.O, părinte, cât de greu . Nicăieri gândul nu încetează să se frământe. Cândvăd copaci îmi zic : iată copaci – sprijin porţilor. Şi stau şi privesc. Cer

albastru când văd, îmi zic : de ce nu vrea fapta să mi-o binecuvânte ?! Şimă ridic şi mă uit.- Pretutindeni pasul mi-l aud în biserică crescând subtrăsunetul bolţilor. În câmpul Duminecii i-aud clopotele. Pe şes o văd

întoarsă în apa morţilor. - Înălţarea ei veşnic întârzie şi pământul sescutură. Nimic nu ajută – ce să fac ? Totul a fost în zadar – ce începem ?Încă de-o mie de ori, lucrarea de nebun înainte îmi fltură. Până la sfârşitulzilelor, încă o dată şi încă o dată, de nenumărate ori în deşert şi iar îndeşert ! Nu, din chinul acesta nu voi scăpa nici mâne, nici poimâne, şischelăria nu va rămânea în dreaptă trăinicie pentru catapeteasmă,niciodată !!”

Găman ( scâncind)O, o, o, sufletul meu !



ManoleSuspină, Gămane, nu numai pentru adânca ta amărăciune, ci şi pentru anoastră, a tuturor deopotrivă. Că suntem drepţi şi ni se răspunde strâmb.Şi fără nădejde suntem ţinuţi în tinda înfăptuirei.

BogumilEu mă duc. Cetele de sus să-ţi lumineze hotărârea. În drum mă voi rugapentru liniştea ta, la întâia cruce. La a doua şi la a treia.

Manole ( îl opreşte , se cufundă în gânduri )Rămâi încă.

BogumilCe e , Manole? Ce cumpăneşti ? Ce chibzuieşti ? Ce nu intră în numere ?Ce nu se lasă măsurat ?

Manole Jertfa aceasta de neînchipuit cine-o cere ? Din lumină, Dumnezeu nu poates-o ceară, fiindcă e o jertfă de sânge: din adâncimi, puterile necurate nupot s-o ceară , fiindcă e împotriva lor.

BogumilFireşte: cât timp cântăreşti, aşa este. Pe întâiul nu ţi-l poţi închipui crud,cum pe celelalte nu le închipui fără minte. Dar crezi tu oare că măsuri şi

înălţimile, şi adâncimile sorţii cu plumbul atârnat de sfoară ? Şi dacă întruveşnicie bunul Dumnezeu şi crâncenul Satanil sunt fraţi ? Şi dacă îşischimbă obrăzarele înşelătoare, că nu ştii când e unul şi când e celălalt ?Poate că unul slujeşte celuilalt. Eu, stareţ credincios, nu spun că este aşa,dar ar putea să fie. Şi-atunci, toate socotelile minţii stângace sunt fără derost şi singură stăpânitoare rămâne credinţa sângeroasă, pe care noioamenii o aducem cu noi din întunecime de veac. Cine vrea jertfa ?Întrebările noastre nu răzbat până-n prăpăstiile albastre, de unde ni s-arputea răspunde, de aceea în nici o vorbă de-a mea nu vei găsi nici oumbră de întrebare. Noapte bună, meştere ! Voi întâlni hotărârea ta ceadin urmă cruce.

( Îi pune mâna pe umăr, aşteaptă ).

Manole ( nu răspunde )

BogumilNoapte bună, meştere !Manole ( frânt)

Bogumil ( iese )

SCENA II



Manole ( În picioare lângă masă, pune mâna pe chipul mic al bisericii)Povara bisericilor şi-o ţine pretutindeni cu umilinţă pământul. Grea esteţara de lăcaşuri sfinte. De lemn sau de piatră, ele stau neclintite cum ecarul cel mare deasupra furtunei. Numai pentru minunea mea nu segăseşte var destul de tare s-o lege , şi piatră necuprinsă de blestem s-o

sprijinească subt ceruri. Unde-i piatra care nu se va clătina şi unde-iZidarul cel mare ? prin pământească alcătuire slăvindu-l, m-am depărtatoare prea mult de el ? Trăim în neştire şi poate că totul se-ntâmplă la fel.

Găman ( sare în panică)Meştere, meştere, meştere !( încet)Meştere ! ( se scutură)

Manole ( stă neclintit în tristeţe )

GămanU-u-uuuuu! Se umflă guşile ! Scrâşneşte ca din măsele



BUDA LICEULUI - CERC VICIOS

Protecţie : Nu consideraţi articolul o instigare la fumat !

În budă se fumează ! Asta o ştie tot liceanul. De la corigent la eminent,de la clasa a IX a la profesori. Problema importantă care se ridică e una deo puternică semnificaţie spiritual – culturală. În budă nu se fumează,domnilor, ci se continuă o tradiţie…Poate să fie acest obicei o pată peblazonul Agricolului ? nicidecum. Tradiţia, domnii mei, nu pătează , ci

împrospătează. Şi chiar vă voi demonstra că nu bat câmpii aiurea. Buda ede fapt un “ Hanu Ancuţei “ mai sărac mobilat, în care nu curge apa şi nuprea miroase a mâncare, ci mai mult ...a căutare ; căutarea unui spaţiuoferitor de confort psihic şi prim alintător de griji şi suferinţi. E un spaţiumitic chiar, unde se nasc povestiri adevărate, neînchipuite, transmise pecale orală pe care tinerii „ pipoeri „ le culeg în săracele creiere zăpăcitede atâta materie asimlată, aşa cum altădată şi Petre Ispirescu îţi culegeabinecunoscutele basme, poate , cine ştie, chiar la o ţigară ? Avantajul luiPetrică era evident. Nu trăia

INTERVIUL NUMĂRULUI

Programul PHARE VET s-a derulat începând cu anul 1995 şi până în anul2000. Includerea şcolii noastre ca şcoală de demonstraţie a însemnatdotarea şcolii cu echipamente în valoare de 1,9 miliarde lei, participareaprofesorilor la stagii de pregătire privind modul de elaborare a noilorcurricule, a ghidurilor metodologice, cât şi punerea acestora în aplicare.

Au fost implicaţi în derularea acestui program un număr de 8 profesoricare au beneficiat de stagii de pregătire pe diverse domenii : instruirepractică, orientare şi consiliere, informatică, biologie, franceză, limbaromână

test_clasa_a_xi_a

Documents