TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ Anul şcolar 2011-2012 Disciplina Istorie Clasa a X-a

Numele şi prenumele elevului:Data susţinerii testului:

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi din Partea a II-a se acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.PARTEA I (40 de puncte)A. Citiţi, cu atenţie, următoarele surse istorice:1. “Avem o constituţie care nu imită legile vecinilor, ci mai degrabă noi înşine suntem exemplu...nu călcăm legile când chibzuim treburile publice, mai ales din respect pentru legi, dând ascultare şi oamenilor... “ (Pericle, despre democraţie)2. “Ceea ce s-a petrecut în noile provincii , unite cu imperiul, a fost...creşterea influenţei latine, limbă a unei civilizaţii superioare şi a stăpânirii”. (Gh. I. Brătianu, O enigmă şi un miracol istoric: poporul român)3. “Regele este suveran peste toţi şi are în dreptul său paza întregului regat. El poate să ia orice decizie... Este nevoit să ţină seama de trei condiţii: să consulte pe dregătorii şi baronii lui, să apere intersul comun şi decizia să fie conformă legilor divine şi morale”. (Philippe de Commynes, Memorii) 4. “El (regele) are asupra regatului său o autoritate deplină. Totul depinde de el:pacea şi războiul, impozitele şi tributurile, favorurile, beneficiile, sarcinile, guvernul şi administraţia întregului regat. Pe scurt, regele este stăpân absolut; nici un consiliu, nici un magistrat nu poate să-i limiteze puterea”. (Raport al lui Michele Soriano, ambasadorul Veneţiei la Paris) Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect, utilizând informaţiile din surse:1. Democraţia, regim politic caracterizat prin puterea poporului, este întâlnită pentru prima dată în: a) Atena; b) Sparta; c) Roma. 3 puncte2. Proces complex , care a constat în însuşirea limbii şi a civilizaţiei romane de către un popor cucerit : a) etnogeneză; b) romanizare; c)colonizare. 3 puncte3. Proces de impunere a autorităţii monarhice asupra întregului teritoriu al statului, prin aducere sub ascultare a marilor feudali: a) absolutism monarhic ; b) anarhie militară ; c) centralizare. 3 puncte4. Regim poltic specific perioadei de destramare a societaţii feudale, în cadrul căruia monarhul concentrează, prin intermediul unor instituţii, toate puterile în stat : a) absolutism monarhic; b) anarhie militară; c) centralizare 3 puncte

B. Următoarele surse istorice se referă la Civilizaţia medievală:I. Zidul dublu din Uruk;II.Civilizaţia cretană şi civilizaţia miceniană; III.Colonie, municipiu, metropolă;IV.Seniori şi vasali;V. Rentă feudală;VI.Jacqueria, răscoala condusă de Wat Tyler;VII.Colosseumul, Parthenonul, Columna lui Traian.Citiţi, cu atenţie, următoarele enunţuri. Utilizând informaţiile din surse, încercuiţi litera A, în situaţiaîn care consideraţi enunţul adevărat, respectiv litera F, dacă îl consideraţi fals:1. Sursele I, a II-a şi a III-a se referă la lumea urbană în Evul Mediu; A F 3 puncte2. Sursa a IV-a ilustrează ierarhia feudală; A F 3 puncte3. Sursele a V-a şi a VI-a se referă la obligaţiile ţăranilor faţă de nobili; A F 3 puncte4. Sursa a VII-a ilustrează edificii ale artei romanice şi gotice. A F 3 puncte

C.Scrieţi în spaţiul punctat din faţa fiecărei opere de din coloana “A” litera corespunzătoare numelui autorului său, din coloana “B”: A B .............. a) ”Gioconda” 1)Homer .............. b) “Moise” 2)Michelangelo ...............c) “Romeo si Julieta” 3) Leonardo da Vinci ...............d) “Iliada” 4) Shakespeare 4X4 puncte = 16 punctePARTEA a II-a (50 de puncte)Citiţi, cu atenţie, următoarele surse istorice:A.”Crescuţi în comun, în aceeaşi disciplină, ei nu învăţau decât strictul necesar, cea mai mare parte a educaţiei consta în supunere. Erau [...] obişnuiţi să meargă desculţi şi să se joace împreună mai mult goi. La vârsta de 12 ani dormeau în comun, organizaţi în trupe şi secţiuni, pe aşternuturi pregătite de ei înşişi din trestii rupte cu mâinile. Celor puternici li se ordona să aducă lemne, iar celor mai mici – legume. Ceea ce ascundeau, era considerat furat, iar cel prins era biciuit şi forţat să postească ....” (Plutarh, Licurg)

B.”Dascălii, după ce i-au învăţat pe copii literele şi ei sunt în stare să înţeleagă cuvintele scrise, îi pun să citească poemele poeţilor şi îi obligă să le înveţe pe de rost, căci ele conţin multe sfaturi bune, multe desluşiri, îndemnuri şi elogii ale oamenilor iluştri din trecut...Îi trimit apoi şi la instructorul de gimnastică, pentru că, având trupuri mai sănătoase, să le pună în slujba gândirii folositoare şi să nu se lase pradă laşităţii” (Platon, Protagoras) C. “ Educaţia copiilor începea de la vârsta de 7 ani. Nobilii aduceau în casele lor perceptori, care să-i înveţe pe copii să scrie şi să citească. De la 10 ani predominau exerciţiile fizice, care îi pregăteau pe copii ca să devină cavaleri. Fetele nobililor învăţau să recite versuri, să deseneze, să brodeze. Copiii celor de la oraş urmau profesia tatălui lor. Familiile cu cei mai mulţi copii erau cele de la sate. Primul născut , dacă era băiat, rămânea în casa părintească. Ceilalţi căutau să practice diferite meserii. Unii se călugăreau. Cei care învăţau puteau să devină notari, funcţionari sau învăţatori. Viaţa grea a familiilor sărace îi obliga pe copii...să muncească şi să-şi poarte singuri de grijă încă de mici”. (Liviu Burlec, despre viaţa copiilor în Evul Mediu)D. “Barbaria care domnea atunci stricase toate bunele rânduieli de învăţătură, dar azi , din fericire, toate au fost înscăunate la locurile de cinste ce li se cuveaneau dintotdeauna, Aşa, deci, învaţă ştiinţele vremii tale, artele liberale şi geometria, aritmetica şi muzica, învaţă toate canoanele astronomiceşti şi nu te teme de astrologia prezicătoare, căci nu este decât înşelatoare închipuire. Şi mai vreau să ştii pe de rost toate acele paragrafe atât de frumoase din codurile dreptului. Iar despre cunoaşterea ce ţine de natură, vreau să o cercetezi cu multă băgare de seamă...nimic să nu-ţi rămâie necunoscut.” (François Rabelais, Gargantua şi Pantagruel)

E. “...Vreau ca omul nostru...să fie instruit în litere şi să ştie nu doar limba latină, dar şi pe cea greacă...să cunoască poeţi, oratori şi istorici şi...să se priceapă a scrie versuri şi proză...”. (B.Castiglione, despre omul din perioada Renaşterii)

Pornind de la sursele date, răspundeţi cerinţelor de mai jos:1. Comparaţi educaţia la spartani cu cea ateniană, arătând scopul şi calităţile beneficiarului celor două sisteme de educaţie; 10 puncte2. Argumentaţi motivul pentru care nu se poate vorbi de egalitatea şanselor în ceea ce priveşte copiii din Evul Mediu; 10 puncte3. Exprimaţi-vă opinia faţă de importanţa culturii generale în formarea omului din perioada Renaşterii, susţinând-o cu două informaţii din sursele D şi E; 12 puncte4. Analizaţi, în aproximativ 20 de rânduri, învăţământul din Antichitate până în perioada Renaşterii, comparându-l cu cel de azi, utilizând trei informaţii din sursele date. 18 puncte

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ Anul şcolar 2011-2012 Disciplina Istorie Clasa a X-a

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordăfracţiuni de punct.Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordatpentru test la 10.PARTEA I (40 de puncte)A. câte 3 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: 1. – a; 2. – b; 3. – c; 4. –a. (3p x 4 = 12 puncte)B. câte 3 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: 1. – F; 2. – A; 3. – A; 4. – F. (3p x 4 = 12 de puncte)C. câte 4 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: a3; b2; c4; d1. (4p x 4 = 16 puncte)

PARTEA a II-a (50 de puncte)1. - 3 puncte pentru menţionarea scopului celor două sisteme de educaţie; - 7 puncte pentru prezentarea calităţile beneficiarului celor două sisteme de educaţie; 10 puncte2. - 3 puncte menţionarea motivului pentru care nu se poate vorbi de egalitatea şanselor copiilor din Evul Mediu; - 7 puncte argumentarea motivului pentru care nu se poate vorbi de egalitatea şanselor copiilor din Evul Mediu; 10 puncte3. - 6 puncte pentru pertinenţa opiniei faţă de importanţa culturii generale în formarea omului din perioada Renaşterii ; - câte 3 puncte pentru utilizarea oricăror două informaţii din sursele date, corespunzătoare argumentării; (3p x 2= 6 puncte)4. - 5 puncte pentru analiza învăţământului din Antichitate până în perioada Renaşterii; - 2 puncte pentru comparaţia realizată; - câte 3 puncte pentru utilizarea oricăror trei informaţii din sursele date; 3p x 3 = 9 puncte) - 1 punct pentru utilizarea termenilor istorici specifici; - 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

MATRICEA DE SPECIFICAŢII

Testul de evaluare iniţială este alcătuit din două părţi. Partea I cuprinde 12 itemi obiectivi pentru care sunt alocate 40 de puncte. Partea a II-a cuprinde 3 itemi semiobiectivi si un item subiectiv pentru care se acordă 50 de puncte. Pentru realizarea testului de evaluare iniţială la clasa a X-a, la disciplina Istorie, s-a folosit următoarea matrice de specificaţii:

Conţinuturi/competenţe

1.1. 2.1. 2.5. 4.2. 5.1. 5.3.

Forme de organizare politică în Antichitate

(2)

Moştenirea culturală a Antichităţii

(1)

Civilizaţia medievală

(4)

Statul medieval

(2)

Umanismul. Renaşterea artistică

(1) (1) (1) (1) (3)

Competenţele specifice: 1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise;2.1. Recunoaşterea unui context economic, social, politic, cultural, istoric ; 2.5. Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane în diverse contexte; 4.2. Aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate; 5.1. Înţelegerea mesajului surselor istorice arheologice, scrise, vizuale şi de istorie orală; 5.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric şi conţinuturile asociate sunt selectate din Programa şcolară pentru Istorie - clasa a IX -a, nr. 3458/09.03.2004.