test ci fals adev ro

17
TRUE/FALSE 1. Eficientaactivitatiieconomicedesfasurate incomertsepoatedefinicafiindraportuldintreefortuleconomicdep ussirezultateleobtinutedeunagenteconomic. ANS: T 2. Eficienta activitatii economice desfasurate in comert se poate defini ca fiind raportul dintre volumul valoric al activitatii economice si uzura capitalului fix utilizat. ANS: F 3. Pentru masurarea cheltuielilor de circulatie, se utilizeaza o serie de indicatori, absoluti si relativi, de nivel si de dinamica. ANS: T 4. In comert, volumul adaosului comercial depinde de volumul si structura marfurilor cu care s-a facut aprovizionarea, pe de o parte, si de cotele de adaos comercial practicate, pe de alta parte. ANS: T 5. Nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie (N che ) se calculeaza prin diferenta dintre nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie din perioada curenta si cel din perioada de baza. ANS: F 6. Ponderea hotaratoare in volumul veniturilor obtinute in comert o detin subventiile primite de la stat. ANS: F 7. Principalele elemente de care depinde eficienta sociala a comertului se refera la venituri, cheltuieli, profit si rentabilitate. ANS: F 8. Veniturile financiare sunt formate din dobanzi, din diferentele de curs valutar, incasari din participatii, venituri din obligatiunile sau actiunile detinute la alte firme, etc. ANS: T

Upload: veronica-bulat

Post on 05-Sep-2015

3 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Test

TRANSCRIPT

TRUE/FALSE1.Eficientaactivitatiieconomicedesfasurateincomertsepoatedefinicafiindraportuldintreefortuleconomicdepussirezultateleobtinutedeunagenteconomic.ANS:T2.Eficienta activitatii economice desfasurate in comert se poate defini ca fiind raportul dintre volumul valoric al activitatii economice si uzura capitalului fix utilizat.ANS:F3.Pentru masurarea cheltuielilor de circulatie, se utilizeaza o serie de indicatori, absoluti si relativi, de nivel si de dinamica.ANS:T4.In comert, volumul adaosului comercial depinde de volumul si structura marfurilor cu care s-a facut aprovizionarea, pe de o parte, si de cotele de adaos comercial practicate, pe de alta parte.ANS:T5.Nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie (Nche) se calculeaza prin diferenta dintre nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie din perioada curenta si cel din perioada de baza.ANS:F6.Ponderea hotaratoare in volumul veniturilor obtinute in comert o detin subventiile primite de la stat.ANS:F7.Principalele elemente de care depinde eficienta sociala a comertului se refera la venituri, cheltuieli, profit si rentabilitate.ANS:F8.Veniturile financiare sunt formate din dobanzi, din diferentele de curs valutar, incasari din participatii, venituri din obligatiunile sau actiunile detinute la alte firme, etc.ANS:T9.Principalele elemente de care depinde eficienta sociala a comertului se refera la calitatea actului de vanzare cumparare, asigurarea unei structuri sortimentale diversificate, costurile de consum si modernizarea activitatii comerciale.ANS:T10.Volumul adaosului comercial obtinut in comert depinde in mod hotarator de cheltuielile de circulatie aferente vanzarilor realizate.ANS:F11.Obiectivul principal al cooperatiei de consum consta in aprovizionarea si desfacerea marfurilor, inclusiv a celor de stricta necesitate.ANS:T12.Cooperatia de consum desfasoara, ca obiect principal de activitate, operatiuni de comert electronic.ANS:F13.Calitatea de membru cooperator inceteaza prin absorbtie, asociere sau diviziune.ANS:F14.Patrimoniul societatilor cooperatiste apartine mai multor asociati, in primul rand statului.ANS:F15.Consiliul de Administratie al unei societati cooperatiste este numit de catre Ministerul Economiei si Comertului.ANS:F16.Cota parte din profitul cooperativei se atribuie fiecarui membru cooperator, sub forma dividendelor, in mod proportional cu numarul de actiuni detinuteANS:T17.Consiliul de Administratie al unei societati cooperatiste este ales de catre Adunarea generala a cooperativei.ANS:T18.Capitalul social al unei societati cooperatiste este format din parti sociale de valori diferite, a caror marime se determina prin Hotarare de Guvern.ANS:F19.Capitalul social al unei societati cooperatiste este format din parti sociale de valori egale, a caror marime este determinata prin statutul propriu.ANS:T20.Comertul electronic este o tehnologie moderna de a face afaceri prin mijloace electroniceANS:T21.Magazinul electronic universal reprezinta o colectie de magazine electronice reunite sub o umbrela comuna, ca de exemplu o marca cunoscuta.ANS:T22.Magazinul electronic (e shop) reprezinta o colectie de magazine electronice reunite sub o umbrela comuna, ca de exemplu o marca binecunoscuta.ANS:F23.Furnizorul de servicii de valoare pentru canalele de comert electronic, reprezinta orice persoana fizica sau juridica ce presteaza un serviciu specific societatii informationale.ANS:T24.Furnizorul de servicii de valoare pentru canalele de comert electronic reprezinta valoarea cea mai importanta a unei comunitati virtuale data de catre membrii sai.ANS:F25.Sistemul digital de plata este specific primirii de catre comercianti a platii facute de catre consumator.ANS:T26.Sistemul digital de plata poate sa fie implementat de catre vanzator si folosit de catre consumatori prin serviciile de transfer, prin serviciile World Wide Web si prin e mail.ANS:F27.Pentru a asigura securitatea necesara, comertul electronic utilizeaza o serie de servicii precum: autentificarea si autorizarea, nonreproducerea, confidentialitatea si integralitatea datelor.ANS:T28.De regula, autentificarea se face prin semnaturi digitale, dar si prin alte metode.ANS:T29.Prin autentificare se intelege faptul ca toate comunicatiile dintre parti sunt restranse strict la partile care participa la efectuarea tranzactiei.ANS:F30.Comertul cu ridicata reprezinta acel stadiu al circulatiei marfurilor, al carui continut consta in achizitionarea de marfuri in partizi mari si apoi vanzarea acestora, in sortimente comerciale, fie catre comertul cu amanuntul, fie catre o serie de agenti economici care urmeaza sa prelucreze aceste marfuri ulterior.ANS:T31.In cazul activitatii de comert cu ridicata, actele de vanzare cumparare au loc intre persoane juridice (agenti economici).ANS:T32.In cazul activitatii de comert cu ridicata, actele de vanzare cumparare au loc exclusiv intre persoane fizice.ANS:F33.Pentru a desfasura comert cu ridicata, agentii economici trebuie sa aiba o putere financiara relativ mare.ANS:T34.Principala functie a comertului cu ridicata consta in asigurarea legaturilor intre producatori si consumatori.ANS:T35.Grosistii industriali indeplinesc functia de intermediari intre comertul cu ridicata si cel cu amanuntul.ANS:F36.Brokerii au dreptscoppunerea in contact a vanzatorilor cu cumparatorii, fiindangajatidoarpentru o perioadadeterminata.ANS:T37.O functie de baza a comertului cu ridicata este aceea de a pune la dispozitia consumatorilor finali intreaga gama de produse si servicii pe care acestia le doresc.ANS:F38.Comertul cu ridicata reprezinta punctul final al circulatiei marfurilor, in drumul parcurs de aceste marfuri de la producator la consumatorANS:F39.Comerciantii cu ridicata intervin in cadrul fluxurilor realizate atat de catre producatorii autohtoni, cat si de cei din alte state.ANS:T40.Comertul are ca obiect marfa, respectiv operatiunile de vanzare cumparare ale acesteia.ANS:T41.Constituie activitate de comert cumpararea de marfuri de la o persoana juridica sau fizica pentru a fi folosita in gospodaria proprie.ANS:F42.Comertul este o ramura a economiei nationale ce cuprinde activitatea unor agenti economici specializati in efectuarea de acte de comert, respectiv cumpararea de marfuri in vederea revanzarii.ANS:T43.Comertul interior este acea activitate in cadrul careia fie vanzatorul, fie cumparatorul se gaseste in afara granitelor unui stat.ANS:F44.Se poate vorbi despre o piata a vanzatorului atunci cand volumul cererii este mai mare decat cel al ofertei, ajungandu-se la o penurie de marfuri.ANS:T45.Rolul comertului trebuie analizat, atat in raport cu producatorii, cat si in raport cu utilizatorii finali si intermediari.ANS:T46.Actele de comert se pot structura in acte de comert naturale, acte de comert formale si acte de comert potrivit teoriei accesorii.ANS:T47.Actele de comert naturale au ca obiect operatiuni realizate sub acoperire sau prin intermediul scrisorii de schimb.ANS:F48.Actele de schimb formale se mai numesc si acte de schimb in virtutea teoriei accesorii.ANS:F49.In activitatea desfasurata de un comerciant se efectueaza acte civile, acte comerciale si acte de comert in virtutea teoriei accesorii.ANS:T50.Conceptul de protectie a consumatorilor isi are originea in Carta drepturilor consumatorilor definita de fostul presedinte american J.F. Kennedy, in martie 1962.ANS:T51.Printre problemele ce se constituie in domenii ale protectiei consumatorilor o deosebita importanta o prezinta cresterea eficientei economice si sociale a comertului, in general, si a fiecarui agent economic, in particular.ANS:F52.Principalul organism al statului cu atributii in asigurarea protectiei consumatorilor intaranoastra este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.ANS:T53.Sanctionarea incalcarii legislatiei privind protectia consumatorilor este in competenta organismelor statului.ANS:T54.Sanctionarea incalcarii legislatiei privind protectia consumatorilor este in competenta puterii judecatoresti.ANS:F55.Asociatiile pentru protectia consumatorilor au ca principal obiectiv apararea drepturilor si intereselor legitime atat ale membrilor lor, cat si ale consumatorilor, in general.ANS:T56.Asociatiile pentru protectia consumatorilor au ca obiect principal stabilirea si aplicare politicii de protectie a consumatorilor.ANS:F57.Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor este un organ de specialitate aflat in subordinea Ministerului Justitiei.ANS:F58.Principalul obiectiv avut in vedere in programele pentru protectia consumatorilor este cresterea permanenta a productivitatii muncii, in general, si comert, in particular.ANS:F59.Un domeniu important avut in vedere de politica de protectie a consumatorilor este asigurarea calitatii bunurilor si serviciilor oferite la vanzare clientilor.ANS:T60.In cadrul magazinelor alimentare, mobilierul va fi ales si utilizat in functie de grupele de produse comercializate.ANS:T61.In alimentatia publica, mobilierul este unul specific, avand ca rol nu numai asigurarea conditiilor de servire a clientilor, ci si crearea unei atmosfere corespunzatoare, a unui cadru ambiental propriu.ANS:T62.Depozitele de serviciu apartin unor agenti economici care ofera servicii de depozitare pe termen scurt, care, in cele mai multe cazuri, nu dispun de posibilitati proprii de depozitare.ANS:F63.Depozitele de expediere apartin unor agenti economici care primesc marfuri de la producatori, le stocheaza un timp lung si foarte lung, si apoi le expediaza catre beneficiari.ANS:F64.Stocarea in incarcaturi unitare este specifica produselor care se pot constitui in grupuri din punctul de vedere al formei, ingramadirii, greutatii si conditiilor de ambalare.ANS:T65.In comert, progresul tehnic se poate defini ca fiind procesul de perfectionare a tehnicilor si tehnologiilor comerciale si a sistemului de organizare a activitatii, cu scopul cresterii productivitatii muncii.ANS:T66.Prin progres tehnic in comert se intelege dotarea corespunzatoare a unitatilor de desfacere si productie cu utilaje, mijloace fixe si mobilier.ANS:F67.Indicatorii de natura tehnica ce evalueaza progresul tehnic din comert scot in evidenta efectul economic obtinut ca urmare a utilizarii tehnicilor noi, moderne.ANS:F68.Productivitatea unui mijloc fix utilizat in comert este un indicator de natura economica ce evalueaza progresul tehnic din comert.ANS:T69.Gradul de dezvoltare tehnica a muncii este un indicator de evaluare a progresului tehnic din comert de natura economica.ANS:F70.La nivel macroeconomic, politica comerciala vizeaza urmatoarele domenii: formarea si cresterea capitalului, veniturile, cheltuielile, profitul si utilizarea acestuia.ANS:F71.La nivel microeconomic, politica comerciala vizeaza urmatoarele domenii: formarea si cresterea capitalului, veniturile, cheltuielile, profitul si utilizarea acestuia.ANS:T72.Personalul ce-si desfasoara activitatea in comert se structureaza in personal specific comertului, format din acele persoane de desfasoara o activitate comerciala propriu-zisa si personal nespecific comertului.ANS:T73.In functie de natura muncii prestate, personalul din comert se grupeaza in personal operativ si personal tehnico administrativ.ANS:T74.Capacitatea de munca a personalului ce-si desfasoara activitatea in comert reprezinta cheltuiala de energie fizica si nervoasa facuta de un om pentru realizarea de actiuni cu ajutorul unor obiecte ale muncii necesare crearii sau insusirii prin schimb a unor bunuri de care are nevoie.ANS:F75.Sensul fiziologic al muncii este dat de creatia materiala sau spirituala care rezulta din efortul depus, ce confera muncii caracterul sau specific uman.ANS:F76.Factorii cu actiune directa asupra productivitatii muncii sunt factori ce tin de insusi procesul muncii.ANS:T77.Principalii factori cu actiune indirecta asupra productivitatii muncii, sunt: progresul tehnic, calificarea personalului comercial, etc.ANS:F78.Patrimoniul agentilor economici cu activitate in comert este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor ce pot fi exprimate in bani.ANS:T79.Sursele de constituire a patrimoniului comercial se regasesc in urmatoarele trei grupe: active imobilizate, active circulante si mijloace in curs de regularizare.ANS:F80.Amploarea canalului de distributie este data de numarul de unitati prin care se asigura circulatia unui produs in cadrul aceleasi etape din structura circuitului in cauza.ANS:T81.Termenul de distributie desemneaza acea activitate efectuata in procesul realizarii unor acte complexe, legate de productia si desfacerea marfurilor.ANS:F82.In definirea distributiei trebuie avut in vedere faptul ca aceasta reprezinta circuitul fizic si cel economic al marfurilor, relatiile care intervin intre agenti pe piata, activitatile unei mase largi si eterogene de unitati, ce apartin mai multor profiluri de activitate.ANS:T83.Distributia extensiva este specifica marfurilor care reclama anumite conditii de pastrare, expunere si vanzare, dar si eventual de incercare a lor de catre client sau de verificare a modului lor de functionare.ANS:F84.Distributia exclusiva se regaseste mai ales in cazul produselor care prin insusirile si destinatia lor reclama conditii tehnico materiale adecvate, sau un personal cu o pregatire specifica.ANS:T85.Canalul de distributie poate fi definit ca fiind alcatuit din totalitatea intermediarilor care participa la vanzarea unui produs.ANS:F86.Canalul de distributie poate fi definit ca fiind itinerariul (drumul) parcurs de marfuri, in circuitul lor economic, respectiv modalitatile de trecere a unui produs de la producator la consumator.ANS:T87.Canalul de distributie se mai numeste si logistica marfurilor.ANS:F88.Cele trei dimensiuni ale canalului de distributie sunt: lungime, latime si adancime.ANS:T89.Lungimea canalului de distributie este data de gradul de apropiere a circuitului in cauza de punctele in care au loc efectiv actele de vanzare a produselor.ANS:F90.Serviciile exogene sunt legate de punctul de vanzare si cuprind, printre altele servicii de confort sau psihologice, servicii financiare extracomerciale.ANS:T91.Potrivit Dictionarului Academiei de studii Comerciale din Franta, serviciile comerciale sunt definite drept suma satisfactiilor sau utilitatilor pe care la ofera un magazin clientelei sale.ANS:F92.O caracteristica de baza a serviciilor este si aceea ca realizarea si consumul acestora au loc in momente diferite, de regula realizarea (prestarea) serviciului precedand consumul acestuia.ANS:F93.Caracteristica de baza a serviciilor comerciale este aceea ca acestea nu au o forma materiala, munca prestatoare de servicii comerciale neconcretizandu-se de regula in producerea de bunuri cu existenta materiala.ANS:T94.In cele mai multe cazuri, serviciile comerciale sunt cuantificabile, existand diverse metode si tehnici de realizare a acestui lucru.ANS:F95.Sub aspect economic, serviciile comerciale reprezinta o oportunitate majora atat pentru producator, cat si pentru comerciant, ele contribuind in mod direct la cresterea veniturilor si a profitabilitatii agentilor economici.ANS:T96.In cele mai multe cazuri, imaginea calitatii serviciilor comerciale va actiona intensiv asupra comportamentului de cumparare a clientilor potentiali.ANS:T97.In functie de originea lor, serviciile comerciale se structureaza in servicii vandute singure(asigurari, agentii de voiaj, operatiuni bancare) ti servicii vandute impreuna cu produsul (livrari de marfuri la domiciliu, operatiuni de retusare, etc).ANS:F98.In etapa actuala asistam la o serie de tendinte contradictorii in dezvoltarea serviciilor comerciale, tendinte generate de evolutia unor fenomene social economice, cu implicatii majore in continutul mediului de afaceri.ANS:T99.In raport cu sistemul de integrare a serviciilor comerciale in sistemul de comercializare a produselor, serviciile comerciale se structureaza in servicii endogene si servicii exogene.ANS:T100.Franciza reprezinta un contract incheiat intre francizor, respectiv persoana care acorda anumite drepturi de folosire ale unei mari firme cunoscute sau tehnologii comerciale si franciz, respectiv comerciantul care cumpara drepturile respective.ANS:T101.Aria legalitatii privind activitatea desfasurata in comert are la baza exclusiv actele mormative adoptate de Parlament (legi).ANS:F102.Proprietatea publica presupune faptul ca dreptul de posesie, utilizare, decizie si uzufruct revine unei persoane fizice sau juridice.ANS:F103.Asocierea generala presupune asumarea in comun a responsabilitatilor depline pentru conducerea firmei ce a luat nastere prin asociere.ANS:T104.Holdingul reprezinta o combinare de proportii foarte mari, uneori uriase, obtinuta prin transferul titlurilor de garantie, dar cu mentinerea identitatii firmelor atrase.ANS:T105.Lanturile valutare sunt o structura a comertului independent.ANS:F106.Comertul independent este acea forma de organizare comerciala, in cadrul careia firma nu are nici un fel de legatura cu organismele coordonatoare ale activitatii din acest domeniu.ANS:T107.Comertul asociat se caracterizeaza prin faptul ca firma cumuleaza atat functiile comertului cu amanuntul, cat si cele ale comertului cu ridicata.ANS:F108.Caracteristicile sistemului de organizare a magazinelor cu sucursale sunt date de modul in care sunt imbinate si realizate cele doua functii, de comert cu ridicata si de comert mic-gros.ANS:F109.In functie de specializarea firmelor, criteriu ce are in vedere continutul relatiilor de schimb, exista firme de comert cu amanuntul, firme de comert cu ridicata si firme pentru efectuarea unor activitati integrate de comert.ANS:T110.Un domeniu principal al introducerii progresului tehnic in sectorul de alimentatie publica il constituie modernizarea tehnologiilor comerciale.ANS:T111.O modalitate practica de crestere a contributiei progresului tehnic la cresterea productivitatii muncii in sectorul de alimentatie publica o constituie stimularea materiala si morala a lucratorilor din acest sector.ANS:F112.O particularitate de prima importanta a alimentatiei publice o reprezinta faptul ca activitatea este influentata in mod hotarator de fenomenul turistic.ANS:T113.Spre deosebire de alte ramuri comerciale, in alimentatia publica activitatea nu este influentata se sezonabilitate.ANS:F114.In sectorul de alimentatie publica stabilirea formatiilor de lucru ca si a orarilor si programelor de desfasurare a activitatii se deosebeste radical de celelalte sectoare comerciale.ANS:T115.Alimentatia publica este o ramura a circulatiei marfurilor, ce apartine in exclusivitate turismului.ANS:F116.Activitatea de alimentatie publica se realizeaza efectiv prin unitatile sale pentru servirea consumatorilor (saloanele propriu-zise de servire).ANS:F117.In unitatile de alimentatie publica servirea preparatelor se realizeaza exclusiv prin ospatari si prin case de comenzi.ANS:F118.Restaurantul este un local public care imbina activitatea de productie cu cea de servire, punand la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie patiserie, bauturi si unele articole pentru fumatori.ANS:T119.Pizzeria este o unitate specializata in desfacerea unor sortimente complexe de pizza, preparate din peste si, mai ales, dietetice.ANS:F120.Comertul cu amanuntul este acea forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara marfuri, de regula in partizi mari si apoi a le revinde intr-un sortiment comercial catre detailisti, iar in unele cazuri catre agentii economici pentru a le prelucra.ANS:T121.Pentru a desfasura activitati comerciale cu amanuntul, agentii economici trebuie sa se aprovizioneze direct de la producatori.ANS:F122.Pentru a desfasura activitati comerciale cu amanuntul, agentii economici trebuie sa fie specializati pe produse sau grupe de produse.ANS:T123.Functia de baza a comertului cu amanuntul consta in a depozita si conserva marfuri, in principal produse alimentare cu productie sezoniera.ANS:F124.Comertul alimentar se caracterizeaza prin desfasurarea, alaturi de activitati pur comerciale si a altora, mai ales de productie si prestari servicii.ANS:F125.Comertul alimentar se caracterizeaza prin existenta unei retele dense de unitati, in cadrul carora se comercializeaza intreg universul de marfuriANS:T126.Comertul alimentar are ca obiect comercializarea marfurilor substituibile in consum, cu o cerere de mobilitate ridicata.ANS:F127.In functie de caracteristicile mercealogice ale grupei de marfurice formeaza obiectul comertului cu amanuntul, acesta se structureaza in urmatoarele domenii: alimentar, nealimentar si alimentatie publica.ANS:T128.In functie de caracteristicile mercealogice ale grupei de marfurice formeaza obiectul comertului cu amanuntul, acesta se structureaza in comert urban si comert rural.ANS:F129.In practica comerciala curenta se intalnesc urmatoarele forme de organizare a retelei comerciale: comert stabil, comert mobil si comertul fara magazine.ANS:T130.Relatiile comerciantilor cu consumatorii si producatorii reprezinta ansamblul formelor organizatorice, tehnice si juridice care pregatesc sau insotesc realizarea actelor de schimb dintre producatori si cumparatori.ANS:T131.Existenta relatiilor comertului cu producatorii si consumatorii este data printre altele si de necesitatea cresterii permanente a productivitatii muncii.ANS:F132.Relatiile comertului cu producatorii si consumatorii imbraca printre altele si forma organizarii unor paneluri de consumatori, fie in profil macroeconomic, fie pe zone de consum, in vederea stabilirii volumului si structurii cererii de marfuri.ANS:F133.Sistemul relatiilor comertului cu consumatorii imbraca si forma organizarii unui cadru adecvat de dialog cu consumatorii.ANS:T134.Rezultatul negocierilor purtate intre producatori si comercianti se concretizeaza in contractele economice incheiate, contracte ce materializeaza acordul de vointa al partilor.ANS:T135.In functie de obiectul actelor de schimb, contractele comerciale sunt contracte unitare sau complexe.ANS:F136.In functie de durata pentru care se incheie, contractele comerciale sunt de scurta durata, de durata mare sau de lunga durata.ANS:T137.Rezultatul negocierilor purtate intre producatori si comercianti se materializeaza in practica prin contractele economice incheiate, acestea constituind de fapt principala forma de legatura intre agentii economici.ANS:T138.Relatiile post-contractuale se materializeaza in neintelegerile intre cele doua parti semnatare a contractului, neintelegeri ce se solutioneaza, de regula, de catre Ministerul Administratiei si Internelor.ANS:F139.O formaimportanta a relatiilorcomertuluicuconsumatoriiesteceareferitoarelaceleprecontractuale.ANS:F